Chemarea înţelepciunii

CHEMAREA \"NYELEPCIUNII 1

Chemarea \"nyelepciunii 2

Prefayq PREFAYQ Motto: Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq, o laturq de adevqr care scknteiazq.> Rar mi s-a ’ntkmplat sq simt cq o carte <se scrie singurq>! Aw putea asemqna alcqtuirea acestei cqryi cu participarea la un joc de <puzzle.> Timp de ckteva luni de zile am admirat felul ’n care fragmentele presqrate ’n aceastq extraordinarq carte a <proverbelor> se grupeazq pen- tru a da ’n final peisajul unei desqvkrwite oferte de ’nyelepciune. Cknd am pornit sq culeg material pentru scrierea acestui comentariu, am cumpqrat ckteva cqryi scrise ’naintea mea de alyii. Mi-am dat seama cq ele se pot ’mpqryi ’n douq categorii: comentariile ’n care autorii fac paradq de propria lor <’nyelepciune>, iar textul proverbelor apare doar ca trimitere ’n subsolul capitolelor, wi comentarii ’n care proverbele sunt gru- pate tematic, fqrq nici un fel de lqmurire. M-am hotqrkt sq gqsesc o cale de mijloc wi am grupat proverbele pe teme, dar le-am adqugat wi scurte lqmuriri, destinate sq fie un fel de <rame de tablou>, care sq nu fure privirea, ci doar sq scoatq ’n evidenyq conyi- nutul. M-a ajutat mult faptul cq am colecyionat timp de mulyi ani <maxime wi cugetqri> care m-au ’nckntat wi care mi-au luminat calea. Am avut astfel la ’ndemknq <argintul> necesar pentru ’ncadrarea <aurului venit din partea lui Dumnezeu: <Un cuvknt spus la vremea potrivitq este ca niwte mere de aur ’ntr-un cowuley de argint> (Prov. 25:11). De obicei, o carte este scrisq cu scopul de a ’nvqya pe alyii. Cu cartea aceasta a fost altfel. Pot spune cq cel care a ’nvqyat cel mai mult am fost eu ’nsumi. Dacq voi reuwi sq vq transmit mqcar o parte din ’nvqyqturile primite de mine, bucuria wi misiunea mea vor fi ’mplinite. Proverbele sunt concluzii scurte scoase din experienye ’ndelungate. Maximele sunt pastile de bun simy condensat folosite la tratarea bolilor de caracter. Culorile pqlesc, temple ajung ‘n ruinq, imperiile se prqbuwesc, dar cuvintele ‘nyelepyilor dqinuiesc peste secole. Mulyumesc pastorilor Aurelian Popescu, Liviu Yiplea wi Ioan Gug pen- tru ’ncurajarea wi ajutorul dat la apariyia acestei lucrqri. \"i sunt recunoscqtor sorei Sabina {urmbrand pentru ’ndemnul adesea repetat: <Sq nu te oprewti din scris! Ai un dar wi o misiune ...> Daniel Branzai 3

Prefayq 4

Prefayq Cuprins 1. O privire de ansamblu 4. Proverbele wi Biblia - Proverbele wi Psalmii - Proverbele wi Biserica primarq - Proverbele wi Isus Christos - Proverbele wi specificul rimei ’n poezia ebraicq - Proverbele wi umorul educativ 2. Proverbele lui Solomon ? 15. O analizq a conyinutului - Cheia Proverbelor: frica de Domnul 3. Strigqrile ‘nyelepciunii 25. Proverbele wi destinatarii cqryii - Proverbele ca ofertq de ’nyelepciune - Cele trei strigqri ale ’nyelepciunii - De ce doar trei strigqri ale ’nyelepciunii? 4. \"nyelepciunea wi nebunia 35. Nebunia ca o formq de alterare a personalitqyii - Nebunia ’n manifestqrile ei specifice - Dialogul ’nyeleptului cu nebunul 5. \"nyeleptul ’n sine ’nsuwi 43. \"nyeleptul se teme de Dumnezeu - \"nyeleptul crede ’n providenya divinq - \"nyeleptul se ’ncredinyeazq ’n mkna Domnului - \"nyeleptul primewte sfaturile divine - \"nyeleptul se ferewte de rqu - \"nyeleptul wtie cum sq se poarte cu ceilalyi - \"nyeleptul wtie ce sq aleagq - \"nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor - \"nyeleptul ckwtigq suflete - \"nyeleptul este rqsplqtit 6. \"nyeleptul ’n familie 61. Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq? - Cum sq gqsewti un soy potrivit? - Cum sq fii o soyie bunq? - Cum sq fii un soy bun? - Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi? - Cum sq fi un copil ’nyelept? 7. Inyeleptul wi prietenii sqi 87. \"nyelepciunea prieteniilor - Secretul prieteniilor - Valoarea prieteniilor - \"nyeleptul ’wi alege cu grijq prietenii - Prieteni de care sq te ferewti - Prieteni pe care trebuie sq-i cauyi - Cum poyi pqstra o prietenie? - Cum se rezolvq problemele ’ntre prieteni? 8. \"nyeleptul ‘n domeniul financiar 101. Cum poyi dobkndi bani? - Ce poyi face cu banii? - Ce nu poyi face cu banii? 9. \"nyeleptul ‘n poziyii de cinste 115. Proverbele ’mpqrayilor - Prerogativele ’mpqrayilor - Poveye pentru <’mpqrayi> 10. \"nyeleptul ’n subordonare 129. Slujewte cu ’nyelepciune - Slujewte cu rkvnq - Slujewte cu teamq - Slujewte cu nevinovqyie - Slujewte cu modestie - Nu cquta sq te autopromovezi - Fii rqbdqtor wi potolit ’n vorbire - Fii priceput la daruri 11. \"nyelepciunea ’n suferinye 133. Suferinya este o parte integrantq a vieyii - Suferinya este o unealtq ’n mkna lui Dumnezeu - Suferinya este uneori doar ambalajul unei binecuvkntqri - Suferinya nu trebuie sq curme optimismul credinyei 12. \"nyelepciunea moderayiei materiale 145. 5

Prefayq \"nyelepciunea moralq - Moderayia materialq - Nu umbla dupq bogqyie - Nu confunda averea cu siguranya zilei de mkine - Roagq-te Domnului pentru pkinea de fiecare zi - \"ncrede-te ’n Domnul pentru viaya de fiecare zi 13. \"nyelepciunea smereniei 151. Falsitatea <poziyiilor> sociale - Falsitatea <distracyiilor> care ascund drama unei vieyi lipsite de sens wi valoare - Falsitatea hainelor scumpe - Falsitatea nqdejdii de viitor - Certitudinea judecqyii divine 14. \"nyelepciunea castitqyii 157. O problemq de creayie - O viayq curatq - O primejdie <dulce> cu urmqri amare - O povayq ’nyeleaptq - O hoyie de douq ori vinovatq - O hainq religioasq pentru un strqvechi pqcat - O temq mereu actualq 15. \"nyelepciunea celor ce nu beau alcool 163. <Realizqrile> alcoolului - Beyia este o formq de nebunie voluntarq - Beyia este pqgubitoare - Beyia este degradantq - Beyia este ’nwelqtoare - Bquturile alcoolice ’n Biblie - \"n prescripyiile jertfelor - \"n interdicyiile slujbelor preoyewti - \"n interdicyia pentru Nazirei - \"n practica socialq - \"n viciile fiilor neascultqtori pedepsiyi cu moartea - \"n <cqderile> celor alewi - \"n condamnqrile profeyilor - \"n interdicyia datq urmawilor lui Recab - \"n minunile Domnului Isus - Beyia aparyine trecutului pqcqtos - Beyia este dovada trqirii ’n firea pqmknteascq - Beyia este un subiect de disciplinq bisericeascq - Beyia trebuie lepqdatq de cei ce-L awteaptq pe Domnul - Un sfat pentru beyivi 16. \"nyelepciunea celor care nu cuvkntq 171. \"mpotriva lqcomiei - \"mpotriva dezmqyului - \"mpotriva neorknduielilor sociale - Patru principii pentru progres - \"mpotriva mkndriei 17. \"nyelepciunea caracterului 181. Importanya caracterului - Semnificayia caracterului - Cum poyi cunoawte caracterul cuiva? - Caracterul ne determinq acyiunile 18. \"nyeleptul la ’nchinare 189. Importanya pocqinyei - Importanya unei alegeri clare wi categorice - Importanya unei relayii personale proaspete cu Dumnezeu - Importanya credinciowiei 19. \"nyelepciunea wi pasivitatea 195. \"nyelepciunea este activq - \"nyelepciunea este perseverentq - \"nyelepciunea ’nfqptuiewte - \"nyelepciunea ’mbogqyewte 6

1. O PRIVIRE DE ANSAMBLU Proverbele wi Biblia “mpreunq cu cartea lui Iov, cartea Psalmilor wi cartea Eclesiastului, cartea Proverbelor desqvkrwewte grupul cqryilor numite pe scurt <de ‘nyelepciune.> <Cuvintele gurii unui om sunt ca niwte ape adknci; izvorul ’nyelepciunii este ca un wuvoi care curge ’ntr-una> (Prov. 18:4). <Sfaturile ’n inima omului sunt ca niwte ape adknci, dar omul priceput wtie sq scoatq din ele> (Prov. 20:5). Aceastq extraordinarq ofertq de ‘nyelepciune este awezatq chiar ’n inima Bibliei, la o distanyq aproximativ egalq de cele douq coperte ale ei. Proverbele wi Psalmii “n mod special Proverbele fac pereche cu cartea Psalmilor. Ambele subliniind cele douq direcyii de comunicare dintre Dumnezeu wi oameni. Psalmii ne vorbesc despre inima omului care se ridicq ‘nspre Dumnezeu din mijlocul tuturor situayiilor imaginabile, iar Proverbele coboarq ‘nyelepciunea cereascq ‘n cotidianul terestru. Psalmii urcq, iar Proverbele coboarq. Dacq ayi fi numit sq conduceyi un ceas de rugqciune wi n-ayi avea prea mult timp de pregqtire, din ce carte a Bibliei ayi citi? Fqrq nici o ‘ndoialq, din cartea Psalmilor! Dar dacq ayi avea tot timpul pe care-l doriyi ca sq vq pregqtiyi pentru un ceas de rugqciune din ce carte ayi citi textul inspirativ. Tot din cartea Psalmilor! 7

O privire de ansamblu Chiar wi fqrq sublinierea mea, fiecare dintre noi wtia intuitiv cq Psalmii ne-au fost lqsayi ca <scqri> pe care ‘nvqyqm sq ne ridicqm ‘nspre tronul slqvilor cerewti. Proverbele wi Biserica primarq. Puyini dintre noi mai wtiu cq Biserica primarq a hotqrkt sq preia de la evrei tradiyia conform cqreia Proverbele sunt cartea de ‘nvqyqturq zilnicq. Ayi observat ‘nsq cq aceastq carte (ne’mpqryitq ‘n originalul ebraic) a fost divizatq de crewtini ‘n 31 de capitole! De ce tocmai 31? Pentru cq maximul de zile dintr-o lunq este 31! Fiecare capitol este destinat sq fie o <poryie> de ‘nyelepciune care trebuie luatq zilnic ca tratament pentru crewterea ‘n evla- vie. Unul din cei mai cunoscuyi evangheliwti ai Americii povestewte ce rol important a jucat cartea Proverbelor ‘n formarea sa interioarq. Cknd era sq plece la oraw pentru studii universitare, tatql squ, care era predicator wi obiw- nuia sq-l skckie cu <predicile> mustrqtoare de acasq, l-a chemat ‘n birou pen- tru o ultimq <stare de vorbq.> Copilul se awtepta sq asculte stoic o ultimq <predicq>, dar, ‘n mod surprinzqtor, tatql i-a propus un tkrg: <Eu mq angajez sq-yi trimit ‘n fiecare lunq bani de buzunar, dacq tu promiyi sq citewti ‘n fiecare zi ckte un capitol din cartea Proverbelor. Pleci acum de acasq wi vei fi departe de pqrinyii tqi. Vreau sq te dau pe mkna celui mai bun pedagog cu putinyq. Ce zici, accepyi?> Entuziasmat de posibilitatea primirii unor fonduri suplimentare, copi- lul a acceptat wi ... a trecut prin universitate cheltuind bani cu ‘nyelepciunea adunatq din paginile acestei cqryi extraordinare. Ce extraordinar ar fi dacq fiecare dintre noi am reveni mqcar un an la practica Bisericii primare? Ce sqnqtowi am fi ‘n credinyq dacq am lua zilnic o dozq de <antibiotice wi vitamine spirituale> din ckte un capitol al Proverbe- lor! Proverbele wi Isus Christos “n primele capitole ale cqryii Proverbelor, ‘nyelepciunea nu este doar o calitate a intelectului, ci este prezentatq drept o Persoanq! Ea strigq, ceartq, cheamq, ameninyq, oferq wi hotqrqwte (Prov. 1:20-32; 8:1-36; 9:1-12). Trimi- terea awezatq sub versetul 22 din capitolul 8 ne ‘ndeamnq sq comparqm aceastq <‘nyelepciune> cu <Cuvkntul> din Ioan 1:1, termen sub care aposto- lul “l prezintq pe Christos: <Domnul m-a fqcut cea dintki dintre lucrqrile Lui, ‘naintea celor mai vechi lucrqri ale Lui. Eu am fost awezatq din vewnicie, ‘nainte de orice ‘nceput, ‘nainte de a fi pqmkntul> (Prov. 8:22-23). <La ‘nceput era Cuvkntul wi Cuvkntul era cu Dumnezeu wi Cuvkntul era Dumnezeu. ... Toate lucrurile au fost fqcute prin El; wi nimic din ce a fost fqcut, n-a fost fqcut fqrq El> (Ioan 1:1,3). 8

O privire de ansamblu O altq trimitere plasatq sub versetul 30 din capitolul 8 al Proverbelor ne ‘ndeamnq sq vedem ‘n <‘nyelepciunea> despre care se vorbewte pe Fiul lui Dumnezeu identificat ‘n Matei 3:17 wi Coloseni 1:13: < ... wi ‘n toate zilele eram desfqtarea Lui> (Prov. 8:30). <Wi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: <Acesta este Fiul Meu prea iubit, ‘n care “mi gqsesc plqcerea> (Mat. 3:17). <El ne-a izbqvit de sub puterea ‘ntunerecului wi ne-a strqmutat ‘n “mpqrqyia Fiului dragostei Lui> (Col. 1:13). Alte trimiteri awezate sub versetul 1 din capitolul 9 al Proverbelor ne ‘ndeamnq sq recunoawtem ‘n casa <ziditq> de ‘nyelepciune Biserica ziditq de ‘nsuwi Domnul Isus: <“nyelepciunea wi-a zidit casa ...> (Prov. (9:1). < ... voi zidi Biserica mea ...> (Mat 16:18). O altq extraordinarq asemqnare cu Christos o gqsim ‘n Proverbe 9:5, sub care gqsim o trimitere la jertfa mkntuitoare descrisq ‘n Isaia 53 wi ‘n Ioan 6:27: <Veniyi de mkncayi din pkinea mea wi beyi din vinul pe care l-am amestecat!> (Prov. 9:5) <Voi toyi cei ‘nsetayi, veniyi la ape, chiar wi cel ce n-are bani! Veniyi wi cumpqrayi bucate, veniyi wi cumpqrayi vin wi lapte, fqrq bani wi fqrq platq! (Is. 55:1) <Lucrayi nu pentru mkncarea pieritoare, ci pentru mkncarea care rqmkne pentru viaya vewnicq wi pe care v-o va da Fiul omului> (Ioan 6:27). “n cazul acesta, cartea Proverbelor devine wi mai importantq, ca un fel de <‘ntrupare> a lui Isus Christos ‘nainte de ‘ncarnarea prin pkntecele fecioarei Maria! Cartea Proverbelor este glasul aceluiawi Fiu al lui Dumnezeu care le-a vorbit <alewilor Sqi> ‘n perioada Vechiului Testament. Ea este o anticipare a 'ntklnirii cu Christos, <care a fost fqcut de Dumnezeu pentru noi 'nyelepciune, neprihqnire, sfinyire wi rqscumpqrare> (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24). Evreii au fost ‘ndemnayi sq-L asculte la fel de mult cum ni s-a spus wi nouq prin Pavel: < ... dacq vei lua aminte la ‘nyelepciune, ... dacq o vei cquta ca argintul wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq ...> (Prov. 2:3-4). < ... sq cunoascq taina lui Dumnezeu Tatql, adicq pe Christos, ‘n care sunt ascunse toate comorile ‘nyelepciunii wi ale wtiinyei> (Col. 2:3). Am regretat de multe ori cq n-am avut privilegiul de a fi ‘n numqrul celor care l-au auzit personal pe Isus din Nazaret, care au mers cu El wi care L-au vqzut rezolvknd ‘nyelept problemele vieyii de fiecare zi. Cknd am ‘nyeles ‘nsq cq “l pot auzi vorbindu-mi din cartea Proverbelor wi cq de acolo mq ‘nvayq cum sq mq port ‘ntr-o sumedenie de situayii posibile, mi-am dat 9

O privire de ansamblu seama ce mult m-am pqgubit neglijknd sq citesc sistematic aceastq carte! Cel ce ne vorbewte prin cartea Proverbelor este Cel prin care au fost fqcute toate lucrqrile desqvkrwite ale dumnezeirii: <Am fost nqscutq cknd ’ncq nu erau adkncuri, nici izvoare ’ncqrcate cu ape; am fost nqscutq ’nainte de ’ntqrirea munyilor, ’nainte de a fi dealurile, cknd nu era ’ncq nici pqmkntul, nici ckmpiile, nici cea dintki fqrkmq din pulberea lumii. (atomul?) Cknd a ’ntocmit Dumnezeu cerurile, eu eram de fayq; cknd a tras o zare pe faya adkncului, cknd a pironit norii sus, wi cknd au ykwnit cu putere izvoarele adkncului, cknd a pus un hotar mqrii, ca apele sq nu treacq peste porunca lui, cknd a pus temeliile pqmkntului, eu eram mewterul Lui, la lucru lkngq El, wi ’n toate zilele eram desfqtarea Lui, jucknd ne’ncetat pe rotocolul pqmkntului Squ, wi gqsindu-mi plqcerea ’n fiii oamenilor. Wi acum, fiilor, ascultayi-mq, cqci ferice de ceice pqzesc cqile mele! Ascultayi ’nvqyqtura, ca sq vq faceyi ’nyelepyi, wi nu lepqdayi sfatul meu. Ferice de omul care m-ascultq, care vegheazq zilnic la poryile mele, wi pqzewte pragul uwii mele> (Prov. 8:24-34). Proverbele wi specificul rimei din poezia ebraicq Ca wi banii cu douq feye, ca wi concluzia necesarq din douq aspecte con- trare, maximele vin deobicei ‘n perechi. Lucrul este evident mai ales atunci cknd citewti <proverbele> Bibliei. Rima proverbelor evreiewti este datq de <paralelismul> ideilor. Afirmayia din primul vers este sau ‘ntqritq sau ’n contrast cu cel de al doilea. Se formeazq astfel <cuplete> care gqzduiesc alternative posibile. Existq trei feluri de astfel de paralelisme: 1. Paralelismul repetitiv Afirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin repetarea ei cu alte cuvinte ’n cel de al doilea vers: <Pedepsele sunt pregqtite pentru batjocoritori, 10

O privire de ansamblu wi loviturile pentru spinqrile nebunilor> (Prov. 19:29). 2. Paralelismul antitetic (contrastant) Afirmayia din primul vers este scoasq ’n relief prin comparayia cu adevqrul contrar: <Lumina celor neprihqniyi arde voioasq, dar candela celor rqi se stinge> (Prov. 13:9). 3. Paralelismul sintetic Afirmayia din primul verset este amplificatq ’n cel de al doilea: <Frica pe care o insuf lq ’mpqratul este ca rqgetul unui leu, cine ’l supqrq, pqcqtuiewte ’mpotriva sa ’nsuwi> (Prov. 20:2). Este interesant sq observqm cq mai toate cercetqrile moderne consa- crate inteligenyei au ajuns la concluzia cq factorul principal nu-l constituie <coeficientul de inteligenyq> sau abilitatea de a gkndi abstract. Cel mai important factor care determinq inteligenyq este capacitatea de a gkndi ‘n <alternative posibile>. De fapt, toatq tehnologia informaticii, esenya lim- bajelor de calculatoare, este bazatq pe aceastq alternanyq ’ntre <da> wi <nu>. Din punctul acesta de vedere, cartea Proverbelor dovedewte ‘ncq o datq cq <Autorul> ei divin este Cel mai desqvkrwit <‘nvqyqtor>, care wtie cum ne-a fqcut wi cum sq ne stimuleze gkndirea. Felul ‘n care se balanseazq afirmayiile ‘ntre perechile de versuri este un fel de exerciyiu de deprindere a gkndirii ‘n alternative posibile. Nu este de mirare cq aceastq carte a fost manualul atktor generayii de copii ai lui Dumnezeu. Proverbele wi umorul educativ Cartea Proverbelor formuleazq sfaturi comice, paradoxale privind modalitatea de abordare a nebunilor, sugerknd faptul cq degeaba ar aborda reguli precise, neexistknd doi nebuni identici: <Nu rqspunde nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu semeni wi tu cu el.> Dar ‘n versetul imediat urmqtor apare urmqtorul sfat: <Rqspunde ‘nsq nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu se creadq ‘nyelept!> (Prov. 26:4-5). 11

O privire de ansamblu Privitq din acest punct de vedere, cartea Proverbelor are ca scop sq corecteze filosofia de viayq a cititorilor ei - ‘ntorckndu-i de la viaya dezordo- natq wi superficialq (vezi Prov. 12:11; 28:19) la vieyuirea ‘n evlavie (<frica de Domnul>). Ideal este ca faptele noastre ‘nyelepte sq izvorascq dintr-un respect plin de admirayie wi de adorare fayq de Dumnezeu. Cartea Proverbelor este o carte a umorului educativ. Fqrq a fi o carte a rksului, cqci comicul nu datoreazq nimic rksului, dupq cum batjocura se deosebewte de ironie, aceastq culegere de maxime moralizatoare stkrnewte mintea wi ‘ncqlzewte inima. De fapt, comicul apare numai atunci cknd posibilitatea tragicului este inerentq. Nu existq tragic ‘n afara comicului wi nici invers. Cartea Proverbelor este deyinqtoarea unei comori de astfel de situayii ale ridicolului naturii umane, aflate mereu la limita tragicului. <Nebunia> este prezentatq drept <o femeie gqlqgioasq wi proastq>, ‘ntr-o ima- gine ce mustewte de comicul situayional, vizualizabil ‘ntr-o fracyiune de secundq, ca o poveste cu tklc. Ea spune cq: <Apele de furat sunt dulci wi pkinea luatq pe ascuns este plqcutq>, dar urmeazq precizarea: <Acolo sunt moryii wi oaspeyii ei sunt ‘n locuinyele moryilor> (Prov. 9:14-18). Tknqrul care merge spre pqcat este <ca boul care se duce la mqcelqrie, ca pasqrea care dq buzna ‘n lay, fqrq sq wtie cq o va costa viaya, pknq ce sqgeata ‘i va strqpunge ficatul>. Chiar dacq drumul pqcatului este acoperit cu <smirnq, aloe, wi scoryiwoarq> rqmkne totuwi <drumul care duce spre locuinya moryilor> (Prov. 7:7-27). Comicul de situayie este de multe ori surprins ‘n momentul ‘n care ajunge la limita tragicului: <Pentru o femeie curvq, omul ajunge de nu mai rqmkne deckt cu o bucatq de pkine. Poate cineva sq ia foc ‘n skn, fqrq sq i se aprindq hainele? Sau poate sq meargq cineva pe cqrbuni aprinwi, fqrq sq-i ardq picioarele?> (Prov. 6:26-28). Un tipar al comicului ajuns la limita tragicului transpare din pildele tri- mise pe adresa <lenewului>. Lenewul este tipul omului care se aflq mereu la limitq, pe linia subyire ce desparte bunqstarea comodq de nenorocire (Prov. 6:9-11). Comparayii hilare definesc starea de lenevie, iar ilaritatea se pro- duce tot prin ‘mbinarea acyiunii cu contrariul ei: <Cum este oyetul pentru dinyi wi focul pentru ochi, awa este lenewul pentru cel care ‘l trimite> (Prov. 10:26). “n nota de umor este cuprinsq wi <femeia frumoasq wi fqrq minte> care <este ca un inel de aur ‘n rktul unui porc> (Inelul de aur wi rktul porcului au o 12

O privire de ansamblu incompatibilitate de calitate; unul aparyine sferei <‘nalte, apreciate>, iar celqlalt, mai ales pentru vechii evrei care nu mkncau carne de porc, consi- derat <necurat>, aparyine categoriei <dispreyuitului, josnicului>). - (Doru Pop) <Proverbele> aratq viaya awa cum este, nu awa cum am vrea noi sq fie. Din nefericire, mulyi oameni se ‘nwealq singuri, ‘ncercknd sq trqiascq ‘ntr-o lume pe care wi-o creeazq singuri, ca rezultat al imaginayiei wi preferinyelor personale: <Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte> (Prov. 14:12). Ateul creeazq o lume ‘n care nu existq Dumnezeu. Credinciosul neas- cultqtor de Dumnezeu creeazq o lume ‘n care Dumnezeu este prea mare wi prea departe ca sq se intereseze de fiecare faptq a noastrq. Omul care chel- tuiewte mai mult deckt ckwtigq, creiazq o lume imaginarq ‘n care nu existq posibilitatea falimentului. Cel ce mqnkncq prea mult wi nu face miwcare preferq sq trqiascq ‘ntr-o existenyq ‘n care atacul de cord nu existq sau i se ‘ntkmplq ‘ntotdeauna <altuia>. Cel lenew ‘wi justificq lipsa de activitate cre’nd o lume a pericolelor imaginare: <Lenewul zice: <Afarq este un leu, care m-ar putea ucide pe uliyq!> (22:13; 26:13). “n lumea realq ‘nsq, ‘n lumea <proverbelor>, realitatea este cq toate faptele noastre au consecinye reale - poate nu imediate, dar ‘n orice caz, inevitabile. Astfel, cheltuiala necugetatq duce la probleme financiare, ‘mbuibarea duce la probleme de sqnqtate, imoralitatea duce la probleme personale wi de familie, iar necinstea duce la ruinq. O astfel de lume a con- secinyelor inevitabile nu este prea plqcutq. Totuwi, majoritatea omenilor trqiesc ‘n ea, nu ‘n lumea fanteziei. Cartea Proverbelor a ales sq li se adreseze acestor oameni wi sq descopere cq realitatea ultimq este prezenya lui Dumnezeu ‘n viaya noastrq. Din aceastq cauzq, fondul wi motivayia de bazq a tuturor acyiunilor noastre de viayq trebuie sq fie: evlavia (<frica de Domnul>). \"ntr-una din revistele tipqrite la Cluj, Vis\\] Ferenc scria: <Umorul wi sfinyenia nu sunt elemente incompatibile, atkt timp ckt ele sunt ’nyelese din perspectiva adevqrului wi harului dumnezeiesc. Vechiul wi Noul Testa- ment nu rqmkn niwte compendii de texte ‘ncruntate wi ameninyqtoare, iar personajele umane din istoria credinyei (regele David, ‘nyeleptul Solomon, Iov sau, mai tkrziu, apostolul Pavel, Ioan Chrisostomul, Francisc din Assisi, ori Martin Luther) nu sunt ‘ncununate de un nimb de sfinyenie ‘mbufnatq. Adevqrata pietate nu exclude buna dispoziyie, ci chiar o presu- pune.> Veselia este binevenitq. Dumnezeu nu este awa de plicticos cum “l cred unii. Nu a fqcut oare el ca pisica sq-wi alerge singurq coada? 13

O privire de ansamblu Sfknta Scripturq ’nyelege buna dispoziyie ca un factor fertilizator. Cei ce <strqbat valea plkngerii> o prefac <’ntr-un loc plin de izvoare.> Aceastq bunq dispoziyie vine din contactul nemijlocit cu Dumnezeu, unica sursq cre- atoare a universului: <Toate izvoarele mele sunt ’n Tine> (Psalm 87:7). \"n aceiawi publicayie, Dragomir Bojan, scrie: <De fapt, pietatea psalmilor este veselie care provoacq la dans stelele strqlucitoare, munyii cei moroc- qnowi, ceaya, grindina, animalele, copiii, vkrstnicii; ‘ntreaga creayie devine parte a unei hore cultice, universale. “n multe adunqri crewtine, seriozitatea wi sobrietatea este confundatq cu morocqneala, cu ‘ncruntarea sprkncenelor wi cu bombqneala nemulyumitq, oarecum o cqutare perpetuq dupq bkrnele din ochii celorlalyi. Cuviowii care yin mofturowi la distanyq umorul, nu pe Dumnezeu “l iau ‘n serios, ci propriile lor realizqri, adicq pe ei ‘nwiwi. <Vopsesc mormkntul>, spune Isus. Zkmbetul este un <semn> al unei stqri interioare de comfort, de armo- nie. Un zkmbet, ca wi o floare, ‘ntinde o punte ‘ntre oameni, ‘nlesnewte bunele relayii. <Nu fii mai catolic deckt Papa>, spune omul din popor. <Nu fii prea neprihqnit>, spune Eclesiastul. Fii normal, natural, echilibrat. Bucurq-te cu cei ce se bucurq wi ‘ntristeazq-te cu cei ce plkng. Oamenii cu simyul umorului sunt cei mai cqutayi, dar sq nu uitqm cq umorul poate fi grosolan, deocheat, cqznit, involuntar, sqnqtos, sarcastic, negru sau fin, de calitate. Glumele pot fi sqrate wi ... nesqrate. Caracterul este cel care ne con- troleazq zona afectivq. El dq tonul. Fqrq rayiune, din rks nu mai rqmkne deckt maimuyqreala. Mi-a plqcut foarte mult aceastq analizq ironic pqtrunzqtoare facutq de Andrei Plewu: <Crewtinismul este prea ades identificat de intelectualii <lumi- nayi> cu o religie a cenuwiului lqcrqmos, cu o filosofie mohorktq sufocatq de culpabilitate, sckrbq de lume wi teamq de iad. De asemenea, existq destui crewtini care ‘nyeleg sq-wi exprime evlavia adoptknd glasul stins, cqutqtura pleowtitq wi care, citind mereu pasaje din Scripturq wi din sfinyii pqrinyi, reco- mandq indispoziyia ca virtute cardinalq. Rksul neruwinat, al trivialitqyii, al deriziunii lumewti nu poate compromite wi anula, cu neantul lui, marea temq a bucuriei crewtine. Marii duwmani ai celui care ‘wi cautq mkntuirea sunt acedia wi disperarea. “mpotriva lor, umorul este o unealtq perfectq, dacq este supravegheat de o inimq dreaptq wi cuviincioasq. “n definitiv, adevqratul crewtin se distinge tocmai prin capacitatea de a rkde de lucruri de care ‘ndeobwte, nu rkde nimeni: moartea wi demonul.> 14

2. 15

O privire de ansamblu 16

Proverbele lui Solomon ? PROVERBELE LUI SOLOMON ? Cartea aceasta nu trebuie judecatq dupq volum, ci dupq imensitatea ‘nyelepciunii pe care o gqzduiewte. Mii de volume din biblio- tecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, ckt ne poate ajuta aceastq singurq carte. Autorul nevqzut al cqryii este Dumnezeu, iar priceperea ei, dewi nqscutq 'n sferele ceru- lui este destinatq sq revoluyioneze viaya tere- strq. \"n aceastq carte avem de a face cu mult mai mult deckt cu o culegere de <proverbe>. Textul cqryii 'l menyioneazq pe Solomon drept autor la ‘nceputul fie- cqreia din cele trei secyiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon wtim deja cq a fost autorul a 3.000 de proverbe wi a 1.005 ckntqri (1 \"mp. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit sq editeze o carte de 'nyelep- ciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru 'nyelepciune (1 \"mp. 3:5-9) wi a primit-o awa cum nu i-a mai fost datq nici unui om din istorie (1 \"mp. 4:29-31). Strqlucirea gkndirii lui l-a fqcut celebru 'n lumea de atunci wi a atras admirayia celor veniyi de la mari depqrtqri ca sq-l vadq wi sq-l asculte (1 \"mp. 4:34; 10:1-13,24). Contribuyia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensq. Capacitatea lui de sintezq, intuiyia wi clarviziunea lui sunt wi astqzi proverbiale. Asta nu 'nseamnq cq tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul lui nemijlocit. El 'nsuwi ne spune cq i-a plqcut sq zqboveascq 'ndelung asupra 'nyelepciunii rqspkndite de scrierile altora: <Pe lkngq cq Eclesiastul a fost 'nyelept, el a mai 'nvqyat wi wtiinya pe popor, a cercetat, a adkncit wi a 'ntocmit un mare numqr de zicqtori. Eclesiastul a cqutat sq afle cuvinte plqcute, wi sq scrie 'ntocmai cuvintele adevqrului> (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut cq 'nyelepciunea nu este monopolul unui sin- gur om, ci este darul fqcut de Dumnezeu oamenilor: <Cuvintele 'nyelepyilor sunt ca niwte bolduri; wi, strknse la un loc, sunt ca niwte cuie bqtute, date de un singur stqpkn> (Ecles. 12:11). Data: Aproximativ 931 '.Ch. Capitolele 25-29 ale cqryii au fost culese de <oamenii lui Ezechia> wi adqugate cqryii lui Solomon (715 - 686 ‘.Ch.). Proverbele - O analizq a conyinutului Culegerea aceasta de proverbe nu este o carte unitarq, ci o colecyie de scrieri despre ‘nyelepciune. S-ar prea putea ca pe lkngq Solomon, cartea sq cuprindq wi colecyii din proverbele wi pildele altor oameni folosiyi de 17

Proverbele lui Solomon ? Dumnezeu pentru rqspkndirea ‘nyelepciunii. Din aceastq cauzq, anumite secyiuni conyin sfaturi universal valabile, iar altele doar sfaturi pentru anu- mite persoane aflate ‘n circumstanye specifice. La prima privire, dupq scurta introducere de la ‘nceput, cartea este compusq din patru secyiuni distincte: Proverbele lui Solomon, Cuvintele “nyeleptului, Cuvintele lui Agur wi Cuvintele lui Lemuel. Privit ‘n ansamblu, tot materialul cqryii intrq ‘n categoria <proverbelor> sau <pildelor> date pentru <cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>. “n amqnunt ‘nsq, dupq cum sunt mai mulyi autori, tot awa existq wi deosebiri ‘n motivayia wi destinayia unora dintre pasaje. De exemplu, <Cuvintele “nyeleptului> sunt o colecyie de sfaturi destinate unui priny mowtenitor wi au ca scop transmi- terea unor lecyii elementare de abilitate wi comportament politic, precum wi un ‘ndemn la <curqyirea comportamentu- lui> pentru cel destinat sq devinq reprezentantul lui Iehova pe tronul Israelului. Unii comentatori analizeazq aceastq secyiune ca pe un comentariu practic la Decalogul mozaic, dar, la o privire mai atentq, ea trateazq pericolele wi ispitele inevitabile care-l pasc pe acela care este awezat pe tronul yqrii. Putem spune deci, cq ‘n primele 29 de capitole ale cqryii, ‘ntklnim ckteva serii de proverbe, din care unele sunt scrise pentru Solomon, iar altele sunt scrise de cqtre Solomon. Iatq cum aratq structura cqryii: - 1:1- 6 - Introducere, - 1:7-9:18 - Cuvintele “nyeleptului, pentru Solomon. Pentru un priny wi pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. Apare <mama>. - 10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. Sunt scrise pentru persoana a III-a: <El>, <al lui>, etc. - 19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. - 25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon, pentru toyi. <Strknse de oamenii lui Ezechia.> Sunt scrise pentru persoana a III-a: <El>, <al lui>, etc. - 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon, pentru un priny wi un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. - 30:1 - 31:31 - <Cuvintele lui Agur> wi <Cuvintele lui Lemuel>, pentru Solomon. Pentru un priny wi pentru un ‘mpqrat. Este folositq adresarea la persoana a II-a: <fiul meu>, <tu>, <yie>, <al tqu>. Apare <mama>. 18

Proverbele lui Solomon ? “ntre cele douq categorii de proverbe existq o deosebire evidentq. Cele scrise pentru Solomon alcqtuiesc un sistem de educayie princiarq, ‘n timp ce proverbele scrise de cqtre Solomon sunt mult mai variate ca preocupare wi scop, extinzkndu-se la viaya wi comportamentul fiecqrui israelit al vremii. 1:1- 6a - Introducere Titlul cqryii este awezat ‘n cel dintki rknd al ei: <Pildele lui Solomon.> Scopul cqryii este enunyat foarte limpede: pentru <cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>, pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqr- tinire; ca sq dea celor ne’ncercayi agerime de minte, tknqrului cunowtinyq wi chibzuinyq, - sq asculte ‘nsq wi ‘nyeleptul wi ‘wi va mqri wtiinya, wi cel priceput, wi va cqpqta iscusinyq - pentru prinderea ‘nyelesului unei pilde sau al unui cuvknt adknc> (Prov. 1:2-6a). 1:7 - 9:18 - Cuvintele “nyeleptului. Dintr-o grewealq a masoreyilor, ‘nceputul acestei secyiuni a fost grewit plasatq ‘n versetul 6b: <“nyelesul cuvintelor ‘nyelepyilor (oameni, ‘nvqyq- tori) wi al cuvintelor lor cu tklc>. “ntreaga secyiune se compune din cincisprqzece mici discursuri adresate de un ‘nvqyqtor sau tatq cqtre discipolul mai tknqr: 1:8; 1:10; 2:1; 3:1; 3:11: 3:21; 4:1; 4:10; 4:20; 5:1; 5:20; 6:1; 6:20; 7:1; 8:1). Tema generalq a secyiunii este enunyatq ‘n 1:7: <Frica Domnului este ‘nceputul wtiinyei, dar nebunii nesocotesc ‘nyelepciunea wi ‘nvqyqtura.> Principala avertizare este despre pericolul <femeilor strqine>. Sub aceastq numire putem identifica atkt femeile din afara graniyelor Israelu- lui, ckt wi pe femeile din Israel, care wi-au prostituat castitatea. Iatq caracte- risticile acestei femei imorale: - ea ‘ntrebuinyeazq vorbe ademenitoare (2:16) - ea este necredincioasq bqrbatului tinereyii ei (2:17) - ea poate pqrea religioasq, dar este apostatq (2:17) - ea oferq iluzia bucuriei vieyii, dar rqspkndewte ‘n fapt moartea (2:18,19). Acesta este primul din cele cinci pasaje dedicate acestui subiect (2:16- 19; 5:1-23; 6:23-35; 7:4-27; 9:13-18). Majoritatea femeilor <strqine> din Israel proveneau din popoarele ‘nvecinate. Asta nu ‘nsemna ‘nsq cq toate evreicele erau <cinstite>. Imorali- tatea a fost una din decqderile poporului Israel (Osea 4:11-14). “n cartea Proverbelor, avertismentele ‘mpotriva <femeilor> strqine sunt ‘ndreptate ‘mpotriva tuturor femeilor care wi-au stricat umbletul neprihqnit. Este evi- dent cq, ‘n istoria lui Israel, <femeile strqine> din afara graniyelor Israelu- lui, needucate ‘n stricteyea sfinyeniei din Legea mozaicq, au produs o contaminare care a dus la mari catastrofe. Aduceyi-vq aminte de cursa 19

Proverbele lui Solomon ? ‘ntinsq evreilor de fetele din Moab (la sfatul lui Balaam, ele i-au atras ‘n idolatrie), de necazurile pe care le-a avut Samson cu Dalila wi de decadenya pe care a adus-o ‘n yarq Izabela, nevasta lui Ahab. “n alte pasaje, <fiul> este avertizat despre pericolul <pqcqtowilor> - acei oameni strqini care nu-L cunow- teau pe adevqratul Dumnezeu. Ei se purtau ca duwmani ai neprihqnirii, iubeau rqzboiul wi erau ‘nclinayi cqtre fqrqdelege. <Fiul> este sfqtuit sq nu intre ‘n astfel de alianye periculoase. Secyiunea se ‘ncheie cu douq capitole (8 wi 9) ’n care ‘nyelepciunea este personificatq wi ‘wi strigq mesajul chemqrii cqtre toyi. “nyelepciunea cere consacrare din partea celui ce o cautq. El trebuie sq o socoteascq mai presus deckt <aurul, argintul wi mqrgqritarele>, <Nici un lucru de prey nu se poate asemui cu ea>(8:10-11). “nyelepciunea este prezen- tatq drept o condiyie absolut necesarq celui ce guverneazq: <Prin mine ‘mpqrqyesc ‘mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte. Prin mine ckrmuiesc dregqtorii wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:15-16). <“nyelepciunea> este prezentatq ‘n antitezq cu <nebunia>. Autorul ne recomandq <frica de Domnul> (sau evlavia, cum ‘i spunem noi astqzi). Pknq ‘n acest punct, proverbele nu amintesc deloc numele sau expe- rienyele lui Solomon. Este clar cq aceastq secyiune cuprinde <sfaturi> wi <‘nvqyqturi> care i-au fost transmise ‘mpqratului ‘n devenire de cqtre <‘nyelepyii> sqi dascqli. 10:1-19:19 - Proverbele lui Solomon. Chiar wi faptul cq ‘ntklnim acest titlu la ‘nceputul capitolului 10 ne sugereazq cq ceea ce a fost scris pknq aici nu este produsul lui Solomon. Aceste proverbe sunt adresate oamenilor ‘n general wi acoperq o gamq foarte mare de situayii. 19:20 - 24:34 - Proverbe pentru Solomon. Reintrqm ‘n atmosfera <lecyiilor> primite de Solomon ‘n cadrul pregqtirii lui pentru urcarea la tronul Israelului. Destinatarului i se spune <fiule> (19:27), wi <‘mpqratul> (20:2,8,26,28; 21:1; 22:11). Acestea sunt <cuvintele ‘nyelepyilor> (‘nvqyqtori) (22:17; 24:23). Adresarea cu numirea <fiule> apare de wase ori (19:27; 23:15,19,26; 24:13,21). Principiile practice sunt aplicate specific unuia chemat sq guverneze printre oameni. “nyelepci- unea este din nou prezentatq ca fiind mai preyioasq deckt bogqyiile (22:1,4). Frica de Domnul este prezentatq ca o garanyie a succesului: <Rqsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogqyia, slava wi viaya> (Prov. 22:4). <Frica de Domnul duce la viayq, 20

Proverbele lui Solomon ? wi cel ce o are, petrece noaptea sqtul, fqrq sq fie cercetat de nenorocire> (Prov. 19:23). Prinyul mowtenitor are privilegiul de a <sta la masq cu unul dintre cei mari> (23:1), dar este ‘ncq sub autoritatea ‘mpqratului (24:21). El trebuie sq ‘nveye de pe acum ‘ndatoririle administrative (20:8,26,28; 21:3; 22:11) wi sq-wi pregqteascq inima pentru o guvernare ireprowabilq: <Iatq ce mai spun ‘nyelepyii: <Nu este bine sq ai ‘n vedere faya oamenilor la judecqyi.> - Pe cine zice celui rqu: Tu ewti bun!> ‘l blastqmq popoarele wi-l urqsc neamurile. Dar celor ce judecq drept le merge bine wi o mare binecuvkntare vine peste ei.> (Prov. 24:23-25). Ne ‘ntklnim iarqwi cu avertismente ‘mpotriva <femeii stricate> (22:14; 23:27,33), iar neprihqnirea wi ‘nyelepciunea sunt prezentate ca fiind mult mai de prey deckt bogqyiile (20:15; 21:6; 23:4). 25:1 - 26:28 - Proverbele lui Solomon. Awa cum spune textul, aceastq secyiune conyine alte proverbe ale lui Solomon, <strknse de oamenii lui Ezechia, ‘mpqratul lui Iuda> (25:1). Proba- bil cq acewtia au cercetat biblioteca de la Ierusalim wi au selectat din docu- mente lucruri pe care Solomon, wi poate wi David, le-au spus pentru binele ‘mpqrqyiei (25:2-7). Nu trebuie sq uitqm cq David wi Solomon au ‘ncurajat foarte mult producyiile literare ‘n Israel. Oamenii lui Ezechia au avut din ce sq selecteze ... - 27:1 - 29:27 - Proverbe pentru Solomon. Fqrq nici un fel de introducere specialq, revenim la cuprinsul <lecyiilor> pregqtitoare pentru domnie. Ne re’ntklnim cu formula <fiule> (27:11). Este evident cq majoritatea prover- belor au aplicabilitate directq ‘n sfera guvernqrii (28:2, 6-8, 16; 29:4,12,14,26). 30:1-31:31 - Cuvintele lui Agur wi ale lui Lemuel Ca sq ‘nyelegem perspectiva <cuvintelor ‘nyelepyilor> este necesar sq yinem minte ckteva lucruri: (1) - Termenul <pqrinte> este adesea folosit ‘n Biblie pentru a identi- fica un <‘nvqyqtor> (2 Regi 2:12; 6:21; 13:14 (conform lui Jud. 17:10; 18:19) wi a ajuns sq fie aplicat preponderent Rabinilor evrei. (2) - Termenul <fiu> este aplicat <discipolului, ‘nvqyqcelului> (1 Sam. 3:6,16; 1 Regi 20:35; 2 Regi 2:3,5,7,15). “n ckteva cazuri, profeyii din yarq au ‘nfiinyat <wcoli profetice>, iar elevii au purtat numele de <fii ai prooro- cilor>. Numirea sugereazq ascultarea wi cinstea pe care trebuiau sq le acorde elevii <pqrinyilor> lor spirituali. “n acest context, remarcayi regretul exprimat de <fiul> din cartea Proverbelor, pentru o situayie ‘n care nu a 21

Proverbele lui Solomon ? <ascultat>: <Cum am putut sq n-ascult glasul ‘nvqyqtorilor mei wi sq nu iau aminte la cei ce mq ‘nvqyau?> (Prov. 5:13). (3) - Numirile: <pqcqtowi>, <cei rqi>, <cei nelegiuiyi> sunt termeni folosiyi ‘n Israel pentru identificarea pqgknilor din alte popoare, al cqror exemplu nu trebuia urmat de copiii lui Dumnezeu (Is. 13:11; 14:5; Ps. 9:5; 26:5; Prov. 3:33; 28:4,28; 29:2). “n contextul educayiei unui priny mowtenitor, sfaturile interzic alianyele cu conducqtorii nayiunilor ‘nconjurqtoare, dar ‘n con- textul nayional, termenul se poate aplica tuturor oamenilor care au pqrqsit calea cea <bunq> wi <dreaptq>. (4) - <Femeia strqinq> identificatq ‘n original prin <zarah> wi <no\\riah>(5:20; 6:24), este ‘n majoritatea cazurilor dintre neamurile pqgkne. Alipirea de o astfel de femeie duce inevitabil la o deslipire de Dom- nul. O astfel de femeie poate fi ‘nsq wi o evreicq din yarq care wi-a pqrqsit <vrednicia>. Aceste <cuvinte ale ‘nyelepyilor> folosite pentru educarea mowtenitorilor la tron urmeazq planul poruncilor pentru ‘mpqrat, date de Dumnezeu ‘n anticiparea din Deuteronom 17:14-20. Ridicat ’ntre copiii lui Israel, ‘mpqratul trebuia sq respecte anumite reguli: a. - <Sq n-aibq un mare numqr de cai> dupq moda Egiptenilor. b. - <Sq n-aibq un numqr mare de neveste, ca sq nu i se abatq inima> de la Dumnezeu. c. - <Sq nu strkngq mari grqmezi de argint wi de aur>. d. - <Sq scrie pentru el o copie a legii wi s-o citeascq ‘n toate zilele vieyii lui, ca sq ‘nveye sq se teamq de Domnul, Dumnezeul lui>. e. - Sq facq toate acestea <ca sq nu se ‘nalye mai presus de frayii lui wi sq aibq astfel multe zile ‘n ‘mpqrqyia lui, el wi copiii lui, ‘n mijlocul lui Israel>. Deuteronom 7:2-5 adaugq la acestea porunca lui Dumnezeu ca, odatq intrayi ‘n yara Canaan, evreii sq nimiceascq cu desqvkrwire locuitorii yqrii wi chipurile lor idolatre, <sq nu ‘ncheie legqmknt cu ele> , <Sq nu se ‘ncuscreascq cu ele>, <cqci ar abate de la Mine pe fiii tqi wi ar sluji astfel altor dumnezei.> “n secyiunile <cuvintelor ‘nyelepyilor>, prinyul mowtenitor era instruit sq se fereascq de practici care pot duce la apostazie religioasq wi, ‘n final, prqbuwire dinasticq. Iatq ckteva exemple: - caii erau folosiyi ‘n bqtqlie, dar biruinya era <a Domnului> (Prov. 21:31). - pericolul contaminqrii cu femeile strqine apare mai peste tot (Prov. 2:16; 6:24; 7:5) - aurul, argintul wi pietrele scumpe sunt declarate inferioare <fricii de Domnul> (Prov. 3:16; 8:18,19; 22:1-4; 23:4,5; 27:24; 28:6-8). - ascultarea wi ‘mplinirea legii este un semn de ‘nyelepciune. Cel care le pqrqsewte, nu poate aduce jertfe plqcute (Prov. 6:20-23; 28:4-9; 29:18). 22

Proverbele lui Solomon ? - supunerea fayq de Dumnzezeu este lqudatq wi rqsplqtitq cu lungirea zilelor (Prov. 3:2,16; 4:10; 9:11). - prieteniile wi alianyele cu <cei rqi>, dintre Neamuri wi dintre nelegiuiyii yqrii sunt denunyate wi condamnate (Prov. 1:10-15; 6:1; 20:26; 3:30,31; 4:14-17). Din pqcate, awa cum wtim, tknqrul priny n-a respectat ‘n totul aceste recomandqri ale <‘nyelepyilor.> Cknd a ajuns pe tron, la ‘nceput Solomon a wtiut sq aleagq bine wi a cerut Domnului <‘nyelepciune>, nu aur, faimq sau zile lungi wi ‘mbelwugate. Mai tkrziu ‘nsq, ‘mpqratul s-a lepqdat el ‘nsuwi de <‘nyelepciunea> descrisq ‘n proverbe wi s-a prqbuwit ‘n neascultare. Con- secinya nefastq este descrisq ‘n 1 Regi 11:1-2: <“mpqratul Solomon a iubit multe femei strqine, afarq de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite, care fqceau parte din Neamurile despre care Dumnezeu zisese copiilor lui Israel: <Sq nu intrayi la ele, wi nici ele sq nu intre la voi, cqci v-ar ‘ntoarce negrewit inimile ‘nspre dumnezeii lor.> De acele neamuri s-a alipit Solomon, tkrkt de iubire.> Expresia <despre care zisese Dumnezeu copiilor lui Israel ...> este o trimi- tere clarq la textele din Exod 34:16 wi Deut. 7:3-4. Lucrurile interzise au ajuns sq se ‘ntkmple. Iatq ce citim mai departe: <Cknd a ‘mbqtrknit Solomon, nevestele i-au aplecat inima spre alyi dumnezei; wi inima nu i-a fost ‘n totul a Domnului, Dumnezeului squ, cum fusese inima tatqlui squ David. Solomon s-a dus dupq Astartea, zeiya Sidonie- nilor wi dupq Milcom, urkciunea Amoriyilor. Wi Solomon a fqcut ce este rqu ‘naintea Domnului, wi n-a urmat ‘n totul pe Domnul, ca tatql squ David. Atunci Solomon a zidit pe muntele din faya Ierusalimului un loc ‘nalt pentru Chemow, urkciunea Moabului, pentru Moloc, urkciunea fiilor lui Amon. Awa a fqcut pentru toate nevestele lui strqine, care aduceau tqmkie wi jertfe dumnezeilor lor> (1 Regi 11:4-8). “ntr-o altq neascultare fayq de ceea ce dorea sq facq Dumnezeu cu Israelul, Solomon a cumpqrat wi adus ‘n yarq o mulyime de cai din Egipt (1 Regi 10:26-29; 9:19). Consecinya neascultqrilor lui a fost o pedeapsq nqpraznicq. Sentinya este notatq ‘n pasajul din 1 Regi 11:11-13. Dumnezeu a rupt ‘mpqrqyia de la fiul lui Solomon, Roboam, wi a dat-o slujitorului lui, Ieroboam. Din pricina lui David ‘nsq, Dumnezeu a lqsat ca douq seminyii sq fie credincioase urmawilor lui David la tron. Ironia pedepsei este notatq ‘n sublinierea pe care Duhul lui Dumnezeu o face despre acest Roboam: <Mama sa se chema Naama, Amonita> (1 Regi 14:21,31). Nebunia lui Solomon a fost cq s-a ‘ncuscrit cu <femeile strqine> wi Dumnezeu i-a adus pedeapsa tot prin ele. Lecyia usturqtoare pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Solomon a avut urmqri ‘n con- wtiinya evreilor. Amintirea tragediei lui Solomon l-a fqcut pe Ezra sq fie fqrq milq ‘n despqryirea iudeilor de <femeile strqine> care se furiwaserq iar- qwi, viclean, ‘n Israel (Ezra 9 wi 10; Neemia 13:23-28). 23

Proverbele lui Solomon ? Am arqtat cu prisosinyq faptul cq aceastq carte a Proverbelor a apqrut ‘ntr-un context specific al ‘mpqrqyiei wi planului pe care-l avea Dumnezeu cu Israelul. O parte ‘nsemnatq a ei repetq lecyii pe care <prinyul> Solomon le-a primit de la <‘nyelepyii> sqi dascqli care-l pregqteau pentru domnie. Aceastq realitate nu trebuie ‘nsq sq ne facq sq credem cq ceea ce scrie ‘n cartea Proverbelor nu se mai potrivewte wi la viaya noastrq. Conyinutul aces- tor proverbe este potrivit wi pentru <fii> ‘mpqrqyiei de astqzi: <Voi ‘nsq sunteyi o seminyie aleasq, o preoyie ‘mpqrqteascq, un neam sfknt, un popor pe care Dumnezeu Wi l-a ckwtigat ca sq fie al Lui, ca sq vestiyi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din ‘ntuneric la lumina Sa minunatq> (1 Petru 2:9). Cheia Proverbelor: frica de Domnul Proverbele au fost scrise pentru a-i ajuta pe credinciowi sq-wi adknceascq evlavia (<frica de Domnul>) wi sq-i facq simyite efectele ‘n toate sferele de activitate ale vieyii. Cartea Prover- beleor ne spune cq toate evenimentele cotidiene sunt ocazii ‘n care trebuie sq facem alegeri, ‘nyelepte sau nebunewti, care ne aduc binecuvkntare sau dezastru. Totuwi, aceastq culegere nu este <un ghid practic pentru succes ‘n viayq>. Scopul ultim al cqryii este acela de a-L prezenta pe Dumnezeu drept Cel ce deyine autoritatea wi controlul absolut asupra noastrq wi de a ne convinge cq trebuie sq ne asumqm responsabilitatea pen- tru atitudinile wi acyiunile noastre. Conyinutul cqryii analizeazq modul profund ‘n care gkndurile oame- nilor le afecteazq comportamentul exterior. Cartea ‘mparte sfera gkndirii wi a acyiunilor ‘n douq categorii majore, strict dependente una de alta. Cali- tatea concluziilor wi acyiunilor noastre poate fi bunq sau rea, ‘n funcyie de ‘nyelegerea corectq sau grewitq a felului ‘n care se implicq Dumnezeu ‘n lumea de acum. <Nebunul> trqiewte <prostewte>, de parcq Dumnezeu nici n-ar exista. “nyeleptul umblq cu grijq, wtiind bine cq existq un Dumnezeu care va rqsplqti cu bine sau rqu fiecare dintre atitudinile wi acyiunile noastre: <Cine nesocotewte Cuvkntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncq este rqsplqtit> (Prov. 13:13). Aceiawi temq este reluatq de Solomon wi ‘n ‘ncheierea cqryii Eclesiastul: <Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: <Teme-te de Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. Cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Ecles. 12:1). 24

3. STRIGQRILE \"NYELEPCIUNII Destinate sq fie citite fragmentar, capitolele cqryii Proverbelor sunt ca niwte poryii zilnice de <multivitamine>. “n afara primelor capitole, care vorbesc despre <chemqrile ‘nyelepciunii>, restul cqryii nu trebuie studiat <‘n context>, ci parcurs de cititor ‘ntr-o citire continuq, wi, pe ckt posibil, memorat. “n cadrul studiului nostru vom face o abatere de la aceastq <realitate> exegeticq> wi vom cquta sq grupqm pe <teme> conyinutul Prover- belor. Am fqcut awa ceva pe cknd conduceam orele de tineret ale Bisericii din Bethel, California. N-am sq uit niciodatq entuziasmul cu care fiecare wi-a ales ckte o <temq> din cele sugerate de mine wi au venit peste o sqptqmknq cu ckte un caiet ‘n care selectaserq toate versetele corespunzqtoare. N-am sq uit nici mqrturiile lor despre ckt de mult i-au ajutat proverbele sq-wi reevalueze pqrerile lor despre viayq wi despre importanya lucrurilor. Proverbele wi destinatarii cqryii Scopul cqryii este enunyat foarte limpede: <Pentru cunoawterea ‘nyelepciunii wi ‘nvqyqturii>, pentru ‘nyelegerea cuvintelor minyii, pentru cqpqtarea ‘nvqyqturilor de bun simy, de dreptate, de judecatq wi de nepqrtinire> (Prov. 1:2-3) Cui ‘i este fqcutq aceastq ofertq? Din introducerea cqryii (Prov. 1:2-6a) aflqm cq destinatarii acestei iniyiative divine sunt: - copiii - <ca sq dea celor ne’ncercayi agerime de minte> - tinerii - <tknqrului cunowtinyq wi chibzuinyq>, - cei cu experienya vieyii - <sq asculte ‘nsq wi ‘nyeleptul wi ‘wi va mqri wti- inya>, 25

Strigqrile \"nyelepciunii - celor cu educayia facutq - <wi cel priceput, wi va cqpqta iscusinyq>. Cartea este un manual de ‘nyelepciune practicq destinat tuturor cate- goriilor de vkrstq wi de pregqtire intelectualq. Ea are ca scop sq ne ‘nveye cum sq procedqm corect wi profitabil ‘n mai toate situayiile posibile wi cum trebuie sq ne purtqm cu cei care ne ‘nconjoarq. Proverbele ca ofertq de ‘nyelepciune <Fiule, mqnkncq mierte, cqci este bunq, wi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale. Tot awa wi ’nyelepciunea este bunq pentru sufletul tqu: dacq o vei gqsi, ai un viitor, wi nu yi se va tqia nqdejdea> (Prov. 24:13-14). “nyelepciunea, definitq ca <abordare realisticq a problemelor vieyii> poate fi dobknditq pe douq cqi distincte: A. Calea experienyei personale. Aceasta este calea celor ce vor sq ‘nveye <pe propria lor piele>. Ea are douq dezavantaje majore. Primul, presupune irosirea unei mari pqryi din viayq ‘n cqutqri wi experimentqri nefructuoase. Al doilea, ea ne foryeazq sq simyim gustul amar al <grewelilor>. Experienya nu este cel mai bun ‘nvqyq- tor. Ea ne dq ‘ntki examenul wi numai dupq aceea ne predq lecyiile. Din pqcate, aceastq cale este preferatq de majoritatea oamenilor. Mulyi nici nu apucq sq-wi termine <lecyiile>, sfkrwindu-wi viaya ‘ncq ‘n febra cqutqrilor fqrq rqspuns. Cknd, ‘n sfkrwit, ‘nvqyqm sq scoatem cel mai mult din viayq, observqm cq cea mai mare parte din viayq ... s-a dus. Un ‘nyelept a spus: <“nvayq din grewelile altora; nu vei avea timp sq le faci tu pe toate.> B. Calea ‘nvqyqrii de la alyii. Ea prezintq avantajul gqsirii unor <scurtqturi> spre rezolvqrile cqutate wi ne ferewte de suferinyele experienyelor personale nereuwite. Bine’nyeles cq aceastq cale este net superioarq celei anterioare. Ea nu este ‘nsq apucatq de mulyi. Nu poyi ’nvqya prea multe lucruri noi dacq n-asculyi deckt de tine ’nsuyi, iar dacq a ‘nvqya de la alyii este mai bine deckt a ‘nvqya din greweli proprii, atunci a cquta sq ‘nveyi de la cei mai ‘nyelepyi este deja o dovadq de ‘nyelepciune. Cartea Proverbelor ne oferq posibilitatea de a fi ‘nvqyayi de ‘nsuwi Dumnezeu! Iatq de ce ne este atkt de importantq wi necesarq! “n loc sq ne irosim o mare parte a vieyii ‘n cqutqri personale putem merge direct la cartea Proverbelor. Citind Proverbele putem dobkndi cunowtinye inspirate direct de Dumnezeu wi verificate de generayiile de oameni care au trqit ‘naintea noastrq. 26

Strigqrile \"nyelepciunii Un proverb este un discurs de ‘nyelepciune redus la o singurq frazq sau, cum spunea Cervantes ‘n <Don ~uijote>: <Un proverb este o pro- poziyie scurtq bazatq pe o experienyq ‘ndelungatq.> Bine’nyeles cq aceastq ‘nyelepciune a Proverbelor este asimilatq ca rezultat al unei preocupqri susyinute: <Fiule, dacq vei primi cuvintele mele, dacq vei pqstra cu tine ‘nvqyqturile mele, dacq vei lua aminte la ‘nyelepciune wi dacq-yi vei pleca inima la pricepere; dacq vei cere ‘nyelepciune, wi dacq te vei ruga pentru pricepere, dacq o vei cquta ca argintul, wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq, atunci vei ‘nyelege frica de Domnul wi vei gqsi cunowtinya lui Dumnezeu. Cqci Domnul dq ‘nyelepciune; din gura Lui iese cunowtinyq wi pricepere. El dq izbkndq celor fqrq prihanq, dq un scut celor ce umblq ‘n nevinovqyie; ocrotewte cqrqrile neprihqnirii wi pqzewte calea credinciowilor Lui> (Prov. 2:1-6). Ea este ‘nsq garantatq tuturor celor ce o vor cere cu credinyq: <Dacq vreunuia dintre voi ‘i lipsewte ‘nyelepciunea, s-o cearq de la Dumnezeu care dq tuturor cu mknq largq wi fqrq mustrare, wi ea ‘i va fi datq> etc. (Iacov 1:5-8). Cine apucq pe aceastq cale este mai fericit deckt marea majoritate a oamenilor. Cele trei strigqri ale ‘nyelepciunii Cartea Proverbelor ‘ncepe cu o veste extraordinarq: <Dumnezeu vrea sq stea de vorbq cu oamenii!! “nyelepciunea Lui este accesibilq tuturor ace- lora care vor sq asculte!!> Aceiawi realitate este trkmbiyatq wi ‘n cartea lui Iov: <Dumnezeu vor- bewte ‘nsq cknd ‘ntr-un fel, cknd ‘ntr-altul, dar omul nu ia seama> (Iov 33:14). Primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor cuprind trei strigqri ale ‘nyelepciunii, trei chemqri ‘ndreptate spre oameni. Cine citewte cu atenyie va observa cq, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, ‘nyelepciunea se adreseazq unei omeniri ‘mpqryite ‘n trei cate- gorii distincte: cei newtiutori (naivi sau <prowti> datoritq lipsei de expe- rienyq), cei nebuni wi cei batjocoritori. Un fin analist al psihologiei umane observa aceleawi trei categorii atunci cknd a spus cq <existq unii care nu wtiu wi wtiu cq nu wtiu, alyii care nu 27

Strigqrile \"nyelepciunii wtiu wi nu-wi dau seama cq nu wtiu wi unii care nu wtiu wi cred cq le wtiu pe toate.> Cei care <wtiu cq nu wtiu> sunt cei ce sunt numiyi ‘n cartea Proverbelor cei <naivi> (tradus ‘n romknewte prin cei <prowti>). Cei care <nu wtiu cq nu wtiu> sunt cei <nebuni> (lipsiyi de contact cu realitatea). Cei care <cred cq le wtiu pe toate> sunt cei <batjocoritori.> Naivul “n categoria <naivilor> trebuie incluwi toyi aceia care nu wtiu pentru cq n-au avut ‘ncq ocazia sq afle. Lipsa lor de ‘nyelepciune nu se datoreazq <rea voinyei>, ci neinformqrii. Naivi sunt toyi copiii wi, ‘ntr-o oarecare mqsurq, toyi tinerii. Ei trebuie sq intre ‘n wcoala lui Dumnezeu wi sq asculte sfaturile ‘nyelepciunii divine. Tot <naivi> newtiutori trebuie considerayi wi aceia care wi-au trqit viaya ‘n afara influenyei crewtine, <convertiyii>, nou nqscuyii duhovnicewti, oamenii care s-au ‘ntors la Dumnezeu dupq o viayq trqitq <dupq mersul lumi acesteia.> Apostolul Petru le dq acestora un sfat pqrintesc: <Lepqdayi dar orice rqutate, orice viclewug, orice fel de prefqcqtorie, de pizmq wi de clevetire; wi, ca niwte prunci nqscuyi de curknd, sq doriyi laptele duhovnicesc wi curat, pentu ca prin el sq crewteyi spre mkntuire, dacq ayi gustat ‘n adevqr cq bun este Domnul> (1 Petru 2:1- 3). Nebunul “n categoria <nebunilor> sunt ‘ncadrayi toyi aceia care trqiesc o viayq de totalq confuzie. Ei <nu wtiu wi nici nu-wi dau seama cq nu wtiu>: <Nebunia este o femeie gqlqgioasq, proastq wi care nu wtie nimic> (Prov. 9:13). Nebunia este o afecyiune a sistemului nervos. Ea afecteazq centrul de interpretare al informayiilor primite din exterior. Fqcknd observayii corecte, un nebun ajunge ‘ntotdeauna la concluzii grewite. Organul lui de lucru, <mintea>, nu funcyioneazq cum trebuie. <Nebunia este o bucurie pentru cel ce n-are minte> (Prov. 15:21). <La ce slujewte argintul ‘n mkna nebunului? Sq cumpere ‘nyelepciunea? ... Dar n-are minte!> (Prov. 17:16). <Biciul este pentru cal, frkul pentru mqgar, wi nuiaua pentru spinarea nebunilor> (Prov. 26:3). <\"nyelepciunea este prea ’naltq pentru cel nebun: 28

Strigqrile \"nyelepciunii el nu va deschide gura la judecatq> (Prov. 24:7). Am cunoscut ‘n spitalul de boli ner- voase din Bucurewti un tknqr care se cre- dea ... Napoleon! Din cknd ‘n cknd mq surprind wi pe mine ispitit de aceastq pqrere, ... dar eu reuwesc sq mq echili- brez repede. El ‘nsq nu putea, sqracul! Mintea lui confuzq ‘l cufundase ‘ntr-o realitate deformatq din care nu mai gqsea drumul de iewire. “n acelawi sens, cartea Psalmilor spune cq <ateii>, ‘n ciuda tuturor evidenyelor din jur despre existenya lui Dumnezeu, trqiesc ‘ntr-o lume <a lor>, alta deckt cea realq, refuzknd sistematic sq interpreteze corect iniyiativele prin care Dumnezeu ‘ncearcq sq se apropie de ei: <Al Domnului este pqmkntul cu tot ce este pe el, lumea wi cei ce o locuiesc!> spune Psalmul 24:1. Cel <nebun> nu vede ‘nsq acest lucru: <Nebunul zice ‘n inima lui: <Nu este Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urkte; nu este niciunul care sq facq binele> (Psalmul 14:1-2). Aceastq realitate este deplknsq ‘n Noul Testament wi de apostolul Pavel: <“n adevqr, ‘nsuwirile nevqzute ale Lui, puterea Lui vewnicq wi dumnezeirea Lui, se vqd lqmurit, de la facerea lumii, cknd te uiyi cu bqgare de seamq la ele, ‘n lucrurile fqcute de El. Awa cq nu se pot dezvinovqyi. S-au fqlit cq sunt ‘nyelepyi wi au ‘nnebunit> (Rom. 1:20-21). Batjocoritorul Iatq o definiyie din cartea Proverbelor: <Cel mkndru wi trufaw se cheamq batjocoritor: el lucreazq cu aprinderea ’ngkmfqrii> (Prov. 21:24). Un om batjocoritor este un om cu un fals complex de superioritate. Fqrq sq se identifice cu vreuna din grupqrile lumii, el se crede dea- supra a tot wi a toate. El privewte cu disprey con- descent la toyi ceilalyi oameni. Dacq-l ‘ntrebi: <Ewti comunist?> ‘yi va rqspunde categoric: >Nu!> Dacq-l vei ‘ntreba: <Ewti capitalist deci?> ‘yi va rqspunde: <Nu.> Dacq-l vei ‘ntreba: <Ewti asta sau cealaltq?> va continua sq-yi rqspundq arogant wi dispreyuitor: <Bine’nyeles cq nu!> <Atunci, ce ewti?> Iatq o ‘ntrebare la care nu-yi va putea rqspunde, cqci un batjocoritor nu se poate identifica cu nimic; el este un mare zero, un balon de sqpun, un hohot inconwtient de rks rostit la jumqtatea cqderii ‘n 29

Strigqrile \"nyelepciunii neantul prqpastiei. Neatins, neatawat wi neabordabil, batjocoritorul ‘wi este siewi propriul mormknt; cavou impozant al goliciunii sterile. <Batjocoritorului nu-i place sq fie mustrat, de aceea nu se duce la cei ’nyelepyi> (Prov. 15:12). <Un fiu ’nyelept ascultq ’nvqyqtura tatqlui squ, dar batjocoritorul n-ascultq mustrarea> (Prov. 13:1). Cu o asemenea atitudine, nu este de mirare cq un batjocoritor este inca- pabil de progres: <Batjocoritorul cautq ’nyelepciunea wi n-o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor> (Prov. 14:6). Cu ckt un om wtie mai puyin, cu atkt este mai uwor de convins cq wtie totul. Iatq ckteva mostre de batjocoritori care au intrat ’n istorie prin pro- funda lor ... ignoranyq: Alfred Zeltno, un faimos chirurg, scria ’n anul 1839: <\"nlqturarea dure- rii din chirurgie este o himerq. Este absurd sq crezi cq vei putea opera fqrq ca pacientul sq simtq. Orice om vede cq o awa preocupare trebuie abando- natq.> \"n vremea aceea, un alt chirug crewtin propunea folosirea ... clorofor- mului. El citise ’n cartea Genezei cq prima operayie din istoria lumii a fost fqcutq de Dumnezeu asupra lui Adam, dupq ce pacientul a fost ... adormit. \"n revista Harper^s {ee\\l] se putea citi ’n 1902: <\"n ciuda zvonurilor, ideia de a construi drumuri pentru folosul exclusiv al trqsurilor cu motor n-are nici un viitor.> \"n 1945, un om de wtiinyq de talia lui Vannevar Bush ’i spunea prewedin- telui Truman: <Bomba atomicq este o utopie. Awa ceva nu va exploda nicio- datq. V-o spun ca expert ’n materie de explozive.> Cu doar o sqptqmknq ’nainte ca frayii {rite sq reuweascq primul zbor autopropulsat din lume, celebrul ziar american Ne[ }or\\ Times publica un articol ’n care profesorul Langle], un alt pasionat al aparatelor de zburat era sfqtuit <sq ’nceteze risipa de bani wi de talent wi sq se apuce de lucruri mai folositoare. Viaya este scurtq wi el poate face pentru omenire lucruri incomparabil mai folositoare deckt sq ’ncerce cu tot dinadinsul sq ... zboare.> Dumnezeu se pronunyq clar ’mpotriva batjocoritorilor wi le rqspunde pe limba lor: <Blestemul Domnului este ’n casa celui rqu, dar locuinya celor neprihqniyi o binecuvinteazq. Cknd are a face cu cei batjocoritori, \"wi bate joc de ei, dar celor smeriyi le dq har> (Prov. 3:33-34). “n peisajul contemporan, categoria batjocoritorilor este populatq cu <agnostici>, <nihiliwti> wi oameni de mahala. 30

Strigqrile \"nyelepciunii Cei dintki wi-au luat numele dela douq cuvinte din limba greacq care sugereazq <imposibilitatea> cunoawterii, caracterul iluzoriu al certitudinilor umane (a-gnozq= fqrq cunowtinyq). Un agnostic este un om care nu wtie dacq existq sau nu Dumnezeu, nu wtie dacq existq sau nu sufletul, nu wtie dacq existq sau nu viayq dupq moarte, nu crede cq existq cineva care wtie mai mult deckt el wi este convins cq a ‘ncerca sq afli ceva despre toate aces- tea este pur wi simplu o pierdere de timp. Un crewtin i-a spus odatq unui agnostic: <Dacq tu nu-L poyi gqsi pe Dumnezeu, ghici care dintre cei doi este cel ce s-a pierdut?> Rqspunsul vine de la sine: Nimeni nu este mai orb deckt cel ce nu vrea sq vqdq. Nihiliwtii, sunt adepyii criticilor destructive. Demolknd toate celelalte sisteme de gkndire, ei nu sunt ‘n stare totuwi sq ofere ceva ‘n schimb. De aici wi numirea lor de <nihiliwti> (de la <nihil>=nimic). Nihiliwtii germani au produs climatul de nemulyumire generalq care a ‘nlesnit apariyia socia- lismului, wi mai tkrziu a comunismului. Mahalagii sunt wmecherii de douq parale, iluwtri specialiwti ai ironiei distrugqtoare, certqreyii tulburi ai drumurilor care nu duc nicqieri. Iatq ce a scris Cristian Teodorescu despre acest teritoriu subuman care distruge asemenea ruginei marginea orawelor romknewti: <Mahala> nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern e un ins care, ’n secret, nu preyuiewte nimic. Nu-i dispreyuiewte pe ceilalyi fiindcq li s-ar simyi superior, ci din pricinq cq, ’n subconstient, se dispreyuiewte pe el ’nsuwi. Nevoia lui de a murdqri tot ceea ce se aflq ’n jur i se trage de la sentimentul murdqriei ’n care se scaldq. Chiar dacq vre- melnic se aflq <la vedere>, mahalagiul e ros de sentimentul ratqrii wi de spaima cq n-are nimic <’n spate.> E slugarnic cu <puterea> chiar wi atunci cknd o criticq wi vede lumea doar ’n alb wi negru. Vocayia lui e aceea de turnqtor sau de lqudqtor cu simbrie.> <\"n afaceri, n-are cuvknt, furq wi, mai ales, ’wi bate joc de bani. Mai ’ntki ’wi cumpqrq mawinq de lux wi de-abia dupq aceea socotewte dacq are bani wi de casq. \"wi trimite copiii la studii ’n strqinqtate, dar le aratq <cotul> pqrin- yilor sqi, care de-abia se tkrqsc din banii de pensie. Wi din pricinq cq ’wi simte inconsistenya personalq, scuipq la picioarele celor care sunt desem- nayi cu misii ’nalte, ca sq arate cq nu-i pasq de nimic. El nu analizeazq, ci spurcq, dacq-l ’ntrebi de convingeri, ’yi rkde ’n nas, iar dacq ’wi trqdeazq micile lui preferinye face din asta principiu, chiar dacq, pentru el, principi- ile nu sunt mai importante deckt wtergqtoarele de pantofi, ghete sau bocanci.> <Cknd vine cel rqu, vine wi dispreyul; wi odatq cu ruwinea, vine wi ocara> (Prov. 18:3). <Privirile trufawe wi inima ’ngkmfatq, aceastq candelq a celor rqi, nu este deckt pqcat> (Prov. 21:4). 31

Strigqrile \"nyelepciunii De ce doar <trei> strigqri ale ‘nyelepciunii? “n primele 9 capitole ale cqryii Proverbelor ne sunt prezentate cele <trei> strigqri ale ‘nyelepciunii. Cine le citewte cu atenyie, va observa cq ele nu sunt repetitive, ci restrictive. Cu fiecare <strigare> nouq, aria dialogului se restrknge. Prin cea dintki strigare, Dumnezeu se adreseazq tuturor din cele trei categorii amintite mai sus: <“nyelepciunea strigq pe uliye, ‘wi ‘nalyq glasul ‘n pieye; strigq unde e zarva mai mare: la poryi, ‘n cetate, ‘wi spune cuvintele ei: <Pknq cknd veyi iubi prostia, prowtilor? Pknq cknd le va plqcea batjocoritorilor batjocora wi vor ur’ nebunii wtiinya? “ntoarceyi-vq wi ascultayi mustrqrile mele!> etc. (Prov. 1:20-31). Cea dintki strigare se ‘ncheie cu o promisiune: <Cqci ‘mpotrivirea prowtilor ‘i ucide wi liniwtea nebunilor ‘i pierde; dar cel ce m-ascultq va locui fqrq grijq, va trqi liniwtit wi fqrq sq se teamq de vreun rqu> (Prov. 1:32-33). Cu cea de a doua strigare, Dumnezeu se adreseazq numai la douq din categoriile amintite mai sus: <Nu strigq ‘nyelepciunea wi nu-wi ‘nalyq priceperea glasul? Ea se aweazq sus pe ‘nqlyimi, afarq pe drum, la rqspkntii wi strigq lkngq poryi, la intrarea cetqyii, la intrarea poryilor: <Oamenilor, cqtre voi strig, wi spre fiii oamenilor se ‘ndreaptq glasul meu. “nvqyayi-vq minte prowtilor, wi ‘nyelepyiyi-vq nebunilor! Ascultayi cq am lucruri mari de spus wi buzele mi se deschid ca sq ‘nveye pe alyii ce este drept> (Prov. 8:1-6). Wi aceastq strigare se ‘ncheie cu o promisiune: <Cqci cel ce mq gqsewte, gqsewte viaya wi capqtq bunqvoinya Domnului. Dar cel ce pqcqtuiewte ‘mpotriva mea ‘wi vatqmq suf letul squ; toyi cei ce mq urqsc pe mine, iubesc moartea> (Prov. 8:35-36). Care categorie de ascultqtori lipsewte din cea de a doua strigare? Batjo- coritorii!! Ei sunt cei dintki cu care Dumnezeu a renunyat sq mai vorbeascq. De ce? Pentru cq un dialog cu ei este imposibil. Ei sunt prea plini de ei ‘nwiwi ca sq mai poatq primi sfaturi wi de la alyii. <Cel rqu ia o ’nfqyiware neruwinatq, dar omul fqrq prihanq ’wi ’mbunqtqyewte calea> (Prov. 21:29). Pentru cq Biblia are acelawi Autor, ‘n Noul Testament Dumnezeu ne recomandq wi nouq aceiawi atitudine: <Sq nu dayi ckinilor lucrurile sfinte wi sq nu aruncayi mqrgqritarele voastre ‘naintea porcilor, ca nu cumva sq le calce ‘n picioare wi sq se ‘ntoarcq sq vq rupq> (Mat. 7:6). Cea de a treia strigare este wi mai restrictivq: 32

Strigqrile \"nyelepciunii <“nyelepciunea wi-a zidit casa wi-a tqiat cei wapte stklpi. Wi-a junghiat vitele wi-a amestecat vinul, wi-a pus masa. Wi-a trimis slujnicele wi strigq de pe vkrful ‘nqlyimilor cetqyii : (este imposibil sq nu remarcqm asemqnarea de limbaj cu rostirile Domnului Isus din Evanghelii): <Cine este prost, sq vinq ‘ncoace!> Celor lipsiyi de pricepere le zice: <Veniyi de mkncayi din pkinea mea wi beyi din vinul pe care l-am amestecat! Lqsayi prostia wi veyi trqi wi umblayi pe calea priceperii!> (Prov. 9:1-6). Wi cea de a treia strigare se ‘ncheie cu o promisiune: <Prin mine yi se vor ‘nmulyi zilele wi yi se vor mqri anii vieyii tale. Dacq ewti ‘nyelept, pentru tine ewti ‘nyelept; dacq ewti batjocoritor, tu singur vei suferi> (Prov. 9:11-12). Dupq ce a renunyat sq vorbeascq cu batjocoritorii, Dumnezeu abando- neazq dialogul wi cu nebunii. Iatq cum ‘wi motiveazq El atitudinea: <Cel ce mustrq pe un batjocoritor ’wi trage disprey, wi cel ce cautq sq ’ndrepte pe cel rqu se alege cu ocarq. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sq nu te urascq> (Prov. 9:8). <Dacq ewti batjocoritor, tu singur vei avea de suferit> (Prov. 9:12b). Prostul, nebunul wi batjocoritorul ... Trei chemqri restrictive ... Rknd pe rknd, batjocoritorul cade la examen, iar nebunul pierde <sesiunea de toamnq>! <Gkndul celui nebun nu este deckt pqcat, wi batjocoritorul este o sckrbq pentru oameni> (Prov. 24:9). <Pedepsele sunt pregqtite pentru batjocoritori, wi loviturile pentru spinqrile nebunilor> (Prov. 19:29). Singur <prostul>, adicq naivul neinstruit mai rqmkne ‘n wcoala lui Dumnezeu. El poate deveni <‘nyelept>, dacq va persevera wi se va supune sfaturilor primite: <Dq ‘nyeleptului wi se va face wi mai ‘nyelept; ‘nvayq pe cel neprihqnit wi va ‘nvqya wi mai mult! “nceputul ‘nyelepciunii este frica de Domnul wi wtiinya sfinyilor este priceperea> (Prov. 9:9-10). 33

Strigqrile \"nyelepciunii 34

4. \"NYELEPCIUNEA WI NEBUNIA Viaya este o necurmatq succesiune de alegeri ’ntre variante diferite, o serie de rqscruci la care trebuie sq facem decizii de care depind fericirea wi bunqstarea noastrq. Cartea Proverbelor ne avertizeazq asupra celei mai funda- mentale dintre alegerile noastre: alegerea ’ntre ’nyelepciune sau nebu- nie, ’ntre viayq wi moarte, ’ntre Dumnezeu wi Diavol (ca opozant al divinitqyii). Fiecare om se nawte ’n aceastq cir- cumstanyq terestrq ’n care de alegerea noastrq depinde destinul nostru etern. Trqim toyi sub acelawi soare, dar n-avem toyi acelawi orizont. Alegerea ’ntre ’nyelepciune (cele trei strigqri ale ei) wi nebunie este tema primelor nouq capitole ale cqryii. Iatq ckteva considerente de ordin general, desprinse din felul ’n care ne prezintq Proverbele cadrul alegerilor noastre fundamentale. Wi ’nyelepciunea wi nebunia ne cheamq Ne nawtem ’ntr-o lume care este un ckmp de luptq ’ntre Dumnezeu wi Diavol. \"ncepknd cu primul Adam wi terminknd cu ultimul om de pe pla- netq, fiecare dintre noi suntem puwi ’n faya unei alegeri fundamentale: de partea cui vrem sq fim? Dumnezeu ne vrea cu gelozie pentru Sine, dar, ’ncq din Eden, Diavolul ne ispitewte sq trecem de partea lui. Primele nouq capitole din cartea Proverbelor ilustreazq aceastq situ- ayie. 35

\"nyelepciunea wi nebunia <\"nyelepciunea wi-a zidit casa, wi-a tqiat cei wapte stklpi. Wi-a junghiat vitele, wi-a amestecat vinul, wi-a pus masa. Wi-a trimis slujnicele wi strigq, de pe vkrful ’nqlyimilor cetqyii: ...> (Prov. 9:1-3; 1:20, 8:1; ) <Nebunia este o femeie gqlqgioasq, proastq wi care nu wtie nimic. Ea wade totuwi la uwa casei sale, pe un scaun, pe ’nqlyimile cetqyii, ca sq strige la trecqtorii care merg pe calea cea dreaptq: ...> (Prov. 9:13-15). Wi una wi cealaltq au strigqri publice <\"nyelepciunea strigq pe uliye ...> (Prov. 1:20). < ... strigq la trecqtorii care merg pe calea cea dreaptq> (Prov. 9:15). Wi una wi cealaltq oferq ceva similar Fiind ’n fond o <imitayie> apelurile nebuniei sunt lipsite de originali- tate. Diavolul nu are puteri creatoare. El doar <falsificq> realitatea creatq de Dumnezeu. \"n aspectul lor exterior, ’nyelepciunea wi nebunia seamqnq: <Cine este prost, sq vinq ’ncoace!> (Prov. 9:4). <Cine este prost, sq vinq aici!> (Prov. 9:16). Una oferq ’nsq viaya, iar cealaltq duce la moarte <Veniyi de mkncayi din pkinea mea, wi beyi din vinul pe care l-am amestecat! lqsayi prostia, wi veyi trqi, wi umblayi pe calea priceperii!> (Prov. 9:5-6). \"n versurile de mai sus existq o extraordinarq asemqnare ’n limbaj cu oferta fqcutq de Domnului Isus ’n Noul Testament. <Apele furate sunt dulci, wi pkinea luatq pe ascuns este plqcutq!> El nu wtie cq acolo sunt moryii, wi cq oaspeyii ei sunt ’n vqile locuinyei moryilor> (Prov. 9:17-18). Odatq acceptatq, oferta nebuniei duce iremediabil la pedeapsq vewnicq: <Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte> (Prov. 14:12). <\"nyelepciunea omului chibzuit ’l face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ’i ’nwealq pe ei ’nwiwi> (Prov. 14:8). <Omul care se abate de la calea ’nyelepciunii, se va odihni ’n adunarea celor moryi> (Prov. 21:16). 36

\"nyelepciunea wi nebunia Nebunia ca o stare de alterare a personalitqyii Existq natural wi existq imitayii, existq real wi existq caricatural, anor- mal, deformat wi caraghios. \"nyelepciunea este conformarea noastrq cu standardul etern stabilit de natura lui Dumnezeu. Nebunia, pe de altq parte, este o deviayie de la normal, o alternativq tragicq wi distrugqtoare. <\"nyelepciunea omului chibzuit ’l face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ’i ’nwealq pe ei ’nwiwi> (Prov. 14:8). \"n Biblie, Psalmul 14 este o expunere a acestei teme. Nebunia este prezentatq drept un refuz premeditat wi deliberat al omului de a accepta realitatea awa cum este ea: o creayie a lui Dumnezeu ’mbibatq de prezenya Creatorului wi guvernatq de El: <Nebunul zice ’n inima lui: <Nu este Dumnezeu!> (Ps. 14:1a) Urmarea acestei atitudini este invariabil o degenerare, o autodis- trugere spiritualq wi eticq: <S-au stricat oamenii, fac fapte urkte; nu este niciunul care sq facq binele> (Ps. 14:1b). \"n bunqtatea Sa, Dumnezeu vrea sq recupereze persoanele afectate de aceastq maladie maleficq, dar ei refuzq: <Domnul Se uitq de la ’nqlyimea cerurilor peste fiii oamenilor, sq vadq de este vreunul care sq aibq pricepere, wi sq caute pe Dumnezeu. Dar toyi s-au rqtqcit, toyi s-au dovedit niwte netrebnici; nu este nici unul care sq facq binele, nici unul mqcar. Wi-au pierdut mintea toyi cei ce sqvkrwesc fqrqdelegea, de mqnkncq pe poporul Meu, cum mqnkncq pkinea, wi nu cheamq pe Domnul? (Ps. 14:2-4). Refuzut acestei <iniyiative de salvare divinq> ’i prqvqlewte pe oameni ’ntr-o veselie inconwtientq, ’ntr-o abandonare ’n trqiri pqcqtoase abuzive, ’ntr-o atitudine agresivq fayq de cei care ’ncq \"i sunt credinciowi lui Dumnezeu. Ei se vor trezi din aceastq iluzorie stare de aiurealq, dar atunci va fi prea tkrziu. Soarta lor va fi pedeapsa vewnicq: <Ei vor tremura de spaimq, cknd se va arqta Dumnezeu ’n mijlocul neamului neprihqnit. Rkdeyi voi de nqdejdea celui nenorocit ... dar scqparea lui este Domnul> (Ps. 14:5-6). Nebunia ’n manifestqrile ei specifice Medicul se uitq la limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n trup. Dumnezeu se uitq la ce ne iese de pe limbq wi vede dacq suntem sqnqtowi ‘n suflet. 37

\"nyelepciunea wi nebunia \"n originalul ebraic, existq trei termeni folosiyi pentru manifestqrile nebuniei. Din lipsa unor corespondenye lingvistice adecvate, toyi acewti ter- meni au fost traduwi ’n romknewte prin termenul <nebunie.> Iatq care sunt cele trei manifestqri bolnqvicioase ale celor care-l pqrqsesc pe Dumnezeu: 1. Nebunul <|esil> Acesta este cuvkntul ebraic cel mai adesea ’ntklnit dintre cele trei wi denumewte omul care ar putea fi ’nyelept, dar care a ales cu bunqwtiinyq sq treacq de partea nebuniei prostewti. Un astfel de om ignorq ’nyelepciunea aflatq la ’ndemknq sub pretext cq vrea sq dobkndeascq o cunoawtere mai superioarq: <\"nyelepciunea este ’n faya omului priceput, dar ochii nebunului o cautq la capqtul pqmkntului> (Prov. 17:24). El ar fi chiar gata sq cheltuiascq pentru investigayiile sale: <La ce slujewte argintul ‘n mkna nebunului? Sq cumpere ‘nyelepciunea? ... Dar n-are minte!> (Prov. 17:16). \"n realitate ’nsq, un astfel de <nebun> se complace de minune ’n starea lui de ignoranyq, fiind chiar elocvent wi guraliv ’n faya tuturor celor ce vor sq-l asculte: <Pknq cknd ...vor ur’ nebunii wtiinya?> (Prov. 1:22b). <Nebunului nu-i este de ’nvqyqturq, ci vrea sq arate ce wtie el> (Prov. 18:2). Nebunul se simte bine ’n starea lui de rqtqcire wi nu vrea sq o pqrqseascq: <Cum se ’ntoarce ckinele la ce a vqrsat, awa se ’ntoarce nebunul la nebunia lui> (Prov. 26:11). El este mereu pus pe ceartq wi cautq parcq ’nadins pedeapsa: <Vorbele nebunului aduc ceartq, wi gura lui ’njurq pknq stkrnewte lovituri. Gura nebunului ’i aduce pieirea, wi buzele ’i sunt o cursq pentru suf let> (Prov. 18:6-7). Dewi wtie cq riscq sq fie pedepsit, un nebun nu se poate opri din cqile sale: <Pentru un nebun este o plqcere sq facq rqul> (Prov. 10:23). <Nebunul ’wi aratq toatq patima, dar ’nyeleptul o stqpknewte> (Prov. 29:11). Nici mqcar pedepsele nu-l pot opri din cale: <Sqrqcia wi ruwinea sunt partea celor ce leapqdq certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus ’n cinste> (Prov. 13:18). 38

\"nyelepciunea wi nebunia <O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput deckt o sutq de lovituri pe cel nebun> (Prov. 17:10). <Un om care se ’mpotrivewte tuturor mustrqrilor, va fi zdrobit deodatq wi fqrq leac> (Prov. 29:1). Este evident cq un astfel de om nu este recomandat ca prieten. Cel mai adesea, este mai bine sq ne yinem departe de cqile lui: <Mai bine sq ’ntklnewti o ursoaicq jefuitq de puii ei, deckt un nebun ’n timpul nebuniei lui> (Prov. 17:12). Pentru cei ce nu-l pot evita, un astfel de om este o constantq sursq de suferinyq: <Un fiu nebun aduce necaz tatqlui squ, wi amqrqciune celei ce l-a nqscut> (Prov. 17:25). Destinul final pentru cel nebun este autodistrugerea. Wi atunci ’nsq, el nu se vede pe sine vinovat, ci dq vina pe alyii: <Nebunia omului ’i sucewte calea, wi apoi ckrtewte ’mpotriva Domnului cu inima lui> (Prov. 19:3). 2. Nebunul <E[il> Termenul desemneazq o treaptq mai adkncq de decqdere deckt <\\esil>. La ’ncqpqyknarea ignorantq, un astfel de om adaugq wi prqbuwirea moralq. Orice om poate cqdea uneori ‘ntr-o grewealq, dar numai un nebun preferq sq rqmknq acolo. Un astfel de om se aruncq cu capul ’nainte ’n sfi- darea legilor lui Dumnezeu: <Inima celor pricepuyi cautq wtinya, dar gura celor nesocotiyi gqsewte plqcerea ’n nebunie> (Prov. 15:14). <Este o bucurie pentru cel neprihqnit sq facq binele, dar pentru cei ce fac rqul este o groazq> (Prov. 21:15). Nebunia unui om este afiwatq de toate acyiunile sale: <Orice om chibzuit lucreazq cu cunowtinyq, dar nebunul ’wi dq la ivealq nebunia> (Prov. 13:16). El refuzq orice sfat, susyinknd cq nu existq o moralq <absolutq> wi cq fiecare este ’ndreptqyit sq facq ceea ce-i place: <Calea nebunului este fqrq prihanq ’n ochii lui, dar ’nyeleptul ascultq sfaturile> (Prov. 12:15). Chiar wi cknd este avertizat de pericolul unei vieyi trqite ’n neorkn- duialq, nebunul acesta ’wi <riscq> propria bunqstare pentru a-wi ’mplini plqcerile: <\"nyeleptul se teme wi se abate de la rqu, dar nesocotitul este ’ngkmfat wi fqrq fricq> (Prov. 14:16). 39

\"nyelepciunea wi nebunia <\"n gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe ’nyelepyi ’i pqzesc buzele lor> (Prov. 14:3). <Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul> (Prov. 14:9). Sqmknya aceasta de nebunie este prezentq ’n inima fiecqrui om. Ea tre- buie zmulsq prin disciplina aplicatq ’ncq din copilqrie: <Nebunia este lipitq de inima copilului, dar nuiaua certqrii o va dezlipi de el> (Prov. 22:15). Nebuniile tinereyii devin viciile de la maturitate wi ruwinea de la bqtrk- neye! Dacq nu este ’ndepqrtatq la timp, nebunia aceasta a firii pqmkntewti va rqmkne iremediabil legatq de inima omului: <Pe nebun, chiar dacq l-ai pisa cu pisqlogul ’n piuq, ’n mijlocul grqunyelor, nebunia tot n-ar iewi din el> (Prov. 27:22). 3. Nebunul <Nabal> Acest termen este folosit numai de trei ori ’n textul Proverbelor. El adaugq celor doi amintiyi anterior o greutate suplimentarq de nesimyire. Un astfel de om wi-a pierdut definitiv sensibilitatea wi bunacuvinyq. Lipsit de ruwine, el <se dq ’n spectacol> fqrq sq-wi dea seama ckt de caraghios este: <Cuvintele alese nu se potrivesc ’n gura unui nebun> (Prov. 17:7). Un exemplu perfect de <nebunie extremq> ne este dat ’n cazul unui om cqruia i se dusese vestea cq este lipsit de simyire: Nabal din cartea ’ntki a lui Samuel. Slugile lui Nabal ’i wtiau de fricq: < ... wi el este awa de rqu ’nckt nimeni nu ’ndrqznewte sq-i vorbeascq> (1 Sam. 25:17). Chiar wi nevasta lui Nabal, Abigail wtie ce fel de soy are: <Sq nu-wi punq domnul meu mintea cu omul acela rqu, cu Nabal, cqci, cum ’i este numele, awa este wi el; Nabal (nebun) ’i este numele, wi el este plin de nebunie> (1 Sam. 25:25). <Nabal> est tipul nebunului care refuzq orice fel de ’ndrumare. Uneori este un aspect al <revoltei adolescenyilor> la vkrsta periculoasq a intrqrii ’n viayq: <Nesocotitul dispreyuiewte ’nvqyqtura tatqlui squ, dar cine ia seama la mustrare ajunge ’nyelept> (Prov. 15:5). Dialogul ’nyeleptului cu nebunul Un autor modern a exclamat: <Cine vrea s-o scoatq la capqt cu nebunii? Aceluia 'i lipsewte o doagq!> <Nu vorbi la urechea celui nebun, cqci el nesocotewte cuvintele tale ’nyelepte> (Prov. 23:9). 40

\"nyelepciunea wi nebunia Dupq o lungq wi, se pare, nerodnicq discuyie cu un t'nqr 'ncqpqy'nat care o luase razna, l-am auzit pe fratele Simion Cure spun'nd, cumva cu resemnare wi cu necaz: <De, sfaturi putem da, dar minte, nu!> <Cknd se ceartq un ’nyelept cu un nebun, sq se tot supere sau sq tot rkdq, cqci pace nu se face> (Prov. 29:9) Dewi dialogul dintre ’nyelepciune wi nebunie este ireconciliabil com- promis, existq situayii ’n care cei ’nyelepyi trebuie sq depunq mqrturie despre sqnqtatea credinyei ’n Dumnezeu wi despre posibilitatea salvqrii: <Nu rqspunde nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu semeni wi tu cu el. - Dar rqspunde nebunului dupq nebunia lui, ca sq nu se creadq ’nyelept> (Prov. 26:4). Venit ca \"nyelepciune ’ntrupatq la <plinirea vremii>, Domnul Isus a folosit aceastq ambivalenyq de atitudine ’n relayia Lui cu cqrturarii wi fariseii vremii. \"n Matei 16:1-4, El stq de vorbq cu ei wi-i ’nfruntq mustrqtor, ’n timp ce ’n Matei 21:24-27 El refuzq sq dialogheze cu ei. Orice discuyie cu acest soi de oameni dificili trebuie purtatq cu multq ’nyelepciune wi tact. Nu te pierde cu firea wi mai ales nu-yi pierde cumpqtul. Oricine a reuwit sq te enerveze, a reuwit sq te biruiascq. Cknd te ceryi cu un nebun, asigurq-te cq nu face wi el la fel! Dewi ’ntklnirea cu <nebunii> acestei lumi este inevitabilq, colaborarea wi asocierea cu ei trebuie evitatq: <Cum nu se potrivesc zqpada vara, wi ploaia ’n timpul ceseriwului, awa nu se potrivewte slava pentru un nebun> (Prov. 26:1). <Cel ce trimite o solie printr-un nebun, ’wi taie singur picioarele, wi bea nedreptatea. Cum sunt picioarele ologului, awa este wi o vorbq ’nyeleaptq ’n gura unor nebuni. Cum ai pune o piatrq ’n prawtie, awa este cknd dai mqrire unui nebun. ca un spin care vine ’n mkna unui om beat, awa este o vorbq ’nyelepatq ’n gura nebunilor. Ca un arcaw care rqnewte pe toatq lumea, awa este cel ce tocmewte pe nebuni wi pe ’ntkii veniyi> (Prov. 26:6-10). <Piatra este grea wi nisipul este greu, dar supqrarea pe care o pricinuiewte nebunul este mai grea deckt amkndouq> (Prov. 27:3). 41

\"nyelepciunea wi nebunia Privitq din perspectiva acestui studiu, lumea noastrq devine din ce ‘n ce mai mult un ospiciu de nebuni ‘n care pacienyii ‘ncearcq sq preia con- ducerea. Bolnavii ‘i sfqtuiesc pe doctori ce tratament sq le prescrie, elevii cer sq fie ‘nvqyayi dupq cum le place lor, copiii ‘ncearcq sq conducq familia, iar membrii bisericilor - nu Duhul Sfknt - preiau puterea ‘n Bisericq. Dacq vrei sq iewi cu bine din toatq aceastq confuzie contemporanq, ascultq de Dumnezeu wi pune ’n practicq ’nyelepciunea sfaturilor Lui: <\"nyelepyii vor mowteni slava, dar partea celor nebuni este ruwinea> (Prov. 3:35). 42

5. \"NYELEPTUL \"N SINE \"NSUWI Ca multor alyii, mi-a fost dat wi mie sq fiu luat cu asalt wi surprins de <cuvintele sucite> ale fratelui Richard {urmbrand. Una dintre cele mai folosite glume-’ndemn ale dknsului este aceasta: <Sq te fereascq Dumnezeu sq fi un pqstor bun! ...> La o awa frazq nu gqsewti de obicei rqspuns wi urmeazq un moment de pauzq miratq, dupq care dknsul con- tinuq. <Sq nu fi doar bun. Cautq sq fi excelent! Dumnezeu meritq ceea ce este cel mai bun! Cautq sq fi excelent!> Pe un perete al casei sale, am gqsit satisfqcut wi originea acestei provo- cqri adresate lucrqtorilor cu Evanghelia. Pe o bucatq de lemn, frumos lqcuitq, se puteau vedea distinct urmqtoarele cuvinte sqpate cu migalq: <Ceea ce suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi. Ceea ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu!> Adevqrata mqsurq a unui om nu este datq de circumstanyele ’n care trqiewte, de poziyia lui socialq sau de situayia lui materialq, ci de caracterul din lquntrul squ. Realitqyile din jurul nostru sunt doar ambalajul trecqtor, decorul de o clipq, rama tabloului ’n care caracterul nostru troneazq ca o <capodoperq> sau iritq ca o <caricaturq.> Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin- gur. Dumnezeu este desqvkrwit wi ’wi cheamq copiii sq urmeze calea desqvkrwirii pe scara <’nyelepciunii divine> revelatq ’n cartea Proverbelor. Termenii <’nyelept>, <’nyelepciune> apar nu mai puyin de 125 de ori. Cknd ne conformqm Proverbelor, nu numai cq facem lucruri care dau rezultate bune, dar ne wi aliniem cu o eticq ce transcende realitatea noastrq imediatq. \"nyelepciune Proverbelor nu este <bunq> pentru cq <dq rezul- 43

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi tate>, ci pentru cq ea ne descopere ceva din caracterul Creatorului nostru, care este ’n esenya Sa <bun>, adicq adecvat tuturor situayiilor posibile. <Frica de Domnul este urkrea rqului, trufia wi mkndria, purtarea rea wi gura mincinoasq, iatq ce urqsc eu> (Prov. 8:13). Repet, cine se aliniazq ’nyelepciunii Proverbelor, chiar dacq nu este ’n sens absolut un copil al lui Dumnezeu, se pune pe sine ’n wuvoiul energiei vitale care susyine universul ’n general wi lumea noastrq ’n particular: <Prin mine vine sfatul wi izbknda, eu sunt priceperea, a mea este puterea. Prin mine ’mpqrqyesc ’mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte. Prin mine ckrmuiesc dregqtorii wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:14-16). \"n zilele Crqciunului din 1998 mq gqseam ’n casa familiei {urmbrand wi sporovqiam cu <nenea Richard> despre eternele tulburqri din Israel wi despre cearta dintre evrei wi palestinieni pentru ’mpqryirea teritoriilor din yarq. Am rqmas surprins sq-l aud atunci pe acest ’mpqtimit evreu spunknd: <Evreii ar trebui sq se poarte wi ei mai frumos cu palestinienii. Sunt wi ei oameni wi au wi ei dreptul la o viayq decentq. Nu este suficient sq fi numit ’ntr-o carte <poporul ales> al lui Dumnezeu, mai trebuie sq fii popor <ales> wi ’n manierele tale, ’n felul ’n care te poryi cu celelalte popoare. Cine vrea sq-L reprezinte pe Dumnezeu trebuie sq iubeascq toate neamurile lumii.> Cum ’l definewte cartea Proverbelor pe <omul ’nyelept>? Care ’i sunt caracteristicile? \"nyeleptul se <teme de Dumnezeu> Curajul este un fel de cunowtinyq superioarq prin care ajungem sq putem face distincyia dintre lucrurile de temut wi lucrurile de care nu tre- buie sq ne mai temem. \"n mod asemqnqtor, ca sq ajungem ’nyelepyi, fiecare dintre noi trebuie sq ne facem niwte socoteli fundamentale. Trebuie mai ’ntki sq ne dqm seama cq trqim ’ntr-o realitate ’n care mai toate dimensiu- nile existenyei noastre sunt dictate de un <Altul.> El hotqrqwte cknd sq ne nawtem, unde sq ne nawtem, cum sq ne nawtem, ckt sq trqim wi, mai ales, unde ne vom duce cknd vom trece dincolo de viaya aceasta. Singurul lucru ’n care hotqrkm noi este <cum> sq ne trqim viaya. Existqm ’ntr-o lume ’n care <wef> este Dumnezeu-Creatorul, stqpkni- torul tuturor vqzutelor wi nevqzutelor. Cu El este bine sq ’ntreyii cele mai bune relayii cu putinyq. Cartea Proverbelor are o cheie a ’nyelepciunii. Ea este ascunsq ’n expre- sia <frica Domnului> wi este amintitq de nu mai puyin de 18 ori (Prov. 1:7, 29; 2:5; 3:7; 8:13; 9:10; 10:27; 14:2, 26-27; 15:16,33; 16:6; 19:23; 22:4; 23:17; 24:21; 31:30). Ca ’ntr-o tipicq istorioarq orientalq, aceastq <cheie> care ne deschide visteria ’nyelepciunii divine este awezatq chiar ’n debutul cqryii: <Frica Domnului este ’nceputul wtiinyei; 44

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi dar nebunii nesocotesc ’nvqyqtura> (Prov. 1:7). Termenul <fricq> sau <teamq> amintit ’n relayia noastrq cu Dumnezeu este un amalgam complex de uimire admirativq wi ’nchinare evlavioasq, o acceptare voluntarq a suveranitqyii Lui asupra tuturor elementelor exis- tenyei noastre. Nu toate temerile sunt rele. Multe dintre ele sunt naturale wi binefqcqtoare vieyii. Frica de Dumnezeu, frica de foc, frica de curentul electric sunt toate foarte necesare wi duc la perpetuarea unui trai fericit. \"nyelepciunea adevqratq este sq ajungi sq privewti viaya din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Orice alt <punct de vedere> este eronat wi ne aruncq ’ntr-o existenyq <deformatq>, diagnosticatq drept <nebunie.> S-ar cuveni aici sq remarcqm esenya crewtinq a limbajului limbii romkne. Dacq Dumnezeu, awa cum am arqtat, este <bun>, adicq adecvat tuturor situayiilor posibile, atunci cel ce se ’mpotrivewte logicii divine este >ne-bun>, adicq necomform cu standardul divin. Frica de Domnul ne menyine pe teritoriul binefqcqtoarei conformqri cu natura wi cu scopurile divine. \"nyeleptul crede ’n providenya divinq <Frica de Domnul> este awadar o recunoawtere a suveranitqyii lui Dumnezeu, o awezare smeritq ’ntr-o poziyie de totalq ascultare wi depende- nyq. \"n primii ani de ucenicie l'ngq fratele Pit l-am auzit spun'ndu-mi: <Frate Daniel, sq lawi 'ntotdeauna o margine de lucru pentru Domnul. Sq nu vrei tu sq rezolvi toate lucrurile. S'nt pqstori care se poartq de parcq Dumnezeul lor ar fi neputincios sau 'n concediu. Tu sq nu faci awa. \"n viaya mea eu m-am 'nvqyat sq spun ce cred cq trebuie, sq fac ceea ce cred cq este necesar wi apoi sq awtept ca Domnul sq facq restul. Sq n-ai pretenyia sq faci tu totul. Lasq o margine de lucru pentru Domnul. Vei vedea atunci cum El este l'ngq tine wi intervine cu puterea Sa.> <Ochii Domnului pqzesc pe cel ce are wtiinyq, dar ’nfruntq cuvintele celui stricat> (Prov. 22:12). Dumnezeu nu este absent din lume. Amprenta Lui se vede desluwit, cknd te uiyi cu bqgare de seamq, ’n lucrurile wi realitqyile ’nconjurqtoare. Chiar wi observayia empiricq a dus la concluzia cq <rqul> este un parazit al binelui, un accident tolerat doar temporar ’n universul <bun> al lui Dumnezeu. Zicale ca acestea: <Ulciorul nu merge de multe ori la apq> wi <Minciuna are picioare scurte> mqrturisesc despre providenya lui Dumnezeu ’n afacerile umane. <Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit, wi cel ce spune minciuni nu va scqpa> (Prov. 19:5) <Martorul mincinos nu rqmkne nepedepsit, wi cel ce spune minciuni va pieri> (Prov. 19:9). 45

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi <Pkinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmq gura ’i este plinq de pietriw> (Prov. 20:17). <Cel neprihqnit se uitq la casa celui rqu, wi vede ce repede sunt aruncayi cei rqi ’n nenorocire> (Prov. 21:12). Cine a observat ce se ’ntkmplq cu cei din jur, poate spune cu certitudne cq existq o implicare directq a lui Dumnezeu ’n pedepsirea rqului wi ’n ocrotirea celor buni: <Nevinovqyia omului fqrq prihanq ’i netezewte calea, dar cel rqu cade prin ’nsqwi rqutatea lui. nevinovqyia oamenilor fqrq prihanq ’i scapq, dar cei rqi sunt prinwi de rqutatea lor. La moartea celui rqu, ’i piere nqdejdea, wi awteptarea oamenilor nelegiuiyi este nimicitq. Cel neprihqnit este scqpat din strkmtoare, wi cel rqu ’i ia locul. Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele squ, dar cei neprihqniyi sunt scqpayi prin wtiinyq> (Prov. 11:5-9). <Adevqrata neprihqnire duce la viayq, dar cel ce urmqrewte rqul gqsewte moartea. Cei cu inima stricatq sunt o sckrbq ’naintea Domnului, dar cei ce umblq fqrq prihanq \"i sunt plqcuyi. Hotqrkt: cel rqu nu va rqmknea nepedepsit, dar sqmknya celor neprihqniyi va fi scqpatq> (Prov. 11:19-21). <Omul nu se ’ntqrewte prin rqutate, dar rqdqcina celor neprihqniyi nu se va clqtina> (Prov. 12:3). <Nici ’nyelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajutq ’mpotriva Domnului. Calul este pregqtit pentru ziua bqtqliei, dar biruinya este a Domnului> (Prov. 21:30-31). Acum ckteva decenii, pe zidurile unei capitale europene, un infatuat a mkzgqlit afirmayia: <Dumnezeu e mort!> wi a semnat cu numele filosofului german care o fqcuse, Nietzche. Scandalizat de obrqznicia de pe zid, un mucalit a adqugat dedesupt: <Nietzche e mort!> wi a semnat: Dumnezeu. De fapt, ’n contextul apariyiei ei, afirmayia filosofului german nu susyi- nuse cq <Dumnezeu a murit ca un fapt cosmic>, ci doar vroia sq sublinieze cq civilizayia modernq a reuwit sq scoatq din psihicul colectiv european <teama de Dumnezeu> ca reper al gkndirii wi simyirii. Dumnezeu murise ’n conwtiinyele europenilor moderni. Acest eveniment a marcat trecerea la o civilizayie numitq orgolios <post-crewtinq.> Cartea Proverbelor ne spune cq o astfel de realizare se numewte <nebu- nie.> Opusul ei este sqnqtoasa experimentare a <providenyei> vqzutq ca o 46

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi prezenyq perpetuq a lui Dumnezeu ’n fiecare milimetru cub al existenyei pe care o experimentqm. Una din definiyiile <providenyei> este <imanenya lui Dumnezeu ’n creayie.> Cu alte cuvinte, tot ce existq mqrturisewte despre natura wi voinya divinq. Ba mai mult, tot ceea ce existq se miwcq inexorabil ’nspre ’mplin- irea scopurilor lui Dumnezeu ’n istorie. Omul care ’nyelege aceste lucruri calcq voinicewte dincolo de pragul poryii pe care scrie <’nyelepciune> wi poate sta la masq cu filosofii. Cel mai extraordinar pasaj despre providenya divinq se gqsewte ’n Proverbe 16:1-9. El ne vorbewte despre providenya divinq ’n ceea ce noi numim: a. Vorbire. <Planurile pe care le face inima atkrnq de om, dar rqspunsul pe care-l dq gura vine de la Domnul> (Prov. 16:1). Obiwnuim sq spunem: <M-a luat gura pe dinainte>, dar nu de puyine ori, inspirayia de moment este ’n esenya ei o <intervenyie divinq> ’n dia- logul pe care-l purtqm cu alyii. Despre implicarea lui Dumnezeu ’n inspirarea ideilor noastre ni se vorbewte wi ’n Noul Testament: <Dar, cknd vq vor da ’n mkna lor, sq nu vq ’ngrijorayi, gkndindu-vq cum sau ce veyi spune; cqci ce veyi avea de spus vq va fi dat chiar ’n ceasul acela; fiindcq nu voi veyi vorbi, ci Duhul Tatqlui vostru va vorbi ’n voi> (Mat. 10:19-20). b. Conwtiinyq. <Toate cqile omului sunt curate ’n ochii lui, dar cel ce cerceteazq duhurile este Domnul> (Prov. 16:2). <Omul socotewte cq toate cqile lui sunt fqrq prihanq, dar Cel ce cerceteazq inimile este Domnul> (Prov. 21:2). Despre lucrarea aceasta a conwtiinyei scrie wi apostolul Pavel ’n Romani 2:14-16: <Cknd Neamurile (popoarele fqrq revelayia Vechiului Testament), mqcar cq n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, ’wi sunt singuri lege; wi ei dovedesc cq lucrarea Legii este scrisq ’n inimile lor; fiindcq despre lucrarea aceasta mqrturisewte cugetul lor wi gkn- durile lor, care sau se ’nvinovqyesc sau se dezvinovqyesc ’ntre ele. Wi faptul acesta se va vedea ’n ziua cknd, dupq Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Christos, lucrurile ascunse ale oamenilor.> <Locuinya moryilor wi Adkncul sunt cunoscute Domnului, cu ckt mai mult inimile oamenilor!> (Prov. 15:11). 47

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi Durerea este conwtiinya trupului; ea ne anunyq cq ceva nu este ‘n regulq. Oare putem spune wi cq, ‘ntr-un anumit fel, conwtiinya este un fel de <dur- ere> a sufletului? <Sigur cq wtiu ce este conwtiinya>, spuse indianul punknd mkna la inimq, <este ceva micuy wi cu trei colyuri care stq liniwtit ckt timp fac ceea ce este bine, dar ‘ncepe sq se rostogoleascq produckndu-mi o mare durere de ‘ndatq ce fac rqul. Dacq stqruiesc ‘n facerea rqului, colyurile ‘ncep sq se toceascq wi nu mq mai doare awa de tare>. Despre lucrarea lui Dumnezeu ’n subconwtientul nostru vorbewte wi Elihu ’n cartea Iov: <Oamenii strigq ’mpotriva mulyimii asupritorilor; se plkng de silnicia multora; dar niciunul nu zice: <Unde este Dumnezeu, Fqcqtorul meu, care ne insuflq ckntqri de veselie noaptea, care ne ’nvayq mai mult deckt pe dobitoacele pqmkntului, wi ne dq mai multq pricepere deckt pqsqrilor cerului> (Iov. 35:9-11). <Dumnezeu vorbewte ’nsq, cknd ’ntr-un fel, cknd ’ntr-altul, dar omul nu ia seama. El vorbewte prin visuri, prin vedenii de noapte, cknd oamenii sunt cufundayi ’ntr-un somn adknc, cknd dorm ’n patul lor. Atunci, El le dq ’nwtiinyqri, wi le ’ntipqrewte ’nvqyqturile Lui, ca sq abatq pe om de la rqu, wi sq-l fereascq de mkndrie, ca sq-i pqzeascq sufletul de groapq, wi viaya de loviturile sqbiei (Iov. 33:14-18). Pentru cei ce s-au ’ntrebat de ce trebuie sq pierdem aproape o treime de viayq dormind, Elihu rqspunde prin a defini somnul drept o sesiune de <reprogramare> a minyii, o corectare a tendinyelor pqcqtoase din timpul zilei. Se spune adesea cq <noaptea este un sfetnic bun.> Aceasta este ’nsq doar o observayie a faptului cq unele probleme de nerezolvat seara s-au dovedit foarte limpezi wi uwor de rezolvat ’n dimineaya de a doua zi. Nu noaptea este ’nsq <sfetnicul> cel bun, ci Dumnezeu! Elihu ne spune cq lim- pezirea minyii se datoreazq intervenyiei lui Dumnezeu ’n straturile subcon- wtiente ale psihicului nostru. O fi wi aceasta una din <tainele> despre care vorbea apostolul Pavel ? Conwtiinya nu este vocea lui Dumnezeu, ci darul lui Dumnezeu. Conwti- inyq ne avertizeazq prietenewte, dar dacq n-o ascultqm, ne pedepsewte ca un judecqtor intransigent. Conwtiinya nu ne poate ’mpiedica sq facem rqul, dar 48