Bazele biblice ale ştiinţei moderne

HENRY M. MORRIS BAZELE BIBLICE ALE S, TIINT, EI MODERNE



Henry M. Morris BAZELE BIBLICE ALE STIINTEI '' MODERNE

CUPRINS Lista ilustraVilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Lista tabelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Cuvint fnainte .............. , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Multumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Introducere ......................................... 15 Partea I ~TIINTA ~I CRE~TINISMUL ADEV.ARAT 1 Regina ~tiin\\elor. Teologia biblicii .................... 21 2 Cristos ~i cosmosul. Cosmologia biblicii . . . . . . . . . . . . . . . 45 3 Miracolele ~i legile naturii. Supranaturalul biblic . . . . . . . 70 4 ~tiinta pe nedrept numita astfel. Evolutionismul biblic . . 96 Partea II ~TIINTELE FIZICE 5 Crea\\ia lumii. Ccosmogonia biblica ................... 127 6 O~tirea cerului. Astronomia biblicii ................... 147 7 Puterea caldurii. Termodinamica biblicii .............. 176 8 'farina pamintului. Chimia fi fizica biblicii ............ 208 Partea III ~TIINTELE P.AMINTULUI 9 Temeliile lumii. Geofizica biblicii ..................... 233 10 Apa ~i Cuvintul. Hidrologia ~i meteorologia biblicii ..... 258 11 Revarsarea apelor. Geologia biblicii .................. 288 12 Fosilele ~i potopul. Paleontologia biblicii .............. 321 4

Cuprlns 5 Partea IV ~TIINTELE VIETII 13 Viata trupului. Biologia biblicii ..................... 351 14 Dupa chipul lui Dumnezeu. Antropologia biblicii ....... 379 15 Babel si populatia lumii. Demografia ~i iingvistica biblica ................... 395 16 Dum:nezeu ~i popoarele Etnologia biblicii ............. 416 Anexe 1 Oameni de ~tiinta din trecut care au crezut in Biblie .. 440 2 Miracolele biblice ale creatiei ..................... 442 3 Miracolele biblice ale providentei .................. 445 4 Miracolele satanice ~i demonice ................... 449 5 Constelatiile zodiacului ~i revelatia primordiala ...... 450 6 Procesele globale care sugereaza o creatie recenta .... 451 Documentatii pentru estimarea virstelor ................ 453 Bibliografia capitolelor ............................... 454 Note .............................................. 467

LISTA ILUSTRATIILOR ' 1 Fondatorii cre~tini ai disciplinelor ~tiintifice fundamentale . . . . . 26 32 2 Principiul cauzei ~i efectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 48 3 Mandatul stApfnirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 140 4 Implicatiile celor doua legi ale termodinamicii . . . . . . . . . . . . . . . 149 151 5 Tri-universul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 171 6 Cosmogonia creationisti:i ~i cosmogoniile evolutioniste. . . . . . . . . 196 196 7 Numarul stelelor... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 198 8 Diagrama Hertzsprung-Russell ~i diversitatea stelara . . . . . . . . . 243 251 9 Nebuloasa Orion si evolutia stelara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260 10 Constelatiile antic' e ale zo' diacului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 271 11 Modelul evolutiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280 282 12 Entropia ~i modelul creaVei . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300 312 13 C~terea entropiei fntr-un sistem fnchis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 327 14 Cr~terea entropiei intr-un sistem deschis . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329 337 15 Centrul pamfntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 340 16 Presupozitii false in calculele de datare a vfrstei . . . . . . . . . . . . . 341 380 17 Ciclul hidrologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 419 .18 . . . . . . . . . . . . 19 . . . . . . . . . . . . CTiecolurilahbidorlto'iliocgeircessutibs'tieerafencatunlteddeesleurvAia. n. . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Dimensiunile arcei lui Noe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Stabilitatea arcei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Rationamentul circular fn geologia istorica . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Fosilele polistrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Continuitatea globala a depunerilor sedimentare . . . . . . . . . . . . 25 Ipotetica tranzitie reptila-pasare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Cimitirele de fosile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Contemporaneitatea oamenilor ~i a dinozaurilor . . . . . . . . . . . . . 28 Fosilele vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Monstrul marin modern aidoma dinozaurului . . . . . . . . . . . . . . . 30 Ipopo_~amul ~i dinozaurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Omul de Neanderthal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Primele popoare ale lumii de dupa potop . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7 LISTA TABELELOR 1 Sumarul miracolelor specifice consemnate in Biblie . . . . . . . . . . . . 81 2 Spectrul teoriilor interpretative despre dovezile biblice 112 ale creatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 3 ~apte clase de varietati spectrale ale stelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 4 Evanghelia din stele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Sisteme de testare a unei posibile cresteri naturale 200 297 a organizarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366 6 Coloana geologica standard ~i sistemul erelor geologice . . . . . . . . . 399 7 Incertitudini privind numele de animale din Vechiul Testament . 399 8 Calculul populatiei extins pentru o familie de 6 membri . . . . . . . . 9 Calculul pbpulatiei extins pentru o familie de 5 membri . . . . . . . .

Cuvint inainte Cercetarea i;;tiintifica se bazeaza pe premisa ca exista o ordine in univers. Daca aceasta premisa nu ar fi adevarata, !;Jtiinta ar fi lipsita de sens. Un corolar iI:•.1-'licit al acestei premise este ca experienta noastra se afla intr-o relatie aute.ntica cu rfnduiala universului !;Ji ca lumea experientei are sens. Premisa ordinii !;Ji corolarul ei necesita insa un salt de credinta pe care !;Jtiinta nu ii poate evita. Fara acest salt de credinta, !;Jtiinta nu-!;Ji poate desfru;mra activitatea !;Ji nici nu poate exista un tezaur de cuno!;Jtinte. Cineva ar putea spune: ,,Dar credeam ca i;;tiinta are radacini atit de solide in faptele empirice incit ea nu va fi niciodata silita sa apeleze la credint,a.\" Nu-i interesant fnsui;;i faptul ca sintem educati sa credem acest lucru? Cum se face ca persoanele cu educatie, eel putin de la Leonardo da Vinci incoace, sint instruite in ideea ca actele i;;tiintei sint complet diferite de actele de credinta? Cei mai multi dintre noi am invatat ca credinta iinplica ,,salturi oarbe,\" increderea in afirmatii neverificabil~, in timp ce i;;tiinta se intemeiaza pe fapte empirice. Unii ar merge tot atit de departe ca Mark Twain, renumitul sceptic, care a afirmat ca ,,credinta inseamna sa crezi in lucruri despre car~ ~tii ca nu sint adevarate.\" Totui;;i, la o cercetare mai atenta, reiese ca ~tiinta i~i are saltul ei de credinta - care pare relativ lipsit de riscuri, datorita adevarului aparent al premisei ordinii. Adevarul ei este atit de evident incit profanul este ui;;or fa.cut sa creada, in mod gre~it, ca tocmai aceasta premisa a ordinii este ferm ancorata in faptele experientei. Totui;;i, filozofi ai i;;tiintei precum Karl Popper au argumentat adeseori ca i;;tiinta ih sine nu poate sustine o asemenea premisa ,,finala\" sau absolut adevarata. Totodata, este la fel de adevarat ca ~tiinta nu poate nega

Cuvint inainte 9 adevArul acestei premise evidente. CAtre sfi~itul secolului trecut, John Dewey a aratat, intr-o disputa cu Bertrand Russell, cli este absolut imposibil ca filozof1:1l 9tiint9i sA raminA in lumea experient9i 9i, in acel~i timp, sA edifice o teorie care sA punA sub semnul intrebArii tocmai aceasta lume, de exemplu, ordinea sau semnificaVa ei. Adicli premisa ordinii nu poate fi pusA sub semnul intrebArii de un argument anume, intrucit filozoful care ar ridica aceasta problemA nu ar putea-o face decit avind el ins~i picioarele infipte undeva in lumea experientei. Prin urmare argumentul sAu trebuie sA presupunA tocmai aceasta lume a experientei pe care el incearcli sA o punA sub semnul intrebArii. De exemplu, asemenea argumente sunA eel mai adesea cam ~: scep- ticul aflrmA cli c ~ Jui de cafea arata diferit privita din unghiuri diferite. Dacli se uita la ea de sus, vede ceva ce seamAnA cu un cerc avind un dreptunghi (minerul) intr-o latura. Dara se uita peste masA direct l a ~ vede doar un dreptunghi. ~i ~ mai departe pentru o inflnitate de unghiuri posibile. Acel~i filozof sugereazA apoi, cu evidenta convingere, cli atit c ~ de cafea cit 9i lumea in care exista ea, intr-un sens vag, depind de unghiul de vedere al privitorului. Mergind pe acest fir, unii filozofl au presupus, in mod incorect, cli s-ar fl ivit o problemA importanta despre i ~ i existenta lumii 9i, de asemenea, despre veridicitatea experient9i noastre. Dewey arata insA cli punctul de plecare, postularea unor unghiuri diferite de a privi c ~ , se bazeazA pe presupozitia potrivit clireia dife- ritele unghiuri in cauzA exista de fapt in lumea experient9i, adicli tocmai in lumea a clirei existentA filozoful incearcli silo punA sub semnul intrebArii. Astfel, intregul argument depinde dintru inceput de acceptarea adevArului premisei asupra clireia filozoful 9i-a propus sA arunce indoiala. Cum a demonstrat Dewey, exista 9i alte moduri de a pune sub semnul intrebArii lumea experientei, dar toate i9i zdrelesc degetele de ac~i stincli. Reiese cli experienta nu poate fl semniflcativA decit dacli este veridicli; ea trebuie sA aibA un anume grad de corespondentA cu lumea realA. RAniti in contactul cu aceasta stincli, toti filozofli care ar dori sA nege veridicitatea experientei, sau mAcar sA o punA sub semnul fntrebArii, impreunA cu lumea in 'care ea are lac, sfi~ prin a se prAbu9i in tArlna realA a universului. Din acel~i motiv, 9tiinta nu se poate ridica deasupra lumii experientei pentru a ved~ dacli premisa ordinii este corectA. Prctutindeni, din orice perspectivA, 9tiinta este nevoita sA accepte faptul cA exista o ordine in univers. Oamenii de 9tiintA trebuie sA creadA (sau sA se comporte ca 9i cum ar crede) cli aceasta premisA este profund adevAratA, altminteri nu ar mai putea efectua nici un fel de cercetare 9tiintificA, 9i nu ar mai exista nici s' tiint,a.

10 Cuvint inainte ,,Dar,\" intrebam noi, ,,trebuie sa existe o baza pe care aceasta premisa sa-~i poata gru;ijustificarea, nu-i ~?\" Un teolog ar putea interveni in acest punct spunind cu ironie: ,,Da, mul\\umesc lui Dumnezeu, ea exista.\" Cercetatorul insa vrea mai mult. Nu exista nici o baza logica pentru premisa ordinii? Nu exista nici o baza care sa poata fi inteleasa in urma cercetarii? Stiinta trebuie sa depinda de un salt in intuneri~? f;itiinta trebuie sa creada; cun{ ar fi spus Mark Twain, ceea ce ~tie ca nu-i adevarat? Nu exista o baza raVonala pentru ipoteza ca exista ordine in univers? .Sint de acord cu dr. Morris ca exista o asemenea baza si ca ea este inevitabil legata de Dumnezeul Bibliei. Daca nu ar fi ~ de ce ar fi scris profetul Isaia: ,,Veni\\i tot~i sa nejudecam, zice Domnul\" (1:18a)? Sau de ce ar fi spus David: ,,Gustati 1;1i vede\\i ce bun este Domnul!\" (Ps. 34:Ba)? Sau de ce sa fi scris loan in Apocalipsa: ,,f;ii Duhul 1;1i Mireasa zic: Vino!\" f;ii cine aude sa zica: ,,Vino!\" f;ii celuice ii este sete, sa vina; cine vrea, sa ia apa vie\\ii fara plata!\" (22:17)? Daca Dumnezeu ar fi dorit ca oamenii sa faca un salt in intuneric, eu nu cred ca El ar fi vorbit de ,,ra\\iune.\" Daca El ar fi dorit ca noi sane virlm creierul intr-o punga 1;1i sa-1 lasam la biblioteca universita\\ii, El nu ar fi recomandat actul de ,,a gusta\" (in engl. to taste - n.tr.) (inrudit cu cuvintul ,,a testa\" (in engl. testing n.tr) 1;1i de ,,a vedea.\" Daca Domnul nu ar fi vrut sa mobilizeze intelectul omului, El nu ne-ar fi vorbit in cuvinte pe care noi le putem intelege, nici nu S-ar fi referit la credincios cu termenul generic de ,,eel care aude.\" La ·urma urmelor, de ce ,,ii este sete\" omului daca nu de cuno8!;1tere? Dupa ce tfnj~te omul daca nu dupa rezolvarea misterului propriei sale existente? Isus a spus: ,,Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi': (loan 8:32). El nu a ;pus, ,,V~\\i sari in fntu~eric, prin credinta, iar in gol nu veti 1;1ti niciodata nimic sigur.\" Isus nu a fast de acord cu Mark Twain. Credinta nu fnseamna a crede in ce stii ca nu este adevarat. Dimpotriva, c~inta, daca ea este intt-adevar c~inta, inseamna a crede in ce este adevarat. Pe de alta parte, ce se fntimpla daca cineva crede in ce nu-i adevarat? Se poate spune despre o asemenea persoana ca este plina de credinta? Daca credinta se situeaza in altceva decft in adevar, atunci ea nu mai este credinta. Ea devine nebunie, in~latorie, trufie, sau altceva. Daca credinta 1;1tiintei s-ar dovedi falsa, ~t~inta nu ar mai fi 1;1tiinta, Ea ar fi vrajitorie sau superstitie, dar nu 1;1tiinta. In acel8f;1i mod in care facem .distinctie intre ~tiinta 1;1i superstitie, tot astfel sarcina 1;1tiintei este aceea de a deosebi afirmatiile adevarate de cele false. Oamenii de ~tiinta nu pot afirma pur ~i simplu ca premisa ordinii este adevarata. Daca asta ar fi o baza suficienta pentru 1;1tiinta, sondajele de

Cuvint inainte 11 opinie ar putea inlocui metodele ~tiintifice. Nu este suficient nici ca oamenii de ~tiintA sA presupuna doar (sau sA faca ipoteze) ca premisa ordinii este adevara~. Nici a te comporta ca ~i cum premisa ar fi adevara~ nu-i un lucru suficient, decit daca intr-adevar ea este adevara~. Actiunile oame- nilor de fjtiintA pot prinde rod in lumea practica a experientei doar daca premisa ordinii este realmente adevara~. Totllfji, omul obi~nuit din fiecare din noi crede, socot eu, ca premisa ordinii in stiin~ este oarecum indrep~ti~. qtim fara nevoia unor dovezi ', ' t.t suplimentare, ca ~tiinta are o anume baza solida. Daca aceas~ baza nu poate fi gasi~ in ratiunea filozofiei sau in faptele experientei, unde poate fi eagasi~? Intervine din nou teologul: ,,Multumesc lui Dumnezeu ca ease ~ t e in revelatia Lui.\" Daca e' xis~ un Dumnezeu, precum Dumnezeul Bibliei, care este atot- puternic, atotfjtiutor ~i prezent pretutindeni, in orice moment ~i in v~nicie, credinta fjtiintei are o baza. Exis~ motive sA credem in premisa ordinii. Altminteri, fara un creator inteligent, rinduiala universului ramine un mister total. Nu poate exista o bazasuficien~ pentru a crede ca o asemenea ordine exis~ in fapt ~i ca ea nu este iluzorie. Mai mult, daca exis~ un asemenea Dumnezeu, rezul~ ca credinta in El este calea rationala de urmat. Necredinta in El este lipsi~ de raVune. Daca El nu exis~, atunci credinta in Dumnezeu este tocmai absurditatea propusA de Twain - a crede in ceva ce nu este adevarat. A pretinde oamenilor o asemenea credintA ar fi de doua ori absurd. Daca totllfji Dumnezeul lui Avraam, Isaac ~i lacov exis~ cu adevarat, cum vor scApa oamenii daca nu cred in El? Unde se vor ascunde? Cum if;i vorjustifica scepticismul? Unde vor gasi temei pep.tru necredin~ lor? Cind universul etaleaza lucrarile Lui, cind cerul intregIi proclama ~i Ii intoneaza slava intr-o limba ce de~te expresia umana, o limba pe care nici o limba omeneascA nu o poate ~gadui (Ps. ·19), ~i cind ~tiinta insAfji depinde chiar de expresia inteligentei care nu se afla in nimeni altul decit in Dumnezeul Bibliei, unde se va ascunde eel care incearca sA ramina in necredintA? Umanismul evolutionist, deghizat in l\\ltiintA, este adesea oferit drept bastionul ,,~tiintific\" in care se poate refugia omul, dar Dumnezeu 1-a evaluat !\\Ii 1-a gasit necorespunzator cu mult timp in urma: Pentru ca zice~i: ,,Noi am fiicut un legs.mint cu moartea, am fiicut o invoialii cu locuin~ mor~ilor: cind va trece urgia apelor niivalitoare, nu ne va atinge, ciici avem ca loc de sciipare neadevarul 1;1i ca adiipost minciuna!\" De aceea • vorbef;!te Domnul Dumnezeu: ,,latA, pun ca temelie in Sion o piatrii, o piatrii incercatii, o piatrii de pre~, piatra din capul unghiului cliidirii, temelie puternicii; eel ce ovaluacasprijin, nu seva griibisafugii\" (Is. 28:15-16).

12 Cuvint inainte aConform Bibliei, Isus este aceastA ,,teroelie putemicA.\" El spus despre Sine: ,,Eu sint calea, adevlirul ~i viata. Niroeni nu vine la TaW decit prin Mine.\" (loan 14:6) ,,Dar\", ar putea interveni un cititor, ,,eu caut o carte care Elli lege invlitAturile Bibliei, si descoperirile stiintei eropirice intr-o roaniera coe- rentA.\" • '' Ei bine, nu roai cAuta. IatA, in sfi~it, o carte scrisli pentru oaroenii care nu sint disp~i ca atunci cind plitrund in slilile sacre ale disputelor teologice sli-~i lase creerul afara. Ea este o carte ~i pentru acei oaroeni care nu var Elli facA un salt de credin~ ,,ll'tiintificA\" in intuneric. Este pentru acei Mrbati ll'i femei care sint pregatiti Elli cerceteze Biblia ll'i ~tiinta in rood critic, profund ~i inteligent. Aro convingerea cA lucrarea Bazele biblice ale ~tiin/ei modeme va contribui la spulbetarea raspinditului roit laic dupli care ll'tiinta ar fi o activitate care nu necesitA nici un fel de credin~. Mai roult, eu cred cA pentru cei care sint gata doar sli-ll'i suspende neincrederea, aceastA carte va prilejui un osplit spiritual. Ea este plinli de dovezi eropirice care aratA veridicitatea Bibliei, fiind probabil cea roai bunli deroonstratie de pinli acuro cu privire singura bazli autenticA pe care se poate practica ~i intelege stiinta. John W. Oller, Jr. ''

13 Mult, umiri Sfera acestei cAJ1i este lar~, vizind mu.lte domenii ale !;ltiin~i. A fost deci esential ca ea BA fie revizuitli in ce priveste acuratetea stiintificA de cAtre oa~eni de !;ltiin~ din diferite disciplin~. Sint foarte ~~oscAtor pentru acest serviciu important urmiitorilor membri de la ,,Institute for Creation Research Technical Advisory Board\" !;Ii colectivu.lui de cercetlitori de la ,,Institute for Creation Research\". Steven A. Austin (Doctor in geologie, Pennsylvania State Univer- sity), profesor de geologie, ICR. Richard B. Bliss (Doctor in educa\\ie 1;1tiin\\ificA, University of Sara- sota), profesor !;Ii ~f al Catedrei de educa\\ie a !;ltiin~i, !CR. Kenneth B. Cummings (Doctor in ecologie, Harvard University), profesor !;Ii ~f al Catedrei de biologie, ICR. Carl B. Fliermans (Doctor in microbiologie, Indiana University), specialist in ecologie microbianA. Duane T. Gish (Doctor in biochimie, University of California, Ber- keley), vicep~inte, !CR. Donald Hamann (Doctor in construc\\ii mecanice Vrrginia Polytech- nic Institute), profesor de !;ltiin~ a alimenta\\iei, North Carolina State University. John R. Meyer (Doctor in zoologie, University of Iowa), profesor de ~tiin~ naturale, Baptist Bible College.

14 Multumlrf John N. Moore (Doctor in educatia stiintei, Michigan State Univer- sity), profesor emerit in ~tiin{e n~tuntle, Michigan State Univer- sity. Jean S. Morton (Doctor in biologie celulara, George Washington University), autor ~i consultant ~tiintific. John W. Oller (Doctor in lingvistica, University of Rochester), pro- fesor de lingvistica, University of New Mexico. Harold S. Slusher (Doctor in fizica, Columbia Pacific University), profesor ~istent de fizica, University of Texas (El Paso). Toti ac~ti savanti au citit intreg manuscrisul ~i au facut numeroase sugestii valoroase, cele mai multe fiind incorporate in text. Tot~i, autorul trebuie sA-~i asume responsabilitatea deplinii pentru toate comentariile, atit de natura biblica cit ~i ~tiintifica, ~ cum apar ele in forma finalii. Adresez multumiri speciale Dr. John Oller, care a contribuit nu doar cu o temeinica lectura critica a manuscrisului, dar a ~i consimVt sA scrie Cuvintul inainte la volum. Datorez multumiri ~i colectivului de la Baker Book House pentru splendida lor munca de editare, cit ~i pentru unele sugestii utile. Diverse pArti ale manuscrisului au fast dactilografiate de doamna Mary Louise Morris, doamna Mary Schmitt, doamna Judy Strom E:i in special de doamna Becky Nichols. Majoritatea ilustraVilor au fast pregiitite de direc- torul artistic al ICR, Marvin Ross.

15 lntroducere Dacii v-~ vorbit despre lucruri pamin~ti ~i nu crede~i, cum ve~i crede cind vii voi vorbi despre lucrurile cer~ti? (loan 3:12) Cel ce marturi~te c~tinismul se confrunta adesea cu probJ,ema ~-z~lor ~11 flltiin\\ifice al~J3ibJ~i, in special din prim.ele ei unsprezece cs,i.Jill;9le. Nl_:!_me~_~tini au fost atit de intimidati de a~~!_l_ta autoritate a~J~i niodern.e incit ei ~_2-und doar printr-un3ag protest de gerrnl 11.La urma urmei, .!illilia nu-i un manual cle_~iin~ ci de religi~; ea ne vor~te doar despre faptul crea\\iei divine nu despre metoda sau cronologie; Biblia este infailibila in materie de religie i;ii de morala, dar nu trebuie sa ne ~teptam ca ea sa vorbeascl cu precizie despre date irelevante ale i;itiin\\ei s,i ale istoriei\". Desigur, este un lucru evident ca Biblia nu-i un manual i;itiin\\ific care sane ofere descrieri tehnice detaliate !\\Ii formulAri matematice ale feno- menelor naturale. Daca ar fi doar un asemenea manual, ea ar fi fost repede de~ita, cums-a intimplat cu alte manuale de i;itiinta, Totui;ii, ease ocupa pe larg de o gama larga de fenomene naturale, precum i;ii de numeroase ~i diverse evenimente ale istoriei. Ea f;e_ ocupa in special de principiile fun- d_?_111entale ale ~tiin\\ei ~i de evenimentele-cheie ale .istori_ei, ~i multe din revela\\iile ei in problemele spirituale ~i morale se leaga de revela\\iile ei in ProLbloegmicelveosr' tbiiinndt'i,fiecset es' iiinsstuofriicceie. nt, · inutil, sa incercam a o iar evanghelic re\\ine pe una fara de cealalta. Cum sa-1 faci pe cercetator sa-~i pastreze credinta in Cuvintul divin daca contextul in care se afla acest Cuvint este

16 Introducere incArcat de erori? Cum sA aiM el convingerea cA Biblia vor~te adevArat cind vor~te despre wf!lt:Y.ire ~i c~ruri ~i v~..EJcie - doctrine pe care el este total i!!_C?J>abiL~.l~veri!}~ empiric - cind a fost inw¥tt cA datele biblice, cele ce pot fi testate, sint ~n~_!;_e? Fi~te, dacA Dumnezeu este cu adevArat omnipotent s,foinniscient, iar Biblia este cu adevArat revelat'ia Lui (s'i tot,i c~tinii adevara\\i eel pu\\in, declara cA ei cred in aceste doctrine c~tine de baza), atunci El este capabil sA vorbeasca prin Scripturi la fel de clar ~i de adevarat despre lucrurile pamin~ti ca ~i atunci cind vor~te despre lucrurile ce~ti. Oamenii au tras prea repede concluzia cA Bibli!! este n~tiinµficA (sau cum ar spune unii ,,p~tiin\\ificA\"). Cosmologia biblicA nu a fost niciodata infirmata; ea nu a facut decit sii-i incomodeze pe oameni, ~i atunci a fost respinsA. Cu toate acestea §le~ooate ar/Ha cA c;latele.xeale.J.ue. observatiei ~i ale experien\\ei sint in corela\\ie cu punctul de vedere biblic asupra lumii ~i a~ei intr-un mod cit se poate de satisfacAtor. Autorii Bibliei sustin cA au scris chiar Cuvintul lui Dumnezeu, iar ac~t lucru a fost acceptat ca atare de-a lungul secolelor de cAtre nume~i oameni inteligen\\i. El este mai adevarat astazi decit oricind in trecut, ~i exista acum in lume mii de oameni de ~tiinta care cred cu toata convingerea in absoluta infailibilitate verbala a Sfintei Scripturi. Este deci absurd sA spunem cA ,,~tiin¥t\" ar fi infirmat Biblia. De fiecare data cind un pasaj biblic se ocupa fie de un principiu ~tiin\\ific cuprinzator, fie de un aspect particular al datelor ~tiin\\ifice, la un studiu atent se doved~te inevitabil cA, in ce priv~te previziunile sale ~tiin\\ifice, el e..c~ absolut exact. Mai mult, vom descoperi adesea cA el a anticipat unele descoperiri ~tiin\\ifice. Biblia..~te intr-adevar o carte...d~tiint,a, precum ~i o carte de.istorie, !Lteratllra, Jl§iJ1Qwgje, economie, drept, ~ i e ~i de .oricare. QQJllillliu. Binein\\eles, ea !l.Jl utj]izeaza lhnbajul tehnic al disciplinelor particulare, ci vor~te in limbajul universal al experientei uma.ne. Ca ~i Cuvint al lui Dumnezeu, ea este ,,de folos ... pentru ca omul lui Dumnezeu sA fie desii- vi~it\" (2 Tim. 3:16-17), satisfacind orice necesitate, fie instruind in mod direct in unele domeniispecifice, fie indrumind pe largcercetarile ~i luarile de decizii. .T r aMi ma rienlter -doo m, , eernaisutiainl tis'ftiiciAn t,e\"lsoir naturale este deosebit de semnificativ. atit proliferarea cunostintelor stiintifice cit ~i tehnologiile adiace~te par ~proape filra limite. U~peririle ~i p~gre- sele ~ e pot fi insii atit un pericol cit ~i o binecuvintare pentru omenire. Arogan¥1 ~-zisei inteligen\\e ~tiintifice a tins nu numai sA submineze credin¥t religioasA ~i increderea in Scripturi, ci sA ameninte in~i civiliza\\ia, cu arsenalul ei nuclear, cu agen\\ii sai de poluare a

Introducere 17 mediului inconjurator, cu armele biochimice, cu manipulArile genetice ~i cu ceilalti proch.tf;!i ai cercetlirilor f;ltiintifice. Lumea modernli are disperatli nevoie de intelepciunea lui Dumnezeu in ce pHvef;!te scopul !;li semnificatia ~tiintei adevlirate. Se va vedea cA Biblia nu numai cA reveleazli o perspectivli cu totul modernli asupra faptelor ~i principiilor reale ale f;ltiintei, dar !;li ofera intelepciune !;li indrumare cu privire la propriul ei rol in viata umanli ~i in sfaturile Vef;!nice ale lui Dumnezeu. ~copul acestei carti este acela de a pune aceste ·intuitii !;li i ~ ~ r i biblice fundamentale in relatie cu stiintele naturale, intr-un mod__sis- 18-llll!ti~ util i;;i semnificativ. E~ ar trebui sA serveasra efectiv ca manual la cursurile despre f;ltiintJi !;li despre Biblie, fie ele cursuri f;lCOlare oficiale, fie grupuri neoficiale de studiu la domiciliu !;li in biserici. Ea poate fi de asemenea folositli pentru referinte, fiind organizatli cu aceastli intentie. Dar mai presus de toate ea este destinatli lecturii individuale - chiar inspirationale i;;i devotionale - a blirbatilor, a femeilor !;li a tinerilor de toate profesiunile. Dorinta autorului este aceea de a ajuta la slidirea in sufletul i;;i cugetul fieclirui cititor a unei mai profunde aprecieri a Cuvintului inspirat al lui Dumnezeu, mai mult ca oricfnd, precum !;li a unei mai marl increderi in adevlirul absolut al fieclirui verset al Scripturii, ducfnd astfel la implicita credintJi in promisiunile ei ~i la supunerea fatJi de invi'ltJiturile ei in toate lucrurile. Aceastli conceptie despre Biblie este convingerea autorului de mai bine de patruzeci de ani'. in ciuda frecventelor provoclri ale scepticilor (mai ales in cadrul numeroaselor dezbateri oficiale la niv4::l tmiversitar) !;li in pofida numeroaselor incercliri !;li momente dificile,jn_~.iliful.poti afll!.intotdeauna u._n_ ~.PU!!S adevarat ~i satisfaclitor penJru fiecare nevoie. Afirmatiile ei sint adevlirate iar promisiunile, sigure. ,,InvlitJiturile Tale sint m~tenirea mea de veci, clici ele sint bucuria inimii mele\" (Ps. 119:111). Z Henry M. Morris



PARTEA S, tiint, a s, i cres, tinismul adevarat



CAPITOLUL 1 Regina ~tiin~elor Teologia biblica Importanta teologiei Majoritatea disciplinelor ~tiintifice au primit nume prin combinarea a douii radAcini ~ t i , una insemnind ,,studiu organizat,\" cealaltii referin- du-se la obiectul studiului. Biologia este studiul vietii, geologia este studiul piimintului, hidrologia este studiul apei, etc. Terminatia fieraruia din •aceste cuvinte provine din grecescul logos, insemnind ,,cuvint\", tradus ~i prin ,,mspuns,\" ,,afirmatie\" etc. Ca nume propriu, el este identificat in Scriptum cu Domnul Isus Cristos, ca ~i Cuvintul intrupat al lui Dumnezeu, Creatorul tuturor lucrurilor (loan 1:1-3). Indiferent ra oamenii au voit-o sau nu, este eel putin providential faptul ra Isus Cristos a fost identificat astfel indirect cu studiul creatiei Lui. Biologia este stiinta vietii, iar Cristos insusi este ,,viata\" (Ioa~ 14:6). Geologia este ~tiin\\'.a pii~intului, iar El este Creatorul m~rginilor piimin- tului (Is. 40:28). Hidrologia este stiinta apei, side la El izvomste ,,apa vietii\" 0 (Apoc. 22: 1). Am putea vorbi de ~men~ de !lltiintele ~eteorologiei,

22 Regina ftiln\\elor zoologiei, psihologiei, sociologiei, climatologiei, fiziologiei ~i de multe altele, dar toate trebuie atribuite in cele din urmA lui Cristos, cAci in El ,,sint ascunse toate comorile intelepciunii ~i ale ~tiintei\" (Col. 2:3). ,,Prin El au fost facute toate lucrurile\" (Col. 1: 16), si El ,,tine toate lucrurile cu Cuvintul puterii Lui\" (Evr. 1:3), astfel fncft rez~ltA i~evitabil cA adevarata cuno~- tere a oricArei componente a creatiei Lui trebuie sA depind:l in cele din urm:l de cuno~terea lui Cristos ~i a Cuvintului Lui. Prin urmare cea mai importantA dintre t~ate ~tiintele sau obiectele de studiu este_ ~ogi~,._-~tudiul__l1:!~ I?~_!_ll-~~~ll. Intr-un sens aparte, aceastA disciplinA devine de asemenea c~tolQgil!., intrucit Dumnezeu a fost in Cristos !ji intrucit Domnul Isus Cristos este Cuvintul devenit trup (loan 1:14). De fapt ~lo~ a fost socotitA cindva ,,regina.$iin\\elo.r,\" d~i in epoca !lltiintificA modern:l ea !lli-a pierdut aceastA pozitie privilegiatA. Pen- tru multi ea a devenit acum doar o ramurA a filozofiei, cunoscutA ca ,,teologi~ filozoficA\" sau ,,filozofia religiei.\" Savantii vorbesc de diferite forme ale teologiei - teologia naturalA, teologia rational:l, teologia dog- maticA, teologia empiricA etc. Teologii radicali de ultimii ora promoveazii chiar !lli concepte ca ~-zisa ,,teologie a eliberarii,\" punind semnul egalitAtii intre actiunea crestinA, marxism si evolutie. int~cit acesta ~u este un tratat de teol~gie, nu vom incerca sA discutAm !lli sA criticAm aceste diverse teologii. Interesul nostru aici se limiteazA exclusiv la teologia naturii. Teologia biblicA este desigur codificarea sis- tematicA a ceea ce autorii Bibliei, inspirati de Sffntul Duh, ne invatA despre Dumnezeu - persoana Lui, atributele Lui, revelatia Lui, operele Lui !lli scopurile Lui. Alte surse de informatie despre Dumnezeu - din natura sau de pildA din experienta religioasA, - pot suplimenta !lli liimuri datele bibli~e, dar numai acestea din urma sint normative pentru doctrina c~tina..In.. contextul acestui capitol, este important sA stabilim ce ne invata, .Biblia despre e:is:istentaluLDumnezeu llli scopurile Lui pentru om !lli universul - creat, sustinut !lli rascumpiirat de El - in raport cu celelalte !lltiinte, ~ cum sint int,elese ele astAzi. S, tiint,a s, i existent' a lui Dumnezeu D~i nu este· posibil sA aducem vreo _dovada [email protected] despre existenta ll!i :0.!!~1,rn,eieu (la urma urmelor, Evrei 11:6 spune cA ,,fara credintA este cu neputintA sA fim pliicuti Lui\"!), Scriptura aratA tot~i cA ~ucrede este cy.r_atA Q~bunie (Ps. 14:1; Rom. 1:22; et al.). D~i pot exista unele argumente filozofice prin care se poate eluda acceptarea existentei lui Dumnezeu, greutatea masivA a dovezilor !lltiintifice !lli statistice, atunci cind sint evaluate rational, inclinA balanta net in favoarea lui Dumnezeu. Cel care respinge pe Dumnezeu o face doar pentru cA aceastA hotArire este dictatA de voint,a sa s,i nu de dovezi.

~tilnta lfl Cl\"elftinismul adevirat 23 Este superficial BA afirmi (cum au facut mulW cA, intruclt ~tiinta se bazeazA pe observa!ie 'l'i, intrucit J:?umnezeu nu_l)_()8_te fi ,,observatCC cu ajutorul simturilor fizice, rezulta cl\\ existen¥t lui Dumnezeu este o credin~ n~tiintifira. ExistA nenuml\\rate ~titiiti stiintifi~ ce Pc'!J)Qt fi ~~~!l~ cu ochiul omenesc dar a raror existen~ nu este deloc pusA la indoialA de ratre oamenii de i,tiin~ (de ex. fil..~tro_nii). Faimoasa pretentie a primilor cos- monauti rui,i cum cl\\ ar fi dovedit faptul cl\\ Dumnezeu nu existA, deoarece nu L-au giisit in spatiul cosmic este un prim exemplu de rationament irational prin care n~redincioi,ii ii,i justifira necredinta. i~i•Scriptura spune: ,,~imeni n-a vl\\zut vreodatA pe Dumnezeu\" (loan 1:18). ,,Dumnezeu este Duh; si cine se inchinA Lui, trebuie BA I se inchine in duh si in adeviir\" (loan 4:24). i~i esen¥t revelaVei despre Sine a lui Dumn;zeu exclude evaluarea prin procedeele experimentale ale metodei 'l'tiintifice. Totui,i, cele mai elementare :Qrinc~i ale ~tiintei (care se subfnteleg in aplicarea metodei i,tiintifice) conduc direct la probabilitatea_ ~_xtrem de mare ca Dumnezeu BA fie adevarata Cauza a tuturor cauzelor. · · -Chiar dara nu este posibil BA d~~edim existents lui Dumnezeu printr-o demonstratie i,tiintifira riguroasa, este i,i mai imposibil (dara existA o asemenea categorie!) ~_g,ovegjm inexiste~ta Lu~! Nuse poate dovedi un ,,negativ universal.\" Pentru a dovedi cl\\ nu existA Dumnezeu nicaieri in univers sau nicicind in univers ar fi nevoie de omniscien~ i,i probabil 'l'i de omnipotenta, care sint tocmai atributele divinitatii, Adira ar trebui BA fii Dumnezeu BA poti dovedi cl\\ Dumnezeu nu exista! Ateismul dogmatic prin urmare este o absurditate care se autocontrazice. Cineva ar putea invoca, dara ar dori acest lucru, unelP- .argumente m...Qrfil~. impotri.va lui Dumnezeu. De pilda, ar putea intreba de ce un Dumnezeu stint in~duie raul in lume dara ii stii in putin~ BA-I previna. Unii vor zice cl\\ Dumnezeu este sau nedrept sau neputincios, sau amindoua, si deci cl\\ nu este cu adevarat Dumnezeu. • Dar asemenea argumente presupun dreptul i,i capacitatea omului de.~ j~eca~J)_!.1!!.m.~~eu i,i deci, cl\\ omul insuf\\li este de fapt Dumnezeu. Ele ignora posibilitatea ca Dumnezeu BA aiba un .mQ!;i.Y intemeiat, consecvent cu sfintenia Lui, BA inglldu,ie e~i§ien~ffi.ul:g_Lw1_1tnt.{U!CurtAperiQl.lq~, urmind ca El BA-I stirpeasca apoi pentru totdeauna. Potrivit Scripturii, Dumnezeu va judeca ~i va elimina in cele din urma intreg raul din creaVa Lui (2 Petru 3: 10-13), dar pina atunci El cheama oamenii la pocainta (2 Petru 3: 9) intruclt i-a creat nu ca m~ini necugetl\\toare, ci ca fiinte inzestrate cu vointa, dupa chipul Lui divin, fiinte raspunzatoare de pro- priile lor optiuni ~orale ~i spirituale i,i, de asem~nea, intrucit El insuf\\li a platit intregul pret pentru rascumpararea lor (1 Petru 1:18-20). in eel mai bu~ caz asemenea argumente antiteiste sint ipocrite f\\li egoiste, arogindu-i creaturii dreptul de ajudeca motivele f\\li actiunile Crea-

24 Regina ftilntelor torului sAu. ,,Nu cumva vasul de lut va zice eelui ce 1-a fa.cut: ,,Pentru ee m-ai fa.cut~?\" (Romani 9: 20). De aceea toti, cu ex~..Ptia_celor mai aroganV, vor fi siliti sA recunoascA eel putin posibilitatea existentei lui Dumnezeu ~i posibilitatea ca noi sA fim creaturile Lui. Mai mult, noi putem examina aceastA posibilitate in ter- menii probabilitAtii sale. DacA se intimpla sA fim intradevar creaturile Lui, atunci mintile ~i capacitatea noastra de a rationa sint in mod similar create de El, ~i putem folosi tocmai aceste entitAti ~i experiente ca instrumente cu care sA evaluiim aceastA probabilitate. DacA acestea nu ar fi create de El ~i, dacA intr-adevar nu existA Dumnezeu, atunci este absurd sA credem cA putem avea cit de cit incredere in mintile ~i capacitatea noastra de judecatA. Ele nu sint atunci decit roadele ~nsei ~i ale intimplarii. Victor Weisskopf, p~intele Academiei Americane de Arte ~i ~tiinte, a reamin- tit colegilor sai, oameni de ~tiinta ,,faptul\" uimitor cA ,,.naturaC' necuge- tatoare a generat, in conceptia lor, Jii.n..teinteligente ~i sisteme inteligibile. Einstein a considerat aceastA realizare drept marele miracol al stiintei; in cuvintele sale, ,,eel mai incomprehensibil fapt al naturii este cA n~tu~ este comprehensibila\".1 ,,Weisskopf a folosit poate impropriu termenul de ,,mi- racol,\" dar o asemenea realizare - evolutia inteligentei ~i inteligibilitAtii prin procese intimplatoare dinJltomi necngetJitori - ar necesita unmim,ool cu adevarat grandios.. Dr. Lewis Thomas, rector la centrul Sloan Kettering Cancer Center din Manhattan,· a comentat: ~ multe despre structura ~i functia eelulelor ~i a fibrelor creierului uman, d.a.r nu avem nici cea roai vaga_idee.despre modul in care functioneaza acest organ extraordinar pentru a ptQ<iJ,J._~ cons~!lE:t·C'2 intr-un alt articol, acest distins om de ~tiintA a notat faptul cA: ,,noi nu intelegem un puriee, daramite produeerea unui gind.\"3 Cit priv~te ideea cA din procese intimplatoare ar putea aparea in mod acciden- tal unele sisteme complexe ~i comprehensibile, Thomas se lamenteaza cu oarecare nostalgie: ,,Biologia are nevoie de un c;:uvlnt mai potrivit decit eel de~re pentru fotia motrice din cadrul evolutiei... Nu pdt sA ma impac cu doctrina intimplarii; nu pot accepta notlunea de ~bsenta a scopullli ~i de intimplare in cadrul naturii. Totu~i, nu ~tiu ce sA pun in locul ei pentru a fi cu cugetul impacat.\"4 Cu tot respectul cuvenit, teismul c:re~tin furnizeaza un raspuns cl~_:r.:unei asemenea intrebari. Un I)JJ.rp.ne-ze!!_Prna1Qr personaj, Qmnipotent, omnis:- _G.ie:l_!t, asigura pacea perfectA a cugetqlui f\\li a sufletului tuturor celor care vin la El cu credinta, Teismul nu se opune f\\ltiintei adevarate. Toate marile legi f\\li principii ale f\\ltiintei due direct la Dumnezeu ca unica lor suma de explicatie adecvatA.

~tiinta, fi creftinismul adevarat 25 Radacinile biblice ale stiintei Compatibilitatea fundament'ala a i';;tiintei cu teismul c~tin este i;;i mai evidentll cind se realizeaza faptul ca i;;tiinta moderna s-a inaltat, de fapt, in ma.re masura din semintele teismului crestin. Este absurd sa pretinzi, cum fac adesea evolutioni~tii moderni, ca ~u poti fi un om de i;;tiintfl adevarat daca crezi in creatie. Cum reiese din Figura l ,_truijorimwa m!lrilor [email protected]:Lai ~tiin~ei ~ z u t i'n creatiP. i;;i intr-adevar, in toate marile doctrine ale crestinismului biblic. Oameni ca johann Kepler, Isaac Newton, Robert Boyle, David Bre- wster, John Dalton, Michael Faraday, Blaise Pascal, Clerk Maxwell, Louis Pasteur, William Thompson (Lord Kelvin) i;;i multi altii de aceeai;;i statura,5 au fost oameni care au crezut ferm in creatia speciala si in Dumnezeul personal, omnipotent al creatiei, crezind deo~trivii in Biblie ca i;;i Cuvintul inspirat al lui Dumnezeu si in Isus Cristos ca Domn si Mintuitor. Marile lor contributii in stiintll -1~ insasi asezarea temeliilor s'tiintei moderne - au fost realiza~ cu ~redi~ta implicitll cli fil d~..r ,,gindea~ gii{d.urileJuiDum- nezeu dupa El\" i;;i ca urmau vointa Lui i;;i ca preamareau numele Lui procedind asflel. Cu sigurantfl nu intretineau ginduri conflictuale intre stiintll si Biblie. 0 aranjare sistematica a nunielor si a contributiilor ~ult~ra' dintre acesti marl oameni de stiintll din trecu't, care cred~u in Biblie, se afla in An~xa 1. '' Unii sceptici ar putea spune ca asemenea oameni au fost pur i;;i simplu produsul vremii lor - ca toatll lumea credea in Dumnezeu i;;i in Biblie in acele timpuri. Dar tocmai asta e! Nu a fost o coincidentll ca exact in c.adrul Reformei si al Marii Treziri a inceput sa creasca si sA se dezvolte stiinta moderna. Cercetarea i;;tiintifica aproape ca pretinde o conceptie bibiica despre lume, in care cauze similare produc efecte similare, unde fenomenele naturale urmeaza legi naturale inteligibile i;;i fixe, i;;i unde putem fi siguri ca putem gindi rational i;;i logic. 0 asemenea lume nu presupune o origine intimpla- toare, haotica, ci o origine aflatll sub controlul unei marl minti i;;i vointe, al unei Cauze Prime inteligente i;;i volitive, al unui mare Datlltor de Legi, care poate stabili, aplica i;;i impune legile create de El. Numerosi oameni de stiintll moderni, desi ei insisi nu sint creationisti, sint totusi gata sa recu~oascl originea ci=estina' ~reationistll a 'stiin'tei moderne.' Entomologul Stanley Beck, un anticreationist declarat, ~ rec'u- noscut acest fapt: ,,Prima dintre premisele de nedovedit pe care se bazeaza stiinta este credinta ca lumea este reala si ca mintea omeneasca este ~pabila de a-i cun~aste natura reala. Al d~ilea, si eel mai bine cunoscut postulat aflat la baza ~tructurii cunoi;;tintelor i;;tii~tifice, este eel al cauzei si efectului... A treia premisa stiintifica de baza este ca natura este uni- ficatll. \"6 •'

26 Regina ttilntelor Figura 1 Fondatorii cre,tini ai disciplinelor ,tiintifice fundamentale Pretentia umanistA ca oamenii de ~tiintA nu pot crede in Biblie este . . .dezmintitA de faptul ca multi dintre cei mai marl oameni de stiintA din trecut ~u fost crestini creationisti care credeau in Biblie. Vezi An'exa 1 pentru o lista lArgitA a acestor oameni. Isaac Johann Robert Lord Lauis ~ewto~ ~•pier Boyle Pasteur_ _Kelvin Fondatorii sau initiatorii disciplinelor ,tiintlfice de mai jos 888 Matthew Michael Cleric John c:arolus Maury F_araday _Maxw,11 Ray Llnnuus Fondatorii sau initiatorii disciplinelor ,tiintifice de mai jos a 8 \\:J

~tiinta ti Cl'eljtinismul adevarat 27 Creationi9tii c~tini ar fi negrei;;it de acorcl cu toate aceste premise, d~i asemenea concepte erau fn mare masuri:i fie neformulate fncl, fie ignorate sau respinse de cltre filozofii pagfni ai antichitatii. Beck recuno~te cl, in esenta, ele sint c~tine ca origine 9i natura. ,,Aceste premise 9tiintifice definesc 9i limiteaza modul 9tiintific de gfndire. Trebuie subliniat insa cl fiecare din aceste ~tulate 9i-a avut originea sau a fost in concorclanta cu teologia c~tina.\" De ce ar exista atunci un conflict intre teologia cr~tina 9i 9tiint,a adevarata? Realitatea este cl nu exista nici un conflict, dar problema a fost creata de oamenii de 9tiinta evolutioni9ti moderni care au impus arbitrar un postulat strain suplimentar in definitia lor curenta a 9tiintei. Iata cum exprima Beck acest fapt: ,,Gindirea 9tiintificl s-a despArtit la scurt timp de teologie pentru cl nu se face nici o presuf?zitie privind forta din afarA sau dincolo de fortele naturale masurabile.\" Adicl se presupune cl 9tiinta nu este doar rationalA, cauzalA 9i unificata, ci 9i naturalista, interzicfnd prin definitie in~i posibilitatea unei Cauze Prime supranaturale a ratio- nalitatii, a cauzalitatii 9i a unitAtii universului de care se ocupA 9tiint,a. Dar o asemenea presupozitie este pur arbitrarA (emotionalA chiar, cum a recunoscut Isaac Asimov)9 9i cu siguranta nu a fost sustinuta de cltre marii oameni de 9tiinta din trecut, nefiind confirmata de datele 9tiintifice reale. Pe o astfel de bazA, posibilitatea creatiei adevArate este exclusa nu atit din cauza faptelor, ci din cauza prejudecatilor anticreationiste. Sint invo- cate cauze naturale pentru a se explica nu numai functionarea proceselor 9i a sistemelor actuale, ci 9i originea tuturor acestor procese 9i sisteme! 0 asemenea definitie a 9tiintei nu a fost sustinuta de cltre primii fondatori ma ia is' tdi ienmt'euil ts',i ani,c,sitidientaelit\"'i, searvaaunrt'mi Adetociatredae: rpou,t',isntiitnimtap\",. sDuebfsitn.it('ifar., venerata din lat. scientia, de la scio, ~ 9ti). in sens general, cun~tere, ~u un anume tip de cuno~tere; comprehensiunea sau fntelegerea adevarului sau a faptelor cu ajutorul mintii. $tiinfa lui Dumnezeu trebuie sa fie perfecta.\" Astfel, 9tiint,a, cum a fost ea definitA 9i inteleasa la origine, insemnA ,,adevar\" sau ,,fapte\" sau ,,cuno~tere.\" S-a pretins pina acum cl esent,a metodei 9tiintifice, aplicatA de-alungul timpurilor, este observatia, ex- perimentarea, falsificabilitatea, repetabilitatea. Dar evolutioni9tii moderni au corupt-o pina la a semnifica ,,Naturalism\" sau,,materialism\" sau efectiv ,,ateism.\" 0 asemenea definitie este fir~te un true convenabil pentru a eluda analiza creationismului. ·' Este ~tiintific creationismul ~tiintific? Evident ca nu. Creationismul im- plicii acceptarea unei premise situate in afara ~tiintei... despartita de originea sa in traditia religioasa, nu ar putea conceptia creationistii. despre viata pe pamint sa fie oferitii. ca teorie ~tiintificii?... Riispunsul este un ,,nu\" fari\\

28 Regina ~tilntelor echivoc, pentru ca teoria crea\\ionista ne pretinde sa credem ca o for\\;a oarecare, un factor oarecare, a creat i;;i prin aceasta a depru;iit fortele i;;i mecanismele naturale prm. care opereaza- um.versulf1iz1•c.ll 0 asemenea evaluare ignori\\ faptul ca, dupA cum se prezinta pina acum dovezile reale ~i marturiile indubitabile, evolutia dep~te de asemenea orice forte sau mecanisme naturale. Tot~i, ea este considerata ,,~tiintifica\" pur ~i simplu pentru ca este naturalista. Oamenilor de ~tiinta le place sa afi~ze, pentru consumul ~i admiratia publicului, o imagine de de~are obiectiva in eforturile lor de cautare a adevarului. Tot~i, aceasta cautare a adevArului pare sa se opreasca brusc ori de cite ori o ia in directia creatiei supranaturale, iar mult-laudata obiectivitate a ~tiintei se destrama rapid, degenerlnd in iritare ori de cite ori evolutia este pusa la indoialA pe temeiuri ~tiintifice. Daca oamenii de stiinta evolutionisti vor continua sa insiste ca stiinta este pur naturalista, a' r trer-b4 ui sa f' ie de' stul de on~ti incit sa recuno' asca' faptul ca o asemenea pozitie necesita macar tot atita credinta ca ~i cea a creationistului care . .crede in Biblie. Un articol recent in revista Societatii pentru Studierea Evolutiei contine unele comentarii foarte nimerite in acest sens: Prin constructie metafizica inteleg orice presupozi\\ie nedovedita sau de nedovedit pe care o facem cu to\\ii i;;i pe care tindem sa o luam drept buna. Un exemplu este doctrina uniformitarianismuli..i, care afirma ca legile naturii, cum sint gravita\\ia i;;i termodinamica, au fost tot timpul adevarate in trecut i;;i vor fi intotdeauna adevarate i;;i in viitor. Tocmai credinta in aceasta doctrina le permite oamenilor de ~tiin\\;a sa pretinda o anume repetabilitate a ex- perientelor. Imi place cuvintul ,,doctrina\" in acest caz pentru ca el demons- treaza !impede ca problemele credintei nu se limiteaza la creationii;;ti, i;;i ca in lupta intelectuala pentru iluminarea cetateanului trebuie sa fim foarte tran- i,anti in ce privei;;te diferentele fundamentale dintre ~tiin\\;a ~i teologie. Ele nu constau, in absenta temeliilor metafizice ale ~tiin\\ei cum le-ar place sa creada multor oameni de i;;tiinta. 12 Astfel, tragem concluzia ca ~tiinta adevarata este in deplin acord cu teologia c~tinA in general ~i cu creationismul ip. special, in pofida pozitiei contrare a anumitor oameni de ~tiinta moderni. Intr-adevar, ~tiinta moder- na ~i-a avut originea in conceptia creationista despre lume a cre~tinismului biblic. Pe de alta parte scientismul modern se bazeazA pe incorporarea arbitrara a naturalismului ,,din ve~nicie in ve~nicie,\" in definitia oficiala a ~tiintei. Cum vom vedea insa, principiile de baza ale ~tiintei (cum ar fi cauzalitatea) sint in deplina concordanta cu teismul ~i cu creatia suprana- turalA.

~tilnta ,1 crettinismul adevarat 29 ,1Legea cauzei efectului Probabil ca eel mai general ~i mai sigur dintre toate principiile ~tiintifice este principiul cauzalitatii, legea cauzei ~i efectului. Acest comiept a fast dezMtut pe larg, pro ~i contra, in tratatele filozofice, cit priv~te posibilele lui implicatii teologice, dar nu exista nici o indoiala asupra acceptarii sale universale in lumea ~tiintei experimentale ~i in experienta individuala ob~nuita. Rafinamentele subtile ale argumentatiei filozofice despre cauzalitate necesita o baza educationala atit de specializata incit nespeciali~tii in filozofie (sau in teologia filozofica) le gasesc foarte greu de apreciat sau de evaluat. Asemenea dispute erudite dep~ sfera implicatiilor lor practice in stiinta si in experienta umana - tocmai ce incercam noi sa exploram aici. 'int~cft Dumnezeu' exista, pare putin probabil ca El sa faca atit de dificilA dovada existentei Lui, incit sa necesite o experient3 filozofica pentru a o discerne, sau credulitate oarba pentru a ne-o insu~i. ,,Fiti intotdeauna gata sa raspundeti (grecescul apologia, ,,apologetic\", aparare sistematica obiectiva a credintei cre~tine), oricui vA cere socoteala de nadejdea care este in voi\" (1 Petru 3:15), a scris apostolul Pavel~ cum a fast el inspirat de Duhul Sfint. Aceasta nu este o aluzie la adresa intelec- tualilor, ci o porunca pentru toti credincio~ii! Astfel, dovada trebuie sa fie reala ~i ea trebuie sa fie clara pentru toV cei care ,,sfintesc in inimile lor pe Cristos ca Damn,\" ~i care se apropie de un asemenea studiu ~i sint martori cu ,,blindete ~i cu teama.\" C~tinul nu trebuie sa fie nici ignorant, nici arogant, d~i religia afectiva tinde prin ea in~i spre prima, iar religia intelectuala spre cealalta. Atit sufletul cit ~i cugetul trebuie implicate cumva laolalta, nu in opozitie, ci in asociere. Tocmai aceasta nevoie de echilibru este pe deplin satisfacuta de prin- cipiul cauzei Eji efectului. Atit Ejtiinta riguroasa cit ~i experienta omeneascA de fiecare zi funcVoneaza in acest cadru. Una vorbe~te cugetului, cealalta .sufletului, dar ambele vorbesc in termenii cauzalitatii ~i ambele due in ultima instanta la Dumnezeu. Din experienta comuna ~tim intuitiv ca nimic nu se intimpla izolat. Fiecare eveniment poate fi urmarit pina la unul sau mai multe evenimente care I-au precedat ~i care I-au determinat de fapt. Am putea pune intrebari de genul: ,,Cums-a intimplat acest lucru?\" ,,Ce a determinat acest lucru?\" ,,De unde a aparut acest lucru?\" ,,Cfnd a inceput acest lucru?\" Sau mai incisiv ,,De ce s-a intimplat acest lucru?\" Cind incercam sa urmarim evenimentul pina la cauza sau cauzele lui, descoperim ca niciodata nu pa.rem sa ajungem la un punct de oprire. Cauza evenimentului a fast ea insasi determinata de o cauza apriori si tot asa inapoi. in cele din urma trebui~ sane confruntam cu problema un~i posibiie Cauze Primare necauzate.

30 Regina ~tiintelor Aceasta situatie este la fel de adevarata in sistemul riguros al logicii ~tiintifice formale. Un experiment ~tiintific fncearc.~ fn mod specific sa relateze efectele la cauze, daca este posibil sub forma echivalentelor can- titative. Aceasta inseamna de exemplu, daca atita cantitate din elementul A se combina cu atit element B, atunci acest eveniment va rezulta in producerea acestei cantitati din elementul C. Daca cineva repeta acel~i experiment, cu aceiasi factori, atunci se va obtine acelasi rezultat. Inca odata, logica 'cauzala poate fi dusa inapoi in timp printr-un lant de .efecte s'i cauzele lor directe. Si din nou trebuie sa ne confruntam cu intrebarea daca este fie un lant infinit de ,,cauze secundare\", sau in cele din urma, o cauza primara, o necauzata Cauza Primara. in ce priv~te definitia exact.a a ,,cauzei,\" nu am putea imbunatati definiVa formulata de C.A. Row, marele apologet al secolului al XIX-lea: ,,Cauza este un lucru existent anterior, care are puterea nu doar de a da n~tere la ceva ce nu a existat anterior, dar care 1-a ~i produs de fapt.\" 13 Tot ceea ce ne este familiar in domeniul fizic ~i moral poate fi gindit fie ca un efect, fie ca o cauza. La rindul ei, fiecare cauza este ea i ~ i un efect al unei cauze anterioare. ,,Ceea ce exist.a in efect exist.a, fie activ, fie potential, in cauza. Altminteri el trebuie sa se fi produs pe sine, ceea ce este absurd, ori trebuie invocata o alt.a cauza, care sa justifice existenta in efect a unor lucruri care nu au existat nici activ nici potential in cauza.\" 14 .u n Dteaocloagc,inceovnasiadreeroabtiiedcit'sici ufaVt'aa de folosirea unei definitii formulate de catre doctorului Abraham Wolf, fost profesor ~i ~f al Catedrei de istorie ~i de metodologie ~tiinVfica la Universitatea din Londra, unul din cei mai mari filozofi ai ~tiintei din timpurile moderne: ,,Exceptindu-i pe cei care cred in magie la una din extreme ~i pe scepticii sadea la cealalta extrema, se presupune indeo~te, explicit sau macar implicit, ca fiecare eveniment are o cauza ~i ca acel~i gen de cauze are acel~i gen de efecte. Aceasta presupoziVe este in general cunoscuta drept Postulatul sau Principiul Determinarii Universale.\" 15 Unii intelectuali au evitat o asemenea definiVe, considerind-o ,,antro- pomorfica,\" sustinind ca fenomenele naturale ar trebui d~rise doar ca secvente empirice ~i nu ca ~i cauze ~i efecte. Wolfinsa a evidenVat eroarea ce rezulta dintr-o asemenea formulare: Ar fi exagerat desigur sa proiectezi in secven~le determinate ale feno- menelor amorfe ceva analog cu sensul de efort sau de constringere care se manifesta in activitatea, respectiv pasivitatea umana. Dar acesta nu este un motiv sa inlaturam cu totul cauzalitatea. Urmarit cu consecvent;a, acest fapt nu poate duce in final decit la conceperea lumii ca o serie de miracole inde- pendent<i - o viziune chiar mai irationala decit antromoporfismul pe care este chemata sa-l corecteze. Principiul conservarii materiei sau energiei ~i-ar pierde intreaga semnificatie fiira ideea continuitatii cauzale, conform careia anumite

~tllnt.a ,1 CJ'elftlnlsmul adevarat 31 evenimente nu numai ca urmeazd unul dupa altul, dar totodata rezulta unul dintr-altul. De fapt simplele legi ale succesiunii sint inteligibile doar in ultima instanta, cind se poate arata ca ele rezulta din conexiuni cauzale directe sau indirecte. 16 Baza i~i a celebrei ,,metode ~tiintifice\" este tocmai aceastA lege a cauzalitAtii - efectele sint in cauzele lor si conform cu acestea, dupA cum cauze sh~_ilare produc efecte similare. 'chiar ~i faimosul ,,principiu al nedeterminarii\" presupune cauzalitatea exprimatA statistic. ~tiinta, in sensul modern, ar fi cu totul imposibila dacA ar inceta cauza ~i efectul. Admitfnd cA legea cauzei ~i efectului este o lege universala, aplicabila intreob i...i s, tiint, e s, i intreob.i..i experient, e umane, totus, i nu reiese limpede in ce mod se refera ea la existenta lui Dumnezeu. Au existat de fapt numeroase incercAri de folosire tocmai a acestui principiu pentru discreditarea aspec- telor supranaturale ale c~tinismului biblic. S-a invocat de exemplu filo- zofia determinismului ~tiintific pentru infirmarea miracolelor biblice. Asemenea argumente nu-~i ating tinta. Producerea unui miracol nu con- travine cauzalitAtii, ci invocA doar o cauza mai inaltA, o cauza cit se poate de adecvatA pentru producerea miracolului. in loc sA discrediteze posibilitatea supranaturalului, legea cauzalitAtii of'era mai degraM o dovada puternicA cu privire la existenta unui Dum- nezeu personal, omnipotent. Cum s-a notat mai sus, legea duce inevitabil la alegerea intre doua alternative: (1) un lant infinit de cauze neprimare; (2) o Cauza primara, necauzatA, a tuturor cauzelor. D~i ia~i este imposibil sA doved~ti in mod riguros cA alternativa a doua este cea adevaratA, ea este in mod sigur mai satisfacAtoare pentrti intreaga logicA ~i eiperientA. Un lant nesfi~it de cauze neprimare este aproape de neconceput, neoferind nici o ,,odihna mintala\" intr-o posibila descriere a realitAtii. Mai mult, acest posibil lant nesfirsit de verigi finite poate fi privit el i~su~i ca un efect. intrucit fieca~ component al lantului este un efect finit, intreaga serie este ea in~i un efect combinat; dar fntrucit numarul de verigi este infinit, cauza sa trebuie sA fie infinitA. Mai mult, fiecare verigA precedentA a lantului este ,,mai mare\" decit ceade du~ ea, cAci in transmisia de la cauza la efect intotdeauna se pierde ceva. 17 Astfel, in lantul infinit de cauze neprimare, trebuie sA se ajungA in final la o cauza neprimara care este in esentA infinitA. ~i intrucit nimic nu poate fi ,,mai infinit\" decit infinitul, aceasta trebuie sA fie in cele din unna o cauza primara - Cauza Prima infinitA. La urma urmelor nu existA de fapt decit doua alternative. Dara legea cauzei ~i efectului se aplicA universului ca intreg, ~ cum se aplicA acum i'n mod sigur fiecarei parti finite a universului, atunci trebuie sA existe o mare Cauza Prima necauzatA a universului. Cauza Prima trebuie sA fie

32 Regina ftilntelor capabila sa produca ~i sa explice fiecare entitate din univers, precum ~i universul insusi. ~i singura 'Cauza Primrt adecvata este Dumnezeul Bibliei! Cu alte cuvinte, Cauza Prima trebuie sa fie infinita, eterna ~i omnipotenta (ceruta de efectele spatiului nemarginit, ale timpului nesfi~it, precum ~i de gama diverselor fenomene ale energiei ~i ale materiei care au loc pretutindeni in spatiu ~i mereu in timp). Cauza Prima trebuie de asemenea sa fie vie, constienta, volitiva si omniscienta, avind in vedere efectele fenomenale ale viet'ii, cons, tiint,ei, v'oint, ei s, i intelioc,.iabilitat,ii din univers. In mod similar, Cauza Prima a conceptului de dreptate - ~i convingerea universala ca dreptatea este ,,mai buna\" decit nedreptatea - trebuie sa fie o Cauza morala. Cauza Prima a conceptelor de frumusete, dreptate, spiritualitate, iubire ~i a altor asemenea calitati (care toate, desi abstracte, sint totusi efecte reale in acest univers) trebui~, potrivit principiului determinarii, BA fie o Cauza estetica, justa, spirituala, iubitoare. Figura 2 Principiul cauzei fi efectului Ce! mai de bazli principiu ~tiin\\ific ~i criteriul care guverneazli intreaga experientli umanli este legea cauzalitlipi. Aceastli lege afirmli ell, d~i o cauzli poate avea mai multe efecte, nici un efect nu poate fi cantitativ mai mare sau calitativ superior cauzei sale. •QO•o Un efect nu poate fi niciodatli mai mare - ~i, de fapt, va fi intotdeauna mai mic - decit cauza lui. Astfel, un lant de efecte ~i cauzele lor trebuie in cele din urmli sli dud! inapoi la o Cauzli Primli in esenta infinitli. Cau:za Prima a spafiului nelimitat trebuie sci fie infinita. Cau:za Prima a timpului nesftrfit trebuie sci fie eterna. Cauza Prima a energiei nelimitate trebuie sci fie omnipotenta. Cau:za Prima a complexitafii infi,nite trebuie sa fie omniscienta. Cau:za Prima a iubirii trebuie sa fie iubirea. Cau:za Prima a vie/ii trebuie sa fie trairea. Astfel, Cauza Prima a Universului trebuie sci fie o fiinfa vie, iubitoare, sftnta, volitiva, personala, omniprezenta, omnis- cienta, omnipotenta, eterna, infinita!

~tiint3- ti cr~tinismul adevarat 33 fn final, concluzia inexorabila la care sfntem condu~i de legea ~tiintifica a cauzei ~i efectului - principiul intemeietor pe care se edifica intreaga ~tiintA adevarata ~i pe care fl confirma fntreaga experientA umana - este ca acest univers s-a nascut dintr-o uri~ Cauza Prima, autonoma, ne- cauzata. Cum s-a notat fn Figura 2, aceasta Cauza Prima trebuie sa fie o fiirita iubitoare, estetica, spirituala, morala, volitiva, con~tienta, vie, om- niscienta, omniprezenta, omnipotenta., eterna, infinita! Mai departe, intru- cit universul nu este un ,,multivers,\" Dumnezeul care 1-a creat nu putea fi decft un singur Dumnezeu, nu doi sau mai multi dumnezei. Nici dualismul, nici politeismul, nici panteismul, ci numai monoteismul satisface legea cauzalitatii. Singurele presupuneri implicate in aceasta concluzie sint: (1) ca pro- cesele noastre mintale sint reale ~i semnificative ~i nu doar visuri iluzorii; (2) ca rationamentul cauzal este valabil nu numai atunci cind se ocupa de sisteme finite din prezent, ci ~i cind este extrapolat spre infinitate; (3) ca principiile de baza despre care se ~tie ca descriu toate fenomenele prezente (de ex. legea cauzei ~i efectului, legile termodinamicii) au actionat ~i in trecut, de la incheierea creatiei. D~i implicatiile de mai sus nu pot fi dovedite, ele sint cu siguranta cele mai rezonabile cu putinta, fiind facute pe baza tuturor observatiilor ~i a experientelor cunoscute. Nici un om de stiinta nu ar indrazni sa le puna sub sem~ul intrebarii, in nici o imprej~rare' decit, poate, in chestiunea originilor. N-a fost nicicind consemnata vreo exceptie de la una din ele, decit fn cazul miracolelor (care, cums-a notat mai sus, pot fi de asemenea incluse printre ele, admittnd activitatea unei Cauze divine cind o justifica ocazia si realitatea). Astfel, premisa de baza a intrrigii teologii biblice - ca ,,la inceput Dum- nezeu a facut cerurile ~i pamintul\" (Gen. 1:1) - poate fi considerata ca dovedita, in masura in care se poate dovedi ceva ce depaseste sfera imediata a demonstratiei experimentale. in acest punct trebuie'i~ca discutate me- toda, momentul ~i celelalte trasaturi particulare ale creatiei Lui, dar realitatea Dumnezeului Bibliei ca singura Cauza Prima a tuturor lucrurilor .poate ~i trebuie sa fie acceptata pe baza dovezilor copl~itoare din intreaga Lui creatie. Scopul lui Dumnezeu in creatte Alaturi de problema fundamentala a Cauzei Prime, probabil ca cea mai vitala intrebare teologica este cea cu privire la scop. Nu exista nimic in .existenta esent'iala a lui Dumnezeu care sa-1 ceara sa creeze. Universul a avut un inceput - chiar ~i timpul a avut un inceput - dar Dumnezeu este v~nic. El a existat ae nesfi~ite ,,ere\" (oricare ar fi semnificatia acestui t.ermen inainte de creatia timpului) inainte ca sa inceapa sa creeze. 1 lie 111 y M. Morris

34 Oricum ar fi El, Dumnezeu nu este capricios, ~i nici nu poate fi surprins. Prin urmare trebuie sA existe un motiv bun ~i suficient pentru care El sA fi creat universul, ~i pe om sA trruasra in el. Mintile noastre sint insA finite, ~i ar fi a dovadi1 de ingfmfare ~i de arogantJ1 din partea noastra sA incerci1m sA pi1trundem in gfndurile Lui, decit in mi1sura in care El a binevoit sA le reveleze in Cuvintul Lui: ,,Cine a cunoscut gfndurile Domnului? Sau cine a fast sfetnicul Lui?... Din El, prin El, ~i pentru El sint toate lucrurile\" (Rom. 11:34,36). Scripturile reveleazi1 ci1 omul este in centrul scopului Lui. Numai amul (inclusiv femeia) a fast creat dupi1 chipul lui Dumnezeu (Gen. 1:26-27), numai omului is-a dat in sti1pinire intreg pi1mintul (Gen. 1:26-28) ~i numai amul va trai vesnic cu Dumnezeu (1 Tes. 4:17; Apoc. 21:3). Mai mult, ac'east:1 vietuire nu va fi doar contemplativi1. ,,Robii Lui Ii var sluji\" (Apoc. 22:3). Cu toate bucuriile vietii ~i pi1cii nesfi~ite, ~i cu toate binecuvinti1rile de nein\\eles (1 Car. 2:9) ale ,,nemi1rginitei bogA\\ii ale harului Si1u\" care ne var fi aratate in ,,veacurile viitoare\" (Efes. 2:7), va mai fi tat~i multi1 munci1 de indeplinit. Dar natura acestui viitar serviciu a fast revelati1 doar la modul eel mai general. Detaliile in mod necesar ~teapti1 a daua Lui venire. De fapt adevi1ratele sarcini individuale sint date aarecum ca ~i ,,recompense,\" legate fiind de servi9iul nostrti in viata prezenti1. Astfel, detaliile lor nu pot fi inci1 dezvi1luite, intrucit serviciul nostru prezent nu este complet inci1. fntrucit Dumnezeu, care a creat atit timpul cit ~i spa\\iul, cuno~te de la inceput sfi~itul, scopul Lui final in crea\\ie trebuie sA fie concentrarea asupra acestor ere eterne viitoare ~i asupra rolului omului in aceste ere viitoare. Dar intrucit El nu a purees dintru inceput imediat la a asemenea arganizare viitoare, trebuie totu~i sA tragem concluzia ci1 aceasti1 ar- ganizare actuali1 este tentativi1 ~i probatorie, ~i ci1 aceasti1 fazA presupune ~ ea motive temeinice ~i s.uficiente din partea lui Dumnezeu. Necesitatea unei perioade de ucenicie sugereazA clar necesitatea unei perioade de testare ~i de pregi1tire. Ca fiinte create dupi1 chipul lui Dum- nezeu, Mrbatii ~i femeile nu sint roboti, capabili sA faci1 daar ceea Ii s-a desemnat ~i poruncit sA faci1. Nici nu sint' infiniti ca intelepciune ~i capa- citate, cAci atunci ei nu ar mai fi dupi1 chipul lui Dumnezeu, ci ca Dumnezeu fns~i. Ei erau singuri ri1spunzi1tori pentru ceea ce puteau face, totu~i inci1 nepregatiti pentru tot ceea ce a planuit Dumnezeu pentru ei sA faci1 in cele din urma. De aici necesitatea unei perioade de pregAtire ~i de ucenicie. Mai mult, Dumnezeu a decis sA nu creeze un intreg popor de oameni in mod direct, ci indirect, prin minunatul proces al reproducerii. Adam a fast ,,omul dintii\" (1 Cor. 15:45), iar Eva a fost ,,mama tuturor celar vii\" (Gen. 3:20), ~i aveau sA treaci1 mii de ani inainte sA fie produ~i ~i pregi1titi un numar adecvat de oameni pentru planul etern al lui Dumnezeu.

~tHnta ti cre,tinismul adevirat 35 Nu numai fiintele umane au fost create pentru a trai vet;,nic, ci ~i universul fizic pe care 1-a creat Dumnezeu. PAmintul si soarele, luna si stelele, au fast stabilite pentru totdeauna (Ps. 148:1:6 ~.a.). in fond, universul este cAminul omului. Det;,i trupul sAu fizic va muri, acesta va fi in cele din urmA inviat ~i va deveni nemuritor, nemaifiind supus mortii (1 Cor. 15:52-53). Prin urmare, ca parte a uceniciei lui, omul trebuie sA cunoascA natura universului lui Dumnezeu, pentru cA trebuie sA traiascA in el ~i sA slujeascA in el pentru totdeauna pe Creatorul Lui. El trebuie nu doar sA-1 inteleagA, ci ~i sA-i controleze ~i sA-i utilizeze procesele. ~i ce invatA trebuie sA transmitA altora, din generatia lui ~i din generatiile urmAtoare, pentru ca intreaga rasA umanA, pe mAsurA ce c~te la numar ~i acumuleazA cun~- tinte de-alungul anilor, sA-1 slujeascA ci't mai eficient pe Dumnezeu. Initial desigur, det;,i intreg universul fizic a fast creat pentru a fi un cAmin al omului, populatia lui era micA, iar experienta ~i cuno~tintele sale, foarte restrinse. De aceea Dumnezeu a pregAtit o por1;iune specialA a universului, un loc numit PAmint, care sA poatA servi drept cAmin omului in timpul perioadei lui de c~tere ~i de educatie. Pentru moment ,,cerurile\" erau rezervate de Domnul altar scopuri (Ps. 115:16). Dumnezeu Insu~i a ales sA intre de asemenea in universul Lui fizic ~i sA-~i stabileascA ,,locuinta Lui\" acolo (Ps. 104:2,3). Fiind Creatorul univer- sului, fi~te cA El nu este limitat de acesta. El este ,,transcendent\" - dincolo de spatiu ~i anterior timpului - dar este ~i ,,imanent,\" pretutindeni ,,aici\" in spatiu ~i mereu ,,acum\" in timp. Dumnezeu nu a dezvAluit unde anume, in relatie cu PAmintul, este amplasatA locuinta tronului Sau ceresc, decit faptul cA ea trebuie sA fie la odistantA extraordinarde mare de Plimint (2 Cor. 12:2-4; Efes. 4:10). Este locul de unde Cristos a venit in lume ~i unde El S-a intdrs (Ps. 110:1; Osea 5:15) dupA moartea ~i invierea Lui. Evident cA acolo El pregAtet;,te un loc pentru ucenicii Lui (Ioan 14:3) ~i acolo El ii va primi cind Se va reintoarce. De asemenea, probabil cA in aceastA ,,casA, care nu este facutA de mina, ci . .este vet;,nicA\" (2 Cor. 5: 1), duhurile celor credinci~i sint duse la moarte, ca sA se odihneascA vremelnic si sA astepte invierea. ,. Tot in ceruri locuiesc ,,zecile de mii de ingeri\" (Evr.12:22). Ac~tia sint duhuri mArete, create nu dupa chipul lui Dumnezeu, precum omul, ci create ca ,,duhuri slujitoare\" (Evr. 1:14). Ca ,,robi,\" ei slujesc atit pe Dumnezeu (Ps. 103:20,21) cit ~i pe om (Evr. 1:14). Ei nu impA~ capacitatea umanA de reproducere, fiind creati initial intr-un numAr suficient de mare pentru a putea indeplini scopul ce le-a fast rezervat de cAtre Dumnezeu. Ei sint numiti ,,oastea cerurilor\" (2 Cron. 18:18), termen asociat ~i cu stelele (Ier. 33:22).

36 Regina ~tiinfelor Nu au fost dezvaluite prea multe in legatura cu problemele discutate in aceasta sec\\iune, !;Ii trebuie deci sa fim cu bagare de seama sa nu facem deduc\\ii !;Ii sa nu tragem concluzii nefondate. Totu!;li, ceea ce se reveleaza este fascinant, nascind in noi dorin\\a de a cuno~te mai mult, fiind fn minunata armonie cu tot ce cuno~tem in 9tiin\\a despre univers, iar fn inimile noastre despre Dumnezeu. Prima Mare Trimitere Cfnd Cristos S-a ridicat la ceruri dupa fnvierea Lui, El a lasat ucenicilor Lui ceea cede multa vreme se cuno~te a fi Marea Trimitere, un mandat catre to\\i credincio9ii c~tini sa duca Evanghelia fn lumea fntreaga, poruncindu-le sa fncerce sa-i convinga pe toti oamenii de pretutindeni sa se supuna lui Isus Cristos - Domn 9i Mfntu'itor. Acesta este un mandat global, de durata, dat tuturor celor care au fost izbavi\\i prin opera Lui mareata de mfntuire. El nu a fost 9i nici nu va fi vreodata anulat, pfna cfnd El nu va edifica fmparatia Lui v~nica, cuprinzfndu-i numai pe cei mfntuiti. Dar cu mult fnainte de aceasta, un alt mare mandat a fost dat tuturor oamenilor, atft celor mfntui\\i cit 9i celor nemfntuiti doar fn virtutea faptului ca erau crea\\i de catre Dumnezeu dupa chipul Lui. El are de asemenea o sfera globala, care nu a fost niciodata anulata. El are de a face cu implemen- tarea scopului lui Dumnezeu fn opera Lui de crea\\ie, tot astfel cum trimi- terea poruncita de Cristos era aceea de a implementa opera Lui de mfntuire !;Ii de reconciliere. Prima este o obligatie a tuturor oamenilor, a doua reprezinta o obligatie a tuturor cr~tinilor. Aceasta porunca primordiala a fost transmisa de catre Creatorul lor chiar primului barbat !;Ii primei femei, iar prin ei fiecarui barbat !;Ii femeie care au descins din ei. Ea nu a fost retrasa niciodata, !;Ii exista toate indiciile ca va continua sa fie aplicabila pentru vecie, fntrucft presupune scopul fnsusi al lui Dumnezeu fn creatie. i~ forma lui primordiala, 'acest mandat (numit de unii ,,mandatul cultural\" sau ,,mandatul adamic\") se afla fn Genesa 1:26 9i 28. ,,Dumnezeu a zis: ,,Sa facem om dupa chipul Nostro, dupa asemanarea Noastra; el sa stapfneasca peste ~tii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamfntul 9i peste toate tfritoarele cari semi~ pe pami'nt...cr~teti, i'nmul- titi-va, umpleti pamintul 9i supuneti-1; 9i stapi'niti peste pe9tii marii, peste pasarile cerului, 9i peste orice vietuitoare cari se mi~ pe pa.mint.\" Actul de stapfnire este desigur in calitate de slujitor al Domnului, nu unul caruia is-a dat dezlegare sa ,,prapadeasca pami'ntul\" (Apoc. 11:18). ,,Al Domnului este pami'ntul cu tot ce este peel, lumea si cei ce o locuiesc!\" (Ps. 24:1). Totu9i, d~i Dumnezeu i9i pastreaza dreptul de proprietate, omului i sa dat in grija pamintul 9i toate sistemele lui, cele vii 9i cele fara viata. Aceasta este o mare raspundere.

~tiinta ti crei,tinismul adevirat 37 Porunca de a ,,supune pamintul,\" d~i formulata in terminologie l)lili- tara, trebuie inteleasa ca insemnind aducerea tuturor sistemelor ~i proce- selor pamintului intr-o stare optima de productivitate ~i de folbsintft, intru gloria suprema a lui Dumnezeu ~i bunastarea omenirii. Astfel, trimiterea primordiala autorizeaza - de fapt ordona - acele intreprinderi umane pe care noi le numim ~tiintft ~i tehnologie, sau cercetare ~i progres. _in primul rind, trebuie sa invaµm sa in\\elegem deplin natura proceselor pamfntului, iar apoi trebuie sa le organizam in sisteme ~i produse utile ~i frumoase. Observati Figura 3. Actele creatoare prin care Dumnezeu a dat n~tere universului Lui ~i locuitorilor acestuia sint reflectate acum de diviziunile majore ale ~tiintei, pe masura ce omul merge mai departe, an dupa an, cautind sa supuna pamintul. Exista doar trei acte specifice de creatie ex nihilo consemnate fn Geneza, indicfnd trei entitati fundamentale diferite in universul lui Dum- nezeu. Aceste acte sfnt indicate prin utilizarea verbului ,,a face\" (ebraica bara): 1. ,,La fnceput Dumnezeu a fiicut cerurile ~i pamfntul\" (Gen. 1:1). 2. ,,Dumnezeu a fiicut... toate vie\\uitoarele earl semi~\" (Gen. 1:21). 3. ,,Dumnezeu a fiicut pe om dupa chipul sau\" (Gen. 1:27). (Prima fntrebuintare se refera la lumea fizica, a doua la lumea vie, ultima la lumea umana. Cercetarea ~i progresul legate de aceste trei ,,universuri\" pot fiJmpartite fn ~tiintele fizice, ~tiintele vie\\ii ~i, respectiv, stiintele socio-umaniste (sau stiintele sociale si stiintele umaniste). a' Materialele pur fizice con'stit~ie baza fu~d;me~tala tuturor siste- melor. ,,Vie\\uitoarele\" (in ebraica chay nephesh) ,,care se mi~\" (adica animalele care sfnt ,,insufletite\") sint un sistem fizic caruia i s-a adaugat viata. in mod similar, o fiinta'. umana este un sistem viu caruia is-a adaugat ,,chipul\" lui Dumnezeu. Animalele sint calitativ diferite de sistemele fizice, oricft de complexe ar fi ele (plantele, de~i sint sisteme chimice reproduc- tibile extrem de organizate, nu poseda via\\a in sensul biblic). In mod similar, fiin\\ele umane, d~i atft fizice cit ~i animale, sint calitativ diferite de simplele sisteme vii, care poseda imaginea divina, cu toate implicatiile ei. Astfel, aceste trei tipuri de sisteme - fizice, animale, umane - sint obiectele specifice ale imputernicirii primordiale a lui Dumnezeu catre om. ~tiintele fizice includ discipline ca fizica, chimia, geologia, hidrologia, meteorologia, astronomia ~i altele. Tehnologiile care creeaza pe baza aces- tor ~tiinte includ majoritatea ramurilor ingineriei (civila, electrica, meca- nica, aerospatiala, chimica, petrochimica, industriala etc.). ~tiintele vietii utilizeaza pe cele fizice, dar le adauga date ce sint specifice fenomenului vietii si reproducerii, devenind astfel discipline precum biologia, fiziologia, 1~e~etica ~i altele. intrucft sistemele vii trebuie sa se edifice pe o baza fizica,

Figura 3 Mandat Iatll prima mljre trimitere a omeniri supunefi-1...\" (Gen. 1:28). Aceastll poru chez./l*ia noastra fundamentalll in cerce celelalte activitll\\i legitime ale omenirii. Mandatul S (Admlnlstratfa uma ,,Supunetf Pi I I Stiintele u Stiinta Tehnologia '(Interp'retarea (Desrop~rea a'devdrului) (Aplicarea adevdrului) Teolo ~tiin\\ele fizice Ingineria Filozo Medicina Muz ~tiintele Pllmintului Agricultura ~tiintele vieµi Art ~tiin\\ele sociale Arhitectura etc etc. etc.

tul Stipinirii ii: \"crqtefi, fnmulfifi-vd, umplefi pdmintul fi ncll mai este ~i acum in vigoare, ~i ea este etare, progres *i educaµe, precum *i in toate Stiptnirii ni. sub Creator) im[ntul\" umaniste I I a adevdrului) Comertul Educatia ogia (Implementarea :utevdrului (Transmiterea adevdrului) ofia Business invat11mintul zica Ziaristica Transporturile Llteratura ta Legile Gospodllria c. etc. Finantele etc.

~tilnta ti cr~tinismul adevarat 39 intre ~tiintele fizice ~i cele ale vietii au aparut o serie de domenii interdis- ciplinare cum ar fi biochimia, paleontologia, oceanografia si asa mai de- parte. in aceasta categorie ar intra ~i domeniile botanicii ~i ale altor discipline legate de regnul vegetal; d~i plantele nu poseda ,,viata\" (ebraica nephesh) in sensul biblic, ca sisteme biochimice extrem de complexe ele prezinta tot~i multe din atributele vietii, precum reproducerea ~i variatia. Tehnologiile care aplica ~tiintele vietii ~i pe cele interdisciplinare includ domenii ca medicina, agricultura, bioingineria, tehnologia alimentara ~i multe altele. Chipul lui Dumnezeu . ~tiintele sociale ~i cele umaniste includ toate disciplinele care sint legate indeosebi de omenire ~i de societatea umana. Teologic vorbind, ele se leaga de acele aspecte ale vietii ~i ale activitatii umane care d e ~ legile fizicii si ale biologiei, asociate fiind cu ceea ce Scripturile numesc ,,chipul lui Dumnezeu\" in om. intrucit majoritatea activitatilor umane implica intr- adevar mai mult decit fizica ~i biologie, ocupatiile majoritatii barbatilor ~i femeilor aflate in relatie cu imputernicirea primordiala pot fi incluse in aceasta categorie. insu;i studiul teologiei, precum ~i filozofia ~i disciplinele literaturii, limbii, muzicii, artei i~i au de exemplu locul aici. Transmiterea ~i utilizarea tezaurului de informatii acumulate in cadrul ~tiintelor, precum ~i a produselor obVnute prin diverse tehnologii, in toate categoriile stapinirii omului, implica activitatea unui mare numar de oameni in domeniul educatiei, comunicaVei, comertului, transporturilor ~i chiar ~i al recreatiei. \\ in ~cest domeniu insa, mai mult decit in celelalte, a intrat in sceni'un factor suplimentar care nu era prezent cind omul a fost investit de catre Dumnezeu cu mandatul primordial. Acesta este ,,factorul pacat,\" care a afectat profund relatia dintre om, Dumnezeu !;Ii ceilalti oameni. D~i ,,chipul lui Dumnezeu\" este inca prezent in toti oamenii (vezi Gen. 9:6; Iacov 3:9, ~.a.), el a fost profund deteriorat, necesitind de urgenta sa fie reinnoit ~i restaurat (Col. 3:9,10). Prin urmare toate ~tiintele sociale ~i umaniste, precum ~i toate activitAVle umane ce implica comunicarea interpersonala, trebuie sa dea o recunoa_i;;tere deplina acestui factor, daca vor sa progrese ~i sa aiba o utilizare eficienta. Efectele pacatului Patrunderea pacatului in natura omului, prin razvratirea Satanei ~i caderea lui Adam, a avut efecte spirituale atotcuprinzatoare fn toate domeniile vietii, aducind chiar blestemul lui Dumnezeu asupra pamfntului ~i moartea in lume (Gen. 3:17-20; Rom. 5:12). Scopul nostru imediat este

40 Regina ~tiln\\elor insa numai acela de a observa efectele pikatului asupra responsabilitatii omului sub mandatul stapinirii. Ce schimbari au fost introduse in relatia omului cu pamintul privind domeniul ~i imputernicirea de a-1 supune intru slava lui Dumnezeu si spre binele omului? intr-un anumit ~ns nu exista nici o schimbare. Adica omul poartA in continuare raspunderea de a supune pamintul ~i de a-1 stapini. Nu numai dupa pacatul lui Adam dar ~i dupa pacatul global al antedeluvienilor ~i judecata cataclismica a Potopului, Dumnezeu a reinnoit imputernicirea. Lui Noe ~i fiilor sai {,,din cares-au raspindit oamenii peste tot pamintul,\" conform Genesa 9:19) Ii s-a dat ac~i imputernicire ca ~i lui Adam: ,,C~teti, inmultiti-va ~i umpleti pamintul\" (Gen. 9:1; cf. Gen. 1:28). Mai mult, a fost reafirmata stapinirea omului asupra pamintului ~i a locui- torilor lui de origine animala - ,,vi le-am dat in miinile voastre\" (Gen. 9:2). Acest mandat al stapinirii era inca in vigoare pe vremea lui David. El a scris: ,,I-ai dat omului stapinire peste lucrurile miinilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui\" (Ps. 8:6). El nu a fost retras in perioada apostolica (Evr. 2:6-8) ~i nici nu exista vreun indiciu iµ Scriptura ca ar fi fost retras vreodata. Astfel, toti oamenii de pretutindeni raspund in continuare in fata lui Dumnezeu de indeplinirea lui. Exista totu~i o deosebire esentiala. inainte de a patrunde pacatul, nu a existat nevoia exercitarii stapinirii de catre om asupra omului. Toti erau dupa chipul lui Dumnezeu, deci nu era necesar studiul organizat al naturii omului, nici controlul activitatilor sale. Discipline ca psihologia, sociologia, criminologia, politica, jurisprudenta, ~tiinta militara ~i multe altele, nu ar fi fost niciodata inventate, daca omul nu ar fi pacatuit. Nici nu ar fi fost nevoie de doctori, de spitale sau de morgi. Marea industrie a asigurarilor ~i numeroase alte fntreprinderi legate de nesiguranta vietii, precum ~i vaste portiuni din domeniul distractiilor ~i al altor industrii ce satisfac pofta ~i lacomia omului, nu ar fi fost inventate niciodata. · intrucit pacatul a patrons totu~i, Dumnezeu ~i-a modificat !;Ii !;Ii-a extins mandatul Primordial pentru a cuprinde institutia fundamentala a guver- narii umane. in locul simplului sistem patriarhal al autoritatii, care presu- punea educarea copiilor pina cind ac~tia aveau sa-f;!i injghebeze propriile lor ca.mine (Gen. 2: 24), trebuie instituite sisteme sociale care sa pastreze ordinea in mijlocul oamenilor. ,,Daca varsa cineva singele omului, !;Ii sfngele lui sa fie varsat de om\" (Gen. 9:6). Responsabilitatea administrarii pedepsei capitale este cea mai mare responsabilitate in cadrul guvernarii umane. Ea presupune implicit obli- gatia de a controla acele actiuni umane care, daca nu sint tinute in friu, pot Uf;!Or duce (ceea ce se intimpla des) la crima (de ex. furt, adulter, calomnie, lacomie). Rolul dublu al guvernului este atit eel de ocrotire cit !;Ii eel de pedepsire - ocrotirea vietii, a proprietatii ~i a libertAtilor cetatenilor

S' tiint'a s' i cres, tinismul adevarat 41 sai, 9i pedepsireajusta a cetatenilor care priveaza alti cetateni de viata, de bunuri sau de libertati. Cind mai tirziu, la Babel, au fost instituitediferitele limbi si natiuni (Gen. 10:5; 11:9), aceasta porunca a fost, in mod firesc, extinsA si ~upra·relatiilor dintre natiuni si dintre indivizii si grupurile din cadrul fi'ecarei naVuni'. Nici aceasta n'oua d'imensiune a mand' atului primor- dial - cea a responsabilitatii guvernarii umane - nu a fost retrasa vreodata, dupa cum nici porunca de a stapfni peste pamfnt 9i peste locuitorii non- umani ai pamintului. Dovada textuala clasica (sustip.uta de multe altele) este Romani 13:1-7, care afirma ca Dumnezeu a decis existenta autori- tatilor guvernamentale 9i ca acestea poarta responsabilitatea de a ,,pedepsi pe eel ce face rau,\" precum 9i de a strfnge ,,birurile\" pentru fntretinerea lor. Pacatul a corupt nu doar relatiile umane, ci chiar 9i studiul creatiei lui Dumnezeu. ~tiintele naturale au fost reorganizate fn jurul conceptului de evoluVe in locul celui de creave, iar Creatorul a fost fmpins tot mai departe, atft in spatiu cit si in timp, pina cind pentru multa lume El a incetat sa mai existe. Originea t'.iniversului a fost atribuita unei explozii primordiale dintr- o cauza necunoscuta, originea vietii, unor procese necunoscute dintr-o supa primordiala de lichide, iar originea omului, asa-zisei evolutii naturale din stramosi animali necunoscuti. In mod simiiar, stiintele 'sociale si cele umaniste, fn loc sa-L preama~easca pe Dumnezeu; fnc~rca sa-1 fn::tlte pe om ca prod.us al evolutiei animale asemanator divinitatii. Teoriile lor economice 9i 80Ciale, m~todologiile lor educationale amo;ale, literatura, muzica 9i arta, pretind in mod similar ca omul are stramo9i animali naturali 9i scopuri pur umaniste. Desi toti oamenii se afla fnca sab mandatul adamic/noic de exercitare a unei a'dmi~istratii loiale 9i productive asupra pamintului, spre slava lui Dumnezeu, adevarul este ca ,, toti au pacatuit si sfnt lipsiti de slava lui Dumnezeu\" (Rom. 3:23). fntr-o ~asura tragica, ~tiinta 9i tehnologia omu- lui, chiar 9i teologia 9i filozofia, artele frumoase, par sa-1 fi indepartat tot mai mult de Dumnezeu. El nu mai supune pamintul spre slava lui Dum- nezeu, ci distruge pamintul (Apoc. 11:18) dupa poftele omului. Credinciosul cre9tin insa poate 9i trebuie sa duca la indeplinire prima mare imputernicire a lui Dumneze~1precum 9i pe cea de a doua. D~i chipul lui Dumnezeu este mult deteriorat, el poate ,,imbraca omul eel nou, care se fnnoi~te spre cuno9tintadupa chipul Celui ce 1-a fiicut\" (Col. 3:10), 9i astfel are la fndemina mari resurse divine. Revelarea lui Durnnezeu in natura Unii crestini slabi de minte (Ev. 12:3), alarmati de dominatia gindirii seavoselur'tiidoinciesi~mupmotarnivisat e asupra oamenilor de sa' tuiipnrt,oapmuos dceerenai,ces'ieinenduomreinsdc acestei filozofii dificile, Teoria Dublei Revelatii. Potrivit acestei idei, Dumnezeu a dat omului doua

42 Regina ftilntelor revelatii, una in ScripturA, cealaltA in natura. DacA sint interpretate corect, sustin ei, ambele sint in acOOal(li mAsura valabile. Teologul este interpretul Cuvintului lui Dumnezeu, ocupindu-se de problemele de credintA l;li de conduitA; omul de l;ltiintA este interpretul lumii lui Dumnezeu, ocupfndu-se de problemele realitAtii in stiintA si in istorie. Cind aceste douA revelatii par sA fie in conflict, ~mul de ~tiintA trebuie sA apeleze la teolog, dacA este vorba de o problemA de credintA, iar teologul trebuie sA apeleze la omul de ~tiintA, dacA este vorba de o ~-zisA problema a realitAtii. AceastA teorie a Dublei Revelatii trebuie insA respinsA fara echivoc de cAtre c~tinii care cred in Biblie. Autorii Scripturii se ocupA mult de problemele reale ale realitatii din ~tiintA ~i din istorie (spre deosebire de celelalte scrieri sacre ale budismului, confucianismului, hinduismului ~i ale altor religii mondiale, care se ocupA aproape exclusiv de credintA ~i de conduitA). Adoptarea pozitiei dupA care Biblia nu ar fi credibilA cfnd se ocupA de datele verificabile ale stiintei si ale istoriei ii va determina pe cercetAtorii contemplativi aproape i~evitabil sA respingA invatAturile ei despre convingerile teologice ~i despre conduita corectA. Isus a spus: ,,DacA v-am vorbit despre lucruri pAmint~ti ~i nu credeti, cum veti crede cind vA voi vorbi despre lucrurile ce~ti?\" (loan 3:12). Biblia trebuie acceptatA ca fiind absolut infailibilA ~i demna de incredere in toate problemele de .care se ocupA. Altminteri nu ar fi cu adevArat Cuvintul lui Dumnezeu! DacA un om sau grup de oameni este imputernicit sA ne spunA cu autoritate ce inseamnA Cuvintul lui Dumnezeu, atunci am putea foarte bine lAsa in seama lui misiunea scrierii in intregime a Bibliei. Omul cautA sA devinA Dumnezeu dacA el (teolog, om de ~tiintA sau orice .altceva) insistA cA trebuie acceptat cuvintul lui ca supremA autoritate in ce Priveste semnificat,ia Cuvintului lui Dumnezeu. Noi nu punem sub semnul intrebarii faptul cA Dumnezeu ,,vor~te\" prin creatia Lui, dar o asemenea revelatie naturala nu trebuie niciodatA consideratA egalA, cit priv~te claritatea sau autoritatea, cu revelatia Lui scrisA, mai ales cA ea este adesea ,,interpretatA\" de savanti sup~i ~lii, dintre care multi nici nu cred in Biblie. De fapt Scripturile nu au nevoie de . .,,interprepre·ta~,\" intrucit Dumnezeu este absolut capabil sA spunA exact ce intentioneazA. Ele trebuie doar citite asa cum autorul lor a vrut ca ele sA fie citite, iar apoi crezute ~i ascultate. Aceasta se refera atit la abundenta lor de informatii ,,faptice\" cit ~i la invAtAturile lor religioase ~i practice. Drept dovadA, trebuie sA recuno~tem de asemenea cA lumea lui Dum- ne.U trebuie sA fie intotdeauna in acord cu Cuvintul lui Dumnezeu, cAci Creatorul uneia este Autorul celeilalte, ~i El ,,nu Se poate tAgAdui singur\" (2 Tim. 2: 13). Revelatia lui Dumnezeu in natura poate adesea sA amplifice ~i sA ilustreze Cuvintul Lui, dar revelatia Lui scrisA trebuie fntotdeauna sA informeze ~i sA constringli interpretarea ce o diim naturii.

~tiinta fl cr~tinlsmul adevarat 43 Cu asemenea premise menite sa ne avertizeze, vom vedea curind ca Biblia contine numeroase declaratii care afirma ca Dumnezeu ne vorbeste intr-adeva'r prin creatia Lui. Citeva' dintre acestea, de exemplu, sint extra'se din fragmente biblice precum urmatoarele: intreaba dobitoacele 1;1i te vor invata, piisarile cerului 1;1i iti vor spune; vorbei;Jte pam.intului 1;1i te va invata ~i pe~tii miirii iti vor povesti (lov. 12:7-8). Suflarea Lui insenineaza cerul, mina Lui strapunge i;JBXpele fugar. f;li acestea sint doar marginile cailor Sale, 1;1i numai adierea lor Ui;JOarii ajunge pinii la noi! Dar tunetul lucriirilor Lui puternice cine-Iva auzi? (lov. 26:13-14). Cerurile spun slava lui Dumnezeu 1;1i intinderea lor ves~te lucrarea miinilor Lui. 0 zi isto~te alteia acest lucru, o noapte da de 1;1tire alteia despre el.(Ps. 19:1-2). Cerurile vestesc dreptatea Lui, l;li toate popoarele vad slava Lui.(Ps. 97:6). ...nu s-a la.sat fiirii miirturie, intrucit v-a fa.cut bine, v-a trimes ploi din cer 1;1i timpuri roditoare, v-a dat hrana din bell;lug 1;1i v-a umplut inimile de bucurie (Fapt. 14:17). Dumnezeu, care a fa.cut lumea l;li tot ce este in ea, este Domnul cerului l;li al pam.intului, l;li nu locuiel;lte in temple fa.cute de miini... el care da tuturor viata, suflarea l;li toate lucrurile... ca ei sa caute pe Dumnezeu, l;li sa se sileascii sa-L gaseasca bijbiind, ma.car ca nu este departe de fiecare din noi. Caci in El avem viata, mi~ea l;li fiinta (Fapt. 17:24-28). in adeviir, inslll;lirile nevazute ale Lui, puterea Lui Vef}nica l;li dumnezeirea Lui, se vad lamurit de la facerea lumii, cind te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile fa.cute de El. ~ ca nu se pot dezvinovati (Rom. 1:20). Aceste pasaje ~i altele similare arata clar ca Dumnezeu a vorbit oa- menilor prin creatia Lui. Prin urmare, utilizarea adecvata a ~tiintei ~i a tehnologiei ajuta nu doar la implementarea imputernicirii edenice dar ii ~i invata pe oameni despre persoana ~i opera marelui Dumnezeu Creator. Revelarea lui Dumnezeu in natura, prin urmare, trebuie intotdeauna sa completeze ~i sa confirme revelarea Lui in Scriptura. Ea nu poate fi folosita pentru corectarea sau interpretarea ei. Daca exista vreun conflict aparent, unul ce nu poate fi rezolvat prin studiul atent al datelor revela- toare ale ~tiintei sau ale Scripturii, atunci trebuie sa se acorde prioritate Cuvintului scris. Nu este locul aid pentru o expunere a dovezilor despre infailibilitatea Scripturii, dar ele sint irefutabile ~i convingatoare, multe din lucrarile care le evidentiaza aflindu-se la dispozitia cautatorului lipsit

44 Regina ,tiintelor de prejudecati. in acest studiu se afirma convingerea ca Biblia este intru t o t ul a devar aatcAess'tie v rednica de cr ezare. Pe baza i convingeri v a' deveni curind limpede ca numeroasele referinte biblice la !(ltiinta sint compatibile nu doar cu datele cunoscute ale ~tiintei, dar adeseori ele anticipeaza descoperirile ~tiintifice. D~i Biblia nu este un manual ~tiintific, ea vor~te totu~i cu competenta despre prin- cipiile fundamentale ale ~tiintei. Mai mult, ea vor~te C()rect ~i despre detalii ale stiintei ori de cite ori face referintA la ele'. Aceste r' elat'ii vor fi explorate ~i discutat'e in capitolele urmatoare ale acestei carti:

CAPITOLUL2 Cristos s, i cosmosul Cosmologia biblica Marturii despre Cristos in creatJ.e in capitolul precedent am examinat dovezile despre o Cauza Prima absoluta a universului, aratind ca exista un sprijin ~tiintific ~i logic cople- ~itor in favoarea doctrinei biblice a unui Dumnezeu Creator personal. Nici ateismul nici politeismul, panteismul sau dualismul, nu vor fi suficiente pentru a explica universul ~ cum il cuno~te ~tiinta. Numai monoteismul satisface singurul criteriu care este esential intregii ~tiinte ~i experiente umane, ~i anume - legea cauzei ~i efectului. Cu toate acestea, monoteismul biblic inseamna mai mult decit mono- teismul islamic sau iudaismul ortodox. Dumnezeul Bibliei este un Dum- nezeu Trinitar, un Dumnezeu in trei persoane - Tata!, Fiul ~i Duhul Stint. Mai mult, Dumnezeu nu este doar un Duh omniprezent; El a fost de asemenea revelat in persoana Fiului Lui intrupat, Domnul Isus Cristos. Doctrina Trinitatii si doctrina Dumnezeului-Om sint doctrine unice si fundamentale ale'c~tinismului. Ambele sint profundjignitoare la ad~ . . .nec~tinilor, ~i ambele par, la oprivire superficiala, contrare logicii sana- toase si stiintei moderne. Dar un studiu mai atent al dovezilor ~tiintifice va arata ca aces!e doctrine sint absolut compatibile cu natura fundamentala a cosmosului. In

46 Cristos fi cosmosul loc sA contrazicA doctrina biblicA a lui Dumnezeu, se va vecle,a cA insru;;i natura universului fizic furnizeazA dovezi uluitoare in favoarea validitAtii acestei doctrine. Nu numai atft, dar doctrinele despre hanil f!i mintuirea lui Dumnezeu sint totodatA latente in natura universului viu. Domnul Isus Cristos, atit Creator cit si Mintuitor, este evident revelat in cosmos. ,,in adevar, i:nsu~iril~ nevazute ale Lui, puterea Lui v~inicA f!i Dum- nezeirea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cind te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile fa.cute de El. ~ cA nu se pot dezvinovati\" (Rom. 1:20). Potrivit acestui remarcabil verset din Biblie, existA o evidentA marturie despre Dumnezeul creatiei care se vede in cosmosul creat (,,lume\" in acest verset este grecescul kosmos). Deci, nu existA nici o diferenµ; toti oamenii care au existat vreodatA s-au confruntat cu aceastA marturie a creatiei despre natura Dumnezeului care a creat-o. Fie ca deschide sau nu vreodatA paginile Sfintei Scripturi, fie cA crede in ceea ce cite~te acolo, nu se poate eschiva de Ia confruntarea cu Cristosul creatiei! Nu are nici o scuza. Dar cum este posibil acest lucru? ,,Nimeni n-a vazut vreodatA pe Dumnezeu\" (loan 1:18). Cum este posibil ca ,,insu~irile nevazute\" ale lui Dumnezeu sA fie fa.cute vizibile astfel incit sA se ,,vada lamurit\"? Aceste ,,insu~iri nevazute,\" potrivit Romani 1:20, sint insumate in doua marl concepte, cele al ,,puterii v~nice\" ~i al ,,Dumnezeirii\" Lui. Sau, se mai poate spune, opera Lui ~i persoana Lui. Ca El este un Dumnezeu de o omnipotenµ infinitA ~i eterna, unul cu o ,,putere eterna,\" este revelat limpede, potrivit acestui verset, in universul creat. Mai mult, insru;;i natura Lui, ,,Dumnezeirea\" Lui, este de asemenea revelatA in creatie. Iar acest lucru inseamna cA Cristos este revelat in creatie, intrucit insru;;i esenta Dumnezeirii se afla in Isus Cristos. ,,Caci in El locui~te tru~te toatA plinatatea Dumnezeirii\" (Col. 2:9). Insru;;i Dumnezeirea care este revelatA limpede in natura de ,,lucrurile care sint fa.cute\" (grecescul poiema , cuvintul din care transliteram cu- vintul nostru englezesc ,,poem\", semnificind astfel ,,creatia Lui poeticA,\" cuvint nefolosit nicAieri altundeva in Scriptura decit in Efeseni 2:10, unde se spune cA noi, cei mintuiti prin harul Lui, sintem tot ,,lucrarea\" Lui), este astfel insumatA in toatA desAvirsirea ei in Domnul Isus Cristos. Este deci neindoielnic cA Cristos a fost re~elat in creatie. El Insusi este Creatorul (loan 1:13; Col. 1:16). Acum El sprijina ~i su' stine creat'ia prin cuvintul puterii Lui (Evrei 1:3; Col. 1:17), ~i El este lumina care ,,lumineaza pe orice om venind in lume\" (loan 1:9, accentuarea ii apartine autorului). Sa subliniem faptul cA nimeni n-ar putea recuno~te ~i primi pe Cristos prin acest martor al creatiei, decit dacA Duhul Sfint il atrage in asemenea masura incit, printr-o inima deschisA ~i doritoare, i se da puterea sA vada ~i sA creada. Caci dacA o astfel de pregatire a inimii de cAtre Spirit este necesara inainte ca omul sA-L primeasca pe Dumnezeu, chiar ~i revelat

,1~ti.iota crettinismul adevarat 47 fiind de lumina mult mai stralucitoare a Scripturii, ea este cu mult mai necesara daca e ca el sa vada l;li sa creada lumina mai palida, difuzata pretutindeni in creatie, Totul;li, lumina exista cu sigurantA pentru cei care doresc cu adevarat sa vada si sa cunoasca pe Dumnezeu! Astfel, cind un om, din oricare epoca sau cuitura, nu-L proslav~te ca Dumnezeu l;li nu ii este recunoscator, infumurindu-se cu rationamentele sale, el nu are nici o scuza. Cfnd el transforma slava Dumn~zeului nepieritor fntr-o imagine similara cu cea a omului pieritor (fie ca aceasta imagine este idolul de lemn al salbaticului, fie ca este filozof1a umanista, panteista, evolutionista a intelectualului), prin asta el schimba adevarul revelator al lui Dumnezeu fntr-o minciuna l;li sluj~te mai mult creaturii decft Creatorului, iar Dum- nezeu trebuie sa abandoneze un astfel de om (Rom. 1:21-25). Puterea lui eterna Rezervele de putere din universul creat sfnt atit de vaste incit ele sint complet incomprehensibile in deplinatatea lor. Energia pamintului, nece- sara tuturor proceselor sale fizice l;li biologice, provine de la soare. Dar numai o fractiune infinitezimala din puterea soarelui este utilizata pe pamint in acest scop. Iar in univers sint raspindite nenumarate miliarde de sori. Cu cit omul cerceteaza mai intens l;li mai deplin universul - fie universul submicroscopic al nucleului atomic, fie imensul univers meta- galactic al astronomiei - cu atit mai uimitor de complicate l;li marete se dezvaluie rezervele de putere ale lui Dumnezeu. in aceste capitole ne vom referi frecvent1 la cele doua principii ale termodinamicii, care descriu modalitatile esentiale de manifestare in uni- vers a energiei fizice. Aceste doua legi atotcuprinzatoare ale l;ltiintei flfirma ca nici o astfel de putere nu ia n~tere acum, chiar daca forma ei se schimba continuu l;li, de fapt, se degradeaza continuu in forme tot mai putin utile l;li accesibile. Aceste principii de conservare l;li de degradare sint comune in experienta cotidiana l;li ele sint, de asemenea, confirmate de cele mai precise .masuratori l;ltiintifice. Vezi figura 4 pentru o mai buna intelegere a acestor relatii. Continua degradare a puterii (sau, mai bine zis, a energiei), din univers este inseparabil legata de scurgerea timpului. Adica, o data cu inaintarea timpului, energia din univers devine, in mod progresiv, mai putin dis- ponibila pentru mentinerea proceselor sale. Universul devine treptat tot mai dezorganizat pe masura ce entropia sa c~te inexorabil. Timpul este acum atit de inextricabil legat de legea entropiei incit, cu multi ani in urma, Sir Arthur Eddington a dat celei de a doua legi a termodinamicii numele descriptiv de ,,Sageata Timpului.\"

48 Cristos ~i cosmosul Figura 4 Implicatiile celor doua legi ale termodinamicii, care guverneaza toate procesele naturale Prima lege a termodinamicii afirm:1 (in concordantA cu Gen. 2:1-3) di. nici o parte din uria~ energie (sau ,,putere\") a universului nu se creeaz:1 acum, astfel incit universul nu s-a putut crea pe sine. A doua lege (in concordantA cu Rom. 8:20-22 precum ~i cu Gen. 3:17-19) afirmA c:1 energia disponibil:1 a universului desc..el/te, indicind faptul c:1, la un moment dat in trecut, intreaga energie (inclusiv materia) era disponibil:1 ~i organizatA perfect, asemeni unui ceas care tocmai fusese tras. Aceasta arata c:1 universul trebuie s:1 fi fost creat chiar dac:1 nu s-a putut crea pe sine. Astfel cele dou:1 legi trimit inexorabil la Gen. 1:1. --·- -- - ---------------- -- - -- -----Creat,ia Energia totala a universului = constanta '~ : (Prima lege) : Energia , I I din ,, I I Energia :--------~·-----......_. universul ~/ disponibila : cunoscut 411.i.t-_. ..., descres•te 1I ....1 (A doua lege) II II II Preistoric : Istoric : Timpul Viitor Universul se degradeaza, indreptindu-se inexorabil spre o ,,moarte\" finala prin ,,caldura\". Totu~i, fntrucit este departe de a fi ,,mort\", el trebuie sa fi avut un inceput! Astfel, potrivit celei de a doua legi, universul trebuie sa fi fost creat cumva, la un moment dat din trecut, altminteri ar fi murit cu mult timp in urma. Procesele universului, in masura in care ~tiinta este capabila sa le masoare ~i sa le inteleaga, sint inextricabil ingemanate cu timpul. ~i intrucit puterea disponibila pentru continuarea acestor procese, oricit de uri~ ar fi, este pe cale de epuizare acum, este evident ca sursa, inceputul, acestei puteri, este in afara timpului - adica este asociata nu cu timpul, ci cu etemitatea. fnceputul ei a fost in afara timpului ~i posibila ei reinnoire trebuie, de asemenea, sa fie in afara timpului. Ea nu poate fi putere ,,temporala\". Este prin urmare putere eterna. ~i toate aceste ,,lucruri care sint £acute\" marturisesc continuu ,,eterna putere\" a lui Dumnezeu, exact cum spune Scriptura. Fiecare proces studiat de, omul de ~tiintA ~i fiecare sistem creat de tehnolog, se constituie mereu ca dovezi ale faptului ca sursa puterii ce pune in mi~re procesul sau sistemul trebuie sa fie, in ultima instantA, Creatorul puterii, Cel Omnipotent.

~tiint3 ,1 cr~tinismul adevarat 49 Dumnezeirea Nu numai ca creatia confirma puterea eterna a lui Dumnezeu, dar textul nostru indica ~i faptul ca ea vor~te limpede despre ,,Dumnezeirea Lui\". Acest termen a fast intotdeauna asociat de catre teologi cu Trinitatea. Se spune ca Dumnezeirea este revelarea lui Dumnezeu ca Tata, Fiu ~i Duh Sfint, un Dumnezeu in trei persoane. Cuvintul englezesc Godhead (Dumnezeirea) apare de trei ori fn Ver- siunea King James - Faptele Apostolilor 17:29; Romani 1:20: ~i Coloseni 2:9 - ca unica traducere a trei cuvinte grec~ti, u~r diferite, dar fnrudite: theion, thoites ~i, respectiv, theotes. D~i conotatiile celor trei pot fi u~r diferite, semnificatia esentiala in toate cele trei cazuri este aceea de Dumnezeire, cea mai deplina esenta a ceea ce-L face pe Dumnezeu sa fie ceea ce El este. El poate fi tradus cu ,,divinitatea\" sau ,,zeitatea\", cu conditia sa se inteleaga ca termenul, in fiecare caz, trebuie aplicat exclusiv singurului ~i adevaratului Dumnezeu al creatiei. Pasajul din Faptele Apostolilor explica limpede ca nici o reprezentare facuta de oameni, fie ea fizica sau mintala, nu poate descrie Dumnezeirea. Intrucit omul a fast creat dupa chipul lui Dumnezeu, omul este total incapabil de a crea o imagine sau un model care sa-L descrie pe Dumnezeu. Dumnezeu, ca ~i Creator, este infinit deasupra a ceea ce El a creat, iar creatura nu poate cuno~te ~i nici intelege natura lui Dumnezeu, decit in masura in care Dumnezeu do~te sA Se reveleze pe Sine. Totu~i, Romani 1:20 ne asigura ca ,,Dumnezeirea\" poate fi ,,vazuta lamurit\" ~i poate fi ,,fnteleasa\" prin ,,lucrurile fa.cute\". Nu prin lucrurile pe care le-a fa.cut omul, ci prin lucrurile pe care le-a fa.cut Dumnezeu. Omul nu poate face un model al Dumnezeirii, ci Dumnezeu Insu~i-a fa.cut astfel fn creatia Lui. Esen' ta Dumnezeirii poate fi inteleasa si mai deplin in pasajul final unde apare ac~st cuvint. In Coloseni 2:9: Duhul,Sfint a consemnat prin apostolul Pavel faptul uimitor ca in Isus Cristos ,,locui~te trupef;!te toata plinatatea Dumnezeirii.\" D~i nimeni nu L-a vazut vreodata pe Dumnezeu, unicul lui Fiu L-a anuntat. Isus Cristos este Cuvintul etern intrupat. Cel care L-a vazut pe Fiu, L-a vazut pe Tata. Tot ceea ce Dumnezeu este, s-a manifestat tru~te in Isus Cristos. Acesta este marele Damn, Mintuitorul nostru, Isus .Cristos! Atit esent•a cit si atributele lui Duihnezeu sint incorporate in Dum- nezeire, ~i aceasta se manifesta la nivelul intelegerii noastre in special in Fiu. Dumnezeirea este purtatoarea onmiprezentei, omnipotentei, dragos- tei, ~devarului ~i harului, precum f;Ji a tuturor celorlalte aspecte ~i atribute ale \\IUi Dumnezeu fn deplinatatea Lui. D~i poate ca termenul in sine nu are semnificatia exacta de Trinitate, totu~i este limpede ca vechii teologi erau pe calea cea buna cind fl concepeau in acest mod. Revelatia biblica a 4 Henry M. Morris