Limba Română-Manual pentru studenți străini II_Profil medical 1983-opt

MARILENA VELICAN ADRIAN MATEESCU ELISABETA ȘOȘA Coordonatori : FLORA ȘUTEU și EMIL GHIȚULESCU PROFIL MEDICAL Manual pentru studenti străini

MHTXIANHX ASANAXIOX

MINISTERUL EDUCAȚIEI Șl ÎNVĂȚĂMÎNTULUI MARILENA VEL1CAN ADRIAN MATEESCU ELISABETA ȘOȘA Coordonatori : FLORA ȘUTEU și EMIL GHIȚULESCU A Manual pentru studenți străini Anul pregătitor Semestrul al ll-lea PROFIL MEDICAL EDITURA DIDACTICA Șl PEDAGOGICA - BUCUREȘTI

Referent științific: prof. dr. ȘTEFAN T. TĂMAȘDAN Au colaborat : IOAN ANTON DANIEL NICOLE SCU DAN PETRE Redactor : Magdalena Panaltiu Tehnoredactor : Stellana Antoniu

CUPRINS CUVÎNT ÎNAINTE.............................................................................................................. 5 ABREVIERI.......................................................................................................................... 7 LECȚIA 1 O consultație medicala................................................................................... 9 Coordonare (1), (2)........................................................................................... 12 Obiect indirect ............................................................................................... 13 15 LECȚIA 2 La policlinica studențească.......................................................................... 13 Coordonare (3), (4)........................................................................................ 19 Obiect direct................................................................................................... 21 25 LECȚIA 3 Unitatea lumii vii............................... ...................................................... 27 Transformări (1)............................................................................................... 30 33 LECȚIA 4 Timpul și spațiul biologic . ... ................................................................... 37 Transformări (2)............................................................................................... 40 44 LECȚIA 5 Organismul uman — un tot unitar............................................................ 47 Exprimarea timpului (1)................................................................................ 50 53 LECȚIA 6 Compoziția chimică a organismului........................................................... 56 Exprimarea timpului (2)? (3)........................................................................ 59 64 LECȚIA 7 Medicina omului sănătos.............................................................................. 66 Exprimarea timpului (4)................................................................................ 71 75 LECȚIA 8 Stare normală și stare patologică ............................................................ 77 Exprimarea timpului (5) 31 33 LECȚIA 9 Principiile unei vieți raționale................................................................... 37 Exprimarea locului ....................................................................................... 38 90 LECȚIA 10 Recapitulare ................................................................................................. 94 LECȚIA 11 Bolile ............................................................................................................. 97 100 Exprimarea modului (1)................................................................................ 100 LECȚIA 12 Este bătrînețca o boală?.............................................................................. 103 Exprimarea modului (2)................................................................................ 108 LECȚIA 13 Diagnosticul ................................................................................................. 109 111 Exprimarea comparației................................................................................ 115 Progresia.......................................................................................................... 113 LEGȚLA 14 Mijloace de tratament.................................................................................. Construcții relative și corelative.................................................................... 124 LECȚIA 15 Medicamentele................................................................................................. 128 Consecința ...................................................................................................... Superlativul și consecința ............................................................................ 131 LECȚIA 16 Factori naturali de cură .............................................................................. Exprimarea identității. Identitate și similitudine. Nonsimilitudine și opo­ ziție. Conformitate și nonconformitate ..................................................... Substituție și opoziție................................................................................... LECȚIA 17 Mișcarea — agent terapeutic ................................................................... Exprimarea cauzei........................................................................................... LECȚLV 18 Recapitulare .................................................................................................. LECȚIA 19 Igiena mediului ambiant............................................................................... Exprimarea ipotezei. Exprimarea condiției. Exprimarea dorinței .... LECȚIA 20 Alimentația rațională și sănătatea ........................................................ 3

Exprimarea concesiei................................................., .......... 135 LECȚIA 21 Metabolismul — însușire fundamentalaa materiei vii ............................ 137 141 Exprimarea scopului....................................................................................... 143 LECȚIA 22 Organismul uman și energia....................................................................... 147 149 Exprimarea cumulului................................................................................... 152 LECȚIA 23 Biocatalizatorii.............................................................................................. 155 158 Exprimarea excepției ................................................................................... 161 LECȚIA 24 Vitaminele......................................................................................................... 166 170 Limitarea punctului de referință ................................................................ 171 LECȚIA 25 Recapitulare ................................................................................................. 174 LECȚIA 26 Școala românească de medicină.................................................................... 175 176 Exprimarea afirmației................................................................................... 179 LECȚIA 27 Personalități medicale româneștiactuale...................................................... 179 181 Exprimarea negației....................................................................................... 183 Contrazicerea.................................................................................................. 188 LECȚIA 28 Medicamente originale românești............................................................... 199 Exprimarea certitudinii și a dubiului(îndoielii)............................................ 201 Intonația exclamativă................................................................................... LECȚIA 29 învățămintul superior medical șifarmaceutic din România.................... LECȚIA 30 Recapitulate .................................................................................................. GLOSAR................................................................................................................................. ELEMENTE DE COMPUNERE, PREFIXE ȘI SUFIXE ......................................... BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................

cuvInT Înainte Manualul pentru semestrul al IE lea din anul pregătitor al viitorilor studenți la medicină reprezintă, ca și celelalte manuale de limba română specializată, elaborate concomitent sub auspiciile MEI, o încercare de a preda limba română ca limbă străină, la nivelul al 2-lea, pe baza unui vocabular de specialitate precis delimitat. Prin aceasta manualul completează studiul vocabularului fundamental al limbii române, însușit în primul semestru, nuanțîndu-l și adăugîndu-i, rînd pe rînd, elemente ale terminologiei medicale; în același timp, el continuă pre­ darea sintaxei, insistînd asupra structurilor caracteristice textului științific și exersîndu-le. Obiectivele fundamentale ale acestui manual sînt dezvoltarea capacității de receptare și de producere de către studenții străini a textelor de specialitate din domeniul medical. Manualul cuprinde 30 de lecții : 26 de predare și 1 de recapitulare. Struc­ tura lecțiilor de predare este aceeași : un text urmat de întrebări referitoare la conținutul expus, scheme de predare a vocabularului, prin reliefarea compo­ nenței cîtorva familii de cuvinte, a elementelor de compunere, a polisemiei, fra­ zeologiei și a raporturilor semantice de tip sinonimic sau antonimie, și scheme de predare a sintaxei. Fiecare lecție de predare se încheie cu lista de termino­ logie și propuneri pentru tema de efectuat acasă. în măsura posibilului, lecțiile au fost astfel concepute, îneît vocabularul, mai ales, să fie concentrai in text, învățarea lui fiind obținută prin reluarea anu­ mitor cuvinte în diferite contexte impuse prin exercițiile care însoțesc schemele de predare. Fiecare lecție are exerciții lexicale și gramaticale finale, care reiau, de obicei într-o formă sintetică, problemele predate. Prin forța lucrurilor, în alcătuirea exercițiilor s-a operat o selecție a mate­ rialului lexical și a celui gramatical din lecție. în funcție de nivelul grupei, pro­ fesorul poate să reslringă și mai mult limitele acestor selecții sau, dimpotrivă, să le lărgească, propunind el însuși, in oră, exerciții după modelele existente sau de alt tip. în orice caz, este de reținut necesitatea ca profesorul să pregătească în prealabil, pînă în cele mai mici detalii, predarea lecției, să rezolve înainte de a intra la oră toate exercițiile, să se informeze temeinic asupra terminologiei de specialitate cuprinse in lecție. Cunoscînd nivelul grupei, va putea, în con­ dițiile acestei pregătiri prealabile, să reformuleze anumite exerciții, să elimine unele sau să adauge altele. în acest mod trebuie înțeleasă, în acest manual, existența lecției 29, care, fără scheme de predare și fără exerciții, lasă profesorului libertatea deplină de a-și organiza predarea, avînd ca punct de plecare textul ci. Textele au fost extrase, cu anumite modificări impuse de necesități didactice, din diferite lucrări de specialitate, criteriul principal de selectare fiind cel tematic, căruia i s-a adăugat criteriul semantic lexical. Acestea cuprind informații știin­ țifice de nivel școlar mediu, pregătind receptarea textelor de strictă specialitate din programa facultăților de medicină. Manualul cuprinde, într-o ordine gradată, 5

texte de cultură biologică, precum și texte din diferite domenii medicale : fizio­ logie, patologie, igienă, biochimie, biofizică, farmacie, istoria medicinei ele. Izvoa­ rele din care s-au preluat textele sînl menționate în bibliografie și, cu trimitere la fiecare lecție In parte, înlr-o listă sintetică de la sfîrșitul acesteia. în biblio­ grafie se găsesc și lucrările de specialitate sau de știință popularizată din care s-au cules unele informații științifice ori au fost extrase contexte pentru alcătuirea sche­ melor de predare sau a exerciții lor. Termenii de specialitate pe care se axează manualul sînl cuprinși toți în lis­ tele de terminologie de la sfieșitul fiecărei lecții, acestea constituind nucleul lexical al manualului. Predarea materialului lexical se face prin definire contextuală în diferite propoziții din text sau din exerciții, prin definire lexicografică (în anexa-glosar), prezentare structurală (prin familia de cuvinte, componentele derivative, perechi de sinonime/antonime). Manualul acordă un ioc aparte elementelor de compunere, cunoscută fiind importanța lor în formarea terminologiei științifice. La sfîrșitul glosarului se află o listă cu cele 165 de elemente derivative și de compunere predate în manual. După cum rezultă din această listă. în lecții sini predate numai acele elemente derivative și de compunere care ajută la formarea unor cuvinte în limba romană sau care sini analizabile ca atare. Polisemia, frazeologia, sinonimia și antonimia sin! exemplificate pe baza unui criteriu respectat cu strictețe : prezenta cuvintelor (expresiilor) in textul de bază. Relația de sinonimie și antonimie este stabilită, de regulă, pe baza contextului în care apare cumulul în lecție. O categorie de exerciții semantice se referă la polisemie : inlensiunea și extensiunea termenilor au fost circumscrise în contexte ilustrative, avindu-se in vedere coincidența sau noncoincidența sensului uzual cu cel știin­ țific. Expresiile idiomatice au primii, cum c și firesc, același tratament contextual. Sub Uliul Rețineți sînl cuprinse clementele de vocabular care necesită o tra­ tare aparte din diverse cauze de natură formală sau semantică. Acolo unde a fost posibil, aceste fenomene au fost grupate py anumite caracteristici formale sau se­ mantice comune. Atunci clnd anumite cuvinte apar în exerciții fără a fi cuprinse în schemele de predare existente pînă la lecția respect.vă, sensul lor poale fi aflat din glosar, dacă este vorba de un termen ș'iințific neanalizabil, sau din recunoașterea sem­ nificației elementelor componente, dacă este vorba de ui cuvînt derivai sau compus. Pentru a afla locul din manual în care este cuprinsă predarea acestor componente, este suficientă consultarea listei de la sfîrșitul glosarului. Problemele de sintaxă sini predale în modele care pun in evidență sino­ nimia gramaticală. în schemele gramaticale dale apare alît registrul scris, cit și cel oral al limbii, revenindu-i profesorului sarcina de a le separa și a le comenta în predare. Avînd în vedere caracterul practic al predării gramaticii, manualul a încercat să urmărească gruparea fenomenelor pe baza sensului principal al raporturilor sintactice. Terminologia gramaticală tradițională, atunci cînd este folosită, nu servește predării, ci orientării profesorului. Referitor la lecțiile de recapitulare, menționăm că ele nu cuprind elemente noi, textele care se dau nefiind obligatorii (profesorul le poate folosi în măsura în care nivelul grupei permite aceasta), iar exercițiile bazindu-se exclusiv pe lexicul și gramatica învățate în setul de lecții precedente. Pentru o prezentare mai atractivă și mai vaPată. am inclus în lecții, îndeo­ sebi în cele de recapilatare, material anecdotic, careuri distractive și rubrica Știați că..., avînd ca sursă diferite almanahuri, în primul rînd medicale. 6

Glosarul, cuprinzînd 28S de termeni, reunește cea mai mare parte a cuvin' telor de specialitate utilizate, și anume cuvintele evidențiate în listele de termi­ nologie. Au fost lăsate în afara glosarului derivatele adjectivale și verbale, precum și alte cuvinte din lista.de terminologie al căror sens se poate deduce ușor, fie prin analiza semantică a componentelor lor, fie prin context. De asemenea, nu fi­ gurează în glosar, ci doar în listele de terminologie, termenii medicali învălați in semestrul I : arteră, ficat, inimă, intestin, mușchi, nerv, vena ele. (Gr. Brân- cuș. A. Ionescu, M. Saramandu, Limba română. Manual pentru studenții străini, anul pregătitor, semestrul I, București, 1981). Fiecare termen a fost definit numai în accepția sa specializată, prin consultarea mai multor dicționare, urmărindu-se claritatea și accesibilitatea definițiilor. Avînd un grad de dificultate mai mare prin profilul său, manualul cere din partea profesorului de limba română efortul permanent de informare în domeniu și o pregătire minuțioasă a lecției. In intenția de a veni în sprijinul profeso­ rului, am tratat lotul cîl mai explicit cu putință în spațiul limitat al unui astfel de manual. Exprimăm întreaga noastră gratitudine Rectorului Universității din Craiova, prof. univ. dr. ing. Silviu Pușcașu, și prof. univ. dr. Pavel Țugui, șeful catedrei de limba și literatura română de la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, pentru sprijinul acordat, precum și referentului științific, prof. univ. dr. Ștefan T. Tămășdan, prorector al Institutului Medico-Farmaceutic din Bucu­ rești, pentru observațiile făcute. Mulțumim, de asemenea, tuturor colegilor care ne-au ajutat în clarificarea unor probleme. Autorii Ac. = acuzativ ABREVIERI = indicativ adj. = adjectiv = infinitiv adv. = adverb ind. = masculin art. = articulat inf. m. = neutru Bici. = biclcgie n. = nominativ Chim. = chimie N. D. = dativ prep. = prepoziție !.. fem. == feminin prez. = prezent Sin. = sinonim Fiz. = fizică s., subst. = substantiv vb. G. = genitiv = verb



LECȚIA 1 O CONSULTAȚIE MEDICALA Dan era îngrijorat. Dormise puțin și acuza unele dureri în regiunea inimii. Deși la vîrsta lui bolile cardiovasculare sînt puțin obișnuite, îi propun să mergem fără întîrziere Ia un medic specialist. Ajungînd la policlinică, luăm un număr de ordine și așteptăm să ne vină rîndul la consultație. După cîleva minute o asistentă ne invită în cabinet. Dan răspunde, mai întîi, la întrebările acesteia despre nume, vîrstă și do­ miciliu. Apoi medicul îi cere să se dezbrace, îi ia pulsul și tensiunea. — Atît pulsul, cît și tensiunea sînt aproape normale, dar. . . să nu ne grăbim cu diagnosticul, spuse medicul. Folosind stetoscopul, medicul ascultă bătăile ritmice ale inimii pacien­ tului și apoi îl trimite să-și facă o electrocardiogramă. După citirea electrocardiogramei, medicul îl asigură că nu are deocam­ dată nimic grav. Durerile pe care le-a acuzat se explică printr-o oboseală accentuată ; va fi necesar să urmeze întocmai prescripțiile sale. Va trebui să evite tutunul și alcoolul, excesul de dulciuri și de grăsimi. Medicul îi mai spune că sedentarismul și viața dezordonată sînt, de asemenea, dușmani ai inimii. De aceea, îi recomandă un regim de viață echilibrat. Dan mulțumește medicului pentru consultație și îl asigură că va res­ pecta toate indicațiile primite. I 9

La sfîrșit, medicul îl întreabă : — La ce facultate sînteți stu­ dent ? — Deocamdată sînt în anul pre­ gătitor pentru . . . facultatea de me­ dicină. Răspundeți la întrebări : 1) De ce era îngrijorat Dan? 2) Ce a constatat medicul la consultație ? 3) Ce i-a recomandat medicul lui Dan ? ? Familii de cuvinte grijă puls medic (a) îngriji (a) pulsa medical îngrijire pulsație medicament (a) îngrijora medicamentos impuls medicație îngrijorare impulsiv medicină îngrijorat (a) impulsiona medicinal îngrijorător medicinist impulsionare Rețineți : vas — vascular Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele : puls, a pulsa, medical, medicamentos, medica lie, medicinist. cardi(o)- „inimă\" cardiovascular elcctro- „electricitate\" electrocardiogramă ~gramă „scriere, înregistrare\" electroencefalogramă Exercițiu : Definiți termenii următori după modelul de mai jos : car­ diogramă, cardiovascular, eleclrodiagnostic, electroencefalogramă. Mode’ : cardiogramă = cardio- „inimă\" +-gramă „înregistrare\" cardiogramă = „înregistrarea [bătăilor] inimii\" 10

-al medical, intestinal, stomacal -ont asistent, dependent, excelent, precedent -ist specialist. medi cin ist -os medicamentos, osos -tic consultație, prescripție, medica lie, indicație Rețineți : an — anual individ — individual Exercițiu : Formați cu vi nte cu -al de la : medicină, muzică, săptămînă ș folosiți-le în propoziții. Cuvinte polisemantice a acuza — Prietenul meu acuza unele dureri în regiunea inimii. — Nu trebuie să acuzăm pe alții pentru greșelile noastre. consultație — Colegul meu mulțumește medicului pentru consultație. — Avem consultație la limba română în fiecare săptămînă. grav — în copilărie a făcut o formă gravă de gripă. — Are o figură gravă. Expresii și construcții a fi îngrijorat de — Eram îngrijorat de starea sănătății lui. pulsul — Medicul mi-a luat pulsul. a lua temperatura tensiunea — Medicul trebuie să pună un diagnostic corect. — Doctorul mi-a recomandat să stau la pat trei a pune un diagnostic a sta la pat zile. — Așteptăm să ne vină rîndul la consultație. a-i veni rîndul Sinonime și explicații a acuza (pe cineva) ■= a învinovăți inimă = cord ~ dureri = a manifesta dureri consultație = examen medical pacient = bolnav (în tratamentul dușman = inamic unui medic) a evita = a (se) feri (de) prescripție medicală = recoman­ exces = abuz dare medicală (scrisă) a folosi = a întrebuința, a utiliza sedentarism = lipsă de mișcare vîrstă = etate 11

Exercițiu : înlocui li cuvintele subliniate cu sinonimele lor, în funcție de context : Deși greșise, nimeni nu l-a acuzat. Ori de cîte ori plouă, unii acuză dureri de cap. S-a supărat pe cei din jur, acuzîndu-i de lipsă de înțelegere. Folosind stetoscopul, medicul îl consultă pe pacient. Medicul i-a recomandat să evite abuzul de dulciuri. Dan s-a prezentat la policlinică pentru un examen medical. A iî Ioni m e dușman / prieten, amic normal anormal, patologic echilibrat dezechilibrat ordonat # dezordonat grav ușor ; vesel ★ C o o rdouarc: (!) asociere a) — și E necesar și , ci și să ia medica­ , dar și mente. nu numai să stea la pat . cît și , nici b) Nu e necesar atît nici (2) opțiune Poți să te internezi sau să urmezi tratamentul acasă. ori Poți sau , sau să urmezi tratamentul ori să te internezi , ori acasă. fie , fie Exerciții : 1) Completați spațiile libere cu cuvintele necesare, punînd și semnele de punctuație corespunzătoare : Sîngcle se compune atît dintr-o parte lichidă. . . din celule sangvine, îi plăcea să studieze nu numai la chimie ... la fizică. . . . sedentarismul ci și viața dezordonată provoacă boli ale inimii. Cu cit citești mai mult . . . vei ști mai multe. Nu erau numai colegi de grupă . . . buni prieteni. 12

2) Completați propozițiile (frazele) : Cînd se simte rău, cheamă doctorul ori , .. Vreau să fiu medic fie în orașul natal, fie . .. Va rămîne aici sau . . . Dimineața beau sau lapte, sau . . . înainte de culcare citesc un ziar sau . . . Obiect indirect CUI ? prep. + CE ? Propoziție ! Frază Se gîndea la ceva. Se gîndea că va veni vacanța. să plece niîine. ca, mîine, să plece. Fii atent la aceasta ! Fii atent la cine vorbește ! ce vezi ! ce se întîmplă 1 Nu sînt sigur de ceva. Nu sînt sigur că vin. dacă e bine. întrebare directă întrebare indirectă Cui îi împrumuți cartea? Fii atent cui îi împrumuți cartea ! Cine consultă astăzi? cine consultă astăzi 1 în care parte a corpului în care parte a corpului se află inima ? se află inima ! Ce spune profesorul ? la ce spune profesorul ! Unde pui medicamentele? Cînd ia medicamentele ? unde pui medicamentele ! Cum se ia temperatura ? cînd ia medicamentele ! Cit i-a crescut tempera­ cum se ia temperatura ! cît i-a crescut tempera­ tura ? tura ! Pulsul e bun ? Fii atent dacă pulsul c bun !(.) (Nu sînt sigur) Rețineți : Cui? (Cu privire) la ce? A împiumuta cuiva ... A se decide (cu privire) la ceva ... De ce ? A se interesa de ceva ... Exercițiu : Puneți întrebări verbelor subliniate : Am împrumutat dicționarul cui i-a trebuit. Nu m-am decis în care stațiune voi merge. Se interesa de programul săptămînii viitoare. Model : Cui i-ai împrumutat dicționarul ? 13

Exerciții : 1) Adăugați cuvintelor din grupurile din stingă paginii cite un adjectiv din grupul din dreapta și formați propoziții (fraze) : asistentă îngrijire cardiovascular medic medical boală medicinist cabinet policlinică specialist consultație student studențesc 2) Indicați, cu ajutorul sufixului -ist, numele specialiștilor în : farmacie, anatomie, bdanică ; formați propoziții (fraze) cu aceste nume. 3) înlocuiți pe și cu nici și faceți modificările necesare : Acest medicament se află și la farmacia din oraș, și la farmacia spitalului. Am vizitat și Cluj-Napoca, și Timișoara. îmi voi petrece vacanța și la munte, și la mare. Pot și să citesc, și să scriu corect românește. Te vei simți bine și dacă vei sta aici, și dacă vei pleca cu ei. 4) Completați cu propoziții : Sînt hc tărît . . . Se bucura . . . Trebuie să răspunzi ... Nu s-a decis . .. Nu mă pregătisem ... o „ — Dumneata ai auzit de sedentarism? — Nu, doctore, că eu stau mai mult în casă !“ • „Medicul atrage atenția pacientului : — Stai cam prost cu pulsul : bate prea încet. — Nu-i nimic, să știți că nu mă grăbesc/4 Terminologic : anatomie, aparat cardiovascular, cabinet medical, circulație, clinică, consultație, cord, diagnostic, electrocardiogramă, encefal, farmacie, gripă, intestin, medic specialist, medicație, organ, os, pacient, policlinică, prescripție medicală, puls, sedentarism, stetoscop, stomac, temperatură, tensiune, tratament, vas. Temă : Compuneți în scris un scurt dialog între un bolnav și medic. 14

LECȚIA 2 LA POLICLINICA STUDENȚEASCĂ în Republica Socialistă România, asistența medicală calificată și gratuită este asigurată prin lege. De acest drept beneficiază, evident, și tineretul universitar. în toate centrele universitare funcționează policlinici studențești, care sînt instituții medicale de consultații și de tratament, organizate pe spe­ cialități. Ele sînt situate, de obicei, aproape de marile complexe studențești. Ori de cîte ori e bolnav, studentul merge la o astfel de policlinică. Aici se fac examinările necesare. Medicul stabilește diagnosticul, prescrie tratamentul și regimul pe care trebuie să-1 respecte bolnavul și îi indică pacientului data cînd trebuie să revină la policlinică pentru o nouă consultație. Dacă bolnavul trebuie să stea la pat, medicul îi asigură tratamentul la domiciliu, iar, cînd este necesar, îl trimite la spital. într-una din zile, o grupă de studenți din anul pregătitor pentru medicină, însoțită de profesorul ei, a vizitat policlinica studențească. La intrare, studenții au fost așteptați de un medic. Acesta le arată policlinica și le dă cîteva expli­ cații. La cele trei etaje, de-a lungul coridorului, de o parte și de alta a lui, se află cabinetele medicale, cu specialitățile indicate pe fiecare ușă. — Aici este cabinetul de oftalmologie, o ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia și patologia ochilor. — Dar alături ? întreabă un stuaent. — Alături este cabinetul de otorinolaringologie (O.R.L.), altă ramură a medicinei, care studiază fiziologia și patologia urechii, a nasului și a laringelui. Vizavi, la stomatologie, sînt tratate bo- Țj; Iile cavității bucale, mai ales ale dinților, f în continuare, sînt vizitate, rînd pe rînd, și alte cabinete : de boli interne, ț de radiologie, de dermatologie, de ne- urologie etc. După vizitarea policlinicii, medicul îi întreabă pe studenți despre dezvol­ tarea medicinei din țările lor, despre specialitățile care există la ei, despie asistența medicală de acolo. 15

Răspundeți la întrebări : 1) în ce constă activitatea unui medic de policlinică? 2) Care sînt principalele specialități dintr-o policlinică ? 3) Ce studiază oftalmologia? Dar stomatologia? Familii de cuvinte (a) asista special spital asistent (a) spitaliza asistență specialist spitalizare spitalicesc (a se) specializa specializare specialitate Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate din casetă. derm-/ dernio-/ dermato- „piele\" dermatologie fizi(o)- „natură, funcție\" fiziologie ncuro- „nerv\" neurologie oftalmologie oftalnio- „ochi\" patologie pato- „boală, suferință\" radiologie radio- „radiații, raze\" -log „specialist\" stomatolog -logic „știință\" stomatologie Rețineți : a) gură — bucal b) otorinolaringologie = oto-(„ureche\") + rino- („nas\") + laringo- („laringe\") +-log ie Exercițiu : a) Completați tabelul de mai jos : Organ Specialitate Specialist oftalmologie oftalmolog ochi piele inimă laringe nerv b) Definiți specialitățile medicale din tabel după modelul următor: Oftalmologia este ramura medicală care studiază anatomia, fiziologia și patologia ochilor. 16

-ență asistență. corespondență, dependență Cuvinte polisemantice aparat — Astăzi am învățat despre aparatul cardiovascular. ramură — Am cumpărat un aparat de radio modern. a trata * — Oftalmologia este o ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia și patologia ochilor. — Acest pom are ramuri drepte. ♦ — Această boală poate fi tratată numai la spital. — Lucrarea pe care o citesc tratează probleme de neuro­ logie. — Cînd am fost Ia el. m-a tratat cu prăjituri. — Aceste personalități au tratat posibilitatea încheierii unui acord cultural. — S-a supărat pe mine fiindcă l-am tratat cu indiferență. Rețineți : Verb Sensul verbului Substantiv (rezultat) „a (se) supune unor măsuri terapeutice în caz de boală4* tratament „a se purta cu cineva într-un anumit fel14 a trata „a oferi unui musafir mîncare, băutură etc.“ tratație „a dezvolta într-o carte problemele fundamentale tratat ale unei discipline4* a aplica ' a face a urma un tratament a prescrie a recomanda , a accepta J1 o tratație a oferi a elabora un tratat a scrie a publica Expresii și construcții a da explicații — Profesorul ne dă explicații în fiecare oră de curs, (rînd) pe rînd — Vizităm, (rind) pc rînd, toate cabinetele medicale. 2 — Limba română pentru studenți străini, profil medical — cd. 341 17

Sinonime aproape de = lingă odihnă = repaus a beneficia (de) = a profita (de) ramură = disciplină, domeniu, sec­ explicație = lămurire, îndrumare tor, specialitate: a fi situat — a se afla, a fi creangă așezat regim alimentar ---= dietă indicație — recomandare a prescrie = a recomanda, de obicei = de regulă a indica Exerciții : 1) înlocuiți substantivul din expresia a da explicații prin cu­ vinte cu valori apropiate și alcătuiți propoziții (fraze). 2) înlocuiți cuvintele subliniate prin sinonime (construcții echivalente) : Policlinicile studențești sînt situate, de obicei, lingă marile complexe studențești. Pentru unii bolnavi, medicul prescrie dietă, pentru alții, odihnă la pat. Antonime calificat =£ necalificat îmbolnăvire însănătoșire specialist nespecialist Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) antonimele din casetă. * Coordonare: (3) opoziție E tratat acasă și , la nevoie, e trimis la spital. , iar dar S-a făcut bine, însă nu poate lucra încă. numai că (și) totuși Nu respectă ci, din contră, consumă alimente contra­ dieta, indicate. Nu e bolnav, — e (numai/doar) obosit. Exercițiu : Completați cu conjuncțiile potrivite : Am vrut să merg la policlinică, ... a început ploaia. Nu e soare, nu e cald, . . . (totuși) e plăcut. Nu-i place sedentarismul, . . ., din contră, îi place să facă multă mișcare. Aș veni la tine, . . . sînt foarte ocupat. De obicei, profesorul întreabă, . . . studenții răspund, . . . sînt și situații cînd rolurile se schimbă. 18

(4) concluzie A învățat mult, deci va avea rezultate bune. așadar ca 1 prin J urmarc în concluzie Exercițiu : Completați frazele : N-a urmat prescripțiile medicului, ca urmare . . . Mă dor dinții, deci . . . în timpul consultației medicul nu a găsit nimic grav, așadar . . . Voi pleca mîine cu avionul, prin urmare .. . Am aflat că Bucureștiul este un oraș foarte frumos, deci ... Obiect direct PE CINE ? CE ? Propoziție Crede că Frază învață să i-a crescut temperatura. Crede ceva. folosească stetoscopul. învață aceasta. Vrea asta. — să plece mîine. Vrea ea mîine să plece. întrebare directă | întrebare indirectă Cine va lucra aici ? Nu știu cine va lucra aici, Care va merge la gară ? care va merge la gară, Ce va lucra astăzi ? ce va lucra astăzi, Unde vor merge mîine ? unde vor merge mîine. Cînd vor ajunge ? cînd vor ajunge. Cum vor face ? cum cît vor face, Cît vor rămîne ? vor rămîne. Va putea lucra aici ? Nu știu dacă va putea lucra aici. Rețineți : A vedea pe cineva... Pe cine ? Ce ? A crede ceva... Pe cine!ce ? A ruga pe cineva!ceva... Exercițiu : înlocuiți pronumele aceasta și asta cu diferite propoziții : Model : N-a înțeles aceasta!asta. N-a înțeles cum să facă lucrarea.

Exerciții : 1) Folosiți în propoziții (fraze) verbul a trata, cu diferitele lui sensuri, și derivatele corespunzătoare fiecărui sens. Model : Bolnavul a fost tratat la domiciliu. După tratament s-a vindecat. 2) Formați propoziții (fraze) cu construcțiile de mai jos. utilizînd și glo­ sarul : — bucală — cardiovascular — osos cavitate — nazală aparat — di gesti v sistem — toracică — respirator - nervos 3) înlocuiți semnul ]/~ cu o conjuncție potrivită : Profesorul explică, ]/“ studenții notează în caiete. Nu întrebați, ascultați. Astăzi învăț acasă, j/~ mîine în sala de lectură. A vrut să meargă la stadion, \\F~ n-a mai găsit bilet. L-am rugat să mă însoțească, a refuzat. 4) Treceți textul următor în vorbire indirectă, folosind verbele a întreba și a răspunde la persoanele 1, 2 și 3 singular : a) Profesorul m-a întrebat : — Care este ocupația tatălui tău ? Eu am răspuns : — Tatăl meu este agricultor. b) — Cine te-a îndrumat să vii în România? — Profesorii mei, care mi-au vorbit despre învățămîntul românesc și despre specialiștii care au studiat în România. c) — Ce specialitate dorești să urmezi ? — Vreau să urmez medicina generală. 5) Imaginați un dialog între un medic și un student, referitor la diferitele specialități medicale. • „ — Să rămîn cîteva zile în pat? întreabă un tînăr, care speră să ob­ țină un certificat pentru absențele de la cursuri. — Nu ! îi răspunde medicul consultat. Mai bine cîteva nopți/4 Terminologic^: ? asistență medicală, boli interne, cardiologie, cavitate, dermatologie, dietă, fiziologie, laringe, nerv, oftalmologie, otorinolaringologie (O.R.L.), patologie, radiologie, regim alimentar, stomatologie, torace. Temă: Descrieți policlinica studențească din orașul în care studiați. 20

LECȚIA 3 jtMtatea lumii vii Viața este un âtribuj al materiei, care s-a organizat însă într-unTfel complex și specific. Èa este oJormă^pVrf&n^i de mișcarea, jnaterici, numită mișcare biologică. ,Vjață fntîfnim^'numai indivizi coiîcre^ți care, atùrïcî cînd au anumițe •ăsături comune, sînt îrigîobați într-o categorie numită specie. Se cunosc astăzi aproximativ două milioane de specii de plante și animale. Ele formează regniil^ vegetal și regnul animal. «■♦<*/ fivqliițîg organismelor de-a hinșijl veacîi^ffor, (Jp^la çelpla simplă pînș la vertèbràtéle aptpaîe, este o îe^htaï’e ^FÉpf^e neco ntfestaV.^Știința furni­ zează dovezi concrete ’asupra acestei evoldții, care a începutf acum circa 3,5 miliarde de ani și continuă și astăzi. __ Faptul că omul face parte din regnul animal și că se trage din strămoși comuni cu cei ai mQiâiifelôr a?ctiîale a fost stabilit cu ârgiîinenteAștiințifice Omul este cea rțiai complexă formă de evoluție a regnului animal, earacteri- .zîndu-se prin gîndire. limbaj articulat și cultură. în aceasta constă,de altfel, deosebita esențială dintre om^i^c/lelalte specii ale regnului animal. Exisță însă multe asemănări între organișmul uman și cel animal : a) Albele tipuri de organisme iau r îwșfcAi* din părinți, cu care sînt asemănătoare, fenomen numit reprwfycere. Reproducerea are loc, la toate organismele vii, la o anumită vtrsta, diferită pentru fiecare, specie. <- W V* Y, ț a •’ . b) Toate organismele animale își caută lîràna, crèsC și trăiesc cu ajutorul unei însușiri speciale, numită exci­ tabilitate (față de diferiți agenți din f mediu : fizici, < chimici,^ biologici), ij c) Ele descompun hrana în glucoză, aminoacizi, acizi grași,! glicerină, care în protoplasma! •celulară se transformă în proteine, j glucide și grăsimi specifice orga- nisipului. Cu acestea își alcătuiesc structurile ^jprotoplasinaticç, în | interiorul caforă°se petite toatei reacțiil^ de descompunere și de sinteză, proces care poartă numele L de metabolism. 21

d) Toate organismele animale mor după un anumit timp de viață, carac­ teristic fiecărei specii. Prin îjasu^rlȚ lor comune, formează o unitate complexă \"atît prin stnidtără, cî,t și din pmié* de ^a£refiioghintic și fiziologic. Id'èéà dc unitate a vieții exptftim o realitate (Fonfc'retizata în ^miliarde de indivizi di­ feriți, de specii diferite. Răspundeți la întrebări : 1) Ce deosebire este între individ, specie, regn? 2) Cînd au apărut primele forme de viață ? 3) Prin ce se deosebește omul de celelalte animale ? 4) Ce asemănări există între organismul uman și cel animal ? ? caracter Familii de cuvinte (a) articula, (a) caracteriza articular glob real1 caracterizare globulă realitate articulat < ^ffÆfctenk ti?°* globular1 (a) realiza (a) îngloba realizare articulator(iu) caracteristică ireal nearticulat articulație Rețineți : a) om omenesc, uman plqtită vegetal organism . b) org’Oafir Substantiv c) Adjectiv animal (n.) animal, -ă Exercițiu : Formați propoziții (fraze), folosind cuvintele subliniate dim familiile de mai sus. bio- „viață\" biochimie, biologie I proto* „primul\" ; „primitiv, simplu, de protoplasmă 1 1 stră- început, de bază\" strabunic, strămoș, străvechi J „vechi, de origine îndepărtată\" ; I „foarte\" Exercițiu î Căutați în glosar și formați propoziții cu denumirile științelor/ de graniță al căror prim element este bio*. 22

-ar originar, școlar -at decafiat, doctorat, vertebrat *ie -inia biochimic, biologic, protoplasmatic, științific < -itate cunoștință, ființă, știință realitate, ^ehsjbilit^te) unitate* -iza a caracteriza, a concretiza, a realiza în-/înv. . .-a a incorpora, a îngloba, a împacheta Exercițiu : Formați derivate de la următoarele cuvinte cu ajutorul ete­ rn en teloț deriyative de mai sus : chimie, ideparlera dorica locui,*' material,* mobihfreal^peciali < Cuvinte polisemantice însușire — Metabolismul este însușirea fundamentală a materiei vii. li n i 1 n 1 o — însușirea termenilor de specialitate este importantă. * — ca aaunare se însumează mai mm umiauie. apoi ze­ cile, sutele etc. Expresii și construcții a face parte din — Omul face parte din regnul animal. a lua naștere din — Apa iaMîașteie din combinarea hidrogenului cu a purta numele de oxigenul. — Partea lichidă din sînge poartă numele de plasmă. a se caracteriza prin — Organismele vii se caracterizează prin cîteva în­ sușiri comune.^ a (sc) descompune în — Grăsimil^se țje^compun în acizi grași și glicerină. a se trage din — Omul se trageMm strămoși comuni cu cei ai mai­ muțelor actuale. 23

Exercițiu : Completați spațiul liber din exemplele de mai jos : poartă numele de biologie metabolism —- regn animal specie Sinonime și explicații a alcătui = a forma deosebire = diferență atribut = proprietate, însușire, a furniza = a procura, a oferi, a da a lua naștere = a lua ființă, caracteristică, trăsătură a se naște a avea loc = a se întîmpla, a purta numele = a se numi a se petrece, a se produce reproducere = înmulțire sinteză = compunere glucide = zaharuri, zaharide a se trage din = a proveni din, grăsimi = lipide însușire = caracteristică; a-și avea originea în unitate = întreg învățare cert = sigur comun = obișnuit, propriu mai multor indivizi Exercițiu : Construiți propoziții cu sinonimele cuvintelor : cert, a furniza, a se inlîmpla. Antonime asemănare / deosebire sinLeză / analiză ; descompunere complex 7^ simplu superior inferior a compune a descompune științific ncștiințific viu 0 neviu, mort, fără viață #= abstract « Exercițiu : Formați propoziții (fraze) cu construcțiile antonime : asemănarea intre ... și ... deosebirea dintre ... și ... ©© 24

Transformări ( 1 ) 1. a) Evoluția speciilor a început începutul evoluției speciilor da­ aproximativ acum 3,5 mi­ tează de aproximativ 3,5 mi­ liarde de ani. liarde de ani. s.N. + vb.i —> s. (<vb.t la supin) 4- s.G. + vb.2 b) Dezvoltarea biologică a con­ Continuarea dezvoltării biologice tinuat în mod cert de-a lun­ a avut loc în mod cert de-a lungul gul a milioane de ani. a milioane de ani. s.N. 4- vb.i —> vb.j + -re (= subst.) + s.G. + vb.2 c) După eo îmi voi termina stu­ După terminarea studiilor în Ro­ diile în Romania, mă voi mânia, mă voi întoarce în țara întoarce în țara mea. mea. Voi reveni în țara mea cînd Voi reveni în țara mea la termina­ îmi poi termina studiile. rea studiilor. conjuncție + vb. -F s.Ac. prepoziție + verb + -re (= subst.) + s.G. 2. Perfectionindu-se continuu, or­ Prin perfecționare continuă, or­ ganismele vii au ajuns la for­ ganismele vii au ajuns la for­ mele complexe de azi. mele complexe de azi. verb (gerunziu) + adv. prepoziție + verb + -re (= subst.) + adj. 3. Recent, s-au făcut în neurologie Descoperirile recente din descoperiri importante. neurologie sînt importante. adverb adjectiv Exerciții : 1) Transformați verbele subliniate în substantive și faceți modificările necesare : Specia umană se deosebește de celelalte specii ale regnului animal prin gîndire, limbaj articulat și cultură. Cînd am citit scrisoarea, am fost emoționat. După ce îți vei pregăti temele, o să citești o carte. După ce a completat formularul, a trebuit să aștepte coletul. 2) înlocuiți gerunziile din exemplele următoare prin substantive, iar ad­ verbele prin adjective : Speciile de animale și plante au evoluat transformîndu-se continuu. Numai învălînd și repetînd conștiincios îți fixezi cunoștințele. Studenții realizează lucrări științifice documentîndu-se și experimentînd permanent. 3) înlocuiți verbele din construcțiile următoare prin substantive și formați cu ele propoziții (fraze) : a merge pe jos, a se plimba după o zi de muncă, a mînca la ore regulate, a scrie corect. 25

Exerciții : 1) Completați spațiile libere cu fiecare dintre cuvintele din dreapta, făcînd modificările necesare : Viața este un . . . al materiei. Progresul rapid al științei este o ... atribut a epocii contemporane. caracteristică ... omului sînt gîndirea, limbajul articulat și cultura. însușire Una dintre ... regnului animal este excitabilitatea. proprietate Există o serie de . . . comune tuturor oamenilor. trăsătură 2) Folosiți în propoziții sau fraze următorii termeni de specialitate : acid gras, agent fizic, agent biologic, agent chimic, aminoacid, celulă, glicerina, materie vie, materie nevie, reacție, vertebral. 3) înlocuiți cuvintele subliniate, făcînd toate modificările și completările necesare : a) cu verbe : Dacă un organism se îmbolnăvește, se produce o dereglare a func­ țiilor acestuia. Reproducerea are loc la toate organismele vii. Conținutul în carbon al materiei vii este de 37—50%. b) cu substantive : Plantele utilizează substanțele minerale direct din sol, prin absorbție. Hidrogenul se elimină din organism sub formă de apă. Pentru ca să stabilească cu exactitate diagnosticul, medicul are nevoie de rezultatul analizelor. ? Terminologie : absorbție, acid gras, agent, aminoacid, biochimie, biologie, celulă, a descompune, energie, evoluție, excitabilitate, glicerina, glucide, glucoza, grăsimi, hidrogen, limbaj articulat, lipide, materie, metabolism, plasmă, proteină, protoplasmă, reacție, regn, reproducere, sinteză, specie, vertebră. Temă: Răspundeți în scris la întrebările de la p. 22. 26

LECȚIA 4 TIMPUL Șî SPAȚIUL BIOLOGIC Majoritatea oamenilor de știință acceptă ideea că există un timp bio­ logie, care se caracterizează prin aceea că este propriu materiei vii. S-au făcut asemănări și s-a încercat stabilirea deosebirilor esențiale dintre timpul fizic (cronologic) și cel biologic. De exemplu, două' procese care se desfă­ șoară în organisme vii diferite pot fi simultane din punctul de vedere al timpului fizic și succesive din punctul de vedere al timpului biologic. Astfel, reacțiile metabolice se petrec în același timp în două sau mai multe orga­ nisme vii, dar sînt succesive din punctul de vedere al timpului biologic, deoa­ rece viteza lor diferită de desfășurare depinde de o serie de factori biologici. La fel se vorbește despre „vîrsta biologică** a unui organism, distinctă de vîrsta cronologică’*. S-a ajuns la concluzia că „vîrsta biologică** ar putea fi definită ca o rezultantă a vîrslei morfologice, fiziologice, biochimice, psi­ hice etc. De exemplu, un organism poate fi tînăr din punct de vedere fizic (calendaristic, un om are vîrsta de 40 de ani), dar mai puțin tînăr din punct de vedere biologic (după starea morfologică, fiziologică etc., organismul acestuia are o vîrsta biologică mai avansată). Timpul biologicj(se. caracterizează prin cîteva însușiri fundamentale : a) limitarea prin cele două momente importante ale vieții : nașterea și moartea ; b) diversitatea : timpul biologic nu are o singură unitate de măsură. De exemplu, pentru unele procese unitatea de măsură a timpului biologic este milisecunda, pentru altele unitățile de măsură sînt mai mici sau mai mari; c) lipsa de uniformitate : numeroase procese din organism își modifică viteza de desfășurare în cursul vieții unui individ; creșterea în înălțime nu atinge valoarea maximă la aceeași vîrsta, la indivizi diferiți. Neuniformitatea timpului biologic se manifestă nu numai în ontogeneză, adică în dezvol­ tarea individului, ci și în filogeneză, adică în evoluția speciei; d) divizibilitale limitată: timpul biologic, spre deosebire de cel fizic, nu poate fi împărțit la nesfîrșit ; e) ritmicitatea : se manifestă, de pildă, în frecvența aproximativ regulată a activității inimii, a alternanței veghe-somn etc. Cînd vorbim despre spațiul biologic ne referim la dimensiunile organis­ melor vii și la spațiul pe care acestea îl ocupă în mediul înconjurător. O parte dintre trăsăturile timpului biologic, cum ar fi limitarea, diver­ sitatea și lipsa de uniformitate, le regăsim și în descrierea spațiului biologic^ 27

Există, așadar, însușiri comune timpului și spațiului biologic. Viața își are timpul și spațiul ei, precum și unități specifice pentru a le măsura. Organismele vii reprezintă sisteme care trăiesc și se mișcă în cadrul celor­ lalte sisteme ale universului. De aceea s-a ajuns la concluzia interacțiunii și interdependenței diferitelor sisteme din univers. Răspundeți la întrebări : 1) Ce se înțelege prin timp biologic? 2) Care sînt deosebirile esențiale dintre timpul fizic și cel biologic? 3) Care sînt caracteristicile fundamentale ale Limpului biologic? 4) Ce este spațiul biologic ? Familii de e u v inie limită (a) defini sistem (a) limita sistematic limitare definire (a) sistematiza limitat definit sistematizare (a) delimita sistematizat nelimitat indefinit definitoriu nesistematic definiție Rețineți : a) timp — temporal, temporar b) Adjectiv Siibslan t i v spațiu — spațios, spatial rezultant, -ă rezultantă Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele : a delimita, a Umila- nelimitat, definiție, sistematic. cron(o)- „timp\" cronologie, cronologic filo- „neam44 ;; „înrudire44 ; filogenie, filogeneză „amator44, „iubitor de“ inter- filozof, filozofie inorfo- „între44 ; „reciproc44 interacliune, interdependentă onto- „formă44 morfologie „ființă44 ontogenie, ontogeneză Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) adjectivele filologic, filogendic, filozofic, morfologic, ontogenetic și subst anti\\ele corespunzătoare. -ant calmant, rezultant -anță alternanță, concordanță -ime grăsime. înălțime, mărime dc- a delimita, a deforma, descriere 28

Exercițiu : Formați cuvinte cu ajutorul sufixului -inie de la adine, gros, larg, lat, lung, vechi și folosiți-le în propoziții. Cuvinte polisemantice proces — Evoluția speciilor este un proces continuu. sistem — La tribunal se judecă procese civile și penale. ♦ — Orice organism viu funcționează ca un sistem* — Aparatul locomotor este format din sistemul osos, sis- lomul articular și sistemul muscular. — Am rezolvat un sistem de ecuații de gradul II. -Nu sînt de acord cu sistemul tău de învățătură. Expresii și construcții a depinde de — Viteza reacțiilor metabolice depinde de o serie de factori biologici. a «avea în — A fost scutit de sport, avîndu-se în vedere că a fost vedere grav bolnav. spre deosebire — Timpul biologic, spre deosebire de cel fizic, nu de poale fi împărțit la infinit. la nesfîrșit — Timpul fizic poate fi divizat Ia nesfîrșit. om de știință — Oamenii de știință consideră că timpul este irever­ sibil. din punct de — Din punct do vedere biologic între organisme de aceeași vedere vîrstă pot exista deosebiri. ( din punctul de — Din punctul de vedere al timpului biologic organismele vedere al i11 sc deosebesc între ele. ( +subst. G.) Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) următoarele construcții: - anatomic din punct de vedere ----- fiziologic medical din paneluli d,e vedere ali < otiammpeunluiliorfidzeic știin(ă Sinonime și explicații a accepta = a fi de acord geneză = formare, naștere a sc caracteriza — a se defini limitat = mărginit în cursul = în timpul a modifica = a schimba la nesfîrșit — la infinit a defini = a da o definiție om de știință = savant, învățat a se desfășura = a avea loc, propriu = caracteristic, specific a se petrece simultan = în același timp a stabili — a fixa distinct = diferit, deosebit succesiv = unul după altul diversitate = varietate evoluție = dezvoltare fundamental = de baza, prin­ cipal. esențial 29

Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) sinonimele următoarelor cuvinte : a se desfășura, de bază, a modifica. Anton i in c evoluție involuție mișcare / repaus fundamental / neesențial, regulat neregulat secundar simultan succesiv limitat nelimitat uniformitate neuniformitate ; majoritate minoritate diversitate maxim / minim (stare de) veghe (stare de) somn Exercițiu : înlocuiți spațiile libere cu antonimele cuvintelor subliniate : Pe baza unei structuri și a unei funcții, orice sistem biologic este capabil să realizeze diferite stări : starea de veghe sau starea de . . ., starea de mișcare sau starea de .... starea de ... sau starea de sănătate, starea de echilibru sau starea de ... T r a n s î o r mări (2) 1) Unele studii scrise recent de Unele studii recente ale biolo­ biologi se referă la spațiul și la gilor se referă la spațiul și la timpul biologic. timpul biologic. '‘S^X. + vb. participiu (+adv.) + de + s..2Ac. —> s.,N. ( 4-adj) -4 s.2G. 2) S-au căutat unități pentru a S-au căutat unități pentru măsu­ măsura timpul și spațiul bio­ rarea timpului și a spațiului logic. b iologic. pentru + vb. inf. 4- s.^Xc. -> pentru 4- vb. 4- -re ( = s.>) 4- s.,G. 3) Pentru a se ajunge la viață, .Pentru a se ajunge la viață, a materia s-a organizat înlr-un avut loc organizarea materiei în- fel complex și specific. tr-un fel complex și specific. s.|N. +',vb.t -> vb.2 4-vb.t + -re (= subst..,) + s^G. 4) a) La sesiunea științifică s-au La sesiunea științifică a avut loc prezentat lucrări asupra sis­ prezentarea de/uncr lucrări asupra temului nervos. sistemului nerves. b) . . . au fost prezentate lu­ ... a avut loc prezentarea de unor crări asupra sistemului ner­ lucrări asupra sistemului nervos. vos. ver,b((preafslievxiviJ +subslt.1N. <erb1 +, -re /( = su,bst, .,)x + |sub+st suosi^Ac. 30

Exercițiu : Treceți substantivele subliniate la genitiv, făcînd modificările și completările necesare : Științele biomedicale se dezvoltă în strînsă legătură cu dezvoltarea științei în general. Medicina modernă luptă pentru a menține organismul în stare de [să­ nătate. Analizele făcute de specialiști au fost bune. S-au stabilit deosebiri între timpul fizic și cel biologic. Acum 30 de ani au fost elaborate studii despre morfologia stomacului. ? Exerciții : 1) Adăugați sufixele -ar sau -al și prefixul inter- următoarelor cuvinte; folosiți-le în propoziții: celulă, mediu, stat, vertebră. 2) Adăugați verbelor de mai jos prefixul de- și observați dacă au rezultat antonime : a colora, a genera, a grada, a monta, a pune, a regla. 3) Completați spațiile libere cu cuvintele potrivite din coloana alăturată : . . . biochimice se desfășoară cu viteze foarte mari. în cursul Numeroase . . . din organism își modifică viteza organism viu de desfășurare . . . vieții individului. proces Unii învățați consideră . . . una dintre însușirile reacție principale ale timpului biologic. ritmicitate Noi, .... sîntem sisteme care ne mișcăm printre univers alte formații ale ... 4) înlocuiți cuvintele subliniate făcînd modificările și completările ne cesare : a) prin verbe : Pînă la sosirea medicului, bolnavul trebuie ajutat de familie sau de colegi. Oxigenarea organismului se face în condiții mai bune la mare. S-au făcut cercetări pentru stabilirea însușirilor timpului biologic, b) prin substantive : Medicina contemporană se orientează spre aspectele psihologice, sociologice și culturale. La sfîrșitul concursului s-au acordat premii câștigătorilor. Timpul biologic nu se împarte la nesfîrșit. ? 31

• „Timpul este una dintre formele de existență a materiei.\" (Fr. Engels, 1820-1895) ? Terminologie : articulație, calmant, a deregla, divizibilitalc, filogencză, frecvență, ge­ neză. interacțiune, interdependență, limită, locomoție, mediu înconjurător, morfologie, ontogeneză, oxigen, psihic, ritmicitate, sistem, uniformitate, univers. Temă: Alcătuiți o scurtă compunere făcînd legătura între grupurile de pro­ poziții : 1. Organismele vii funcționează ca niște sisteme ale universului. Există mai multe sisteme în univers. Diferitele sisteme se află în interacțiune și in­ terdependență. 2. Timpul și spațiul au caracteristici specifice în biologie. Timpul și spa­ țiul biologic au cîteva însușiri comune. Viața iși arc timpul și spațiul ei, precum și unități proprii de măsură.

LECȚIA 5 ORGANISMUL UMAN — UN TOT UNITAR în organismul uman există o strînsă legătură între structurile anatomice și mecanismele de funcționare ale acestora. Deci organismul uman funcționează ca un tot unitar. 1. O dovadă a unității organismului este caracterul inseparabil al prin­ cipalelor funcții ale organismului : de relație, de nutriție și de reproducere. Astfel, mișcarea, manifestare a funcției de relație, e posibilă numai dacă prin circulația sangvină se transmit substanțele nutritive mușchilor și organelor nervoase care coordonează această mișcare. Tot prin circulația sangvină și prin excreție se asigură eliminarea substanțelor nefolositoare, rezultate din metabolism. Funcțiile de nutriție depind de funcțiile de relație ale organismului cu mediul și prin faptul că omul își ia hrana din mediul înconjurător. 2. Un rol deosebit în realizarea unității orga­ nismului îl au și sistemele : nervos, conjunctiv și endocrin. Sistemul nervos, de exemplu, contro­ lează, practic, activitatea aparatelor și sistemelor întregului organism și reglează toate funcțiile acestuia. Deci orice dereglare a funcțiilor orga­ nismului poate afecta activitatea sistemului nervos, în cazuri grave punîndu-se în pericol întregul organism. Țesutul conjunctiv este cel care face legătura între cele două straturi ale pielii — derma și epiderma —, între fibrele mus­ culare, între mușchi și oase etc. Lichidele orga­ nismului reprezintă mediul intern, care are rol important în transportul substanțelor în organism. Astfel, prin sînge, limfă și lichidul interstițial sînt repartizate în întregul organism apa, sub­ stanțele hrănitoare, hormonii, vitaminele etc. De asemenea, sînt transportate și alte substanțe, cum sînt cele de secreție și de excreție. Hormonii, produși ai glandelor endocrine, reglează mecanis­ mele de adaptare a organismului la condițiile de mediu. Secreția hormonilor este sub controlul și influența sistemului nervos central. 3 — Limba română pentru studenți străini, profil medical — cd. 341 33

3. Unitatea întregului organism apare în mod evident în relația acestuia cu mediul. Spre exemplu, organele de locomoție asigură deplasarea întregului organism, organele de respirație asigură schimbul de gaze în folosul între­ gului organism, organele de digestie transformă alimentele pentru necesarul întregului organism, organele de excreție elimină substanțele rezultate din metabolism, în timp ce sistemul nervos central coordonează activitatea tu­ turor organelor, aparatelor și sistemelor, în concordanță cu cerințele mediului intern și extern. Răspundeți la întrebări : 1) Care funcții ale organismului contribuie la realizarea unității acestuia? 2) Dați exemple de interdependență a diferitelor funcții ale organismului. 3) Cum asigură sistemele nervos, conjunctiv și endocrin unitatea organis­ mului ? L' i .. • •. . 4) Cum se stabilește legătura organismului cu mediul extern ? Familii de e u v in t e (a) circula (a) respira (a) secreta (ă) regla respirator(iu) secretor(iu) circulator(iu) respirație secreție reglator circulație reglare dereglare t funcție (a) nutri (a) digera (a) funcționa digestiv .< funcționare nutritiv funcțional nutriție digestie nefuQcțional disfuncție .. ' 4. Rețineți : a) glandă glandular b) Adjective Substantive interstițiu interstitial lichid, -ă lichid (n.) necesar, -ă necesar(ul) (n.) •; limfă, — limfatic 'k -locomoție locomotor mușchi muscular sînge — sangvin Exercițiu : înlocuiți cuvintele subliniate cu adjective; folosiți construe- țiilc în propoziții (fraze). aparat de digestie aparat de circulație aparat de locomoție dereglare de funcție aparat de respirație 34

Model : aparat de digestie -> aparat digestiv. endo- „în/din interior\" endocrin epi- „deasupra, pe\" epidermă „în/din exterior\" exocrin , exo- -a a alimenta, a controla, a schimba -iv digestii), evolutiv, nutritiv in-, ini- inseparabil, imposibil i- ireal, imobil, ireversibil a- a alătura, a asigura Exercițiu: Formați derivate cu ajutorul sufixelor și sau prefixelor de mai sus, de la următoarele cuvinte : a), complex, curent,, grad; b) grav. Cuvinte polisemantice — Dereglarea funcțiilor endocrine poate afecta activitatea sistemului nervos. a afecta — Colegul meu a fest foarte afectat de eșecul sau la ultimul conjunc­ examen. tiv — Pentru dotarea cu aparatură a policlinicii au fost funcție afectate importante sume de bani. * — Țesutul conjunctiv face legătura între dermă și epî- ( ' dermă. —. Modul conjunctiv se formează cu conjuncția să. — .* '77 77 — Funcția se află în raport de interdependénta cu organțil’ anatomie. — în matematică f(x) exprimă o funcție. — Un prieten al meu are o funcție importantă la întreprin- * ' de re a unde lucrează. 35

Expresii și construcții a avea rol in — Sistemul nervos are rol în coordonarea activită­ ții întregului organism. a pune în pericol — Dereglarea activității sistemului nervos pune în pericol întregul organism. tot unitar în concordanța — Organismul uman reprezintă un tot unitar. — Sistemul muscular acționează în concordanța cu cu în folosul sistemul nervos. — Organele de respirație asigură schimbul de gaze în folosul întregului organism. Exercițiu : înlocui ți expresia « avea rol In cu echivalentele indicate, făcînd modificările și completările necesare : Sistemul nervos are rol in a) a avea funcția de a a avea funcție de coordonarea activității între­ a avea rol(ul) de (a) gului organism. a îndeplini rolul de b) cu rol în cu rolul de a cu funcția (le Model : a) Sistemul nervos are funcția de a coordona activitatea între­ gului organism. b) Sistemul nervos, cu rol în coordonarea activității întregului organism, contribuie la realizarea unității organismului. Sinonime și explicații adaptare = acomodare, aclima­ grav = periculos, serios tizare mediu = natură ; ambianță nutriție = hrănire, alimentare cerință = nevoie, necesitate, a pune în pericol = a amenința, a trebuință primejdui în concordanță cu ~ în acord cu a realiza = a face, a înfăptui relație = legătură, raport evident = clar, limpede a repartiza = a distribui excreție = eliminare, evacuare a transforma = a schimba, a pre­ în folosul = spre binele face funcție = rol, sarcină ; serviciu, slujbă, post Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) următoarele expresii : in concor­ danță cu, în conformitate cu, în acord cu, în consens cu. 36

Antonime central periferic inseparabil / separabil intern extern în concordanță cu în deza­ a regla# a deregla cord cu tot parte endocrin exocrin unitar # neunitar în folosul ,6 în detrimentul, în/spre paguba Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate din casetă. Exprimarea timpului (1) CÎND? Urmăresc planșele din eînd învăț la anatomie. „Atlasul anatomic4' in timp ee în vreme ee Invătind la anatomie, urmăresc planșele din „Atlasul anatomic\". Exercițiu : Completați spațiile libere cu verbe, formînd propoziții ; treceți verbele la gerunziu, făcînd modificările necesare : In limp ce . ... stomacul secretă sucul gastric. Am înțeles multe, cînd . . . In vreme ce .... profesorul desenează pe tabla. Model : — în limp ce digeră alimentele, stomacul secretă sucul gastric. — Digerînd alimentele, stomacul secretă sucul gastric. Am învățat aceasta (pe) eînd eram student. în timp ce studenției. în vreme ce fiind student. in / pe timpul în / pe vremea — Exercițiu : începeți fraza din casetă cu propoziția a doua și înlocnili pronumele aceasta cu diferite propoziții. Model : Cînd eram student, am învățat cum funcționează organele de digestie. 37

învăț In anatomic : cînd înveți și tu. cu tine. concomitent o data în același limp sitmàïan Cînd înveți tu la anatomie. fnMnri) învăț și cu. . îpvățăm la,anatomic concomitent, dcodtttțl. ' . în același timp, simultan. » Exerciții : 1) Adăugați verbelor următoare substantive și folosiți în propoziții (fraze) construcțiile ce rezulți.:, a secreta, a différa, a respira. Model : a secreta suc gastric 2) înlocuiți verbele din exercițiul 1 printr-un substantiv corespunzător și folosiți-le înpropoziții (fraze): 1 Model : a secreta — secreție 3) înlocuiți cuvintele subliniate ‘‘ a) cu termeni medicali : ă • Glandele endocrine produc substanțe care se'Varsă în singe. Aparatul digestiv arc funcție de hrănire. v. Una dintre funcțiile,principale ale organismului-este cea dc înmulțire. b) . cu antonime ;• ; Activitatea tuturor.organelor trebuie să fie în concordanță cu cerințele mediului (intern). Sistemul nervos (periferic) coordonează activitatea tuturor organelor. Hormonii sînt secretați de glandele* țexocrin). 4) înlocuiți cuvintele subliniate prin propoziții : Studenții l-au urmărit pe profesor în timpul operației. Venind spre facultate, l-am întîLîiiL 1 •; : Am terminat de citit cursul o d*atft cu tine.— Examinînd bolnavul. , medicul îi pune întrebări despre începutul bolii, în timpiil spitalizării, bolnavului i s-a prescris un regim alimentar sever. 5) înlocuiți pe cinci cu conjuncții sinonime : Cînd procesele metabolice se intensifică, sc- produce -a accelerare a ritmului cardiac. ■ ■ 'i- ' : ! • - A ieșit din eaWnr cînd' eu dormeam-.- Eu învăț cînd colegul meu sc plimbă. 38

? • „Studiul naturii, deși nu-1 formează pe medic, îl face totuși mai apt pentru medicină/4 (Anders Celsius, «astronom și fizician suedez, 1701 — 1744) • „Nu acționa asupra naturii decît ascultînd de legile ei/' (Vechi aforism medical) ? Terminologie : a afecta, derma, digestie, disfnncție, endocriți, excreție,. exoerin^ fibră, funcție, gaz, glandă, hormonlichid interstitial, limfă, rnediu ințern^ rnjedni încon­ jurător, mușchi, nutriție, reglare, respirație, secreție, suc gastric, țesut conjunctiv, vitamină. T e in ă : Folosiți într-o compunere.următoare^ cuvinte, arătînd legătura1 dintre ele, conform schemei de mai jos : celule

LECȚIA 6 COMPOZIȚIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI Substanțele care alcătuiesc organismele vii sînt. comjnțsi ai carbonului, așa cum substanțele lumii nevii sînt în dâjbtltatc compuși ai siliciului. Substanțele din organismele vii au o scrie de PJyPliciaV ^terminate de clementul lor de uazlă — cărbohul (C). Se poate spune despre chimia materiei vii că este,-carbo­ nului și că fără carbon mșr fi putiit apărea viață pe Pămînt. în formele existente astăzi. (M în substanțele organice*adprauj de carbon se leagă mai ales dq : oxigen (O), hidrogen (H), azot (N). Analiza elemei)țar^;G ynfi ^djmndnc avind origine diferită (plantă, animal, om)- aratei ifrmătoârefe medii ale acestor elemente de bază: în medie 1 c% ; ’i . i N% la plante 54,00 38,00 7,00 0,03 la animale 10,00 3.00 la om 21,00 62,00 . 9.80 3,10 21,05 ’ ■‘“■■•02.43 C, O, H, N, la care se adltugă- calciul (Ca), fosforul (P), potasiu! (K), sodiul (Na), clorul (CI), sulful (S) și magneziul (Mg), *»<’ numesc elemente funda­ mentale (sau macroélément?), Aceste 11 elemente sînt comune, injJP£^ons an » / ELEMENTELE VIEȚII / H ■. // /// jz Ÿ/ /// yiii J 7T8/ 2 B cN0 F ll 7î \" 71 7J 16 /7 **3 Na Mî ///> m y& nt m vA/b m m ut Al Si p s Ci io •(H ii TT-1 u I i» 2/ 30 31 33 4 K Ca Ti Mn F« Co Ni Cu Zn As Br pi— 4/ 99 S Mo 1 6 7E T-- - B oligoelemente macroelemente 40

tuturor organismelof'vii, ele găsindu-se rn aceleași proporții de la protozoarc pînă la mamifere. Se constată că ^ce^ste 11 elemente au masa moleculară mică și volumul molecular cel mai mjç din sistemul periodic al lui Mendeleev. Organismele vii le pot găsi cu multă ușurință în mediul lor ambiant de la suprafața pămîntului : avînd voluni molecular mic, ele pot trece fără difi­ cultate prin membranele organismelor vii. Cele 11 elemente au în primul rînd rol plastic, de constituire a structurii organismului. Ele sînt indispensabile vieții și formează 99,9% din totalitatea componentelor organismului, jucînd un rol esențial în desfășurarea proceselor vitale. A doua grupă de elemente o constituie grupa elementelor secundare (sau microelemenle), care formează împreună doar 0,1% din materia vie. Ele au fie rol catalitic, fie unul de formare a anumitor substanțe organice — fierul (Fe) în hemoglobina^ cobaltul (Co) în vitamina B12. «MOb; J Se v;ede, așadar,’ că materia vie e&te constituită din aceleași elemente chimice ca și materia lipsită de viață. ^Studierea unui număr mare.de specii de plante și de animale a permis identificarea în lumea organică a cel puțin 60 de elemente cuiiGscuțp din chimia anorganică. Pentru materia vie sînt caracteristice proporțiile. dintre diferitele elemente chimice și modificările pe care acestea le suferă, ceea ce arată specificitatea organică a vieții. Răspundeți la inire băii : 1) Care este locul carbonului. în. structura materiei vii? 2) Cum se repartizează C, O, II și N în organismele vii ? 3) Cè sînt inacro.cl.ementcj^.și ce. îijs.ușiri comune au ele? 4) Căre este rolul micrcelementelor ? Familii de cuvinte organ (a) Compune moleculă atom organic atomic organism compus molecular interatomic microorganism compunere macromoleculă intraatomic component intermolecular anorganic componentă intramolecular compoziție monomolecular (a) descompune Exerciții : 1) Folosiți în propoziții derivatele în -ic din familiile învățate. 2) Completați spațiile libere cu adjective corespunzătoare modelelor următoare : a) Sărurile acidului carbonic se numesc carbonați. J9 99 sulfuric „ ................ 99 99 fos[orie „ ............... 99 manganic „ ............... 41

tuturor organismelor-vii, ele găsindu-se rn aceleași proporții de la protozoarc pînă la mamifere. Se constată că ^ce^te 11 elemente au masa moleculară mică și volumul molecular cel mai mic, din sistemul periodic al lui Mendeleev. Organismele vii Ie pot găsi cu multa ușurință în mediul lor ambiant de la suprafața pămîntuhii ; avînd volum molecular mic, ele pot trece fără difi­ cultate prin membranele organismelor vii. Cele 11 clemente au în primul rînd rol plastic, de constituire a structurii organismului. Ele sînt indispensabile vieții și formează 99,9% din totalitatea componentelor organismului, jucînd un rol esențial în desfășurarea proceselor vitale. A doua grupă de elemente o constituie grupa elementelor secundare (sau microelemenle), care formează împreună doar 0,1% din materia vie. Ele an fie rol catalitic, fie unul de formare a anumitor substanțe organice — fierul (Fe) în hemoglobina, cobaltul (Co) în vitamina B12. Se vjede, așadar,' -că' materia vie este constituită din aceleași elemente chimice <ca și materia lipsită de viață. Studierea unui număr mare .de specii de plante și de animale a permis identificarea în lumea organică a cel puțin 60 dç: elemente cunoscn,țp • din chimia anorganică. Pentru materia vie sînt caracteristice proporțiile, dintre diferitele elemente chimice si modificările pe care acestéa le suferă, ceea ce arată specificitatea organică a vieții. Răspundeți la întrebări : 1) Care este locul carbop-uj-ui. în structura materiei vii? 2) Cum se repartizează C, O, H și N în organismele vii ? 3) Ce sînt macro.elepientçJfî. SÎ ceJnsușjri comune au ele? 4) Care este rolul micrcelementelor ? Familii d e cuvinte organ (a) compune moleculă atom organic molecular organism compus macromoleculă atomic microorganism compunere intermolecular interatomic anorganic component intramolecular intraatomic componentă monomolecular compoziție (a). descompune Exerciții : 1) Folosiți în propoziții derivatele în -ie din familiile învățate. 2) Completați spațiile libere cu adjective corespunzătoare modelelor următoare : a) Sărurile acidului carbonic se numesc carbonați. « „ sulfuric „ ............... >» „ fosforie ,, ......... „ „ manganic „ ............... 41

b) Acest obiect este acoperit cu zinc. Este zincat. afgint. 5Î ............ . h 1 -1 ’ crom. nichel.i ; ” 99 , ( '99 99 W' Această substanță s-a combinat cu hidrogenul și a dat o hidrură. ' ; J» . • n . M -99 ,, iodul ’ „ „ ............... „ clorul99 ......... 93 ' 99 f „ bromul „ „ ............... hcmo- „sînge“ hemoglobina, hémogramă macro- „marcu mtcro- „mic“ macroelement,' macroscopic microelement,' microscopic Exercițiu : Formați compuse cii macro- și/saii toiicro- de la următoarele cuvinte și indicați care au perechi antonime : biologie, climat, cosmos, film, moleculă, radiografie, structură. Model : biologie — microbiologie climat — macrocliiïiat / microclimat -tate dreptate, greutate, noutate, răutate a-, an- anormal, anorganic di- dioxid, dizaharidă Rețineți : Adjective Substantive caracteristic, -ă — caracteristică clinic, -ă — clinică component, -ă — componentă constant, -ă — constantă paralel, -ă — paralelă Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele de mai sus, atît ca adjective cît și ca substantive. ?, ; • : Model : a) în cadrul medicinei clinice un loc important îl ocupă medi­ cina internă. .’ b) Unitatea dintre învățămînt, clinică'și laborator este carac­ teristică școlii românești de medicină. 42

G n vinț c p .o I i $ e ni a n t i c e — Compoziția chimica à materiei vii este asemănătoare . cu aceea a materiei nevii. compoziție — ,,Rapsodia rom.àmVu este o compoziție muzicală fri plastic . ... ..care G.'Enescu a prelucrat motive din folclorul ro­ proporție a suferi (de) mânesc. ★ — Macroelemçptcle,, spre, deosebire de microelemente, au rol plastic. 7-. în urma accidentulu^.bolnavului i s-a-făcut.o opera;- țje plastică. , — Am. cumpărat 0 plasă, din material plastic. — Am jip prieten care este..student la Facultatea de, Arte X’laștîce,. ★ — Proporția carbonului în plante este de 54%. — Incendiul din localitate n-a fost de mari proporții. 1★ — Elementele chimice suferă unele modificări in orga­ nism. \"‘ — Colegul meu suferă de stomac: ’ Exercițiu : AlcătuiI? propoziții (frâze) cu verbele a suferi și a fi bolnav, folosind : a) numele unor boli ; b) numele unor Organe cunoscute. înlocuiți la punctul (a) verbele. amintite prin a avea. Model : a) Cînd eram copil, run suferit'de hepatită.. Cînd eram copil, «in fost bolnav de-hepatită. Cînd eram copil, V/m avut hepatită. b) Cînd eram copil, am suferit de ficat. Cînd eram copil, am fost bolnav, de ficat. Expresii și construcții it— —— ——-— :----- -------- ------ ;------------ ----» * ■ de bază — Componentul principal, de bază, al.substanțelor pr- ; 0 serie de ganice ește carbonul, ‘ — Macroelementele au 0 scrie de proprietăți, Urfâv ’■ - dintre ele fiind volumul molecular mic. -z • j;*., Sinonime și explicații ambiant = înconjurător ‘ mediu = de mijloc, mijlociu azot = nitrogen potasiu — kaliu compoziție = alcătuire, proporție =-- raport ; dimensiune. » : compunere rol plastic — rol structural a constata = a stabili, a observa serie = mulțime, șir elementar = simplu sodiu = natriu indispensabil = absolut necesar, vital = referitor la viață, indispen- de neînlocuit săbii vieții ; esențial, principal 43

Exercițiu : Găsiți cît mai multe substantive care pot fi determinate prin : de bază, elementar, mediu, vital. înlocuiți, unde este posibil, determinanții prin sinonime. Model : problemă problemă carte l de bară = carte l fundamentală Antonime a adăuga a scădea, a scoate, specific nespecific a lua la suprafață / în adînc, constant inconstant, variabil în adîncime indispensabil =£ dispensabil organic / anorganic cu ușurință cu greu. proporție =£ disproporție cu dificultate Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate și antonimele lor : la suprafața pămîntului, substanțe organice, a adăuga cîteva grame, a rezolva cu ușurință. Model : la suprafața în adîncul ★ Exprimarea timpului 2) CÎT (TIMP)? CÎTĂ VREME? DE CÎND ? PÎNĂ CÎND ? DE CÎND - PÎNĂ CÎND ? a) CÎT (TIMP)? CÎTĂ VREME? Reacția aceasta durează o oră. 0 operație de stomac mult timp. Examenul oral cinci ore. Vacanța de iarnă două săptămîni. Studiile la medicină cinci sau șase ani. Operează b) DE CÎND ? Examinează Studiază o oră. E în vacanță patru ore. de doi ani / cînd a venit în 44 România. trei zile.

Operează (c) PÎNĂ CÎND ? Examinează Studiază la ora două. Ia ora opt. E în vacanță pînă în 1989 / (cînd) va termina . facultatea. săptămîna viitoare. (d) DE CÎND - PÎNĂ CiND ? Semestrul al doilea durează din februarie pînă în iunie. (e) CÎT (TIMP)? CÎTĂ VREME? Mușchii consumă cît timp ! cîtă vreme sînt în activitate. energie atîta timp / atita vreme cît 3 pînă (cînd / ce) 1 2 Exerciții : 1) Citiți fraza din caseta (e) în ordinea 2 3 1. Model : 1) Cît timp sînt în activitate, mușchii consumă energie. 2) Folosiți în fraze conjuncțiile din casetele de mai sus. 3) DE CÎTE ORI ? Trebuie să ne prezentăm la medic de două ori pe an. pentru control «r (De alîtea ori) ne de cîte ori prezentăm la medic sîntem bolnavi. Ne prezentăm la medic (ori) de cîte ori oricînd (întotdeauna) cînd (de fiecare dată) eînd Exercițiu : Completați spațiile libere cu propoziții care arată timpul : Se recomandă spitalizarea bolnavilor___________________ Starea de oboseală apare_________________________ Te voi corecta_____________________________________ ? 45

Exerciții : 1) Folosiți în propoziții (fraze) următoarele construcții elemente fundamentale rol plastic masă moleculară rol catalitic proporție medie procese vitale elemente secundare indispensabil vieții 2) Scrieți numele următoarelor elemente chimice și folosiți-le în propo­ ziții (fraze) : Na, K, N, P. 3) Completați coloanele cu alte cuvinte formate cu aceleași elemente de compunere : macroeZemen/ mieroelemenl 4) Folosiți în propoziții (fraze) următoarele cuvinte : cît (timp), pînă (cînd), de atîtea ori ... de cile ori. 5) Completați spațiile libere cu conjuncții : Bolnavul rămîne la spital ... se face bine. ... e în operație, nu-1 putem deranja pe chirurg, w.. merg la spital 'și îmbrac halatul alb, de atîtea ori mă gindesc cu emoție la viitoarea mea profesiune. ? Știați că ... ? • Lipsa fierului duce la anemie. • Magneziul și polasiul au o importanță vitală peutru buna funcționare a inimii. • Mercurul și plumbul pot da intoxicații puternice. ‘! Terminologie : albumină, atom, azot (N), brom (Br), calciu (Ca), carbon (C), cataliză, clor (Cl), cobalt (Co), crom (Cr), dioxid dc carbon, ficat, fier (Fe), fosfor (P), hemoglobină, hepatită, iod (I), kaliu (K), magneziu (Mg), mamifere, mangan (Mn), masă moleculară, medicină internă, membrană, moleculă, natriu (Na), nichel (Ni), operație, optică, plastic, potasiu (K), protozoare, siliciu (Si), sodiu (Na), sulf (S), volum molecular, zinc (Zn). Temă: Folosind o carte de chimie, arătați în scris proprietățile următoarelor elemente chimice : C, O, H, N. 46

LECȚIA 7 MEDICINA OMULUI SĂNĂTOS Sănătatea este definită ca stare a unui organism ale cărui organe funcțio­ nează normal. Starea de sănătate presupune un echilibru perfect între funcțio­ narea diferitelor organe, aparate și sisteme. în plus, în conceptul de sănătate trebuie să includem și relațiile complexe ale organismului, ca tot unitar, cu mediul înconjurător, modul specific de a reacționa al organismului la agre­ siunea și nocivitatea factorilor de mediu. Sănătatea este privită, deci, și prin prisma capacității organismului de a se adapta la mediu. Principiul „O minte sănătoasă intr-un corp sănătos\", cunoscut încă din antichitate, își păstrează pe deplin actualitatea. Așa cum un organism bolnav va influența gîndirea individului, tot așa și un psihic afectat va deregla funcțiile organelor. De exemplu, o tensiune nervoasă va provoca o nevroză gastrică, manifestată prin hipersecreție, care, dacă persistă, va duce la ulcer. în fața problemei fundamentale a adaptării omului la acțiunea factorilor 47