Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)

Zidirori în abstract Fantezie Cineva... bate la poarta zăpezii, îţi urneşti cu greu gândul... cine a cutezat să tulbure visarea, să înlăture umbra... nicio licărire a candorii nu te sfieşte, rămâi un munte străjuit de nămeţi din care plâng sloiuri de nostalgii. 101

Biblioteca Cronopedia 102

Zidirori în abstract Eugen Dulbaba Data și locul nașterii: 2 iulie 1970, Drobeta Turnu Severin. Profesia: Director şi Redactor la Revista Eudava, membru al Societăţii Scriitorilor Danubieni şi al Cenaclului Orfeu, VABAGOND VESEL în viaţa de fiecare zi pe care şi-o petrece. Apariţii editoriale: Gazeta de Severin, Datina, Radical, Caligraf, Mehedinţeanul, Jurnal de Mehedinţi, Pro Europa, Revista de Sud-Vest, Obiectiv Mehedinţean, Cafeneaua politică şi literară, Informaţia de Severin, Vorba noastră, Expres în Mehedinţi, Adevărul, Forum Dunărean, Amfitrion, Slova Creştină, Confluenţe literare, Atitudini, Revista Argeş, Mehedinţiul literar, Mozaic, Steaua Severinului, Eudava, şi altele. Volume proprii: Fără titlu – 1999, Avioane de hârtie – 2000, Operaţii inestetice – 2002, Silabe irosite – 2003, Zig – zag (poeme puerile) – 2003, Doar tăcerea – 2004, Echimoze – 2004, Simplu dar echivoc – 2005, Înfrângeri ascunse – 2007, Dimensiuni alungate – 2009, Avioane prăbuşite – 2009, Însingurări fertile – 2011, Piruete în labirint – 2013, Aida – 2016, Devieri de bunăvoie, Sinapse şi libelule, Piruete în labirint Volume colective, antologii, dicţionare: Dintre sute de catarge – 2011, Stele-n cer – 2013, Noi suntem iarăşi trecutul – 2014, Călătorie în regatul cuvintelor, vol. II, III – 2014, Prietenie prin poezie, Poezia prietena mea, Un vers o poezie – 2014, 103

Biblioteca Cronopedia Prietenii literare, Baia Mare – Drobeta Turnu Severin 2016, Booketiera de la Castel – 2014, Cinstire Înaintaşilor 2015. Apare în caietele cenaclului literar Orfeu Inclus în Dicţionarul scriitorilor mehedinţeni Album monografic Drobeta Turnu Severin Inclus în: – Dicţionarul personalităţilor mehedinţeni – Dicţionarul personalităţilor mehedinţene, autor Virgil Tătaru – Album monografic Drobeta Turnu Severin – Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin, autor Mihai Butnariu – Istoria Municipiului Drobeta Turnu Severin, autor Nicolae Prună Despre cărţile sale, au scris numeroşi critici, scriitori şi jurnalişti: Dan Buciumeanu, Victor Rusu, Eugen Măicăneanu, Valeriu Armeanu, Dumitru Augustin Doman, Mihai Antonescu, Emil Albişor, Ion Şerban Drincea, Iustin Stăvaru, Mircea Popescu, Constantin Juan, Dana Zaharia, Anna Eichert, Florian Copcea, Gheorghe Florescu, Victor Sterom, C. Dumitru, Elena Trifan. Pe lângă poezie, Eugen Dulbaba a publicat în ziare şi reviste locale şi din ţară, cronici literare, eseuri, articole, nuvelă. Împreună cu profesorul poetul criticul, scriitorul şi jurnalistul Victor Rusu a realizat emisiunea de televiziune: Revista Revistelor. Este prezent în emisiunii TV, realizate de Stela Popescu şi Valentin Vasilescu. A făcut parte din grupul redacţional al ziarului Jurnal de Mehedinţi şi al revistei Holistiq. 104

Zidirori în abstract Capriciu indecent (Loli...) Lui Emil Brumaru Caut o virgină nimfomană Să-mi satisfacă poftele perverse Când luna este în sutană Iar cerul nu prezintă averse. Caut o secundă indiscretă Să-mi împlinească fantezia Apoi cu patimă secretă Minutele să îşi instaureze nebunia. Caut un moment lipsit de personalitate Capabil lângă stâlpul infamiei Să îmi şoptească despre fructele stricate Cât sunt de dulci în ora liturghiei. Sete Ţi-am băut din păr Stropii de ploaie Din lacrimi Ţi-am băut pupila În cercei Îţi simt urechea scursă 105

Biblioteca Cronopedia Am strâns-o în mână Iar tu pe cea nescursă A mea ureche Ai muşcat-o De prea mulţi dinţi Cu urme a rămas Ascultătoarea mea ureche De vorbe mincinoase auzitoare Sărbătorită cu însetate Promisiuni şoptite Pe când îţi beam din sfârcuri Naufragiul bănuit În nopţile cu ploaie şi umbrelă Când trupul îţi va fi uscat Şi nebăut Cum altădată Însetarea Îl scălda în râuri Nesătulă. Nostalgie amicală De sânii contestaţi În dimineaţa redutelor Lovite cu vodcă şi tutun Iţi aminteşti Cu frenezia Celor căzute lângă meterezele 106

Zidirori în abstract Uitării A fost un timp când doar privirea Făcea bancnotele să înverzească Paharele să se golească Iar mersul calm Ce e şi astăzi exersat Cu măiestrie de novice Stârnea pe încrâncenaţii din taverne Păcat însă de noaptea aceea Când arogantă printre amatori Ai refuzat indiferentă Avansurile celui care te iubea. Din dulcele stil vertical De prea mult verde Ofilisem De mult prea multe Sărăcisem De prea mult acru Mă îndulcisem De prea mult Sacru Mă înălţasem De prea mult Zeu Înmărmurisem De anii ce au trecut În zile peste el S-a îngropat 107

Biblioteca Cronopedia Titlu Cu onomastice urări 108 Eu încă viu Mă plimb îmbălsămat De lacrimile răposate Şi sudoarea sezonieră El încă mort Se lasă regretat Printre scaieţii Ce au cutreierat Atunci prezenţi Pe haina putredă Împărătească Azi cartea îşi răsfoieşte autorul Cel cu fantasme şi clocotiri nocturne Explorate Azi cartea îşi reneagă personajul Prea glorios, fatal, exagerat şi schizoid Urgent în replici Nedrept cu ignoranţii Azi cartea îşi unelteşte titlul Pretenţios şi arogant Expus în librărie Fără de copertă Azi cartea din vitrină E pusă la retur

Zidirori în abstract Nemernicia preţului Aruncă cititorul jalnic În lumea utilajelor Cea fără Demoni, Procese Şi Castele exigente Unde misterul e batjocorit Pomada refuzată Decorul retezat Iar îndoiala nu se mai comportă. Epilog După atâta fugă şi chemare Discreditat poetul se retrage Îmbătat cu farmecul prea mediocru Ce nu l-a părăsit Câtă infatuare Să recunoşti absenţa Scopului de neatins O gravă satisfacţie se împleticeşte Puzderia de păcate Refuză înfăptuirea Formei celei noi Să fie pedepsit Anacolutul Cel ce stârneşte acum mila 109

Biblioteca Cronopedia Admiratorilor când vor fi înhămaţi La coerenţă şi discurs. Ritual Cain Cei care strâng cu dinţii lira Când se cutremură în plăceri Zamfira Sunt fermecaţi până târziu Iar din al dragostei pustiu Se întoarce hora nejucată Rămasă mult prea înflorată După nebune învârtite La care toţi şi pe sărite Au mângâiat cu ochi bezmetici Formele sânilor eretici Trişti, zvelţi şi neademeniţi Din vremea sfinţilor părinţi Ce n-au putut să îşi alunge Gândul păgân în psalmi şi ruge Iar trupul gol încremenit Este dovada că au poftit. 110

Zidirori în abstract Eugenia Rada Ioniţă Anul nașterii:4 august1967, în Comuna Vlădaia, Judeţul Mehedinţi Studii:opt clase, Școala Generală, Vlădaia Profesie: ţărancă Abstract În tristeţele tale Șchiopătau cerbii Freamătul pierdut al brazilor Cu o fostă poveste de iubire Netemătorii luminatori Arătau calea oprită Să nu îngheţe copacul inimii Tocmai de aceea tăiatul pietrei Desprindea bucăţile de trupuri. 111

Biblioteca Cronopedia Strânge în coșul pieptului Florile pierdute purtate de apă, Aleargă pe pajiștea ceasului, dă-i înainte, Pierde-te puţin în senin Într-un cutremur pe care roua Îl face dimineaţa. Rugină Nu condamna căderile stelelor Închisoarea lutului Pe care liber își prind rădăcinile Vii și nevii, trăind la umbra florilor Bătălile zilelor împotriva nopţii Încă se mai aud în respiraţia cetăţii Cavaler măcinat de dorinţi Rugina rodea încetișor din trecut Crengile ninse de iernile albastre Alte lăstăriri de schimbarea numelui Se agăţau de șuvoaile apei Miracolul rodirii nucului Aducând răcoarea aproape. 112

Zidirori în abstract Strigături N-am strigat tăcerii noastre, Alelei și al dorului, n-am strigat nici stelelor, Alelei și al dorului,pe sub poala fagului, Călcând iarba ciutelor, La conacul de sub munte, Făcut-ai lele punte, N-am strigat la Dumnezeu, N-am strigat nici codrului. Din cornul bivolului,pe valea bobului, Frunza–n dungă lăcrima, Luminitele, păpădiile, Zdrobite cu vrăjitoriile Pe drumuri aruncate Chipuri descântate N-au dat rezultate. N-am strivit cicoarea în pumn, Dor nebun și dor ales, Mătrăgună seacă, minte întunecată, Ciuma s-a întins Și ea a cuprins Castele și broaște Fără de ieșire, fără de iubire... Câtă înșelare, câtă amăgire, Te usuci pe tine ca o dezgolire Stârpitură seacă 113

Biblioteca Cronopedia Goală ca o troacă Te faci și aleasă, Nicidecum frumoasă, Fără de ieșire, Fără de iubire Nu poţi pustii, Inima goli, Florile răni Lumina să o împrăștii Când cântă cocoșii. Alelei și al dorului, dor nebun și dor ales Numai de codru înţeles. Remușcare Nu umbla peste mormintele Care păstrează focul iubirii Care încă se regăsesc În candela florilor semănate de tine Cât de rău ţi-ar părea... Nimeni nu vine, Doar chemările se suspendă În tremurul lacrimii. Și totuși, Vin sărbătorile În ritmul colindei, Salbele sublimului îmbracă cimitirele. 114

Zidirori în abstract În mormintele uitate, Într-o singură inimă Se găsesc celălalte. Astăzi Undele răsfaţă marginile nopţilor, Plăcintele făcute de mîinile mamei Cu mere roșii, nu o să le întâlnești Decât când ești copil. Luatul în braţe făcut cu blândeţe, Spartul nucilor cu ciocanul, Dimineţele atât de dulci Să dormi ceva mai mult. Iernile cînd trasul cu sania, Mănușile făcute din lînă Repede, venirea în casă Nu poţi să le uiţi. Curat Imaginile clopoţeilor de gheaţă Se intersectau în peșteri Ca și cum prietenii mei le uitaseră Din greșeală, respiraţia fiecărui cuvânt Întâmpina colacul primăverii În curăţenia lunii. Nu dispăruseră întîlnirile, 115

Biblioteca Cronopedia Mersul prin dealurile stelelor Și învăţăturile timpului Mai ales valurile cu sunetele Fiecăruia în parte. 116

Zidirori în abstract Gabriela Mimi Boroianu Născută în Drobeta Severin în vara anului 1967, într-o zi de 13 iunie poeta Gabriela Mimi Boroianu a debutat în anul 2014 cu volumul de poezii „Cântând iubirea” – Editura Editgraph, prefaţat de doamna Lenuş Lungu, urmând apoi încă patru volume: „Balada iubirii” – Editura StudIS 2015 – volum prefaţat de scriitorul Ion Vanghele, „Jurnalul unei muze” – Editura StudIS 2016 – volum prefaţat de domnul profesor Constantin Stana, „Efemeride” – Editura StudIS 2017 – volum prefaţat de criticul literar Victor Rusu, „Nostalgiile cuvintelor – Editura StudIs 2018 – volum prefaţat de criticul literar Victor Rusu. Redactor al revistelor Cronos – Peniţa de aur și Taifas literar, a fost inclusă în peste douăzeci de antologii și a colaborat cu mai multe reviste din ţară precum Amfitrion, Caligraf reviste aflate sub egida Uniunii scriitorilor români, „Amprentele sufletului”, „Mantaua lui Gogol”, „eCreator”, „Terra Grifonis”, „Bogdania”, „Cafeneaua politică şi literară”, „Dor de Dor”, „Confluenţe Literare” (on-line), „Constelaţii diamantine”, „Singur”, „Arca lui Noe”, etc. 117

Biblioteca Cronopedia Jucând X și 0 cu viaţa privesc albul colii de hârtie e atât de alb că mă dor ochii iau pixul și trag o linie dreaptă așa ca linia aceea a aparatului care măsoară pulsul vieţii nici un gând nu o deranjează mă deranjează pe mine s-au adunat toate și bâzâie ca un roi de ţânţari cred că legătura neuronală dintre creier și mână e întreruptă undeva altfel nu înţeleg refuzul literelor de a se lăsa desenate doar linia aceea dreaptă continuă să taie coala albă ca un drum fără întoarcere 118

Zidirori în abstract Copaci fără anotimp cădeau culorile una câte una sub vântul dezamăgirilor și se amestecau cu pașii noștri ce nu-și mai găseau sensul și ne învârteam în cerc ca luna după soare și ca soarele după lună de nu mai aveam dimineţi fără vânt și nopţi fără suspine și nu ne puteam opri din numărat clipele ce treceau așa cum treceau anii noștri depărtarea creștea între noi cum creștea tăcerea ce ne înghiţise cuvintele până anotimpul nostru a rămas dezfrunzit cocorii schilodiţi de aripi ca noi de vise ţipau către ieri de frica zilei de mâine iar ţipătul lor cădea 119

Biblioteca Cronopedia ca o sentinţă peste adevărul zilelor noastre norii dansau haotic în privirile ce rătăceau căutând tinereţea și vântul ne șoptea ne șoptea numai anotimpul nostru-și pierduse cuvintele frigul ne-a pătruns până la os umbrele ni s-au strâns în sufletul bântuit de întrebări iar noi am rămas singuri atât de singuri că până și oglinzile refuzau să ne vadă îngenunchiaţi cu braţele întinse către cer semănam din ce în ce mai mult cu niște copaci fără anotimp Ţara lui niciodată dangătul clopotului își răsfira tânguirile peste valea amorţită a sufletului căzuse bruma 120

Zidirori în abstract pe drumul meu nu venea nimeni numai plecările își luau zborul în spate și se duceau și se duceau în ţara lui niciodată de unde nu se mai întoarce nimeni și locul lor rămânea gol numai bun de cuibărit tristeţile simt asta adună amintirile din cotloanele gândului și rup cu ciocul lor ascuţit bucăţi din inimă și le împletesc cu fir de nesomn dospit în amarul lacrimilor ca fericirea să nu mai recunoască locul unde altă dată se adăpa 121

Biblioteca Cronopedia Ecou e noapte iar... 122 dimineaţa pare atât de departe că am sentimentul că nici după două vieţi n-o voi prinde și luna râde râde cu faţa ascunsă în umăr de câte ori o privesc îmi pare cerul o oglindă ce reflectă sclipirile ochilor mei nu pot să dorm de teama că voi pierde răsăritul și nu voi auzi ţipătul pescărușilor mi-am aruncat cuvintele în apele Dunării și te tac ca pe o poezie scrisă în altă limbă dar se întorc cu fiecare val strigându-te ca un ecou al inimii ce nu te poate uita

Zidirori în abstract Ţipăt vise amorţite-n aripi de plumb dans șchiopătat de păsări oarbe ţipăt de copaci îngenuncheaţi gheara morţii piaptănă gândurile surâsul dimineţii amurte buza câmpiei alb și negru tremur de pleoape Dumnezeu căzuse în disgraţie Strigăt se lasă ca ceaţa aproape palpapil apăsător... umed și greu rotindu-se ca un câine ce te mârâie căutând locul de unde să muște 123

Biblioteca Cronopedia și nu știi cum să te aperi nu merge cu marș nici cu fuga respiri cu sentimentul că primești aerul cu porţia până și cuvintele se ascund când îi simt mirosul inima bate mai repede bubuind în urechi ca tobele apocalipsei gândurile se succed cu repeziciunea apelor de munte iar tu te simţi ca un înecat care nu știe câte secunde mai are până și pereţii ai senzaţia că te strâng că lumea se îndepărtează că între tine și ea se ridică un munte de gelatină prin care nu poţi trece și furia crește în tine ca drojdia în pâinea pusă la dospit până nu mai știi cine îţi sunt dușmanii și cine prietenii 124

Zidirori în abstract începi să mârâi să muști la întâmplare ca un orb ce nu mai vede lumina și amușinezi dâra de sânge vrând mai mult mai mult până nu mai rămâne nimic pur în tine și te transfori până nu te mai recunoști în lacrima celor din jur ești tu sau el și realizezi că îl simţi în tine ca pe un virus ce-a trecut de piele și te roade pe dinăuntru stăpânindu-te sufocându-te înlocuindu-te și ridici ochii la cer implorând Doamne eu singur nu mă mai pot salva... 125

Biblioteca Cronopedia 126

Zidirori în abstract Irina Lucia Mihalca Data și locul nașterii: 05. 05. 1967 – Piatra Neamţ Experienţa redacţională: COLABORĂRI 2012-2016 Revista „Actualitatea irl” – Dublin-Irlanda, redactor departamentul cultură 2010-2011 Revista virtual-literară „Faleze de piatră” – redactor- colaborator, „Cititorul de proză” – secretar de redacţie 2002-2005 Revista IT „Era Comunicaţiilor“ – rubrica Software de la A la Z- redactor-editor 2016 – membra a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova. Cărti, articole şi publicaţii „Cerul din inima mea –Editura Eurostampa, Timişoara, 2017 „Dincolo de luntrea visului”, Editura Muşatinia, Roman, 2016 „Aliteraţia timpului”, volum de poezii on-line, Însemne Culturale, 2012 Antologii: 2018 „Vina zilnică a frumuseţii”, 2014 „Roşu Mocnit”, 2013 „Autograf pentru m(â)ine”, 2013 „Meridiane lirice”, 2013 „O zi ca un poem”, 127

Biblioteca Cronopedia 2012 „Însemnele unei tăceriţ 2012 „Amprente temporare”, 2012 Antologie de poezie şi proză „Confluenţe Lirice”, 2011 Antologia de poezie „Arta sfâşiată”, 2011 Antologia de versuri „Lanţul Prieteniei”, 2011 Antologia de literatură pentru copii „Covorul zburător”, 2010 Antologia de poezii „Însemne 2010 Antologie tipărită de poezie a finaliştilor câştigători ai concursului naţional literar „Incubatorul de condeie” IDC 2010 - secţiunea poezie romantică, antologie electronică a scriitorului amator din România Publicaţii în reviste literare: 13 Plus, Absolut, Actualitatea Literară, Actualitatea irl, Agora literară, Algoritm literar, Alternativa, Alternanţe, Apostrof, Ardealul literar, Armonia, Armonii culturale, Arumunet Albania, Ateneu, Atelier Liternet, Banat, Basarabia literară, Bogdania, Boema, Bucovina Literară, Bucovina, Cadran Cultural, Caiete silvane, Citadela, Cronica, Chronos ~ Peniţa de Aur, Climate literare, Clipa, Colţul literar, Confluenţe româneşti, Constelaţii diamantine, Contact internaţional, Contraatac, Cuib Literar, Dăruiri literare, Destine literare, Dor de dor, Dunărea De Jos, Ethos, Ex Ponto, Familia, revistă lunară de cultură, Familia noastră, Revista Familiei, Feed Back, Faleze de piatră, FRATE, Gandacul de Colorado, Grailu Armanescu, Hellis, Hyperion, Inedit, Izvoare, Izvoare codrene, Luceafărul, Lumina, LitArt, Lohanul, Levure Litteraire, Melidonium, No.14 plus minus', Negru pe alb, Nomen Artis, Nord literar, Observatorul, Oglinda literară, Omniscop, Onyx, Pagini Româneşti, Poezia, Portal Măiastra, Rapsodia, Radio Metafora, Radio Melbourne, Rădăcinile iubirii, Regatul Cuvântului, Revista Nouă, Rocada, România Ta Diaspora, Salon literar, Sansa, Semne bune; Sfera Eonică, Singur, Sintagme literare, Spaţii culturale, Suspans, Târgovişte literară, Tribuna noastră, Urmuz, Vatra, Visul, Ziua de Constanţa. 128

Zidirori în abstract Cea mai frumoasă călătorie, desprinderea de trup Strângi versul meu în cupa din care beau zeii ambrozia iubirii. Zile şi nopţi am băut asta. O clipă în respiraţia timpului, un ocean adunat din atâtea picături de da şi de nu! Visezi la un zâmbet floral, aştepţi primăvara care să-ţi cicatrizeze gândurile. În care deltă, unde-i adevărul din trestiile zvelte? Mă viscoleşte tăcerea ta, asurzitoare tăcere, cu multe ninge, acum, între noi. Mi-e frig, iubitule! Să împărţim veşniciile, eliberează-te de tot, alungă norii, un strigăt al durerii, doar! Sunt floarea ta albă – copilul care se bucură de emoţiile ce-i curg în adânc –, floarea albă în aşteptare, mai atentă cu ea, mai senină şi pură. Ce vise îţi doreşti? Alege simfoniile ce aparţin timpului iubirii! La graniţa dintre clipă şi uitare, în aripile lor palpită sufletul etern, petale de vis ce lucesc în irizări de maci – vise-alexandrine, vise-cub, vise curgătoare, vise-curcubeu, vise-evantai, vise-adunate în amfora inimii –. 129

Biblioteca Cronopedia Să facem câţiva paşi prin zăpadă! Simţi mângâierile soarelui? Să ne plimbăm pe câmpia albită de zăpada neatinsă de gânduri, să construim un igloo şi să dansăm printre îngerii de zăpadă care-şi continuă cântările! Oare cum vibrează norii când sufletu-i atinge? Ce n-am putut vedea, mi-ai adus în vise, cu tine-am trăit, în vis, cea mai frumoasă călătorie, desprinderea sufletului de trup. Aici e-o cheie, cheia partiturii cântate, atingerea de viaţă, oglindă ţi-am fost, multe ţi-am revelat, multe ţi-ai amintit. Să ne privim moartea în faţă! Ştii că nu există momente obişnuite, ştii că nu moartea e tristă, mai trist e că oamenii nu se mai apropie, ştii că un luptător nu renunţă la ceea ce iubeşte, găseşte iubirea în tot ceea ce face. Ştii că suferi şi vei suferi pentru că nu poţi păstra la infinit fericirea, şi totuşi, luptă, luptă pentru tot ceea ce iubeşti, luptă şi trăieşte cu adevărat, fii viu! 130

Zidirori în abstract Şi mai ştii că nimic nu e întâmplător, chiar şi întâlnirea noastră, până când vei înţelege că totul are un scop, depinde doar de tine să-l găseşti în zilele ce-ţi trec uluitor prin viaţă. Corabia de vise Străbaţi furtuna deşertului în căutatea celei care ţi-a răscolit visele noapte de noapte, cascadă curgând în carnaţia coapselor răsucite din unda de dragoste. Ţi-e dor de răpirea primei bătăi a inimii, de primul pas prin oglinda lungă în care coridorul întunecat transformă realitatea într-un sărut şi-n aripile sufletului prin care pluteşti. Nu ai uitat privirea întâlnită şi-acele linii curgătoare ce duceau spre ea cu-atât de mult timp în urmă. Toată speranţa ţi-e în aşteptare, punctul de pornire al iubirii eterne. O viziune, dincolo de tot ce-ai contemplat, ţi-a fost de-ajuns să o iubeşti, 131

Biblioteca Cronopedia o înmugurire repetă crisalida, în timp ce durerea ţi-e greu de suportat. Prin focul trezit, trecători suspendate în spaţiu se îndepărtează cu fiecare popas. Pentru ea visul tău zăboveşte, adâncit în zidurile sfinte din inima ta. Nisipul, strălucitor ca diamantele, respiră în aşteptarea brizei ce va spăla lacrimile tale. Şi totuşi visul continuă, te afli la jumătatea drumului spre râul ce curge în oceanul de lumină, doar pădurea de cuvinte tremură de teamă, îngrădită în noapte. Numeri orele durerii şi secundele chinului prin care, într-o linişte virgină, ţi se derulează imagini dulci-amărui. Te-ntrebi „cât arată măsurătoarea apei?”, acel timp în care orele se măsurau cu o clepsidră. Fiorul melodiei îţi scapă, simbol şi serenadă, gardenia din părul ei – floarea sufletului –, 132

Zidirori în abstract miresme subtile persistă în tine. O inimă rănită plânge, priveşti stelele şi respiri aerul nopţii – Abisul fecundând veşnicia Tăcerii – până când auzi un cântec de leagăn, fantoma ei în fiecare cadenţă şi vibraţia adusă de vocea ei sub un cer adăpost. Simţi atingerea Cerului? Te urmează în vis... Dacă Timpul s-ar opri – Îmi place anticariatul unde răsfoieşti visele, îmi aduci Cerul mai aproape, graţie şi mişcare, pastel de acuarelă, accent de tempera şi tuşul prin care culorile trăiesc intens. Precum fluturii albaştri treci prin axiomele mele, dacă Timpul s-ar opri pe genele tale, clădirile din Veneţia ar avea sens! îmi spui. Închide ochii şi simte dorinţa-n cascadă ce curge-n grădina misterelor, ascultă vocea gânditoare a ploii, mesagerul ce-ţi poartă paşii spre paradisul vieţii. 133

Biblioteca Cronopedia – Nu intra în Palatul Sunetelor închise în Neant! Acolo, vioara departe îşi duce lacrima cântecului de lebădă sau o poveste de bun- rămas, încă persistă parfumul amărui de migdal crescut în deşertul culorilor. Continuă-ţi drumul, inspiră adânc aerul dimineţii de toamnă, roagă-te şi-aşteaptă, rând pe rând, să-ţi înflorească visele! Nu le opri zborul, nu le lăsa-n uitare, sărută petalele mov-aurii de irişi, evadează din tărâmul umbrelor scăldate-n durere, trăieşte doar în lumina clipei prezente, fără să striveşti amintirile dragi, sufletul tău va recunoaşte clinchetul speranţei, urmează-i sunetul! Eşti unic în lumea asta, nu ai nevoie de zborul altor cuvinte, acum eşti pregătit, deschide ochii, priveşte totul în jur, ascultă-ţi vocea trepidantă a sângelui, nu te va minţi, respiră adânc visele tale şi lasă-le să-ţi invadeze inima! 134

Zidirori în abstract Dumnezeu deseori se-arată, – o lume paradoxală, miracolul tău revelat – păstrează poemul acesta în buzunarul inimii tale. Impromptu pentru tine Am aruncat în neant toate semnele de punctuaţie, toate cuvintele nespuse din spaţiile albite. Lumina are distanţe sau e necuprinsă? – Imaginaţia ta, iubito, este ca un pârâu limpede ce vrea să treacă şi prin pietre. Una din pietre sunt eu, cântecul eşti tu! Dincolo de vânt nu este niciun vânt, dincolo de cântec nu este niciun cântec, dincolo de vis nu este niciun vis, dincolo de spaţiu nu este niciun spaţiu, spaţiul, chiar dacă de necucerit, uneori e vântul, uneori e cântecul, uneori e visul în care păşim nedumeriţi. Simţi cum punctele îngreunează spaţiile dintre noi? Cândva, un punct înnegrit te-ndurera atât de mult. Măreşte la infinit punctul acela şi vei vedea ce înseamnă – un punct abisal –, un punct legat de un altul, construit în spirală când ascendentă, când descendentă. 135

Biblioteca Cronopedia Nu cred în punctul tău implantat la hotarul tăcerii, chiar dacă nu dispare. Nu cred în acel punct fără întoarcere, după fiecare punct urmează noi şi noi întinderi. Nu cred în natura moartă a tabloului privit împreună, nu cred în norii întunecaţi purtaţi de furtuni trecătoare, nu cred în penitenţa impusă. Aurorele nu obosesc în puncte de suspensie, ascund gânduri şi preced dialoguri. – Vreau să mă opun şuvoiului răcoros şi puternic, am mereu un vis în care cuvintele tale se contopesc cu el. Dincolo de fulgerele ploii ai revenit, îţi aminteşti cum mi-ai prins mâna în ploaie? Zâmbetele nu se pierd stinse în noapte, visele sparte suspină agăţate, încă, de firele de păianjen din oaza deşertului de nisip al patului tău. – O oră ţi-ar fi inversat polii definitiv, nu te-ai mai fi întors pe acelaşi drum. Deschide uşa cu piciorul şi caută acolo cheia strigătului tău, aştept tulburarea apelor spre vindecarea inimii mele! Dansează cu viaţa, iubitule! Cred în câmpia infinită din noi, în fiecare petală depusă fundaţiei construite 136

Zidirori în abstract şi-n zborul nemărginit spre aştri. Am nevoie de clipele care vin şi trec prin noi din clepsidra veşniciei, de muzica ce lasă să curgă timpul în inimile noastre, ca un foc ascuns în exilul unui destin, răscolind tot universul, de pierderea mâinilor noastre ce-alunecă liber în briză şi culoare, de fascicolul sărutului ce trece prin lumina stelelor, de interludiul parcurs de ceaţa ce-adună praful nopţii, lăsând, în urmă, o dâră a tăcerii şi melancoliei. – Dacă tu eşti Cerul, atunci mâna mea e întinsă spre lumina din tine! Când Totul se oglindeşte într-un punct, acel punct se revarsă în Totul. De tine, de mine, de noi, am nevoie... În contopirea Cerului cu Pământul Marele Magician al Timpului a întins degetul pe Tabla de Joc, azvârl în lac o pietricică, dinspre centru spre exterior, cercuri de oscilaţii 137

Biblioteca Cronopedia schimbă vibraţia lacului, continuă să rămână, chiar dacă piatra, în dansul umbrelor, s-a aşezat pe fundul lacului, în acelaşi timp, arunc mai multe pietre, cu rapiditate, multe cercuri se-mprăştie pe apă, împletite între ele, ca două verighete, conectate, în drumul lor, de a fi o parte din lac, fiecare încearcă să se integreze, în căutarea unicului scop, îmbrăţişarea cercurilor de lumină pe Tabla de Joc şi-n Cer. Aştept ca Marele Magician al Timpului să-şi ridice degetul în aer. Prin fiecare vis merg înainte, un drum inspirat în căutarea propriei pietre filosofale, trec de aroma amăruie a amintirilor-fantomă, tânguitoare cantilene, ca aburul se urcă prin corzile armonice, totul se accelerează, pătrund în spaţii sacre din filele cărţii naturii, merg mai departe, desfrunzită de tot ce credeam că sunt, 138

Zidirori în abstract străbat nemărginirea, visez cel mai înalt vis, – învăluită-n razele discului solar, prin uşa de sticlă, păşesc fascinată în visul de aur, bătăile unor aripi palpită în picaturi de rouă – un dar primesc, cristalul pe care-l port mereu cu mine. Acum este timpul, o răsuflare fierbinte navighează-n jocul ascuns, degetul a coborât. Precum o curgere reciprocă a ta în mine, explozia de lumină, cununi de stele, piesele lipsă din mozaicul cosmic au revenit, ancorând peisajul. Din fiecare culoare a curcubeului culeg cuvinte-perechi, ţinându-ne de mâini, evantaiul iubirii în contopirea Cerului cu Pământul. 139

Biblioteca Cronopedia 140

Zidirori în abstract Lavinia Elena Niculicea Data și loculnașterii: 16 mai 1979, în orașul Băbeni, judeţul Vâlcea. Ocupaţie/profesie: Poetă, autoare, pasionată de grafică și de pictură. Jurnalist;Membră a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, ianuarie 2017. Apariţii editoriale: Cărţi publicate: Ploaie de gânduri, Bucureşti, 2012; Florile cerului, Editura Topoexim, Bucureşti, 2014; Dansând cu cerul, Editura Genius, Bucureşti, 2016; Radiografia Visului, Editura Anamarol, București, 2018. Apariţii în Antologiile: Parfumul clipei. Armonii poetice, Editura Scriitorilor, Brăila, 2016; Parfumul clipei. Melancolii de toamnă-n cântec și poezie, Editura Scriitorilor, Brăila, 2017; Antologie Poetică Vâlceană, Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olănești, 2017, 141

Biblioteca Cronopedia Lacrima dragostei, Editura Ecreator, 2018, Enciclopedia Scriitorilor Români, Editura Verbaniana, 2018, Almanahul „Sintagme Literare”, 2018, Antologia bilingvă (română-turcă) „Din universul poeziei române actuale”. Publicări în revistele: Sfera Eonică, Taifas literar, Contraste Culturale, OltArt, Arena literară, Sintagme literare, Casa de sub pădure, Logos și Agape, Parnas XXI. Culori vesperale Soarele urca panta timpului, purtând în spate ancestrale (po)veri, respiră adânc culorile vesperale de pe șevaletul lui Dumnezeu. Mă invită să stau în hamacul amurgului, cu tălpile să ating infinitul. Ochii-mi hoinari sechestrează Cerul, În ventricul drept îmi bat valuri de mare – fonice tăceri. Clipă, iar ai venit să-mi bulversezi ţărmul gândurilor ca un pescar de nestemate! 142

Zidirori în abstract În năvodul sufletului prinde-mi câteva duminici cu momeala liniștii, să-mi hrănesc anacronicele doruri. Îmi lipesc privirea de pielea răsăritului și scriu în orizont serenităţi verticale. Ţi-am înrămat visul Tată, ţi-am înrămat visul în poezie, să-mi zâmbeşti printre cuvinte, să aduci în ochii mei zăpezile de altădată, copilăria să se mai joace pe retina clipei... Pe buze îmi stă o iubire, cerul nu pune nori în calea luminii. Ghiocei au răsărit pe tâmplele iernii, primăverile să mai miroasă a sărbătoare. Rog moartea să nu mai numere anii. Mi-aduc aminte de o zi, visurile îmi erau crăpate, iar tu mi le-ai lipit cu glumele vieţii. De atunci, tot vreau să glumeşti, tată, poate voi reuşi să rămân copil al zilei de Mâine... 143

Biblioteca Cronopedia Să mai ningă-n gând Dă Doamne, să mai ningă-n gând, Să-mbrac în alb emoţii brumării, Florile cerului din vise curgând Să mă poartă pe aripa întâmplării. Să fiu un sculptor ce lovește într-un nor, Ninsoarea s-o zidesc în sfinte poeme, Iar când va înflori ultimul ger... Stelele să hiberneze-n mine o vreme. Clipele cu gust de colind și zăpadă, Să-mi pună un dor pe buzele sloi, Buclele luminii șuvoi să cadă pe umerii-mi obosiţi de umbre și ploi. Să chem c-un vis minunile-n floare, Să emigrez în anotimpul făr' de nevoi. Ce dacă lumea îmi va impozita soarele? Într-o ninsoare metafizică îl feresc de noroi. Să fiu iar copil ce se roagă și colindă Calea Lactee înzăpezită de vrajbă. Timpul filantrop să-mi împartă o secundă Privirea mamei ce-mi mai spune o vorbă 144

Zidirori în abstract Și închide tăceri în clepsidra celestă. Între viaţă și moarte, copilăria există! M-aş ascunde într-un vis strâng iluzii le vâr sub nori cerul mirat de atâtea vise îndeasă oameni într-un geamantan fragil din iluzie în iluzie trenul mă alungă tot mai departe de mine m-aş ascunde într-un vis să mă ducă în staţia cu soare ce mă aşteaptă la o cafea să storc din nori un fagure de miere îndulcitor pentru amara clipă. restul rămâne bacşiş îngerilor caut apoi stele pe peronul veşniciei le rog să micşoreze distanţa dintre noi sau sparg constelaţii cu ecoul dragostei şi le ascult cum plâng... în fugă, fur o rază să te pot purta la infinit steaua mea. 145

Biblioteca Cronopedia Pe marginea unui surâs Ce bine e la tine-n suflet! Adăposteşte-mă în acest anotimp cu dor, să împărtăşim acelaşi loc, aceleaşi lacrimi, bucurii şi speranţe. Să îmbătrânim frumos, să ne apară doar ridurile fericirii. Crezi că poţi suporta vina dragostei de unul singur? E mai bine să plătim împreună chirie vieţii. Am să privesc liniştea, voi sta pe marginea unui surâs şi am să plantez vise. Desigur, or să-nflorească la gândul că-mi eşti aproape. Dă-mi doar clipa, care spune: „Iubeşte-mă din nou”. 146

Zidirori în abstract Lenuş Lungu Lenuș Lungu (n. la Constanţa, România) Voi relata câteva exemple din activitatea literară. Fondatoarea a două reviste literare: Cronos și Taifas literar. Membră a uniunii USRL Chișinău. Deţin un sait literar Cronopedia. Scriitoare, coordonator, redactor șef revista Poduri literare a USRL – Chișinău, redactor reviste și ziare din Italia. Promotor cultural Italia. Apariţii antologii: Armonii Culturale; Lumea Românească; Artă Sfâșiată; Rugă fără sfârșit; Aspiraţii Rogrup; Meridiane Lirice Coordonator și redactor antologii: Amprente temporale vol 1,2,3; Cuvinte Sculptate; Metamorfozele naturii; Cuvinte pe aripi de gând ( româno-franceză); Zborul frunzelor în ceruri etc. Cărţi de autor: La pas prin visele mele; Să ne iubim în toamnă; Fondatorii limbii române. Apariţii diverse ziare și reviste din ţară și străinătate: Gândacul de colorado; Il momento Italia; Emigrantul.it; Pensiri e parole.it; Poesis.it; Associazione culturale, casa editrice; Associazione di Promisiune sociale; Congrega letterari; Livorno etc Premii literare: Premiul 3 premio letteraro Sicilia; Diplomă de excelenţă poesis letteraro. Coordonator proiect „ Un vis împlinit a unui scriitor” 147

Biblioteca Cronopedia Antologica „Sorella India” volum dedicat strângerii de fonduri pentru organizaţii non-guvernamentală din Republica India, Carlos Grappa, Sicilia 2017. Iluzii deșarte Mi-am sculptat gândurile pe cerul înnorat ploaia mi-a spălat lacrimile viselor călător prin viaţa plină de amar iluzie cu aripi sfărâmate caut lumina nespuselor șoapte mă ascultam prin tine respiram îmbrăţișarea ta acum mă odihnesc în tăcerea ta. Dorinţe Plăceri pasionale inimi pline de culori dorinţe se răspândesc în lingușirea cerului iubește-mi dragostea în atomi de mișcare mângâindu-mi trupul într-un flash 148

electroni scăpaţi Zidirori în abstract intraţi într-un perpetuum necunoscut Te caut în tremurul vântului o frunză agăţată de tine până la ultima suflare. Te caut nu te găsesc te ating și nu te mângâi te îmbrăţișez și te pierd te chem și nu ascult e dificil să stai să nu respiri e greu să miroși parfumul și să nu-l atingi mă uit la tine tu nu te uiţi la mine ochii tăi două oglinzi de apă transparentă totul e doar praf dispersat în vânt himeră pierdută ce-mi hrănești visele lăsându-mi un spaţiu de magie. 149

Biblioteca Cronopedia Iluzii Sărută-mi tălpile fierbinţi de ploaia de stele alungă-mi tristeţea din trup scaldă-mă-n inima ta să-ţi fiu dorinţa din palmă să-mi tatuez sufletul în gândurile tale să mă învelesc în şoapte mă afund în vise şi-n iluzii să mă agăţ de braţele tale reci cerul plânge în tăcere sărutându-mi buzele fierbinţi. Dor în râuri line Alung disperarea sângerez de dor încerc să zbor sufletul mi-e ger năprasnic topeşte-mi sufletul ochii se varsă-n râuri line cu stropi de lacrimi arunci în mine marea mă acoperă de gândurile negre adierea serii dansează sub tălpile mele sărutul meu sigiliul inimii tale. 150