Testamentul filozofic, autor Mihai Ganea

documentele pentru dosarul”Pacific”. In mintea mea,planul viitoarei mele acțiuni împotriva gorgonelor seconturează cu claritate. Ceva însă ciudat plutește înaerul acesta de război. Aparține contextului general.Agitație deosebită, dar nu de oameni obișnuiți, ci demiliție, gărzi și militari ale forțelor AfacerilorInterne, plus civili dubioși. Multă lume din aceștia șichiar de pompieri cu autospeciale în poziţie destingere a incendiilor. Eu îmi văd de treabă. Greumai trece luna aceasta. Iată și fata. A întârziat puțin.Mă plimbă prin stația de tramvai și brusc, mă invităsă urc în unul. Am mers binișor mai multe stații,apoi pe jos. Era chiar la capătul orașului. Gropi,denivelări, moloz, beton și fiare. Cartier înconstrucție. Un bloc, un semn discret cu degetul pebuze. Urcăm o scară în vârful degetelor. Etajul patru.Ultimul. O garsonieră drăguță. Mă gândeam că laora 21 trebuie să mă caute doctorița aceea Luminițacare merge la Baia Mare.19 decembrie 1989. Știam că nu mă voi întoarcepână dimineață. Îmi era foame. Fata nu avea aproapenimic de mâncare. Puțină pâine veche, două ouă șiapă minerală. Îmi era sete. Încerca să fie calmă, dareu ghiceam. Era o femeie ca oricare alta. O femeie la30 de ani. Niciodată nu mi-au plăcut femeile la 30 deani. Numai Livia mă interesa în mod deosebit. Amjucat în continuare rolul de naiv și stângaci cufemeile. Fata s-a comportat normal. Ca oricare alta.Mi-a destăinuit că este divorțată de un an și ceva.Nimic mai mult. M-am culcat. Dar am dormit prost.Mai era și frig acolo. Dimineaţă am plecat repede.Abia am prins tramvaiul aglomerat și care se mișca

încet. Greu mai procur mașina aceea. Am ajuns laclinică în ultimul moment. Obosit. După raportul degardă, m-am retras la secretară. Dar nu m-a sunatLivia. Am revenit la hotel. Apoi m-am dus la xerox.Fata m-a ajutat. Între timp a venit una de laconducerea unității și i-a dat dispoziție să anunțe laun număr de telefon orice mișcare deosebită acetățenilor sau clienților pe care o sesizează. Amînțeles că ceva nu este în regulă în țară. Am plecatspunându-i că voi merge la un film. ”Alt bărbat altăfemeie”, în regia lui Claude Lelouche, muzica deFrancis Lai. Dar nu mi-a plăcut. La contravizitălumea era agitată. Profesorul nervos. Am auzit că areo fată măritată în Grecia și pleacă acolo în vacanțade iarnă. Mai are una, studentă, blondă și frumoasă.Am văzut-o când au colindat studenții. DoctorulVeisa, supranumit „Nașul”, m-a pus pe programuloperator cu o apendicită la o fată de la filarmonică.Acasă mă aștepta un bilețel de la Luminița. Măcăutase la ora 16,oo. Își cerea scuze pentru că nuavenit la ora 21 aseară deoarece circulația se ridicăla ora 20. Proasta, credea că eu o așteptasem. I-amtelefonat așa de complezență. Mâine pleacă la BaiaMare. I-am spus să-l caute pe Hereș. Apoi a sunatLivia. Mi-e dor de ea. Cu mașina, vești proaste.Mâine după prânz, va suna la București pentru astabili când să merg eu după mașină. Ea nu poate.Este consemnată pe poziție la servici.20 decembrie 1989. Profesorul a dorit să avem odiscuție în bibliotecă. Am simțit eu că meduzagorgonă a început lucrarea sa diabolică. Voia să știede ce mă aflu aici? Am căutat să fiu cât mai

convingător și mai puțin stufos. Dar oare, se poatecomprima războiul meu din Pacific în câteva minutede relatare într-un atât de scut dialog? Simțeamtotuși că mă înțelege. Rămâne de demonstrat unlucru, cred eu, manualitatea. Orice chirurg, apreciazăpe celălalt după acest criteriu. Ce știe să facă și cumface. I-am explicat că în șapte ani de când suntchirurg, am efectuat circa șapte mi de operații dincare, un singur deces. Iftimie Anica. Am dezbătutcazul pe larg. El nu sesiza nici trimiterea la eșalonsuperior nici însămânțarea peritoneală prindesfacerea unui presupus plastron. Eu simțeam cămă înțelege. Trebuie de acuma să-i demonstrez cepot. Gorgonele nu au reușit să mădeprofesionalizeze. În plus, Dumnezeu mă ajută.Sunt eu de 61 kilograme și jigărit, dar mă simt binebiologic. Am operat o fată de la filarmonică.Flautistă. Nașul m-a ajutat. Am scăpat bisturiul cuun centimetru mai mult. Uitasem că voia inciziemică. Dar eu așa fac. Îmi repugnă ideea cu inciziilemici. Odată mi-a scăpat o tumoră de ovar drept cu oasemenea incizie. Aparține incompetenților și numaideservicii aduce chirurgului. La contravizită lumeaera grăbită. Azi, toată ziua profesorul a fost nervos.Lipseau studenții și medicii cu statut de cadredidactice. In plus, veneau de sus instrucțiuni drasticeprivind aceste zile. Cineva a anunțat că la ora 19, vavorbi la postul de radio și televiziune șeful statului.Am alergat acasă, la hotel. Vorbea la televizordespre nu știu ce evenimente de la Timișoara. Mie,nu îmi spune nimic acest lucru. La noi, totul estefoarte clar. Normal, fiecare ar trebui să trăiască și să

lase și pe ceilalți să trăiască. Acesta este principiul.A sunat și Livia. Mâine voi merge acasă și apoi laBucurești după mașină. Trebuie să vorbesc și cuprofesorul Teodorovici ca să meargă la profesorulStrat pentru a-mi susține cauza. Eu am nevoie,neapărat, de o apreciere bună. Livia era nervoasă.Azi, am tras la xerox și decizia Tribunalului culitigiul de muncă. Fata, mi-a spus în sfârșit, cum ocheamă. Un nume ciudat, Riginela. Mi-a dat și unnumăr de telefon. A urcat la mine în cameră. Voiasă-mi dea niște brânză cumpărată de la piață. Dar eunu mănânc dacă nu văd și țăranul care o vinde. Ammers la magazinul cel mare din oraș ca să caut ochitară. Livia mi-a trimis o mie de lei. Bineînțeles cănu am găsit. Am stat cu fata până a venit tramvaiul.Cineva, un bărbat, făcea observație unui tânăr carese încăpățâna să țină blocată ușa vagonului. Îl invitasă coboare ca să poată pleca tramvaiul. Tânărul acoborât și i-a aplicat acelui bărbat, care era în vârstă,un pumn în maxilar. Apoi, a luat-o la sănătoasa caun laș. Îmi părea rău că nu am fost pe fază. Nimeninu a zis nimic. Eu știam ca la români a dispărutsentimentul de solidaritate umană. Mă simțeam înculpă. Singur și în culpă. O culpă metafizică, ca săzic așa, dacă nu morală. Afară e cald. Eu suntîmbrăcat gros. Pe deasupra sunt veșnic obosit. Poatefăceam față la o luptă dar, de ce numai eu? Tare răumi-a părut că nu am alergat după tânărul acela să-lsnopesc. La clinică, profesorul a refuzat să citeascădosarul meu cu activitatea meduzelor gorgone. M-acrezut pe cuvânt. Cred că este cazul să-l bag în fațăpe profesorul Teodorovici. Am observat că Strat era

irascibil și foarte speriat. După contravizită, amplecat la hotel. Trebuie să-mi telefoneze Livia. Fărămașină sunt ca mort.21 decembrie 1989. La raportul de gardă profesoruls-a certat rău cu doctorul Târcoveanu. Acest mediceste necăjit că nu se face promovări de multă vremeși a rămas tot medic principal. Îi dau dreptate. Dar șiierarhia trebuie respectată. Profesorul este profesorși nu e normal ca să-l înfrunte un colaborator.Situația din clinică, este mult mai complicată decâtam crezut eu. Legătura profesorului cu doctorițaCotea Elena pare prea profesională. Personal, îmiplace echipa aceasta dar datoria unui șef de clinicăeste să-i mulțumească pe toți. Doctorul Georgescueste figura cea mai controversată din clinică.Doctorul Georgescu este un om deschis, abordabil,aerisit și foarte bun chirurg. Este o persoană cinstităși de civilizație. Secretarele îl simpatizează enorm.Încă nu știu ce hram poartă Nașul. Lunecos, ca unpește. Cel mai vârstnic chirurg de aici. Este foarteactiv, încă verde și cu numeroase relații. Clientela saeste selectată riguros. Totuși, nu îmi place cum faceherniile și nici apendicectomia. Aicni, inciziaJalaguiere o practică toți, dar nu cum ar trebui. M-am cerut la profesor să plec la București dupămașină. La ora 13,50 eram în tren. M-am întâlnit cuavocata Irina, nora lui Mimi Melnic, asistentabătrână de la blocul operator din Tecuci. Am discuttot timpul până am ajuns în gară. Aici ne-amdespărțit. Livia mi -a explicat că a făcut rost de omașină de la cei de la servici. Un parcagiu, pe numePamfilie Zaharia din Țepu care, împreună cu tatăl

sau merg la o soră de a lui, muncitoare la București.Livia a pregătit 25 litri de benzină și suma de 140mii lei. Ce grozavă este soția asta a mea. Amîncercat să adorm mai repede. La noapte trebuie săplec. Afară se lasă ceața.22 decembrie 1989. Am plecat la ora 01,oo. Amplecat de acasă spre București. Livia nu putea săvină. Era obligat ă să stea la serviciu. Mi-a dat unmuncitor cu o mașină în portbagajul căreia sătransport 25 litri de benzină până la București îneventualitatea că găsesc mașină de la domnul JalbăEmil. Acesta locuia pe strada George Măceanu vis avis de Televiziunea Română. Drumul a fost greu dincauza ceții, până la Focșani. De aici, însă, cer senin,vreme bun ă, până la București. Am ajuns la ora06,45. Cum nu aveam și numărul de casă ci doar, careper, o poartă albastră a casei domnului Jalbă, ampierdut vremea căutându-l. În sfârșit, l-am găsit.Abia vrea să iasă din casă. Era îngrozit deevenimentele din capitală. Eu și însoțitorii mei eramgrăbiți pentru că aveam de predat pachetele cualimente sorei băiatului de la sonde, iar tatăl lui careera cu noi, se grăbea, și el, ca să ajungă acasă. Amplecat în Valea Cascadelor. Aici se găsea unitateacare vinde autoturisme. Domnul Jalbă, are baniidepuși pe numele fiicei. I-a depus în urmă cu treiani. 70 mii lei. Mașina face 90 de mii lei. Diferenţa ovoi achita eu, plus 40 de mii lei comisionul. Astaeste situația. În valea Cascadelor, personalul semișcă încet. Fără chef. Pe străzi, lumea se agită, maiales tineretul. Un grup de fete, foarte tinere, treceprin fața porții scandând ”Timișoara, Timișoara”!

Un bărbat înalt, destul de înaintat în vârstă, îmbrăcatîntr-un hanorac verde, obligă lumea să intre înunitate. Să nu stea în curte. De sus, totul este urmăritde către un elicopter. Se leagă și de mine. Îl trimit,pe loc, la plimbare. Dispar și eu imediat afară, înmașina însoțitorilor mei. Știu că va chema ajutoare.Toată lumea se supune. Intru în hol. Se strâng actele.Domul Jalbă are numărul de ordine 37. Înțelegem căvom sta până dincolo de ora 13-14. Începe livrareamașinilor. Greu și pe nevăzute. Nu ai voie să veziobiectul. Un mecanic ți-l aduce și-l iei așa cum este.Plin de defecte. Am 5 kilograme de carne și zece litride vin. Am pentru vremurile acestea. Le voi oferimecanicului. Numai să-l găsesc. Merge greu.Funcționarii și mecanicii, au dat fuga la un aparat deradio cu baterii. Pe stradă trec tancuri. Eu mă înfior.Vreo șase, opt tancuri. Caldarâmul se cutremură.Vuietul motoarelor te înspăimântă. Țevile tunurilorsunt goale, fără huse. Mitralierele sunt în poziție detragere. Ostașii, serioși, încordați. Liniște. Dar numaipuțin timp, apoi, apar camioanele. Multe camioane,toate încărcate cu soldați. Direcția, Drumul Taberei,cartierul Militari. Părăsim pe domnul Jalbă și o luămîntr-acolo cu mașina noastră. În fața magazinelor depâine și lapte vedem cozi lungi de oameni.Conducem spre ieșirea din București spre Pitești.Lume multă. Se mișcă precum valurile mării.Elicopterul apare din nou. Apoi, cozile se rup.Lumea se adună, se aglutinează. Nimic nu-i maipoate opri pe oameni. Nu se mai vede nimic. Nimicnu se mai distinge. Auzim: „Tinerii sunt pe tancuri”!„Armata este cu noi”! Demarăm spre Valea

Cascadelor. Lumea urlă fericită: „A fugit, a fugit”!„A fugit, dictatorul!”. Greu de crezut. Dar vocea dela radio, o confirmă. Îmi dau lacrimile. Am ajuns șiziua aceasta. Abia aștept să luăm mașina mea și săalerg acolo. Acolo, la Televiziune. Se face apel catoată lumea să se adune acolo. Reușesc să prind unmecanic mai isteț. Îi plasez ciubucul. Îmi aduce omașină. Albastră. O iau așa cum este. Actele merggreu. În sfârșit se semnează. Pe numele Jalbă. Astadin cauză că legile nu îngăduie să vinzi mașina.Plecăm imediat. Parcurgem străzile Bucureștiului.Un spectacol de nedescris. Constat că lumea esteordonată, gravă, disciplinată. Nimeni nu deranjeazăcirculația. Se circulă foarte corect. Nici un accident,nici o coliziune. Majoritatea farurilor sunt aprinse.Claxoanele sună prelung. Cineva mă oprește.Claxonul meu nu se aude. Îi explic că am primitmașina fără claxon. Clatină din cap. Ajungem laTeleviziune. Tineretul este pretutindeni. Ni secomunică că se trage de undeva. Să nu plecăm, săblocăm străzile. Pun mașina lângă o autobasculantăuriașă, cu zece roți. Nu mă mai gândesc la mașină.Nici la cei de acasă. Sunt martorul unor evenimentedeosebite. Unice în istoria neamului românesc. Îmivine să plâng de emoție. ”Românii mei dragi,românii mei. Tinerii dragi mie” Ce fantasticămanieră de a intra în istoria Europei și universală! Înconjunctura actuală, cu eliberarea noastră de subdictatura clanului Ceaușescu. Îmi dau seama cănimic nu mă mai poate opri. Cineva aduce vestea căse trage în mulțime. De pretutindeni, ca la comandă,apar tineri cu banderole tricolore pe braț. Toți strigă,

strigă mulțimii să se întoarcă spre Televiziune. Să seîntoarcă în număr cât mai mare. Pentru a o apăra.Lumea se adună în fața sediului televiziunii. Dintoate părțile. Magazinele, toate unitățile comercialesunt închise. Și deodată, gândul mi-a zburat sprecasă. La ai mei. Însoțitorii mei se grăbeau și ei. Ampărăsit televiziunea. Mașinile noastre înaintauanevoie. Pe străzi, lumea ardea cărțile cu portreteleconducătorului și ale soției sale. Am ieșit dinBucurești pe la Afumați. Pe drum, nici țipenie delucrător al miliției. La fel și la Urziceni, Râmnic șiBuzău. Iată și Focșanii. La Tecuci, am ajuns seara,târziu. Livia mi-a comunicat că puterea locală a fostpreluată de către popor. În fruntea tuturor, a fostinstalat primar doctorul Danieliuc Teodor. Unuldintre tovarășii mei de suferință. Doctorul Danieliucera la Consiliul Municipal. M-a surprins faptul căera înconjurat de către vechea conducere în frunte cuvechiul primar comunist și secretar al partiduluiP.C.R. Soțul tovarășei secretare cu propaganda,tovarășa Tatomir Violeta, una din călăii vechiiadministrații, agentă de securitate și colaboratoare,prietenă cu cei de la spital, era conducătorul Gărzilorpatriotice. Mai era prezenți acolo, foști delicvenți dedrept comun și codoși ai securității și chiar soțiaunui militar. Danieliuc mi-a spus să rămân acolo.Acolo cu el. Acolo cu ei. Dar eu începusem să mădezmeticesc. Am preferat să le atrag atențiamilitarilor să păzească sondele de gaze și petrol aleLiviei. Cu mare greutate, au dat doi soldați care nuaveau nici o armă, nici măcar un cuțit. Mi-am luatun binoclu și am plecat la Berheci. Prin radio și

televiziune, aveam să aflu de mersul evenimentelorîn capitală și restul țării.27 decembrie 1989. Sunt decepționat de modul cumau evoluat evenimentele. Iași.12 februarie 1990. Iași. Faptul că nu am scris nimicpână astăzi se datorează nu lenei, care este și earesponsabilă, dar mai ales evenimentelor care s-auprecipitat cu repeziciune, în revoluție nefiind indicatsă se scrie despre revoluție, din raționamente ușor deimaginat. Cele trei luni care au constituit duratastagiului meu de perfecționare a pregătirii meleprofesionale pe linie de chirurgie, după tematicaaprobată pentru obținerea titlului de medic primarchirurg, au trecut destul de repede. Mai sunt douăsăptămâni, timp în care voi lua aprecierile și le voiînainta la minister și altor foruri. Azi timpul estesplendid. Puțin rece, mult soare. Calm pe stradă. Înclinică, programul este încărcat. Noi, medicii, nevedem de treabă oricum. La casa universitarilor,tocmai când urcam în mașină un ins s-a apropiat demine amintindu-mi de serile de poezie de la Desești.Cu Laurențiu Ulici, Sergiu Adam, Marin Sorescu șiatâția alții. Era directorul bibliotecii din Sighet.Plăcerea de a întâlni un maramureșean aici încapitala Moldovei am prelungit-o cu o vizită lamaestrul Liviu Suhar. Doream demult să-l cunosc șisă-i propun un târg. O achiziție pentru modesta meapinacotecă. I-am vorbit de Valentin Ciucă de GeorgeGenoiu, nașul meu și al Liviei, de cununie. Amschimbat cărți de vizită. Am programat o vizită laatelier. Vineri am fost la „Junimea”. Doina Florea s-a căsătorit cu Ion Covaci de la Rompres. A fost la

București. A fost colegă cu Pleșu și alți din FSN.Este prietenă cu Iliescu, dar nu l-a întâlnit. M-amjenat să deschid o discuție despre cartea mea. M-ainvitat la ea acasă. Am mers la ora 17, dar la ora 18aveam contravizita. Puține discuții și acelea pe temede politică. Livia mi-a interzis să fac politică și m-am resemnat din primele zile ale revoluției. A urmatcontravizita. Apoi, am mers la Nely după 100 lei.Îmi era tare rușine că ceream bani împrumut. Nuaveam benzină. I-am luat totuși. și am jurat să numai calc pe acolo niciodată. Sâmbăta am discutat cudomnul profesor la referate. Doamna doctor Cotea aprezentat colangiopatiile stenozante sclerozante șiconferențiarul Chifan împreună cu altă membră acorpului didactic, au discutat competent și cu ținutăsubiectul. Mi-am amintit de sfinctero-papilo-tomiilede la Baia Mare și am recomandat efectuarea lor oride câte ori în cazul unei litiaze biliare cu suspiciunede îngustare a coledocului și aspectul dubios alficatului o impune. Discuțiile care au urmat mi-auplăcut. Domnul profesor este foarte amabil, instruitși cu mult tact. M-a căutat doctorul Köning. L-amadus la Tecuci. Drumul a fost minunat. Puțin trafic,soare și mașina mea nouă și bună. Am alergat-onumai cu 120 kilometri pe ora. Livia mă aștepta.Lucra la dosarele mele, „Pacific”, „Midway” și„Guadalcanal”. Pentru cititorul neavizat, ar trebui săspun că, la un moment dat comparasem spațiul șiteatrul de operații al războiul meu cu cel alamericanilor din Pacific în ultimul război mondial.Întocmisem niște planșe uriașe unde desenasem cudiferite creioane colorate siluetele navelor din

bătăliile respective. Săgețile colorate în albastruindicau direcția de deplasare și țintele lor. Spreamuzamentul meu special notasem câtevacrucișătoare cu numele tovarășelor prim secretare șia celor cu propaganda. Aveam nave care se ocupaude spionaj. Una din ele numită fregata „SevastreGhican” era amplasată chiar în centru forțelorinamice lângă crucișătorul ”Ortansa Grecu”, primasecretară și nava de linie ”Emilia Andronache”.Portavionul „Carol Dina” era una din țintele maiapropiate. Iată și torpila mea cu focos nucleardenumită ”raportul” de pe submarinul atomic „AnaCălin” Ce mai, o bătălie navală în toată regula. Ampăstrat pentru eternitate dosarul cu peste o mie defile, dosarul cu evidența navelor și întreg teatru deoperațiuni din războiul meu denumit conspirativ„Pacific”. Să mă ierte cititorul. Multe din navelemele s-au scufundat iar ale inamicului s-au acoperitde glorie. La vremuri noi tot ei. Așa a fost să fie.Asta este istoria comunismului cenușiu care abântuit România o jumătate de secol și a pregătit-opentru încă un mileniu. Luni ar trebui să vină,conform ultimei înțelegeri cu Radu Macovei, cel maibun redactor al său, Domnul Manea căruia să-iprezinte Livia documentația, fotografiile, benzilemagnetice în vederea declanșării apariției serialuluidespre Spitalul din Tecuci și altele. Am hotărât caduminică să merg la Galați, după ce am telefonatdoamnei Ana Călin acasă și m-a invitat la ea. Deacolo trebuia să merg la Viorica Bartha, lectoruniversitar, prietena lui Radu Macovei pentru a-iaminti de Manea și a vedea dacă Radu mai are, mult

sau puțin, de stat în fruntea ziarului ”Viața Liberă”,întrucât zvonul că președintele Frontului SalvăriiNaționale (FSN) al județului Galați, militarulPlătică, se clatină și implicit clatină și pe ceilalți. Însfârșit, după ce am părăsit și acest ultim bastionstalinist care este casa Vioricăi, am șofat spre Bacăula nașul Genoiu. Imediat ce am ajuns la Genoiu, i-am cerut să intervină pentru mine la EdituraJunimea. Cartea mea trebuie să apară. Poemeleacelea sunt din ”epoca de aur” și împotriva ei. Amsuferit pentru ele la securitate, în plus doamna Călin,care este o victimă a incompetenților săi subalterni,dorește să o prezinte procurorului general al statului.Toată ziua am căutat să o găsesc pe Livia. Amnevoie de bani. De ultimii 200 lei, am cumpăratbenzină. Se pare că penuria asta va continua. Dupăcontravizită, a telefonat Livia. Vești foarte proaste.În lipsa mea ”gorgonele” au acționat cu toatăenergia. Domnul procuror Scutaru, element corupt șiincompetent, le face jocul conform planurilor lor.Trebuie să acționez neapărat, dar sunt blocat aici laIași. Încerc o tentativă de a obține apreciereanecesară de sfârșit de stagiu.13 februarie 1990. Am fost la profesorul Scripcaru.Am fost la profesorul Teodorovici. L-am dus cumașina la profesorul Strat. Plecase. Am amânatpentru ora 18,oo. Îmi trebuie neapărat aprecierea.Profesorul este agitat. Marcat de tot soiul deevenimente. Se pare că nici el nu a fost cruțat decătre studenții revendicativi. Doctorul Târcoveanunu se prea înțelege cu el. Doctorul Târcoveanu este

candidat la postul de director al spitalului. Suntînscris la el în Asociația de Informatică.

DOSARUL PERSONAL SECRET DE LA CADRE Motto: „De cele mai multe ori, ura faţă de aproapele, este mai mare decât iubirea de sine” Alexis CarrelIn anul 1988, medicului specialist chirurg de laSpitalul municipal Tecuci, judeţul Galaţi, RepublicaSocialistă România, dr. Mihai Ganea i s-a desfăcutcontractul de muncă. La solicitarea instanţei,unitatea spitalicească prezintă Dosarul Personal almedicului în copie legalizată. A fost singuramodalitate de a accede la „dosarul de cadre”altminteri acesta rămânea închis în seiful birouluitovarăşei Luiza Ardelean, şefa serviciului respectiv.Acolo şi numai acolo, la adăpost de orice privireiscoditoare, se afla capătul, adică mânerul pârghieicare acţiona asupra destinului mizerabil al oricăruiom al muncii din unitate. Accesul la respectivuldosar era limitat. Numai tovarăşul director. Adicătovarăşul doctor anatomo-patolog, Secară Floricăputea să-l solicite şi să-l răsfoiască după bunul săuplac oricând dorea. El era director pe atunci şi demultă vreme.În afară de director, la dosarele de cadre aveau accesşi alţi tovarăşi. Tovarăşul maior Baciu de laSecuritate, tovarăşii de la Miliţie şi cei de la

Comitetul municipal de partid şi bineînţeles,tovarăşul procuror şef Moroşanu, apoi procurorulScutaru Trandafir şi alţii pe linie politică şiadministrativă până la Bucureşti sau, dece nu,Moscova şi poate Dumnezeu.După lovitura de stat din 1989, am copiat acestdosar pentru a-l prezenta lumii ca pe o mostră fidelăde comunism cenuşiu, de teroare jovială nenorocită,teroarea din lumea halatelor albe, pe care amdenumit-o atunci Mafia Albă. Iată, deci, cititorule, câteva mostre: Spitalul Municipal TecuciNr.5373Data 21.9.1988 Către ,Judecătoria Municipiului TecuciJudeţul Galaţi La adresa Dvs.nr.2174/1988alătura vă înaintăm dosarul cu toate actele care austat la baza emiterii deciziei nr.56/1988 prin care s-a desfăcut contractul de muncă al tov.Dr.GaneaMihai,solicitat de Dvs. Medic Director, Dr. Secară Florica Urmează referatul conducerii unităţii princare se motivează, oarecum, decizia luată de cătreaceasta de a-i desface contractul de muncă mediculuiincomod care, nu s-a integrat în minunatul colectivde medici comunişti din spital. Referatul este

alcătuit pătimaş şi justificativ ca mostră de ticăloşienevinovată. Autorul, sau autorii compunerii, prezintăîn aşa fel situaţia încât din lectura textului respectivreiese destul de clar faptul că ticăloşia despre care seface vorbire, din punctul lor de vedere, reprezintăculmea nobleţei partidului şi a conducătorilor săiiubiţi sanitari care au depus eforturi susţinute şidisperate pentru a-l îndrepta pe tovarăşul lor rău,adevărat duşman al poporului, al clasei muncitoareşi al partidului. Dacă ar fi să-l parafrazez peDostoievski, aş spune că Secară, ca orice altcomunist autentic, era un ticălos naiv ce credea căticăloşia sa era culmea nobleţei. Părea plin de buneintenţii dar scopul suprem al său era chiverniseala cuorice preţ, fără asumarea nici unei răspunderi.Ceilalţi ticăloşi, ca cei din categoria propriu zişi saucei din născare, se regăsesc, alături de cei naivi, maideparte în dosarul cu pricina, ca de altfel, în toatedosarele de cadre din România dinainte de 1989.

REFERAT Dr.Ganea Mihai medic principal de specialitatechirurgie,încadrat la Spitalul municipal Tecuci printransfer în urma examenului de secundariat, la datade 01.12.1979,este confirmat medic pr.de chirurgiedupă 5 ani de secundariat şi 3 examene de atestare. Chiar din timpul secundariatului se poate trageconcluzia că nu a depus eforturi susţinute pentruînsuşirea cunoştinţelor chirurgicale,deoarececomisiile de atestare i-au acordat titlu despecialitate abia după 3 examene de sfărşit desecundariat. Facem precizări că au fost asigurate toatecondiţiile necesare unei pregătiri profesionaleîntrucât stagiul de secundariat l-a efectuat în primulan la spitalul clinic Fundeni,profesor dr.Setlacek,înal doilea an la spitalul jud.Baia Mare şi al treilea anla spitalul jud. Galaţi,unităţi sanitare cu înaltecompetenţe profesionale,cu cadre medicale de înaltecalificare şi bine dotate cu aparatură şi sisteme deinvestigare moderne. În continuare ca medic specialist cu post înPoliclinica municipală a avut înţelegere deplină dinpartea conducerii spitalului şi a secţiei dechirurgie,aprobându-i program de activitatePoliclinica-Spital cu participarea celorlalţi doctoriprimari în număr de doi la activitatea permanentădin Policlinică,pentru a-i înbunătăţi pregătireaprofesională.Menţionăm aceasta doarece conforminstrucţiunilorM.S.privind integrarea medicilor înasistenţă ambulatorie şi spitalicească

tov.Dr.Ganea,ar fi trebuit să desfăşoare activitateaîn spital 3 luni pe an. Începând din anul 1987 nu mai desfăsoarăactivitatea în Policlinică,rămânând cu program înîntregime în spital. Slab pregătit profesional din timpulsecundariatului,se regăseşte firesc şi dupăacordarea titlului de medic principal,motiv pentrucare şi şeful secţiei de atunci Hîncu Mihai cât şicelălalt medic primar dr.Ghiorghiu Ioan au trebuitsă-l îndrume,să-l supravegheze şi chiar să-l înveţegesturi chirurgicale.A fost suficient motiv de apariţiea conflictelor,deoarece el nici nu se consideraîncepător în chirurgie şi nici nu-şi dădea seama deadevărata sa pregătire. Împreună cu Dr. Trăistaru Petru metodologJudeţean,s-a hotărît încă din anul 1985 competenţachirurgiclă a tov.Ganea Mihai şi acesta să efectuezeintervenţiile chirurgicale numai sub supraveghereamedicilor primari ai secţie,aspecte care au creatmenţinerea unei stări de tensiune în colectivulmedical generate de opoziţia dr. Ganea Mihaiînsoţite de supraevaluarea posibilităţilorprofesionale şi de încălcări ale normelordentologice legate de acest aspect. Am ajuns la concluzia că nu este apt de a i seîncredinţa activitatea operatorie şi în consecinţă nu-mi asum răaspunderea de a-l lăsa să efectuezeintervenţii chirurgicale în secţie.Nici măcarintervenţiile mica chirurgie ce se pote efectua încabinetul Policlinicei nu le executa ci le trimite la

Spital spre rezolvare sau le lăsa în seamapersonalului mediu. În acest timp dr.Ganea Mihai sub diferite forme arefuzat s-au şi mai grav a respins îndrumările sausfaturile medicilor primari însoţite de aprecierenegative ale pregătirii lor profesionale faţă depersonalul mediu, medicii stagiari sau populţiaoraşului. Supraevaluarea pregătirii sale profesionale,asociate cu lipsa de colaborare, m-au condus laproducerea unor erori de diagnostic şi de tehnicăchirurgicală cu implicaţii asupra sănătăţiibolnavilor. Tot datorită lipsei de competenţă profesională aufost posibile şi acte total nemedicale precum:aplicarea de ghipsuri fără reducerealuxaţiilor,montarea unor aparate gipsate incorectsau nesuturarea ligamentelor secţionatetraumatic,tendinţa fătiş exprimată de a efectuaintervenţii mari ca: exereze de stomac ,colici etc.subpretextul că aşa procedează şi alţii. Îlcaracterizează grandoarea profesională,depăşindu-şi propriile posibilităţi,precum şi competenţelespitalului nostru propunând intervenţii de mareavergură ca: anastomoza porto-cave,spleno-renaleetc. Precizăm că aceste intervenţii sunt practicate rarşi în clinicile universitare,dar propunerea efectuăriilor la nivelul unităţii noastre şi în faţa bolnavilor,determină neîncrederea acestora în restulcolectivului medical, în capacitatea acestuia de arezolva un caz.

Are tendinţa chirurgicală neglijând riscurile unorafecţiuni asociate: cardiopatii ischemice,bloc majorde ramure,afecţiuni bronhopulmonare grave,ceea cear fi expus bolnavii unor situaţii cu implicare vitalăevidentă. Pentru comportamentul sau insubornare,încălcarea permanentă a regurilor de ordineinterioarăprecum şi a normelor elementaredeontologic a creat la început conflicte cu dr. HincuMihai fost şef secţie cât şi în prezenţa cu actualul şefde secţie. Refuzul permanent de a îngriji bolnavii conformnormelor şi sarcinilorde serviciu stabilite deMinisterul Sănătăţii (norme generale de organizareşi funcţionare a unităţii sanitare) a generat înschimb atitudinea profund dăunătoare şi chiarpericuloasă pentru asistenţa chirurgicală abolnavilor.Asfel cerinţa permanentă de autonomietotală solicitată dealtfel şi în scris, manifestăriexprimate prin eu internez, eu operez, nimeni să nuse amestece în bolnavii mei. A fost preocuparea dominată pe întreagaperioadă,generând insurbordonare ad-tivă şiprofesional, nesocotirea obligaţiilor şi atribuţiilemedicului şef de secţie. În legătură cu aceasta nu arespectat permanent prevederiile art. 63 din normelesus menţionate care prevăd în mod expres camedicul şef secţie chirurgie răspunde de calitateaactului chirurgical,de stabilirea programuluioperator şi a indicţiilor operatorii,pregătireapreoperatorie şi tratamentul post operator efectuatîn secţia pe care o conduce.

În ceea ce priveşte comportamentul la locul demuncă se desprind atitudini necorespunzatoare atâtfaţă de medicul şef de secţie cât şi de mediciistagiari,faţă de personalul mediu şi de îngrijire. Astfel blamarea şefului de secţie în faţabolnavilor în spital şi în afara unităţiisanitare,incitândui să facă reclamaţii,să-şi exprimeîn scris nemulţumirea cu privire la îngrijirile primiteîn unitatea noastră,sugerându-le în public să aleagăalte unităţi sanitare deoarece la nivelul secţieichirurgicale Tecuci nu se rezolvă decât bulele şifuruncule. În relaţiile cu medicii stagiari a manifestatpermanent o atitudine arogantă, cosiderându-se omde stiinţă,aducându-le jigniri şi chiar umilinţe înunele situaţii. Faţă de personalul mediu a manifestat atitudinide santaj ameninţări cu sancţionarea în vedereaobţinerii de informaţii în legătură cu activitateaşefului de secţie şi a celorlaţi medici,a conduceriiad-tive ,pe care să le folosească pentru a denigracolectivul de muncă. A căutat să atragă personalul din secţie pentrua-i avea parteneri de acţiune,lucru care a dus latensiuni în relaţiile de serviciu la suspiciuni asupraactivităţii fiecăruia,la insubordonare,încercând săslăbească autoritatea şefului de secţie. În permanent a întreţinut o admosferă dedenigrare şi bârfă,atât în unitate cât şi în afaraacesteia ajungând până la situaţia de incitare, deacordare de mităpentru a discredita cadrele deconducere.

A încălcat în mod permanent prevederileelementare ale disciplinei muncii,a regulamentuluide ordine interioară,ale eticii profesionale ,ceea cea contribuit la crearea opinii mai puţin favorabiledin partea populaţiei şi uneori din partea organelortehnice superioare sau de stat din municipiu. În acest context menţionăm participareainconstantă la activitatea din secţie datorităplecărilor repetate din timpul programului chiar înaceeaşi zi,fără a avea aprobarea şefului de secţie. Astfel activitate zilnică la vizita bolnavilor ,lacontravizită şi activitatea chirurgicală a fostpermanent perturbată de, neparticiparea la vizitabolnavilor, plecări din timpul acestor activităţipentru diferite probleme personale. Activitatea de contravizita a fost efectuatănecorespunzător în ţinută de oraş,la ore nepotrivite,în grabă ceea ce adus la recunoaşterea bolnavilor şila imposibilitatea şefului de secţie de a folosi înechipă în mod eficient şi făra a avea garanţia uneiresponsabilităţi faţă de bolnavii operaţi. Calitatea documentaţiei medicale întocmite deDr. Ganea Mihai a fost şi este îndoielnică,examenulclinic superficial ,sărăcia datelor înscrise în F.C.şichiar neîntocmirea foilor de observaţie la bolnaviioperaţi în urgentă fiind aproape sistematicăconsemnate de metodologul Judeţean şi de brigadaMinisterului Sănătăţii . Datorită prezenţei incontestate în secţie nu aputut urmări evoluţia post operatorie ,nu a efectuatcalitativ tratamentul postoperator ,aceste aspectefiind preluate de şeful de secţie şi de medicul stagiar

,aceasta fiind o trăsătură permanentă în activitatealui. În permanenţă s-a prezentat în întârziere laserviciul de gardă,au fost înregistrare plecări dintimpul gărzii pe perioda 1-6 ore şi aspectul cel maigrav,nerespectarea la gardă pertubând activitateade urgenţă. Au fost situaţii când datorită lipsei degardă a dr.Ganea Mihai medicul şef secţie a fostsolicitat să opereze în urgenţă şi să asigure încontinuare serviciul de gardă.Lipsa din gardă acondus la executarea unor manevre teraupeutice decătre personalul mediu din serv.triaj uneori încondiţii necorespunzătoare. Pentru încălcările frecvente ale disciplinei munciidr. Ganea Mihai a fost sancţionat cu retrogradareaîn funcţie în aceeaşi profesie pe perioade de 3 luni,ultima fiind aplicată pentru părăsirea gărzii la datade 01.05.1988.Chiar în această situaţie a continuatsă încalce disciplina muncii prin repetate plecări întimpul programului,plecări şi absenţe de la serviciulde gardă,denigrarea şefului de secţie,incitarea laefectuarea reclamaţiilor a unor persoane(bolnavicât ţi personal din unitatea noastră)ceea ce acondus la agravarea unor stări tensionale în rândulpersonalului secţiei chirurgie cu repercursiuniasupra colectivului unităţii noastre. Prin comportamentul său în unitate şi societate, agenerat aprecieri nefavorabile nu numai asupra sa,cât şi a întregului corp medico-sanitar ,la oraactuală procesul de stabilire a paternităţii dr.Ganeafiind în curs de desfăşurare ,instigând opiniapublică din oraşul Tecuci .

Faţă de repetatele acte de indisciplină, unele degravitate deosebită,continuate şi în prezent sfidîndcolectivul în care lucrează, propun COM-uluidesfacerea disciplinară a contractului de muncă atov.dr.Ganea Mihai –conf-Codului Muncii-propunere ce o voi înainta Direcţiei sanitare pentruaprobare. Medic Director Dr. Secară FloricăDoctorul avea un dosar de securitate, D.U.I. Dosarde Urmărire Informativă. Tentativă de penetrare astructurii de securitate şi gardă a statului român,dosar de terorist. După 20 de ani a avut acces laacesta şi atunci s-a îngrozit aflând ce mizerii aclocotit în spatele său vreme de cîteva decenii.Practic, destinul lui s-a consumat sub imperiulcenuşiu comunist la cote înalte şi la foc continuu.Se poate deduce cu uşurinţă cât de „bine” i-a fost înperioada secundariatului. Urmărit permanent, pas cupas, supravegheat, zi şi noapte, obligat să se supunăunui regim de șicanii şi umilinţe, de tot felul, dinpartea superiorilor săi.La Spitalul Republican Fundeni, profesorul DanSetlacec nu l-a repartizat niciodată într-o echipăoperatorie. Era complet marginalizat. Doarconferenţiarul Stăncescu îl mai băga în seamăapreciindu-i manualitatea în plagă. Odată, chiar adeclarat în timpul unei operaţii: „Ganea are douămâini drepte, e ambidextru, în comparaţie cu IrinelPopescu care are două mâini stângi adică,ambisinistru.”

La examenele de atestare în specialitate, era ales,special, de doctorul Rădulescu care făcea parte dincomisie, să-l examineze, numai el şi nu altcinevapentru a-l depuncta. Dan Rădulescu era conferenţiarla Spitalul Clinic I. Cantacuzino unde activaprofesorul Juvara. La următoarea examinare,profesorul l-a luat pe Ganea pe mâna lui şi i-a datexamenul. Rădulescu nu a avut decât să-l felicite cuciudă la final pentru promovare. În cartea sa „Aşa afost”, profesorul Juvara descrie maniera ticăloasă dea naviga în viaţă şi profesie a tovarăşuluiconferenţiar doctor comunist Dan Rădulescu. Acestaera prieten cu cei de la Tecuci. Erau cotizanţii lui. Înspecial Gheorghiu. Fiul său va fi promovat deRădulescu la Bucureşti, iar pe Ganea va încerca să-ldistrugă într-un caz de culpă medicală. DoctorulAntonie, îndepărtat pe criterii politice din Bucureştila Spitalul comunal Vidra, din munţii Vrancei i-adeconspirat lui Ganea faptul că anestezistul cliniciide ortopedie de la Spitalul Foişor, doctorul RogerGeorgescu i-ar fi spus că lui Rădulescu, procuratura,în urma unei percheziţii la domiciliu i-a confiscat osută de mii de lei. Era mita dată de medicii tecucenipentru distrugerea lui Ganea. Dacă ar fi să ne luămdupă textul referatului, iată de ce condiţii abeneficiat doctorul Ganea în perioadasecundariatului său în chirurgia românească şi dupăconsumarea timpului respectiv.11.07.1988 ora 7,10

Tov. Nistor Se va comunica în scris Scutirile dingardă se aprobă pe baza expertizei Medicale decătre C.O.M. Tovarăşe Director, Având în vedere gravele acuzaţii care mise aduc ,faptul că acestea sunt răspândite prinlocalitate precum şi aceea că sunt transmise lanivele superioare în reţeaua sanitară judeţeană şiautorităţi.Constând în aceea că nu sunt medic ciposesor al unei diplome false etc,etc. Cu respect vă comunic că stareasănătăţii mele fizice ,moral şi psihic nu-mi permitesa fac gărzi sau activitate în secţia DoctoruluiGheorghiu Ioan şi fiul.Dr.GaneaMihaiMedic specialist chirurgSs inds.6.7.1988 Tov. Director al Spitalului TecuciL.S. –conform cu originalul-Odată instalat la Tecuci ca medic specialist chirurg,tovarășii din conducerea sanitară l-au fixat cu postulîn Policlinică. Scopul era ca doctorrul, să fie ținut câtmai departe de sala de operație. Nu trebuia să vadăprogramul operator şi ce anume se întâmpla acolo. Is-a spus, program integrat. Adică trei luni în spital șinouă luni în policlinică. Dar cele trei luni erau şi cuprogram de policlinică patru ore. Halal activitateprofesională pentru un tânăr chirurg. După luptegrele și epuizante Ganea reușește să se aropie de

spital într-un program de exclusivitate. Era prin anul1987. Solicită un număr de zece paturi şi o oarecareautonomie în gestionarea lor. Nu i se acordă acestlucru şi va rămâne la mâna şefilor comunişti până lacapăt. Adică la Revoluţia din 1989. Dar şi aceastanu i-a adus decât necazuri. Directorul Secară Floricăşi Primul secretar al Partidului Comunist Român dinjudeţul Galaţi Dina Carol, vor fi aleşi de popor casenatori cu mai multe mandate în Senatul României.Asta da Revoluţie, asta da, lovitură de stat bolşevicăcomandată de la Moscova sau dinăuntru. Iată şireferatul chirurgului şef comunist.Spitalul Municipal TecuciSpitalul Municipal TecuciNr.2277Secţia Chirurgie1988 luna 05 ziua 03Referat În calitatea ce o am ca şef al secţiei chirugievă aduc la cunoştinţă despre permanenţa stare deindisciplină a tov.dr.Ganea Mihai , desprerepetatele absenţe nemotivate,repetate plecări dingarda spitalului fără asigurarea asistenţei deurgenţă,cu neputinţa de a se încadra într-un colectivunde să muncească şi să fie apreciat şi stimat. Pentru referire directă şi precisă vă voi relataactivitatea lui doar ptr. ultimele 3 săptămâni ale

lunii aprilie 1988,deşi repet aceeaşi stare există demai mulţi ani. Are grijă să vină mai regulat doar la raportulde gardăla ora 8 gând semneazăşi condica,apoi........ În ziua de 9.04.1988 pleacă în orş la ora 8,15revine la ora 9,15,plecă la 10,15 revine la 12,05,stăîmbrăcat civil pânăce pleacădefinitiv la ora 12,25. În ziua de 11.04.1988 pleacă la ora 9,15 revinela ora 12,00,stă îmbrăcat civil până la ora 12,25când pleacă definitiv. În ziua de 12.0.1988 nu vine la raportul degardă ,vine pe la sfârşitul vizitei la 8,45,pleacă laora 9,45,revine la ora 12,00,este imbrăcat civil încurte şi pleacă definitiv la ora 12,30, La plecare pe poartă tov.Dr.Diaciuc V.îi aratăceasul şi mă strigă şi pe mine ca să-l văd. În ziua de 13.04.1988 pleacă la ora 8,15,revinela ora 9,25,pleacă la ora 9,45,revine la spital la ora11 şi pleacă definitiv la ora 11,30.În această zi amfost anunţat de dr.Dianciuc Ana să-l trimit laPoliclinică deoarece tov dr.Hîncu Mihai areconcediu de odihnă 3 zile ,nu l-am găsit pe dr.Ganeaca să-l trimit .Am chemat toţi bolnavii de laPoliclinică ca să-i consult la spital. În ziua de 14.04.1988 îl anunţ să facăpoliclinica. Plecă la ora 8,45 la policlinică,soseşte la ora11şi pleacă definitiv la ora 11,30 fără să fi văzut toţibolnavii. În ziua de 15.04.1988 plecă din spital la ora8,10spre policlinicădar ajunge la ora 10,30 şipleacă de acolo definitiv la ora 11,00.Este găsit la

localul ” Ocaua lui Cuza” de către tov.secretarTatomir Violeta şi secretara Comitetului de partidspital tov Dr.Rusu Angela. În data de 16.04.1988 pleacă din spital la ora8,15 revine la ora 8,45 şi pleacă la ora 12,00. În data de 18.04.1988 nu vine la vizită spune căare proces pentru stabilirea paternităţii ,vine la ora11 supărat că s-a amânat procesul şi pleacădefinitiv la ora 11,30. În ziua de 25.04.1988 lipseşte toată dimineaţa şiapare la ora 14.30 deoarece era de gardă. Deoarece la această dată cred ca numai cele 12zile sint convingătoare. Referindu-mă la asigurarea asistenţei deurgenţă prin gardă astfel:în această perioadă a fostde gardă doar de 3 ori în zilele de 12,15,20 aprilie1988. În ziua de 12.04.1988 vine la gardă la ora16,00,pleacă la ora 19,00 ţi vine la ora 22 când şioperează. În ziua de 15.04.1988 vine în gardă după ora15,00 ora mea de plecare fără a putea preciza ora lacare s-a prezentat. A plecat la ora 19,00şi revine la ora 20,30. Adoua zi pleacă din gardă la ora 7,00 şi revine la ora7,50. În ziua de 20.04.1988 se prezintă la gardă la ora14,10 deşi brigada Ministerului Sănătăţii era înspital şi de care ştia .Pleacă la ora 19,00 ,darbrigada Ministerului Sănătăţii fiind prezentă laspital, nu-l depistează că el lipsea şi la ora21,00.Nu mai ştiu când a venit.

Cât priveşte contribuţia lui la activitatea deîngrijirea bolnavilor,se înţelege de la sine punându-se şi intrebarea :Când o să mai facă între atâteaabsenţe? Partea de cancelarie – înlocuirea foilor deobservaţie ,biletele de ieşire ,urmărireaanalizelor,investigaţiile radiologice ,trimiterea cătrealte spitale ,consulturile interdiciplinare rămân însarcina mea şi a stagiarilor.Pe dânsul îl intereseazădoar operaţiile ,după care de regulă se îmbracă şipleacă grăbit indiferent de orice oră. Nu-l interesează repartizarea unui număr depaturi cu bolnavi în îngrijire ,după recomandareamedicului metodolog judeţean Dr. Trăistaru Petre şidupă sarcinile obligaţiile reieşite din legeasanitară.Vrea paturi în care să-şi interneze ,să-şitrateze bolnavii lui,cu acces la sala de operaţie,undesă îşi opereze citat din cererea lui cătretov.Director .Nu accepta ideea de a-i face vizita laaceste paturi pentru a-i repartiza operaţiile înraport cu putinţa lui,nu am curajul să-l las să facăcontravizita prin rotaţie cu el cum ar fi şi firesc, estenecesar să mă mai odihnesc şi eu deoarece estenecesar în meserie. Superficial şi nestatornic din fire, facecontravizita imbrăcat în haine civile, astfel la datade 16.04.1988 ora 17,00 face contravizita imbrăcatcu paltonul şi cu şapca pe cap,îi atrag atenţia să sedezbrace deoarece are de operat bolnavul Popa cuapendicita cu peritonită. Cînd este aşa se face contravizita singur la uniibolnavi, scrie medicaţia, la alţii nu probabil ca nuezaminează pe toţi sau intenţionat se face că-i uită.

În ziua de 17.04.1988 nu prescrie penicilină labolnavul Popa operat de peritonită şi la bolnavul cuzdrobirea labei piciorului şi alţii, dar scrie înschimb perfuzie cu vitamine multe la bolnavulTecuceanu pentru cefalee post rahieanestezicăcăreia la data de 15.04.1988 îi prescrie şiampicilină. Nu este colegul pe care să te sprijini cu nădejdecă observi o evoluţie negativă la bolnavii noştrifiindu-mi chiar frică că mă poate compromite.Nucomportă încredere profesională. De altfel pregătirea lui profesională se cunoaşte.A făcut secundariatul 6 ani în loc de 3.De abia a 3oară comisia s-a îndurat să-l facă specialist .N-ar finimic ,dacă ar avea măcar bunăvoinţa,personal însăcred că nu mai are când înveţe şi în plus seproclamă la toţi şi desăvârşit .La operaţiile de herniinu la toate poate rezeca sacul hernial (şi este timpchirurgical obligatoriu),unele tendoane secţionatenu le sutureză afirmând în faţa cadrelor medii că seîntâlnesc ele şi se suturează.Face caz că bolnavii săisunt pansaţi numai de către sora de la sala depansamente .Eu aş fi bucuros ca el medic ,să-şi facăpansamentele personal ,măcar la bolnavii operaţi deel,după cum s-a înfuriat în ziua de 24.04.1988 să-şifacă pansamentele la bolnavii operaţi de el.Înaceastă zi fără să apeleze la sora de serviciuLemnaru Maria care avea casoleta pe masă cucopresele sterile şi cheia de la trusa de instrumente,trimite 7 bolnavi printre care Ceauşu ,Popa,Aldea,în pijama la triaj ca să-i panseze acolo cu sora dela triaj făcând în acelaşi timp ţi gălăgie despre

debandada ce există la noi. Au stat bolnavii acolo 2ore (în ziua aceea a fost frig)el plecând în oraş cubicicleta. După ce mi s-a adus la cunoştinţă întâmplarea i-am îtrebat pe bolnavii Popa,Aldea ambii operaţi deel de peritonită apedinculară.De la operaţia dindata de 16.04.1988 şi până azi 24.04.1988 v- a maipansat el vreodată? Mi-au răspuns că nu. Mă întreb, eu şi sora de de la pansamente ar fitrebuit să-i las nepansaţi atâta timp?Este însăinconstant în hotărâri .De atunci şi până acuma nua mai pansat pe nimeni. Tov. Dr. Diacuc Ana este îngrozită că tebuie să-ltrimită de la 3 mai 1988 să facă Policlinicadeoarece dr.Hincu Mihai intră în concediu deodihnă.Dumneaei afirmă că vine la policlinică stăpuţin ,consultă pe fugă îmbrăcat ,nu îi vede petoţi.Pe unii pe care îi interesează îi trimite să-laştepte la spital.Astfel pe ziua de 15.04.trimite laspital pentru ora 15,00 să-l aştepte toţi internaţii. Îşiplanificase probabil deliberat să vină la gardă laora 15,00. În ziua aceasta la ora 14,30 am fostchemat la triaj şi am găsit sala de aşteptare plinăpână la refuz cu bolnavii ce îl aşteptau în loc să li sefi făcut formele de internare. Nu întocmeşte foaie de observaţie la bolnaviiinternaţi în garda lui.Medicii stagiari denumiţi de ellocotenenţi sau hotărât să nu-i mai facă foileacestea fiind obligaţia lui de serviciu. Brigada Ministerului Sănătăţii a găsit 3 F.O.neîntocmite de dânsul la bolnavi internaţi în garda

lui şi operaţi tot de dânsul şi la apostrofat că estechirurg nu măcelar. După ce interneză bolnava Adascaliţei Elena,elevă de 9 ani ,cu F.O. 5894 650 în garda din22.04.1988 ora 22,00 nu o mai vede ,nu-şifinalizează activitatea.Nici nu ştie că eu a doua zi i-am făcut radiografii ,am constatat că are fractură laambele oase gamba stângă şi am trimis-o la Galaţicu autosanitara pentru a fi operată. Cât priveşte relaţiile de serviciu ale dr.Ganea curestul personalului ţi cu bolnavii lasă de dorit.Mărefer numai la această perioadă de 3 săptămânialtfel s-ar putea scrie un roman de întâmplări ( inseara zilei de 6.04.1988 când a fost de gardă apurtat discuţii jignitoare la adresa mea şi făcând şireferiri că am cheltuit mult cu familia Voicu să-ldea în judecată. Au fost de faţă Diaconu Tanta ,GhineaAlexandrina ,Mihai .la Ovidiu .Cu această ocazie l-ajudecat şi personalul amintit cum de nu-i este ruşinesă se judece pentru stabilirea paternităţii în faţaatâtor oameni şi cu martori.Ştiţi ce a răspuns?-Sândmândru că îndregesc politica demografică aţării.Cum? cu minorele?. Iar în după amiaza zilei de 12.04.1988 fiind degardă a internat pe bolnavul Ceausu.Când am venitla contravizită familia m-a rugat să mă ocup de el,să nu-l las pe mâna dr.Ganea .M-am gândit să numai intru în conflict cu el ,l-am examinat doar pebolnav , am constatat că are apendicită acută cuperionită,nu l-am operat eu dar am dat dispoziţiesorei să înceapă cu antibioticele.

Când a făcut el contravizita şi când a văzut căam scris la foaie penicilină în plin salon cu bolnavişi faţă de sora Vasilache Angela a făcut criză decompensare psihică a aruncat foaia de observaţie ,abătut cu piciorul în tocul uşii şi ţipa : Ce se bagăporcul de Gheorghiu la bolnavii mei,eu trebuie să-ioperez şi el îi pune pune viaţa îi pericol scriindu-ipenicilină.Mi-a fost jenă să întreb toţi bolnavii careerau toţi de faţă şi care au auzit ,am întrebat doarpe bolnavul Cracea care mi-a confirmat celeîntâmplate.Enervată şi sora Vasilache Angela că numai termină cu jignirile i-a spus : Operaţi-l domnuledoctor ce mai faceţi atâta gălăgie. În ziua de 20.04.1988 în timp ce era de gardădr.Ganea internează pe bolnavul Mititelul cu ulcerperforat.Fratele său profesorul Mititelu pe care îlcunosc de mulţi ani în oraşul acesta sună la uşacasei mele la ora 21,30 şi mă roagă insistent să măderanjez să mă îmbrac şi să vin la spital şi să-loperez pe fratele său.Îi spun că de gardă estedr.Ganea dar el mă roagă insistent să nu-l las pemâna lui.În aceste condiţii l-am operat eu ajutat dedr.Ganea .Înfuriat se duce la dr.Carp medicul degardă de la interne,îl strânge de gât şi îl face de râs,şi de ce m-a chemat pe mine să-i iau cazul. În ziua de 25.04.1988.când a lipsit nemotivat aminternat la ora 13,oo copilul Dumitrache cuapendicită acută cu reacţii peritonistă.I-am spus laplecare la dr.Buligamedic de gardă să-l cheme deacasă pe dr.Ganea şi să-l opereze.Mi-a telefonatmai târziu că nu este acasă şi este plecat la Iaşi.Am răspuns că în situţia aceasta am să vin eu şi am

să-l operez.Între timp a venit şi el ţi el la gardă darnu l-a operat la ora 20,45cu toate insistenţele dr.Buliga şi ale sorei Melnic Maria care l-a chemat dincurte unde stătea de vorbă. A doua zi dimineaţa i-am reproşat de ce a operaturgenţa aşa de târziu, el s-a înfuriat şi îmi ţipa însalon că el nu va mai dubla de dr. Buliga ,el nuoperează la cererea medicului stagiar ,că s-asăturat să opereze bolnavi frăncuiţi de stagiari. Cu această oczie când fac ancheta aflu cădimineţa este văzut de infirmiera Aenoaie Dochiţa întimp cei făcea scandal mamei copilului operat că nui-a dat bani,vine în salon continuă scandalul cătremama copilului,o necăjită cu 4 copii,că dă banii laalţii ,apoi se întoarce către toate bolnavele din salonşi ţipă la ele:Daţi bani lui Gheoghiu şi mie nu?amsă vă las pe toate să muriţi.Altă dată fapt relatat deAenoaie Dochiţa şi de către alte surori de la triaj,intră la triaj şi le iscodeşte ce mai fac eu şi ce aumai aflat ele despre mine.Când vede că nu află cedoreşte le apostrofează: De ce nu-mi spuneţi nimicde Gheorghiu ce va băgat aia în gură(şi spuneţigăneşte). Cu acţiuni de intimidare se adresează surorilorcând va ajunge şef de secţie le termină dacă nu-idau informaţii. Împotriva medicilor şi administraţiei împrăştiepe toţi director,eu,Hincu,Matran,şi pe cei care îiconsideră în calea lui. Faţă de succintele relatări asupra activităţii şiactelor de totală indişciplină săvârşite de dr.Ganeacare terorizează personalul secţiei chirurgie vă

rugăm să luaţi măsurile cele mai cuvenite şi care seimpun după multele acţiuni ce i s-au aplicat. Datele consemnate pot fi relatate de la toţimedicii stagiari care au trecut pe la chirurgie ,de laactualii prezenţi în secţie,tot personalul mediu alsecţiei.Dr.Bohotin anestezist reanimator,personalulinferior al secţiei,surorile de la triaj,asistentul şef,surorile de la cabinetul chirurgie Policlinica precumşi alţi medici din spital. Insistent recomand să fie audiaţi toţi. Medic primar şef secţie Dr. Gheorghiu Ioan Parafa,ss,inds.Dur, referatul. Gheorghiu era pătimaş din fire Îşiapăra interesele cu străşnicie. Toată viaţa a făcutasta. Secţia de chirurgia a Spitalului municpal dinTecuci a fost moşia lui personală vreme de patrudecenii. Nimic şi nimeni nu i-a putut-o lua. A trăit şia murit cu ea în dinţi. De neînţeles, ce resort ascunsşi diabolic îl împingea spre chirurgie ? Practic, eraun ins nevăzător. Un ochi zero iar celălalt minus optdioptrii. Asta în actele medicale eliberate decomplezenţă, că în realitate cifra era mult mai mare,aproape dublu. Îl învăţase doctorul Rădulescu,predecesorul său pe vremea când era medic şef deraion Panciu şi secretar de partid. „Ghighi, ziceaacesta, hai să te învăţ câteva tehnici simple dechirurgie că mâine, poimâine, nu mai ai funcţiipolitice şi vei muri de foame. Neinspirat acestdoctor chirurg prieten. L-a ajutat să obţină şiatestatul în specialitate, în ciuda faptului că era

absolvent al unei facultăţi cu termen redus, adică deigienă. Gheorghiu a ajuns, în felul acesta medicprimar chirurg. Handicapul ocular se accentuaprogresiv, dar el ţinea cu orice preţ să fie chirurg.Pentru asta trebuia să fie şef de secţie. Să fie factordecizional şi să înlăture orice intrus potenţialcandidat la şefie. Cineva trebuia să facă, totuşi,operaţiile. Atunci şi l-a apropiat pe Hâncu. Celălalt,Hâncu avea doi băieţi chirurgi. Îi ţinea la Suceava.Lui Gheorghiu îi lăsase Tecuciul pentru Liviu. Liviu,fiul lui Gheorghiu, moştenea de la tatăl sau dioptriilela ochi şi stângăcia în gesturi chirugicale la mâini.Gheorghiu era orb de un ochi. Cel restant avea optdioptrii cu minus. Unii spuneau că numărul estedublu. Dar se vedea cât colo că în plagă Gheorghiumai mult palpa decât vedea. Opera cu sala închisă şiajutat de fetele lui care i-au fost şi amante în tinereţe.Legau trompe. Asta era operaţia de bază la Tecuci.Apendicita, apendicita de Tecuci. Sub masca acesteioperaţii de apendicectomie se practica secţionarea şiligatura bilaterală a tubelor uterine. Sterilizaredefinitivă. Specifică epocii de aur, specificăcomunismului sanitar românesc. Mafia albă cuveniturile sale ilicite. Marea disperare a femeilor dinRomania lui Ceauşescu.Lui Hâncu, Ganea îi purta respect. Avea manualitateşi se descurca bine în plagă. Practic era un chirurgobişnuit deci se putea face echipă cu el. În rest, totun laş şi un comunist rămânea pentru el şi cei dinjurul sau. Şi Hâncu lega trompe. Mai rar, dar lega şiel trompe. Ganea nu voia să participe la aşa ceva.Considera intervenţia mutilantă şi neinspirată chiar

pentru conjunctura politică de fapt şi de drept. Demulte ori cazurile decedau, cu nişte complicaţiiperitoneale greu de stăpânit la terapie intensivă,unde şefă era o doctoriţă fără abilităţi profesionale şialcoolică pe deasupra.Procesul de uzură a nervilor lui Ganea continua într-o veselie şi pe mai multe fronturi.Secţia Chirurgie Proces verbal întocmit cu ocazia ŞedinţeiExtraordinare a grupei sindicale din data de 7 mai1988. Se pune în discuţie activitatea tov dr.GaneaMihai cu care ocazie tov Dr.Gheorghiu Ioan citeştereferatul pe care l-a întocmit privind activitateatov.Dr. Ganea Mihai. Toate cadrele sanitare medii şi-au spuscuvântul afirmând că se putea spune mult mai multcă mai sunt exemple de activitate negativă. Şi-au însuşit în unaminitate referatulîntocmit, au votat ca sunt de acord să fie îanintatconducerii spitalului pentru luare de măsuri.Toateinformaţiile din referat au fost furnizate de cătretoate cadrele secţiei chirurgie prin.Org.gr.sindicala - Haloca Aurica – ss.indsLocţiitor - Sandica Dumitra –ss.indsCasier - Heisler Anişoara – ss.indsMembrii gr.sindicale.

Chiriac i.– ss. IndsDumitrasc Z.–ss.indsGologan L.– ss. IndsFrantescu A.–ss.indsGanea M.–ss.indsTarina Elena-ss.indsMelnic M.–ss.indsDima M.Popa ViorelVasilache AngelaSirmache LucicaGheorgiu LiviuNagz IstvanMihaila O.Tocu M.Feraru E.Prună M.Enache M.Ghinea A.Ion IoanaRarinca I.Velican Fl.

- conform cu originalul - L.S. ss. Inds.Discutat în COM din 5.05.1988copie După „Revoluţie” Aurica Haloca i-a spus luiGanea. „Ne ducea, domnule doctor, ca pe nişte oi. Petoate. Ne băga într-o dubă de la Salvare. Ne băga îndubă şi ne ducea la Procuratură şi la Milişie. LaSecuritate ne chema pe rând şi confidenţial MaiorulBaciu. Da nu numai el. Şi alţii. Ne ducea şi ne dictadeclaraţii împotriva dumneavoastră”. Asta era. Fetele erau duse la diverse autorităţişi obligate să dea decalaraţii împotriva doctoruluiGanea. Ganea trebuia să dispară. Ganea era unpericol. Putea oricând să deconspire practicaboicotării politicii demografice a partidului şi atovarăşului Ceauşescu la eşaloanele superioare sauautorităţile de partid şi de stat. Trebuia creată oimagine specială a doctorului. Nebun, antisitem şiterorist. Pe unul ca ăsta greu puteai să-l iei înconsiderarea dacă zicea ceva de „trompe” sau colegi. Situaţia ajunse la ostinato.Referat

Vă facem cunoscut că datorită stării deindisciplină gravă şi permanentă a dr.Ganea Mihaiprin plecări din serviciu ,plecări dingardă,neasigurarea asistenţei de urgenţă înspital,precum şi a incompetenţei profesionale ,încalitate de şef de secţie chirurgie, considerinoportun şi periculoasă introducerea dr.GaneaMihai în graficul de gardă. Propun să efectueze programul integral înpoliclinică.În calitatea ce o am de şef de secţiechirurgie îmi declin responsabilitatea asupraactivităţii profesionle a dr. Ganea şi luarea dehotarâri,studiindu-se referatul de către forurile îndrept şi luarea de hotărâri studiindu-se referatulinaintat deja de mine conducerii spitalului. 6 mai 1988ss.indsDr.Gheorghiu IoanMedic primar chirurg- conform cu originalul – L.S. ss. Inds. Femeile care au beneficiat de ajutorulchirurgilor de la Tecuci prin operaţia de sterilizare,adică legarea trompelor, alimentau clientela susţinutşi continuu. Majoritatea proveneau din protipendadacomunistă. De la prim secretare până la activiste derând pe linie de partid sau administraţie. Apoi maierau şi soţiile tovarăşilor conducători iubiţi aipartidului. Ai partidului, miliţiei, securităţii sau

procuratură, justiţie în general şi administraţie de totfelul. În fine, era o industrie prosperă şi de invidiatprintre medici. Unul ca Ganea, ca şi cei patruzecidinaintea lui, trebuia să dispară. Şi nu oricum, ci cutinicheaua de coadă. Aşa trebuia. Pentru ca oriundear merge nebunul să nu fie băgat în seamă, dacă ar fitrăncanit ceva, de nicio autoritate. Ganea avuse câteva tentative de evadare, daroriunde se adresa cu o cerere de transfer, era refuzatcategoric. „Nu avem posturi pentru chirurgi”.Ciudat. România ducea lipsă de specialişti cu înaltăcalificare dar posturile nu se dădeau la cerere, ci prinrepartiţie. Prin repartiţie în interes de serviciu iarrepartiţia o dădea partidul Partidul şi administraţia.Iar deasupra tuturor, securitatea. Numai cu girulacesteia puteai să mergi unde doreai. Aşa a înţelesGanea cum de au reuşit unii din predecesorii săi săplece din Tecuci. Făcuseră compromisuri. Legaserăşi ei, trompe sau făcuseră pe placul partidului, cât decât ceva. Aşa au plecat. Cei care nu au făcut ceva nuputeau să plece, nici măcar cu demisie. Doar prinexterminare fizică. Aici avem de-a face cu un caz,cel al doctorului Epure. Într-o dimineaţă, a fost găsitspânzurat în arestul miliţiei. Spânzurat sau atârnatacolo de cineva. Orice variantă e posibilă. Cert estecă doctorul Epure aşa a plecat, spânzurat. Cu Ganeaera mai greu. Ganea era un nebun care lupta cumafia până la disperare. Cineva care l-a vizitat odatăîn particular relatase că avea într-um apartamentprimit de la stat o cameră în care singura mobilă erao masă de tenis. Pe acestă masă desenase pe o coală

uriaşă harta Pacificului. Undeva într-un colţ scria cutuş negru. ”PACIFIC 80 şi mai departe . . .” Aveatot felul de obiecte pe harta aceea. Fiecare cueticheta lui. Unele mai mari altele mai mici. Şi scriaacolo pe fiecare, Crucişătorul Mocanu, PortavionulOrtansa, Torpilorul Tatomir, Nava de linie Ghighi,submarinul Bulău, etc. Totul imita, într-un feloriginal, războiul din Pacific. „Este războiul meu cuGORGONELE”, spunea doctorul. Meduzele,Gorgonele fiind sistemul şi bestiile lui. Pe margineahărţii zăceau dosare întregi de hârtii oficiale şiînsemnări. Toate purtau titlul generic de„PACIFIC”. Doctorul zicea câteodată. Dacă ar fi săcompar lupta mea cu ticăloşii comunişti sanitari dinvremea mea sau din anii comunismului cenuşiuromânesc, aş compara-o cu bătăliile din Pacificulcelui de al doilea război mondial. Energie, nervi,deznădejde şi câteodată, victorii.- Cândva, undeva, cineva, ar putea să spună: acesta afost războiul din Pacific al lui Ganea. Războiul cu„tovarăşii”.Iar timpul trecea, din luptă în luptă.

Consiliul Popular Judeţean GalaţiCopie Spitalul Municipal TecuciDirecţia sanitarăNr.4563 din 9.08.1988 Nr.5796 din 8 august 1988 Către Spitalul Municipal Tecuci Urmare a adresei dvs.nr. 4230 din 1988, văcomunicăm că BE al C.O.M. al direcţiei jud. Galaţiîn şedinţa din 8.08.1988 a avizat desfacereacontractului de muncă a tov , dr. Ganea Mihaimedic principal spec.chirurgie la Spitalul municipalTecuci. Director, Şef serv plan org.muncii,Dr. Mocanu Mihai Grosariu LilianaRed.dact L.A. L.S. ss. Inds.Ex.2Pentru conformitate-

Spitalul Municipal Tecuci PROCES VERBAL Încheiat astăzi 26 iulie1988 Subsemnatul Nistor Ileana,şef birou planorganizare,personal,Cruceanu Teodor, secretar alComitetului Sindical Spital şi Popa Viorel,asistentşef de secţie chirurgie ,ne-am deplasat la locuinţadr. Ganea Mihai medic specialist chirurgie,pentruancheta socială cu privire la cauzele absentării dela serviciu de la data de 7 iulie a.c. şi luarea de notăexplicativă în acest sens.A fost găsit la locuinţa sa împreună cu soţiadumnealui. Tov.Nistor Ileana,comunică scopul vizitei şi i-apus următorea întrebare: Care sunt cauzele deabsentează de la serviciu începând cu data de 7iulie,dacă cumva este în concediu medical şi arecertificat medical pentru această perioadă sau ce altmotiv are? Pentru aceasta este rugat să dea o notăexplicativă amănunţită ca să cunoască şiconducerea unităţii cauzele absentării dumnealui. Tov Dr. Ganea Mihai a răspuns că de scris ascris destule că nu mai are rost acum când nu i sepermite să lucreze în secţie ,să opereze ,să participela vizitele bolnvilor ,să interneze singur că secţiachirurgie este proprietatea şi moşia doctoruluiGheoghiu şi acum că lipseşte de la serviciu i-a datposibilitatea acestuia ca să fie singur în chirurgie.

Mai menţionăm că în acest timp tov Dr. GaneaMihai a pus să ascultăm o casetă înregistrată la odiscuţie dintre dânsul şi dr. Gheorghiu.S-a refuzat ascultarea casetei spunându-i se cănu pentru aceasta s-a venit la dumnealui.Tov. Cruceanu Teodor ,din partea comitetuluisindical i-a spus dacă refuză să dea notă explicativăcu cele enunţate mai sus ,atunci să se prezintepersonal la tov.directorDr. Secară Florica pentru a-l pune în temă şi pe dumnealui cu cele spuse nouă.Tov.dr. Ganea Mihai a răspuns că nu vine sădiscute cu directorul deoarece mai aşteaptă oanchetă ordonată de tov.Prim secretar al judeţului,anchetă ce va fi efectuată de tov. Andrei.În final tov. Nistor Ileana a recomandat că totuşieste mai bine până se efectuează ancheta să seprezinte la serviciu.Dumnealui nu a dat nici un fel de răspuns .Pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal.ss. inds. L.S. ss. Inds-pentru conformitate-Procedura era următoarea: Şeful făcea un referatscris pe care îl depunea la secretariatul conduceriispitalului. Directorul lua act de acesta şi solicita oNotă explicativă doctorului. Dacă acesta dădea curssolicitării atunci procedura era completă. Urmadecizia conducerii, adică a directorului desancţionatre a doctorului, deobicei cu diminuarearetribuţiei pe una sau mai multe luni calendaristice.În cazul în care doctorul nu răspundea la nota

explicativă, situaţia se complica. Se cereau declaraţiialtor persoane din secţie sau unitate şi pe bazaacestora se elibera decizia punitivă. Diminuarearetribuţiei doctorului Ganea pentru două sau trei lunila un salariu ţinut la baza grilei de retribuire şi vremede zeci de ani, a dus la acumularea unui fond decontribuţie pentru pensie foarte mic. Pensia luiGanea va fi una din cele mai mici din România.Ticăloşii l-au lovit şi cu bătaie lungă. Adică, pe loc,pe termen mediu şi la distanţă până la capăt.CopieExtras PROCES VERBAL Încheiat astăzi 26.07.1988 În şedinţa ordinară COM din cadrulSpitalului municipal Tecuci la care participă unnumăr de 16 membri COM iar(5)cinci membriimotivţi prin plecări în concediu de odihnă şianume:dr. Diaciuc Ana,chim.BosoteanuCecilia,Călin Ana,tov.Aristache Cornelia şi tov dr.Teodoru Cristian ,fiind în urgenţă medico-chirurgicală (operaţie).La şedinţă din parteaComitetului de partid participă tov secretar cuprobleme sociale tov. Tatomir Violeta,tov.preşedintea COM dr. Rusu Angela anunţă că şedinţa estestatuară putând avea loc,pentru care anunţă ordineade zi.

Analiza morbidităţii cu ITMpe sem.1 1988 şimăsurile ce se impun pentru îmbunătăţireaasistenţei medicale a personalului muncitor.Execuţia bugetară pe trim.al doilea 1988.Diverse (referat asupra activităţii tov. Dr. GaneaMihai)Discuţii Tov.dr. Secară Florica , directorul Spitaluluimunicipal Tecuci prezintă referatul asupraactivităţii Dr.. Ganea Mihai în urma căruia aratăcă,în plus din data de 07.07.1988 tov. Dr. GaneaMihai ,nu se prezintă la serviciu nemotivat. Tov. Director Secară Florica ,arată că deoarecetov. Dr. Ganea Mihai ,nu se încadrează în disciplinamuncii cu toate sancţiunile date pentru propunereadesfacerii contractului de muncă conf.art.130 lit.iC.M. Tov. Preţedinte al COM dr. Rusu Angela aratăcă în urma materialului prezentat şi propunerilefăcute de tov.dr. Secară Florica ,să se ia cuvântul decei ce doresc şi să arate despre activitatea tov. Dr.Ganae Mihai. Tov.Dr. Gheorghiu Ioan ,medic şef secţiechirurgie arată că tov. Dr. Ganea Mihai ,a fostde ani de zile îndrumat verificat sfătuit suportat darnici un fel de metodă nu se poate corecta având oactivitate de necorijat ,este un inadaptat, nu se poateface echipă cu el,ceea ce este absolut necesar închirurgie, mai mult se ocupă cu reclamaţii,cumurdării,ce nu se pot exprima.Nu are ruşine în

comportamentul lui în societate,incită populaţia dinîntreg municipiul. Tov. Dr. Matran Liviu,medic primar ORL aratăcă în referatul prezentat de tov. Dr. Secară Florica,este sumar faţă de cele ce s-au petrecut şinecazurile ce le-a făcut tov. Dr. Ganea Mihai şichiar suferinţele la anumiţi pacienţi în spital.Încontinuare arată cum i-a dus în eroare pe mulţimedici cu atitudinea lui atât de dubioasă. Trebuie să fie puse în gardă forurile superioaredeoarece este un pericol pentru societate şi tottimpul contra prevederilor legale. Tov. Dr. Diaciuc Victor arată că într-adevăr areconflicte de ordin profesional cu toţi medicii dincauza incompentenţei profesionale,nu cunoaşte operitonită pentru care a avut şi o victimă. Arată în continuare că din punct de vedereprofesional nu este competent de a face ooperaţie.Arată că are aspect de om paranoic faţă decomportarea şi faptele dânsului până în prezent. Tov.Dr. Teodoru Cristian arată încontinuare că din punct de vedre al disciplineimedicale este foarte periculos,ca un medic mai alesce operează să nu-şi urmărească şi să-şi controlezebolnavii,să lipsească de la serviciu de lacontravizită,nu respecta colectivul în care lucreazăşi întregul colectiv al medicilor din Spital? A fost ajutat în nenumărate rânduri demajoritatea colegilor, la fel de conducereaunităţii,dându-i-se diferite sancţiuni care au trecutca nesimţite pentru dânsul.