Roma sau Ierusalim?

["\u00cen coloniile americane ale \u0163\u0103rilor catolice, cuceririle era \u00eent\u0103rite prin \u00eenrobirea b\u0103\u015ftina- \u015filor \u015fi prin cre\u015ftinare for\u0163at\u0103, a\u015fa cum se procedase \u015fi cu p\u0103g\u00e2nii din Europa Evului Mediu timpuriu. Inchizitorii \u015fi misionarii iezui\u0163i completau lucrarea \u00eenceput\u0103 cu s\u0103biile \u015fi comer\u0163ul \u00eenving\u0103torului. Sixtus al V-lea (1585-1590) Un c\u0103lug\u0103r iste\u0163 \u015fi \u015firet, fiu de porcar. Prin sfin\u0163enia sa a reu\u015fit s\u0103 seduc\u0103 conclavul cardinalilor. Nu s-a proclamat amnistia obi\u015fnuit\u0103 la \u00eentronarea sa, astfel \u00eenc\u00e2t chiar din acea zi a \u00een- ceput s\u0103 curg\u0103 s\u00e2nge din ordinul s\u0103u. Se pare c\u0103 a fost cel mai sever suflet de pap\u0103. El \u00ee\u015fi ima- gina c\u0103 va readuce virtutea pe p\u0103m\u00e2nt cu ajutorul c\u0103l\u0103ilor. Lua parte personal la torturile pe care le ordona \u015fi se distra privind chinurile victimelor. A organizat o poli\u0163ie redutabil\u0103 bazat\u0103 pe spionaj. De groaz\u0103, romanii i-au ridicat statuie pentru ca la moartea lui s-o sparg\u0103\u2026 Liga catolic\u0103 din Fran\u0163a era sus\u0163inut\u0103 de pap\u0103, de aceea c\u00e2nd a fost asasinat Henric III, adversarul ei catolic, papa a probat. \u00cen acest timp moriscii expulza\u0163i din Spania g\u0103sesc refugiu \u00een ducatul italian la Tosca- nei, care se va dezvolta economic. Elve\u0163ia protestant\u0103 \u015fi alte \u0163inuturi de asemenea progreseaz\u0103 \u00een urma imigr\u0103rii hugheno\u0163ilor. Papalitatea c\u0103uta acum s\u0103-i foloseasc\u0103 pe spanioli contra reformei. Filip II al Spaniei cucere\u015fte \u00een 1580 Portugalia. Armata spaniol\u0103 \u00eenfior\u0103toare numit\u0103 Invincibile Armada c\u0103uta disperat\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze domina\u0163ia \u00een \u0162\u0103rile de Jos. \u00cen coloniile de peste ocean era atotputer- nic\u0103. \u00cenc\u0103rcat\u0103 de indulgen\u0163e papale pentru lupt\u0103tori, armata spaniol\u0103 era acum m\u00e2na dreapt\u0103 a Romei. papa a oferit lui Filip coroana Marii Britanii ceea ce \u00eensemna c\u0103 poate s-o cu cereasc\u0103 deoarece acum este de drept a lui. Papa cerea \u00een schimb capetele protestan\u0163ilor englezi. Pe cei ce se \u201epoc\u0103iau\u201d revenind de voie sau de nevoie \u00een Biserica roman\u0103 \u00eei obliga s\u0103 ucid\u0103 pe pro- testan\u0163i statornici, ca dovad\u0103 a poc\u0103in\u0163ei. Catolicilor le impunea acela\u015fi lucru ca o condi\u0163ie de m\u00e2ntuire. \u00cens\u0103 bula papei a provocat r\u00e2sul \u00een Anglia. \u00cen 1588 armata \u201einvincibil\u0103\u201d este \u00eenvins\u0103 de englezi ajuta\u0163i de furtunile izbucnite \u00een zona insulelor Hebride. Astfel cerul \u00eensu\u015fi a umilit pe pap\u0103 \u015fi pe despot. Dar spaniolii \u00ee\u015fi vor continua opera lor prea cre\u015ftin\u0103 intervenind apoi \u00een r\u0103zboaiele ci- vile franceze \u00eempotriva hugheno\u0163ilor \u015fi continu\u00e2nd cu Fran\u0163a \u015fi cu provinciile protestante din \u0162\u0103rile de Jos. Papa Sixtus V care \u0163inuse pe p\u0103m\u00e2nt locul lui Satana \u00een tot acest timp, a avut toate de- fectele papilor r\u0103i. A str\u0103lucit prin fermitate \u015fi s\u00e2nge rece. Credincio\u015fii s\u0103i v\u0103d aici o virtute. A fost mai crud dec\u00e2t to\u0163i suveranii contemporani lui. Pe de alt\u0103 parte p\u0103rea un intelectual lumi- nat. Iubea artele, \u00eengrijea de Biblioteca vaticanului, \u00eenfrumuse\u0163ase capitala\u2026 El a transportat a\u015fa numita scar\u0103 a lui Pilat, care trebuie urcat\u0103 \u00een genunchi, la Biserica din Lateran. A fost ur\u00e2t de romani. La moartea sa poporul ar fi dorit s\u0103 sf\u00e2\u015fie pe acela pe care \u00eel adoraser\u0103\u2026 A murit \u00een \u00eemprejur\u0103ri stranii. A fost g\u0103sit \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 sufocat \u00een patul s\u0103u. Se crede c\u0103 un emisar al lui Filip al Spaniei ar fi f\u0103cut-o. dar poporul din Roma era de p\u0103rere c\u0103 \u00eensu\u015fi diavolul l-a sugrumat de r\u0103u ce era. Urbanus al VII-lea (1590) Un prelat venerabil modest \u015fi liberal. \u015ei-a dat duhul dup\u0103 14 zile, poc\u0103indu-se astfel c\u0103 a ajuns pap\u0103. Gregorius al XIV-lea (1590-1591) A domnit zece luni. Dar a avut timp s\u0103 se dedea la confisc\u0103ri arbitrare, jefuind pe cei slabi ca s\u0103-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 familia. 199","\u00centre timp dup\u0103 asasinarea regelui catolic Henric III, care urm\u0103rise pacea cu hugheno- \u0163ii, tronul Fran\u0163ei devenise vacant deoarece regele nu avea urma\u015fi. Dreptul la domnie \u00eei reve- nea acum cumnatului s\u0103u, Henric de Navarra, prin\u0163 hughenot. Catolicii nu doreau nicidecum un asemenea rege \u015fi papa Grigore XIV a intrat \u00een conflict cu Henric de Navarra. Ca mul\u0163i al\u0163i papi \u015fi acesta a murit dispre\u0163uit. Inocen\u0163ius IX-lea (1591) Dou\u0103 luni de domnie nefericit\u0103. Clemens al VIII-lea (1592-1601) Mare intrigant \u015fi nepotist. Se pare c\u0103 a instigat \u015fi aprobat conjura\u0163ii \u00een Anglia contra Elisabetei \u015fi a lui James (Iacov I). \u015ei nu este de mirare fiindc\u0103 iezui\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163au c\u0103 orice mijloc este bun c\u00e2nd este vorba de st\u00e2rpirea ereziei. \u015ei-a alipit ducatul de Ferrara. \u00cen Fran\u0163a, Henric de Navarra, prin\u0163ul protestant, trece la catolicism de dragul tronului \u015fi sub influen\u0163a so\u0163iei catolice \u00een 1593. \u201eParisul merit\u0103 o liturghie\u201d a zis el. \u00cen 1594 este \u00eenco- ronat \u015fi apoi intr\u0103 \u00een Paris ca rege al Fran\u0163ei. Totu\u015fi \u00een inima lui el nu era deloc catolic ceea ce \u015fi vr\u0103jma\u015fii s\u0103i vedeau. \u00cen 1598 acest rege a proclamat edictul din Nantes care garanta liber- tatea religioas\u0103 a protestan\u0163ilor, drepturi civile. Totodat\u0103 se acordau protestan\u0163ilor unele cet\u0103\u0163i \u00eentre care La Rochelle. \u00cen 1600 este ars pe rug Giordano Bruno filozof panteist, cu tendin\u0163e materialiste, dup\u0103 ce a fost cercetat de inchizi\u0163ie \u015fi acuzat de calvinism. Fusese c\u0103lug\u0103r dominican \u015fi ajunsese la aceste concluzii plec\u00e2nd de la neoplatonism ca \u015fi vechii gnostici. \u00centre timp \u00eentre calvini\u015ftii olandezi a izbucnit o controvers\u0103 cu importante urm\u0103ri reli- gioase cu privire la predestina\u0163ie. De\u015fi ini\u0163ial to\u0163i admiteau predestina\u0163ia augustinian\u0103, pe la 1580 s-au \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 partide: supralapsarii care credeau c\u0103 predestina\u0163ia divin\u0103 a avut loc \u00eenainte de c\u0103derea lui Adam, deci Adam ar fi fost predestinat s\u0103 cad\u0103 \u015fi infralapsarii, care credeau c\u0103 predestina\u0163ia a avut loc dup\u0103 c\u0103dere, deci n-a fost predestinat\u0103 c\u0103derea. Pentru curmarea disputei a fost ales s\u0103 apere pozi\u0163ia supralepsarian\u0103 teologul Jacob Arminius din Leyden, de\u015fi el nu era dispus la controvers\u0103, mai ales c\u0103 nu studiase problema \u00een profunzime. \u015ei nu este de mirare c\u0103 cei mai dispu\u015fi pentru controverse sunt cei mai pu\u0163in studio\u015fi. Studiind aceast\u0103 problem\u0103 Arminius a ajuns c\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi doctrina calvi- nist\u0103 fundamental\u0103 a predestina\u0163iei. El a \u00een\u0163eles din Biblie c\u0103 omul are totu\u015fi o libertate de a asculta sau nu de Lege \u015fi de Evanghelie \u015fi nu este doar sclav pasiv al p\u0103catului sau al harului irezistibil. Aceast\u0103 descoperire a lui Arminius a dus la o aprig\u0103 \u00eempotrivire din partea colegu- lui s\u0103u, teologul Franz Comar, \u015fi cur\u00e2nd Olanda a fost larg afectat\u0103 de aceast\u0103 lupt\u0103 care a dus la persecutarea arminienilor numi\u0163i \u201edemonstran\u0163i\u201d. Cei mai celebri capi ai arminienilor au fost: marele om politic Oldenbarneweld decapitat \u00een 1619 \u015fi Hugo de Groot, marele savant jurist, fondator al dreptului interna\u0163ional care a sc\u0103pat de \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103 cu fuga (so\u0163ia sa l-a scos din \u00eenchisoare \u00eentr-o lad\u0103 cu c\u0103r\u0163i). Arminienii au fost persecuta\u0163i de autorit\u0103\u0163i \u015fi pentru motivul c\u0103 \u00een mijlocul lor se refu- giaser\u0103 unii care urm\u0103reau schimbarea guvernului. \u00cen 1619 sinodul din Dordrecht i-a exclus pe arminieni din comunitatea calvin\u0103. \u00cen zadar au protestat ei amintind de principiul c\u0103 Biblia este singura norm\u0103 dogmatic \u015fi nu scrierile reformatorilor sau hot\u0103r\u00e2rile sinoadelor. Au fost exila\u0163i, persecuta\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 1639 \u015fi abia \u00een 1795 au primit recunoa\u015fterea oficial\u0103. Totu\u015fi armi- nianismul olandez \u015fi a degenerat treptat, evolu\u00e2nd \u00een direc\u0163ia unitarianismului \u015fi ra\u0163ionalis- mului. Totu\u015fi importan\u0163a doctrinei libert\u0103\u0163ii omului, libertatea moral\u0103, descoperit\u0103 de Armi- nius, poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 dac\u0103 amintim c\u0103 ea va fi preluat\u0103 \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een protestantism de c\u0103tre Wesley mai t\u00e2rziu. 200","Leo al XI-lea (1605) Din familia de medici. A domnit 26 de zile. Cardinalii aveau obiceiul s\u0103 aleag\u0103 papi b\u0103tr\u00e2ni \u00een acest timp, pentru a-i putea manevra dup\u0103 placul lor. Adesea v\u00e2rsta respectabil\u0103 \u015fi probabilitatea unei vie\u0163i scurte erau singurele titluri ale prela\u0163ilor ale\u015fi ca papi. Clerul \u00eenc\u0103 mai guverna popoarele \u015fi regii. Henric al IV-lea pentru a pl\u0103ti pre\u0163ul absol- virii sale, a fost silit s\u0103 recheme pe iezui\u0163i. \u00cen Germania \u00eemp\u0103ratul Rudolf II pedepsea apostazia eclesiasticilor cu confiscarea bu- nurilor. De\u015fi nu interzicea calvinismul, nu permitea exercitarea lui dec\u00e2t \u00een castele nobililor. \u00cen Anglia regele Iacob I care domnea \u015fi \u00een Sco\u0163ia, era adversar al puritanilor (prezibiterilor). Catolicii, care pierduser\u0103 controlul asupra Angliei au organizat \u00een 1605 \u201ecom- plotul prafului de pu\u015fc\u0103\u201d urm\u0103rind aruncarea \u00een aer a cl\u0103dirii parlamentului, ceea ce a dus la m\u0103suri represive contra lor. O parte a ortodoc\u015filor din Polonia se uniser\u0103 cu Roma din 1595, iar ceilal\u0163i s-au aliat cu protestan\u0163ii form\u00e2nd \u201eConfedera\u0163ia de la Vilna\u201d. Iezui\u0163ii aveau acum mare trecere \u00een Polo- nia ceea ce a determinat persecutarea chiar \u015fi a ortodoc\u015filor de c\u0103tre catolici \u015fi uni\u0163i. Ordinul iezui\u0163ilor pus de la \u00eenceput \u00een slujba Papalit\u0103\u0163ii \u015fi contra protestantismului, era r\u0103sp\u00e2ndit pretutindeni \u015fi reprezentan\u0163ii s\u0103i de\u0163ineau multe pozi\u0163ii cheie \u00een state. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015ftiin\u0163a \u015fi arta catolic\u0103 precum \u015fi politica statelor catolice erau acum c\u0103zute n m\u00e2inile acestor c\u0103lug\u0103ri f\u0103r\u0103 scrupule, a c\u0103ror con\u015ftiin\u0163\u0103 era educat\u0103 s\u0103 se supun\u0103 orbe\u015fte, conform\u00e2ndu-se \u201eca un cadavru\u201d voin\u0163ei superiorului. Chiar comer\u0163ul \u015fi nu mai pu\u0163in comer\u0163ul cu sclavi, era ade- sea efectuat \u015fi controlat de iezui\u0163i. Ei era principalii misionari catolici, convertind la catoli- cism protestan\u0163i, ortodoc\u015fi dar \u015fi p\u0103g\u00e2ni din America, India, China \u015fi Japonia dar \u015fi hetero- doc\u015fi din r\u0103s\u0103rit. Unul dintre primii iezui\u0163i Francisco Xavier, a c\u0103l\u0103torit sub protec\u0163ia portughezilor, \u015fi a predicat indienilor s\u0103raci, botez\u00e2nd multe mii. Apoi \u00een 1549 a plecat \u00een Japonia convertind \u015fi acolo mai multe mii de p\u0103g\u00e2ni, cu toat\u0103 \u00eempotrivirea preo\u0163ilor b\u0103\u015ftina\u015fi. Printre converti\u0163ii s\u0103i erau \u015fi c\u00e2\u0163iva prin\u0163i. Apoi iezuitul Matia Ricci, a predicat \u00een China din 1583 cunosc\u00e2nd bine limba \u015fi literatura lor, ceea ce a pl\u0103cut chinezilor. Pentru a avea succes, iezui\u0163ii tolerau anu- mite obiceiuri p\u0103g\u00e2ne sau le combinau cu cre\u015ftinismul. Pe acelea\u015fi principiu a lucrat \u00eentre brahmanii indieni iezuitul Roberto Nobili din 1606\u2026 \u00cen Japonia, dup\u0103 o propagand\u0103 de 38 de ani, iezui\u0163ii c\u00e2\u015ftigaser\u0103 de partea lor vreo 300.000 de p\u0103g\u00e2ni \u00een 1587, organiza\u0163i \u00een 250 de biserici, av\u00e2nd \u015fi 13 seminare\u2026 Dar cur\u00e2nd iezui\u0163ii au fost suspecta\u0163i c\u0103 urm\u0103resc scopurile imperialiste ale portughe- zilor \u015fi spaniolilor. Olandezii (care aveau \u015fi ei interese comerciale \u015fi imperialiste \u00een sec. Al XVII-lea) au c\u0103utat \u015fi ei s\u0103-i avertizeze pe japonezi de scopurile propagandei iezuite. Din 1607 a izbucnit persecu\u0163ia contra catolicilor japonezi care a f\u0103cut mul\u0163i martiri, canoniza\u0163i mai t\u00e2rziu ca sfin\u0163i. Misiunea catolic\u0103 a fost nimicit\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost re\u00eenviat\u0103 \u00een timpurile moderne. \u00cen Filipine, pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea misionarii papi\u015fti, sub pro- tec\u0163ia Spaniei, au reu\u015fit s\u0103 catoliceasc\u0103 treptat majoritatea popula\u0163iei p\u0103g\u00e2ne. De asemenea \u00een Cokinchina \u015fi Tonking, catolicii au p\u0103truns cu succes st\u00e2rnind persecu\u0163ie. Indienii americani au fost cre\u015ftina\u0163i mai greu deoarece \u015fi-au dat seama mai repede de caracterul \u015fi adev\u0103ratele scopuri ale cuceritorilor. L\u0103comia \u015fi cruzimea catolicilor spanioli \u015fi portughezi cuceritori, a st\u00e2rnit indignarea a chiar unor catolici sensibili. Misionarul dominican Bartolomeo de Las Casas a f\u0103cut \u00een sec. XVI \u015fapte c\u0103l\u0103torii \u00eentre America \u015fi Spania pentru a mijloci la curtea Spaniei pentru drepturile umane ale indienilor. Interven\u0163iile sale au reu\u015fit \u00een oarecare m\u0103sur\u0103. Cel pu\u0163in s-a renun\u0163at la sclavia cu amerindieni. \u00cen schimb, spaniolii au \u00een- ceput s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 cu sclavi africani. Pentru drepturile indienilor a militat mai t\u00e2rziu Pedro Claver, iezuit canonizat ca sf\u00e2nt. \u00cen urma desfiin\u0163\u0103rii sclaviei indiene \u00een America de Sud, ca- tolicismul a f\u0103cut progrese mai ale s prin iezui\u0163i. Ei au \u00eentemeiat comunit\u0103\u0163i catolice chiar \u00een America de Nord, convertind indieni dar mai ales \u00een America central\u0103 \u015fi de sud. \u00cen Paraguay 201","au reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 pe picioare un \u201estat\u201d cre\u015ftin indian cu o popula\u0163ie de circa 300.000 \u015fi o civi- liza\u0163ie \u00eenc\u0103 rudimentar\u0103. Iezui\u0163ii au fost principalul instrument \u015fi pentru \u00eenc\u0103rc\u0103rile de a readuce pe ortodoc\u015fi sau al\u0163i orientali la unitatea catolic\u0103 roman\u0103. \u00cenc\u0103 din 1583 papa Grigore XIII a trimis la Con- stantinopolul dominat acum de turci, o comisie de iezui\u0163i care s\u0103 \u015fcolarizeze tineri pentru a-i preg\u0103ti ca misionari \u00eentre compatrio\u0163ii lor ortodoc\u015fi. Ace\u015ftia au reu\u015fit s\u0103 \u00eencline spre Roma c\u00e2\u0163iva teologi, ba chiar pe unii episcopi \u015fi patriarhi. De fapt acest tip de convertire este oare- cum natural pentru c\u0103 doctrina \u015fi obiceiurile celor dou\u0103 partide de cre\u015ftini tradi\u0163ionali sunt \u00een esen\u0163\u0103 romane \u015fi se aseam\u0103n\u0103 ca \u015fi luteranismul cu calvinismul. Ortodoc\u015fii greci din Italia de sud \u015fi cei din teritoriile vene\u0163iene au fost de asemenea, atra\u015fi \u00een comunitatea roman\u0103. De fapt, aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat peste tot unde ortodoc\u015fii erau \u00een minoritatea sub st\u0103p\u00e2nirea unor guverne catolice. Ortodoc\u015fii care erau sub turci \u00eens\u0103 au avut cel pu\u0163in libertatea de a r\u0103m\u00e2ne ortodoc\u015fi, cu toate suferin\u0163ele pe care uneori le-au \u00eendurat. Iezui\u0163ii n-au ocolit nici Imperiul Rus. \u00cen 1581 ambasadorul papal Possevin a venit la Moscova s\u0103 propun\u0103 \u0163arului Ivan cel Groaznic unirea cu Roma. F\u0103r\u0103 succes. \u00cencerc\u0103ri asem\u0103- n\u0103toare de a introduce unirea \u00een Rusia au f\u0103cut \u015fi polonezii mai t\u00e2rziu. \u00cen 1596 totu\u015fi, ortodoc- \u015fii din Gali\u0163ia, Vol\u00e2nia \u015fi parte din Bielorusia recunosc autoritatea papal\u0103 (Uniunea de la Brest) ceea ce provoac\u0103 mare nemul\u0163umire printre ru\u015fi. \u00cen \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een acest timp se lupta pentru r\u0103sturnarea domina\u0163iei otomane \u015fi uni- rea vechilor teritorii rom\u00e2ne\u015fti, sub conducerea lui Mihai Viteazul, primul domnitor al tuturor rom\u00e2nilor. Prin 1594 acesta a trimis pe mitropolitul Iftimie la Constantinopol ca s\u0103-i aduc\u0103 de acolo un nomocanon \u015fi o Evanghelie, gest religios, dar mai ales politic. \u00cen Moldova, mitropolitul Gheorghe Moghil\u0103, \u00een 1588, spre a face pe plac politicii domnului Petru Schiopul \u015fi cur\u0163ii polone, a trimis papei Sixtus V o scrisoare de devotament. Cel mai important eveniment religios \u00een \u0162\u0103rile rom\u00e2ne din acest r\u0103stimp r\u0103m\u00e2ne tip\u0103rirea Primul Testament (Palia). Noul Testament va fi tradus \u015fi tip\u0103rit dup\u0103 1648. Dar aceste opere nu au fost ini\u0163iate din interiorul Bisericii ortodoxe pentru luminarea rom\u00e2nilor ci \u00een primul r\u00e2nd din ini\u0163iativa protestan\u0163ilor ardeleni, sa\u015fi sau unguri, care voiau s\u0103 pun\u0103 \u00een m\u00e2inile rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi de peste mun\u0163i Biblia, cu scopul de a-i atrage la reform\u0103. \u00centre ortodoc\u015fii din \u0162\u0103rile rom\u00e2ne se infiltraser\u0103 mai de mult popula\u0163ii catolice \u015fi de pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea au \u00eenceput s\u0103 fie mai bine organiza\u0163i \u015fi totodat\u0103 Roma \u00eencerca s\u0103-i atrag\u0103 \u015fi pe ortodoc\u015fi. Propaganda roman\u0103 a \u00eenceput s\u0103 g\u0103seasc\u0103 sprijin la domnii munteni \u015fi familiile lor. Unii sperau ca prin alian\u0163a cu Roma vor ob\u0163ine tronul, al\u0163ii c\u0103 \u00eel vor putea men\u0163ine. Asemenea domni au fost: Alexandru II, Mihnea II, Petru Cercel iar \u00een Moldova Petru \u015echiopul. Acesta din urm\u0103 \u015fi fiul s\u0103u au murit ca buni catolici \u00een Austria. La fel domnii Mo- vile\u015fti, prieteni cu polonii, au simpatizat cu Roma. \u015etefan, fiul lui Alexandru L\u0103pu\u015fneanu, sf\u0103tuit de unii episcopi ortodoc\u015fi ce era dispu\u015fi s\u0103 se \u00eenchine Romei, s-a dus la Roma ca s\u0103 caute acolo sprijin pentru a urca pe tron. Iezui\u0163ii poloni \u015fi Bartolomeo Bratti, un albanez itali- enizat, f\u0103ceau propagand\u0103 activ\u0103. Astfel rom\u00e2nii ezitau, uneori balans\u00e2ndu-se \u00eentre Roma \u015fi Constantinopol. \u00centre che- m\u0103rile protestante din Ardeal \u015fi cele turce\u015fti. Au r\u0103mas totu\u015fi ortodoc\u015fi, respect\u00e2nd tradi\u0163ia \u015fi voin\u0163a majorit\u0103\u0163ii clerului care fugea de Roma ca \u015fi de catechismul calvinesc. \u00cen Ardeal, ortodoc\u015fii fuseser\u0103 persecuta\u0163i de catolicii unguri \u015fi mul\u0163i atra\u015fi la catoli- cism \u015fi chiar maghiariza\u0163i a\u015fa cum se crede c\u0103 sunt rom\u00e2nii de fapt \u015fi ceang\u0103ii din Moldova. \u00cen secolul reformei \u00eens\u0103, Biserica ortodox\u0103 din Ardeal sta \u00eenc\u0103 destul de bine, din moment ce are mitropoli\u0163i. Sub vl\u0103dici \u015fi voievozi, rom\u00e2nii din acel timp r\u0103m\u00e2neau la marginile lumii, atin\u015fi de suferin\u0163e destule, dar prea pu\u0163in atin\u015fi de Evanghelie, \u00een ciuda \u00eenmul\u0163irii m\u0103n\u0103stirilor \u015fi a rezisten\u0163ei fa\u0163\u0103 de Roma. Iob\u0103gia era \u015fi spiritual\u0103. Clerul care avea \u00een m\u00e2ini cheile culturii, ar fi putut face totu\u015fi mai mult pentru progresul spiritual \u015fi cultural. 202","\u00cen Transilvania, se pare c\u0103 \u015fi autorit\u0103\u0163ile calviniste au \u00eentreprins uneori convertiri mai silite \u00eentre rom\u00e2ni. Totu\u015fi ac\u0163iunile lor au avut efecte nobile \u00een ridicarea rom\u00e2nilor. Din bisericile ardelene\u015fti s-a scos limba slavon\u0103 din cult \u015fi s-a introdus limba rom\u00e2n\u0103, sub influen\u0163a protestant\u0103. Tip\u0103rirea de c\u0103r\u0163i religioase \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a fost iar\u0103\u015fi un element de cultur\u0103 important. \u00cen Moldova \u015fi Muntenia, limba rom\u00e2n\u0103 a p\u0103truns mult mai t\u00e2rziu \u00een cult de\u015fi ea era vorbit\u0103 de popor din totdeauna. Astfel primele mari monumente literare rom\u00e2ne\u015fti le dator\u0103m protestantismului, \u00een special calvinist. Dac\u0103 clerul rom\u00e2n calvinist ar fi operat numai cu cuv\u00e2ntul f\u0103r\u0103 a recurge la amenin\u0163\u0103ri civile, am fi avut o imagine mai frumoas\u0103 a acestei rev\u0103rs\u0103ri de lumin\u0103 dinspre Occident. Biserica Ortodox\u0103 greac\u0103 era sf\u00e2\u015fiat\u0103 \u00eentre catolicii vene\u0163ieni \u015fi turci. Ortodoc\u015fii bul- gari era sili\u0163i s\u0103 se turceasc\u0103 sau era persecuta\u0163i la s\u00e2nge. Roma f\u0103cea propagand\u0103 \u015fi \u00een aceste \u0163inuturi dar n-a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 pe ortodoc\u015fi, ci mai cur\u00e2nd pe paulinienii numi\u0163i bogomili, de\u015fi chiar \u00eentre 1605-1665 chiar arhiepiscopul de Ohrida, \u00eenclinau spre Roma. Ace\u015fti bogo- mili au mai r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een sec. Al XX-lea pe l\u00e2ng\u0103 Plovdiv \u015fi Nicopol, parte din e, vreo 26.000 emigr\u00e2nd \u00een Banat, unde au fost cunoscu\u0163i ca pavlichieni. \u00cen interesul de a converti pe a\u015fa-numi\u0163ii \u201ecre\u015ftini ai lui Toma\u201d, nestorienii (suriani) de pe coasta Malabar din India, iezui\u0163ii n-au c\u0103utat deloc s\u0103se acomodeze cu obiceiurile lor, cum f\u0103cuser\u0103 cu p\u0103g\u00e2nii indieni. Aceast\u0103 Biseric\u0103 de tip vechi, era prea protestant\u0103 \u00een unele doc- trine esen\u0163iale ca s\u0103 poat\u0103 fi tolerat\u0103. \u00cen 1599, dup\u0103 sinodul din Diamper, o treime dintre ace\u015f- tia au acceptat unirea cu Roma. Restul, c\u00e2\u0163iva zeci de mii, s-au unit cu iacobi\u0163ii orientali care le erau asem\u0103n\u0103tori. \u00centre 1600-1633 mitropoli\u0163ii cre\u015ftinilor lui Toma au fost iezui\u0163i care cu ajutorul sfintei inchizi\u0163ii au dovedit adev\u0103ratul caracter al Bisericii \u201emam\u0103\u201d sub poalele c\u0103reia \u00ee\u015fi c\u0103utaser\u0103 ad\u0103post ace\u015fti nestorieni. Cop\u0163ii din Egipt \u00eenc\u0103 rezistau la unire; iar etiopienii, dup\u0103 ce s-au p\u0103c\u0103lit de dou\u0103 ori, dup\u0103 1632 n-au voit s\u0103 mai prind\u0103 picior de papist \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen Siria au acceptat mul\u0163i suprema\u0163ia Romei \u00eenc\u0103 din 1182, pe vremea cruciadelor. Aceast\u0103 unire a fost ratificat\u0103 la sinodul din 1445. \u00cen sec. al XVI-lea ace\u015fti cre\u015ftini (maroni\u0163i) au fost str\u00e2n\u015fi mai tare de scaunul roman. Papa Grigore XIII a \u00eenfiin\u0163at la Roma un Colegiu Maronit iar la 1606 au primit calendarul gregorian. Patriarhul maronit, care poart\u0103 numele de Petru sau Pavel, are sediul pe muntele Liban, la m\u0103n\u0103stirea Kannobin, \u015fi la Ekerke. Ei au stat sub protectoratul Fran\u0163ei \u015fi \u00een conflict cu mahomedanii. \u00cen secolul nostru \u00eenc\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva sute de mii. Paulus al V-lea (1605-1621) Imensa majoritate alesese pe cardinalul de Reggio \u015fi \u00eel duceau \u00een triumf la Capela Sixtin\u0103. Deodat\u0103 o trup\u0103 numeroas\u0103 a n\u0103v\u0103lit asupra lor \u015fi acuz\u00e2ndu-i c\u0103 au cedat partidei spaniole, au proclamat \u00een schimb pe un altul sub numele de Paulus al V-lea, cu ajutorul c\u00e2- torva cardinali romani. A fost un mare sus\u0163in\u0103tor al prerogativelor papale. Presa italian\u0103 \u00eel trata ca vice-Dum- nezeu \u015fi gardian al atotputerniciei papale. \u00cen disput\u0103 cu Republica Vene\u0163ia a sus\u0163inut dictatele papei Grigore VII. Vene\u0163ienii condamnaser\u0103 ni\u015fte prela\u0163i \u015fi papa voia ca s\u0103 nu fie clericii de c\u0103tre tribunalele civile. Papa a anun\u0163at un ultimatum dup\u0103 care urma s\u0103 rosteasc\u0103 interdictul. Acest caz din 1606 a fost ultimul interdict papal lansat asupra unui stat. Ambele partide, papa \u015fi vene\u0163ienii, s-au \u00eenarmat. Papa a cerut ajutor regilor cre\u015ftini deoarece blestemele sale se do- vedeau neputincioase, iar vene\u0163ienii au cerut ajutor marelui sultan. Acum papa trebuia s\u0103 se bat\u0103 cu ai s\u0103i \u015fi de acum \u00eencolo se vor \u00eenmul\u0163i conflictele \u015fi dezbin\u0103rile din s\u00e2nul catolicis- mului. \u00cen fine, mijlocirea lui Henric al IV-lea al Fran\u0163ei (protectorul hugheno\u0163ilor) a adus echilibrul. Vene\u0163ia a extr\u0103dat pe preo\u0163ii condamna\u0163i, totu\u015fi \u015fi-a conservat propriile legi \u015fi ie- zui\u0163ii n-au \u00eendr\u0103znit s\u0103 mai intre acolo. 203","\u00centre 1608-1609 \u00een Imperiul Otoman s-a \u00eentemeiat pe de o parte Liga Catolic\u0103, iar pe de alt\u0103 parte Uniunea Protestant\u0103. Henric IV al Fran\u0163ei, a fost hughenot dar \u201econvertit\u201d la ca- tolicism de dragul tronului (\u015fi \u00eempreun\u0103 cu el s-a catolicit \u00eentreaga familie hughenot\u0103 a Bourbonilor care avea s\u0103 devin\u0103 mare sprijinitoare a romanismului) s-a aliat cu Vene\u0163ia, Sa- voia \u015fi cu Uniunea prin\u0163ilor protestan\u0163i, preg\u0103tindu-se s\u0103 atace Liga Catolic\u0103. Dar \u00een 1610 a fost asasinat de un fanatic care slujea interesele romanismului sau chiar al Papalit\u0103\u0163ii. Paul V a fost prietenul iezui\u0163ilor. Superiorii s\u0103i i-au aplicat lui, \u015fi de fapt Papalit\u0103\u0163ii, ca institu\u0163ie, sentin\u0163a divin\u0103 rostit\u0103 de Dumnezeu, care d\u0103duse \u00een vechime Babilonului jurisdic\u0163ie peste toate neamurile: \u201eDac\u0103 un popor sau \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie nu se va supune \u00eemp\u0103ratului Babilonu- lui\u2026 voi pedepsi pe poporul acela cu sabie, cu foamete \u015fi cu cium\u0103, zice Domnul, p\u00e2n\u0103 \u00eei voi nimici prin m\u00e2na lui\u201d (Ier. 27,8). O asemenea compara\u0163ie pare s\u0103 fie o replic\u0103 la sinodul \u201eBABILON\u201d din cartea Apocalipsei pe care cre\u015ftinii primitivi \u00eel aplicau Romei p\u0103g\u00e2ne iar protestan\u0163ii - asemenea valdenzilor \u015fi wiclifi\u0163ilor \u2013 \u00eel aplicau Romei papale. Ca \u015fi al\u0163i papi, Paul V \u015fi-a ridicat rudele \u00een func\u0163ii mari. A ridicat construc\u0163ii \u00een Roma. \u00cen timp ce \u00een Olanda era \u00een floare controversa ariminian\u0103, noi curente protestante au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 puritani care erau calvini\u015fti puri ce nu agreau sistemul episcopal anglican, \u015fi tendin\u0163ele sale romaniste, au ap\u0103rut bisericile Baptiste. Dintre separati\u015fti, John Smith din Gainsborough auto exilat \u00een Amsterdam (Olanda) pe la 1608, intr\u00e2nd \u00een controvers\u0103 cu Francisc Johnson, se convinge c\u0103 botezul pruncilor nu este valabil, singurul procedeu apostolic fiind introducerea membrilor \u00een Biseric\u0103 prin botez pe temeiul poc\u0103in\u0163ei \u015fi propriei m\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103 (\u00een Olanda exista influen\u0163a anabapti\u015ftilor memoni\u0163i). Ca urmare, prin 1609, John se boteaz\u0103 (prin turnare) apoi la r\u00e2ndul lui a botezat pe al\u0163ii, form\u00e2nd astfel prima Biseric\u0103 baptist\u0103 englez\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, olandez. Tot \u00een Olanda, Smith prime\u015fte doctrina arminian\u0103 despre libertatea uman\u0103, \u00een contrast cu predestina\u0163ia calvinist\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, el ajunge practic un anabaptist. Unii din comunitatea sa s-au afiliat mennoni\u0163ilor olandezi. Dar Smith \u00eensu\u015fi a murit de tuberculoz\u0103 \u00eenainte Dumnezeu aceasta (1612). O r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 a comunit\u0103\u0163ii sale a r\u0103mas totu\u015fi la pozi\u0163ia baptist\u0103 englez\u0103 a lui Smith sub conducerea lui Thomas Molwin \u015fi Jhon Murton. \u00centorc\u00e2ndu-se \u00een Anglia, ei au \u00eentemeiat prima Biseric\u0103 permanent\u0103 baptist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt englez. Deoarece ei cred, pe baza principiului condi\u0163ional clar exprimat \u00een Ioan 3,16, \u015fi \u00een numeroase alte locuri din Biblie, c\u0103 m\u00e2ntuirea este oferit\u0103 tuturor (cu condi\u0163iile expuse \u00een Evanghelie) deci este general\u0103, se numesc p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi bapti\u015ftii generali. Au fost campioni zelo\u015fi ai libert\u0103\u0163ii \u015fi toleran\u0163ei religioase. O alt\u0103 ramur\u0103 baptist\u0103 care a p\u0103rut \u00een acela\u015fi timp au fost bapti\u015ftii de ziua a \u015faptea. Asemenea anabapti\u015ftilor sabatarieni de pe de pe continent, ace\u015ftia au re\u00eennoit \u00een Anglia con- troversa sabatic\u0103. Deja prin 1595 englezul Micholas Bownd publicase o carte despre sabat. Dar prima comunitatea de bapti\u015fti sabati\u015fti a ap\u0103rut pe la 1617 sub conducerea lui Ohon Traske \u00een Londra. La \u00eenceput, ei aveau ca zi de cult \u015fi s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica, dar pe la 1700 au renun\u0163at de tot la duminic\u0103. (Deja \u00een 1700 vor fi 5 comunit\u0103\u0163i sabatice \u00een Anglia \u015fi c\u00e2teva sta- bilite \u00een America). Bapti\u015ftii au o structur\u0103 organizatoric\u0103 mo\u015ftenit\u0103 de la independen\u0163i, fiind ni\u015fte congre- ga\u0163ionali\u015fti, adic\u0103 autoritatea eclesiastic\u0103 suprem\u0103 este comunitatea local\u0103. Sunt sus\u0163in\u0103tori ai principiului separ\u0103rii de stat \u015fi ai toleran\u0163ei religioase generale. Numele lor provine de la cu- v\u00e2ntul biblic grecesc baptisma (botez, cufundare) pe care ei \u00eel socoteau semnul distinctiv exte- rior al cre\u015ftinismului adev\u0103rat. De\u015fi la \u00eenceput unii au botezat prin turnare, cum \u00eencepuser\u0103 \u015fi anabapti\u015ftii, prin stropire, mai t\u00e2rziu au \u00een\u0163eles forma cufund\u0103rii care a devenit singura legal\u0103, fundamentat\u0103 biblic. Ei cred c\u0103 cele dou\u0103 sacramente, botezul \u015fi Cina Domnului, sunt doar simboluri ale unei realit\u0103\u0163i spirituale \u015fi nu au \u00een sine nici o virtute. Principalul lor accent este m\u00e2ntuirea prin credin\u0163a \u00een Christos \u015fi a libert\u0103\u0163ii individuale de interpretare a Bibliei. Continu\u0103 204","protestantismul reforma\u0163iunii, f\u0103c\u00e2nd un pas \u00eenainte \u015fi inaugur\u00e2nd era neo-protestant\u0103. P\u00e2n\u0103 aici reforma pusese Biblia \u00een m\u00e2na poporului dar nu \u015fi libertatea de interpretare individual\u0103 a ei. \u00cen afar\u0103 de botezul biblic, bapti\u015ftii sunt redescoperitorii principiului libert\u0103\u0163ii evanghelice, singurul care a propulsat reforma. O alt\u0103 ramur\u0103 congrega\u0163ionalist\u0103 care a emigrat \u00een Olanda a fost comunitatea p\u0103storit\u0103 de John Robinson (1620) un independent. Motivele pentru care ace\u015ftia emigrau sunt clare. Biserica Angliei \u00een frunte cu regele Iacob nu admitea bisericile \u015fi curentele de g\u00e2ndire sepa- rat\u0103 de Biserica episcopal\u0103 de stat. Cei ce nu se conformau aveau de suferit \u00eenchisoarea, exilul sau chiar moartea. Mul\u0163i au ales exilul, emigr\u00e2nd \u00een grupuri, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi c\u0103minul \u015fi averile pentru a merge \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 unde s\u0103 ia totul de la cap\u0103t. ace\u015ftia au emigrat mai \u00eent\u00e2i \u00een Olanda iar apoi \u00een America, primind mai t\u00e2rziu \u00een istorie numele de \u201ep\u0103rin\u0163ii peregrini\u201d fon- datorii coloniilor protestante de America de Nord. La plecarea lor \u00een America, pastorul protestant Robinson, care n-a putut pleca cu ei, le- a spus: Fra\u0163ilor, acum ne desp\u0103r\u0163im \u015fi Dumnezeu \u015ftie dac\u0103 voi mai tr\u0103i ca s\u0103 v\u0103 v\u0103d fe\u0163ele. Dar indiferent ce se va \u00eent\u00e2mpla cu mine, v\u0103 \u00eendemn \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi a binecuv\u00e2nta\u0163ilor S\u0103i \u00eengeri s\u0103 nu m\u0103 urma\u0163i pe mine mai departe dec\u00e2t cum am urmat eu pe Christos \u2026 Dac\u0103 Dumnezeu v\u0103 va descoperi altceva printr-un alt instrument al S\u0103u, fi\u0163i gata de a primi adev\u0103rul a\u015fa cum a\u0163i fost \u00eentotdeauna gata de a primi orice adev\u0103r pe care l-a\u0163i primit prin slujirea mea; c\u0103ci sunt foarte \u00eencrez\u0103tor c\u0103 Domnul are \u00eenc\u0103 mai mult adev\u0103r \u015fi lumin\u0103 care s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 din sf\u00e2ntul S\u0103u Cuv\u00e2nt\u2026 \u2026Din partea mea nu pot depl\u00e2nge \u00eendeajuns starea bisericilor protestante care au ajuns la o perioad\u0103 \u00een religie c\u00e2nd nu vor s\u0103 mearg\u0103 mai departe dec\u00e2t instrumentele prin care Dumnezeu le-a dat Reforma. Luteranii nu pot fi f\u0103cu\u0163i s\u0103 mearg\u0103 dincolo de ceea ce a v\u0103zut Luther; \u2026 \u015fi calvini\u015ftii, vede\u0163i, se \u0163in tare de pozi\u0163ia \u00een care i-a l\u0103sat acel mare om al lui Dumnezeu, care \u00eenc\u0103 nu v\u0103zuse toate lucrurile. Aceasta este o mare tragedie c\u0103ci de\u015fi ei au fost lumini arz\u00e2nde \u015fi str\u0103lucitoare \u00een timpul lor, totu\u015fi ei nu au p\u0103truns \u00een tot planul lui Dumnezeu. Dac\u0103 ei ar tr\u0103i acum, desigur c\u0103 ar fi la fel de binevoitori de a primi lumin\u0103 nou\u0103 dup\u0103 cum au primit adev\u0103rul pentru prima dat\u0103. Aminti\u0163i-v\u0103 de leg\u0103m\u00e2ntul Bisericii voastre prin care v-a\u0163i \u00een\u0163eles s\u0103 umbla\u0163i \u00een toate c\u0103ile Domnului cunoscute vou\u0103 sau care vi se vor mai face cunoscute. Aminti\u0163i-v\u0103 de f\u0103g\u0103duiala f\u0103cut\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi unul fa\u0163\u0103 de altul, de a primi orice lumin\u0103 \u015fi adev\u0103r care vi se va face cunoscut din Cuv\u00e2ntul S\u0103u scris; dar totodat\u0103 fi\u0163i aten\u0163i, v\u0103 implor, cu privire la ceea ce primi\u0163i ca adev\u0103r. Compara\u0163i-l \u015fi c\u00e2nt\u0103ri\u0163i-l cu alte locuri din Scriptur\u0103 \u00eenainte de a-l accepta ca adev\u0103r; c\u0103ci nu este posibil ca lumea cre\u015ftin\u0103 care a ie\u015fit at\u00e2t de t\u00e2rziu din acest \u00eentuneric gros anticre\u015ftin, s\u0103 ajung\u0103 la deplina perfec\u0163iune a cuno\u015ftin\u0163ei dintr-o dat\u0103\u201d (E.G. White, Great Controversy, p. 192). Acest principiu nobil al descoperirii progresive a adev\u0103rului \u015fi al continuei superiori- t\u0103\u0163i a Bibliei fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103 este fundamental protestant \u015fi o adev\u0103rat\u0103 re\u00eenviere a protestan- tismului care p\u0103rea c\u0103 murise. P\u0103rin\u0163ii peregrini, bapti\u015ftii \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, au orientat protestan- tismul, adic\u0103 cre\u015ftinismul spre viitor, ajung\u00e2nd totodat\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00eenainta\u0163ii. Mai aproape de izvoarele vechi ale cre\u015ftinismului. \u00cen Anglia, bapti\u015ftii sabatarieni au fost persecuta\u0163i aspru \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea comu- nit\u0103\u0163ii lor. John Traske \u015fi so\u0163ia sa au fost aresta\u0163i; \u00een urma torturilor Traske a decedat. Dar so- \u0163ia sa a r\u0103mas statornic\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte. Traske nu descoperise singur adev\u0103rul despre Sabat, ci fusese influen\u0163at de un croitor pe nume Hamlet Jakson care, dup\u0103 renegarea lui Traske a emigrat \u00een Olanda \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i sabatarieni \u015fi s-au unit cu iudeii pentru a sc\u0103pa de perse- cu\u0163ii. Totu\u015fi pu\u0163inii r\u0103ma\u015fi statornici au trezit interesul altora \u00eenc\u00e2t mai t\u00e2rziu personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 ale Angliei vor sus\u0163ine, cel pu\u0163in teoretic dac\u0103 nu \u00een fapt\u0103, c\u0103 adev\u0103ratul Sabat cre\u015ftin este s\u00e2mb\u0103ta pe care a \u0163inut-o Christos \u015fi apostolii S\u0103i. 205","\u00cen cadrul baptismului, redescoperirea Sabatului a \u00eensemnat \u00eenc\u0103 un pas \u00eenainte deoa- rece acest punct \u00een aparen\u0163\u0103 minor, deschide noi orizonturi cre\u015ftine reformei; m\u0103rturise\u015fte unitatea esen\u0163ial\u0103 a celor dou\u0103 Testamente ale Bibliei, unitatea credin\u0163ei \u015fi a planului de m\u00e2n- tuire, eternitatea \u015fi inviolabilitatea Legii morale descoperite de Dumnezeu, unitatea din Israe- lul mesianic al Primului Testament \u015fi Israelul cre\u015ftin, spiritual. De asemenea, Sabatul m\u0103rtu- rise\u015fte pe Christos ca Creator \u015fi nu numai ca M\u00e2ntuitor, deoarece crea\u0163iunea este \u00eent\u00e2i \u015fi apoi m\u00e2ntuirea. Mai mult, Dumnezeu este M\u00e2ntuitor pentru c\u0103 este creator. Dac\u0103 cre\u015ftinii nu ar fi renun\u0163at la Sabat, \u00eenlocuindu-l cu o inova\u0163ie omeneasc\u0103 subtil\u0103, pr\u0103pastia dintre Biseric\u0103 \u015fi sinagog\u0103 nu s-ar fi f\u0103cut at\u00e2t de mare \u015fi p\u0103zirea Sabatului biblic ar fi p\u0103strat spiritul credin\u0163ei \u00een Creator, ne\u00eeng\u0103duind s\u0103 p\u0103trund\u0103 ereziile gnostice sau evolu\u0163ioniste despre originea \u015fi des- tinul lumii. De asemenea, sabatul este un semn distinctiv al poporului lui Dumnezeu \u015fi o porunc\u0103 divin\u0103 expres\u0103; cu caracter ve\u015fnic \u015fi neschimb\u0103tor, mai presus de sacramentul botezului sau al Cinei Domnului care sunt \u00een Noul Testament ceremonii valabile p\u00e2n\u0103 la un timp \u015fi depen- dente de Biseric\u0103. Ele au valabilitatea numai p\u00e2n\u0103 la venirea lui Iisus. Dar sabatul este de la crea\u0163iune, nu de la c\u0103derea \u00een p\u0103cat \u015fi nici de la evrei. El a fost p\u0103strat de Iisus \u015fi de primii cre\u015ftini, precum \u015fi de un \u015fir de credincio\u015fi de-a lungul secolelor. Biblia m\u0103rturise\u015fte c\u0103 el este pentru neamuri ca \u015fi pentru evrei \u015fi va exista pe noul p\u0103m\u00e2nt dup\u0103 venirea lui Iisus (Gen. 2,1- 3;Is. 56,1-8; 58,12-14; 66,22-23; Ezech. 20,20-21; Mat. 5,17-20; Mat. 24,20; Marcu 2,27-28; Luca 4,16; Fapte 17,2; Luca 23,56; Fapte 13,14.42.44; 15,21; 16,12-13.20-31; 17,2; 18,4; 22,12; Rom. 2,13; 8,4; Fil. 3,17; 4,9; evrei 4,10-11; Apoc. 1,10; 11,19; 12,17; 14,9-12; 7,2-3; 15,5-8; 16,21; 21,1.12.14; 22,18-19). De asemenea sabatul este semnul c\u0103 credinciosul se supune tuturor cerin\u0163elor lui Dumnezeu descoperite \u00een Biblie, nu numai acelora pe care ra\u0163iunea omeneasc\u0103 le apreciaz\u0103 ca fiind necesare precum \u015fi un semn al superiorit\u0103\u0163ii Bibliei fa\u0163\u0103 de toate tradi\u0163iile \u015fi legile religi- oase \u015fi civile. Sabatul este un semn al libert\u0103\u0163ii divine a omului care aminte\u015fte mereu de ade- v\u0103rata valoare a omului. Nu este de mirare c\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care oamenii n-au alt\u0103 valoare dec\u00e2t ca piese \u00eentr-o ma\u015fin\u0103rie manevrat\u0103 de for\u0163e str\u0103ine de el \u015fi adesea ostile, sabatul este privit ca o libertate necuvenit\u0103 \u015fi ca o conformarea prea exact\u0103 fa\u0163\u0103 de Biblie. Gregorius al XV-lea (1621-1623) Doi ani de domnie intolerant\u0103 \u015fi s\u00e2ngeroas\u0103. S-a \u00eengrijit mai ales de s\u0103turarea rudelor sale lacome. Nepo\u0163ii, recunosc\u0103tori, au construit un templu \u00eenchinat lui Igna\u0163iu de Loyola, p\u0103- rintele iezui\u0163ilor. \u00cenc\u0103 din 1618, izbucnise \u201er\u0103zboiul de 30 de ani\u201d r\u0103zboi \u00een esen\u0163\u0103 religios care a \u00eem- p\u0103r\u0163it Europa \u00een dou\u0103 tabere: imperiali\u015ftii alia\u0163i cu al\u0163i catolici \u015fi protestan\u0163i. R\u0103zboiul \u00eence- puse printr-o r\u0103scoal\u0103 antigerman\u0103 a boemilor, ca pe vremea husi\u0163ilor. Dar r\u0103scoala a fost \u00een- fr\u00e2nt\u0103 \u00een 1620. \u00cen 1623 Fran\u0163a, Savoia \u015fi Vene\u0163ia \u00eencheie o alian\u0163\u0103 contra Spaniei. \u00cen acela\u015fi timp, r\u0103zboiul era o mi\u015fcare a puterilor europene contra Imperiului german \u015fi contra Spaniei, marile puteri imperialiste pe care se sprijinea Roma. Chiar puteri catolice s-au opus imperia- li\u015ftilor, aliate cu cele protestante. Represaliile contra hugheno\u0163ilor n-au \u00eencetat dar erau vizate deocamdat\u0103 cet\u0103\u0163ile lor. Dup\u0103 moartea lui Grigore XV au r\u0103s\u0103rit trei candida\u0163i la tiar\u0103. Conclavul cardinalilor ezita. Au urmat tulbur\u0103ri asasinate, jafuri \u015fi atentate populare. Urbanus al VIII-lea (1623-1644) Conflictele europene au influen\u0163at \u015fi alegerile papale. Urban era din familia Barberini, protejatul Fran\u0163ei, Vene\u0163iei \u015fi Savoiei. Spania \u00eens\u0103 a dorit s\u0103-l \u00eendep\u0103rteze. \u00cen r\u0103zboi cu prin\u0163ii, \u015fi na\u0163iunile supuse, \u00eemp\u0103ratul german a cerut ajutorul papei, adic\u0103 aur \u015fi solda\u0163i. Dar papa a refuzat. 206","Pontificatul acestui pap\u0103 a fost o suit\u0103 de scandaluri, simonii \u015fi delapid\u0103ri. A zguduit Italia pentru a g\u0103si scaune pentru rudele sale. Situa\u0163ia era de a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t a ie\u015fit vorba: \u201eCe n- au f\u0103cut barbarii, au f\u0103cut Barberinii!\u201d Papa a \u00eencredin\u0163at iezui\u0163ilor misiunea de st\u00e2rpi protestantismul \u00een Boemia. La Univer- sitatea din Praga \u015fi \u00een \u015fcoli au fost numi\u0163i iezui\u0163i. Fra\u0163ii cehi au fost alunga\u0163i. \u00cen 1628 Boemia \u015fi Moravia au fost declarate posesiuni habsburgice \u015fi ca urmare a politicii acestei dinastii ca- tolice, sprijinit\u0103 acum de iezui\u0163i, nobilii \u015fi cavalerii cehi trebuiau s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre catolicism \u015fi emigrare. Necatolicii era considera\u0163i criminali. \u00cen diferite provincii poporul a \u00eenceput s\u0103 se r\u0103scoale contra domina\u0163iei imperiale. \u00centre timp Olanda progresa \u015fi dup\u0103 victoria contra spaniolilor din 1639, a r\u0103mas defi- nitiv independent\u0103 de spanioli. Elve\u0163ia milita de asemenea pentru independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Impe- riul, ceea ce cap\u0103t\u0103 definitiv \u00een 1648. Edictul imperial din 1629 m\u0103rginea libertatea religioas\u0103 din Imperiu la luterani, desigur, afar\u0103 de catolici. Portugalia se scutura \u015fi ea de jugul spaniol dar nu \u015fi de jugul supersti\u0163iilor romane. Afar\u0103 de Spania \u015fi Portugalia, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze colonii peste m\u0103ri, Olanda, Anglia \u015fi Fran\u0163a. Astfel Lumea Nou\u0103, continentul american, va deveni un loc de refugiu pentru cei persecuta\u0163i ca \u015fi alte mici insule de relativ\u0103 libertatea din Europa. \u00cen 1607 se \u00eentemeiase prima a\u015fezare permanent\u0103 englez\u0103 \u00een America de Nord. \u00cen 1620 sosiser\u0103 p\u0103rin\u0163ii peregrini, pe vasul Mayflower sub conducerea lui Jhon Carver. Ace\u015fti puritani au organizat colonia Massachu- setts pe baza unei conven\u0163ii puritane. Acesta a fost primul centru administrativ al posesiunilor engleze din America. \u00centre 1630-1642 are loc o intens\u0103 colonizare. Dar puritanii care \u00eentemeiaser\u0103 colonia Massachusetts, \u00een c\u0103utare de libertate proprie, au instituit un sistem civil teocratic \u00een care libertatea religioas\u0103 nu era asigurat\u0103 tuturor deoa- rece religia era privit\u0103 ca ordine de stat. \u00cen 1636, baptistul Roger Williams, care \u00een materie de credin\u0163\u0103 se declara ca fiind un \u201ec\u0103ut\u0103tor\u201d, venind \u00een conflict cu puritanii, s-a stabilit \u00eentr-un \u0163inut al pieilor ro\u015fii pe care l-a numit semnificativ Providence (ast\u0103zi Rhode Isnald) unde a \u00eentemeiat o colonie cu conducere democratic\u0103 \u00een care Biserica era separat\u0103 de stat. El a g\u0103sit \u00een Evanghelie temeiul acestui principiu \u015fi a promis libertatea civil\u0103 \u015fi religioas\u0103 tuturor celor care formeaz\u0103 mica sa republic\u0103. Sistemul lui Roger Williams care st\u0103 la baza constitu\u0163iei federale a Americii protes- tante, a fost realizat \u00een primul col\u0163 de lume \u00een care libertatea a \u00eenceput s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 duc\u00e2nd spre culmile progresului o lume care a ap\u0103rut cur\u00e2nd ca din p\u0103m\u00e2nt. Principiul libert\u0103\u0163ii omu- lui a fost astfel fundamentat teologic \u015fi aplicat civil, av\u00e2nd ca surs\u0103 Evanghelia t\u00e2lcuit\u0103 de bapti\u015fti. Acest principiu care va forma America cea at\u00e2t de mult c\u0103utat\u0103, va influen\u0163a mai t\u00e2r- ziu \u015fi Europa \u015fi, dup\u0103 ce va fi aplicat exact pe dos \u00een Revolu\u0163ia francez\u0103, dup\u0103 revolu\u0163iile de la 1848 \u00ee\u015fi va face treptat loc \u015fi pe b\u0103tr\u00e2nul continent. Acest principiu este opus oric\u0103rei sistem teocratic \u00een care libertatea civil\u0103 \u015fi religioas\u0103 a omului estre manevrat\u0103 de alte necesit\u0103\u0163i dec\u00e2t aceea a fericirii oamenilor. Christos spunea c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, toat\u0103 Biblia se cuprinde \u00eentr-o singur\u0103 maxim\u0103-porunc\u0103; Ce dori\u0163i s\u0103 v\u0103 fac\u0103 oamenii, face\u0163i-le \u015fi voi la fel! Se poate aplica cu \u00eencredere. Orice interpretare care limiteaz\u0103 principiul, nu este cre\u015f- tin\u0103 \u015fi nici uman\u0103. \u00cen afar\u0103 de evanghelie nu exist\u0103 nici o alt\u0103 for\u0163\u0103 care s\u0103-l ridice pe om mai pe sus de condi\u0163ia bestiilor, deoarece estre dovedit \u015fi demonstrat de at\u00e2tea ori c\u0103 omul este \u00een natura sa dec\u0103zut, esen\u0163ialmente egoist. Dac\u0103 Evanghelia nu mai poate face nimic pentru unii oameni, atunci nu mai exist\u0103 nici o alt\u0103 for\u0163\u0103 care s\u0103-l schimbe. \u00cens\u0103 Evanghelia \u015fi-a dovedit superioritatea ei, sprijinind na\u0163iunile care au sprijinit-o. de\u015fi uneori chiar protestan\u0163ii au f\u0103cut rele \u00een numele Evangheliei, totu\u015fi p\u0103strarea cel pu\u0163in par\u0163ial\u0103 a principilor ei a adus progres. \u00centre timp, n nou curent baptist s-a format \u00een Anglia. \u00cen 1630 un mic grup de congre- ga\u0163ionali\u015fti se conving de necesitatea botezului credincio\u015filor. Separ\u00e2ndu-se de comunitatea lui Jacob Henry ei \u00eencep astfel a treia linie de bapti\u015fti englezi, care se numesc bapti\u015fti parti- culari sau calvini\u015fti. Ei au p\u0103strat credin\u0163a \u00een predestina\u0163ia special\u0103, necondi\u0163ionat\u0103 din calvi- 207","nism \u015fi ca urmare au accentuat c\u0103 \u201eodat\u0103 m\u00e2ntuit omul este pentru totdeauna m\u00e2ntuit\u201d, c\u0103 sfin\u0163ii nu pot c\u0103dea din har \u015fi c\u0103 m\u00e2ntuirea omului estre sigur\u0103 din momentul rena\u015fterii, nu abia la sf\u00e2r\u015fit. Aceste idei foarte discutabile nu i-a \u00eempiedicat totu\u015fi s\u0103 fie buni cre\u015ftini pe cei care au luat partea cea bun\u0103 a acestei doctrine. Datorit\u0103 libert\u0103\u0163ii de interpretare, ast\u0103zi se g\u0103- sesc deseori amesteca\u0163i \u00een bisericile baptiste partizanii voin\u0163ei libere \u015fi partizanii predestina- \u0163iei. Totul porne\u015fte de la o ne\u00een\u0163elegere a rolului \u015fi particip\u0103rii omului \u00een m\u00e2ntuire sa. Dac\u0103 m\u00e2ntuirea este f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 nici o condi\u0163ie, dac\u0103 omul estre cu totul pasiv fa\u0163\u0103 de harul divin, dac\u0103 nu exist\u0103 voin\u0163\u0103 liber\u0103, atunci faptul c\u0103 unii sunt m\u00e2ntui\u0163i iar al\u0163ii pierdu\u0163i nu se poate explica dec\u00e2t prin predestina\u0163ie. Teama predestina\u0163ionali\u015ftilor de a afirma voin\u0163a liber\u0103 a omului \u015fi conlucrarea sa cu harul divin vine de acolo c\u0103 aceasta ar p\u0103rea s\u0103 confere omului un merit pentru m\u00e2ntuirea sa, cea ce ar distruge principiul \u00eendrept\u0103\u0163irii prin credin\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi exist\u0103 biserici baptiste de voin\u0163\u0103 liber\u0103 \u015fi biserici predestina\u0163ionaliste, de\u015fi membrii au p\u0103reri diferite. Bapti\u015ftii clavini\u015fti sunt totu\u015fi mai mul\u0163i. Prin 1641 au adoptat botezul prin scufundare \u015fi de atunci acest botez s-a r\u0103sp\u00e2ndit printre to\u0163i bapti\u015ftii. Ramura bapti\u015ftilor sabatarieni a ren\u0103scut \u00een Anglia. \u00cen 1640 s-a format o a doua co- munitatea sabatist\u0103. Puritanii \u00een schimb introduseser\u0103 \u00een legile civile din America p\u0103zirea du- minicii numit\u0103 \u201esabatul englezesc\u201d, \u00een\u0163eleas\u0103 ca o obliga\u0163ie civil\u0103 impus\u0103 de porunca a patra din Decalog. (Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere calvinist\u0103 este preluat\u0103 integral din doctrina marelui filozof catolic medieval Toma d\u2019 Aquino care, la r\u00e2ndul lui nu f\u0103cuse dec\u00e2t s\u0103 justifice o doctrin\u0103 duminical\u0103 sus\u0163inut\u0103 de sinoadele catolice occidentale din sec.VI). De fapt aproape toate sta- tele Americii protestante au inclus \u00een sistemul lor legislativ legi duminicale al c\u0103ror efect a fost \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 mai este - contracarat de constitu\u0163ia federal\u0103 care garanteaz\u0103 libertatea absolut\u0103 de \u00eenchinare \u015fi separarea statului de Biseric\u0103. Ca urmare a reformei din secolul al XVI-lea, s-au accentuat anumite tendin\u0163e centri- fuge care existau \u00een Biserica Catolic\u0103. Mul\u0163i teologi catolici \u015fi prin\u0163i catolici se situau \u00een opo- zi\u0163ie cu preten\u0163iile tradi\u0163ionale ale statului pontifical. Dar nu reforma a fost adev\u0103rata cauz\u0103 a tendin\u0163ei centrifuge ci mai degrab\u0103 ea a fost o urmare a acestei tendin\u0163e, \u00een spiritul vechilor biserici din sec. II \u015fi IV, \u00een spiritul antipapist al valdenzilor, wiclefi\u0163ilor, husi\u0163ilor c\u0103ci de la primele tendin\u0163e orgolioase de domina\u0163ie a episcopilor romani, a existat o opozi\u0163ie continu\u0103 fa\u0163\u0103 de un asemenea cre\u015ftinism r\u0103sturnat. Niciodat\u0103 Papalitatea nu a avut lini\u015fte perfect\u0103. Chiar \u00een culmea puterii, ea n-a putut domni dec\u00e2t prin constr\u00e2ngerea fizic\u0103 \u015fi moral\u0103, prin hipnotizarea con\u015ftiin\u0163ei popoarelor cu ajutorul supersti\u0163iei. Ea n-a putut domni dec\u00e2t \u00eenfr\u00e2n- g\u00e2nd cu pruden\u0163\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea Bibliei \u015fi promov\u00e2nd ritualismul \u015fi credin\u0163a \u00een mediumi ome- ne\u015fti, vii sau mor\u0163i. Acum c\u00e2nd lumina Evangheliei \u00eencepuse s\u0103 inunde orizontul lumii, unii catolici se alezau \u00een opozi\u0163ie cu centrul Bisericii Romane, \u00een numele vechiului catolicism. Cea mai important\u0103 mi\u015fcare de acest gen a fost jansenismul, al c\u0103rui nume provine de la Cornelius Jansen, episcop catolic din \u0162\u0103rile de Jos care a murit n 1638. El a re\u00eenviat doc- trina lui Augustin despre har \u015fi predestina\u0163ie, care a persistat \u00een r\u00e2ndurile teologilor catolici. Chiar Luther \u015fi Calvin s-au inspirat din scrierile lui Augustin. Vechea controvers\u0103 dintre au- gustinienii care vor s\u0103 fie m\u00e2ntui\u0163i prin har ca ni\u015fte obiecte pasive \u015fi antiaugustinienii (pelagi\u015ftii) care vor s\u0103 merite nemurirea pl\u0103tind-o prin fapte, au devenit mai ascu\u0163it\u0103 \u00een timpul reformei. Dup\u0103 cum reforma se opunea Bisericii romane cu principiul \u00eendrept\u0103\u0163irii prin har, \u00een timp ce Roma f\u0103cea din har un obiect de comercializare a m\u00e2ntuirii prin fapte, tot astfel \u00een Bi- serica catolic\u0103 partizanii augustinismului (dominicanii, janseni\u015ftii etc.) erau \u00een controvers\u0103 cu suporterii religiei \u201efaptelor\u201d care erau \u00een special iezui\u0163i. Augustinienii era acuza\u0163i de \u201eprotes- tantism\u201d de c\u0103tre fra\u0163ii iezui\u0163i, \u00een timp ce iezui\u0163ii erau acuza\u0163i ca \u201epelagini\u201d, de c\u0103tre to\u0163i angustinienii protestan\u0163i sau catolici. 208","Este interesant de observat c\u0103 \u00een cadrul istoriei fiec\u0103rei biserici \u015fi ramuri din cre\u015ftin\u0103- tate au izbucnit controverse \u015fi au ap\u0103rut probleme care la o analiz\u0103 profund\u0103 se dovedesc a fi acelea\u015fi. Totul pleac\u0103 de la \u00een\u0163elegerea sau ne\u00een\u0163elegerea unor principii elementare, transfor- matoare, prin care Duhul Sf\u00e2nt sfin\u0163e\u015fte motiva\u0163iile omene\u015fti. Cele mai profunde probleme ale filozofiei biblice sunt mereu acelea\u015fi: raportul dintre ra\u0163iune \u015fi credin\u0163\u0103, raportul dintre harul divin \u015fi libertatea uman\u0103, raportul dintre Dumnezeu \u015fi lume, conflictul dintre Christos \u015fi Sa- tana, problema naturii omului \u015fi a naturii r\u0103ului, problema autorit\u0103\u0163ii \u015fi drept\u0103\u0163ii divine, ra- portul dintre iubirea \u015fi judecata divin\u0103, raportul dintre Vechiul \u015fi Noul Testament, dintre iu- daism \u015fi cre\u015ftinism, raportul dintre Biserica-institu\u0163ie \u015fi Biserica spiritual\u0103, dintre libertatea individual\u0103 \u015fi autoritatea legitim\u0103 a Bisericii, raportul dintre revela\u0163ie \u015fi tradi\u0163ie, dintre revela- \u0163ia scris\u0103 \u015fi revela\u0163ia nou\u0103, dintre dogma stabilit\u0103 \u015fi libertatea de cercetare, raportul dintre Bi- seric\u0103 \u015fi stat, dintre religie \u015fi \u00eenc\u0103 altele sunt problemele filozofice de baz\u0103 care, nefiind rezol- vate, creeaz\u0103 mereu noi dispute \u015fi doctrine prin combina\u0163ii care se pot face la nesf\u00e2r\u015fit. Papa Urban al VIII-lea a luat m\u0103suri contra janseni\u015ftilor, interzic\u00e2nd cartea lui Jensen. Pornirea iezui\u0163ilor contra acestui curent a devenit persecu\u0163ie \u015fi iezui\u0163ii au c\u0103utat mereu s\u0103-i determine pe papi la condamnarea janseni\u015ftilor ca eretici. Janseni\u015ftii \u00eenva\u0163\u0103 ca \u015fi calvini\u015ftii despre predestina\u0163ie \u015fi har dar sunt practic catolici de\u015fi uneori au fost \u015fi ei persecuta\u0163i ca \u015fi protestan\u0163ii \u00een Fran\u0163a. \u00cen Olanda \u00eens\u0103 nu au fost persecuta\u0163i. \u00cen acest timp este condamnat marele savant Galilei de c\u0103tre pap\u0103. Marii savan\u0163i, des- chiz\u0103tori de drumuri, din acest timp, era cre\u015ftinii, protestan\u0163i sau catolici. Dar anticre\u015ftinimsul \u00eencepuse deja s\u0103 r\u0103sar\u0103 prin curente filozofice \u015fi teozofice. Francisc Bacon (m. 1626) filozof englez, a \u00eenceput s\u0103 sus\u0163in\u0103 materialismul care \u00een filozofia lui Giordano Bruno era deja impli- cat, \u00een panteism. Pe acela\u015fi drum merge \u015fi filozoful englez Thomas Hobbes, filozoful francez Pierre Gassendi \u015fi mai t\u00e2rziu \u015fi al\u0163ii. Ca pionieri ai curentelor de tip teozofic amintim pe Jacob Boehme \u015fi Van Welmont, spirituali\u015fti pe care teozofia \u015fi spiritismul modern \u00eei consider\u0103 pre- cursori. Cei mai cunoscu\u0163i savan\u0163i credincio\u015fi dina cest timp au fost: John Napier, matemati- cian sco\u0163ian (m. 1617) cercet\u0103tor al profe\u0163iilor biblice; Jhoannes Keppler (m. 1630) german, fondatorul astronomiei moderne, om de o credin\u0163\u0103 ad\u00e2nc\u0103; Jan Amos Komensky (Comenius), fondatorul pedagogiei moderne, conduc\u0103torul fra\u0163ilor moravi; Rene Descartes (m. 1650) filo- zof \u015fi savant francez; \u015fi Blaise Pascal (m. 1662) savant \u015fi filozof francez, religios jansenist. Dintre poe\u0163i amintim pe baptistul englez John Milton, mare poet cre\u015ftin care a l\u0103sat capodo- pere ale literaturii universale. Un eveniment important care a marcat aceast\u0103 perioad\u0103 a fost r\u0103scoala catolicilor ir- landezi (1641-1652) provocat\u0103 de domina\u0163ia englez\u0103. De\u015fi protestan\u0163ii (anglicani) englezii exploatau Irlanda, confiscau p\u0103m\u00e2nturile irlandezilor \u00een mod abuziv \u015fi ca \u00een Anglia, impuneau religia lor. Nun\u0163iul papal Rinuccini \u00eei sus\u0163inea pe irlandezii radicali, urm\u0103rind o independen\u0163\u0103 total\u0103. Inocen\u0163ius X (1644-1655) O nou\u0103 ru\u015fine pe scaunul pontifical. Via\u0163a sa le-a adus romanilor aminte de vremea Maroziei din secolul pornocra\u0163iei. Papa era cumnatul \u015fi amantul Olympei Maldachini \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd fusese cardinal. Dup\u0103 ce a fost ales, favorita sa a pus m\u00e2na pe c\u00e2rm\u0103 ca Izabela. Ea regla totul. La recep\u0163ii \u015fi audien\u0163e asista \u015fi ea, f\u0103r\u0103 perdea, pentru ca prezen\u0163a ei secret\u0103, te- mur\u0103 de pap\u0103, s\u0103-l ajute s\u0103 fie credincios directivelor ei. De f\u0103t, ea era pap\u0103! Clerul \u00eei oferea lingu\u015firi \u015fi adula\u0163ii pentru c\u0103 ea vindea acum demnit\u0103\u0163ile eclesiastice. Copiii ei n\u0103scu\u0163i din aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 incestuoas\u0103, au devenit cardinali \u015fi prin\u0163i. S-a amestecat suficient \u015fi \u00een poli- tic\u0103. \u00cen timpul s\u0103u s-a terminat r\u0103zboiul de 30 de ani, pentru a face loc p\u0103cii \u00eencheiate la Osnabruck \u015fi M\u00fcnster, \u201epacea westfalic\u0103\u201d. Prin acesta prin\u0163ii germani ob\u0163in suveranitate de- 209","plin\u0103. Elve\u0163ia devine independent\u0103 \u015fi noua situa\u0163ie este mai favorabil\u0103 toleran\u0163ei religioase. Papa Inocen\u0163iu X condamn\u0103 pacea wesfalic\u0103. \u00cen acest timp a izbucnit revolu\u0163ia \u00een Anglia, \u00een urma conflictului acut dintre rege (care era capul Bisericii Anglicane) \u015fi parlamentul englez care era sub influen\u0163\u0103 puritan\u0103 (prezbite- rian\u0103). Regele Charles I, c\u0103s\u0103torit cu o prin\u0163es\u0103 francez\u0103 catolic\u0103 \u015fi vr\u0103jma\u015f al puritanilor pe care \u00eei persecuta cu ajutorul episcopului Land, devenise insuportabil puritanilor. Suprema\u0163ia regal\u0103 asupra Bisericii engleze care nu era dec\u00e2t superficial reformat\u0103 \u015fi sistemul episcopal \u00een opozi\u0163ie cu cel prezbiterian sus\u0163inut de puritani, erau \u00een opozi\u0163ie cu idealurile religioase \u015fi po- litice ale puritanilor. Se \u015ftie prea bine c\u0103 organizarea tot mai democratic\u0103 a bisericilor de dup\u0103 reform\u0103 a influen\u0163at \u015fi aplicarea politic\u0103 a acestui principiu, \u00een revolu\u0163iile care s-au succedat. Lozinca puritanilor era \u201eNo Popery\u201d (Nu vrem papism). \u00cen 1645 ei au c\u0103p\u0103tat ascen- den\u0163\u0103 politic\u0103 \u00een urma victoriei asupra armatei regale \u015fi l-au executat pe episcopul Land. Ar- mata revolu\u0163ionarilor era sub conducerea lui Oliver Cromwel din secta independen\u0163ilor. \u00cen 1646 regele, prizonier la sco\u0163ieni, care, de asemenea, erau prezbiterieni, respinge ca un adev\u0103- rat pap\u0103 propunerile parlamentului. \u00cen anul urm\u0103tor sco\u0163ienii \u00eel predau pe rege parlamentului \u00een schimbul a 400.000 lire sterline. \u00cen centrul acestui r\u0103zboi civil a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 o mi\u015fcare poli- tico-religioas\u0103: nivelatorii (Levellera) sau egalizatorii, condu\u015fi de Jhon Lilburne. Ei nu voiau nici dogme, nici ritualuri, nici autoritate Bisericeasc\u0103, ci o independen\u0163\u0103 \u015fi egalitate complet\u0103. Cromwel, conduc\u0103torul armatei revolu\u0163ionare voia din partea parlamentului mai de- grab\u0103 toleran\u0163\u0103 religioas\u0103 dec\u00e2t impunerea puritanismului. \u00cen momentul c\u00e2nd sco\u0163ienii au in- vadat Anglia, i-a \u00eenfr\u00e2nt \u015fi a intrat \u015fi a intrat \u00een conflict cu parlamentul care se aliase din nou cu regele. Prezbiterienii puritani au fost \u00eenl\u0103tura\u0163i din parlament \u015fi apoi s-a votat judecarea regelui care a \u015fi fost decapitat \u00een 1649. Regali\u015ftii \u00eens\u0103 au proclamat rege pe Charles II peste c\u00e2teva zile, cu sprijinul sco\u0163ienilor \u015fi irlandezilor, ceea ce a determinat noi conflicte militare \u00een care Cromwel iese \u00eenving\u0103tor. Europa \u00eel saluta pe Cormwel ca pe un campion al protestan- tismului. Dar venirea la putere a lui Comwel ca lord protector n-a \u00eensemnat instaurarea unei or- dini drepte. S-a instaurat \u00eentr-adev\u0103r Republica (Crommonwealth). A fost proclamat\u0103 liberta- tea religioas\u0103 \u00eens\u0103 cu c\u00e2teva excep\u0163ii. \u00centre aceste excep\u0163ii se num\u0103rau catolicii (care au fost din nou persecuta\u0163i, \u00een special \u00een Irlanda) anglicanii, sectele antinomiene, levelerii. \u00cen timpul dictaturii lui Cromwel apare secta comunist\u0103 a degerilor (s\u0103p\u0103torilor) asem\u0103n\u0103toare cu sectele anabapti\u015ftilor comuni\u015fti de pe continent. Ace\u015ftia reprezentau interesele s\u0103r\u0103cimii de la ora\u015fe \u015fi sate. Cromwel a intrat \u00een r\u0103zboi cu Olanda protestant\u0103 pe motive comerciale. \u00cen \u201e653 de- vine Lord Protector al Angliei, Sco\u0163iei \u015fi Irlandei dar \u00een cur\u00e2nd intr\u0103 \u00een conflict cu noul parla- ment. Apoi se angajeaz\u0103 \u00een r\u0103zboaie contra Spaniei pe care o \u00eenvinge \u00een mai multe r\u00e2nduri. Cromwel a refuzat titlul de rege\u2026 Dup\u0103 moartea sa \u00een 1658, regele Charles al II-lea a venit la tron restabilind vechea or- dine care era \u015fi mai intolerant\u0103. Cadavrul lui Cromwel a fost profanat \u015fi au \u00eenceput represaliile contra adep\u0163ilor acestuia. Politica religioas\u0103 a lui Cromwel a fost un soi de dictatur\u0103 iconoclast\u0103. A atacat po- doabele bisericilor, a interzis cr\u0103ciunul \u015fi celelalte s\u0103rb\u0103tori create de Biseric\u0103, a interzis dan- sul \u015fi a transformat c\u0103s\u0103toria \u00eentr-una act civil iar pe mul\u0163i anglicani i-a deposedat de averi. \u00cen timpul guvern\u0103m\u00e2ntului lui Cromwel a ap\u0103rut \u015fi secta \u201eprietenilor\u201d, numi\u0163i popular quakeri (tremur\u0103tori). Dup\u0103 anul 1646, c\u00e2nd a avut loc o experien\u0163\u0103 crucial\u0103 de \u201eiluminare\u201d, cizmarul George Fox, fiul unui \u0163es\u0103tor prezbiterian, a avansat un nou curent religios, anti- dogmatic, antieclesiastic, un soi de umanism mistic. Fox era dezgustat de fariseismul, ipocri- zia \u015fi demagogia care domnea \u015fi \u00eentre protestan\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t a \u00eenceput s\u0103 caute realit\u0103\u0163ile spi- rituale mai degrab\u0103 \u00een sine \u00eensu\u015fi, \u00een contempla\u0163ie, \u00een a\u015fteptarea unei ilumin\u0103ri interioare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een exactitatea doctrinei biblice. El a pus accentul pe influen\u0163a direct\u0103 a Spiritu- 210","lui Sf\u00e2nt \u015fi pe experien\u0163a personal\u0103. El detesta falsul, f\u0103\u0163\u0103rnicia, conven\u0163ionalismul \u015fi multe lucruri exterioare cum ar fi: jur\u0103mintele, titlurile, servilismul, r\u0103zboiul, sclavia formalismul. Cu tot accentul pus pe moralitate, aceast\u0103 religie care deranja societatea at\u00e2t de diferit\u0103 a fost condamnat\u0103. Pe la 1660, Fox \u00eempreun\u0103 cu vreo 3.000 de prieteni, au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i. Fox nu lep\u0103da Biblia socotind-o drept descoperire divin\u0103, \u00eens\u0103 a pus accent mai mult pe ilu- minarea interioar\u0103 direct\u0103. Socotea c\u0103 toate celelalte \u2013 cult, ierarhie, sacramente, organiza\u0163ie, predicatori, sunt de prisos. La adun\u0103rile lor, quakerii st\u0103teau \u00een contemplare \u015fi lini\u015fte absolut\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd unul se sim\u0163ea iluminat \u015fi \u00eendemnat s\u0103 se roage sau s\u0103 vorbeasc\u0103. Dac\u0103 nimeni nu era iluminat, se \u00eempr\u0103\u015ftiau f\u0103r\u0103 vorb\u0103. Numele de quakeri le-a venit de la tendin\u0163a lor emo\u0163ionalist\u0103. \u201ePrietenii\u201d erau radicali \u00een ceea ce prive\u015fte mentalitatea \u015fi distrac\u0163iile lume\u015fti. Ei lep\u0103- dau teatrul, v\u00e2n\u0103toare, dansul, jocurile, romanele, via\u0163a de lux \u015fi chiar formele conven\u0163ionale de polite\u0163e; puneau \u00een schimb mare pre\u0163 pe cinste, h\u0103rnicie, amabilitate. Unii dintre ei nu-\u015fi scoteau p\u0103l\u0103ria \u00een fa\u0163a nim\u0103nui \u015fi nu se adresau cu \u201edumneavoastr\u0103\u201d, ci numai cu \u201etu\u201d. Purtau \u00eembr\u0103c\u0103minte simpl\u0103 f\u0103r\u0103 podoabe \u015fi de culori \u00eenchise. Fiind persecuta\u0163i \u00een Anglia, quakerii vor emigra \u00een America unde vor avea o mare influen\u0163\u0103. Alexander al VII-lea (1655-1667) Din nou partide \u015fi tulbur\u0103ri \u00een Roma. Noul pap\u0103 pare a fi de bun\u0103 credin\u0163\u0103 dar influ- en\u0163abil. A condamnat pe Jansen de fapt jansenismul, \u015fi i-a favorizat pe iezui\u0163ii francezi care, spre deosebire de spanioli, sus\u0163ineau infailibilitatea \u015fi suprema\u0163ia papal\u0103. \u00cen acest timp republica Vene\u0163ia se \u00eempac\u0103 cu papa\u2026 A fost un pap\u0103 constructor \u015fi iu- bitor de arte, de pomp\u0103, fondator de biblioteci. Este perioada c\u00e2nd papii sunt mai slabi dec\u00e2t \u00een Evul Mediu, dar legiunile iezui\u0163ilor \u015fi sprijinul unor \u0163\u0103ri catolice imperialiste, prelungesc via\u0163a Papalit\u0103\u0163ii. Clement IX (1667-1669) Un pap\u0103 pa\u015fnic, echilibrat \u015fi moderat. \u00cen orice caz, dac\u0103 \u00een doi ani de domnie na f\u0103cut nici o r\u0103utate de notat, cu cerea tradi\u0163ia acestui scaun, merit\u0103 apreciat. La moartea sa au avut loc noi tulbur\u0103ri, lupte pentru tronul papal. Clement al X-lea (1670-1676) Un b\u0103tr\u00e2n \u00een v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani. A fost proclamat prin \u201einspira\u0163ie\u201d \u015fi a fost recunoscut pentru a pune cap\u0103t dezordinii. Dar, fiind incapabil, de a voi \u015fi a ac\u0163iona, bietul b\u0103tr\u00e2n pap\u0103 caritabil a \u00eencredin\u0163at fr\u00e2nele domniei unui str\u0103in pe care l-a f\u0103cut cardinal, prim-ministru\u2026 Inocen\u0163iu al XI-lea (1676-1689) Un pap\u0103 integru \u015fi just, aproape s\u0103 fie declarat sf\u00e2nt dup\u0103 moarte fiindc\u0103 n-a c\u0103utat s\u0103- \u015fi avanseze nepo\u0163ii, a\u015fa cum f\u0103ceau mul\u0163i papi. A fondat institu\u0163ii filantropice. Totu\u015fi fa\u0163\u0103 de Evanghelie n-a fost binevoitor. A fost vr\u0103jma\u015f al hugheno\u0163ilor \u015fi nici pe catolicii quieti\u015fti nu i- a tolerat. Quietismul a fost un curent mistic asem\u0103n\u0103tor cu isihasmul mai vechi din \u0163inuturile r\u0103- s\u0103ritene. Partizanii acestui curent urm\u0103reau lini\u015ftea fericit\u0103 \u00een unire mistic\u0103 cu Dumnezeu. exista aici \u015fi o influen\u0163\u0103 a misticii protestante. Principala ideea a quetismului este c\u0103 perfec\u0163i- unea const\u0103 \u00een devo\u0163iunea absolut pasiv\u0103 a sufletului fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi a fi umplut cu iubi- rea Sa p\u00e2n\u0103 la pierderea oric\u0103ror alte dorin\u0163e \u015fi aspira\u0163ii omene\u015fti, p\u00e2n\u0103 la completa uitare de sine. \u00cenc\u0103 din timpul reformei acest curent a avut ca reprezentan\u0163i pe \u201eilumina\u0163ii\u201d spanioli (alumbrades) care au c\u0103zut prad\u0103 inchizi\u0163iei. Pe la anul 1669 quietismul era sus\u0163inut de Miguel Molinos, preot spaniol din Roma care l-a r\u0103sp\u00e2ndit printr-o scriere influent\u0103. Dar \u00een timpul lui 211","Clement X \u015fi Inocen\u0163iu XI Molinos a fost acuzat de iezui\u0163i \u015fi condamnat \u00een 1687, dup\u0103 care a murit mai t\u00e2rziu \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire. Totu\u015fi quietismul s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een continuare, \u00een special \u00een Fran\u0163a, prin Jeanne Guyon, o v\u0103duv\u0103 catolic\u0103 ce a fost arestat\u0103 pentru aceasta \u015fi continuu per- secutat\u0103. \u00cen acest timp, soarta hugheno\u0163ilor din Fran\u0163a, care \u015fi a\u015fa nu era prea dulce, s-a \u00eenr\u0103ut\u0103- \u0163it brusc. Cu binecuv\u00e2ntarea tacit\u0103 sau expres\u0103 a bunului pap\u0103 Inocen\u0163iu XI, \u00een anul 1681 re- gele a lansat cea mai groaznic\u0103 form\u0103 de persecu\u0163ie. \u201eDragonadele\u201d \u015fi pentru a fi legal \u015fi cin- stit \u00een 1685 a revocat edictul de toleran\u0163\u0103 care nu se armoniza cu realitatea. \u00cen localit\u0103\u0163ile \u015fi locuin\u0163ele protestan\u0163ilor au fost \u00eencartiruite armate de \u201edragoni\u201d ( nume bine ales) care aveau misiunea s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een casele hugheno\u0163ilor p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor converti pe gazde. Nu este greu de imaginat ce mijloace de convertire puteau utiliza ni\u015fte militari educa\u0163i de iezui\u0163i \u015fi r\u0103spunz\u0103- tori fa\u0163\u0103 de un rege f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103. Prin aceste m\u0103suri calvinismul s-a \u00eempu\u0163inat \u00een Fran\u0163a. Afar\u0103 de cei ce au pierit de ce cei ce au acceptat romanismul, peste un milion de hugheno\u0163i au emigrat, \u00een ciuda interdic\u0163iei severe de trecere a frontierei. Refugia\u0163ii au fost primi\u0163i \u00een Elve\u0163ia, Olanda, Anglia, America \u015fi Brandenburg. Restul de circa dou\u0103 milioane de hugheno\u0163i au r\u0103- mas \u00een Fran\u0163a, cea mai mare parte a lor refugiindu-se \u00een mun\u0163ii Cervantes din sud-est \u015fi \u00eempotrivindu-se chiar cu armele \u00eencerc\u0103rilor de a-i converti la catolicism. Ace\u015fti hugheno\u0163i din Cervantes s-au numit \u201eBiserica din pustie\u201d \u015fi, de la c\u0103m\u0103rile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti pe care le purtau au fost numi\u0163i camisarzi. P\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia francez\u0103 catolicii le-au f\u0103cut r\u0103zboaie continuu, extermin\u00e2ndu-i f\u0103r\u0103 a-i nimici totu\u015fi complet. Hugheno\u0163ii erau oameni cinsti\u0163i, buni meseria\u015fi, oameni \u00eentreprinz\u0103tori. Ca urmare a refugierii lor \u00een alte \u0163\u0103ri \u015fi \u00een Cervantes, Fran\u0163a a pierdut enorm din punct de vedere economic, \u00een timp ce \u0163\u0103rile protestante au c\u00e2\u015ftigat. Un adev\u0103r de necontestat pe care istoricii, mai ales francezii, \u00eel eviden\u0163iaz\u0103 ori de c\u00e2te ori au prilejul. Pe atunci Fran\u0163a era principala putere din Europa. \u00cen Anglia, dup\u0103 Cromwel, \u00eencepuse iar\u0103\u015fi domnia anglican\u0103. Puritanii, bapti\u015ftii, qua- kerii, sabati\u015ftii \u015fi, desigur, catolicii erau persecuta\u0163i. Regele James II \u00eens\u0103 a fost favorabil ca- tolicilor \u015fi Fran\u0163ei. \u00cen 1687 s-a adoptat o declara\u0163ie a libert\u0103\u0163ii de con\u015ftiin\u0163\u0103 care \u00eeng\u0103duia nu- mirea func\u0163ionarilor \u00een Anglia \u015fi Sco\u0163ia indiferent de confesiunea religioas\u0103. Dar \u00een anul ur- m\u0103tor protestan\u0163ii englezi cer ajutor lui Wilhelm de Orania, stathouder-ul Olandei, ca s\u0103 vin\u0103 s\u0103 salveze Anglia de \u201etirania catolic\u0103\u201d. Odat\u0103 cu debarcarea sa \u00een Anglia, dinastia Stuar\u0163ilor a luat sf\u00e2r\u015fit, iar Wilhelm de Orania a preluat coroana Angliei, d\u00e2nd autoritate mai mare parla- mentului, recunosc\u00e2nd declara\u0163ia drepturilor. \u00cencep\u00e2nd cu aceast\u0103 revolu\u0163ie anumit\u0103 \u201eglori- oas\u0103\u201d, parlamentul a hot\u0103r\u00e2t ca pe viitor coroana Angliei nu va putea fi purtat\u0103 de un catolic. (\u00cen 1701 aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re va fi \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne lege p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre). \u00centre timp, bapti\u015ftii de ziua a \u015faptea (sabati\u015ftii) crescuser\u0103 \u00een Anglia, mai ales dup\u0103 ce un prelat anglican reverendul Stephen Mumford, s-a alipit Bisericii lor. Mumford plecase \u00eenc\u0103 din 1664 \u00een America \u015fi dup\u0103 ce s-a afiliat bapti\u015ftilor din Newport, a \u00eenceput s\u0103 ridice pro- blema Sabatului. Din partea prezbiterilor Bisericii a \u00eent\u00e2lnit at\u00e2t opozi\u0163ie, c\u00e2t \u015fi suport. \u00cen 1671 el a fondat prima Biseric\u0103 sabatist\u0103 din America. Apoi al\u0163i emigran\u0163i sabati\u015fti din Anglia au venit. La \u00eenceput au fost tolera\u0163i ca bapti\u015fti, apoi persecuta\u015fi ca eretici. Totu\u015fi num\u0103rul lor a crescut, astfel \u00eenc\u00e2t dup\u0103 1680 au format comunit\u0103\u0163i \u00een Philadelphia, \u015fi New Jersey treptat s- au r\u0103sp\u00e2ndit prin colonii p\u00e2n\u0103 \u00een Georgia. Dar sabatismul, de\u015fi n-a fost niciodat\u0103 popular, a avut cam peste tot adep\u0163i, nu rareori oameni cu vaz\u0103 \u015fi statornici. Este interesant de observat faptul c\u0103 de obicei sabati\u015ftii erau adep\u0163ii botezului evanghelic, prin cufundare. \u00cen acest timp existau \u015fi \u00een Fran\u0163a un num\u0103r mo- dest de sabati\u015fti, \u00eentre care domnul de la Roque care a scris \u015fi o ap\u0103rare a sabatului biblic contra lui Bossuet, vestitul teolog catolic. \u00cen Anglia de asemenea s-au scris c\u0103r\u0163i \u00een favoarea \u015fi \u00eempotriva s\u00e2mbetei. Theophilus Brabourne, un \u00eenv\u0103\u0163at pastor anglican, a scris \u015fi tip\u0103rit c\u0103r\u0163i \u00een ap\u0103rarea sabatului, \u00een 1628 \u015fi 1632, cu dedica\u0163ie c\u0103tre regele Charles I c\u0103ruia \u00eei cerea s\u0103 intro- 212","duc\u0103 sabatul prin lege. Dus \u00eenaintea \u00cenaltei Comisii \u015fi \u00eenaintea arhiepiscopului Laud, Brabourne s-a supus pe moment biserici dar apoi a scris alte c\u0103r\u0163i \u00een favoarea sabatului. Tot \u00een acel timp, \u00een nordul Angliei, un alt pastor anglican Philip Tandy, a \u00eenceput s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 acelea\u015fi idei, \u00een special p\u0103zirea s\u00e2mbetei \u015fi botezul evanghelic, dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit Biserica de stat. El \u0163inea dispute publice \u015fi predica. Un alt avocat al sabatului biblic a fost Ja- mes Ockford care a \u015fi scris o carte despre doctrina poruncii a patra publicat\u0103 \u00een 1642 \u015fi ars\u0103 din ordinul autorit\u0103\u0163ilor anglicane. A urmat apoi Edward Stennett cu cartea sa \u201eLupta pentru legea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103\u201d, publicat\u0103 \u00een Londra la 1658. \u015ei acesta fusese pastor anglican. Dup\u0103 ce se separase de Biserica oficial\u0103, a fost deposedat de mijloacele de existen\u0163\u0103, suferind persecu\u0163ii ca \u015fi ceilal\u0163i disiden\u0163i, \u00een special pentru cauza Sabatului. Dar n-a suferit numai din partea au- torit\u0103\u0163ilor, ci \u015fi din cauza celorlal\u0163i disanteri care voiau s\u0103-i distrug\u0103 influen\u0163a. \u00cen 1664 el a publicat cartea \u201eZiua a \u015faptea este Sabatul Domnului\u201d. \u00cen 1667 un alt scriitor englez, William Sellers, a publicat o nou\u0103 carte \u00een ap\u0103rarea sabatului biblic. Poate cel mai eminent pastor sabatist englez a fost Francia Bampfield, fost cleric an- glican \u015fi foarte loial regelui. Dup\u0103 ce s-a separat de Biserica de stat a fost continuu persecutat dar nu a \u00eencetat s\u0103 predice, \u00een deten\u0163ie ca \u015fi \u00een libertate. A fost un predicator renumit \u015fi un om, recunoscut ca profund evlavios. El a fondat comunitatea sabatic\u0103 londonez\u0103 din Pinner\u2019s Hall. \u00cen 1682 a fost arestat \u00een timp ce predica \u015fi dup\u0103 ce a fost deposedat de bunurile sale, a fost \u00een- temni\u0163at pe via\u0163\u0103 la Newgate, unde din cauza condi\u0163iilor a \u015fi murit \u00een anul urm\u0103tor \u015fa v\u00e2rsta de 70 de ani. A fost urmat la morm\u00e2nt de o mul\u0163ime de desenteri. Bampfield a scris de asemenea dou\u0103 c\u0103r\u0163i \u00een ap\u0103rarea sabatului. Fratele s\u0103u, Thomas care fusese un vorbitor \u00een unul din par- lamentele lui Cromwel, a scris \u015fi el \u00een favoarea Sabatului biblic, fapt pentru care a fost aruncat \u00een \u00eenchisoarea din Ilchester. Un alt predicator proeminent al sabati\u015ftilor a fost John James care a fost arestat \u00een timp ce predica \u015fi acuzat pe nedrept c\u0103 a vorbit contra regelui (Charles II). Era un om de o pro- fund\u0103 pietate \u015fi sinceritate. \u00cen timpul judec\u0103\u0163ii \u015fi \u00eentemni\u0163\u0103rii, a trezit simpatia multora, care au \u00eencercat zadarnic s\u0103 ob\u0163in\u0103 gra\u0163ierea sa. So\u0163ia sa a cerut regelui s\u0103 considere nevinov\u0103\u0163ia lui \u015fi s\u0103 ofere iertarea. Dar sentin\u0163a de moarte fusese deja pronun\u0163at\u0103, iar regele nu voia s\u0103 dea \u00eena- poi. De dou\u0103 ori a \u00eencercat doamna James s\u0103 ob\u0163in\u0103 gra\u0163ierea, dar a fost respins\u0103 \u00een mod batjo- coritor. \u00cen ziua execu\u0163iei, de pe e\u015fafod, pastorul James s-a adresat publicului \u00eentr-o manier\u0103 nobil\u0103 \u015fi afectuoas\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 predic\u0103, a \u00eengenuncheat mul\u0163umind lui Dumnezeu pentru leg\u0103m\u00e2ntul s\u0103u \u015fi rug\u00e2ndu-se pentru martorii fal\u015fi, pentru c\u0103l\u0103u, pentru poporul lui Dumnezeu, pentru \u00eendep\u0103rtarea dezbin\u0103rilor, pentru venirea lui Christos, pentru spectatori \u015fi \u00een fine, pentru sine \u00eensu\u015fi. C\u0103l\u0103ul i-a zis: \u201eDomnul s\u0103-\u0163i primeasc\u0103 sufletul\u201d, la care el a replicat: \u201eMul\u0163umesc!\u201d \u015ei dup\u0103 ce a mul\u0163umit \u015ferifului pentru amabilitatea sa, a rostit: \u201eTat\u0103, \u00een m\u00e2inile Tale \u00eemi \u00eencredin\u0163ez duhul!\u201d A fost sp\u00e2nzurat \u015fi dup\u0103 aceea i-a fost smuls\u0103 inima din piept \u015fi ars\u0103. Incredibil, ca \u00een jertfele aztecilor. Buc\u0103\u0163i din el au fost fixate la por\u0163ile cet\u0103\u0163ii, iar capul i-a fost \u00een\u0103l\u0163at la White Chapel, \u00een fa\u0163a aleii unde se afla casa de adunare a sabati\u015ftilor. Pe atunci existau 11 comunit\u0103\u0163i sabatiste \u00een Anglia. Bapti\u015ftii sabati\u015fti au \u00eenceput s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare doctrina \u015fi \u00een America, la \u00eenceput ca membri ai bapti\u015ftilor de ziua \u00eent\u00e2i. Ei era tole- ran\u0163i fa\u0163\u0103 de duminicali\u015fti dar sus\u0163ineau \u015fi tr\u0103iau cu toat\u0103 seriozitatea Sabatul lui Christos. De\u015fi doreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo membrii ai biserici baptiste, dup\u0103 o controvers\u0103 de mai mul\u0163i ani au fost sili\u0163i s\u0103 se separe de ceilal\u0163i bapti\u015fti. Ast\u0103zi sunt 60 de comunit\u0103\u0163i, cu vreo 6.000 de membri \u00een America \u015fi s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een mai multe \u0163\u0103ri pe toate continentele. Evident, nu reprezint\u0103 un num\u0103r \u00eensemnat. \u00cen Anglia, comunit\u0103\u0163ile s-au \u00eempu\u0163inat. Aceast\u0103 stare de lucruri nu se datoreaz\u0103 perse- cu\u0163iei \u015fi nici altor cauze obi\u015fnuite, ci faptului c\u0103, \u00een timp ce bapti\u015ftii sabati\u015fti au fost buni ap\u0103r\u0103tori ai doctrinei Sabatului, nu au sus\u0163inut la fel de bine prin practica lor sfin\u0163enia poruncii a patra, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca \u015fi celelalte porunci. Ei au sperat s\u0103 c\u00e2\u015ftige de partea Sabatului pe 213","al\u0163ii, cobor\u00e2nd standardul sfin\u0163irii Sabatului \u015fi adapt\u00e2ndu-l la mentalitatea duminicalist\u0103 \u00een care \u201eziua Domnului\u201d se deosebe\u015fte de celelalte, numai prin faptul c\u0103 este zi de cult. Pastorii sabati\u015fti p\u0103storeau adesea \u015fi comunit\u0103\u0163i duminicaliste, uneori av\u00e2nd sub supraveghere numai bapti\u015fti duminicali\u015fti, \u00eenc\u00e2t pentru a-\u015fi p\u0103stra popularitatea \u015fi postul, au \u00eenceput s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 de\u015fi Sabatul trebuie p\u0103zit, totu\u015fi p\u0103zirea duminicii \u00een locul Sabatului nu ar fi un p\u0103cat. C\u00e2nd o porunc\u0103 divin\u0103 at\u00e2t de nepopular\u0103 este ap\u0103rat\u0103 cu astfel de argumente, nu este de mirare c\u0103 are at\u00e2t de pu\u0163in\u0103 aderen\u0163\u0103. \u00cen timp ce adventi\u015ftii de ziua a \u015faptea (ap\u0103ru\u0163i mai t\u00e2rziu, \u00een 1844) sunt ast\u0103zi (1988) aproape 20 de milioane, dintre care 6 milioane boteza\u0163i, bapti\u015ftii de ziua a \u015faptea sunt de dou\u0103zeci de ori mai pu\u0163ini, de\u015fi sunt mai vechi cu dou\u0103 sute de ani \u015fi au principii mai laxe. \u00cen acest timp, o nou\u0103 mi\u015fcare de rede\u015fteptare religioas\u0103 a ap\u0103rut \u00een Germania, ca reac- \u0163ie fa\u0163\u0103 de dogmatismul sec \u015fi controversialismul dogmatic al luteranilor. Curentul acesta care a \u00eenviorat spiritul amor\u0163it al a\u015fa-zi\u015filor protestan\u0163i a fost \u00eenceput de predicatorul \u015fi teologul luteran Jacob Spener. El ajunsese s\u0103 se \u00eentrebe pe drept cuv\u00e2nt: La ce folose\u015fte ortodoxia, co- rectitudinea doctrinal\u0103, dac\u0103 ea nu se manifest\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103 evlavioas\u0103? El cerea ca dogmele c\u0103 lucreze nu numai asupra ra\u0163iunii, ci \u015fi asupra afectelor, asupra voin\u0163ei \u015fi ac\u0163iunii. \u00cen 1675 el a expus aceste idei \u00een faimoasa lui carte Iia desideria (Dorin\u0163e pioase), titlu care de atunci a devenit o etichet\u0103 pentru orice inten\u0163ii bune dat irealizabile. \u00censu\u015fi Spencer \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 dorin\u0163ele sale nu sunt realizabile \u00een toat\u0103 Biserica dar milita pentru realizarea lor \u00een cei ce le accept\u0103. Din 1670 el a \u00eenfiin\u0163at anumite \u00eent\u00e2lniri pentru rug\u0103ciune \u015fi studiukl Bibliei, numite Collegia Pietatis. El nu dorea s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o Biseric\u0103 de sfin\u0163i paralel\u0103 cu Biserica de stat, ci o Ecclesiola in Ecclesia (Bisericu\u0163\u0103 \u00een Biseric\u0103). Luteranii riguro\u015fi s-au scandalizat repede , acuz\u00e2ndu-l c\u0103 pietismul acesta duce la sfin\u0163irea prin fapte \u015fi la o \u00eentoarcere la catolicism. Ei i- au numit pe adep\u0163ii lui Spener \u201epieti\u015fti\u201d, care avea pentru ei sensul de \u201ebigo\u0163i afecta\u0163i\u201d. Totu\u015fi pietismul a c\u00e2\u015ftigat tot mai mul\u0163i teologi \u015fi s-a dezl\u0103n\u0163uit o controvers\u0103 vehement\u0103 \u00eentre pieti\u015fti \u015fi luteranii ortodoc\u015fii. De la 1690 universit\u0103\u0163ile din Eittemberg, Leipzig \u015fi Jena i-au exclus pe pieti\u015fti. \u00cens\u0103 Frederick I al Prusiei i-a favorizat \u015fi a \u00eenfiin\u0163at \u00een 1694 o universitate pietist\u0103 \u00een Halle, care a devenit fort\u0103rea\u0163a acestei mi\u015fc\u0103ri unde a \u00eentemeiat \u015fi Francke vestitul s\u0103u orfelinat. \u00cen urma studiului biblic promovat de Franke \u015fi Spener s-a dezvoltat o nou\u0103 ramur\u0103 de sabatarieni dintre pieti\u015fti. Unii dintre ace\u015ftia s-au a\u015fezat \u00een Pensylvania, unde se stabiliser\u0103 quakerii, la invita\u0163ia lui William Penn. Ei formau o a\u015fezarea numit\u0103 Comuna \u201eFemeii din Pustie\u201d, cu aluzie la Apoc. 12, \u015fi au fost un timp \u00een p\u0103rt\u0103\u015fie cu unii bapti\u015fti de ziua a \u015faptea. \u00cens\u0103 dup\u0103 1700 comunitatea s-a dizolvat. De\u015fi pietismul nu a rezolvat problema Sabatului, el a ar\u0103tat calea cre\u015ftinismului celor \u015fase zile destul de clar. Influen\u0163at de scrieri puritane, Spener a sus\u0163inut cump\u0103tarea \u00een m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103 modestia \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte, lep\u0103darea teatrului, a dansului , a jocului de c\u0103r\u0163i, pe care luteranismul contemporan le vedea drept lucruri indiferente (adiafora). Spener s-a intere- sat de educarea tineretului \u015fi urm\u0103rind o mai mare familiarizare a oamenilor cu Biblia, a sub- minat autoritatea crezurilor stabilite. Dintre pieti\u015fti, \u00eenv\u0103\u0163atul Arnod, compar\u00e2nd scrierile ve- chilor \u201eeretici\u201d cu Biblia, a ajuns la concluzia c\u0103 exist\u0103 mai mult adev\u0103r la \u201eeretici\u201d dec\u00e2t la cei ce s-au considerat ortodoc\u015fi. El a f\u0103cut mult pentru reabilitarea ereticilor medievali. Tot pe vremea aceea, Biserica Rus\u0103 era \u00een fierbere din pricina a\u015fa-numitului \u201erascol\u201d, o mare schism\u0103 care avusese loc de la 1667 \u00een urma \u00eencerc\u0103rilor patriarhului Nikon de a co- recta vechile c\u0103r\u0163i rituale ortodoxe ce con\u0163ineau o serie de gre\u015feli datorate ignoran\u0163ei. Aceste gre\u015feli fa\u0163\u0103 de ortodoxia ecumenic\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 proveneau din timpul domina\u0163iei mongole \u00een cursul c\u0103reia chiar ierarhia c\u0103zuse \u00eentr-o mare ignoran\u0163\u0103. Pe la 1516 grecul Maxim, la invita\u0163ia ru\u015filor, a venit de la muntele Athos pentru a efectua corect\u0103ri; dar corect\u0103rile lui au p\u0103rut ru- \u015filor drept erezii, astfel \u00eenc\u00e2t a fost aruncat \u00een temni\u0163\u0103 unde a \u015fi murit. Vechile denatur\u0103ri erau 214","at\u00e2t de \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite, \u00eenc\u00e2t o imens\u0103 parte a ierarhiei \u015fi poporul \u00een general, le credea corecte. Aceast\u0103 lec\u0163ie istoric\u0103 ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 gre\u015felile care au devenit norme \u015fi dogme \u00een cre\u015ftin\u0103tate, care au devenit \u201esf\u00e2nt\u0103 tradi\u0163ie\u201d sunt foarte greu de \u00eendep\u0103rtat, iar c\u00e2nd ierarhia le consfin- \u0163e\u015fte, nici nu mai pot fi \u00eenl\u0103turate dec\u00e2t prin focul revenirii lui Christos. s-au f\u0103cut corecturi, apoi corecturi ale corecturilor, corectorii mai vechi manifest\u00e2nd opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de corectorii noi, radicali. \u00cen fine, sinodul l-a destituit pe patriarhul corector Ni- kon dar a confirmat \u201ereforma\u201d sa, anatemiz\u00e2nd pe cei ce nu o vor primi. Partizanii vechilor rituri au declarat sinodul \u015fi Biserica rus\u0103 ca fiind apostaziate, \u015fi s-au separat. \u201ePrincipiile\u201d lor vechi la care \u0163ineau nu erau \u00eens\u0103 nici principii ortodoxe de baz\u0103 \u015fi nici elemente biblice. Ei pretindeau s\u0103 se fac\u0103 cruce cu dou\u0103 degete, nu cu trei. C\u00e2ntul \u201eAleluia\u201d s\u0103 fie citit \u015fi c\u00e2ntat de dou\u0103 ori, nu de trei ori. \u00cen formula Crezului s\u0103 se zic\u0103: \u201e\u015eI \u00eentru Duhul Sf\u00e2nt adev\u0103ratul Domn\u201d, nu \u201e\u00eentru Duhul Sf\u00e2nt Domnul\u201d; crucea s\u0103 fie cu trei lemne \u00een curmezi\u015f, nu cu unul; numele lui Iisus s\u0103 se scrie cu un singur I \u2013 nu cu \u201eIIisus\u201d; liturghia s\u0103 se fac\u0103 cu 7 bobi\u0163e de prescuri, nu cu 5; la \u00eenconjurarea Bisericii credincio\u015fii s\u0103 mearg\u0103 \u00een sensul soarelui, nu contra lui; icoanele s\u0103 se picteze dup\u0103 stilul tradi\u0163ional, iar barba s\u0103 nu se rad\u0103 c\u0103ci este p\u0103cat de moarte. Toate aceste nimicuri care amintesc de motivele de separare dintre r\u0103s\u0103riteni \u015fi apu- seni sunt de fapt mult mai ne\u00eensemnate dec\u00e2t acelea. Cu un fanatism propriu ignoran\u0163ei ras- colnicii (numi\u0163i \u015fi vechi rituali\u015fti \u2013 staroebreadi\u0163i) au conceput revolte armate \u00eempotriva Bise- ricii \u015fi statului rus. Fiind persecuta\u0163i cu asprime pentru acesta, ei au devenit fanatici \u015fi mai \u00een- d\u00e2rji\u0163i, unii declar\u00e2nd c\u0103 Biserica \u015fi statul rus sunt comunitatea lui Antihristos, \u015fi au luat apoi pozi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare cu unele secte neoprotestante; refuzau jur\u0103m\u00e2ntul \u015fi serviciul militar, nu aveau nici o leg\u0103tur\u0103 cu institu\u0163iile a statului socotindu-le n\u0103scociri al Satanei \u015fi \u00een general condamnau toate nout\u0103\u0163ile \u2013 din fericire nout\u0103\u0163i condamnabile ca tabacul, cafeaua, ceaiul chiar \u015fi dansul. Unii au ajuns la tendin\u0163e ascetice, l\u0103s\u00e2ndu-se ar\u015fi \u015fi castr\u00e2ndu-se sau \u00eenfomet\u00e2ndu-se. \u00een final, unii dintre ei au deviat \u015fi de la doctrina ortodox\u0103. Fugind de perse- cu\u0163ii au trecut \u00een Moldova, Muntenia, Turcia, Prusia, Polonia, Bucovina, unde sunt cunoscu\u0163i ca lipoveni. Rascolul rusesc este \u00eens\u0103 important nu numai pentru c\u0103 ne serve\u015fte o lec\u0163ie istoric\u0103, ci \u015fi pentru c\u0103 din aceast\u0103 controvers\u0103 unii s-au alipit vechilor \u201esecte\u201d ruse\u015fti sau au c\u0103zut sub influen\u0163a evangheliz\u0103rii protestante. De la 1690 Rascolul s-a dezbinat \u00een dou\u0103 ramuri: Popov\u015fcina (Popi\u015ftii) \u015fi Bezpopovscina (Nepopi\u015ftii), ambele ramuri av\u00e2nd mai multe mili- oane de adep\u0163i, mai ales cei f\u0103r\u0103 popi. Rascolnicii popi\u015fti s-au divizat \u00een mai multe grup\u0103ri eretice: Avacumov\u0163ii (Onofiiev\u0163ii), care credeau \u00eentr-o Dumnezeire de patru persoane \u015fi aprobau arderea de sine; Cernobol\u0163ii care erau contra jur\u0103m\u00e2ntului armatei, a b\u0103rbieritului \u015fi a pa\u015fapoartelor; Dositeov\u0163ii, care credeau c\u0103 Dumnezeu este o singur\u0103 persoan\u0103; Suslov\u0163ii, care acceptau numai botezul pruncilor prin cufundare, nu prin tur- nare. La ace\u015ftia s-au ad\u0103ugat mai t\u00e2rziu \u015fi al\u0163ii. Dintre popi\u015fti provin \u015fi lipovenii no\u015ftri din Bucovina, Moldova etc. Nepopi\u015ftii constituiau \u015fi ei o diversitate de secte, unele s\u0103lbatice, al- tele cu caracter protestant, asem\u0103n\u0103toare prin faptul c\u0103 lep\u0103dau definitiv sistemul preo\u0163esc or- todox. \u00cen acest context, vechile secte ruse\u015fti (bogomilii, strigolnicii, subotniki \u2013 s\u00e2mbeti\u015ftii, antitrinitarienii) au avut un teren de propagand\u0103 mai acceptabil. Nepopi\u015ftii s-au \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi ei \u00een dou\u0103 grupuri principale sau mai corect \u00een trei, fiecare compus\u0103 din mai multe secte, care sunt acuzate de asemenea ciud\u0103\u0163enii, \u00eenc\u00e2t este dificil de \u015ftiut adev\u0103rata lor credin\u0163\u0103. Prima categorie de nepopi\u015fti sunt cei ce p\u0103strau \u00eenc\u0103 vechile dogme ortodoxe, \u00een timp ce a doua 215","categorie este format\u0103 din secte care lep\u0103dau dogmele ortodoxe. A treia categorie o constituiau sectele de tip evanghelic, asem\u0103n\u0103toare neoprotestan\u0163ilor. Pomereanii \u015fi vigov\u0163ii \u2013 se fereau de ortodoc\u015fi ca de necura\u0163i. Teodosiev\u0163ii refuzau s\u0103 se roage pentru \u00eemp\u0103rat \u015fi considerau via\u0163a conjugal\u0103 ca lucru necurat. Filipov\u0163ii sl\u0103veau arderea de sine ca fiind botezul cu foc \u015fi moartea prin foame ca fiind moarte de martir. Peregrinii (begunii, sapeloki) - fugeau de autoritatea legitim\u0103 ca de Antihrist prin p\u0103duri \u015fi pustii \u015fi-i rebotezau pe ce veneau la ei. Adamantov\u0163ii - respingeau fanatismul celorlal\u0163i dar se fereau de poduri de piatr\u0103, de bani \u015fi de pa\u015fapoarte. Nietov\u0163ii (spasov\u0163ii), adep\u0163ii \u0163\u0103ranului Kosma, sus\u0163ineau c\u0103 nu mai exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt o institu\u0163ie de m\u00e2ntuire \u015fi \u00eei va m\u00e2ntui direct M\u00e2ntuitorul Christos. Samokre\u015fcen\u0163ii \u2013 se botezau singuri, fiecare la r\u00e2ndul lui, c\u00e2nd intrau \u00een grupare. Hristov\u0163ii \u2013 imitau grupa celor 12 apostoli, condus\u0103 de unul care \u0163inea loc de Christos \u015fi care primea \u00eenchinare. Akulini\u015ftii \u2013 se numeau fra\u0163i \u015fi surori, \u015fi duceau o via\u0163\u0103 desfr\u00e2nat\u0103 (o sect\u0103 de acest fel fuseser\u0103 \u201espiritualii\u201d, germani medievali, ni\u015fte antinomieni, numi\u0163i \u015fi \u015fvestrioni. \u015etefanov\u0163ii - respingeau sacramentul c\u0103s\u0103toriei \u015fi expuneau pe noii-n\u0103scu\u0163i ca jertf\u0103 de \u00eemp\u0103care, pentru a fi m\u00e2nca\u0163i de fiare, ceea ce este greu de crezut. Este mai probabil o inven\u0163ie pus\u0103 \u00een circula\u0163ie de popi. Razinov\u0163ii \u2013 a\u015fteptau cu gura deschis\u0103 \u00een Biseric\u0103, \u00een joia mare, pentru a fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i de un \u00eenger nev\u0103zut. Padre\u015fetniki \u2013 primeau ca \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire struguri, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i lor de c\u0103tre o fecioar\u0103 care purta pe cap un ciur plin de struguri, \u00een timp ce rostea o formul\u0103 ortodox\u0103 liturgic\u0103. Potem\u0163ii \u2013 preferau s\u0103 se boteze \u015fi s\u0103 se roage pe \u00eentuneric, ceea ce poate s\u0103 fi fost o m\u0103sur\u0103 de precau\u0163ie. Serednikii \u2013 au \u00eenceput s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 ziua de miercuri, fiindc\u0103 dup\u0103 calculul lor, duminica ar c\u0103dea miercuri. Cislenikii \u2013 pe de alt\u0103 parte, sus\u0163ineau c\u0103 adev\u0103rata zi a Domnului ar fi joia \u015fi c\u0103 p\u0103catul ar fi primul pas necesar spre m\u00e2ntuire. Unii dintre ace\u015ftia au ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu, \u00een sec. XVIII sau XIX. Rascolul, cu toate ciud\u0103\u0163eniile sale, a dat pe fa\u0163\u0103 roadele unei biserici care alimentase de veacuri tradi\u0163ia supersti\u0163iei, ignoran\u0163ei \u015fi intoleran\u0163ei. Totodat\u0103 a dovedit c\u0103 adev\u0103rul nu se g\u0103se\u015fte \u00een popi sau \u00een afara popilor, ci numai \u00een Scriptur\u0103 care era at\u00e2t de necunoscut\u0103 \u00eentre ru\u015fi \u015fi a c\u0103rei lips\u0103 a determinat pe s\u0103rmanii oameni s\u0103lb\u0103tici\u0163i \u015fi abrutiza\u0163i de \u0163arism s\u0103 in- venteze alte supersti\u0163ii \u00een locul celor tradi\u0163ionale sau pe l\u00e2ng\u0103 ele, pentru a-\u015fi potoli dorul de m\u00e2ntuire, de via\u0163\u0103. \u00cen acest timp, (1682) quakerii, urma\u015fii lui George Fox fugi\u0163i \u00een America, au fost colo- niza\u0163i de c\u0103petenia lor, William Penn, care a dob\u00e2ndit un teritoriu ce va deveni stat sub nu- mele de Pennsylvania, dup\u0103 1689, ei au ob\u0163inut libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi s-au putut \u00eenmul\u0163i \u015fi \u00een Anglia, Sco\u0163ia, \u015fi Irlanda, \u00eens\u0103 majoritatea sunt \u00een America. Unii dintre ei, devenind mai modera\u0163i, au fost numi\u0163i \u201eumezi\u201d, spre deosebire de rigori\u015fti care au fost numi\u0163i \u201eusca\u0163i\u201d. \u00cen fine, cei ce acceptau serviciul militar au fost numi\u0163i liberi sau combatan\u0163i. \u00cen general num\u0103rul lor a sc\u0103zut. \u00cen timp ce bapti\u015ftii au c\u0103p\u0103tat toleran\u0163\u0103 \u00een 1689 \u00een Anglia, Sco\u0163ia \u015fi Irlanda, hugheno\u0163ii continuau s\u0103 fie persecuta\u0163i crunt \u00een Fran\u0163a, iar valdenzii era decima\u0163i de armatele trimise \u00eem- potriva lor. Masacrarea valdenzilor din 1655 \u015fi 1685 a trezit indignarea protestan\u0163ilor. Oliver Cromwel a ordonat zi de post \u015fi doliu, a str\u00e2ns fonduri pentru cei nenoroci\u0163i \u015fi a mustrat pe 216","suveranii catolici care n-au f\u0103cut nimic pentru a opri ceast\u0103 tragedie. John Milton, poetul bap- tist englez, a scris cu aceast\u0103 ocazie o poezie cu aluzii la Apoc. 6,9-11. \u00cen 1682 regele Fran\u0163ei \u015fi clerul francez au dat o declara\u0163ie care afirma o anumit\u0103 inde- penden\u0163\u0103 a clerului fa\u0163\u0103 de Roma. Nu era vorba de independen\u0163\u0103 spiritual\u0103, ci supunerea fa\u0163\u0103 de rege \u00een probleme civile. Politica antiprotestant\u0103 a Fran\u0163ei a dus la sl\u0103birea ei economic\u0103 \u00een timp ce America \u015fi statele care au primit pe refugia\u0163i, s-au dezvoltat \u00eentr-un ritm superior. Alexander al VIII-lea (1689-1691) Un b\u0103tr\u00e2n ramolit. Se gr\u0103bea s\u0103-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 nepo\u0163ii. D\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 nu are prea mult de tr\u0103it, zicea: \u201eEste ora 23 \u015fi jum\u0103tate; s\u0103 ne gr\u0103bim!\u201d F\u0103c\u00e2nd aluzie la nepotismul s\u0103u, un \u00eenv\u0103\u0163at francez a spus c\u0103 ar fi fost mai bine ca Biserica s\u0103 fie nepoata acestui pap\u0103 de- c\u00e2t fiica sa. A condamnat pe galicani (catolici francezi care doreau autonomie) lans\u00e2nd \u015fi o bul\u0103 dispre\u0163uitoare. A murit apoi dup\u0103 c\u00e2teva luni. Asemenea acestui pap\u0103, Papalitatea se apropia de ultimele ei zile de domina\u0163ie tempo- ral\u0103. \u00cen \u0163\u0103rile Europei tendin\u0163ele na\u0163ionale \u015fi statele evoluate \u00een sens centrifug fa\u0163\u0103 de Roma, iar \u00een zona balcanic\u0103 se manifestau tendin\u0163e de scuturare a jugului otoman. Inocen\u0163ius al XII-lea (1691-1700) A fost unul dintre cei mai buni papi. Pontif pa\u015fnic \u015fi virtuos. Nu a ordonat toleran\u0163\u0103 pentru necatolici, nici n-a luat m\u0103suri deosebite pentru popularitatea Bibliei, \u00eens\u0103 a luat m\u0103suri pentru desfiin\u0163area nepotismului, d\u00e2nd o bul\u0103 pe care to\u0163i cardinali au trebuit s\u0103 jure c\u0103 o vor respecta. S-a ocupat de ajutorarea s\u0103racilor, a fost un protector al artelor \u015fi comer\u0163ului. S-a \u00eemp\u0103cat cu clerul francez. Odat\u0103 cu acest pap\u0103 secolului XVII trecea, un secol care a \u00eembog\u0103\u0163it lumea cu oameni de seam\u0103 ai culturii laice \u015fi religioase. Afar\u0103 de cei aminti\u015fi mai sus, cei mai cunoscu\u0163i dintre ultima parte a secolului au fot: Robert Boyle (savant englez, fizician, chimist \u015fi filozof credin- cios), Christian Huyghens (matematician, fizician \u015fi astronom olandez credincios), Isaac Newton (cel mai mare savant englez, p\u0103rintele fizicii moderne, credincios unitarian \u015fi cerce- t\u0103tor al profe\u0163iilor \u015fi cronologiei biblice), G.W. Leibnitz ( mare savant gernam, filozof credin- cios, matematician, jurist \u015fi politician), Jakob Bernouli (matematician elve\u0163ian), Edmund Halley, mare astronom englez), Malebranche (filozof idealist francez), Olaus Roemer (astro- nom danez), Leeuwenhock ( mare naturalist olandez). \u00cen direc\u0163iile \u00eenstr\u0103in\u0103rii de Biblie s-au eviden\u0163iat: Baruch Spinoza (filozof panteist evreu-olandez, cu tendin\u0163e materialiste), John Locke (filozof deist englez), Pierre Bayle (filozof sceptic francez). Direc\u0163ia deschis\u0103 de ace\u015f- tia din urm\u0103 va fi l\u0103rgit\u0103 \u00een secolul urm\u0103tor \u015fi va inunda lumea dup\u0103 Revolu\u0163ia francez\u0103. Clement al XI-lea (1700-1721) Pap\u0103 iezuit \u015fi protector al iezui\u0163ilor, de aceea a \u015fi domnit mult. Dar domnia sa a fost \u00een acela\u015fi timp trist\u0103 \u015fi lugubr\u0103 fiindc\u0103 \u015fi ei \u00eel protejau. L-a canonizat pe Pius V care fusese mare inchizitor \u00eenainte de a fi pap\u0103. Ca pap\u0103 iezuit a fost mare vr\u0103jma\u015f la janseni\u015ftilor, proclam\u00e2nd \u00eempotriva lor bula Unigenitus Dei. s-a amestecat \u00een conflictul dintre Filip al V-lea \u015fi Ludovic al XIV-lea pentru tronul Spaniei. A vrut s\u0103 dicteze asemenea papilor medievali dar n-a reu\u015fit. Era \u015firet \u015fi disimulat \u00een probleme politice. A intrat \u00een conflict cu regele Siciliei, urm\u0103rind desfiin\u0163area tribunalului sicilian, care obi\u015fnuia s\u0103 se pronun\u0163e \u00een probleme Biserice\u015fti. Dar regele Siciliei n-a renun\u0163at la aceast\u0103 pre- rogativ\u0103 \u015fi \u00een final numai moartea papei a rezolvat conflictul. 217","Papa Clement XI a fost un pontif lacom \u015fi suspicios. A \u00eendr\u0103znit s\u0103 declare, dup\u0103 at\u00e2- tea schimb\u0103ri \u00een lume, c\u0103 regii domnesc numai cu aprobarea sa. A lansat o bul\u0103 care \u00eennoia interdic\u0163ia citirii Bibliei \u00een limba poporului. A \u015ftiut s\u0103 trag\u0103 mari profituri din dispense. Clerul catolic este peste tot corupt \u015fi unitatea catolic\u0103 era doar \u00een teorie. Fiilor li se im- punea adesea tunsura c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u015fi fiicele erau aruncate \u00een m\u0103n\u0103stiri. Voturile monastice rupeau leg\u0103turile de familie. Iezui\u0163ii erau atotputernici. \u00cen Fran\u0163a, domnia lui Ludovic al XIV- lea despot luminat, nu adusese nici o u\u015furare soartei hugheno\u0163ilor. Armatele de dragoni \u00eei v\u00e2- nau ca pe fiare. Deseori erau junghia\u0163i f\u0103r\u0103 mil\u0103 b\u0103rba\u0163i, femei, copii, b\u0103tr\u00e2ni, chiar \u00een locuin- \u0163ele lor unde erau g\u0103si\u0163i aduna\u0163i, \u00een pustiet\u0103\u0163ile mun\u0163ilor. Aceste scene nu erau m\u0103rturia unui veac \u00eentunecat, totu\u015fi pe vremea lui Ludovic al XIV-lea se cultiva \u015ftiin\u0163a, \u00eenflorea literatura, teologii de la curte \u015fi din capital\u0103 erau oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi elocven\u0163i cu renume de virtuo\u015fi\u2026 \u00cen timpul acesta a ap\u0103rut \u00een Rusia secta duhobor\u0163ilor (spiritualilor), foarte sem\u0103n\u0103toare cu quakerii. Ca \u015fi aceia refuzau jur\u0103m\u00e2ntul \u015fi serviciul militar, dar se distingeau prin h\u0103rnicie, simplitate \u015fi austeritate. Credeau \u00eentr-o luminare interioar\u0103, dispre\u0163uiau preo\u0163ia \u015fi tainele Biserice\u015fti. Dar \u00een plus au adoptat cu timpul concep\u0163ia unitarian\u0103 \u015fi alte heterodoxii. Cei mai mul\u0163i au fost deporta\u0163i \u00een Crimeea \u015fi Transcaucazia \u00een secolul urm\u0103tor de unde quakerii britanici i-au mutat \u00een Canada \u015fi Cipru. Inocen\u0163ius al XIII-lea (1721-1724) Cardinalul Viterico. Se spune c\u0103 a fost un pap\u0103 generos \u015fi foarte meticulos. Voia s\u0103 fac\u0103 binele dar nu \u015ftia cum s\u0103-l fac\u0103. Compania iezuit\u0103 atotputernic\u0103 \u015fi atotprezent\u0103 \u00eel \u0163inea sub observa\u0163ie. A conferit lui Carol al VI-lea de Habsbug \u00eenvestitura regatului de Neapole. \u00cenc\u0103 din 1705 Italia suferea iar\u0103\u015fi din cauza r\u0103zboiului. Francezii invadaser\u0103 nordul Italiei ca s\u0103 fie \u00een- fr\u00e2n\u0163i de Eugeniu de Savoia \u00een anul urm\u0103tor. Armatele austro-savoieze au ocupat Milano, apoi trupele imperiale au intrat \u00een Neapole \u00een 1707. \u00cen 1713 s-a \u00eencheiat pacea de la Utrecht; Sa- voia primea Sicilia pe care \u00een 1720 o schimb\u0103 cu Austria pentru Sardinia, iar Austria ia Mi- lano, ducatul Mantova, Neapole \u015fi posesiuni spaniole din Toscana. Astfel \u00een 1713 se sf\u00e2r\u015fe\u015fte hegemonia Fran\u0163ei \u00een Europa \u015fi \u00eencepea domina\u0163ia austriac\u0103 \u00een Italia. Prin aceast\u0103 alian\u0163\u0103 cu Imperiul Austriac, Papalitatea urm\u0103rea s\u0103-\u015fi prelungeasc\u0103 domina\u0163ia politic\u0103 \u00een Europa. Referitor la amenin\u0163area iezuit\u0103, Inocen\u0163iu XIII a avut timp doar s\u0103 interzic\u0103 primirea de noi adep\u0163i \u00een r\u00e2ndurile acestui ordin. Mai mult n-a putut face; otrava l-a oprit de a merge mai departe. Benedictus al XIII-lea (1724-1730) Un dominican care a tr\u0103it sub teroarea iezui\u0163ilor, ca \u015fi pontiful precedent. Nu s-a dis- tins prin r\u0103ut\u0103\u0163i dar nici n-a fost \u00een stare s\u0103 opreasc\u0103 valurile de teroare \u015fi falsitate. Sub influ- en\u0163a iezui\u0163ilor, papa Benedict l-a canonizat ca sf\u00e2nt pe Grigore al VII-lea (Hildebrand), cam- pionul absolutismului papal \u00een politic\u0103 \u015fi dogmatic\u0103. Iezui\u0163ii au fost principalii supoe5teri ai suprema\u0163iei papale \u015fi inten\u0163ia lor neab\u0103tut\u0103 era de a duce Papalitatea la vechea pozi\u0163ie din sec. XI-XIII. Este interesant c\u0103 papii erau deosebit de puternici c\u00e2nd voiau s\u0103 fac\u0103 r\u0103u \u015fi neputin- cio\u015fi c\u00e2nd voiau s\u0103 fac\u0103 ceva cu adev\u0103rat bun. \u00cen acest timp, comuna baptist-sabatist\u0103 german\u0103 din localitatea Vissahickon-Pennsyl- vania (\u201eComuna femeii din pustie\u201d) se dezvoltase dup\u0103 1700. Dar \u00een 1720 a sosit \u00een America germanul Conrad Beissel \u015fi auzind c\u0103 nu mai exista comunitatea sabatist\u0103 german\u0103, dup\u0103 ce s- a \u00eent\u00e2lnit cu c\u00e2\u0163iva membrii ai ei, s-a dus spre vest \u00een comitatul Lancester fond\u00e2nd acolo o a\u015fezare. \u00cen 1726 a vizitat comunitatea sabatist\u0103 din Boemia Manor \u015fi pe bapti\u015ftii sabatarieni din Rhode Island, devenind el \u00eensu\u015fi sabatarian. \u00cen 1725 a \u00eenceput s\u0103 conduc\u0103 la Contestoga, o 218","comunitate baptist\u0103 nou organizat\u0103 l\u00e2ng\u0103 casa sa. Pe timpul lui Beissel \u015fi al \u201efratelui Lamech\u201d care era secretarul \u015fi cronicarul comunit\u0103\u0163ii, chestiunea sabatului a fost f\u0103cut\u0103 proeminent\u0103. Dar \u00een 1728 s-a produs schisma. Se pare c\u0103 bapti\u015ftii duminicali\u015fti \u015fi bapti\u015ftii sabati\u015fti n-au putut face cas\u0103 bun\u0103 \u00eempreun\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t Beissel a format dup\u0103 aceea o Biseric\u0103 sabatarian\u0103 independent\u0103. Imediat a publicat o scriere apologetic\u0103 asupra sabatului intitulat\u0103 \u00een greaca ve- che, dup\u0103 exprimarea lui Pavel mysterion anomias (taina f\u0103r\u0103delegii), f\u0103c\u00e2nd aluzie la leg\u0103tura dintre profe\u0163ia despre \u201eomul f\u0103r\u0103delegii\u201d \u015fi 2 Tes. Cap. 2 \u015fi schimbarea Sabatului le- gii (vezi Dan. 7,25). \u00cen 1732 s-a fondat un grup comunal, un fel de m\u0103n\u0103stire de bapti\u015fti sabati\u015fti germani care tr\u0103iau \u00een stil comunist, precum hutteri\u0163ii din Europa \u015fi erau separa\u0163i pe sexe. Comuna aceasta a purtat numele de Efrata. Apoi lucrarea acesta a crescut \u015fi dup\u0103 ce a \u00eenceput s\u0103 de- cad\u0103 din cauza acestui sistem prea \u00eengust de celibat \u015fi comunalism, a fost re\u00eenviat\u0103 \u015fi \u00eenviorat\u0103 de al\u0163i imigran\u0163i astfel \u00eenc\u00e2t sabati\u015ftii germani au supravie\u0163uit p\u00e2n\u0103 \u00een sec. al XX-lea c\u00e2nd au sc\u0103zut la cam 100 de membri. Spre deosebire de bapti\u015ftii sabati\u015fti englezi, sabati\u015ftii germani practicau sp\u0103larea pi- cioarelor la Cin\u0103, ungerea bolnavilor, binecuv\u00e2ntarea copiilor, o alt\u0103 form\u0103 a cufund\u0103rii la botez. Labati\u015ftii de la care \u015fi-au luat Beissel modelul comunalist sunt adep\u0163ii lui Labatic, un fost iezuit francez care \u00eentemeiase un fel de comunit\u0103\u0163i comuniste \u00een \u0162\u0103rile de Jos \u015fi Germa- nia. \u00cen acest timp unitarianismul (sociniansimul) c\u00e2\u015ftiga din nou teren. Arminienii olandezi au fost atra\u015fi spre acest ra\u0163ionalism cre\u015ftin \u015fi prin intermediul lor, ideile reac\u0163ionaliste \u00eencepu- ser\u0103 s\u0103 circule \u00een bisericile calvine \u015fi \u00eentre anglicani. Acesta a dat na\u015ftere la o reac\u0163ie anti- arminian\u0103 \u015fi anti-intelectual\u0103 \u00eentre calvini\u015ftii de pe continent \u015fi din Sco\u0163ia. Protestan\u0163ii nu g\u0103- siser\u0103 echilibru dintre credin\u0163\u0103 \u015fi ra\u0163iune. Pe unii credin\u0163a \u00eei f\u0103cea supersti\u0163io\u015fi \u015fi dogmatici pentru c\u0103 se temeau s\u0103 dea un loc mai de cinste ra\u0163iunii, \u00een timp ce al\u0163ii, mai intelectuali\u015fti, tindeau s\u0103 a\u015feze ra\u0163iunea deasupra revela\u0163iei biblice, \u00eencuraj\u00e2nd tendin\u0163ele anticre\u015ftine care au \u00eenceput s\u0103 se dezvolte \u00een acest secol, nu din mintea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, ci din g\u00e2ndirea unor filozofi. Ca reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de religionismul dogmatic \u015fi intolerant, iluminismul acestui secol pune mai presus de orice ra\u0163iunea, morala \u015fi umanismul. Biblia este \u00eenc\u0103 men\u0163inut\u0103, religia este \u00eenc\u0103 la loc de cinste dar noua teologie (neopogia) deprinde tot mai mult de filozofie, de ra\u0163ionalism. Aceasta a \u00eencurajat r\u0103sp\u00e2ndirea deismului \u00een Anglia \u015fi pe continent. \u00cen numele ra\u0163iunii umane, care \u00eencepuse s\u0103 se \u00eeng\u00e2mfe \u00een sentimentul perfec\u0163iunii, iluminismul aducea cu sine noi valuri de \u00eentuneric, pe care cultura \u015fi civiliza\u0163ia modern\u0103 le vor transporta tot mai de- parte. Dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei nu a adus \u00een mod nemijlocit la concluzia anticre\u015ftin\u0103, ci filozofia a fost aceea care s-a folosit de succesul \u015ftiin\u0163ei (mai mult dec\u00e2t de datele ei) pentru a da mai mult credit ra\u0163iunii necredincioase dec\u00e2t ra\u0163iunii credinciose. \u00cen acest veac \u00een care era at\u00e2ta nevoie de \u00eenviorare evanghelic\u0103 pentru \u00eennoirea speran- \u0163ei, au ap\u0103rut doi oameni de o considerabil\u0103 valoare cre\u015ftin\u0103: Zinzendorf \u015fi Wesley. Nikolas Ludwing von Zinzendorf (contele de Zinzendorf) a fost fiul unui ministru al cur\u0163ii electorului de Saxonia \u015fi bun prieten cu Spener. Murind tat\u0103l s\u0103u la scurt timp dup\u0103 ce s-a n\u0103scut, mama s-a c\u0103s\u0103torit iar b\u0103iatul a fost crescut solitar introspectiv de c\u0103tre bunica sa, baroneas\u0103 pietist\u0103, Henrieta, Catherine von Gersdorf. Din copil\u0103rie Ludwing a fost marcat de dorin\u0163a pe care i-a inspirat-o educa\u0163ia pietist\u0103, de a se devota pasionat lui Christos. A studiat la Halle \u00eentre 10-17 ani la \u015fcoala pietist\u0103 a lui Francks, apoi timp de trei ani a studiat dreptul la Wittemberg, fort\u0103rea\u0163a ortodoxiei luterane. De\u015fi era un pietist decis, experien\u0163ele de la Wittemberg l-au apropiat mai mult de luteranismul ortodox, tradi\u0163ional. Un incident important \u00een convertirea sa a fost \u00eent\u00e2lnirea cu un tablou al lui Domenico Fetti, reprezent\u00e2ndu-L pe M\u00e2ntuitorul \u00eencoronat cu spini \u015fi purt\u00e2nd inscrip\u0163ia: \u201eIat\u0103 ce am f\u0103- cut pentru tine! Dar ce ai f\u0103cut tu pentru Mine?\u201d 219","Dup\u0103 o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie prin Olanda \u015fi Fran\u0163a \u00een care a discutat cu diver\u015fi oameni dis- tin\u015fi \u015fi nu s-a ru\u015finat s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 principiile sale pietiste cu claritate \u015fi tact, trec\u00e2nd prin Castell s-a \u00eendr\u0103gostit de veri\u015foara sa. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 Henrik, conte de Reuss, este un soli- citant mai favorizat, s-a resemnat \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 aceasta este providen\u0163a divin\u0103. \u00cen 1722 s-a c\u0103- s\u0103torit cu Dorothea, sora lui Henrik, la v\u00e2rsta de 22 de ani. Ea i-a fost o bun\u0103 so\u0163ie. La dorin\u0163a rudelor, din 1721 a intrat \u00een serviciul electorului de Saxonia. Totu\u015fi el era mai interesat de \u201ereligia inimii\u201d \u00een special printre prietenii s\u0103i din Dresda \u015fi \u00eentre cei de pe domeniul s\u0103u din Serthelsdor, unde \u00eel numise ca pastor pe prietenul s\u0103u, Johann Rothe. Marea oper\u0103 a vie\u0163ii lui Zinzerdorf a fost crearea unei comunit\u0103\u0163i evanghelice misio- nare, dup\u0103 principiul lui Spener la care s-a afiliat afar\u0103 de unii luterani pieti\u015fti \u015fi calvini, fra\u0163ii moravi. Biserica valdenzo-husit\u0103 a fra\u0163ilor moravi (Unitatea fra\u0163ilor) fusese mult persecutat\u0103 \u00een Boemia \u015fi Moravia. Unii c\u0103utaser\u0103 refugiu \u00een Polonia, al\u0163ii \u00een Saxonia dup\u0103 1722 (c\u0103ci mo- ravii vorbeau germana) sub conducerea t\u00e2mplarului Christian David. Ultimul episcop al mo- ravilor fusese celebrul Jan Amos Gomenius, p\u0103rintele pedagogiei moderne, care murise \u00een 1670. Zinzendorf le-a permis fra\u0163ilor moravi s\u0103 se a\u015feze pe domeniul s\u0103u din Hutberg, l\u00e2ng\u0103 Bethelsdorf, \u00een apropiere de Dresda \u015fi s\u0103 \u00eentemeieze un sat pe care ei l-au numit Herrnhut. Aici ei s-au adunat \u00eentr-un num\u0103r considerabil, unindu-se cu mul\u0163i pieti\u015fti germani \u015fi al\u0163i entu- zia\u015fti. La \u00eenceput contele Zinzerdorf, proprietarul mo\u015fiei, le d\u0103duse pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie, mul\u0163umindu-se cu faptul c\u0103 le oferise refugiu. Dar prin 1727 a \u00eenceput s\u0103-i conduc\u0103 spiritual, deoarece era nevoie de un conduc\u0103tor. Refugia\u0163ii aveau tendin\u0163e separatiste \u00een timp ce comu- nitatea pietist\u0103 local\u0103 apar\u0163inea legal Bisericii luterane, dup\u0103 modelul lui Spener. Obiceiurile locale permiteau \u00eens\u0103 ca un sat organizat s\u0103 aib\u0103 conduc\u0103tori proprii \u015fi o organiza\u0163ie civil\u0103. Astfel prin 1727 se aleg prezbiteri pentru conducerea civil\u0103, iar Zinzendorf, ca domn al teriotoriului, avea \u00een oarecare drept de conducere. Prezbiterii satului (parte din ei) au exercitat apoi func\u0163ii eclesiastice \u00een aceast\u0103 comunitate. Astfel \u00een 1727 este anul rena\u015fterii Bisericii morave \u00eentr-un cadru pietist. Cele trei confesiuni unite astfel (luterani, calvini\u015fti \u015fi moravi) \u00een spirit pietist, \u00ee\u015fi men\u0163ineau fiecare confesiunea de credin\u0163\u0103, accentu\u00e2nd ceea ce era comun. Astfel a devenit proeminent\u0103 teologia crucii, a r\u0103scump\u0103r\u0103rii prin s\u00e2ngele Mielului \u015fi accentul acesta a dat na\u015ftere la o imnologie \u015fi cult specific. Totodat\u0103 aceast\u0103 organiza\u0163ie civil\u0103 \u015fi religioas\u0103 se ocupa de via\u0163a personal\u0103 a fiec\u0103rui membru. Tinerii au fost separa\u0163i de via\u0163a obi\u015fnuit\u0103 de familie; copii erau lua\u0163i de la p\u0103rin\u0163ii lor dup\u0103 maniera orfelinatului de la Halle \u015fi Biserica avea un cuv\u00e2nt greu \u00een alegerea partenerilor pentru c\u0103s\u0103torie. Pentru idealul separ\u0103rii de lume, al disciplinei \u015fi misionarismului, aceste m\u0103suri \u015fi s-au p\u0103rut hernuhutienilor cele mai potrivite. De\u015fi ast\u0103zi putem s\u0103 z\u00e2mbim sau chiar s\u0103 ne indig- n\u0103m \u00een fa\u0163a unui asemenea control a vie\u0163ii personale, aceast\u0103 comunitate a fost cea mai evla- vioas\u0103 \u015fi mai plin\u0103 de spirit misionar din lumea protestant\u0103. Herrnhutinenii s-au identificat cu Biserica apocaliptic\u0103 Filadelfia (Apoc. 3) dar n-au putut sc\u0103pa de tendin\u0163ele separatiste care existau. Mi\u015fcarea a trezit apoi opozi\u0163ia luteranilor rigori\u015fti \u015fi chiar a pieti\u015ftilor. Dar \u00een ciuda opozi\u0163iei \u015fi a unor divergen\u0163e interne, tr\u0103s\u0103tura \u201eecumenic\u0103\u201d unionist\u0103 s-a p\u0103strat datorit\u0103 eforturilor lui Zinzendorf. \u00cen deceniile care au ur- mat, influen\u0163a acestei comunit\u0103\u0163i va fi tot mai str\u0103lucitoare \u015fi mai \u00eendep\u0103rtat\u0103. Charles Wesley a fost contemporan, cu trei ani mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t Zinzendorf. \u00cempreun\u0103 cu fratele s\u0103u. John Wesley, \u015fi cu George Whitefield, el a fost \u00eentemeietorul mi\u015fc\u0103rii meto- diste din Anglia \u015fi America, lucrare ce avea s\u0103 fie \u015fi mai larg\u0103 dec\u00e2t a lui Zinzendorf. Asemenea pietismului german, \u00eencepuse \u015fi \u00een Anglia o mi\u015fcare pietist\u0103 \u00eenc\u0103 de pe la 1678. Un grup de tineri anglicani se adunau pentru rug\u0103ciune, studiu, cultivarea devo\u0163iunii, comuniune frecvent\u0103, ajutorarea s\u0103racilor (solda\u0163ilor, marinarilor, prizonierilor) \u015fi \u00eencurajarea predic\u0103rii. Pe la 1700 existau circa 100 de asemenea grup\u0103ri \u00een cadrul Bisericii oficiale din Londra, afar\u0103 de alte p\u0103r\u0163i din Anglia \u015fi Irlanda. Una dintre aceste grup\u0103ri fusese format\u0103 la Epworth \u00een 1702 de c\u0103tre tat\u0103l Samuel Wesley. Mama, Susanna Wesley, era o femeie pe c\u00e2t 220","de cult\u0103, pe at\u00e2t de virtuoas\u0103 \u015fi imaginea ei ca educatoare a copiilor ei a r\u0103mas ca un model de mam\u0103 \u015fi ca o sf\u00e2nt\u0103 protestant\u0103. Dup\u0103 cum pieti\u015ftii erau privi\u0163i \u00een Germania ca ni\u015fte fanatici, tot astfel erau privite \u015fi societ\u0103\u0163ile acestea engleze de c\u0103tre ceilal\u0163i anglicani. Era \u00een opozi\u0163ie cre\u015ftinismul teoretic \u015fi cre\u015ftinismul practic, ritualismul mul\u0163umit cu via\u0163a lumeasc\u0103 \u015fi religia inimii desp\u0103r\u0163it\u0103 de lume. Nu era de fapt nimic nou. Fiecare genera\u0163ie \u015fi fiecare Biseric\u0103 \u00ee\u015fi are laodiceanismul \u015fi pietismul ei. De la 1710 \u00eens\u0103 \u015fi aceste societ\u0103\u0163i religioase engleze \u00eencepuser\u0103 s\u0103 decad\u0103 \u015fi era nevoie \u015fi aici de un Zinzendorf. \u00cen 1729, Charles Wesley a \u00eenfiin\u0163at o astfel de asocia\u0163ie pie- tist\u0103 studen\u0163easc\u0103 la Oxford, pe c\u00e2nd era student, cu scopul de a trezi \u00een sine \u015fi \u00een al\u0163ii o adev\u0103- rat\u0103 via\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103, prin cunoa\u015fterea propriei p\u0103c\u0103to\u015fenii \u015fi prin experimentarea unei adev\u0103rate rena\u015fteri. Dar c\u0103petenia \u015fi sufletul acestei societ\u0103\u0163i a devenit John Wesley, fratele s\u0103u mai mare. Aceast\u0103 grupare a fost numit\u0103 \u00een batjocur\u0103 \u201emetodist\u0103\u201d, (deoarece c\u0103u- tau sfin\u0163irea aplic\u00e2nd o anumit\u0103 disciplin\u0103) sau \u201eclubul sf\u00e2nt\u201d. John Wesley, devenit preot anglican, inten\u0163iona s\u0103 \u00eensufle\u0163easc\u0103 Biserica \u00een experien\u0163a rena\u015fterii \u015fi sfin\u0163irii. Dar deocamdat\u0103 el \u00eensu\u015fi se sim\u0163ea sec, lipsit de via\u0163\u0103 de\u015fi \u00ee\u015fi \u00eendeplinea cu cea mai mare scrupulozitate \u015fi putere de munc\u0103 datoriile de preot, de\u015fi \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i \u201emetodi\u015fti\u201d avea intervale de timp regulate de rug\u0103ciune, post \u015fi comuniune. \u00cenviorarea sa avea s\u0103 vin\u0103 mai t\u00e2rziu, sub influen\u0163a moravian\u0103 \u015fi luteran\u0103. P\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia herrnhutienilor \u015fi metodi\u015ftilor, misionarismul cre\u015ftin era aproape mort la protestan\u0163i. Abia reu\u015feau s\u0103 c\u00e2\u015ftige dintre catolici, mai pu\u0163in dintre ortodoc\u015fii. Uneori pro- testan\u0163ii erau readu\u015fi la catolicism iar diversele curente de \u00eennoire sau restabilire a unor as- pecte ale cre\u015ftinismului abia au st\u00e2rnit interesul sau opozi\u0163ia celorlal\u0163i protestan\u0163i. Catolicis- mul f\u0103cea oarecare progrese \u00eentre p\u0103g\u00e2ni dar de la converti\u0163ii iezui\u0163ilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la cre\u015ftinism a r\u0103mas cale lung\u0103. Ni\u015fte \u00eencerc\u0103ri modeste au existat totu\u015fi din partea protestan\u0163ilor. \u00cenc\u0103 din sec al XVI-lea luteranii suedezi au fost trimi\u015fi ca misionari \u00een Laponia de c\u0103tre regele Gustav Vasa, lucrare la care se raliaser\u0103 \u015fi danezii \u015fi norvegienii. \u00cen sec. Al XVIII-lea prezbiterienii americani au predicat cu zel indienilor americani, \u00een special misionarul John Elliot care a pre- dicat 44 de ani. Apoi s-a distins \u00een cursul secolului al XVIII-lea familia Mayhew dintre care cinci genera\u0163ii p\u00e2n\u0103 la 1803, s-au dedicat lucr\u0103rii misionare printre aceste \u201epiei ro\u015fii\u201d. \u00cen India, olandezii au \u00eencercat s\u0103 impun\u0103 b\u0103\u015ftina\u015filor botezul dar c\u00e2nd au venit engle- zii, b\u0103\u015ftina\u015fii au l\u0103sat repede forma de cre\u015ftinism pe care o luaser\u0103, pentru a se \u00eentoarce la p\u0103- g\u00e2nism. De pe la 1706 danezii au propagat cre\u015ftinismul \u00een coloniile lor din India, cu concursul misionarilor germani dintre care Ziegenbald, care a tradus Biblia \u00eentr-o limb\u0103 indian\u0103 \u015fi Schwartz care a predicat 50 de ani. Danezii \u015fi norvegienii \u00eens\u0103 au avut mai mare succes \u00een Groenlanda care era p\u0103g\u00e2n\u0103, de\u015fi prin sec. al XI-lea predicaser\u0103 acolo ni\u015fte catolici islandezi. Pe la 1721 pastorul Johann Egade \u015fi fiul s\u0103u, Paul, au predicat cu succes acolo. Dar toate aceste \u00eencerc\u0103ri \u00eensemnau prea pu\u0163in fa\u0163\u0103 de marea mas\u0103 a protestan\u0163ilor. Clement al XIV-lea (1730-1740) \u00cen acest timp papa domnea numai cu numele \u00een lumea romano-catolic\u0103. \u00cen realitate, cardinalii \u0163ineau fr\u00e2nele \u015fi iezui\u0163ii dictau. \u00cen politica european\u0103 Papalitatea are tot mai pu\u0163in\u0103 putere. Totu\u015fi preten\u0163iile papei nu \u00eencetau. Ca \u015fi Inocen\u0163iu XIII acest Clement nu uita care fu- sese rolul \u015fi idealul papilor. Benedictus al XIV-lea (1740-1758) Lambertini, celebru cardinal de Bologna. Un om de lume, interesat de \u015ftiin\u0163\u0103, literatur\u0103 \u015fi art\u0103. Un pap\u0103 sim\u0163it care a domnit f\u0103r\u0103 nepotism, f\u0103r\u0103 favori\u0163i, tolerant \u015fi caritabil, f\u0103r\u0103 tra- di\u0163ionala trufie papal\u0103. \u015ei-a c\u00e2\u015ftigat stima \u015fi respectul \u00eentregii Europe \u015fi totu\u015fi n-a fost canoni- zat ca Hildebrand. Pe vremea sa, necatolicii ca \u015fi catolicii puteau veni la Roma \u00een siguran\u0163\u0103. A avut o domnie glorioas\u0103 de\u015fi monoton\u0103. 221","La instiga\u0163ia altora a condamnat pe francmasoni. Francmasoneria fusese la origine o asocia\u0163ie de meseria\u015fi de pe timpul Evului Mediu care, organiza\u0163i \u00een bresle, p\u0103strau propriul secret profesional. Treptat acestea au devenit secretele oculte \u015fi breslele au devenit ordine oculte. Lojile masonice din Anglia \u015fi de pe continent func\u0163ionau pretutindeni ca ni\u015fte asocia\u0163ii secrete subterane pentru care nu existau grani\u0163e. Idealurile lor era \u00een general anticre\u015ftine, re- volu\u0163ionare, interna\u0163ionale \u015fi asocia\u0163iile lor ofereau \u015fi siguran\u0163\u0103 circula\u0163iei de idei condamnate de papism, \u00eentre care \u015fi concep\u0163ii teozofice sau chiar ateiste. Secte anticre\u015ftine care rezidau \u00een acest subteran erau: ilumina\u0163ii (fonda\u0163i pe evreul Adam Weishaupt \u00een 1676 \u015fi care vor avea un rol important \u00een atincre\u015ftinismul revolu\u0163iei fran- ceze), rosicrucienii (ordin ocult de tradi\u0163ie teozofic\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103, asemenea misterelor egiptene \u015fi greco-romane, din care f\u0103cea astronomul William Lilly \u015fi se zvonea c\u0103 \u015fi Francisc Bacon), precum \u015fi alte mi\u015fc\u0103ri asem\u0103n\u0103toare, oculte \u015fi umaniste. Chiar simplul fapt c\u0103 francmasoneria era secret\u0103 organizat\u0103 \u015fi nu \u015ftia de frontiere, era o amenin\u0163are pentru Biserica roman\u0103. De acea Papalitatea s-a opus \u00eentotdeauna acestor \u201eliber-constructori\u201d car era gata de a ie\u015fti din \u201ead\u00e2nc\u201d. \u00cen politic\u0103 Benedict XIV a fost prudent. A liberat Spania de impozitele for\u0163ate pe care trebuia s\u0103 le trimit\u0103 la Roma. \u00centre tip herrnhutienii lui Zinzendorf s-au dezvoltat ca o mi\u015fcare misionarist\u0103 de prima linie. \u00cen raport cu num\u0103rul lor, fra\u0163ii moravi au fost cei mai devota\u0163i misionari dintre to\u0163i pro- testan\u0163ii. \u00cen urma unei vizite \u00een Danemarca, Zinzendorf s-a \u00eentors entuziasmat de ideea misio- nar\u0103 \u015fi astfel a trimis \u00een 1732 doi misionari \u00een Indiile de Vest \u015fi pe al\u0163ii \u00een Groenlanda \u00een anul urm\u0103tor. \u00cen 1735 a trimis \u00een America (Georgia) o echip\u0103 bun\u0103 condus\u0103 de Spangenberg. \u00cen acest tip titlul de episcop al moravienilor era mo\u015ftenit de c\u0103tre Jabonsky, predicatorul cur\u0163ii regale din Berlin, nepotul lui Comenius. Acesta a hirotonit ca episcop \u00een 1735 pe Nitschmann, apoi din 1737 per Zinzendorf care a devenit astfel conduc\u0103torul legitim la moravienilor. Mi\u015fcarea moravian\u0103 a lui Zinzendorf a dus la o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a rela\u0163iilor cu curtea saxon\u0103. Austriecii (catolici) se pl\u00e2ngeau, f\u0103r\u0103 prea mult temei, c\u0103 Zinzendorf le ademene\u015fte supu\u015fii. Pl\u00e2ngerile au fost \u00eennoite astfel \u00eenc\u00e2t \u00een 1736 Zinzendorf a fost exilat din Saxonia. \u00cen exil, a g\u0103sit ocazie s\u0103 predice la Ronneburg \u015fi \u00een provinciile baltice. \u00cen 1738 a c\u0103l\u0103torit \u00een insulele Indiilor de Vest iar \u00een 1741 \u00eel afl\u0103m la Londra unde lucrarea moravian\u0103 era \u00een progres. \u00cen de- cembrie 1741 era la New York \u015fi \u00een ajunul Cr\u0103ciunului a numit noua a\u015fezare moravian\u0103 din Pennsylvania \u2013 Bethlem, ora\u015f destinat s\u0103 fie cartierul general al mi\u015fc\u0103rii din America. \u015eederea sa \u00een America a fost foarte activ\u0103, f\u0103c\u00e2nd mari eforturi pentru a aduna pe ger- manii protestan\u0163i \u00eentr-o unitate spiritual\u0103 \u201eBiserica lui Dumnezeu \u00een Duhul\u201d. Unul dintre as- pectele mai pu\u0163in discutate ale personalit\u0103\u0163ii lui Zinzendorf este acela c\u0103 el acceptase sabatul biblic \u00eenc\u0103 din Europa \u015fi ajuns \u00een America a influen\u0163at \u015fi pe fra\u0163ii din Bethlem s\u0103 adopte acest principiu vechi cre\u015ftin. \u0162ineau s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica, a\u015fa cum f\u0103cuser\u0103 cel pu\u0163in o parte dintre valdenzii moravi, unii dintre pieti\u015fti sau anabapti\u015ftii sabatarieni despre care nu se poate ca el s\u0103 nu fi \u015ftiut. \u00cen America Zinzendorf a organizat opt comunit\u0103\u0163i morave \u015fi a \u00eenfiin\u0163at \u015fcoli. C\u0103l\u0103toria fusese f\u0103cut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu superintendentul s\u0103u, Peter Boehler. N 1743 contele s-a re\u00eentors \u00een Europa \u015fi a trimis apoi pe Spangenberg, ca episcop al mi\u015fc\u0103rii moraviene din America. Printre indienii americani a lucrat mai ales David Zeisberger. El a evanghelizat pe mul\u0163i dintre creeks \u015fi irokezi. Apoi au \u00eenceput misiuni \u00een Surinam, Guyana, Egipt \u015fi Africa de Sud \u015fi din 1771 \u00een Labrador. Locuri dificile care cereau r\u0103bdare \u015fi devotament , tr\u0103s\u0103turi caracteristice misiona- rismului moravian p\u00e2n\u0103 \u00een secolul nostru. De\u015fi Zinzendorf nu iubea separarea, mi\u015fcarea sa se dezvolta inevitabil \u00een direc\u0163ia sepa- r\u0103rii de Biserica luteran\u0103, lucru care a fost recunoscut de guvern \u00een 1742. \u00cen 1749 a fost recu- noscut\u0103 \u015fi \u00een Anglia ca veche Biseric\u0103 protestant\u0103 episcopal\u0103. Totu\u015fi Zinzendorf nu voia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ideea lui Spener de \u201eBisericu\u0163\u0103 \u00een Biseric\u0103\u201d. \u00cen urma negocierilor cu autorit\u0103\u0163ile 222","saxone, a fost rechemat din exil \u00een 1747 dup\u0103 care moravienii au acceptat Confesiunea de la Augsburg \u015fi \u00een 1749 au fost recunoscu\u0163i ca o parte a Bisericii de stat saxone, cu servicii speci- ale. Moravianismul a dezvoltat servicii divine frumoase, cu imnuri devo\u0163ionale care au r\u0103mas \u00een patrimoniul muzicii protestante. Biserica morav\u0103 a r\u0103mas mic\u0103, pentru c\u0103 ea nu c\u0103uta s\u0103 atrag\u0103 pe al\u0163ii \u00een r\u00e2ndurile ei, ci mai degrab\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 bisericile de stat. Influen\u0163a ei s-a r\u0103sp\u00e2ndit mult, fiind o purt\u0103toare principal\u0103 a pietismului german \u015fi al vechiului spirit misio- nar valdenz. Diverse societ\u0103\u0163i religioase create sub auspicii morave au influen\u0163at pe mul\u0163i care au r\u0103mas membri \u00een bisericile lor. Pe c\u00e2nd Zinzendorf era \u00een exil, el \u015fi al\u0163i moravieni au dezvoltat unele particularit\u0103\u0163i care au atras criticile altora \u015fi pe care nu dup\u0103 mult timp moravienii le-au \u00eendep\u0103rtat. Accen- tuarea contempl\u0103rii jertfei lui Christos a fost deviat\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie morbid\u0103, cu jocuri de cu- vinte asupra s\u00e2ngelui \u015fi r\u0103nilor. Acestea se manifestau \u00een cult, \u00eenc\u00e2nt\u0103ri \u015fi devo\u0163iuni. Insisten\u0163a lui Zinzedorf asupra faptului c\u0103 cre\u015ftinii trebuie s\u0103 fie ca ni\u015fte copii a fost gre\u015fit aplicat\u0103 \u00een puerilit\u0103\u0163i de exprimare sentimentalist\u0103 \u015fi fantezist\u0103. Ei numeau pe Dumnezeu \u201ePapa\u201d \u015fi pe Duhul Sf\u00e2nt \u201eMama\u201d, iar pe Iisus \u00cel numeau \u201eFr\u0103\u0163iorul\u201d. Christos era considerat so\u0163ul de drept al fiec\u0103rei femei cre\u015ftine \u00een timp ce b\u0103rbatul era socotit un loc\u0163iitor (vicar) al lui Christos. Bizareriile acestea care pot fi \u00een\u0163elese totu\u015fi \u00een lumina preocup\u0103rilor lor pentru \u201ereligia inimii\u201d. Ele au fost \u00eencurajate de unii dintre moravienii din Europa \u015fi de fiul s\u0103u Christian Renatus. Culmea acestor manifest\u0103ri mistice fanatice a fost \u00eentre 1747-1749, perioad\u0103 pe care ei au numit-o \u201etimpul cernerii\u201d. \u00cen mare m\u0103sur\u0103 ei s-au corectat dup\u0103 aceea iar Zinzendorf \u00eensu\u015fi a p\u0103r\u0103sit aceste lucruri. \u00centre anii 1749-1755 Zinzendorf a tr\u0103it mai mult \u00een Anglia, proprietatea sa a fost chel- tuit\u0103 f\u0103r\u0103 limite pentru Evanghelie \u015fi acum era aproape falit. Dar cum era \u015fi normal, datoriile sale au fost asumate de moravieni \u015fi treptat pl\u0103tite. Aceast\u0103 nevoie a dus la o mai bun\u0103 orga- nizare \u015fi contabilizare financiar\u0103 pentru moravi. Dup\u0103 ce so\u0163ia sa a murit, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cu fiul s\u0103u, Zinzendorf \u015fi-a dedicat ultimii s\u0103i ani lucr\u0103rii de pastora\u0163ie. A murit la 9 mai 1760 la Herrnhut. Zinzendorf a fost omul care a putut spune ceea ce pu\u0163ini au putut m\u0103rturisi: \u201eEu am o singur\u0103 pasiune: El\u201d ((Christos). Dup\u0103 moartea lui Zinzendorf, moravianismul a fost condus de Spangenberg care a f\u0103- cut o lucrare mai pu\u0163in spectaculoas\u0103 dar foarte util\u0103 \u015fi cu mult bun sim\u0163, evit\u00e2nd sentimenta- lismul, f\u0103r\u0103 a p\u0103r\u0103si \u00eens\u0103 devo\u0163iunea \u015fi misionarismul. Comunitatea s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toat\u0103 Germania, Anglia, Olanda, Rusia, \u0162\u0103rile Baltice \u015fi America. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului, c\u00e2nd ra\u0163ionalismul predomina \u00een cre\u015ftin\u0103tate, moravienii au f\u0103cut mult pentru p\u0103strarea spiri- tului cre\u015ftin, a credin\u0163ei \u015fi moralit\u0103\u0163ii. Moravienii au predicat mai t\u00e2rziu \u015fi \u00eentre evrei, reu\u015find s\u0103 cre\u015ftineze o mic\u0103 parte a evreilor din diverse \u0163\u0103ri. \u00een America \u00eens\u0103 au adus \u00een r\u00e2ndurile cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii cam un milion de indieni. Pentru John Wesley, fondatorul mi\u015fc\u0103rii metodiste, a fost crucial\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu moravianismul. C\u00e2nd \u00een 1735 s-a dus \u00een America s\u0103 evanghelizeze pe indieni, ajung\u00e2nd \u00een Georgia a fost \u00eent\u00e2mpinat de Spangenberg cu \u00eentrebarea: L-ai cunoscut pe Christos? E\u015fti sigur de m\u00e2ntuire? La care bietul preot anglican n-a putut r\u0103spunde. Totu\u015fi a predicat unui public numeros \u00een America, \u00een timp ce era obsedat de g\u00e2ndul c\u0103 el \u00eensu\u015fi \u00eenc\u0103 nu este un cre\u015ftin con- vertit. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd c\u0103l\u0103torise pe vapor c\u0103tre America, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Charles, a r\u0103- mas uimit de lini\u015ftea plin\u0103 de credin\u0163\u0103 a unui grup de moravieni care c\u0103l\u0103toreau \u00eempreun\u0103 cu ei, \u00een mijlocul unei furtuni dezl\u0103n\u0163uite. \u00cen America a locuit un timp cu moravienii \u015fi a r\u0103mas impresionat de simplitatea cultului lor, \u00een contrast cu formalismul rece al Bisericii anglicane pe care o slujea. Wesley avea impresia c\u0103 se afl\u0103 la \u00eenceputurile cre\u015ftinismului, printre primii ucenici. La \u00eentoarcerea sa \u00een Anglia, pastorul moravian Peter Boehler a fost acela care l-a convins de nevoia \u201ecredin\u0163ei prin care, singur, putem fi salva\u0163i\u201d. Astfel Wesley a ajuns la o mai clar\u0103 \u00een\u0163elegere a Bibliei. \u015ei \u00een timp ce medita la aceste lucruri, \u00een\u0163eleg\u00e2nd tot mai mult c\u0103 trebuie s\u0103 se bizuie pe meritele lui Christos nu pe faptele 223","sale, a avut loc experien\u0163a sa interioar\u0103 de la Aldergate, 24 mai 1738. Aceasta s-a petrecut \u00een Londra, \u00eentr-o comunitate morav\u0103. \u00cen timp ce un laic citea prefa\u0163a lui Luther la epistola c\u0103tre Romani, inima lui Wesley s-a \u00eenc\u0103lzit de asigurarea marii iubiri m\u00e2ntuitoare. De aici \u00eenainte, Wesley a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 toat\u0103 lumea ca fiind parohia sa. \u015ei pentru c\u0103 Biserica Angliei nu a mai permis ca cei doi Wesley \u015fi Whitefield s\u0103 predice de la amvoanele ei, au \u00eenceput s\u0103 pre- dice sub cerul liber. Mii de oameni care numai cu numele era cre\u015ftini au ajuns ca pe aceast\u0103 cale s\u0103 experimenteze adev\u0103rata convertire. Wesley nu voia s\u0103 creeze o nou\u0103 Biseric\u0103 dar nici nu-i putea l\u0103sa pe credincio\u015fii s\u0103i pe seama Bisericii de stat care era aproape moart\u0103. El a alc\u0103tuit astfel o Societatea metodist\u0103 \u00een cadrul Bisericii engleze. La predicile lui Wesley \u015fi ale lui Whitenfield veneau o imensitatea de oameni, uneori p\u00e2n\u0103 la 20.000-30.000 de suflete. Anglia nu cunoscuse p\u00e2n\u0103 atunci asemenea predicatori. Dup\u0103 ce au cutreierat Anglia, s-au dus \u00een America predic\u00e2nd mult\u0103 vreme \u015fi c\u0103ut\u00e2nd a trezi \u00een oameni sim\u0163ul p\u0103c\u0103to\u015feniei \u015fi nevoia de M\u00e2ntuitorul. Ei au accentuat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u00een- drept\u0103\u0163irii numai prin credin\u0163\u0103, asigurarea interioar\u0103 ca semn al \u00eemp\u0103c\u0103rii \u015fi faptele bune ca roade \u015fi dovezi ale m\u00e2ntuirii. Metodismul a ar\u0103tat clar locul legii morale \u00een via\u0163a cre\u015ftinului \u015fi a subliniat importan\u0163a sfin\u0163irii vie\u0163ii. F\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de batjocorile ierarhiei anglicane, cei doi, Wesley \u015fi Whitenfield, au adus la poc\u0103in\u0163\u0103 pe mul\u0163i oameni dec\u0103zu\u0163i. Succesul lor se ve- dea uneori \u00een mod izbitor, subit \u015fi impetuos, ceea ce ei numeau \u201eerup\u0163ia harului divin\u201d. Spre deosebire de fra\u0163ii moravi care procedau mai lin, mai gradat, metodi\u015ftii urm\u0103reau s\u0103 cuce- reasc\u0103 sufletele dintr-odat\u0103. \u00cen privin\u0163a disciplinei, au \u00eemprumutat multe de la moravi: grupa- rea membrilor dup\u0103 v\u00e2rst\u0103, sex \u015fi stare civil\u0103, pentru a fi instrui\u0163i \u00een studiul Bibliei pe clase. \u00cen 1741 \u00eens\u0103 George Whitefield omul care \u00eel \u00eencurajase pe Wesley s\u0103 predice, a ales s\u0103 se despart\u0103 de el, continu\u00e2nd un metodism diferit. Wesley adoptase concep\u0163ia arminian\u0103 c\u0103 m\u00e2ntuirea este oferit\u0103 liber tuturor, \u00een timp ce Whitefield prefera doctrina calvinist\u0103 a predes- tina\u0163iei. \u00cen asocia\u0163ia lui Whitefield era proeminent\u0103 \u015fi contesa de Huntington. Wesley a c\u0103l\u0103torit peste 250.000 de mile \u00een 50 de ani \u015fi a \u0163inut peste 40.000 de predici. El a c\u0103l\u0103torit \u00een Irlanda, Sco\u0163ia, Germania, \u015fi Olanda, afar\u0103 de toat\u0103 Anglia \u015fi America. A fost un mare organizator \u015fi un evanghelist model care a influen\u0163at \u015fi trezit \u015fi alte biserici protes- tante. Sub influen\u0163a moravian\u0103 \u015fi metodist\u0103, al\u0163i predicatori protestan\u0163i au dat na\u015ftere unei noi faze evanghelice a marii rede\u015ftept\u0103ri. Revivalismul metodist a r\u0103mas de atunci ca not\u0103 domi- nant\u0103 a protestantismului american, de\u015fi unele rede\u015ftept\u0103ri zgomotoase de mai t\u00e2rziu au fost mai mult emo\u0163ionaliste dec\u00e2t salvatoare \u015fi transformatoare. Chiar \u00een timpul predicilor lui Wesley aveau loc uneori manifest\u0103ri populare de fanatism, emo\u0163ionalism, mi\u015fc\u0103ri fals harismatice care promovau o sfin\u0163enie fals\u0103. Wesley nu a \u00eencurajat asemenea manifest\u0103ri. Marea rede\u015fteptare evanghelic\u0103 produs\u0103 de metodism a dezvoltat mult muzica Biseri- ceasc\u0103. S-au creat imnuri minunate care \u00eempreun\u0103 cucele luterane, moraviene etc., formeaz\u0103 mo\u015ftenirea imnodic\u0103 protestant\u0103. \u00cen America metodismul a ajuns la mai multe zeci de mili- oane de membri \u015fi a contribuit mult la convertirea \u015fi civilizarea negrilor. Ei au r\u0103mas \u00een conti- nuare o mi\u015fcare misionarist\u0103, trec\u00e2nd \u015fi pe celelalte continente. Treptat metodismul s-a sepa- rat de anglicanism. Dar de\u015fi \u00eemprumutase at\u00e2tea de la pietismul moravian, Wesley n-a f\u0103cut corp comun cu Zinzendorf din cauza unor nepotriviri doctrinale. Wesley avea oroare de antinomianism, de doctrina care, cel pu\u0163in teoretic sau verbal, d\u0103 la o parte Legea sau faptele. Wesley nu era un legalist c\u0103ci \u00eenviorarea sa a venit tocmai din cunoa\u015fterea experien\u0163ei \u00een- drept\u0103\u0163irii prin credin\u0163\u0103. \u00cen schimb, doctrina moravienilor, de influen\u0163\u0103 luteran\u0103, era uneori ambigu\u0103 \u015fi accentua \u00een mod nepotrivit credin\u0163a pasiv\u0103, mistic\u0103 \u015fi efectuarea absolut\u0103 a m\u00e2n- tuirii \u00een afar\u0103 de om. Wesley se opunea refrenului \u201eCrede numai\u201d \u015fi nu era de acord cu ideea moravienilor c\u0103 Christos a \u00eenl\u0103turat Legea, cu toate condi\u0163iile \u015fi datoriile. De asemenea, spre deosebire de moravieni care credeau \u00een general c\u0103 sfin\u0163irea vine odat\u0103 cu \u00eendrept\u0103\u0163irea \u00een mod deplin, Wesley vedea sfin\u0163irea ca un proces de durata unei vie\u0163i, care prin credin\u0163a \u00een meritele 224","\u015fi puterea lui Christos, prin harul divin, transform\u0103 continuu via\u0163a \u00een acord cu standardul Legii morale \u015fi d\u00e2nd na\u015ftere la faptele credin\u0163ei. De\u015fi Wesley n-a v\u0103zut valoarea Sabatului poruncii a patra, totu\u015fi el a \u00een\u0163eles clar pozi- \u0163ia legii, credin\u0163ei \u015fi harului \u00een economia m\u00e2ntuirii. Ideile sale au influen\u0163at de asemenea, pe mul\u0163i bapti\u015fti sau al\u0163i protestan\u0163i de origine englez\u0103. Mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103 metodismul, ca \u015fi bisericile baptiste, s-a frac\u0163ionat \u00een numeroase biserici \u015fi din s\u00e2nul s\u0103u au ie\u015fit curente noi cu mare influen\u0163\u0103 \u00een \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate, dar \u015fi din nefericire, cu caracteristici fanatice, lipsite de spiritul originar. \u00cen timpul acestor rede\u015ftept\u0103ri religioase at\u00e2t de necesare, trebuie s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca \u015fi diavolul \u00eensu\u015fi s\u0103 fac\u0103 ceva. Afar\u0103 de inchizi\u0163ie \u015fi papism, afar\u0103 de ra\u0163ionalismul care aluneca u\u015for, dar sigur, c\u0103tre anticre\u015ftinism, afar\u0103 de certurile \u201efr\u0103\u0163e\u015fti\u201d impuse protestan\u0163ilor, afar\u0103 de confuziile create pentru a nu accepta tot adev\u0103rul \u015fi \u00eentreaga experien\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 pe care Christos a cump\u0103rat-o pentru noi cu s\u00e2ngele S\u0103u, afar\u0103 de \u00eenfumurarea filozofilor care au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 creeze sau s\u0103 distrug\u0103 lumi, activitatea misterioas\u0103 a Sabatului a pus \u00een fa\u0163a oamenilor pe Emmanuel Swedenborg. Swedenborg a fost un om de \u015ftiin\u0163\u0103 suedez, instruit \u00een \u015ftiin\u0163e exacte, mineralogie \u015fi fi- lozofie, fiul unui episcop luteran. Din 1734 s-a dedicat studiului religiei, devenind fondatorul unui sistem teozofic care se pretinde a fi adev\u0103ratul cre\u015ftinism. dup\u0103 1743 a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 experien\u0163e supranaturale., i s-ar fi ar\u0103tat Domnul la Londra pentru a-l ini\u0163ia \u00een sensul spiritual (secret) al Scripturii, \u00eens\u0103rcin\u00e2ndu-l s\u0103 comunice \u015fi altora doctrina aceasta. Aceste \u00eent\u00e2lniri cu spiritele pe care Swedenborg le considera \u00eengeri, sa repetat adesea p\u00e2n\u0103 la moartea sa. Acti- vitatea \u015fi experien\u0163ele sale s-au desf\u0103\u015furat \u00een Anglia. El sus\u0163inea c\u0103 a primit sarcina s\u0103 tre- zeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eennoiasc\u0103 cre\u015ftin\u0103tatea adormit\u0103 \u015fi c\u0103 aceast\u0103 \u00eennoire va \u00eencepe din anul 1770. Doctrina sa era c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r sfintele taine \u015fi Biblia era mijloace suficiente spre m\u00e2ntuire dar \u00eentruc\u00e2t sistemul Bisericesc a deviat total, trebuie \u00eendreptate ni\u015fte lucruri. Doctrina isp\u0103\u015firii prin s\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului \u015fi doctrina \u00eendrept\u0103\u0163irii prin credin\u0163\u0103 erau numite de el \u201eblasfemii\u201d. Observ\u0103m astfel influen\u0163a sacramentismului anglican \u015fi catolic dar \u015fi influen\u0163a unitarianis- mului extrem. Swedenborg sus\u0163inea c\u0103 r\u0103scump\u0103rarea realizat\u0103 de Christos const\u0103 \u00een biruin\u0163a asupra demonilor \u015fi c\u0103 a doua Sa venire este spiritual\u0103, invizibil\u0103. Prin venirea Sa spiritual\u0103, El va inaugura Biserica Nou numit\u0103 \u015fi Noul Ierusalim, Ierusalimul ceresc. Cu privire la Dumnezeu, Swedenborg sus\u0163inea vechiul monarhilism al sabelienilor, c\u0103 Dumnezeu ar fi o singur persoan\u0103 care se descopere \u00een trei moduri \u00een planul r\u0103scump\u0103r\u0103rii. Nu credea \u00eentr-o \u00eenviere a trupurilor ci \u00een nemurirea natural\u0103 a sufletelor care au o form\u0103 sl\u0103vit\u0103 \u00een cealalt\u0103 lume. Sus\u0163inea c\u0103 de fapt \u00eengerii sunt spiritele celor mor\u0163i, spiritele celor buni, \u00een timp ce demonii sunt spiritele descarnate ale celor r\u0103i. Av\u00e2nd \u00een vederea comunic\u0103rile sale cu \u201e\u00een- gerii\u201d (el credea c\u0103 sunt \u00eengeri buni) \u00een\u0163elegem astfel esen\u0163a spiritist\u0103 a acestei doctrine. De altfel at\u00e2t teozofii, c\u00e2t \u015fi spiriti\u015ftii \u00eel consider\u0103 pe Swedenborg un precursor al lor. A scris voluminoase lucr\u0103ri teologice care au atras aten\u0163ia clerului luteran suedez. \u00cen 1771 Biserica a cercetat acest caz, dar n-a luat nici o m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva autorului. La moartea sa Swedenborg a primit \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania de la un cleric protestant. A fost nec\u0103s\u0103torit \u015fi avea un program de activitate neobi\u015fnuit, lucr\u00e2nd \u015fi dormind f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de zi \u015fi noapte. Deseori c\u0103dea \u00een trans\u0103 zile \u00eentregi. Preocup\u0103rile acestea \u201espirituale\u201d \u00eel f\u0103ceau mai absent fa\u0163\u0103 de o via\u0163\u0103 de lux. A fost un om talentat, simplu \u015fi amabil, ceea ce a atras adep\u0163i, mai ales dup\u0103 moartea sa \u00een 1772. Urma\u015fii s\u0103i, swedenborginenii, se afl\u0103 mai ales \u00een Anglia, Germania \u015fi America, nu prea mul\u0163i dar doctrina s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een lume. Un eveniment care a zguduit con\u015ftiin\u0163ele oamenilor din acest timp a fost marele cu- tremur din 1 nov. 1755, cunoscut sub numele de \u201ecutremurul de la Lisabona\u201d, deoarece a dis- trus \u00een c\u00e2teva minute ora\u015ful, antren\u00e2nd valurile oceanului care au m\u0103turat ruinele. Era \u00een ziua s\u0103rb\u0103torii tuturor sfin\u0163ilor. Cercet\u0103torii moderni au estimat, dup\u0103 efectele seismului, c\u0103 trebuie s\u0103 fi avut gradul de 8,75 \u2013 9 (pe atunci nu existau seismografe). Oricum, dac\u0103 ravagiile pro- 225","duse n-au fost at\u00e2t de mari ca \u00een cazul unor cutremure de mai t\u00e2rziu, acesta a r\u0103mas unic prin uria\u015fa sa \u00eentinderea \u015fi prin impactul pe carel-a avut asupra con\u015ftiin\u0163elor oamenilor, \u00eentr-un timp c\u00e2nd speran\u0163a revenirii lui Iisus \u015fi semnele premerg\u0103toare atr\u0103geau aten\u0163ia cercet\u0103torilor eschatologiei biblice. Cutremurul a zguduit \u00een acela\u015fi timp trei continente: Europa, Africa \u015fi America de Nord. Lacurile norvegiene au fost tulburate. Indiile de Vest, Anglia, Madeira, Groenlanda, Irlanda \u015fi alte \u0163\u0103ri au sim\u0163it puternic \u015focul. \u00cen Africa \u015focul a fost aproape la fel de puternic: ora\u015ful Alger a fost \u00een mare parte distrus, iar \u00een Maroc o localitate de circa 9.000 de locuitori a fost \u00eenghi\u0163it\u0103 de o mare ruptur\u0103 a scoar\u0163ei. Un val uria\u015f a m\u0103turat coastele Spaniei \u015fi Africii \u00eenghi\u0163\u00e2nd \u015fi distrug\u00e2nd localit\u0103\u0163i \u00eentregi. Din mun\u0163ii Portugaliei au izbucnit fl\u0103c\u0103ri \u015fi lav\u0103. La Lisabona au pierit 60.000 de persoane numai \u00een primele 6 minute. Dup\u0103 aceea a venit valul uria\u015f care a sp\u0103lat ruinele \u015fi un incendiu care a durat trei zile a des\u0103v\u00e2r\u015fit distrugerea. Groaza oamenilor nu poate fi descris\u0103. Aduna\u0163i \u00een biserici, de s\u0103rb\u0103toare, au pierit odat\u0103 cu idolii \u00een care s-au \u00eencrezut. \u00cen groaza lor, oamenii alergau la altare, la crucifixe, la icoane, la preo\u0163i \u015fi la ostie, fiind con\u015ftien\u0163i c\u0103 a venit sf\u00e2r\u015fitul lumii. Se crede c\u0103 au pierit 90.000 de oa- meni. Printre primele cl\u0103diri care s-au pr\u0103bu\u015fit a fost sediul inchizi\u0163iei portugheze care se ocupase \u00een special de evrei \u00een lips\u0103 de protestan\u0163i. Cutremurul a zguduit aproape un sfert din suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a fost urmat de se- isme timp de dou\u0103 luni, de la 1 nov. p\u00e2n\u0103 la 31 dec. acest cutremur a fost interpretat de c\u0103tre credincio\u015fi ca fiind unul din semnele premerg\u0103toare revenirii lui Christos (Apoc. 6). Interesul pentru studiul profe\u0163iilor nu murise \u00een lumea protestant\u0103. De\u015fi \u00een probleme de detaliu nu exista un acord cu privire la interpretarea profe\u0163iilor, c\u00e2teva principii erau clar trasate \u015fi recunoscute de to\u0163i \u00eenc\u0103 dinainte de reforma\u0163iune, de la valdenzi, wuiclefi\u0163i \u015fi husi\u0163i. Apoi reformatorii au adoptat \u015fi ad\u00e2ncit aceste studii. Pozi\u0163iile stabilite era acestea: - Al patrulea imperiu profetizat \u00een Danie era Roma iar puterea politic\u0103 ce avea s\u0103 continue imperiul (cornul Antihirist) este Papalitate. - Durata de 1260 de zile ale domniei lui Antihrist reprezint\u0103 1260 de ani de domina\u0163ie a Papalit\u0103\u0163ii, potrivit principiului simbolistic din Ezechiel 4,5-6 care stabile\u015fte c\u0103 o zi profetic\u0103 simbolizeaz\u0103 un an literal. Principiul acesta este verificat de \u00eemplinirea profe\u0163iei celor 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru prima venire a lui Meisa-Christos. Protestan\u0163ii s-au \u00een\u0163eles \u00een ge- neral \u00eenceputul istoric al celor 1260 de ani. Dar \u00een 1689 teologul englez Drue Cressener a afirmat c\u0103 cei 1260 de ani au \u00eenceput odat\u0103 cu \u00eentronarea papei Virgiliu de c\u0103tre Justinian cel Mare \u015fi se vor sf\u00e2r\u015fi cu pu\u0163in \u00eenainte de anul 1800. - Cele \u015fapte biserici din Apocalipsa reprezint\u0103 Biserica universal\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp \u00een toate st\u0103rile spirituale ale Bisericii lupt\u0103toare \u015fi totodat\u0103 trec\u00e2nd prin \u015fapte perioade. Era armonie cu privire la faptul c\u0103 Smirna este simbolul Bisericii persecutate de p\u0103g\u00e2ni, cele 10 zile fiind 10 ani ai marii persecu\u0163ii de la 303-313. De asemenea, era general acceptat c\u0103 Tiatira reprezint\u0103 Biserica Evului Mediu \u015fi c\u0103 urm\u0103toarele trei biserici se aplic\u0103 la lumea protestant\u0103. \u00cens\u0103 erau discu\u0163ii cu privire la bisericile reformei dac\u0103 sunt \u201eSardes\u201d sau \u201eFiladelfia\u201d\u2026 idealul filadelfian, de\u015fi dorit, nu era realizat \u00een general. Numele ora\u015fului ameri- can Philadelphia arat\u0103 c\u0103 \u00eentemeietorii c\u0103utau acest ideal. - Cele \u015fapte pece\u0163i din Apocalipsa \u015fi cele \u015fapte tr\u00e2mbi\u0163e era aplicate de regul\u0103 anumitor aspecte ale dezvolt\u0103rii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi pedepselor trimise de Dumnezeu asupra cre\u015fti- n\u0103t\u0103\u0163ii p\u0103c\u0103toase, \u00een paralele cu cele \u015fapte biserici. - Titlul mistic \u201eBabilon\u201d din Apocalipsa era aplicat Bisericii romane iar Israelul era denumirea simbolic\u0103 pentru totalitatea Bisericii spirituale (nev\u0103zute). - Cele 2300 de seri \u015fi dimine\u0163i (zile) din Daniel 8 erau considerate 2300 de ani dar nu exista unanimitate cu privire la \u00eenceputul acestei perioade, de\u015fi se crede c\u0103 se apropie sf\u00e2r\u015fitul ei. Acest sistem de interpretare care se nume\u015fte istoricist sau vechi-protestant era sus\u0163inut nu numai de teologi \u015fi pastori, ci \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i laici \u015fi savan\u0163i. Printre cei care au studiat pro- 226","fe\u0163iile \u015fi au crezut \u00een ele se num\u0103r\u0103 matematicianul John Napier, marele savant sir Isaac Newton, Nicolaus Cusenus (mare \u00eenv\u0103\u0163at german), juristul englez Edward King, guvernatorul din Massachusetts \u2013 William Burnet, Roger Williams, fondatorul coloniei-stat Providence, Increase Mather, pre\u015fedintele Universit\u0103\u0163ii Harvard, Wiguel Servet, medic savant. Afar\u0103 de ace\u015ftia au fost mari rabini medievali care sus\u0163ineau principiul zi-an \u015fi mai mult dec\u00e2t to\u0163i au fost marii reformatori, de la Wyclif p\u00e2n\u0103 la Spener \u015fi Wesley, ei \u015fi asocia\u0163ii lor plus o mul\u0163ime de teologi care au predicat \u015fi au scris comentarii la Daniel \u015fi Apocalipsa. Factorul profetic, eschatologic, a jucat un mare rol \u00een protestantism. Ideea c\u0103 Antihrist este Satana manifestat \u00een cre\u015ftin\u0103tate prin tronul papal, era unanim\u0103 \u00een lumea protestant\u0103, ceea ce \u00eendrepta spiritul spre ideea revenirii Domnului fiindc\u0103 observarea dec\u0103derii puterii papale \u015fi evolu\u0163ia necredin\u0163ei ducea pe mul\u0163i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ceea ce va urma dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celor 1260 de zile-ani\u2026 Pentru contracararea explica\u0163iilor protestante cu privire la Antihrist, contrareforma catolic\u0103 a lansat dou\u0103 teorii care s\u0103 fereasc\u0103 Papalitatea de identificarea cu Antihrist. Doi ie- zui\u0163i din sec. XVI, Alcazar \u015fi Ribeira, au conceput dou\u0103 teorii, unul relu\u00e2nd explica\u0163ia p\u0103g\u00e2- nului Porfiriu \u015fi declar\u00e2nd c\u0103 Antihrist a fost Epifanes \u015fi Nero, iar cel\u0103lalt c\u0103 Antihristul \u00eenc\u0103 nu a venit\u2026 Astfel contrareforma a lansat dou\u0103 sisteme de interpretare opuse, preterismul \u015fi futurismul, care au fost apoi din nefericire preluate \u015fi de unii protestan\u0163i. Dar \u00eentre protestan\u0163i, ace\u015fti partizani ai explica\u0163iei iezuite erau pu\u0163ini la num\u0103r. P\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului la XIX- lea a predominat interpretarea clasic\u0103 protestant\u0103. \u00cen epoca lui Wesley au existat teologi care, \u00een urma cercet\u0103rilor profe\u0163iilor, au fost convin\u015fi de apropierea timpului sf\u00e2r\u015fitului, public\u00e2nd scrieri care au produs mari rede\u015ftept\u0103ri spirituale, \u00een special dup\u0103 anul 1800. Ace\u015ftia au fost Johann Albrecht Bengel, mare teolog pi- etist german (M. 1752) \u015fi Johann Philipp Petri (m. 1792), pastor \u015fi scriitor luteran german. Ei au fost poate cei mai proeminen\u0163i \u015fi mai direct lega\u0163i de marea rede\u015fteptare premilenianist\u0103 din secolul urm\u0103tor. Bengel a fost liderul pietismului din Wurtemberg, o ramur\u0103 pietist\u0103 mai str\u00e2ns legat\u0103 de Biserica luteran\u0103 \u015fi de ortodoxia ei. El a r\u0103mas \u00een istorie ca un mare comentator biblic, cri- tic \u015fi exeget, om \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi \u00een acela\u015fi timp plin de o mare evlavie cre\u015ftin\u0103. Experien\u0163a sa din tinere\u0163e cuprindea lupte suflete\u015fti cu \u00eendoieli chinuitoare, caracteristic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor credincio\u015fi care trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 \u015fi ra\u0163ionalismului \u015fi misticismului. Ca membru al consistoriului din Wurtemberg, Bengel a sus\u0163inut cauza libert\u0103\u0163ii religioase pentru cei ce se separ\u0103 de Biserica luteran\u0103, de\u015fi el personal era un luteran credincios. Bengel a fost cucerit de frumuse\u0163ea \u015fi m\u0103re\u0163ia cap. 21 din Apocalipsa, apuc\u00e2ndu-se de un studiu aprofundat al profe\u0163iilor biblice. Nu dup\u0103 mult timp el s-a convins c\u0103 venirea Dom- nului este apropiat\u0103 \u015fi c\u0103 \u00een jurul anului 1836 vor avea loc evenimentele finale: nimicirea fia- rei papale, \u00eentemni\u0163area lui Satana \u015fi judecata, odat\u0103 cu venirea lui Christos. De\u015fi el credea \u00een dou\u0103 perioade mileniale care vor urma succesiv \u015fi \u00een dou\u0103 reveniri succesive ale lui Christos, la un interval de un mileniu, mul\u0163i credincio\u015fi germani (pieti\u015fti, menoni\u0163i etc.) inspira\u0163i de scrierile lui Bengel, au crezut \u015fi a\u015fteptat revenirea Domnului, din punct de vedere practic unic\u0103 \u015fi urmat\u0103 de domnia milenial\u0103. Data prev\u0103zut\u0103 de Bengel a fost: \u201e\u00een jurul anului 1836\u201d. Scrierile sale au fost traduse \u015fi s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een limba englez\u0103. Germanii care a\u015fteptau revenirea premilenial\u0103 a Domnului, potrivit scrierilor sale, s-au r\u0103sp\u00e2ndit mai t\u00e2rziu \u00een Rusia. Principala sa oper\u0103 scris\u0103 a fost GHEMON NOVI TESTAMENTI, un comentariu erudit scris cu mare sim\u0163 critic, \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi faimoasa lui exegez\u0103 la cartea Apocalipsei. Johann Petri care a slujit ca pastor reformat l\u00e2ng\u0103 Frankfurt pe Main, a scris \u015fi el c\u00e2- teva comentarii profetice. El a descoperit leg\u0103tura dintre cele 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni profetice din Daniel cap. 9 \u015fi cele 2300 zile profetice din Daniel 8, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputul celor 2300 zile este sincron cu \u00eenceputul celor 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, deoarece perioada celor 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni este \u201et\u0103iat\u0103 din\u201d perioada cea lung\u0103. Ne\u0163in\u00e2nd seam\u0103 de eroarea lui Dyonisius Exiguus care gre\u015fise 227","\u00eenceputul erei cre\u015ftine, cu circa 4 ani diferen\u0163\u0103 (sau poate necunosc\u00e2nd aceasta) Petri a socotit \u00eenceputul celor 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi ale celor 2300 zile ca fiind anul 453 \u00ee. Hr. Deci sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade lungi avea s\u0103 fie pe la 1847 c\u00e2nd \u015fi el credea c\u0103 va veni Domnul \u015fi va \u00eencepe mileniul. Petri nu a ini\u0163iat o mi\u015fcare religioas\u0103 dar interpret\u0103rile sale au influen\u0163at mai t\u00e2rziu pe al\u0163i scriitori. Este adev\u0103rat c\u0103 tendin\u0163a de a fixa data sf\u00e2r\u015fitului pe baza profe\u0163iilor s-a mai manifes- tat sporadic \u00een Evul Mediu \u015fi \u00een timpul Reformei. Dar \u00een timp ce manifest\u0103rile precedente erau mai mult mistice dec\u00e2t ra\u0163ionale, \u015fi cu tendin\u0163e politice, revolu\u0163ionare, rede\u015fteptarea premilenian\u0103 care a caracterizat secolul 1750-1850 a fost de cu totul alt caracter. \u015ei ceea ce este interesant, corifeii trezirilor premilenialiste au ajuns \u00een mod independent la concluzii si- milare \u00een punctele esen\u0163iale. \u00cencep\u00e2nd din acest timp tot mai mul\u0163i credincio\u015fi din lumea pro- testant\u0103 \u015fi chiar din afara ei, vor a\u015ftepta venirea M\u00e2ntuitorului \u015fi \u00eenceputul mileniului de aur \u00eentre anii 1836 \u015fi 1847. Sabatismul era \u00een cre\u015ftere de asemenea \u00een aceast\u0103 epoc\u0103. Afar\u0103 de bapti\u015ftii de ziua a \u015faptea din Anglia \u015fi America, afar\u0103 de sabatarienii din Transilvania, documente diverse dove- desc c\u0103 existau sabati\u015fti \u00eemp\u00e2nzi\u0163i \u00een toat\u0103 Europa, de\u015fi nu foarte mul\u0163i la num\u0103r. \u00centre meno- ni\u0163i existau sabati\u015fti \u015fi chiar \u00eentre moravieni pentru un timp, c\u0103ci se \u015ftie c\u0103 Zinzendorf s-a apucat s\u0103 reintroduc\u0103 Sabatul \u00eempreun\u0103 cu duminica, a\u015fa cum a \u0163inut s\u0103 reintroduc\u0103 \u00een Bise- ric\u0103 \u015fi sp\u0103larea picioarelor. Bengel nu a fost un sabatist dar el relateaz\u0103 despre un contempo- ran al s\u0103u pe care l-a cunoscut \u015fi care pare s\u0103 fi fost cel mai proeminent sabatist din Europa acelui timp, pe nume Tennhardt. Convins \u00een urma studiului Bibliei c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta, ziua a \u015faptea, este adev\u0103rata zi de odihn\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 este nevoie de o mare reform\u0103 \u00een cre\u015fti- n\u0103tate. Tennhardt a renun\u0163at la profe\u0163ia sa, dedic\u00e2ndu-se total operei de r\u0103sp\u00e2ndirea a acestui adev\u0103r. A c\u0103l\u0103torit mult prin Germania \u015fi de pe la 1710 a \u00eenceput s\u0103 publice studii asupra doctrinei Sabatului. Tip\u0103riturile sale au st\u00e2rnit mare senza\u0163ie \u00eenc\u00e2t duminicali\u015ftii au ripostat scriind \u015fi pre- dic\u00e2nd public contra lui. Teologii era sup\u0103ra\u0163i c\u0103 un biet b\u0103rbier din Nurenberg cuteaz\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne obiceiurile vechi ale lumii cre\u015ftine. Dar Tennhardt nu tremura. El denun\u0163ase dumi- nica drept fals\u0103 \u015fi cerea restabilirea Sabatului, spre a c\u0103rui \u00eenl\u0103turare diavolul a dus toat\u0103 lu- mea \u00een r\u0103t\u0103cire. \u015ei mul\u0163i credincio\u015fi l-au urmat pe Tennhardt. Afar\u0103 de predici \u015fi publica\u0163ii el folosea ca metod\u0103 misionar\u0103 coresponden\u0163a prin po\u015ft\u0103. \u00cen iulie 1710, scrisese circa 420 de scrisori pe care le expediase spre Spania, Polonia, Fran\u0163a, Rusia, Ungaria, Turcia, Italia, Sa- voia, Portugalia, Anglia, Olanda, Danemarca, Suedia, Elve\u0163ia, Boemia, Silezia \u015fi \u00een toat\u0103 Germania. Urma\u015fi ai lui Tennhardt din Germania vor intra \u00een r\u00e2ndurile adventi\u015ftilor sabati\u015fti \u00een secolul urm\u0103tor. \u00cen Rusia din r\u00e2ndurile nepopi\u015ftilor spirituali (duhobor\u0163ii) care erau un fel de quakeri ru\u015fi, s-a desprins secta molocanilor, \u00eentemeiat\u0103 de Simon Uklein, ginerele \u015fefului duhobor\u0163ilor. Mai mult dec\u00e2t duhobor\u0163ii, Uklein se \u00eentoarce la Biblie, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 p\u0103rin\u0163ii Bisericii amestecaser\u0103 credin\u0163a cu filozofia p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi c\u0103 Biserica invizibil\u0103, care a existat p\u00e2n\u0103 la ei, a supravie\u0163uit apoi \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 \u00een tot felul de comunit\u0103\u0163i persecutate. Uklein era \u00eempotriva ritualului ortodox \u015fi \u00eempotriva a\u015fa-ziselor taine. Totu\u015fi, \u00een concep\u0163ia despre Dumnezeu era un fel de unitarian, iar despre Christos spunea c\u0103 a venit \u00eentr-o carne \u201e\u00eengereasc\u0103\u201d nu omeneasc\u0103\u2026 Urma\u015fii s\u0103i au fost numi\u0163i molocani de c\u0103tre ortodoc\u015fi fiindc\u0103 nu \u0163in posturile, beau lapte (moloko) \u00een timpul postului\u2026 Ei \u0163ineau legile Primului Testament cu privire la m\u00e2ncare \u015fi erau pacifi\u015fti, necombatan\u0163i (nu foloseau arme). Au o via\u0163\u0103 auster\u0103, puritan\u0103 \u015fi se numesc \u201ecre\u015ftini spirituali\u201d ca \u015fi duhobor\u0163ii de care s-au desp\u0103r\u0163it dar resping misticismul duhobor\u0163ilor care, asemenea quakerilor sus\u0163in c\u0103 fiecare cre\u015ftin prime\u015fte o iluminarea interioar\u0103 supranatural\u0103, echivalent\u0103 cu descoperirea biblic\u0103. Molocanii accentueaz\u0103 Biblia mai presus de orice iluminare mistic\u0103 dar au tendin\u0163e de a o interpreta \u00een sens ra\u0163ionalist, ca unitarienii. 228","Tot dintre nepopi\u015fti au ap\u0103rut \u00een Rusia hl\u00e2\u015ftii (\u201eceata lui Dumnezeu\u201d), ni\u015fte fanatici care sus\u0163ineau c\u0103 Dumnezeu S-a \u00eentrupat \u00een \u0163\u0103ranul Daniil Filipovici, iar \u00een 1649 Fiul S-a \u00eentrupat \u00een \u0163\u0103ranul Ivan Suslov, care a \u00eenceput s\u0103 numeasc\u0103 noi proroci \u015fi apostoli, a murit \u015fi a \u00eenviat (!), a \u00eentemeiat Biserica nou\u0103, o corabie de salvare \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at pe urma\u015fi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 leg\u0103turile sexuale, s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 sacramentele v\u0103zute cu cele nev\u0103zute, spirituale, s\u0103 se biciuiasc\u0103 reciproc, precum \u015fi alte ciud\u0103\u0163enii prin care s\u0103 cad\u0103 \u00een extaz profetic\u2026 Ei mai cre- deau c\u0103 dup\u0103 ce Christos s-a \u00een\u0103l\u0163at din nou la cer, s-a mai \u00eentrupat \u00een \u015farul Petru al III-lea de- spre care ei credeau c\u0103 va veni s\u0103 fac\u0103 o judecat\u0103\u2026 Nici Occidentul n-a fost lipsit de asemenea secte stranii. De pe la 1758 s-a format \u00een Anglia secta shakerilor (s\u0103lt\u0103torilor), o ramur\u0103 de quakeri \u00eentemeiat\u0103 de \u201emama Anne lee\u201d, so\u0163ia unui potcovar. Doctrina lor era o mutilare grav\u0103 a cre\u015ftinismului. Ei sus\u0163ineau c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt este principiu feminin \u015fi so\u0163ie a Tat\u0103lui iar Anne Lee este perechea lui Iisus \u015fi partici- pant\u0103 la unitatea Dumnezeirii. Astfel ei sus\u0163in \u00een mod agresiv drepturile femeii \u015fi \u201evia\u0163a spiri- tual\u0103\u201d care const\u0103 \u00een celibat, abstinen\u0163\u0103 \u015fi altele. Folosesc dansuri exaltate \u00een cult. C\u00e2teva mii exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Asem\u0103n\u0103tori cu ace\u015ftia sunt s\u0103lt\u0103torii (jumpers) \u015fi l\u0103tr\u0103torii (barkers), care au ap\u0103rut \u00een Anglia dup\u0103 1760 \u015fi s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi \u00een America. Se pare c\u0103 sunt desprin\u015fi dintre quakeri \u00een timpul excita\u0163iei religioase cauzate de rede\u015ftept\u0103rile metodiste. Ace\u015ftia c\u00e2nd ajungeau \u201eilumi- na\u0163i\u201d socoteau mari exclama\u0163ii de bucurie, l\u0103trau, s\u0103reau \u00een sus\u2026 \u201eca ni\u015fte copila\u015fi\u201d\u2026 Aceste mi\u015fc\u0103ri excentrice dovedesc odat\u0103 \u00een plus c\u0103 fanatismul nu provine din studiul inteligent al Bibliei, ci din accentuarea ilumin\u0103rilor mistice mai presus de Biblie sau \u00een afara Bibliei. Fie c\u0103 este vorba de intelectualii swedenborgieni sau de shakerii, hli\u015ftii \u015fi to\u0163i excen- tricii incul\u0163i, legea este aceea\u015fi. Dac\u0103 interesul pentru studiul profe\u0163iilor a fost trezit de Duhul lui Dumnezeu pentru c\u0103 se apropie timpul prezis (Daniel 12,4.9-10), atunci dezinteresul pen- tru Biblie \u015fi \u00eenlocuirea ei cu filozofie \u015fi misticism a fost opera vr\u0103jma\u015fului. Nu este de mirare c\u0103 \u00eentr-un timp \u00een care aten\u0163ia \u00eencepuse s\u0103 se \u00eendrepte spre revenirea M\u00e2ntuitorului, secta shakerilor , at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 de doctrina \u015fi morala cre\u015ftin\u0103, se intituleaz\u0103 oficial \u201eSocietatea Unit\u0103 a Credincio\u015filor \u00een cea de a doua Apari\u0163ie a lui Christos\u201d\u2026 opera diavolului este de a sem\u0103na neghin\u0103 \u015fi a crea confuzii. Secolul al XIX-lea va fi martorul unor manifest\u0103ri \u015fi mai mari, de o parte dar \u015fi de cealalt\u0103. \u00cen Vatican, papa la XIV-lea domnea tem\u00e2ndu-se de iezui\u0163i. A murit reprob\u00e2ndu-i. Clement al XIII-lea (1758-1769) Un pap\u0103 pu\u0163in capabil \u015fi \u00eengust. A fost ultimul pap\u0103 care \u015fi-a exprimat preten\u0163ia, \u00een sec. XVIII de a regla uzajul \u015fi transmiterea sceptrelor. A publicat un monitoriu teribil prin care excomunica pe ducele de Parma, care lua impozit pe p\u0103m\u00e2nturile m\u0103n\u0103stire\u015fti; \u00eel declara pe duce eliberat de domeniile sale, care urmau s\u0103 fie ale Vaticanului. Dar lumea se schimbase at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t bula papei n-a trezit dec\u00e2t r\u00e2sul. Regele Spaniei \u015fi \u00eemp\u0103ratul german au invadat posesiunile papale. Neav\u00e2nd alt mijloc de salvare, papa a vrut s\u0103 cedeze preten\u0163iile sale, totu\u015fi a c\u0103zut ucis de otrav\u0103. Iezui\u0163ii au fost acuza\u0163i de moartea sa, de\u015fi el \u00eei protejase \u015fi fusese un instrument al voin\u0163ei lor. \u00cen timpul acestui pontif a \u00eenceput o reac\u0163ie deosebit\u0103 \u00eempotriva iezui\u0163ilor \u015fi \u00een general \u00eempotriva intoleran\u0163ei religioase. Iluminismul, r\u0103sp\u00e2ndirea filozofilor umaniste, au reprezentat unii dintre factorii vizibili care au contribuit la aceasta, precum \u015fi spiritul de eliberare care \u00een- cepuse s\u0103 se manifeste \u015fi \u00een domeniul strict social. \u00cen 1758 francezul Montesquieu lansase \u00een opera sa \u201eSpiritul legilor\u201d, ideea separ\u0103rii celor dou\u0103 puteri (Biserica \u015fi statul). Ideea fusese sus\u0163inut\u0103 de mult\u0103 vreme de c\u0103tre bapti\u015fti \u015fi era obi\u015fnuit\u0103 \u00eentre disiden\u0163ii protestan\u0163i, \u00eens\u0103 de data aceasta o prezenta un filozof iluminist din Fran\u0163a, \u0163ar\u0103 ce fusese principalul sprijin al catolicismului. 229","\u00cen 1759 iezui\u0163ii sunt alunga\u0163i din Portugalia \u015fi trimi\u015fi pe cor\u0103bii la Vatican. La fel sunt alunga\u0163i \u015fi iezui\u0163ii din Brazilia, colonie portughez\u0103 \u00een care se desfiin\u0163a sclavia cu indieni. \u00cen \u0162\u0103rile rom\u00e2ne se desfiin\u0163ase \u015ferbia de pe la 1746-1749, iar \u00eentre 1744-1761 mi\u015fc\u0103ri c\u0103lug\u0103re\u015fti rom\u00e2ne din Ardeal luptau contra unirii cu Roma. \u00cen 1761 sinodul convocat la Alba Iulia cerea libertate religioas\u0103. \u00cen Rusia, din 1762 a \u00eenceput s\u0103 domneasc\u0103 Ekaterina a II-a reprezentanta absolutis- mului luminat, care a \u00eentreprins secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u015fti. \u00cen Fran\u0163a, Jean Jaques Rousseau public\u0103 \u00een 1762 \u201eContractul social\u201d, \u00een care enun\u0163\u0103 principiul suveranit\u0103\u0163ii poporului. \u00cen America, \u00eentre 1763-1765 se \u00eenfiin\u0163au asocia\u0163iile fiilor \u015fi fiicelor libert\u0103\u0163ii, indienii \u015fi negrii se r\u0103sculau cer\u00e2ndu-\u015fi drepturile libert\u0103\u0163ii, neoprotestan\u0163ii (\u00een special metodi\u015ftii, qua- kerii, moravienii, bapti\u015ftii) accentuau drepturile negrilor, indienilor \u015fi drepturile libert\u0103\u0163ii reli- gioase. \u00cen 1765 s-a lansat Declara\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor. Americanii dependen\u0163i de Lon- dra, cereau drepturi egale cu metropola britanic\u0103. \u00cen 1764filozoful deist Voltaire demasc\u0103 \u00een Fran\u0163a io crim\u0103 judiciar\u0103 organizat\u0103 de ca- tolici \u00een Toulouse. Un fiu al hughenotului Jean Calas se sp\u00e2nzurase \u00eentr-o criz\u0103 de hipocondrie. Autorit\u0103\u0163ile catolice \u00eens\u0103 l-a condamnat pe Jean Calas, dup\u0103 ce l-au torturat, acuz\u00e2ndu-l c\u0103 \u015fi-a ucis fiul pentru c\u0103 acela \u00eencercase s\u0103 se catoliceasc\u0103. Calas a fost apoi ucis pe roat\u0103 iar fiii s\u0103i au fost sili\u0163i s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 credin\u0163a hughenot\u0103\u2026 Succesul lui Voltaire \u00een demascarea acestei nelegiuiri a fost r\u0103sun\u0103tor \u015fi treptat soarta hugheno\u0163ilor a \u00eenceput s\u0103 se u\u015fureze. Vor mai trece \u00eens\u0103 peste 20 de ani ca s\u0103 fie \u00een sf\u00e2r\u015fit declara\u0163i liberi prin lege. \u00cen Italia, (1764) marchizul de Beccaria, iluminat, sus\u0163inea \u00een operele sale egalitatea cet\u0103\u0163enilor \u00een fa\u0163a legii, condamnarea abuzurilor \u00een justi\u0163ie \u015fi abolirea pedepsei cu moartea. \u00cen 1767 Spania decreteaz\u0103 alungarea iezui\u0163ilor \u015fi confiscarea averilor acestora. \u00cen ace- la\u015fi timp, sunt alunga\u0163i \u015fi din coloniile spaniole (Argentina, Chile, Peru etc.). \u00cen Polonia, (1767-1768) sub influen\u0163a Rusiei, s-a proclamat egalitatea \u00een drepturi a di- siden\u0163ilor (necatolicilor), ceea ce determinat nobilimea s\u0103 fac\u0103 r\u0103zboi regelui aliat cu Rusia. Pe vremea aceasta ordinul iezui\u0163ilor num\u0103ra circa 22.000 \u015fi fusese at\u00e2t de influent \u00een- c\u00e2t influen\u0163a practic toate deciziile \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u00een stat. Lupt\u00e2nd cu o tenacitatea deosebit\u0103 pentru reprimarea oric\u0103rei g\u00e2ndiri libere \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u00een stat, urm\u0103rind domnia absolut\u0103 a ca- tolicismului, a papismului \u015fi a ordinului lor, iezui\u0163ii ajunseser\u0103 nesuferi\u0163i nu numai de c\u0103tre necatolici, dar chiar \u00een clerul catolic. At\u00e2t scopurile lor reac\u0163ionare, c\u00e2t \u015fi metodele \u015fi morala lor lipsit\u0103 de scrupule, i-a f\u0103cut odio\u015fi pentru totdeauna. Papa Benedict al XIV-lea ceruse pa- tul de moarte reformarea lor; Ludovic al XV-lea al Fran\u0163ei insistase \u00een acest sens. Dar \u00een 1762 Lauren\u0163iu Ricci, generalul iezui\u0163ilor, a r\u0103spuns papei Clement XIII: \u201eIezui\u0163ii sau s\u0103 fie cum sunt, sau s\u0103 nu fie\u201d (Al\u0163ii spun c\u0103 papa ar fi r\u0103spuns astfel lui Ludovic). Semnalul \u00eempotriva iezui\u0163ilor a fost dat de c\u0103tre portughezi pentru c\u0103 iezui\u0163ii din Para- guay (partea portughez\u0103) f\u0103ceau politic\u0103 \u00een favoarea Spaniei \u015fi pentru c\u0103 atentaser\u0103 la via\u0163a regelui Iosif I Emanuel. Dup\u0103 portughezi, francezii au luat m\u0103suri asem\u0103n\u0103toare. \u00cen 1763 Fran\u0163a a declarat periculos acest ordin \u015fi a ordonat expulzarea lui, ceea ce a confirmat \u015fi re- gele \u00een 1764 (totu\u015fi puteau sta \u00een Fran\u0163a ca preo\u0163i sau ca persoane civile). Parlamentul francez se scandalizase din cauza lui La Valette, un iezuit care f\u0103cea un comer\u0163 colosal \u015fi care, d\u00e2nd faliment, a ruinat mai multe case de comer\u0163. Spaniolii s-au scandalizat din cauza unor intrigi de curte; circula zvonul se spunea c\u0103 lansat de iezui\u0163i, cu privire la na\u015fterea nelegitim\u0103 a re- gelui\u2026 De aceea \u00eentr-o noapte, iezui\u0163ii au fost \u00eembarca\u0163i \u015fi trimi\u015fi pe malurile Statului papal. \u00cen 1768 au f\u0103cut acela\u015fi lucru \u015fi bourbonii din Italia, curtea de Neapole \u015fi cea de la Parma. Alungarea iezui\u0163ilor \u00eensemna c\u0103 statele lumii, chiar \u015fi cele catolice, nu mai vor s\u0103 fie controlate de puteri eclesiastice despotice. 230","Clement al XIV-lea (1769-1774) Cardinalul franciscan Ganganeli, ales \u00een ciuda iezui\u0163ilor, de c\u0103tre adversarii lor. Pap\u0103 liberal, cu acelea\u015fi idei ca ale lui Benedict XIV. A fost unul dintre cei mai lumina\u0163i prela\u0163i. Avea \u00eenclina\u0163ii filozofice, era conciliator \u015fi amabil. A \u00eenceput prin a repara st\u00e2ng\u0103ciile prede- cesorului \u015fi cearta de la Parma. Problema iezuit\u0103 devenise foarte acut\u0103. Pretutindeni aceste mili\u0163ii c\u0103lug\u0103re\u015fti erau acuzate de intrigi \u015fi asasinate. Popoarele \u015fi regii cereau, strig\u00e2nd, desfiin\u0163area ordinului lor. Astfel c\u0103 \u00een 1773, cu aprobarea doctorilor \u015fi cardinalilor, papa Clement la XIV-lea \u015fi-a luat inima \u00een din\u0163i \u015fi a declarat \u00eentr-un breve suprimarea ordinului iezuit. Totu\u015fi papa semnase actul cu presim\u0163iri rele: \u201e\u00cel semnez, trebuie s\u0103-l semnez bucuros dar\u2026 simt c\u0103 m\u0103 va costa via\u0163a\u201d\u2026 \u201eCompania lui Iisus\u201d de trist\u0103 amintire a fost suprimat\u0103, generalul ei, Lorenzo Ricci, a fost pus \u00een lan\u0163uri. Dar dup\u0103 opt luni de ofilire lent\u0103, a murit \u015fi papa. De\u015fi nu s-a dovedit, contemporanii au r\u0103mas cu g\u00e2ndul c\u0103 \u015fi \u00een acest caz ac\u0163ionase vreo licoare iezuit\u0103. Papa Clement al XIV-lea a abrogat \u015fi bula Unigenitus care fusese promulgat\u0103 \u00eem- potriva jansenismului. Prin m\u0103surile sale \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat un mare prestigiu. Teritoriile Avignon \u015fi Benevento sunt restituite papei. \u00cen Austria, tot \u00een 1773 \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza a desfiin\u0163at ordinul iezuit. De\u015fi la \u00een- ceput nu fusese de acord cu decizia papal\u0103, c\u00e2nd a primit dovezi din partea Spaniei c\u0103 duhov- nicul ei iezuit trimisese o list\u0103 la Roma, cu p\u0103catele pe care ea le m\u0103rturisise, n-a mai stat pe g\u00e2nduri. Prin suprimarea acestui ordin, 22.000 membri iezui\u0163i au fost l\u0103sa\u0163i s\u0103 caute alt drum, suferind desigur \u00een urma acestei m\u0103suri. Biserica roman\u0103 \u015fi-a pierdut prin aceasta foarte mult din caracterul antiprotestant, iar \u015fcolile \u015fi misiunile catolice iezuite care fuseser\u0103 cele mai ze- loase \u015fi mai papiste, \u015fi-au pierdut puterea. Ordinul \u00ee\u015fi crease mul\u0163i du\u015fmani prin procedurile sale, du\u015fmani care acum supravie\u0163uiau. Este interesant totu\u015fi c\u0103 Frederic cel Mare, regele protestant al Prusiei, \u015fi Ecaterina a II-a a Rusiei, ortodox\u0103 deci, au fost singurii care au consi- derat pe iezui\u0163i ca buni \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori catolici \u015fi i-au protejat. \u00cen Silezia Prusiei, iezui\u0163ii au r\u0103mas \u00eenc\u0103 trei ani iar \u00een Poloni Rusiei au d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een 1814 c\u00e2nd Vaticanul i-a restabilit. \u00cen timp ce Biserica roman\u0103 sl\u0103bea astfel, Fran\u0163a , fiica cea mare a Bisericii , pierdea. \u00cen r\u0103zboiul cu Anglia ea a pierdut \u00een favoarea rivalei ei teritorii \u00eensemnate: Canada, Grenada, Dominica, Tobago, Senegalul \u015fi unele posesiuni din India. Iar Spaniei a trebuit s\u0103-i cedeze Louisiana. Emigrarea \u015fi masacrarea hugheno\u0163ilor o sl\u0103bise de asemenea. \u00cen acela\u015fi timp, An- glia se \u00eent\u0103rea economic \u015fi coloniile ei din lumea nou\u0103 deveniser\u0103 suficient de tari ca s\u0103-\u015fi cear\u0103 independen\u0163a \u015fi s\u0103 se bat\u0103 pentru ea \u00eencep\u00e2nd din 1775, pentru ca apoi America protes- tant\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult \u015fi s\u0103 devin\u0103 cea mai mare putere mondial\u0103. Mari prefaceri se pre- g\u0103teau \u00een lume. Pius al VI-lea (1775-1799) Dup\u0103 cinci luni de dezbateri este ales contele Braschi. Doamnele romane, c\u00e2\u015ftigate de mini\u015ftrii cur\u0163ilor cre\u015ftine \u015fi de milioanele spaniole, i-au asigurat triumful \u00een alegeri. Era un gentilom galant, cel mai frumos b\u0103rbat de la curtea papal\u0103. \u015ei-a ridicat familia a\u015fa cum f\u0103cu- ser\u0103 at\u00e2\u0163ia papi. Dar i-a ajutat \u015fi pe s\u0103raci. A scris \u00eemp\u0103ratului Joseph la II-lea al Germaniei, care suprimase conventele \u015fi m\u0103n\u0103stirile. Dar nu mai fulgera ca pe vremuri. C\u00e2nd s-a dus per- sonal la Viena pentru a rezolva problema, \u00eemp\u0103ratul l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi s-a purtat politicos. Dar trecuse vremea c\u00e2nd \u00eemp\u0103ra\u0163ii se plecau \u00eenaintea papilor, \u015fi se temeau de voin\u0163a lor. \u00cencerca- rea lui Pius al VI-lea n-a reu\u015fit. Regele Neapolului urma exemplul lui Joseph al Austriei, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi pedepsit. Papa nu mai putea face nimic. Odat\u0103 cu Pius al VI-lea Papalitatea ajun- sese la cap\u0103tul puterilor, din punct de vedere politic. \u015ei odat\u0103 cu el se va sf\u00e2r\u015fi vechiul stat pa- pal, vechea Papalitate, care, dup\u0103 ce va c\u0103dea lovit\u0103 de sabie, va re\u00eenvia \u00een istoria contempo- ran\u0103. 231","Lumea cea veche a domina\u0163iei intoleran\u0163ei religioase se sf\u00e2r\u015fise. Inchizi\u0163ia se stinsese aproape complet. \u00cen 1772 inchizi\u0163ia francez\u0103 murea. \u00cen celelalte \u0163\u0103ri o vedem desfiin\u0163\u00e2ndu-se provizoriu tot pe atunci. De altfel ea func\u0163ionase cu at\u00e2ta eficacitate \u00een Spania, Portugalia, Fran\u0163a \u015fi Italia \u00eenc\u00e2t acestea au r\u0103mas de partea romanismului a\u015fa cum \u015fi limba lor r\u0103m\u0103sese romanic\u0103. \u00cen Spania, inchizi\u0163ia a primit o lovitur\u0103 serioas\u0103 \u00een 1770, de\u015fi a mai supravie\u0163uit p\u00e2n\u0103 a fost restabilit\u0103 \u00een 1814, \u015fi apoi definitiv abolit\u0103 \u00een 1834. \u015ei totu\u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een 1868 au mai fost \u00eencerc\u0103ri de a o reintroduce. \u00cen Portugalia a fost desfiin\u0163at\u0103 \u00een 1767, dar abia \u00een 1820 va fi complet abolit\u0103. Coloniile spaniole \u015fi portugheze avuseser\u0103 inchizi\u0163iile lor care au fost desfiin\u0163ate \u00een aceast\u0103 genera\u0163ie. Secolul XVIII, numit de obicei secolul luminilor, a d\u0103ruit lumii odat\u0103 cu pleiada filo- zofilor moderni, mari oameni de \u015ftiin\u0163\u0103. Dup\u0103 uria\u015ful Newton, patriarhul fizicii moderne (m. 1727(, apar: James Bradley (astronom englez, m. 1762), Benjamin Franklin (savant om de stat \u015fi filozof american, m. 1790), Karl von Linne (naturalist suedez, m. 1778), Leonard Euler (Matematician \u015fi fizician elve\u0163ian, m. 1783), Lomonosov (savant rus, m. 1765), John Canton (fizician \u015fi inventator englez, m. 1772), J.H. Lambert (fizicianm matematician, astronom \u015fi filozof german, m. 1777), Henry Cavendish (chimist \u015fi fizician englez, m. 1810); James Watt (inventator sco\u0163ian, m. 1819), William Herschel (mare astronom englez, m. 1822), Antoine Lavoisier (savant francez, p\u0103rintele chimiei moderne, m.1794), Alessandro Volta (fizician italian, m. 1827) \u015fi fra\u0163ii Montgolfier, care vor face prima ascensiune cu aerostatul \u00een 1783 \u00een Fran\u0163a. Muzica acestui secol \u00ee\u015fi are marii ei corifei: Antonio Vivaldi (compozitor catolic ita- lian, fost preot, m. 1741); Georg Philipp Telemman (compozitor german, m. 1767), Johann Sebastian Bach (mare muzician protestat german, geniu componistic \u015fi virtuos interpret, m. 1750) \u015fi fiii lui Bach \u2013 Fiedman, Karl Philipp Emanuel \u015fi Johann Christoph, Georg Friederich Haendel (mare compozitor german protestant, m. 1759), Joseph Haydn (mare compozitor austriac, catolic, m. 1809) \u015fi copilul minune, mai t\u00e2rziu marele compozitor \u015fi virtuos interpret austriac, catolic Wolfgam Amadeus Mozart (m. 1791). Prin ace\u015fti muzicieni s-a dezvoltat foarte mult arta muzicii \u015fi s-au creat valori nemu- ritoare care au \u00eembog\u0103\u0163it mult spiritualitatea Bisericeasc\u0103 \u015fi laic\u0103. S-au perfec\u0163ionat instru- mente muzicale iar arta interpret\u0103rii a atins culmi nevisate nicic\u00e2nd \u00eenainte. Nu trebuie uitate nici sutele de c\u00e2ntece religioase r\u0103sp\u00e2ndite de neoprotestan\u0163i \u00een acest timp, care au devenit clasice. \u00cencotro curgea istoria? Italianul Giambatista Vico (m. 1744( \u00eencercase s\u0103 dea un r\u0103s- puns. Convins de rolul Providen\u0163ei divine \u00een mersul istoriei, Vico a c\u0103utat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 totu\u015fi legile \u015fi sensul curgerii ei. Concluzia lui a fost c\u0103 exist\u0103 o legitate universal\u0103, potrivit c\u0103reia popoarele \u015fi statele trec prin trei v\u00e2rste, asemenea indivizilor: copil\u0103ria (v\u00e2rsta zeilor) \u00een care st\u0103p\u00e2nesc preo\u0163ii \u015fi religia, tinere\u0163ea (v\u00e2rsta eroilor) \u00een care apare statul aristocratic \u015fi maturi- tatea (v\u00e2rsta oamenilor) care este era ra\u0163iunii \u015fi a statului democratic. Dup\u0103 str\u0103baterea acestor trei faze, spune Vico, societatea decade \u015fi ciclul re\u00eencepe. Spre deosebire de Vico, filozoful german Johann Gottfried Herger, n\u0103scut \u00een anul mor\u0163ii lui Vico, a privit istoria ca o dezvoltare liniar\u0103, evolu\u0163ionist\u0103, ac\u0163ionat\u0103 de legea progresului. Ideile sale au influen\u0163at mult pe al\u0163i g\u00e2n- ditori. Totu\u015fi cei mai buni vizionari \u015fi interpre\u0163i ai istoriei, \u00een secolul luminilor, n-au fost nici filozofii, nici politicienii, nici teozofii, ci \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii cercet\u0103tori ai profe\u0163iilor din Daniel \u015fi Apo- calipsa. Isaac Newton, a studiat timp de 24 de ani aceste dou\u0103 c\u0103r\u0163i, dup\u0103 care a scris concluzi- ile sale - \u201eObserva\u0163ii asupra profe\u0163iilor lui Daniel \u015fi Apocalipsei lui Ioan\u201d, publicate postum \u00een 1733. El a fost \u00een coresponden\u0163\u0103 cu filozoful John Locke \u015fi cu al\u0163ii pe tema aceasta. Newton a \u00een\u0163eles c\u0103 profe\u0163iile lui Daniel sunt cheia celor din Apocalipsa. El a observat cu aceea\u015fi ri- 232","goare \u015ftiin\u0163ific\u0103 pe care o dovedise \u00een fizic\u0103, paralela dintre profe\u0163ie din Daniel 2 \u015fi cea din Daniel 7, stabilind c\u0103 cele patru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii prev\u0103zute de profet sunt Babilonul, Persia, Grecia \u015fi Roma. Cele zece regate \u00een care avea s\u0103 se divid\u0103 Roma de Apus \u015fi care aveau s\u0103 continue \u015fi s\u0103 reprezinte mai departe Roma cre\u015ftinat\u0103, sunt regatele multiple formate de barbari \u015fi occident iar micul regat (al unsprezecelea) descris de profet ca o putere dictatorial\u0103, blasfemiatoare \u015fi supraveghetoare, ap\u0103rut \u00een acest timp \u00eentre \u201ecele zece\u201d a fost identificat de Newton cu Papalitatea. Cei \u201etrei ani \u015fi jum\u0103tate\u201d de domina\u0163ie intoleran\u0163\u0103 au fost calcula\u0163i de Newton dup\u0103 principiul clasic protestant (o zi simbolizeaz\u0103 un an conform li Ezech. 4,5-6). Lu\u00e2nd anul profetic de 360 de zile, dup\u0103 cum reiese din Apoc. 12 Newton a \u00een\u0163eles c\u0103 perioada domina\u0163iei papale trebuie s\u0103 acopere 1260 de ani. O mare contribu\u0163ie a lui Newton \u00een acest domeniu a fost stabilirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a \u00eencepu- tului celor 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni profetice (490 de ani) care trebuia s\u0103 treac\u0103 de la decretul de re- staurare civil\u0103 a iudeilor p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia lui Mesia (vezi Daniel 9,24-27). \u00cen urma unui studiu aprofundat al cronologiei \u00een care a f\u0103cut uz de istoriografie \u015fi de astronomie ca \u015fi de Biblie, \u00eentemeindu-se pe cap. 7 din cartea lui Ezra unde ni se spune c\u0103 decretul de restaurare deplin\u0103 a fost dat de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul persan Artaxerse \u00een al \u015faptelea an al s\u0103u \u015fi folosindu-se de cano- nul lui Ptolomeu \u015fi de tot ce a mai putut g\u0103si, Newton a stabilit c\u0103 data decretului a fost anul 457 \u00ee.Hr. de la care num\u0103r\u0103m cei 490 de ani p\u00e2n\u0103 la anul 34 a erei cre\u015ftine. Deoarece eveni- mentele mesianice sunt prev\u0103zute \u00een aceast\u0103 profe\u0163ie pentru ultima din cele 70 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, adic\u0103 pentru ultimii 7 ani din cei 490, reiese c\u0103 descoperirea lui Mesia trebuia s\u0103 aib\u0103 loc \u00een anul 27 al erei noastre \u015fi suprimarea lui Mesia (sau actul prin care El avea s\u0103 desfiin\u0163eze lega- litatea ritualului de la templu) trebui s\u0103 se realizeze la jum\u0103tatea acestor \u015fapte Ani, adic\u0103 \u00een anul 31 al erei noastre. Ceea ce se acord\u0103 perfect cu datele oferite de Evanghelii pentru timpul activit\u0103\u0163ii \u015fi execut\u0103rii lui Iisus din Nazaret. Demonstra\u0163ia lui Newton este at\u00e2t de solid\u0103 \u00eenc\u00e2t faptul c\u0103 teologia modern\u0103 a apucat pe alte c\u0103i, se poate chema nu numai apostazie, ci pur \u015fi simplu nerozie. Newton a argumentat cu mult bun sim\u0163 c\u0103 marele \u201ecorn\u201d nelegiuit din profe\u0163ia lui Da- niel cap. 8 nu poate fi Antioh Epifanes. Prin observarea caracteristicilor \u015fi prin paralel\u0103 cu profe\u0163ia din cap. 7, el ar\u0103tat c\u0103 acest corn reprezint\u0103 Roma \u00een faza p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi apoi \u201ecre\u015ftin\u0103\u201d, evolu\u00e2nd din timpul lumii elenistice \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii. De\u015fi n-a putut explica satisf\u0103- c\u0103tor toate detaliile acestei profe\u0163ii, oricine se poate convinge printr-un studiu serios c\u0103 apli- ca\u0163ia sa a fost corect\u0103. Cu privire la Apocalipsa, Newton a observat cel dint\u00e2i c\u0103 \u201esigiliul lui Dumnezeu\u201d din cap. 7 \u015fi \u201esemnul fiarei\u201d din cap. 13-16 sunt dou\u0103 simboluri puse \u00een contrast, ca semne dis- tinctive ale adev\u0103ra\u0163ilor \u015fi fal\u015filor \u00eenchin\u0103tori. Dar nu a reu\u015fit s\u0103 descifreze sensul real al acestor \u201esemne\u201d. William Whiston (m. 1752) profesor de matematici la Cambrige, succesor al catedrei lui Newton, s-a ocupat de asemenea cu aceast\u0103 matematic\u0103 cereasc\u0103 \u015fi filozofie a istoriei care este profe\u0163ia biblic\u0103. Era fiul unui pastor prezbiterian evlavios dar mai t\u00e2rziu dup\u0103 ce a studiat reologie, matematic\u0103 \u015fi filozofie, a fost consacrat ca diacon al Bisericii episcopale. \u00cen 1693 a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Newton, iar \u00een 1696, c\u00e2nd ajunsese capelan, a publicat o teorie a p\u0103m\u00e2n- tului pe temeiul fizicii newtoniene \u015fi al relat\u0103rii biblice. \u00cen 1698 a devenit vicar episcopal la Suffolk. Ca preot a fost foarte activ \u015fi muncitor, \u0163in\u00e2nd c\u00e2te dou\u0103 predici pe zi, \u00een afar\u0103 de universitate \u00een locul lui Newton, \u015fi-a p\u0103r\u0103sit slujba Bisericeasc\u0103 dar nu \u015fi pasiunea pentru stu- diul profe\u0163iei. \u00cen 1715 el a \u00eentemeiat o societate pentru promovarea \u015ftiin\u0163ei cre\u015ftine. Dar \u00een scurt timp a fost acuzat de erezie din pricina interpret\u0103rilor profetice. El crede c\u0103 dezvoltarea necredin\u0163ei \u00een acel timp ar fi unicul mijloc care ar opri \u00eenrobirea omenirii de c\u0103tre Papalitate, p\u00e2n\u0103 se va putea restabili adev\u0103ratul cre\u015ftinism. \u00een 1747 a p\u0103r\u0103sit Biserica Angliei \u015fi s-a ata\u015fat Bisericii baptiste, cunoscut apoi ca teolog \u015fi autor. A scris 50 de volume \u00eentre care \u015fi \u201eStudii asupra Apocalipsei Sf. Ioan\u201d (1706). 233","Chiar din secolul al XVIII-lea unii cercet\u0103tori mai profunzi au lansat ideea c\u0103 cei 1260 de ani de suprema\u0163ie papal\u0103 au \u00eenceput \u00een timpul lui Justinian cel Mare. Episcopul anglican John Jewel a \u00eenceput s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 aceasta, prin 1562 iar Drue Cressener, canonicul catedralei din Ely, datase cu destul\u0103 precizie sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade: \u201ecu pu\u0163in \u00eenainte de 1800\u201d. El declarase, \u00een urma interpret\u0103rii cap. 11 din Apocalipsa, c\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade va avea loc suprimarea, \u015fi re\u00eenviorarea adev\u0103ratei religii precum \u015fi pr\u0103bu\u015firea unuia dintre \u201ecele zece regate\u201d ale Babilonului romanist. Thomas Goodwin, teolog nonconformist englez, sus\u0163inuse \u00eenc\u0103 de pe la 1630 c\u0103 Fran\u0163a va fi acel regat catolic care se va pr\u0103bu\u015fi la sf\u00e2r\u015fitul celor 1260 de ani \u00een timpul acelui cutre- mur descris \u00een Apocalipsa 11 \u015fi pe care Doodwing l-a \u00een\u0163eles ca fiind o revolu\u0163ie. El se \u00eente- meia pe observa\u0163ia c\u0103 Fran\u0163a luptase cel mai mult \u00eempotriva Evangheliei \u015fi fusese principalul sprijin la Romei; de aceea revolu\u0163ia, pedeapsa, avea s\u0103 vin\u0103 asupra ei. Ideea aceasta a fost repetat\u0103 apoi de teologul puritan John Cotton \u00een America (1655) \u015fi de Increase Mather, pre\u015fedinte la universitatea Harvard (1708). Dintre hugheno\u0163i, teologul Pierre Jurieu refugiat \u00een Olanda (\u015fi din nefericire un om intolerant, supranumit \u201emarele inchi- zitor al diasporei hughenote\u201d) \u015fi Jacquies Phillipot, pe la 1686, sus\u0163ineau pe baza acelea\u015fi pro- fe\u0163ii c\u0103 papismul va primi \u00een Fran\u0163a o mare lovitur\u0103. \u00cen Sco\u0163ia, Robert Fleming, pastor distins, \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi evlavios, a l\u0103sat multe scrieri iar din 1701 a \u00eenceput s\u0103 predice c\u0103 pe la 1794 se vor \u00eencheia cei 1260 de ani de domina\u0163ie papal\u0103 \u015fi papismul va c\u0103dea odat\u0103 cu monarhia francez\u0103 \u00een urma unei revolu\u0163ii. Predica lui s-a tip\u0103rit \u015fi s-a publicat. C\u00e2nd \u00een anul 1793 s-a republicat interpretarea aceasta, ea a f\u0103cut mare v\u00e2lv\u0103 \u00een lumea religioas\u0103. Alt teolog sco\u0163ian, John Willison a publicat pe la 1745 un studiu apocaliptic \u00een care repet\u0103 interpret\u0103rile altora, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 Fran\u0163a va suferi o revolu\u0163ie care va da o mare lovitur\u0103 papismului. \u00cen timpul revolu\u0163iei franceze \u015fi dup\u0103 aceea, desigur, mai mul\u0163i interpre\u0163i au recunoscut \u00eemplinirea profe\u0163iei, stabilind totodat\u0103 cu precizie \u00eentinderea celor 1260 de ani: de la 538 p\u00e2n\u0103 la 1798. Profe\u0163iile acestea ajunseser\u0103 foarte populare printre cei persecuta\u0163i de Biserica roman\u0103. Hugheno\u0163ii \u015ftiau c\u0103 \u00een cur\u00e2nd suferin\u0163e lor se vor sf\u00e2r\u015fi. \u015ei poate c\u0103 nu este o \u00eent\u00e2mplare faptul c\u0103 alungarea iezi\u0163ilor \u015fi abolirea inchizi\u0163iei a avut loc la scurt timp dup\u0103 marele cutremur din 1755. \u00cen mai 1780 protestan\u0163ii din estul Americii au fost alerta\u0163i de noi semne cosmice. La 19 mai un \u00eentuneric dens, inexplicabil (\u015fi neexplicat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi) s-a l\u0103sat asupra p\u0103m\u00e2ntului. Nu era o eclips\u0103. Toate explica\u0163iile \u00eencercate nu sunt satisf\u0103c\u0103toare. Biblia spune c\u0103 s-a mai \u00eent\u00e2mplat a\u015fa ceva pe vremea exodului israelit din Egipt \u015fi cu ocazia crucific\u0103rii lui Iisus. Martori oculari au descris astfel acest fenomen: \u201eDiminea\u0163a soarele a r\u0103s\u0103rit clar dar cur\u00e2nd a fost acoperit. Norii au devenit tot mai grei, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00een jos \u015fi din ei, a\u015fa negri \u015fi amenin\u0163\u0103tori cum ap\u0103reau, sc\u0103p\u0103rau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd fulgere \u015fi se rostogoleau tunete. O bur\u0103 de ploaie a \u00eenceput s\u0103 cad\u0103. Pe la ora 9 norii au devenit mai gro\u015fi, lu\u00e2nd o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare ca de aram\u0103. \u015ei p\u0103m\u00e2ntul, pietrele, copacii, cl\u0103dirile, apa \u015fi oamenii, toate erau schimbate de aceast\u0103 lumin\u0103 stranie, nep\u0103m\u00e2ntean\u0103. C\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu un nor negru \u015fi greu s-a r\u0103sp\u00e2ndit pe \u00eentregul cer, cu excep\u0163ia unei f\u00e2\u015fii \u00eenguste la ori- zont. \u015ei era at\u00e2t de \u00eentuneric cum ar fi fost, \u00eentr-o sear\u0103 de var\u0103 la ora 9. Frica, nelini\u015ftea, \u015fi teama au umplut treptat min\u0163ile oamenilor. Femeile st\u0103teau \u00een u\u015fi privind peisajul \u00eentunecat; b\u0103rba\u0163i se \u00eentorceau de la muncile c\u00e2mpului; t\u00e2mplarul \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sise uneltele, fierarul \u00ee\u015fi l\u0103sase forja, negustorul \u00ee\u015fi \u00eencetase socoteala. \u015ecolile s-au \u00eenchis \u015ficopiii tremur\u00e2nd au fugit acas\u0103. C\u0103l\u0103torii s-au oprit la cele mai apropiate ferme. Fiecare gur\u0103 \u015fi fiecare inim\u0103 \u00eentreba: \u2018Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103?\u2019 p\u0103rea c\u0103 un uragan este gata s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului sau c\u0103 venise ziua \u00eencheierii tuturor socotelilor\u2026 oamenii au aprins lumini \u015fi focurile din vatr\u0103 str\u0103luceau la fel de tare ca \u00eentr-o sear\u0103 de toamn\u0103 f\u0103r\u0103 lun\u0103\u2026 p\u0103s\u0103rile de curte s-au dus la culcare, animalele \u00ee\u015fi c\u00e2ntau c\u00e2ntecul de sear\u0103 \u015fi liliecii au \u00eenceput s\u0103 zboare. Dar oamenii \u015ftiau c\u0103 noaptea nu venise\u2026\u201d (Massachusetts). 234","\u00cen Salem \u015fi \u00een alte locuri s-au \u0163inut adun\u0103ri religioase \u00een care acest fenomen a fost identificat cu profe\u0163ia din Matei 24,29\u2026 Dup\u0103 ora 11 \u00eentunericul a devenit \u015fi mai dens. \u00cen unele p\u0103r\u0163i era at\u00e2t de \u00eentuneric \u00eenc\u00e2t oamenii nu puteau s\u0103-\u015fi continue activit\u0103\u0163ile casnice f\u0103r\u0103 lumini\u2026 \u00centinderea acestui fenomen a fost extraordinar\u0103. Tot estul american s-a \u00eentunecat. De la Albany la Palmouth se l\u0103sase o noapte stranie... cu o or\u0103 sau dou\u0103 \u00eenainte de timpul serii, cerul a \u00eenceput s\u0103 se limpezeasc\u0103 \u00een parte dar era \u00eenc\u0103 acoperit de o cea\u0163\u0103 mare \u015fi grea. Dup\u0103 o scurt\u0103 apari\u0163ie a soarelui \u00een amurg, s-a l\u0103sat un \u00eentuneric complet, ca \u015fi cum s-ar fi stins toate luminile din univers. De\u015fi a r\u0103s\u0103rit apoi luna plin\u0103, ea nu a risipit deloc acel \u00eentuneric sinistru. Abia dup\u0103 miezul nop\u0163ii s-a risipit \u00eentunericul \u015fi atunci luna a ap\u0103rut ca o pat\u0103 de s\u00e2nge pe cer. De fapt \u015fi \u00een nop\u0163ile anterioare luna fusese ro\u015fiatic\u0103. Acest eveniment a r\u0103mas \u00een istoria american\u0103 sub numele de \u201eZiua \u00centunecat\u0103\u201d \u015fi este amintit \u00een dic\u0163ionarul Merriam Webster (ed. 1950) \u015fi \u00een multe alte documente ale epocii, prin- tre care poezia lui J. G. Whittier \u201eAbraham Decenport\u201d. Contemporanii credincio\u015fi au v\u0103zut \u00een aceasta o \u00eemplinire a profe\u0163iilor din Ioel 2,31; Mat. 24,29; Apoc. 6,12. Ordinea cronologic\u0103 realizat\u0103 de \u00eemplinirea acestor profe\u0163ii, exact a\u015fa cum fusese pre- zis, a determinat pe cei serio\u015fi s\u0103 cerceteze profe\u0163iile. Iisus prezisese c\u0103 \u00eentunecarea soarelui trebuia s\u0103 aib\u0103 loc imediat dup\u0103 scurtarea zilelor de str\u00e2mtorare. Aceste zile, pe care protes- tan\u0163ii din acel timp le identificau cu cei 1260 de ani de persecu\u0163ie, s-au \u00eencheiat la 1798 dar str\u00e2mtorarea (persecu\u0163ia) a \u00eencetat aproape complet \u00eenainte de 1780, cum s-a amintit mai sus, prin \u00eendep\u0103rtarea influen\u0163ei iezuite \u015fi inchizi\u0163ionale. De asemenea, \u00een Apocalipsa era prev\u0103zut mai \u00eent\u00e2i un mare cutremur de p\u0103m\u00e2nt, apoi \u00eentunecarea soarelui \u015fi \u00eenro\u015firea lunii\u2026 Explica- \u0163iile \u015ftiin\u0163ifice oferite nu sunt prea satisf\u0103c\u0103toare. Dar indiferent de cauzele acestor fenomene, ele au fost unice \u00een felul lor, au fost prezise cu nou\u0103sprezece veacuri \u00eenainte \u015fi s-au realizat exact la timpul \u015fi \u00een ordinea prev\u0103zut\u0103 de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Acesta este o provocare pentru to\u0163i cei ce g\u00e2ndesc. Nu foarte mul\u0163i au fost influen\u0163a\u0163i \u00een cercet\u0103rile lor religioase de aceste fenomene pre- vestitoare. Protestan\u0163ii ca \u015fi cre\u015ftin\u0103tatea \u00een general, ajunseser\u0103 \u00eentr-o moarte spiritual\u0103 ase- menea Bisericii din Sardes descris\u0103 \u00een Apoc. 3, era nevoie de o trezire a adev\u0103ratului spirit cre\u015ftin. Era necesar\u0103 o mi\u015fcare de rede\u015fteptare a interesului pentru Biblie, pentru misionarism, pentru preg\u0103tirea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi a \u00eentregii lumi. Numai studiul profe\u0163iilor \u015fi \u00een\u0163elegerea sem- nelor revenirii lui Christos puteau trezi acel spirit. Numai un asemenea curent putea face o se- parare spiritual\u0103 \u00eentre adev\u0103r \u015fi fal\u015fii cre\u015ftini, numai observarea uimitoarelor \u00eempliniri ale pro- fe\u0163iilor biblice, puteau restabili \u00eencrederea \u00een Biblie, care era tot mai mult atacat\u0103 de diverse curente culturale anticre\u015ftine. \u00cen aceast\u0103 genera\u0163ie a tr\u0103it \u015fi Manuel de Lacunza, un iezuit din Chile, care a studiat \u015fi a scris asupra profe\u0163iilor \u00eentre anii 1779-1791. El fusese alungat din Chile \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i iezui\u0163i \u00een 1767 dup\u0103 ce deja devenise cunoscut ca un talentat predicator. \u00cen cele din urm\u0103 s-a stabilit la Bologna \u00een Italia, unde a \u00eenceput s\u0103 studieze mai profund patristica \u015fi profe\u0163iile bi- blice, citind toate comentariile pe care le-a putut g\u0103si. \u00cen 1779 s-a devotat exclusiv studiului Bibliei. Rodul celor 20 de ani de studiu a fost scrierea sa \u00een limba spaniol\u0103 La Venida Del Mesia en Gloria Y Magestad (Venirea lui Mesia \u00een glorie \u015fi maiestate), scris\u0103 sub pseudo- nimul \u201eRabi Juan Josafa ben Ezra\u201d, ca \u015fi cum ar fi fost un evreu cre\u015ftinat. Lacunza accentua premilenianismul adic\u0103 revenirea lui Iisus la \u00eenceputul mileniului. \u00cen ciuda faptului c\u0103 premilenianismul lui Lacunza men\u0163inea \u00eenc\u0103 unele erori de interpretare, cartea sa tradus\u0103 \u015fi tip\u0103rit\u0103 postum a influen\u0163at mult genera\u0163ia urm\u0103toare. Ea a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri, \u00een Europa \u015fi \u00een Lumea Nou\u0103, impulsion\u00e2nd \u00een general Anglia. Scriitorii catolici proeminen\u0163i erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i: unii atacau iar al\u0163ii ap\u0103rau cartea. Ea a fost pus\u0103 la indexul c\u0103r\u0163ilor interzise \u00een 1824 deoarece iezuitul Lacunza nu era doar un individ, el nu era de acord cu in- 235","terpretarea catolic\u0103 a profe\u0163iei \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, scrisese \u00eentr-o limb\u0103 vorbit, nu \u00een la- tin\u0103. Climatul spiritual prerevolu\u0163ionar \u00cenainte de a schi\u0163a revolu\u0163ia francez\u0103 care, \u00een cele din urm\u0103, a dat Romei papale \u201erana de moarte\u201d trebuie s\u0103 amintim climatul spiritual care a generat o asemenea r\u0103sturnare formi- dabil\u0103 a societ\u0103\u0163ii franceze. Secolul XVIII a fost supranumit secolul luminilor deoarece \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 a ap\u0103rut o pleiad\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi oameni politici care au promovat cultura \u015fi au militat \u00eempotriva clerica- lismului. Iluminismul a cuprins spirite de diverse orient\u0103ri filozofice \u015fi nu pu\u0163ine personalit\u0103\u0163i religioase. Dar pe m\u0103sur\u0103 ce secolul se maturiza, s-a putut observa tendin\u0163a principal\u0103 de esen\u0163\u0103 ra\u0163ionalist\u0103, filozofic\u0103, mo\u015ftenit\u0103 de la precursorii umani\u015fti-unitarieni. Pe plan social, iluminismul corespunde dezvolt\u0103rii burgheziei iar pe plan politic reprezint\u0103 sublinierea auto- rit\u0103\u0163ii statului pe baze ra\u0163ionale. Filozofii acestei epoci au devenit profe\u0163ii unei lumi noi \u00een care ra\u0163iunea uman\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 tot mai mult control iar Dumnezeu \u015fi credin\u0163a \u00een providen\u0163a Sa trebuiau s\u0103-\u015fi restr\u00e2ns\u0103 controlul. Dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei p\u0103reau s\u0103 justifice speran\u0163ele pe care omul \u015fi le punea \u00een ra\u0163i- une, de\u015fi oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 nu era \u00een afara cre\u015ftinismului, \u00een cea mai mare parte. Premizele ra\u0163ionalismului erau: refuzul oric\u0103rei forme de tradi\u0163ie, accentuarea ra\u0163iunii ca ultim\u0103 norm\u0103, acceptarea metodei \u015ftiin\u0163ifice ca norm\u0103 de cercetare \u00een orice domeniu. Din acest punct de vedere, Biblia era un dat al tradi\u0163iei (ca \u00een concep\u0163ia catolic\u0103) iar interpretarea ei (catolic\u0103 sau protestant\u0103) era de asemenea tradi\u0163ie. Critica textului sacru a avansat astfel \u00een detrimentul concep\u0163iei despre revela\u0163ia profetic\u0103 \u015fi aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t dogmatis- mul fundamentalist al \u201eortodoxiei\u201d protestante \u015fi catolice era mai \u00een\u0163epenit. Ca \u015fi pietismul \u015fi metodismul, ra\u0163ionalismul era o reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de caren\u0163ele unui cre\u015ftinism tradi\u0163ionalist \u015fi dog- matist care oferea catechisme \u00een locul liberei cercet\u0103ri a Bibliei. Fenomenul este desigur mai complex \u015fi mai nuan\u0163at, deoarece exist\u0103 at\u00e2tea tipuri de ra\u0163ionalism c\u00e2te ra\u0163iuni \u00eendr\u0103zne\u0163e sunt. \u00cen principiu, chiar dac\u0103 nu putem fi de acord c\u0103 ra\u0163iunea singur\u0103 poate reconstitui \u00een abstract adev\u0103rul despre lume, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 premizele filozofilor con\u0163in adesea elemente de adev\u0103r care sunt verificate de experien\u0163\u0103. Poate c\u0103 pericolul a venit de la absolu- tizare, de la dorin\u0163a de a fi original, de la tenta\u0163ia de a privi totul prin propria experien\u0163\u0103 (sau chiar de a dispre\u0163ui experien\u0163a) \u015fi de la s\u0103r\u0103cia artelor\u2026 Toate acestea pot fi adev\u0103rate dar nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 obiectul cercet\u0103rii (lumea) estre infinit de complex, \u00een timp ce in- strumentul cercet\u0103rii (ra\u0163iunea) este imperfect \u015fi fragil. Mai mult, exist\u0103 mai degrab\u0103 ra\u0163iuni dec\u00e2t ra\u0163iune \u015fi fiecare este la r\u00e2ndul ei dependent\u0103 \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 de propriul subcon\u015fti- ent ira\u0163ional. Filozofii creeaz\u0103 sisteme abstracte pornind de la credin\u0163a \u00een premizele pe care cl\u0103desc, printre care una este c\u0103 ra\u0163iunea poate g\u0103si adev\u0103rul singur\u0103. Astfel s-a creat un cult la ra\u0163iunii cu mult \u00eenainte de revolu\u0163ie. Francezul Descartes (m. 1650) pleca de la \u00eendoial\u0103 ca metod\u0103 de stabilire ra\u0163ional\u0103 a adev\u0103rului. Totu\u015fi credea \u00een Dumnezeu \u015fi nu nega valoarea experien\u0163ei ca surs\u0103 a cunoa\u015fterii. Englezul Hobbes (m. 1679) s-a situat pe pozi\u0163ia unui senzualism materialist \u00eembinat cu ra\u0163io- nalism. El a sugerat metode critice de studiu la Bibliei \u015fi a comb\u0103tut autenticitatea mozaic\u0103 al Pentateucului (primele cinci c\u0103r\u0163i ale Bibliei). Evreul olandez, Spinoza (m. 1677) a construit un sistem panteist sau chiar materialist, \u00een care materia este numit\u0103 Dumnezeu. \u00een ceea ce pri- ve\u015fte Biblia, el nu accepta realitatea minunilor \u015fi cerea ca Biblia s\u0103 fie tratat\u0103 ca orice alt\u0103 carte. Englezul Locke (m. 1704) a continuat linia empirist-materialist\u0103 a lui Bacon \u015fi Hobbe. El fundamenteaz\u0103 totul pe experien\u0163\u0103 dar admi\u0163\u00e2nd \u015fi reflec\u0163ia ca izvor aparte \u015fi secundar, al cunoa\u015fterii. El a fost unul dintre \u00eentemeietorii deismului, filozofiei care porne\u015fte de la exis- 236","ten\u0163a Creatorului dar f\u0103r\u0103 a-I \u00eeng\u0103dui vreun amestec supranatural \u00een lumea pe care creat-o. Dumnezeul dei\u015ftilor este transcendent, \u00eendep\u0103rtat \u015fi nu lucreaz\u0103 dec\u00e2t prin legile naturii de care este legat. Pentru Locke, cre\u015ftinismul este bun numai fiindc\u0103 nu este contrar ra\u0163iunii \u015fi religiei naturale. Deismul nu are nevoie de revela\u0163ia special\u0103, biblic\u0103. El fundamenteaz\u0103 mo- rala pe legile naturii, pe ra\u0163iunea \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 admit\u0103 nevoia descoperirii divine prin profe\u0163ii. Dac\u0103 admiteau Biblia, o socoteau ca pe o republicare a religiei naturii. Ei spuneau c\u0103 acolo unde cre\u015ftinismul \u00eenva\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t religia natural\u0103, surplusul se datoreaz\u0103 super- sti\u0163iei \u015fi coruperii religiei. Pentru ei, religia natural\u0103 era perfect\u0103 \u00een sine, ra\u0163iunea fiind ultimul ghid. Deismul englez a influen\u0163at \u015fi pe unii de pe continent, \u00een special din Germania \u015fi Fran\u0163a. \u00cen Germania ilumini\u015ftii subliniau con\u015ftiin\u0163a individual\u0103 ca fiind ultima norm\u0103 \u00een deci- derea adev\u0103rului religios. Christian Wolff (m. 1754) a continuat ra\u0163ionalismul lui Leibniz pu- n\u00e2nd religia natural\u0103 mai presus de revela\u0163ie. Reimarus (m. 1768) nega revela\u0163ia special\u0103 \u015fi \u00eencerca s\u0103 interpreteze pe Iisus \u015fi pe apostoli ca pe ni\u015fte revolu\u0163ionari sociali-politici. Lessing (m. 1781) socotea c\u0103 Biblia a fost bun\u0103 c\u00e2ndva pentru copil\u0103ria omenirii dar acum omul este matur \u015fi poate fi c\u0103l\u0103uzit de propria ra\u0163iune. Englezul David Hume (m. 1776) construie\u015fte un sistem agnostic \u015fi sceptic, \u00eentemeindu-\u015fi teoria cunoa\u015fterii numai pe experien\u0163\u0103 \u015fi subliniind c\u0103 \u00een afar\u0103 de experien\u0163a sim\u0163urilor nu putem cunoa\u015fte nimic. El \u015fi-a extins filozofia \u015fi asupra religiei afirm\u00e2nd c\u0103 existen\u0163a lui Dumnezeu nu poate fi dovedit\u0103. \u00cen timp ce dei\u015ftii a\u015fezau ra\u0163iunea mai presus de revela\u0163ie \u015fi \u00cel proclamau pe Dumnezeu numai \u00een m\u0103sura \u00een care ra\u0163iunea uman\u0103 \u00cel putea de- fini, scepticii (agnosticii) refuzau religia pentru c\u0103 ra\u0163iunea nu putea afla adev\u0103rul. Este exact cealalt\u0103 extrem\u0103. Deismul ra\u0163ionalist \u00eencurajeaz\u0103 \u00een om trufia luciferic\u0103 iar scepticismul tinde s\u0103-l considere pe om doar cu pu\u0163in mai mult dec\u00e2t un animal. \u00cen Germania, Immanuel Kant (m. 1804) evreu de origine, dezvolt\u0103 idei asem\u0103n\u0103toare lui Hume \u00eentr-un sistem de g\u00e2ndire de o influen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103. El a fost marele critic al ra\u0163ionalis- mului. Dar prin tezele sale agnostice el love\u015fte puternic, de\u015fi indirect \u015fi religia relevat\u0103. A so- cotit ca \u015fi ra\u0163ionali\u015ftii. C\u0103 morala trebuie epurat\u0103 de religie. \u00cen Anglia episcopul Berkeley (m. 1753) a fost principalul reprezentant al idealismului subiectiv. Pentru el lucrurile obiective nu existau \u00een realitate ci numai \u00een idee\u2026 El p\u0103stra ideea de Dumnezeu \u015fi se opunea materialismului ce tindea spre ateism dar filozofia sa era un spiritualism pur care nu izvora din Biblie. \u00cen Fran\u0163a, toate curentele ra\u0163ionaliste anticre\u015ftine au prins r\u0103d\u0103cini puternice \u015fi au dat na\u015ftere unor fenomene de anticre\u015ftinism care frizau ateismul. \u00cen opozi\u0163ie cu iezuitismul, ra\u0163i- onalismul francez s-a dezvoltat cu o anumit\u0103 \u00eend\u00e2rjire. Pierre Bayle (m. 1706) sceptic \u015fi critic al religiei, sus\u0163inea posibilitatea existen\u0163ei unei societ\u0103\u0163i compuse din atei, exclusiv. Montes- quieu (m. 1755) a satirizat religia de pe pozi\u0163ii deiste \u015fi politice. Scepticismul \u015fi deismul au avut o larg\u0103 acceptare \u00een Fran\u0163a, d\u00e2nd na\u015ftere la legiuni de liber-cuget\u0103tori\u201d \u015fi \u201espirite tari\u201d. Dup\u0103 jum\u0103tatea secolului, \u00een Fran\u0163a mai mult dec\u00e2t \u00een Germania, au ap\u0103rut mul\u0163i filozofi po- pulari cu puternice tendin\u0163e anticre\u015ftine \u00eembiba\u0163i de spirit satiric la adresa Bisericii \u015fi religiei Bibliei. Pierre Chaunu descrie astfel acest fenomen: \u201e\u2026Pretutindeni Dumnezeul cre\u015ftinilor este adus pe banca acuza\u0163iei. Este greu s\u0103 ne \u00eenchipuim p\u00e2n\u0103 unde merge o ur\u0103 care, \u00een sf\u00e2r\u015fit, se exprim\u0103 dup\u0103 ce a fost mult\u0103 vreme st\u0103p\u00e2nit\u0103. \u00cencep\u00e2nd de la D\u2019Holbach \u015fi p\u00e2n\u0103 la descre\u015ftin\u0103torii din 1793-1794, Fran\u0163a a avut bolnavii s\u0103i obseda\u0163i de moartea lui Dumnezeu, mica sa cohort\u0103 de du\u015fmani ai lui Iisus Christos\u2026\u201d (Civiliza\u0163ia Europei \u00een secolul luminilor, vol. 1, pag. 400, ed. Meridiane, 1986). Un recunoscut \u201epatriarh\u201d al filozofilor anticre\u015ftini francezi a fost preotul Meslier din Etrepigny, un om mediocru \u015fi vulgar care a l\u0103sat \u00een urma sa o carte ca rod al unei \u201euri mace- rate\u201d de-a lungul unei vie\u0163i de plictisitoare impostur\u0103 (cartea a ap\u0103rut \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103, ed. Enci- clopedic\u0103, 1972, \u00een colec\u0163ia Orizonturi, sub semn\u0103tura lui Gh. Br\u0103tescu: \u201eTestamentul p\u0103rin- telui Meslier\u201d, \u00een cadrul eforturilor autorit\u0103\u0163ilor comuniste de a \u201emilitantiza\u201d ateismul). 237","Meslier \u00ee\u015fi pierduse credin\u0163a dar nu dorea s\u0103-\u015fi piard\u0103 locul de preot \u015fi nici s\u0103 ri\u015fte ceva\u2026 El \u015fi-a exprimat dorin\u0163a, postum \u00eens\u0103, ca to\u0163i mai marii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi to\u0163i nobilii s\u0103 fie sp\u00e2nzura\u0163i \u015fi strangula\u0163i cu ma\u0163e de preo\u0163i. Dar preacucernicul n-a precizat dac\u0103 se refer\u0103 numai la preo\u0163ii credincio\u015fi, fanatici din sinceritate sau \u015fi la ipocri\u0163i de felul s\u0103u. Cazul s\u0103u este tipic pentru o bun\u0103 categorie de clerici francezi de la sf\u00e2r\u015fitul secolului \u201eluminilor\u201d \u015fi interesant totodat\u0103 deoarece clasicii anticre\u015ftinismului francez l-au salutat pe Meslier ca pe un erou \u015fi ca pe un precursor. Dar Melier n-a fost singurul prelat francez care s\u0103 apuce pe f\u0103ga\u015ful acesta. Mul\u0163i c\u0103lug\u0103ri \u015fi preo\u0163i \u00een ultima parte a secolului, deveniser\u0103 aproape atei. Imoralitatea era foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een cler ca \u015fi \u00een nobilime. \u015ei se poate afirma c\u0103 necredin\u0163a. Imoralitate \u015fi ideile re- volu\u0163ionare au fost nutrite \u00een primul r\u00e2nd de reprezentan\u0163i ai vechiului regim. Cel mai influent filozof anticre\u015ftin din aceast\u0103 perioad\u0103 a fost Voltaire (m. 1778). Concep\u0163ia sa era \u00een esen\u0163\u0103 deist\u0103. Dup\u0103 1751, evolueaz\u0103 c\u0103tre un teism ca reac\u0163ie fa\u0163\u0103 de ate- ismul aripii st\u00e2ngi a enciclopedi\u015ftilor. Anticre\u015ftinismul s\u0103u dublat de g\u00e2ndirea sa social-poli- tic\u0103 a avut un rol imens \u00een stimularea iluminismului european \u015fi \u00een preg\u0103tirea ideologiei care a dus \u00een final la revolu\u0163ie. Rousseau (m. 1778) a fost un filozof naturalist car sus\u0163inea c\u0103 omul este bun de la na- tur\u0103, numai societatea \u00eel stric\u0103. El vede originea nedrept\u0103\u0163ii sociale \u00een proprietatea particular\u0103 care duce la apari\u0163ia statului \u015fi la despotism. A criticat religia \u015fi Biserica identific\u00e2ndu-le cu fanatismul. Religia sa era un deism \u00eentemeiat pe sentiment. Credea c\u0103 morala este \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een om \u015fi era de p\u0103rere c\u0103 sentimentul trebuie s\u0103 primeze asupra ra\u0163iunii. Rousseau m\u0103rturisea c\u0103 este uimit de m\u0103re\u0163ia Scripturii \u015fi c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 ea, scrierile filozofilor, cu tot orgoliul lor, sunt m\u0103runte. Admitea inspira\u0163ia divin\u0103 a Bibliei, sub influen\u0163a educa\u0163iei sale de la Geneva. Adu- sese cu el un spirit calvinist transformat de influen\u0163a ultraliberalismului ra\u0163ionalist \u015fi de cre- din\u0163a \u00een dubla inspira\u0163ie, \u00een lumina interioar\u0103, asemenea quakerilor. El a influen\u0163at direct re- volu\u0163ia prin ideile sale social-politice revolu\u0163ionare. R\u0103sp\u00e2ndirea spiritului ireligios \u00een popor s-a observat \u00een Fran\u0163a dup\u0103 1750 c\u00e2nd a \u00eence- put s\u0103 scad\u0103 cererea de tip\u0103rituri religioase. Pe la 1660-1770 morala sexual\u0103 \u00eencepe s\u0103 schimbe \u00een ora\u015fele mari iar dup\u0103 1780 noua moral\u0103 sexual\u0103 se extinde \u015fi la \u0163ar\u0103. \u00cen 1789, la \u00eenceputul revolu\u0163iei, Parisul era deja descre\u015ftinat \u00een cea mai mare parte. Acest secol fatal i-a mai dat pe La Mettrie (m. 1751), Helvetius (m. 1778) \u015fi pe Dide- rot (M. 1784), D\u2019Alambert (m. 1783), D\u2019 Holbach 8M. 1789) care \u00eempreun\u0103 cu Voltaire \u015fi Rousseau, au publicat Marea Enciclopedie. La Mettrie s-a situat pe pozi\u0163ia senzualismului materialist. Helevetius \u00eel urmeaz\u0103. Diderot evolueaz\u0103 \u015fi mai mult pe aceea\u015fi cale fiind un ma- terialist. D\u2019Alemabert, colaboratorul s\u0103u principal, era ateist, evit\u00e2nd totu\u015fi de a o m\u0103rturisi deschis. D\u2019Holbach a expus \u00een modul cel mai sistematic materialismul mecanicist \u015fi a atacat cre\u015ftinismul de pe pozi\u0163ii ateiste. Lozinca lansat\u0103 de Voltaire \u015fi v\u00e2nturat\u0103 de acest curent anticre\u015ftin era: \u201eEcrasez l\u2019infame!\u201d ceea ce \u00eenseamn\u0103. Strivi\u0163i tic\u0103loasa (sau tic\u0103losul)!, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin acesta Biserica cre\u015ftin\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp pe \u00eentemeietorul ei, Iisus. Dar la sf\u00e2r\u015fitul secolului \u201eluminilor\u201d a proliferat \u015fi alte soiuri de anticre\u015ftinism. O anumit\u0103 alunecare din mediul pietist a dat na\u015ftere, prin \u00eencurajarea misticismului, la mi\u015fc\u0103ri paramistice \u015fi teofizice. Vizionarul Swedenborg (m. 1772) modifica Scriptura, dialoga cu mor\u0163ii. \u00cen Fran\u0163a, chiar \u00een ajunul revolu\u0163iei, Franz A. Mesmer, un \u00eenv\u0103\u0163at austriac, prieten al familiei Mozart, face uluitoare demonstra\u0163ii parapsihologice de \u201emagnetism animal\u201d. Mesmeromania cuprinsese \u00eentregul Paris. Curteni \u015fi oameni de r\u00e2nd veneau la re\u015fedin\u0163a ma- gului austriac pentru cur\u0103 magnetic\u0103. Toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi procura h\u00e2rdaie cu ap\u0103 \u201emagnetizat\u0103\u201d \u015fi \u00eentr-o zi au putut fi v\u0103zu\u0163i pe o strad\u0103 parizian\u0103 mul\u0163i oameni lega\u0163i cu funii de un copac pe care-l \u201emagnetizase\u201d Mesmer. De\u015fi Mesmer \u00eensu\u015fi a fost nevoit s\u0103 plece din Fran\u0163a imediat \u00eenainte de revolu\u0163ie, deoarece forurile \u015ftiin\u0163ifice nu i-au confirmat \u201edescoperirea\u201d sa, el a l\u0103sat \u00een urm\u0103 discipoli, dintre care unii au pus temeliile hipnozei moderne. Este interesant de \u015ftiut 238","c\u0103 una dintre acuza\u0163iile aduse metodei mesmeriste era potolirea crizelor paroxiste (cauzate de \u201etratamentul\u201d magic) prin satisfac\u0163ii carnale. \u00cen Elve\u0163ia, pastorul Lavater, fiu de medic \u015fi pietist, alunec\u0103 \u00een ocultism \u00een a\u015fteptarea unei lumin\u0103ri mistice \u015fi a \u00eentemeiat o \u015ftiin\u0163\u0103 nou\u0103, fiziognomia, \u00eencercarea de a citi caracterul moral \u00een tr\u0103s\u0103turile strict fizice ale fe\u0163ei, \u201ecunosc\u00e2nd\u201d astfel trecutul, prezentul \u015fi viitorul cuiva. Francezul Saint-Martin practica un ocultism care l-a trimis la spiritismul lui Swednborg, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i indivizi de tipul acesta, reu\u015fe\u015fte s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een francmasone- rie, chiar \u00een Fran\u0163a unde lojile masonice erau puternic ra\u0163ionaliste. \u00cen Germania, ramura mistic\u0103 a francmasoneriei era reprezentat\u0103 de o continuare a fr\u0103- \u0163iei rosieruciene care ap\u0103ruse \u00een urma scrierilor lui Valentin Andreas. Lojile masonice au fa- cilitat mult dezvoltarea organizat\u0103 \u015fi subteran\u0103 a unui spirit revolu\u0163ionar care urm\u0103rea r\u0103stur- narea lumii vechi \u015fi cl\u0103direa unei alteia noi. Nu a existat o ideologie uniform\u0103 sau program universal, dar spiritul ra\u0163ionalist \u015fi cel ocult \u00ee\u015fi d\u0103deau m\u00e2na \u00een secret contra suprema\u0163iei cre\u015f- tinismului. \u00centre masoni, puteau fi \u00eent\u00e2lni\u0163i cabali\u015fti evrei sau cre\u015ftini, discipoli ai teozofului Boehme, astrologi etc. Este semnificativ faptul c\u0103 direc\u0163ia nou\u0103, cu tendin\u0163\u0103 revolu\u0163ionar\u0103, deist\u0103, apare \u00een francmasonerie \u00een secolul al XVIII-lea mai \u00eent\u00e2i \u00een aceea\u015fi Anglie de unde izvor\u00e2se deismul, apoi de la 1725 pe continent \u015fi \u00een America. Chiar personalit\u0103\u0163i de prim rang erau membre a societ\u0103\u0163ilor secrete masonice. De exemplu Frederik II a fost marele maestru al lojii din Berlin. O alt\u0103 societate secret\u0103 \u00eenrudit\u0103, \u00eens\u0103 mai extrem\u0103, a fost fondat\u0103 de Adam Weishaupt, profesor din Bavaria, societate numit\u0103 \u201eOrdinul Ilumini\u015ftilor\u201d. \u00cen Germania aceast\u0103 fr\u0103\u0163ie a fost reprimat\u0103 de la 1785. Se afirm\u0103 cvasiunanim c\u0103 francmasoneria a avut un rol important \u00een declan\u015farea revolu\u0163iei franceze. Spiritul timpului nu era at\u00e2t de ra\u0163ionalist \u015fi de ateist cum se pretindea. Era un spirit lumesc, de esen\u0163\u0103 natural\u0103, p\u0103g\u00e2n\u0103, supus unor instincte agitate de o ur\u0103 satanic\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi cre\u015ftinismului compromis. \u00cen Germania, Lessing se \u00eentorcea c\u0103tre panteismul indian. \u00cen spatele lui Swedenborg \u015fi Lessing, o bun parte din Europa saloanelor, mia ales \u00een Germania, apucase pe drumul oriental al transmigra\u0163iei sufletelor (de aici s-a ad\u0103pat mai t\u00e2r- ziu \u015fi Eminescu pe c\u00e2nd era student la Viena \u015fi Berlin, scriind apoi \u201eAvatarii Faraonului \u201d precum \u015fi diverse poezii). \u00cen c\u0103utarea libert\u0103\u0163ii totale \u015fi a senza\u0163iilor tari, se mergea uneori p\u00e2n\u0103 la satanism, c\u0103ci vr\u0103jitoria, \u00een ciuda persecu\u0163iilor severe (care f\u0103cuser\u0103 destule victime nevinovate), nu disp\u0103ruse. \u00cen plin iluminism, oamenii \u00eenc\u0103 mai credeau \u00een vr\u0103jitorie, chiar c\u00e2nd se \u00eendoiau de Biblie. \u015etefan Zweig poveste\u015fte cazul amuzant al unor doamne pariziene care s-au l\u0103sat ademenite de o \u201evr\u0103jitoare\u201d din curiozitate \u015fi dorin\u0163a (specific revolu\u0163ionar- francez\u0103) de a avea rela\u0163ii intime cu diavolul, a\u015fa cum zvoneau pove\u015ftile populare hr\u0103nite de fanatismul religios. Vr\u0103jitoarea le-a condus \u00eentr-o cl\u0103dire anume din suburbiile ora\u015fului de unde istea\u0163a vr\u0103jitoare s-a f\u0103cut nev\u0103zut\u0103 cu tot cu hainele doamnelor care au r\u0103mas dezbr\u0103- cate \u00een camera al\u0103turat\u0103 \u00een a\u015fteptarea iubitului negru pe care \u015fi-l aleseser\u0103. Chiar dac\u0103 asemenea \u00eent\u00e2lniri sunt imposibile, (cu excep\u0163ia unei experien\u0163e sugestioniste) dorin\u0163a experien\u0163elor faustiene a fost \u015fi este \u00eenc\u0103 legat\u0103 de spiritul anticre\u015ftin, \u00een ciuda ra\u0163ionalismului afi\u015fat\u2026 Nu spunea oare Rouseau c\u0103 omul este bun de la natur\u0103 \u015fi c\u0103 sentimentul este mai presus de ra\u0163iune? Teoria lui putea fi \u00een\u0163eleas\u0103 \u00eentr-un mod freudian \u015fi dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la satanism. Luminosul secol era bolnav \u015fi numai o demonstra\u0163ie paroxist\u0103 (ca sub bagheta unui Mesmer) \u00eel mai putea vindeca de trufia ra\u0163ionalist\u0103. Dumnezeu \u00censu\u015fi nu putea face ceva mai bun \u015fi mai \u00een\u0163elept dec\u00e2t s\u0103-i lase pe oameni s\u0103-\u015fi vad\u0103 rezultatul propriilor lor hot\u0103r\u00e2ri \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 aduc\u0103 o par\u0163ial\u0103 r\u0103spl\u0103tire, ca o solemn\u0103 promisiune papismului, care d\u0103duse lumii lec\u0163ii de ur\u0103 \u015fi fanatism. \u201eFiindc\u0103 au sem\u0103nat v\u00e2nt, vor secera furtun\u0103\u201d (Osea 8:7). 239","\u00cen Lumea Nou\u0103, coloniile engleze erau \u00een r\u0103zboi cu metropola \u00eenc\u0103 din 1775. Lupta americanilor pentru independen\u0163\u0103 era \u00een acela\u015fi timp o revolu\u0163ie care avea s\u0103 duc\u0103 la na\u015fterea unui mare \u201eimperiu\u201d republican, \u00eentemeiat pe cea mai progresist\u0103 constitu\u0163ie. Nicolae Iorga sublinia diferen\u0163a dintre Revolu\u0163ia Francez\u0103 \u015fi Revolu\u0163ia American\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Revolu\u0163ia American\u0103 a \u00eensemnat \u00eentr-adev\u0103r o cucerire a libert\u0103\u0163ii, cre\u00e2nd un popor, mai apoi o constitu\u0163ie. Iar constitu\u0163ia american\u0103 unic\u0103 reflect\u0103 idei de libertate, de origine evanghelic\u0103 \u015fi umanist\u0103. Revolu\u0163ia Francez\u0103 \u00eens\u0103, a pornit de la abstrac\u0163iuni goale, cre\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i o constitu\u0163ie, nu un popor. Ea nu a cucerit libertatea, de\u015fi a afi\u015fat-o pe toate gardurile. \u00cen compara\u0163ie cu cea american\u0103, ea a fost un haos dirijat, din care supravie\u0163uitorii s-au \u00eentors iar\u0103\u015fi bucuro\u015fi la religie \u015fi la vechiul regim. Deismul se r\u0103sp\u00e2ndise \u015fi \u00een America, rousseauismul de asemenea. Dar acolo unde re- volu\u0163ia nu s-a \u00eentemeiat pe descre\u015ftinare, ci pe respectarea drepturilor fundamentale, filosofiile necre\u015ftine nu ma reprezentau o amenin\u0163are politic\u0103. Constitu\u0163ia american\u0103 a consfin\u0163it cele mai profunde libert\u0103\u0163i umane, dup\u0103 modelul oferit de baptistul Roger Williams (care se considera seeker \u201ec\u0103ut\u0103tor\u201d). Acesta \u00eentemeiase pe p\u0103m\u00e2ntul american primul c\u0103min al libert\u0103\u0163ii adev\u0103rate. \u00cen 1776, americanii s-au declarat independen\u0163i de Imperiul Britanic. \u00cen 1777 au f\u0103cut proiectul unei federa\u0163ii, care s\u0103 se numeasc\u0103 Statele Unite ale Americii. \u00cen 1782 se \u00eencheie armisti\u0163iul, iar un an mai t\u00e2rziu, Marea Britanie recuno\u015ftea independen\u0163a SUA. \u00cen anul izbucnirii Revolu\u0163iei Franceze (1789) a avut loc prima \u00eentrunire a Congresului american la New York, unde George Washington, comandantul suprem al armatei de eliberare, a fost ales ca primul pre\u015fedinte al Americii. \u00cen acela\u015fi an au fost propuse importante amendamente la constitu\u0163ie, ratificate \u00een 1791, potrivit declara\u0163iei drepturilor omului. Primul amendament, a\u015fezat \u00een frunte, datorit\u0103 importan\u0163ei sale, suna astfel: Congresul nu poate propune o lege care s\u0103 instituie o religie sau s\u0103 opreasc\u0103 liberul exerci\u0163iu al unei religii; sau care s\u0103 abroge libertatea cuv\u00e2ntului, ori a presei, sau dreptul cet\u0103\u0163enilor de a se \u00eentruni pa\u015fnic \u015fi de a adresa guvernului peti\u0163ii pentru remedierea unor nemul\u0163umiri. Influen\u0163a acestei legisla\u0163ii asupra \u00eentregii lumi este cunoscut\u0103. Cum spunea Thomas Paine \u00een cunoscutul s\u0103u pamflet: O, voi care iubi\u0163i omenirea! Voi care v\u0103 \u00eempotrivi\u0163i at\u00e2t tiraniei, c\u00e2t \u015fi tiranului, \u00eenainte! Fiecare col\u0163 de p\u0103m\u00e2nt din Lumea Veche e cople\u015fit de asuprire. Libertatea a fost h\u0103r\u0163uit\u0103 de jur \u00eemprejurul globului. Asia \u015fi Africa au alungat-o demult. Europa o prive\u015fte ca pe o str\u0103in\u0103 iar Anglia i-a dat preaviz de plecare. Primi\u0163i pe aceast\u0103 fugar\u0103 \u015fi preg\u0103ti\u0163i-i din timp un azil pentru umanitate! \u00cen revolu\u0163ia american\u0103, Washington n-a avut nici un rival, \u00een timp ce Revolu\u0163ia Francez\u0103 a fost o hidr\u0103 cu mai multe capete, care s-au m\u00e2ncat unul pe altul. Francezii erau mereu \u00een c\u0103utarea omului providen\u0163ial, care s\u0103 salveze situa\u0163ia, iar constitu\u0163ia francez\u0103 a fost schimbat\u0103 de mai multe ori. Revolu\u0163ia Francez\u0103 Este dificil s\u0103 putem analiza cauzele \u015fi desf\u0103\u015furarea Revolu\u0163iei Franceze c\u00e2nd chiar istoricii au opinii diferite. \u00cen orice caz, caren\u0163ele vechiului regim (exploatarea crunt\u0103 a celor de jos, inegalitatea etc.), dec\u0103derea economic\u0103 \u015fi moral\u0103, r\u0103sp\u00e2ndirea ideilor anticre\u015ftine \u015fi a moralei anticre\u015ftine, r\u0103sp\u00e2ndirea ideilor revolu\u0163ionare prin cluburile iacobine, au fost cauze principale. Iacobinii au reprezentat partidul politic care a dat un program revolu\u0163iei \u015fi a desf\u0103\u015fu- rat-o \u00een numele poporului. Purtau ca simbol boneta ro\u015fie pe cap. Culoarea ro\u015fie, ca simbol al revolu\u0163iei, fusese folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een Asia Central\u0103 (anul 778), c\u00e2nd \u0163\u0103ranii r\u0103scula\u0163i au \u00een\u0103l\u0163at steagul ro\u015fu al luptei \u00eempotriva domina\u0163iei \u015fi exploat\u0103rii abbasizilor. Din r\u00e2ndul 240","iacobinilor au f\u0103cut parte principalii corifei ai revolu\u0163iei: Saint-Just, Hebert, Marat, Robespierre etc. Revolu\u0163ia Francez\u0103 a \u00eenceput \u00een urma adun\u0103rii St\u0103rilor Generale de la 5 mai 1789. Clasa de jos, poporul \u00een majoritate, prin reprezentan\u0163ii s\u0103i, au dob\u00e2ndit o autoritate f\u0103r\u0103 prece- dent \u00een momentul \u00een care reprezentan\u0163ii st\u0103rii a treia s-au numit Adunare Na\u0163ional\u0103 Constitu- ant\u0103. La 4 iulie poporul a luat cu asalt fort\u0103rea\u0163a Bastilia declar\u00e2nd revolu\u0163ia propriu-zis\u0103. \u0162\u0103- ranii au \u00eenceput s\u0103 se mi\u015fte determin\u00e2nd a\u015fa-numita \u201emare team\u0103\u201d; nobilimea a \u00eenceput s\u0103 emigreze \u00een mas\u0103. La 4 august Adunarea a votat desfiin\u0163area sistemului feudal, iar la 26 august s-a adoptat Declara\u0163ia Drepturilor Omului \u015fi Cet\u0103\u0163eanului, dup\u0103 modelul Revolu\u0163iei Engleze din 1689 (Declara\u0163ia Drepturilor) \u015fi al Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 a Americii din 1776. Declara\u0163ia prevedea \u00eentre altele c\u0103 nimeni nu poate fi tras la r\u0103spundere pentru opiniile sale, \u201efie ele chiar religioase, dac\u0103 prin manifestarea lor nu contravine ordinii publice stabilite prin lege\u201d. De asemenea se prevedea comunicarea liber\u0103 a ideilor, prin pres\u0103 \u015fi vorbire. Dar constitu\u0163ia aceasta a putut fi manipulat\u0103 de lideri \u00een folosul lor. \u00cen octombrie 1789 au avut loc noi mi\u015fc\u0103ri populare. Odat\u0103 cu anul 1790, Fran\u0163a era reorganizat\u0103 administrativ \u015fi unit\u0103 politic astfel \u00eenc\u00e2t francezii au putut serba evenimentul. La 24 august 1790, Adunarea a promulgat constitu\u0163ia civil\u0103 a clerului \u015fi reorganizarea Bisericii (catolice) ca biseric\u0103 na\u0163ional\u0103 (\u00een sensul c\u0103 nu va mai depinde politic de Roma). \u00cenc\u0103 din 1789, Revolu\u0163ia d\u0103duse la o parte Biserica Roman\u0103 ca biseric\u0103 de stat, stabilind libertatea cultului pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii. Protestan\u0163ii au fost declara\u0163i egali \u00een drepturi cu catolicii, iar din 1790 au fost declara\u0163i repu\u015fi \u00een drepturi \u015fi hugheno\u0163ii refugia\u0163i. S-au luat m\u0103suri \u015fi \u00een favoarea evreilor. \u00cenc\u0103 din 1789 s-au dat lovituri propriet\u0103\u0163ilor Bisericii, ale m\u0103n\u0103stirilor. Prin constitu\u0163ia civil\u0103 a clerului, Biserica \u00ee\u015fi pierdea privilegiile vechi, trebuia s\u0103 se supun\u0103 statului, iar supunerea aceasta trebuia s\u0103 fie consfin\u0163it\u0103 printr-un jur\u0103m\u00e2nt al clericilor fa\u0163\u0103 de stat. Aproape jum\u0103tate din num\u0103rul clericilor au jurat. Cel mai simplu ju- r\u0103m\u00e2nt era: Jur s\u0103 sus\u0163in cu toat\u0103 puterea mea libertatea, egalitatea \u015fi executarea legii, sau s\u0103 mor la postul meu. Cei ce r\u0103m\u0103seser\u0103 credincio\u015fi papismului tradi\u0163ional simpatizau cu preo\u0163ii care nu ju- rau. Papa Pius al VI-lea a refuzat adeziunea la constitu\u0163ia civil\u0103 a clerului, a condamnat principiile Revolu\u0163iei \u015fi a amenin\u0163at cu excomunicarea pe to\u0163i preo\u0163ii care nu-\u015fi retr\u0103geau ju- r\u0103m\u00e2ntul \u00een decurs de 60 de zile. Regele Fran\u0163ei ar fi vrut s\u0103 sprijine Papalitatea, dar a intrat \u00een conflict cu revolu\u0163ionarii. Pentru clericii care refuzau depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, era preg\u0103tit exilul \u00een Guyana Francez\u0103 sau zece ani de \u00eenchisoare. La \u00eenceput, revolu\u0163ionarii s-au mul\u0163umit doar cu acest jur\u0103m\u00e2nt, iar preo\u0163ii constitu\u0163io- nali s-au ar\u0103tat gata s\u0103 sprijine noul regim. \u00cen 1789, a fost proclamat\u0103 Republica Francez\u0103, de c\u0103tre Gr\u00e9goire, arhiepiscopul constitu\u0163ional al Parisului, \u00eenconjurat de o suit\u0103 de clerici conformi\u015fti. Totu\u015fi, majoritatea Conven\u0163iei era ostil\u0103 cre\u015ftinismului \u00eensu\u015fi, a\u015fa \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi clerul constitu\u0163ional era suspectat. \u00cen multe biserici s-au celebrat Te Deum-uri \u00eentru progresul Revolu\u0163iei. \u00cen februarie 1790, Adunarea a suspendat toate voturile monastice. Av\u00e2nd deja tendin\u0163e de autoguvernare \u201egallican\u0103\u201d, chiar \u00eenainte de Revolu\u0163ie, Biserica n-a f\u0103cut apel la pap\u0103. Totu\u015fi, papa a reac\u0163ionat, condamn\u00e2nd conceptul de democra\u0163ie \u015fi libert\u0103\u0163ile proclamate de Republic\u0103. Papalitatea nu putea suferi ideea c\u0103 legea deriv\u0103 din voin\u0163a poporului, c\u0103 to\u0163i cet\u0103\u0163enii au drept de vot, c\u0103 necatolicii au drepturi \u00eentr-un stat \u015fi \u00eenc\u0103 un drept egal de a de\u0163ine func\u0163ii publice. Dar protestul papei n-a fost publicat \u00een Fran\u0163a. De aici \u00eenainte Biserica Romano-Catolic\u0103 nu mai era biseric\u0103 de stat. Num\u0103rul dioce- zelor a fost redus mult, \u00eenvestitura papal\u0103 a fost desfiin\u0163at\u0103, s-au fixat salarii rezonabile, s-au reglementat alegerile. Clerul inferior, care avea de c\u00e2\u015ftigat, era chiar bucuros. Dar dup\u0103 30 octombrie 1790, un cardinal \u015fi 29 de episcopi au format nucleul unei opozi\u0163ii. De aceea Adu- nare a impus jur\u0103m\u00e2ntul civil. Acesta a dus la o divizare a Bisericii \u015fi chiar a laicilor, iar mai 241","departe la r\u0103zboi civil. Pastoralele papei din aprilie 1791, care condamnau Revolu\u0163ia, \u015fi opreau depunerea jur\u0103m\u00e2ntului sub amenin\u0163area cu excomunicarea, au dus la ascu\u0163irea conflictului. Regele care numai de nevoie admisese constitu\u0163ia, s-a preg\u0103tit de fug\u0103 \u00een iunie 1791, deghizat, \u00eempreun\u0103 cu regina. Dar au fost prin\u015fi \u015fi \u00eentemni\u0163a\u0163i \u00een palat. \u00cen luna urm\u0103- toare, regele a reu\u015fit s\u0103 trimit\u0103 un apel secret cumnatului s\u0103u, \u00eemp\u0103ratul Austriei, cer\u00e2ndu-i s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul Contrarevolu\u0163iei. De\u015fi noul guvern nu interceptase scrisoarea, se discuta c\u0103 dac\u0103 Fran\u0163a va fi atacat\u0103, regele va r\u0103spunde cu capul. Francezii se temeau acum de un r\u0103zboi. Pentru a potoli grijile celorlalte regate, Aduna- rea a declarat garantarea libert\u0103\u0163ii de cult \u00een august 1791. \u00cen interiorul ei, Revolu\u0163ia st\u0103tea \u015fi mai r\u0103u. \u00cen iulie o adunare fusese convocat\u0103 de cordelieri pe \u201eC\u00e2mpul lui Marte\u201d, av\u00e2nd \u00een frunte pe Danton, Marat, Desmoulins, H\u00e9bert. Garda na\u0163ional\u0103 compus\u0103 din burghezi a tras \u00een participan\u0163i. Incidentul a agravat \u015fi mai mult situa\u0163ia. \u00cen septembrie 1791 s-a votat Constitu\u0163ia, acceptat\u0103 de rege, prin care Fran\u0163a devenea monarhie constitu\u0163ional\u0103. Constitu\u0163ia aceasta l\u0103sa regelui destul\u0103 autoritate \u015fi nu rezolva nici problemele inegalit\u0103\u0163ii. Totu\u015fi regele era declarat \u201esub lege\u201d, ceea ce era extrem de important. Dup\u0103 aceasta, la 14 septembrie, Fran\u0163a \u015fi-a anexat posesiunile pe care Papalitatea de de\u0163inea \u00een Fran\u0163a, la Avignon \u015fi Venaissin. \u00cen timp ce Adunarea Legislativ\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencepea lucr\u0103rile, tensiunea din Fran\u0163a tindea s\u0103 dea peste maluri. Existau iacobini \u00een Anglia \u015fi chiar \u00een Ungaria. Ideologia Revolu\u0163iei era deja cunoscut\u0103 \u00een occidentul Europei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t Revolu\u0163ia Francez\u0103 a \u00eencetat repede de a fi strict na\u0163ional\u0103. Revolu\u0163ionarii radicali \u015ftiau aceasta. Girondinii, \u00een special, doreau ca Revolu\u0163ia s\u0103 fie mondial\u0103 \u015fi Fran\u0163a s\u0103 se lanseze \u00een r\u0103zboi contra celorlalte regate, pentru a ajuta popoarelor s\u0103 r\u0103stoarne absolutismul monarhic \u015fi papal. \u00cen noiembrie 1791, \u00een discursul s\u0103u, Isnard proclama: S\u0103 spunem Europei, c\u0103 poporul francez, dac\u0103 va trage spada, va arunca teaca \u015fi nu o va relua dec\u00e2t \u00eencoronat de laurii victoriei. Iar dac\u0103, \u00een ciuda puterii \u015fi curajului s\u0103u, el va fi \u00eenfr\u00e2nt, ap\u0103r\u00e2nd libertatea, du\u015fmanii s\u0103i nu vor domni dec\u00e2t peste cadavre (aplauze). S\u0103 spunem Europei, c\u0103 dac\u0103 guvernele angajeaz\u0103 pe regi \u00eentr-un r\u0103zboi contra popoarelor, noi angaj\u0103m popoarele \u00eentr-un r\u0103zboi contra regilor (aplauze nesf\u00e2r\u015fite). S\u0103 spunem, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 zece milioane de francezi \u00eenarma\u0163i cu focul libert\u0103\u0163ii, \u00eenarma\u0163i cu sabia, pana, ra\u0163iunea \u015fi elocven\u0163a, vor putea singuri, dac\u0103 se vor \u00eenfierb\u00e2nta, s\u0103 schimbe fa\u0163a lumii \u015fi s\u0103 fac\u0103 s\u0103 tremure to\u0163i tira- nii pe tronurile lor de lut. \u00centr-adev\u0103r nobilii francezi emigra\u0163i \u00een afara Fran\u0163ei, precum \u015fi monarhiile str\u0103ine, \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se agite amenin\u0163\u0103tor. Adunarea se temea c\u0103 atitudinea provocatoare ar invita dezastrul. Astfel c\u0103 \u00een decembrie 1791 a emis un decret special, prin care anun\u0163a c\u0103 Fran\u0163a renun\u0163\u0103 pentru totdeauna la orice r\u0103zboi de cucerire, \u015fi nu va folosi for\u0163a contra libert\u0103\u0163ii altui popor. Dar \u00een februarie 1792, Austria \u015fi Prusia s-au coalizat \u00eempotriva Fran\u0163ei. Girondinii continuau s\u0103 proclame Revolu\u0163ia universal\u0103 \u015fi \u00eenceperea r\u0103zboiului. \u00cen cele din urm\u0103, Fran\u0163a a declarat r\u0103zboi Austriei la 20 aprilie, deschiz\u00e2nd seria r\u0103zboaielor revolu\u0163ionare. Cu o zi \u00eenainte de aceasta, a ap\u0103rut \u00een ziar articolul \u00een\u0163elept (\u015fi aproape profetic !), semnat de Marat. El se \u00eempotrivea girondinilor, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 provoac\u0103 Europa la un r\u0103zboi inegal. \u00cen \u00eencheiere zicea: Repet: dac\u0103 r\u0103zboiul are loc, atunci indiferent de vitejia ap\u0103r\u0103torilor libert\u0103\u0163ii, nu-\u0163i trebuie o agerime deosebit\u0103 pentru a prevedea c\u0103 armatele noastre vor fi zdrobite \u00een prima campanie\u2026 Sunt convins c\u0103 a doua va fi mai pu\u0163in dezastruoas\u0103 \u015fi c\u0103 a treia va putea fi glorioas\u0103; c\u0103ci este imposibil s\u0103 nu ne instruim pe seama noastr\u0103 \u015fi s\u0103 nu se iveasc\u0103 un om mare care s\u0103 ocupe p\u00e2n\u0103 \u00een cele din urm\u0103, locul ce i se cuvine. Dar pentru a smulge du\u015fmanilor no\u015ftri victoria, va trebui s\u0103 suport\u0103m un r\u0103zboi lung \u015fi dezastruos! Francezii \u00eens\u0103 au ales r\u0103zboiul. S-a compus Marsilieza \u00eentr-o atmosfer\u0103 de euforie. Adunarea a proclamat \u201ePatria \u00een pericol\u201d, auzind c\u0103 prusienii \u00eempreun\u0103 cu austriecii \u015fi cu 242","emigran\u0163ii revolu\u0163ionari p\u0103trundeau \u00een Fran\u0163a. Referitor la rege, francezii s-au \u0163inut de promisiune. V\u0103z\u00e2ndu-se tr\u0103da\u0163i, \u00een august 1792 au luat cu asalt palatul \u015fi familia regal\u0103 a fost \u00eentemni\u0163at\u0103 \u00een Turnul Templierilor. Adunarea legislativ\u0103 l-a destituit pe rege \u015fi a votat convo- carea Conven\u0163iei na\u0163ionale. Nisa \u015fi Savoia s-au alipit Fran\u0163ei. \u00cen septembrie, armata revolu\u0163io- nar\u0103 i-a \u00eenvins pe alia\u0163i la Valmy, aduc\u00e2nd o mare victorie moral\u0103. Goethe, prezent la eveni- ment, a spus: \u201ecu \u00eencepere de ast\u0103zi, \u015fi din acest loc, se deschide o er\u0103 nou\u0103 \u00een istoria lumii!\u201d A doua zi, dup\u0103 victoria de la Valmy, Conven\u0163ia girondin\u0103 \u015fi-a \u00eenceput guvernarea. \u00cen acela\u015fi timp (21 sept.) a fost proclamat\u0103 Republica \u015fi s-a votat desfiin\u0163area monarhiei \u015fi c\u0103s\u0103- toria civil\u0103 republican\u0103. A\u015fadar libertatea visat\u0103 \u00eencepea s\u0103 se contureze \u00een legi. De acum \u00eenainte, c\u0103s\u0103toria avea s\u0103 fie un simplu contract civil, constatat de c\u0103tre organele civile. V\u00e2rsta pentru c\u0103s\u0103torie era fixat\u0103 la 15 ani pentru b\u0103ie\u0163i \u015fi la 13 ani pentru fete, p\u00e2n\u0103 la 21 de ani fiind necesar \u015fi consim\u0163\u0103m\u00e2ntul p\u0103rin\u0163ilor sau al tutorilor. \u00cen ceea ce prive\u015fte divor\u0163ul, acesta a fost \u00eenlesnit \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t c\u0103s\u0103toria devenea de pu\u0163in\u0103 valoare. Dac\u0103 cei doi consim\u0163eau s\u0103 se despart\u0103, sau dac\u0103 partenerul era considerat incompatibil \u00een temperament sau caracter, se puteau desp\u0103r\u0163i. Apoi legea divor\u0163ului s-a u\u015furat \u015fi mai mult. Se puteau \u00eencheia c\u0103s\u0103torii \u015fi pentru ore. Dup\u0103 o nou\u0103 victorie a armatei revolu\u0163ionare, \u00een noiembrie, guvernul a deschis proces regelui. \u00cen timp ce tribunalul suprem \u015fov\u0103ia s\u0103-l condamne pe rege, \u00een timp ce girondinii se temeau de consecin\u0163ele unei asemenea decizii, discursul lui Robespierre a c\u00e2nt\u0103rit greu \u00eempotriva lui Ludovic. \u00cen ianuarie 1793 Conven\u0163ia a votat cu 387 voturi contra 334 condamnarea la moarte a regelui. Descriindu-l pe Robiespierre \u00een contextul acestor c\u0103ut\u0103ri ale francezilor, Nicolae Iorga spunea: \u015ei dup\u0103 aceea [francezii] au alergat la nenorocitul acela de avocat de provincie, sec la suflet \u015fi verde la fa\u0163\u0103, la Robiesierre, care \u015fi-a \u00eenceput tinere\u0163ea f\u0103c\u00e2nd versuri \u00een onoarea dinastiei \u015fi declar\u00e2ndu-se, c\u00e2nd a intrat \u00een parlament, du\u015fman al pedepsei cu moartea, pentru ca, pe urm\u0103, s\u0103 prezideze la cea mai formidabil\u0103 desc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare care s-a pomenit vreodat\u0103. \u015ei-au schimbat necontenit st\u0103p\u00e2nul ace\u015fti \u201coameni liberi\u201d pentru ca, la urm\u0103, \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de at\u00e2ta s\u00e2nge \u015fi murd\u0103ri\u0163i de noroaiele luptelor politice dezm\u0103\u0163ate, s\u0103 se refugieze \u00een bra\u0163ele lui Bonaparte \u015fi s\u0103 fac\u0103 dintr-\u00eensul un \u00eemp\u0103rat. La 21 ianuarie 1793 Ludovic al XVI-lea a fost executat ca du\u015fman al poporului francez. Acest act \u00eendr\u0103zne\u0163 a produs stupoare \u00een cercurile monarhice europene. \u00cenainte de execu\u0163ie, regele preacatolic spusese: \u201eMor nevinovat; iert pe vr\u0103jma\u015fii mei; numai constr\u00e2ns am semnat constitu\u0163ia civil\u0103 a clerului\u201d. Astfel Ludovic apare ca un martir reprezentant al vechiului regim \u015fi al papismului. R\u0103p\u0103itul tobelor i-a acoperit vocea \u015fi \u201etiranul\u201d a sf\u00e2r\u015fit sub cu\u0163itul groaznic al ghilotinei. Ghilotina, aceast\u0103 ma\u015fin\u0103 pentru \u00eenlesnirea decapit\u0103rii fusese inventat\u0103 parc\u0103 anume pentru o asemenea revolu\u0163ie. Era inven\u0163ia doctorului Guillotin care recomandase folosirea ei \u00eenc\u0103 din decembrie 1789. Au fost fabricate 83 de exemplare, c\u00e2te unul pentru fiecare departament al Fran\u0163ei. Ghilotina a fost folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een aprilie 1792 \u015fi printre victime s-a num\u0103rat, \u00een mod semnificativ, \u015fi inventatorul ei. Executarea lui Ludovic a produs consternare chiar \u015fi \u00een Paris. O bun\u0103 parte dintre cet\u0103- \u0163eni r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00eenm\u0103rmuri\u0163i \u00een casele lor. Sanchilo\u0163ii au fost singurii care s-au bucurat de aceast\u0103 isprav\u0103, strig\u00e2nd: \u201etr\u0103iasc\u0103 na\u0163iunea!\u201d. Fapta a st\u00e2rnit \u015fi mai mult ura contrare- volu\u0163ionarilor \u015fi a na\u0163iilor cre\u015ftine. Pentru a complica mai mult lucrurile, Fran\u0163a a declarat r\u0103zboi Angliei. Pe fundalul acesta, o puternic\u0103 revolt\u0103 a \u0163\u0103ranilor venea s\u0103 sprijine Biserica \u015fi Contrarevolu\u0163iia, protest\u00e2nd contra recrut\u0103rilor. Ca urmare, guvernul revolu\u0163ionar condamna la exil ve\u015fnic \u015fi apoi la moarte, pe orice preot francez care nu se supunea noii ordini. Unii preo\u0163i \u00ee\u015fi riscau via\u0163a, transmi\u0163\u00e2nd papei ce se \u00eent\u00e2mpla \u015fi primind ordine de la pap\u0103. 243","\u00cen aprilie a fost creat Comitetul Salv\u0103rii Publice, \u00eens\u0103rcinat cu puterea executiv\u0103, dup\u0103 care o r\u0103scoal\u0103 popular\u0103 \u00een Paris, condus\u0103 de iacobini, a r\u0103sturnat pe girondini \u015fi a instaurat dictatura iacobin\u0103. La 24 iunie s-a proclamat o nou\u0103 constitu\u0163ie, sub influen\u0163a iacobinilor majoritari. \u00cen aceast\u0103 constitu\u0163ie, reprezentan\u0163ii poporului declarau \u201e\u00een prezen\u0163a Fiin\u0163ei Supreme\u201d drepturile omului \u015fi cet\u0103\u0163eanului. Articolele declara\u0163iei sunau minunat \u015fi ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 guvernul avea de g\u00e2nd s\u0103 le ia \u00een serios. Iat\u0103 c\u00e2teva: (1). Scopul societ\u0103\u0163ii este fericirea comun\u0103. Guvernul este constituit pentru a garanta omului folosirea drepturilor sale naturale \u015fi imprescriptibile. (2). Aceste drepturi sunt: egalitatea, libertatea, siguran\u0163a, proprietatea. (3). To\u0163i oamenii sunt egali prin natur\u0103 \u015fi \u00eenaintea legii. (6). Libertatea este puterea ce apar\u0163ine omului de a face tot ceea ce nu d\u0103uneaz\u0103 drepturilor altuia. (7). Dreptul de manifestare a g\u00e2ndirii \u015fi a opiniilor, fie prin intermediul presei, fie \u00een alt\u0103 manier\u0103, dreptul de \u00eentrunire \u00een mod pa\u015fnic, liberul exerci\u0163iu al cultelor, nu pot fi interzise. (8). Legea trebuie s\u0103 apere libertatea public\u0103 \u015fi individual\u0103 \u00eempotriva agresiunii celor care guverneaz\u0103. (122). Constitu\u0163ia garanteaz\u0103 tuturor francezilor egalitatea, libertatea, siguran\u0163a, proprietatea, datoria public\u0103, liberul exerci\u0163iu al cultelor, instruc\u0163iunea comun\u0103, asisten\u0163a public\u0103, libertatea nelimitat\u0103 a presei, a dreptului de a se reuni \u00een societ\u0103\u0163i populare, de a se bucura de toate drepturile omului. Dar guvernul iacobin era asaltat \u00een acela\u015fi timp de problema alimenta\u0163iei publice. Gruparea extrem\u0103 a \u201eturba\u0163ilor\u201d, condus\u0103 de H\u00e9bert, Roux \u015fi al\u0163ii, a \u00eenceput s\u0103 strige dup\u0103 p\u00e2ine \u00een numele poporului \u015fi s\u0103 cear\u0103 lichidarea specula\u0163iei \u015fi reglementarea problemei alimenta\u0163iei. Curentul antireligios cre\u015ftea. Preo\u0163ii au fost obliga\u0163i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103. Dar episcopii, nici chiar cei constitu\u0163ionali, nu voiau s\u0103 cunune pe ace\u015fti \u201eaposta\u0163i\u201d. Guvernul iacobin a hot\u0103r\u00e2t deportarea \u015fi \u00eenlocuirea acestor episcopi, iar clericii care, \u00een vreun fel, nu sus\u0163ineau ini\u0163iativele Revolu\u0163iei, au \u00eenceput s\u0103 fie socoti\u0163i suspec\u0163i. Partizanii vechiului regim \u00eencercau zadarnic s\u0103 restabileasc\u0103 situa\u0163ia, apel\u00e2nd la ajutorul str\u0103inilor \u015fi la acte ostile. Unul dintre capii revolu\u0163iei, Marat, a fost asasinat de o regalist\u0103. De la 2 iulie 1792, noul guvern al Conven\u0163iei montagnarde a durat mai mult de un an. Situa\u0163ia era foarte asem\u0103n\u0103toare revoltei zelo\u0163ilor iudei dintre anii 66-70 e.n., c\u00e2nd fac\u0163iunile revolu\u0163ionare, unii mai zelo\u015fi dec\u00e2t al\u0163ii, se dedau la lupte interne \u00eenaintea dezastrului. \u00cen iulie 1792 Robespierre a devenit membru \u00een Comitetul Salv\u0103rii Publice. Apoi s-a declarat mobilizarea general\u0103. Dup\u0103 c\u00e2teva zile englezii au cucerit ora\u015ful Toulon, cu ajutorul regali\u015f- tilor. \u00cen septembrie, o puternic\u0103 mi\u015fcare popular\u0103 a f\u0103cut presiuni asupra Conven\u0163iei care pro- clam\u0103 \u201eteroarea revolu\u0163ionar\u0103\u201d. Executarea regelui fusese doar o excitare a gustului pentru s\u00e2nge. \u00cen luna iunie multe mii pieriser\u0103 sub cu\u0163itul ma\u015finii revolu\u0163ionare. Dar ceea ce avea s\u0103 urmeze este greu de descris. La 17 septembrie, Conven\u0163ia a decretat legea suspec\u0163ilor. Erau declara\u0163i suspec\u0163i (antirevolu\u0163ionari) to\u0163i cei ce nu sprijineau activ \u015fi bucuro\u015fi Revolu\u0163ia. Nu era loc pentru neu- tralitate. Cei ce vorbeau prea mult \u00een adun\u0103rile populare, cei ce nu vorbeau deloc, cei ce com- p\u0103timeau soarta poporului, cei ce \u00ee\u015fi schimbau conduita \u015fi vorbele dup\u0103 evenimente, cei ce treceau sub t\u0103cere crimele regali\u015ftilor \u015fi condamnau gre\u015felile \u201eu\u015foare\u201d ale patrio\u0163ilor, cei ce vizitau pe fo\u015ftii nobili, pe preo\u0163ii nejur\u0103tori \u015fi pe modera\u0163i, sau care se interesau de soarta lor, cei ce nu luau parte activ\u0103 la ac\u0163iunile revolu\u0163ionare, cei ce au primit cu indiferen\u0163\u0103 constitu\u0163ia republican\u0103 \u015fi \u015fi-au declarat teama fa\u0163\u0103 de institu\u0163iile \u015fi durata ei, cei ce n-au f\u0103cut nimic 244","contra libert\u0103\u0163ii, dar nici \u00een favoarea ei, cei ce nu frecventau sec\u0163iile adun\u0103rilor populare, scuz\u00e2ndu-se c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 vorbeasc\u0103 etc. \u00cen Vend\u00e9e, \u0163\u0103ranii r\u0103scula\u0163i contra regimului terorist \u00ee\u015fi extindeau opera\u0163iile \u015fi for\u0163ele guvernului nu reu\u015feau s\u0103-i pun\u0103 la punct. \u0162\u0103ranii erau acuza\u0163i c\u0103 sunt \u201emai ata\u015fa\u0163i prin for\u0163a tradi\u0163iei de vacile, gr\u0103dinile \u015fi c\u0103tunul lor, dec\u00e2t de avantajul de a tr\u0103i liberi sub un guvern re- publican\u201d. Bandele revolu\u0163ionare trimise \u00een Vandeea au incendiat \u015fi ucis, pustiind a\u015fez\u0103ri care nu erau chiar antirevolu\u0163ionare. La 19 septembrie s-au luat m\u0103suri pentru laicizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. \u201eVie\u0163ile sfin\u0163ilor\u201d au fost \u00eenlocuite cu ac\u0163iunile eroice ale republicanilor. La 5 octombrie guvernul a instituit era republican\u0103, stabilind retroactiv ca \u00eenceput al noii ere data de 22 septembrie 1792. Anii aveau s\u0103 se numere de atunci, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1 al Republicii. Lunile anului au c\u0103p\u0103tat denumiri din lumea natural\u0103 (Prier, Thermidor, etc.) \u015fi erau dup\u0103 modelul Egiptului antic: 12 luni a c\u00e2te 30 de zile. \u00cen locul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii tradi\u0163ionale biblice (iudeo-cre\u015ftine), care este un ciclu de 7 zile, \u00eencoronat cu ziua de odihn\u0103, a fost instituit\u0103 decada egiptean\u0103, un ciclu de 10 zile, care era marcat de ultima zi (d\u00e9cadi) \u00eenchinat\u0103 cultului republican. Prin \u00eenlocuirea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii cu decada \u015fi introducerea erei republicane, guvernul urm\u0103- rea \u00eenl\u0103turarea religiei Bibliei. \u00cencep\u00e2nd cu luna noiembrie 1793, descre\u015ftinarea a fost princi- pala preocupare a guvernului iacobin, care se afla acum sub influen\u0163a aripii ateiste, a a\u015fanumi\u0163ilor \u201eturba\u0163i\u201d (heberti\u015fti). Brusc au \u00eenceput s\u0103 fie persecuta\u0163i to\u0163i cei ce \u00eentre\u0163ineau \u015fi exprimau idei religioase. La 7 noiembrie, episcopul Parisului a demisionat \u015fi mul\u0163i preo\u0163i constitu\u0163ionali\u015fti au f\u0103cut la fel. El s-a prezentat \u00eenaintea Conven\u0163iei, declar\u00e2nd c\u0103 via\u0163a sa de p\u00e2n\u0103 acum a fost o pur\u0103 am\u0103gire \u015fi c\u0103 de acum nu mai recunoa\u015fte alt\u0103 religie dec\u00e2t libertatea \u015fi egalitatea. Mai interesant este \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een 1794, acela\u015fi om avea s\u0103 revin\u0103 la cre\u015ftinism (catolicism) \u015fi ca urmare, avea s\u0103 moar\u0103 pe e\u015fafod. Nereu\u015find s\u0103 reformeze \u015fi s\u0103 na\u0163ionalizeze catolicismul, montagnarzii, care \u00ee\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 poporul are nevoie de un cult, au \u00eenlocuit liturghia (mesa, missa) duminical\u0103 cu liturghia civil\u0103 de d\u00e9cadi. S-a \u00eencercat astfel instituirea unui cult al patriei. \u00cen provincii \u00eencepuse propaganda anticre\u015ftin\u0103 condus\u0103 de Dumont Chaumette \u015fi Fouch\u00e9. Mi\u015fcarea descre\u015ftin\u0103rii a \u00eenfierb\u00e2ntat repede Parisul \u015fi, la data de 10 noiembrie 1793, a fost instituit cultul \u201eRa\u0163iunii\u201d, inaugurat oficial la 13 noiembrie, \u00een catedrala Notre-Dame. Astfel, \u00een timp ce \u00eenchisorile erau pline, \u00een timp ce guvernul se ocupa de \u00een\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, \u00een timp ce rivalit\u0103\u0163ile fac\u0163iunilor revolu\u0163ionare nu conteneau, iar for\u0163ele str\u0103ine amenin\u0163au patria, \u00een timp ce libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u201egarantat\u0103\u201d de constitu\u0163ie nu era respectat\u0103, guvernul se lansa \u00eentr-o s\u0103rb\u0103toare s\u0103lbatic\u0103, anticre\u015ftin\u0103, p\u0103g\u00e2n\u0103, deist\u0103. De\u015fi radicalii heberti\u015fti erau principalii instigatori, chiar \u015fi modera\u0163i precum Thuriot au fost printre cei mai violen\u0163i descre\u015ftin\u0103tori. \u00cen lipsa unei ra\u0163iuni reale, \u015fi din ur\u0103 fa\u0163\u0103 de un Dumnezeu pe care nu-L cunoscuser\u0103 dec\u00e2t prin intermediul unei biserici care excelase \u00een fanatism \u015fi v\u0103rsare de s\u00e2nge, francezii proclamau acum solemn un alt dumnezeu. Preo\u0163ii renega\u0163i rosteau public blasfemii la adresa lui Dumnezeu, pentru a dovedi inexisten\u0163a Sa, \u00eentruc\u00e2t nu-i pedepse\u015fte pe loc. \u00cen mijlocul Conven\u0163iei Na\u0163ionale a intrat o procesiune triumfal\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd un imn \u00een cin- stea libert\u0103\u0163ii \u015fi av\u00e2nd \u00een frunte pe reprezentan\u0163ii Comunei pariziene care aduceau o balerin\u0103 de la oper\u0103, acoperit\u0103 cu un voal, \u015fi care trebuia s\u0103 joace rolul de idol-simbol al zei\u0163ei ra\u0163iunii. Ea a fost apoi dezvelit\u0103 ca statuie \u00een timp ce oratorul s-a adresat mul\u0163imilor: Muritori, \u00eenceta\u0163i s\u0103 mai tremura\u0163i \u00eenaintea fulgerelor neputincioase ale unui Dumnezeu pe care l-a creat frica voastr\u0103. De aici \u00eenainte nu mai recunoa\u015fte\u0163i vreo alt\u0103 divinitate, dec\u00e2t Ra\u0163iunea. V\u0103 ofer acum cea mai nobil\u0103 \u015fi mai pur\u0103 imagine a ei; dac\u0103 trebuie s\u0103 ave\u0163i idoli, sacrifica\u0163i unui asemenea idol! Cazi \u00eenaintea augustului senat al libert\u0103\u0163ii, o, v\u0103l al Ra\u0163iunii! Dup\u0103 ce pre\u015fedintele Conven\u0163iei a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat-o, zei\u0163a a fost urcat\u0103 \u00eentr-un car magnific \u015fi condus\u0103 \u00een mijlocul unei mul\u0163imi imense la catedrala Notre-Dame, pentru a primi adorare. 245","A fost urcat\u0103 \u00een altar \u015fi a primit adorarea tuturor celor prezen\u0163i. Acest cult avea s\u0103 fie de acum \u00een mod oficial, cultul Patriei. El era de fapt una dintre formele teroarei pentru c\u0103 cei ce refuzau acest cult erau deporta\u0163i sau \u00eenchi\u015fi. Mascaradele anticre\u015ftine din Paris au fost imitate \u015fi \u00een provincie, \u00een ora\u015fele Fran\u0163ei. \u00cen zilele urm\u0103toare, s-a mers \u015fi mai departe: arderi publice ale c\u0103r\u0163ilor religioase, inclusiv arderea Bibliei. \u201eRa\u0163iunea\u201d francezilor nu era mul\u0163umit\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t mai exista respect pentru Biblie. Manifest\u00e2nd timp de secole cel mai fanatic papism din Europa, Fran\u0163a respinsese protestantismul, al c\u0103rui program era rea\u015fezarea Bibliei la locul ei. Ca urmare, Fran\u0163a dec\u0103zuse din toate punctele de vedere. Iar acum, \u00een loc de a vedea cauza adev\u0103rat\u0103 a nenorocirilor ei, f\u0103cea din Biblie \u0163ap isp\u0103\u015fitor, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 \u015ftearg\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt religia ei. \u201eZei\u0163ele\u201d Ra\u0163iunii \u015fi ale Libert\u0103\u0163ii, care au fost consacrate de autorit\u0103\u0163i, \u00een diverse locuri din Fran\u0163a, nu erau \u00eentotdeauna din poporul de jos, ci frecvent proveneau din clasele mijlocii. Ideea cultului Patriei a dat na\u015ftere la o serie de noi culte succesive. Unul dintre acesta, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cultul decadal a fost \u201eTeofilantropia\u201d. O parte din bisericile catolice au aderat la acest cult. \u00cen familie se prevedea o invocare a lui Dumnezeu diminea\u0163a \u015fi o cercetare de sine seara. Exista o anumit\u0103 tendin\u0163\u0103 spre simplitate. Cultul acesta era mai moderat \u00een compara\u0163ie cu al \u201eRa\u0163iunii\u201d. Ideea fusese a unui pastor englez, \u015fi primii teofilantropi au fost francmasoni. Pe altar se aduceau ca ofrand\u0103 flori \u015fi fructe, ca \u00een unele ritualuri babiloniene. Pe pere\u0163i erau c\u00e2teva inscrip\u0163ii \u015fi \u00een sal\u0103 era o platform\u0103 pentru vorbitori. Cu timpul cultul a devenit ceva mai bogat, asemenea unui serviciu divin reformat (calvin), diferit \u00eens\u0103 de cultul catolic. Se c\u00e2ntau imnuri, se citeau scrierile lui Rouseau, ale lui Racine etc., erau onora\u0163i Socrate \u015fi al\u0163i g\u00e2nditori. Cu toat\u0103 aparen\u0163a de evlavie, acest cult era anti-biblic \u015fi anticre\u015ftin, deoarece considera religia Bibliei drept supersti\u0163ie. La 24 noiembrie 1793, pre\u015fedintele Chaumette a decretat o lege care na\u0163ionaliza toate bisericile din Paris. Provincialii i-au urmat exemplul, deoarece Fran\u0163a nu era dec\u00e2t gr\u0103dina Parisului. Apoi s-au oferit premii preo\u0163ilor care renegau \u015fi s-au dat legi prin care li se asigura pensionarea. Cu trei zile \u00eenainte, parizienii de toate v\u00e2rstele, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een ve\u015fminte preo\u0163e\u015fti luate din biserici, au \u00eenaintat \u00eentr-o procesiune ridicol\u0103 p\u00e2n\u0103 la sala Conven\u0163iei. La intrarea lor, Laloi, care prezida adunarea, i-a felicitat c\u0103 \u201em\u0103turau astfel 18 secole de eroare\u201d. \u00cens\u0103 Robespierre depl\u00e2ngea aceste \u201enebunii care re\u00eenviau fanatismul\u201d, a\u015fa cum s-a exprimat a doua zi. Era la mod\u0103 parodierea cultului catolic. Comuna porizian\u0103 voia \u00eenchiderea tuturor bi- sericilor. Dar Comitetul Salv\u0103rii Publice voia ca din motive tactice s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103 la ase- menea excese, pentru a evita \u00eensp\u0103im\u00e2ntarea popula\u0163iei \u015fi scandalizarea Europei. De aceea, la 21 noiembrie, Robespierre, vorbind de la tribuna iacobin\u0103 a Conven\u0163iei, a protestat contra descre\u015ftin\u0103rii violente. Ca urmare, la insisten\u0163ele lui Robespierre, Conven\u0163ia a adoptat la 5 decembrie un manifest c\u0103tre na\u0163iunile Europei, \u00een care se declara libertatea tuturor cultelor. Apoi Comitetul a \u00eenceput s\u0103 condamne violen\u0163ele care se petreceau \u00een provincii. De aici provine conflictul dintre Robiespierre \u015fi gruparea extremi\u015ftilor. Totu\u015fi cultul Ra\u0163iunii a fost puternic p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1794. \u00cen mai mult de 2000 de biserici de la \u0163ar\u0103 s-au instalat \u201ezei\u0163e\u201d. Preo\u0163ii au fost sco\u015fi din \u015fcoli, salariile preo\u0163ilor au fost oprite. Credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een nemurire a fost atacat\u0103 puternic. Sarcofagul lui Clovis, fondatorul Fran\u0163ei (primul regat catolic), a fost scos din biserica Sf\u00e2nta Genoveva, batjocorit \u015fi sf\u0103r\u00e2mat. La intrarea \u00een cimitire se putea citi c\u0103 moartea este un somn ve\u015fnic. Descre\u015ftinarea continua \u00een ciuda declara\u0163iilor drepturilor \u015fi \u00een ciuda opozi\u0163iei celor ce mai \u00eendr\u0103zneau s\u0103 fie de alt\u0103 p\u0103rere. Teroarea \u015fi legea cu privire la suspec\u0163i se ar\u0103tau foarte eficace. Dac\u0103 cineva voia s\u0103-\u015fi ia \u00een serios libertatea garantat\u0103 de constitu\u0163ie \u015fi de declara\u0163ia special\u0103 a guvernului, putea fi considerat suspect, revolu\u0163ionar. De altfel, la dou\u0103 zile dup\u0103 manifestul oficial de libertate religioas\u0103, a ap\u0103rut un articol de lege care preciza c\u0103 nici unul dintre preo\u0163ii \u201erefractari\u201d sau \u201eturbulen\u0163i\u201d nu pot s\u0103 abuzeze, sub pretextul religiei. Precizarea 246","era legitim\u0103, dar \u00een realitate, autorit\u0103\u0163ile hot\u0103rau dup\u0103 propria interpretare ce \u00eenseamn\u0103 refractar sau turbulent. Astfel descre\u015ftinarea nu s-a oprit. Prin februarie 1794, Conven\u0163ia declara c\u0103 sentin\u0163ele pronun\u0163ate \u00eempotriva eclesia\u015ftilor vor fi executate f\u0103r\u0103 drept de apel. preo\u0163ii care nu se conformau trebuiau s\u0103 mearg\u0103 la ghilotin\u0103. \u00cen timpul acestei domnii a teroarei au fost ghilotinate \u00een Paris circa 2500 persoane, iar \u00een provincie aproximativ 10.000. \u00cen \u00eenchisori erau \u00eenghesui\u0163i peste 200.000 de oameni. \u015ei aceasta, f\u0103r\u0103 a mai num\u0103ra victimele asasinatelor de strad\u0103, cet\u0103\u0163enii exila\u0163i, victimele r\u0103zboiului civil din Vandeea \u015fi pe cei c\u0103zu\u0163i pe front pentru o libertate abstract\u0103 sau str\u0103in\u0103 de interesele individului. Pe front trupele franceze s-au eviden\u0163iat \u00eenc\u0103 odat\u0103 \u00een decembrie 1793, cu care ocazie c\u0103pitanul Napoleon Bonaparte a fost avansat general de brigad\u0103. \u00cen martie 1794, Robiespierre, prezid\u00e2nd Comitetul Salv\u0103rii Publice a trimis la ghilotin\u0103 pe \u201eturba\u0163i\u201d, adic\u0103 pe capii ateismului militant (Hebert, Roux, Clootz etc.). \u00cen luna urm\u0103toare \u00eens\u0103, prin geniul avoc\u0103\u0163esc a lui Robespierre, au fost trimi\u015fi la ghilotin\u0103 \u015fi al\u0163i capi ai Revolu\u0163iei, care fuseser\u0103 modera\u0163i, \u015fi c\u0103utaser\u0103 s\u0103 opreasc\u0103 teroarea (Danton, Desmoulin etc). Au fost ghilotina\u0163i Chaumette, precum \u015fi arhiepiscopul Lavoisier, membru al Academiei de \u015etiin\u0163e, p\u0103rintele chimiei moderne. Acesta dion urm\u0103 fusese arestat din noiembrie 1793, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i fermieri generali, odat\u0103 cu \u00eenceperea descre\u015ftin\u0103rii \u015fi a teroarei. \u015etiin\u0163a \u015fi libertatea trebuiau s\u0103 cedeze locul ra\u0163iunii\u2026 politice. Pentru Robespierre, care \u00een copil\u0103rie se temea s\u0103 omoare un fluture, extremismul \u201etur- ba\u0163ilor\u201d \u015fi planurile modera\u0163ilor ostili Comitetului, au fost ocazii potrivite de a sc\u0103pa de ni\u015fte rivali \u015fi a regla politica pe o cale moderat\u0103. Robespierre era ostil descre\u015ftin\u0103rii, din motive religioase \u015fi politice. Sentimentele sale nutreau un fel de admira\u0163ie pentru Christos, asemenea lui Rousseau, dup\u0103 cum scrie un istoric. Un altul, poate cu mult\u0103 dreptate, arat\u0103 c\u0103 Robespierre nu condamna descre\u015ftinarea \u00een principiu, ci pentru c\u0103 at\u00e2t turba\u0163ii, c\u00e2t \u015fi modera\u0163ii era ostili Comitetului \u015fi primise informa\u0163ii c\u0103 ambele p\u0103r\u0163i luaser\u0103 m\u0103suri violente \u00een defavoarea creditului Conven\u0163iei \u015fi \u00een favoarea ostilit\u0103\u0163ilor europenilor. Robespierre \u00eencepea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 va putea domni singur, cu sprijinul locotenen\u0163ilor s\u0103i, Saint-Just \u015fi Couthon. Realitatea era c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile lui Robespierre \u00een favoarea religiei vizau \u00eenl\u0103turarea cul- tului Ra\u0163iunii, dar nu \u00een sprijinul religiei Bibliei, ci pentru stabilirea unui nou cult republican, a\u015fa numitul \u201eFiin\u0163ei Supreme\u201d. La 6 aprilie 1794 Robespierre \u00eel \u00eens\u0103rcineaz\u0103 pe Couthon cu propunerea unui nou cult, iar la 7 mai Robespierre prezint\u0103 \u00eentr-o cuv\u00e2ntare planul noii religii. Se recuno\u015ftea astfel existen\u0163a unei divinit\u0103\u0163i deist-panteiste \u015fi a nemuririi naturale a sufletului. Cultul datorat acestui dumnezeu era \u00eemplinirea datoriilor umane \u015fi cet\u0103\u0163ene\u015fti, printre care prima datorie era ura fa\u0163\u0103 de tirani \u015fi tr\u0103d\u0103tori, apoi grija fa\u0163\u0103 de cei slabi \u015fi oprima\u0163i etc. S\u0103rb\u0103torile planificare urmau s\u0103 comemoreze evenimente ale Revolu\u0163iei \u015fi s\u0103 celebreze virtu\u0163ile supreme \u015fi binefacerile naturii. Cultul decadal era p\u0103strat, iar zilele decadale erau s\u0103rb\u0103torite \u00een cinstea urm\u0103toarelor valori: Fiin\u0163a Suprem\u0103, natura, omenirea, poporul francez, binef\u0103c\u0103torii omenirii, martirii libert\u0103\u0163ii, egalitatea, republica, libertatea lumii, dragostea de patrie, ura fa\u0163\u0103 de tirani \u015fi tr\u0103d\u0103tori, adev\u0103rul, dreptatea, modestia, gloria \u015fi nemurirea, prietenia, cump\u0103tarea, curajul, buna credin\u0163\u0103, eroismul, dezinteresul, stoicismul, iubirea, dragostea conjugal\u0103, dragostea p\u0103rinteasc\u0103, ging\u0103\u015fia matern\u0103, pietatea filial\u0103, copil\u0103ria, tinere\u0163ea, b\u0103rb\u0103\u0163ia, b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, nenorocirea, agricultura, industria, str\u0103mo\u015fii, urma\u015fii \u015fi \u00een final fericirea. Fiecare decadi avea s\u0103 fie \u00eenchinat\u0103 unei dintre aceste subiecte. Conven\u0163ia invita toate talentele s\u0103 concureze la crearea de imnuri \u015fi c\u00e2ntece, la \u00eenfrumuse\u0163area noului cult. Se declara men\u0163inut\u0103 libertatea de cult \u015fi se ad\u0103uga c\u0103 orice adunare \u201earistocratic\u0103\u201d \u015fi \u201econtrar\u0103\u201d ordinii publice, va fi reprimat\u0103. Cei ce fac instiga\u0163ii prin predici fanatice \u015fi \u201einsinu\u0103ri contrarevolu\u0163ionare\u201d urmau s\u0103 fie pedepsi\u0163i. 247","Se depuneau jur\u0103minte fa\u0163\u0103 de patrie, se v\u0103rsau liba\u0163ii \u00eenaintea statuilor naturii, eroii politici au \u00eenlocuit pe sfin\u0163i, \u015fi \u00een afar\u0103 de admiterea nemuririi sufletului \u015fi a unui dumnezeu inofensiv \u015fi inutil, cultul acesta nu se deosebea prea mult de cel anterior. Era \u00eens\u0103 organizat de stat! La 8 iunie 1794 Robespierre a celebrat inaugurarea noului cult, \u00een calitate de mare pontif, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini un m\u0103nunchi de spice. Au fost arse \u00een public reprezent\u0103ri ale viciului, nebuniei \u015fi ateismului. S-a ridicat apoi \u201eStatuia \u00cen\u0163elepciunii\u201d cu inscrip\u0163ia: \u201ePoporul francez recunoa\u015fte existen\u0163a Fiin\u0163ei Supreme \u015fi nemurirea sufletului\u201d. \u00centr-un asemenea context, \u201eFiin\u0163a Suprem\u0103\u201d, adorat\u0103 de francezi, era acela\u015fi demon care \u00eei condusese la Masacrul din Noaptea sf\u00e2ntului Bartolomeu. Cultul acesta era menit s\u0103 atrag\u0103 mai mult pe catolici. S-a hot\u0103r\u00e2t traducerea cuv\u00e2nt\u0103rii lui Robespierre \u00een toate limbile. Despre preo\u0163i se spune \u00een continuare c\u0103 sunt, pentru religie, ceea ce sunt \u015farlatanii pentru medicin\u0103 \u015fi c\u0103 adev\u0103ratul preot al Fiin\u0163ei Supreme este natura. Prin noua ordine spiritual\u0103, libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2nea suprimat\u0103, dar \u015fi ateismul era considerat o crim\u0103. Cultul Fiin\u0163ei Supreme era astfel \u00eentruchiparea religioas\u0103 a patriotismului revolu\u0163ionar; dictatorul politic devenea marele preot, pontiful suprem al noului cult, ca \u00een Roma antic\u0103. Dar programul ini\u0163iat de Robespierre pentru salvarea virtu\u0163ii n-a putut s\u0103 lini\u015fteasc\u0103 na\u0163iunile str\u0103ine. Regimul terorist al lui Robespierre \u015fi tendin\u0163ele sale tiranice, acumularea unei autorit\u0103\u0163i tot mai mari \u00een m\u00e2inile unei singure persoane, au creat o nou\u0103 tensiune intern\u0103, cum era \u015fi de a\u015fteptat. Demagogia \u015fi patriotardismul dictatorului iacobin, \u201ene\u00een\u0163eles\u201d de popor, au dat na\u015ftere unei conspira\u0163ii, iar la 27 iulie, comploti\u015ftii l-au oprit de a mai lua cuv\u00e2ntul \u00een Conven\u0163ie. Adversarii, la fel de \u201epatrio\u0163i\u201d \u015fi de demagogi, au influen\u0163at Conven\u0163ia \u015fi au ob\u0163inut punerea lui Robespierre \u015fi a colaboratorilor lui \u00een afara legii. A doua zi au fost trimi\u015fi la ghilotin\u0103. Odat\u0103 cu capul nefericitului Robespierre, dictatura iacobin\u0103 lua sf\u00e2r\u015fit. Dar nu \u015fi spiritul anticre\u015ftin intolerant. La 28 iulie 1794 au c\u0103zut ultimele capete mari ale revolu\u0163iei iacobine: Robespierre, Saint-Just, Couthon \u015fi al\u0163i 9 robespierri\u015fti. \u00cen luna urm\u0103toare s-a abrogat teroarea revolu\u0163ionar\u0103. Dup\u0103 lovitura de stat, clubul iacobin a fost \u00eenchis, Comuna a fost suprimat\u0103, tribunalul revolu\u0163ionar \u00eenchis. O serie de preo\u0163i au fost elibera\u0163i \u015fi unii imigran\u0163i s-au \u00eentors. Cambon a propus iar\u0103\u015fi principiul separ\u0103rii bisericii \u015fi statului \u015fi era hot\u0103r\u00e2t ca de atunci \u00eenainte Repu- blica s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 cheltuielile nici unei forme de cult (18 sept. 1794) ceea ce era numai drept. Dar cultul decadal r\u0103m\u00e2nea \u00een picioare, de\u015fi fusese opera de debut a descre\u015ftin\u0103rii. S-a votat laicizarea \u015fcolilor primare \u015fi permanentizarea decadelor \u00een locul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de origine biblic\u0103 (iudeo-cre\u015ftin\u0103). \u00centr-o cuv\u00e2ntare, episcopul Gregoire \u015fi-a exprimat speran\u0163a c\u0103 \u00eentr-o zi catolicismul ar putea re\u00eenvia. Dar Conven\u0163ia a protestat. \u015ei fire\u015fte c\u0103 avea motive s\u0103 protesteze. Numai c\u0103 protestul acesta nu era \u201eprotestant\u201d, ci anticre\u015ftin din principiu. \u00cen provincii, poporul dorea ca preo\u0163ii s\u0103-\u015fi reia activitatea. Preo\u0163ii constitu\u0163ionali au \u00een- dr\u0103znit ici \u015fi colo s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la altare. Li s-a promis \u0163\u0103ranilor r\u0103scula\u0163i libertatea religioas\u0103. La 21 februarie 1795 protestantul Boissy D\u2019Anglas, membru al Conven\u0163iei, a influen\u0163at de- cretarea unei legi care marca libertatea Bisericii Catolice. Se specifica \u00een lege, c\u0103 nu vor fi pl\u0103ti\u0163i preo\u0163ii \u015fi pastorii, c\u0103 nici o biseric\u0103 nu va fi redeschis\u0103 \u2013 de\u015fi se afirma c\u0103 exerci\u0163iul cultului nu va fi tulburat \u015fi c\u0103 tulbur\u0103torii vor fi pedepsi\u0163i (!). Dar toat\u0103 aceast\u0103 toleran\u0163\u0103 nu \u00eensemna acordarea real\u0103 a drepturilor omului, consemnate \u00een sf\u00e2nta constitu\u0163ie revolu\u0163ionar\u0103. Ac\u0163iunile guvernului nu se \u00eentemeiau pe principiu, ci erau dictate de ra\u0163iuni politice, de for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor. Chiar libertatea afirmat\u0103, era \u00eengr\u0103dit\u0103 de at\u00e2tea \u201epreciz\u0103ri\u201d \u00eenc\u00e2t devenea practic nul\u0103. Totul trebuia s\u0103 nu aib\u0103 caracter public, dac\u0103 se putea s\u0103 nu \u015ftie nimeni. Poporul devenise dornic de a se \u00eentoarce la religie, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 nu masele po- pulare \u00een majoritate voiser\u0103 instaurarea unei terori anticre\u015ftine, ci \u201e\u00een\u0163elepciunea\u201d iacobin\u0103, sub presiunea \u201eturba\u0163ilor\u201d. Trec\u00e2nd peste marginile legii, catolicii \u015fi-au celebrat mesa 248"]