Limba Romana pentru studentii straini 1982

A-ȘI DA SEAMA îmi dau scama de urinări. A-ȘI LUA RĂMAS BUN V-afi dat seama că e ocupat. Nu-mi dau scama dacă e acasă sau uu. Abia acum ne dăm seama de ce a plecat, îți dai seama cum (unde, cînd) a plecat? | Cînd plec, îmi iau rămas bun de la toți colegii. 3. POZIȚIA PRONUMELUI REFLEXIV' FAȚĂ DE VERB Indicativ prezent, afirmativ Indicativ viitor, afirmativ ÎMI cumpăr o umbrelă, ÎMI voi cumpăra o umbrelă, își cumpără o umbrelă. își va cumpăra o umbrelă. pron. refl. D. verb Indicativ prezent, negațiv Indicativ viitor, negativ Nu-mi cumpăr pantofi. Nu-Ml voi cumpăra palton. Nii-ȚI cumperi pantofi. Nu-Ți vei cumpăra palton. (El) nu-ȘI cumpără pantofi. (El) nu-ȘI va cumpăra palton. (Ei) nu-și cumpără pantofi. (Ei) nu-ȘI vor cumpăra palton. Nu NE cumpărăm pantofi. Nu ne vom cumpăra palton Nu vă cumpărați pantofi. Nu vă veți cumpăra palton. Imperativ plural, negativ Nu vă cumpărați ghete acum ! NU -|- pron. refl. D. -|- verb Conjunctiv prezent, Conjunctiv prezent, afirmativ negativ Ce să-MI cumpăr de aici ? Să nu-Mi cumpăr bluza aceea ? Ce să-ȚI cumperi do aici ? Să nu-Ți cumperi bluza aceea .' Ce să-și cumpere de aici ? Să nu-și cumpere bluza aceea 1 Ce să ne cumpărăm de aici ? Să nu NE cumpărăm bluza aceea ? Ce să v cumpărați de aici ? Să nu v cumpărați bluza aceea ! SĂ (-(- NU) -|- pron. refl. D. -|- verb Indicativ viitor (N-)o să-MI cumpăr umbrelă. (N-)am să-MI cumpăr umbrelă. (N-)o să-ȚI cumperi umbrelă. (N-)ai să-ȚI cumperi umbrelă. 199

(N-)o să-și cumpere umbrelă. (N-)are să-și cumpere umbrelă. (N-)avcm să NE cumpărăm umbrelă. (N-)osă NE cumpărăm umbrelă. (N-)avcți să VĂ cumpărați umbrelă. zN-)o să VĂ cumpărați umbrelă. (N-)au să-ȘI cumpere umbrelă. (N-) < 4- SĂ + pron. refl. D. 4- verb a. nu-mi [num1] b. sănii [săm’J să-ți [săț'j nu-ți [nuț!] nu-și [îuiș’J să-și [săș1] Idicativ, perfect compus (Nu) Ml-am cumpărat nasturi. (Nu) NE-am cumpărat nasturi. (Nu) Țl-ai cumpărat nasturi. (Nu) V-ați cumpărat nasturi. (Nu) și-a cumpărat nasturi. (Nu) și-au cumpărat nasturi. (NU 4-) pron. refl. 1). 4- verb 4- auxiliar Imperativ plural, afirmativ verb 4- pron. refl. D. II. DATIVUL POSESIV 1. PRONUME PERSONAL NEACCENTUAT a. îi cunosc pe părinții tăi. îți cunosc părinții. N-ați ascultat sfatul lui ? Nu i-ați ascultat sfatul ? O să vă luăm bagajele de la gară. O să luăm bagajele voastre de la gară. pron. pers. D. 4- vb. tranz. 4- subst. Ac. cu art. hot. 200

b. Prietenii mei au plecat. Mi -au plecat prietenii. A venit fratele lui. I a venit fratele. Au sosit copiii lor clin tabără ? Le an sosit copiii din tabără ? pron. pers. D. -ț- verb -j- subst. N. cu art. bot. c. Ceasul meu s-a stricai. Mi s-a stricat ceasul. Concediul tău se termină mîine ? Ți se termină concediul mîine ? .-\\drcsa voastră s-a schimbat ? Vi s-a schimbat adresa ? pron. pers. D. -|- verb. refl. -ț- subst. N. cu art. hol. 2. PRONUME BEII.EXIV Bicicleta la c la poartă. Ți-ai lăsat bicicleta la poartă. Hainele voastre sînt în valiză. Pimeli-vă hainele în dulap ! Mătușa lor locuiește la Sibiu. Și-au vizitat mătușa de curînd. pron. refl. D. Ț- vb. Lranz. + subst. Ac. eu art. bot. 3 1. a. Model : îmi cumpăr rochii noi. II îmi cumpăr rochii noi. l| îți cumperi rochii noi... îmi spăl niște batiste. îmi rezerv un loc la vagonul de dormit. îmi pregătesc eîteva sandvișuri. îmi aduc eîteva lucruri aici. îmi cumpăr eîteva farfurii. îmi caut un loc liber. b. Model : îmi eumpăr rochii noi. îmi voi cumpăra rochii noi. îți vei cumpăra rochii noi... c. Model : îmi cumpăr rochii noi. Vreau să-mi cumpăr rochii noi. Vrei să-ți cumperi rochii noi... d. Model : îmi eumpăr rochii noi. O să-mi cumpăr rochii noi. O să-ți cumperi rochii noi... c. Model : îmi cumpăr rochii noi. Mi-am cumpărat rochii noi. Ți-ai cumpărat rochii noi... 201

Model : Acum nu-mi cumpăr II Acum nu-mi cumpăr căciulă, căciulă. || Acum nu-ți cumperi căciulă... N-o să-mi iau cizme îmblănite. Să nu-mi opresc bani de drum ? Nu-mi aleg nimic de aici. Nu rai-am preparat gustarea. Nu-mi doresc un apar­ tament mai mare. Nu-mi voi nota toate detaliile. 3. Model : îmi face un ceai. Il îmi fac un ceai. || își face un ceai. 0 să-ți aduc niște reviste. îi pregătesc un sandviș. V-am pus cîteva tablouri în camrră. Ne ia un ceas deșteptător. îmi vei rezerva o cameră la hotel. Le-am oprit fructe pentru masa de seară. îi cumpăr dulciuri. Ne spală cîteva bluze. d. Model : (Nu) îmi a aminli numele tău îmi amintesc adresa. hi adresa... (Nu) î mi a aminti numărul de telefon, prețul, poezia, titlul, îli a aduce întîmplarca aceea, formula își aminte sora ta, lara lui, satul acela, bunicul Ne lui, eroul romanului, prietenii noștri Vă de își am curs miine, l-am invitat pe Victor că la noi. au cumpărat bilete la spectacol, sosește cu trenul de zece, a plecat ime­ diat l). Model : (Nu) I îmi a închipui 1 scena aceea îmi închipui scena 1 hi- I aceea. (Nu) îmi a închipui sfirșitul romanului, intîlnirea voastră, îți a imagina faptele petrecute, succesul avut î «ii că este liber mîine, este din nou copil, Ne locuiește la Constanța va cum s-a stricat mașina, s-a petrecut acci­ ÎȘ> dentul de ce n-a venit, vrea să plece, nu știe lecția 6. Model : (Nu) îmi a da seama de urmări înii dau seama îți... de urmări. (Nu) a da seama dc consecințe, greșeală, rezultat a uitat, trebuie să plece, nu prea știe că românește vrea să vină, a răspuns așa, nu știe de ce nimic cînd greșește, obosești, nu știți vrea să ajungă, a plecat, a ascuns unde jucăriile cum muncește, au pierdut meciul, au învins 202

7. Model: ...vom aminti cu plăcere II i\\e vom aminti cu plăcere de acest concert. || de. acest concert. Trebuie să ... aduci aminte itinerarul excursiei. N-au să... dea sea­ ma ca lipsești. .. închipuit că i am uitat ? Luați .. . rămas bun de la prietenii care pleacă ! Nu pot să ... imaginez de ce a plecat așa de repede. Nu ... ai aminlil ce v-am spus ieri? 8. a. Model : Mihai o să repare bici- II Mihai o să-i repare bicicleta. vicia Ini Ionel. || Hadn a. spart din greșeală ochelarii Măriei. Inginerul xerifică lucra­ rea tehnicianului. Băieții au adus bagajele colegelor de la gară. Croitorul acesla a cusut paltonul bunicului. Badu și Dinu au deve­ lopat fotografiile prietenilor. Ștefan vrea să facă portretul mamei. b. Model : Mihai o să-i repare bi- II .Mihai o să și repare (singur) bi­ cicleta. U văieta. 9. Model : l-a întîlnit pe verii lui la schi. || Și-a întîlnit. verii la schi. Le-am invitat pe mătușilc melc la masă. 1! ajută pe nepotul ei la lecții. I-au trimis pe copiii lor în labără. N-al.i văzut-o de mult pe. bunica voastră ? Adrian le întimpină pe. vcrișoarcle lui la aeroport. Deseară trebuie să-i conducem pe bunicii noștri la gară. 10. Model : Jeri au venit frații mei II Ieri mi au venit frații dc la de la Giurgiu. |l Giurgiu. Banii mei n-au sosit. Elevii ei au reușit la examen ? bata noastră s-a căsătorit. Televizorul tău s-a stricat. A venit, tatăl lui. A sosit pachetul vostru. 11. Mode) : A citit referatul meu? || Mi-a citit referatul? Ai prezentat cartea lui la radio ? .Maria o să spele cămașa ta mîine. A citit interviul nostru din ..Contemporanul\" ? Puteți să-l însoțiți pe fratele meu pînă la gară ? Puneți prăjiturile ci în frigider ! Cînd ai să repari ceasul lor ? 12. Model : Stiloul meu s-a stricat. || Mi s-a stricat stiloul. Ceasul lui s-a oprii. Cățelul tău s-a pierdut. Bicicleta ei s-a învechit. Frigiderul meu s-a defectat. Bunicii noștri s-au îmbolnăvit. Puloverul tău s-a rupi. 13. Model : — Cine își face temele acum ? || Eu îmi fac temele acum. Cine un și-a repetat lecția ? Cine își repară aici mașina ? Cine și-a pregătit sandvișurile acestea ? Cine și-a curățat hainele cu peria aceasta ? Cine nu și-a terminal încă studiile ? Cine își va pune lucrurile aici ? 14. Compoziție : Cum mi-am sărbătorii ziua de naștere

Lecția 24 CE PROFESIE SĂ ALEG ? George va termina în curînd liceul. Părinții lui sînt mulțumiți că a în­ vățat bine și se gîndesc dc pe acum la profesia pe caic și-o va alege, de aceea îl întreabă adesea ce facultate, are de gînd să urmeze. Deși doresc mult ca fiul lor să devină inginer, în aceeași fabrică în care lucrează și ei, totuși așteaptă ca răspunsul să li-1 dea chiar George. Lui îi plac la fel de mult ma­ tematica și fizica. — Nu știu încă la ce facultate e mai bine să mă înscriu. Nu mi-e ușor să iau o hotărîre definitivă. — E limpul să tc hotărăști, George. Trebuie să completezi și fișa de op­ țiune pe care v-a dat-o tovarășul diriginte săptămînă trecută. Știi că după examenul dc bacalaureat nu mai c mult și începe examenul dc admitere. Bineînțeles, ai să urmezi facultatea care-ți place ție. Nimic nu poate fi mai frumos în viață decît să te ocupi cu ceea ce te pasionează. Uite, mie mi-a plăcut de mic să fiu electrician. Astăzi însă sînt mai multe posibilități de în­ vățătură decît înainte. — Ai dreptate, lată, zice George. Și dirigintele nostru c de aceeași pă­ rere. Eu cred că spic fizică o să mă îndrept. Ce părere ai ? Fizica are un viitor pc care cu greu ni-1 putem închipui acum. Se fac laboratoare mari, cu apa- 204

ratură foarte modernă, există nenumărate mijloace de informație în acest, domeniu. Dorința mea esle să pot învăța cit mai mult și să lucrez apoi într-un astfel de laboralor. a. a avea dreptate a fi de părere cit mai mult de pe acum -= încă de acum, chiar de ac tun de mie — de. copil, din copilărie a urma o făcui laie o școală un curs )>. adesea, adeseori, deseori e. (deși) . .. totuși Am febră, lotuși voi merge. Ia cursuri. Deși am febră, lotuși voi merge la cursuri. d. astfel de subst. Nu-mi plac astfel de oameni. a deveni +subst., adj. El vrea să devină (să ajungă, să se facă, a ajunge să iasă) profesor. a se face Hîrtia s-a făcut albastră. a ieși Nu sînt mulțumit de răspunsul tău. Nu este mulțumit de tine. a îi mulțumit de. . . GRAMATICĂ I. FORMELE PRONOMINALE NEACCENTUATE: DATIV I-ACUZATIV 1. PRONCME PERSONAL ÎMI dă termosul. MI-1 dă. [mii] ÎȚI dă termosul. ȚI-1 dă. îl dă termosul. [fii] NE dă termosul. I-I dă. [ilj NI-1 dă. [nil] VĂ dă termosul. VI-1 dă. [vil] LE dă termosul. [lil] LI-1 dă. [mii] ÎMI aduce ochelarii. MLi aduce. [ții! ÎȚI aduce ochelarii. Țl-i aduce. [ii] îl aduce ochelarii. i-i aduce. Lnij] NE aduce ochelarii. Ivii] VĂ aduce ochelarii. Nl-i aduce. [Iii] LE aduce ochelarii. Vl-i aduce Ll-i aduce. 205

ÎMI LrimiLe revista, Ml-o trimite. [mio] ÎȚI trimite revista. Țl-o trimite, ÎI trimite revista. l-o trimite. [Ho] NE trimite revista. NE-o trimite, [io] VA trimite revista. v-o trimite. [neo] LE trimite revista. LE-o trimite. [vo] |ieo] ÎMI cere tieheteie. MI le cere. ÎȚI cere tieheteie. ȚI le cere. îl cere tieheteie. I le cere, NE cere tieheteie. j NI le cere. VĂ cere tieheteie. I VI ie cere. LE cere tieheteie. | (LI le cere) pron. D. pron. AC. Pronume personal aeucreoluat in ilaliv Dativ Dalis (+ Acuzativ) 1 ÎMI Ml 2 ÎȚI Ți 3 11 I NI, NE- 4 NE VI. V- 5 VÂ LI, LE- 6 LE 2. PRONUME REFLEXIV + PRONUME PERSONAJ, își amintește titlul, ȘI-I amintește [Șil] își amintește munții, ȘI-i amintește, hui își aminteșle adresa, și-o amintește. i?j°] ȘI Ie amintește își amintește orașele. pron. refl. D. -Ț pron. pers. ac. Pronume reflexiv neaeeentuat în dativ Dativ Dativ (Ț- Acuzativ) 1 ÎMI MI ÎȚI 2 ÎȘI ȚI 3 NE Și 4 VĂ NI, NE- 5 ÎȘI VI, V- '6 ȘI 206

3. POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAȚĂ DE VERB PRONUME + VERB Indicativ prezent Indicativ viitor (Nu) 1-1 trimite. (Nu) l-l va trimite. (Nu) șl-1 amintește. (Nu) și-l va aminti. Imperativ plural. negativ Nu MI-1 trimiteți ! Nu vi-1 amintiți ! (Nu -)-)x / pprroonn. preefrLs, DD. + pron. pers. Ac. + verb Ind i c a t i v, perfect compus (Nu) I l-a trimis. | (Nu) l-a trimis-o. (Nu) șl I-a amintii. I (Nu) și-a amintit-o. /pron. pers. D. 1- i pron. pers. D. (Nu+)( + i- I 4-verb + verb + -o pron. refl. D. Ic- ’ pron. refl. D. Conjunctiv prezent Vrea să (nu) 1-1 aducă. Vrea să (nu) ș'l amintească. (SĂ+ NU) refL El + Pron- Pers- Ac- + verb Indicativ viitor (N-)o să l-l Irimită. (N-)are să l-l trimită. (N-)o să Șl-I amintească. (N-)are să și-l amintească. Ol... + SÂ + Cpîom refL El + P’011- Pers- Ac- + verb VERB 4- PRONUME Imperativ plural, afirmativ Trimiteți-MI-1 ! [trimite-ți-mil] Amintiți-V-o ! |aminti-ți-vo] , , / pron. pers.D. , verb+ \\ pron. refl.D. + Pron- Pers- Ac- 207

a. El îmi dă im termos. b. El ÎMI dă termosul. —> El MI-1 dă. pron. D. verb + subst. cu art. hot. —- pron. D. 4- pron. Ac. -|- verb c. Termosul MI-1 dă Tonei. sitbsl. im art. hol. pron. D. pron. Ac.-|-verb d. ni-1 ni le ne-o vi 1 vi Ic li-1 li le V-0 ni-i Ie-o vi-i Iii și le și-l și-i si-o II. PRONUME ȘI ADJECTIV DEMONSTRATIV 1. DE IDENTITATE. ACELAȘI Nominativ — acuzativ — Acum lucrați cu alt profesor ? — Nu, lucrăm cu același (profesor) de anul trecut. Stau în aceeași casă în care am stat și pînă acum. Luna trecută i-am văzut pe aceiași actori în două piese. Aceleași poezii au fost traduse și în rusă și în franceză. Singular Plural m. | n. | f. m. | n. 1. ACELAȘI | ACEEAȘI ACEIAȘI | ACELEAȘI a. același. . . = acela. .. și b. aceeași (mașină) pron. = adj. c. același costum adj. + subst. neart. 208

d. A recitat aceeași A recitat-o pe poezie ? aceeași ? adj. 4- subst. PE + pronume e. aceeași [acăjaș1] aceiași [acdjaș1] 2. CELĂLALT Nominativ — acuzativ Am doi frați. Unul locuiește la Brașov, celălalt (frate) — la Hunedoara. Nu-mi place rochia asta ; o s-o cumpăr pe cealaltă. Au rămas numai copacii aceia ; ceilalți s-au uscat. Am scris eîteva vederi : pe celelalte o să le scriu mîine. Singular Plural m. | n. | f. m. | n. | f. CELĂLALT CELELALTE |CEALALTĂ CEILALȚI| a. celălalt (spectacol) pron. = adj. b. clădirea cealaltă = cealaltă clădire subst. cu art. hot. + adj. adj. + subst. neart. c. Am văzut cealaltă piesă. | Am văzut-o pe cealaltă. adj. + subst. PE + pronume III. NUMERAL COLECTIV AMÎNDOI Nominativ — acuzativ Maria are doi frați. Amîndoi (frații) sînt tractoriști. Am cumpărat două cărți. Amindouă (cărțile) sînt traduceri. m. n. f. AMÎNDOI AMÎNDOUĂ M — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 209

a. amîndoi eopiii numeral + subst. eu art. bot. b. Nume de persoane Le-a invitat pe amîndouă (prietenele). PE + num. (+ subst.) e. Nume de obiecte A ocupat amîndouă camerele. || Le-a ocupat pe amîndouă. num. + subst. PE + num. 1. a. Model : îmi povestește filmul. || Mi-1 povestește. îmi repară frigiderul ? îmi trimite banii. îmi aduce haina. îmi citește orarul. îmi cere c-asetofonul. îmi închide valiza. b. Model : îți povestește filmul. || Ți-1 povestește. c. Model : îi povestește filmul. || 1-1 povestește. 2. Model : îi dau ziarele. || I le dau. îți trimitem cărțile prin poștă. îi scriu formulele pe tablă. îmi no­ tez ideile principale. îi dictează cifrele repede. îmi admirați tablou­ rile ? îi prescrie medicamentele. 3. Model : îi trimite florile. || I Ie trimite. îi cos cămașa imediat. îți oferim trandafirii. îi curăță hainele. îmi aduce planșele. îți împrumutăm mașina de scris. îmi repară ceasul. 4. Model : — 1-1 aduci ? || — (Da), i-1 aduc. I-o citești ? 1-1 recomandați ? I-o explică ? I le trimiți ? 1-1 arată ? I le păstrează ? 5. Model : — Mi-1 aduci ? || — (Da), ți-1 aduc. Mi-o citești ? Mi-i cereți acum ? Mi-1 recomandați ? Ți-o dăruiește ? Ți-1 arată ? Ți le împrumută ? 6. Model : Ne traduce textul. || Ni-1 traduce. Vă păstrează ziarul. Ne schimbă ochelarii. Vă recomandă medica­ mentul acesta. Ne arată munții. Vă dă restul. Ne restituie banii. 210

7. Model : Le dă fotografia. || Le-o dă. Vă aprobă cererea. Ne aduce telegrama. Le oferiți mașina. Vă îm­ prumută servieta. Vă cerem nota de plată. Le trimite diploma. 8. Model : Ne vinde biletele. || Ni le vinde. Vă las cheile la portar. Ne eliberează adeverințele. Vă aduc cumpă­ răturile. Ne rezervați locurile. Ne dă caietele. Vă împrumut farfuriile. 9. Model : Ne cere permisul. || Ni-1 cere. Vă repară pantofii în trei zile. Le scrie imediat rețeta. Ne cere lucră­ rile. Vă înlocuiește reșoul. Ne coase nasturii. Vă arată parcurile. 10. Model : 1-1 dai. IO să i-1 dai. IAi să i-I dai. Mi-i păstrezi ? Mi le dictează, Le-o cerem. I le expediați. Ți-o tra­ duce. Vi-1 restituie. il. a. Model : O să-ți trimit cămășile. || O să ți Ie trimit. O să-i repari bicicleta ? O să-mi spună numărul de telefon. O să-ți arăt pomii. O să-i cerem peria de haine. O să-i dăm biscuiții. O să-mi trimiți fotografiile. b. Model : O să ne cumperi ziarul ? || O să ni-I cumperi ? O să vă lucreze pantalonii mîine. O să ne arătați locuința ? O să ne facă rețetele. O să le dăm oglinda aceea. O să vă termine costumul. O să vă spargă vcioza. 12. Model: Cînd vrei să-ți dau magnetofonul? || Cînd vrei să ți-1 dau? Cînd vreți să vă repar televizorul? De unde poate să ne cumpere cule­ gerea de exerciții ? Cînd poți să-mi plantezi pomii ? Unde pot să vă las cererea ? Cînd trebuie să-i înapoiez datoria ? Unde vrea să vă așeze lucrurile ? 13. a. Model : Mi-ai adus radioul ? || Mi l-ai adus ? Mi-ați arătat desenele. Ți-a oferit locul. Ne-ați reparat ghetele ? V-a pătat costumul ? Ți-a dat înapoi banii ? I-au trimis hainele de vară. b. Model : Ți-am scris adresa pe plic. || Ți-am scris-o pe plic. Le-ați dat înapoi servieta ? Ne-a adus mobila. V-a trimis mapa ? Ți-a luat sacoșa. Mi au oferit geanta. V-am pierdut scrisoarea. 14. a. Model : Regizorul își imaginează Regizorul și-l imaginează. spectacolul. îmi amintesc filmul. își închipuie munții acoperiți de zăpadă. îți aduci lucrurile aici ? Ne facem bagajele. își împodobește locuința. Vă parcați mașina aici. b. Model : Regizorul o să și imagineze Regizorul o să și-l spectacolul. imagineze. 211

c. Mode) : Regizorul și-a imaginat Regizorul și l-a imaginat. spectacolul. 15. Model : împrumutați-mi compasul ! || împrumutați-mi-I ! Faceți-mi nota de plată ! Trimiteți-mi trandafirii acasă ! împrumu- tați-i scaunele ! Prezentați-ne părinții ! Cumpărați-mi ziarul de azi ! Aduceți-ne gustarea aici ! 10. Model : Nu-mi puneți pardesiul acolo I || Nu mi-1 puneți acolo I Nu-i desfaceți paehetul î Nu-i luați patinele ! Nu-mi trimiteți cadoul prin poștă ! Nu le dați cartea astăzi I Nu ne aduceți dosarele aici ! Nu-mi schimbați ochelarii ! 17. Model: Amintiți-vă adresa! || Amintiți-v-o ! Aranjați-vă paturile ! Luați-vă aparatul ! Faceți-vă tema ! Schimba- ți-vă orarul ! Nu vă vindeți mobila ! Nu vă aduceți colegii aici 1 Nu vă pregătiți prînzul acum 1 Nu vă despachetați lucrurile ! 18. Model : Mi l-a rupt. || Mi-a rupt caietul. Ți-o va aduce mîine. încă nu ni l-au trimis. De ce nu v-o restituie mai repede ? Cînd le-ai dat-o înapoi ? Cum o să vi-i expedieze ? Nu pot să ți le dau acum. 19. Model : Am văzut. . . film și la | Am văzut aeclași film și Ia ci- cinema și la televizor. , nema și la televizor. Ai locuit la . . . rude și vara asta ? A căzut Ia ... examen în două sesiuni. Nu m-am mutat, am . . . adresă. Și noi mergem în ... direcție ca și voi. Poartă . . . ochelari și pe stradă și la citit. Am ascultat ... discuri și ieri și alaltăieri. 20. Model : — Acum a luat alt II — Nu, a luat același medicament. medicament? || — Nu, l-a luat pc același. După operație i-au dat alt antibiotic ? La masă a spus alte anecdote ? La cabană ați întîlnit alți alpiniști ? Pentru pașaport a dat altă fo­ tografie ? în excursie ați vizitat alte mănăstiri ? Acum au folosit alt aparat ? 21. Model: O să merg... stațiune O să merg în aceeași stațiune în în eare ai fost și tu. care ai fost și tu. Au văzut piesa ... actori cu eare am văzut-o și noi. Am citit. . . carte pe care ai citit-o și tu. El a stat ... hotel în care am stat și eu. A luat ... tren pe care l-au luat și ei. I-a invitat ... colegi pe care i-am invitat și eu. Ai ales ... model pe eare l-a ales și ea ? 22. Model : Albumul acesta costă 40 de Albumul acesta costă 40 de lei, lei, ... e mai scump. celălalt e mai scump. Iau cu mine valiza aceasta, pe ... o las acasă. Verii aceștia sînt stu­ denți, ... lucrează în fabrică. Tînărul acela va cînta Ia pian,...va recita o poezie. Rochiile acelea sînt de mătase, ... sînt de stofă. Autobuzul acesta merge pînă la gară, ... oprește aici. Biletele acelea sînt pentru deseară, ... sînt pentru săptămînă viitoare. 212

23. a. Model : Colegul acela te a căutat ? || — Nu, colegul celălalt. Manualul acela vă trebuie ? Despre cartea aceea discutați ? Cu vecinul acela te-ai întîlnit ? Pe munții aceia ați urcat ? Aceste vederi îți plac ? Pe această funcționară o așteptați ? b. Model : — Nu, colegul celălalt. || — Nu, celălalt coleg. 24. Model : — Rochia aceea vrei s-o — Nu, cealaltă rochie, probezi ? — Nu, pe cealaltă. Radioul acela vrei să-l cumperi ? Cartea aceea ai citit-o ? Filmul acela l-ai văzut ? Articolele acelea le-ai tradus ? Trandafirii aceia i-ai pictat ? Muzeul acela l-ai vizitat ? 25. Model : Liliana și Mihaela sînt studente. || Amîndouă sînt studente. Dinu și Florin s-au mutat în centru. Trebuie să vorbesc la telefon cu Mariana și cu Magda. Le știu pe Melania și pc Florica din copilărie. O să mă interesez la facultate de Andrei și de Valentin. Plecăm în ex­ cursie cu Ana și eu Vasilc. I-ai invitat la masă pe Olga și pe Eugen ? 26. Model : Am doi prieteni. Am doi prieteni. Amîndoi prietenii sînt ... sînt bruneți. bruneți. Are două biciclete. ...sînt defecte. S-au mutat aici doi vecini. ...sint tineri. Aveți doi cîini. ... sînt negri. Am cumpărat două umbrele. .. . sînt în cuier. Mi-a dat două stilouri. ... sînt scumpe. Am pus în curte doi pomi. ... sînt meri. 27. Model : Am citit amîndouă cărțile. || Le-am citit pe amîndouă. Ai vizitat amîndouă muzeele? A terminat amîndouă tablourile. Ai pierdut amîndoi cîinii ? încearcă să traducă amîndouă textele. Fur­ tuna a rupt amîndoi pomii. O să prezinte amîndouă piesele. 28. Compoziție : Profesia mea

Lecția 25 LA UN MECI DE FOTBAL Radu și Ionel se duc astăzi Ia un meci de fotbal. Nu le place să vadă me­ ciurile la televizor, de aceea, cînd e vreme frumoasă, merg la stadion. Astăzi are loc meciul pentru Cupa României. Au ajuns în finală o echipă din divizia A și una din divizia B. Meciurile de campionat s-au terminat încă de acum două săptămîni. — Radule, ocupă tu locuri la mijlocul tribunei ! Eu o aștept pe Maria. Mi-a spus că vine neapărat. Ține și pentru ea un loc ! — Nu mai aștepta, Ionel ! Uite că vine pe alee. E cu Sanda. Cheamă-le încoace ! Fă-le semn cu mîna .' — Lasă, că ne-au văzut. Biletelo sînt la tine, Radule ? — N-avea grijă ! Le am în buzunar. Dar trebuie să cumpărăm și pentru fete. — Nu te grăbi ! Maria are bilet. Poate pentru Sanda trebuie să cum­ părăm. în timpul meciului, ei au fost suporterii echipei din orașul lor. Aceasta a și învins cu 2 la zero (2 :0). Amîndouă golurile le-a marcat, după pauză, în repriza meciului, centrul înaintaș. Un coechipier de pe extrema stingă i-a dat o pasă excelentă și el a înscris în poartă. La fel a fost și golul următor. Dar același centru atacant a ratat un gol la o lovitură dc la unsprezece metri (penalty), căci portarul a apărat splendid. Jocul a fost un adevărat spectacol. 214

STADIONUL „23 AUGUST\" DIN BUCUREȘTI La sfîrșit, președintele Federației de Fotbal a înmînat Cupa României căpi­ tanului echipei cîștigătoare. Spectatorii din tribune și de la peluze au aplaudat îndelung. — Fetelor, duminica viitoare mergem la tenis ; sînt meciuri mari, de cali­ ficare în semifinale pentru Cupa Davis. — Bine, Radule. Ne face plăcere să mergem cu voi, fiindcă știți regulile jocurilor și puteți să ni le explicați și nouă. Noi mergem foarte rar Ia stadion și n-avem de unde să Ie știm. a. Sport fotbal gimnastică scor volei înot meci handbal canotaj gol partidă baschet hipisra a marca repriză tenis rugbi fault echipă atletism scrimă jucător box arbitru campion campionat olimpiadă 215

GRAMATICĂ I. VERB MODUL IMPERATIV, pers. 2. sing. Afirmativ 1) AJUTĂ-mă să' urc valiza ! COBOARĂ la prima stație și IA metroul ! RĂSPUNDE, te rog ! VIZITEAZĂ muzeul „Brukeuthal“ din Sibiu ! CITEȘTE mai clar, te rog ! PLEACĂ cu rapidul ! 2) FUGI repede și VEZI ce s-a întîmplat ! IEȘI pe terasă, dacă ți-e cald ! TACI, să aud ce spune Radu I Al răbdare, vin imediat I -Â -E -I (-esc) -î -î (-0) -EĂ pers. 2 imper. = pers. 3 ind. prez. pers. 2 imper. = pers. 2 ind. prez. 3. a. MERGI mai repede, dacă vrei să nu întîrzii ! Mai RĂMÎI eîteva minute, te rog ! Dacă ai timp, treci pe la mine I A MERGE A RĂMÎNE pers. 2 imper. = pers. 2 ind. prez. A TRECE TRECI pe la mine ! TRECE exercițiul în caiet ! TRECE-1 în caiet ! trece + ob. direct b. OFERĂ-i locul tău ! ACOPERĂ-te cu plapuma ! A OFERI A ACOPERI pers. 2 imper. = pers. 3 ind. prez. A SUFERI 216

4) VERBE NEREGULATE STAI acolo ! STAI jos ! pers. 2 imper. = pers. 2 ind. prez. DEA ceaiul ! BEA mai încet ! pers. 2 imper. = pers. 3 ind. prez. 5) EORME SPECIALE DE IMPERATIV Fii liniștit ! vino aici ! ADU-i un pahar cu apă ! CONDU cu atenție ! DU mașina în garaj. FĂ gimnastică zilnic ! 6) POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTVATE Dă-Ml pixul de pe birou 1 Citește-O mai repede ! Explică-Ml-LE ! Amintește-ȚI versurile ! Gîndește-TE mai bine ! verb. + pron. neacc. Dă-MI-L acum ! verb 4- pron. D. + pron. Ac. Negativ NU DESCHIDE fereastra ! NU arunca hîrtiile acelea 1 NU + infinitiv a. Nu TE întoarce ! Nu-i trimite cartea ! N-O aștepta aici I nu + pron. neacc. + inf. b. NU Ml LE strica ! NU + pron. D. + pron. Ac. + inf. 217

c. Nu MAI plînge I Nu te MAI ascunde ! Nu te tot lăuda ! NU (+ pron. neacc.) + MAI, TOT + inf. II. SUBSTANTIV CAZUL VOCATIV a. NUME PROPRII Ștefan, adu-mi scaunul ! Nu te deranja, Andrei ! Maria, dc ce ai lipsit ieri dc la curs ? Voc. = Nom. familiar mase. fem. Florico I Ștefane ! Sandule ! Rodico ! Radule ! Mario ! -e -o -ule b. NUME COMUNE Si n g ula r masculin TovarășE, pot să vă întreb ceva ? DomnULE, știți care-i Strada Iți mulțumesc, prietenE ! Academiei ? BunieULE, spune-ne o poveste I Voc. = Nom. + 'C Voc. = Nom. + -ule Feminin în ce clasă ești, fetițo ? Tovarășă, unde se depun bagajele ? Ce bine-mi pare că ai venit, Doamnă, vă rog să reveniți peste bunicO ! o oră ! Voc. = Nom. Voc. = Nom. 4- -o 218

Masculin Plural Luați loc, tovarăși ! Copii, nu rupeți florile ! DomniLon, prezentați pașapoartele 1 Bine-ați venit, fraJÎLOR ! Voc. = Nom. Feminin Voc. = Nom. -lor Vă felicităm, tovarășe ! DoamueLOU și domuișoareLOR, locurile dumneavoastră sint acolo ! Voc. = Nom. Voc. = Nom. + -lor Singular Plural in. | f. Bl. f. -LOR -E -0 -ULE a. tovarășe [doctor, profesor, inginer, domnule [Mihai, Popescu b. dragă (mamă, tată, verișoară, [bunicule, prietene, Ioane e. scumpe frate I stimate domn(ule) iubite prietene | stimate domnule profesor 1. Model : (A afla), te rog, la ce oră Află, te rog, Ia ce oră începe începe conferința ! conferința ! (A amina) excursia pentru săptămînă viitoare 1 (A arunca) florile uscate ! (A mînca) mai repede, că întîrziein 1 (A suna) la ușa cealaltă I (A aștepta) puțin, pînă vine doctorul ! (A căuta) cartea la anticariat ! 2. Model : Tc rog, (a aprinde) lumina I || Te rog, aprinde lumina ! (A deschide) ușa ! (A alege) una dintre fotografii ! (A pune) servieta alături ! (A scrie) tu adresa ! (A stinge) țigara 1 (A umple) sticla cu apă ! 3. Model : El aranjează cărțile. || Aranjează și tu cărțile ! Ea urmează prescripțiile medicului. El plătește la casă. El comple­ tează toate formularele. El fumează pe coridor. Ea încălzește mîncarea. El lipește timbrele. Ea lucrează în fiecare după-amiază. Ea servește musa­ firii cu dulciuri. 219

4. Model : De ce nu dormi după-masă ? || Dormi după-masă ! De ce nu treci în camera cealaltă ? De ce nu ieși puțin pe balcon ? De ce nu ai grijă de copii ? De ce nu mergi cu ea la doctor ? De ce nu rămîi la noi la masă ? De ce nu stai jos ? 5. Modei : Ai luat o cutie de bomboane ? || Ia o cutie de bomboane ! Ai băut suc de roșii ? Ai mîncat fructe ? Ai tăiat pomii uscați ? Ai coborît cu liftul ? Ai oferit țigări musafirilor ? Ai suit lucrurile vechi în pod ? 6. Model ! (A aduce) prăjiturile aici I || Adu prăjiturile aici 1 (A fi) cuminte, te rog ! (A veni) acasă imediat 1 (A duce) scaunele astea dincolo I (A face) patul pentru copil ! (A conduce) musafirii la gară 1 (A desface) pachetele 1 7. Model : (A cere).. . verișoarei tale Cereri verișoarei tale rucsacul ! rucsacul I (A anunța) ... pe Mircea că venim joi I (A trimite) ... fratelui tău cărțile prin poștă ! (A spune) ... colegilor mei că-i aștept aici l (A da) .. și mie un creion l (A trezi) ... pe Ioana la ora șapte ! (A ajuta) ... întîi pe ele ! 8. Model : Te culei mai devreme ? || Culcă-te mai devreme 1 Te duci la munte ? Te uiți la televizor ? îți amintești ce ți-a spus ? Te grăbești ? Mîine te scoli la ora șase ? îți ici rămas bun de la colegi ? 9. Model : De ce pleci așa de repede ? || Nu pleca așa de repede ! De ce închizi radioul ? De ce cheltuiești toți banii ? De ee traversezi pe roșu? De ce calci pe iarbă ? De ce rupi florile ? De ce scrii cu creionul ? 10. Model : îl vinzi ? || Nu-1 vinde ! îi dai voie să fumeze ? Te temi dc clinele meu ? îți iei rămas bun acum ? îi răspunzi imediat ? O aduci astăzi ? Te întorci cu mașina ? 11. Model : Dădu a întîrziat. || — Radu (Radule), de ce ai întîrziat ? Tovarășul profesor a schimbat programul cursului. Andrei nu vrea să conducă mașina. Mihai o caută pe Ana. Doamna Georgescu n-a restituit revistele. Tovarășa bibliotecară nu ne aduce cărțile. Maria a renunțat la biletul de avion. 12. Compoziție : Sportul preferat

Lecția 26 ORIGINEA LIMBII ROMÂNE Româna este o limbă de origine latină ca și franceza, italiana, spaniola, portugheza. Latina s-a impus aici, în Dacia, în această zonă a Carpaților și a Dunării, încă de la începutul mileniului întîi al erei noastre. După răz­ boaiele de cucerire a Daciei, romanii, care s-au stabilit aici, s-au asimilat cu populația autohtonă, adică cu geto-dacii, care și-au însușit limba latină. Din acest amestec etnic, al romanilor cu geto-dacii, a rezultat poporul român. Componentele esențiale ale limbii noastre, adică structura gramaticală și vocabularul fundamental, sînt latine. De la geto-daci am moștenit numeroase cuvinte care exprimă aspecte ale civilizației și culturii populare străvechi din această regiune a Europei. 221

SCUTUL DE FIER CU DECOR FIGURAT SIMBOLIC, DESCOPE­ RIT IN CETATEA DACICĂ DE LA PIATRA ROȘIE (sec. I e.n.). Poporul român a trăit fără întrerupere pe același teritoriu pe care trăiește și astăzi. în cursul istoriei, românii au venit în contact cu diferite popoare : slavi, maghiari, turci, greci. De la aceste popoare au intrat în română multe cuvinte, care nu au modificat însă deloc caracterul latin al limbii noastre. în ultimele două secole, româna s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbile europene de largă circulație. a. latino-romanie popoarele lalino-romanice geto-dae(ie) român o-franeez anglo-rus b. străvechi fără întrerupere = continuu, neîncetat George Enescu a început să compună încă de tînăr. încă înc-ă n-ai terminat problema ? Aici am două tablouri și acolo am încă aâieă trei. ca Ș> Cuceritorii Daciei, adieă romanii, s-au stabilit pe acest teritoriu. Sîntem studenți, ea și voi. O să te ajut ea și pînă acum. 222

e. în cursul 1 , Am făcut multe experiențe în cursul îu decursul î + genit,v anului. în decursul timpului, orașele s-au schim­ bat. GRAMATICĂ I. ADJECTIV POSESIV, pers. 3 1. El are un frate. Fratele SĂU e marinar. Ea are un frate. Fratele SĂU e marinar. El are doi frați. Frații SĂI sînt marinari. Ea are doi frați. Frații săi sînt marinari. El are o soră. Sora SA e croitoreasă. Ea are o soră. Sora SA e croitoreasă. El are două surori. Surorile sale sînt croitorese. Ea are două surori. Surorile sale sînt croitorese m. n. f. Sg. SĂU SA pl. SĂI SALE a. El are un va- r <\\/VV5aă,vrruull, sluxăui e aavvii.aatt.oorr.. e b. Ei (ele) au un coleg. — Colegul lor e aviator. II. ARTICOL GENITIVAL (POSESIV) Singular Plural Masculin în curte sînt doi copii. Copiii sînt ai vecinilor. în curte e un copil. Copilul e AL vecinilor. Neutru Pe masă este un stilou. Pe masă sînt niște stilouri. Stiloul este AL studentei. Stilourile sînt ale studentei. 223

Feminin Pe birou se află o carte. | Pe birou se află niște cărți. Cartea este A profesorului. J Cărțile sînt ale profesorului. m. n. f. se- AL A pi. AI ALE Acord : vecinului copii AI vecinului îI vecinilor vecinilor vecinei II vecinei copil Al vecinelor vecinelor surori AlE !I vecinului vecinului soră A vecinilor Articol genitival vecinilor vecinei (posesiv) vecinei veci nelor AL vecinelor AI m. sg- Articol hotârlt A enclitic ALE pl- -L r. Sg. -I -A pl. -LE III. PRONUME POSESIV Singular Plural Masculin Fratele tău este elev ; Frații tăi sînt elevi ; AL MEU este student. AI MEI sînt studenți. Neutru Covorul tău e vechi ; Covoarele tale sînt vechi ; AL MEU e nou. ALE mele sînt noi. Feminin Rochiile tale sînt de mătase. ale mele sînt dc stofă. Rochia ta e de mătase. A MEA e de stofă. 224

Pers. 1 2 .3 4 5 6 Art. pos. MEU TĂU SĂU NOSTRU VOSTRU _ MEI TĂI SĂI NOȘTRI VOȘTRI _ AL MEA TA SA NOASTRĂ VOASTRĂ _ AI MELE TALE SALE NOASTRE VOASTRE - A ALE H- adj. posesiv-s pron. posesiv IV. FOLOSIREA ARTICOLULUI GENITIVAL (POSESIV) a. M-am întîlnit cu colega Irinei M-am întilnit cu o colegă X Irinei (ei). (A ei). Beperloriul teatrelor e. vechi. Acest repertoriu AL teatrelor e vechi. A citit versurile tale. A citii cîteva versuri Ale tale. /subst. (pron.) G. ~subst. făriTarl. lioi. + /subst (p,'on ) G‘ subst. cu art. hot. -t- ( _ £ ,lrb ■ \\pron. posesiv \\adj. posesiv b. Laboratorul acesta Al institutului e bine dotat. Am vizitat laboratorul nou al instilutaliii. S-a întîlnit cu nu văr inui linăr ai. său. /cil ari. hol. •subst. (pron.) G. \\prou. posesiv subst. C + determinant + art. gonit. \\îiiră ari. hol. c. Mîine începe vacanta elevilor și A studenților. Am văzut biroul Măriei și al eolcyei ei. S-a întîlniL cu nepalul său și cu ai. meu. /subst. (pron.) G. + art. genii. 4- < /subst. (pron.) G. subst. eu ari. hol. + / \\a<lj. posesiv \\pion. posesiv d. Mașina este A lui Adrian (A Iui). Aceste lucrări slut ALE studenților dumneavoastră (ALE lor). Apartamentul nu este Al. meu. /subst. (pron.) G. subst. (pron.) + A FI H art. genii. + Ç \\pron. posesiv a. Eu iau valiza Ioanei, tu o iei pe a Măriei (a ci). N-a luat geamantanul tău, l-a luat pe al meu. j5 — Limba româna pentru studenții străini — cd. 233 225

ÎL, 111 O, LE] 4- verb -f- PE + art. genit. + \\pron. posesiv Pe vărul Iui Mircea îl cunosc, pe al lui Victor (al lui) nu-1 cunosc. Au luat numai cărțile lor, iar pe ale noastre le-au lăsat aici. subst. (pron.) G. I ÎL. ÎI <pron. posesiv + { ’ + verb (O’ LE b. De partitiv Am citit cîteva (puține, multe) poezii DE-ale tale. ( = Am citit cîteva dintre poeziile tale). O să colaboreze cu trei colegi DE-ai săi. (=0 să colaboreze cu trei dintre colegii săi). (subst. G. subst. tără ari. + DE + art. genit. + (pron. pers. G. (prun, posesiv V. PRONUME INTEROGATIV—RELATIV : CINE (.AZI L GENITIV ab ai l + CUI a, ale J în curte a intrat un cîine. AL CUI este cîinele? Nu știu A cui este cartea de pe birou. Dativ Genitiv Citi vrei să trimiți vederi ? | A cui este pălăria aceea ? 1. Model : Victor o așteaptă pe sora ... || Victor o așteaptă pe sora sa. Virgil se plimbă cu prietenul ... Doina nu le-a scris încă părinților ... Rodica a primit un cadou de la verișoara ... Maria nu mi-a vorbit despre planurile ... Aurel ți-a împrumutat patinele ... ? Valentina a vizitat-o pe mătușa ... 226

2. Model : Au ascultat conferința Au ascultat o conferință a ziaristului. ziaristului. O să vedem desenele Marianei. Vor să asiste la lecfia profesorului Dumi­ trescu. A sosit fratele lui Ion. Am luat creionul lui Radu. Astăzi apare cartea unui scriitor tînăr. Am citit studiile unor savanți români. 3. Model : Ai citit cartea Măriei ? Ai citit cartea aceasta (aceea) a Măriei ? Ai citit această (acea) carte a Măriei ? A apărut articolul lui Tudor Popescu ? Au vrut să vadă piesa lui I. L. Cara- giale. Ați vizitat laboratorul institutului ? Ai văzutsala Teatrului Național? Unde ai pus medicamentul bunicului ? Unde s-au mutat prietenii fra­ telui tău ? 4. Model : Muncitorii au halate I-Ialatclc albastre sînt ale albastre. muncitorilor. Ionel are un album. Inginerul are o serviciu maro. Nicușor are o minge de fotbal. Ștefan are niște pantofi noi. Vlad are un cîine dc rasă. Colegul meu are un tablou de Luchian. 5. Model : Pe masă se află un Dicționarul este al unui profesor. dicționar. Dicționarul este al profesorului nostru» Lîngă intrare este o mașină. Pe. perete se află un tablou. în album sînt foto­ grafii. Lîngă teatru se află o clădire înaltă. în grădină sînt cîțiva copii. în curte este o bicicletă. 6. Model : Cartea este al 1 meu Cartea este a mea. sînt ai... 1 tău... Biletele este al meu Radioul sînt ai tău Ochelarii a său nostru Mănușile ale vostru Papucii Harta 7. Model : Unchiul meu e agronom, Unchiul meu e agronom, al tău e ... tău e constructor. constructor. Mașina ta e albă, ... lor e galbenă. Copiii tăi sînt elevi, ... ei sînt stu­ denți. Apartamentul nostru e mare, ... vostru e mai mic. Frații noștri sînt agricultori, ... lor sînt tehnicieni. Părinții ei au plecat la munte, ... tăi au plecat la mare. Paltonul lui e negru, ... ei e gri. 8. Model : — Acesta este copilul tău ? || — Da, e al meû. Acestea sînt valizele voastre? Aceștia sînt banii dumneavoastră? Acela e ceasul lui ? Acestea sînt lucrurile ei ? Acesta este fiul lor ? Aceea este casa ta ? 227

9. Model : Nu citesc lucrarea ta, il Nu citesc lucrarea ta. o citesc pe ... citesc ... || a mea. Nu-i caută pe prietenii Ini, ... caulă ... . Nu despachetali coletele noastre, despachetali ... ! Să nu ia valiza dumneavoastră, s- ... ia . .. ! N-am folosit cuțitul tău, . . . am folosit .... N-am corectat tezele lor, .. . am corectat ... . N-a cusut pardesiul ei, .. . cusut . .. 10. Model : Pc masă esie. o cheie. || A cui este (cheia) ? îu dulap sînt cîteva batiste. După ușă esle o valiză. în cuier sînt două paltoane. Ionel a găsiL niște bani în clasă. Pe birou e uit magnetofon. La intrare este o mașină gri. 11. Model : Trebuie să-i scriu mamei. [| — Cui trebuie să scrii ? Apartamentul este al lui Vlad. || — Al cui este apartamentul? Anișoara le-a trimis fraților săi <> telegrama. Oglinda aceasta este a surorii mele. Costumul este al unui coleg. I-am împrumutat vărului tău un geamantan. O să-i aducă Luciei notițele. Le-am vorbit Dorinei și fraților ei despre originea limbii române. Ziarele sînt ale lui. Pantofii sînt ai lui Viorcl. 12. Compoziție : Limba mea maternii

Lecția 27 ÎN VACANȚĂ LA BUNICI Pc cînd eram elev de liceu, așteptam cu nerăbdare vacanta să plec, ca de obicei, la bunicii mei la țară, Cînd ziua mult așteptată sosea, mă sculam devreme, îmi făceam bagajele și mă duceam la gară, de unde trebuia să iau I renul. Pc vremea aceea nu erau trenuri electrificate ca acum, dai', oricum, se călătorea bine. La plecare, mama îmi spunea să fiu cuminte și să nu-i Supăr pe bunici. Ei erau învățători și locuiau într-un sal de munie, de pe lingă Sibiu, unde aveau o casă veche, dar curată și îngrijită. Cînd ajungeam, FOarță DIN MARAMUREȘ. 229

INTERIOR MARAMUREȘAN bunicii mă îmbrățișau și mă mîngîiau. Se bucurau de venirea mea, căci mă iubeau tare mult. Odaia în care stăteam eu de obicei mă aștepta la fel de frumoasă ca în toate vacanțele. Pe masă era o vază de lut cu flori de munte. Bunicii mele îi plăceau mult florile. Cum soseam, îi căutam pe prietenii mei din sat. Ne întîlneam apoi aproape zilnic și făceam plimbări prin pădure, pe munți sau pe malul Oltului. Mă simțeam bine. Zilele treceau repede, vacanța se apropia de sfîrșit și-mi părea rău că trebuia să plec, să mă despart de bunici, de prieteni și de locurile așa de frumoase ale satului. 5ÎÇ Mașina mea e veche, dar, oricum, pot merge cu ea. (Rjzti/rbett' Cum stă ploaia, plecăm. a. zilnic = în fiecare zi oricum cum = îndată ce pe vremea aceea = pe atunci b. cu atenție = atent cu nerăbdare = nerăbdător cu bucurie = bucuros 230

mull așteptat ... vacanța mult așteptată dorit .. . iubit ... Ei locuiau într-un sat, unde aveau o casă frumoasa ( = și acolo aveau). Mă duceam la gară, de unde luam trenul ( = și de acoio luam). GRAMATICĂ I. VERB MODUL INDICATIV, TIMPUL IMPERFECT Cîud ai intrat în cameră, cu citeam, înainte mergeam mai des la „Operă11 ; acum n’eferăm teatrul. Ori de cite ori se duceau în satul natal, părinț i lor se bucurau foarte mult. Cînd eram copil, îmi plăeca să ascult poveștile bunicului. LUCRA SUFIXE ȘI DESINENȚE 1 ucrAM Verbe în -a, -î lucrÂI lucr A COBORÎ lucrÂM 1 coborAM lucrÂȚI 2 coborAI lucrÂU 3 coborA 4 coborÂM 5 coborÂȚI 6 coborÂU Verbe în -ea, -e, -i VEDEA A MERGE A CITI vedEÂM 1 mergEÂM 1 citEÂM vedEÂI 2 mergEÂI 2 citEÂI vedE 3 inergE 3 citE vedEÂM 4 mergEÂM 4 citEÂM vedEAȚI 5 mergEÂȚI 5 citEÂȚI vedEÂU 6 mergEÂU 6 citEÂU 231

a. a sui — suiam [sii-iam] a locui — locuiam [locu-jain] a construi — construiam [conslru-jaro ] a voi — voiam [vo iam] imperf. = infin. (voc. 4-i) 4-am, ai... h. a ști — șliajn [ști-iam] a scrie — scriam [scri-jam] a intra — intram RADICAL a tăia — lăiam a avea — ar cam a cobori — coboram a cere. — cercam a fugi — fugeam radical imperf. -= radical infin. ALTERNANȚE VOCALICE Verbe in -e â/ă. oă/o bate/băteam face/făceam eoacc/coceam naște/nășteam coase/coseam rade/rădeam cunoaște/cunoșleam sparge/sparge am în toarce/întorcea ni trag‘/trăgeam scoate./scotcam stoarce/sLorc.cam A FI VERBE NEREGULATE A STA 1 eram [ierăm] A DA l stăteam 2 erai [ierâi] 2 stăteai 3 era [ierâ] 1 dădeam 3 stătea 4 eram [jerâm] 2 dădeai 4 stăteam 5 erați [ierâț'J 3 dădea 5 stăteați 6 erau [jerârj] 4 dădeam 6 stăteau 5 dădeați 232 6 dădeau

a \\ rea a voi vreau... am vrut... <> să vreau... voiam... pentru imperfect : a voi VALORILE IMPERFECTULUI a. .Curativ în 1960 locuiam în provincie. Unde erai anul trecui cir revelion? Am observat că nu Știa să scrie prea bine. Cînd l-am căutat, am aflat că era bolnav, b. Iterativ Spunea mereu că vrea să se mute. întotdeauna beam apă minerală. De obicei se plimba la Șosea. De muite. ori (adeseori, adesea ; uneori) ne citea din poeziile lui Emincscu. Mama citea scrisoarea și din cind in cînd se oprea și ofta. Nu-i prea plăcea sportul ; încrețea rareori (rar) la meciuri. Era foarte punctual : nu iutirzia niciodată. Cinci era tinăr, era foarte harnic : dimineața lucra în lubrică, iar seara urma cursurile licc.ale. Vara mcrț|ea la mare, .și iarna la munte*. c. Condițional Dacă avea timp, venea și el la teatru. Cn siguranță că reușea dacă învăța mai bine. CONCORDANȚA IMPERFECTULUI CI' ALTE TIMPURI Acțiuni repetate (Dri) de cile ori (intuideauna cînd) mă duceam la țară, îl inlîineain pe vărul meu. Adverb Indicativ CÎND im perfect imperfect (ORI) DE CÎTE ORI ÎNTOTDEAUNA CÎND Acțiuni simultane Cind a venit la noi, uu știa cleloc românește. Ctnd ai telefonat, el dormea. 233

Adverb Indicativ CÎND perf. compus imperfect Acțiuni succesive (Pe) atunci știa poezia pe de rost, apoi (pe urmă, după aceea, mai lirziu) a uitat-o. înainte făcea sport (dar acum nu mai face). Adverb Indicativ Adverb corelativ Indicativ (PE) ATUNCI imperfect perf. compus ÎNAINTE APOI prezent PE URMĂ ÎNAINTE DUPĂ ACEEA MAI TÎRZIU ACUM DIATEZĂ REFLEXIV RECIPROC Pronume în acuzativ Ei uu se ceartă niciodată. Cînd ne întîlneam pe stradă, ne salutam prietenește. Victor și Radu se ajută (între ei). Pronume în dativ Ele își trimit felicitări de Anul nou. înainte ne telefonam aproape zilnic. Maria și Ana se văd rar, dar își scriu des. REFLEXIV IMPERSONAL a. Iarna se înserează devreme. A sosit la noi cînd se înnopta. Văd că se înnorează. S-a făcut prea cald în casă. b. Ne-a spus că se pleacă din Gara de Nord. în institutul nostru s-a muncit cu rezultate foarte bune. La cantina aceasta se mănîncă bine. 234

c. Se zice cA va fi o primăvară timpurie. S-a anunjat cA temperatura este în creștere ușoară. Se vede cA au muncit bine. Se pare cA va veni un medic nou. d. Se poate sA plouă după-amiază. Se întimplă SĂ mai întîrzie uneori. o. Mi se spune că nu mai sînt bilete. Ți s-a spus sA revii ? I se pare CĂ a slăbit. Nu vi s-a permis SĂ intrați acum ? Mi s-a recomandat sA iau medicamentul acesta. Ți s-a aprobat cererea. SE + verb pers. 3 II. FORMAREA CUVINTELOR. NUME DE AGENT -AR -AȘ meseriaș bucătar gazetar ostaș ceasornicar grădinar poștaș cizmar oțelar fierar portar subst. + -aș -> subst. de subst. + -ar —> subst. de agent -1ST Derivate în română Neologisme farmacist șa hist chimist metalurgist fotbalist dentist oculist tractorist economist pianist petrolist ziarist ■TOR Neologisme subst. + -ist -> subst. de agent Derivate în română cercetător trecător agricultor educator învățător cumpărător aviator expeditor muncitor jucător colaborator instalator lucrător judecător creator inventator luptător dansator scriitor locuitor spectator vînzător verb 4- -lor -> subst. de agent 235

1. a. Modrl : De obicei (a merge) II De obicei mergeam Ia patinaj, la patinaj. || Dc obicei mergeai la patinaj... în fiecare iarnă (a pleca) Ia munte. După cursuri (a cili) eîteva ore in bibliotecă. De obicei (a lua) mașina 137. (A nu întîrzia) niciodată dc la școală. (A ști) întotdeauna lecțiile. în anul acela (a nu locui) in capitalii. b. Model : (A da) telefon in Dădeam telefon in fiecare zi. fiecare zi. Dădeai telefon în fiecare zi... (A sta) întotdeauna pe aceeași bancă. La școală (a fi) atent la între­ bările. profesorului. Seara (a face) o plimbare pe jos. După fiecare semestru (a da) eîteva examene.. (A nu părea) obosit deloc. Pe atunci la cunoaște) orașul foarte puțin. Model : rin obicei a .mi plimba De obicei se plimba prin întotdeauna Cișmigiu. de obicei deseori a cumpăra a se întoarce uneori a a'ea a veni întotdeauna a h -a a învăța din cînd în cînd a se duce a ciula mereu rareori a vorbi adesea niciodal ă a face de mnlle ori 3. Model : Cînd termin ora dc curs, Cînd terminam ora de curs, mă dne la bibliotecă. mă duceam la bibliotecă. Cind mi-c dor dc satul meu, mă due acolo pentru eîteva zile. Oii de cîte ori o căutăm, n-o găsim acasă. Cînd se întoarce acasă. își ajută părinții la treburi. Ori de cile ori le scrieți, ei vă răspund imediat. Cind vine la noi, ne povestește intimplări din viața lui. întotdeauna cind ne înlîlnim, ne bucurăm tare mult. I. Model: Dacă știe, răspunde. || Dacă știa, răspundea. A'o bucurăm dacă reușiți la concurs. Dacă îi telefonez, aflu toate noutățile. Dacă putem, vă ajutăm. Dacă nu ești atent, spargi geamul. Dacă se grăbesc, nu pierd trenul. Dacă aveți timp, mai stăm puțin de vorbă. 5. Model: De cîte. ori (a ieși) în II Dc cile ori ieșeam în oraș, îl oraș, il fa iniîlni). || intilneam. întotdeauna cînd îl (a vedea), îmi (a vorbi) despre țara lui. Daca n-o (a întreba), nu (a spune) niciodată nimic. De cîte ori (a fi) în pro- 236

vincie, (a da telefon) acasă zilnic. întoldeuna cînd (a juca) șah cu tine, (a pierde). Dacă (a ști) că vii, (a lăsa) cheia la portar. Cînd (a ninge), îi (a plăcea) să se plimbe prin parc. 6. Model : Cînd l-(a întreba) eu, el I Cînd l-am întrebat cu, el încă încă (a nu ști) rezullatul.| nu știa rezultatul. Cînd i-(a cunoaște), ci (a fi) studenți. Cînd (a sc căsători), Victor (a avea) 26 de ani. Cînd le-(a întîlni), tu tocmai (a veni) de la Timi­ șoara. Cînd i-(a telefona), ea (a face) curățenie prin casă. Cînd (a intra) în cameră, Maria (a scrie) o scrisoare. Cînd (a pleca) de la Suceava, (a fi) bolnav. 7. Model : Atunci (a locui) aici, Atunci locuia aici, apoi (a se muta). apoi s-a mutat. înainte (a bea) ceai, acum I înainte bea ceai, acum (a prefera) cafeaua. I preferă cafeaua. Odinioară (a fi) prieteni buni, apoi (a se certa). Demult (a avea) o casă mică și veche ; mai tîrziu (a-și construi) o casă nouă. Pe atunci (a pregăti) examenele, acum (a lucra) la teza de doctorat. în trecut (a ști) multă matematică, dar acum (a nu mai ști). La început (a voi) să devină geolog; mai tîrziu (a renunța). în trecut (a se întîlni) foarte des, în prezent (a se vedea) mult mai rar. Ca student (a sta) cu părinții, pe urmă (a-.și cumpăra) un apartament. Pe atunci (a ara) cu plugul, astăzi (a folosi) tractorul. 8. a. Model : Ei (a învăța) într-o școală II Ei învățau într-o școală nouă și frumoasă. || nouă și frumoasă. învățătorul le (a povesti) elevilor fapte din istoria țării. Uneori le. (a pune) întrebări, la care ei (a răspunde) corect, deși (a fi) emoționați. Vizitatorii (a părea) mulțumiți. Ei (a scrie) într-un caiet marc. Copiii (a fi) curioși să știe ce (a nota) ei în caiet. (A bănui) că pe inspectori îi (a interesa) felul cum (a răspunde) ei la întrebările pc care li le (a pune) învățătorul. De aceea (a se strădui) să vorbească frumos, tare și corect. învățătorul îi (a încuraja) cu un zîmbet cald și prietenesc. b. Model : (A povesti) cu plăcere Povestea cu plăcere despic despre copilăria lui. copilăria lui. Sandu (a fi) un copil cuminte și ascultător. (A se întoarce) vesel de la școală, (a-și face) mai înt.îi lecțiile, apoi, dacă mai (a avea) timp, (a ieși) la joacă, de obicei pe un teren de lîngă școală, unde (a juca) fotbal cu copiii de v îrsta lui. în serile calde, (a sta) pc o bancă în gră­ diniță și (a încerca) să imite cîntecul privighetorilor. 9. Model : Cind (a ajung; ) la Cînd am ajuns la mare, era timp mare, (a fi) timp frumos. frum< s. (A fi) la Mamaia, unde (a petrece) ultimele zile de vacanță. (A-mi plăcea) să înot și, de aceea, în fiecare zi, după ce (a face) plajă, (a intra) în mare și (a înota) pînă departe. într-o zi (a vedea) un copil care (a fi) gata să sc înece. (A se grăbi) spre locul acela și, imediat ce 237

(a ajunge), (a-1 apuca) cu putere și (a începe) să înot cu el sp;e mal. Copilul (a nu sc mai mișca), dar eu (a observa) că el (a respira) urnă. Imediat ce (a ajunge) pe plajă, (a începe) să-i fac respirație artificială. Lumea (a începe) să se adune în jur. Printre oamenii de pe plajă (a fi) și un doctor, care (a veni) imediat și (a-i da) toate îngrijirile necesare. După o jumătate de oră, copilul — un băiețel de opt ani — (a alerga) din nou pe plajă, dar parcă (a se mișca) cu mai multă pru­ dență. 10. Model : Ion îl ajută pe Mircea. Ei ... întotdeauna. Mariana n-a văzut-o azi pe sora mea. De obicei ele ... zilnic. Azi eu îl întîlnesc pe Mihai la ora 4. De obicei ... dimineața. Florin mi i-a scris de mult lui Eugen. înainte ci ... regulat. Mihai îi povestește fratelui său o întîinplare. Ei ... multe noutăți. Raluca nu mai vorbește cu Ileana. Ele nu ... de mult timp. Tu îi telefonezi Suzanei. Voi ... mereu. 11. Model : Pleeăm în excursie cu Se plcaeă în excursie cu microbuzul. microbuzul. în vîrful muntelui ajungeți cu telefericul. în tabără dormim vara în corturi. Mîncați bine la restaurantul acela, dar costă mult. Călătoresc mai comod cu avionul decît cu trenul. în uzină ei lucrează în trei turc. La plimbare mergeți pe jos, nu cu mașiua ! 12. Model : a se face noapte || A ajuns acasă cînd s-a făcut noapte. a se face noapte, seară, întuneric a se înnopta a se lumina lumină, cald, frig a se însera a se încălzi frumos, urît a se întuneca a se înnora 13. Model : se știe că I Se știe că a plecat la mare. se întîmplă să se zice s-a anunțat se aude se poate se cunoaște se va vedea se pare s-a întîmplat 14. Model : Mi a se recomanda 11 că Mi s-a recomandat să plec la Ti ll să munte. Mi a se spune că Ti a se permite să I a se atrage atenția Ni a se interzice Vi a se părea Li a se comunica 238

15. a. Model : a munci || Este un muncitor foarte serios. a cerceta a cumpăra a învăța a vinde a desena a trece a scrie a locui a călători a juca b. Model : dansator Fratele ei e dansator într-un ansamblu folcloric. admirator instalator creator vizitator educator colaborator expeditor prezentator inventator 16. Model : horticultor || în timpul liber este horticultor. aviator dentist spectator oculist agricultor internist 17. Compoziție : O întîmplare din copilărie

Lecția 28 RECAPITULARE 1. Model .. . ne-a trimis o telegramă, | Nouă ne-a trimis o telegramă, iar . . . (v-a trimis) felicitări. | iar vouă (v-a trimis) felicitări. . . . le aduceți cornuri, iar . .. (ne aduceți) plăcintă. . . . îi vorbești englezește și ... (inii vorbești) românește. . . . îți oferim un album și ... (îi oferim) un disc. ... v-am arătat fotografiile, iar .. . (le-am arătat) și timbrele. ... o să-mi aducă prăjituri și ... (o să-ți aducă) alune. ... le-a făcut cafea și ... (mi-a făcut.) ceai. o Model : . . . ți-a arătat apartamentul ? - Tie ț.i-a arătat aparta­ mentul ? — Da, mic. (Nu. nu mie). ... o să no corecteze după-amiază proiectele? ... mi ai telefonat? . . . v-a adresat cererea ?... le-ați cerut părerea ? ... vor să-ți vîndă tabloul ? ... i-ai pregătit sandvișurile acestea ? 3. Mode) : Nouă ne a lăudat profesorul Nouă ne-a răspuns Pe voi V- a răspuns la între­ la întrebare. bare Pe voi v-a lăudat profesorul. Nouă așteaptă la aeroport Vouă cunosc de mult Pe noi au adus flori Pe voi telefonează mîine Lor dă mîine răspunsul Pc ele Lui cunoaștem mai bine Ei am însoțit, pînă la metrou Pe ei au împrumutat radioul azi-diinineață am spus să mai aștepte puțin 4. a. Model : . . . cumpăr bilele dc tren. || îmi cumpăr bilete de tren. ... iau un batic de la „Rornarta\". ... amintești filmul „Dacii\"? 240

... dă seama că a greșii. ... facem bagajele după-masă. ... lăsați hainele la garderobă. . .. pregătesc un ceai fierbinte. b. Mode) :îmi cumpăr bilete de lieu. || Nu-mi cumpăr bilele de tren. c. Model :îmi cumpăr bilele de tren. || O să-mi cumpăr bilete de tren. d. Model :îmi cumpăr bilete de tren. || îmi voi cumpăra bilete de tren, e. Model :îmi cumpăr bilete de tren. || Mi-ani cumpărat bilete de tren. 5. Model : — îmi arăți desenele tale ? II — Ți le arăt. I] — Ți le voi arăta. îmi împrumuți casetele ? îți repară ceasul ? li admite cererea ? îmi trimite ochelarii ? îi ceri mașina ? îți aerisește camera ? îmi coși nasturele? îți face fotografiile pînă mîine? G. Model: — Nodali cheile? II — Vi le dăm. I] — Vi Ie vom da. Ne pregătești cartofii? Vă xiude caselofonul ? Le cere honul de masă? Vă arată grădina lor? Ne. dai ceștile ? Le aduc friptura? Ne cîntați melodiile acelea ? Vă face pantofii la timp ? 7. a. Model : — O să mi-1 dai ? || — O să ți-1 dau. O să mi-o împrumuți ? O să ți-i dea ? O să i-I arătați ? O să ni Ie trimiteți ? O să vi-l ceară ? O să mi-i schimbați ? O să ți le deseneze ? O să le-o citești ? b. Model : O să ți-1 dau. || O să-ți dau casetofonul. 8. Model : — Mi-a trimis revista ? || — Ți-a trimis-o. Ți-a pregătit mînearea ? Mi au instalat televizorul ? Ți-au adus stru­ gurii ? I-ai luat țigările? Ne-a cerut aspiratorul ? V-au lăsat hărțile? Ne-a adus hanii ? V-a spart oglinda ? 9. Model : Dați-mi-1 ! || Nu mi-1 dați ! Cereți-i-1 ! Spuneți-ne-o ! Aduceți-ni-le ! Vindeți-ni-l ! Schimbați-mi-i I Povesliți-mi-le ! Oferiți-i-o ! Explicali-ne-o I 10. Model : Copiii mei au plecat II Mi au plecat copiii înainte înainte de masă. || de masă. Prietenii voștri au venit. Părinții tăi trăiesc ? Fiul lui se căsătorește. Bunicul vostru a murit? Copiii lor au intrat la facultate. Clinele nostru a fugit din curte. 11. Model : Pe scaun e o servietă, il — A cui e servieta? || — Nu știu a cui e. în parc sc joacă niște copii. Am luat un pix din sertar. Profesorul a analizat cîteva compoziții. îmi place mult casa aceasta. Ionel a văzut pe masă un portmoneu. La portar sînt două pachete. 12. Model : Corina are două surori. I — Care (dintre ele) este . . . este dentistă ? | dentistă ? — Nu știu care (dintre ele) este dentistă. 1« — Limba română pentru studenții strâini — cd. 233 241

în sala de lectură sînt cîțiva cititori. ... cunoști ? Ieri am cunoscut niște ingineri. ,.. lucrează la Uzinele „Republica11 ? Cunoști pe verișoarele Irinei. ... ai fost colegă ? Ți-au venit niște prietene din provincie. ... ai așteptat la gară ? Radu are doi vecini. ... a invitat la el ? Avem doua policlinici în apropiere. ... vrei să te duci ? La hotel au sosit mulți turiști. . .. sînt italieni ? Victor are două fiice. . . . este pictoriță ? 13. Model: Am cumpărat mai multe I — Pe care (dintre ele) o punem ? fețe de masă. . . . punem ? | — Ce față de masă punem ? A trebuit să facă două lucrări. ... a terminat ? Și-a făcut două costume noi. ... îmbracă deseară ? Știu că a avut două perechi de ochelari. ... a pierdut ? Am cîteva timbre din Angola. . .. vrei tu ? Ana are mai multe perechi de pantofi. . . . preferă ? Au apărut ieri două romane noi. ... ați cumpărat ? 14. Model : Vine un tramvai. Vine un tramvai care merge în Tramvaiul acesta merge Colentina. în Colentina. Ieri am văzut un spectacol de balet. Acesta mi-a plăcuL mult. Am călătorit în tren cu un profesor universitar. Pe acesta l-am cu­ noscut la Cluj. A discutat cu muncitorii de la Grivița. Despre ei o să scrie un reportaj. L-am întîlnit pe profesorul Dumitrescu. Cu el ați dat examenul de diplomă. Am văzut fotografiile unor cosmonauți. Despre ei am citit un articol într-o revistă. A venit mecanicul. El o să-ți repare caloriferul. la. Model : Tînărul acesta e inginer. Tînărul acesta, cn care ai dansat Cu el ai dansat ieri. ieri, este inginer. Sertarul e încuiat. în el am pus actele. Alexandru are și el gripă. De la el am aflat că ești bolnav. Dirijorul a făcut un turneu în străinătate. El dă acum un concert la Sala Palatului. Dulceața am mîncat-o săptămîna asta. Pe aceasta ai făcut-o astă- toamnă. Fratele Iui a plecat Ia Cluj. Prin el ne-ați trimis cărțile. Sora mea s-a mutat într-o locuință nouă. La ca am petrecut revelionul anul trecut. 16- Model : Pe pereți am pus tablouri. Tablourile de pe pereți sînt ori­ ginale. în camera aceasta am pus mobila nouă. Pe noptieră Radu are o veioză. în port au intrat cîteva vapoare. La Uzinele „23 August” lucrează mii de muncitori. Lîngă ușă o să punem uu cuier. Dincolo de parc s-a construit un magazin universal. Pe cîmp ară multe tractoare. 17. Model : Cartea cumpărată ieri am Cartea pe care am cumpărat-o ieri am dăruit-o surorii mele. dăruit-o surorii mele. 242

Filmele văzute săptămînă trecută mi-au plăcut mult. Au dat profe­ sorului lucrările terminate ieri. Experiența făcută astăzi n-a reușit. Am fost și noi în excursia organizată duminică. Unde ați pus rufele călcate ieri ? Strugurii culeși nu sînt prea cop ți. Biscuiții aduși n-au fost proaspeți. Peștele prăjit a fost foarte gustos. 18. a. Model : Poezia Iuliei e minunată. II 0 (această) poezie a Iuliei e U minunată. Au refăcut atelierul sculptorului la muzeu. Ne plimbăm pe culoarele teatrului. îmi plac rapsodiile lui Enescu. Merg deseori să văd tablourile lui Tonitza. Ai stricat schița colegului tău. Au acceptat proiectul arhitectului Dobrescu. Vor deschide în Juna martie expoziția pictorilor amatori. b. Model : Poezia Iuliei e minunată. II Poezia aceasta a Iuliei e U minunată. 19. Model : Haina din cuier |l Haina din cuier este a profesorului este ... || (a mea ... ). Diploma aceasta este ... Cîinii sînt ... Ceasul deșteptător este . . . Cutia aceea nu este ... Baticurile din dulap nu sînt . . . Puii sînt ... 20. Mode) : Vărul meu e elev, |l Vărul meu e elev, al tău (a) lui ...) ... e student. || e student. Unchiul vostru lucrează la „Electronica1-, ... lucrează la „Semănă­ toarea\". Camera ta dă spre lac, ... dă spre grădină. Părinții lui sînt plecați, .. . sînt în localitate. Cortul nostru e pentru patru persoane, ... este pentru două persoane. Hainele mele sînt maro, ... sîntbej. Nu slați pe locurile lor, stați... I 21. Model : Ieri, Maria (a fi )foarte Ieri, Maria era foarte tristă. tristă. Anul trecui, Ion (a nu lucra) în institutul nostru. Pe atunci, eu (a nu ști) încă ce facultate o să urmez. Cîndva (a avea) mulți prieteni în orașul natal. în copilărie, Iuliei (a nu-i plăcea) să picteze. Cînd (a fi) copil, (a dori) să ajungă aviator. înainte, toți (a crede) că George o să devină actor. 22. Model : Cînd (a se întîlni) cu prie­ Cînd mă întîlneam cu prie­ tenii mei, (a discuta) despre tenii mei, discutam despre pictură. pictura. Dacă mă (a ajuta), (a termina) reparațiile la timp. întotdeauna cînd (a lua vacanță), Radu și frații lui (a se duce) la bunici. De cîle ori o (a întîlni) pe Ileana, Ionel (a se bucura) tare mult. Dacă (a avea) permisul la mine, (a conduce) eu mașina. Dacă filmul (a nu fi) bun, (a nu-1 programa) și la televizor. Cînd (a nu ploua), (a-i plăcea) să se plimbe pe malul lacului. Ori de cîte ori (a merge) la țară, (a lucra) cu tatăl meu în livadă. Dacă (a insista), îmi (a spune) tot ce s-a întîmplat. 33. Model : ... 1- (a întîlni) la voi, Cînd l-nm întilnil la voi, nu știam (a nu ști) unde lucrează, unde lucrează. 243

... i- (a spuue) că plouă, tocmai (a voi) să plece. . . . ne- (a telefona), noi (a se pregăti) de culcare. ... 1- (a cunoaște) voi, Radu (a fi) student. ... Ana (a ajunge) la gară, trenul tocmai (a sosi). ... (a pleca) de acasă, Matei (a avea) optsprezece ani. . . . I- (a întîlni) noi la Predeal, Ionuț (a se afla) acolo de două zile. 24. Model : — De ce nu-1 cerți pe fratele tău ? I — Noi nu ne certăm — Noi nu . . . niciodată. | niciodată. De ce îi trimiți vederi colegului tău ? — întotdeuna noi ... vederi cînd sîntem în vacanță. — De ce n-a vorbit Cristina cu Ioana ? — Ele nu ... de mult timp. — De ce îi scrii lui Victor ? — Pentru că noi ... totdeauna. — De ce no salutați pe Lia ? — Noi ... pentru că nu ne cunoaștem. — De ce o așteaptă după cursuri ? — Ele ... totdeauna una pe alta. 25. Model : — Cu ce plecați în excursie ? Nu știu ; de obicei se pleacă cu autocarul. Cu ce trebuie să scriu cererea ? Cît o să plătiți camera la hotel ? Cu ce o să urcați pe muntele Postăvarul ? Cu ce traversăm Dunărea la Călă­ rași ? Cît zahăr punem în cafea ? Cînd vor strînge recolta ? în cît timp ajungem la Predeal ? 26. Model : Punem cărțile ... bancă. II Punem cărțile pe bancă. Dulapul e ... ușii. || Dulapul c în stingă ușii. ... casei e o grădină de legume. deasupra S-a așezat ... tine. ... pomilor zburau cîțiva porumbei. din cauza . . . frigului n-au putut schia. în spatele Copiii se jucau ... casei. lîngă A pus lablourile cele noi ... dormi Lor. în jurul Pisica stătea ... scaun. în ... școlii e un parc mare. în fața sub 27. a. Model : Așteptați în sala aceea ! || — Așteaptă în sala aceea 1 încercați pantofii aceștia ! Plecați mai devreme 1 Chemați un taxi J înirebați unde este farmacia 1 Așezați lucrurile în dulap ! Turnați vinul în pahare I Jucați șah cu noi ! Sculați copiii Ia ora șapLe 1 b. Model: Așteaptă în sala aceea !J| Nu aștepta în sala aceea 1 28. Model: — De ce nu termini acum lucrarea? || — Termin-o acum! De ce n-ai scris mamei ? Mi-ai făcui cafeaua ? De ce nu mi-ai adus cărțile? Lai împacheta/ lucrurile? Ai căulal-o pe Ileana la telefon? A’-ai făcut toate exercițiile ? De ce nu i-ai oferii florile ? Ai mulțumit colegilor ? 2-14

Lecția 29 REPUBLICA SOCIALISA ROMÂNIA Republica Socialistă România se află în Europa de sud-est, învecinîndu-se cu U.R.S.S., R. P, Ungară, R. S. F. Iugoslavia și R. P. Bulgaria. Spre sud-est, apele Mării Negre scaldă teritoriul României, punîndu-ne în legătură cu toate țările lumii. România arc o suprafață de 237 500 km2, iar populația sa se ridică la peste 22 de milioane de locuitori. Fiind situată la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuator, România beneficiază de o climă tcmperat-continentală, cu variații de temperatură destul de însemnate de la vară Ia iarnă și cu un regim de precipitații favorabil agriculturii. Relieful României esle variat. Munții Carpați, așezați în centrul țării ca un arc, nu sînt prea înalți. înălțimea celui mai însemnat vîrf, Moldoveanul, este de 2 543 de metri. Carpații sînt bogați în păduri și pășuni, favorizînd, astfel, creșterea oilor și a vitelor. Ei conțin importante, zăcăminte metalifere, cărbuni și ape minerale. în centrul lor, acești munți închid Podișul Transilvaniei, bogat în gaze naturale și sare. în exterior, se află dealurile subcarpatice, care se continuă cu Podișul Moldovei și Podișul Getic. Pe dealuri se află întinse livezi și vii. Cele două mari cîmpii ale țării, Cîmpia Dunării și Cîmpia Tisei, sînt adevărate ,.grînare“ ale țării, recoltele de cereale obținute aici fiind foarte bogate. Pe pămîntul României curg numeroase rîuri, mai importante fiind Mureșul, Oltul, Someșul, Șiretul ... Pe cursul celor mai multe dintre ele s-au construit hidrocentrale, care contribuie la dezvoltarea bazei energetice a țării. Dunărea, important fluviu european, trece prin sudul României și se varsă în Marea Neagră, alcătuind o deltă nespus de frumoasă, cu animale și plante rare, care constituie un punct de mare atracție pentru turiști. Nenumărate orașe, mari și mici, vechi și noi, sînt presărate pe întreg cuprinsul țării. în afară de București, capitala țării, cele mai însemnate orașe sînt : Iași, Craiova, Timișoara, CIuj-Napoca, Galați, Constanța, Brașov, Ploiești. Multe dintre orașele României sînt puternice centre economice, fiind, în același timp, și importante centre culturale. Teritoriul României dispune de resurse naturale bogate, ceea ce permite realizarea unei economii echilibrate, capabilă să asigure o continuă dezvoltare a țării și bunul trai al locuitorilor. 245

RAFINĂRIA DE LA BRAZI BARAJUL DE LA BICAZ

Revoluția de eliberare sociala și națională, antifascistă și antiimperialistă din august 1944 a deschis calea înfăptuirii revoluției democratice, a revolu­ ției socialiste și trecerii Ia edificarea societății socialiste multilateral dez­ voltate. a. a beneficia de Studenții beneficiază de multe avantaje. a dispune de România dispune de resurse bogate de energie. a se ridica la 4- num. card. Numărul cărților din această bibliotecă se ridică la o sută de mii. favorabil ... Clima României este favorabilă agricul­ caracteristic .. . turii. Ospitalitatea este specifică românilor. specific ... Potrivit părerii specialiștilor, terenul a- cesta nu e bun pentru construcții. potrivit ... \\ dativ Au procedat conform hotărîrii colectivului^ conform ... o bună impresie o importantă contribuție corespunzător ... variate resurse asemănător ... , întreg cuprinsul țării întregul cuprins al țării b. adj. 4- subst. întreg + subst. cu art. hot. întregul + subst. neart. GRAMATICA I. VERB MODUL GERUNZIU Mergînd spre facultate, m-am întîlnit cu sora ta. Știindu-1 bolnav, ne-am dus să-l vizităm. Aflînd vestea, o să se bucure. O vede stînd de vorbă cu profesoara ei. a. Verbe în -a SUFIXE a lucra — lucrÎND Verbe în -î a coborî — coborÎND 247

Verbe în -ea Verbe în -e a avea — avÎND a cere cerîlND b. Verbe în -i _i -EA J_E -î a citi — citlND -Â -ÎND -ÎND a încuia — încuind a înLîrzia — întîrziind a tăia — tăind a studia — studiind a scrie — scriind a copia — copiind verbe în -ia, -ie —> gerunziu -IND b. a fi — fiind a ști — știind l’.ADJCAL a cînta — cîntînd a coborî — eoborînd a putea — puțind a spune — spunînd a veni venind radical gerunziu — radical infinitiv ALTERNANȚE VOCALICE a/ă oa/o Verbe în -r Verbe în -e bate — bălînd coase — cosînd ALTERNANȚE CONSONANTICE d/z l/g è/c Verbe în -ea, -e Verbe în -c Verbe în -ea, -e cădea — căzînd curge — curgînd plăcea — plăeînd crede — crezînd merge — mergînd tăcea — tăcînd duce — dueînd deschide — dcschizînd trece — trecînd pătrunde — pătrunzînd rîde — rîzînd t/ț șt/sc Verbe în -e Verbe în -c crește — creseînd admite — admițînd permite — permițînd trimite — trimijînd 248