Limba Romana pentru studentii straini 1982

ALTERNANȚE VOCALICE Șl CONSONANTICE Verbe in e â ă -c/e â/ă - g/g â/ă — d/z face — făcînd rade — răzînd sparge — spargind trage — (răgind ă/ă — șt/sc oa'o — ë/e oa/o — t/ț naște — nasc î nd coace — cocînd scoate — scoțind întoarce — îiitorcînd oa / o — șt/sc. i/i d/z cunoaște — ciinoseind vi de — vînzînd Verbe în -e<t c/ă — d/z vedea — văzînd NEGATIV Xcavîod timp liber, au amînal invitația. Nefiind ocupai, s-a dus Ia Iași. negativ NE- -p afirmativ Nemaiștiind nimic de el. an leiefenal la părinții lui. ne- MAI + afirmativ POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE Văzîndu-L supărat, l-au invitat la ci. Știind-0 plecată, nu i-am mai trimis flori. Întorcîndu-SE obosiți, s-au culcat devreme. Neniaiainintindn-șl că programul s-a schimbat, a întîrziat o oră. Adncîndu-MI-LE la timp, le-am putut folosi. înlîlnindu-mă (te, -I, -i, -le ; -se) înlîlnind-o aducîudu-rni (ți, -i, -ne, -vă, -Ic ; -.și) gerunziu + pron. < Ac 249

/ -mi-1, -mi-o, -mi-i, -mi-le -ți-o, -ți-î, -li-Je -ți-1, -i-o, •Hr -i-1, -i-i, -și-le aduc indu -Și-l, -si*o, -și-i, -11 i-Io -ni-l, -ne-o, -vi-1, -v-o, -ni-i, -vi-!e ^-li-l, -Jr-o, -vi-i, -li-le -li-i, gerunzi u + pron. D. prmi. Ac. VAL0K11-E GEHUNZIUL.U ( i- a. Predicativ suplimentar Se spală cîntînd ( = Se spală și cîntă). b. Mod A explicai teorema lăcînd desenul pe tablă. (Cum a explicat teorema ?) verb regent + gerunziu 2. a. Cauză întirziind, a pierdut trenul. ( = Pentru că a întîrziat, a pierdut trenul). b. Condiție Învățînd zi de zi, o să ai rczuUale mai bune. (=D:ică o să înveți zi de zi. o să ai rezultate mai bune). c. Timp — momentan Plecînd, .și-au luai cu ei toate lucrurile. ( =■ Cind au plecat, și-au luaL cu ei Loatc lucrurile.). gerunziu + verb regent | 3. Timp — duraliv Citind scrisoarea, mama zîmbea. ( = în timp cc citea scrisoarea, mama zîmbea). Mama zîmbea citind scrisoarea. (= Alama zîmbea în timp cc citea scrisoarea). gerunziu 4- verb regent verb regent + gerunziu S U B iECT U L G E B UN Z1V J .b 1 a. Știind Jeclia, Radu a răspuns — Pentru că [Radu] a știut lecția, Radu toarte bine. a răspuns foarte bine. 250

b. Eu I-am auzit cîntînd. = Eu 1-arn auzit, în timp ce [cl] cînta. Te-ani văzut ieșind dc la = [Eu] te-am văzut cînd [tu] ai ieșit de cinema. la cinema. II. ARTICOL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL) a. FORME N o m i n a t i v-a eu za ti v Vecinul meu arc multi copii. Băiatul CEL mare c inginer. Pc fata CEA mare n-o cunosc. Cu băieții CEI mici am fost coleg. Pentru fetele CEle mici a adus jucării. G e n i t i v-d a t i v Am ascultat muzică împreună Mi-au plăcut compozițiile colegului CELUI cu colegii vechi și noi. nou. Colegei CELEI noi îi place muzica clasică. Colegilor (colegelor) CELOR vechi le place muzica populară. Singular Plural m- n. 1 ni. 11. I. f. N. Ac. CEL CEA CEI CELE G.D. CELUI CELEI CELOR Pc (colegul) cel nou nu-1 cunosc. PE-|-(subst.) + art. adj. + adj. + pron. Ac. neacc. cerb Nu-1 cunosc pc. (colegul) cel nou. pron. Ac. neacc. + verb + PE(-)-subst.)+art. adj.-j-adj. b. FOLOSIRE a. (Camera) cea marc e la răsărit, (camera) cca mica c la apus. (subst. cu art. hol. +) art. dom. + adj. 251

b. Sora mea are doi copii. Ce doi (copii) sînt încă elevi. art. dem. R- num. card. (-|- subst. ncart.) c. Spectacolul de astăzi începe la ora 19, cel de mîine va începe la ora 18. Cel de astăzi începe la ora 19, cel de mîine va începe la ora 18. art. dem. -|- DE + adv. Sălile de la parter sînt mari, cele de la etaj sînt mai mici. Locul de lîngă mine e liber, cel de lîngă tine e ocupat. art. dem. + DE + prep. + < subst. pron. III. ADJECTIV. ADVERB SUPERLATIV BELAI IV Adjectiv' Are multe timbre vechi. I Cel mai vechi (timbru) e din 1859. Vărul meu arc trei copii mici. [ Celui mai mic (copil) i-am dat o minge de volei. CEL, CEA ... J- MAI + adj. (-)- subst. neart.) Are multe timbre vechi. (Timbrul) cel mai vechi e din 1859. Am rezolvat multe exerciții grele. Rezolvarea (exercițiului) celui mai greu mi-a luat o jumătate de oră. (subst. cu art. hot. +) CEL, CEA ... + MAI -j- adj. Radu e cel mai bun (elev) DIN clasă. Radu e cel mai bun DINTRE elevi (ei, toți, aceștia, aceia). DIN subst. sg. adj. superlativ relativ + < DINTRE subst., pron. pl. Adverb Colegii mei cîntă frumos. | Cel mai frumos cîntă Radu. CEL 4- MAI + adv. 252

Toți studenții din grupa noastră I Tudor dansează eel mai bine (din grupă), dansează bine. verb + CEL mai -ț- adv. Ion învață cel mai bine DIN clasă, Ion învață cel mai bine DINTRE ei, noi toți (studenții) (studenții) aceștia (studenții) aceia adv. superlativ relativ 4- < DIN + subst. sg. subst. pl. DINTRE + pron., SUPERLATIV ABSOLUT A fost o excursie foarte frumoasă. A răspuns foarte bine Ia examen. FOARTE + < aadd^j. a. îu ianuarie a fost tare frig. Rochia aceea era prea scumpă. b. A fost o excursie grozav DE frumoasă. Prietenul meu e extraordinar DE inteligent. Avea un cîine nemaipomenit DE rău. E un actor deosebit DE talentat. DEOSEBIT EXTRAORDINAR a(j • EXTREM > + DE + \\ ' GROZAV îi(,v- NEMAIPOMENIT , e. Ne-a dat un exercițiu greu de tot. A muncit mult de tot. IV. FORMAREA CUVINTELOR ADJECTIVE ADVERBE DE MOD -ESC -EȘTE prietenesc românesc bărbăteșle latinește tovărășesc englezesc frățește românește 253

frățesc rusesc muncitorește englezește ni uncitoresc omenește rusește grecesc prietenește grecește l ovărășeșle jjrieten — prietenesc — prietenește român —românesc —românește subst. -> adj. -v adv. NUME DE FAMILIE a. -ESCV Grigorcscu Alcxandrescn Petrescu Constan tinescu Georgescu Dumitrescu prenume -> nume de familie b. -EAA'U Ardelea nu Moldoveana nume de familie Rolintincanu M unteauu c. -ÎU nume de loe AnLoniu Constan Linia Dumitriu Grigori u prenume -> nume de familie 1. Mode! : . . . de la teatru, ne-am a veni Venind de la teatru, oprit la o cofetărie ne-am oprit la o cofetărie. cartea, a dus-o înapoi la bibliotecă. | a termina dc vorbă cu ea, am aflat că o să plece | a sta în cnrînd la specializare. după tramvai, a căzut. I a fugi în grabă, ți-ai uitat umbrela. I a pleca nevoie de un compas, l-a luat jie al meu. | a avea să-l ajute, a învățat cu el toată după-masa. | a vrea la noi toată seara, a văzut și serialul la televizor, | a rămîne | a lua metroul, a ajuns foarte repede în Piața Unirii. 2. Model : (A întîrzia) la masă, a Înlîrziind la masă, a supărat-o supărat-o pe mama. pe mama. (A încuia) ușa, a pus cheile în geantă. N-a trecut pe la magazin (a crede) că e închis. (A vedea) că nu-i ajung banii, n-a mai cumpărat 254

fructe. Duminica trecută l-am văzut (a merge) spre stadion. S-a însă­ nătoșit (a face) gimnastică medicală. (A cunoaște) orașul, s-a oferii să ne însoțească. 3. Model : Am văzut-o (a se duce) II Am văzut-o ducîiidu-se la piață, la piață. || (A se întoarce) de la meci, mi-am pierdut legitimația. (A se gîndi) la prietenii săi, a hotărît să le scrie. Ne-a dat nouă biletele (a-și aminti) că e ocupat. (A-și lua rămas bun), le-a promis că se va întoarce curînd. [-am vorbit românește (a-și închipui) că e român. Au întîlnit-o (a se plimba) în parc cu soțul ei. 4. Model : Cînd m-a văzut, s-a bucurat Văzîndu-mă, s-a bucurat foarte mult. foarte mult. Cînd ți-am scris, mi-am amintit de copilăria noastră. Pentru eă le-au întîlnit, nu ți-au mai telefonat. Pentru eă nu le-a răspuns la scrisori, au crezut că e supărat. În timp ee vă asculta, mi-a făcut semn să mă așez. Pentru eă nu mi-a spus nimeni, n-am știut la ce oră să vin. Numai dac-ă o să vă ajute laborantul, o să puteți face experiența. Model : Cînd mi l-a adus, i-am II Adueîndii-mi-1, i-am mulțumit, mulțumit. || Pentru că i l-a cumpărat la timp, a puiuț merge la schi. în limp ce lc-o povesteam, erau foarte emoționați. Pentru că ți i-am spart, trebuie să ți-i plătesc, Cînd mi le-au arătat, mi-am dat seama că nu-mi aparțin. Pentru că ne-au împrumutat-o, am rcușil’să terminăm lucrarea. Cînd mi h-a dat înapoi, am observat că erau rupte. Model : -- Cum ai tradus textul ? L-am tradus îutrebnințînd -- L-am tradus (a întrebuința) dicționarul. dicționarul. — Cum l-a ajutat ? — L-a ajutat (a i împrumuta) notițele. — Cum ai ajuns așa d?. repede ia gară ? — Am ajuns repede (a lua) un taxi. — Cum au urcat pînă ia cabană ? — Au urcat pînă la cabană (a folosi) telefericul. — Cum s-a vindecat? — S-a vindecat (a ține) regim alimentar. — Cum a reparat televizorul ? — L-a reparat (a înlocui) o lampă. — Cum i-ați încurajat? — I-am încurajat (a-i lăuda) peulru progresele făcute. Model : (A pleca), a uitat să Pleeînd (cînd a plecat), a uitat încuie ușa. să încuie ușa. (A povesti), se uita Povestind (in timp ce povestea), uneori la ceas. se uita uneori la ceas. 255

(A sc întoarce) de Ia serviciu, am găsit-o acasă pe mama. (A călă­ tori) prin Deltă, admira frumusețile naturii. (A citi) romanul, își nota într-un caiet cuvintele necunoscute. (A deschide) ușa, au văzut că sala era ocupată. S-a supărat (a observa) că nu sinle.m atenți. (A explica) lecția nouă, scria formulele pc tablă. (A așeza) cărțile în bibliotecă, a observat că lipsesc eîteva. (A vrea) să coboare din autobuz, a alunecat pe scară. 8. Model : (A lipsi) prea mult dc Lipsind (pentru eă a lipsit) la școală, nu s-a putut prea mult de la școală, nu s a prezenta la examen. putut prezenta la examen. (A fi) bolnav, n-am venit la cursuri. (A fi vreme rea), oamenii n-au putut lucra astăzi la cîrnp. (A-i plăcea) pictura, și-a cumpărat multe albume dc artă. (A trebui) să ajungă repede la aeroport, am dus-o cu mașina mea. (A nu putea) veni la nuntă, i-a Irimis o felicitare. (A greși) exercițiul, a trebuit să-l copiem din nou. 9. Mode) : Riujindu-I să vină la noi, 1 Cînd l-am rugat să vină la noi, ne-a spus că e ocupat. || nc-a spus că e ocupat. Gindindu-mă la această problemă, mi-a venit o idee nouă. Un vecin i-a văzut pe copii rnpînd florile. Îneepînd să plouă, mama a sirîns rufele. Rcvăzîndu-1 pe Andrei după mulți ani, mi s-a părut foarte schimbat. întrebind-o de unde vine, ne-a răspuns că a fost la piață. Anunțîndu-le schimbarea programului, s-au bucurat. 10. Model : Mîine o să mă îmbrac ,1 Mîine o să mă îmbrac cu cu costumul ... nou. ]' costumul col nou. Au demolai blocurile ... vechi din capătul străzii. A ales rochia ... lungă. Numai munții . . . înalți erau acoperili cu zăpadă. Ați aflat vestea . . . mare ? L-au ascultat cu plăcere pe pianislui . . . tînăr. La lecția de istoric; ni s-a vorbit despre Alexandru . . . Run și despre Ștefan . . . Atare. Model : Copiii sănătoși s-au dus Copiii sănătoși s-au dus la patinaj, la patinaj, . . . răciți au eei răciți au rămas acasă. rămas acasă. Acum purtăm rochii largi, . . . strimte sînl demodate. Carnea slabă c mai sănătoasă decît . . . grasă. îi plac mai mult cintecele vesele decît . . . triste. Servieta neagră costă 125 de lei, ... maro, 150. Camera mică e a copilului, . . . marc e a părinților. Paltonul negru c al meu, . . . gri e al fratelui meu. Model : Ei au doi băieți : . . . marc Ei au doi băieți : cel mare e inginer, . . . nuc va ieși e inginer, cel mic va ieși modic. medic. A cumpărat două vaze. ; A cumpărat două vaze ; pe eea . . . albă a pus-o în birou, albă a pus-o în birou, pe cea . . . roșie, în hol. roșie, în hol. Am cumpărat două geamantane : . . . roșu e pentru mine, ... bej e pentru mama. în vitrină sînt multe ceasuri : . . . străine sînt mai scumpe decît . . . românești. Am pus pantofii în debara : . .. noi i-am pus în raft, . . . vechi i-am pus într-o cutie. în stație am văzut două 256

fete: ... înaltă o cunosc, ... mică nu. Și-a cumpărat două bluze: ... în dungi e mai frumoasă decît ... în carouri. Tata a invitat doi prieteni: ... bătrîn îl cunosc de mult, ... tînăr nu I-am mai văzut pînă acum. în farfurie sînt struguri: ... negri sînt mai dulci decît ... albi. Și a pus hainele în ordine : ... curate le-a aranjat pe umerașe, ... murdare le-a dus la o curățătorie chimică. 13. Model : Aici e un chioșc de ziare, II Cel de aici e deschis, cel aeolo e un chioșc de dulciuri. || de aeolo e închis. Vila aceasta are trei camere sus și patru camere jos. în dreapta și în s.tînga sînt cîteva blocuri. Au urmărit programul de la televizor și aseară și alaltăseară. Se duc la spectacol și mîine și poimîine. Aici am pus trandafirii roșii, iar aeolo trandafirii roz. Atunci locuia într-o casă veche, acum locuiește într-o casă nouă. 14. Model : C ărțile din depozit sînt Cărțile din depozit sînt mai vechi mai vechi decît cărțile decît cele din sală. din sală. Mobila din sufragerie e mai nouă decît mobila din dormitor. Fotoliul de lîngă tine e liber, fotoliul de lîngă mine e ocupat. Ei au coborît pe cărarea dinspre cabană, iar noi am coborît pe cărarea dinspre izvor. Spectacolul de la ora 5 va fi mai scurt deeit spectacolul de la ora 8. Camera de lîngă bibliotecă este mai mare decît camerele de la intrare. Merii de aici sînt mai bătrîni decît merii din fundul grădinii. 15. Model : El are doi frați. || Cei doi frați lucrează într-o tipografie. Avem trei prieteni. Am citit patru cărți. Mariana arc doi unchi. Am trei surori. Am văzut două mașini. A scris cinei articole. 16. Model : Verișoarei din București Verișoarei din București i-am te­ i-am telefonat, ... din lefonat, celei din provincie i-am provincie i-am scris. scris. Coperțile manualului de Coperțile manualului dc. fizică sînt fizică sînt albastre, ... albastre, ale celui de chimie sînt ... de chimie sînt gal­ galbene. bene. Sportivei germane i s-a dat medalia de aur, . .. spaniole — picdalia de argint. Camerele apartamentelor dc la etaj sînt mici, M— . . de la. parter sînt mari. Actorii Teatrului de Comedie pleacă în turneu, .... de Operetă rămîn în București. Elevilor mari li s-au dat ca premiu cărți, . .. mici — jocuri distractive. Vecinului de la etaj i s-a defectat radioul, ... de la partejt * s-a stricat televizorul. Picioarele mesei de lemn sînt lungi,-----... de metal sînt scurte. 17. a. Model : Am citit multe poezii de Cea mai frumoasă poezie este L. Blaga. (frumos) poezie aceasta. este aceasta. în magazin sînt multe covoare, (scump) covor costă peste zece mii de lei. La muzeu sînt foarte multe tablouri, (vechi) tablouri datează de cinci secole. A cumpărat un coș dc fructe, (copt) fructe le-a dat copiilor. în parcul orașului sînt mulți copaci. Mie îmi place (înalt) copac. Sora mea are trei fetițe, (mică) fetiță este elevă. în Biblioteca 17 — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 257

Academiei sînt multe manuscrise, (important) manuscrise sînt într-un depozit special. b. Model : Cea mai frumoasă poezie Poezia eea mai frumoasă este aceasta. este aceasta. 18. Model : I-am dăruit fotbalistului ,’l I-am dăruit celui mai tînăr tînăr o minge nouă. fotbalist o minge nouă. Am citit biografia unui scriitor cunoscut. Au trimis unui prieten bun fotografiile de la revelion. Le-ați dat flori fetelor frumoase. Suprafața terenului uou de sport este de. 10000 m2. I-au adus unei doamne bătrîne un fotoliu. Copiii muncitoarelor tinere sînt la creșăr 19. Model : Am văzul cel mai nou film. || L-am văzut pe cel mai uou. (I.)-au ales pe cel mai || L-au ales pe cel mai talentat, talentat actor. A cumpărat cel mai scump ceas. A ales cei mai moderni pantofi. (I)-au invitat pe cei mai huni prieteni. A mîncat cele, mai proaspete fructe. (L)-a întrebat pe cel mai tinăr student. Au adus cele mai frumoase flori. Model : vorbește | tare || Mircea vorbește cel mai tare. învață bine repede vorbește scrie frumos urît cîntă lucrează rău atent răspunde ascultă iute desenează prost aleargă tare ci tește încet Model : S-a îmbolnăvit pentru că S-a îmbolnăvit pentr era . . . slab extrem de slab. Am avut un examen . . . greu grozav Problema aceasta este . . . simplă. deosebit Ai făcut o prăjitură . . . bună. extrem nemaipomenit Ana mi-a spus că afară e .. . cald. extraordinar Am citit o carte . . . interesantă. nespus Mama ta e ... harnică Model : tovarăș II .Aseară a fost 0 reuniune tovărășeasc Am discutat cu ei tovără.șește. il om băiat țăran muncitor ostaș bărbat părinte copil prieten femeie școlar frate tînăr inili tar 258

b. Model : englez |j Ea vorbește bine englezește. Am ascultat la radio un cîntec englezesc. bulgar ceh neamț chinez român francez rus grec sîrb italian turc latin ungur 23. Dictare : Pregătindu-și micul dejun, a observat că i s-a terminat gemul. Neajungîndu-le banii, n-au mai cumpărat bere. Cunoscîndu-ți mama, am observat că semeni cu ea. înt îl nind-o pe sora ta, am rugat-o să-ți dea cartea asta. Dîndu-ne seama că vom întîrzia, am luat un taxi. Mi-a dat înapoi dicționarul, mulțumindu-mi pentru ajutor. Se plimba prin fața casei, așteptîndu-1 pe Ștefan. Întorcîudu-.se acasă tîrziu, n-a mai putut să-ți telefoneze. I-am scris Anei, mulțumiudu-i pentru cadoul trimis. Știinclu-tc bolnav, Maria ți-a trimis niște medicamente. Părîndu-li-se că o să plouă, și-au luat umbrelele. Aducindu-mi-J la timp, pot să-l folosesc și eu. Trimit îndu-ne-o prin poștă, poți fi sigur că revista o să ajungă în eîteva zile. 24. Compoziție : Țara me<l

Lecția 30 DIN ISTORIA ROMÂNIEI Pămîntul României a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Primii lo­ cuitori ai acestui teritoriu sînt geto-dacii. Civilizația lor a cunoscut o puter­ nică înflorire timp de sule de ani. Ei au întreținut relații cu alte popoare și civilizații din vecinătate, în special cu civilizațiile greacă și romană. în secolul I î.e.n., geto-dacii s-au organizat într-un stat unitar sub conducerea regelui Burebista. Dezmembrat după moartea acestuia, statul dac centralizat este reînființat în secolul I e.n. de către Decebal. în anul 106 e.n., după lungi războaie, statul lui Decebal, cu toată rezistența eroică a dacilor, este cucerit de armatele romane și transformat în provincie romană. A urmat o lungă perioadă de conviețuire, în care s-a accentuat împletirea civilizației dace și romane. Poporul româu este rezultatul simbiozei dac o-rom a ne. în anul 275 e.n., Dacia este părăsită de armatele romane din cauza năvă­ lirii popoarelor migratoare, dar noul popor în formare a continuat să locuiască pc aceste teritorii, ocupîndu-se cu agricultura, creșterea vitelor și meșteșu­ gurile. Treptat, el a trecut la organizarea de noi formațiuni politice, de voie­ vodate, care au dus lupte grele împotriva năvălitorilor.. Au trecut sute de ani, în care s-a cimentat comunitatea de interese eco­ nomice, dc teritoriu, de cultură și limbă a poporului român. în lupta împotriva dominației străine s-au format și s-au dezvoltat trei principate românești : Țara Românească, Moldova și Transilvania, care au menținut legături pu­ ternice între ele, poporul avînd permanent conștiința unității sale de origine și de limbă. în decursul istoriei sale, poporul român a luptat fără încetare pentru eliberarea sa de sub dominația străină, pentru unirea într-un stat puternic și independent. Domnitorii Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare au înscris pagini de glorie, luptîud pentru apărarea și independența pămîntului stră­ moșesc. 260

La 1600, Mihai Viteazul reușește să realizeze, dar numai pentru scurtă vreme, unirea celor trei principate românești. Ideea unirii n-a dispărut însă din conștiința românilor. La 24 ianuarie 1859, Moldova și Țara Românească s-au unit sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, punîndu-se astfel bazele statului român modern. în urma războiului din 1877 — 1878, purtăt împotriva otomanilor, România își cucerește independența de stat, iar la 1 decembrie 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, se creează statul național unitar român, reali- zîndu-se astfel dorința de veacuri a poporului român. Revoluția de eliberare socială și .națională, antifascistă și antiimperialislă de la 23 August 1944, înfăptuită de masele populare, de toate forțele anti­ fasciste, democratice și patriotice, condüse de Partidul Comunist Român, a deschis calea intrării României într-o nouă epocă a dezvoltării sale politice, economice, sociale și culturale, epoca' construcției socialismului. Poporul român, condus de către Partidul Comunist Român, a obținut în această perioadă realizări remarcabile în dezvoltarea generală a țării. Creșterea forțelor de producție, industrializarea, dezvoltarea celorlalte ramuri economice, progresul puternic al agriculturii au constituit factorii esențiali ai înfloririi științei, învățămîntului și culturii. JLzți/rteți. a. a lua naștere = a se forma de veacuri = străvechi fără încetare = neîncetat, încontinuu Trenul a sosit cu oarecare întîr­ ziere (= anumită). b. [oarecare 4- subst. Alegeți o temă oarecare ! (= indi­ (subst. + oarecare ferent care) prima dată ( = prima oară) ultima dată ( = ultima oară) {e. în urma + subst. în genitiv = în urma mașinii = după mașină după + subst. în acuzativ cu tot ... + subst. cu art. hot. Cu lot efortul ( = deși a făcut un efort mare), n-a reușit să ter­ mine lucrarea la timp. d. sub conducerea j1 ++ Ss1ubst. în genitiv sub domnia a se elibera de sub ... 261

GRAMATICĂ I. PRONUME ȘI ADJECTIV DEMONSTRATIV GENTHV-DATIV Pronume a. DE APROPIERE Am cunoscut familia Adjectiv ACESTUIA. Singular I-am povestit acesteia Am cunoscut familia acestui coleg. un basm. Am cunoscut familia colegului acestuia. I-am povestit acestei fetițe un basm. I-am povestit fetiței ACESTEIA un basm. Plural Am cunoscut familiile Am cunoscut familiile acestor colegi. ACESTORA. Am cunoscut familiile colegilor acestora. Le-am povestit aces­ Le-am povestit acestor fetițe un basm. tora un basm. Le-am povestit fetițelor acestora un basm. m. D. f. ■ in. n. I. Sg. ACESTUI(A) ACESTE 1(A) sg- ACESTUIA ACESTEIA pl- ACESTOR(A) Pl- ACESTORA a. acestui coleg = colegului acestuia b. acestui prieten acestor vecini (vecine) acestui acestei ■ + subst. G., D. neart. acestor prietenului acestuia vecinilor (vecinelor) acestora acestuia subst. G., D. cu art. hot. + acesteia acestora 262

b. DE DEPĂRTARE Adjectiv Pronume Singular I-a trimis ACELUIA o scri­ soare. I-a trimis ACELUI prieten o scrisoare. Sora aceleia era pro­ I-a trimis prietenului ACELUIA o scrisoare. fesoară. Sora acelei fete era profesoară. Sora fetei ACELEIA era profesoară. Plural ACELORA le trebuie ma­ nuale. acelor studenți le trebuie manuale. Studenților acelora le trebuie manuale. Lucrările ACELORA erau bine documentate. Lucrările acelor studente erau bine documentate. Lucrările studentelor ACELORA erau bine documentate. m. n. f. m. n. t. sg- ACELUl(A) ACELEI(A) sg- ACELUIA ACELEIA Pl- ACELOR(A) pi- ACELORA a. acelui prieten = prietenului aceluia b. acelei fete acelor vecini (vecine) acelui + subst. G-, D. neart. acelei acelor fetei aceleia vecinilor (vecinelor) acelora aceluia subst. G-, D. cu art. bot. + aceleia acelora e. Geamantanul este AL (studentului) acestuia. Geamantanul este AL acestui student. Fratele mai mic AL (studentei) aceleia este elev. Fratele mai mic al acelei studente este elev. 263

d. L-am cunoscut pe fratele acestuia ; pe al aceluia nu Z-am cunoscut. Am luat stiloul acestui coleg, nu l am luat PE AL aceluia. I acestui(a) PE + art. genit. +1 acelui(a)„ II. VERB 1. DIATEZA PASIVĂ a. FORME (MODURI ȘI TIMPURI) a. (Eu) sînt așt'ptattă) de prieteni (—Prietenii mă așteaptă). (Tu) ești așteptatfă) de prieteni (= Prietenii te așteaptă). (EI) este ast i.tat de prieteni (= Prietenii îl așteaptă). (Ea) este așteptată de prieteni (= Prietenii o așteaptă). (Noi) sîntem așteptați (așteptate) de prieteni (= Prietenii ne așteaptă). (Voi) «înteți așteptați (așteptate) de prieteni (= Prietenii vă așteaptă). (Ei) sînt așteptați di prieteni (= Prietenii îi așteaptă). (Ele) sînt așteptate de prieteni (= Prietenii le așteaptă). b. Lecția este explicată de către profesor (= Profesorul explică lecția). Eram lăudat de toți profesorii ( = Toți profesorii mă lăudau). Romanul acesta mi-a fost adus chiar de ea ( = Chiar ea mi-a adus roma­ nul acesta). Voi fi chemat de medic în cabinet (= Medicul mă va chema\"în cabinet). Referatul final o să fie prezentat de președintele comisiei ( = Președintele comisiei o să prezinte referatul final). Am să fiu căutat la telefon de către Mircea ( = Mircea are să mă caute la telefon). Această temă trebuie să fie tratată de studentul Petrescu (= Studentul Petrescu trebuie să trateze această temă). Aprobarea poate fi dată numai de către director (=Numai directorul poate da aprobarea). Fiind ajutat de Ioana, am reușit să traduc textul ( = Ajutîndu-mă Ioana, am reușit să traduc textul). A fi + adj. participial b. TRANSFORMAREA ACTIVULUI ÎN PASIV Activ Pasiv Mircea A adus cartea aceasta. Cartea aceasta A FOST adusă de Mireca. Tu Al SCRIS poezia aceasta ? Poezia aceasta A FOST SCRISĂ de tine ? 264

Pe mine O SĂ mă ajute Maria Eu o sâ FIU AJUTATĂ la lecții la lecții. de Maria. Activ Pasiv verb tranz. -------- A FI + part. adj. subst., pron. N. ---------■» DE -j- subst., pron. Ac. subst., pron. Ac. ----------> subst., pron. N. a. EXPRIMAREA AGENTULUI a. Profesorii l-au lăudat pe Ionel. || Ionel a fost lăudat de profesori. b. în curînd vor renova magazinul. || în curînd magazinul va fi renovat.. Activ Pasiv Subiect exprimat Agent exprimat Subiect neexprimat Agent neexprimat de (eătre) de către «Nota Cererea trebuie să fie Permisele de bibliotecă aprobată de (către) au fost vizate de către Ministerul Sănătății. conducerea bibliotecii. 2. REFLEXIV PASIV Conferința se va (inc vinerea viitoare (=va fi ținută). Magazinele s-au deschis Ia ora 8 ( = au fost deschise), în ultimii ani s-au construit multe școli (=au fost construite). Aici se repară numai ceasuri de mină (=sînt reparate). S-a găsit mașina aceea? ( = a fost găsită). stil oficial S-a anunțat programul nou de către- director. Directorul a anunțat programul nou. S-a propus de către decanat amîna- Decanatul a propus rea examenului. ajninarea examenului. 3. PARTICIPIUL PASIV Ștefan cel Mare a construit multe Ați vizitat mănăstirile construite de1 mănăstiri. Ștefan cel Mare ? Nicolae Grigorescu a pictat tablouri îmi plac tablourile pictate de Nicolae minunate. Grigorescu. adj. participial (+ DE + subst., pron. Ac.) 265

III. FORMAREA CUVINTELOR NUME DE INSTRUMENTE -TOR. -TOA RE Derivate in română Neologisme fierbător ascuțitoare acumulator receptor -schimbător scobitoare aspirator reflector ștergător strecurătoare comutator tractor radiator transformator verb + -tor, -toare, -> subst. 1. a. Model: Vorbiți-mi despre monumentele ii Vorbiți-mi despre monu- ... oraș ! || mentele acestui oraș ! Nu știu nimic despre biografia... scriitoare. De ce nu luați bagajele .. .bătrîne ? Scrieți despre viața.. .savant ! Cînd ne arătați tabloul... pictorițe ? Care e numele ... compozitor ? încercați să traduceți pie­ sele ... dramaturg ! b. Model : Vorbiți-mi despre mo- I Vorbiți-mi despre monumentele numentele acestui oraș ! | orașului acestuia ! 2. a. Model : îi dau (acest șofer) îi dau acestui șofer adresa lor. adresa lor. Le oferim (aceste studente) manualul cel nou. Medicul prescrie (a- ceastă femeie) un tratament cu vitamine. Părinții o să le cumpere (acești copii) biciclete. Le traduceți (aceste persoane) titlurile căr­ ților? îi împrumutați (acest bătrîn) ochelarii dumneavoastră? Direc­ torul le-a înmînat (acești ingineri) diploma de inventator. b. Model : îi dau acestui șofer îi dau șoferului acestuia adresa lor. adresa lor. ■3. Model : Familia acestui băiat a | Familia acestuia a plecat plecat la țară. . la țară. Am fotografiat casa acestui vecin. S-a jucat cu copiii acestei femei. Ai reținut răspunsul acestui candidat? Ușile acestor clădiri sînt sculp­ tate. S-a interesat de originea acestor cuvinte. Lucrările acestor savanți sînt cunoscute peste hotare. 4. Model : Nu le spun acesta nimic. il Nu le spun acestora nimic, aceștia il Le-am adus acesta planul lucrării O să-i cer aceasta o scrisoare lungă Le scrii aceștia să-l ajute îi trimit acestea să schimbe tacîmurile Spuneți-i un cadou frumos O să-i facă jucării 266

5. Model : Acela are discuri noi. || Discurile aceluia sînt noi. Aceia au părinți tineri. Acela are o grădină îriare. Aceea avea un pian vechi. .Aceia au haine moderne. Acelea aveau genți dc piele. Aceea are ochelari frumoși. (5. Model : Acestuia îi place pictura, I] Acestuia îi place pictura, .. . nu i place. |i aceluia nu-i place. Acestuia îi împrumut stiloul meu ; . . . îi dau pixul. Acesteia ii dictez versurile ; .. . i-am dat cartea. Acestora le citește poeziile sale ; . .. le-a oferit volumul. Acestuia îi aduce o friptură, iar ... îi aduce sărmăluțe. Acesteia îi trebuie un manual de istorie, iar ... manualul de geografie. Acestora le-a recomandat să meargă la munte, iar ... la mare. 7. Model: Umbrela acestuia e nouă, ' 11 Umbrela acestuia e nouă, a . . . veche. | aceluia c veche. Casa acesteia c frumoasă, ... c prea veche. Exemplele aeestora sînt corecte, .. . sînt greșite. Aparatul acestuia e bun, .. . s-a defectat. Mașina acestora e confortabilă, ... e cam incomodă. Locuința acesteia este în centrul orașului,. .. e aproape de Gara deNord. Radioul acestuia are picup, ... nu are. Model : Ceasul este al acest băiat Ceasul este al acelui băiat. a acel Ceasul este al băiatului aceluia. Ceasul este al aceluia. Haina este ; al acest doctor Ochelarii sînt a acel tineri fete Cărțile. ai vecin Stiloul ale eleve Bicicleta domnișoară Fotografiile 0 a. Model : De ziua mea, Ionel mă De ziua mea, sînt felicitat(ă) felicită întotdeauna. întotdeauna de Ionel. De ziua ta ești îelicitat(ă) întot­ deauna de Ionel... Mama mă așteaptă acasă. Prietenul mă caută în fiecare zi. Tata mă roagă să-l ajut. Rodica m& ajută să termin lucrarea. Et mă invită într-o excursie. Totdeauna Vlad mă întrece la șah. b. Model : Dc ziua mea, Ionel jl De ziua mea, am fost îelieitat(ă) de m-a felicitat. I| Ionel... c. Model : De ziua mea, Ionel I De ziua mea, voi fi felieitat(ă) de mă va felicita. | Ionel... d. Model : De ziua mea, Ionel De ziua mea, o să fiu felicitat(ă) de o să mă felicite. Ionel... e. Model : De ziua mea, Ionel | De ziua mea, eram îelicitat(ă) de mă felicita. | Ionel... 10. Model : Trebuie să mă aștepte Trebuie să fiu așteptat(ă) de Radu. Radu. Trebuie să fii așteptat(ă) de Radu... 267

Trebuie să mă primească directorul în audiență. Vreau să mă prezinte fratele tău. Nu vreau să mă deranjeze nimeni Ja telefon. Trebuie să mă ajute un specialist bun. Trebuie să mă examineze medicul de gardă. Nu vreau să mă certe părinții. 11. Model : Am fost căutat de vărul meu. || Vărul meu m-a cântat. Ai fost vizitată de mătușa ta ? Prăjiturile acestea au fost aduse de Maria ? Valizele au să fie duse la gară de fratele ei. Florile ii vor fi trimise de Silvia. Geamul a fost spart de copilul vecinilor. Mîncarea este pregătită întotdeauna de Mioara. 12. Model : Lucrarea (a termina) 'I Lucrarea va fi terminată piuă pînă mîine. || mîine. Tratatul nostru (a tipări) anul viitor. Lecția aceasta (a nu preda} încă. Astăzi experiențele (a face) în laboratorul cel nou. Toate scri­ sorile (a expedia) mîine dimineață. Astăzi, bunicul (a felicita) de toți nepoții lui. Teatrul cel nou (a construi) acum cinci ani. >'$. Model : Eu am compus un cîntec. I Ai ascultat cîntecul compus de Ai ascultat cîntecul... ? , mine ? Radu a desenat harta României. îți place harta... ? Sora la a cumpărat o mașină. Cit a costat mașina... ? George Enescu a compus două rapsodii. Știi cum se numesc rapso­ diile. . . ? Mama ta ți-a dăruit o bluză. De ce nu îmbraci bluza... ? Tu ai oferit acestei actrițe flori. I-au plăcut florile... ? Maria a citit o carte nouă. Cum se numește cartea... ? I|4. Model : Masa (a se servi) II Masa se servește (s-a servit, sc va în grădină. || servi) în grădină. Festivalul dc muzică ușoară (a se deschide) săptămînă aceasta. Ro­ chiile de vară (a se ieftini) în septembrie. Pateurile cu carne (a sc pre­ găti) ușor. Sîmbătă (a se vinde) biletele pentru acest spectacol. Expe­ riențele de chimie (a se face) în laboratoare speciale. Formularul acesta (a se completa) de mînă. Model : Hainele (a se curăța) Hainele se curăță la „Nufărul\". la „Nufărul1'. Mărfurile vîndute (a nu se schimba). Aici (a se repara) numai ceasuri de mînă. Fotografiile (a se executa) în 24 de ore. Cererile (a se aproba} de către decan. Toate conferințele (a se ține) în amfiteatrul cel mare. Antibioticele (a se lua) la recomandarea medicului. 16. a. Model: a fierbe || Am cumpărat pentru, excursie un fierbăfor electric, a bate a ascuțj a deschide a scobi a schimba a strecura a șterge a stropi b. Model : aspirator || Mi s-a stricat aspiratorul. acumulator radiator comutator receptor detector reflector excavator transformator 17. Compoziție : Un episod din istoria poporului dumneavoastră 268

Lecția 31 LITERATURA ROMÂNĂ Primele creații literare românești au fost cele folclorice. Doinele, baladele, basmele, legendele, povestirile istorice, proverbele, cîntecele de muncă și de petrecere există din timpuri străvechi. Dintre acestea, balada „Miorița\" este recunoscută ca o culme a creației artistice populare românești. Folclorul literar a constituit un izvor permanent de inspirație pentru toți marii noștri scriitori. Cele mai vechi scrieri literare românești sînt textele religioase din seco­ lul al XVI-lea, care au avut un rol important. în crearea limbii române lite­ rare. în următoarele două secole se dezvoltă o literatură istorică originală : cronicile lui Grigorc Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și scrierile erudite ale lui Dimitrie Cautemir. Un moment important în cultura noastră îl repre­ zintă Școala ardeleană, din secolul al XVIII-lea, care a argumentat științi­ fic originea latină a poporului român și unitatea sa etnică și de limbă. ION CREANGA GEORGE COȘBUC 269

MIHAIL SADOVEANU TUDOR ARGHEZI în prima jumătate a secolului al XlX-lea, scriitori ca poeții Văcărești, Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri etc. pun bazele literaturii române mo­ derne. înființarea revistelor „Dacia literară\" (1840) și „Convorbiri literare\" (1867) a avut un rol hotărîtor în stimularea creației literare originale. Ur­ mează epoca marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, „lucea­ fărul poeziei românești\", marele dramaturg Ion Luca Caragiale, neîntrecutul povestitor Ion Creangă. Operele acestora au intrat in circuitul universal. Caracteristic pentru literatura din secolul nostru este dezvoltarea roma­ nului realist ca specie literară. Acum apar opere de excepție ale unor mari GEORGE CĂLINESCU ION BARBU 270

personalități literare, cum sint : Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Cărnii; Petrescu, George Călinescu. Romanele acestora redau momente din trecutul istoric, precum și aspecte esențiale ale realității sociale românești : problema țărănească, situația intelectualului în societatea burgheză, războiul și gra­ vele lui consecințe. Tot acum se impun poeți ca Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion Barbu ; poezia acestora se remarcă prin interpretarea filozofică a ma­ rilor probleme ale existenței. După 23 August 1944, apare o literatură nouă, care reflectă schimbările politice, sociale .și economice ale. țării, transformările din conștiința oamenilor, construcția socialismului în România. Se remarcă acum prozatorii Zaharia. Stancu, Marin Preda, Eugen Barbu, dramaturgul Horia Lovinescu, poeții Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu. Literatura română se distinge, în ansamblu, prin caracterul ei național,, profund patriotic. «I a. secolul al XVI-lea = secolul al șaisprezecelea secolul al XVIII-lea = secolul al optsprezecelea secolul al XlX-lea = secolul al nouăsprezecelea h. ca Fratele meu lucrează ca profesor de liceu. GRAMATICĂ I. PROXIME XEHOTĂRÎT: CAZURILE GENITIV— DATIV C\\UI- Petrică are multi (cîțiva) frați. Am cunoscut, familia UNUIA (dintre ci). II Copiii UNORA (dintre ei) sînt |l studenți. Silvia are cinci surori. UNEIA (dinire ele) îi place mult pictura. I| UNORA (dintre ele) le place || patinajul. 1 f. in. 1 ii. 1 | UNEIA sg. UNUIA pl. UNORA 271

Lucrarea unuia am citit-o astăzi. Pe a unuia am citit-o astăzi. ALTUL Servieta gri e a acestui student ? [ — Servietele gri sînt ale acestor Nu, e a altuia. | studenți ? | — Nu, sînt ale altora. Camera de aici a fost repartizată | — Camerele de aici au fost repar- acestei colege ? | tizate acestor colege ? Nu, a fost repartizată ALTEIA. | — Nu, au fost repartizate altora. m. n. f. Sg. ALTUIA ALTEIA pl. ALTORA ai tradus nuvelele altora. -> le-ai tradus pe ale altora. II. ADJECTIV NEHOTĂRÎT : CAZURILE GENITIV - DATIV U.V El a cerut adresa UNEI colege, iar I El a cerut adresa UNOR colege, iar tu, pe a alteia. I tu, pe a altora. UNUI văr i-am telefonat astăzi, UNOR veri le-am telefonat astăzi, altuia am să-i telefonez mîine. altora am să le telefonez mîine. m. n. r. jsg. UNUI UNEI pl. UNOR 272

Al,T Numele acestor sl-azi vor. f Numele acestei străzi va fi schimbat ? schimbate ? Nu, al ALTEI străzi. Acestui prieten i-ai oferit bilet iii ? Nu ale ALTUL străzi. Nu, l-am oferii ALTUI prieten. Arcs!or prieteni le-ai oferit bite lele ? Nu',' le-am oferit ALTOR prieteni m. n. f. ALTUI | sg- ALTEI pl- ALTOR III. PRONUME ȘI ADJECTIV NEHOTĂRÎT : VREU.X(UL) a. FORME Pronume Știu că ai invitat și cîțiva colegi. A venit VREUNUL (dintre ei) ? Ai cunoscut-o pc VREUNA dintre surorile lui ? Ai trimis felicitări colegilor ? Dar VREUNEIA dintre colege i-ai trimis ? Singular Plural m. n. f. m. n. f. N., Ac. VREUNUL VREUNA VREUNII VREUNELE G., D. -VREUNUIA VREUNEIA | VREUNORA Adjectiv Locuiește singur sau cu VREUN coleg ? Ați citit VREO carte în ultima vreme? Ai împrumutat discul acela VREUNUI prieten ? Singular 1 Plural in. n. f. ni. n. f. N., Ac. VREUN VREO (VREUNII) (VREUNELE) G., D. VREUNUI VREUNEI VREUNOR I 1 18 — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 273

a. Exprimarea aproximației numerice eu VREO 0 să stea Ia mare vreo zece zile. VREO + num. card. b. adjectiv pronume Ai întîlnit vreo colegă ? Ai întîlnit pe vreuna (dintre colege) ? PE + pron. b. FOLOSIRE Propoziții interogative — Știe vreo limbă străină ? — Ai scris vreuneia dintre surorile tale ? Propoziții dubitative Poate o să te ajute vreunul dintre colaboratori. Cred că locuiește în vreunul dintre blocurile acestea. Probabil că a aflat programul de la vreun coleg. IV. FOLOSIREA NEDEFINITELOR NIȘTE, CÎȚIVA, UNII a. — Cine ți-a trimis fotografiile ? I — Ce este pe raftul acela ? — NIȘTE prietene diu provincie. I — Sînt niște reviste de modă. — De la cine ați primit felicitarea? i — Ce ai cumpărat ?. — De la niște colegi de liceu. | — NIȘTE tratate de medicină. b. — Cîți (studenți) și-au petrecut vacanța la munte ? — CÎȚIVA. — Au venit toate (elevele) ? — N-au venit toate, numai CÎTEVA. — Pentru mîine aveți multe exerciții ? — Nu, avem doar CÎTEVA. c. — Au venit toți (prietenii) ? — Nu, numai UNII (dintre ei) (=o parte dintre ei). în grupa aceasta sînt zece studenți. UNII (dintre ei) sînt din India. Tudor are mulți prieteni. UNII (dintre prietenii lui) sînt din provincie. A cumpărat G.'TEVA tablouri. Pe INELE le-a pus în birou. Am citit n.ște lucrări mai noi. UNELE mi s-au părut foarte interesante. 274

V. FORMAREA CUVINTELOR SUFIXE DIMINUTIVALE 1. -AȘ băiețaș Grigoraș copilaș covoraș Ionaș Victoraș subst. 4- -aș -> subst. băiețel nepoțel Georgel carnețel orășel Ionel copăcel păhărel ȘtefăDel șervețel T udorei dovlecel subst. 4- -el -> subst. 3. a. ICĂ (pl. -ELE): -ICICĂ (pl. -ICELE) bucățică cărticică nepoțică floricică subst. -F 'ică (-ieieă) -*■ subst. b. -ICĂ, -ICA m. Florică f. Florica Ionică Petri că Ionica Petri ca Vasilică Vasilica n. pers. + -ieă, -iea -> n. pers. 4. a. -IOR, -ȘOR, (-ișor, -ușor) acrișor cîrnăcior lucrușor binișor frățior riușor încetișor lănțișor verișor subst. + -ior (-șor) subst. adj., adv. + -ior (-șor) adj., adv. 275 b. -IOARĂ, -șoară (-ișoară) aripioară surioară căprioară domnișoară farfurioară veri.șoară subst. f. + -ioară, -șoară subst. î. 5. -IȚĂ (-ULIȚĂ) fetiță linguriță Gheorghiță peniță Ioniță furculiță portiță grădiniță Mihăiță lădiță roti ță subst. + -iță (-uliță) subst.

6. -UȚ, -CȚĂ, (-UȚA) căluț căsuță Dănuț Petru ț a pâtuț măsuță Iouuț Steluța subst. 4- 'Uț(ă) —> subst. călduț(ă) drăguț(ă) slăbuț(ă) adj. -j- -uț(ă) — adj 1. a. Model: Colegii mei au făcut multe Nu sînt de acord cu pro­ propuneri. Nu sînt de acord punerea unuia dintre ei. cu propunerea. . . dintre ei. Am cunoscut cîteva turiste. ... dintre ele le-am dat. un ghid. La congresul medicilor au participat și străini ; comunicările.. . au avut succes. Am doi frați. ; ... dintre ei îi place matematica. Vecina mea arc două pisici. Blana...e complet albă. Maria a adus cadouri prietenelor, sale ; ... i-a dăruit o agendă. Am ascultat doi cîntăreți. Vocea . .. dintre ei mi-a plăcui. b. Model : Nu sînt de acord cu propu- l| Nu sini de acord cu pro- nerea unuia dintre ei. pujierea unui coleg. 2. a. Model : — A cîștigal echipa acestui club ? || — Nu, « altui club. — Acelui sporliv îi lipsește echi- II — Nu, altui sportiv, pamentul ? jj Ai măsurat lungimea acelor încăperi ? Bulevardele acestui cartier vor fi modernizate ? Acestor muncitori li s-au acordat diplome de ino­ vatori ? Părinții acestui copil te-au căutat ? Acelor actrițe li s-au dat rolurile principale ? Acestei vînzătoare i-ai dat bonul ? b. Model : — A cișligat echipa acestui club ? || — Nu, a altuia. — Acelui sportiv îi lipsește echipamentul? || — Nu, altuia. Model : în gară sosesc multe trenuri. Linele pleacă dimineața, ... pleacă dimineața, ... pleacă altele pleacă seara. seara. ... au băut vin, ... au băut bere. Au recitat cîțiva actori. Pe... îi cunoaștem, pe.. . nu. Am două prietene. Părinții ... sînt tineri, ai... sînt în vîrstă. Le-am adus cadouri nepoților mei ; . . . i-am dat o minge, ... un stilou, în vitrină sînt multe cărți noi; despre... am citit cronici, despre... n-am auzit nimic. I-a anunțat pe toți să vină la nuntă ; ., .le-a telefonat, .. .le-a scris. 276

4. Model: Eh citesc-referatul unur II Eu citesc referatul unui student, student, tu... citești... .!||- tu îl citești pe al altuia. Radu cere valiza unei colege, eu... cer.;. Noi aducem bagajele unei prietene, voi..; aduceți... El va traduce nuvelele unui scriitor, eu... voi traduce... Noi admirăm tablourile unei pictorițe, ele... admiră ... Ei au vizitat apartamentul unor vecini, voi. . . ați vizitat.. . Asistentul a corectat lucrările unor studenți, profesorul.. . a corectat. .. 5. Model : Ai invitat pe... dintre II. Âi invitat pe vreunul dintre co- colegii tăi ? I colegii tăi ? Știe... dintre voi cînd va fi premiera? Ai mai povestit... dintre ei întîmplarea asta ? Ați condus pe. ..dintre ele la gară? Ai foto­ grafia ... dintre ele ? Te-ai mai întîlnit cu.. . dintre colegele de școală ? Ai anunțat pe. .-.dintre ei? 6. Model : Este.. .hotel prin Este vreun hotel prin apropiere? apropiere ? Poate că a pierdut-o ... om care a trecut pe aici. Ai primit . . . veste de acasă ? Copilul din curte e al ... vecine ? Ai discutat cu ... doctor despre asta? Bănuiesc că sînt bagajele ... cunoscuți de-ai lui. Ai arătat ... pictor desenele tale? 7. .Model : Poate că le-a pus în... I Poate că le-a pus în vreunul dintre sertarele acestea. | dintre sertarele acestea. Cred că a scris-o. .. dintre profesori. Probabil (că) este făcută de... dintre colege. Pesemne că o să cîștige... dintre ei. Presupun că sînt ajutați de...dintre prieteni. Bănuiesc că le-a adus... dintre ingineri. Trebuie să vină... dintre medici. E posibil să plece. .. dintre tehnicieni. 8. Model : Aceasta e servieta | vreunui | student. Aceasta e servieta vreunui student? Ai adresa vreunui mătușă I-ai trimis felicitări vreunei doctor l-ați telefonat vreunor colegă Este mașina șofer Le-ați scris prieteni Sînt echipamentele sportive 9. Model : Ai cunoscut vreun poet ? | Ai cunoscut pe vreunul dintre j poeți ? Așteptați vreun profesor ? Ai căutat vreo colegă la cămin ? Ai consul­ tat vreun medie ? Ai însoțit vreun cunoscut la aeroport ? Ați rugat vreo sculptoriță să participe la expoziție ? O să ascultăm vreun eînlăreț celebru ? 10. Model : — Cu cine învață ? || — învață eu niște colegi. La cine au locuit în vacanță ? Ce vrei să iei din piață ? Despre rine ați vorbit cu el ? Ce trebuie sâ pregătim pentru drum ? Cine lucrează la strungurile acestea ? Pe cine ați întimpinat la gară ? 11. Model: — Au plecat toți? || — Nu, numai cîțiva. Ai vorbit cu toți? Ați rezolvat multe exerciții? Ai răspuns la toate scrisorile ? Au participat mulți elevi la concurs ? Toate tablourile acestea sînt pictate de el ? Toate gimnastele noastre au cîștigat ? 277

12. Model : A cumpărat multe cărți. Il Pe unele nu le-a citit încă. __ nu le-a citit încă. || Am văzut multe filme în ultimul timp... nu mi-au plăcut. Au cumpărat multe flori... le-au dăruit colegelor. în nordul Moldovei sînt multe mănăstiri vechi. Am vizitat și noi... din­ tre ele. Radu are mulți prieteni.. . îi cunoști și tu. Multi studenți învață bine. ...au numai note de zece, în București sînt multe biblioteci. ... sînt deschise și duminica. 13. Model : A probat cîteva rochii. || Unele (dintre ele) nu i-au venit bine. I-am invitat pe toți vecinii. în cartierul nostru s-au construit cîteva blocuri noi. Toți turiștii așteaptă în hol. în stație sînt niște tineri. Am văzut cîțiva copii jucîndu-se în parc. în grădina mea sînt cîțiva pomi bătrîni. 14. Model: Am văzut... cărți noi în Am văzut cîteva cărți noi în vitrină. vitrină. Are.. .fotografii foarte I Are niște fotografii foarte bune. bune. I »Cu... dintre ei am vorbit Cu unii dintre ei am vorbit la la telefon. telefon. Radu s-a dus în parc împreună cu.. .colegi. Acolo erau mulți oameni care se plimbau pe alei. ...dintre ei purtau haine ușoare, de vară. ... stăteau pe bănci, lîngă lac. ...dintre colegii lui Radu s-au oprit la restaurant... au vrut să se plimbe cu barca pe lac. Radu s-a dus la un chioșc, să cumpere... ziare. ...copii l-au întrebat cît e ceasul. După... minute el s-a întors la colegii lui. ... dintre ei erau la restau­ rant, iar... se plimbau cu barca. Mai tîrziu toți au plecat împreună să facă o vizită ... prieteni comuni. 15. Model : Vaporaș || Ara cumpărat pentru copil un vaporaș, băiețaș, paltonaș ; pachețel, păhărel; bucățică; lănțișor; farfurioară, surioară ; fetiță, linguriță, grădiniță ; măsuță, drăguț. 1G. Compoziție : Literatura din țara dumneavoastră

Lecția 32 MIHAI EMINESCU Cel mai mare poet român și unul dintre marii poeți ai lumii, Mihai Emi- nescu, s-a născut la Botoșani, la 15 ianuarie 1850. Studiile și le-a făcut la Cernăuți, apoi la Viena și Berlin, formîndu-și o cultură vastă și solidă, întors în țară, ocupă funcții modeste la Iași, apoi la București : bibliotecar, inspector școlar, ziarist. în perioada ieșeană, o mare prietenie s-a legat între poet și povestitorul Ion Creangă. în redacția ziarului „Timpul\", M. Eminescu se împrietenește cu alți doi mari scriitori : I. L. Caragiale și loan Slavici. Profund impresionat de întîlnirea cu marele poet, Caragiale scria : „Era o fru­ musețe ! O figură clasică încadrată dc niște plete mari negre, o frunte înaltă și senină, niște ochi mari“. încă de tînăr, Eminescu sc afirmă ca un mare creator prin poeziile publicate în revista „Convorbiri literare\". Activitatea creatoare a poetului, stimulată de marele critic Titu Maiorescu, nu durează decît 13 ani, căci în 1883 Eminescu se îmbolnăvește grav, iar la 15 iunie 1889 se stinge din viață, Ta numai 39 de ani. în timpul vieții poe­ tului, nu au fost publicate decît 64 de poezii. Opera sa însumează, însă, mii de pagini de manuscris : poezii, proză, teatru, scrieri filozofice, publicistică, tra­ duceri etc. Un loc de seamă în creația eminesciană îl ocupă poezia erotică, cu evocarea frecventă a cadrului natural : lacul, teiul, codrul, luna etc. (Floare albastră, Lacul, Șl dară...). Poezia emi­ nesciană este puternic influențată de folclor, prelucrat la un nivel artistic superior. Poemul ..Luceafărul\" — culme a cre­ ației eminesciene — înfățișează destinul tragic al creatorului de geniu, neînțeles de societatea contemporană. Critici so­ ciale violente sînt cuprinse în poeme ca : „Scrisorile\", „Epigonii\", „împărat și proletar\". 279

CASA DE LA IPOTEȘB 280

întreaga operă a lui M. Eminescu este dominată de o viziune filozofică proprie, care dă o mare adîncime conținutului acesteia. Geniul poetic al lui Eminescu se manifestă, în egală măsură, prin bogă­ ția, naturalețea și expresivitatea limbajului artistic. Nici unul dintre scriitorii noștri n-a avut un rol atît de important în dezvoltarea limbii literare. Deși a murit tînăr, Eminescu a lăsat o poezie națională de valoare unică, în literatura română, comparabilă cu marile creații universale. Șl DACĂ... Și dacă ramuri bat in geam Și dacă stele bat în lac Și se cutremur plopii, Adîncu-i luminîndu-1, E ca în minte să te am E ca durerea mea s-o-mpac Și-ncet să te apropii. Înseninîndu-mi gîndul. Și dacă norii deși sc duc Dc iese-n luciu luna, E ca aminte să-mi aduc De tinc-nlotdeauna. Mihai Eminescu/ GRAMATICĂ I. VERB A l OI) L L O 1‘ 1A11A - CO.XOI ȚI OA A L FORME Prezent Afirmativ în vacanță AȘ face o excursie in Buccgi. AM vizita muzeul acesta astăzi, dacă A/? fi deschis. Negativ' A’-aș putea răspunde la întrebarea aceasta. A’-ați vrea să lucrăm împreună ? N- + afirmativ 281

Perf ecr AM FI ajuns la timp dacă nu se strica mașina. ■N-AP. FI venit și ei dacă i-Al FI invitat ? (N- 4- )aș. . . 4- FI 4- part. Aș mai citi puțin. Ar mai fi stat la mare. b. POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAȚĂ DE VERB Dacă L-ai ruga, TE-ar ajuta. Dacă l-ai fi scris, cu siguranță că Ți-ar fi răspuns. După masă M-aș duce la cinema. Nu Ml-aș fi închipuit să ajung așa de repede. Dacă i.e-ai fi cerut dicționarul, Ți L-ar fi dat. ■a. m-, te-, 1, -, ne-, v-, t-, le- f1 aa[r. af/ștae(ptteap..t.at.„ mi.-, ț.t-., .i-, ne-, v-, .le1- | aa[r_ fd;a.d..at m-a.ș întoarce, s-ar fi întors... mi-aș fi luat rămas bun, și-ar lua rămas bun... 1). aș aduce aș fi adus 1 ai aduce... ai fi adus... J'° opt.-cond. o <c. mi 1- mi i- mi le- ti 1- ti i- i 1- (i i-) ți lc- .și 1- și i- ni J- ar aduce... ai i i- ar aduce... i Ie­ ar aduce... vi 1- ar fi adus... vi i- ar fi adus.. și Ic­ ar fi adus... ni lo­ (li H . (H M . vi le- ții le-) , .282

d,. m.i-, ț,i-, .i-, ș.i-, ne-, v-, , Ie- j țararadf.ucaed.u..s )j>-o pron. (pers., refl.) D. + opt..-cond. -ț- -o c, VALORI a. Optativ Aș juca și acum o partidă de șah ( = doresc să joc). Dc-ar veni vara mai repede .' b. Condițional M-aș duce Ia Sinaia, dacă aș avea timp (=cu condiția să am timp). DACĂ ar îi învățat bine, ar fi luat examenul. c. Potențial X-aș fi crezul că pierde, trenul. X-aș zice că tc-ai schimbat prea mult. Am auzit că examenul s-ar amina (=nu e sigur că o să se amine). Mi-a spus că Victor s-ar fi mutat la Iași. d. Politețe V-aș ruga să-mi împrumutați cartea dumneavoastră. Aș propune să discutăm mai tirziu. d. CONCORDANȚA CU ALTE TIMPURI a. Optativ a. Aș pleca la munie, dar doctorul nu-mi dă voie. Ar fi cumpărat rochia, Dai; nu-i ajungeau banii. I-am îi trimis o telegramă, 1NSÂ nu ne-am amintit că e ziua lui. Optativ Conjuncție Indicativ prezent DAR prezent perfect INSĂ perfect comp, imperfect (J. Ar veni la școală. CU TOATE CĂ e bolnav. S-ar îi dus și el la munte, DEȘI nu avea echipament. ! Optativ Conjuncție Indicativ prezent 11 DEȘI imperfect CU TOATE CĂ 1 prezent j 1 j perfect 283

CU toate CĂ n-am timp, aș merge și cit in excursie. DEȘI era tîrziu, ar mai fi dansat. Conjuncție Indicativ Optativ DEȘI prezent prezent CU TOATE CĂ imperfect perfect b. Condițional Ar mai sta aici, DACĂ i-ați permite. S-ar fi intors mai devreme, DACĂ ar fi venit mașina. M-aș duce ia Sinaia, chiar DAC.Ă ar ploua. Optativ Conjuncție Condițional j prezent prezent perfect DACĂ perfect CHLAR DACĂ dacă v-ar vedea aici, s-ar bucura mult. DACĂ ați fi terminat practica, ați fi mers și voi în excursie. chiar dacă ai fi venit, (tot) nu m-ai fi găsit acasă. Conjuncție Condițional Optativ prezent prezen t DACĂ perfect perfect CHIAR DACĂ Dacă ar fi vrut, bar fi ajutat Dacă voia, îl ajuta. eond. perf. + opt. perf. ind. imperf. — ind. imperf. c. Potențial Se zice CĂ s-ar întoarce peste două săptămîni. Mi s-a spus că s-ar schimba orarul. Ziceau CĂ ar fi surori. Se spunea CĂ ar fi avut un accident. Indicativ Conjuncție Potențial prezent CĂ imperfect prezen t perf. comp. perfccL 284

JT. PROXIME ȘI ADJECTIV 1. DEMONSTRATIV DE IDENTITATE : ACELAȘI Genitiv —- dativ — Radu s-a adresat aceluiași arhitect ? — Da, aceluiași. Sportivii aceleiași echipe au cîștigat și meciul acesta. Acelorași regizori li s-au acordat premii și anul acesta ? j ' in. n. f. sg- ACELUIAȘI ■ ACELEIAȘI Pl- ACELORAȘI CELĂLALT Acestui băiat i-am dat o minge, celuilalt (băiat) i-am dat un joc. Rochia acesteia e prea lungă, a celeilalte e prea scurtă. Vouă v-ain luat bilete la balcon, eolorlalți (prieteni) le-am luat la lojă. n.111. cg. CELUILALT CELEILALTE Pl.. CELORLALȚI CELORLALTE 2. NEGATIV NICI CNUL Pronume Adjectiv — Cîți elevi au rezolvat problema ? Nici unul n-a rezolvat-o. | Nici un elev n-a rezolvat-o. — Le-ai invitat pc toate colegele ? — N-am invital(-o) pe nici una — N-am invitat nici o colegă. (dintre ele). — Ai scris vreunui prieten ? N-am scris nici unuia. | — N-am scris nici unui prieten. — Ți-a plăcut lucrarea vreunei studente ? — Nu, nu mi-a plăcut lucrarea — Nu, nu mi-a plăcut lucrarea nici nici uneia. unei studente. 285

N., Ac. in. n. f. N., Ac. ni. n. f. NICI UNUL NICI UNA NICI UN NICI O G„ D. NICI UNUIA NICI UNEIA G., D. NICI UNUI NICI UNEI nici un(ul)... = nici + un(ul) Săptămîna trecută n-am văzut nici o piesă. adj. negativ + subst. neart. adj. Nume dc persoane Nume de obiecte pron. N-am consultat niei un N-am consultat niei un dic­ specialist. ționar. Nu (J-)am consultat pe N-am consultat nici unul. nici unul (dintre ei). PE + pronume d. Niei uneia dintre voi NU i-a plăcut speclacolul ? verb negativ 4- pron., adj. negativ NIMENI — Cine poate face această lucrare ? — Cui (i-)ai povestit înlîmplarea ? — Nimeni n-o poate face. — N-am povestit-o nimănui. Nu a întîlnit pe nimeni. Cîinclc nu era al nimănui. N., Ac. NIMENI G., D. NIMĂNUI Nimeni nu m-a văzut cînd am plecat. NIMENI + verb negativ NIMIC — Ce vrei să cumperi de aici ? | — Nu vreau să cumpăr nimic, în sertar nu era nimic. Nu știa nimie despre satul acesta. N., Ac. NIMIC G., D. - 286

NU-mi place nimic. verb negativ + NIMIC 111? FORM ARE A CUVINTELOR PREFIXE ITERATIVE realege EE- relua recăsători revedea retipări reface reveni re- 4- verb -> verb DELOCUTIVE LV- încercui = a strînge într-un cerc înconjura «= a face înconjurul unui lucru îndrepta — a face drept ceea ce era strîmb îndulci =a face o mîncarc sau o băutură să fie dulce înfăptui = a transpune în faptă, a realiza înființa = a face să ia ființă îngălbeni = a deveni galben îngropa — a pune în groapă îngusta = a face mai îngust înlătura = a da în lături înnegri = a da cu negru, a deveni negru înnoda = a face un nod înnopta = a se face noapte înnora =a se ivi nori pe cer înroși = a se face roșu însănătoși = a sc face sănătos înșuruba = a strînge un șurub ÎN- + loeuț. verbală verb PRIVATIVE a. desființa <- înființa DES- (DEZ-) despacheta împacheta desperechea împerechea b. descălța/încălța descărca/încărca dezgropa îngropa descheia/încheia deznoda -e- înnoda deschide/închide descuia/încuia dezbrăca/îmbrăca DES- -f- verb deriv, cu preî. în- —> verb 287

■c. descoperi <- acoperi dezlega lega descoase <— coase dezlipi lipi desface *- face DES- -p verb —>■ verb _______ 1__________ ■ c-; . • NEGATIVE SE- a. nedreptate b. neclar c. necăsătorit nefericire necopt neliniște nedrept necunoscut nex inovație nefavorabil nemișcat nefiresc neplăcut neproductiv nesigur ■ nepotrivit nevinovat neschimbat .NE- — subst. -» subst. ; NE- -p adj. adj. : NE -p adj. part. adj. <7 oxetoțlo .1. a. Model: (A sta) cîteva zile la țară, li Aș sta cîteva zile la țară. [I sta cîteva zile la țară... (A cumpăra) niște flori pentru Silvia. (A face) în fiecare zi o plim­ bare pe jos. La întoarcere (a nu lua) vaporul. (A nu putea) merge cu ei la Suceava. (A pune) tablourile în altă cameră. (A nu ajunge) mai re­ pede cu taxiul. b. Model : Aș sta cîteva zile la [' Aș îi stat cîteva zile la țară, țară. || Ai îi stat cîteva zite la țară... :2. a. Mode) : (A sc culca) II M-aș culca mai devreme. mai devreme. || Te-ai culca mai devreme... (A se întoarce) cu autobuzul. (A se duce) la țară. (A se plimba) zilnic prin parcul acesta. (A se stabili) într-un oraș de munte. (A-și aminti) mereu de casa părintească. (A-și închipui) că sînt acasă. b. Model : M-aș culca | M-aș fi culcat mai devreme, mai devreme. | Te-ai fi culcat mai devreme... 3. a. Model: Mi-ai arăta colecția? || Mi-ai arăta-o? I-ai împrumuta mașina ? Nc-ați da revistele ? Și-ar construi aici ga­ rajul ? Ți-ar trimite banii la timp ? V-ar spune părerea lor ? Și-ar ajuta colegii ? b. Model: Mi-ap arăta-o ? || Mi-ai fi arătat-o? 288

4. a. Model : Dacă (a vrea), (a putea) 11 Dacă ar vrea, ar puica să cîș- să cîștige concursul. || tige concursul. Ne-(a ajuta), dacă I-(a ruga). Dacă i-(a plăcea) fotbalul, (a se duce) mai des la meci. Dacă te-(a intîlni), (a se bucura) mult. (A nu se duce) la doctor, dacă (a nu fi) bolnav. (A petrece) cîteva zile la munte, dacă (a avea) vacanță. Și-(a cumpăra) mașină, dacă i-(a trebui). b. Model : Dacă ar vrea, ar putea I Dacă ar fi vrut, ar fi putut să să cîștige concursul. I cîștige concursul. 5. Model : Eu I (a face) Ierna acum j dar... II Eu aș face tema acum, | deși... || dar nu am timp. El (a veni) cu noi dar... El ar îi venit cu cu toate că... noi, cu toate că era bolnav. ion (a se muta) în altă casă dar... Studenții (a organiza) o excursie (a pleca) la munte deși... Ea însă... Voi (a se duce) la Timișoara cu toate că... — (a se juca) cu mingea Copiii (a răspunde) ia scrisoare Eu (a și ajuta) colegul Noi (a lua) examenul El 6. Model : Dacă știam că vine, il | Dacă aș fi știut că vine, l-aș fi așteptam. | așteptat. Nu pierdea trenul, dacă se grăbea. îmi telefonau, dacă era nevoie. Dacă nu-i așteptau la gară, se duceau la liotei. Se prezenta la examen, dacă nu se îmbolnăvea. Dacă îi era frig, își lua pardesiul. Dacă îi dă­ deai jucăriile, copilul nu plîngea. /. Model : Se crede că experiența |l Se crede ea experiența n-ar mai (a nu mai avea loc). || avea loc (n-ar mai fi avui loc). Se zice că la examen (a se cere) o compoziție liberă. Se presupune că arheologii (a descoperi) acolo urme ale civilizației geto-dacilor. Se crede că l-(a putea) salva pe fratele lui. Se bănuiește că acolo (a se găsi) multe manuscrise vechi. Se spune că (a se construi) încă o hidrocen- trală. Se vorbește că (a se muta) într-uu sat de munte. $. Model : (a termina) lucrarea, dar Aș termina lucrarea, dar nu (a nu avea) bibliografia am bibliografia completă. completă. Aș fi terminat lucrarea, dar n-am avat (nu aveam) bi­ bliografia completă. (A vizita) și Suceava, dar (a trebui) să ne întoarcem în aceeași zi la București. T)e-(a oferi) garoafe, însă (a nu se găsi) la florărie. .(A se face bine) foarte repede, dar (a nu urma) sfaturile medicului, ionel (a nu se îmbolnăvi), dar (a se îmbrăca) cu haine prea subțiri. (A merge) la spectacol, dar (a nu avea) bilete. Te- (a vizita), însă (a nu ști) unde stai. — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 289

a Model : a se părea că ar vrea să Se pare că ar urea (ar fi lucreze vrui) să lucreze cu noi. Se părea că ar vrea (ar fi cu noi vrut) să lucreze cu noi. a se zice că și-ar da doctoratul la București a se crede nu s-ar putea ajunge acolo decît cu elicopte­ a se vorbi rul s-ar deschide o expoziție cu tablourile lui a se bănui a se părea Aman a se ști vaporul ar sosi la 1.5 iunie ar cîștiga concursul ar locui într-un oraș din Transilvania 10. Model : — Ai dat altui copil — Nu, (am dat-o) aceluiași. jucăria aceea ? Acum le-a împrumutat altor prieteni mașina lui ? Ai promis altei persoane biletele acestea ? Pentru tratament s-au adresat altui dentist ? Ai cerut ajutor altui coleg? Mingea ai dat-o altei fetițe ? Premiile au fost acordate altor sportive? Model : — Aceasta este lucrarea altui student ? Aceasta e livada altei cooperative ? La Academie au fost premiate cărțile altor prozatori ? Acestea sînt pachetele altui cumpărător ? în stingă sint bagajele altor călători ? Cu părinții altui coleg ai vorbit azi-dimineață ? Cursurile de perfecționare s-au ținut cu antrenorii altor echipe ? 12. Model : — I-ai scris acestui coleg ? || — Nu. i-am scris celuilalt (coleg). Alo acestor muncitori sînt uneltele de aici ? Acestor prieteni trebuia să le telefonați ? Rochiile clin dulap sint ale acestor fetițe ? Camera acestui student a fost mobilată ? Acestei laborante i-ai cerut să facă analiza ? Acestei x ecine i-ați cerut valiza ? 13. Model : în sală sînt mulți studenți. Trei sînt din Egipt, ceilalți Trei sînt din Egipt, ...sînt sînt din .Mexic. din Mexic. Sora mea are trei fetițe. Uneia i-am adus o rochiță, ... le-am adus jachete. Rodica mi-a împrumutat eîteva reviste. Am citit două, . . . nu le-am citit încă. Toți studenții au dat examen. Patru au luat zece, . . . au luat note mai ii. ici. Dinu are trei veri. Unuia i-a scris ieri, ...o să le scrie astăzi. Petrică a desenat eîteva hărți. Pe una a pus-o pc perete, ...le ține într-o mapă. .Mama mi-a cumpărat două bluze. Culoarea uneia îmi place, ...nu. 14. Model : — Cîți frați ai ? II — N-am nici un fraie,- I — N-am nici unul. Cite cărți ai citit săptămînă aceasta? Cîți prieteni ai invitat de ziua ta ? Pe cîți dintre colegii (ăi i-ai văzut în vacanță ? Cu cite profe­ soare ai vorbit? La cîți eunoscuți ați fost în vizită ? Cite stilouri ai cumpărat ? 290

15. Model : A scris multe cărți, dar II A scris multe cărți, dar nici una ...nu mi-a plăcut. nu mi-a plăcut. Am cumpărat trei discuri, dar. . . nu e bun. Trebuia să Je scrie fra­ ților Iui, dar n-a scris... A crut să telefoneze vecinelor, dar n-a mai telefonat. . . Ar fi trebuit să discute cu toți profesorii, însă n-a putut discuta cu.. . I-au întrebat pe toți, dar... n-a știut să răspundă. Ar fi vrut să aducă daruri celor- trei surori ale sale, însă n-a putut aduce. . . 16. Model : Nu m-am întîlnit cu II Nu m-am întîlnit cu nici umil. nici rin coleg. || N-a scris nici unei prietene. Nu mi-a plăcut răspunsul nici unui stu­ dent. N-au discutat despic nici un spectacol. Nu va telefona nici unui medie. Nu-i plăcea nici un sport. Nu răspundea nici unei cunoștințe. 17. Model : A scr is o scrisoare. j| N-a scris nici o scrisoare. A adus multe flori. Va chema trei zidari. Au făcut, cîteva excursii în Făgăraș. în compartiment erau două locuri libere. Au citit teza unei eleve. A cunoscut pe fratele unui coleg. 18. Model : — Cine a rămas în sală după curs ? |] — N-a r ămas nimeni. Cui ii trebuie cleștele ? A cui e pisica din curte ? Cine o să ne. aștepte la gară ? AI cui e cîinele din parc ? Pe cine așteptai aseară la cămin ? Cui puLem să ne adresăm ? 19. Model .- a repovesti 11 Cînd a repove-tit întîmplarea, a uitat un amă- || nunt important. a revedea, a reconslrni, a reveni, a îndrepta, a îndulci, a înființa, a se însănătoși ; necunoscut, nepregătit, neplăcut 29. Compoziție : Scriitorul dumneavoastră preferat

Lecția 33 CÎNTECUL ViRSTELOR S-a întîmplat să fiu în casa părintească al noualea copil și cel din urmă.. Mă iveam în lume după o tristă întîmplare, asupra căreia mama vărsa la crimi... Cu cîteva luni ÎDaintc, o surioară, pe nume Lclia, mai trăia încă într-una din zile, mica viață a fost curmată printr-un accident. Mi se po vestea adesea că Lelia a fost o făptură dulce, vioaie și frumușică, a cărei bu­ curie era să facă „servicii-* celor din casă... La 1 septembrie 1902 eram la Sebeș, înscris în clasa întîi primară. Li- ciniu și Longin, cei doi frați mai mari decît mine, erau și ei elevi la gimna­ ziul din aceeași clădire, întîiul în clasa I, al doilea în clasa a Il-a. Mă văd în clasă. în jurul meu numai copii necunoscuți. Vreo patruzeci. Liciniu m-a adus aici de inînă și mi-a descoperit un loc : ultimul în banca a patra. Înt.îile două bănci erau ocupate de repetenți. Era un drept al lor acesta, și singurul, de-a ocupa întîile locuri. Dar iată că vine Longin și ia pe un băiat din banca a doua și mă așază pe mine în loc, silind pe băiat să accepte schimbul. Cînd a intrat bătrînul dascăl, colegul meu se ridică și, arătînd spre mine, da cu un glas în care ghicesc o profundă indignare unele lămuriri, pe care nu le puteam pricepe întocmai. Profesorul vine spre mine, mă prinde dc ureche și mă duce în fundul clasei. Umilitoarea întîmplare mi-a dat dc gîndit. Se trezea în mine mîndria. Și am înțeles un lucru. Am în­ țeles că acum începe școala adevărată. (După Lucian B 1 a g a) Hronicul și cînlecul virsteior. LUCIAN BLAGA POEZIA Un fulger nu trăiește singur, în lumina sa, decît o clipă, cît îi ține drumul din nor pînă-n copacul dorit, cu care se unește. Și poezia este-așa. Singură-n lumina sa ca ține pe cît ține : din nour pînă la copac, de la mine pîn’ la tine. Lucian B la ga 292

a. pc mime = cu numele, numit întocmai = exact, precis a da dc gîndit cel clin urmă — ultimul a da lămuriri — a da explicații b. a se ivi == a apărea a sili = a forța, a obliga a accepta = a primi a pricepe =a înțelege iată Iată noul laborator de chimie ! iată că Iată-1 și pe Alexandru ! Iată că a sosit și Maria ' GRAMATICĂ I. NUMERAL ORDINAL a. FORME a. Am stat la Constanța cinci zile. Am vizitat orașul chiar în prima zi. El e primul din clasă la învățătură. A fost întotdeauna întîiul. Avem bilete în rîndul întîi. Au călătorit cu un vagon de clasa întîi. Se întoarce la București la întîi (septembrie). N-o să uite niciodată întîia zi de școală. Singular f. Plural m. | n. ni. n. | f. PRIMUL PRIMA PRIMII PRIMELE ÎNTÎIUL ÎNTÎIA ÎNTÎII ÎNTÎILE a. primul... = întîiul... b. primul volum, întîia carte PRIMUL + subst. ncart. ÎNTÎIUL 293

c. anul întîi, grupa îutii subst. (m., n., f.) cu art. hot. -f- ÎNTÎI d. cel dinții = întîiul, primul (î. M. Eminescu a trăit în secolul ai nouăsprezecelea. La școală, Ionel stă în banca a treia. a. al II-lea, a Il-a VI. al șaselea, a șasea II. al doilea, a doua VII. al șaptelea, a șaptea III. al treilea, a treia VIII. al optulea, a opta IV. al patrulea, a patra IX. al nouălea, a noua V. al cincilea, a eineea X. al zecelea, a zecea subst. cu art. hot. + num. ord. num. ord. + subst. ncart. e. Limbă scrisă Limbă vorbită Stă Ia etajul ai zecelea. Stă la etajul zece. A terminat volumul al A terminat volumul doi. doilea. b. DECLINARE a. La capătul primei străzi se află o farmacie, în timpul primelor zile de vacanță a plouat, întiiului născut i-au dat numele bunicului. Singular f- Plural ni. | n. in. n. | f. N., Ac. PRIMUL PRIMA PRIMII PRIMELE G., D. ÎNTÎIUL ÎNTÎIA ÎNTÎII ÎNTÎILE PRIMULUI PRIMEI PRIMILOR PRIMELOR ÎNTÎIULUI ÎNTÎII ÎNTÎILOR p. Maria a prezentat prima comunicare, pe (cea de-)a doua a prezentat-o Alexandru. l-'otografia este a celui de-al doilea copil. N., Ac. m. | n. f. G., D. (CEL DE-)AL.. . -lea (CEA DE-)A. . .-a CELUI DE-AL. . -lea CELEI DE-A.. .-a

(eel de-)al doilea student = sLudentul al doilea celui de-al doilea student ^studentului (celui de-)a! doilea \\m ci H L numai primul volum, pe cel de-al doilea nu l-am citit. L-a ajutat pc (cel de-)al Nume de persoane doilea coleg. I L-a ajutat pe (cel de-)al doilea. i PE -f- (cel de-)al .. . -lca. Nume dc obiecte A citit (cel do-)al doilea volum. [ L-a citit pe (cel de-)al doilea. PE + (cel de-)al . . . -lca II. PRON LAIE ȘI ADJECTIV INTE1U>GATIV-RELATIV cir Singular Adjectiv Valoare adverbială Cit zahăr a cumpărat ? Nu știu cit. (de mult) a lucrat la Craiova. De cit. vin are nevoie ? Cit (de mult) a ținut ploaia ? O să ne arate cită miere a recoltat. Plural Adjectiv Pronume Cîți turiști au venit cu avionul? Cîți (dintre ei) au venit cu avionul ? Cu cîte mașini au plecat ? Cu eîte au plecat ? Cîtor concurenți (concurente) li s-au Cîtora (dintre conçurent;, concurente) acordat premii ? li s-au acordat premii ? N., Ac. adj. Singular f. ÎY1. Plural G., D. pron. in. | n. CÎTĂ n. | f. ■adj. C.ÎȚI pron. CÎT — CÎTE — - CÎTOR CÎTORA 295

a. cit lapte, zahăr, ulei... cită cafea, carne, pîine... cît \\ + subst. neart., fără pl. cită / eîți studenli. cîlor studente citi \\ cite / subsL neart,f PJ- b. Limbă vorbită La cîte (străzi) li s-a schimbat numărul ? C.lTOR(A.) = la + Ç/cciîttip c. — AI cîtclca copil e Ionel ? | — Al doilea. — A cita luuă a anului e martie ? j — A treia. d. Locuțiuni eît pe ee Era eît pe ce să piardă trenul. eît de eît Are nevoie de o cameră eît de cît confortabilă. CARE INTEROGATIV Da iv Adjectiv Pronume CĂRUI student i-ai dat nota zece ? CĂREIA (dintre studenți) i-ai dat nota zece ? CĂREI studente i-ai dat nota zece ? CĂREIA (dintre studente) i-ai dat nota zece ? CĂROR studenți (studente) le-ai dat CĂRORA (dintre studenți, studente) nota zece ? le-ai dat nota zece ? Genitiv A CĂRUI student e lucrarea A CĂRUIA (dintre studenți) e lucrarea aceasta ? aceasta ? Ale cărei studente sînt caietele Ale căreia (dintre studente) sînt acestea ? caietele acestea ? Al CĂROR studenți (studente) e aparatul acesta ? Al CĂRORA (dintre studenli, stu­ dente) e aparatul acesta ? 296

Singular Pitim 1 in. 1 n. 1 r. in. 1 n. 1. t. Adj. CĂRUI 1 CĂREI CĂROR Pron. CĂRUIA 1 CĂREIA 1 CĂRORA 1 Acordul cu substantivul Ai CĂRUI copil sînt părinții de acolo ? 4! Ă CĂROR fele e camera aceasla ? RELATIV 1. COMPLETIVA DIRECTĂ Vreau să știu | cărui student i-ai dat nota zece. N-am aflat | ale căreia dintre ele sînt caietele acestea. verb tranz. ... 4- | (al ... ) CĂRUI (a) .. . 2. PROPOZIȚIA ATRIEUT1VĂ a. Cu pronume relativ în dativ a. (Am întîlnit un prieten. Prietenului i-am cerut o valiză.) Am întîlnit un prieten | CĂRUIA i-am cerut o valiză. (Am vorbit cu o prietenă. Prietenei i-am adus un pachet.) Am vorbit cu o prietenă | CĂREIA i-am adus un pachet. verb. .. -r subst. . . . + | CĂRUIA . . . 3. (Prietenul meu mi-a răspuns azi. Prietenului i-am trimis o vedere.) Prietenul meu, | CĂRUIA i-am trimis o vedere, | mi-a răspuns azi. (Fiului său îi place muzica. Fiului său i-am oferit un bilet la concert.) Fiului său, I Căruia îi place muzica, | i-am oferit un bilet la concert. subst. ... 4- I CĂRUIA . .. + I verb.. . b. Cu pronume relativ în genitiv a. (Am scris prietenei melc. Tatăl prietenei mele e medic în orașul nostru.) 1 ~1 I I Am scris prietenei mele | al CĂREI tată e medic în orașul nostru. (M-am întîlnit cu un prieten. Surorile prietenului sint studente.) 297

fill M-am întîlnit cu un prieten | ale CĂRUI surori sînt studente. verb .. . -f- subst. ... + | AL ... Cărui .. . 3. (Munții Carpați sînt admirați de excursioniști. Frumusețea munților Carpați c vestită.) 1 i! Munții Carpați, | a CĂROR frumușele e vestită, | sînt admirați de excursioniști. (Institutului nostru i s-a acordat un premiu internațional. Membrii in­ stitutului au făcut o descoperire importantă.) i----------------- I=ï l Jii>tiluttilui nostru, | ai CĂRUI membri au făcut o descoperire impor­ tantă. | i s-a acordat un premiu internațional. (Despre dramaturgul acesta s-a vorbit mult în presă. Piesele dramatur­ gului au fost premiate.) i I J. I Despre dramaturgul acesta, | ale CĂRUI piese au fost premiate. | s-a vorbit mult în presă. subst. ... — | al. . . CÂRLI . . . -j- | verb. . . Dativ Genitiv CĂRUIA CĂRUI CĂREIA CĂRORA art. genit. -J- CĂREI CĂROR » i. Model : . . . elev din clasă va Primul elev din clasă va participa participa la concurs. la concurs. . . .poezii vor fi publicate în volum. N-am citit încă sfîrșitul... părți a romanului. Acceleratul s-a oprit la.. . semnal. A luat nota maximă la . .. examen. Am discutat cu... studenți din grupă. Nu știu subiec­ tul. .. episoade din serialul acesta. o. a. Model : (5) spectacol a fost Al cincilea spectacol a fost tele­ televizat. vizat. 298