Limba Romana pentru studentii straini 1982

Ai citit și (2) \\olum ? în (4) oră au (lat o lucrare dc control. (2) ca­ tegorie dc cuvinte c mai bogată decîl prima. S-a deschis un restaurant Ia (10) etaj. (3) act a durat numai o jumătate de oră. în (7) zi a ex­ cursiei am fost la Lacul Roșu. Ați urcat fără lift pînă la (6) etaj ? (10) sector a fost desființat. b. Model : Al cincilea spectacol a fost II Spectacolul al cincilea a fost televizat. U televizat. -3. a. Model : Compartimentele (vagonul 2) Compartimentele vagonului sînt ocupate. al doilea sînt ocupate. Nu știu sfirșitul (episodul 5). în fața (aleea 4) este o statuie veche. Primele pagini ale (capitolul 3) lipsesc. La sfirșitul (volumul 6) este o erată. Care a fost programul (concertul 2) ? Construirea (etajul 10) a durat mai mult. b. Model : Compartimentele vagonului | Compartimentele celui de-al al doilea sînt ocupate. | doilea vagon sînt ocupate. 1. Model: ...timp ți-a luat repararea I Cît timp ți-a luat repararea mașinii ? I mașinii ? Spune-mi... vopsea trebuie să cumpăr? ...metri pătrali are covorul acesta ?... unt ai luat ?... liîrtie ai folosit la împachetat ? Nu mi-a: spus. . . zile o să stea în București. L a întrebat. .. bani a cheltuit. 5. Model : Aceasta este ediția a doua. || A cita ediție este aceasta ? Florin c al treilea dintre frați. Aceasta este a douăzeci și patra repre­ zentație a piesei. Acesta e al doilea oraș al țării. Plecăm în concediu în a treia duminică a lunii. Aici lucrează a patra generație de mineri. Am participat la al paisprezecelea congres de istorie. 6. a. Model: ...colege le-ai oferit || Căror colege le-ai oferit mărți- mărțișoare ? || șoare ? ... medic te-ai adresat ?... muncitoare li s-au dat premii ?... scri­ itor i-ai făcut portretul ?... artiste i-au luat un interviu ?... stu­ denți nu li s-au acordat burse? ...fetițe îi cumperi o păpușă? b. Model : Căror colege le-ai Cărora (dintre colege) le-ai oferit măr­ oferit mărțișoare ? țișoare ? Model : (Care funcționar) este A cărui funcționar este servieta servieta aceea ? aceea ? (Care băiat) este pachetul acela de cărți ? (Care femeie) sînt copiii din grădiniță? (Care tineri) e mașina albastră ? (Care fată) e pălăria albă ? (Care copil) este căciulița aceea ? (Care mătuși) sînt valizele dc acolo ? B. Model : îl cunoașteți pe prietenul meu ? îl cunoașteți pe prietenul Lui î s-a acordat diploma de meu căruia i s-a acordat onoare. diploma de onoare ? Au discutat și cu vecinii noștri. Lor le-au făcut o vizită. Pe plajă am întîlnit un coleg. Lui i-am oferit umbrela mea de soare. O să locuiesc la o rudă. Ei i-am scris că sosesc curînd. 299

L-au așteptat la intrare pe dirijor. Lui i-au făcut o primire călduroasă. Trebuie să stabiliți programul cu colegii voștri. Lor le-ați propus să colaborați. L-am căutat pe băiețelul de la parter. Lui îi voi da un bilet de cinema. Model : Mihai s-a înscris la politehnică. Aii hai, căruia îi place ma­ Lui îi place matematica. tematica, s-a înscris la po­ litehnică. .Mătușa mea mi-a mulțumit printr-o scrisoare. Ei i-am trimis o foto­ grafie. Cu colegii aceia n-o să mai plecăm la munte. Lor nu le-a plăcut excursia din iarna trecută. Prietenului tău poți să-i comanzi o pereche identică. Lui i se potrivesc ochelarii aceștia. Sora mea mi-a scris s-o aștept la aeroport. Ei nu i-am spus eă sînt bolnav. Maria și Elena s-au stabilit dc curînd în București. Lor le trebuie o locuință nouă. Danei i-am adus un wlum de L. Blaga. Ei îi plac mult poeziiL. 10. Model : A cumpărat casa aceea, A cumpărat casa aceea ale cărei încăperile casei sînt încăperi sînt luminoase. luminoase. M-am întîlnit cu un prieten. Părinții prietenului sînt farmaciști. I-am oferit o cameră prietenei mele. Familia prietenei sosește mîine din provincie. A încercat să traducă o poezie. Autorul poeziei a trăit în secolul trecut. Am trimis cadouri unei verișoare. Copiii verișoarei sînt încă mici. L-am văzut pe unchiul tău. Soția unchiului lucrează în întreprinderea noastră. Au vizitat un oraș. Clădirile orașului sînt noi. 11. Model: Magazinul s-a deschis ieri. Magazinul, al cărui local a Localul magazinului a fost fost renovat, s-a deschis ieri, renovat. Spectacolul a fost apreciat de cronicari. Premiera spectacolului a avut loc săptămîna trecută. Studenților li s-au rezervat locuri la cămin. Familiile studenfilor locuiesc în provincie. Ruxandra este colegă dc grupă cu mine. Pe sora fîimindrei ai cunos­ cut-o în excursie. Satelitul s-a întors cu bine pe Pămînt. Programul satelitului a fost în­ deplinit cu succes. Cu vecinul meu o să mă sfătuiesc în legătură cu plantarea pomilor. Fiul vecinului e agronom. Pe vărul meu o să-l întreb mîine despre acest volum de poezii. Soția vărului lucrează la o editură. 12. Compoziție : O amintire din școală.

Lecția 34 ȘTIINȚA ROMÂNEASCĂ Primele preocupări științifice românești sînt legate dc domeniul filologic .și istoric, pentru demonstrarea științifică a originii latine a limbii și a poporului român. La începutul secolului al XlX-lea se. pun bazele învățăm iotului națio­ nal, prin înființarea primelor școli în limba română dc către Gheorghe Asachi și Gheorghe Lazăr. în 1801 sc întemeiază Universitatea din București. O dată cu dezvoltarea economică a larii, se intensifică și legăturile noastre cu știința .și cultura europeană. Se afirmă acum, prin cercetări științifice ori­ ginale. mari personalități ca : medicul Carol Davila — fondatorul învăță- mîntului medical superior, geologul Grigore Cobâlcescu, filologul și criticul Bogdan Pelriceicu llasdeu, filozoful Vasile Conta. în 1895, inginerul român CALCULATOR ELECTRONIC 301

Anghel Saligny construiește podul de peste Dunăre de la Cernavodă, pe atunci cel mai lung pod din Europa. La sfirșitul secolului trecut și în prima jumătate a secolului nostru, cele mai variate domenii ale științei sînt ilustrate de savanți de renume mondial : în matematică — Spiru Haret și N. Coculescu (întemeietorul Observatorului Astronomic din București), în medicină — Victor Babeș (promotor al sero- terapiei), Ion Cantacuzino (fondatorul școlii române de microbiologie), Gheorghe Marinescu (cu contribuții importante în neurologie), Constantin I. Parhon (unul dintre creatorii endocrinologiei), în biologie — Grigore Antipa, Emil Racoviță (întemeietorul speologiei), în geografie — Simion Mehedinți, în filologic — Alexandru Philippide, Oxid Densusianu, Sextil Pușcariu, în istorie — Nicolae Iorga, Vasilc Pârvan, în științele juridice — Nicolae Titulescu. în 1879, Societatea Literară Română (înființată în I860) devine Academia Română, înalLă instituție dc știință și cultură care iși des­ fășoară activitatea prin numeroase institute științifice. între cele două războaie mondiale, cercetările se dezvoltă atît în universități Ga București, la Iași, ia Cluj), cît și în cadrul institutelor Academiei. Apar numeroase societăți științifice cu publicații periodice de specialitate de înalt nivel științific. L’nele școli științifice, ca acelea de matomatică, de me­ dicină etc., sîut vestite în întreaga lume. După 23 August 1941, cercetarea științifică cunoaște o dezvoltare remar­ cabilă. în 1965 sc creează Consiliul Național al Cercetării Științifice, deve­ nit ulterior Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie. Baza materială a cercetării științifice se dezvoltă vertiginos, de la un an la altul. Se înfiin­ țează stațiuni experimentale, numeroase laboratoare, se formează specia­ liști pentru ramurile noi ale științelor. Se dezvollă alit cercetarea fundamen­ tală, cît și cea aplicată. De asemenea, a fosL dezvoltată cercelarca în domeniu) științelor sociale. în programele dc cercetare sc pune acum accent deosebit, pe elaborarea și perfecționarea tehnologiilor dc producție în șederea valorificării superioare a materiilor prime, a reducerii consumurilor de energie și materiale și a gă­ sirii de noi surse de materii prime, a ridicării calității produselor și promovării largi a progresului tehnic în toate ramurile economiei naționale. în ultimele decenii, țara noastră a organizat și a găzduit numeroase con­ grese, colocvii, conferințe cu caracter internațional pentru aproape toate domeniile științelor contemporane. Realizările oamenilor de știință români sînt cunoscute și apreciate atît în țară cît și peste hotare. GRAMATICĂ I. PRONUME NEHOTĂRÎT 1. CINEVA — Cine ți-a adus vestea asta ? — cineva din satul meu. 302

Te-ai întîlnit cu cineva la cabană ? Ai mai povestit cuiva întîmplarea asta ? Cred că paltonul din cuier este al CUIVA clin sală. Singular N., Ac. CINEVA G., D. CUIVA a. CINEVA = cine 4- va b. Ați văzut PE cineva în sală ? PE cineva 2. CEVA — Ce ai în pachetul acela ? — Am cumpărat CEVA pentru mama. E CEVA în dulapul acela ? N., Ac. Singular | CEVA [ a. ceva = ce -j- va I). Ai ceia bani Ia tine? (= cîțiva, puțini) A venit ceva lume ! (= destul de multă) CEVA + subst. sg., pl., ncart. 3. CÎTVA Singular Adjectiv Pronume >> o> stat CÎTVA timp la noi. să rămînă acolo cîtăva vreme. Plural Nominativ — acuzativ i venit CÎȚIVA specialiști japonezi. Au venit cîțiva (dintre ei), citit CÎTEVA cărți recente. A citit CÎTEVA (dintre ele). 303

G e n i t i v-D a t i v ■Am scris CÎTORVA prieteni. Am scris cîtorva dintre ei. Au fost alese tablourile cîtorva Au fost alese tablourile CÎTORVA (dintre ele). pictorițe. Singular Plural m. n. | f. ni. | n. f. N., Ac. adj. CÎTVA CÎTĂVA CÎȚIVA CÎTEVA G., U. pron. - - adj. pron. - CÎTORVA a. elfva. .. = cît. . . + VA b. cîtva timp, cîteva farfurii adj. nehot. + subst. ncart. c. cîțiva oameni — cîțiva adj. = pron. j Pron. d. Nume dc persoană (I)-a întîlnit pc cîțiva Adj. dintre colegi. A întîlnit cîțiva colegi. PE + cîțiva. . . 4. ALTCINEVA “Cineva mi-a spus că examenul începe la ora opt. altcineva mi-a spus că începe la nouă. — Ai vorbit cu administratorul ? — Nu, am vorbit cu altcineva. Din greșeală, a dat pachetul tău ALTCUIVA. Cămașa în carouri uu e a mea, e a altcuiva. N., Ac. Singular G., D. ALTCINEVA ALTCUIVA

a. ALTCINEVA = ALT + CÎlieva b. Eu I-am ajutat pe Victor, tu o să ajuți PE altcineva. PE + altcineva — Vrei o cafea ? 5. ALTCEVA — Nu, aș bea altceva. Singular N., Ac. ALTCEVA ALTCEVA = ALT + Ceva II. NUMERAL 1. CARDINAL. EXPRIMAREA CAZURILOR Genitiv Profesorul a citit tezele A două candidate. Poeziile A trei dintre ei au fost premiate. . , , , /subst. pl. , num. car • t \\ dintre + subst., pron. pl. Dativ A trimis scrisori LA trei dintre prietenii lui. Au cerut ajutor LA două vecine. , , , /subst. pl. LA -j- num. care., -r / dintre + subst. pron. pl. 2. COLECTIV AAllNUOJ G e n i t i v-D a t i v Am doi prieteni la Iași. Locuințele amînduror prietenilor sînt încăpătoare. Ion are două surori. Amîndurora le place muzica. AMÎNDUROR AMÎNDURORA y> — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 305

aminduror — subst. Dativ* Le-am oferit cărți amîndurora = Le-am oferii cărți la amîndoi (amindouăl. Are trei frați și toți trei sint elevi la liceu. toii trei, toți patru, toți cinei... AMBII Ambele (teoreme) se pot demonstra ușor. Ambilor candidați li s-a acordat același punctaj. Hotărîrile omiselor comisii au fost date publicității. 1 X., Ac. in. n. f. | G, D. AMBII AMBELE AMBILOR AMBELOR Ambii (atomi) au valența 4. AMBII . . . (+ subst. neart.) 3. DISTRIBUTIV A dat fiecăruia CÎTE un pachet dc cărți. S-au așezat (doi) CÎTE doi. Sportivii au trecut linia dc sosire mm CllE urm. (num. card. +) CÎTE -J- num. card. 1. ADVERBIAL 1. a. Ani fost la Iași O DATĂ. Trebuia să mai repeți O DATĂ lecția. o 4- DATĂ b. A văzul filmul acesta DE două ORI. Piesa aceasta s-a jucat de o sută de ori. DE + num. card. (4- de) 4- ORI 306

(le DOI Ă ori. de noiWprezcre ori de douăzeci și DOL’A de ori... Ca să înțeleagă mai bine, a citii lecția dc cîteva ori- De multe ori i-am spus să nu mai inlîrzie. L-a înliluil dc nenuinăiate oii ia biblioteca noastă. rjleva or. 4- 1 multe -f- ORI : nenumărate c. Distanța dintre ele. este dc zeci de ori. (de suie de ori, de mii de ori) mai nune. zeci {sute -j-deORI I l mii... d. Dc clTE ori ai vizitai muzeul acesta ? 2. Au fosL la Sinaia dc două ori. I’riina dată (oară) au stat două zile, a doua oară au stat o săptămînă. i PRI?.I.\\ 4- oară, dată num. ord. f. -j- oară a cîTA oară vedeți filmul acesta ? A 4- cita + OARĂ 1. Model: Am vorbit cu...despre Am vorbit cu c-incva despre, tine. line. E... acasă? ...mi-a spus că m-ai căutat. Lăsați... adresa dumnea­ voastră 1 Ai avut timp să scrii. .. ? Ai folosit mașina. . . de aici ? Spu­ nea că așteaplă. . . 307

2. Model: Ai cumpărat... de la Ai cumpărat ceva de la acest raion ? acest raion ? Au telefonat... ? || Au telefonat cuiva? Maria vrea să-ți spună.. . Ați cerut părerea... ? Ionel, ți-am adus... ! Ați chemat... ? Ai împrumutat... re.șoul tău ? Mai aveți... în valiza aceea ? 3. Model : Am telefonat.. .cunoscuți. I Am telefonat eîtorva (cunos- I cu ți). Am analizat poeziile... poeți tineri. 0 să discutăm cu... specialiste. Trebuie să scriem.. .prieteni. A cumpărat jucării pentru. . . nepoți. . . spectatori nu le-a plăcut cum ai cîntat. S-a deschis expoziția... ar- hitecți renumiți. 4. Model : Am însoțit cîțiva copii ii (I)-am însoțit pe cîțiva la gară. la gară. ■ || Au ajutat cîteva colege. A văzut cîțiva băieți jucîndu-se cu mingea. Au invitat cîțiva studenți de la Arhitectură. Au premiat cîteva munci­ toare. A căutat cîțiva cunoscuți. Au chemat cîteva persoane. 5. Model : — Ai vorbit cu Radu ? || — Nu, am vorbit eu altcineva. A scris mamei salo ? Haina de piele e a ta ? S-au adresat rectorului ? Pe Rodica ai salutat-o ? Surorii tale i-ai trimis ia ? Copilul acela e al vecinei talc ? 6. Model : A dat cărți (3) copii. || A dat cărți la trei copii. Am cunoscut familiile (2) I Am cunoscut familiile a doi cclegi. | colegi. A scris (2) profesoare. De curînd au apărut romanele (4) scriitori tineri. A spus (3) dintre colegii lui că se va prezenta la examen. Au fost premiate proiectele (6) arhitecți. Timbrele le-a împărțit (5) copii. (3) dintre muncitori li s-au acordat premii. Model : .. .frații au urmat Institutul Amîndoi frații au urmat In­ Politehnic. stitutul Politehnic. Ai expediat... scrisorile ieri dimineață? O să le trimit... unchilor medicamentele cerute. Am vizitat expoziția.. .pictorilor. întreabă-i. . . musafirii dacă vor înghețată. Le-a trimis. . . verișoarelor vederi din Brașov. V-ați sfătuit cu. .. colegele în problema aceasta? 8. Model : în fiecare raft am pus I în fiecare raft am pus cîte donă- . . de cărți | zeci de cărți. h'iecarc student a prezentat. .. articole. Am adus pentru fiecare copil . . . jueur .. Slu 'cnți vor fi repartizați. . . în cameră. Soldați! s-au încolonai . . La fecare masă erau... scaune. Am așezat florile. . . în f ecan -.ază. 9. Model : repetat lecția (2). || A repetat lecția de două ori. Am vizitat Muzeul Satului numai (1). Piesa aceasta a fost prezentată (10) în provincie. A spus că ne-a telefonat (4). Poștașul a bătut (3) la ușă. Am ascultat acest concert (5). Meciul a fost jucat (2). 308

10. Mode] : — De cîte. ori ai fost la Galați ? || — De două ori. — A cîta oară ai vizitat portul ? || — A doua oară. — De eîte ori ai fost la Muzeul Național de Istorie ? — A eîta oară ai vizitat și tezaurul ? — De eîte ori l-ai căutat Ja cămin ? — A cîta oară l-ai găsit ? — De eîte ori l-au văzut pe acest actor ? — A eîta oară au vorbit cu el ? — De eîte ori a dat examenul .acela ? — A cîta oară l-a luat ? — De cîte ori a participat la acest concurs ? — A eîta oară a luat o medalie ? — De eîte ori ai fost la .Marea Neagră ? — A eîta oară ai vizitat acvariul din Constanța ? 11. Compoziție: Știința in țara dumneavoastră.

Lecția 35 BRÂNCUȘI < AI lize ui de Artă Modernă din Paris adăpostește atelierul integral al Iui Constantin Brâncuși. O statuie de Brâncuși întrupează o idee fundamentală. Spunea cu ironie că are, ca orice sculptor, o idee în fiecare zi... Hărnicia lui. care ajunsese le­ gendară, a rodit în cîteva tenie fundamentale, pe care le-a reluat mereu. Fiecare temă avea mai multe versiuni... Unele dintre ele fuseseră concepute și realizate în țară. Sculptorul era un artist dublat de un om gospodar, un om fără vicii, fără cutezanța de a-și întemeia o familie, așa cum făceau mulți filozofi și poeți antici, dedicați în exclusivitate operei. Casa lui, o clădire veche diu centrul Parisului, a fost dărîmată. Luciările sculptorului, cu tot mobilierul intact, au fost mutate la Muzeul de Artă MASA TĂCERII

POATTA SĂRUTULUI COLOANA INFINITULUI ÎNCEPUTUL LUMI! CAP DE C0PIL ■311

Modernă. Acolo era adevăratul loc al gloriei lui Brâncași. S-a păstrat totul pînă la ultimele unelte. Brâncuși a fost meseriaș, sculptor, pictor, gospodar, filozof, moralist, om de litere și om de idei. Legăturile lui cu locurile natale nu se întrerupseseră niciodată. Geo Bogza, după ce vizitase atelierul-muzeu, scria : „Acest interior dac, ale cărui ziduri n-au să fie niciodată năruite, face acum parte din tezaurul acestui oraș. Un țăran din Gorj a făcut pentru țara lui ceea ce pentru alte țări n-au putut face decît regii și împărații\". (După Petre Pandrea, Brâneuși. Amintiri și exegeze) V * Jocuri natale Cabinetul acesta este destinat în exclusivitate in exclusivitate studenților. a face parte Căminul studențesc face parte din complexul Grozăvești. GRAMATICĂ I. VERB MODUL INDICATIV, TIMPUL MAI MULT CA l’EDFECT Întîi au curățat cîmpul, pe urmă au Curățaseră cîmpul cînd au arat. arat. După ce am vizitat orașul, ne-am Vizitaserăm orașul cînd ne-am în întîlnit cu Maria. tîlnit cu Maria. Ajunsesem la gară înainte de sosirea trenului. Pleeaseră înainte de a se deschide muzeul. Mă întreba mereu ce aflasem de la voi. 1. SUFIXE ȘI DESINENȚE -Verbe in -a Afirmativ Verbe in -i 1 cîntÂSEM Verbe în -î 1 ventSEM 2 cîntÂSEȘI 2 venîSEȘI 3 cîntÂSE 1 coborîSEM 3 venîSE 4 cîntÂSERĂM 2 coborîSEȘI l veni SER ĂM 5 cîntÂSERĂȚI 3 coborîSE 5 venîSERÂȚI 6 cîntÂSERĂ 4 coborlSERĂM G venÎSERĂ 5 coborîSERĂȚI 312 G coborîSERĂ

Verbe în -ea Verbe în -e 1 văzUSEM 1 cerÜSEM 1 merSÉSEM 2 văzOSEȘI 2 certJSEȘI 2 merSESEȘI 3 vazÜSE 3 cerUSE 3 merSÉSE 4 vàzÜSERÂM 4 merSÉSERÀM 5 văzOSERĂȚI 4 cerÜSERÂM 5 merSÉSERÀTr 6 văzUSERĂ 5 cerCSERĂȚI 6 merSÉSERÀ 6 cerÜSERÀ 2. TEMĂ Participiu Mai mult ca perfect cîntâ-t cîntâ-se- cobori-t coborf -se veni-t veni-se- văzâ-t văzii-se- cerii-t cerû-se- mer-s mersé-se- inerSE-SE- rupT rupSE-SE- scriSE-SE- copT copSE-SE- spuSE-SE- fripT fripSE-SE- fierSE-SE- spărSE-SE- Negativ NU putuse să-i mai aștepte. NU + afirmativ -A -i 1 -I -EA Desinențe PERS. 11 SUFIXE -M 1 -ȘI o -ĂSE ■ÎSE -ÎSE -Use -Use ■0 :i 4 -SÉSE -bAm 5 -RĂȚI -RÀ 6 3! 3

3. VERBE NEREGULATE A FI A AVEA A DA A STA 1 fusesem 1 avusesem 1 dădusem 1 statûsem 2 fuseseși 2 avuseseși 2 dăduscși 2 stătuseși 3 fusése 3 avusese 3 dăduse 3 sLătuse 4 fuseserăm ■1 avuseserăm 4 dăduserăm 4 stătuserăin 5 fuse>-.Tăți 5 avuseseră li 5 stătiiserăți 6 fuseseră ii avuseseră 5 dăduseră li G stătuseră 3 dăduseră •1. POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAȚĂ DE VERB MĂ așteptaseră două ore la cămin. fi telefonasem de dimineață. Cartea i-0 dădusem Ini Alexandru, în ziua aceea SE dusese la pădure. NC Șl văzuse bunicii de mult timp. pron. A- \\ erb 5. FOLOSIRE a. In propoziție \\jim>escm acolo ÎNAINTE DE jtlrcarPa lui. înainte de « se întoarce la București, Adrian vizitase Valea Prahovei. înainte (CA eu) să ajuny la cabană, Radu plecase. i /Înainte de + subst. Ac., verb inf. I in. ui. ca perl. — \\ jNAINTE (CA> SA _p verb conj. prez. b. ÎN FRAZĂ. CONCORDANȚA CD ALTE TIMPURI. TOPICĂ a. c.iND am intrat în sală, filmul începuse. N-am știut cine sosise înaintea lui. A procedat CUM il si’ătuiseră prietenii. I a adus harta DUl’Ă CE predase lucrarea. Xu l-a ajutai. DEȘI îl rugase. deoarece înthziase, n-a văzut primul act al piesei. m. m. ca perf. — perf. comp. b. Xu ne spusese cine il trimisese acolo. O întrebase unde pusese cheile mașinii. deși promisese că va veni, nu se ținuse de cuvînt. Se prezentase bine la examen, CC TOATE CÀ lipsise de la cursuri. DIN cauză CĂ plouase prea mult, fructele nu se copseseră încă. m. m. ca perf. — m. m. ca perf. 1314

i. Xu știa i xi>r: pu.-r-e clicile. !l ma! durrn capul, cu TOATE CĂ luam- un anii nevralgic. PENTRU CĂ eili<e prea mult. îl duceau ochii. Mă întreba mereu DE CE mă certasem cu .Maria. i>>. .n. ca perf. — import. j lir.'vul't Tabel lecapitiilulj v 1 Siiborilmialâ 1 perf. comp, | Ti III CI JITi' ; Comune! ic in. in. ca perf. peif. c< mp. ; cînd 1I m. m. ca perf. 1 ira i'cif. CE. CINE, CARE CÎND, UNDE, CLĂI DUPĂ CE DEȘI, CU TOATE CĂ DEOARECE, FIINDCĂ, PENTRU CĂ, DIX CAUZĂ CĂ DE CE CE, CIXE, CARE CÎND, UNDE, CLĂI DEȘI, CU TOATE CĂ DEOARECE. FIINDCĂ. PENTRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ DE CE Conjuncție I b’iburdonala ! Reieută ! perf. comp. [ in. in. ca perf CÎND perf. ei mp. *CE. CINE. CARE in. m. ca perf. CÎND UNDE, CLĂJ DUPĂ CE m. in. ca perf. DEȘI. CU TOATE CĂ DEOARECE, FIINDCĂ, im perf. PENTRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ DE CE CE, CINE, CARE CÎND. UNDE, CLĂI DEȘI. CU TOATE CĂ ! DEOARECE. FIINDCĂ, PENTRU CĂ, DIN CAUZĂ CĂ DE CE II. PRONUME ȘI ADJECTIV NEHOTĂBl'T ElECA PE Nomina ti v-a curativ Fiecare (turist) a fost cazat îndată ce a sosit. Am intrebat-o pe fiecare (muncitoare) in ce sec(ic lucrează. 315

Genitiv-dativ Adjectiv Pronume La aeroport s-a cerut pașaportul La aeroport s-a cerut pașaportul fie­ fiecărui călător. căruia. S-a adresat fiecărei funcționare. S-a adresat fiecăreia (dintre ele). m. n. f. N., Ac. adj. FIECARE pron. G.. D. adj. FIECĂREI FIECĂREI pron. FIECĂREIA j FIECĂREIA a. fiecare copil, fiecărei fetițe adj. nchot subst. sg. ueart. b. Xuinc de persoane Adjectiv Pronume A anunțat(-o) pe I A anunțat-o pe fiecare, fiecare colegă. | PE H- fiecare (-f-subst.) e. Nume de obiecte adjectiv pronume Va corecta fiecare lucrare. | O va corecta pe fiecare. PE + fiecare | IOT Singular Adjectiv Pronume Am citit tot romanul într-o zi. A mincat lot ce i-a dat. Toată aparatura a funcționat băut-o (pc) toată. perfect. 316

Plural Adjectiv. Pronume S au prezentat toți (candidații). Au participat la toate (competițiile). Au trimis invitații tuturor (prietenilor). Cunoștea adresele tuturor (colegelor). Singular Plural ni. n. f- in. n. f. TOT TOATĂ N., Ac. TOȚI TOATE g., n. - TUTUROR a. toți prietenii, toată lumea adj. nehot. + subst. cu art. hot. h. adjectiv pronume Au mîncat toate prăjiturile. | Le-au mîncat pe toate. PE + pron. TOT cu valoare adverbială Tot Maria e la telefon ? Tot înaliă e și sora lui. Tot aici am locuit și anul trecut. De două zile tot plouă. subst., pron. TOT + adj., adv. verb Locuțiuni a. A uitat cu totul de spectacol. (= complet, cu desăvîrșire) A umblat peste tot (= pretutindeni) A recitat frumos de tot. (= foarte frumos) Mi e tot una dacă vine sau nu. (=mi-e indiferent) b. S-a îmbrăcat cu haine groase; eu toate acestea a răcit. ( = Totuși a răcit) Cu toate că e bolnav, a venit la serviciu. (= Deși e bolnav...) înainte de toate, trebuie să ne ocupăm de copii. (= Mai întîi, în primul riad...) 317

ORICLXE X o in i »i :■ t i v-a e u z a t i v — Cine poate rezolva problema ? — Oricine o poate rezolva, — Pe cine putem ruga să ne ajute? — Puicii ruga pe oricine. G e n i t i v-d a t i v - A) cui este cîincle ce! negru ? Xu știu ; poale fi (tl oricui. — Cui trebuie să ne adresăm ? Adresali-vă oricui ! * N., Ac. I ORIGINS I \"gT ]).\" , ORICl’l ORICE Pronume. Adjectiv La magazinul acesta găsești orice (lucru). Putem să vorbim despre orice (carte). N., Ac. OBICE a. orice, prieten, orice familie adj. nebot. -ț- subst. sg. neart. b. Nume de persoane Nume de obiecte adj. | Poli consulta orice medic. | Citesc oric-e carte cu plăcere. pron. | — | Citesc orice cu plăcere. OlUCXRE Adjectiv Pronume Nominali v-a cu za t i v -- Care (coleg) mă poale ajuta ? — Oricare coleg te poate ajuta. I — Oricare (dintre, coleg!) te poate I ajuta. — Pe care (fuucÇoiiarû) o putem întreba? — O puteți întreba pc oricare i — O puteți întreba pc oricare funcționară. | (dintre ele.). 318

G e n i t i v-d a t i v — Cărui student i sc poate acorda premiu! ? — Oricărui student i se poate ! — Oricăruia (dintre studenli) i se acorda premiul. j poale acorda premiul. — A cărei colege e lucrarea o — Nu știu ; poate fi a oricărei Nu știu : poate fi a oricăreia (dintre ele). colege. Singular I. | Plural in. | n. 1 m. | n. | I. N., Ac. adj. ORICARE pron. G., D. adj. ORICĂREI ORICĂREI (ORICĂROR) pron. ORICĂREIA ORICĂREIA (ORICĂRORA) | oricare om, oricărei femei adj. nehot. + subst. neart. Nume de persoane pronume adjectiv îl poți ruga pe oricare (îl) poți ruga pe. oricare (dintre ei). prieten. PE + oricare (+ subst.) Nume de obiecte îl poți 1 ua pe oricare. Poți lua oricare autobuz. PE 4- oricare | ORICÎT Singular Oricit zgomot ar fi in jur, nu mă deranjează. Oricîtă gimnastică a făcut, n-a reușit să slăbească. Plural Adjectiv Pronume Po(i să tai oricîți trandafiri vrei. I Cu oriciți a stat de vorbă, nu s-a I putut înțelege. 319-

Oricîte discuri aș avea, tot aș mai I Oricîte ar cumpăra, n-ar fi de ajuns cumpăra. | Singular Plural m. n. | f. in. n. f. adj. ORICÎT ORICÎTĂ pron. N., Ae. ORICÎȚI ORICÎTE - G., D. adj. - (ORICÎTOR) pron. - (ORICÎTORA) a. oricît timp, oricîte vederi adj. nehot. + subst. neart. b. Limbă vorbită Poți spune asta la oricîți (oameni) vrei. ORICÎTOR(A) = LA + oricîți oricîte ORICÎT cu valoare adverbială Oricît (de mult) pictează, nu obosește. Iți dau oricît îmi ceri. Te aștept aici oricît vrei. > 1. Model : Pînă atunci (a nu călători) Pînă atunci nu călătorisem niciodată cu avionul. niciodată cu avionul. Pînă atunci nu călătoriseși niciodată cu avionul... în dimineața aceea (a scrie) prietenilor. în ziua aceea (a aștepta) două ore sosirea trenului. în seara aceea (a se culca) tîrziu. îl (a întîlni) înainte de a se muta la Constanța. Atunci îi (a da) telefon înainte de ora unu. în anul acela (a nu fi) la mare cu ei. înainte de a pleca în provincie (a sta) pe strada aceasta. înainte de a lua doctoria (a avea) febră mare. 2. Model : (A termina) cartea I Terminasem cartea înainte de venirea I ta. . .. venirea ta. 320

(A termina) cartea Terminasem cartea înainte de a pleca la cinema. ... a pleca la cinema. (A termina) cartea I Terminasem cartea înainte ca tu să ... tu să mi-o ccri. | mi-o ccri. (A ajunge) la aeroport puțin ... decolarea avionului. Te '(a căuta) ... tu să ajungi acolo. (A da) examen ... începutul verii. Mioara îmi (a povesti) filmul ... a-1 vedea și cu. (A se simți) foarte bine ... a pleca în excursie. îl (a da) cartea înapoi ... el s-o ceară. 3. Model : Cînd i-(a cere) articolul, II Cînd i-ain cerut articolul, el încă el încă nu-1 (a termina). || nu-1 terminase. Cînd (a veni) copilul de la grădiniță, mama deja (a pregăti) masa. Cînd (a pleca) în concediu, (a nu-și termina) încă toate lucrările Tu încă (a nu sosi) cînd (a telefona) sora ta. C.ind (a întreba) de Radu, acesta încă (a nu ajunge) la cabană. Mioara (a se culca) deja cînd (a se întoarce) mama de la fabrică. Cînd (a ajunge) Elvira acasă, ploaia încă (a nu înceta). 4. Model : Pentru că le (a plăcea) opera, Pentru că le plăcuse opera, îl premiascră pe autor. îl (a premia) pe autor, Pentru că Ic plăcuse opera, 1-czzz premial pe autor. Deși (a întîrzia), mama (a nu se supăra). Din cauza că (a fi) bolnav, Ion (a lipsi) de la serviciu. Deoarece (a avea) timp, ei (a vizita) Grădina Zoologică. Deși (a discuta) împreună, (a nu se înțelege). Deși îl (a căuta) de multe ori, (a nu-1 găsi). Fiindcă (a o durea capul), (a nu putea) să lucreze. 5. a. Model: Ai răspuns ... coleg? || Ai răspuns fiecărui coleg? O să se acorde premii ... echipe? Ai anunțat pc ... invitat? Ați cerut sfaturi ... profesor? Au telefonat ... vecine? Ai vorbit cu ... laborantă? ... muncitor și-a îndeplinit norma? b. Model : — Ai răspuns fiecărni coleg ? || — Da, ani răspuns fiecăruia. Model : A încălzi tot supa A încălzit toată supa. mult A încălzit multă supă. Au băut vin Mîncaseră tot friptură Ați pregătit mult pîine Am pus puțin unt Ai fiert destul pește A luat lapte 7. Model: — Ai scris prietenilor? || — Ai scris tuturor prietenilor? Ai aflat părerea colegelor? Au venit prietenii. Aceasta este părerea constructorilor ? Au discutat cu colaboratorii. Le-ai anunțat pe surorile tale? A tradus colegilor străini textul? Aveți acordul locatarilor? 21 — Limba română pentru studenții străini — cd. 233 321

8. Model : A adus toate fotografiile, || Le-a adus pe toate. Am citit toate ziarele. Ai verificat toate butoanele ? Ai încercat toți pantofii ? O să plantați toți pomii aici ? Au ales toate tablourile pentru expoziție? De ce lăsați toate bagajele la gară? 9. Model : ... i-aș spune asta, I Oricui i-aș spune asta, nu m-ar nu in-ar crede. | crede. Nu le trebuie ... piesă. || Nu le trebuie orice piesă. . . . poate sa trateze această temă. La cooperativa aceasta se repară ... tip de frigider. Vrei să discuți cu .. . din secția asta ?... lucru e greu la început. Nu pot să dau ... casetofonul meu. ... dentist poate să-ți scoată măseaua. 10. Model : . . . chirurg poate să facă II Oricare chirurg poate să facă această operație. || această operație. Puneți în sală portretul ... scriitor ! Cred că poate să-1 învingă pe . . . concurent. Cu . . . profesor am stat de vorbă, mi-a sugerat să schimb tema lucrării. O să mă adresez . . . meseriaș. Pe . . . tînăr l-aș sfătui să se ocupe de matematică. Pot să telefonez . . . colege. II. Model: Pe care femeie s-o Ajutați-o pe oricare (dintre acelea) ! ajutăm ? Ce prăjitură să luăm ? j| Luați orice prăjitură 1 Pe care fetiță o fotografiați ? Pe care chelner să-l chem ? Ce batic alegi ? Ce flori pot să cumpere ? Pe care arhitect îl consulți ? în ce cofe­ tărie să intrăm ? 12s Model : — Cît ceai să cumpăr? || — Cumpără oricît vrei 1 Cîți bani pot să cheltuiesc ? Cîte cărți să-ți aducem ? La cîți colegi vrei să mergi în vizită ? Cîte colege pot să invit ? Cît timp să stau la mare ? Cîtor prietene să le scriu astăzi ? 13. Compoziție : Descrieți un muzeu din România

Lecția 36 ARTA ROMANEASCĂ Arta populară românească se remarcă în domeniul arhitecturii (arhitec­ tura casei sau arhitectura religioasă în lemn), al costumelor și al țesăturilor (caracterizate prin preferința pentru motivele geometrice și prin armonia culorilor), al ceramicii, al picturii (pe lemn sau pe sticlă) sau al crestăturilor în lemn (pentru obiectele de uz casnic sau pentru diferite elemente arhitec­ tonice). Și în domeniul muzicii, folclorul românesc se caracterizează printr o mare varietate de genuri, printr-o puternică originalitate. Arta plastică cultă a impus numele unor pictori dc mare valoare ca : Nicolae Grigorescu (care a avut în centrul atenției figurile de țărani români), Theodor Aman (cunoscut pentru tablourile sale istorice), Ștefan Luchian (pictorul florilor), Nicolae Tonitza (vestit prin portretele dc copii și prin scenele din viața celor săraci) sau Ion Țuculescu (care face pictură modernă prin abstractizarea unor motive folclorice). Culme a sculpturii românești. DANS DIN OAȘ de VIDA CHEZA 325

MĂNĂSTIREA VORONEȚ INSTITUTUL DE ARHITECTURĂ „ION MINCU\"

Constantin Brâncuși a creat o operă unică, cu adinei semnificații filozofice, influențînd evoluția artei universale. în arhitectura română veche s au creat opere remarcabile, vestite în Europa și în lume, cum sînt : bisericilc-muzeu din nordul Moldovei, cu inegalabila „Voroneț\", pictată în exterior, Mănăstirea Argeș, Biserica Neagră din Brașov, palatul Mogo.șoaia din București și multe altele. Arhitectura mo­ dernă diD'anii socialismului impresionează prin numeroase construcții ca : Sala Pala­ tului sau Pavilionul Expoziției din București, •• cartierele noi din capitală șf din celelalte orașe ale țării, stațiunile de pe< litoralul Mării Negre, ansamblul Pieții. Unirii din. Iași, al Pieții Gării din C1onstanța sa.u din Brașov, cartierul Grigorescu din Cluj-Napcca și numeroase altele.. Avînd tradiții vechi, mișcarea [muzicală românească este bogată și variată. Doini-, ȚĂRANCĂ CU ULCIORUL nată de personalitatea complexă a lui de Nicolae Grigorescu George EnesCu (compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog de talie mondială), muzica românească se definește printr-un puternic caracter național. Folclorul muzical a inspirat și continuă să inspire pc creatorii culți, dînd operelor acestora o deosebită originalitate. In jurul conservatoarelor, al teatrelor de operă și al filarmonicelor, a numeroase teatre muzicale din marile orașe ale țării se desfășoară o intensă activitate muzicală. în com­ petițiile internaționale, arta interpreților români (instrumentiști sau vocali) a fost apreciată și, deseori, ea a fost răsplătită cu mari premii. Creațiile vechi și noi, populare sau culte din diferite domenii ale artei, reflectă natura artistică, sensibilitatea sufletească a poporului român. GRAMATICĂ I. PRONUME ȘI ADJECTIV NEHOTĂRÎT : ATÎTA Singular Nu e bună atîta ploaie. — Mai vrei o bucată de zahăr ? | — Nu, ATÎT(A) îmi ajunge. 325

V al oare adverbială A lucrat ATÎT, incit (= că) a obosit. Am cheltuit (TOT) ATÎT eît ai cheltuit și tu. Adjectiv Plural Pronume Mi-a dat ATÎȚI bani cili a avut la el. atîția îți ajung ? E bucuroasă fiindcă a primit ATÎTEA flori. Nu pot să pun atîtea în vază. Nu pot să notez acum adresele ATÎTOR colegi (colege). Nu mai telefona atîtorai Singular r. 1 Plural | f. in. | ii. n. .... j adj. ATÎT(A) ATÎTA AT ÎȚ 1(A) ATÎTEA ' N., Ac. pron. ii adj. ATÎTOR pron. ATÎTORA i G., D. a. ATÎTA mătase, ATÎTA ceai ATÎT(A) -f- subst. fără pl.. neart. atîția studenți, atîtea cărți ATÎȚIA > -j- subst. pl.. ueart. ATÎTEA b. Limbă vorbită Am povestit LA atîția (colegi) întîmplarca aceasta. atîți(a) ATÎTOR(A) = LA + <- atîtea c. Exclamativ A venit atîta lume ! (= foarte multă) Atîția copii erau în parc 1 (= foarte mulți) d. Corelative A băut atîta cafea, îuci/ n-a mai putut să doarmă. A cumpărat atîtea, că n-a mai avut ce să facă cu ele. ATÎT(A) . . . ÎNCÎT, GÂ 326

Au sosit atîția cili s-au anunțat. ATÎT(A) . . . CÎT e. N-am atîtea ziare. = N-ani atît de multe ziare. II. VERB 1. MODUL SUFIX a. FORME A cumpărat o mașină DE spălat. Maria m-a ajutat la împachetat. prepoziție + participiu b. FOLOSIRE a. Are un aparat de fotografiat ( = cu care se fac fotografii). E un exercițiu ușor de făcut (= care se face ușor). Era o vreme potrivită pentru plimbat ( = care era potrivită pentru plim­ bare). A construit o mașină folositoare la recoltat (= care folosește la recoltare). subst. (+ adj., adv. de mod) + prep. + part. (3. Pentru mîine avem de învățat foarte mult (= trebuie să învățăm). N-ați avut nimic de scris ? (= n-a trebuit să scrieți ?) a avea + de + part. y. Era ușor de aflat programul cursurilor (= era ușor să se afle). E imposibil de învățat cînd e zgomot (= c imposibil să se învețe). expresie impersonală + DE part. 2. MODUL INDICATIV, TIMPUL PERFECT SLMPLU Văzînd că e tîrziu, Radu porni grăbit spro școală. Cînd veni de la cinema, Mariana dădu telefon surorii sale. Verbe în -a a. FO.RME Verbe în -i 1 lucrÂI Afirmativ 1 citii 2 lucrÂȘI 2 citîȘI Verbe în -î 1 hotărî I 2 hotărîȘI 327

3 lucr 3 hotărî 2 citî 4 lucrÂRĂM 4 hotărîRAM 4 citÎRĂM 5 lucrARĂȚI 5 liotărÎRĂȚI 5 citÎRĂȚI 6 lucrĂRĂ 6 hotărÎRA 6 citÎRĂ Verbe în -ea Verbe în 1 spuSÉI 3 spuSEȘI 1 văzOl 1 cerÜ I 3 spùSE 2 văzUȘI 2 cerÜ ȘI 4 spuSÉRÂM 3 vàzÜ 3 cerÜ 5 spuSÉRAJI 4 văztJRĂM 4 cerÜRAM 6 spûSER 5 văzURĂȚI 5 cerÜRÀJI 6 văzURĂ 6 cerÜ R Ă Participiu b. TEMĂ cîntâ-t Perfect simplu hotărî-t citit cîntâ- văzii-t hotări- cerû-t citi- văzii- spû-s certi- spuse- a. Verbe în -a 1 cîntA-i 2 cîntA-și 3 cîntA- b. Verbe cu participiul în -s, -t, -pt merS merSE scriS scriSE trirniS trimiSE fierT fierSE sparT sparSE rupT rupSE copT coapSE fripT fripSE Negativ NU văzură nimic. NU + afirmativ 328

1A -î î > -EA E1 -A SUFIXE DE PERFECT DESINENȚE PERS. -I 1 -Și 2 -î -i -Ü -Ü -0 3 -SE -RÂM 4 -RĂȚI ' 5 -RÀ 6 Accentul verbelor cu sufixul -SE pers. 1, 2 : -sé pers. 3, 6 : -se pers. 4, 5 : —se ; -sé c. VERBE NEREGULATE A FI A AVEA A DA .4 STA fuséi 1 avuséi 1 dădui 1 stătiii fusăși 2 avusé.si 2 dădiiși 2 stătăși fii (se) 3 avù(se) 3 dădii 3 stătii fusérâm 4 avusérâm 4 dădiirăm 4 stătărăm fusérâÇi 5 avuséraÇi 5 dădiirăți 5 stătârăți fû(se)rà 6 avă(se)ră 6 dădură 6 stătdră d. POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE Cînd SE trezi, nu-și mai aminti nimic. ÎL cântară la cămin și la facultate. MI LE dădu, mulțumindu-mi călduros. pron. neacc. -j- verb e. FOLOSIRE — in narafiuni Șoimaru și Bîrnovă, rămași mai în urmă, voiau să pornească și e.î„ cînd un ostaș tătar se opri lîngă ei și Ie zise : — Stați ! N-avură vreme să mai întrebe ce este. Văzură numai cum grăbește spre ei, cu figura veselă, Cantemir, beiul tătar. Ajuns în fața lor, se opri și h cercetă din cap pînă în picioare... După ce cercetă cu de-amănuntul pe cei doi tovarăși, le zise : — Voi sînteți ! Mi-ați scăpat viața și vă găsesc după placul inimii mele. Să ne facem frați de război !... Bîrnovă și Șoimaru întinseră mîinilc și tătarul, făcînd un pas, căzu între ei, cuprinzîndu-i pe amîndoi cu brațele. Apoi tătarul se crestă la braț ; cu cuțitele lor se sințjcrară și moldovenii și-și atinseră pe rînd buzele de pi­ 329

caturile rubinii de sînge. Se priviră apoi cu voie bună, ca și cum lumina lui circșar se datora prieteniei lor legată într-o clipă ; și tătarul, apucîndu-i de mîini, le zise ; — Haideți cu mine ! (După M. Sadov ea nu. Neamul Șoimăreștilor) -, J 1. Model : Am vizitat ... orașe I || Am vizitat atîtea orașe ! Nu pot lua cu mine . . . cămăși. Ce caută . .. oameni aici ? Am aflat ... lucruri interesante de la dumneavoastră ! Ce vrei să faci cu .. . ceai ? De ce a fost nevoie să telefonezi ... prieteni? Unde o să pun ... bagaje? 2. Model : Tai ... pîine cită se consumă la masă Tai atîta pîine cîte cîtă se con­ sumă la masă. Cumpăr .. . zahăr cît erau în casă O să rezolve ... probleme cîtă îmi trebuie Folosește ... făină cîți o să poată Le-au dat jucării .. . copii cîte are nevoie Au făcut .. . gălăgie îneît nu l-am mai așteptat A fumat ... țigări că s-a îmbolnăvit A întîrziat ... timp a început să tușească A mîncat . . . fructe i-au deranjat pe vecini 3. Model : A cumpărat o mașină A cumpărat o mașină de spălat rufe. (a spăla) rufe. Dați-mi un cuțit (a tăia) hîrtie 1 I s-a stricat fierul (a călca). Unde ai pus cleștele (a scoate) cuie ? E un aparat electric (a rade). Ați adus pasta (a lipi) ? Aceasta nu este apă (a bea). 4, Model : E un dans | greu de învățat || E un dans greu dc învățat. A avut o atitudine greu de aplicat E o lecție ușor de rezolvat Mi-a cerut un răspuns de reținut Am avut o idee imposibil de explicat Ați făcut un exercițiu demn de înțeles de dat E un text 5. Model : mașină de scris || Cît a costat mașina de scris ? mașină de I cusut, scris, spălat, gătit, calculat aparat de | ras, fotografiat, filmat, multiplicat, mărit hîrtie de | scris, împachetat 330

atelier de | reparat birou de j copiat acte vagon de dormit cameră de închiriat 6. Model : Trebuie să repet toate lecțiile. |j Am de repetat toate lecțiile. Pentru nriine trebuie să citiți primele capitole. Nu s-a dus la cinema, pentru că a trebuit să pregătească un examen. Cîte texte trebuia să tra­ duceți ? Trebuie să scriu cîteva scrisori prietenilor mei. Trebuie să aran­ jeze cărțile în bibliotecă. Trebuia să plantați cîțiva copaci pe alee. 7. Model : Prăjitura nu mai era II Prăjitura nu mai era bună de bună (a mînca). || mîncat. Uneltele acestea îi sînt necesare (a repara). Hîrtia era bună (a împacheta). Mașina aceea era necesară (a transporta) legume. Timpul era tocmai bun (a semăna). Lacurile de acumulare sint utile și (a iriga) ogoarele. ■8. Compoziție : Arta din fara dumneavoastră.

Lecția 37 HORA Măriuca și Costachc Enescu sărbătoresc ziua de naștere a băiatului lorr George Enescu, zis Georgel sau Jurjac, care împlinește cinci ani... După un timp, stăpîna casei îl trage pe solul ei deoparte și-i șoptcșlc- înspăimântată : — Nu știu unde-i băiatul. L-am căutat peste tot. Nu-i nicăieri... Dar băiatul e departe, tocmai pe malul iazului cu prietenul său Tănăsică.... Băieții șed amîndoi pe țărm, pe niște bolovani și privesc iazul verde, care- pare a se pregăti pentru dormit... — Aoleu ! dă alarma memoria lui Jurjac. Musafirii trebuie să se fi adunat- Eu fug acasă, sare el aproape strigînd... Au străbătut păduricea și au ajuns la marginea poienii, unde se ivește o mulțime fremătătoare de umbre. „Hora“, se dumirește Tănăsică. In lumina, înserării, stă aproape încremenit un cerc mare de privitori ; înăuntrul lui,, un alt cerc strimt se frămîntă neliniștit, cînd unduind ușor, cînd năpustin- du-se vijelios, ba într-o parte, ba în cealaltă, recăzînd apoi în alunecarea, domoală de la început. Doi lăutari cîntă „Hora lui Dobrică“. E o cînlare pe care Jurjac n-a mai auzit-o niciodată... Va trece puțin peste zece ani de la aceste întîmplări și, înLr-un mare oraș îndepărtat, o orchestră de seamă, condusă de un dirijor ilustru, va. interpreta pentru prima oară compoziția unui băiețandru, venit de undeva 332

dintr-o margine a Europei, ..Poem? română'1, care va avea o parte ..Adunarea poporului Ja petrecere'1 și încă una „Poporul strîns ia horă \". Xu. Jurjac nu va uita hora niciodată ! (După Pavel Cimpeanu, Jurjac) a. 'undeva Am pus acul undeva, clar nu-mi amintesc unde. cîndva N-am limp acum, dar am să trec cîndva și pe la voi. cumva Cîndva, Radu și Ionel erau buni prieteni. încă nu știu cum o să duc pachetul ăsta acasă, / dar o să-l duc eu cumva. Dacă cumva întîrzii. dă-ne un telefon ! ,nu (care) cumva Ai cumva vreo fisă ? tocmai Nu (care) cumva să umbli ia priză ! Tocmai acolo ați pus valizele ? Nici nu ajung pînă la ele. Tocmai la vară vrei să termini tabloul ? Ana tocmai (= chiar acum) a sosit. b. zis = numit deoparte = la o parte peste tot = pretutindeni de seamă = vestit, renumit ; important c. verb + pentru prima oară Am vizitat Parisul pentru prima oară. îl vizitam cînd eu, cînd Maria. {cînd . . . cînd Cînd rîdea, cînd plingea. ba ... ba Ba rîdea, ba plîngea. GRAMATICA I. VERB MODUL CONJUNCTIV, TIMPUL PERFECT a. FORME Af irm ati v Să fi venit și el, ne am fi distrat mai bine. Nu cred să fi rezolvat Ionel singur o problemă atît de grea 1 Să fi spus el, care, asta? SĂ + FI -j- participiu 333

Negativ Trebuia să NU fi lipsit atît de la cursuri ! SÀ + NU + FI + participiu b. POZIȚIA FORMELOR PRONOMINALE NEACCENTUATE FAȚĂ DE VERB Să TE fi dus acolo, l-ai fi cunoscut pe autor. Era bine să-L fi așteptat și pc el. Să nu MI-L fi adus la timp, n-aș fi terminat lucrarea. SĂ (+ NU) + pron. neaee. + FI + part. c. VALORI a. Potențial. Dubitativ Cine să-l fi așteptat Ia gară așa de tîrziu ? (= Cine a putut să-l aștepte ? Mă îndoiesc că putea să-l aștepte cineva). Unde să te îi dus pe vremea asta? (= Unde puteai să te duci ? .Mă îndoiesc că puteai să te duci). cuv. interog. + conj. perf. Să se fi supărat vecinul ? ( = Oare s-a supărat ? Mă tem că s-a supărat). Să nu fi auzit el telefonul? (= Nu sînt sigur dacă l-a auzit sau nu). a. Cu verbe impersonale : trebuie, e posibil, poate... E posibil să fi ajuns. b. Cu verbele a ști, a erede (negativ) : Nu cred să fi ajuns. Nu știu să se fi mutat. (3. Condițional. Concesiv Să fi avut timp, i-aș fi telefonat. (= Dacă aș Ii ax ut timp..., dacă aveam timp...) Să fi fost viscol, și tot m-aș fi dus. (= Chiar dacă ar fi fost viscol...) II. PRONUME DE ÎNTĂRIRE — Ești sigur că a primit telegrama ? — Da, eu însumi i-am dat-o. — Nu cred că Maria știe data plecării. 334

— Ba da, ea însăși mi-a spus că știe. — Crezi că Radu și George, știu de spectacol ? — Ei înșiși mi au adus invitația. in. f. ÎNSU- Insă- mi 1 fi 2 si 3 1 ne 4 va 5 Inși- j inse- 6 1 1 1 a. însuși profesorul ne-a dat voie să plecăm. ÎNSUȘI ... -p subst. cu art. hot. 7 Profesorii/ însuși ne-a dat voie să plecăm. I subst. eu art. hot. ÎNSUȘI. . . b. L-ai văzut Iu însuți ? Pe ea însăși vreau s-o xăd. Xici fană înșivă nu v-a convenit. pron. pers, accent. -+- In.MMI. . . e. Mi-a telefonat mic însumi. — 3Ii-a telefonat chiar mie. PEHSONAL DE POLITEȚE I. Pers. 2 Dumneata ești fratele Ioanei ? Pe dumneata te-am așteplal ! Aceasta este camera dumitalc ? N . Ac. m. 1 f. 1 DUMNEATA G., D. DUMJTALE Dumneata n-ai auzit telefonul ? DUMNEATA -J- verb. pers. 2 335>

2. Pers. 3 Sinț/ular Masculin Dumnealui ne-a chemat aici. Adresa Li-vă dumnealui Feminin Dumneaei se ocupă de repartizarea camerelor. .Aceasta c valiza dumneaei. Plural Dumnealor le plac mult florile. Vreau să vorbesc cu dumnealor. m. Ï. Sg. N. Ac DUMNEALUI DUMNEAEI G., D. DUMNEALOR pl. Dînsul (dînsa) s-a specializat în chimie. Dinșii (dinsele) vor lucra in laborator. m. f. sg- DÎNSUL DÎNSA Pl- DÎN’ȘII DÎNSELE III. NUMERAL Multiplicativ Lucrînd pămîntul cu tractorul au cîștigat înzecit. Nu au reparat la timp instalațiile și au plătit întreit. ÎN- + num. card, -r -1T | 2 îndoit 10 înzecit 3 întreit 100 însutit 4 împătrit 1000 înmiit Valoare adjectivală eforturi înzecite, cîștig îndoit îndoit = dublu ; de două ori mai mult întreit = triplu ; de trei ori mai mult 336

1. Model : Dacă ar îi venit, l-aș fi Să fi venit, l-aș fi invitat Ia invitat Ia masă. masă. Dacă m-ar fi întrebat, le-aș fi spus părerea mea. Dacă ați fi trecut pe la Bicaz, ați fi urcat și voi pe Ceahlău ? Dacă n-aș fi fost oeupată, aș fi venit și eu. Dacă n-ar fi fost chemat, s-ar fi supărat. Dacă ai fi dat ieri telegrama, astăzi ar fi primit-o. Dacă n-ar fi vmt să te vadă, nu te-ar fi căutat la birou. 2. Model ; Trenul trebuia să sosească II Să fi sosit, oare, la ora doua ? la ora două. Maria trebuia să-și susțină teza săptămîna trecută. Profesorul trebuia să le aducă lucrările. Expoziția de pictură trebuia să se deschidă ieri. Trebuia să obțină aprobarea decanului. Trebuia să-și verifice mașina. Dan trebuia să plece în excursie. 3. Mode! : Trebuia (a pleca) cu Trebuia să fi plecat cu mașina ! tșina ! Era mai bine (a nu discuta) cu alții despre asta ! Trebuia (a se întoarce) pînă acum ! Nu era rău (a-și ajuta) colegul I Era bine (a afla) din timp programul de vară. Trebuia (a se muta) de mult din casa aceea I Trebuia (a se înțelege) cu ei asupra orarului I 4. Model : Unde (a învăța) să Unde să fi învățat să deseneze deseneze ? Cum (a ști) că o să se supere ? De ce (a pleca) mai devreme ? Cînd (a se obișnui) cu clima de aici ? Care (a fi) mai bun dintre ei ? Cine (a avea) dreptate ? Cît (a mai aștepta) în gară ? 5. Model : Să fi avut timp, Să fi avut timp, aș fi repetat rolul. (a repeta) rolul. Să fi avut timp, repetam rolul. Să fi avut nevoie, (a cerc) ajutorul lor. Să fi înțeles lecția, Maria (a nu mai veni) la consultații. Să fi primit vești la timp, Ștefan (a nu mai tele­ fona). Să fi avut talent, (a se face) pictor. Să fi citit romanul, (a înțelege) mai bine filmul. Să fi avut Ioc, (a-1 lua) și pe Dan în mașină. 6. Mode! : Chiar eu I-am văzut pe Eu însumi (însămi) l-am văzut fraude tău coborînd din pe fratele tău coborînd din avion. avion. 22 — Ljmr.a rc'.'.'uă pentru studenții străi u 233 337

Chiar ei ne-au anunțat că nu vor veni la teatru. Chiar tu le-ai adus invi­ tațiile ? Chiar directorul a înmînat premiile ? Chiar Ana ne-a căutat la facultate. Chiar profesorul a lăudat-o. I-am vorbit chiar lui Adrian despre ipoteza voastră. Chiar voi ați susținut această teorie ? 7. Model :........... ne-a telefonat. 11 Nouă înșine (însene) ne-a telefonat. M-a întrebat.............. cum să procedeze.................te-a remarcat de multe ori la seminar. Am rugat-o............. să reia experiențele................ n-au de­ monstrat că teoria e greșită................. Ze-au comunicat decizia................. îi încredințase conducerea atelierului. 8. Model : Dumneavoastră m-ați căutat ? || Dumneata m-ai căutat ? N-am cunoscut preocupările dumneavoastră. Dumneavoastră v-a plăcut concertul ? Care e părerea dumneavoastră ? Vă cedăm dumneavoastră locul acesta. Florile sînt pentru dumneavoastră. Dumneavoastră vă mai trebuie dicționarul ? 9. Compoziție : Folclorul din țara dumneavoastră

Lecția 38 ROMÂNIA Șl PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE în Viața internațională, România socialistă se afirmă astăzi ca un factor deosebit de activ. La baza relațiilor internaționale ale țării noastre stau principiile egalității în drepturi, respectului reciproc, independenței și suvera­ nității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Fiind o țară socialistă, România pune în centrul politicii ei externe dezvol­ tarea continuă a colaborării și prieteniei cu țările socialiste. De asemenea, România acordă o mare importanță relațiilor sale cu țările în curs de dezvol­ tare, considerînd că acestea trebuie să aibă un rol tot mai mare în întreaga viață internațională. Promovînd principiul coexistenței pașnice, România întreține și dezvoltă relații de colaborare cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea socială, deci și cu statele capitaliste dezvoltate. România militează activ pentru dezarmarea generală, în primul rînd pentru dezarmarea nucleară. Oprirea cursei înarmărilor, reducerea bugetelor militare trebuie să permită concentrarea mijloacelor materiale și umane în scopul dezvoltării economico-sociale, al ridicării bunăstării popoarelor. în interesul păcii este necesar ca neînțelegerile dintre state, oricît de grave ar fi ele, să se soluționeze în mod pașnic, pe calea tratativelor. România luptă pentru lichidarea dominației coloniale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaționale, bazată pe echitate între națiuni, pe accelerarea progresului economico-social al țărilor mai puțin dezvoltate. Rezolvarea marilor probleme care preocupă astăzi omenirea, democra­ tizarea vieții internaționale se pot asigura numai cu participarea activă a tuturor țărilor lumii. Președintele României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sub a cărui condu­ cere țara noastră a dobîndit un remarcabil prestigiu internațional, a arătat, bl nenumărate rînduri, căile concrete de realizare a unei noi ordini economice, 339

MANIFESTAȚIE A TINERETULUI PENTRU PACE de dezarmare nucleară, de democratizare a relațiilor internaționale, de creare a unei lumi fără războaie — o lume a păcii și a prosperității generale.

RECAPITULARE EXERCIȚII 1. Model : întilnhidu-mă, m-a oprit II Cînd m-a întîlnit m-a oprit să-mi să-mi spună vestea. || spună vestea. L-am auzit de multe ori eîntind ia chitară. Xeștiind bine limba, n-a înțeles ce i-am spus. L-am văzut pe Mircea așteptînd pe peronul gării. Intrind în cameră, a observat că fereastra era deschisă. Luîud zilnic medicamentele, te faci bine mai repede. Plecînd în grabă, am uitat să sting lumina. Amintindn-și că este așteptat, a pornit grăbit spre casă. Căutindu-i la telefon, mi s-a spus că au plecat în provincie. 2. a. Model : Orașul nestru are ... 11 Orașul ncslru are cel mai vechi vechi monument ? || monument ? Am trimis o felicitare . . . bun prieten. Premiile s-au acordat . . . talentate pianiste^ Care e înălțimea .... important vîrf din Carpați ? L-an aplaudat pe . . . tînăr actor. Care c . . . noua rochie a ta ?.. . bune studente i-a dat nota zece. Ați fost citite-... frumoase poezii. Care sînt rezultatele .........bune echipe ? b. Model : ; , ișul. nestru are c.eL, Orașul nestru arc monumentul mai vechi., monument: ? eel mai vechi ? 3. Model : Cine trebuia să organizeze — Radu trebuia s-o orga­ excursia noasi ră '? Radu trebuia s-o ^i-ganizeze, nizeze, dar a fost organi­ dar (a organiza) de ion. zată (va fi organizată) de Ion. — Cine trebuia să pleci Iu Ia< ? — Maria trebuia să plece, d:.' Ța trimite) l)an. — Cine trebuia să definitiveze, proiectul'acesta ? — Eu trebuia să-l definitivez, dar (a definitiva) de colegul meu. — Cine trebuia să te. aștepte la gară ? — Mama; dar (a aștepta) de sora mea. — Cine trebuia, să aducă manuscrisul la redacție ? — Secretara trebuia să-l aducă, dar'ța aduce) de. un redactor. 343

— Pe cine trebuia să invitați la simpozion? — Pc un istoric, dar (a invita) și un lingvist. — Cine trebuia să-l însoțească pe Florin Ia aeroport ? — Vărul lui trebuia să-l însoțească, dar (a însoți) de un prieten. 4. Model : a găsi — a se găsi Unde găsim o cameră mobilată ? Unde se găsesc fructe ? a face — a se face a repara — a se repara a cumpăra — a se cumpăra a mînca — a se mînca a lucra — a sc lucra a ține — a se ține a vinde — a se vinde a schimba — a se schimba Model : Am vizitat expoziția eare Am vizitat expoziția deschisă s-a deschis săptăinîna săptăinîna trecută. trecută ? Absolvenții caro s-au stabilit în provincie au primit locuință imediat. Mărfurile care s-au prezentat la expoziție au fost puse în vînzare. Acesta este un cartier care s-a construit în ultimii ani. Confecțiile care s-au vîndut la magazinul acesta au fost produse în fabrica noastră. Clădirile eare s-au terminat în vara aceasta au fost date în folosință. Candidații eare s-au înscris la cursurile fără frecvență vor da exa­ mene în aprilie. ti. Model : Ți-a folosit cartea pe care Ți-a folosit, cartea adusă de ți-am adus-o eu săptămîna mine săptămîna trecută ? trecută ? Unde ai pus creioanele pe care ji le-a dăruit bunicul ? Cît costă rochia pe care a cumpărat-o Silvia ? Ați văzut piesa pe care a jucat-o Teatrul Național în turneu ? Care sînt fotbaliștii pc eare i-a selecționat antre­ norul în echipa națională ? Le-a plăcut tortul pe care l-ai făcut tu? N-ai văzut tabloul pe care l-a pictat Maria ? 7. Model : Lucrarea acestuia c bună. I| Lucrarea acestuia e mai bună |i decil a aceluia. Rochia acesteia c lungă. Desenele acestora sînt frumoase. Meseria acestuia nu e ușoară. Notele acestora sînt bune. Casa acestuia e înaltă. Mătușa acesteia e bătrînă. Model : — Au venit toate prietenele ? Nu, numai unele (dintre ete). Nu, numai cîteva. — Cine ți-a adus vestea asta ? || Niște cunoscuți. — Ce ai cumpărat ? || — Niște reviste. — Cîți colegi ai invitat ? || — Cîți va. Ce ai pus în servietă ? Cine te-a a jutat să urci bagajele în tren? Au citit toate articolele ? Cu cîți reporteri ați vorbit ? Cine o să plece cu voi în tabără ? Au fost distribuite toate exemplarele ? Ce trebuie să cumperi din piață ? Au sosit mulți specialiști ? 342

9? Model : — Cu cine ai vorbit despre el ? — Cu nimeni. — Ce ți-a spus ? — Nu mi-a spus nimie. — Cîți au întîrziat ? — Nici unul n-a întîr­ ziat. Cîți copii are Veronica ? Ce vrei să-ți aduc de Ia Iași ? Cui s-a adresat Mariana ? Cu cîți cunoscuți te-ai întîlnit la Mamaia ? A eui e pisica cea albă ? Cîte ferme ați vizitat ? Ce a scos Dan din servietă ? Cui i-a plăcut vinul acesta ? 10. a. Model : Aș colabora cu plăcere Aș colabora cu plăcere la la această cercetare, dacă... această cercetare, dacă ați fi dc acord. Ileana mi-a spus că ar merge la marc, cu noi, dacă ... Tu ai juca la loterie, dacă ... Mi se pare că aș putea să ajung acolo, dacă ... Voi ziceți că ați ști să reparați televizorul, dacă . . . Noi credem că astăzi am găsi bilete la avion, dacă . .. în vacanță, cu aș face mai multă gimnastică, dacă ... Silviu ar da examen de admitere Ia politehnică, dacă ... b. Model : Aș colabora cu plăcere Ia Aș îi colaborat cu plăcere Ia această cercetare, dacă ați fi de acord. această cercetare, dacă ați fi fost dc acord. 11. Model : Aș cumpăra mobila deși . . . As cumpăra mobila dar . . . deși e cam scumpă. Ar intra în mare dacă ... Aș intra în mare, dar nu știu să înot. Aș intra in marc dacă aș ști să înot. Aș scrie adresa dar ... Ai folosi scrisorile însă . . . Ar mînca săpunul Am plăti șunca deși .. . cu țoale că ... Ați expedia mașina dacă ... Ar schimba scaunele hainele ni uta fructele aranja 12. Model s Dacă aș îi avut timp, Ij Dacă aveam timp, mă duceam m-aș fi dus la C.luj-Napoca. || la Cluj-Napoca. Dacă s-ar fi sculat mai devreme, ar îi putut prinde autobuzul. Dacă i-am îi teleîonat, nc-ar fi așteptat la gară. Dacă mi-ar îi plăcut tabloul, l-aș îi cumpărat. Dacă le-ar îi fost frig, s-ar fi îmbrăcat mai gros. Dacă var fi ajutat, ați fi reușit. Dacă ar fi plecat, și-ar fi luat și bagajele. 13. Model : M-am întîlnit cu un M-am întîlnit cu nn prieten căruia prieten ... îi place ii place fotbalul. fotbalul. Ai citit cartea ... ți-a dăruit-o unchiul tău? Arc un coleg ... frate este medic. Vărul meu, ... i-am scris .:er;, va veni la București luna 343

viitoare. M-am întîlnit cu un prieten ... nu-1 văzusem de mult timp. Sanda, . .. soră e colegă cu noi, vrea să se facă profesoară. Arhitecții aceștia, . .. proiect l-am văzut și eu, au obținut premiul întîi. Mihaela și Maria, .. . le-a fost frig în excursie, s-au îmbolnăvit. 14. Model : Am văzut ... film ... Am văzut același film pe care l-ai l-ai văzut și tu. văzut și tu. Nu le-am dat invitații ... colegi ... le-ați dat și voi. A tradus ... carte ... am tradus-.o și eu în română. S-au întors cu . .. tren ... au plecat. A lăudat lucrările . .. studente ... le dăduse nota zece. A interpretat ... cîntec ... l-a cîntat și data trecută. Au cumpărat... ediție ... ați cumpărat-o și voi. 15. Model : Nu oricine poate să facă li Nu orice laborant poate să facă experiența asta. | experiența asta. Nu se poate recomanda oricui I Nu se poate recomanda oricărui medicamentul acesta. bolnav medicamentul acesta. Oricine m-a ascultat mi-a dat dreptate. Tabloul acesta ar plăcea oricui. Anunță pe oricine întîlnești I Problema aceasta o poate rezolva oricine. Crezi că poți să dăruiești oricui discul ăsta ? Nu poate să se împrietenească cu oricine. Asta n-o poate spune, oricui. Nu asculta sfaturile oricui ! 16. Model : — Maria te-a anunțat ? — Nu, altcineva. — Vrei să bei ceai ? — Nu, aș bea alteeva. Lui Valentin i-ai telefonat ? Pe Mioara o așteaptă ? Vrea să cumpere flori? în sertar sînt albume? Clinele cel negru e al Silviei? Cu Ștefan te-ai plimbat? Șerban ne-a invitat? Tot lui i s-a dat premiul? 17i Model : — N-a venit nimeni Ba da, a venit cineva de la Radio. pînă acum ? — N-ai cumpărat Ba da, am cumpărat eeva. nimic ? Nu i-ați dat nimănui adresa Ilenei ? N-a venit nimeni în audiență ? N-a spus nimic despre asta ? N-o să invite pc nimeni la masă ? N-ai scris nimic pînă acum ? N-ai citit nimănui poeziile dumitale ? 18. Model: A lipsit în (1) zi de școală || A lipsit în primari deșcoală. Ionel e (2) din clasă. încă n-am terminat volumul (3). Etajul (4) e cel mai confortabil. Avem locuri în rîndul (10). Sora ta e în clasa (5)? Pune revistele pe (6) raft 1 Ana stătea, de obicei, în banca (1). 1&. Model : Coi doi vecini ai mei Amîndoi vecinii mei s-au mutat s-au mutat din cartier. din cartier. Au luat un interviu celor două sportive medaliate. Soțiile celor doi prieteni sînt doctorițe. Ei pleacă la munte cu cei doi copii. Le-am trimis celor două surori ii românești. O să fac lucrarea împreună cu cei doi colegi de birou. Alexandru a adus celor doi nepoței jucării me­ canice. Am văzut această piesă cu cele două distribuții. Fermele eeior două cooperative au fost evidențiate. 344

20. Model : Am citit cartea Am citit, cartea asta de două ori. asta (2). Cînd l-am întîlnit II Cînd l-am întîlnit. prima oară, (1), nu I-am recunoscut. || nu l-am recunoscut. (1) n-a reușit, la examen. Trebuie să iei medicamentul ăsta (3) pe zi. Cînd l-am invitat (2) era bolnav. L-am sunat (5) la telefon și tot nu l-am găsit. (1) n-a vrut să participe la discuții. Nu e suficient să repeți lecția numai (1). Mergem la teatru (2) pe lună. Am vizitat muzeul acesta (3). 21. Model : (A se plimba) o oră, II Se plimbase o oră, apoi plecase apoi (a pleca) la institut. || la institut. Niciodată (a nu-i plăcea) să joace tenis. Cîndva (a fi) un sportiv talentat. La restaurant (a se duce) împreună cu fratele ei. Ei (a se întoarce) mai repede decît noi. înainte de a pleca (a da) o petrecere. Nu l-am mai găsit, pentru că între timp (a se muta) în provincie. în tinerețe (a voi) să se facă agronom. (A pleca) fără să anunțe pe cineva. 22. Model : (A ajunge) Ia timp. Dacă aș fi ajuns (dacă ajungeam, (a vedea) telejurnalul. să fi ajuns) la timp, aș fi văzut (vedeam) telejurnalul. (a pleca) cu avionul, (a sosi) mai repede, (a lua) medicamentele, (a se însănătoși) în cîteva zile, (a învăța) croitoria, (a-și face) singură rochiile. (A nu cheltui) toți banii, (a-i ajunge) și pentru cadouri. (A avea) voce frumoasă, (a cînta). (a fi) mai tînăr, (a se angaja) pe șantier, (a-și sărbători) ziua de naștere, (a-și invita) toți prietenii, (a ști adresa) exact, (a nu se rătăci) printre blocuri. 23. Model : Alai ai (a scrie) ’? || Alai ai de scris ? Am avut (a termina) o lucrare. Cît mai aveți (a culege) ? Mai are ceva (a spune) ? Nu mai am nimic (a adăuga). S-au apucat (a semăna). Ați terminat (a recolta) sfecla de zahăr ? Aveau (a învăța) mult pentru examene. Ai avut (a rezolva) multe probleme.

TABELE RECAPITULATIVE I. SUBSTANTIVUL 1. GENUL Exemple : m. n. f. casă carte cons. lup, tren cheie, familie -ii măsea, pijama -c -a codru, teatru -i -c frate, nume (v. p 21) -ic cui, taxi -că -â 2. NUSLĂRUL* ) Gen Singular Plural Exemple : mase. cons. neutru -u -I elev — elevi -c -i metru — metri fem. cons. -i perete — pereți -i -ti -E caiet — caiete ; tren — trenuri -URI tramvai — tramvaie ; taxi — taxiuri -(i)ll -e teatru — teatre -uri tablou — talbouri -ă -(i)i fotoliu — fotolii -c -c fată — fete ; -eă -i lampă — lămpi -i floare — flori -d șosea — șosele -LE basma — basmale * Desinențele scrise cu majuscule se adaugă direct la forma de singular; cele scrise cu (minuscule sc adaugă înlocuind terminația dc singular. Desinențe de plural masculin neutru feminin -I -URI -E -E -1 -I -I.E (V. p. 25) 346

II. ARTICOLUL Plural 1. ARTICOLUL XEHOTĂRÎT Singular m. B. f. m. n. f. N„ Ac. un 0 NIȘTE G., I). UNUI UNE r UNOR 2. ARTICOLUL HOTĂRÎT Gen Singular Gen Plural Art. hot. | Terminație | Art. hot. mase. Terminație -I mase.. neutru neutru cons. -UL -i -i fem. -LI -L -C -C -LE -uri -LE -i -ă -A -c l'ein. -c -i -LE -câ -UA -lc -â Exemple : om — omul Exemple : oameni — oamenii pui — puiul caiete — caietele stilou — stiioul hoteluri — hotelurile nasture — nasturele studii — studiile casă — casa case — casele pîine — pîinea pîini — pîinile stea — steaua stele — stelele pijama — pijamaua Singular Plural ni. 11. f. m. 11. f. N., Ac. -(U)L, -LE -(U)A -I -LE G., D. -(U)LUI -I -LOR (v. p. 41) 347

3. DECLEVAREA SUBSTANTIVELOR a. CL' ARTICO!. XEHOTĂRÎT N’., Ac. masc. Singular neulm G; D. un profesor fem. | un tablou unui profesor I unui tablou I o profesoară | unei profesoare masc. Plural neutru fem. N., Ac. niște profesori . niște, profesoare niște tablouri G-, D. unor profesori | unor profesoare unor tablouri b. Ci; ARTICOL HOTĂRÎT masc. Singular neutru N„ Ac. profesorul fem. G-, D. profesorului profesoara tabloul profesoarei tabloul ui masc. Plural neulru N., Ac. profesorii G-, D. profesorilor fem. | tablourile I tablourilor profesoarele profesoarelor Cazul vocații Vocativ cu desinențe Voc. = Nom. Singular Plural m. f. m. | f. -E -0 -LOR -ULE Exemple : Ion ! Exemple : Ioane ! Radule ! Radu ! tovarășă ! Mario ! tovarăși ! prietene ! fetițo I fraților ! (v. p. 13.3, 139, 218> 4. ARTICOLUL GEMTUAL (POSESIV Singular Plural Exemple : m. n. 1. n. | f. acest cline al vecinului AL A acești clini ai vecinului III» Al ALE această pisică a vecinului aceste pisici ale vecinului (v. p. 223) 348