Aripi de vise - Parole sulle ali dei sogni ~ antologie internaţională - antologia internazionale ~

Pe aripi de vise Rini Valentina CV Rini Valentina has the real name is Rini Asih Sasami who was born on May 14, 1971 in a small town, Weleri, Central Java, Indonesia. Since childhood, she already loved the world of writing, but began writing seriously at the end of 2017. When she was young, she loved reading the love of novels, psychology and theology. And then when was in elementary school, she began writing short stories. Rini Valentina published her first poem book was „Poesia de Amor Tres Continentes” in May 2018 was published by the publisher of Deepublish Jogjakarta Indonesia. There are some poetries in English language and the other are in Spanish and Indonesia language. Her great talent in literature has received appreciation from various international groups. And several international awards have also been received. In 2019 and 2020 Rini Valentina began publishing several poetry books in Indonesian, English and Spanish. These books include My Heart is in Poetry Dream of You, Mi Corazón en Poesia Sueño Contigo, Hatiku Dalam Puisi Bermimpi Tentangmu, Susurro de Amor y Sueño, Whispers of Love, Amor y Suenos, Bisikan Cinta dan Mimpi, Promise of the Fingers, Bajo en el Cielo Azul, A La Sombra del Amor ( collaboration book of poem with Marcelo Soto ) and her first anthology La Belleza del Amor as a chief editor. 299

Parole sulle ali dei sogni And some of her poems decorated several English and Spanish international groups and also filling the several blogs. Some of Rini's poems became world of anthology poems as in the anthology book of A Spark of Hope #1, A Spark of Hope #2, Silent Lips Beating Heart, Just Love Me, and Safron Flavored Rock Candy and Break Silences. A book entitled My Heart is in Poetry Dream of You has been translated into Serbian „San U Poeziji”. She has also translated a children's story into Indonesian entitled Tentang si Kembar. Some poems from Rini Valentina have also filled an electronic magazine „OPA” in India and Literary Magazine in Spain, Azahar. I wish my wings were broken If my eyes are blocked by dry twigs Or my heart is captive longing You know where my legs run You also know where my dream is headed And if my wings cracked because the wind sent it Then you also know where my hope will look for a lighthouse in the middle of the wave Even when I lose hope You also know where my legs are looking for the warmth of hugs That's you.... In you I found a miracle In your smile there is a picture of warmth And if when my dreams fly as high as the sun My wings are broken because dozens of twigs hindered I will let you sew it with love Because decades I waited 300

Pe aripi de vise Waiting for your painting to hug every wake up from my sleep Thousands of weeks my eyes looking for your existence my soul mate And that's you.... Even if Monday should turn into Sunday I will not hesitate I'll wait Enjoying the morning sun in your arms Writing love poems In bread on a tray We have breakfast Then back to enjoying the heat of the sun Saying the word love thousands of times a day Like a teenager towards adulthood Falling in love... 301

Parole sulle ali dei sogni 302

Pe aripi de vise Elena Agiu- Neacşu CV Data naşterii: 02.06.1958 în Cetate, jud.Dolj. Studii: Facultatea de Filologie (Universitatea Timişoara). Domiciliul actual: Rm. Vâlcea Bloguri: Însemne Culturale, Negru pe Alb, Cronopedia, E.creator, Confluenţe literare etc. Cărţi publicate (cu ISBN): „Patrioţi de... trei parale“, ed. Carmirel, Rm. Vâlcea, 1998; „O viaţă pentru o idee. Infinitul din palmă“, coautor Laura Vega-Marcu, Ed. Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010; „Despre ce vorbim aici?“, teatru, ed. Mircea cel Bătrân, Olăneşti, 2016; „Popas în universul... medical – Tablete şi schiţe antistres”, Editura Micea cel Bătrân, Băile Olăneşti, 2019. Prezenţe în antologii (cu ISBN): „Drumurile Crucii”, Ed. Amurg Sentimental, colecţia Cum grano salis, Bucureşti, 1999, recenzie a volumului Patrioţi... de trei parale (1998), semnată de poeta Adina Enăchescu; Constantin Toni Dârţu, „Personalităţi române şi faptele lor- 1950-2000“, Ed. Pan Europe, Iaşi, 2003; Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, „Vâlcea-Oameni de Ştiinţă, Cultură şi Artă”, Ed.Conphys, Rm. Vâlcea, 2004; „România din suflet, 90 de poeţi celebrează 90 de ani de la Marea Unire“, Ed. Boldaş, Constanta, 2008; „Sub constelația lirei” (Antologie de poezie patriotică), Ed. Societăţii Scriitorilor Români, Bucuresti, 2010; „Vara visurilor mele”, Ed. Amurg Sentimental, Bucureşti, 2010; „Volum omagial. 75 de ani de la naşterea cărturarului vâlcean Costea Marinoiu”, Ed. Petrescu, Râmnicu Vâlcea, 2012; „Haiku. Antologie Internaţională, Ed. Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2013; „Personalităţi vâlcene. In memoriam Petre Petria (1934-2013)”, 303

Parole sulle ali dei sogni Editura „Rotipo”, Iaşi, 2014; „Mama lirică”, Editura Autograf MJM, Craiova, 2014; „Antologia Societăţii Culturale Anton Pann “, Ed. Hofmann, Caracal, 2015, 2016; Florentin Smarandache, Popasuri scriitoriceşti pe Olt şi pe Olteţ, II, Ed. Primus, Oradea, 2016; Biblioteca Cronopedia, Femeie omniprezentă, Ed. Sudis, Iaşi, 2016, Antologiiile Societăţii Cultural-artistice Anton Pann – Rm. Vâlce (2016-2019). Premii literar-artistice: Premiul al II-lea, teatru, Concursul „Vara visurilor mele”, Ediţia a IX-a (Amurg Sentimental, Bucuresti, 2010); Premiul I, eseu, Concursul „Pe aripi de dor domnesc”, Ediţia a III-a (Domneşti, 2010); Premiul al III-lea, poezie, Concursul „Pe aripi de dor domnesc”, Ediţia a III-a (Domneşti, 2010); Premiul al III-lea, teatru, Concursul „Pe aripi de dor domnesc”, Ediţia a IV-a (Domneşti, 2011; Menţiune, poezie, Concursul „Pe aripi de dor domnesc”, Ediţia a IV-a (Domneşti, 2011); Premiu Special, poezie, Concursul „Vasile Militaru“, (Ocnele Mari, 2011); Menţiune, teatru, Concursul „Dor de dor“ (Botoşani, 2012), Menţiune, poezie, „Pe aripi de dor domnesc“, Ediţia a V-a (Domneşti, 2012); Menţiune, poezie, „Concusul Internaţional de poezie şi proză Starpress“ (Voineasa, 2014); Premiul I, teatru, Concursul „Alb hoinar“, Insemne culturale, 2015; Premiul II, teatru, Concursul „Rădăcini“, Insemne culturale, 2016; Premiul III, teatru, Concursul „Labirinturi autumnale“, Insemne culturale, 2016; Premiul III, teatru, Concursul „Memoria Slovelor “, 2016. Colaborări la reviste şi publicaţii printate (cu ISSN): (poezii, epigrame, eseuri, schiţe, teatru): Orizont, Evenimentul, Cronica Vâlceană, Jurnalul de Vâlcea, Monitorul de Vâlcea, Povestea vorbei, Anton Pann (Rm. Vâlcea), Poştaşul (Slatina), Scurt circuit oltean (Slatina), Constelații Diamantine (Craiova), Pietrele Doamnei (Domnești-Arges), Mirajul Oltului (Călimănești), Amurg Sentimental (Bucureşti), Revista română de versuri şi proză (Bucureşti), Viaţa de pretutindeni (Arad), Zeit (Brăila), Apollon, Vatra veche (Rg. Mureş), Ziarul de Iaşi, Cronos, Negru pe Alb etc. Recenzii şi articole semnate de: poet Adina Enăchescu, scriitori Al. Machidon, Florin Grigoriu, prof. dr. Mihaela Rădulescu. 304

Pe aripi de vise Metamorfoză singur, trist, pe umeri povară de Crist, metamorfozat în înger cu aripi tot mai grele sânger Mulţi râvnit-au scumpa glie... Mulţi râvnit-au scumpa glie, scurt însă le-a fost popas; Spre-a-i jecmăni bogăţie, sabia din teac-au tras; Aici ne e rădăcina – moştenire din străbuni, An de an crescu tulpina făr’ de râvna altor lumi; Neam de Basarabi, Muşatini, mândri de înaintaşi, Ne păstrăm din bătrâni datini, vrednice pentru urmaşi; Au venit mulţimi puhoaie şi mercenari – legiuni Să ne-ncerce cu războaie, însă n-am ales surghiun; Slavă celor traşi pe roată, sacru ne-a fost legământ, N-am bătut la nicio poartă şi ne-am apărat pământ, Iar de-am fi încercaţi iară, trecuţi prin sabie, foc, Ne-om da viaţa pentru ŢARĂ şi rămânem tot pe loc... 305

Parole sulle ali dei sogni MIRCEA, ŞTEFAN şi MIHAI piept ţinut-au la furtună Şi prin măreţia lor de din veac acum ne mână, Ca să ne păzim hotar şi să ne păstrăm credinţă, Precum vitejii strămoşi să fim tot cu biruinţă! Săracă ţară bogată... Săracă ţară bogată, pe un dolar de vânzare, De străin, dar şi de neaoş eşti călcată în picioare; Din pomeni şi ajutoare nu e uşor de trăit... Strigă tineri de pe Bega: Pentru asta am murit? Suntem îngenuncheaţi astăzi, fală fost-am noi cândva? Ne-ndoim! Se află-n frunte politruci de mucava. Şi de sus ei ne privesc, mai decât avarii, hunii Ne reneagă şi hulesc ce avem mai scump: străbunii; Nişte muritori, veţi zice, dar vedem că mai adânc Rădăcini au prins în humă şi cu şişul la oblânc Ne pândesc la cotitură ca să ni-l înfigă-n spate. Reflectaţi numai clipă! Astea sunt vorbe sau fapte Ce-au întors pe dos o spiţă, i-au răscolit măruntaie, Încât se prefigurează la orizont vâlvătaie? Cât de curând se revoltă neamul meu cel subjugat, Căci în van dreptate-aşteaptă de la Papură-mpărat! 306

Pe aripi de vise Babele cam multă linişte – aici îşi zise Bojin când se văzu singur în cripta rece oi fi-n rai da’ mai trecu ce mai trecu şi simţi că-l iau frisoane asta nu-i a bună să ştii că sunt în iad da’ unde-or fi cazanele cu smoală nici tu rai şi nici tu iad şi Doamne ce mai băsmesc pe buza şanţului babe Limbii române Florile tale-petale albastre, galbene, roşii, violete, îţi creşteau în plete din belşug şi cu fiecare primăvară revărsau asupră-mi miresme, arome-alese... Fiecărei mângâieri 307

Parole sulle ali dei sogni i-am tras, însă, o palmă şi de-acum grădina mea se scaldă în lacrimi târzii, lacrimi de sânge, şi regină-i sumbra toamnă rece, tot mai rece... Întoarce-te, rouă,- ntoarce, cu tălpile de copil să zburd din nou fluture şi să m-adăp cu nesaţ din polen cules cu trudă, maicii noastre – limba sfântă, să-nalţ imn nebănuit alergând din floare-n floare! Toni ar fi băiat bun... Toni ar fi băiat bun, Are însă un nărav, Întruna mi se trozneşte, Iar a doua zi, chirnav, Agale coboară-n beci Să-şi aducă murătură, Şi cum totu-n jur se-nvârte, O dă iar pe... băutură; Uitând pentru ce-a venit, Ia un ţoi de vişinată, Deh, fuse mai la-ndemână, Îl şi dă pe gât îndată; 308

Pe aripi de vise Şi-afumat şi-aşa năuc, Umblă chiaun ziua-ntreagă, În zadar îşi pune-ambâţ, Două în tei nici că leagă; Uneori se mai trezeşte, Da-l ia la refec nevastă, Încât uneori îşi zice: „În cas’ mi-am luat năpastă, Acum de-aş fi singurel, Mi-aş putea face de cap, Nime nu m-ar docăni, Cum să fac de ea să scap?“ Şi tot astfel bombănind, Goli ţoiuri nouă’j’nouă Şi-nghiţind în sec venin, De-o vreme-i ninge şi-i plouă, Căci are burta carabă Şi-şi repetă: „Nu-i a bună, Ce nechibzuit am fost, Să cânt năravului strună!” Ba mai spune şi-o mătuşă Rea de gură că-mbrăcat, Pe-ntuneric bâjbâind Adesea dormea sub pat; Aşadar, nu-i de mirare Că-n cele din urmă, drept, Toni-al nostru, bun băiat, A pus mâinile pe piept. 309

Parole sulle ali dei sogni Mama Rătăcesc amar printre străini, pe spini calc eu, mamă, tălpile mă ard, unde-mi sunteţi, Doamne, rădăcini? Pornit-am în lume fără de-a mea vrere gânduri mă frământă, m-apasă tăcere şi dorul de casă ascuns în lăicere; Te revăd aievea pe-un ghizd de fâtână cum îţi legi năframa şi mă strângi de mână, dorul mă apasă, dorul greu mă mână să mă-ntorc acasă precum altădat’, timpul trece, însă, fără de popas; Zi ce trece Cronos – nemiloasă hidră, ziua – ceas, ora – minut, minutul – secundă... Mi se strânge-n fugă aţa pe mosor, pecum în clepsidră nisipul mărunt, îmi este dor, mumă, de al tău descânt, să stau cuibărită sub a ta aripă, cum mă alintam doar copil fiind... Roata vieţii, însă, nu se mai întoarce, sufletul mă doare, multe-aveam să-ţi spun şi-am tot amânat zile după zile, nopţile de-a rând mă bântuie-ntruna bufniţe râzând... Se-apropie-mi sară...? Un’ să fie luna...? Te strig în zadar, m-alină suspin. 310

Pe aripi de vise În zeghe, lanţuri, cătuşe (din jurnalul unui fost deţinut politic) Varză, gogonele, gogonele, varză, murim pe capete aici din viul zilei până-n noapte-n galerii fără a avea măcar o zi de sărbătoare, pe brânci târându-ne, pe coate, cu noi e numai Dumnezeu şi o voinţă mai presus de noi, ce ne dă tăria de a face ochi cu fiecare nouă dimineaţă în zeghe, lanţuri, cătuşe... Cu dinţii în carne vie cu dinţii în carne vie să fi tras şi să fi rămas aci unde făcut-am ochi nu să bântui prin cea lume făr’ de rădăcini să mă usuc pe picioare rezemat de tocul uşii-n vis îngenunchez la icoană şi vă strig, Tată şi Mamă, un lacăt e azi la poartă şi bălurul peste casă 311

Parole sulle ali dei sogni şi mă lupt cu cea lăcată fără vlagă şi-n sudori la tine, Doamne, mă rog dă-mi voinţă şi putere să mai fiu ce-am fost odată şi cu ochii azi deschişi să-mi rostuiesc altă soartă Snobism Mămăliga-soarele ce ne-a mai rămas din câmpia unde-am făcut ochi - (au avut grijă concernele, coroporaţiile s-acapareze tot!) n-o mai trântim fierbinte pe cârpătorul de lemn, nu, ci o aşezăm frumos pe farfurie... n-o mai tăiem cu aţa, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franţa, mă rog, aşa e de bonton... făţarnici din scutece, am ajuns să ne fie ruşine cu obiceiurile, cu tradiţiile din moşi-strămoşi şi-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde şi de-aiurea, că e cool... Dar veneraţi-vă străbunii! Datorită lor sunteţi lumină şi aveţi un nume, şi v-au lăsat moştenire un neam, o ţară, un renume... 312

Pe aripi de vise Nguyen Chinh CV 1. Name & Surname NGUYEN CHAU NGOC DOAN CHINH, Female. 2. Pen name: Hong Ngoc Chau 3. Date of Birth: 23 April 1964 4- Place of Birth: Gia Dinh 5. Native Village: Ho Chi Minh City, Vietnam 6. University Degree: Master of Education Management 7- Member of W.U. P (World Union of Poets) CULTURAL AND ARTISTIC ACTIVITIES Books of poems will be published: • Vietnamese Contemporary Poetry (Volume 1) • The Couple of Terns in the Vast Sky And a lot of printed works in newspapers, magazines and general publications. Em muốn nói với anh I like to tell you Translator/Poetess: Hong Ngoc Chau I’d like to tell you, your queen I may be Your heart throne you save for me only Reviving love is full of the poetic taste of youthful prime The true, good, and beautiful I’ve sought for a long time 313

Parole sulle ali dei sogni I’d like to tell you: millions of stars in the galaxy The brightest star must be me, oh, my honey! Though I’m so diminutive in the vast space In the dark night, you never mistake my place I’d like to tell you: my love is naïve and innocent With a lot of dreams so passionate and ardent I long for my ambition under the immense sky A great love might melt my loneliness like ice Which Eden garden? I still want to seek for the start The thousand-mile life road I keep my loyal heart I’d like to tell you: my true love is given obviously Though life is in the vicissitudes I keep my loyalty Em muốn nói với anh (Vietnamese) Nói với anh, tim anh em ngự trị Đỉnh ngôi lòng chỉ có riêng em thôi Nguồn trìu mến hồi sinh đầy thi vị Chân, thiện, mỹ em tìm kiếm một thời Nói với anh, thiên hà triệu vì sao Sao sáng nhất vẫn là em anh nhé! Trong thinh không em vô cùng nhỏ bé Anh không hề nhầm lẫn giữa đêm đen 314

Pe aripi de vise Nói với anh, tình em rất hồn nhiên Với những ước mơ say nồng cháy bỏng Em mong mỏi dưới trời cao lồng lộng Một mối tình làm tan chảy giá băng Địa đàng nào em cứ mãi băn khoăn? Đường thiên lý em giữ lòng son sắc Nói với anh tình yêu em rất thật Vẫn trọn tình dù muối mặn gừng cay Niềm tin khát vọng The belief of aspiration Life sometimes revolves in this existence Let ask misery people in pondering moments Who can foresee the reunion or separation? Sad or joyful days so as to longing in motion? We share confide at the nameless place To tie our relationship being love fate The two hearts in the same beat, same flow Sunshine or rain we’ve ever experienced sorrows From now on we hope our love fullness Man life career adapts our desire more or less For tomorrow, it exists throughout generations It’s forever constant the belief of aspiration 315

Parole sulle ali dei sogni We love the simple life of sincerity The ideal rises among life worldly With our will, we keep our loving fire The vow is witnessed by the blue sky Niềm tin khát vọng (Vietnamese) Cuộc đời luôn có lúc quay vòng Hỏi khách trầm luân phút chạnh lòng Hội ngộ phân ly ai biết trước? Buồn vui ngày tháng biết mà trông? Tâm tư chia sẻ chốn không tên Ràng buộc chữ tình nên nợ duyên Đôi trái tim yêu cùng nhịp đập Nắng mưa từng trãi những truân chuyên Từ đây duyên nợ mong viên mãn Sự nghiệp nhân sinh trọn ước nguyền Tồn tại mai sau bao thế hệ Niềm tin khát vọng vẫn triền miên Yêu anh sống giản dị chân thành Lý tưởng trào dâng giữa thế gian Giữ lửa yêu thương cùng chí hướng Lời thề chứng kiến có trời xanh. 316

Pe aripi de vise Tạo hạnh phúc Creating happiness I love you all my rosy heart within Though life roads full of stormy scenes Though lots of hardship, much adversity For satisfying my longing I keep the loyalty I love you with all my heart pure and awesome With my ardently sweet from my heart bottom This ecstasy is not like a vague dream True love starts from a clear soul, not dim Thank you for responding to my love Stable loyalty I keep completely enough You quietly help me surpass all misery Firmly protecting you are always with me The moonlit nights you confided before Helping me gradually understand more More about the meaning of life and career Helping me avoid the desire of a lonely dreamer Helping me lighten the worldly burden Helping me see the future brilliant To bring me bliss my fate smiles To bestow me to enjoy all my life 317

Parole sulle ali dei sogni I thank you for your correcting my hope Many broken things turned to real love You gradually gave me energy more or less To pursuit dreams adapted to the divine spirit Over half a life but not too late To revive the whole life faith Altruistically we live for kindness It means we ourselves create happiness TẠO HẠNH PHÚC (Vietnamese) Yêu anh với tất cả tim hồng Vạn nẽo đường đời dù bão giông Dù lắm nhiễu nhương, nhiều nghịch cảnh Sắc son em giữ thỏa chờ trông Yêu anh với cả tình trong sáng Tha thiết ngọt ngào tận đáy lòng Ngây ngất đây không là huyễn mộng Chân tình xuất phát tự hồn trong Cảm ơn anh đã đáp tình em Chung thủy sắc son giữ trọn niềm Lặng lẽ vượt qua bao khổ khó Vững vàng bảo vệ luôn bên em 318

Pe aripi de vise Những đêm trăng sáng mình tâm sự Anh đã giúp em dần hiểu thêm Ý nghĩa cuộc đời và sự nghiệp Xa dần những khát vọng cô miên Ưu phiền nhẹ gánh cõi nhân sinh Lẽ sống tương lai càng sáng minh Số phận mĩm cười mang hạnh phúc Ban cho tận hưởng suốt đời mình Em cảm ơn anh đã nhuận chính Bao nhiêu vụn vỡ hóa nên tình Cho em nghị lực ngày bền bỉ Đeo đuổi ước mơ hợp thánh linh Quá nửa đời người nhưng chửa muộn Niềm tin cuộc sống đã hồi sinh Vị tha ta sống vì nhân ái Là tạo niềm vui cho chính mình Xuân đâù tiên không có mẹ The first spring i lack mom How many years passed, apricot flowers blossom How many times young buds sprout, spring comes Nature is changing, the past year has gone, died The new one comes, we pray for a peaceful life 319

Parole sulle ali dei sogni I pour own feelings, afternoon sunshine is light I feel my heart seemingly tight with teary eyes I lack mother this spring – How sorrow indeed! I remember her smile eyes, wrinkled forehead I hear somewhere my mom’s advice content “On the altar of worship for grandparents There is incense, light lamp, and a five-fruit tray Things on the altar you carefully clean and display “You should put on a best-quality pork pie Vegetable, the sour pork roll good appetite Let be ready for a party to greet their new age now Our relatives or the acquaintances visit our house” Hospitality, enthusiasm is my mom virtue I still remember our hard days continue She took care of all the housework side She herself struggled the hardship of life At that time I was not wise enough to do Understand how to keep the family rule To perceive the hardship of my parents Because they heartily worry for children They taught the good and right things To harmony and unite among offspring 320

Pe aripi de vise To be sincere, righteous for social allegiance To respect the elders, and avoid insolence Rivers have curves as the human has the periodical outcome Difficulties and tribulations without tiresome People succeed thanks to their parents capacity To repay their parents merits is children's duty Mother shoulders all the sorrow plight She always endures rain and sunshine They encounter difficulty for earning a living They experience and not forget their origin I got married, she reminded of my action: “Be grateful with your filial duty in the Tet reunion Don’t make the two family sides reproach you With making family chaos touched ancestor clue” Near the Tet, I visit the street of flowers Nguyen Hue I can’t take my mother to some entertainment new I can’t be with her to choose fashion anymore She looked so elegant among people before I miss my mother earnestly She took care of us like a fairy Road of life if I stumble, she'll comfort She’ll forgive and encourage me of course 321

Parole sulle ali dei sogni The divine affection she watched for my destiny She helped me to overcome all calamity To do filial duty to my respected father He devotes all his own life to offer She put on a young-leaf green long dress A brilliant look at my mom, my dad smiled in caress He was elegant in a beautiful black vest With a bright sea-blue tie at his neck I was proud of going beside my parent’s sake I smiled brilliantly like my twenty of age As my beauty compared the flowers on the streets I’ve just recalled my youth of that time, indeed This lunar year of the mouse I lack my mother She couldn’t have led children to stroll with her She couldn’t have done due to her hardship It is time for all our family on a leisure trip Mother now is peaceful in eternity realm I pray for her support to loved ones' system I pray for all of us being lucky Being prosperous and healthy... 322

Pe aripi de vise Nicoleta Mija CV M-am născut într-o zi de vară la Brăila, atunci când toamna începe să mângâie frunzele. Din prima zi și până astăzi am călătorit în lumea cărților și mi-am bucurat sufletul cu prietenii din cărți. 1976: În altă zi de iarnă, un decembrie geros, am deschis ușa Liceului Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila, puțin speriată, foarte emoționată, după un concurs greu. Am reușit să ajung acolo unde am visat până atunci: într-o bibliotecă mare. În prima pauză mi-a deschis ușa profesorul și scriitorul Ungureanu Nicolae, un om adevărat, un prieten adevărat. Mulți ani am călătorit în lumea cărților împreună, mulți ani am învățat ce înseamnă o carte, ce înseamnă pentru sufletul elevilor o bibliotecă. Împreună am organizat CENACLUL LITERAR „NICOLAE IORGA” și revista „MUGURI”. 1992: Alături de un mare iubitor de Eminescu, profesorul Sorin Leu, am organizat CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ „NICOLAE IORGA”. Au participat an de an elevi din toată țara care după ani mi-au scris de multe ori. Cele mai bune poezii, eseuri, povești au fost prezentate în noua revistă „Adierea” 1993: OLIMPIADA CITITORULUI,un proiect unic atunci în sistemul de învățământ, care s-a bucurat an de an de o mare participare elevi din clasele a IV-a – a XII-a. 1995: CONCURSUL NAȚIONAL „TE SALUT, GENERAȚIE ÎN BLUGI”, un omagiu adus marelui poet Adrian Păunescu. 2000: Activitate de voluntariat în cadrul Centrului de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare 323

Parole sulle ali dei sogni Durabilă Brăila. Proiectele derulate s-au adresat elevilor liceului, cadrelor didactice. Fondurile pentru toate activitățile liceului au fost asigurate prin activitatea de voluntariat desfășurată. Scopul acestei activități a fost acela de a forma elevi de liceu voluntari, care să înțeleagă cât de importantă este această activitate. În toți acești ani am scris pentru sufletul meu, am scris pentru prietenii cu care mă întâlneam deseori. În liceu am muncit alături de oameni valoroși de la care am învățat mereu. Profesoara și poeta Pancu Zina m-a îndemnat să public poeziile scrise pe un site. Așa a început activitatea mea în ale scrisului, alături de oameni care înțeleg importanța cuvântului scris. 2016: Femeia ominiprezentă mulier ubique, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iași 2016: Pe o cruce de lumină, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Srudis, Iași 2016: Poezie și suflet, Ciclu antologic „Metamorfozele naturii – simfonii albastre”, Volumul I, Primăvara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iași 2017: Șoaptele verii, Ciclu antologic „Metamorfozele naturii – simfonii albastre”, Volumul II, Vara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iași 2017: Cuvinte în zbor, Ciclu antologic „Metamorfozele naturii – simfonii albastre”, Volumul III, Toamna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis ,Iași 2017: Vorbe de vis, Ciclu antologic „Metamorfozele naturii – simfonii albastre”, Volumul IV, Iarna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iași 2019: Mini–concursuri cronipediene, volumul I,poezii, poeme, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis ,Iași 2019: Mini–concursuri cronipediene, volumul II,proză, interviuri, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iași 324

Pe aripi de vise Călători prin ploaie Îmi place zgomotul ce se aude, Deschid umbrela să nu mă ude, Un nor pufos cu lacrimi râde. Închid umbrela, ploaia îmi place, Pic, pic, pic liniştită acum, tace, Spune zâmbind vino încoace. Plouă, ce-mi pasă, eu te iubesc, Picăturile ploii mă înveselesc, Ochii adesea mi se cam umezesc. Unu şi cu unu fac cred eu doi, Ploaia cade veselă peste amândoi, Ocolim caldarâmul plin de noroi. Îţi aminteşti cum aşteptam să plouă, Strângeam în mâini picuri de rouă, Îmi dăruieşti un curcubeu când plouă. Deschid geamul ascult ploaia, vine, Dansează printre noi şi multe spune, Florile iubirii cu drag o să le adune. Îmi place ploaia mult de când mă ştiu, Închid cartea, este deja foarte târziu, Doar un nor se scutură, este cam zurliu. 325

Parole sulle ali dei sogni Călătorul Un brâu de țurțuri lipit de casă, Brazii își pleacă trunchiurile ninse, Este o noapte albă, atât frumoasă, Pe cerul rece stelele sunt aprinse. Aleargă vântul pe culmi sihastre, În soba veche se-adună mult jar, Se lipesc fulgii de nea pe fereastră, Aleargă vântul în alt ținut polar. Iarna fredonează tare o baladă, Se topesc fulgii în norii de fum, Prin codri s-adună multă zăpadă, Lenevește vântul aprig pe drum. Când cerul se-ncarcă de lumină, Se leagănă printre brazi vântul, Pe-ntinsul fantastic buciumul tună, În alba noapte a înghețat pământul. Candele-n văzduh frumos aprinse, Zboară fulgii peste necuprinsuri reci, Pe cerul nopții gândurile sunt ninse, Prin multe ierni liniștit tu mereu treci. 326

Pe aripi de vise Un călător printre clipele tăcerii albe, Se scutură florile gerului pe geam, Adun amintirile în ale iernii mari tolbe, Lângă bradul nins mereu ne opream. cântec fără cuvinte liniștea nopții se ascunde, prin umbrare desfrunzite, în proaspăta răcoare, respiră tihna clipei. câteva crizanteme pe masă, păstrează amintirea timpului. liniștea nopții se ascunde, peste visele adormite, în jur se cojesc zilele, nopțile, întunericul pictează umbre. peste pleoapele nopții, ascult un cântec fără cuvinte. liniștea nopții se ascunde, peste gândurile adormite, ziua stăruiește să vină, în clipele pline de culoare. pe potecile cerului stele, colorat este covorul toamnei. 327

Parole sulle ali dei sogni liniștea nopții se ascunde, peste ramurile desfrunzite, în umbra fără ceas a nopții, lampa luminează colțurile casei. adun vise la un capăt de cer, doar un cântec fără cuvinte ascult. Gânduri... Ascultă cântecul vântului duios, Liniștea, pacea este deplină, Stăm în curte într-un loc umbros, Amurgul peste altă zi o să vină. Se-mbracă foaia albă cu rânduri, Pe ascuns un zâmbet îmi trimiți, Adesea mai cad pe gânduri, Îmbrățișați de iubirea unei vieți. Ascultă cântecul vântului duios, Gânduri și amintiri din trecut, Mă mângâi și mă cerți frumos, Pe chipul tău un zâmbet am văzut. Un ghem de întuneric gonește ziua, În pacea îmbrățișării tale mă adormi, Din bolțile înflorite cade roua, Liniștit lângă mine și tu dormi. Ascultă cântecul vântului duios, Florile în jur sunt toate colorate, Deschizi fereastra, ești mai voios, 328

Pe aripi de vise Soarele aruncă făcliile liniștite. Mă așez să scriu pe foaia albă, Privești fereastra mai gânditor, Timpul adună clipe multe în tolbă, Soarele se ascunde după un nor. Pantum în liniştea pădurii Marama iernii zboară în depărtare, Soarele este orb și atât de rece, Pe pământ cad înghețate ace, Ninge, ninge tare peste pădure. Printre brazi iarna se-ntoarce, Ceasul ticăie, greu trece timpul, Flori de gheață desenează gerul, Devreme începe să se întunece. Pe vârf de munte aleargă vântul, Lemnele trosnesc tare în sobă, Streașina are o altă podoabă, Cenușa cu a înghețat pământul. Iarna mi-a dăruit o albă salbă, Cu focul stau de vorbă... se stinge, Doar căldura lui sufletul îmi atinge, Pădurea verde este atât de albă. 329

Parole sulle ali dei sogni Vântul mai tare începe să strige, Pe vârf de munte stelele-s adunate, În liniștea nopții ceasul tare bate, Lângă casă o căprioară ajunge. Prin zăpada mare tare se mai zbate, La geam o stea rece mă veghează, Printre munți gerul aspru pictează, Îi place bucatele de mine lăsate. Peniţa Vremea se schimbă peste amiază, Zarva zilei este tot mai departe, Ninge frumos, Luna este trează, Fulgi de zăpadă și multe șoapte. Penița aleargă pe un petic de hârtie, Clipele picură în suflet multă tăcere, Povești de ieri adunate într-o poezie, S-a topit pe geam o înghețată floare. Clipele rostogolesc ghemul amintirii, Fără cuvinte ochii tăi mă mângâie, Penița știe bine începutul poveștii, Trece pe drum liniștită o mică sanie. Pe scrinul vechi penița se odihnește, Îmbrățișați lângă o stea ne oprim, Printre stele vântul neobosit gonește, Cu șalul vechi mereu ne acoperim. 330

Pe aripi de vise Vântul bate, bate tare în geamuri, Un fir de ger pătrunde pe fereastră, Zăpadă multă adunată pe ramuri, Șoapte de stele într-o noapte albastră. Plutește tăcut prin viscol numai un vis, Când penița încearcă ceva să scrie, Neliniștită nu se mai oprește din scris, Adună multe, multe amintiri din memorie. Pe drumul înghețat doar clopoței sună, În alb, în ger, în vis multe flori de gheață, Printre amintiri fulgi de zăpadă se adună, Coboară peste casa veche multă ceață. Vremea se schimbă rău peste noapte, Nemișcarea albă acoperă casa veche, În cuptor miroase bine, a mere coapte, Zâmbești, îmi șoptești ceva la ureche. Pe un petic de hârtie penița iar scrie, Fulgii de zăpadă se rostogolesc în vise, Sfârșitul poveștii numai penița o știe, În sufletul meu poveștile iernii sunt scrise. Acolo să dormim... ascunși printre stele, Ninge frumos, sania mai departe zboară, Penița obosită a uitat câteodată cuvintele, Ghemul amintirii încet, încet se înfășoară. 331

Parole sulle ali dei sogni Timpul fură nisipul din clepsidră Ziua pleacă prin fumul amurgului, Atinsă de brumă, o boare mai rece, Pe rânduri scrise lacrimile nisipului, În liniștea nopții, timpul repede trece. Azi noapte m-am gândit la noi, Când din largul mării pescărușii veneau, Nisipul clepsidrei alunecă în amândoi, Valurile plecau, dar mereu reveneau. Pe țărmul mării, pustiul este stăpân, Doar valul se rostogolește peste stânci, Cu gândul la o altă vară mereu rămân, Marea aduce la mal mai multe scoici. Azi noapte m-am gândit la noi, Timpul ne fură din clepsidră nisipul, Cade și frunza, copacii sunt mai goi, Se rostogolește printre valuri vântul. Cad stele printre valurile înspumate, Un țărm pustiu, o pagină smulsă de vânt, Amintirile de valurile mării îmbrăcate, Noaptea se ascunde într-un rece veșmânt. Azi noapte m-am gândit la noi, Nisipul din clepsidră alunecă în veșnicie, Vântul fugar smulge mai multe foi, Ne-am întâlnit dragul meu într-o poezie. 332

Pe aripi de vise Arpád Toth CV S-a născut în 12.06.1962, în Municipiul Săcele din județul Brașov, unde a locuit până în luna aprilie din anul 1975. În luna octombrie 1975 îi moare mama de cancer. În perioada 1975-1984 a avut domiciliul la bunicii din partea mamei, în satul Păpăuți din județul Covasna. Din anul 1984, din luna august are domiciliul orașul Covasna, din județul Covasna. Studii: Școala Generală nr. 4 din Municipiul Săcele, clasele I- VI; Școala Generală din localitatea Păpăuți, ultimul trimestru din clasa a VI-a și clasele VII-VIII. Se înscrie la profilul silvicultură și exploatări forestiere din cadrul Liceului Industrial nr. 1 din orașul Târgu Secuiesc. A dat examenul pentru treapta a doua de liceu și a absolvit Liceul Silvic din localitatea Gurghiu din județul Mureș, promoția 1981. Este licențiat în silvicultură și în științe juridice. Activitatea profesională: Este lector formator la clasele de pădurari și de tehnicieni silvici, în cadrul unei firme de formare profesională din județul Bacău, din anul 2010. Activitatea literară: Autorul a primit premiul de merit al Fundaţiei Naji Naaman pentru cartea Queen of the Nature and Her Children, în anul 2017. 333

Parole sulle ali dei sogni Umil Umil stau o clipă, Sub bolta umbrită, Ea mă alină îmi pare un har. E ca o iubită, O floare-ndrăgită, Uit zilele de chin şi-amar. Nu mă satur de soare, Nu mă satur de-o floare, Mă chinuie de ani un monoton coşmar. Se uită vecinii, Se strâmbă străinii, Se scurg zilele primite în dar. Dar pădurea de fag O privesc cu drag, Prin ea mă plimb cuprins de har. Gust licoarea, Împrăştiind savoarea, Vrăjitului potir al verii. Făgetul cu-n zumzet, Şi-al paşilor umblet, Se-nşiră în aroma serii. 334

Pe aripi de vise Cerbii se-adună, Goarnele sună, Pe poteci ascunse e ca-n rai! Privirea senină, E Iubire divină, Dar vântul îndoaie crengile şi-n mai. Crengile se-ndoaie, Inima se-nmoaie, Simfonia lor vrăjeşte clar. Iubită pădure, Faci omul să-ndure, Sălbatica viaţă, chinul amar! Mi-e frică Mi-e frică să-ţi ating pleopa cu un sărut, Să nu-ţi strivesc visele clădite cu atâta trudă, Mi-e frică să te privesc în ochi, Să nu-ţi tulbur limpezimea ce inundă, Oceanul cristalinului, şi să te-ajut, Ca nu cumva să mă deochi. Mi-e frică să-ţi zâmbesc, Pentru a nu sparge sărutul furat nu de mult, Mi-e frică să-ţi vorbesc... Tăcerea-i cea mai dulce, când inima ţi-ascult. 335

Parole sulle ali dei sogni Dar nu mi-e frică să zidesc castele din vise Şi ca pe o prinţesă să te duc la altar, Să-ţi spulber gânduri negre de coşmar, Să-ţi pun la picioare zilele mele ca dar. Dar te ajut să-ţi ţeşi visele cu mine, Cu flori brodate în iia vieţii albă, Deliciul clipelor trăite cu mine să-ţi fie o salbă, Puse la picioarele divinului ascuns în tine. Şi nimeni n-o să-l calce în picioare, Voi evapora orice clipă ce doare, Clădind un viitor din prezentul prosper, Să te am mereu lângă mine, doar sper. Că mi-e frică de sărutul căsniciei care tulbură iubirea, De melancolia zilelor care cimentează orbirea Visând spre o viaţă mai bună, ca o himeră trecătoare, Dar nu-i mai dulce nicio clipă prezentă sub soare! Doborâturi de vânt Din dese groaznice gemete ale pădurii, Lupii urlă în neștire în bătaia lunii, Năpraznicul vânt culcă-n toi toți molizii falnici, Rădăcini șerpuitoare apar pe munții jalnici. 336

Pe aripi de vise Vântul împrăștie șuvițe goale pe creastă, Furios se zguduie pământul de pe coastă. Trunchiuri se despică, se culcă și se întrețes, În vuietul pădurii... totu-i de neînțeles! Iubiți-vă unii pe alții Iubiți-vă unii pe alții Cu vraja inimilor voastre, Îmbrățișați-vă ca frații, În valsul zărilor albastre! Căci toți îngerii vor sta cu voi Cât veți trăi pe acest pământ, Iar iubirea va curge șuvoi, Prin al Dumnezeului cuvânt! Spiritul nostru strălucește Pin puritatea-i înnăscută, Divinul viața ne-ndulcește, E doar iubire... nevăzută! Iubirea infinită Stăpânești o lume-ntreagă Cu glasul tău catifelat, Am visat o viață dragă Să devin OM înnobilat! 337

Parole sulle ali dei sogni Te-am iubit din tinerețe În stilul meu de-ncepător, Iar acum la bătrânețe, Sunt fiul tău ascultător! O iubire nu-i mai mare În Universul infinit, Trebuie să ai răbdare, Să te apropii de zenit. În inimă intră adânc Și-n labirintul cel ascuns, Inocent, umil precum un țânc, Găsești taine de nepătruns! Găsești ființa iubită... Nu e doar în exterior, Inima-i cu a ta unită, Va dăinui și-n viitor! Udă zilnic această floare Cu dulci cuvinte și-mbrățișări, Nu e vreun extaz mai mare De a atinge divine stări! Frumusețea mai contează Când inima ți s-a deschis? Ființa ți se luminează... Soarta te va duce în paradis! 338

Pe aripi de vise Rahim Karimov CV Rahim Karim (Karimov) - Uzbek- Russian-Kyrgyz Soviet poet, writer, publicist, translator (b. 1960, s.Osh, Kyrgyzstan). Graduate of the M. Gorky Moscow Literary Institute (1986). Member of the National Union of Writers of the Kyrgyz Republic, official representative of the International Federation of Russian-Speaking Writers (London-Budapest) in Kyrgyzstan, member of the Union of Writers of Russia, laureate of republican literary prizes named after Moldo Niyaz, Egemberdi Ermatov. Honorable Ph.D. (Morocco). Laureate of the International Peter Bogdani Prize (Brussels - Pristina). Member of the International Writers Association (Belgium). Winner of the International Peace Prize named after Swami Vivekananda (India). Ambassador of the World Children's Movement for Central Asia (Nigeria). Member of the World Nations Writers Union (WNWU) Kazakhstan. Member of the World Haiku Association (Japan). Gold Prize Laureate (Ethiopia). Laureate of the International Writers Union of English Writers Award (India). „Рrominent figure of the world” (Morocco). „Author of the Year - 2019” (Netherlands). „Author of the year -2019” (Montenegro). Winner of the International Dardanicа Prize (Northern Macedonia). „Author of the Year - 2019” (USA). Representative of the radio project „Uniting the world with the help of poetry” in Kyrgyzstan (Mexico). World Icon of Literature (Mexico-India). Ambassador of World Literature Motivational Strips, Oman. Ambassador of World Literature, World Academy of 339

Parole sulle ali dei sogni Literature, Romania. The official translator of the international literary magazine ITAСA (Spain). Winner of the International Gold Certificate of Recognition (Morocco). Winner of the Honorary Diploma of World Poets „Isla Negra”, Chile. Recipient of the Certificate of Recognition at the World Competition Rosas Orquideas Poeticas (Colombia). Laureate of the International Prize „City of Galateo - Antonio de Ferrariis”, Italy. Awarded the Diploma „Trophy for the Promotion of Literature at the Global Level” (Guinness World Record) of the World Academy of Literature, the World Association of Poets (Romania). Anniversary Sorry, my anniversary the year coincided with the World Pandemic on the spread of coronavirus. But my anniversary is not so important for me now, and it’s important that the completion of this World quarantine. If Allah suddenly asked me: “What do you want in honor of your sixtieth birthday?” I would not hesitate to answer him: “The health of the people of our Planet.” Age Why should I hide my age If he's all over his face. What is rich, so happy They say in such cases. 340

Pe aripi de vise Why should I cut it, Showing disrespect to God. For giving me so many years For this I must be grateful. Thank you for every heartbeat Thank you for every wrinkle. Thank you for every gray hair. Thank you for every breath. And how many young people who have passed away in the world, In infancy, after birth. Thanks to Allah for all my years, For spring, for winter, for summer, for autumn. I don’t know how many years God will give me, How many years will I still admire the sun. To experience happiness with my children Admire the flowers on this Earth! Awake everyone with everyone... How to live a rapture Wishing people happiness. Bliss drink juice In the nectar of roses to bathe. 341

Parole sulle ali dei sogni How to live a rapture, - In the dawn, the whole world fall in love. Make contact with nature And smile at the sun again. How to live a rapture Enjoy every day. And pour out my soul like rain And with each breath wake up. How to live a rapture Good, filling the world. And sing with the voice of my soul With an orchestra of delicate lyres. How to live a rapture Wishing people happiness. Bliss drink juice In the nectar of roses to bathe. Birch grove of the first love... Lyrics The birch grove of our love I dream of a blissful white tale. Loved you, loved you The dew sparkled where the eyes were with happiness. 342

Pe aripi de vise Eyes - currants stupefied the mind, Your lips seemed a rowan? I was buried in a pond of sweet thoughts, We were very fond of each other. Birch grove of first love Lives in the soul - the wind sways. The picture where you and I were alone Lives in my eyes: alive - everything breathes. Birch grove of white love Birch forest of first love. Birch flame of tender love Birch memory of bright love. Dream of a doctor? Once I heard about it, that some doctors working in the hospital, they dream about what they could have been as much as the sick. Because every bed is money. And on the question „why?”, One of the doctors answered: “To live well, we must be many sick. This is our bread, our profession, which feeds us. We also have families, children...” Apparently, the dream of these doctors came true. Today all the hospitals of the world, even the morgues are overcrowded. 343

Parole sulle ali dei sogni People around the coronavirus will die in a circle. Once I heard about it, that some surgeons literally „get along” between themselves, to carry out the operation. There is even the cost of each operation, which surgeon is paid by the native patient ... Once I heard that dentists dream about that, to their happiness was as much as possible patients with sick teeth... Once I heard that pharmacists dream about it, that they had more buyers with recipes ... Today all the hospitals and morgues of the world are overcrowded. Only hospitals and pharmacies work ... And all doctors say: “You sit at home for us, we stayed for work for you!”. But I do not believe in a single word from them... And I wish all the doctors of the world as much work as possible, and more money and happiness! Ibo, today all doctors say: “You sit at home for us, we stayed for work for you!”. Treatment of humanity The world is on treatment He is not only healed from the coronavirus, but also from other no less fatal diseases, like hypocrisy, heartlessness, shamelessness, betrayal, 344

Pe aripi de vise deceitfulness, deceit, greed, intrigue ... Mankind is being healed by the Chief Physician of the Universe - ALLAH! The Chambers of the Planet are overwhelmed by the sick, gives us all a useful injection Nurse - Time. Vaccine of Conscience. I wish all of us brilliantly undergo a course of treatment, and get well soon with God's blessing. Libra Every person must have its own internal scales. And he must be able to live by weighing your relationship with other people. Always obliged to keep the balance of his scales, We must be able to return good for good. In order not to be indebted to anyone. May God grant us all timely repayment of our debts. New performance God is the Director of the Planet, He began to put a new play on Earth. The scenery is the same: still burning There are two spotlights in the sky - the Sun and the Moon. 345

Parole sulle ali dei sogni The same actors are engaged in the performance, Only, behold, the events are different. The essence and idea of the play is completely different. The author of the play is Himself, the Most High. People in quarantine are all over the world, There is a struggle for survival. Every day, people die from an insidious virus, Everyone wears masks, protective suits ... Thank God this is a performance. And the performance ends sooner or later. This tragedy is about to end, Spectators of which are people themselves. And everyone will draw for themselves a useful conclusion, From this play staged by God. Creator educates us with heavenly art, We will know how to live right. Hope Is every kiss today a disease? Is every kiss today a death? Today, every handshake is dangerous Is every hug an alarm today? 346

Pe aripi de vise Is every person in doubt today? Is there a question in every person today? Today, everyone is disrepair? How is every person precarious? I believe in a favorable outcome: God willing When every kiss becomes health. When every kiss becomes life. When every handshake is happy! Prayer Oh God, have we really lived in the world for so many years to become victims of some kind of virus one day. Devoted their whole lives to establish themselves, Declare ourselves about what we are capable of. We have become scientists, writers, artists, We have become doctors, educators, engineers. Achieved success in other industries and fields. We have become composers, singers and artists. Is our price ultimately a virus Have we really tried in vain for so many years. Are all our efforts gone to waste. Really our prayers will not be heard. 347

Parole sulle ali dei sogni Please don't let Humanity perish so easy Due to the virus invisible to the eye. You know how to award for labor, merit. Save us with your pity, mercy. After all, everything is in your hands. It’s hard to look at the afflicted. It’s hard to see how people die in hospitals. Keep all of us from this insidious virus, Give us a chance to survive this difficult time for us. 348