Testamentul filozofic, autor Mihai Ganea

TESTAMENTUL FILOZOFIC

MIHAI GANEA Testamentul filozoficEDITURA TRANSILVANIA



MIHAI GANEATESTAMENTUL FILOZOFICDOCUMENT ISTORIC INTERPRETAT VOL. I Comentarii MIHAI GANEA ȘI VIRGINIA PARASCHIV EDITURA TRANSILVANIA Baia Mare – 2016

Colecția CITITOR DE PROZĂ este coordonată deEmanuel Pope, Londra, Regatul Unit al MariiBritanii.Redactor: Virginia ParaschivCoperta: Maia MartinTehnoredactare: Alin OltyanDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiIAGAN AMEIH Testamentul filozofic / Iagan Ameih. - Baia Mare: Editura Transilvania, 2016 ISBN 978-606-8423-30-2821.135.1-31Toate drepturile asupra versiunii în limba românăaparţinEDITURII TRANSILVANIAISBN 978-606-8423-30-2

Închin această carte generaţiilor viitoare MIHAI GANEA



pânza neagrăsunt bătrân de-acuma mamăte-am ajuns încet din următu m-aştepţi să vin cuminteeu mă zbat să ies din turmăturma asta nu mă lasăsă adorm nicio fărâmătrag de mine zi şi noaptegândurile mi le scurmădemon negru îmi agităcreierii fierbinţi în clocotcând mă trage când mă-mpingecând pe cruce când sub clopotundeva se plânge tatacă i-au profanat movilaiar la fratele mai tânărcapu-i l-au luat cu silatoată viaţa mea scăldatăîn atâtea performanţetremură pe neagra pânzăfără noime şi speranţelas în urma mea o lumescârbă şi nedumeriretestamentul filozoficun dosar de urmărire

sunt bătrân de-acuma mamăte-am ajuns încet din următu m-aştepţi să vin cuminteeu mă zbat să ies din turmă MIHAI GANEA

Onoare chirurgiei Chirurgia nu este o profesie, un job sau omeserie specială în raport cu medicina. Chirurgiaeste o misiune, o misiune supremă . Magnificența sa,chirurgia. Onoare chirurgiei. Iuliu Hațieganu spuneadespre medicină că este ”știință și conștiință,îmbinată cu iubire de oameni”. Chirurgia le adaugăpe amândouă la strălucirea ei profundă șiinconfundabilă. Știți ce înseamnă să salvezi o viață ?Dar o mie de vieți, dar zece mii sau mai multe ?Despre chirurgi s-a vorbit mult. Despre chirurgi s-ascris mult. Despre chirurgi s-au făcut scenarii defilme și kilometri de peliculă cinematografică. Dartoate nu au fost altceva decât niște jocuri. Niștesimple jocuri de imaginație. Cine nu a simțit pulsulvieții unui chirurg, nu poate descrie trăirea și emoțiaunui act chirurgical. Trăirile și emoțiile nu pot fitrase la copiator. Ele rămân în el. Zbuciumareautentică. Cutremur interior. Știut numai de el șiasistenții lui, colegi și prieteni, anesteziști, surori,infirmiere, dar și dușmani frustrați, roși de invidie șipizmă. Însă cu toate obstacolele pe care leîntâmpină, chirurgul, în demersul strict misionar,satisfacțiile rămân deasupra tuturor vicisitudinilordestinului său, ca o marcă emblematică şi ca oreligie academică, ca un refren peste veacuri, ”Cândasudată tâmpla se zbate sub arcadă . . . Onoarechirurgiei” ! Spre deosebire de restul medicilor,chirurgul muncește și fizic, nu numai cu mintea sauinteligența sa misionară. Chirurgul este un specialistcu o formație complexă care presupune cunoștințe șiinformații din întreg arealul lumii medicale. Din

toate domeniile. Dar și o temeinică cultură generalăumanistă, fără de care parcursul său devineșovăielnic. Munca sa presupune, pe lângă forță fizicăși rezistență nervoasă, gândire clară, concentrare,discernământ și stăpânire de sine. Problema centrală la chirurg este legată demorala și codul său etic, deontologic. Atitudinea fațăde lucrul și studiul său, dublată de relația specială cupacientul, dar și cu mediul academic în careviețuiește. Ceea ce mă preocupă cel mai mult acuma,este tânărul aflat la început de drum, dupădelimitarea opțiunii sale în fața rezidențiatuluiprofesional. Am citit sumedenii de mesaje, sfaturi șirecomandări adresate acestor tineri colegi. Unulsingur lipsea din carul acesta de fân, din păcate, celmai important, codul. Dacă nu ai cod, nu facechirurgie. Asta e și nimic mai mult, pentru început.Lucrarea de față nu este istoria unei vieți. Ea conțineimpresii asupra acelor aspecte care au caracterizat,dar și determinat, istoria tragică unui popor, istoriaîntregului neam românesc vreme de aproape ojumătate de secol. O spun asta la modul general,pentru că în special, viața unui chirurg, viața unuiscriitor medic este mult mai complicată, maispecială. Am trăit și muncit într-o lume în care nu mis-a oferit nicio șansă, nici o garanție. Am trăit și ammuncit pentru om, am trăit și am muncit pentrubinele unui popor, am trăit și am suferit pentrudreptate și adevăr.Grija pentru generațiile viitoare m-a determinat săalcătuiesc această carte. Frumusețea morală aomului bun în demersul său perpetuu de a deveni cât

mai bun, măreția omului de știință și civilizație, m-au îndemnat să încerc a transmite gândurile melecelor dragi, acum înainte de marele drum spreorientul etern. Căci ceea ce rămâne în urma noastrăeste doar lumina din noi.MIHAI GANEA



MIHAI GANEA(Prezentare la Radio tv Unirea Austria 2017)Mihai Ganea, Doctor Mihai Ganea, doctor chirurgcu o experienţă impunătoare, a ales ca în timpulliber să se exprime cu sensibilitate artistică. Caromancier s- a distins prin romanul Loli, oradiografie dramatică a cotidianului gri din epocaceauşistă. Romanul Chirurgul, aduce în faţacititorului tragedia unui destin, laolaltă cu altedestine ale fiinţei româneşti, în universul carceraltotalitar. A excelat în proză scurtă, adunată într-unvolum cu un generic expresiv şi provocator„BATALIONUL DE PEDEAPSĂ”. Documentaristtemerar, a reunit în volumul TĂCEREAUMBRELOR, testimonii autentice despre cum eraerodată şi surpată în comunism cariera profesionalăa unui om, cu contribuţia activiştilor de partid, asecuriştilor, a turnătorilor voluntari şi ainformatorilor cu state secrete de plată. DoctorulMihai Ganea are în curs de apariţieTESTAMENTUL FILOZOFIC, care reuneştefilele autentice din dosarul său de securitate obţinutde la CNSAS, o coborâre în infern, din careOBIECTIVUL, Mihai Ganea, a ieşit mai puternic şimai înţelepţit privind mizeria unui sistem, mizeriaumană perversă şi violentă. Nimic nu l-a înrăit şi nui-a plafonat creativitatea, sensibilitatea şi dragosteade oameni. Doctorul chirurg misionar, doctor careşi-a petrecut majoritatea ceasurilor din viaţa sa întăcerea sălii de operaţie, a avut puterea şi tăria săcreadă în oameni, să viseze, să-şi iubească

Maramureşul natal, cu ardoare şi cu pasiune. Poeziaa fost şi este pentru dânsul fanta de lumină sacrăcare l-a călăuzit în expresia logosului său poetic.Volumul Odele Maramureşului vorbeşte chiar pringenericul său explicit, de iubirea fiinţei româneştiarhaice şi eroice a unuia din cel mai copleşitor tărâmal mitologiei şi metafizicii.Am selectat succint din opera literară a doctoruluiMihai Ganea.Şi tot succint şi, sperăm noi, revelator, vom evocaaspecte din activitatea sa de promotor al culturiiromâneşti. Este director al Revistei PorţileNordului, revistă de cultură şi civilizaţie, o revistăbine cunoscută şi în România şi În Diaspora. Estecoordonator de program al site-ului PorţileNordului, site cultural de largă respiraţie naţionalăşi internaţională. Este redactor şi realizator deemisiune culturală, Inflexiuni Spirituale, radio tvunirea.Activitatea sa prodigioasă este recunoscută în plannaţional şi internaţional. Domnul doctor MihaiGanea nu crede că aici este locul şi momentulprezentării palmaresului de diplome şi de distincţii,în semn de recunoaştere a prestigiul său ca autor şipromotor cultural. Amintim însă că domnia sa estevicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, în carecalitate se ocupă de promovarea valorilor româneştiliterare în ţară şi în afara ţării, cu precădere îndiaspora românească. Precizăm că doctorul MihaiGanea este prim vicepreşedinte al ConfederaţieiNaţionale a Patronatului Român – C N P R ..

ÎN LOC DE CURRICULUM VITAEDr.Mihai GANEA, PERIOADA : (1976-2008)-(2008-2015) • Doctor - medic - Universitatea de Medicină si Farmacie “ Iuliu Haţieganu “ Cluj – Napoca • Medic specialist chirurg – Universitatea de medicină si Farmacie “ Carol Davila “, Bucureşti • Medic primar chirurg - Universitatea de Medicina si Farmacie “ Iuliu Haţieganu” Cluj - Napoca • Drd.în Ştiinte Medicale ( Universitatea de Medicină si Farmacie “Gr.Popa” Iaşi) • Lector Universitar ( Universitatea Bacău ) • Şeful Spitalului Clinic Transilvania • Membru al Uniunii Medicale Balcanice • Membru al Antantei Medicale Mediteraniene • Membru al Uniunii Medicale Arabe • Membru al Asociaţiei Medicale Române • Membru al Societăţii Medicilor Scriitori si Publicişti din România • Membru al Asociaţiei Medicale Mondiale ( A.M.R. ) • Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România • Membru al Asociaţiei Scriitorilor “Costache Negri” Galaţi • Membru al Asociaţiei Ziariştilor din România

• Presedinte al Federaţiei Naţionale a Patronatului Medico Farmaceutic Român• Membru în Consiliul de Conducere al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român• Director al Editurii Transilvania• Membru în Colegiul Director al Societăţii Române de Economie şi Administraţie Sanitară• Director Executiv al Fundaţiei de binefacere Tecuci• Director al Revistei de MEDICINĂ ŞI FARMACIE• Preşedinte al FUNDAŢIEI PENTRU SPRIJINIREA SPITALELOR DIN ROMÂNIA• Dpl.al Asociaţiei Pentru Pacea Religiilor din România• Membru în CONSILIUL NAŢIONAL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE IN MUNCĂ• Membru în CONSILIUL NAŢIONAL DE REFORMĂ SANITARĂ• Membru în CONSILIUL CES AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI• Membru în CONSILIUL CES AL MINISTERULUI JUSTIŢIEI• Consilier în Probleme de Sănătate, Dep.Cercetare Proiectare

• Membru în CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIAL - CES – ( Comisia de Ocrotire a Sănătăţii şi Protecţie Socială )• Membru în Comisia Electorală Centrală ( Legea 145/ A. S. S. )• Membru în CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE• Vicepreşedinte al CONFEDERAŢIEI NAŢIONALE A PATRONATULUI ROMÂN – CNPR• MEMBRU AL UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI – UAP, din anul 2013• Reprezentant al C N P R în consiliul de Dialog Social al Ministerului Sănătăţii• Vicepreşedinte al CONFEDERAŢIEI PATRONATELOR DIN ROMÂNIA- CPR• Vicepreşedinte al UNIUNEA GENERALĂ A INDUSTRIAŞILOR DIN ROMÂNIA – UGIR-1903• Vicepreşedinte al Confederaţiei PATRONATUL ROMÂN• Reprezentant al PATRONATULUI ROMÂN în Consiliul de Dialog Social al Ministerului Sănătăţii• Reprezentant al Confederaţiei PATRONATUL ROMÂN, în consiliul CES al Prefecturii judeţului Galaţi

• Vicepreşedinte al UNIUNII NATIONALE A PATRONATELOR CU CAPITAL PRIVAT DIN ROMÂNIA• Membru al ASOCIAŢIEI FOŞTILOR DEŢINUTI POLITICI DIN ROMÂNIA• Membru al ASOCIAŢIEI FOŞTILOR REFUGIAŢI STRĂMUTAŢI şi EXPULZAŢI DIN ARDEALUL DE NORD, BUCOVINA DE NORD ŞI BASARABIA ( 1940-1945 )• Redactor al Revistei „PORTO – FRANCO”, Galaţi.• MEMRU AL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ( Filiala Iaşi şi Vrancea )• Preşedinte al LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, Filiala Maramureş• Vicepreşedinte naţional al LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI• EDITOR - DIRECTOR AL REVISTEI”PORTILE NORDULUI”• Coordonator al CENTRULUI DE EXCELENŢĂ IN PROMOVAREA CREATIVITĂTII ROMÂNEŞTI, „PORŢILE NORDULUI”, BAIA MARE; Program integrat promovării cu prioritate Proiectului”Baia Mare , Capitală Europeană a Culturii.• EDITOR AL REVISTEI „ITACA”, DUBLIN, IRLANDDA• PREŞEDINTE AL CONFEDERAŢIEI NAŢIONALE A PATRONATULUI

ROMÂN – CNPR – FILIALA TERITORIALĂ MARAMUREŞ • MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR EUROPENI DIN REPUBLICA MOLDOVAMEMORIU CU DATE AUTOBIOGRAFICE ŞIASUPRA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE ŞIŞTIINTIFICEDr.Ganea Mihai născut la 4.08.1940 in Baia-Mare,Maramureş.Şcoala elementară şi liceul în Baia Mare,Liceul “ Gheorghe Şincai “. Absolvent al Facultăţiide Medicină Generală a Institutului de Medicină şiFarmacie IMF Cluj-Napoca promoţia 1974,DIPLOMĂ DE DOCTOR MEDIC nr.198072 (MINISTER ) /8555/ 25.09.1974 ( INSTITUT ) înspecialitatea Medicină Generală cu media 9 (nouă ).Confirmat MEDIC PRINCIPAL DESPECIALITATE IN SPECIALITETEACHIRURGIE GENERALĂ ord.M.S.nr.459/12.12.1984 ca urmare a examenuluipromovat în septembrie 1984, Direcţia Sanitarăjud.GALAŢI NR.72 8/5.02.1985.Confirmat MEDIC PRIMAR GHIRURGIEGENERALĂ ord.M.S. nr.1083/1991 -pe bazaexamenului susţinut în sesiunea 23.05.1994Confirmat DOCTORAND ( 1996 )U.M.F.”Gr.T.Popa” Iaşi ,CHIRURGIE (OMF)Confirmat Lector Universitar asociat al Universităţiide Stat Bacău. Facultatea de Ed.Fizică Secţia KINETOTERAPIE

MEMBRU AL UNIUNII MEDICALEBALCANICE, ANTANTA MEDICALĂMEDITERANIANĂ ,UNIUNEA MEDICALĂARABĂ, 1987/nr.1401/MA Bucureşti 5 mai 1987.Colaborator la REVISTA MEDICO-CHIRURGICALĂ A SOCIETĂŢII DE MEDICI ŞINATURALIŞTI DIN IAŞI, CHIRURGIA,REVISTA MEDICINĂ ŞI FARMACIE , şi altele.În afara participărilor la diverse manifestăriștiințifice și culturale de prestigiu, lucrăripublicate până în prezent: 1. NAŞTERILE CU FEŢI SUPRAPONDERALI ,Lucrare de diplomă - 1974 UMF Cluj 2. -LA RECHERCHE INTERDISCIPLINAIRE EN MEDICINE-Revista medico-chirurgicală nr.1 Vol.93 ianuarie-martie 1989. 3. -OCLUZIA INTESTINALĂ POSTOPERATORIE PRECOCE LA NIVELUL ILEONULUI TERMINAL - Rev.medico-chirurgicală nr.1 Vol.92. ian.- mart. 1988 4. -FRACTURA CONDILIANĂ DE FALANGĂ MEDIE-Rev. medico- chirurgicală nr.3 Vol.91 oct- dec.1987. 5. -A X-a SESIUNE A ZILELOR MEDICALE BALCANICE -Rev. medico- chirurgicală nr.4 Vol.92 oct-dec1987.

6. -TRICHOBEZOAR GIGANT AL STOMACULUI-Rev medico-chirurgicală Vol.93 nr.3 1989.7. FÎNTÎNA LUI PINTEA - Grupaj de poeme, rev.ATENEU , 19888. -ŞTIINTELE MEDICALE ŞI INTERDISCIPLINARITATEA- Rev.Contemporanul nr.35/28.08.19879. -CALEIDOSCOP MEDICAL Rev. Almanah Ateneu 1988.10. -INTERDISCIPLINARITATEA ŞI PROFILACTIZAREA MEDICINEI Rev.Ateneu nr.1 / 198911. -Recenzie MODURI DE GÂNDIRE Solomon Marcus Rev.medico-chirurgicala nr.2 Vol.92/ 198712. -S I D A Rev.Ateneu nr.8/1988.13. -MEDICINA ŞI ECOLOGIE -Rev.Ateneu nr.7/198814. -O ZI FĂRĂ TUTUN IN LUME - Rev.Ateneu nr.4/198815. -PERCEPŢII EXTRASENZORIALE - Rev.Ateneu nr.2/198816. -ZILELE MEDICALE BALCANICE - Rev.Ateneu nr.8/198717. -CONFORTUL BIOLOGIC Rev.Ateneu nr.121/198718. -TRATAMENTUL ULCERULUI - Rev.Ateneu nr.12/198619. -PREAMBUL CONFORTUL BIOLOGIC - Rev.Ateneu nr.11/1987

20. -TOXICOMANIA ETILICĂ -Rev.Ateneu nr.7/198721. -ULCER PERFORAT AL DIVERTICOLULUI MAEKEL - Rev.Chirurgia nr.3 iulie-august 198922. -EVALUAREA BOLNAVILOR CHIRURGICALI PRIN NEUROMETRIE - Rev.Medicină si Farmacie23. -TIMPUL CA FACTOR DE BOALĂ - Rev.Medicina si Farmacie24. -GÂNDIREA MEDICALĂ - Rev. Medicină şi Farmacie25. -VICIILE POSTURALE - Rev.Medicină şi Farmacie26. -DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL INFARCTULUI ACUT DE MIOCARD - Rev.Medicină şi Farmacie27. -EVALUAREA EFICIENŢEI TERAPIEI CU INTERFERON PRIN NEUROMETRIE COMPUTERIZATĂ - Rev.Medicină si Farmacie nr.6 / 199628. ANTI - HEPATITIS B VIRUS SURFACE ANTIGEN RECOMBINANT VACCINE Al IV-lea Simpozion Internaţional de Patologie Digestivă - Bistrita ,oct.199629. EXPERIENŢA CLINICII TRANSILVANIA IN TERAPIA CU INTERFERON A HEPATITELOR CRONICE LA COPII SI ADULTI Al IV-lea Simpozion Internaţional de Patologie Dgestiva - Bistrita ,Oct.1996

30. PROBLEME DE CHIRURGIE ESTETICĂ ŞI CORECTOARE A NASULUI Medicină si Farmacie 1/199731. VALOAREA LAMBOURILOR PEDICULATE IN CHIRURGIA FEŢEI , Med.si Far. 1/199732. CUM RĂMÂNE CU FRAŢII DE DINCOLO DE TISA ? , Rev.Gazeta de EST ,Vaslui ,199333. DANSATOAREA DE FLAMENCO, Poezii, Rev. PORTO-FRANCO, Galaţi, 2007, decembrie34. LOLI, Fragment de roman, Revista PORTO- FRANCO, Galaţi, 2008 martie.35. BLESTEMUL LUI CAIN, Rev. Porto- Franco, Almanah, nr.1, 200936. TRENUL REGAL, Rev. Porto Franco, Decembrie 200837. LINGĂTOARELE, Rev. PortoFranco, Iannuarie , 200938. PODUL ZAMFIREI, Rev. Porto Franco, aprilie , 200939. MUNTELE, Rev.Oglinda Literară, dec. 200840. POEZII, Rev. Oglinda Literară, aug.200941. ŞOBOLANII, Rev. Oglinda Literară. Ian. 200942. MUNTII MERGĂTORI, Rev.Oglinda Literară, aug. 200943. VÂNTUL DE LA MIAZĂNOAPTE, rev.Porto Franco, Galaţi. Sept. 2009

44. FACEREA LUMII, LUMINA SE PIERDE . . . COLOSUL DE LA CUHEA. Rev.Dunărea de jos, nr.100, iunie 201045. TANGOU IN GROTA CU ORORI. Rev. Agero Sttutgart, 17.iunie 201046. TANGO IN GROTA CU ORORI . Cititor de proză iunie 2010.47. ŞOBOLANII. Rev.Faleze de piatră iunie 201048. LOLI, Revelaţia unei lecturi, Virginia Paraschiv, Dunărea de jos nr.100/201049. FACEREA LUMII, LUMINA SE PIERDE . . . COLOSUL DIN CUHEA. Dunărea de jos nr.100/201050. NIRA, fragment de roman. Rev. Porto Franco nr.170/ aprilie-mai-iunie 201051. ŞARPELE ALB, PENELE SARPELUI DE DIMINEAŢĂ, rev. Faleze de piatră aug. 201052. MENANJERIA DE GHEAŢĂ SAU TĂCERILE INFRIGURATE, Virginia Paraschiv, Rev. Porto Franco nr.170/201053. GHEPARD, poem comentat de Virginia Paraschiv, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept 201054. MUNŢII MERGĂTORI, poem comentat de Virginia Paraschiv, FALEZE DE PIATRĂ, Londra 201055. LUPUL INSÂNGERAT, poem comentat de Virginia Paraschiv, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra sept. 2010

56. TEORIA LIMBAJULUI VIRUSAT, eseu, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept.201057. ADN/ARN AL POEŢILOR, eseu, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 201058. CUM AM RATAT INTRAREA IN USR, eseu, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 201059. BĂTRÂNUL ŞI PODUL, povestire, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 201060. MUNTELE, proză scurtă, Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 201061. Comentarii profil , Revista PHOENIX MISSION, Arizona, SUA62. Comentarii profil, Revista PIETRELE DOAMNEI, Domneşti, Prof. Al. Florin Ţene.63. Lupul, povestire, Rev.Faleze de piatră. Londra 201264. LUPUL INSÂNGERAT, poem, Revista Agora literara, dec. 201065. EPIGRAME, Revista SPINUL, PUBLICAŢIE A EPIGRAMIŞTILOR BĂIMĂRENI, Anul VI, Nr.1 (21 ), martie 201166. Frecvenţa Cititor de proză. Londra. Mihai Ganea ( 12 emisiuni )67. LOCUL CĂPĂŢÂNII, Rev. SPAŢII CULTURALE , Rn.Sărat, 201268. MOTORETA MOBRA, Cititor de proză, Londra 2012

69. NĂLUCA NOPŢII, A DOUA ZI DUPĂ, Rev. CITADELA, Satu Mare, iulie 2012 70. ALBĂ DOMNIȚĂ CU VISCOLUL ÎN PĂR, Antologie Ed. Napoca Nova 2017, Cluj- Napoca, pag.80, 310REFERINŢE CRITICE, CRONICI LITERARE 1. Traian Nicola – VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Vol.II, Editura Grapho-press, Tecuci, 2008 2. Vasile Sârbu, Octavian Dumitru – O posibilă antologie, MEDICI CHIRURGI ŞI ANESTEZIŞTI SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI, Editura PON, Iaşi, 2008 3. Nicolae Botezatu, PERSONALITĂŢI MEDICALE DIN ŢARA DE JOS, Editura Sfera, Bârlad, 2005 4. Vasile Ghica, NASC ŞI LA TECUCI OAMENI, Editura PIM, Iaşi, 2008 5. A.G. Secară, FANTEZII CU PUŞTOAICE, Rev.Porto Franco, aprilie, 2008 6. Ion Manea, JURNALUL TATĂLUI – FILE DE AUTENTICĂ ISTORIE ROMÂNEASCĂ, Rev.Viaţa liberă, 12 martie, 2008 7. Ionel Nicula, MIHAI GANEA ŞI REVENIREA LA MATCĂ A FIULUI

RISIPITOR, Rev. Observatot, Tecuci, 25 aprile 20088. Ion Manea, UN MEDIC POET, Rev. Viaţa Liberă, 14 dec. 20079. Pruteanu M, FANTEZII CU PUŞTOAICE, Ed. Transilvania, 200710. Vladimir Radu, REFUGIATUL, Ed. Transilvania, 200811. Dinescu V. INTRE AŞTEPTĂRI ŞI REALITATE, Ed. Translvania, 200912. Vladimir Radu, Loli13. Virginia Paraschiv, Sarpele alb, Hipnoză şi catharsis. Rev. Faleze de piatră, Londra, aug. 201014. VIRGINIA PARASCHIV, Loli, Revelaţia unei lecturi, Rev. Dunărea de jos, nr.100, iunie 2010.15. VIRGINIA PARASCHIV, Frigul unui mit mortificat, Re. FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 201016. Virginia Paraschiv, MUNŢII PEREGRINI, Rev. Faleze de piatră. Londra, 201017. Virginia Paraschiv, A TREIA STARE, Rev.Faleze de piatră, Londra, sept. 201018. Karina Dragas, FĂCLIA DE CLUJ,Medalion lit.5oct.10 „Mihai Ganea, )19. Comentarii profil , Revista PHOENIX MISSION, Arizona, SUA.20. Comentarii profil, Revista PIETRELE DOAMNEI, Domneşti, Prof. Al. Florin Ţene.

21. Loli, de Mihai Ganea. Notă de lectură – autor, Lazăr Nasui, Cititor de proză. 22. Mihai Ganea – Scriitorul, autor Milian Oros, Cititor de proză. 23. ODELE MARAMUREŞULUI – Ecoul unei dezrădăcinări, autor Gavril Ciuban. 24. LOLI SAU SCRIITURA COMPLEXĂ – autor, Dragomir Ignat. 25. PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR. Vol 58, pag. 157, autor, Constantin Toni Dârţu, Ed. Studii, Iaşi, 2014 26. PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR, Vol.59, ( pag. 266)CĂRŢI PUBLICATEMedicină 1. EVALUAREA BOLNAVILOR PRIN NEUROMETRIE COMPUTERIZATĂ, Monografie, Ed. Transilvania, Tecuci, 2006 2. CHIRURGIA CORECTOARE A NASULUI, Ed. Transilvania, 3. TUMORI OSOASE ALE PIRAMIDEI NAZALE, Ed. Transilvania 4. CAIETE DE CHIRURGIE , Ed.Transilvania 5. PROBLEME DE CHIRURGIE ESTETICĂ A FEȚEI, Ed.Transilvania, 2014Literatură 1. Fântâna lui Pintea, poeme, Ed. Junimea Iaşi, 1990 2. Refugiatul, roman, Ed. Transilvania, 2008

3. Fantezii cu puştoaice, poeme, Ed. Transilvania 2009 4. Loli, roman, Ed. Transilvania, 2009 5. Menajeria de gheaţă, poeme, Ed. Transilvania, 2010 6. Loli, roman, editia II, Ed. Transilvania, 2011 7. Odele Maramureşului, poeme, Ed. Transilvania, 2011 8. Batalionul de pedeapsă, proză, Ed. Transilvania 2012 9. Odele Maramureşului, Ediţie adăugită, 2013 10. Tăcerea umbrelor, povestiri, Ed. Transilvania 2014 11. Şarpele alb, roman , ET, 2015 12. The white snake, roman, ET, 2015 13. Îngerii mutanţi, roman, ET, 2015 14. Locul căpăţânii, poem, ET, 2015 15. Testamentul Filozofic, documentar istoric, ET, 2016 16. Năluca nopţii, poeme, ET , 2016 17. Africa Cenușie, ET, 2017. 18. Ultimii cavaleri, ET, 2017Traduceri Engleză Șarpele alb,The white snake, roman, ET, 2015 Maghiară Chirurgul, A sebész, roman, ET, 2016 Franceză Cimitirul apelor, Le cimetière des eaux, poème Madoma neagră, La Madone Noire, poème Ultimul cavaler, Le dernier Chevalier, poème Mănișile albe, Les gants blancs, poème

In curs de apariţie : 1. GROTA –Roman 2. ULTIMA TRECĂTOARE - poeme 3. SCRISORI DIN ŢARA DE MARGINE - Povestiri 4. JURNALUL TINEREŢII, Proză 5. NETUŢA - RomanMEDALII, DIPLOME SI DISTINCŢII 1. MEDALIA UNIUNEA INDUSTRIAŞILOR DIN ROMÂNIA ( 2003 ) 2. MEDALIA RECUNOŞTINTA CHIRURGILOR ROMÂNI ( 120 ANI DE LA NAŞTEREA PROF.DR.NICOLAE HORTOLOMEI ) 3. MEDALIA ~VIRTUTEA LITERARĂ~LSR 2016. 4. Membru titular al LIGI SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA 5. Membru , REŢEAUA LITERARĂ, DIALOG EUROLPEAN 6. Membru , CITITOR DE PROZĂ 7. Secretar literar , LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, filiala VRANCEA 8. Premiul anului 2008 pentru poezie, EDITURA TRANSILVANIA, Preşedinte, Viorel Dinescu 9. Premiul pentru proză „Costache Negri” 2008, Societatea Scriitorilor ”Costache.Negri”, Biblioteca „ V.A.

Urechea” Galaţi, Revista „Porto Franco” Preşedinte , Sterian Vicol10. Diploma de onoare, pentru poezie, Râmnicul Sărat, 2009, Revista OGLINDA LITERARĂ, preşedinte, Gh. Neagu, cavaler al Ordinului Meritul Cultural, pentru Literatura din România.11. Premiul Literar ‚Grigore Hagiu” pe anul, 2009, Societatea scriitorilor, „ Costache Negri” preşedinte Sterian Vicol, membri, V. Talprău, …12. Diploma de onoare pentru poezie, LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , Focşani 201013. Premiul de excelenţă pentru proză CETATEA LUI BUCUR, Liga Scriitorilor Români, Bucureşti 201014. Premiul european pentru proză, anul 2010 „CITITOR DE PROZĂ” Londra, Regatul Unit al Marii Britanii.15. Premiul anului 2010, Baia Mare , EDITURA TRANSILVANIA, pentru proză. Romanul NIRA ( Ingerii mutanţi )16. ADMINISTRATOR al proiectului „CITITOR DE PROZĂ” Londra, Regatul Unit al Marii Britanii17. JURNALIST VOLUNTAR, Cititor de proză18. PREMIUL DE EXCELENŢĂ, pentru proză, romanul Loli, 2011, VALORILE MARAMUREŞULUI, Consiliul judeţului Maramureş, România.

19. DIPLOMĂ, FUNDAŢIA ARCHEUS, 2011 PENTRU PROZĂ20. DIPLOMĂ, FUNDAŢIA ARCHEUS, PENTRU PROZĂ, 201221. DIPLOMĂ, Virtutea literară, LSR, 201322. DIPLOMĂ, ARCHEUS, pentru Film, 201323. DIPLOMĂ, de mulţumire, Consiliul minorităţilor NOVI SAD, Serbia 201424. DIPLOMĂ, CAVALER AL CETĂŢII, în rang de „Chivot”, Cititor de proză, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii.25. DIPLOMĂ DE MULŢUMIRE, Primăria comunei Săcel, Maramureş, 201426. DIPLOMĂ DE RECUNOŞTINŢĂ, Porţia de Cunoaştere, PIATRA NEAMŢ 201427. DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, RUSIDAVA, 2016-08-17

Cuvânt înainteÎntrebat dacă am semnat cartea aceasta, înconvingerea că textul îmi aparţine, am răspusafirmativ. Da, textul îmi aparţine. De scris l-au scrisalţtii. Scribii comunişti ai securităţii. Convorbiriletelefonice înregistrate sunt „dicteurile” mele.Gândurile mele. Gândurile mele izvorâte din trăirileşi emoţiile încercate şi dictate scribilor, prinintermediul telefonului ascultat. Minune Edisoniană.Acolo sunt eu. Eu, cu emoţia mea nesfârşită. Viaţamea. Minunata mea viaţă. Binecuvântata mea viaţă.O mare lucrare a lui Dumnezeu. Acesta sunt eu.Câţi vor înţelege acest amănunt, nu ştiu. Dar intuiescinteresul generaţiilor viitoare printre rânduri şisemne. Multe frunţi se vor încrunta, dar multe inimise vor descătuşa vremelnic pregătindu-se pentru oaltă devenire. Aşa a fost. De acest lucru nu se maipoate îndoi nimeni. Aşa a fost. A trebuit să trec şi euprin această experienţă. Sistemul concentraţionar.Comunismul cenuşiu românesc.Dacă nu aș fi publicat această carte, aș fi murit odatăcu istoria. Acea parte a istoriei României, rușinoasăși criminală, pe care de 30 ani se străduiesc să oîngroape, comuniștii și securiștii sistemuluiconcentraționar, rămași încă în viață, numai și numaipentru un singur scop. Acela, pentru ca progeniturilelor, să trăiască la adăpostul unei istorii false. Istoriafalsă a comunismului românesc cu față umană.Atunci când scriu, mă înfior la gândul că suntsingurul supraviețuitor capabil să-și publicetestamentul filozofic. Deși ca mine au fost milioane

de semeni de-ai mei, nimeni nu și-a publicat pânăacuma, integral, dosarul de urmărire informativă.Doar este liber fiecare să o facă. Motivul este acelacă a face acest lucru în România la ora actuală,înseamnă să declanșezi o luptă inegală cu foștii tăitorționari, rămași și ei în viață, septuagenari sauoctogenari, dar influenți și dătători de ton în politicastatului de drept actual românesc. Markerul deputere îl constituie faptul că toți au pensii nesimțite,de zece sau douăzeci de ori mai mari decât aceea aunui medic sau profesor obișnuit, iar pe lângăaceasta, dețin funcții bine remunerate în aparatuladministrativ sau al societății civile. Președinți deONG-uri de utilitate publică sau funcționari publici,peste capul cărora nu poate trece nimeni. În felulacesta comuniștii români asigură nemurireasistemului printr-un proces de reîncarnare perpetuăîn copiii lor. Elita comunistă post decembristă.Ceilalți, restul populației va rămâne, în continuare,să joace rolul iobagului de serviciu al sistemului, iarurmașii lor vor dobândi același statut.Personal, celor care mi-au confecționat dosarul deurmărire informativă, nu le reproșez decât un singurlucru. Nu m-au închis, nu m-au torturat, nu m-auucis. Nimic din toate acestea. Practic, nu mi-au făcutaltceva decât că nu m-au lăsat să trăiesc. Asta lereproșez acuma, viața mea furată, viața mea netrăită,Pentru asta îi acuz, pentru viața mea netrăită. Dar șipentru viețile netrăite ale câtorva milioane de semenide-ai mei. Voi, și din păcate, urmașii voștri,beneficiari ai sitemului diabolic, voi cum puteți sătrăiți încă, să mai trăiți cu această povară ?

”Tragedia mea personală este aceea că vremede patru decenii am fost un personaj indezirabil,deloc comod, pentru orice colectivitate în care atrebuit să-mi realizez parcursul meu profesional, înprimul rând, apoi de om al unei epoci în care, a nu fimembru de partid şi colaborator al poliţiei politice,echivala practic cu o interdicţie spre orice tentativăde promovare în breaslă. Lumea era obişnuită să măştie ca pe un cal breaz, când duşmanul poporului şial tovarăşului Ceauşescu, când burghezul şiimperialistul anglo-american periculos şi extrem decontagios pentru întreaga societate. Omul pe care,dacă vrei să-l saluţi, trebuie să ai încuviinţareaconducerii locale sau judeţene de partid. Unasemenea ins se bucura de o atitudine specială dinpartea oamenilor obişnuiţi să-l perceapă într-unsingur fel, zeci de ani. Dacă îşi închipuie cineva că orăzmeriţă sau o revoluţie de paie, pot să schimbe oastfel de atitudine într-o societate, faţă de un individ,se înşeală amarnic. Unele statornicii betonatesistematic în zeci de ani, nu pot fi nici măcarzdruncinate în tot atâta interval, darămite aruncate înaer instantaneu. Am fost, sunt şi voi muri,indezirabil şi nonconformist. Acesta este destinulmeu. Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţieimele, gândiţi-vă numai la faptul că indivizii vizaţipentru a fi racolaţi în vederea unei colaborări cupoliţia politică, securitatea statului, erau selectaţidupă anumite criterii bine codificate. Majoritateaacceptau colaborarea, cunoscând consecinţelenefaste ale unui refuz. Cei care refuzau, deveneau,sigur, victime ale sistemului, uneori până la

eliminarea lor din societate, sau chiar din viaţă. Dardestinul celor care nu erau apţi pentru a li se propuneo colaborare? Păi aceştia erau la periferia societăţiisocialiste multilateral dezvoltate. Pe aceştia îi ştiatoată lumea. Erau nenorociţii ţării. Ei, unul dintreaceştia a fost, este şi va muri, atunci când va decidecel de sus, doctorul chirurg Mihai Ganea”.[1]Mă gândesc, cu justificată nedumerire, la ghinionulmeu în viață. Acela de a fi condamnat penal. Deci,ca să scape de un personaj incomod din punct devedere politic, tovarășii confecționau un dosar. Undosar penal. Găseau ei o încadrare oarecare. Oîncadrare penală. În felul acesta se traducea faptapolitică în faptă penală. Făptuitorul, odatăcondamnat penal, devenea indezirabil și stigmatizat.Parcursul și statutul său profesional se derula subeticheta de condamnat penal. Aceasta era găselnițatovarășilor, marea găselniță comunistă. Mareagăselniță comunistă de sorginte sovietică, sovieticăbolșevică. Așa îmi explic activitatea ofițerilorspecialiști din grupa ”S” a securității românești.Specialiști în găselnițe. Așa îmi explic și modul deconfecționare a biografiei alternative care atârna defilelele dosarelor obiectivului urmărit, dosarele deurmărire informativă.Prima specialitate chirurgicală la care m-amprezentat pentru examenul de medic secundar a fostobstetrica și ginecologia. Asistasem sute de nașterila prima mea circumscripție medicală din comunaCoarnele Caprei, raionul Hârlău, regiunea Iași.Dispensarul medical de aici era la circa 80 kmdepărtare de Iași și 40 de Hârlău. Cel mai apropiat

spital unde se afla o secție de obstetrică. A trebuit sămă descurc singur. Aveam o moașă, dar acesta erasoția preotului. Lumea i se adresa cu apelativul,”sărut dreapta, coană preuteasă”, adică, mânadreaptă. Nu-i plăceau nașterile. Obligațiile depreoteasă o capacitau cu totul în direcția parohieisoțului. Acesta era un tovarăș preot petrecăreț.Uneori mă chema cu el la Târgul Frumos. Orașul erala o distanță apreciabilă și departe de ochii curioșilorlocali sau loco-regionali. Îmi spunea, ”doctore, nu nemai zice mie și părintelui Partenie din Belcești,preoți. Zi-ne pe numele mic. Vom merge cu mașinade teren a părintelui la Tg. Frumos să mâncăm niștegrătare” . Asta era în postul mare al Crăciunuluicând câteva mii de enoriași mâncau de post, fasole șicartofi rugându-se la Dumnezeu pentru iertareapăcatelor. Preotul și preuteasa din Coarnele Capreierau obezi, obezitate de gradul doi.Motivat de activitatea mea ca obstetrician cupractică în materie de nașteri, (pe care le asistamcontrolând delivrența placentei, cu ergomet șiextragerea manuală a acesteia imediat dupăextragerea fătului), dar și de faptul că Teza mea deabsolvire a Facultății de Medicină din Cluj aveatitlul ”Nașterile cu feți supraponderali”, m-amprezentat la Examen pentru un post de medicspecialist ginecolog la Borșa – Maramureș. Aveamfamilie, aveam copii mici, aveam locuință în BaiaMare. Dar concursul nu a avut loc. De ce ? Simplu,cineva a ocupat locul din Borșa-Maramureș, cubuletinul de identitate. Așa era regula. Cine arebuletinul de identitate în Borșa are și locul. Locul a

fost ocupat de fosta mea colegă de grupă și facultateSilvia Petric. Fiica șefului securității din Brașov.Regulile și le făceau ei, după interes și vocație. Abiala anul următor am prins un post de chirurgsecundar, de data aceasta la București. La SpitalulRepublican Fundeni, Clinica de Chirurgie Generalăcondusă de profesorul Dan Setlacek. După douăluni, profesorul mi-a înmânat o citație. Trebuia sămă prezint la Baia Mare la Tribunal. Eram inculpat.După câteva luni am devenit Condamnat. Un anînchisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei.Asta a fost ghiuleaua care a atârnat greu, toată viațade picioarele mele influențându-mi parcursulprofesional până la capăt. Mai ales după ”revoluție”.Azi, nu toți condamnații penali au aceeași soartă. Bachiar mai mult. A fi condamnat penal, pentru unii,este o carte de vizită bună. Deseori am auzit replica:Ce ai domnule cu X sau Y ? Știi cine este acesta ? Emare, domnule, e puternic, e tare ! și apoicontinuarea, în șoaptă și cu admirație sinceră, ”afăcut și pușcărie, e cineva” ! Mai rămâne să spună căeste membru al Academiei sau, de ce nu, chiarnominalizat Nobel. Iată două cazuri: Unul aterminat, zilele acestea, de parcurs un maratoncriminal la cercul polar. O performanță sportivăcertă. Este adulat și aplaudat . Dar antecedentele salepenale sunt pe măsură, tâlhărie cu ani grei deînchisoare. Nu mai contează. Altul, condamnat, totcu ani grei, pentru delicte de o gravitateimpardonabilă, violență extremă, beneficiază de unsuport mediatic și de finanțări nerambursabileimpresionante. De reabilitarea personajului se

preocupă întreg sistemul. În prezent este diriguitoruldin umbră al culturii județene, cu extensie în toatățara și chiar peste hotare. De victime nu se ocupănimeni.Char și în viața politică, condiția de infractor, acuzatși condamnat, este un titlu de glorie. Oamenii cinstițidin România profundă, ori își iau lumea în cappărăsind țara, ori merg mai departe cu privirea înpământ.Izolarea individului se programa din momentuldeclanșării procedurii de inițiere a Dosarului deUrmărire Informativă – DUI. Acest lucru se realizaprin adrese oficiale emise sub semnătură și sigiliu,purtând antetul instituției de Securitate a Statului.Aceste adrese anunțau și recomandau, la toatenivelele, factorilor decidenți din structurile politice,administrative și cele ale puterilor statului,Ministere, Comitet Central PCR, ComiteteRegionale sau județene PCR, justiție, presă,instituții guvernamentale și neguvernamentale, șialtele, faptul că ”obiectivul este în lucru” Adică, înatenția organelor de securitate. Pentru siguranță, sepunea în mișcare și ”Grupa S”. Aceasta, confecționa”anonimele” și schița regia acțiunilor de ponegrire,denigrare profesională și morală, propunerile desancționare sau obstrucționare a promovării în planprofesional, social, administrativ, politic, sau deorice natură, a individului vizat. Practic, acestadevenea, în scurt timp, un proscris al comunității. Ise confecţiona o altă biografie. Era desființat pentrutotdeauna. Nu mai putea face nimic. La serviciu saupe stradă oamenii nu-l mai salutau. Întorceau capul

când îl întâlneau. Nu-l mai cunoșteau. Umbla năucprin lume și nimic nu-i mai ieșea bine. De fapt,această găselniță diabolică a Partidului ComunistRomân, denumită, ”securitatea statului”, aveascopul de a apăra, în primul rând, dar și de a asigura,supraviețuirea unui sistem politic, social șieconomic, în al doilea rând, bine gândit și perfectstructurat în rigori și cutume politice odată și pentrutotdeauna.Situația a continuat și după anul 1989. Din păcate,acesta este adevărul. O spune Marker-ul desensibilitate socială cunoscut în lumea profană subdenumirea de PENSIE. Un fost torționar mai areîncă, după trei decenii de la ”revoluție”, o pensie șivenituri adiacente de zece ori mai mari decât minesau milioane ca mine. Asta e ! Foarte ciudate au fost întâlnirile mele cumaiorul Baciu. Marcate de frică și teroare. Teroarejovială. Maiorul Baciu mi se adresa cu apelativul”Jigodie”. — Mare jigodie ești, doctore ! spunea el, dincând în când, punctând, pe ici e colo, dialogul cumine. De fapt, conversația cu mine era mai mult unmonolog. Nu mă lăsa să vorbesc. Vorbea numai el.Întrebările sale erau mai mult retorice. El puneîntrebarea și tot el răspundea în locul meu. — Ia zi, Doctore, cum e cu șobolanii ăia ? Șitot el răspundea imediat. — Adică, noi suntem șobolanii. Noi, partidulși organele ! Și clătina din cap supărat în vreme cerăsfoia dosarul din fața sa. Bănuiam că este dosarulmeu. Dosarul meu de securitate.

— Da, da ! Mare jigodie ești, doctore. Apoi,se însuflețea. — Scrie ! Scrie, tovarășe. Scrie ce-ți dictezeu acuma. Și începea să dicteze : — Subsemnatul, fiul lui, și al, născut în, ladata de, cu domiciliul în, de profesie, cu locul demuncă în, și așa mai deprte . . . recunosc ce amfăcut, ce am vorbit, ce am declarat, etc. Tot ce mi s-aarătat, în fața organului de cercetare. Recunosc totși-mi iau angajamentul să nu mai fac ce am făcut. Niciodată nu am aflat ce am făcut sau ceurma să nu mai fac. A fost și va rămâne, pentrumine, pentru totdeauna, un secret: cine au fostșobolanii, cine am fost eu în fața maiorului Baciu,cine am fost eu în fața securității statului român, cineam fost eu în fața partidului și poporului român ?”Un gunoi, și un rahat, o jigodie ordinară” ! Asta amfost eu, după spusele maiorului Baciu. Despre dreptul la viaţă şi dreptul de a te naşteam vorbit de multe ori.[2] Am revenit asupradosarului meu de urmărire informativă, confecționatla comandă politică, pornind de la subiectuldemografic, după 28 de ani de la ultima revoluțieromână. O revoluție în care un popor nepregătitpentru a prelua puterea s-a lăsat târât într-o direcțiepolitică mai parșivă decât precedenta. Mai parșivă șimai devastatoare pentru el și viitorime, încât riscădispariția de pe harta Europei ca stat suveran șiprosper, în următorii ani, cu maximă siguranță.Unele şi puţinele aspecte ”pozitive” care se inscriupe coordonatele principale ale realităţii politiceactuale, cum ar fi programele şi facilitaţile legate de

factorul demografic românesc, au însă şi un reverscare ne aminteşte că, izolându-se de şuvoiulprincipal al evenimentelor din România, acesteareeditează, prin forţa lucrurilor, câteva slăbiciunispecifice comunismului.De la sloganul prezidenţial „să trăiţi bine” şi dreptulla viaţă, la o viaţă decentă şi asigurată de un minimminimorium suport material, este o mare distanţă.Câţi români nu regretă azi ca s-au născut ? Câţiromâni nu regretă că au beneficiat de dreptul de a senaşte. A se naşte într-o lume plină de frustrări şineprevăzut. A fi român ? “E o ruşine” exclamaCioran. In ce măsură filosoful de la Paris aveadreptate ? Ce înseamnă a fi român într-o falsătranziţie care aparent nu se mai termină ?Considerată în întregul ei, totuşi, ideea demograficănu poate fi percepută izolat de factorul social,economic şi politic conjunctural în care sedesfăşoară, nu totdeauna comod şi de cele mai multeori cu accente incendiare. Dreptul de a te naştecoexistă în acelaşi context cu dreptul la întrerupereaunei sarcini. Nu intru în detalii juridice saumedicale. Nu acesta este subiectul abordat de mine,ci faptul ca această constatare te umple de uimire şitristeţe in acelaş timp. Dar poate şi de revoltă.Fiecare om îşi organizează viaţa după cum poate.Ideal ar fi, după cum doreşte. Dominat de uneledeterminări şi reglementări, marcat de constrângerişi tot soiul de normative impuse, instituţionalizatinvoluntar, dar sigur, puţine mijloce îi mai ramânpentru a-şi administra viaţa după propriile saleaspiraţii, aptitudini sau idealuri. Dreptul la procreere,

precede dreptul de a te naşte. Pentru ca să te naştitrebuie să parcurgi o etapă biologică strictă şi binecodificată. Dar acest lucru pare cel mai sensibit laora actuală, realizat în toate mediile. Şi aşexemplifica cu expresia unui ţăran simplu şi înţeleptdintr-un sat din Maramureș: “ asta nu-i lume să oînmulţeşti ” Aviz amatorilor!Dreptul la viaţă include şi dreptul la procreere careulterior va determina şi dreptul la o naştere. Nu intruin detalii genetice. Dar trebuie amintite şi delocignorate. Omul are ca motivaţie a existenţei salenăzuinţa spre o identitate şi statut propriu care să-ldiferenţieze de restul semenilor şi să-i confere opersonalitate, anume, în societate. Omul, ca individ,este legat de divinitae prin legături tainice care-iasigură progresul şi parcursul profesional, prinvocaţie şi aptitudini. Dreptul la viaţă presupune şi unconfort asigurator pentru realizarea acestui dezideratevolutiv. Mi se pare foarte sugestiv exemplul lui N.Steinhardt legat de acest subiect “ - dacă lumea nu arfi decât întâmplare - ba şi întâmplare întâmplătoare –dacă homo sapiens n-ar fi decât un produs datoratunui hazard cu totul şi cu totul improbabil, de ceexistă talente înnăscute ? Cum de ştie natura săconfecţioneze prunci anume pregătiţi pentru anumiteîndeletniciri sau instrumente făurite de societateaomenească ? De unde ştiau celulele, și tot atât debine, neuronii fătului Mozart că există pian şiclavecin şi cum de erau programate pentru o treabădespre care nu aveau cum să deţină informaţii? PrinLeopold Mozart? Dar atunci cum rămâne cunumeroşii muzicieni ai căror părinţi nu au avut nicio

legătură cu muzica ? Şi de ce e dotată fiecare specienu numai cu altă constituţie fizică, dar şi cu altcaracter, atât de specific fiecăreia, atât de nuanţataltul decât al celorlalte ? “Dreptul de a te naşte operează din momentuldeclanşării fazei embrionare a procreerii. Estedreptul consfinţit de Dumnezeu. Este un drept divin.Oamenii l-au vulgarizat şi l-au adaptat confortuluibiologic şi social . Un singur lucru nu a pututasigura specia umană, dreptul la o viaţă decentă şisigură. Iată, deci, cum se pot percepe la ora actualăcele doua chestiuni. Impreună ele realizează acea“massă critică” necesară fisiunii demografice.Luând în seamă cele de mai sus, revin cu insistențăla demersul meu inițial. Confecționat la comandăpolitică, dosarul meu de urmărire informativă – DUI,a avut ca punct de pornire subiectul demografic.”Genocidul de la Tecuci” despre care nimeni nuvorbește azi și toți caute să-l ignore și uite chiar, aexistat și a constituit punctul de pornire aprocedurilor criminale de urmărire și pedepsire amea, pentru unica vină că am luptat și am pătimitpentru dreptul de a se naște, a mii de suflete. Sufletecare nu s-au încarnat după programare divinăniciodată.Practicată timp de câteva decenii, ligatura bilateralăa tubelor uterine la spitalul din Tecuci, a dus laimposibilitatea realizării unui spor demograficcorespunzător. Acest fapt, dublat și de numărul marede avorturi practicate de medicii comuniști locali subacoperământul științei, a împiedecat nașterea a miide ființe umane, vreme de aproape o jumătate de

secol. Dacă aș extrapola ”Genocidul de la Tecuci” ladimensiune națională, aș ajunge la cifreimpresionante, poate de ordinul milioanelor. Aiînțeles, cititorule ? Asta a fost lupta mea.Deconspirând practica, care îl face pe medic maicriminal decât odiosul de drept comun, pentru căpune la fundamentul crimei sale, știința medicală șipropria eexperiență în domeniu, am fost gratulat cuun DUI, adică: Dosar de Urmărire Informativă,având ca titlu: ”Tentativă de penetrare a sistemuluide securitate și gardă”. Cu urmările de rigoareevidente. Lucrul care mă exasperează la ora actuală,după aproape trei decenii de așa zisă libertate, esteacela că au continuat și după. Au continuat șicontinuă fără nicio jenă. Aceleași metode, aceleașipractici, aceleași programe și mai ales pe aceleașivictime. Dar victima de serviciu, rămâne încontinuare, poporul român. Până când, Doamne,până când ? Din păcate, răspunsul la aceastăîntrebare rămâne tot o interogaţie retorică : Încă omie de ani ? ! Iată un exemplu: Anul acesta seîmplinește un secol de la Marea Unire ( 1 Decembrie1918). Pregătirile pentru aniversarea acestuieveniment sunt multiple și extrem de costisitoare.Totul se vrea la nivel superlativ. Costurile aferentesunt și vor fi pe măsură. De aproape doi ani s-audemarat proiectele și s-au tras la planșă calendareleevenimentelor, cu zel și perseverență. Sute sau miide organizatori se ocupă intens de această chestiune”patriotică” care va marca, așa cum spunea unuldintre marii conducători iubiți ai poporului român,

drumul spre cele mai înalte culmi ale civilizației!!!???. . . Totul este gândit și programat cu ominuțiozitate diabolică. Evenimentul va aveadimensiunea unui tsunami.Să ne gândim doar la unul, un singur personaj, unsingur om, un singur organizator, IG. Acesta trăieștela Viena. Trăiește laolaltă cu mulți români măcinațide dorul de țară și gata să răspundă oricărei chemăripatriotice. Aici, la Viena, este unul din organizatoriiloiali și frecvenți ai evenimentului centenar. Sincersă fiu. Sunt convins că nu are, în mod direct, niciolegătură cu sistemul cenușiu. Este un naiv. Unpatriot naiv care crede că patriotismul său esteculmea nobleței românului autentic și purtător decod. Codul național, codul onoarei, codul creștin.Până aici, toate bune. Iată și rezultatul: Listaorganizatorilor unui eveniment cultural românesc.[3]Lista este publicată cu trei luni înainte de ziuaprogramată începerii evenimentului. Rămânesuficient timp pentru gonflarea sa până la explozie.Nicodată cineva, oricât de bine documentat ar fi, nuar bănui că în spatele organizatorului naiv și patriotse ascunde alt personaj. Personajul mutant.Personajul politic. Personajul politic manipulator,sforarul diabolic, persistent și permanent servitor alsistemului comunist concentraționar, fostul șiactualul personaj culturnic deghizat. Comunistuldegizat în postura unui om de cultură și civilizațiecare se dorește a fi un conducător iubit. Așa este.Luând la purecat lista, aflu că al doileacoorganizator, este Col. Gavril Babiciu, un fostcomandant al miliției comuniste din Baia Mare.

Miliție care în anul 1966 l-a arestat pe șoferulprofesionist, de numai 21 ani, Ovidiu Nicolae Ganeași l-a făcut dispărut. Dispărut, pentru ca după cincizile să apară cadavrul acestuia, mutilat și decapitat.Nici căpitanul Pop, cel care l-a arestat, niciprocurorul șef al procuraturii județene comunistePetruț, nu au dat niciun detaliu. Abia după cincidecenii aflăm din DUI, Dosarul de UrmărireInformativă al fratelui său că tânărul respectiv ”amurit asasinat de către persoane necunoscute” . Darnoi știm cine l-a arestat și anchetat, știm cine suntpersoanele acelea necunoscute, căpitanul Pop șiprocurorul Petruț. Deci, aflăm că al doileacoorganizator al evenimentului de la Viena, estedomnul Col. Gavril Babiciu. Fonduri, recuzită,protocol înalt, de high life, toate acestea la îndemânarezerviştilor comunişti metamorfozaţi. Se ştergurmele treselor incriminatoare. Din comandant demiliție criminală comunistă, acest personaj, dupărevoluția din 1989, ajunge, printre alte grade șidemnități, magistrat. Iată cum : DECRET Nr. 91 din7 mai 1996, privind numirea în funcție a unormagistrați La Parchetul militar Cluj - LocotenentColonel Magistrat Babiciu Gavril Vasile (Fostcomandant al Serviciului Circulație al MilițieiJudețului Maramureș) Care miliție ? Miliția Ucigașă.O miliţie din rândurile căreia un alt personaj, unoarecare trepăduş de rang inferior, bătăuş feroce şi,în acelaşi timp, umil şi servil cu superiorii săi, nepichetează astăzi, cu aroganţă şi insolenţă, de laînălţimea carierei universitare, ca eminescolog. Dela bâtă la metaforă nu e decât un pas.

Am fost tentat de multe ori să elucidez cauzacu ajutorul argumentului științific. Așa s-au născutpreocupările și studiile mele în domeniul genetic,filozofia științei, biologie și telegonie. În anul 1970,am scris povestirea ”Șobolanii”. Mă aflam laTimișoara. Nimeni nu a înțeles atunci mesajulștiințific și literar al textului. Am citit în diferitecenacluri literare povestirea aceasta și am publicat-ope unde am putut. Nicio reacție. Nci la ora actuală.Dar în anul 1987, am fost chemat la securitate șiinterogat pe marginea textului. Am scăpat ușor.Anchetatorii erau departe de a înțelege argumentulștiințific al telegoniei. Argumentul filozofic, biologicși medical al chestiunii, cu punct de plecare religios.Au interpretat textul ca un pamflet jignitor la adresapartidului și securității. S-au recunoscut ei șiactiviștii de partid comunist în niște șobolani.Șobolani, imaginați de un doctor reacționar șiticălos. Dușman al poporului și al tovarășului, etc.Prin extrapolare, am comparat modul de acțiune areverstranscriptazei virale la transmiterea mesajuluigenetic al virusului HIV prin ARN-ul mesagertransformat în ADN pentru gazda infectată. În felulacesta virusul agresor și componentele sale biologiceeste asimilat de către organismul gazdă.Nerecunoscut ca dușman. În concluzie: Așa îșitransmite virusul cenușiu comunist mesajul în lume.Cu ajutorul unei reverstranscriptaze politicepropangandistice, în cazul respectiv. Pentruanchetatorii mei cu educație cazonă bolșevică eraprea mult de priceput.

”Telegonia este o teorie demonstrată cu ajutorulgeneticii, care susţine că primul partener sexual dinviaţa unei femei este, de fapt, tatăl genetic al copiilorsăi. De aici, reiese ideea că, indiferent de bărbatul cucare femeia rămâne gravidă, copilul ar putea semănacu primul ei partener. Mai mult, fiecare partenersexual contribuie la dezvoltarea structurii ADN-uluicopiilor femeii respective. Telegonia a fost dovedităde biologul şi filosoful francez Felix Le Dantec. Celmai concludent exemplu este cel al unei iepe care afost împerecheată cu un mascul zebră. Bineînţeles cănu a rezultat nimic, pentru că genomurile celor douăspecii sunt incompatibile, dar, mai târziu, cândaceeaşi iapă a fost împerecheată cu un cal, spresurprinderea tuturor, mânjii au ieşit vărgaţi! Aceastăîntâmplare a fost, de fapt, punctul de pornire alteoriei telegoniei. Cromozomii au capacitatea de amemora informaţie și pe cale ondulatorie, adică prinundele emise de molecule şi de atomi. Cercetările auarătat că spermatozoizii zebrei au rămas o vreme încorpul iepei, apoi s-au ventilat. Rămași sub formă decorpusculi ondulatorii, adică informaţii ce rămân înmemoria celulelor, aceştia ies la iveală mai târziu.La fel stau lucrurile şi în genetica umană”.(SACCSIV)Din anul 1991, am început să lucrez la proiectul”Evaluarea bolnavilor prin neurometriecomputerizată” După 15 ani am ajuns pe listapotențialilor contractori cu statul pentru cercetareștiințifică. Tot în anul 1991 sunt ales președinte alAsociației Medicilor și Farmaciștilor Privatizați dinRomania cu sediul la Bacău. După o întrevedere cu