Istoria creştinismului antic

["are lopata \u00een m\u00een\u0103, \u00ce\u015fi va cur\u0103\u0163i cu des\u0103v\u00eer\u015fire aria, \u015fi \u00ce\u015fi va str\u00eenge gr\u00eeul \u00een gr\u00eenar; dar pleava o va arde \u00eentr-un foc care nu se stinge\u201d (12). Botezului cu Duhul Sf\u00eent \u00eei corespunde str\u00eengerea gr\u00eeului \u00een gr\u00eenar, pentru c\u0103 acesta este deznod\u0103m\u00eentul pentru care s\u00eentem boteza\u0163i cu Duhul Sf\u00eent, iar botezului cu foc \u00eei corespunde arderea plevei \u00eentr-un foc care nu se stinge. Cele dou\u0103 ac\u0163iuni definesc func\u0163ia de baz\u0103 a Hristosului lui Dumnezeu. Evanghelistul Ioan afirm\u0103 acela\u015f i lucru, dar \u00een alte cuvinte, ajut\u00eendu-ne astfel \u00een t\u0103lm\u0103cirea acestor adev\u0103ruri: 19Isus a luat din nou cuv\u00eentul, \u015fi le-a zis: \u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face dec\u00eet ce vede pe Tat\u0103l f\u0103c\u00eend; \u015fi tot ce face Tat\u0103l, face \u015fi Fiul \u00eentocmai. 20C\u0103ci Tat\u0103l iube\u015fte pe Fiul, \u015fi-I arat\u0103 tot ce face; \u015fi-I va ar\u0103ta lucr\u0103ri mai mari dec\u00eet acestea, ca voi s\u0103 v\u0103 minuna\u0163i. 21\u00cen adev\u0103r, dup\u0103 cum Tat\u0103l \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, \u015fi le d\u0103 via\u0163\u0103, tot a\u015fa \u015fi Fiul d\u0103 via\u0163\u0103 cui vrea. 22Tat\u0103l nici nu judec\u0103 pe nimeni, ci toat\u0103 judecata a dat-o Fiului, 23pentru ca to\u0163i s\u0103 cinsteasc\u0103 pe Fiul cum cinstesc pe Tat\u0103l. Cine nu cinste\u015fte pe Fiul, nu cinste\u015fte pe Tat\u0103l, care L-a trimes\u201d (Ioan 5:19-23). Versetele 21 \u015fi 22 precizeaz\u0103 func\u0163ia Hristosului lui Dumnezeu: \u201e\u00cen adev\u0103r, dup\u0103 cum Tat\u0103l \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, \u015fi le d\u0103 via\u0163\u0103, tot a\u015fa \u015fi Fiul d\u0103 via\u0163\u0103 cui vrea. Tat\u0103l nic i nu judec\u0103 pe nimeni, ci toat\u0103 judecata a dat-o Fiului\u201d (Ioan 5:21-22, s.n.). Pe de o parte, Hristos a venit ca s\u0103 dea via\u0163a. Or, via\u0163a nu este \u00een noi, \u015fi ea nu va fi \u00een noi niciodat\u0103. Via\u0163a este tocmai prezen\u0163a Duhului Sf\u00eent \u00een noi. Dumnezeu ne-a creat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet alipirea de El s\u0103 ne confere via\u0163a, iar dezlipirea de El s\u0103 ne arunce \u00een moarte. Via\u0163a este dependen\u0163\u0103 de Dumnezeu, at\u00eernare de Dumnezeu, ascultare de Dumnezeu. Dar pe de alt\u0103 parte, Hristos a venit ca s\u0103 judece \u015fi s\u0103 pedepseasc\u0103 sau, cu alte cuvinte, ca s\u0103 boteze cu foc, ca s\u0103 adune pleava \u015f i s-o ard\u0103 \u00eentr-un foc care nu se stinge. Este \u00eens\u0103 important s\u0103 \u00een\u0163elegem rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 aspecte ale lucr\u0103rii Domnului Isus. Ioan vorbe\u015fte despre dou\u0103 strig\u0103ri ale lui Hristos, despre dou\u0103 vorbiri ale Acestuia: 24Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 cine ascult\u0103 cuvintele Mele, \u015fi crede \u00een Cel ce M-a trimes, are via\u0163a vecinic\u0103, \u015fi nu vine la judecat\u0103, ci a trecut din moarte la via\u0163\u0103. 25Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 vine ceasul, \u015fi acum a \u015fi venit, c\u00eend cei mor\u0163i vor auzi glasul Fiu lui lui Dumnezeu, \u015fi cei ce-l vor asculta, vor \u00eenvia. 26C\u0103ci, dup\u0103 cum Tat\u0103l are via\u0163a \u00een Sine, tot a\u015fa a dat \u015fi Fiului s\u0103 aib\u0103 via\u0163a \u00een Sine. 27\u015ei I-a dat putere s\u0103 judece, \u00eentruc\u00eet este Fiu al omului. 28Nu v\u0103 mira\u0163i de lucrul acesta; pentru c\u0103 vine ceasul [\u015fi ceasul acesta \u00eenc\u0103 nu a venit] c\u00eend to\u0163i cei din morminte vor auzi glasul Lui, parte, dac\u0103 Acela care urmeaz\u0103 s\u0103 boteze cu foc pe vr\u0103jma\u015fii lui Dumnezeu este Fiul, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Fiul are prerogative de Dumnezeu, de Judec\u0103tor. Botezul cu foc pe care \u00eel va aduce El peste omenire este descris \u00een Apocalipsa 14:8-20; 19:11-21 \u015fi 20:11-15.","29\u015fi vor ie\u015fi afar\u0103 din ele. Cei ce au f\u0103cut binele, vor \u00eenvia pentru via\u0163\u0103; iar cei ce au f\u0103cut r\u0103ul, vor \u00eenvia pentru judecat\u0103. 30Eu nu pot face nimic de la Mine \u00censumi: judec dup\u0103 cum aud; \u015fi judecata Mea este dreapt\u0103, pentru c\u0103 nu caut s\u0103 fac voia Mea, ci voia Tat\u0103lui, care M-a trimes (Ioan 5:24-30). Vremea primei strig\u0103ri a \u015fi venit, spune Domnul Isus: \u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 vine ceasul, \u015fi acum a \u015fi venit, c\u00eend cei mor\u0163i vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, \u015fi cei ce-l vor asculta, vor \u00eenvia. 26C\u0103ci, dup\u0103 cum Tat\u0103l are via\u0163a \u00een Sine, tot a\u015fa a dat \u015fi Fiului s\u0103 aib\u0103 via\u0163a \u00een Sine\u201d (Ioan 5:25-26, s.n.). Doar acela poate boteza cu Duhul Sf\u00eent, care are via\u0163\u0103 \u00een Sine, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l are via\u0163\u0103 \u00een Sine. Dar va exista \u015fi o a doua strigare a Fiului lui Dumnezeu. La acea strigare, mor\u0163ii vor ie\u015fi din morminte, nu pentru a fi m\u00eentui\u0163i, ci pentru a fi judeca\u0163i, pentru c\u0103 Isus fiind Hristosul, Dumnezeu \u201eI-a dat putere s\u0103 judece, \u00eentruc\u00eet este Fiu al omului\u201d (27). Dar dup\u0103 cum afirm\u0103 \u00censu\u015fi Domnul Isus \u00een discu\u0163ia Sa cu Nicodim, cu aceast\u0103 ocazie, \u201eDumnezeu, \u00een adev\u0103r, n-a trimes pe Fiul S\u0103u \u00een lume ca s\u0103 judece lumea, ci ca lumea s\u0103 fie m\u00eentuit\u0103 prin El. Oricine crede \u00een El, nu este judecat; dar cine nu crede, a \u015fi fost judecat, pentru c\u0103 n-a crezut \u00een Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu. \u015ei judecata aceasta st\u0103 \u00een faptul c\u0103, o dat\u0103 venit\u0103 Lumina \u00een lume, oamenii au iubit mai mult \u00eentunerecul dec\u00eet lumina, pentru c\u0103 faptele lor erau rele\u201d (Ioan 3:17-19, s.n.). Deci vremea botezului cu Duhul Sf\u00eent este acum, pentru c\u0103 acum este vremea m\u00eentuirii. Iar botezarea noastr\u0103 cu Duhul Sf\u00eent sau aducerea noastr\u0103 la via\u0163\u0103, la p\u0103rt\u0103\u015fia nemijlocit\u0103 cu Dumnezeu, la p\u0103rt\u0103\u015fia \u00eenfierii se face prin credin\u0163a noastr\u0103 \u00een Domnul Isus: \u201eA venit la ai S\u0103i, \u015fi ai S\u0103i nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adic\u0103 celor ce cred \u00een Numele Lui, le-a dat dreptul s\u0103 se fac\u0103 copii ai lui Dumnezeu; n\u0103scu\u0163i nu din s\u00eenge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu\u201d (Ioan 1:11-13). 3:13-17 \u201ePoc\u0103in\u0163a lui Isus\u201d \u00een locul nostru al tuturor Este evident faptul c\u0103 Matei leag\u0103 evenimentul care urmeaz\u0103 de evenimentele de p\u00een\u0103 acum, invit\u00eendu-ne parc\u0103 s\u0103 le citim \u015fi s\u0103 le \u00een\u0163elegem \u00eempreun\u0103: 13Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca s\u0103 fie botezat de el. 14Dar Ioan c\u0103uta s\u0103-L opreasc\u0103. \u201eEu\u201d, zicea el, \u201eam trebuin\u0163\u0103 s\u0103 fiu botezat de Tine, \u015fi Tu vii la mine?\u201d 15Drept r\u0103spuns, Isus i-a zis: \u201eLas\u0103-M\u0103 acum, c\u0103ci a\u015fa se cade s\u0103 \u00eemplinim tot ce trebuie \u00eemplinit.\u201d Atunci Ioan L-a l\u0103sat (Mat. 3:13-15, s.n.). Din punct de vedere teologic, nu avem nici o \u015fans\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem tabloul de fa\u0163\u0103 dac\u0103-l rupem de tabloul precedent \u2014 cel pu\u0163in \u00een accep\u0163iunea lui Matei. \u00cen tabloul","precedent (3:1-12), Ioan tocmai recunoscuse totala sa neputin\u0163\u010393 \u00een ce prive\u015fte \u00eemplinirea a\u015ftept\u0103rii celor care veneau la el din toate \u00eemprejurimile ca s\u0103 fie boteza\u0163i: \u201eC\u00eet despre mine\u201d, spunea Ioan, \u201eeu v\u0103 botez [doar] cu ap\u0103, spre poc\u0103in\u0163\u0103; dar Cel ce vine dup\u0103 mine, este mai puternic dec\u00eet mine, \u015fi eu nu s\u00eent vrednic s\u0103-I duc \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintele. El v\u0103 va boteza cu Duhul Sf\u00eent \u015fi cu foc\u201d (3:11). Este, oare, de mirare c\u0103, atunci c\u00eend Domnul Isus \u201ea venit\u2026 la Iordan, la Ioan, ca s\u0103 fie botezat de el\u2026 Ioan c\u0103uta s\u0103-L opreasc\u0103\u201d (3:13-14)? Obiec\u0163ia lui Ioan era pe deplin justificat\u0103: \u201eEu\u201d, zicea el, \u201eam trebuin\u0163\u0103 s\u0103 fiu botezat de Tine, \u015fi Tu vii la mine?\u201d (3:14). Faptul c\u0103 Ioan avea trebuin\u0163\u0103 de botezul cu Duhul Sf\u00eent este u\u015for de \u00een\u0163eles, dar \u00eentrebarea pe care o ridic\u0103 textul este de ce a \u0163inut Domnul Isus s\u0103 fie botezat cu ap\u0103 de c\u0103tre Ioan? Legitimitatea \u00eentreb\u0103rii devine \u015fi mai clar\u0103 atunci c\u00eend revenim la felul \u00een care \u00ee\u015fi define\u015fte Ioan \u00eensu\u015fi botezul: \u201eEu v\u0103 botez cu ap\u0103, spre poc\u0103in\u0163\u0103\u201d (3:11, s.n.). Avea Isus nevoie de poc\u0103in\u0163\u0103? Depinde cum definim poc\u0103in\u0163a. \u00cen greac\u0103, termenul \u201epoc\u0103in\u0163\u0103\u201d (metanoia) denot\u0103 \u201eo schimbare a min\u0163ii, care se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een cineva care s-a r\u0103zg\u00eendit privind un anume scop pe care \u015fi l-a propus sau care s-a poc\u0103it de ceva ce a f\u0103cut\u2026 Termenul denot\u0103 \u00een special o schimbare a min\u0163ii acelora care au ajuns s\u0103 deteste gre\u015felile \u015fi faptele lor rele \u015f i care s-au hot\u0103r\u00eet s\u0103 porneasc\u0103 pe un nou drum \u00een via\u0163\u0103. Deci termenul cuprinde at\u00eet o recunoa\u015ftere a p\u0103catului, c\u00eet \u015fi p\u0103rerea de r\u0103u \u015fi hot\u0103r\u00eerea de schimbare, a c\u0103ror rezultat s\u00eent faptele bune\u201d. 94 \u00cen continuare, Thayer define\u015fte botezul poc\u0103in\u0163ei (baptisma metanoios) ca fiind \u201eun botez care oblig\u0103 pe subiec\u0163ii lui la poc\u0103in\u0163\u0103\u201d. 95 Cum am putea aplica o astfel de defini\u0163ie Domnului Isus, atunci c\u00eend Scriptura spune clar c\u0103 de\u015fi a fost ispitit \u00een toate lucrurile, ca \u015fi noi, El nu a avut p\u0103cat (vezi Evrei 4:15). Nevinov\u0103\u0163ia Lui total\u0103 s-a dovedit tocmai prin \u00eenvierea Lui din mor\u0163i (vezi Evrei 5:7-10). Deci Domnul Isus nu putea fi num\u0103rat, \u00een nici un caz, \u00eentre cei care veniser\u0103 la Iordan ca s\u0103 fie boteza\u0163i de Ioan. Ioan \u00eensu\u015fi recunoa\u015fte lucrul acesta. El \u015ftia c\u0103 botezul cu ap\u0103 nu putea s\u0103-I ofere nimic Domnului Isus, pentru c\u0103 El, personal, nu avea nevoie de poc\u0103in\u0163\u0103. Dar s\u0103 observ\u0103m cu aten\u0163ie ceea ce r\u0103spunde Domnul Isus la obiec\u0163ia lui Ioan: \u201eDrept r\u0103spuns, Isus i-a zis: \u00abLas\u0103-M\u0103 acum, c\u0103ci a\u015fa se cade s\u0103 \u00eemplinim tot ce trebuie \u00eemplinit\u00bb. Atunci Ioan L-a l\u0103sat\u201d (3:15, s.n.). Isus Se boteza ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 tot ce trebuia \u00eemplinit. Dar ce anume trebuia \u00eemplinit? Oare lucrul 93 Acest aspect al neputin\u0163ei lui Ioan \u00een fa\u0163a a\u015ftept\u0103rilor celor care veniser\u0103 s\u0103 fie boteza\u0163i rezult\u0103 mult mai clar din Luca: \u201eFiindc\u0103 norodul era \u00een a\u015fteptare, \u015fi to\u0163i se g\u00eendeau \u00een inimile lor cu privire la Ioan, dac\u0103 nu cumva este el Hristosul, Ioan, drept r\u0103spuns, a zis tuturor: \u00abC\u00eet despre mine, eu v\u0103 botez cu ap\u0103; dar vine Acela care este mai puternic dec\u00eet mine, \u015fi c\u0103ruia eu nu s\u00eent vrednic s\u0103-I desleg cureaua \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintelor. El v\u0103 va boteza cu Duhul Sf\u00eent \u015fi cu foc\u00bb\u201d (Luca 3:15-16). 94 Joseph H. Thayer, Thayer\u2019s Greek-English Lexicon of the New Testament, Grand Rapids: Baker, 1977, p. 405-406. 95 Joseph H. Thayer, Thayer\u2019s Greek-English Lexicon of the New Testament, p. 406.","care trebuia \u00eemplinit schimb\u0103 \u00een vreun fel sensul botezului lui Ioan: faptul c\u0103 el boteza \u201ecu ap\u0103, spre poc\u0103in\u0163\u0103\u201d? Oare sensul acesta al botezului s-a anulat total atunci c\u00eend s-a aplicat la Domnul Isus? A\u015fa dup\u0103 cum am legat tabloul de fa\u0163\u0103 cu cel precedent (3:1-12), trebuie s\u0103-l leg\u0103m \u015fi de cel care urmeaz\u0103 (4:1-11). Dar \u00eenainte de a trece la tabloul urm\u0103tor, s\u0103 vedem ce anume mai exist\u0103 \u00een tabloul de fa\u0163\u0103. 16De \u00eendat\u0103 ce a fost botezat, Isus a ie\u015fit afar\u0103 din ap\u0103. \u015ei \u00een clipa aceea cerurile s-au deschis, \u015fi a v\u0103zut pe Duhul lui Dumnezeu cobor\u00eendu-Se \u00een chip de porumbel \u015fi venind peste El. 17\u015ei din ceruri s-a auzit un glas care zicea: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (Matei 3:16-17). Este cel pu\u0163in interesant, dac\u0103 nu intrigant faptul c\u0103 \u201ecerurile s-au deschis\u201d, Duhul lui Dumnezeu S-a cobor\u00eet peste El \u00een chip de porumbel, \u015fi cuvintele: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (17) s-au auzit doar dup\u0103 ce Isus Hristos a fost botezat de c\u0103tre Ioan, \u015fi nu \u00eenainte. S\u0103 fi fost, oare, lucrul acesta o simpl\u0103 coinciden\u0163\u0103? Nu credem! Toate acestea s\u00eent legate tocmai de \u00eemplinirea a tot ceea ce trebuia \u00eemplinit. Dar, din nou, ce anume trebuia s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 Isus primind botezul \u201ecu ap\u0103, spre poc\u0103in\u0163\u0103\u201d al lui Ioan? \u00cen primul r\u00eend, plec\u0103m de la premisa c\u0103 sensul botezului lui Ioan nu s-a schimbat \u00een mod special pentru Isus. Botezul nu putea s\u0103 \u00eensemne un lucru pentru unii, \u015fi alt lucru pentru Isus. Dar aceasta ne arunc\u0103 \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103, tocmai din pricina celor afirmate mai sus. Isus, personal, neav\u00eend p\u0103cat, nu avea de ce s\u0103 Se poc\u0103iasc\u0103. Deci trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m explicarea lucrurilor pe o alt\u0103 linie. S\u0103 ne aducem aminte de ceea ce ne-a spus Matei p\u00een\u0103 acum. \u00cenc\u0103 \u00een primul verset, el L-a prezentat pe Isus ca fiu al lui David \u015fi ca fiu al lui Avraam, deci ca pe Acela prin care planul lui Dumnezeu avea s\u0103-\u015fi urmeze cursul stabilit de Dumnezeu prin promisiunea Sa special\u0103, f\u0103cut\u0103 mai \u00eent\u00eei lui Avraam, apoi lui David. Conform promisiunii f\u0103cute lui Avraam, prin S\u0103m\u00een\u0163a acestuia aveau s\u0103 fie binecuv\u00eentate toate familiile p\u0103m\u00eentului. Deci, ca fiu al lui Avraam, Domnul Isus avea o misiune pentru al\u0163ii, nu pentru Sine. Apoi, imediat \u00eenainte de na\u015fterea Lui, \u00eengerul i-a vorbit lui Iosif \u015f i i-a zis: \u201eIosife, fiul lui David, nu te teme s\u0103 iei la tine pe Maria, nevast\u0103-ta, c\u0103ci ce s-a z\u0103mislit \u00een ea, este de la Duhul Sf\u00eent. Ea va na\u015fte un Fiu, \u015fi-I vei pune numele Isus, pentru c\u0103 El va m\u00eentui pe poporul Lui de p\u0103catele sale\u201d (1:20-21, s.n.). Deci, de\u015fi El personal n-a avut p\u0103cat, lucrarea Lui este totu\u015fi legat\u0103 de p\u0103cate, de toate p\u0103catele poporului S\u0103u, mai mult, de toate p\u0103catele lumii. Conform spuselor evanghelistului Ioan, \u00eensu\u015fi Ioan Botez\u0103torul afirm\u0103: \u201eIat\u0103 Mielul lui Dumnezeu, care ridic\u0103 p\u0103catul lumii!\u201d (Ioan 1:29). Aceast\u0103 m\u00eentuire a poporului \u015f i a lumii \u00eentregi de p\u0103cate urma s\u0103 se fac\u0103 tocmai prin faptul c\u0103 Isus avea s\u0103 ia asupra Lui toate p\u0103catele poporului S\u0103u, \u015fi nu numai ale poporului S\u0103u, ci ale \u00eentregii lumi. S\u0103 fi reprezentat, oare, botezul lui Isus tocmai \u201epoc\u0103in\u0163a\u201d","Acestuia pentru p\u0103catele noastre ale tuturor, \u00een urma identific\u0103rii Lui cu noi to\u0163i, pentru a ne putea reprezenta astfel \u00een moarte, aduc\u00eend cu Sine sub pedeapsa lui Dumnezeu toate p\u0103catele omenirii?96 Dac\u0103 interpret\u0103m deci botezul lui Isus \u00een Iordan ca pe o identificare a Sa cu poporul S\u0103u, cu aceia pe care Ioan \u00eei chema la poc\u0103in\u0163\u0103, putem continua prin a spune c\u0103, imediat \u00een tabloul urm\u0103tor (4:1-11), Domnul Isus a declarat identificarea Sa cu Adam, \u015fi tocmai de aceea \u00cel vedem \u00een furca edenic\u0103, lupt\u00eend cu \u015earpele cel vechi, cu diavolul. Ca s\u0103 poat\u0103 fi M\u00eentuitorul lumii, Domnul Isus trebuia s\u0103 reediteze ispitirea edenic\u0103 \u015fi s\u0103 biruiasc\u0103, pentru ca astfel s\u0103 poat\u0103 fi, pentru to\u0163i cei ce-L ascult\u0103, urzitorul unei m\u00eentuiri ve\u015fnice.97 Ispitirea a marcat \u00eenceputul \u00eencle\u015ft\u0103rii Semin\u0163ei femeii cu \u015earpele cel vechi, cu diavolul. Zdrobirea capului \u015earpelui a avut loc prin biruin\u0163a Domnului Isus asupra lui prin moartea Sa pe cruce. \u00cenvierea \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area Sa la cer pentru a fi a\u015fezat deasupra oric\u0103rei domniri \u015f i st\u0103p\u00eeniri au dovedit des\u0103v\u00eer\u015firea biruin\u0163ei Lui \u015fi au devenit garan\u0163ia neprih\u0103nirii noastre.98 4:1-11 Biruin\u0163a Celui de-al doilea Adam Faptul c\u0103 \u015fi tabloul de fa\u0163\u0103 se leag\u0103 de cele precedente este marcat de felul \u00een care este introdus\u0103 istoria ispitirii lui Isus: \u201eAtunci Isus a fost dus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul\u201d (4:1, s.n.). Dar \u00eentregul este chiar mai larg. Iat\u0103 cum se leag\u0103 tablourile de p\u00een\u0103 acum: \u201e\u00cen vremea aceea a venit Ioan Botez\u0103torul, \u015fi propov\u0103duia \u00een pustia Iudeii. El zicea: \u00abPoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape\u00bb\u2026 Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca s\u0103 fie botezat de el\u2026 De \u00eendat\u0103 ce a fost botezat, Isus a ie\u015fit afar\u0103 din ap\u0103\u2026 Atunci Isus a fost dus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul\u201d (3:1-4:1, s.n.). Din felul \u00een care s\u00eent introduse toate aceste tablouri, putem deduce c\u0103 Matei ne invit\u0103 s\u0103 le interpret\u0103m ca pe un \u00eentreg, pentru ca astfel s\u0103 putem recompune mesajul inten\u0163ionat de el. Dar aceasta ar \u00eensemna s\u0103 leg\u0103m interpretarea tabloului de fa\u0163\u0103 (4:1-11) de ceea ce s-a spus deja \u00een capitolul precedent. \u00cens\u0103 dup\u0103 cum istoria lui Ioan Botez\u0103torul (3:1-12) este inclus\u0103 \u00een text ca o prefa\u0163\u0103 la lucrarea Domnului Isus, tot a\u015fa \u015fi ispitirea Domnului Isus (4:1-11) constituie un fel de prefa\u0163\u0103 a lucr\u0103rii Sale, ceea ce ne-ar \u00eendrept\u0103\u0163i s\u0103 interpret\u0103m tabloul ispitirii \u015fi \u00een rela\u0163ie cu ceea ce urmeaz\u0103, nu numai \u00een rela\u0163ie cu ceea ce a fost. \u00cen\u0163elesul tabloului ispitirii va depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de felul \u00een care \u00eel vom \u00eencadra \u00een context. Dac\u0103 ispitirea este analizat\u0103 \u00een raport cu tablourile care au precedat-o (3:1-12, 13-17), ea 96 Pentru o tratare mai detaliat\u0103 a adev\u0103rului privitor la identificarea lui Hristos cu omenirea \u015fi cu decizia Lui de a \u00eendrepta toate gre\u015felile aduse \u00een lume prin primul Adam, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. II, Logos, Cluj-Napoca, 1997, p. 62-73. 97 Vezi Evrei 4:15; 5:7-10. 98 Vezi Romani 4:25.","este v\u0103zut\u0103 ca o continuare a identific\u0103rii lui Hristos cu omenirea, identificare \u00eenceput\u0103 deja prin botezul \u00een Iordan. Dac\u0103 \u00eens\u0103 ispitirea este v\u0103zut\u0103 \u00een raport cu lucrarea Domnului Isus care urmeaz\u0103 s\u0103 fie desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eenaintea ochilor no\u015ftri de Matei, atunci ea poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca fiind testul alegerii mijloacelor \u00eemplinirii misiunii Lui.99 Desigur, ambele perspective s\u00eent valide. \u00cen ce prive\u015fte ordinea \u00een care trebuie s\u0103 abord\u0103m problema, s\u00eentem ajuta\u0163i de observarea cu aten\u0163ie a leg\u0103turilor din text. \u00cen timp ce leg\u0103tura tabloului de fa\u0163\u0103 (4:1-11) cu tablourile precedente (3:1-12, 13-17) este evident\u0103, tabloul urm\u0103tor este prefa\u0163at de un marcaj mai clar: \u201eC\u00eend a auzit Isus c\u0103 Ioan fusese \u00eenchis, a plecat \u00een Galilea\u201d (4:12), suger\u00eendu-ni-se astfel mai degrab\u0103 un nou \u00eenceput, dec\u00eet o continuare. Deci leg\u0103tura \u00eenspre \u00eenapoi are \u00een mod evident prioritate. Vom porni deci cu leg\u0103tura \u00eenspre \u00eenapoi, adic\u0103 cu interpretarea ispitirii \u00een lumina propov\u0103duirii lui Ioan Botez\u0103torul \u015fi a botezului lui Isus \u00een Iordan. Primul dintre tablourile din acest capitol introduce propov\u0103duirea lui Ioan Botez\u0103torul \u00eentr-un mod destul de abrupt: \u201e\u00cen vremea aceea a venit Ioan Botez\u0103torul, \u015fi propov\u0103duia \u00een pustia Iudeii. El zicea: \u00abPoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape\u00bb\u201d (3:1-2). Nu \u015ftim cine este Ioan, de unde vine sau cum de a ap\u0103rut pe scen\u0103. Este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 Matei nu pare interesat de nici unul dintre aceste lucruri. Luca, de pild\u0103, preg\u0103te\u015fte cu grij\u0103 fiecare dintre aceste detalii. Apoi, mesajul lui Ioan este simplu \u015f i direct. El afirm\u0103 dou\u0103 lucruri. Pe de o parte, faptul c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este aproape, adic\u0103 faptul c\u0103 este aproape tocmai \u00eemplinirea promis iunilor pe care Dumnezeu le-a f\u0103cut prin prorocii S\u0103i \u2014 promisiune ce vizeaz\u0103 restaurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu tocmai \u00een poporul S\u0103u \u2014 iar pe de alt\u0103 parte, faptul c\u0103 \u00eenainte ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu s\u0103 se poat\u0103 instaura, poporul trebuia s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103. Poc\u0103in\u0163a \u2014 aceast\u0103 metanoia sau schimbare a min\u0163ii \u015fi atitudinii \u00een rela\u0163ia cu Dumnezeu \u2014 era condi\u0163ia care, o dat\u0103 \u00eemplinit\u0103, ar fi deblocat derularea planului lui Dumnezeu. Dar o astfel de judecat\u0103 ar p\u0103rea s\u0103 implice faptul c\u0103 \u00eemplinirea planului lui Dumnezeu ar fi fost l\u0103sat\u0103, practic, la latitudinea poporului. Dac\u0103 ei se vor poc\u0103i cu adev\u0103rat, Dumnezeu \u00ce\u015fi va putea \u00eemplini planul, iar dac\u0103 ei n-o vor face, Dumnezeu va avea m\u00eeinile legate. De\u015fi lucrul acesta era adev\u0103rat cu privire la popor, el av\u00eend libertatea s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 fie s\u0103 se bucure de \u00eemplinirea planului lui Dumnezeu, fie s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 \u00eemplinirea acestor planuri cu privire la sine, 100 Dumnezeu era totu\u015fi obligat s\u0103-\u015ei \u00eemplineasc\u0103 planurile, pentru c\u0103 at\u00eet Leg\u0103m\u00eentul avraamic, c\u00eet \u015fi Leg\u0103m\u00eentul davidic erau leg\u0103minte unilaterale \u015fi irevocabile, adic\u0103 99 Vezi, de pild\u0103, William Barclay, The Gospel of Matthew, vol. I, p. 62. 100 Vezi Luca 7:29-30.","erau condi\u0163ionate doar de credincio\u015fia lui Dumnezeu. Iar Scriptura ne spune c\u0103 El este credincios chiar dac\u0103 noi s\u00eentem necredincio\u015fi.101 Am mai v\u0103zut apoi \u00een tabloul urm\u0103tor (3:13-17) c\u0103 Isus, Fiul lui David, Fiul lui Avraam, a intrat \u00een apele Iordanului ca s\u0103 fie botezat de Ioan cu botezul poc\u0103in\u0163ei, dar a f\u0103cut lucrul acesta nu pentru Sine \u2014 El nu avea p\u0103cat \u015fi deci nu avea nevoie de un astfel de botez \u2014 ci pentru a Se identifica cu omul p\u0103c\u0103tos, pentru a-l putea reprezenta astfel \u00een acest botez pe poporul S\u0103u.102 Iar Isus a justificat gestul S\u0103u ca pe o datorie care se cerea \u00eemplinit\u0103. Or, \u015ftim din ceea ce a f\u0103cut \u015fi a spus mai t\u00eerziu, c\u0103 El era pe p\u0103m\u00eent ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voia Tat\u0103lui din ceruri. Faptul c\u0103, \u00een continuare, Matei precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eIsus a fost dus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul\u201d (4:1, s.n.) \u2014 nu S-a dus \u00een pustie \u2014 subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, din perspectiva planului lui Dumnezeu, ceea ce trebuia \u00eemplinit (vezi 3:15) \u00eenc\u0103 nu se terminase. Acest ceva ce trebuia \u00eemplinit a fost tocmai identificarea lui Isus cu omenirea. Prin botez, Domnul Isus S-a identificat cu poporul S\u0103u. Dar ca s\u0103 poat\u0103 reprezenta \u00een moarte nu numai pe poporul S\u0103u, ci \u00eentreaga omenire, cu alte cuvinte, pentru ca s\u0103 poat\u0103 fi \u201eMielul lui Dumnezeu care ridic\u0103 p\u0103catul lumii\u201d (Ioan 1:29), El a trebuit s\u0103 continue s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 sfera identific\u0103rii Lui cu omul. Pentru aceasta, \u00een tabloul de fa\u0163\u0103 (4:1-11), \u00cel vedem pe Domnul Isus reedit\u00eend ispitirea din Eden, pentru ca, \u00een postura unui Nou Adam, a unui nou reprezentant al rasei umane, s\u0103 joace din nou rolul primului Adam, s\u0103 dea din nou b\u0103t\u0103lia care a fost dat\u0103 \u00een Gr\u0103dina Eden, la ob\u00eer\u015fiile istoriei. Importan\u0163a a ceea ce s-a \u00eent\u00eemplat \u00een botez este subliniat\u0103 de cobor\u00eerea Duhului Sf\u00eent \u00een chip de porumbel \u015fi de confirmarea glasului care s-a auzit din cer: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (3:17). Dar aceast\u0103 afirma\u0163ie se cerea dovedit\u0103. Dovedirea ei urma s\u0103 aib\u0103 cel pu\u0163in dou\u0103 fa\u0163ete. \u00cen primul r\u00eend, Isus trebuia s\u0103 Se dovedeasc\u0103 a fi cu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu, biruind ispita edenic\u0103 prin prosl\u0103virea lui Dumnezeu. Abia \u00een al doilea r\u00eend, El urma s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 este \u201eMielul lui Dumnezeu care ridic\u0103 p\u0103catul lumii\u201d, prin \u00eemplinirea mandatului S\u0103u de Rob al Domnului. \u00cense\u015fi cuvintele auzite din cer sugereaz\u0103 aceast\u0103 ordine. Fraza \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (3:17) cuprinde \u00een ea, dup\u0103 cum afirm\u0103 Barclay,103 p\u0103r\u0163i din dou\u0103 texte mesianice: Psalmul 2:7 \u015fi Isaia 42:1. Primul este un psalm \u00eemp\u0103r\u0103tesc, recunoscut de to\u0163i iudeii ca fiind un psalm mes ianic. Al doilea este o profe\u0163ie despre Robul Domnului, a C\u0103rui lucrare se va des\u0103v\u00eer\u015fi \u00een capitolul 53 din Isaia. Psalmul 2 se 101 Vezi 2 Timotei 2:13. 102 Vezi W. Barclay, The Gospel of Matthew, vol. I, p. 53. 103 Vezi W. Barclay, The Gospel of Matthew, vol. I, p. 53, H. N. Ridderbos, Matthew, p. 61, \u015fi R. T. France, The Gospel According to Matthew, p. 95-96.","leag\u0103 de Leg\u0103m\u00eentul davidic, iar profe\u0163ia din Isaia 42, de Leg\u0103m\u00eentul avraamic. Deci glasul din cer pare s\u0103 confirme ceea ce Matei a afirmat deja \u00een primul verset al evangheliei, \u015fi anume, faptul c\u0103 Isus este at\u00eet Fiul lui David, c\u00eet \u015fi Fiul lui Avraam. Ispitirea din pustie avea menirea s\u0103 confirme primul aspect \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 pe al doilea. Dac\u0103 Isus \u015ei-ar fi v\u00eendut \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia, a\u015fa cum a f\u0103cut-o primul Adam, El S-ar fi descalificat automat de la lucrarea Lui de \u00cemp\u0103r\u0163itor al binecuv\u00eent\u0103rii lui Dumnezeu, ar fi pierdut prerogativele botez\u0103rii cu Duhul Sf\u00eent. Este interesant s\u0103 compar\u0103m \u00een acest punct Evanghelia dup\u0103 Matei cu Evanghelia dup\u0103 Luca. \u00cen Luca, secven\u0163a tablourilor este urm\u0103toarea: 1. Ioan afirm\u0103 c\u0103 Isus \u2014 Acela care vine dup\u0103 el \u2014 este s ingurul care poate boteza cu Duhul Sf\u00eent (vezi Luca 3:15-17). 2. Isus intr\u0103 \u00een apa botezului, nu ca s\u0103 Se poc\u0103iasc\u0103 de p\u0103catele Lui, fiindc\u0103 El era f\u0103r\u0103 p\u0103cat, ci ca s\u0103 Se poc\u0103iasc\u0103 de p\u0103catele omenirii \u00eentregi \u015fi s\u0103 declare \u00een mod solemn c\u0103 El, ca al doilea Adam, nu va mai tr\u0103i dup\u0103 poftele oamenilor, ci dup\u0103 voia lui Dumnezeu.104 3. Imediat dup\u0103 botezul Lui, prin care Isus Se identific\u0103 cu poporul, se deschide cerul, \u015fi Duhul Sf\u00eent coboar\u0103 peste El, \u00een timp ce un glas din ceruri aduce confirmarea identit\u0103\u0163ii Lui: \u201eTu e\u015fti Fiul Meu prea iubit: \u00een Tine \u00cemi g\u0103sesc toat\u0103 pl\u0103cerea Mea!\u201d (Luca 3:22). \u00centrebarea care se ridic\u0103 este: Ce anume va face Isus cu Duhul Sf\u00eent pe care L-a primit? Va risipi \u015fi El totul cum a risipit totul primul Adam sau va p\u0103stra ceea ce a primit, ca s\u0103 poat\u0103 apoi boteza cu Duhul Sf\u00eent, cu alte cuvinte, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163i \u015fi altora ceea ce a primit? Pentru ca s\u0103 primim r\u0103spuns la o astfel de \u00eentrebare, Luca ridic\u0103 \u00een fa\u0163a Celui ie\u015fit din apa botezului o scar\u0103, scara genealogic\u0103, pornind de jos \u00een sus sau pornind din prezent \u00eenspre trecut: \u201eIsus\u2026 era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, fiul lui Matat\u2026 fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu\u201d (Luca 3:23-38). Pe aceast\u0103 scar\u0103 genealogic\u0103, Luca ne-a ajutat s\u0103 urc\u0103m p\u00een\u0103 la ob\u00eer\u015fiile istoriei, pentru ca s\u0103 asist\u0103m la o reeditare a ispitirii din Eden. Este important s\u0103 sesiz\u0103m faptul c\u0103 de\u015fi porne\u015fte de la Iosif, tocmai pentru c\u0103 Iosif, fiul lui Eli, nu era tat\u0103l firesc al Domnului Isus, ci era doar tat\u0103l Lui adoptiv, genealogia poate fi dus\u0103 nu doar p\u00een\u0103 la Adam, ci dincolo de el, p\u00een\u0103 la Dumnezeu. \u00cengerul \u00eensu\u015fi \u00cel numise pe Isus \u201eFiul Celui Prea \u00cenalt\u201d, Acela C\u0103ruia \u201eDomnul Dumnezeu \u00cei va da scaunul de domnie al tat\u0103lui S\u0103u David\u201d (Luca 1:32). Ca \u00centrupatul Fiu al lui Dumnezeu, Isus, al doilea Adam, este urcat spre ob\u00eer\u015fiile istoriei \u015f i a\u015fezat, \u00eentr-un fel, pe aceea\u015fi treapt\u0103 cu primul Adam \u2014 am\u00eendoi fiind fii ai lui Dumnezeu \u2014 preg\u0103tindu-Se s\u0103 reediteze ispitirea din Eden. \u00cen cazul biruin\u0163ei Lui, Isus 104 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. II, p. 62-73.","Hristos avea s\u0103 devin\u0103 Capul unei noi rase umane, care \u00eens\u0103 nu va evolua pe vertical\u0103, adic\u0103 \u00een sistemul unui arbore genealogic, ci pe orizontal\u0103, Hristos urm\u00eend s\u0103 fie nu \u201eTat\u0103l\u201d celor n\u0103scu\u0163i din Dumnezeu, ci Fratele lor mai mare. 4. O dat\u0103 ce, prin intermediul arborelui genealogic transformat \u00eentr-o scar\u0103 urc\u0103toare dinspre Iosif \u00eenspre Adam \u015fi, apoi dincolo de el, p\u00een\u0103 la Dumnezeu, Isus este \u201ereadus \u00een Gr\u0103dina Edenului\u201d \u2014 este adev\u0103rat c\u0103 gr\u0103dina fusese transformat\u0103 \u00eentre timp \u00eentr-un pustiu, dovada faptului c\u0103 p\u0103m\u00eentul fusese v\u00eendut de Adam \u015fi trecuse \u00een st\u0103p\u00eenirea prin\u0163ului mor\u0163ii \u2014 ispitirea reediteaz\u0103 lupta de odinioar\u0103 din Gr\u0103dina Edenului. Luca afirm\u0103 c\u0103 Isus S-a \u00eentors de la Iordan plin de Duhul Sf\u00eent (4:1), \u015fi, cu acest Duh Sf\u00eent, care a cobor\u00eet peste El imediat dup\u0103 botez, El a pornit lupta. Marea \u00eentrebare era dac\u0103 Isus \u2014 al doilea Adam \u2014 va c\u00ee\u015ftiga sau va pierde b\u0103t\u0103lia, adic\u0103 dac\u0103 va p\u0103stra sau dac\u0103 va pierde dreptul de a boteza pe \u201edescenden\u0163ii Lui\u201d cu Duhul Sf\u00eent? Imediat dup\u0103 scena ispitirii (Luca 4:1-13), Luca afirm\u0103 c\u0103 Isus S-a \u00eentors \u00een Galileea \u201eplin de puterea Duhului\u201d (4:14, s.n.). Deci lupta din \u201eEden\u201d a fost c\u00ee\u015ftigat\u0103, Isus p\u0103str\u00eend \u00eentreaga plin\u0103tate \u015fi putere a Duhului Sf\u00eent \u015fi deci \u015f i dreptul de a boteza cu Duhul Sf\u00eent pe cei ce vor crede \u00een El. Acest drept de a boteza cu Duhul Sf\u00eent va deveni operant dup\u0103 biruin\u0163a Lui final\u0103 pe cruce, biruin\u0163\u0103 dovedit\u0103 de \u00eenvierea Sa din mor\u0163i \u015f i de \u00cen\u0103l\u0163area Sa la cer.105 Evanghelistul Matei p\u0103streaz\u0103 aceea\u015fi secven\u0163\u0103 a evenimentelor, cu excep\u0163ia genealogiei Domnului Isus, pe care Luca o interpune \u00eentre botez \u015fi ispitire. \u00centrebarea este dac\u0103 cei doi evangheli\u015fti dau semnifica\u0163ii similare istoriei ispitirii Domnului Isus. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, Luca \u00cel readuce pe Domnul Isus pe scena confrunt\u0103rii edenice, folosindu-se de genealogia r\u0103sturnat\u0103 a Domnului Isus, prin care ne ajut\u0103 s\u0103 \u201ed\u0103m istoria \u00eenapoi\u201d p\u00een\u0103 la ob\u00eer\u015fia ei, dup\u0103 care, prin ispitirea Domnului Isus, el reediteaz\u0103 \u00eenaintea ochilor no\u015ftri ispitirea din Eden. Matei, \u00een schimb, \u00eencepe prin a spune c\u0103, de\u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este aproape, ea nu poate fi inaugurat\u0103 \u00eenainte ca poporul lui Dumnezeu s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103. Primind botezul lui Ioan f\u0103cut spre poc\u0103in\u0163\u0103, Domnul Isus Se identific\u0103 cu poporul S\u0103u \u015f i, \u00eentr-un fel, \u201eSe poc\u0103ie\u015fte pentru acesta\u201d. Dar Isus trebuia s\u0103 reprezinte \u00een moarte nu numai pe poporul S\u0103u, ci \u00eentreaga lume, pentru c\u0103 El era nu numai Fiul lui David, ci \u015fi Fiul lui Avraam, prin care urmau s\u0103 fie binecuv\u00eentate toate familiile p\u0103m\u00eentului. 105 Vezi Evrei 5:1-10. Abia \u201edup\u0103 ce a fost f\u0103cut des\u0103v\u00eer\u015fit [adic\u0103 dup\u0103 ce a fost dovedit des\u0103v\u00eer\u015fit prin \u00eenvierea Lui din mor\u0163i] S-a f\u0103cut pentru to\u0163i cei ce-L ascult\u0103, urzitorul unei m\u00eentuiri vecinice, c\u0103ci a fost numit de Dumnezeu: M are Preot \u00abdup\u0103 r\u00eenduiala lui M elhisedec\u00bb\u201d (Evrei 5:9-10).","Tocmai de aceea, sfera identific\u0103rii Lui cu omul trebuia l\u0103rgit\u0103. Lucrul acesta este sugerat prin ispitirea care \u00cei este, \u00eentr-un fel, \u201eimpus\u0103\u201d, El fiind \u201edus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul\u201d (Mat. 4:1, s.n.). S\u0103 vedem ce anume s-a \u00eent\u00eemplat \u00een aceast\u0103 Gr\u0103din\u0103 pustiit\u0103 a Edenului. 1Atunci Isus a fost dus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul. 2Acolo a postit patruzeci de zile \u015fi patruzeci de nop\u0163i; la urm\u0103 a fl\u0103m\u00eenzit. 3Ispititorul s-a apropiat de El, \u015fi I-a zis: \u201eDac\u0103 e\u015fti Fiul lui Du mnezeu, porunce\u015fte ca pietrele acestea s\u0103 se fac\u0103 p\u00eeni\u201d. 4Drept r\u0103spuns, Isus i-a zis: \u201eEste scris: \u00abOmul nu tr\u0103ie\u015fte numai cu p\u00eene, ci cu orice cuv\u00eent care iese din gura lui Du mnezeu\u00bb\u201d. 5Atunci diavolul L-a dus \u00een sf\u00eenta cetate, L-a pus pe stra\u015fina Templului, 6\u015fi I-a zis: \u201eDac\u0103 e\u015fti Fiul lui Du mnezeu, arunc\u0103-Te jos; c\u0103ci este scris: \u00abEl va porunci \u00eengerilor S\u0103i s\u0103 vegheze asupra Ta; \u015fi ei Te vor lua pe m\u00een i, ca nu cumva s\u0103 Te love\u015fti cu piciorul de vreo piatr\u0103\u00bb\u201d. 7\u201eDe asemenea este scris\u201d, a zis Isus: \u201e\u00abS\u0103 nu ispite\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u\u00bb\u201d. 8Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte \u00eenalt, I-a ar\u0103tat toate \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile lu mii \u015fi str\u0103lucirea lor, \u015fi I-a zis: 9\u201eToate aceste lucruri \u0162i le voi da \u0162ie, dac\u0103 Te vei arunca cu fa\u0163a la p\u0103m\u00eent \u015fi Te vei \u00eenchina mie.\u201d 10\u201ePleac\u0103, Satano\u201d, i-a r\u0103spuns Isus. \u201eC\u0103ci este scris: \u00abDomnului, Dumnezeului t\u0103u s\u0103 te \u00eenchini \u015fi numai Lui s\u0103-I sluje\u015fti\u00bb\u201d. 11Atunci diavolul L-a l\u0103sat. \u015ei deodat\u0103 au venit la Isus ni\u015fte \u00eengeri, \u015fi au \u00eenceput s\u0103-I slujeasc\u0103 (Mat. 4:1-11). Este interesant s\u0103 observ\u0103m c\u0103 ispitirea din Edenul Genesei se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een contextul \u00eendestul\u0103tor al unui osp\u0103\u0163, nu \u00een contextul unui post negru, ca \u015fi \u00een cazul Domnului Isus. Dumnezeu a f\u0103cut cerurile \u015fi p\u0103m\u00eentul, a transformat pustiul \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 plin\u0103 cu pomi de tot felul, \u201epl\u0103cu\u0163i la vedere \u015f i buni la m\u00eencare\u201d, iar omului i-a dat libertatea s\u0103 m\u0103n\u00eence dup\u0103 pl\u0103cere din oricare dintre ei, afar\u0103 de pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului: 4Iat\u0103 istoria cerurilor \u015fi a p\u0103m\u00eentului, c\u00eend au fost f\u0103cute. 5\u00cen ziua c\u00eend a f\u0103cut Domnul Dumnezeu un p\u0103m\u00eent \u015fi ceruri, nu era \u00eenc\u0103 pe p\u0103m\u00eent nici un cop\u0103cel de c\u00eemp \u015fi nici o iarb\u0103 de pe c\u00eemp nu \u00eencol\u0163ea \u00eenc\u0103: fiindc\u0103 Domnul Dumnezeu nu d\u0103duse \u00eenc\u0103 ploaie pe p\u0103m\u00eent \u015fi nu era nici un om ca s\u0103 lucreze p\u0103m\u00eentul. 6Ci un abur se ridica de pe p\u0103m\u00eent \u015fi uda toat\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00eentului. 7Domnul Dumnezeu a f\u0103cut pe om din \u0163\u0103r\u00eena p\u0103m\u00eentului, i-a suflat \u00een n\u0103ri suflare de via\u0163\u0103, \u015fi omul s-a f\u0103cut astfel un suflet viu. 8Apoi Domnul Dumnezeu a s\u0103dit o gr\u0103din\u0103 \u00een Eden, spre r\u0103s\u0103rit; \u015fi a pus acolo pe omul pe care-l \u00eentocmise. 9Domnul Dumnezeu a f\u0103cut s\u0103 r\u0103sar\u0103 din p\u0103m\u00eent tot felul de pomi, pl\u0103cu\u0163i la vedere \u015fi buni la m\u00eencare, \u015fi pomul vie\u0163ii \u00een mijlocul gr\u0103dinii, \u015fi pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului\u2026 15Domnul Dumnezeu a luat pe om \u015fi l-a a\u015fezat \u00een gr\u0103dina Edenului, ca s-o lucreze \u015fi s-o p\u0103zeasc\u0103. 16Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: \u201ePo\u0163i s\u0103 m\u0103n\u00eenci dup\u0103 pl\u0103cere din orice pom din gr\u0103din\u0103; 17dar din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului s\u0103 nu m\u0103n\u00eenci, c\u0103ci \u00een ziua \u00een care vei m\u00eenca din el, vei muri negre\u015fit\u201d (Gen. 2:4-17).","\u00cen timp ce Isus, al doilea Adam, a fost dus de Duhul \u00een pustie, primul Adam a fost a\u015fezat de Dumnezeu \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 s\u0103dit\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi m\u00eena lui Dumnezeu, plin\u0103 de \u201etot felul de pomi, pl\u0103cu\u0163i la vedere \u015fi buni la m\u00eencare\u201d (Gen. 2:9). \u00cen timp ce Isus, al doilea Adam, \u201ea postit patruzeci de zile \u015fi patruzeci de nop\u0163i\u201d (Mat. 4:2), primul Adam s-a bucurat de un osp\u0103\u0163 \u00een voie: \u201ePo\u0163i s\u0103 m\u0103n\u00eenci dup\u0103 pl\u0103cere din orice pom din gr\u0103din\u0103\u201d (Gen. 2:16). Este evident faptul c\u0103 al doilea Adam a intrat \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 spiritual\u0103 net dezavantajat fa\u0163\u0103 de primul Adam. 106 \u00cens\u0103 la fel de adev\u0103rat este \u015fi faptul c\u0103 dac\u0103 al doilea Adam este ispitit cu ast\u00eemp\u0103rarea prin mijloace nelegitime a foamei fizice, nevoie legitim\u0103 de altfel, primul Adam a fost ispitit tot cu ast\u00eemp\u0103rarea prin mijloace nelegitime a foamei lui. Dar \u00een cazul lui, nu era vorba de o foame fizic\u0103, ci de una spiritual\u0103 \u2014 nevoia de a fi ca Dumnezeu \u2014 tot o nevoie, de altfel, legitim\u0103. 107 O privire mai atent\u0103 \u00eens\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00een ambele cazuri miza a fost exact aceea\u015fi: alegerea \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, \u00eentre ascultarea \u015fi neascultarea de Dumnezeu, \u00eentre \u00eenchinarea la Dumnezeu \u015fi \u00eenchinarea la Satana. \u015ei \u00eentr-un caz, \u015fi \u00een cel\u0103lalt, \u00eenainte de ispitirea propriu-zis\u0103, a existat o vorbire a lui Dumnezeu. Dac\u0103 \u00een cazul primului Adam ispitirea a fost prefa\u0163at\u0103 cu o aten\u0163ionare a posibilit\u0103\u0163ii ruperii rela\u0163iei cu Dumnezeu \u2014 \u201e\u00een ziua \u00een care vei m\u00eenca din el, vei muri negre\u015fit\u201d (Gen. 2:17) \u2014 \u00een cazul Celui de-al doilea Adam, ispitirea a fost prefa\u0163at\u0103 de o afirmare direct\u0103 a rela\u0163iei speciale a Acestuia cu Dumnezeu: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (Mat. 3:17). Ridderbos afirm\u0103 c\u0103 \u00een textul grecesc termenul \u201ea-\u0163i g\u0103si pl\u0103cerea\u201d trebuie tradus cu trecutul: \u201e\u00een care Mi-am g\u0103sit toat\u0103 pl\u0103cerea\u201d.108 O astfel de afirma\u0163ie este cople\u015fitoare, deoarece vorbe\u015fte despre preexisten\u0163a Hristosului lui Dumnezeu, subliniind lucrarea Lui trecut\u0103 \u015fi terminat\u0103,109 precum \u015fi rela\u0163ia special\u0103 de Tat\u0103 \u2013 Fiu care exista din ve\u015fnicii \u00eentre aceste dou\u0103 Persoane ale Trinit\u0103\u0163ii. \u00cen ambele cazuri \u2014 \u015f i \u00een cazul primului, \u015fi \u00een cazul Celui de-al doilea Adam \u2014 \u0163inta ispitirii a fost tocmai distrugerea acestei rela\u0163 ii. Lupta \u00een sine a avut trei faze, Isus trebuind s\u0103 \u00eendure trei ispitiri sau trei fa\u0163ete ale ispitirii: prima, s\u0103-\u015ei rezolve o nevoie legitim\u0103 prin mijloace nelegitime, \u015fi anume, dup\u0103 ce postise patruzeci de zile \u015fi patruzeci de nop\u0163i, s\u0103-\u015ei ast\u00eempere foamea, prin ascultarea de Satana; al doilea, s\u0103-L ispiteasc\u0103 pe Dumnezeu, oblig\u00eendu-L s\u0103 fac\u0103 minuni la comand\u0103 \u015f i de dragul Aceluia care I-o cerea; iar al treilea, s\u0103 \u00eencerce s\u0103-\u015ei ating\u0103 scopurile renun\u0163\u00eend la Dumnezeu. Cum se compar\u0103 ispitirea Domnului Isus cu cea a lui Adam? 106 Vezi \u015fi H. N. Ridderbos, Matthew, p. 67. 107 Omul fiind creat dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu, dorin\u0163a lui de a fi ca Dumnezeu era o dorin\u0163\u0103 legitim\u0103. 108 H. N. Ridderbos, Matthew, p. 61. 109 Vezi 1 Petru 1:19-20, Efes. 1:4, Apoc. 13:8, 17:8 etc. Pentru un comentariu mai detaliat asupra textului din 1 Petru 1:19-20, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I, p. 66-71.","Dac\u0103 am \u00eencerca un grad mai mare de abstractizare, am putea spune c\u0103 Satana a \u00eencercat s\u0103-L \u00eemping\u0103 pe Isus s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een mod egoist prerogativele Sale de Fiu de Dumnezeu, libertatea Sa \u2014 pun\u00eend \u00een punctul focal al preocup\u0103rilor Lui propria Sa nevoie \u015fi dorin\u0163\u0103, nu voia lui Dumnezeu. Diavolul \u00eencerca s\u0103-L \u00eemping\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne ordinea de prioritate pe care, \u00een rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru, El \u00censu\u015fi avea s-o statorniceasc\u0103 ca piatr\u0103 de temelie a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. Diavolul \u00eencerca s\u0103-L ispiteasc\u0103 s\u0103 pun\u0103 nevoia de p\u00eeine mai \u00eent\u00eei \u015fi mai presus de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 lase la urm\u0103 sau s\u0103 neglijeze de-a binelea sfin\u0163irea Numelui lui Dumnezeu, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi \u00eemplinirea voii Lui. Dup\u0103 cum afirm\u0103 Ridderbos,110 o astfel de atitudine ar fi mers \u00eempotriva esen\u0163ei mesianit\u0103\u0163ii Lui, care trebuia s\u0103 fie focalizat\u0103 pe renun\u0163area la Sine, pe dezbr\u0103carea de Sine, \u015fi nu pe afirmarea de Sine. Transmiterea acestui adev\u0103r ucenicilor S\u0103i a fost cea mai grea lupt\u0103 a Domnului Isus. To\u0163i erau bucuro\u015fi s\u0103 proclame un Hristos care \u00eenmul\u0163e\u015fte p\u00eeini, vindec\u0103 bolnavi, scoate draci \u015fi \u00eenviaz\u0103 mor\u0163i. Dar nu era prea u\u015for s\u0103 nu se ru\u015fineze de un Hristos care, de\u015fi era Fiul lui Dumnezeu, urma totu\u015fi s\u0103 fie dat \u00een m\u00eeinile oamenilor ca s\u0103 fie batjocorit \u015fi r\u0103stignit. Deci, de\u015fi exist\u0103 diferen\u0163e evidente \u00eentre detaliile care caracterizeaz\u0103 cele dou\u0103 ispitiri \u2014 pe cea din Gr\u0103dina Edenului \u015fi pe cea din Pustia Iudeii \u2014 am\u00eendou\u0103 au \u0163intit exact \u00een acela\u015fi punct: ruperea rela\u0163iei cu Dumnezeu \u015fi, astfel, descalificarea de la lucrarea pe care Dumnezeu le-a \u00eencredin\u0163at-o celor doi. Primul Adam a fost chemat ca s\u0103 lucreze \u015fi s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 gr\u0103dina \u015f i astfel s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 umple p\u0103m\u00eentul cu fiin\u0163e care au p\u0103strat asem\u0103narea plenar\u0103 cu chipul dup\u0103 care fuseser\u0103 pl\u0103m\u0103di\u0163i. Exact aceea\u015fi lucrare a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 \u015fi Celui de-al doilea Adam. Iat\u0103 ce spune Pavel \u00een Romani: \u201eC\u0103ci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a \u015f i hot\u0103r\u00eet mai dinainte s\u0103 fie asemenea chipului Fiului S\u0103u, pentru ca El s\u0103 fie cel \u00eent\u00eei n\u0103scut dintre mai mul\u0163i fra\u0163i\u201d (8:29). Iar bisericii din Corint, Pavel \u00eei scrie: \u201eC\u0103ci Domnul este Duhul; \u015fi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi to\u0163i privim cu fa\u0163a descoperit\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103, slava Domnului, \u015fi s\u00eentem schimba\u0163i \u00een acela\u015f chip al Lui, din slav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului\u201d (2 Cor. 3:17-18). Dac\u0103 leg\u0103m tabloul ispitirii de ceea ce urmeaz\u0103, g\u0103sim \u00een el ascunse principii care vizeaz\u0103 lucrarea viitoare a Domnului Isus. Deci diavolul \u00eencerca s\u0103 loveasc\u0103 deodat\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163ia lui Isus cu Dumnezeu, \u015fi \u00een mandatul Lui mesianic. Dac\u0103 e\u015fti Fiul lui Dumnezeu, porunce\u015fte ca pietrele acestea s\u0103 se fac\u0103 p\u00eeini! (1-4) Prima ispit\u0103 a venit pe planul unei nevoi legitime. Isus fusese dus de Duhul \u00een pustie ca s\u0103 fie ispitit de diavolul. \u00cenainte ca s\u0103 vin\u0103 \u00eens\u0103 ispita, postul de patruzeci 110 H. N. Ridderbos, Matthew, p. 67.","de zile \u015f i de patruzeci de nop\u0163i111 L-a stors de orice vlag\u0103. Textul \u00eensu\u015fi ne spune c\u0103 \u201ela urm\u0103 a fl\u0103m\u00eenzit\u201d (Mat. 4:2). \u00cen acest context, oferta diavolului p\u0103rea nu numai legitim\u0103, ci chiar binevoitoare. Isus putea s\u0103 fac\u0103 printr-o singur\u0103 vorb\u0103 ceea ce i se propunea, justific\u00eend ascultarea Sa de diavolul prin nevoia legitim\u0103 a trupului S\u0103u. Dac\u0103 privim \u00eentreaga via\u0163\u0103 a Domnului Isus, \u00cel vedem nu o dat\u0103 \u00eenmul\u0163ind p\u00eeinea \u015f i hr\u0103nind oameni fl\u0103m\u00eenzi, deci ce r\u0103u ar fi fost \u00een a-\u015ei fi satisf\u0103cut de data aceasta propria Sa nevoie? Dar \u00een loc s\u0103 cedeze ispitei de a lucra la \u00eendemnul Satanei, Domnul Isus i-a r\u0103spuns diavolului cu un citat din Deuteronom 8:3: \u201eOmul nu tr\u0103ie\u015fte numai cu p\u00eene, ci cu orice cuv\u00eent care iese din gura lui Dumnezeu\u201d (Mat. 4:4).112 Cuv\u00eentul care tocmai ie\u015fise din gura lui Dumnezeu proclama rela\u0163ia special\u0103 de Tat\u0103 \u2013 Fiu cu Acela care ie\u015fise din apa Iordanului, dup\u0103 identificarea Sa cu poporul. A tr\u0103i cu acest Cuv\u00eent \u00eensemna a pre\u0163ui mai presus de orice aceast\u0103 rela\u0163ie. Ea nu putea fi dat\u0103 nici cu pre\u0163ul vie\u0163ii. Oare nu acela\u015fi lucru avea s\u0103-l spun\u0103 Domnul Isus celor care vor dori s\u0103-L urmeze: \u201eCine iube\u015fte pe tat\u0103, ori pe mam\u0103, mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine; \u015fi cine iube\u015fte pe fiu ori pe fiic\u0103 mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-\u015fi ia crucea lui, \u015fi nu vine dup\u0103 Mine, nu este vrednic de Mine. Cine \u00ee\u015fi va p\u0103stra via\u0163a [adic\u0103 cine va pune nevoile lui fizice mai presus de rela\u0163ia lui cu Dumnezeu] o va pierde; \u015f i cine \u00ee\u015f i va pierde via\u0163a, pentru Mine [adic\u0103 cine va pre\u0163ui rela\u0163ia cu Dumnezeu mai mult dec\u00eet \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a Sa] o va c\u00ee\u015ftiga\u201d (Mat. 10:37-39)? Tocmai acolo, \u00een pustia Iudeii, S-a \u00eenvrednicit Domnul Isus s\u0103 rosteasc\u0103 aceste cuvinte. Pe de alt\u0103 parte, r\u0103spunsul pe care Domnul Isus \u00eel d\u0103 diavolului readuce \u00een mintea noastr\u0103 istoria poporului S\u0103u, care \u015fi-a v\u00eendut dreptul de \u00eent\u00eei n\u0103scut al lui Dumnezeu tocmai din pricina p\u00eentecelui, \u00een ciuda faptului c\u0103 Dumnezeu l-a hr\u0103nit \u00een chip miraculos timp de patruzec i de ani. Prin faptul c\u0103 mana care c\u0103dea din cer era str\u00eens\u0103 \u00een fiecare zi de pe fa\u0163a pustiei, 113 ei au tr\u0103it \u2014 am putea spune \u00een sens figurativ \u2014 cu pietrele pustiei transformate \u00een p\u00eeine de degetul lui Dumnezeu. Le-a garantat, oare, lucrul acesta biruin\u0163a? Dimpotriv\u0103! Prin aceasta le-a venit pieirea: \u201e\u00abAcum ni s-a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii no\u015ftri nu v\u0103d dec\u00eet mana aceasta.\u00bb Mana sem\u0103na cu gr\u0103untele de coriandru, \u015fi la vedere era ca bedeliumul. Poporul se ris ipea \u015f i o str\u00eengea\u2026 C\u00eend c\u0103dea roua noaptea \u00een tab\u0103r\u0103, c\u0103dea \u015fi mana\u201d (Num. 11:6-9). Isus \u015ftia c\u0103 minunea de a m\u00eenca p\u00eeine de pe fa\u0163a 111 Nu pu\u0163ini comentatori leag\u0103 postul de patruzeci de zile \u015fi patruzeci de nop\u0163i de cei patruzeci de ani de peregrin\u0103ri prin pustie a poporului Israel, de cele patruzeci de zile petrecute de M oise pe M unte \u00eenainte de a primi de la Dumnezeu Legea \u015fi planurile Cortului \u00cent\u00eelnirii sau de drumul de patruzeci de zile al lui Ilie (vezi David Hill, The Gospel of Matthew, p. 100-102, \u015fi H. N. Ridderbos, Matthew, p. 63). Astfel de paralele ar putea s\u0103 sugereze faptul c\u0103 \u00een Isus se adun\u0103 \u015fi este recapitulat\u0103 \u00eentreaga istorie a lui Israel. El este adev\u0103ratul israelit, \u015fi tocmai de aceea identificarea Lui cu poporul este legitim\u0103. 112 M atei folose\u015fte versiunea LXX a textului din Deuteronom. 113 Vezi Exod 16:14-18.","pustiei nu este garan\u0163ia biruin\u0163ei. El nu putea s\u0103-\u015ei fundamenteze lucrarea mesianic\u0103 pe a\u015fa ceva. Domnul \u00censu\u015fi spusese poporului S\u0103u: 2Adu-\u0163i aminte de tot drumul pe care te-a c\u0103l\u0103uzit Domnul, Du mnezeul t\u0103u, \u00een timpul acestor patruzeci de ani \u00een pustie, ca s\u0103 te smereasc\u0103 \u015fi s\u0103 te \u00eencerce, ca s\u0103-\u0163i cunoasc\u0103 pornirile inimii \u015fi s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 ai s\u0103 p\u0103ze\u015fti sau nu poruncile Lui. 3Astfel, te-a smerit, te-a l\u0103sat s\u0103 suferi de foame, \u015fi te-a hr\u0103nit cu man\u0103, pe care nici tu n-o cuno\u015fteai \u015fi nici p\u0103rin\u0163ii t\u0103i n-o cunoscuser\u0103, ca s\u0103 te \u00eenve\u0163e c\u0103 omul nu tr\u0103ie\u015fte numai cu p\u00eene, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului tr\u0103ie\u015fte omul (Deut. 8:2-3). Isus fusese dus de Duhul \u00een pustie ca s\u0103 fie ispitit de diavolul, deci fusese c\u0103l\u0103uzit de Domnul \u00censu\u015fi, ca poporul S\u0103u odinioar\u0103, iar o dat\u0103 ce El Se identificase cu poporul S\u0103u, trebuia s\u0103 fie \u00eencercat ca \u015fi poporul Lui. Cunosc\u00eend contextul textului pe care l-a citat, Isus \u015ftia c\u0103 foamea care-L m\u0103cina era o \u00eencercare, \u00een care era testat\u0103 tocmai rela\u0163ia Sa cu Dumnezeu. Isus a biruit, pun\u00eend rela\u0163ia cu Dumnezeu mai presus de p\u00eeinea de fiecare zi. Dac\u0103 e\u015fti Fiul lui Dumnezeu, arunc\u0103-Te jos; c\u0103ci este scris\u2026 (5-7) \u015ei a doua ofert\u0103 a diavolului viza ambele aspecte deodat\u0103: at\u00eet rela\u0163ia Domnului Isus cu Dumnezeu, c\u00eet \u015fi lucrarea Lui mesianic\u0103. De ce s\u0103 Se fi aruncat Domnul Isus de pe strea\u015fina Templului dac\u0103 nu S-ar fi \u00eendoit de rela\u0163ia Sa cu Dumnezeu sau de rela\u0163ia lui Dumnezeu cu El? Atunci c\u00eend, \u00een Gr\u0103dina Edenului, diavolul a venit la femeie, i-a strecurat \u00eendoiala \u00een inim\u0103, tocmai \u00een sfera rela\u0163iei ei cu Dumnezeu: \u201eOare rela\u0163ia ta cu Dumnezeu este chiar ceea ce crezi tu c\u0103 este? \u2014 a ispitit-o \u015earpele pe Eva. Nu cumva a poruncit El s\u0103 nu m\u00eenca\u0163i din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi a r\u0103ului tocmai ca s\u0103 nu ajunge\u0163i ca s\u0103 fi\u0163i ca El? Deci ce crezi, dac\u0103 te-a min\u0163it \u00een problema aceasta, de ce \u015ei-ar trimite El \u00eengerii ca s\u0103 te ia pe m\u00eeini, ca nu cumva s\u0103-\u0163i love\u015fti piciorul de vreo piatr\u0103, dac\u0103 te-ai arunca de pe strea\u015fina Templului?\u201d Oare \u00een cazul Domnului Isus, s\u0103 fi vizat \u015earpele altceva dec\u00eet rela\u0163ia Acestuia cu Dumnezeu. Din cer tocmai se auzise glasul care afirma rela\u0163ia special\u0103 de Tat\u0103 \u2013 Fiu dintre Dumnezeu Tat\u0103l \u015fi Isus, fiul Mariei. Nu cumva tocmai oferta diavolului ar fi fost momentul ca El s\u0103 verifice adev\u0103rul celor spuse de glasul din cer? Faptul c\u0103 tocmai aici \u0163intea ispita rezult\u0103 din r\u0103spunsul pe care-L d\u0103 Domnul Isus diavolului: \u201eDe asemenea este scris, a zis Isus: \u00abS\u0103 nu ispite\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u\u00bb\u201d (Mat. 4:7). De data aceasta, Isus citeaz\u0103 din versiunea LXX a textului din Deuteronom 6:16. 114 \u00cen textul din Deuteronom, Moise se refer\u0103 la incidentul din Exod 17:1-7: 1Toat\u0103 adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustia Sin, dup\u0103 c\u0103l\u0103toriile zilnice, pe cari poruncise Domnul s\u0103 le fac\u0103; \u015fi au t\u0103b\u0103r\u00eet la Refidim. Acolo poporul n-a g\u0103sit ap\u0103 114 Vezi David Hill, The Gospel of Matthew, p. 101.","de b\u0103ut. Atunci poporul a c\u0103utat ceart\u0103 cu Moise. Ei au zis: 2\u201eD\u0103-ne ap\u0103 s\u0103 bem!\u201d Moise le-a r\u0103spuns: \u201ePentru ce c\u0103uta\u0163i ceart\u0103 cu mine? Pentru ce ispiti\u0163i pe Domnul?\u201d 3Poporul st\u0103tea acolo, chinuit de sete, \u015fi c\u00eertea \u00eempotriva lui Moise. El zicea: \u201ePentru ce ne-ai scos din Egipt, ca s\u0103 ne faci s\u0103 murim de sete aici cu copiii \u015fi turmele noastre?\u201d 4Moise a strigat c\u0103tre Domnul, \u015fi a zis: \u201eCe s\u0103 fac cu poporul acesta? \u00cenc\u0103 pu\u0163in, \u015fi au s\u0103 m\u0103 ucid\u0103 cu pietre\u201d. 5Domnul a zis lui Moise: \u201eTreci \u00eenaintea poporului, \u015fi ia cu tine vreo c\u00ee\u0163iva din b\u0103tr\u00eenii lui Israel; ia-\u0163i \u00een m\u00een\u0103 \u015fi toiagul cu care ai lovit r\u00eeul, \u015fi porne\u015fte. 6Iat\u0103, Eu voi sta \u00eenaintea ta pe st\u00eenca Horebului; vei lovi st\u00eenca, \u015fi va \u0163\u00ee\u015fni ap\u0103 din ea, \u015fi poporul va bea.\u201d Moise a f\u0103cut a\u015fa, \u00een fa\u0163a b\u0103tr\u00eenilor lui Israel. 7El a numit locul acela \u201eMasa \u015fi Meriba\u201d (Ispit\u0103 \u015fi ceart\u0103), c\u0103ci copiii lui Israel se certaser\u0103, \u015fi ispitiser\u0103 pe Domnul, zic\u00eend: \u201eEste oare Domnul \u00een mijlocul nostru, sau nu este?\u201d (Ex. 17:1-7, s.n.). Este, oare, Tat\u0103l de partea Mea? \u2014 putea s\u0103 Se \u00eentrebe Domnul Isus, aflat pe strea\u015fina Templului. Este, oare, adev\u0103rat c\u0103 Eu s\u00eent Fiul Lui prea iubit \u00een care El \u00ce\u015fi g\u0103se\u015fte toat\u0103 pl\u0103cerea? Oare p\u00een\u0103 unde este gata s\u0103 mearg\u0103 El pentru Mine? Este evident faptul c\u0103 Domnul Isus nu citeaz\u0103 din Deuteronom doar la nimereala slovei. El este foarte riguros cu \u00eentregul context. \u201eEste oare Domnul \u00een mijlocul nostru, sau nu este?\u201d (Ex. 17:7), a \u00eentrebat poporul \u00een pustie. Diavolul a dorit s\u0103-i insufle Domnului Isus acela\u015fi g\u00eend, pe care s\u0103-l exprime apoi s\u0103rind de pe strea\u015fina Templului. Deci, \u00een mod evident, \u015fi aceast\u0103 ispit\u0103 lovea tot \u00een rela\u0163ia dintre Isus \u015fi Tat\u0103l. Dar ispita avea \u015fi o alt\u0103 fa\u0163\u0103. Ea \u0163intea \u00een descalificarea lui Isus ca Mesia, oferindu-I mijloace false pentru \u00eemplinirea lucr\u0103rii Lui. Dac\u0103 satisfacerea foamei oamenilor nu ar fi garantat succesul lucr\u0103rii Lui, oare satisfacerea curiozit\u0103\u0163ii lor, a foamei lor dup\u0103 minuni, ar fi f\u0103cut-o? Dac\u0103 Isus ar fi s\u0103rit de pe strea\u015fina Templului115 \u015fi ar fi aterizat \u00een s iguran\u0163\u0103 \u00een valea de sub El, ar fi pus \u00een uimire pe cei prezen\u0163i \u00een Templu sau \u00een jurul lui. De fapt, de-a lungul lucr\u0103rii Sale, Domnul Isus a avut de luptat tocmai cu aceast\u0103 alergare a oamenilor dup\u0103 minuni, dup\u0103 senza\u0163ional. Dar \u00eentreaga istorie a poporului S\u0103u st\u0103tea m\u0103rturie faptului c\u0103 minunile nu garanteaz\u0103 succesul. Genera\u0163ia lui Moise a v\u0103zut mai multe minuni pe \u201emetru p\u0103trat de istorie\u201d dec\u00eet orice alt\u0103 genera\u0163ie din istorie, \u015fi, cu toate acestea, a terminat cu nasul \u00een nisipul pustiei, lep\u0103dat de Dumnezeu. Dac\u0103 ar fi cedat ispitei, cum ar fi putut spune Isus mai t\u00eerziu Pilda cu bogatul \u015fi Laz\u0103r. 27Bogatul a zis: \u201eRogu-te dar, p\u0103rinte Avraame, s\u0103 trime\u0163i pe Laz\u0103r \u00een casa tat\u0103lui meu; c\u0103ci am cinci fra\u0163i, \u015fi s\u0103 le adevereasc\u0103 aceste lucruri, ca s\u0103 nu vin\u0103 \u015fi ei \u00een acest loc de chin.\u201d 29Avraam a r\u0103spuns: \u201eAu pe Moise \u015fi pe prooroci; s\u0103 asculte de ei.\u201d 30\u201eNu, p\u0103rinte Avraame\u201d, a zis el; \u201eci dac\u0103 se va duce la ei cineva din mor\u0163i, se vor 115 \u00cen Templul lui Solomon \u201eexista un col\u0163 \u00een care se \u00eent\u00eelneau zidul care ad\u0103postea pridvorul lui Solomon \u015fi zidul care ad\u0103postea pridvorul \u00eemp\u0103r\u0103tesc, unde din v\u00eerful zidului \u015fi p\u00een\u0103 \u00een fundul v\u0103ii Chedron de la baza zidului exista o \u00een\u0103l\u0163ime de 550 de picioare\u201d (peste 180 de metri, W. Barclay, The Gospel of Matthew, p. 62).","poc\u0103i.\u201d 31\u015ei Avraam i-a r\u0103spuns: \u201eDac\u0103 nu ascult\u0103 pe Moise \u015fi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dac\u0103 ar \u00eenvia cineva din mor\u0163i\u201d (Luca 16:27-31). Oare \u015ftia Isus lucrul acesta acolo pe strea\u015fina Templului? Dac\u0103 nu ar fi fost convins de acest adev\u0103r, nu ar fi avut nici un motiv s\u0103 nu asculte sfatul Celui R\u0103u. El \u015ftia c\u0103 misiunea sa mesianic\u0103 nu putea fi \u00eemplinit\u0103 prin c\u00ee\u015ftigarea simpatiei mul\u0163imilor prin minuni. Slujba Sa mes ianic\u0103 nu putea fi dus\u0103 la bun sf\u00eer\u015fit nic i prin s\u0103turarea mul\u0163imilor cu p\u00eeine, nici prin s\u0103turarea lor cu minuni, ci doar prin dezbr\u0103carea Sa de Sine \u015fi prin acceptarea jertfirii pentru ei. De-a lungul mis iunii Sale, Isus a trebuit nu o dat\u0103 s\u0103-\u015ei \u00eentrerup\u0103 lucrarea Sa \u015fi s\u0103 plece \u00een alt\u0103 parte, de\u015fi mul\u0163i al\u0163ii din locul respectiv ar fi putut beneficia de minunile f\u0103cute de El. Dar Isus \u015ftia c\u0103 aceia care nu cred Legea \u015fi prorocii nu se vor poc\u0103i nici chiar dac\u0103 cineva ar \u00eenvia din mor\u0163i l\u00eeng\u0103 ei. Dup\u0103 cum o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie cl\u0103dit\u0103 pe bel\u015fug material nu va d\u0103inui, tot a\u015fa, nu va d\u0103inui nici o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie cl\u0103dit\u0103 pe minuni. \u00cenchin\u0103-Te mie, \u015fi vei avea toate \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile p\u0103m\u00eentului! (8-11) \u00cen a treia ispit\u0103, diavolul a dat jos masca, \u00eendemn\u00eendu-L pe Hristos s\u0103 calce \u00een picioare \u00een mod deliberat declara\u0163ia pe care o f\u0103cuse Dumnezeu prin glasul din ceruri \u015fi s\u0103-\u015ei p\u0103r\u0103seasc\u0103 pozi\u0163ia de Fiu, \u00eenchin\u00eendu-i-Se lui Satan. \u00cen schimbul acestei apostazii, el \u00cei promitea lui Isus toate \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile lumii \u015f i str\u0103lucirea lor. Diavolul n-a exagerat atunci c\u00eend a f\u0103cut o astfel de promisiune. \u00cenainte de a porni spre Cruce, Domnul Isus a spus ucenicilor S\u0103i: \u201eNu voi mai vorbi mult cu voi; c\u0103ci vine st\u0103p\u00eenitorul lumii acesteia\u201d (Ioan 14:30, s.n.). Scriptura \u00eel mai nume\u015fte pe Satana: \u201edumnezeul veacului acestuia\u201d (2 Cor. 4:4). Iar pozi\u0163ia \u015fi puterea lui se datoreaz\u0103 c\u0103derii lui Adam. Tocmai de aceea, reeditarea ispitirii edenice era important\u0103. Dar s\u0103 nu uit\u0103m, ea avea loc nu \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, ci \u00een pustiul \u00een care a fost transformat\u0103 gr\u0103dina. \u00centr-adev\u0103r, Domnul Isus S-a \u00eentrupat ca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului; or, lucrul acesta implica at\u00eet r\u0103scump\u0103rarea oamenilor, c\u00eet \u015fi r\u0103scump\u0103rarea \u00eentregului Univers. Nu la \u00eent\u00eemplare, \u00een profe\u0163iile Vechiului Testament, rev\u0103rsarea Duhului Sf\u00eent este asem\u0103nat\u0103 cu rev\u0103rsarea apei peste un p\u0103m\u00eent pustiit, iar transformarea gr\u0103dinii \u00een pustiu se datoreaz\u0103 ruperii rela\u0163iei cu Dumnezeu din pric ina neascult\u0103rii omului. Iat\u0103 ce spune, de pild\u0103, Isaia, \u00een c\u00eeteva dintre textele de acest fel: 11\u00cengrozi\u0163i-v\u0103, voi cele f\u0103r\u0103 grij\u0103! Tremura\u0163i, nep\u0103s\u0103toarelor! Desbr\u0103ca\u0163i-v\u0103, desgoli\u0163i-v\u0103 \u015fi \u00eencinge\u0163i-v\u0103 coapsele cu haine de jale! 12B\u0103te\u0163i-v\u0103 pieptul, aduc\u00eendu-v\u0103 aminte de fru muse\u0163a c\u00eempiilor \u015fi de rodnicia viilor. 13Pe p\u0103m\u00eentul poporului meu cresc spini \u015fi m\u0103r\u0103cini, chiar \u015fi \u00een toate casele de pl\u0103cere ale cet\u0103\u0163ii celei vesele. 14Casa \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 este p\u0103r\u0103sit\u0103, cetatea g\u0103l\u0103gioas\u0103 este l\u0103sat\u0103; dealul \u015fi turnul vor sluji pe vecie ca pe\u015fteri; m\u0103garii s\u0103lbatici se vor juca \u00een ele, \u015fi turmele vor pa\u015fte, 15p\u00een\u0103 c\u00eend se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface \u00een p\u0103m\u00eent, \u015fi pom\u0103tul va fi privit ca o p\u0103dure (Is. 32:11-15, s.n.).","1Pustia \u015fi \u0163ara f\u0103r\u0103 ap\u0103 se vor bucura; pustietatea se va veseli, \u015fi va \u00eenflori ca trandafirul; 2se va acoperi cu flori, \u015fi va s\u0103ri de bucurie, cu c\u00eentece de veselie \u015fi strig\u0103te de biruin\u0163\u0103, c\u0103ci i se va da slava Libanului, str\u0103lucirea Carmelului \u015fi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, m\u0103re\u0163ia Dumnezeului nostru (Is. 35:1-2). 2A\u015fa vorbe\u015fte Domnul, care te-a f\u0103cut \u015fi \u00eentocmit, \u015fi care de la na\u015fterea ta este sprijinul t\u0103u: \u201eNu te teme de nimic, robul Meu Iacov, Israelul Meu, pe care l-am ales. 3C\u0103ci voi turna ape peste p\u0103m\u00eentul \u00eensetat \u015fi r\u00eeuri pe p\u0103m\u00eentul uscat; voi turna Duhul Meu peste s\u0103m\u00een\u0163a ta, \u015fi binecuv\u00eentarea Mea peste odraslele tale, 4\u015fi vor r\u0103s\u0103ri ca firele de iarb\u0103 \u00eentre ape, ca s\u0103lciile l\u00eeng\u0103 p\u00eeraiele de ap\u0103. 5Unul va zice: \u00abEu s\u00eent al Domnului!\u00bb Altul se va numi cu numele lui Iacov; iar altul va scrie cu m\u00eena lui: \u00abAl Domnului s\u00eent!\u00bb \u015ei va fi cinstit cu numele lui Israel\u201d (Is. 44:2-5). Locul ispitirii Domnului Isus \u2014 Pustia Iudeii \u2014 sugera starea p\u0103m\u00eentului \u015fi a locuitorilor lui. Dup\u0103 c\u00eeteva milenii de st\u0103p\u00eenire demonic\u0103, nu numai inimile oamenilor, ci \u015fi o bun\u0103 parte din universul material se transformaser\u0103 \u00eentr-un \u201epustiu\u201d. Totul gemea sub ap\u0103sarea Celui R\u0103u, dup\u0103 cum afirm\u0103 Pavel \u00een Romani: 19De asemenea, \u015fi firea a\u015fteapt\u0103 cu o dorin\u0163\u0103 \u00eenfocat\u0103 descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20C\u0103ci firea a fost supus\u0103 de\u015fert\u0103ciunii \u2014 nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o \u2014 cu n\u0103dejdea \u00eens\u0103, 21c\u0103 \u015fi ea va fi izb\u0103vit\u0103 din robia stric\u0103ciunii, ca s\u0103 aib\u0103 parte de slobozenia slavei copiilor lui Du mnezeu. 22Dar \u015ftim c\u0103 p\u00een\u0103 \u00een ziua de azi, toat\u0103 firea suspin\u0103 \u015fi sufere durerile na\u015fterii. 23\u015ei nu numai ea, dar \u015fi noi, cari avem cele dint\u00eei roade ale Duhului, suspin\u0103m \u00een noi, \u015fi a\u015ftept\u0103m \u00eenfierea, adic\u0103 r\u0103scump\u0103rarea trupului nostru (Rom. 8:19-23). Descinderea lui Isus pe planeta noastr\u0103 are ca scop r\u0103scump\u0103rarea acesteia din m\u00eeinile Satanei. Toate \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile lumii \u015fi str\u0103lucirea lor se vor supune \u00eentr-o zi lui Hristos. Mai mult, \u00eentr-o zi, va fi un Cer nou \u015fi un P\u0103m\u00eent nou. Dar aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie va fi c\u00ee\u015ftigat\u0103 nu prin \u00eenchinarea lui Isus Hristos \u00eenaintea Satanei, ci prin legarea \u015fi prin aruncarea lui Satan \u00een iazul de foc \u015fi de pucioas\u0103. Or, tocmai lucrul acesta \u00eencerca s\u0103-l evite acesta prin confruntarea \u015fi ispitirea lui Isus Hristos \u00een Pustia Iudeii. La aceast\u0103 propunere neobr\u0103zat\u0103, Isus \u00eei r\u0103spunde diavolului, a\u015fa cum se \u015fi cuvenea: \u201ePleac\u0103 Satano\u2026 C\u0103ci este scris: \u00abDomnului, Dumnezeului t\u0103u s\u0103 te \u00eenchini \u015fi numai Lui s\u0103-I sluje\u015fti.\u00bb Atunci diavolul L-a l\u0103sat\u201d \u2014 spune Matei. \u201e\u015ei deodat\u0103 au venit la Isus ni\u015fte \u00eengeri, \u015fi au \u00eenceput s\u0103-I slujeasc\u0103\u201d (Mat. 4:10-11). Este cel pu\u0163in c iudat acest final. Unde fuseser\u0103 \u00eengerii p\u00een\u0103 acum? De ce t\u0103cuse cerul? Oare nu tocmai pentru c\u0103 Isus fusese \u201edus de Duhul \u00een pustie, ca s\u0103 fie ispitit de diavolul\u201d (4:1)? Ispitirea era parte din planul lui Dumnezeu despre care \u00eei vorbise Isus lui Ioan, atunci c\u00eend acesta \u00eencerca s\u0103-L \u00eempiedice s\u0103 Se boteze: \u201eLas\u0103-M\u0103 acum, c\u0103ci a\u015fa se cade s\u0103 \u00eemplinim tot ce trebuie \u00eemplinit\u201d (3:15, s.n.). Dup\u0103 identificarea cu poporul S\u0103u \u00een apa botezului spre poc\u0103in\u0163\u0103, Isus a continuat","identificarea Sa cu omul, reedit\u00eend ispitirea edenic\u0103, \u00een condi\u0163ii mult mai dezavantajoase dec\u00eet cele pe care le avusese primul Adam. De data aceasta, El, al doilea Adam, era str\u0103inul aflat pe teritoriile st\u0103p\u00eenite de diavolul, iar ispitirea nu a avut loc \u00een contextul de osp\u0103\u0163 al unei gr\u0103dini, ci \u00een contextul unui post negru, din care Isus a ie\u015fit vl\u0103guit \u015fi fl\u0103m\u00eend. Ca \u015fi primul Adam, \u015fi Isus a trebuit s\u0103-\u015ei apere \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi lucrarea. Trebuia s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 este at\u00eet Fiul lui David, c\u00eet \u015fi Fiul lui Avraam, at\u00eet \u00cemp\u0103ratul, Beneficiarul de drept al \u00eentregii mo\u015fteniri a lui Dumnezeu, c\u00eet \u015fi \u00cemp\u0103r\u0163itorul de drept al acestei mo\u015fteniri. Deci \u00eengerii nu puteau interveni p\u00een\u0103 c\u00eend duelul nu s-a terminat, dovedindu-L biruitor pe Isus Hristos. \u00cen timp ce \u00een cazul primului Adam \u00eengerii au trebuit s\u0103-l scoat\u0103 din Gr\u0103dina Edenului, \u00een cazul Celui de-al doilea Adam, ei au venit ca s\u0103-I slujeasc\u0103. 4:12-17 Isus a venit s\u0103 locuiasc\u0103 la Capernaum, ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 Scriptura Contempl\u00eend tablourile de p\u00een\u0103 acum, am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu \u00cemp\u0103ratul, am v\u0103zut \u00eempotrivirile care L-au asaltat \u00eenc\u0103 din clipa venirii Lui printre noi, iar acum ne preg\u0103tim s\u0103 descifr\u0103m strategia lucr\u0103rii Lui. \u00cen tabloul precedent, Domnul Isus a trebuit s\u0103 dovedeasc\u0103 adev\u0103rul celor spuse despre El de glasul din ceruri: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d (3:17). A trebuit s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 este, pe de o parte, Fiul lui Dumnezeu \u2014 \u00een termenii Leg\u0103m\u00eentului davidic, Odrasla lui David, prin care se va continua desf\u0103\u015furarea planului lui Dumnezeu \u2014 iar pe de alt\u0103 parte, Fiul lui Avraam, adic\u0103, Mesia, care va aduce m\u00eentuirea pentru poporul S\u0103u \u015fi care va \u00eemp\u0103r\u0163i m\u00eentuirea tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului. El a f\u0103cut dovada acestor lucruri, prin felul \u00een care, pe de o parte, a pus rela\u0163ia cu Dumnezeu mai presus de orice, iar pe de alt\u0103 parte, a \u015ftiut s\u0103 resping\u0103 ofertele diavolului \u00een alegerea strategiei lucr\u0103rii Lui. Acum, ceea ce s-a dovedit \u00een \u00eencle\u015ftarea cu Satana, trebuia scos \u015fi pus \u00een nego\u0163. Tabloul de fa\u0163\u0103 afirm\u0103 c\u0103, pentru \u00eenceput, Isus pare s\u0103 preia lucrarea \u00eentrerupt\u0103 a lui Ioan Botez\u0103torul, duc\u00eend mai departe propov\u0103duirea acestuia: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape\u201d (4:17), ca \u015fi cum ar fi dorit s\u0103 fac\u0103 auzit acest mesaj \u015fi \u00een Galileea, unde Ioan nu ajunsese. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, conform profe\u0163iilor vechi testamentale, m\u00eentuirea lui Dumnezeu \u015f i a\u015fezarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui erau condi\u0163ionate de poc\u0103in\u0163a poporului S\u0103u. Acesta este motivul pentru care Isus \u00censu\u015fi \u00ce\u015fi \u00eencepe lucrarea cu acela\u015fi mesaj cu care venise Ioan \u00een \u0163inuturile Iudeii. Dar accentul \u00een acest tablou cade nu at\u00eet pe aceast\u0103 propov\u0103duire a lui Isus, c\u00eet pe faptul c\u0103 prin mutarea lui Isus din Nazaret \u00een Capernaum s-a \u00eemplinit profe\u0163ia din Isaia 9:1-2. 12C\u00eend a auzit Isus c\u0103 Ioan fusese \u00eenchis, a plecat \u00een Galilea. 13A p\u0103r\u0103sit Nazaretul, \u015fi a venit de a locuit \u00een Capernaum, l\u00eeng\u0103 mare, \u00een \u0163inutul lui Zabulon \u015fi Neftali, 14ca s\u0103 se","\u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: 15\u201e\u0162ara lui Zabulon \u015fi \u0163ara lui Neftali, \u00eenspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor, 16Norodul acesta, care z\u0103cea \u00een \u00eentunerec, a v\u0103zut o mare lu min\u0103; \u015fi peste cei ce z\u0103ceau \u00een \u0163inutul \u015fi \u00een u mbra mor\u0163ii, a r\u0103s\u0103rit lumina.\u201d 17De atunci \u00eencolo, Isus a \u00eenceput s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103, \u015fi s\u0103 zic\u0103: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape\u201d (Mat. 4:12-17). Afar\u0103 de primul \u015fi ultimul dintre versetele din care este alc\u0103tuit tabloul de fa\u0163\u0103, toate celelalte s\u00eent focalizate pe sublinierea leg\u0103turii cu profe\u0163ia din Isaia. Matei 4:13-16 Isaia 9:1-2 13A p\u0103r\u0103sit Nazaretul, \u015fi a venit de a locuit \u00een 1Totu\u015f \u00eentunerecul nu va \u00eemp\u0103r\u0103\u0163i vecinic pe Capernaum, l\u00eeng\u0103 mare, \u00een \u0163inutul lui Zabulon p\u0103m\u00eentul \u00een care acum este necaz. Dup\u0103 cum \u015fi Neftali, 14ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese \u00een vremurile trecute a acoperit cu ocar\u0103 \u0163ara vestit prin proorocul Isaia, care zice: 15\u201e\u0162ara lui Zabulon \u015fi \u0163ara lui Neftali, \u00een vremurile lui Zabulon \u015fi \u0163ara lui Neftali, \u00eenspre mare, viitoare va acoperi cu slav\u0103 \u0163inutul de l\u00eeng\u0103 dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor, mare, \u0163ara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 16Norodul acesta, care z\u0103cea \u00een \u00eentunerec, a v\u0103zut o mare lumin\u0103; \u015fi peste cei ce z\u0103ceau \u00een 2Poporul, care umbla \u00een \u00eentunerec, vede o \u0163inutul \u015fi \u00een umbra mor\u0163ii, a r\u0103s\u0103rit lumina\u201d mare lumin\u0103; peste cei ce locuiau \u00een \u0163ara (M at. 4:15-16). umbrei mor\u0163ii r\u0103sare o lumin\u0103 (Is. 9:1-2). Dup\u0103 cum am amintit deja, Matei nu se leag\u0103 doar de slova Scripturii, ci de mesajul \u00eentregului context din care a ales s\u0103 aminteasc\u0103 slova. Evanghelistul nu prive\u015fte via\u0163a Domnului Isus pentru ca apoi, la \u00eent\u00eemplare, s\u0103 fac\u0103 potriveli \u00eentre diferitele evenimente \u015fi eventuale texte din Vechiul Testament, ale c\u0103ror cuvinte ar p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 vag\u0103 cu evenimentul narat. De exemplu, Capernaumul era o cetate care, dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea teritorial\u0103 vechi testamental\u0103, f\u0103cea parte din \u0163inutul lui Neftali. \u0162inutul lui Zabulon se \u00eentindea spre sud-est de \u0163inutul lui Neftali \u015fi cuprindea \u00een el localitatea care \u00een perioada nou testamental\u0103 se va numi Nazaret. Isus \u015ei-a tr\u0103it primii treizeci de ani de via\u0163\u0103 \u00een Nazaret, dup\u0103 care S-a mutat la Capernaum. O bun\u0103 parte din lucrarea Sa a fost f\u0103cut\u0103 \u00een \u0163inuturile de prin \u00eemprejurimile M\u0103rii Galileii, deci \u00een \u0163inuturile lui Zabulon \u015f i Neftali, \u00eemplinindu-se astfel profe\u0163ia din Isaia. Dar ce spune de fapt aceast\u0103 profe\u0163ie? Materialul din cartea Isaia este organizat \u00een c\u00eeteva \u201ecercuri concentrice\u201d de text (1:1-9; cap. 1-6; cap. 1-39 \u015fi cap. 1-66).116 Primele \u015fase capitole constituie un fel de rezumat al c\u0103r\u0163ii, \u00eencheindu-se cu chemarea lui Isaia \u00een slujb\u0103. Capitolele 7-39 formeaz\u0103 culoarul istoric al c\u0103r\u0163ii, iar capitolele 40-66, culoarul profetic. Culoarul istoric este format din profe\u0163ii legate de via\u0163a \u00eemp\u0103ra\u0163ilor lui Iuda: Ahaz (7-14) \u015fi Ezechia (15-39). Textul care ne intereseaz\u0103 (9:1-5) se afl\u0103 pe culoarul istoric, \u00een por\u0163iunea care se ocup\u0103 de via\u0163a \u00eemp\u0103ratului Ahaz. Atunci c\u00eend t\u00een\u0103rul Ahaz, speriat de atacul Regatului de Nord \u015fi al Siriei c\u0103uta solu\u0163ia supravie\u0163uirii, profetul 116 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, N\u0103dejde \u00een \u00eentuneric, vol. I, p. 35.","Isaia i-a ie\u015f it \u00een cale \u201ela cap\u0103tul canalului de ap\u0103 al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul n\u0103lbitorului\u201d (Is. 7:3) \u015fi i-a promis ajutorul Domnului, oferindu-i posibilitatea de a cere un semn de la Domnul. Ahaz, care luase deja decizia s\u0103-i cear\u0103 ajutor Asiriei, nu Domnului, i-a r\u0103spuns lui Isaia cu f\u0103\u0163\u0103rnicie: \u201eNu vreau s\u0103 cer nimic, ca s\u0103 nu ispitesc pe Domnul\u201d (Is. 7:12). M\u00eenios, Isaia \u00eei r\u0103spunde: 13Asculta\u0163i totu\u015f, casa lui David! Nu v\u0103 ajunge oare s\u0103 obosi\u0163i r\u0103bdarea oamenilor, de mai obosi\u0163i \u015fi pe a Du mnezeului meu? 14De aceea Domnul \u00censu\u015f v\u0103 va da un semn: Iat\u0103, fecioara va r\u0103m\u00eenea \u00eens\u0103rcinat\u0103, va na\u015fte un fiu, \u015fi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi). 15El va m\u00eenca sm\u00eent\u00een\u0103 \u015fi miere, p\u00een\u0103 va \u015fti s\u0103 lepede r\u0103ul \u015fi s\u0103 aleag\u0103 binele. 16Dar \u00eenainte ca s\u0103 \u015ftie copilul s\u0103 lepede r\u0103ul, \u015fi s\u0103 aleag\u0103 binele, \u0163ara de ai c\u0103rei doi \u00eemp\u0103ra\u0163i te temi tu, va fi pustiit\u0103. 17Domnul va aduce peste tine, peste poporul t\u0103u \u015fi peste casa tat\u0103lui t\u0103u, zile cu m n-au mai fost niciodat\u0103, din ziua c\u00eend s-a desp\u0103r\u0163it Efraim de Iuda (adic\u0103 pe \u00eemp\u0103ratul Asiriei). 18\u00cen ziua aceea, Domnul va \u015fuiera mu\u015ftelor, de la cap\u0103tul r\u00eeurilor Egiptului, \u015fi albinelor din \u0163ara Asiriei; 19ele vor veni, \u015fi se vor a\u015feza toate \u00een v\u00eelcelele pustii, \u015fi \u00een cr\u0103p\u0103turile st\u00eencilor, pe toate stufi\u015furile, \u015fi pe toate ima\u015furile. 20\u00cen ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de R\u00eeu, \u015fi anume cu \u00eemp\u0103ratul Asiriei, capul \u015fi p\u0103rul de pe picioare; ba va rade chiar \u015fi barba (Is. 7:13-20). Dup\u0103 cum am v\u0103zut, una din tehnicile profetice de care uzeaz\u0103 Isaia este suprapunerea de imagini sau perspective profetice. \u00cen spatele pruncului lui Isaia (7:14-8:3) exista un alt PRUNC. Este adev\u0103rat c\u0103 Isaia \u00eencepe prin a vorbi despre un prunc p\u0103m\u00eentesc \u2014 despre propriul s\u0103u prunc, Maher-\u015ealal-Ha\u015f-Baz (8:3) \u2014 dar alunec\u0103 spre z\u0103rile mesianice, schimb\u00eend imaginea pruncului s\u0103u cu un alt PRUNC, dup\u0103 cum vom vedea \u00een 9:6-7. Textul nostru (9:1-2) se afl\u0103 \u00een acest context \u015fi are tocmai rolul de a face trecerea de la contextul istoric imediat la contextul mesianic al Celui de-al doilea Prunc. \u00centreaga via\u0163\u0103 a lui Ahaz a fost un e\u015fec. Resping\u00eend ajutorul oferit de Domnul \u015f i alerg\u00eend dup\u0103 ajutorul Asiriei, acesta termin\u0103 prin a-\u015fi vedea \u0163ara pustiit\u0103 de asirieni, prin a se lep\u0103da de Domnul, prin a schimba altarul din Casa Domnului \u015fi prin a \u00eenchide p\u00een\u0103 la urm\u0103 por\u0163ile acesteia. Profe\u0163ia din Isaia 9 vine tocmai \u00een acest context de \u00eentuneric spiritual total: 18Iat\u0103, eu \u015fi copiii pe cari mi i-a dat Domnul, s\u00eentem ni\u015fte semne \u015fi ni\u015fte minuni \u00een Israel, din partea Domnului o\u015ftirilor, care locuie\u015fte pe muntele Sionului. 19Dac\u0103 vi se zice \u00eens\u0103: \u201e\u00centreba\u0163i pe cei ce cheam\u0103 mor\u0163ii \u015fi pe cei ce spun viitorul, cari \u015foptesc \u015fi bolborosesc\u201d, r\u0103spunde\u0163i: \u201eNu va \u00eentreba oare un popor pe Dumnezeul s\u0103u? Va \u00eentreba el pe cei mor\u0163i pentru cei vii? 20La Lege \u015fi la m\u0103rturie!\u201d C\u0103ci dac\u0103 nu vor vorbi a\u015fa, nu vor mai r\u0103s\u0103ri zorile pentru poporul acesta. 21El va pribegi prin \u0163ar\u0103, ap\u0103sat \u015fi fl\u0103m\u00eend, \u015fi, c\u00eend \u00eei va fi foame, se va m\u00eenia, \u015fi va huli pe \u00cemp\u0103ratul \u015fi Dumnezeul lui, apoi fie c\u0103 va ridica ochii \u00een sus, 22fie c\u0103 se va uita spre p\u0103m\u00eent, iat\u0103, nu va fi dec\u00eet necaz, negur\u0103, nevoie neagr\u0103, \u015fi se va vedea izgonit \u00een \u00eentunerec bezn\u0103 (Is. 8:18-22).","1Totu\u015f \u00eentunerecul nu va \u00eemp\u0103r\u0103\u0163i vecinic pe p\u0103m\u00eentul \u00een care acum este necaz. Dup\u0103 cum \u00een vremurile trecute a acoperit cu ocar\u0103 \u0163ara lui Zabulon \u015fi \u0163ara lui Neftali, \u00een vremurile viitoare va acoperi cu slav\u0103 \u0163inutul de l\u00eeng\u0103 mare, \u0163ara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2Poporul, care umbla \u00een \u00eentunerec, vede o mare lumin\u0103; peste cei ce locuiau \u00een \u0163ara umbrei mor\u0163ii r\u0103sare o lumin\u0103. 3Tu \u00eenmul\u0163e\u015fti poporul, \u00eei dai mari bucurii; \u015fi el se bucur\u0103 \u00eenaintea Ta, cum se bucur\u0103 la seceri\u015f, cum se vesele\u015fte la \u00eemp\u0103r\u0163irea pr\u0103zii. 4C\u0103ci jugul care ap\u0103sa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sf\u0103r\u00eemat, ca \u00een ziua lui Madian. 5C\u0103ci orice \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte purtat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fala luptei, \u015fi orice hain\u0103 de r\u0103zboi t\u0103v\u0103lit\u0103 \u00een s\u00eenge, vor fi aruncate \u00een flac\u0103ri, ca s\u0103 fie arse de foc. 6C\u0103ci un Copil ni s-a n\u0103scut, un Fiu ni s-a dat, \u015fi domnia va fi pe um\u0103rul Lui; \u00cel vor numi: \u201eM inunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, P\u0103rintele veciniciilor, Do mn al p\u0103cii\u201d. 7El va face ca domnia Lui s\u0103 creasc\u0103, \u015fi o pace f\u0103r\u0103 sf\u00eer\u015fit va da scaunului de domnie al lui David \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui, o va \u00eent\u0103ri \u015fi o va sprijini prin judecat\u0103 \u015fi neprih\u0103nire, de acum \u015fi-n veci de veci: iat\u0103 ce va face r\u00eevna Domnului o\u015ftirilor (Is. 9:1-7). Pornind de la vremea de apostazie \u015fi \u00eentuneric spiritual a lui Ahaz, profetul \u00eencepe s\u0103 colinde vremurile viitoare \u00een c\u0103utarea rezolv\u0103rii acestei situa\u0163ii. Este adev\u0103rat c\u0103 pe parcursul istoriei viitoare vor mai fi cel pu\u0163in doi prunci care vor face s\u0103 se lumineze pu\u0163in cerul deasupra lui Iuda \u2014 Ezechia \u015fi Iosia \u2014 dar norii negri ai neascult\u0103rii vor \u00een\u0103bu\u015fi repede \u00eencercarea timid\u0103 a acestora de a aduce poporul \u00eenapoi la Dumnezeu. Bezna se va l\u0103sa peste toat\u0103 \u0163ara, arunc\u00eend pe Iuda \u00een Robia Babilonian\u0103, iar apoi \u00een scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor din perioada intertestamental\u0103. Singura lumin\u0103 adev\u0103rat\u0103 pe care o vede profetul Isaia este legat\u0103 de Cel de-al doilea Copil, de Acela pe al C\u0103rui um\u0103r va fi a\u015fezat\u0103 domnia \u015f i Care va fi numit \u201eMinunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, P\u0103rintele veciniciilor, Domn al p\u0103cii\u201d. Pe Acesta \u00cel anun\u0163\u0103 versetele 1 \u015fi 2 din Isaia 9. Dar prin ele, se profe\u0163e\u015fte nu numai venirea Lui, ci \u015fi locul \u00een care lumina prezen\u0163ei Lui va \u00eencepe s\u0103 str\u0103luceasc\u0103: \u0163ara lui Zabulon (teritoriu pe care se afla Nazaretul) \u015fi \u0163ara lui Neftali (teritoriu pe care se afla Capernaumul, precum \u015fi toat\u0103 jum\u0103tatea de vest a M\u0103rii Galileii). Deci, at\u00eeta vreme c\u00eet Domnul Isus a r\u0103mas \u00een Nazaret, profe\u0163ia din Isaia 9:1-2 nu era \u00eemplinit\u0103. Dar atunci c\u00eend El \u201ea p\u0103r\u0103sit Nazaretul, \u015fi a venit de a locuit \u00een Capernaum, l\u00eeng\u0103 mare\u201d (Mat. 4:13), Matei a putut spune c\u0103 profe\u0163ia lui Isaia s-a \u00eemplinit \u00eentocmai. De ce anume se vorbea oarecum \u00een termeni peiorativi despre norodul din Zabulon \u015fi Neftali, respectiv despre Nazaret \u015fi Galileea am v\u0103zut mai sus. S\u0103 ne aducem aminte de remarca lui Natanael: \u201ePoate ie\u015fi ceva bun din Nazaret?\u201d (Ioan 1:46). Mutarea lui Isus la Nazaret a \u00eemplinit profe\u0163iile care \u00cei preziceau lui Mesia o origine umil\u0103. Dar concentrarea lucr\u0103rii Lui \u00een Galileea era o \u00eemplinire a unui adev\u0103r pe care Domnul Isus avea s\u0103-l rosteasc\u0103 mai t\u00eerziu \u00een fa\u0163a m\u00eendrilor iudei, \u015fi mai ales \u00een fa\u0163a fariseilor, a c\u0103rturarilor, a preo\u0163ilor \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Legii: \u201eNu cei s\u0103n\u0103to\u015fi","au trebuin\u0163\u0103 de doftor, ci cei bolnavi\u2026 C\u0103ci n-am venit s\u0103 chem la poc\u0103in\u0163\u0103 pe cei neprih\u0103ni\u0163i, ci pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi\u201d (Mat. 9:12-13). De aceea \u015ei-a \u00eenceput Isus propov\u0103duirea tocmai \u00een Galileea, \u00eentre cei care, \u00eentr-adev\u0103r, z\u0103ceau \u00een \u00eentuneric, dar cel pu\u0163in nu ascundeau lucrul acesta sub masca f\u0103\u0163\u0103rniciei, ca fra\u0163ii lor din Iudeea \u015fi din Ierusalim. 4:18-22 Veni\u0163i dup\u0103 Mine, \u015fi v\u0103 voi face pescari de oameni! \u00cen tabloul precedent (4:12-17), a \u00eenceput s\u0103 se contureze strategia lucr\u0103rii Domnului Isus. El nu \u015ei-a \u00eenceput lucrarea \u00een Ierusalim sau \u00een Iudeea, ci \u00een \u0163inuturile \u00eentunecate ale Galileii, \u00eentre aceia care nu ascundeau faptul c\u0103 au trebuin\u0163\u0103 de doctor \u015fi c\u0103 s\u00eent p\u0103c\u0103to\u015fi. Dar \u00een botez, Isus Se identificase cu \u00eentregul popor, iar ispitirea din pustia Iudeii l\u0103rgise cercul identific\u0103rii Lui cu omul la toat\u0103 lumea. Deci misiunea \u015fi lucrarea Lui trebuia s\u0103 vizeze marginile p\u0103m\u00eentului. Aceast\u0103 lucrare urma s\u0103 se extind\u0103 mult dincolo de limitele pe care Isus avea s\u0103 le ating\u0103, at\u00eet \u00een timp, c\u00eet \u015fi \u00een spa\u0163iu. Tocmai de aceea, \u00een tabloul de fa\u0163\u0103, se a\u015faz\u0103 baza strategiei Lui, care va face ca Evanghelia s\u0103 ajung\u0103 p\u00een\u0103 la marginile p\u0103m\u00eentului, \u015fi, astfel, leg\u0103m\u00eentul pe care Dumnezeu l-a \u00eencheiat cu Avraam, 117 jur\u0103m\u00eentul pe care l-a f\u0103cut \u00een auzul acestuia pe Muntele Moria118 s\u0103 fie \u00eemplinit. 18Pe c\u00eend trecea pe l\u00eeng\u0103 marea Galileii, Isus a v\u0103zut doi fra\u0163i: pe Simon, zis Petru, \u015fi pe fratele s\u0103u Andrei, cari aruncau o mreaj\u0103 \u00een mare; c\u0103ci erau pescari. 19El le-a zis: \u201eVeni\u0163i dup\u0103 Mine, \u015fi v\u0103 voi face pescari de oameni\u201d. 20\u00cendat\u0103, ei au l\u0103sat mrejile, \u015fi au mers dup\u0103 El. 21Deacolo a mers mai departe, \u015fi a v\u0103zut pe al\u0163i doi fra\u0163i: pe Iacov, fiul lui Zebedei, \u015fi pe Ioan, fratele lui, cari erau \u00eentr-o corabie cu tat\u0103l lor Zebedei, \u015fi \u00ee\u015fi c\u00eerpeau mrejile. El i-a chemat. 22\u015ei \u00eendat\u0103, ei au l\u0103sat corabia \u015fi pe tat\u0103l lor, \u015fi au mers dup\u0103 El (Mat. 4:18-22). Promisiunea f\u0103cut\u0103 lui Avraam \u2014 \u201eToate neamurile p\u0103m\u00eentului vor fi binecuv\u00eentate \u00een s\u0103m\u00een\u0163a ta\u201d (Gen. 22:18) \u2014 urma s\u0103 se materializeze prin lucrarea Fiului lui David \u2014 Hristosul lui Dumnezeu \u2014 \u015fi a Bisericii Lui. Acesta a fost scopul chem\u0103rii primilor ucenici (Mat. 4:19) \u015f i acesta a fost scopul trimiterii lor s\u0103 fac\u0103 ucenici din toate neamurile (28:18-20). Ca s\u0103 avem o imagine mai complet\u0103 asupra a ceea ce Isus avea \u00een minte atunci c\u00eend i-a chemat pe ucenici ca s\u0103-L urmeze \u015fi c\u00eend le-a \u00eencredin\u0163at Marea \u00cens\u0103rcinare, ar fi, poate, bine s\u0103 privim la tabloul final, pe care-l g\u0103sim \u00een Apocalipsa. \u00cen viziunea sa, Ioan este r\u0103pit la cer \u015fi dus \u00een sala tronului lui Dumnezeu. Spre surprinderea lui, \u00een fa\u0163a tronului el vede o gloat\u0103 mare de oameni \u201edin orice neam, din orice semin\u0163ie, din orice norod \u015fi de orice limb\u0103\u201d (Apoc. 7:9): 117 Vezi Genesa 12:1-3. 118 Vezi Genesa 22:16-18.","9Dup\u0103 aceea \u2014 spune el \u2014 m-am uitat, \u015fi iat\u0103 c\u0103 era o mare gloat\u0103, pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice semin\u0163ie, din orice norod \u015fi de orice limb\u0103, care st\u0103tea \u00een picioare \u00eenaintea scaunului de domnie \u015fi \u00eenaintea Mielului, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine albe, cu ramuri de finic \u00een m\u00eeni; 10\u015fi strigau cu glas tare, \u015fi ziceau: \u201eM\u00eentuirea este a Dumnezeului nostru, care \u015fade pe scaunul de domnie, \u015fi a Mielului!\u201d 11\u015ei to\u0163i \u00eengerii st\u0103teau \u00eemprejurul scaunului de domnie, \u00eemprejurul b\u0103tr\u00eenilor \u015fi \u00eemprejurul celor patru f\u0103pturi vii. \u015ei s-au aruncat cu fe\u0163ele la p\u0103m\u00eent \u00een fa\u0163a scaunului de domnie, \u015fi s-au \u00eenchinat lui Dumnezeu, 12\u015fi au zis: \u201eAmin\u201d. \u201eA Dumnezeului nostru, s\u0103 fie lauda, slava, \u00een\u0163elepciunea, mul\u0163\u0103mirile, cinstea, puterea \u015fi t\u0103ria, \u00een vecii vecilor! Amin.\u201d 13\u015ei unul din b\u0103tr\u00eeni a luat cuv\u00eentul, \u015fi mi-a zis: \u201eAce\u015ftia, cari s\u00eent \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine albe, cine s\u00eent oare? \u015ei de unde au venit?\u201d 14\u201eDoamne\u201d, i-am r\u0103spuns eu, \u201eTu \u015ftii!\u201d \u015ei el mi-a zis: \u201eAce\u015ftia vin din necazul cel mare; ei \u015fi-au sp\u0103lat hainele, \u015fi le-au albit \u00een s\u00eengele Mielului. 15Pentru aceasta stau ei \u00eenaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, \u015fi-I slujesc zi \u015fi noapte \u00een Templul Lui. Cel ce \u015fade pe scaunul de domnie, \u00ce\u015fi va \u00eentinde peste ei cortul Lui. 16Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo alt\u0103 ar\u015fi\u0163\u0103. 17C\u0103ci Mielul, care st\u0103 \u00een mijlocul scaunului de domnie, va fi P\u0103storul lor, \u00eei va duce la izvoarele apelor vie\u0163ii, \u015fi Dumnezeu va \u015fterge orice lacrim\u0103 d in ochii lor\u201d (Apoc. 7:9-17). \u00centrebarea unuia dintre cei dou\u0103zeci \u015fi patru de b\u0103tr\u00eeni \u2014 \u201eAce\u015ftia, cari s\u00eent \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine albe, cine s\u00eent oare? \u015ei de unde au venit?\u201d (13) \u2014 a avut menirea s\u0103 arunce o lumin\u0103 pe tot ceea ce a rodit, pe de o parte, lucrarea Domnului Isus s\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 pe Cruce, iar pe de alt\u0103 parte, lucrarea Lui de-a lungul veacurilor prin urma\u015fii S\u0103i: \u201eAce\u015ftia vin din necazul cel mare; ei \u015f i-au sp\u0103lat hainele, \u015fi le-au albit \u00een s\u00eengele Mielului. Pentru aceasta stau ei \u00eenaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, \u015fi-I slujesc zi \u015fi noapte \u00een Templul Lui\u201d (14-15). Oare \u00een fa\u0163a acestei scene care-i t\u0103ia, probabil, r\u0103suflarea, \u015fi-o fi adus, oare, aminte Ioan de acea prim\u0103 chemare a Domnului Isus de pe malul M\u0103rii Galileii, \u00een urma c\u0103reia el \u015fi fratele s\u0103u Iacov \u201eau l\u0103sat corabia \u015fi pe tat\u0103l lor, \u015fi au mers dup\u0103 El\u201d (Mat. 4:22), al\u0103tur\u00eendu-li-se lui Petru \u015fi Andrei? O fi realizat Ioan c\u0103, de fapt, aceast\u0103 realitate pe care o contempla el \u00een sala tronului lui Dumnezeu o avea Isus \u00een minte atunci c\u00eend i-a chemat ca s\u0103-i fac\u0103 pescari de oameni? Abia de aici, din sala tronului lui Dumnezeu, poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 pe deplin perspectiva celor c\u00eeteva cuvinte pe care Matei le a\u015faz\u0103 \u00een evanghelia sa ca s\u0103 creioneze strategia pe care a ales-o Isus pentru a\u015fezarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui.","4:23-25 Isus propov\u0103duia Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi t\u0103m\u0103duia orice boal\u0103 23Isus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod. 24I s-a dus vestea \u00een toat\u0103 Siria; \u015fi aduceau la El pe to\u0163i cei ce sufereau de felurite boale \u015fi chinuri: pe cei \u00eendr\u0103ci\u0163i, pe cei lunatici \u015fi pe cei sl\u0103b\u0103nogi; \u015fi El \u00eei vindeca. 25Dup\u0103 El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea \u015fi de dincolo de Iordan (Mat. 4:23-25). Atunci c\u00eend Ioan botezase \u00een Iordan, aten\u0163iei \u00eentregului Iuda era focalizat\u0103 pe lucrarea acestuia. Acum \u00eens\u0103, dup\u0103 ce Ioan a fost \u00eenchis \u015fi dup\u0103 ce Isus \u015ei-a \u00eenceput lucrarea \u00een Galileea, Isus \u015fi lucrarea Lui au devenit punctul focal al interesului religios al \u00eentregii \u0163\u0103ri: \u201eDup\u0103 El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea \u015fi de dincolo de Iordan\u201d (25). Lucrul acesta s-a \u00eent\u00eemplat deoarece \u201eI s-a dus vestea \u00een toat\u0103 Siria; \u015fi aduceau la El pe to\u0163i cei ce sufereau de felurite boale \u015f i chinuri: pe cei \u00eendr\u0103ci\u0163i, pe cei lunatici \u015f i pe cei sl\u0103b\u0103nogi; \u015fi El \u00eei vindeca\u201d (24), \u00een urma faptului c\u0103 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een s inagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod\u201d (23). Din cele trei versete care alc\u0103tuiesc tabloul de fa\u0163\u0103 (23-25), este bine s\u0103-l re\u0163inem pe primul, deoarece \u00een acest verset este creionat\u0103 lucrarea Domnului Isus. El \u015ei-a \u00eenceput lucrarea chem\u00eend oamenii la poc\u0103in\u0163\u0103, pentru c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor era aproape. Atunci c\u00eend Ioan rostea aceste cuvinte, el ar\u0103ta spre Acela care \u00eentrupa \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent: spre Domnul Isus. Dar acum c\u0103 \u00centruparea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei a pornit s\u0103 str\u0103bat\u0103 toat\u0103 Galileea, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se oferea prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, evanghelia \u015fi lucr\u0103rile Domnului Isus. Acest verset \u00eel vom reg\u0103si repetat aproape identic \u00een 9:35, \u00eenainte ca Domnul Isus s\u0103-\u015ei trimit\u0103 ucenicii s\u0103 fac\u0103 ceea ce L-au v\u0103zut f\u0103c\u00eend pe El, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-ar putea ca Matei s\u0103 fi acordat acestui verset o valoare deosebit\u0103, prin care a marcat at\u00eet con\u0163inutul, c\u00eet \u015fi parte din structura evangheliei lui. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, care a cobor\u00eet pe p\u0103m\u00eent, se manifesta prin aceste dou\u0103 aspecte ale lucr\u0103rii Domnului Isus. Pe de o parte, El prezenta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi Evanghelia Sa \u2014 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d (23a, s.n.) \u2014 iar pe de alt\u0103 parte, El demonstra prezen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei prin lucr\u0103rile pe care le f\u0103cea, \u201et\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod\u201d (23b). Matei va continua s\u0103 desf\u0103\u015foare \u00eenaintea cititorilor s\u0103i Evanghelia, urm\u0103rind tocmai aceste dou\u0103 aspecte ale lucr\u0103rii Domnului Isus:","5:1-7:29 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei 4:23a sau Predica de pe munte 4:23b 4:18-22 8:1-9:34 Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei 9:35-10:42 Misiunea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei","\u00a9 Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u Editura Logos, 1998, 2001 Edi\u0163ia a doua \u2013 varianta \u201eonline\u201d ISBN 973-9212-16-6 Toate drepturile rezervate Aceast\u0103 versiune nu con\u0163ine imagini grafice. Pentru varianta complet\u0103, pute\u0163i cump\u0103ra cartea la urmatoarea adres\u0103: Biserica Baptist\u0103 Nr. 1, Cluj (M\u0103n\u0103\u015ftur) Str. Osp\u0103t\u0103riei nr. 10, 3400, Cluj-Napoca Tel. & Fax. 064-42.50.51 Cont nr. 251101030836 CEC Cluj sau la email: [email protected] www.IB-RO.org","Matei 5:1-7:29 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei sau Predica de pe munte \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d Introducere Dorin\u0163a dintotdeauna a lui Dumnezeu a fost s\u0103 aib\u0103 un popor Ne numim o \u0163ar\u0103 cre\u015ftin\u0103. Pretutindeni \u00een jurul nostru se zide\u015fte a\u015fa-zisa \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu\u201d. Cei care o zidesc s\u00eent oameni religio\u015f i, care rostesc rug\u0103ciuni, merg la biseric\u0103, fac milostenii, cred chiar \u00een Dumnezeu. Grupuri, grupuri zidesc cu s\u00eerg ceea ce ele numesc \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u201d, fiecare grup \u00een culoarea lui, unele dintre ele av\u00eend chiar preten\u0163ia c\u0103 doar ceea ce zidesc ele este adev\u0103rata \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. C\u0103ut\u0103torul s incer este buim\u0103cit de diversitatea \u015fi de varietatea de oferte. Doamne, care este adev\u0103rata Ta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie? \u2014 va \u00eentreba el. De unde s\u0103 \u015ftiu c\u0103 nu m\u0103 hr\u0103nesc cu n\u0103dejdi \u00een\u015fel\u0103toare? \u00cen fa\u0163a multitudinii de oferte, setea \u015fi foamea dup\u0103 Dumnezeu se pot transforma u\u015for \u00een \u00eendoial\u0103: Doamne, este, oare, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta real\u0103 sau este doar o poveste? Pentru c\u0103 nu avem cum s\u0103 ascundem aceste realit\u0103\u0163i dureroase, se cuvine s\u0103 ne oprim o clip\u0103 \u015f i s\u0103 accept\u0103m provocarea Domnului Isus de a analiza \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia pe care o zidim sau de care ne alipim, aduc\u00eend \u00een fa\u0163a Scripturii \u00eencropelile noastre, simulacrele noastre de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie.","\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se define\u015fte prin locul \u00een care Dumnezeu \u00eemp\u0103r\u0103\u0163e\u015fte, prin poporul peste care Dumnezeu \u00eemp\u0103r\u0103\u0163e\u015fte. Iar atunci c\u00eend r\u0103sfoim paginile Scripturii, realiz\u0103m c\u0103 dorin\u0163a dintotdeauna a lui Dumnezeu a fost s\u0103 aib\u0103 un astfel de popor. At\u00eet de mult dore\u015fte Dumnezeu s\u0103-i aib\u0103 al\u0103turi de Sine pe aceia pe care i-a pl\u0103m\u0103dit dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea Sa, \u00eenc\u00eet, \u00eentr-o bun\u0103 zi \u2014 spune Scriptura \u2014 S-a aplecat \u015fi a ridicat la cer pe unul dintre muritori, care a \u00eendr\u0103znit ca la v\u00eersta de \u015faizeci \u015f i cinci de ani s\u0103-L caute pe Dumnezeu, iar dup\u0103 ce L-a g\u0103sit, s\u0103 umble cu El timp de trei secole. Este vorba despre patriarhul Enoh (vezi Gen. 5:18-24). Apoi, c\u00eend Dumnezeu a v\u0103zut c\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi cei descin\u015fi din Noe \u015fi-au \u00eenstr\u0103inat inima de Dumnezeu, El l-a chemat dintre ei pe Avram, pentru ca din s\u0103m\u00een\u0163a acestuia s\u0103- \u015ei fac\u0103 un popor care s\u0103 fie al Lui (vezi Gen. 12:1-3 \u015fi 22:16-18). Dar nici chiar urma\u015fii lui Avraam nu au r\u0103mas credincio\u015fi lui Dumnezeu. Primul lor \u00eemp\u0103rat, Saul, \u015fi-a v\u00eendut domnia, aleg\u00eend drumul neascult\u0103rii \u015fi al ridic\u0103rii numelui s\u0103u mai presus de Numele Domnului, merg\u00eend p\u00een\u0103 acolo \u00eenc\u00eet s\u0103 cread\u0103 c\u0103 poate s\u0103 \u015fad\u0103 pe scaunul de domnie al Domnului chiar dac\u0103 \u00eentre timp prime\u015fte sfat de la maiestatea sa satanic\u0103, vr\u0103jma\u015ful Domnului. Pentru tr\u0103darea lui, Domnul l-a omor\u00eet, ridic\u00eendu-l pe David \u00een locul lui pe scaunul de domnie al lui Israel. Ca Unul care \u015ftia c\u0103 istoria ce urmeaz\u0103 va asista la destr\u0103marea rela\u0163iei dintre urma\u015fii lui David \u015fi Dumnezeu, Dumnezeu a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00eempinarea acestei \u201edestr\u0103m\u0103ri de rela\u0163ie\u201d, prin promisiunea pe care i-a f\u0103cut-o lui David, dezv\u0103luindu-i c\u0103, \u00een scurgerea timpului, El va ridica din coapsele lui o Odrasl\u0103 neprih\u0103nit\u0103, prin care \u00ce\u015fi va \u00eemplini dorin\u0163a de a avea un popor care s\u0103 fie al Lui, un popor format din toate familiile p\u0103m\u00eentului, a\u015fa cum \u00eei f\u0103g\u0103duise lui Avraam. Dar cine ar fi crezut ce t\u0103inuia aceast\u0103 promisiune? Odrasla ridicat\u0103 din tulpina lui Isai urma s\u0103 fie \u00censu\u015fi Fiul lui Dumnezeu. \u00cen dorin\u0163a Lui de a avea un popor, Dumnezeu \u00censu\u015fi avea s\u0103 Se \u00eentrupeze \u015f i s\u0103 locuiasc\u0103 (\u00een greac\u0103, \u00abs\u0103 cortuiasc\u0103\u00bb, evskh,nwsen - esk\u00ebn\u00f6sen) printre noi, plin de har \u015fi de adev\u0103r. Matei \u015fi-a \u00eenceput evanghelia anun\u0163\u00eend c\u0103 momentul \u00eemplinirii acestei taine a sosit. Isus, fiul Mariei, era Fiul lui David, Fiul lui Avraam, Fiul lui Dumnezeu. Prin El, Dumnezeu venise s\u0103 locuiasc\u0103 printre noi, pentru ca apoi, prin Moartea, \u00cenvierea \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area Sa, s\u0103-\u015ei m\u00eentuiasc\u0103 poporul pe care \u015ei l-a dorit dintotdeauna. Compar\u00eend Matei 1:1 cu 28:18-20 \u2014 \u00eenceputul \u015fi sf\u00eer\u015fitul Evangheliei dup\u0103 Matei \u2014 \u015fi a\u015fez\u00eend cele dou\u0103 texte \u00een contextul Scripturii, am putea sublinia faptul c\u0103, prin mandatul pe care Domnul Isus \u00eel d\u0103 ucenicilor, \u00eencepe s\u0103 se contureze \u00eemplinirea dorin\u0163ei lui Dumnezeu de a avea un popor format din oameni \u201edin orice neam, din orice semin\u0163ie, din orice norod \u015fi de orice limb\u0103\u201d (Apoc. 7:9). Deci mandatul din Matei 28:18-20 urma s\u0103 se finalizeze \u00een imaginile pe care, \u00een viziunile sale apocaliptice, Ioan le vede mai \u00eent\u00eei \u00een sala tronului lui Dumnezeu, apoi \u00een Noul Ierusalim:","9Dup\u0103 aceea m-am u itat, \u015fi iat\u0103 c\u0103 era o mare gloat\u0103, pe care nu putea s-o numere nimeni, d in orice neam, din orice semin\u0163ie, din orice norod \u015fi de orice limb\u0103, care st\u0103tea \u00een picioare \u00eenaintea scaunului de domnie \u015fi \u00eenaintea Mielului, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine albe, cu ramuri de finic \u00een m\u00eeni; 10\u015fi strigau cu glas tare, \u015fi ziceau: \u201eM\u00eentuirea este a Dumnezeului nostru, care \u015fade pe scaunul de domnie, \u015fi a Mielului!\u201d (Apoc. 7:9-10). 1Apoi am v\u0103zut un cer nou \u015fi un p\u0103m\u00eent nou; pentru c\u0103 cerul dint\u00eei \u015fi p\u0103m\u00eentul dint\u00eei pieriser\u0103, \u015fi marea nu mai era. 2\u015ei eu am v\u0103zut cobor\u00eendu-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sf\u00eent\u0103, noul Ierusalim, g\u0103tit\u0103 ca o mireas\u0103 \u00eempodobit\u0103 pentru b\u0103rbatul ei. 3\u015ei am auzit un glas tare, care ie\u015fea din scaunul de domnie, \u015fi zicea: \u201eIat\u0103 cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, \u015fi ei vor fi poporul Lui, \u015fi Du mnezeu \u00censu\u015f va fi cu ei. El va fi Du mnezeul lor. 4El va \u015fterge orice lacrim\u0103 din ochii lor. \u015ei moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici t\u00eenguire, nici \u0163ip\u0103t, nici durere, pentru c\u0103 lucrurile dint\u00eei au trecut.\u201d 5Cel ce \u015fedea pe scaunul de domnie a zis: \u201eIat\u0103, Eu fac toate lucrurile noi.\u201d \u015ei a ad\u0103ugat: \u201eScrie, fiindc\u0103 aceste cuvinte s\u00eent vrednice de crezut \u015fi adev\u0103rate.\u201d 6Apoi mi-a zis: \u201eS-a ispr\u0103vit! Eu s\u00eent Alfa \u015fi Omega, \u00cenceputul \u015fi Sf\u00eer\u015fitul. Celui ce \u00eei este sete, \u00eei voi da s\u0103 bea f\u0103r\u0103 plat\u0103 din izvorul apei vie\u0163ii. 7Cel ce va birui, va mo\u015fteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, \u015fi el va fi fiul Meu. 8Dar c\u00eet despre frico\u015fi, necredincio\u015fi, sc\u00eerbo\u015fi, uciga\u015fi, curvari, vr\u0103jitori, \u00eenchin\u0103torii la idoli, \u015fi to\u0163i mincino\u015fii, partea lor este \u00een iazul, care arde cu foc \u015fi cu pucioas\u0103, adic\u0103 moartea a doua\u201d (Apoc. 21:1-8, s.n.). Conform afirma\u0163iilor Scripturii, Dumnezeu va avea un popor. Dar tot conform afirma\u0163iilor ei, unii \u00eei vor apar\u0163ine acestui popor al lui Dumnezeu, iar al\u0163ii nu. \u00centrebarea la care dore\u015fte s\u0103 r\u0103spund\u0103 Domnul Isus \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul lucr\u0103rii Lui este: Cine anume va face parte din poporul lui Dumnezeu \u015f i care s\u00eent condi\u0163iile apartenen\u0163ei la acest popor? \u00cen introducerea pe care Matei o face la Predica de pe munte (4:23-25), el afirm\u0103 c\u0103 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod\u201d (4:23, s.n.). \u00cen miezul propov\u0103duirii lui Isus, era o Veste Bun\u0103 legat\u0103 de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Dup\u0103 cum vom vedea \u00een textele care urmeaz\u0103, aceast\u0103 Veste Bun\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00ee\u015fi propune s\u0103 prezinte adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu, deosebind-o de a\u015fa-zisele \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii, pe care le propov\u0103duiau \u015fi le zideau fariseii, \u015fi s\u0103 articuleze clar condi\u0163iile intr\u0103rii \u00een ea. Natura polemic\u0103 a Predicii de pe munte Dup\u0103 cum am v\u0103zut deja, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu n-a fost propov\u0103duit\u0103, de Isus, \u00een primul r\u00eend neamurilor, ci tocmai poporului lui Dumnezeu, acelora care ar fi trebuit s\u0103 priceap\u0103 \u015fi s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 ceea ce li se propov\u0103duia \u015fi lucrul cu care erau \u00eembia\u0163i. \u00cens\u0103 tragedia era c\u0103 tocmai depozitarii adev\u0103rurilor lui Dumnezeu str\u00eembaser\u0103 aceste adev\u0103ruri \u015fi, de aceea, ei ajunseser\u0103 s\u0103 zideasc\u0103 \u015fi s\u0103 a\u015ftepte o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie fals\u0103. Este suficient s\u0103 ascult\u0103m cuvintele aspre pe care Domnul Isus este obligat s\u0103 le spun\u0103 liderilor religio\u015f i ai vremii Lui, \u00een Matei 23:1-15,","aten\u0163ionarea cu care confrunt\u0103 Isus norodul \u00een Matei 7:21-27 sau s\u0103 privim cu jale la t\u00een\u0103rul bogat care, din pric ina averilor lui, s-a descalificat ca mo\u015ftenitor al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei (Mat. 19:16-26), ca s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, prin prezen\u0163a \u015fi lucrarea Domnului Isus, adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu confrunta o a\u015fa-zis\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu. Isus Hristos a venit, ca prin Predica de pe munte, s\u0103 dea \u00een vileag falsul, pun\u00eend \u00een locul lui adev\u0103rul. Iudaismul \u00eenstr\u0103inat de Dumnezeu zidea, \u00een Numele lui Dumnezeu, o fals\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie care, la suprafa\u0163\u0103, sem\u0103na cu cea a lui Dumnezeu, deoarece era zidit\u0103 cu Scriptura \u00een m\u00een\u0103 \u015fi, chipurile, pe baza ei, dar care, de fapt, nu era \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Natura polemic\u0103 a Predicii de pe munte este evident\u0103 \u00eenc\u0103 din primele ei r\u00eenduri. Tocmai de aceea, Domnul Isus trebuie s\u0103 precizeze: 17S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. 18C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile. 19A\u015fa c\u0103, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni a\u015fa, va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor; dar oricine le va p\u0103zi, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103, va fi chemat mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. 20C\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor (Matei 5:17-20, s .n .). Iar \u00een capitolul 23, Isus vine s\u0103 pun\u0103 degetul pe ran\u0103 \u015fi mai direct: 13Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenchide\u0163i oamenilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor: nici voi nu intra\u0163i \u00een ea, \u015fi nici pe cei ce vor s\u0103 intre, nu-i l\u0103sa\u0163i s\u0103 intre. 14Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi m\u00eenca\u0163i casele v\u0103duvelor, \u00een timp ce, de ochii lumii, face\u0163i rug\u0103ciuni lungi; de aceea ve\u0163i lua o mai mare os\u00eend\u0103. 15Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenconjura\u0163i marea \u015fi p\u0103m\u00eentul, ca s\u0103 face\u0163i un tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103; \u015fi, dup\u0103 ce a ajuns tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103, face\u0163i din el un fiu al gheenei, de dou\u0103 ori mai r\u0103u dec\u00eet s\u00eente\u0163i voi \u00een\u015fiv\u0103 (Matei 23:13-15). Faptul c\u0103 ceva era r\u0103u \u00een religia fariseilor este evident; totu\u015fi, ne \u00eentreb\u0103m: Ce anume dore\u015fte Isus s\u0103 comunice prin ceea ce spune: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (Mat. 5:20)? Prin cele spuse \u00een Matei 5:20, Isus arunc\u0103 o provocare \u00eentregului sistem fariseic, declar\u00eendu-l nul \u015f i inoperant \u00een ce prive\u015fte posibilitatea ajungerii cuiva \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. \u00cen ce anume consta acest sistem? Care s\u00eent principiile care-l guverneaz\u0103 \u015fi cum anume putem identifica r\u0103d\u0103cinile lui \u00een vie\u0163ile noastre?","Structura Predicii de pe munte sau principiul care st\u0103 la baza adev\u0103ratei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ii Prin modul \u00een care \u00ce\u015fi structureaz\u0103 Predica, Domnul Isus pune \u00eenaintea noastr\u0103 dintru \u00eenceput un principiu: Caracterul determin\u0103 conduita, sau natura pomului determin\u0103 natura rodului. Predica de pe munte \u00eencepe cu problema caracterului cre\u015ftin (Mat. 5:1-16) \u015fi continu\u0103 cu problema conduitei cre\u015ftine (Mat 5:17-7:6), \u00eencheindu-se (7:7-29) cu o viguroas\u0103 resubliniere a principiului ei fundamental: Caracterul determin\u0103 conduita, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o religie de fa\u0163ad\u0103 nu va ajuta pe nimeni s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Domnul Isus afirm\u0103 \u00een Predica Sa c\u00eeteva adev\u0103ruri simple, care s\u00eent totu\u015fi adev\u0103rurile de bolt\u0103 ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, iar o dat\u0103 ce le-am auzit din gura Domnului Isus, realiz\u0103m c\u0103, de fapt, \u00een universul material \u00een care ne-a a\u015fezat, Dumnezeu ne-a \u00eenconjurat cu acest adev\u0103r: via\u0163a porne\u015fte \u00eentotdeauna din\u0103untru \u00eenspre afar\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se zide\u015fte din\u0103untru \u00eenspre afar\u0103, prezen\u0163a ei lucr\u00eendu-ne mai \u00eent\u00eei caracterul, apoi conduita, transform\u00eendu-ne mai \u00eent\u00eei pe din\u0103untru, apoi pe dinafar\u0103 \u2014 f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca prezen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei s\u0103 se poat\u0103 limita la unul sau la cel\u0103lalt dintre aceste dou\u0103 aspecte. \u00cen adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu, lucrurile s\u00eent rezolvate mai \u00eent\u00eei \u00eenaintea lui Dumnezeu, apoi \u00eenaintea oamenilor. O religie care se limiteaz\u0103 la conformare \u015fi care nu accept\u0103 transformarea l\u0103untric\u0103 radical\u0103, o religie care atinge doar nivelul faptelor \u015fi al vorbelor, care nu p\u0103trunde nivelul g\u00eendirii, al atitudinilor \u015fi al motiva\u0163iilor nu sluje\u015fte nim\u0103nui la intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Aceste adev\u0103ruri devin cov\u00eer\u015fitoare atunci c\u00eend \u00een\u0163elegem c\u0103 p\u0103catul \u2014 acea realitate hidoas\u0103 care ne desparte de Dumnezeu \u2014 \u00eenainte ca s\u0103 fie comis cu fapta, este mai \u00eent\u00eei comis cu vorba, cu g\u00eendul sau cu inima, \u015fi c\u0103, de fapt, acolo \u00eei s\u00eent r\u0103d\u0103cinile \u015f i de acolo trebuie smulse pentru a rezolva problema. Am v\u0103zut deci c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00eencepe \u00een noi, \u00een ad\u00eencurile noastre. Dar o dat\u0103 ajuns\u0103 acolo, ea nu poate fi sufocat\u0103, acoperit\u0103. Adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie se revars\u0103 \u00een afar\u0103, \u00een rela\u0163iile noastre, \u00eencep\u00eend cu rela\u0163iile imediate. Iat\u0103 de ce a spus Domnul Isus samaritencei: \u201eOricui va bea din apa, pe care i-o voi da Eu, \u00een veac nu-i va fi sete; ba \u00eenc\u0103 apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface \u00een el \u00eentr-un izvor de ap\u0103, care va \u0163\u00ee\u015fni \u00een via\u0163a vecinic\u0103\u201d (Ioan 4:14). A\u015fadar, acela care a ajuns s\u0103 fac\u0103 parte din poporul lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fie caracterizat de dou\u0103 lucruri: \u00een primul r\u00eend, de o inim\u0103 nou\u0103, adic\u0103 de o ad\u00eenc\u0103 schimbare l\u0103untric\u0103, iar \u00een al doilea r\u00eend, de o conduit\u0103 pe m\u0103sura inimii. Iar aceste dou\u0103 lucruri trebuie p\u0103strate \u00eentotdeauna \u00een aceast\u0103 ordine, pentru c\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu caracterul determin\u0103 conduita, sau natura pomului determin\u0103 natura rodului. Analiza expresiei: \u201eCaracterul determin\u0103 conduita\u201d La baza \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, Domnul Isus a\u015faz\u0103 acest principiu: \u201eCaracterul determin\u0103 conduita\u201d. Expresia cuprinde doi termeni: \u201ecaracter\u201d \u015fi \u201econduit\u0103\u201d.","Primul \u2014 caracterul \u2014 vizeaz\u0103 ad\u00eencurile noastre, substan\u0163a, tiparul, \u0163es\u0103tura fiin\u0163ei noastre l\u0103untrice. Caracterul are de-a face cu ceea ce s\u00eentem acolo \u00een ad\u00eencurile noastre, \u00een singur\u0103tatea noastr\u0103. Al doilea \u2014 conduita \u2014 vizeaz\u0103 rela\u0163iile \u015fi vizeaz\u0103 ceea ce facem. Dar cei doi termeni s\u00eent pu\u015fi \u00eentr-o rela\u0163ie de termenul care-i leag\u0103: Caracterul determin\u0103 conduita. Deci caracterul \u015fi conduita nu reprezint\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u0163i independente: ele coexist\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103. \u00centotdeauna ceea ce s\u00eentem va determina ceea ce facem. Caracterul l-am putea asem\u0103na cu izvorul, iar conduita, cu p\u00eer\u00eeul. Calitatea apei din izvor va determina calitatea apei din p\u00eer\u00eeu. Pentru a continua limpezirea celor dou\u0103 concepte, am putea folosi analogiile cu care Domnul Isus concluzioneaz\u0103 Predica Sa: 15P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de prooroci mincino\u015fi. Ei v in la voi \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine de oi, dar pe dinl\u0103untru s\u00eent ni\u015fte lupi r\u0103pitori. 16\u00cei ve\u0163i cunoa\u015fte dup\u0103 roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din m\u0103r\u0103cini? 17Tot a\u015fa, orice pom bun face roade bune, dar pomul r\u0103u face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul r\u0103u nu poate face roade bune. 19Orice pom, care nu face roade bune, este t\u0103iat \u015fi aruncat \u00een foc. 20A\u015fa c\u0103 dup\u0103 roadele lor \u00eei ve\u0163i cunoa\u015fte. 21Nu ori\u015ficine-Mi zice: \u201eDoamne, Doamne!\u201d va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. 22 Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: \u201eDoamne, Doamne! N-am proorocit noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een Numele T\u0103u?\u201d 23Atunci le voi spune curat: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d. 24De aceea, pe ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi le face, \u00eel voi asem\u0103na cu un om cu judecat\u0103, care \u015fi-a zidit casa pe st\u00eenc\u0103. 25A dat ploaia, au venit \u015fivoaele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au b\u0103tut \u00een casa aceea, dar ea nu s-a pr\u0103bu\u015fit, pentru c\u0103 avea temelia zidit\u0103 pe st\u00eenc\u0103. 26\u00cens\u0103 ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi nu le face, va fi asem\u0103nat cu un om nechibzuit, care \u015fi-a zidit casa pe nisip. 27A dat ploaia, au venit \u015fivoaiele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au izbit \u00een casa aceea: ea s-a pr\u0103bu\u015fit, \u015fi pr\u0103bu\u015firea i-a fost mare\u201d (Mat. 7:15-27). Natura pomului determin\u0103 natura rodului. \u015ei tocmai din pricina acestei rela\u0163ii de determinare, putem cobor\u00ee \u00eenspre ad\u00eencurile nev\u0103zute ale caracterului, plec\u00eend de la ceea ce vede ochiul, de la conduit\u0103, dup\u0103 cum orice pom se cunoa\u015fte dup\u0103 rodul din ramurile lui. Dac\u0103 cineva dintre noi \u015fi-ar \u00eenchipui c\u0103 i-ar putea \u00een\u015fela pe cei din jur, mim\u00eend transformarea interioar\u0103 printr-o conformare exterioar\u0103, Domnul Isus ne avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 lucrurile vor fi date pe fa\u0163\u0103 \u00een ceasul \u00eencerc\u0103rii. Va veni ploaia \u015f i vor da \u015fuvoaiele, \u015fi tot ceea ce nu are acoperire l\u0103untric\u0103 se va pr\u0103bu\u015fi cu trosnet. Mai mult, \u00een ceasul judec\u0103\u0163ii, existen\u0163a noastr\u0103 va fi pus\u0103 toat\u0103 \u00een ciurul sau pe c\u00eentarul lui Dumnezeu. Iar acolo, se vor da \u00een vileag p\u00een\u0103 \u015fi cele mai \u201ebine reu\u015fite\u201d dis imul\u0103ri: \u201e\u00abDoamne, Doamne! N-am proorocit noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een","Numele T\u0103u?\u00bb Atunci le voi spune curat: \u00abNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i- v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u00bb\u201d (7:22-23). Deci adev\u0103rul afirmat prin Predica de pe munte \u2014 caracterul determin\u0103 conduita sau natura pomului determin\u0103 natura rodului \u2014 se afl\u0103 \u00een miezul vie\u0163ii cre\u015ftine. Iar testul Domnului Isus pentru preten\u0163iile noastre de a avea acces \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este unul singur: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (Mat. 5:20, s.n.). Con\u0163inutul Predicii de pe munte sau felul \u00een care se leag\u0103 p\u0103r\u0163ile ei \u00eentr-un \u00eentreg P\u0103rerile exege\u0163ilor s\u00eent \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een ce prive\u015fte originea \u015fi con\u0163inutul Predicii de pe munte. Iat\u0103 doar c\u00eeteva dintre ele: Expresia Predica de pe munte, prin care este cunoscut\u0103 de obicei sec\u0163iunea de fa\u0163\u0103 (5:1-7:29), \u00eentr-un fel, ne duce \u00een eroare \u2014 afirm\u0103 Tasker \u2014 mai ales c\u0103 se pare c\u0103 \u00een aceste capitole evanghelistul nu pune \u00eenaintea noastr\u0103 un singur discurs \u0163inut cu o singur\u0103 ocazie, ci aranjeaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 ordonat\u0103 grupuri mici de ziceri ale Do mnului Isus despre ucenicie, pe care le-a rostit \u00een diverse momente din timpul lucr\u0103rii Sale.1 Unii co mentatori moderni \u2014 afirm\u0103 John Stott \u2014 au fost mult mai \u00eendr\u0103zne\u0163i. Un exemplu ar fi suficient. W. D. Davies nume\u015fte Predica \u201eo colec\u0163ie de ziceri disparate, de origini diferite, un fel de peticire\u201d, iar dup\u0103 ce apeleaz\u0103 la critica surselor, la critica formelor \u015fi la o critic\u0103 liturgic\u0103, el concluzioneaz\u0103: \u201eAstfel, impactul criticii, \u00een toate formele acesteia, arunc\u0103 \u00eendoial\u0103 asupra \u00eencerc\u0103rii de a da prioritate \u00een\u0163elegerii acestei sec\u0163iuni\u2026 ca pe un tot interdependent, care a derivat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura propriu-zis\u0103 a lui Isus\u201d. Mai t\u00eerziu, el afirm\u0103 c\u0103 din pricina criticii redac\u0163ionale, lucrurile \u00eenclin\u0103 \u00eenspre a confirma pe evangheli\u015fti ca fiind adev\u0103ra\u0163ii autori, care au modelat tradi\u0163ia pe care au p\u0103strat-o. Cu toate acestea, el r\u0103m\u00eene sceptic cu privire la c\u00eet din materialul Predicii p\u0103streaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura original\u0103 a Domnului Isus. Felul \u00een care reac\u0163ioneaz\u0103 cineva la astfel de critici literare \u2014 afirm\u0103 Stott \u2014 depinde de presupozi\u0163iile lui teologice de baz\u0103 despre Dumnezeu \u00censu\u015fi, despre natura \u015fi scopul revela\u0163iei Lui \u00een Hristos, despre lucrarea Duhului Sf\u00eent \u015fi despre spiritul de adev\u0103r al evanghelistului. Personal, \u00eemi vine greu \u2014 afirm\u0103 John Stott \u2014 s\u0103 accept orice punct de vedere despre Predic\u0103 ce atribuie con\u0163inutul ei mai degrab\u0103 bisericii primare dec\u00eet lui Isus sau care prive\u015fte Predica drept un amalgam de ziceri ale lui Isus, adunate din diferite perioade ale lucr\u0103rii Lui.2 1 R. V. G. Tasker, The Gospel According to St. Matthew, Leicester: IVP, 1961, p. 58-59. 2 John R. W. Stott, The Message of the Sermon on the Mount, Leicester: IVP, 1978, p. 22-23. Cartea lui Stott poate fi consultat\u0103 pentru o tratare mai \u00een detaliu a acestei probleme.","\u00cen ce prive\u015fte paginile de fa\u0163\u0103, am pornit la studierea Evangheliei dup\u0103 Matei de pe pozi\u0163ii s imilare cu cea a lui John Stott, crez\u00eend \u015fi afirm\u00eend unitatea literar\u0103 a evangheliei. De pe aceea\u015fi pozi\u0163ie vom aborda \u015fi Predica de pe munte. Primele \u015faisprezece versete \u2014 Fericirile \u2014 con\u0163in promis iuni sau binecuv\u00eent\u0103ri extraordinare. \u00cen versetele 17-20, Domnul Isus precizeaz\u0103 c\u0103 n-a venit s\u0103 strice Legea, ci s-o \u00eemplineasc\u0103, deoarece cadrul Legii guverneaz\u0103 rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu. Prin pasajul din 5:21-7:6, Domnul Isus pune \u00eenaintea noastr\u0103 Oglinda Legii, dar nu \u00een interpretarea fariseic\u0103, ci \u00een interpretarea cerut\u0103 de Dumnezeu. Predica de pe munte se \u00eencheie cu singura solu\u0163ie posibil\u0103 care poate s\u0103 garanteze intrarea noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu: \u201eCere\u0163i, \u015f i vi se va da; c\u0103uta\u0163i \u015fi ve\u0163i g\u0103si; bate\u0163i, \u015fi vi se va deschide\u201d (7:7). Abia atunci c\u00eend st\u0103m \u00een fa\u0163a adev\u0103ratei Oglinzi a Cuv\u00eentului, adic\u0103 \u00een fa\u0163a interpret\u0103rii lui \u00een lumina inten\u0163iei lui Dumnezeu, ne vedem adev\u0103rata stare. Realiz\u00eend situa\u0163ia disperat\u0103 \u00een care ne afl\u0103m \u015fi neputin\u0163a noastr\u0103 total\u0103 \u00een a ne rezolva s inguri problema, vom fi obliga\u0163i s\u0103 cerem, dac\u0103 dorim s\u0103 c\u0103p\u0103t\u0103m; s\u0103 c\u0103ut\u0103m, dac\u0103 dorim s\u0103 g\u0103sim \u015f i s\u0103 batem, dac\u0103 dorim s\u0103 ni se deschid\u0103. Or, ce altceva s\u0103 \u00eensemne curajul nostru de a cere, de a bate \u015fi de a c\u0103uta, dec\u00eet recunoa\u015fterea totalei noastre s\u0103r\u0103cii \u00een duh? Oare nu tocmai aceasta \u00eenseamn\u0103 a intra pe poarta cea str\u00eemt\u0103 (7:13-14). La aceast\u0103 solu\u0163ie, Domnul Isus a mai ad\u0103ugat aten\u0163ionarea din 7:15-20 cu privire la cei care deformeaz\u0103 Oglinda Cuv\u00eentului \u015fi consecin\u0163ele ce deriv\u0103 din a le da credit acestora (7:21-29), a\u015fez\u00eend \u00een acela\u015fi timp pe cel\u0103lalt taler al balan\u0163ei binecuv\u00eentarea ce deriv\u0103 din interpretarea \u015fi aplicarea corect\u0103 a Cuv\u00eentului lui Dumnezeu. Dup\u0103 ce am survolat \u00een grab\u0103 \u00eentregul text al Predicii de pe munte, putem \u00eencerca un prim nivel de detaliere a celor v\u0103zute, urm\u00eend ca dup\u0103 aceea s\u0103 intr\u0103m \u00een comentariul propriu-zis al textului. Promisiunea (5:1-16) Versetul 5:3 con\u0163ine o promisiune extraordinar\u0103: Cel s\u0103rac \u00een duh va avea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Deoarece Dumnezeu nu este un om ca s\u0103 mint\u0103, nici un fiu al omului ca s\u0103-I par\u0103 r\u0103u, \u00eentrebarea care se ridic\u0103 nu este dac\u0103 El va da sau nu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia celor care s\u00eent s\u0103raci \u00een duh, ci: Cum anume s\u0103 descoperim dac\u0103 s\u00eentem s\u0103raci \u00een duh \u015fi cum anume ajungem s\u0103 r\u0103m\u00eenem a\u015fa, pentru ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor s\u0103 ne fie garantat\u0103? La aceast\u0103 \u00eentrebare r\u0103spunde Domnul Isus prin felul \u00een care \u00eenl\u0103n\u0163uie \u201efericirile\u201d care urmeaz\u0103. S\u0103r\u0103cia \u00een duh este dovedit\u0103 de lacrimile noastre; veridicitatea acestora este confirmat\u0103 de bl\u00eende\u0163ea noastr\u0103; foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire s\u00eent dovada bl\u00eende\u0163ii etc. Este important s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 \u015firul \u201efericirilor\u201d se termin\u0103 cu aceea\u015fi promisiune cu care \u015firul a \u00eenceput: \u201ec\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:10).","Legea: cadrul \u00een care se define\u015fte \u015fi se judec\u0103 rela\u0163ia cu Dumnezeu (5:17-20) Fericirile se termin\u0103 cu o aten\u0163ionare. De\u015fi la prima vedere s\u0103r\u0103cia \u00een duh ar putea fi foarte u\u015for asimilat\u0103 cu inactivitatea, textul ce urmeaz\u0103 pentru a explica \u015f i pentru a verifica veridicitatea \u00eemplinirii condi\u0163iei intr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor ne mut\u0103 aten\u0163ia pe activitate, pe \u00eemplinirea Legii. \u201eTot a\u015fa s\u0103 lumineze \u015fi lumina voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca ei s\u0103 vad\u0103 faptele voastre bune, \u015fi s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l vostru, care este \u00een ceruri\u201d (Mat. 5:16, s.n.). Nu este de mirare c\u0103, \u00een versetul imediat urm\u0103tor, Domnul Isus spune ceea ce spune: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc\u201d (5:17). Trebuie s\u0103 plec\u0103m de la \u00een\u0163elegerea faptului c\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, rela\u0163ia cu Dumnezeu se judec\u0103 \u00een spa\u0163iul Legii \u2014 iar lucrul acesta este adev\u0103rat at\u00eet \u00een Vechiul Testament, c\u00eet \u015fi \u00een Noul Testament (vezi Ier. 7:21-22 \u015fi 1 Ioan 1:5-2:6).3 Rolul Legii este s\u0103 ne dovedeasc\u0103 vinova\u0163i \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u00een ce prive\u015fte p\u0103catul (vezi Rom. 3 \u015fi Gal. 3). Legea sau Cuv\u00eentul lui Dumnezeu este o oglind\u0103. Cine se prive\u015fte \u00een ea descoper\u0103 cum este el \u00een realitate (vezi Iacov 1:21-25). Problema este c\u0103, pentru fiecare dintre noi, oglinda nu este, de fapt, Cuv\u00eentul, ci m\u0103sura \u00een\u0163elegerii noastre cu privire la el. Tocmai de aceea, atunci c\u00eend, prin interpretarea noastr\u0103 gre\u015fit\u0103, distorsion\u0103m Cuv\u00eentul, oglinda astfel ob\u0163inut\u0103 deformeaz\u0103 adev\u0103rata imagine. Distorsionarea Legii de c\u0103tre farisei \u00ee\u015fi are originea \u00een faptul c\u0103 ei au dorit s\u0103 fac\u0103 din Lege un instrument de m\u00eentuire, nu unul de condamnare \u015fi de dovedire a vinov\u0103\u0163iei. Tocmai de aceea au cobor\u00eet ei standardele Legii, uneori limit\u00eendu-se la slova ei, iar alteori, lep\u0103d\u00eend porunca lui Dumnezeu \u00een schimbul propriilor lor datini \u015fi legi. Astfel, ei s-au pomenit \u00een m\u00eeini cu o oglind\u0103 care distorsiona \u00een favoarea a\u015ftept\u0103rilor lor propria lor imagine. Doar a\u015fa se poate explica faptul c\u0103 t\u00een\u0103rul bogat a avut curajul s\u0103-I r\u0103spund\u0103 Domnului Isus a\u015fa cum I-a r\u0103spuns: 16Atunci s-a apropiat de Isus un om, \u015fi I-a zis: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, ce bine s\u0103 fac, ca s\u0103 am via\u0163a vecinic\u0103?\u201d 17El i-a r\u0103spuns: \u201eDe ce m\u0103 \u00eentrebi: \u00abCe bine?\u00bb Binele este Unul singur. Dar dac\u0103 vrei s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103, p\u0103ze\u015fte poruncile\u201d. 18\u201eCari?\u201d I-a zis el. \u015ei Isus i- a r\u0103spuns: \u201eS\u0103 nu ucizi; s\u0103 nu preacurve\u015fti; s\u0103 nu furi; s\u0103 nu faci o m\u0103rturisire mincinoas\u0103; 19s\u0103 cinste\u015fti pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta\u201d; \u015fi: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201d. 20T\u00een\u0103rul I-a zis: \u201eToate aceste porunci le-am p\u0103zit cu grij\u0103 din tinere\u0163a mea; ce-mi mai lipse\u015fte?\u201d (Mat. 19:16-20, s.n.). Acesta este motivul pentru care, \u00een termenii fariseilor, Pavel \u00eensu\u015fi se putea socoti neprih\u0103nit \u00een ce prive\u015fte Legea (vezi Filip. 3:4-6). Dar tragedia era c\u0103, din pricina oglinzii false pe care o aveau \u00een m\u00eeini \u015fi pe care o puneau \u00een m\u00eeinile celor care-i urmau, nici ei nu intrau \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, \u015fi nici pe al\u0163ii nu-i l\u0103sau s\u0103 intre: \u201eVai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenconjura\u0163i marea \u015f i 3 Pentru o dezbatere detaliat\u0103 a acestei teme, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol. I, p. 111-116 \u015fi 148-159.","p\u0103m\u00eentul, ca s\u0103 face\u0163i un tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103; \u015fi, dup\u0103 ce a ajuns tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103, face\u0163i din el un fiu al gheenei, de dou\u0103 ori mai r\u0103u dec\u00eet s\u00eente\u0163i voi \u00een\u015fiv\u0103\u201d (Mat. 23:15). Oglinda: interpretarea Legii de c\u0103tre Domnul Isus (5:21-7:6) Prin Predica de pe munte, Isus vine s\u0103 pun\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103 adev\u0103rata Oglind\u0103, adic\u0103 Cuv\u00eentul sau Legea lui Dumnezeu, a\u015fa cum a inten\u0163ionat Dumnezeu ca ea s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103, pentru ca, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, Legea s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 o reflectare fidel\u0103 a caracterului lui Dumnezeu. Oric\u00eet de nerealist\u0103 pare confruntarea oamenilor cu aceste ad\u00eencimi de nesondat ale Legii lui Dumnezeu, Iacov consider\u0103 Legea nu numai ca fiind des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, ci \u015fi ca fiind o lege a slobozeniei: 21De aceea lep\u0103da\u0163i orice necur\u0103\u0163ie \u015fi orice rev\u0103rsare de r\u0103utate \u015fi primi\u0163i cu bl\u00eende\u0163\u0103 Cuv\u00eentul s\u0103dit \u00een voi, care v\u0103 poate m\u00eentui sufletele. 22Fi\u0163i \u00eemplinitori ai Cuv\u00eentului, nu numai ascult\u0103tori, \u00een\u015fel\u00eendu-v\u0103 singuri. 23C\u0103ci dac\u0103 ascult\u0103 cineva Cuv\u00eentul, \u015fi nu-l \u00eempline\u015fte cu fapta, seam\u0103n\u0103 cu un om, care \u00ee\u015fi prive\u015fte fa\u0163a fireasc\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103; 24\u015fi, dup\u0103 ce s-a privit, pleac\u0103 \u015fi uit\u0103 \u00eendat\u0103 cum era. 25Dar cine \u00ee\u015fi va ad\u00eenci privirile \u00een legea des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, care este legea slobozeniei, \u015fi va st\u0103rui \u00een ea, nu ca un ascult\u0103tor uituc, ci ca un \u00eemplinitor cu fapta, va fi fericit \u00een lucrarea lu i (Iacov 1: 21-25). Singura posibilitate de eliberare este oglindirea sincer\u0103 \u00een Cuv\u00eent, recunoa\u015fterea \u015fi m\u0103rturisirea p\u0103catului. Abia atunci c\u00eend ne privim \u00een adev\u0103rata Oglind\u0103, adic\u0103 atunci c\u00eend \u00een\u0163elegem Cuv\u00eentul a\u015fa cum trebuie s\u0103-l \u00een\u0163elegem, realiz\u0103m s\u0103r\u0103cia noastr\u0103 \u00een duh. Iat\u0103 Oglinda pe care o pune Domnul Isus \u00eenaintea noastr\u0103 prin Predica de pe munte: Matei 5:21-26 S\u0103 nu ucizi cu atitudinea, cu g\u00eendul \u015fi cu vorba! Matei 5:27-32 S\u0103 nu preacurve\u015fti nici cu ochii, \u015fi nici cu inima! Matei 5:33-37 S\u0103 nu juri! Matei 5:38-48 S\u0103-\u0163i \u00eentorci \u015fi obrazul cel\u0103lalt! Matei 6:1-4 S\u0103 faci milostenie \u00een tain\u0103, nu de ochii oamenilor! Matei 5:5-15 S\u0103 te rogi \u00een od\u0103i\u0163a ta, nu la col\u0163urile str\u0103zilor! Matei 6:16-18 S\u0103 poste\u015fti \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, nu \u00een fa\u0163a oamenilor! Matei 6:19-34 S\u0103 nu te \u00eengrijorezi, zic\u00eend: \u201eCe voi m\u00eenca \u015fi cu ce m\u0103 voi \u00eembr\u0103ca?\u201d Ci caut\u0103 mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015f i Matei 7:1-6 neprih\u0103nirea Lui, \u015fi aceste lucruri \u0163i se vor da pe deasupra. S\u0103 nu judeci! \u00cenainte de a \u00eencerca s\u0103 sco\u0163i paiul din ochiul altuia, scoate b\u00eerna din propriul t\u0103u ochi. Aceasta este Oglinda \u00een care Domnul Isus ne invit\u0103 s\u0103 ne privim, aduc\u00eendu-ne aminte c\u0103, de\u015fi Dumnezeu va avea un popor, numai aceia care se vor conforma adev\u0103rului din aceast\u0103 Oglind\u0103 a Cuv\u00eentului vor face parte din el. Rostind c\u00eeteva pilde ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, Domnul Isus ne avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 Dumnezeu \u00eei va aduna \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui doar pe aceia \u00eentruchipa\u0163i prin s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent","bun, adic\u0103 pe aceia care aud Cuv\u00eentul, \u00eel \u00een\u0163eleg \u015fi aduc road\u0103 (vezi 13:23); doar pe aceia care r\u0103m\u00een l\u00eeng\u0103 Cuv\u00eentul curat al lui Dumnezeu \u015fi nu-\u015fi pleac\u0103 urechea la cuv\u00eentul vr\u0103jma\u015fului, accept\u00eend compromisul. Doar ace\u015ftia \u201evor str\u0103luci ca soarele \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Tat\u0103lui lor. Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103\u201d (13:43), adaug\u0103 Domnul Isus. Apoi, El ne avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 de\u015fi gr\u00eeul \u015f i neghina s\u00eent l\u0103sate s\u0103 creasc\u0103 \u00eempreun\u0103 p\u00een\u0103 la vremea seceri\u015fului, adic\u0103 de faptul c\u0103 adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie \u015fi falsa \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie vor coexista pe tot acest parcurs, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, la vremea seceri\u015fului, Domnul Isus va spune secer\u0103torilor: \u201eSmulge\u0163i \u00eent\u00eei neghina, \u015f i lega\u0163i-o \u00een snopi, ca s-o ardem, iar gr\u00eeul str\u00eenge\u0163i-l \u00een gr\u00eenarul meu\u201d (13:30). \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 a pune problema \u00een termenii \u00een care i-a pus Domnul Isus prin interpretarea pe care El a dat-o Legii \u00eenseamn\u0103 a descuraja pe orice om. Cine poate \u00eemplini ceea ce scrie \u00een Predica de pe munte? Indiferent care anume parte din ea am citi-o \u015fi am \u00eencerca s-o \u00een\u0163elegem \u015fi apoi s-o tr\u0103im, concluzia este una \u015fi aceea\u015fi. S\u00eentem descalifica\u0163i! Nici unul dintre noi nu se ridic\u0103 la standardele cerute de Domnul Isus. Ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu ar fi mai bine s\u0103 cobor\u00eem standardele, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 vorbim despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00een termeni mai accesibili nou\u0103 \u015fi semenilor no\u015ftri, \u00een termeni mai \u201ereali\u015fti\u201d, mai potrivi\u0163i cu puterile \u015f i cu posibilit\u0103\u0163ile noastre. Altfel, vorbim despre lucruri care nu ne aduc dec\u00eet frustrare, pentru c\u0103 nu le putem atinge niciodat\u0103. Oare de ce a spus Domnul Isus ceea ce a spus \u00een Predica de pe munte? N-a \u015ftiut El c\u0103 tot ceea ce spune este mult peste puterile noastre? Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 a \u015ftiut. El \u00censu\u015fi afirm\u0103 lucrul acesta: \u201eLa oameni lucrul acesta [adic\u0103 intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu] este cu neputin\u0163\u0103\u201d (19:26). Cu toate acestea, El a fost obligat s\u0103 afirme toate aceste lucruri, pentru c\u0103 a\u015fa este Dumnezeu, a\u015fa este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui \u015fi doar a\u015fa se intr\u0103 \u00een ea. Dumnezeu nu coboar\u0103 standardele \u015fi nu face compromisuri: Dac\u0103 neprih\u0103nirea noastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu vom intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor! Pentru a \u00een\u0163elege faptul acesta, este edificator s\u0103 privim la exemplul t\u00een\u0103rului bogat, din Matei 19:16-26: \u201eCe bine s\u0103 fac, ca s\u0103 am via\u0163a vecinic\u0103?\u201d \u2014 l-a \u00eentrebat t\u00een\u0103rul nostru pe Domnul Isus. \u201eEl i-a r\u0103spuns: \u00ab\u2026Binele este Unul singur. Dar dac\u0103 vrei s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103, p\u0103ze\u015fte poruncile!\u00bb\u201d (19:16-17). Intrarea \u00een via\u0163\u0103 sau mo\u015ftenirea vie\u0163ii ve\u015fnice \u2014 ca s\u0103 folosim sintagma din Luca 10:25-28 \u2014 at\u00eern\u0103 de p\u0103zirea Legii. \u00cen cazul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Legii din Luca 10, aceasta \u00eensemna \u201es\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, cu toat\u0103 puterea ta \u015fi cu tot cugetul t\u0103u; \u015fi pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201d (Luca 10:27, vezi \u015f i Matei 22:37-40). \u00cen fa\u0163a unei astfel de provoc\u0103ri,","r\u0103spunsul t\u00een\u0103rului este cel pu\u0163in uimitor: \u201eToate aceste porunci le-am p\u0103zit cu grij\u0103 din tinere\u0163a mea; ce-mi mai lipse\u015fte? (Mat. 19:20). Oare a\u015fa s\u0103 fi fost? Ca s\u0103-i dea \u00een vileag inima \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, Domnul Isus i-a zis: \u201e\u00abDac\u0103 vrei s\u0103 fii des\u0103v\u00eer\u015fit\u2026 du-te de vinde ce ai, d\u0103 la s\u0103raci, \u015fi vei avea o comoar\u0103 \u00een cer! Apoi vino, \u015fi urmeaz\u0103-M\u0103.\u00bb C\u00eend a auzit t\u00een\u0103rul vorba aceasta, a plecat foarte \u00eentristat; pentru c\u0103 avea multe avu\u0163ii\u201d (Mat. 19:21-22). P\u00een\u0103 \u015fi ucenicii s\u00eent speria\u0163i de condi\u0163ia pus\u0103 de Domnul Isus: \u201eUcenicii, c\u00eend au auzit lucrul acesta, au r\u0103mas uimi\u0163i de tot, \u015fi au zis : \u00abCine poate atunci s\u0103 fie m\u00eentuit?\u00bb Isus S-a uitat \u0163int\u0103 la ei, \u015fi le-a zis: \u00abLa oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103, dar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103\u00bb\u201d (Mat. 19:25-26). Oare de ce a ridicat Isus standardul at\u00eet de sus? Pentru simplul fapt c\u0103 acesta nu putea fi cobor\u00eet cu nimic mai jos. Acesta este Dumnezeu, \u015fi aceasta este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui! Dar s\u0103 ne aducem totu\u015fi aminte de cadrul \u00een care s-a stabilit rela\u0163ia dintre Dumnezeu \u015fi poporul S\u0103u \u00een cartea Exod; poate c\u0103 astfel vom \u00een\u0163elege mai bine ce anume f\u0103cea Domnul Isus. Oare c\u00eend anume are un om mai mult\u0103 nevoie de Cortul \u00cent\u00eelnirii: c\u00eend standardul Legii este ridicat mai sus sau c\u00eend acesta este cobor\u00eet mai jos? Condi\u0163ia r\u0103m\u00eenerii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este ascultarea de Lege. P\u0103m\u00eentul bun \u2014 a spus Domnul Isus \u2014 este cel ce aude Cuv\u00eentul, \u00eel \u00een\u0163elege \u015fi aduce road\u0103. Dar ce ne-am face dac\u0103 am fi l\u0103sa\u0163i s\u0103 ne c\u00ee\u015ftig\u0103m prin propriile noastre eforturi dreptul de a intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? Ar trebui s\u0103 strig\u0103m \u00eempreun\u0103 cu apostolul Pavel: \u201eO, nenorocitul de mine! Cine m\u0103 va izb\u0103vi de acest trup de moarte?\u201d (Rom. 7:24). Atunci c\u00eend Domnul Isus a r\u0103spuns ucenicilor speria\u0163i de \u00een\u0103l\u0163imea la care era ridicat\u0103 \u015ftacheta \u2014 \u201eLa oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103, dar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103\u201d (Mat. 19:26, s.n.) \u2014 El a anticipat r\u0103spunsul lui Pavel din versetul urm\u0103tor: \u201eMul\u0163\u0103miri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!\u201d (Rom. 7:25), care este nu numai Cuv\u00eentul \u00centrupat, ci \u015fi Esen\u0163a Cortului \u00cent\u00eelnirii, adic\u0103 Jertfa de Isp\u0103\u015fire \u015fi Marele nostru Preot. Petru afirm\u0103 c\u0103, \u00een atot\u015ftiin\u0163a Sa, Dumnezeu ne-a ales \u00een baza jertfei Domnului Isus Hristos, a C\u0103rui dare la \u00eenjunghiere a fost hot\u0103r\u00eet\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii, deoarece, \u201ela oameni lucrul acesta [intrarea, calificarea pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor] este cu neputin\u0163\u0103, dar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103\u201d (Mt. 19 :26).","Cum arat\u0103 contul rela\u0163iei noastre cu Dumnezeu \u00een fa\u0163a poruncilor Lui \u00een\u0163elese astfel? S\u00eent, oare, vinovat sau nevinovat, bogat sau s\u0103rac lipit p\u0103m\u00eentului atunci c\u00eend este vorba s\u0103-mi cump\u0103r dreptul de a intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? Iar dac\u0103 \u00eemi recunosc s\u0103r\u0103cia lucie \u00een duh, ce este de f\u0103cut? Solu\u0163ia (7:7-12) Acela care s-a privit \u00een Oglinda Legii, \u00een\u0163eleg\u00eend Legea a\u015fa cum a inten\u0163ionat Dumnezeu ca Legea s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103, nu poate dec\u00eet s\u0103 strige: \u201eO, nenorocitul de mine! Cine m\u0103 va izb\u0103vi de acest trup de moarte?\u201d (Rom: 7:24). \u201eCere\u0163i, \u015fi vi se va da; c\u0103uta\u0163i \u015fi ve\u0163i g\u0103si; bate\u0163i, \u015f i vi se va deschide!\u201d (Mat. 7:7) \u2014 a spus Domnul Isus. Ce s\u0103 cerem? Oare nu tocmai ceea ce nu putem cump\u0103ra noi \u00een\u015fine: intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? Iar ca s\u0103-i ajute pe cei \u015fov\u0103ielnici, Domnul Isus le spune: 9Cine este omul acela dintre voi, care, dac\u0103-i cere fiul s\u0103u o p\u00eene, s\u0103-i dea o piatr\u0103? 10Sau, dac\u0103-i cere un pe\u015fte, s\u0103-i dea un \u015farpe? 11Deci, dac\u0103 voi, cari s\u00eente\u0163i r\u0103i, \u015fti\u0163i s\u0103 da\u0163i daruri bune copiilor vo\u015ftri, cu c\u00eet mai mult Tat\u0103l vostru, care este \u00een ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! (Mat. 7:9-11). \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se prime\u015fte \u00een schimbul s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh \u2014 \u00een baza a ceea ce nu avem, nu \u00een baza a ceea ce avem: \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3). Intra\u0163i pe poarta cea str\u00eemt\u0103 (7:13-14) Poarta larg\u0103 \u015fi calea lat\u0103 reprezint\u0103 sistemul fariseic, \u00een care standardul Legii lui Dumnezeu s-a cobor\u00eet p\u00een\u0103 la nivelul la care el poate fi \u00eemplinit. De\u015fi pare ciudat, l\u0103rgirea por\u0163ii \u015fi a c\u0103ii se realizeaz\u0103 nu prin \u00eempu\u0163inarea poruncilor, ci prin \u00eenmul\u0163irea lor. \u201eMishnah\u201d4 \u2014 interpretarea fariseic\u0103 a Legii lui Moise \u2014 este un 4 \u201eM ishnah poate fi definit\u0103 ca fiind depozitul a patru secole de activitate religioas\u0103 \u015fi cultural\u0103 iudaic\u0103 din Palestina, \u00eencep\u00eend cu o dat\u0103 incert\u0103 (probabil undeva \u00een prima jum\u0103tate a secolului doi \u00eenainte de Hristos) \u015fi sf\u00eer\u015find o dat\u0103 cu sf\u00eer\u015fitul secolului doi dup\u0103 Hristos. Obiectul acestei activit\u0103\u0163i a fost p\u0103strarea, cultivarea \u015fi aplicarea la tr\u0103irea de zi cu zi a Legii (Torah), \u00een forma \u00een care au ajuns s-o \u00een\u0163eleag\u0103 multe genera\u0163ii de lideri \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i iudei. Ace\u015fti lideri au fost cunoscu\u0163i sub numele de Soferim (scribi) \u015fi Tannaim (cei care repetau sau \u00eenv\u0103\u0163au Legea Oral\u0103). Ace\u015ftia \u00eenv\u0103\u0163au sistemul religios al fariseilor ca fiind opus celui al saducheilor. P\u00een\u0103 la distrugerea Templului \u00een anul 70 d.Hr., ei au fost considera\u0163i a fi una dintre multele \u015fcoli de g\u00eendire care au jucat un rol important \u00een via\u0163a religioas\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a iudeilor. Imediat dup\u0103 d\u0103r\u00eemarea Templului \u015fi a Ierusalimului, ei au ocupat pozi\u0163ia de lideri unici ai vie\u0163ii iudaice care a supravie\u0163uit catastrofei. Iudaismul a\u015fa cum a continuat el de atunci \u00eencoace, chiar dac\u0103 nu este \u00eentru totul crea\u0163ia lor, este o credin\u0163\u0103 \u015fi o institu\u0163ie religioas\u0103 modelat\u0103 \u00een mare de c\u0103tre ace\u015ftia, iar M ishnah este documentul \u015fi autoritatea care adun\u0103 toat\u0103 truda acestui grup. Astfel se face c\u0103 \u00een timp ce iudaismul \u015fi cre\u015ftinismul venereaz\u0103 deopotriv\u0103 Vechiul Testament ca fiind Scriptur\u0103 canonic\u0103, M ishnah marcheaz\u0103 trecerea spre iudaism \u00eentocmai dup\u0103 cum Noul Testament","exemplu potrivit pentru a ilustra cum anume se l\u0103rge\u015fte calea. \u00cen interpretarea fariseic\u0103, standardul Legii a fost cobor\u00eet p\u00een\u0103 la un nivel accesibil. Poarta s-a l\u0103rgit prin pierderea profunzimii Legii, prin neglijarea spiritului Legii \u015fi, astfel, prin reducerea ei la slova Legii, la porunci ca acestea: \u201eNu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!\u201d (Col. 2:21). Confrunt\u00eendu-i pe iudaizatori, apostolul Pavel subliniaz\u0103 inutilitatea unui astfel de exerci\u0163iu: 16Nimeni dar s\u0103 nu v\u0103 judece cu privire la m\u00eencare sau b\u0103utur\u0103, sau cu privire la o zi de s\u0103rb\u0103toare, cu privire la o lun\u0103 nou\u0103, sau cu privire la o zi de Sabat, 17cari s\u00eent umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18Nimeni s\u0103 nu v\u0103 r\u0103peasc\u0103 premiul alerg\u0103rii, f\u0103c\u00eendu-\u015fi voia lui \u00eensu\u015f printr-o smerenie \u015fi \u00eenchinare la \u00eengeri, amestec\u00eendu-se \u00een lucruri pe cari nu le-a v\u0103zut, umflat de o m\u00eendrie de\u015fart\u0103, prin g\u00eendurile firii lui p\u0103m\u00eente\u015fti, 19\u015fi nu se \u0163ine str\u00eens de Capul, din care tot trupul, hr\u0103nit \u015fi bine \u00eenchegat, cu ajutorul \u00eencheieturilor \u015fi leg\u0103turilor, \u00ee\u015fi prime\u015fte cre\u015fterea pe care i-o d\u0103 Dumnezeu. 20Dac\u0103 a\u0163i murit \u00eempreun\u0103 cu Hristos fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u00eencep\u0103toare ale lumii, de ce, ca \u015fi cum a\u0163i tr\u0103i \u00eenc\u0103 \u00een lume, v\u0103 supune\u0163i la porunci ca acestea: 21\u201eNu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!\u201d 22Toate aceste lucruri, cari pier odat\u0103 cu \u00eentrebuin\u0163area lor, \u015fi s\u00eent \u00eentemeiate pe porunci \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi omene\u015fti, 23au, \u00een adev\u0103r, o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de \u00een\u0163elepciune, \u00eentr-o \u00eenchinare voit\u0103, o smerenie \u015fi asprime fa\u0163\u0103 de trup, dar nu s\u00eent de nici un pre\u0163 \u00eempotriva g\u00eedil\u0103rii firii p\u0103m\u00eente\u015fti (Col. 2:16-23). Poarta str\u00eemt\u0103 \u015fi calea \u00eengust\u0103 reprezint\u0103 interpretarea Legii de c\u0103tre Domnul Isus. Deci cu c\u00eet mai pu\u0163in ad\u00eenc s\u00eent \u00een\u0163elese poruncile, cu at\u00eet mai larg\u0103 este calea, cu at\u00eet mai accesibil\u0103 devine intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu prin propriile noastre eforturi. Cu c\u00eet mai profund s\u00eent interpretate poruncile lui Dumnezeu, cu at\u00eet mai mult se \u00eengusteaz\u0103 calea \u015fi cu at\u00eet mai tare realiz\u0103m s\u0103r\u0103cia noastr\u0103 privind intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor prin propriile noastre eforturi. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Domnul Isus a zis: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:20). Aten\u0163ie la cei care stric\u0103 Oglinda! (7:15-20) Cei care stric\u0103 Oglinda Cuv\u00eentului lui Dumnezeu prin r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Cuv\u00eentului \u015f i care, prin func\u0163ia lor de proroci \u015f i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, pun oglinzi false \u015fi deformatoare \u00een m\u00eeinile oamenilor nu numai c\u0103 nu intr\u0103 ei \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, dar, prin oglinzile pe care le pun \u00een m\u00eeinile oamenilor, nici pe al\u0163ii nu-i las\u0103 s\u0103 intre \u00een ea. Prorocii mincino\u015fi, cei care stric\u0103 Oglinda Cuv\u00eentului lui Dumnezeu, pot fi cunoscu\u0163i dup\u0103 roadele lor. Cel care r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u015fte Cuv\u00eentul lui Dumnezeu va termina prin a c\u0103dea \u00een tot felul de compromisuri morale. marcheaz\u0103 trecerea spre cre\u015ftinism\u201d (Herbert Danby, The Mishnah, New York: Oxford University Press, 1992, p. xiii).","Nu ritualuri religioase, ci ascultare de Dumnezeu (7:21-29) \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este locul \u00een care se face voia lui Dumnezeu. Or, voia lui Dumnezeu a fost exprimat\u0103 \u00een Legea lui Dumnezeu. De aceea, oricine va \u00eencerca s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 ascultarea de Cuv\u00eent cu tot felul de activit\u0103\u0163i religioase se va pomeni scos afar\u0103 din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. 21Nu ori\u015ficine-Mi zice: \u201eDoamne, Doamne!\u201d va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. 22Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: \u201eDoamne, Doamne! N-am proorocit noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een Numele T\u0103u?\u201d 23Atunci le voi spune curat: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d. 24De aceea, pe ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi le face, \u00eel voi asem\u0103na cu un om cu judecat\u0103, care \u015fi-a zidit casa pe st\u00eenc\u0103. 25A dat ploaia, au venit \u015fivoaele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au b\u0103tut \u00een casa aceea, dar ea nu s-a pr\u0103bu\u015fit, pentru c\u0103 avea temelia zidit\u0103 pe st\u00eenc\u0103. 26\u00cens\u0103 ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi nu le face, va fi asem\u0103nat cu un om nechibzuit, care \u015fi-a zidit casa pe nisip. 27A dat ploaia, au venit \u015fivoaiele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au izbit \u00een casa aceea: ea s-a pr\u0103bu\u015fit, \u015fi pr\u0103bu\u015firea i-a fost mare (Mat. 7:21-27). Dup\u0103 cum am v\u0103zut, Domnul Isus afirm\u0103 \u00een Predica Sa adev\u0103rurile de bolt\u0103 ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu: \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se zide\u015fte din\u0103untru \u00eenspre afar\u0103, prezen\u0163a ei lucr\u00eendu-ne mai \u00eent\u00eei caracterul, apoi conduita, transform\u00eendu-ne mai \u00eent\u00eei pe din\u0103untru, apoi pe dinafar\u0103. \u00cen \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, lucrurile s\u00eent rezolvate mai \u00eent\u00eei \u00eenaintea lui Dumnezeu, apoi \u00eenaintea oamenilor. O religie care se limiteaz\u0103 la conformare \u015fi care nu accept\u0103 transformarea l\u0103untric\u0103 radical\u0103, o religie care atinge doar nivelul faptelor \u015fi al vorbelor, care nu p\u0103trunde nivelul g\u00eendirii, al atitudinilor \u015fi al motiva\u0163iilor nu sluje\u015fte nim\u0103nui la intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dar prezen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei nu se poate limita la lucrarea ei \u00een caracterul nostru. \u201eOrice pom bun face roade bune\u2026 Orice pom, care nu face roade bune, este t\u0103iat \u015fi aruncat \u00een foc\u201d (7:17-20, s.n.). 5:1-16 EVANGHELIA \u00ceMP\u0102R\u0102\u0162IEI \u015eI CARACTERUL CRE\u015eTIN \u00cen \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, caracterul determin\u0103 conduita, sau natura pomului determin\u0103 natura rodului. \u201ePentru ca s\u0103 fim cu El \u00een rai, Domnul Isus Hristos a venit ca, mai \u00eent\u00eei, s\u0103 aduc\u0103 raiul \u00een noi, iar pentru ca s\u0103 aib\u0103 dreptul s\u0103 ne scoat\u0103 din iad, El a venit ca, mai \u00eent\u00eei, s\u0103 scoat\u0103 iadul din noi\u201d (Stanley Johnes). Pentru a restitui \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u00eentregul domeniu care i se cuvine \u2014 caracterul \u00eempreun\u0103 cu conduita, p\u0103str\u00eend rela\u0163ia strict\u0103 \u00eentre ele \u2014 Domnul Isus a gr\u0103it Predica de pe munte, organiz\u00eendu-\u015ei discursul dup\u0103 schema de mai jos.","Primele 16 versete ale capitolului 5 se ocup\u0103 de caracterul cre\u015ftin, dup\u0103 care urmeaz\u0103 pasajul din 5:17-7:6, care discut\u0103 conduita cre\u015ftin\u0103, pentru ca, \u00eencep\u00eend cu 7:7, Domnul Isus s\u0103 revin\u0103 din nou la problema caracterului. Deci ceea ce, \u00een mod curent, noi numim Fericirile se ocup\u0103 de caracterul cre\u015ftin. Structura Fericirilor Am v\u0103zut c\u0103 W. D. Davies nume\u015fte Predica de pe munte \u201eo colec\u0163ie de ziceri disparate, de origini diferite, un fel de peticire\u201d. 5 Citind \u00een fug\u0103 Fericirile, am fi, poate, \u00eenclina\u0163i s\u0103-i d\u0103m dreptate, pentru c\u0103 ne-ar fi u\u015for s\u0103 vedem \u015fi noi \u00een cele opt \u201efericiri\u201d o compilare de g\u00eenduri, un fel de peticire care nu poate ascunde lipsa de unitate a textului. A\u015fa s\u0103 fie oare? Este adev\u0103rat c\u0103 la o citire superficial\u0103 ultima dintre \u201efericiri\u201d \u2014 \u201eFerice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:10, s.n.) \u2014 pare s\u0103 o contrazic\u0103 pe prima: \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:3, s.n.). La urma urmelor \u2014 va \u00eentreba cititorul gr\u0103bit \u2014 a cui este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor: a celui s\u0103rac \u00een duh sau a celui prigonit din pricina neprih\u0103nirii? Iar dac\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor poate fi ob\u0163inut\u0103 \u201e\u015fi pe un pre\u0163, \u015fi pe altul\u201d, cine \u015fi-ar dori-o \u00een schimbul prigonirii pentru neprih\u0103nire, dac\u0103 o poate ob\u0163ine \u015fi \u00een schimbul s\u0103r\u0103ciei \u00een duh? Fericirile definesc chipul lui Dumnezeu \u00een om De\u015fi pare logic s\u0103 pl\u0103te\u015fti pre\u0163ul cel mai mic posibil pentru un lucru, simplul fapt c\u0103 Domnul Isus ofer\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u015fi pe un pre\u0163 \u015fi pe altul, \u015fi pe s\u0103r\u0103cia \u00een duh (vezi 5:3) \u015fi pe prigonire pentru neprih\u0103nire (vezi 5:10), ne oblig\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: Ce s\u00eent, de fapt, Fericirile? Fericirile nu con\u0163in o list\u0103 de ziceri disparate ale Domnului Isus, ci o \u00eentreag\u0103 teologie privitoare la cum anume va intra cineva \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor sau cum anume va ajunge cineva s-o mo\u015fteneasc\u0103. Aceast\u0103 teologie este elaborat\u0103 minu\u0163ios, dar comunicat\u0103 \u00eentr-un mod pu\u0163in diferit de modul cu care s\u00eentem noi obi\u015fnui\u0163i ast\u0103zi, deoarece, neexist\u00eend nici un fel de elemente de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, fiecare dintre \u201efericiri\u201d pare de sine st\u0103t\u0103toare. De ce totu\u015fi prima \u015f i ultima dintre \u201efericiri\u201d au ca r\u0103splat\u0103 acela\u015fi lucru: \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? Oare nu tocmai ca s\u0103 putem pricepe ce anume \u00eenseamn\u0103 s\u0103r\u0103cia \u00een duh? Dar atunci, ce rost are lista celorlalte \u201efericiri\u201d? Tocmai pentru c\u0103 \u201efericirile\u201d \u00eencep \u015fi se termin\u0103 cu aceea\u015fi r\u0103splat\u0103 \u2014 \u201ec\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:3, 10) \u2014 este posibil ca Domnul Isus s\u0103 fi enun\u0163at (5:3) \u015fi apoi s\u0103 fi explicat (5:4-12) adev\u0103rul cu privire la cum anume \u015f i cine anume va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. 5 W. D. Davies, The Setting of the Sermon on the Mount, p. 1.","\u00cen acest caz, fiecare \u201efericire\u201d este validarea celei precedente. Fericirile se mi\u015fc\u0103 dinspre ad\u00eencurile noastre, unde se decide rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu, \u00eenspre rela\u0163ia cu noi \u00een\u015fine \u015f i rela\u0163ia cu semenii. Prin \u201efericiri\u201d, Domnul Isus ofer\u0103 o solu\u0163ie pentru rezolvarea triplei noastre alien\u0103ri, pentru c\u0103, de fapt, prin ele, Domnul Isus define\u015fte chipul lui Dumnezeu a\u015fezat prin actul Crea\u0163iei \u00een lutul din care am fost pl\u0103m\u0103di\u0163i, s\u0103m\u00een\u0163a ce con\u0163ine \u00een forma ei embrionar\u0103 toate coordonatele vie\u0163ii cre\u015ftine. Chipul lui Dumnezeu \u00een om este definit de c\u0103tre teologi \u00een diferite feluri. Una dintre posibilele definiri poate fi f\u0103cut\u0103 pe planul nevoilor fundamentale ale omului: nevoia de Dumnezeu, nevoia de semnifica\u0163ie \u015f i nevoia de comuniune sau nevoia de semeni, sau pe planul rela\u0163iilor fundamentale ale omului: rela\u0163ia cu Dumnezeu, rela\u0163ia cu sine \u015fi rela\u0163ia cu semenii. De\u015fi nici una dintre cele trei nevoi sau rela\u0163ii nu poate fi neglijat\u0103, pentru c\u0103 ele \u0163in de \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a fiin\u0163ei noastre, ele nu s\u00eent nici egale \u00een valoare, \u015fi nici echidistante \u00een ce prive\u015fte prioritatea satisfacerii lor. Scriptura ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 omul \u201ese face sau se desface\u201d plec\u00eend de la rela\u0163ia lui cu Dumnezeu. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, aceasta este prima \u015fi cea mai mare nevoie, \u015fi ea corespunde primei \u015fi celei mai mari dintre porunci: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, \u015fi cu tot cugetul t\u0103u\u201d (Mat. 22:37, s.n.). Celelalte dou\u0103 \u2014 nevoia de semnifica\u0163ie \u015f i nevoia de semeni sau rela\u0163ia cu sine \u015fi rela\u0163ia cu semenii \u2014 formeaz\u0103 sfera nevoilor noastre imediate, \u015fi ele corespund poruncii care, de\u015fi este asemenea primei porunci, este \u015fi trebuie s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 totu\u015fi a doua: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201d (Mat. 22:39, s.n.). \u00cen primele trei \u201efericiri\u201d, avem cuprinse toate dimensiunile existen\u0163ei noastre: rela\u0163ia cu Dumnezeu \u2014 \u201eferice de cei s\u0103raci \u00een duh\u201d (3); rela\u0163ia cu noi \u00een\u015fine \u2014 \u201eferice de cei ce pl\u00eeng\u201d (4) \u015fi rela\u0163ia cu semenii \u2015 \u201eferice de cei bl\u00eenzi\u201d (5). \u201eFericirile\u201d care urmeaz\u0103 \u2014 \u201eFerice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire\u2026 Ferice de cei milostivi\u2026 Ferice de cei cu inima curat\u0103\u2026 Ferice de cei \u00eemp\u0103ciuitori\u2026 [\u015fi] ferice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii\u201d (6-10) \u2014 detaliaz\u0103 ceea ce ni s-a spus \u00een primele trei. 1. S\u0103r\u0103cia \u00een duh: Realitatea l\u0103untric\u0103 pe care o caut\u0103 Dumnezeu \u00een noi. 2. Pl\u00eensul: Expresia acestei realit\u0103\u0163i. Pl\u00eensul scoate la suprafa\u0163\u0103 realit\u0103\u0163i l\u0103untrice ascunse. 3. Bl\u00eende\u0163ea: Dovada acestei realit\u0103\u0163i se vede \u00een rela\u0163ii, \u00een curajul de a fi ie\u015fit din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine. Fericirile elaboreaz\u0103 doctrina m\u00eentuirii \u00cen acela\u015fi timp, am putea afirma c\u0103 \u00een prima \u201efericire\u201d reg\u0103sim \u00eentreaga doctrin\u0103 a m\u00eentuirii. Ajungerea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se realizeaz\u0103 nu \u201eprin ceea ce","avem\u201d, ci \u201eprin ceea ce nu avem\u201d. Acesta este adev\u0103rul pe care l-a subliniat Domnul Isus \u00een dialogul \u00eenfiripat \u00eentre El \u015fi ucenicii S\u0103i, imediat ce t\u00een\u0103rul bogat s-a \u00eendep\u0103rtat m\u00eehnit din pricina cerin\u0163ei lui Isus: \u2015 Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 greu va intra un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. V\u0103 mai spun iar\u0103\u015f c\u0103 este mai u\u015for s\u0103 treac\u0103 o c\u0103mil\u0103 prin urechea acului, dec\u00eet s\u0103 intre un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Du mnezeu. \u2015 Cine poate atunci s\u0103 fie m\u00eentuit, au \u00eentrebat ucenicii S\u0103i? \u2015 La oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103, dar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103, a r\u0103spuns Domnul Isus (19:23-26, s.n.). Isus a subliniat tocmai adev\u0103rul din prima \u201eferic ire\u201d. Omul nu are cu ce pl\u0103ti intrarea sa \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Deci lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103 la oameni, spune Domnul Isus, dar nu \u015fi la Dumnezeu, adaug\u0103 El. Dovad\u0103 st\u0103 tocmai promisiunea din prima \u201efericire\u201d: \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor\u201d. Cum anume le- a dat-o Dumnezeu \u00een schimbul s\u0103r\u0103ciei lor \u00een duh r\u0103m\u00eene o tain\u0103 pe care o vom deslu\u015fi doar atunci c\u00eend vom fi \u00een\u0163eles \u00eentregul ansamblu al \u201efericirilor\u201d. Tocmai de aceea, s\u0103 mai z\u0103bovim o clip\u0103 l\u00eeng\u0103 acest \u00eentreg. Hermeneutica Fericirilor \u00centr-un fel, Fericirile con\u0163in, \u00een form\u0103 embrionar\u0103, \u00eentreaga Predic\u0103 de pe munte. Rela\u0163ia cu mine \u00eensumi determin\u0103 rela\u0163ia cu semenii, cu alte cuvinte, caracterul determin\u0103 conduita. Dar \u00eentreaga via\u0163\u0103 este, de fapt, guvernat\u0103 \u015fi determinat\u0103 de rela\u0163ia cu Dumnezeu. Am putea ilustra \u015fi altfel rela\u0163ia dintre \u201efericiri\u201d. Am putea spune c\u0103 prima dintre ele (5:3) este \u201etextul\u201d, adic\u0103 ea con\u0163ine tot ceea ce Domnul Isus a avut de spus despre cum anume se prime\u015fte \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Toate celelalte \u201efericiri\u201d constituie \u201ecomentariul\u201d, \u00een care este dezb\u0103tut \u015fi explicat \u201etextul de baz\u0103\u201d (5:3). \u00centrebarea fundamental\u0103 pe care o ridic\u0103 \u201etextul de baz\u0103\u201d (5:3) este: Ce \u00eenseamn\u0103 a fi s\u0103rac \u00een duh \u015fi cum anume se p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 stare, pentru ca s\u0103 fie satisf\u0103cut\u0103 condi\u0163ia primirii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor? De unde s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 nu m\u0103 cred doar s\u0103rac \u00een duh, atunci c\u00eend, \u00een realitate, nu s\u00eent. Tragedia ar fi imens\u0103. Domnul Isus \u00censu\u015fi ne avertizeaz\u0103 de lucrul acesta: \u201eNu ori\u015f icine-Mi zice: \u00abDoamne, Doamne!\u00bb va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: \u00abDoamne, Doamne! N-am proorocit noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een Numele T\u0103u?\u00bb Atunci le voi spune curat: \u00abNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u00bb\u201d (7:21-23). Deci, pentru ca s\u0103 \u00een\u0163elegem textul (5:3), va trebui s\u0103 g\u0103s im logica \u00eenl\u0103n\u0163uirii \u201efericirilor\u201d ce urmeaz\u0103. Comentariul Domnului Isus se termin\u0103 \u00een punctul din care a plecat \u2014 \u201ec\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:3, 10) \u2014 dar Domnul Isus","l\u0103mure\u015fte cum anume se mo\u015ftene\u015fte \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia tocmai prin felul \u00een care leag\u0103 El cele dou\u0103 puncte prin restul \u201efericirilor\u201d. De\u015fi totul este spus \u00een 5:3, Domnul Isus nu S-a oprit la prima \u201efericire\u201d, tocmai pentru c\u0103 pericolul auto\u00een\u015fel\u0103rii este at\u00eet de mare \u015fi pentru c\u0103 acest concept al s\u0103r\u0103ciei \u00een duh este at\u00eet de lunecos. El a continuat cu celelalte \u201efericiri\u201d, f\u0103c\u00eend din fiecare urm\u0103toare \u201efericire\u201d testul celei precedente, p\u00een\u0103 c\u00eend cercul s-a \u00eenchis cu \u201efericirea\u201d a opta: \u201eFerice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:10). O dat\u0103 ce am \u00een\u0163eles ce nevoie disperat\u0103 avem de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u2014 \u201e\u015ei ce ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul s\u0103u?\u201d (Mat. 16:26) \u2014 \u015fi o dat\u0103 ce am \u00een\u0163eles c\u0103, din pric ina totalei noastre s\u0103r\u0103cii, nu avem cu ce ne pl\u0103ti intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, dar c\u0103 ea ne-a fost pl\u0103tit\u0103 de Hristos, vom continua s\u0103 r\u0103m\u00eenem l\u00eeng\u0103 El, chiar \u015fi cu pre\u0163ul suferin\u0163ei \u015fi prigonirii pentru neprih\u0103nire. Cartea Apocalipsa \u00eei define\u015fte astfel pe biruitori: \u201eEi l-au biruit, prin s\u00eengele Mielului \u015fi prin cuv\u00eentul m\u0103rturisirii lor, \u015fi nu \u015fi-au iubit via\u0163a chiar p\u00een\u0103 la moarte\u201d (Apoc. 12:11).","Ferice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor ! (5:3) Domnul Isus a a\u015fezat, parc\u0103 \u00eenadins, una l\u00eeng\u0103 alta dou\u0103 expresii at\u00eet de contrastante: \u201es\u0103r\u0103cia \u00een duh\u201d \u015fi \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor\u201d. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor trebuie s\u0103 aib\u0103 a face cu \u00cemp\u0103ratul Cerurilor \u015fi cu \u00eentreaga slav\u0103 a prezen\u0163ei Lui. A avea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u00eenseamn\u0103 a avea cel pu\u0163in intrare liber\u0103 \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu. Dar ce s\u0103 \u00eensemne cealalt\u0103 expresie \u2014 \u201es\u0103rac \u00een duh\u201d \u2014 care define\u015fte condi\u0163ia \u00een baza c\u0103reia poate avea cineva \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? \u00cen limba rom\u00e2n\u0103, avem expres ia asem\u0103n\u0103toare: \u201es\u0103rac cu duhul\u201d, \u015fi cel care cite\u015fte \u00een grab\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 \u201efericire\u201d ar fi, poate, tentat s\u0103 migreze \u00eenspre \u00een\u0163elesul acestei expresii peiorative. Dac\u0103 \u00eens\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 prima \u201efericire\u201d (5:3) poate fi considerat\u0103 \u201etextul\u201d, toate celelalte fiind \u201ecomentariul sau explicarea lui\u201d, atunci vom \u00een\u0163elege c\u0103 \u201ea fi s\u0103rac \u00een duh\u201d (nu cu duhul) trebuie s\u0103 fie un concept de o complexitate cel pu\u0163in egal\u0103 cu a doua parte a propozi\u0163iei: \u201ec\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, prima \u201efericire\u201d poate fi considerat\u0103 a fi cea mai succint\u0103 formulare biblic\u0103 a doctrinei m\u00eentuirii. A avea sau a mo\u015fteni \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u00eenseamn\u0103 a fi \u00eemp\u0103cat cu \u00cemp\u0103ratul Cerurilor, a avea intrare liber\u0103 \u00een Locul Preasf\u00eent. Iar dac\u0103 am \u00eendr\u0103zni s\u0103 aducem \u00een discu\u0163ie provoc\u0103rile cu care am fost confrunta\u0163i \u00een cartea Cronici, a avea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u00eenseamn\u0103 nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00eet a \u015fedea pe scaunul de domnie al Domnului. Nu am gre\u015fi dac\u0103 am pune \u00een sinonimie prima \u201efericire\u201d cu provocarea pe care Duhul lui Dumnezeu o arunc\u0103 bisericilor Apocalipsei: \u201eCelui ce va birui \u00eei voi da s\u0103 \u015fad\u0103 cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup\u0103 cum \u015fi Eu am biruit \u015fi am \u015fezut cu Tat\u0103l Meu pe scaunul Lui de domnie. Cine are urechi, s\u0103 asculte ce zice Biseric ilor Duhul\u201d (Apoc. 3:21-22). Dac\u0103 toate acestea le avem \u00een schimbul recunoa\u015fterii s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh, \u00eentrebarea este: Ce anume ar putea s\u0103 \u00eensemne lucrul acesta? Este evident faptul c\u0103, \u00een \u00eencercarea de a l\u0103muri \u00een\u0163elesul expresiei \u201es\u0103rac \u00een duh\u201d, un demers etimologic6 nu ne folose\u015fte prea mult. De aceea, vom apela la un demers contextual, \u00eencerc\u00eend s\u0103 construim \u00een\u0163elesul expres iei folosindu-ne de tablouri din Scriptur\u0103 \u015fi din evanghelie. 6 William Hendriksen \u00eencearc\u0103 un astfel de demers, \u00eentr-o not\u0103 de subsol a comentariului s\u0103u: \u201eDac\u0103 termenul folosit aici pentru \u00abs\u0103rac\u00bb (ptochos) este folosit \u00een sensul s\u0103u primar sau de baz\u0103, ceea ce ar putea fi posibil, ar indica nu pe unul care este at\u00eet de s\u0103rac \u00eenc\u00eet este obligat s\u0103 lucreze zilnic pentru a exista (penes), ci pe cer\u015fetor, pe unul care este dependent de al\u0163ii pentru a exista\u201d (W. Hendriksen, The Gospel of Matthew, Edinburgh: The Banner of Thruth Thrust, 1973, p. 269).","\u00cen 2 Samuel 11:1-27, avem o istorioar\u0103 care, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, define\u015fte cum nu se poate mai bine \u00een\u0163elesul acestei expresii. Era \u201epe vremea c\u00eend porneau \u00eemp\u0103ra\u0163ii la r\u0103zboi\u201d (1). David era \u00eemp\u0103rat \u00een Israel; dar \u00een loc s\u0103 fi f\u0103cut ceea ce un \u00eemp\u0103rat s-ar fi cuvenit s\u0103 fac\u0103 pe o astfel de vreme, el \u201ea trimis pe Ioab, cu slujitorii lui \u015fi tot Israelul, s\u0103 pustiasc\u0103 \u0163ara lui Amon \u015fi s\u0103 \u00eempresoare Raba. Dar David a r\u0103mas la Ierusalim\u201d (1). Ajuns \u00een acest punct, cel care cite\u015fte istorioara s- ar putea \u00eentreba: De ce nu? \u00cemp\u0103ra\u0163ii s\u00eent oameni ocupa\u0163i. Or, faptul c\u0103 David \u015f i-a putut permite s\u0103-l trimit\u0103 pe Ioab era un punct pozitiv pentru el. \u00censeamn\u0103 c\u0103 David \u00ee\u015fi formase oameni pentru slujb\u0103, iar acum el putea s\u0103 vad\u0103 lini\u015ftit de celelalte treburi ale \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei. Dar s\u0103 vedem cum continu\u0103 istorioara noastr\u0103: 2\u00centr-o dup\u0103 amiaz\u0103 spre sear\u0103, David s-a sculat de pe pat \u015fi pe c\u00eend se plimba pe acoperi\u015ful casei \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, a z\u0103rit de acolo o femeie care se sc\u0103lda \u015fi care era foarte frumoas\u0103 la chip. 3David a \u00eentrebat cine este femeia aceasta, \u015fi i-au spus: \u201eEste Bat- \u015eeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie, Hetitul\u201d. 4\u015ei David a trimes ni\u015fte oameni s-o aduc\u0103. Ea a venit la el, \u015fi el s-a culcat cu ea. Dup\u0103 ce s-a cur\u0103\u0163it de necur\u0103\u0163ia ei, ea s-a \u00eentors acas\u0103. 5Femeia a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi a trimes vorb\u0103 lui David, zic\u00eend: \u201eS\u00eent \u00eens\u0103rcinat\u0103\u201d (2 Sam. 11:2-5). Legea spunea clar s\u0103 nu pofte\u015fti nevasta aproapelui t\u0103u \u015fi s\u0103 nu preacurve\u015fti. Iar aceast\u0103 porunc\u0103 se aplica deopotriv\u0103 la to\u0163i, de la vl\u0103dic\u0103 p\u00een\u0103 la opinc\u0103. Pe deasupra, \u00eemp\u0103ratul era chemat s\u0103 fac\u0103 dreptate \u015fi judecat\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, nu s\u0103 calce oameni \u00een picioare \u015fi s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de ei, ca s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 poftele. Istoria ne spune c\u0103 n-a fost \u00eendeajuns ca David s\u0103 calce dou\u0103 din poruncile Decalogului, o dat\u0103 pornit pe toboganul neascult\u0103rii de Lege \u015f i al sfid\u0103rii lui Dumnezeu, el a continuat prin a \u00een\u015fela, a min\u0163i \u015fi a ucide f\u0103r\u0103 ru\u015fine. Atunci c\u00eend Urie a fost mort, el a trimis dup\u0103 Bat-\u015eeba \u015fi a luat-o de nevast\u0103. Iar toate aceste mi\u015felii au fost f\u0103cute \u00een v\u0103zul lumii. \u00centregul palat \u015ftia de faptele \u00eemp\u0103ratului. Timpul a trecut, iar Bat-\u015eeba a n\u0103scut un copil de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103. Atunci c\u00eend tocmai p\u0103rea c\u0103 uitarea s-a a\u015fternut peste toat\u0103 povestea, Domnul \u00censu\u015fi a p\u0103\u015fit pe scena vie\u0163ii lui David. Ca s\u0103 dovedeasc\u0103 m\u00eer\u015f\u0103via inimii lui David, Domnul i-a \u00eentins acestuia prin Natan o \u201ecurs\u0103\u201d: 1Domnul a trimes pe Natan la David. \u015ei Natan a venit la el \u015fi i-a zis: \u201e\u00centr-o cetate erau doi oameni, unul bogat \u015fi altul s\u0103rac. 2Bogatul avea foarte multe oi \u015fi foarte mul\u0163i boi. 3S\u0103racul n-avea nimic dec\u00eet o mielu\u015fa, pe care o cump\u0103rase; o hr\u0103nea \u015fi o cre\u015ftea la el \u00eempreun\u0103 cu copiii lui; ea m\u00eenca din aceea\u015fi bucat\u0103 de p\u00eeine cu el, bea din acela\u015fi pahar cu el, dormea la s\u00eenul lui, \u015fi o privea ca pe fata lui. 4A venit un c\u0103l\u0103tor la omul acela bogat. \u015ei bogatul nu s-a \u00eendurat s\u0103 se ating\u0103 de oile sau de boii lui, ca s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un pr\u00eenz c\u0103l\u0103torului care venise la el; ci a luat oaia s\u0103racului, \u015fi a g\u0103tit-o pentru omul care venise la el\u201d (2 Sam. 12: 1-4).","\u00cen primul r\u00eend, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 trecuse destul de mult timp pentru ca David s\u0103 fi l\u0103sat garda jos. \u00cen al doilea r\u00eend, David era psalmist \u015fi c\u00eent\u0103re\u0163 \u015fi, de aceea, nu i-a fost greu s\u0103-\u015fi imagineze lucrurile pe care le auzea. Iar \u00een al treilea r\u00eend, el \u00ee\u015f i tr\u0103ise o bun\u0103 parte din via\u0163\u0103 \u00eentre oi. De-a lungul anilor, nu se poate ca inima s\u0103 nu i se fi lipit de vreo mielu\u015fa \u015fi ea s\u0103 nu-i fi devenit drag\u0103 ca sufletul lui. Tocmai de aceea, nu i-a fost greu s\u0103 se implice trup \u015fi suflet \u00een povestea lui Natan \u015fi s\u0103 cad\u0103 \u00een plasa pe care Domnul i-a preg\u0103tit-o. Textul spune c\u0103 atunci c\u00eend David a auzit de m\u00eer\u015f\u0103via bogatului, s\u00eengele a \u00eenceput s\u0103-i fiarb\u0103 \u00een vine \u015fi a strigat: \u201eViu este Domnul c\u0103 omul care a f\u0103cut lucrul acesta este vrednic de moarte. \u015ei s\u0103 dea \u00eenapoi patru miei, pentru c\u0103 a s\u0103v\u00eer\u015fit fapta aceasta, \u015fi n-a avut mil\u0103\u201d(5-6). \u00cen sala tronului s-a l\u0103sat t\u0103cerea. Nu \u015ftim dac\u0103 Natan era singur cu David sau dac\u0103 \u00eemp\u0103ratul era \u00eenconjurat de s lujitorii s\u0103i. Dar \u00eenainte ca \u00eemp\u0103ratul s\u0103 fi putut rosti vreun cuv\u00eent, degetul prorocului l-a \u0163intuit, \u201e\u015fi Natan a zis lui David: \u00abTu e\u015fti omul acesta!\u00bb\u201d (7). \u00cen clipa aceea, filmul \u00eentregii istorii a p\u0103c\u0103tuirii lui cu Bat- \u015eeba s-a derulat fulger\u0103tor \u00eenaintea ochilor s\u0103i. \u015ei-a adus aminte de faptul c\u0103, \u015fi beat, Urie a fost mai demn dec\u00eet el. \u015ei-a adus apoi aminte de scrisoarea uciga\u015f\u0103 pe care i-a trimis-o lui Ioab \u015fi de num\u0103rul de o\u015fteni care au pierit doar pentru ca Urie s\u0103 poat\u0103 fi \u015fters din cartea celor vii \u015fi astfel p\u0103catele lui s\u0103 fie \u00eengropate pentru totdeauna. Iar \u00een timp ce toate acestea \u00eei sfredeleau mintea \u015f i inima, a auzit glasul profetului \u015fi a sim\u0163it sabia Cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u00eentorc\u00eendu-i-se \u00een ran\u0103: 7A\u015fa vorbe\u015fte Domnul, Du mnezeul lui Israel: \u201eEu te-am uns \u00eemp\u0103rat peste Israel, \u015fi te-am sc\u0103pat din m\u00eena lui Saul; 8te-am f\u0103cut st\u0103p\u00een pe casa st\u0103p\u00eenului t\u0103u, am pus la s\u00eenul t\u0103u nevestele st\u0103p\u00eenului t\u0103u, \u015fi \u0163i-am dat casa lui Israel \u015fi Iuda. \u015ei dac\u0103 ar fi fost pu\u0163in at\u00eeta, a\u015f mai fi ad\u0103ugat. 9Pentru ce dar ai dispre\u0163uit tu cuv\u00eentul Domnului, f\u0103c\u00eend ce este r\u0103u \u00eenaintea Lui? Ai lovit cu sabia pe Urie, Hetitul; ai luat de nevast\u0103 pe nevast\u0103-sa, \u015fi pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. 10Acum niciodat\u0103 nu se va dep\u0103rta sabia din casa ta, pentru c\u0103 M-ai dispre\u0163uit, \u015fi pentru c\u0103 ai luat de nevast\u0103 pe nevasta lui Urie, Hetitul\u201d (2 Sam. 12:7-10). \u201eDar, stai pu\u0163in! \u2014 s-o fi g\u00eendit David pentru o clip\u0103. La urma urmelor, nu s\u00eent eu \u00eemp\u0103ratul \u00een Israel? Cel care vorbe\u015fte, o fi el prorocul Domnului, dar puterea este totu\u015fi \u00een m\u00eeinile \u00eemp\u0103ratului.\u201d O singur\u0103 porunc\u0103 ar fi fost suficient\u0103, \u015fi o\u015ftenii lui, \u00een fa\u0163a c\u0103rora fusese \u00eenjosit, l-ar fi omor\u00eet \u00eendat\u0103 pe Natan.7 Nu \u015ftim ce anume o fi trecut prin mintea lui David. Cert este c\u0103 Natan \u00eenc\u0103 nu ispr\u0103vise de vorbit. Mai avea \u00eenc\u0103 de de\u015fertat din desaga sa profetic\u0103 lucruri a c\u0103ror \u00eemplinire urmau s\u0103 aduc\u0103 o grozav\u0103 nenorocire peste casa \u015fi via\u0163a \u00eemp\u0103ratului: 7 Astfel de decizii aveau s\u0103 fie luate, nu una, \u00een sala tronului lui Israel \u015fi Iuda. S\u0103 ne aducem aminte doar de felul \u00een care l-a ucis \u00eemp\u0103ratul Ioas pe preotul Zaharia (vezi 2 Cron. 24:20-22) sau de omor\u00eerea prorocului Urie, fiul lui \u015eemaia, de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Ioiachim (vezi Ier. 26:20- 23).","11A\u015fa vorbe\u015fte Domnul: \u201eIat\u0103, din casa ta voi ridica nenorocirea \u00eempotriva ta, \u015fi voi lua sub ochii t\u0103i, pe nevestele tale \u015fi le voi da altuia care se va culca cu ele \u00een fa\u0163a soarelui acestuia. 12C\u0103ci ai lucrat pe ascuns; Eu \u00eens\u0103 voi face lucrul acesta \u00een fa\u0163a \u00eentregului Israel \u015fi \u00een fa\u0163a soarelui\u201d (2 Sam. 12:11-12). Atunci c\u00eend Natan a terminat de vorbit, t\u0103cerea s-o fi l\u0103sat cu adev\u0103rat grea \u015fi dureroas\u0103 peste David. Sceptrul \u00eemp\u0103r\u0103tesc pe care \u00eei era, probabil, \u00eencle\u015ftat\u0103 m\u00eena, i-o fi dat ghes lui David s\u0103 riposteze, s\u0103 strige, s\u0103-\u015fi reverse m\u00eenia asupra profetului sau s\u0103 se disculpe. Acele momente de cump\u0103n\u0103 aveau s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 dac\u0103, \u0163intuit de degetul lui Dumnezeu \u015f i strivit de p\u0103catele care i-au fost de\u015fertate \u00eenainte, dovedindu-i vinov\u0103\u0163ia, David se va ar\u0103ta sau nu s\u0103rac \u00een duh; dac\u0103 va da sau nu cu piciorul \u00een oferta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei! De fapt, s\u0103r\u0103cia \u00een duh se arat\u0103 doar \u00een astfel de situa\u0163ii, atunci c\u00eend degetul lui Dumnezeu ne \u0163intuie\u015fte de perete, d\u00eendu-ne p\u0103catele la iveal\u0103 \u015fi dovedindu-ne vinov\u0103\u0163 ia. 13David a zis lui Natan: \u201eAm p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva Domnului!\u201d \u015ei Natan a zis lui David: \u201eDo mnul \u00ee\u0163i iart\u0103 p\u0103catul, nu vei muri. 14Dar, pentru c\u0103 ai f\u0103cut pe vr\u0103jma\u015fii Domnului s\u0103-L huleasc\u0103, s\u0103v\u00eer\u015find fapta aceasta, fiul care \u0163i s-a n\u0103scut va muri\u201d (2 Sam. 12:13-14). A fi s\u0103rac \u00een duh \u00eenseamn\u0103 a recunoa\u015fte c\u0103, \u00een ce prive\u015fte meritul de a fi \u00een rela\u0163ie cu Dumnezeu, c\u0103mara sufletului este absolut goal\u0103. A fi s\u0103rac \u00een duh \u00eenseamn\u0103 a recunoa\u015fte c\u0103 dac\u0103 vom ajunge vreodat\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, lucrul acesta se va datora \u00een \u00eentregime harului lui Dumnezeu, \u015fi nu meritelor noastre. \u00cen Vechiul Testament, Iov, iar \u00een Noul Testament, Pavel au tr\u0103it experien\u0163e similare. Dup\u0103 ce Domnul l-a dat pe Iov pe m\u00eena Satanei ca s\u0103-l \u00eencerce, a fost o vreme \u00een care bog\u0103\u0163ia peste m\u0103sur\u0103 de neprih\u0103nire pe care \u015fi-a atribuit-o Iov sie\u015f i l-a \u00eempins la revolt\u0103 \u00eempotriva lui Dumnezeu: 1Iov a luat cuv\u00eentul, \u015fi a zis: 2\u201e\u015ei acum pl\u00eengerea mea este tot o r\u0103zvr\u0103tire. Dar suferin\u0163a \u00eemi \u00een\u0103du\u015fe suspinurile. 3Oh! dac\u0103 a\u015f \u015fti unde s\u0103-L g\u0103sesc, dac\u0103 a\u015f putea s\u0103 ajung p\u00een\u0103 la scaunul Lui de domnie, 4mi-a\u015f ap\u0103ra pricina \u00eenaintea Lui, mi-a\u015f umplea gura cu dovezi. 5A\u015f \u015fti ce poate s\u0103 r\u0103spund\u0103, a\u015f vedea ce are s\u0103-mi spun\u0103. 6\u015ei-ar \u00eentrebuin\u0163a El toat\u0103 puterea ca s\u0103 lupte \u00eempotriva mea? Nu; ci m-ar asculta negre\u015fit. 7Doar un om f\u0103r\u0103 prihan\u0103 ar vorbi cu El, \u015fi a\u015f fi iertat pentru totdeauna de Judec\u0103torul meu. 8Dar, dac\u0103 m\u0103 duc la r\u0103s\u0103rit, nu este acolo; dac\u0103 m\u0103 duc la apus, nu-L g\u0103sesc: 9dac\u0103 are treab\u0103 la miaz\u0103noapte, nu-L pot vedea; dac\u0103 Se ascunde la miaz\u0103zi, nu-L pot descoperi. 10Dar El \u015ftie ce cale am urmat; \u015fi, dac\u0103 m-ar \u00eencerca, a\u015f ie\u015fi curat ca aurul. 11Piciorul meu s-a \u0163inut de pa\u015fii Lui; am \u0163inut calea Lui, \u015fi nu m-am ab\u0103tut de la ea. 12N-am p\u0103r\u0103sit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui. 13Dar hot\u0103r\u00eerea Lui este luat\u0103, cine i se va \u00eempotrivi? Ce-I dore\u015fte sufletul, aceea face\u201d (Iov 23:1-13).","Dup\u0103 ce Dumnezeu l-a l\u0103sat s\u0103-\u015fi socoteasc\u0103 pe \u00eendelete averea \u015fi s\u0103 \u015fi-o etaleze cu grij\u0103, El a ap\u0103rut lui Iov \u015fi a \u00eenceput s\u0103-i vorbeasc\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce Dumnezeu cre\u015ftea tot mai mare \u00een ochii lui Iov, acesta \u00ee\u015fi d\u0103dea tot mai mult seama de s\u0103r\u0103cia \u015fi pu\u0163inul lui. Atunci c\u00eend Domnul a terminat de vorbit, Iov a r\u0103spuns Domnului, \u00eeng\u00een\u00eend dialogul la care se g\u00eendea de mult, dar care, spre surprinderea lui, a luat o cu totul alt\u0103 turnur\u0103 dec\u00eet cea imaginat\u0103 de el. \u00cen loc ca s\u0103 vorbeasc\u0103 Domnului de sine, de nespusele lui bog\u0103\u0163ii de neprih\u0103nire \u015fi de meritele lui, Iov a zis: \u2015 2\u015etiu c\u0103 Tu po\u0163i totul, \u015fi c\u0103 nimic nu poate sta \u00eempotriva g\u00eendurilor Tale. \u2015 3Cine este acela care are nebunia s\u0103-Mi \u00eentunece planurile? \u2015 Da, am vorbit f\u0103r\u0103 s\u0103 le \u00een\u0163eleg, de minuni, care s\u00eent mai presus de mine \u015fi pe care nu le pricep. \u2015 4Ascult\u0103-M\u0103, \u015fi voi vorbi; te voi \u00eentreba, \u015fi M\u0103 vei \u00eenv\u0103\u0163a. \u2015 5Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum, ochiul meu Te-a v\u0103zut. 6De aceea mi-e sc\u00eerb\u0103 de mine \u015fi m\u0103 poc\u0103iesc \u00een \u0163\u0103r\u00een\u0103 \u015fi cenu\u015f\u0103 (Iov 42:1-6, s.n.). S\u00eentem boga\u0163i \u00een duh doar atunci c\u00eend ne compar\u0103m cu propriile noastre standarde sau atunci c\u00eend ne compar\u0103m cu al\u0163ii, ca fariseul din Templu: 9A mai spus \u015fi pilda aceasta pentru unii care se \u00eencredeau \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi c\u0103 s\u00eent neprih\u0103ni\u0163i, \u015fi dispre\u0163uiau pe ceilal\u0163i. 10\u201eDoi oameni s-au suit la Templu s\u0103 se roage; unul era Fariseu, \u015fi altul vame\u015f. 11Fariseul sta \u00een picioare, \u015fi a \u00eenceput s\u0103 se roage \u00een sine astfel: \u00abDumnezeule, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 nu s\u00eent ca ceilal\u0163i oameni, hr\u0103p\u0103re\u0163i, nedrep\u0163i, preacurvari sau chiar ca vame\u015ful acesta. 12Eu postesc de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103, dau zeciuial\u0103 din toate veniturile mele\u00bb. 13Vame\u015ful sta departe, \u015fi nu \u00eendr\u0103znea nici ochii s\u0103 \u015fi-i rid ice spre cer, ci se b\u0103tea \u00een piept, \u015fi zicea: \u00abDumnezeule, ai mil\u0103 de mine, p\u0103c\u0103tosul!\u00bb 14Eu v\u0103 spun c\u0103 mai degrab\u0103 omul acesta s-a cobor\u00eet acas\u0103 socotit neprih\u0103nit dec\u00eet cel\u0103lalt. C\u0103ci oricine se \u00eenal\u0163\u0103, va fi smerit; \u015fi oricine se smere\u015fte, va fi \u00een\u0103l\u0163at\u201d (Luca 18:9-14). Dar atunci c\u00eend ne oprim \u00eenaintea lui Dumnezeu, nu \u00eenaintea noastr\u0103 sau \u00eenaintea altora, ca vame\u015ful, atunci s\u0103r\u0103cia noastr\u0103 se v\u0103de\u015fte \u00een toat\u0103 \u201elucirea\u201d ei. Cel s\u0103rac \u00een duh nu poate face dec\u00eet ceea ce a f\u0103cut vame\u015ful: \u201eVame\u015ful sta departe, \u015fi nu \u00eendr\u0103znea nici ochii s\u0103 \u015fi-i ridice spre cer, ci se b\u0103tea \u00een piept, \u015fi zicea: \u00abDumnezeule, ai mil\u0103 de mine, p\u0103c\u0103tosul!\u00bb\u201d (Luca 18:13). Cel s\u0103rac \u00een duh, \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, va recunoa\u015fte \u00eempreun\u0103 cu Isaia: \u201eVai de mine! S\u00eent pierdut, c\u0103ci s\u00eent un om cu buze necurate, locuiesc \u00een mijlocul unui popor tot cu buze necurate, \u015fi am v\u0103zut cu ochii mei pe \u00cemp\u0103ratul, Domnul o\u015ftirilor!\u201d (Is. 6:5). Cel s\u0103rac \u00een duh va striga \u00eempreun\u0103 cu Pavel: \u201eO, nenorocitul de mine, cine m\u0103 va izb\u0103vi de acest trup de moarte?\u201d (Rom. 7:24). Dar tocmai atunci c\u00eend \u015fansele par nule \u015fi c\u00eend se recunoa\u015fte lucrul acesta, tocmai atunci apare \u015fi solu\u0163ia. Atunci c\u00eend Domnul Isus a spus c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este a celor s\u0103raci \u00een duh, El a l\u0103sat ca taina s\u0103 acopere ra\u0163iunea acestei tranzac\u0163ii. Pavel \u00eens\u0103 descoper\u0103 taina ei:"]