Istoria creştinismului antic

["lucrurile. 19A\u015fa c\u0103, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni a\u015fa, va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor; dar oricine le va p\u0103zi, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103, va fi chemat mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. 20C\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor (Mat. 5:17-20, s.n.). \u00centreaga noastr\u0103 \u201eneprih\u0103nire\u201d poate fi irosit\u0103, astfel \u00eenc\u00eet atunci c\u00eend vom dori s\u0103 intr\u0103m \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor s\u0103 ni se spun\u0103: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d (7:23) \u2014 deci to\u0163i aceia care, neinterpret\u00eend corect Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, v-a\u0163i zidit o neprih\u0103nire fariseic\u0103 care nu este bun\u0103 pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Din ce anume a constat o astfel de neprih\u0103nire? Din milostenie f\u0103cut\u0103 \u00eenaintea oamenilor, din rug\u0103ciuni f\u0103cute \u201e\u00een sinagogi \u015fi la col\u0163urile uli\u0163elor\u201d, \u00een locuri \u00een care s\u0103 putem fi v\u0103zu\u0163i de oameni, din posturi afi\u015fate pe ecrane \u00een v\u0103zul tuturor, din slujire la doi st\u0103p\u00eeni, din preocup\u0103ri de paiul din ochiul altuia, atunci c\u00eend \u00een propriul nostru ochi era o b\u00eern\u0103. Toate acestea, \u00een ele \u00eensele, \u2014 milostenia, rug\u0103ciunea, postul, vegherea asupra semenilor \u2014 s\u00eent m\u0103rg\u0103ritare. Dar din pricina motiva\u0163iilor \u015fi atitudinii noastre, din pricina inimii noastre murdare, au fost risipite, aruncate \u00eenaintea porcilor, c\u0103lcate \u00een picioare. Iar noi am ajuns sco\u015fi afar\u0103 din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi c\u0103lca\u0163i \u00een pic ioare de oameni, ca sarea care \u015fi-a pierdut gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra.","7:7-29 Concluzia \u201ePredicii de pe munte\u201d \u00cencep\u00eend cu versetul 7 din capitolul 7, am intrat \u00een cel de-al treilea \u015fi ultimul segment de text al Predicii de pe munte. Spuneam c\u0103 Domnul Isus vorbe\u015fte mai \u00eent\u00eei despre caracterul cre\u015ftin (5:1-12), abia apoi despre conduita cre\u015ftin\u0103 (5:17-7:6). Dar \u00eentre cele dou\u0103 blocuri de text, El insereaz\u0103 o serioas\u0103 aten\u0163ionare (5:13-16). Pe de o parte, sarea \u00ee\u015fi poate pierde gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra, caz \u00een care va fi c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de oameni, c\u0103ci nu sluje\u015fte la nimic. Pe de alt\u0103 parte, o lumin\u0103 pus\u0103 sub obroc nu sluje\u015fte nici ea la nimic. Deci caracterul cre\u015ftin poate s\u0103 fie contaminat de stric\u0103ciunea care este \u00een lume prin pofte, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 fugim de ea \u2014 de stric\u0103ciune, nu de oameni. Dar \u00een acela\u015fi timp, ne putem pierde rolul \u015fi rostul \u00een lume \u015fi dac\u0103 ne izol\u0103m de lume sau de oameni, dac\u0103 fugim de ei. Contaminarea \u00eencepe cu o incorect\u0103 t\u0103lm\u0103cire a Legii. Aceast\u0103 t\u0103lm\u0103cire duce la o aplicare incorect\u0103 a Legii, la o neprih\u0103nire fariseic\u0103, \u015fi termin\u0103 prin a ne face s\u0103 fim c\u0103lca\u0163i \u00een picioare, \u00eentocmai ca sarea care \u015fi-a pierdut gustul (vezi 5:13) sau ca m\u0103rg\u0103ritarele, de porci (vezi 7:6). Iar izolarea \u00eencepe atunci c\u00eend nu s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103tim pre\u0163ul suferin\u0163ei pentru neprih\u0103nirea noastr\u0103 \u015fi pentru lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire pe care ne-a \u00eencredin\u0163at-o Domnul Isus. Frica de suferin\u0163\u0103 ne va t\u0103ia elanul \u00eentoarcerii celuilalt obraz \u015fi mergerii celei de-a doua mile. Iar \u00eengrijor\u0103rile \u2014 semnul neie\u015firii noastre din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, semnul faptului c\u0103 s\u00eentem \u00eenc\u0103 pe drumul adun\u0103rii comorilor pe care le m\u0103n\u00eenc\u0103 moliile \u015fi rugina \u015fi pe care le sap\u0103 ho\u0163ii \u2014 ne vor \u00eempiedica s\u0103 d\u0103m \u015fi c\u0103ma\u015fa celui care ne cere haina, s\u0103 d\u0103m celui ce ne cere, s\u0103 le facem bine celor ce ne ur\u0103sc \u015fi s\u0103 ne rug\u0103m pentru cei care ne asupresc \u015fi ne prigonesc. Cei care L-am ascultat cu aten\u0163ie pe Domnul Isus p\u00een\u0103 \u00een acest punct, nu se poate s\u0103 nu strig\u0103m \u00eempreun\u0103 cu ucenicii: \u201eCine poate atunci s\u0103 fie m\u00eentuit?\u201d (Mat. 19:25) sau: Cine este \u00eendeajuns pentru toate aceste lucruri? Nu cumva Domnul Isus ridic\u0103 at\u00eet de mult standardele \u00eenc\u00eet \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia pe care ne-o propune este utopic\u0103, intangibil\u0103 pentru fiin\u0163a uman\u0103? Poate, oare, cineva s\u0103 aib\u0103 n\u0103dejdea c\u0103 va fi \u00een aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, dup\u0103 c\u00eet de sus a ridicat Domnul Isus \u015ftacheta? Ce este deci de f\u0103cut? R\u0103spunsul Domnului Isus este simplu, direct \u015fi dureros: \u201eLa oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103\u201d (19:26). R\u0103spunsul ar fi chiar insuportabil, dac\u0103 El nu ar fi ad\u0103ugat: \u201eDar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103\u201d (19:26). Acest r\u0103spuns ne las\u0103 cu o singur\u0103 op\u0163iune: s\u0103 ascult\u0103m cu aten\u0163ie concluzia Predicii de pe munte. \u00cen primul r\u00eend, trebuie s\u0103 ne recunoa\u015ftem s\u0103r\u0103cia, s\u0103 ne smerim \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 cerem ceea ce numai la El este cu putin\u0163\u0103, ceea ce numai El poate","da (7:7-12). \u00cen al doilea r\u00eend, trebuie s\u0103 intr\u0103m pe poarta cea str\u00eemt\u0103 \u015fi s\u0103 umbl\u0103m pe calea cea \u00eengust\u0103 care duce la via\u0163\u0103 (7:13-14). \u00cen al treilea r\u00eend, trebuie s\u0103 ne ferim de cei care stric\u0103 poruncile lui Dumnezeu \u015fi \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii a\u015fa (7:15-20). \u00cen al patrulea r\u00eend, trebuie s\u0103-L credem pe Domnul Isus c\u0103 to\u0163i aceia a c\u0103ror neprih\u0103nire nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor nu vor intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor (7:21-23). \u00cen al cincilea r\u00eend, dac\u0103 am \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentotdeauna caracterul determin\u0103 conduita, trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m pe Duhul lui Dumnezeu s\u0103 ne judece motiva\u0163iile, atitudinile \u015f i g\u00eendurile, pentru ca vorbele \u015fi faptele s\u0103 nu ne fie risipite ca m\u0103rg\u0103ritare \u00eenaintea porcilor (7:24-29). \u00cen paginile ce urmeaz\u0103 vom lua \u00eempreun\u0103 primele (7-12 \u015fi 13-14), respectiv ultimele dou\u0103 blocuri de text (21-23 \u015fi 24-29). Intra\u0163i pe poarta str\u00eemt\u0103 \u015fi umbla\u0163i pe calea \u00eengust\u0103 (7:7-14) \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este pentru oricine cere, pentru oricine caut\u0103 \u015fi pentru oricine bate, cu alte cuvinte, pentru oricine \u00ee\u015fi recunoa\u015fte s\u0103r\u0103cia \u00een duh, recunoa\u015fte c\u0103, \u00een ce prive\u015fte meritele sale de a fi primit \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, c\u0103mara sufletului \u00eei este goal\u0103. Ca s\u0103 ceri, trebuie s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 nu ai. Ca s\u0103 cau\u0163i, trebuie s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 nu ai g\u0103s it. Iar ca s\u0103 ba\u0163i, trebuie s\u0103 recuno\u015fti c\u0103 e\u015fti afar\u0103. Primul \u015f i cel mai mare obstacol \u00een fa\u0163a smeririi noastre \u00eenaintea lui Dumnezeu este teama de a fi refuza\u0163i de Dumnezeu. Tocmai aceast\u0103 team\u0103 \u00eencearc\u0103 Domnul Isus s-o spulbere prin cuvintele ce urmeaz\u0103: 9Cine este omul acela dintre voi care, dac\u0103-i cere fiul s\u0103u o p\u00eene, s\u0103-i dea o piatr\u0103? 10Sau, dac\u0103-i cere un pe\u015fte, s\u0103-i dea un \u015farpe? 11Deci, dac\u0103 voi, care s\u00eente\u0163i r\u0103i, \u015fti\u0163i s\u0103 da\u0163i daruri bune copiilor vo\u015ftri, cu c\u00eet mai mult Tat\u0103l vostru, care este \u00een ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! 12Tot ce voi\u0163i s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103 oamenii, face\u0163i-le \u015fi voi la fel; c\u0103ci \u00een aceasta s\u00eent cuprinse Legea \u015fi Proorocii (Mat. 7:9-12). De-a lungul Predicii de pe munte, Domnul Isus a vorbit despre Tat\u0103l nostru care este \u00een ceruri. El ne-a spus deja multe lucruri despre El (5:16, 45, 48; 6:1, 4, 6, 18, 26, 32 \u015fi 7:11). Caracterul Tat\u0103lui a fost adus ca motiva\u0163ie pentru cele mai grele p\u0103r\u0163i din \u00eentreaga etic\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei (vezi 5:38-48). Tat\u0103l nostru care este \u00een ceruri \u201eface s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015fi peste cei buni, \u015fi d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015fi peste cei nedrep\u0163i\u201d (5:45). El hr\u0103ne\u015fte p\u0103s\u0103rile cerului, \u015fi \u00eengrije\u015fte crinii de pe c\u00eemp. \u201eOare nu s\u00eente\u0163i voi mult mai de pre\u0163 dec\u00eet ele [dec\u00eet p\u0103s\u0103rile cerului]?\u201d (6:26). \u201eA\u015fa c\u0103 dac\u0103 astfel \u00eembrac\u0103 Dumnezeu iarba de pe c\u00eemp, care ast\u0103zi este, dar m\u00eene va fi aruncat\u0103 \u00een cuptor, nu v\u0103 va \u00eembr\u0103ca El cu mult mai mult pe voi, pu\u0163in credincio\u015filor?\u201d (6:30). \u00cendr\u0103zni\u0163i deci \u015fi cere\u0163i, c\u0103uta\u0163i \u015fi bate\u0163i, c\u0103ci \u201eTat\u0103l vostru, care este \u00een ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer\u201d (7:11). De ce a ad\u0103ugat totu\u015fi Domnul Isus \u015fi versetul 12? Oare nu ar fi ajuns ceea ce s-a spus \u00een versetele 7-11?","Dac\u0103 nu ar fi ad\u0103ugat versetul 12 \u2014 \u201eTot ce voi\u0163i s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103 oamenii, face\u0163i- le \u015f i voi la fel; c\u0103ci \u00een aceasta este cuprins\u0103 Legea \u015fi Proorocii\u201d \u2014 ar fi fost ca \u015fi cum la prima \u201efericire\u201d nu le-ar fi ad\u0103ugat pe celelalte. M\u00eentuirea este o intrare pe poart\u0103, dar este \u015fi o umblare pe cale, dup\u0103 cum vom afla \u00een tabloul urm\u0103tor (7:13- 14). Intrarea pe poart\u0103 se face cer\u00eend, c\u0103ut\u00eend \u015fi b\u0103t\u00eend, adic\u0103 recunosc\u00eendu-ne s\u0103r\u0103cia. Dar umblarea pe cale se face \u00eemplinind Legea, deci ascult\u00eend de Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u015fi tr\u0103indu-l \u00een via\u0163a de zi cu zi. Atunci c\u00eend un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Legii L-a \u00eentrebat pe Domnul Isus cum anume se mo\u015ftene\u015fte via\u0163a ve\u015fnic\u0103, \u00eentre Isus \u015fi interlocutorul S\u0103u s-a \u00eenfiripat un dialog: \u2015 \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, ce s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u015ftenesc via\u0163a vecinic\u0103? Isus i-a zis: \u2015 Ce este scris \u00een Lege? Cum cite\u015fti \u00een ea? El a r\u0103spuns: \u2015 S\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, cu toat\u0103 puterea ta \u015fi cu tot cugetul t\u0103u; \u015fi pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i. \u2015 Bine ai r\u0103spuns, i-a zis Isus, f\u0103 a\u015fa, \u015fi vei avea via\u0163a vecinic\u0103 (Luca 10:25-28). Acesta este ultimul tablou din microexpozi\u0163ia pe care Luca o construie\u015fte \u00een 9:51- 10:37. Isus tocmai \u00ce\u015fi \u00eendreptase fa\u0163a hot\u0103r\u00eet s\u0103 mearg\u0103 la Ierusalim (9:51), pentru ca, murind pentru p\u0103catele omenirii, s\u0103 deschid\u0103 U\u015fa spre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Doi din ucenicii S\u0103i, sup\u0103ra\u0163i c\u0103 nu au fost primi\u0163i de samariteni, ar fi vrut s\u0103 aduc\u0103 foc din cer peste ei. R\u0103spunsul Domnului Isus \u00eei avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 au intrat \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a unui duh str\u0103in, pentru c\u0103 El a venit nu s\u0103 piard\u0103 sufletele oamenilor, ci s\u0103 le m\u00eentuiasc\u0103. Dac\u0103 r\u0103spunsul pe care Domnul Isus l-a dat \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Legii \u00een 10:25-28 nu ar fi r\u0103spunsul corect, oare El nu S- ar fi f\u0103cut vinovat de aceea\u015fi gre\u015feal\u0103 ca cea a ucenicilor? A nu spune unui om adev\u0103rul sau a strica una dintre cele mai mici din poruncile lui Dumnezeu \u015fi a-l \u00eenv\u0103\u0163a a\u015fa \u00eenseamn\u0103 a-l trimite pe drumul neprih\u0103nirii fariseilor, ceea ce este tot una cu a-l trimite \u00een iad. Deci singura concluzie posibil\u0103 este c\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103 se mo\u015ftene\u015fte \u00eemplinind tot ce este scris \u00een Lege, atunci c\u00eend interpretarea Legii este cea a Domnului Isus, nu cea a fariseilor (vezi 5:21-48). \u00cen concluzie, putem spune c\u0103 Isus \u00ce\u015fi \u00eencheie Predica de pe munte vorbindu-ne de o intrare pe o poart\u0103 \u015fi de o umblare pe o cale. Intrarea pe poart\u0103 se face cer\u00eend, c\u0103ut\u00eend \u015fi b\u0103t\u00eend, cu alte cuvinte, recunosc\u00eendu-ne s\u0103r\u0103cia \u00een duh. Umblarea pe cale se face \u00eemplinind Legea, f\u0103c\u00eend altora ceea ce am vrea ca s\u0103 ni se fac\u0103 nou\u0103, c\u0103ci \u00een aceasta se cuprinde toat\u0103 Legea \u015fi Prorocii. P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de prorocii mincino\u015fi (15-20) Cum s-a ajuns la o neprih\u0103nire fariseic\u0103, neprih\u0103nire care nu este bun\u0103 pentru intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? \u00cen primul r\u00eend, prin r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Legii, prin separarea slovei Scripturii de spiritul ei, prin scoaterea textelor din context, pentru ca, reorganiz\u00eendu-le dup\u0103 plac, s\u0103 putem cobor\u00ee standardele lui Dumnezeu la","nivelul putin\u0163elor noastre. Dar c\u00ee\u0163i dintre vremea Domnului Isus erau, oare, \u00een stare s\u0103 fac\u0103 ceea ce a f\u0103cut El, s\u0103 poat\u0103 identifica exegeza incorect\u0103 a fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor, pentru ca apoi s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103 zic\u0103: \u201eA\u0163i auzit c\u0103 s-a zis celor din vechime [sau de c\u0103tre cei din vechime]\u2026 Dar Eu v\u0103 spun\u2026\u201d? \u015ei c\u00ee\u0163i dintre cei de pe vremea Domnului Isus ar fi avut curajul s\u0103 numeasc\u0103 neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor \u2014 milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul lor \u2014 m\u0103rg\u0103ritare aruncate la porci? Nu mul\u0163i. Cum se vor putea descurca deci ucenicii Domnului Isus \u00een fa\u0163a lupilor r\u0103pitori care vor amenin\u0163a mereu turma? 15P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de proorocii mincino\u015fi. Ei vin la voi \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine de oi, dar pe dinl\u0103untru s\u00eent ni\u015fte lupi r\u0103pitori. 16\u00cei ve\u0163i cunoa\u015fte dup\u0103 roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din m\u0103r\u0103cini? 17Tot a\u015fa, orice pom bun face roade bune, dar pomul r\u0103u face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul r\u0103u nu poate face roade bune. 19Orice pom care nu face roade bune, este t\u0103iat \u015fi aruncat \u00een foc. 20A\u015fa c\u0103, dup\u0103 roadele lor \u00eei ve\u0163i cunoa\u015fte (Mat. 7:15-20). \u00cen aceste c\u00eeteva versete, Domnul Isus revine la principiul fundamental al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u2014 caracterul determin\u0103 conduita \u2014 pentru a face din el un instrument de identificare a falsului, a lupilor din spatele bl\u0103nii de oaie: \u201e\u00cei ve\u0163i cunoa\u015fte dup\u0103 roadele lor\u201d (16). Cu alte cuvinte, Domnul Isus afirm\u0103 rela\u0163ia indisolubil\u0103 dintre caracter \u015fi conduit\u0103. Caracterul \u0163ine de o realitate l\u0103untric\u0103, care \u00eens\u0103 nu poate fi sufocat\u0103 \u00een\u0103untrul nostru; el va erupe \u015f i se va manifesta \u00een rela\u0163ii, prin conduita noastr\u0103. Indiferent c\u00eet am dori ca s\u0103 ne acoperim natura de lup r\u0103pitor cu o hain\u0103 de oaie, mai devreme sau mai t\u00eerziu, falsul se va da de gol. Dar acest principiu este important nu numai pentru a ne ap\u0103ra de lupii r\u0103pitori, ci mai ales pentru a ne ap\u0103ra de noi \u00een\u015fine. Este u\u015for s\u0103 te crezi s\u0103rac \u00een duh \u015fi \u201es\u0103 te culci pe o ureche\u201d, zic\u00eend c\u0103 ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. S\u0103r\u0103cia \u00een duh, care, \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, nu se vede, se arat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een lacrimile, \u00een bl\u00eende\u0163ea, \u00een foamea \u015fi setea noastr\u0103 dup\u0103 neprih\u0103nire, \u00een milostenia noastr\u0103, \u00een bucuria noastr\u0103 de Dumnezeu, \u00een lucrarea \u00eemp\u0103ciuirii noastre \u015fi, mai ales, \u00een bucuria noastr\u0103 \u00een prigoan\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103, atunci c\u00eend acestea vin din pricina neprih\u0103nirii sau din pricina lui Hr istos. Este u\u015for s\u0103 pretind\u0103 cineva c\u0103 a intrat pe poarta cea str\u00eemt\u0103; dar de unde putem \u015fti c\u0103 preten\u0163ia este adev\u0103rat\u0103, dac\u0103 intrarea pe poart\u0103 nu este urmat\u0103 de o umblare pe calea cea \u00eengust\u0103. Domnul Isus \u00eencheie astfel aten\u0163ionarea din versetele 15-20: \u201eOrice pom, care nu face roade bune, este t\u0103iat \u015f i aruncat \u00een foc\u201d (19). Cu alte cuvinte, orice caracter cre\u015ftin se verific\u0103 \u00een conduita cre\u015ftin\u0103; iar dac\u0103 nu se verific\u0103 acolo, nu este cre\u015ftin.","\u00cen \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor va intra doar cel ce face voia Tat\u0103lui (21-29) Fericirile \u00een ele \u00eensele au constituit a\u015fa un \u015foc pentru ascult\u0103torii Domnului Isus, \u00eenc\u00eet El a trebuit s\u0103 Se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103 adauge: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile\u201d (5:17-18). Isus a venit ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 Legea, deoarece \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu poate fi zidit\u0103 pe nimic altceva dec\u00eet pe ascultarea de Dumnezeu. Atunci c\u00eend Ieremia este trimis la poarta Templului ca s\u0103 vorbeasc\u0103 celor care veneau s\u0103 I se \u00eenchine Domnului, n\u0103d\u0103jduind s\u0103-L poat\u0103 \u00eembuna prin ritualurile lor religioase goale, profetul este obligat s\u0103-i confrunte cu cele mai aspre cuvinte: 2Asculta\u0163i Cuv\u00eentul Domnului, to\u0163i b\u0103rba\u0163ii lu i Iuda, cari intra\u0163i pe aceste por\u0163i, ca s\u0103 v\u0103 \u00eenchina\u0163i \u00eenaintea Domnului! 3A\u015fa vorbe\u015fte Domnul o\u015ftirilor, Du mnezeul lui Israel: \u201e\u00cendrepta\u0163i-v\u0103 c\u0103ile \u015fi faptele, \u015fi v\u0103 voi l\u0103sa s\u0103 locui\u0163i \u00een locul acesta. 4Nu v\u0103 hr\u0103ni\u0163i cu n\u0103dejdi \u00een\u015fel\u0103toare, zic\u00eend: \u00abAcesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Do mnului!\u00bb 5C\u0103ci numai dac\u0103 v\u0103 ve\u0163i \u00eendrepta c\u0103ile \u015fi faptele, dac\u0103 ve\u0163i \u00eenf\u0103ptui dreptatea unii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, 6dac\u0103 nu ve\u0163i asupri pe str\u0103in, pe orfan \u015fi pe v\u0103duv\u0103, dac\u0103 nu ve\u0163i v\u0103rsa s\u00eenge nevinovat \u00een locul acesta, \u015fi dac\u0103 nu ve\u0163i merge dup\u0103 al\u0163i dumnezei, spre nenorocirea voastr\u0103, 7numai a\u015fa v\u0103 voi l\u0103sa s\u0103 locui\u0163i \u00een locul acesta, \u00een \u0163ara pe care am dat-o p\u0103rin\u0163ilor vo\u015ftri, din vecinicie \u00een vecinicie. 8Dar iat\u0103 c\u0103 voi v\u0103 hr\u0103ni\u0163i cu n\u0103dejdi \u00een\u015fel\u0103toare, cari nu slujesc la nimic. 9Cu m? Fura\u0163i, ucide\u0163i, preacurvi\u0163i, jura\u0163i str\u00eemb, aduce\u0163i t\u0103m\u00eeie lu i Baal, merge\u0163i dup\u0103 al\u0163i dumnezei pe cari nu-i cunoa\u015fte\u0163i!\u2026 10\u015ei apoi veni\u0163i s\u0103 v\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00eenaintea Mea, \u00een Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu \u015fi zice\u0163i: \u00abS\u00eentem izb\u0103vi\u0163i!\u00bb\u2026 ca iar\u0103\u015f s\u0103 face\u0163i toate aceste ur\u00eeciuni! 11Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, o pe\u015fter\u0103 de t\u00eelhari \u00eenaintea voastr\u0103?\u201d Eu \u00censumi v\u0103d lucrul acesta, zice Do mnul! (Ier. 7:2-11). Dar Domnul nu Se mul\u0163ume\u015fte doar s\u0103 constate starea de fapt a poporului. El \u00eei explic\u0103 acestuia, prin Ieremia, cum anume s-a ajuns la aceast\u0103 stare de fapt. Cum a ajuns poporul s\u0103 transforme Templul \u2014 singurul loc al rezolv\u0103rii c\u0103lc\u0103rilor de Lege, pentru ca rela\u0163ia cu Dumnezeu s\u0103 poat\u0103 continua \u2014 \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 de t\u00eelhari. Pentru a face lucrul acesta, Domnul aduce poporul \u00eenapoi \u00een Exod, la punctul de origine al Leg\u0103m\u00eentului, ca s\u0103 \u00eei aduc\u0103 aminte de faptul c\u0103 rela\u0163ia cu Dumnezeu a fost stabilit\u0103 \u00een baza Legii (vezi Ex. 19:4-6). Cadrul legal al acestei rela\u0163ii nu cuprinde Cortul \u00cent\u00eelnirii, cu sistemul jertfelor \u015fi cu mijlocitorii din el. Cortul \u00cent\u00eelnirii a fost ad\u0103ugat de Dumnezeu, din buna Lui pl\u0103cere, \u015fi, de aceea, trebuie considerat a fi un favor nemeritat, un har acordat de Dumnezeu.51 51 Pentru comentariul textului din Ieremia 7:1-11, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol. I, p. 101-109. M ecanismul care a transformat Templul \u00eentr-o pe\u015fter\u0103 de t\u00eelhari este descifrat \u00een paginile 111-116 \u015fi 148-159.","\u00cen Predica de pe munte, Domnul Isus redefine\u015fte ascultarea de Lege, redefinind interpretarea corect\u0103 a Legii. Ascultarea de Cuv\u00eentul lui Dumnezeu trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la nivelul motiva\u0163iilor \u015fi trebuie s\u0103 cuprind\u0103 toate celelalte niveluri ale existen\u0163ei noastre: atitudini, g\u00eenduri, vorbe \u015fi fapte. O neprih\u0103nire care nu \u00eentrece pe cea a fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor nu ajut\u0103 la nimic atunci c\u00eend este vorba de intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Ucenic ii s\u00eent confrunta\u0163i \u00een mod dramatic cu acest adev\u0103r, prin pilda celui ajuns la poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei: 21Nu ori\u015ficine-Mi zice: \u201eDoamne, Doamne!\u201d va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. 22Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: \u201eDoamne, Doamne! N-am proorocit Noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een Numele T\u0103u?\u201d 23Atunci le voi spune curat: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d (Mat. 7:21-23). To\u0163i ace\u015ftia \u015fi-au \u00eendeplinit neprih\u0103nirea lor \u00eenaintea oamenilor, adic\u0103 au fost preocupa\u0163i de o religie a exteriorului, a vizibilului; de o religie a milosteniilor anun\u0163ate prin sunet de tr\u00eembi\u0163\u0103; de o religie a rug\u0103ciunilor f\u0103cute \u00een pie\u0163e \u015fi la col\u0163urile uli\u0163elor, a rug\u0103ciunilor lungi \u00een sinagogi \u015fi a posturilor impresionante pentru al\u0163ii. \u00cens\u0103 sub coaja acestei false religii, era dosit\u0103 iubirea de bani, judecata f\u0103\u0163arnic\u0103, m\u00eenia, uciderea, poftirea nevestei altuia etc. \u00centr-un cuv\u00eent, masca religiei ascundea f\u0103r\u0103delegea inimii. \u201eActivitatea carismatic\u0103 nu poate fi substitutul ascult\u0103rii \u015fi al rela\u0163iei personale cu Domnul Isus.\u201d52 \u201eCuvintele frumoase nu pot \u00eenlocui faptele frumoase.\u201d53 Ceea ce ne surprinde \u00eens\u0103 \u00een acest text este faptul c\u0103 Domnul Isus nu infirm\u0103 preten\u0163iile acestora de a fi f\u0103cut minuni \u00een Numele Lui. Or, lucrul acesta ne face s\u0103 ne cutremur\u0103m. Ne \u00eentreb\u0103m cum anume putem atunci deosebi binele de r\u0103u, adev\u0103rul de fals. Pentru aceasta au fost spuse cuvintele din versetele 15-20. Prorocii minc ino\u015fi \u2014 cei despre care este vorba \u00een versetele 21-23 \u2014 pot fi cunoscu\u0163i nu dup\u0103 \u201edarurile Duhului\u201d, ci dup\u0103 \u201eroada Duhului\u201d. \u201eCuleg oamenii struguri din spini sau smochine din m\u0103r\u0103cini\u201d (16) \u2014 a \u00eentrebat Domnul Isus, \u00eencerc\u00eend s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia asupra unui lucru evident. Singura problem\u0103 este c\u0103 pentru a vedea o minune ajung c\u00eeteva minute. Dar pentru a vedea roada \u00een via\u0163a cuiva este nevoie de timp, de zile, luni \u015fi ani. Pentru foarte scurt timp, p\u00een\u0103 \u015fi lupul se poate ascunde \u00een dosul unei bl\u0103ni de oaie. Or, religia pe care ne-o cl\u0103dim, formele \u00een care o turn\u0103m fac din ce \u00een ce mai pu\u0163in loc rela\u0163iei, cunoa\u015fterii unii altora cu adev\u0103rat. Tocmai de aceea se pot piti \u00eentre noi at\u00ee\u0163ia proroci mincino\u015fi. Iar aceasta este at\u00eet \u00een detrimentul nostru, c\u00eet \u015fi \u00een detrimentul lor. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 52 R. T. France, The Gospel According to Matthew, p. 149. 53 William Barclay, The Gospel of Matthew, vol. I, p. 294.","noi \u00een\u015fine putem s\u0103 ajungem foarte u\u015for s\u0103 fim \u00een locul celui respins de la poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Sarea \u00ee\u015fi poate pierde gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra. Lumina poate ajunge sub obroc. Singura solu\u0163ie a lui Dumnezeu \u00eempotriva p\u0103catului care duce la moarte, adic\u0103 la descalificarea de la intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, s\u00eent fra\u0163ii no\u015ftri (vezi 1 Ioan 5:18),54 vegherea unii asupra altora, pentru ca p\u0103catul s\u0103 nu ne \u00een\u015fele, s\u0103 nu ne \u00eenf\u0103\u015foare \u015fi s\u0103 nu ne \u00eempietreasc\u0103, adic\u0103 pentru ca s\u0103 nu ne \u00eenchipuim c\u0103 s\u00eentem vi\u0163\u0103 de vie atunci c\u00eend, de fapt, s\u00eentem spini. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 autorul Epistolei c\u0103tre Evrei ne spune c\u0103 o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103 ne desparte de Dumnezeul cel viu (vezi 3:6-15). \u00cen ce prive\u015fte posibilitatea de a vedea minuni sau de a face minuni \u015fi de a ajunge totu\u015fi lep\u0103da\u0163i, este important s\u0103 consider\u0103m ce ne spune William Barclay: Exist\u0103 o caracteristic\u0103 surprinz\u0103toare a acestui text. Isus este gata s\u0103 accepte c\u0103 mul\u0163i dintre profe\u0163ii mincino\u015fi vor face \u015fi vor spune lucruri frumoase \u015fi impresionante. Trebuie s\u0103 ne aducem aminte cum era lumea antic\u0103. Minunile erau evenimente comune. Frecven\u0163a minunilor avea \u00een spate ideea c\u0103 bolile se datorau lucr\u0103rilor demonice. Un om era bolnav, deoarece un demon a reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 asupra sa o influen\u0163\u0103 malefic\u0103 sau pentru c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00eenire pe careva parte din trupul acestuia. De aceea, vindec\u0103rile se f\u0103ceau prin exorcism. Rezultatul acestor lucruri era faptul c\u0103 o mare parte din boli aveau, de fapt, r\u0103d\u0103cini psihologice, \u015fi existau \u015fi multe vindec\u0103ri de acest fel. Dac\u0103 un om ajungea convins \u2014 sau auto\u00een\u015felat \u2014 c\u0103 un demon se s\u0103l\u0103\u015fluise \u00een el sau c\u0103 avea putere asupra lui, acest om putea desigur s\u0103 se \u015fi \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u00een urma a ceea ce a ajuns s\u0103 cread\u0103. Iar dac\u0103 cineva putea s\u0103-l conving\u0103 c\u0103 puterea demonului asupra lui a fost rupt\u0103, atunci acest om ajungea desigur s\u0103 fie vindecat\u2026 Liderii Bisericii nu au negat niciodat\u0103 minunile f\u0103cute de p\u0103g\u00eeni. Ca r\u0103spuns la minunile lui Hristos, Celsus a citat minunile atribuite lui Aesculapius \u015fi Apollo. Origen, care a r\u0103spuns argumentului s\u0103u, nu a negat nici o clip\u0103 aceste minuni. El a r\u0103spuns simplu: \u201eO asemenea putere de vindecare nu este nici rea, nici bun\u0103 \u00een sine, ci \u00een sfera de acces at\u00eet a celor r\u0103i, c\u00eet \u015fi a oamenilor one\u015fti\u201d (Origen, Against Celsus 3:22). Chiar \u015fi \u00een Noul Testament, citim despre exorci\u015fti care ad\u0103ugau Numele lui Isus la repertoriul formulelor lor \u015fi care scoteau demoni cu ajutorul lui (Fapte 19:13). Au existat mul\u0163i \u015farlatani care L-au cinstit pe Isus Hristos doar cu buzele \u015fi care se foloseau de Numele Lui ca s\u0103 produc\u0103 tot felul de efecte spectaculoase asupra oamenilor poseda\u0163i de demoni. Ceea ce subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 aici Isus este faptul c\u0103, dac\u0103 un om se folose\u015fte de Numele Lui \u00een mod nelegitim, va veni ziua judec\u0103\u0163ii, c\u00eend vor fi date la lumin\u0103 adev\u0103ratele lui motiva\u0163ii, iar c\u00eet despre cel \u00een cauz\u0103, va fi alungat din fa\u0163a Domnului.55 Pilda celor dou\u0103 case \u00eencheie Predica de pe munte. \u00cen esen\u0163\u0103, ea ne prezint\u0103 dou\u0103 edificii care arat\u0103 identic. Cine ar fi putut spune care dintre ele va rezista \u015fi care nu va rezista \u00een ceasul \u00eencerc\u0103rii, sau \u00een ceasul judec\u0103\u0163ii. \u00cen lumina Predicii de pe 54 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol. I, p. 63-69. 55 William Barclay, The Gospel of Matthew, vol. I, p. 293-294.","munte, este vorba despre edificiile cl\u0103dite din milostenii, rug\u0103ciuni \u015fi posturi, adic\u0103 din neprih\u0103nirea noastr\u0103 turnat\u0103 \u00een formele religiei noastre. Putem vorbi despre cele dou\u0103 case \u00een ace\u015fti termeni, tocmai pentru c\u0103 a\u015fa a f\u0103cut Domnul Isus la \u00eenceputul Predicii Lui: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:20). Deci, de-a lungul Predicii s\u00eent comparate dou\u0103 neprih\u0103niri. Am\u00eendou\u0103 s\u00eent zidite cu Scriptura \u00een m\u00een\u0103. Cea fariseic\u0103 se zide\u015fte pe o interpretare \u015f i o aplicare gre\u015fit\u0103 a Scripturii, \u015fi, de aceea, edificiul \u2014 ar\u0103tos pe dinafar\u0103 \u2014 n-are temelie. Pentru ca s\u0103 arate ucenicilor S\u0103i cum se a\u015faz\u0103 temelia s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru edificiul neprih\u0103nirii, Domnul Isus \u00eencepe prin a corecta interpretarea Scripturii (5:21-48), continu\u00eend apoi prin a corecta aplicarea adev\u0103rurilor acesteia (6:1-7:6). Dar, prin felul \u00een care termin\u0103 Predica de pe munte, Domnul Isus Se declar\u0103 mai \u00eent\u00eei Judec\u0103torul (7:23), apoi Legiuitorul, declar\u00eendu-Se astfel Dumnezeu. Destinul ve\u015fnic al omului se hot\u0103r\u0103\u015fte prin atitudinea acestuia fa\u0163\u0103 de Domnul Isus Hristos. El este poarta cea str\u00eemt\u0103, \u015fi tot El este \u015fi calea cea \u00eengust\u0103. El este Legiuitorul, \u015fi, de aceea, de Cuv\u00eentul Lui trebuie s\u0103 ascult\u0103m pe drum. Iar la sf\u00eer\u015fitul drumului, El este Judec\u0103torul \u2014 Acela care va da \u00een vileag prezen\u0163a sau lipsa temeliei neprih\u0103nirii noastre. 24De aceea, pe ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi le face, \u00eel voi asem\u0103na cu un om cu judecat\u0103, care \u015fi-a zidit casa pe st\u00eenc\u0103. 25A dat ploaia, au venit \u015fivoaiele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au b\u0103tut \u00een casa aceea, dar ea nu s-a pr\u0103bu\u015fit, pentru c\u0103 avea temelia zidit\u0103 pe st\u00eenc\u0103. 26\u00cens\u0103 ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi nu le face, va fi asem\u0103nat cu un om nechibzuit, care \u015fi-a zidit casa pe nisip. 27A dat ploaia, au venit \u015fivoaiele, au suflat v\u00eenturile \u015fi au izbit \u00een casa aceea: ea s-a pr\u0103bu\u015fit, \u015fi pr\u0103bu\u015firea i-a fost mare (7:24-27). Concluzii 23Isus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod. 24I s-a dus vestea \u00een toat\u0103 Siria; \u015fi aduceau la El pe to\u0163i cei ce sufereau de felurite boli \u015fi chinuri: pe cei \u00eendr\u0103ci\u0163i, pe cei lunatici \u015fi pe cei sl\u0103b\u0103nogi; \u015fi El \u00eei vindeca. 25Dup\u0103 El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea \u015fi de dincolo de Iordan (Mat. 4:23-25). Cu aceste cuvinte a fost introdus\u0103 lucrarea Domnului Isus. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, ea con\u0163ine dou\u0103 aspecte importante: Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015f i demonstrarea puterii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00een t\u0103m\u0103duirea feluritelor boli \u015fi neputin\u0163e. Predica de pe munte adun\u0103 \u00een ea Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. \u201eDup\u0103 ce a sf\u00eer\u015fit Isus cuv\u00eent\u0103rile acestea, noroadele au r\u0103mas uimite de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui; c\u0103ci El \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a ca unul care avea putere, nu cum \u00eei \u00eenv\u0103\u0163au c\u0103rturarii lor\u201d (Mat. 7:28-29).","\u00cencep\u00eend cu capitolul 8, Domnul Isus coboar\u0103 de pe munte \u00een mijlocul oamenilor \u015fi a problemelor lor, ca s\u0103-\u015ei dovedeasc\u0103 puterea nu numai \u00een vorbe, ci \u015fi \u00een fapte. Capitolele 8 \u015fi 9 cuprind o colec\u0163ie de vindec\u0103ri prin care El manifest\u0103 prezen\u0163a \u015fi puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 Predica de pe munte s-a terminat tocmai cu descalificarea unor t\u0103m\u0103duitori, a unor f\u0103c\u0103tori de minuni. Deci prefa\u0163a la capitolul care urmeaz\u0103 este bine punctat\u0103. Ceea ce hot\u0103r\u0103\u015fte mo\u015ftenirea vie\u0163ii ve\u015fnice sau intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este ascultarea de Cuv\u00eentul Domnului, \u015fi nu capacitatea noastr\u0103 de a face minuni, de a t\u0103m\u0103dui boli \u015fi de a scoate draci. Dac\u0103 pornim la drum cu acest lucru clar fixat \u00een minte \u015f i \u00een inim\u0103, vom avea \u015fansa s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine locul \u015fi rolul celor dou\u0103 capitole care urmeaz\u0103 (8:1-9:34).","\u00a9 Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u Editura Logos, 1998, 2001 Edi\u0163ia a doua \u2013 varianta \u201eonline\u201d ISBN 973-9212-16-6 Toate drepturile rezervate Aceast\u0103 versiune nu con\u0163ine imagini grafice. Pentru varianta complet\u0103, pute\u0163i cump\u0103ra cartea la urmatoarea adres\u0103: Biserica Baptist\u0103 Nr. 1, Cluj (M\u0103n\u0103\u015ftur) Str. Osp\u0103t\u0103riei nr. 10, 3400, Cluj-Napoca Tel. & Fax. 064-42.50.51 Cont nr. 251101030836 CEC Cluj sau la email: [email protected] www.IB-RO.org","Matei 8:1-9:34 Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu a descins pe p\u0103m\u00eent ca s\u0103 nimiceasc\u0103 puterile diavolului Textul din Matei 4:12-25 poate fi considerat un fel de prefa\u0163\u0103 la lucrarea Domnului Isus. La \u00eenceput, lucrarea lui Isus pare s\u0103 se grefeze pe cea a lui Ioan Botez\u0103torul, ca \u015fi cum El ar fi preluat mesajul acestuia, pentru a-l propov\u0103dui \u015fi pe meleagurile Galileii: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103ci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape\u201d (4:17; vezi \u015fi 3:2). Dar imediat dup\u0103 aceea, \u00een 4:18-25, evanghelistul creioneaz\u0103 strategia proprie a Domnului Isus. Ea cuprinde trei aspecte: chemarea ucenicilor (18-22), propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015f i vindecarea bolilor \u015fi neputin\u0163elor din norod (23). Aceste trei aspecte le reg\u0103sim apoi dezvoltate \u00een corpul evangheliei, dar nu \u00een aceast\u0103 ordine. Capitolele 5:1-7:29 ne prezint\u0103 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Capitolele 8:1-9:34 prezint\u0103 un grupaj de minuni pe care le-a f\u0103cut Domnul Isus, demonstr\u00eend puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Ucenicii vor fi adu\u015fi pe scen\u0103 \u00eencep\u00eend cu capitolul 9:35-10:42. Av\u00eend \u00een vedere felul \u00een care \u015fi-a \u00eenceput Matei evanghelia \u2014 \u201eCartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam\u201d (1:1) \u2014 ne a\u015ftept\u0103m ca de-a lungul ei s\u0103 se explice felul \u00een care \u00een Isus Hristos se \u00eemplinesc cele dou\u0103 Leg\u0103minte: Leg\u0103m\u00eentul davidic \u015fi Leg\u0103m\u00eentul avraamic. Leg\u0103m\u00eentul davidic \u00cel viza pe El singur. El trebuie s\u0103 Se dovedeasc\u0103 a fi Odrasla lui David, prin care planul lui Dumnezeu s\u0103 curg\u0103 spre \u00eemplinire. El trebuie s\u0103 Se dovedeasc\u0103 a fi Mo\u015ftenitorul tuturor binecuv\u00eent\u0103rilor lui Dumnezeu. Leg\u0103m\u00eentul avraamic \u00cel viza tot pe El, dar de data aceasta ca S\u0103m\u00een\u0163\u0103 a lui Avraam, iar \u00eemplinirea acestui","Leg\u0103m\u00eent avea s\u0103 se realizeze cu participarea ucenicilor S\u0103i, a Bisericii Lui. Ca s\u0103 marcheze dintru \u00eenceput aceast\u0103 etap\u0103, care este \u015fi scopul final al \u00eentregii Sale lucr\u0103ri, \u00eenainte de a-\u015ei \u00eencepe lucrarea propriu-zis\u0103, Domnul Isus cheam\u0103 dup\u0103 Sine c\u00ee\u0163iva ucenici: \u201eVeni\u0163i dup\u0103 Mine, \u015fi v\u0103 voi face pescari de oameni\u201d (4:19). \u00cen S\u0103m\u00een\u0163a lui Avraam urmau s\u0103 fie binecuv\u00eentate toate familiile p\u0103m\u00eentului. Dar pentru aceasta, oamenii trebuiau \u201epescui\u0163i\u201d \u015f i adu\u015fi la Domnul Isus, mai bine zis, prin Domnul Isus la Dumnezeu. Esen\u0163a binecuv\u00eent\u0103rii promise tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului \u00een S\u0103m\u00een\u0163a lui Avraam este tocmai rela\u0163ia nemijlocit\u0103 cu Dumnezeu. O dat\u0103 ce preg\u0103tirile de perspectiv\u0103 s-au \u00eencheiat, Domnul Isus \u00ce\u015fi \u00eencepe lucrarea. Matei prezint\u0103 dintru \u00eenceput dubla focalizare a lucr\u0103rii Lui: \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea\u201d \u2014 spune el \u2014 \u201e[1] \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een s inagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi [2] t\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod\u201d (Mat. 4:23; vezi \u015fi 9:35). Dup\u0103 cum am intuit deja, aceast\u0103 afirma\u0163ie are o func\u0163ie structural\u0103 \u00een evanghelie. Ea marcheaz\u0103 alc\u0103tuirea urm\u0103toarei p\u0103r\u0163i de text. Capitolele 5:1-7:29 subliniaz\u0103 aspectul propov\u0103duirii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, iar capitolele 8:1-9:34, aspectul t\u0103m\u0103duirilor. Expresia din 4:23 este apoi reluat\u0103 \u00een mod aproape identic \u00een 9:35: Matei 4:23 Matei 9:35 23Isus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe 35Isus str\u0103b\u0103tea toate cet\u0103\u0163ile \u015fi satele, norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi vindec\u00eend orice fel boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod. de boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103, care era \u00een norod. Dar de data aceasta, dup\u0103 cuv\u00eentarea preg\u0103titoare din 9:36-38 a Domnului Isus, aceia care pleac\u0103 s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 \u015fi s\u0103 t\u0103m\u0103duiasc\u0103 s\u00eent ucenicii, nu Domnul Isus. Matei marcheaz\u0103 astfel o nou\u0103 faz\u0103 \u00een lucrarea Domnului Isus. Deci cu ajutorul acestor marcaje structurale, am putea \u00eemp\u0103r\u0163i astfel primele zece capitole ale Evangheliei dup\u0103 Matei: 5:1-7:29 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei 4:23a 8:1-9:34 sau Predica de pe munte 4:23b Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei 9:35-10:42 Misiunea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei 4:18-22 Predica de pe munte sau Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei (5:1-7:29) are o profund\u0103 natur\u0103 polemic\u0103. Isus confrunt\u0103 falsa \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie fariseic\u0103 cu adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu: \u201eA\u0163i auzit c\u0103 s-a zis\u2026 Dar Eu v\u0103 spun\u2026\u201d Obiectivul Predicii de pe munte este ca, pun\u00eend fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 dou\u0103 religii sau dou\u0103 neprih\u0103niri, s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u0163ia asupra pericolului de a ne hr\u0103ni cu n\u0103dejdi \u00een\u015fel\u0103toare: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea","voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:20). Avertizarea cap\u0103t\u0103 accente dramatice \u00een fa\u0163a tragediei aceluia care, ajuns la poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, este alungat din fa\u0163a Domnului (vezi 7:21-23). Sec\u0163iunea de fa\u0163\u0103 (8:1-9:34) nu confrunt\u0103 religia fariseic\u0103, ci \u00eens\u0103\u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia diavolului. \u00centrupat\u0103 \u00een Isus Hristos \u2014 Fiul lui Dumnezeu \u2014 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu a descins pe p\u0103m\u00eent ca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului.1 \u00cen mod evident, prin vindec\u0103rile pe care le face, Domnul Isus alung\u0103 o putere, o st\u0103p\u00eenire, distruge sau nimice\u015fte o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie: \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia bolii, a duhurilor necurate, a neputin\u0163elor de orice fel. \u00centrebarea pe care trebuie s\u0103 ne-o punem totu\u015fi \u00een fa\u0163a acestui bloc de text (8:1- 9:34) este dac\u0103 Matei \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne comunice ceva anume prin felul \u00een care asociaz\u0103 \u00een aceste dou\u0103 capitole minunile f\u0103cute de Domnul Isus. O simpl\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a evenimentelor din aceste dou\u0103 capitole d\u0103 la iveal\u0103 o anumit\u0103 simetrie. Textul cuprinde trei grupe de c\u00eete trei tablouri, \u00een care Matei zugr\u0103ve\u015fte vindec\u0103ri, separate \u00eentre ele de c\u00eete un bloc de text discursiv. 8:1-4 Vindecarea unui lepros 8:5-13 Vindecarea robului sl\u0103b\u0103nog al unui suta\u015f 8:14-17 Vindecarea soacrei lui Petru de friguri \u015fi a altor bolnavi 8:18-22 Cum s\u0103 urm\u0103m pe Isus 8:23-27 Potolirea furtunii 8:28-34 Vindecarea a doi \u00eendr\u0103ci\u0163i 9:1-8 Vindecarea unui sl\u0103b\u0103nog, dup\u0103 ce Isus i-a iertat p\u0103catele 9:9-13 Chemarea lui Matei 9:14-17 \u00centrebarea ucenicilor lui Ioan despre post 9:18-26 \u00cenvierea fiicei lui Iair \u015fi vindecarea femeii cu scurgere de s\u00eenge 9:27-31 Vindecarea a doi orbi 9:32-34 Vindecarea unui mut \u00eendr\u0103cit 1 Vezi 1 Ioan 3:8.","Vom putea \u00een\u0163elege care este scopul lui Matei prin cele spuse \u00een aceste dou\u0103 capitole doar dac\u0103 descifr\u0103m leg\u0103tura logic\u0103 dintre tablouri. 8:1-4 Vindecarea unui lepros: m\u0103rturie pentru preot \u015fi popor \u00cen acest tablou g\u0103sim c\u00eeteva lucruri ciudate. Leprosul a c\u0103lcat o regul\u0103 important\u0103. De obicei, el trebuia s\u0103 stea departe de orice comunitate uman\u0103, iar dac\u0103 se \u00eent\u00eempla s\u0103 se apropie cineva, pentru a \u00eempiedica contaminarea celor s\u0103n\u0103to\u015fi, Legea \u00eel obliga s\u0103 strige \u201eNecurat! Necurat!\u201d Dar \u00een tabloul de fa\u0163\u0103, leprosul se apropie de Domnul Isus \u015fi I se \u00eenchin\u0103. \u00cenchinarea, la care se adaug\u0103 cuvintele lui \u2014 \u201eDoamne, dac\u0103 vrei, po\u0163i s\u0103 m\u0103 cur\u0103\u0163e\u015fti\u201d (8:2) \u2014 subliniaz\u0103 credin\u0163a acestuia \u00een divinitatea Domnului Isus. Cu aceast\u0103 not\u0103 a divinit\u0103\u0163ii Lui s-a \u00eencheiat Predica de pe munte, \u00een care Domnul Isus S-a declarat at\u00eet Legiuitorul \u2014 \u201eDe aceea, pe ori\u015ficine aude aceste cuvinte ale Mele, \u015fi le face\u2026\u201d (7:24) \u2014 c\u00eet \u015fi Judec\u0103torul: \u201eAtunci le voi spune curat: \u00abNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u00bb\u201d (7:23). Or, tocmai aceste prerogative par s\u0103-I fie recunoscute de c\u0103tre lepros. Preotul nu putea face altceva dec\u00eet s\u0103 constate lepra.2 El n-o putea vindeca. Cel care d\u0103dea \u015fi lua boala leprei era \u00censu\u015fi Dumnezeu, \u015fi El o f\u0103cea dac\u0103 voia \u015f i c\u00eend voia. Or, leprosul acord\u0103 Domnului Isus prerogative de Dumnezeu: \u201eI s-a \u00eenchinat, \u015fi I-a zis: \u00abDoamne, dac\u0103 vrei, po\u0163i s\u0103 m\u0103 cur\u0103\u0163e\u015fti\u00bb\u201d (2, s.n.). Isus nu refuz\u0103 provocarea: \u201eIsus a \u00eentins m\u00eena, S-a atins de el \u015fi i-a zis: \u00abDa, vreau, fii cur\u0103\u0163it!\u00bb\u201d (3). Cu alte cuvinte, prin faptul c\u0103 vreau \u015fi pot \u2014 pare s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus \u2014 M\u0103 declar Trimisul lui Dumnezeu. Dar imediat dup\u0103 aceea, Domnul Isus \u00eel trimite pe cel vindecat la preot: \u201eVezi s\u0103 nu spui la nimeni; ci du-te de te arat\u0103 preotului, \u015fi adu darul pe care l-a r\u00eenduit Moise, ca m\u0103rturie pentru ei\u201d (4). Dup\u0103 cum am afirmat, preotul nu putea vindeca lepra. El o constata doar. R\u00eenduiala lui Moise pentru cazul vindec\u0103rii de lepr\u0103 o g\u0103sim \u00een Levitic 14. Este important s\u0103 subliniem c\u0103 cel care a fost cur\u0103\u0163it de lepr\u0103 trebuia s\u0103 aduc\u0103 Domnului, ca dar, doi miei \u015fi o oaie, unul, ca jertf\u0103 pentru vin\u0103, \u015fi cel\u0103lalt, ca jertf\u0103 de isp\u0103\u015fire, iar oaia ca ardere de tot. Erau jertfe care \u00eel obligau pe cel cur\u0103\u0163it s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 vinov\u0103\u0163ia \u015f i apoi s\u0103 se reconsacre lui Dumnezeu. De fapt, ritualul care se f\u0103cea la reintrarea celui cur\u0103\u0163it \u00een tab\u0103r\u0103 sem\u0103na foarte mult cu ungerea marelui preot \u00een slujb\u0103, ceea ce d\u0103dea \u015fi mai mult\u0103 importan\u0163\u0103 evenimentului cur\u0103\u0163irii. Darul celui vindecat de lepr\u0103 trebuia s\u0103 fie o m\u0103rturie pentru preot privind interven\u0163ia direct\u0103 a lui Dumnezeu \u00een vindecarea celui \u00een cauz\u0103. Totodat\u0103, jertfele pentru vin\u0103 \u015fi jertfa de isp\u0103\u015fire leag\u0103 lepra de p\u0103cat. Cur\u0103\u0163irea de lepr\u0103 era, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi semnul \u00eendur\u0103rii \u015fi iert\u0103rii lui Dumnezeu. 2 \u00cen capitolul \u201eCur\u0103\u0163iri\u201d (Tohoroth), Mishnah acord\u0103 un spa\u0163iu foarte mare depist\u0103rii semnelor de lepr\u0103 de c\u0103tre preot \u015fi procedurilor pe care preotul trebuie s\u0103 le urmeze ca s\u0103 constate cur\u0103\u0163irea leprosului (H. Danby, Mishnah, p. 676-697).","Preotul la care fusese trimis leprosul cur\u0103\u0163it urma s\u0103 ia act de faptul c\u0103 Dumnezeu \u00censu\u015fi a intervenit \u00een via\u0163a acestui om. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 leprosul avea s\u0103 povesteasc\u0103 preotului ce anume s-a \u00eent\u00eemplat, iar o dat\u0103 vindecarea legat\u0103 de Domnul Isus, se confirma tocmai identitatea Acestuia, mai precis, divinitatea Acestuia. Dar este una s\u0103 stai \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, \u015fi cu totul alta s\u0103 I te \u00eenchini Lui. Dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 preo\u0163ii, ca reprezentan\u0163i ai lui Israel, erau cei chema\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oameni s\u0103 I se \u00eenchine lui Dumnezeu \u015f i s\u0103-I slujeasc\u0103, atunci gestul Domnului Isus cap\u0103t\u0103 o semnifica\u0163ie deosebit\u0103. De data aceasta, m\u0103rturia leprosului anun\u0163a ceva cu totul deosebit. Pe meleagurile Palestinei umbla Cineva care cur\u0103\u0163a lepra dup\u0103 voie. Oare ce va face Israel? Va recunoa\u015fte \u00een Acesta prezen\u0163a \u015fi lucrarea lui Dumnezeu? Va recunoa\u015fte \u00een Acesta pe Trimisul special al lui Dumnezeu? 8:5-13 Vindecarea robului sl\u0103b\u0103nog al unui suta\u015f: m\u0103rturie \u00eempotriva lui Israel Dac\u0103 prima minune a fost vindecarea unui lepros, a unui \u00eenstr\u0103inat de Israel prin faptul c\u0103 fusese scos \u00een afara taberei, \u00een afara preo\u0163iei lui Israel, a doua minune vizeaz\u0103 un str\u0103in de Israel, pe robul unui suta\u015f. Suta\u015ful \u00eensu\u015fi s-a apropiat de Domnul Isus cu o rug\u0103minte: \u201eDoamne, robul meu zace \u00een cas\u0103 sl\u0103b\u0103nog, \u015f i se chinuie\u015fte cumplit\u201d (8:6). Av\u00eend \u00een vedere ceea ce i-a spus Isus femeii canaanence \u2014 \u201eEu nu s\u00eent trimis dec\u00eet la oile pierdute ale casei lui Israel\u2026 Nu este bine s\u0103 iei p\u00eenea copiilor \u015fi s-o arunci la c\u0103\u0163ei\u201d (15:24-26) \u2014 ne \u00eentreb\u0103m: Cum de a acceptat a\u015fa de u\u015for s\u0103 r\u0103spund\u0103 cererii suta\u015fului: \u201eIsus i-a zis: \u00abAm s\u0103 vin \u015fi s\u0103-l t\u0103m\u0103duiesc\u00bb\u201d (8:7)? Deznod\u0103m\u00eentul acestei \u00eent\u00eempl\u0103ri ofer\u0103 un indiciu cu privire la rolul acestui tablou \u00een context. R\u0103spunsul suta\u015fului \u00cel surprinde pe Domnul Isus: 10C\u00eend a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, \u015fi a zis celor ce veneau dup\u0103 El: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nici \u00een Israel n-am g\u0103sit o credin\u0163\u0103 a\u015fa de mare. 11Dar v\u0103 spun c\u0103 vor veni mul\u0163i de la r\u0103s\u0103rit \u015fi de la apus, \u015fi vor sta la mas\u0103 cu Avraam, Isaac \u015fi Iacov \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. 12Iar fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei vor fi arunca\u0163i \u00een \u00eentunerecul de afar\u0103, unde va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor\u201d (Mat. 8:10-12). Credin\u0163a suta\u015fului contrasteaz\u0103 cu necredin\u0163a lui Israel \u015fi devine o condamnare a lui Israel, pentru c\u0103, \u00een timp ce un str\u0103in, un p\u0103g\u00een, recunoa\u015fte prezen\u0163a \u015fi puterea Fiului lui Dumnezeu \u015fi se smere\u015fte \u00eenaintea Lui, propriul S\u0103u popor refuz\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een El. Felul \u00een care se \u00eencheie relatarea \u2014 \u201eApoi a zis suta\u015fului: \u00abDu-te, \u015fi fac\u0103-\u0163i-se dup\u0103 credin\u0163a ta.\u00bb \u015ei robul lui s-a t\u0103m\u0103duit chiar \u00een ceasul acela\u201d (13) \u2014 adaug\u0103 la tragedia care se contureaz\u0103. \u00cen timp ce suta\u015ful s-a bucurat de puterea","\u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, prin credin\u0163\u0103, Israel era \u00een pericolul de a trece pe l\u00eeng\u0103 ea, din pricina necredin\u0163ei lui. 8:14-17 Vindecarea soacrei lui Petru de friguri \u015fi a altor bolnavi: o provocare aruncat\u0103 lui Israel Prima minune \u2014 vindecarea leprosului \u2014 trebuia s\u0103 fie o m\u0103rturie pentru preo\u0163i. A doua minune \u2014 vindecarea robului unui suta\u015f, ca r\u0103spuns la credin\u0163a acestuia \u2014 pare s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 aici ca m\u0103rturie pentru \u00eentregul Israel \u015fi ca o condamnare la adresa lui. Care s\u0103 fie scopul celei de-a treia minuni: vindecarea soacrei lui Petru \u015fi a celorlal\u0163i bolnavi? Cele trei minuni au fost f\u0103cute pe drumul pe care Isus \u015fi ucenicii S\u0103i l-au parcurs de pe muntele unde vorbise noroadelor \u015fi p\u00een\u0103 \u00een Capernaum. Leprosul L-a \u00eent\u00eempinat, probabil, \u00een afara cet\u0103\u0163ii Capernaum. \u00cent\u00eelnirea cu suta\u015ful a avut loc la intrarea \u00een cetate, iar a treia minune este f\u0103cut\u0103 \u00eentr-una dintre casele din cetate, \u00een casa lui Petru: 14Isus S-a dus apoi \u00een casa lui Petru \u015fi a v\u0103zut pe soacra acestuia z\u0103c\u00eend \u00een pat, prins\u0103 de friguri. 15S-a atins de m\u00eena ei, \u015fi au l\u0103sat-o frigurile; apoi ea s-a sculat, \u015fi a \u00eenceput s\u0103-I slujeasc\u0103. 16Seara, au adus la Isus pe mul\u0163i \u00eendr\u0103ci\u0163i. El, prin cuv\u00eentul Lui, a scos din ei duhurile necurate, \u015fi a t\u0103m\u0103duit pe to\u0163i bolnavii, 17ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: \u201eEl a luat asupra Lui neputin\u0163ele noastre \u015fi a purtat bolile noastre\u201d (Mat. 8:14-17, s.n.). Faptul c\u0103 acest al treilea tablou se termin\u0103 pe \u00eemplinirea unei profe\u0163ii \u2014 \u201eCa s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: \u00abEl a luat asupra Lui neputin\u0163ele noastre \u015fi a purtat bolile noastre\u00bb\u201d (17) \u2014 ne readuce \u00een atmosfera primelor patru capitole, \u00een care aproape fiecare tablou s-a terminat subliniind o leg\u0103tur\u0103 cu profe\u0163iile vechi testamentale. Rostul acestor leg\u0103turi cu Vechiul Testament este tocmai legitimarea Persoanei \u015fi lucr\u0103rii lui Isus. El a fost prezentat \u00eenc\u0103 \u00een primul verset ca fiind fiul lui David, fiul lui Avraam. Dar este una s\u0103 spui aceste lucruri despre cineva, alta s\u0103 le dovede\u015fti. Leg\u0103tura cu textul din Isaia 53:4 este f\u0103cut\u0103 dup\u0103 trei vindec\u0103ri specifice \u2014 vindecarea leprosului, a robului suta\u015fului \u015fi a soacrei lui Petru \u2014 la care Matei adaug\u0103 o mul\u0163ime de alte minuni pe care Isus le-a f\u0103cut \u00een aceea\u015fi sear\u0103: \u201eSeara, au adus la Isus pe mul\u0163i \u00eendr\u0103ci\u0163i. El, prin cuv\u00eentul Lui, a scos din ei duhurile necurate, \u015fi a t\u0103m\u0103duit pe to\u0163i bolnavii, ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: \u00abEl a luat asupra Lui neputin\u0163ele noastre \u015fi a purtat bolile noastre\u00bb\u201d (16, 17). \u00cen acest context, leg\u0103tura cu Vechiul Testament subliniaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een lumina profe\u0163iilor vechi testamentale, minunile Domnului Isus trebuiau s\u0103 fie semne ale mes ianit\u0103\u0163ii Lui. Lucrul acesta devine evident din dialogul dintre Isus \u015fi trimi\u015fii lui Ioan Botez\u0103torul. La \u00eentrebarea direct\u0103 pe care I-o pune Ioan \u2014 \u201eTu e\u015fti acela care are","s\u0103 vin\u0103 sau s\u0103 a\u015ftept\u0103m pe altul\u201d (11:3) \u2014 Isus \u00eei r\u0103spunde indirect \u2014 \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi ce vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103 \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia\u201d (4-5) \u2014 oblig\u00eendu-l pe Ioan s\u0103 analizeze prin prisma profe\u0163iilor Vechiului Testament ceea ce vedea \u015fi auzea. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, nu Isus trebuia s\u0103- i r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebare, ci Scriptura, deoarece orice preten\u0163ie de mes ianitate \u015f i divinitate a lui Isus trebuia legitimat\u0103 \u00een lumina Scripturii. Tragedia care se contureaz\u0103 prin aceste prime trei tablouri din capitolul 8 este c\u0103 \u00een timp ce leprosul \u015fi str\u0103inul pricep, cred \u015fi se \u00eenchin\u0103, preo\u0163ii \u015fi poporul s\u00eent \u00een pericolul de a privi \u015fi de a nu \u00een\u0163elege. Vindec\u0103rile din Capernaum s\u00eent prezentate ca o \u00eemplinire a profe\u0163iilor cu privire la Mesia \u015f i deci ele ar fi trebuit s\u0103 determine un r\u0103spuns \u00een cei care le vedeau. \u00cen ce anume ar fi trebuit s\u0103 rezide r\u0103spunsul vom \u00een\u0163elege din paragraful imediat urm\u0103tor (8:18-22). 8:18-22 Cum s\u0103 urm\u0103m pe Isus De data aceasta, Matei nu relateaz\u0103 o minune f\u0103cut\u0103 de Domnul Isus, ci comenteaz\u0103 c\u00eeteva reac\u0163ii ale celor care L-au v\u0103zut f\u0103c\u00eend aceste minuni: 18Isus a v\u0103zut multe noroade \u00eemprejurul S\u0103u, \u015fi a poruncit s\u0103 treac\u0103 de cealalt\u0103 parte. 19Atunci s-a apropiat de El un c\u0103rturar, \u015fi I-a zis: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, vreau s\u0103 Te urmez ori unde vei merge.\u201d 20Isus i-a r\u0103spuns: \u201eVu lpile au vizuini, \u015fi p\u0103s\u0103rile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-\u015ei odihni capul.\u201d Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: \u201eDoamne, d\u0103-mi voie s\u0103 m\u0103 duc mai \u00eent\u00eei s\u0103 \u00eengrop pe tat\u0103l meu.\u201d 22\u201eVino dup\u0103 Mine\u201d, i-a r\u0103spuns Isus, \u201e\u015fi las\u0103 mor\u0163ii s\u0103-\u015fi \u00eengroape mor\u0163ii\u201d (Mat. 8:18-22). Prin paragraful de fa\u0163\u0103, Matei declar\u0103 cel pu\u0163in trei lucruri: (1) fiind Hristosul, Isus trebuie urmat. Dar (2) El trebuie urmat cu o motiva\u0163ie corect\u0103. \u00centregul Israel \u00cel a\u015ftepta pe Mesia. Dar pu\u0163ini dintre ei erau gata s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi s\u0103 cread\u0103 \u00eentr-un Mesia care nu are unde s\u0103-\u015ei plece capul \u015fi care nu are de g\u00eend s\u0103 devin\u0103 izb\u0103vitorul \u015fi eroul lor na\u0163ional. (3) A-L urma pe Isus presupune o dedicare total\u0103, mai presus de iubirea de mam\u0103 \u015f i de tat\u0103, de fra\u0163i \u015fi de surori, mai presus de iubirea de sine. C\u0103rturarul care a venit la Isus este confruntat cu o realitate crud\u0103: indiferent ce anume ar a\u015ftepta el pe plan material de la Isus, a\u015ftept\u0103rile \u00eei vor fi \u00een\u015felate, deoarece \u201evulpile au vizuini, \u015fi p\u0103s\u0103rile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-\u015ei odihni capul\u201d (19). \u201eFiul omului n-a venit ca s\u0103 I se slujeasc\u0103 [adic\u0103 s\u0103 primeasc\u0103], ci El s\u0103 slujeasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015ei dea via\u0163a ca r\u0103scump\u0103rare pentru mul\u0163i\u201d (Mat. 20:28), \u015fi tocmai aceasta este esen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Dac\u0103 am venit la Hristos","doar pentru lucrurile pe care le putem ob\u0163ine de la El, ce vom face atunci c\u00eend vom fi prigoni\u0163i pentru neprih\u0103nire \u015f i c\u00eend vom fi batjocori\u0163i din pricina lui Hristos. \u00cen astfel de situa\u0163ii, \u00een loc s\u0103 ne dea ceva, \u00een loc s\u0103 ne fac\u0103 parte de c\u00ee\u015ftiguri materiale, Hristos ne va cere credincio\u015fie, cu pre\u0163ul vie\u0163ii. \u00cen astfel de situa\u0163ii, va rezista doar acela care a venit la Hristos de dragul Lui, nu de dragul a ceea ce El ar putea da \u015fi face pentru noi \u2014 iar aici trebuie avut \u00een vedere \u00een primul r\u00eend contextul vindec\u0103rilor, \u00een care ne afl\u0103m. C\u0103rturarul de mai sus ar putea reprezenta s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eentul st\u00eencos (vezi Mat. 13:20-21). Ucenicul care a venit la Isus cu aceea\u015fi dorin\u0163\u0103 de a-L urma, condi\u0163ion\u00eendu-\u015fi decizia de rezolvarea problemelor curente ale vie\u0163ii ar putea fi asem\u0103nat cu s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00eentre spini (vezi 13:22). A-L urma pe Isus \u00eenseamn\u0103 a avea curajul s\u0103-\u0163i la\u015fi via\u0163a \u015fi problemele ei \u00een m\u00eena Lui. Acela care se va \u00eengrijora de ce anume va m\u00eenca, de ce anume va bea \u015fi cu ce anume va \u00eembr\u0103ca \u00ee\u015fi va ancora inima \u00een lucrurile pe care le m\u0103n\u00eenc\u0103 molia \u015fi rugina \u015fi pe care le sap\u0103 ho\u0163ii. Or, Isus a venit s\u0103 aduc\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu cu orice pre\u0163, \u015fi nimic nu putea s\u0103 stea \u00een calea hot\u0103r\u00eerii Lui. Acela\u015fi lucru \u00eel cere El de la aceia care-L urmeaz\u0103. \u00cen blocul urm\u0103tor de text, Matei ne prezint\u0103 c\u00eeteva r\u0103spunsuri posibile. Cei din barc\u0103 se mir\u0103 de puterea Lui (23-27), gadarenii se \u00eentristeaz\u0103 de pierderea porcilor, \u015fi-L alung\u0103 pe Isus (28-34), iar cei care l-au v\u0103zut pe sl\u0103b\u0103nog c\u0103 \u00ee\u015fi ia patul \u015f i umbl\u0103 se \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103 \u015fi, chipurile, dau slav\u0103 lui Dumnezeu, dar nimeni nu-L urmeaz\u0103 (9:1-8). O va face abia Matei, vame\u015ful (9-13). Dar s\u0103 lu\u0103m pe r\u00eend fiecare dintre aceste tablouri. 8:23-27 Potolirea furtunii 23Isus S-a suit \u00eentr-o corabie, \u015fi ucenicii Lui au mers dup\u0103 El. 24\u015ei deodat\u0103 s-a st\u00eernit pe mare o furtun\u0103 at\u00eet de stra\u015fnic\u0103, \u00eenc\u00eet corabia era acoperit\u0103 de valuri. \u015ei El dormea. 25Ucenicii s-au apropiat de El, \u015fi L-au de\u015fteptat, strig\u00eend: \u201eDoamne, scap\u0103-ne, c\u0103 pierim!\u201d 26El le-a zis: \u201eDe ce v\u0103 este fric\u0103, pu\u0163in credincio\u015filor?\u201d Apoi S-a sculat, a certat v\u00eenturile \u015fi marea, \u015fi s-a f\u0103cut o lini\u015fte mare. 27Oamenii aceia se mirau \u015fi ziceau: \u201eCe fel de o m este acesta, de-L ascult\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi v\u00eenturile \u015fi marea?\u201d (Mat. 8:23-27). Isus dormea \u00een corabie, \u00eencredin\u0163at, probabil, \u00een m\u00eena Tat\u0103lui ceresc. Atunci c\u00eend ucenicii \u00eensp\u0103im\u00eenta\u0163i de furtuna iscat\u0103 din senin L-au sculat ca s\u0103-I cear\u0103 ajutor \u2014 \u201eDoamne, scap\u0103-ne, c\u0103 pierim!\u201d (25) \u2014 Isus i-a mustrat pentru necredin\u0163a lor, \u201eapoi S-a sculat, a certat v\u00eenturile \u015fi marea, \u015fi s-a f\u0103cut o lini\u015fte mare\u201d (26). Este important s\u0103 not\u0103m ceea ce are s\u0103 ne spun\u0103 Matei ca \u015fi concluzie a acestei \u00eent\u00eempl\u0103ri: \u201eOamenii aceia se mirau \u015fi ziceau: \u00abCe fel de om este acesta, de-L ascult\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi v\u00eenturile \u015f i marea?\u00bb\u201d (27, s.n.). Tocmai aceasta era problema lor. Cel care dormea \u00een corabie nu era un om, ci \u00censu\u015fi Creatorul cerului \u015fi al p\u0103m\u00eentului, Cel care a f\u0103cut v\u00eenturile \u015f i marea \u015fi care le poate porunci. Leprosul \u015fi","suta\u015ful par s\u0103 fi priceput mai mult dec\u00eet ucenicii \u00een\u015f i\u015fi. Isus ar fi a\u015fteptat credin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenchinare, nu mirare \u015fi curiozitate. Oare nu tot acesta a fost \u015fi deznod\u0103m\u00eentul Predicii de pe munte? Matei ne spune c\u0103 \u201edup\u0103 ce a sf\u00eer\u015fit Isus cuv\u00eent\u0103rile acestea, noroadele au r\u0103mas uimite de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui: c\u0103ci El \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a ca unul care are putere, nu cum \u00eei \u00eenv\u0103\u0163au c\u0103rturarii lor\u201d (7:28-29). \u00centrebarea este: La ce le-a folosit uimirea? Ne\u00eemping\u00eendu-i la aplica\u0163ie, informa\u0163ia primit\u0103 \u015fi procesat\u0103 s-a risipit. Iar \u00een cazul de fa\u0163\u0103, singura aplica\u0163ie acceptabil\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu ar fi fost cea a suta\u015fului sau cea a leprosului: credin\u0163a \u015fi \u00eenchinarea. Minunile pe care le f\u0103cea Isus nu constituiau un scop \u00een sine. Ele ar fi trebuit s\u0103 fie pentru cei prezen\u0163i semne ale mesianit\u0103\u0163ii \u015f i divinit\u0103\u0163ii lui Isus \u015fi ar fi trebuit s\u0103-i slujeasc\u0103 \u00een luarea deciziei corecte fa\u0163\u0103 de El. 8:28-34 Vindecarea a doi \u00eendr\u0103ci\u0163i Corabia a ajuns de cealalt\u0103 parte a M\u0103rii Galileii, \u00een \u0163inutul gadarenilor. Isus vindec\u0103 doi \u00eendr\u0103ci\u0163i, cu pre\u0163ul unei turme \u00eentregi de porci, 3 un pre\u0163 imens pentru un sat s\u0103rac. 28C\u00eend a ajuns Isus de partea cealalt\u0103, \u00een \u0163inutul Gadarenilor, L-au \u00eent\u00eempinat doi \u00eendr\u0103ci\u0163i, care ie\u015feau din morminte. Erau a\u015fa de cumpli\u0163 i, c\u0103 nimeni nu putea trece pe drumul acela. 29\u015ei iat\u0103 c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 strige: \u201eCe leg\u0103tur\u0103 este \u00eentre noi \u015fi Tine, Isuse, Fiul lui Du mnezeu? Ai venit ca s\u0103 ne chinuie\u015fti \u00eenainte de vreme?\u201d 30Departe de ei era o turm\u0103 mare de porci, care p\u0103\u015fteau. 31Dracii rugau pe Isus \u015fi ziceau: \u201eDac\u0103 ne sco\u0163i afar\u0103 din ei, d\u0103-ne voie s\u0103 ne ducem \u00een turma aceea de porci\u201d. 32\u201eDuce\u0163i-v\u0103\u201d, le-a zis El. Ei au ie\u015fit, \u015fi au intrat \u00een porci. \u015ei deodat\u0103, toat\u0103 turma s-a repezit de pe r\u00eep\u0103 \u00een mare, \u015fi a pierit \u00een ape. 33Porcarii au fugit, \u015fi s-au dus \u00een cetate de au povestit tot ce se petrecuse \u015fi cele \u00eent\u00eemplate cu \u00eendr\u0103ci\u0163ii. 34\u015ei iat\u0103 c\u0103 toat\u0103 cetatea a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00eemp inarea lui Isus, \u015fi, cum L-au v\u0103zut, L-au rugat s\u0103 plece din \u0163inutul lor (Mat. 8:28-34). Tabloul se focalizeaz\u0103 pe dou\u0103 reac\u0163ii sau pe dou\u0103 r\u0103spunsuri: pe r\u0103spunsul duhurilor necurate \u015fi pe cel al gadarenilor. Duhurile necurate recunosc \u015fi declar\u0103 divinitatea \u015fi autoritatea lui Isus: \u201eCe leg\u0103tur\u0103 este \u00eentre noi \u015fi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit ca s\u0103 ne chinuie\u015fti \u00eenainte de vreme?\u201d (29, s.n.). Isus, fiul Mariei, este numit Fiul lui Dumnezeu, \u015fi tocmai lucrul acesta \u00eencearc\u0103 s\u0103-l comunice Matei prin toate tablourile de p\u00een\u0103 acum. Cuvintele \u00eendr\u0103ci\u0163ilor dau \u00een vileag o anumit\u0103 cunoa\u015ftere a planului lui Dumnezeu de c\u0103tre duhurile necurate. Aceast\u0103 prim\u0103 venire a lui Hristos nu avea \u00een vedere judecarea \u015fi alungarea definitiv\u0103 \u00een Ad\u00eenc a acestora. Cu toate acestea, duhurile \u015ftiu \u015fi recunosc c\u0103 o astfel de vreme este hot\u0103r\u00eet\u0103 de Dumnezeu \u015fi va veni peste ele. Iar Acela prin care 3 M arcu afirm\u0103 c\u0103 \u201eerau aproape dou\u0103 mii [de porci]\u201d (5:13).","se va face o astfel de Judecat\u0103 este tot Domnul Isus Hristos. El porunce\u015fte nu numai v\u00eenturilor \u015fi valurilor, ci \u015fi lumilor spirituale. Recunoa\u015fterea divinit\u0103\u0163ii \u015fi autorit\u0103\u0163ii lui Isus este \u00een continuare subliniat\u0103 de rug\u0103mintea duhurilor necurate. \u00cenainte de venirea lui Isus, \u00eendr\u0103ci\u0163ii \u201eerau a\u015fa de cumpli\u0163i\u201d \u2014 spune Matei \u2014 \u201ec\u0103 nimeni nu putea trece pe drumul acela\u201d (28). Acum \u00eens\u0103, toat\u0103 aceast\u0103 putere demonic\u0103 pare \u00eembl\u00eenzit\u0103 \u015fi obedient\u0103: \u201eDracii rugau pe Isus \u015fi ziceau: \u00abDac\u0103 ne sco\u0163i afar\u0103 din ei, d\u0103-ne voie s\u0103 ne ducem \u00een turma aceea de porci\u00bb\u201d (31, s.n.). Unul mult mai tare dec\u00eet ei st\u0103tea \u00een fa\u0163a lor. Domnul Isus avea s\u0103 decid\u0103 ce vor trebui s\u0103 fac\u0103 duhurile necurate, \u015fi, \u00eentr-adev\u0103r, ele nu au putut face nimic p\u00een\u0103 c\u00eend n-a venit \u00eencuviin\u0163area lui Isus: \u201e\u00abDuce\u0163i-v\u0103\u00bb, le-a zis El\u201d (32). \u00cen contrast cu atitudinea \u015fi reac\u0163ia dracilor, Matei ne prezint\u0103 reac\u0163ia gadarenilor: \u201ePorcarii au fugit, \u015fi s-au dus \u00een cetate de au povestit tot ce se petrecuse \u015fi cele \u00eent\u00eemplate cu \u00eendr\u0103ci\u0163ii. \u015ei iat\u0103 c\u0103 toat\u0103 cetatea a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00eempinarea lui Isus, \u015fi, cum L-au v\u0103zut, L-au rugat s\u0103 plece din \u0163inutul lor\u201d (33-34). Dracii \u015fi-au atins scopul. Au sc\u0103pat din gheare pe cei doi \u00eendr\u0103ci\u0163i, dar au prins \u00een mreaja lor satul \u00eentreg. Pentru s\u0103teni, a-L respinge pe Isus \u00eensemna respingerea singurei solu\u0163ii preg\u0103tite de Dumnezeu pentru fr\u00eengerea puterii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului. St\u0103m \u00een fa\u0163a a dou\u0103 rug\u0103min\u0163i adresate lui Isus. Pe de o parte, dracii \u00cel roag\u0103 s\u0103 nu- i chinuiasc\u0103 \u00eenainte de vreme, iar Luca adaug\u0103: \u201e\u2026s\u0103 nu le porunceasc\u0103 s\u0103 se duc\u0103 \u00een Ad\u00eenc\u201d (Luca 8:31), iar pe de alt\u0103 parte, prin respingerea lui Isus, gadarenii \u00cei cer, \u00een mod indirect tocmai lucrul acesta. Dac\u0103 respingerea lui Isus avea s\u0103 se permanentizeze \u00een inima lor, \u00eentregul sat urma s\u0103 aib\u0103 ca destin final Ad\u00eencul. Lucrul acesta este subliniat de Domnul Isus, \u00een Matei 25, prin scena judec\u0103\u0163ii finale din ceasul de care dracii se temuser\u0103 acum: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de la Mine, blestema\u0163ilor [le va spune Isus celor care L-au respins definitiv \u015fi irevocabil], \u00een focul cel vecinic, care a fost preg\u0103tit pentru diavolul \u015fi \u00eengerii lui!\u201d (Mat. 25:41). Domnul Isus \u00eei avertizase deja pe ascult\u0103torii S\u0103i de acest pericol: \u201eFiii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei vor fi arunca\u0163i \u00een \u00eentunerecul de afar\u0103, unde va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor\u201d (8:12). Din ce motiv se va \u00eent\u00eempla lucrul acesta? Din pricina atitudinii lor fa\u0163\u0103 de Isus. Pe l\u00eeng\u0103 faptul c\u0103 respingerea lui Isus pentru paguba material\u0103 provocat\u0103 dovede\u015fte o total\u0103 r\u0103sturnare \u00een sistemul de valori al omenirii, porcii fiind pu\u015fi mai presus dec\u00eet oamenii, Isus subliniaz\u0103 cu deosebit\u0103 for\u0163\u0103 adev\u0103rul pe care l-a spus c\u0103rturarului: Acela care nu g\u0103se\u015fte \u00een Domnul Isus comoara pentru care este gata s\u0103 v\u00eend\u0103 tot ce are ca s-o p\u0103streze nu a g\u0103sit \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu.4 4 Vezi pilda cu comoara din \u0163arin\u0103 (M at. 13:44).","9:1-8 Vindecarea unui sl\u0103b\u0103nog, dup\u0103 ce Isu s i-a iertat p\u0103catele Cele trei tablouri (8:23-27, 28-34 \u015fi 9:1-8) se leag\u0103 \u00eentre ele \u015fi pe un alt plan. \u00cen primul tablou, ucenicii s\u00eent confrunta\u0163i cu \u201eo furtun\u0103 at\u00eet de stra\u015fnic\u0103, \u00eenc\u00eet corabia era acoperit\u0103 de valuri\u201d (24), deci cu for\u0163a imens\u0103 a valurilor m\u0103rii \u015f i a v\u00eenturilor n\u0103praznice. O etalare asem\u0103n\u0103toare de for\u0163e avem \u015fi \u00een tabloul al doilea (28-34). Dar de data aceasta, este vorba de for\u0163a dracilor care puseser\u0103 st\u0103p\u00eenire pe cei doi oameni: \u201eErau a\u015fa de cumpli\u0163i, c\u0103 nimeni nu putea trece pe drumul acela\u201d (29). Vorbind despre \u00eendr\u0103cit, Marcu adaug\u0103 c\u0103 \u201ede multe ori fusese legat cu picioarele \u00een obezi \u015fi cu c\u0103tu\u015fe la m\u00eeni, dar rupsese c\u0103tu\u015fele \u015fi sf\u0103r\u00eemase obezile, \u015fi nimeni nu-l putea domoli\u201d (Marcu 5:4). \u00cen acest al treilea tablou, \u00eenaintea Domnului Isus este adus \u201eun sl\u0103b\u0103nog\u201d. De data aceasta, cei din jurul lui Isus nu priveau nici la for\u0163a imens\u0103 a m\u0103rii dezl\u0103n\u0163uite, nici la for\u0163a duhurilor necurate dezl\u0103n\u0163uite prin acela pe care puseser\u0103 st\u0103p\u00eenire, ci priveau la \u201eun s l\u0103b\u0103nog\u201d. Cu toate acestea, sl\u0103b\u0103nogul era \u0163intuit de pat de o for\u0163\u0103 mai mare dec\u00eet cea a m\u0103rii \u015fi a duhurilor necurate: de p\u0103cat. P\u0103catul este for\u0163a care ne \u0163ine \u00een st\u0103p\u00eenirea dracilor \u015fi care, p\u00een\u0103 la urm\u0103, ne condamn\u0103 la a fi arunca\u0163i afar\u0103, unde este pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor. Iar Isus fr\u00eenge tocmai aceast\u0103 for\u0163\u0103: \u201e\u00cendr\u0103zne\u015fte, fiule! P\u0103catele \u00ee\u0163i s\u00eent iertate!\u201d (Mat. 9:2). Reac\u0163ia c\u0103rturarilor este prompt\u0103: \u201eOmul acesta hule\u015fte!\u201d (3). Reac\u0163ia era o m\u0103rturie indirect\u0103 cu privire la autoritatea \u015f i puterea de care era nevoie ca cineva s\u0103 poat\u0103 face tocmai ceea ce pretindea Isus c\u0103 a f\u0103cut: s\u0103 ierte p\u0103catele. \u00cen textul paralel din Luca, ei adaug\u0103: \u201eCine este acesta, de roste\u015fte hule? Cine poate s\u0103 ierte p\u0103catele dec\u00eet singur Dumnezeu?\u201d (Luca 5:21, s.n.). Or, tocmai dumnezeirea lui Isus se afirma \u00eenaintea ochilor lor \u015fi \u00een auzul lor: \u201eIsus, care le cuno\u015ftea g\u00eendurile, a zis: \u00abPentru ce ave\u0163i g\u00eenduri rele \u00een inimile voastre? C\u0103ci ce este mai lesne? A zice: \u201eIertate \u00ee\u0163i s\u00eent p\u0103catele\u201d, sau a zice: \u201eScoal\u0103-te \u015fi umbl\u0103\u201d? Dar, ca s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 Fiul omului are putere pe p\u0103m\u00eent s\u0103 ierte p\u0103catele, \u2014 \u201eScoal\u0103-te\u201d, a zis El sl\u0103b\u0103nogului, \u201eridic\u0103-\u0163i patul, \u015fi du-te acas\u0103\u201d\u00bb. Sl\u0103b\u0103nogul s-a sculat, \u015fi s-a dus acas\u0103\u201d (Mat. 9:4-7, s.n.). Isus iese \u00een \u00eent\u00eempinarea obiec\u0163iilor lor \u2014 \u201eCine poate s\u0103 ierte p\u0103catele dec\u00eet singur Dumnezeu?\u201d (Luca 5:21) \u2014 dovedind c\u0103 este, de fapt, Dumnezeu. Dar prezen\u0163a lui Dumnezeu este m\u00eentuitoare doar pentru cei care au credin\u0163\u0103: \u201eC\u00eend le- a v\u0103zut Isus credin\u0163a\u2026 a zis sl\u0103b\u0103nogului: \u00ab\u00cendr\u0103zne\u015fte, fiule! P\u0103catele \u00ee\u0163i s\u00eent iertate!\u00bb\u201d (Mat. 9:2). Pentru to\u0163i ceilal\u0163i, prezen\u0163a lui Dumnezeu este condamnatoare. Matei d\u0103 \u00een vileag una dup\u0103 alta aceste nefericite alegeri. Cei din barc\u0103 se minuneaz\u0103, gadarenii se m\u00eenie, c\u0103rturarii se scandalizeaz\u0103, noroadele se \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103 \u015fi v\u0103d \u00een Isus un om prin care Dumnezeu lucreaz\u0103 cu putere \u2014 dar v\u0103d \u00een El numai un om.","9:9-13 Chemarea lui Matei A crede \u00een Isus \u00eenseamn\u0103 a recunoa\u015fte \u00een El pe Fiul lui Dumnezeu, a I te \u00eenchina \u015fi a porni pe urmele Lui, indiferent de pre\u0163ul care se cere pl\u0103tit. Lucrul acesta este acum articulat prin al doilea text discursiv: 9-13 \u015fi 14-17. 9De acolo, Isus a mers mai departe, \u015fi a v\u0103zut pe un om, numit Matei, \u015fez\u00eend la vam\u0103. \u015ei i-a zis: \u201eVino dup\u0103 Mine\u201d. Omul acela s-a sculat, \u015fi a mers dup\u0103 El. 10Pe c\u00eend \u015fedea Isus la mas\u0103, \u00een cas\u0103, iat\u0103 c\u0103 au venit o mul\u0163ime de vame\u015fi \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi, \u015fi au \u015fezut la mas\u0103 cu El \u015fi cu ucenicii Lu i. 11Fariseii au v\u0103zut lucrul acesta, \u015fi au zis ucenicilor Lui: \u201ePentru ce m\u0103n\u00eenc\u0103 \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul vostru cu vame\u015fii \u015fi cu p\u0103c\u0103to\u015fii?\u201d 12Isus i-a auzit, \u015fi le-a zis: \u201eNu cei s\u0103n\u0103to\u015fi au trebuin\u0163\u0103 de doftor, ci cei bolnavi. 13Duce\u0163i-v\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ce \u00eenseamn\u0103: \u00abMil\u0103 voiesc, iar nu jertf\u0103!\u00bb C\u0103ci n-am venit s\u0103 chem la poc\u0103in\u0163\u0103 pe cei neprih\u0103ni\u0163i, ci pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi\u201d (9:9-13). Prin acest tablou, s\u00eentem confrunta\u0163i cu alte dou\u0103 reac\u0163ii fa\u0163\u0103 de Isus: Matei, vame\u015ful, se ridic\u0103 f\u0103r\u0103 vorb\u0103 \u015fi porne\u015fte pe urmele Lui, \u00een timp ce fariseii se poticnesc tocmai \u00een asocierea lui Isus cu cei ca Matei, vame\u015ful. Faptul c\u0103 r\u0103spunsul lui Matei la chemarea Domnului Isus nu este un r\u0103spuns pripit \u015fi superficial rezult\u0103 din invita\u0163ia pe care acesta I-o face lui Isus s\u0103 m\u0103n\u00eence la masa lui.5 Cel care o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 a luat de la al\u0163ii ca s\u0103 adune pentru sine, deodat\u0103, \u00ee\u015fi deschide casa unei mul\u0163imi de vame\u015fi \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi se bucur\u0103 s\u0103 \u00eempart\u0103 altora ceea ce este al s\u0103u. \u00cent\u00eelnirea cu Isus a schimbat \u00een Matei foamea \u015f i setea dup\u0103 bani \u015fi bunuri materiale \u00een foame \u015fi sete dup\u0103 neprih\u0103nire. Iar dovada acestui fapt era \u00eens\u0103\u015fi decizia de a l\u0103sa vama, sursa de c\u00ee\u015ftig material, \u015fi de a porni dup\u0103 Isus. Decizia sa a fost pecetluit\u0103 de masa \u00eentins\u0103 pentru semeni. Matei a pornit at\u00eet de hot\u0103r\u00eet pe urmele Domnului Isus, pentru c\u0103, la chemarea Acestuia, pe de o parte, el \u015fi-a recunoscut s\u0103r\u0103cia, dar pe de alt\u0103 parte, a recunoscut \u00een Isus Hristos singura sa \u015fans\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00een ce-l privea, Isus era singurul medic pentru boala lui. Lepro\u015fii \u015fi vame\u015fii se asem\u0103nau \u00eentr-un fel. \u015ei unii, \u015fi al\u0163ii erau alunga\u0163i din societate, primii din pricina bolii, ceilal\u0163i din pricina p\u0103catelor \u015fi a tr\u0103d\u0103rii de neam prin faptul c\u0103 au intrat \u00een slujba Romei. Ciudat este c\u0103 \u00een tablourile pe care le a\u015faz\u0103 Matei, fostul vame\u015f, \u00eenaintea noastr\u0103, fariseii cu neprih\u0103nirea lor de invidiat r\u0103m\u00een afar\u0103, \u00een timp ce aceia cu privire la care fariseii ar fi jurat c\u0103 n-au nici o \u015fans\u0103 intr\u0103 pe poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, deschis\u0103 \u00eenaintea lor \u00een Persoana Domnului Isus. 5 Luca precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eLevi [adic\u0103 M atei] a f\u0103cut un osp\u0103\u0163 mare la el acas\u0103\u201d (5:29).","9:14-17 \u00centrebarea ucenicilor lui Ioan despre post Cum anume se intr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este subliniat de Domnul Isus \u00censu\u015fi, prin chemarea adresat\u0103 lui Matei: \u201eVino dup\u0103 Mine\u201d. Matei, vame\u015ful, ilustreaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp \u015fi r\u0103spunsul corect. Red\u00eend reac\u0163ia fariseilor (9:11-13), iar apoi pe aceea a ucenicilor lui Ioan (9:14-17), Matei scoate \u00een eviden\u0163\u0103 posibile piedici \u00een urmarea lui Isus. Este vorba de \u00eendestularea produs\u0103 de falsa neprih\u0103nire: 14Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, \u015fi I-au zis: \u201eDe ce noi \u015fi Fariseii postim des, iar ucenicii T\u0103i nu postesc deloc?\u201d 15Isus le-a r\u0103spuns: \u201eSe pot j\u0103li nunta\u015fii c\u00eet\u0103 vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, c\u00eend mirele va fi luat de la ei, \u015fi atunci vor posti. 16Nimeni nu pune un petec de postav nou la o hain\u0103 veche; pentru c\u0103 \u015fi-ar lua umplutura din hain\u0103, \u015fi ruptura ar fi mai rea. 17Nici nu pun oamenii vin nou \u00een burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se vars\u0103, \u015fi burdufurile se pr\u0103p\u0103desc; ci vinul nou \u00eel pun \u00een burdufuri noi, \u015fi se p\u0103streaz\u0103 am\u00eendou\u0103\u201d (Mat. 9:14- 17). Ioan \u015fi Isus se aflau de cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale aceleia\u015fi grani\u0163e, iar unul \u00eentr-o parte altul de cealalt\u0103. Iar grani\u0163a era punctul de cump\u0103n\u0103 la care ajunsese planul lui Dumnezeu \u00een desf\u0103\u015furarea lui. Ioan era cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femeie, cel p\u00een\u0103 la care au \u0163inut Legea \u015fi Prorocii, adic\u0103 umbra \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. O dat\u0103 cu Isus, s-a \u00eentrupat \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00cens\u0103\u015fi. Faptul c\u0103 cei doi se aflau totu\u015fi de p\u0103r\u0163i opuse ale acestui punct de cump\u0103n\u0103 \u00een planul lui Dumnezeu rezult\u0103 din comentariul Domnului Isus despre Ioan Botez\u0103torul, comentariu pe care \u00eel g\u0103sim redat de Luca: 24Dup\u0103 ce au plecat trimi\u015fii lui Ioan, Isus a \u00eenceput s\u0103 spun\u0103 noroadelor despre Ioan: \u201eCe a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i \u00een pustie? O trestie cl\u0103tinat\u0103 de v\u00eent? 25Atunci ce a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i? Un om \u00eembr\u0103cat \u00een haine moi? Iat\u0103 c\u0103 cei ce poart\u0103 haine moi \u015fi cei ce tr\u0103iesc \u00een desf\u0103t\u0103ri, s\u00eent \u00een casele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor. 26Atunci ce a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i? Un prooroc? Da, v\u0103 spun, \u015fi mai mu lt dec\u00eet un prooroc. 27El este acela despre care este scris: \u00abIat\u0103, trimet pe solul Meu \u00eenaintea Fe\u0163ei Tale, care \u00ce\u0163i va preg\u0103ti calea \u00eenaintea Ta\u00bb. 28V\u0103 spun c\u0103 dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, nu este nici unul mai mare dec\u00eet Ioan Botez\u0103torul. Totu\u015f, cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, este mai mare dec\u00eet el\u201d. 29\u015ei tot norodul care l-a auzit, \u015fi chiar vame\u015fii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan; 30dar Fariseii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii Legii au z\u0103d\u0103rnicit planul lui Du mnezeu pentru ei, neprimind botezul lui (Luca 7:24-30, s.n.). Este ciudat c\u0103 \u00een tabloul de fa\u0163\u0103 ucenicii lui Ioan se identific\u0103 \u015fi se asociaz\u0103 tocmai cu du\u015fmanii lucr\u0103rii lui Ioan, cu aceia care au z\u0103d\u0103rnicit fa\u0163\u0103 de ei planul lui Dumnezeu, al c\u0103rui promotor fusese Ioan. Cum se poate a\u015fa ceva? Ce anume \u00eentreab\u0103 ucenicii lui Ioan de data aceasta?","Ei priveau la Isus \u015fi vedeau c\u0103 prezen\u0163a \u015fi influen\u0163a Lui nu producea \u00een ucenicii S\u0103i o neprih\u0103nire de aceea\u015fi form\u0103 cu ceea ce ei \u015fi fariseii erau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103. Isus le atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 nu posturile dese trebuiau s\u0103 fie preocuparea ucenicilor Lui acum, ci Persoana Sa. El era Mirele. Nu ar fi fost, oare, o anomalie ca, acum c\u0103 Mirele era prezent cu ei, nunta\u015fii, adic\u0103 ucenicii S\u0103i, s\u0103 aib\u0103 aten\u0163ia focalizat\u0103 pe altceva? Pe de alt\u0103 parte, prin parabola cu haina \u015fi peticul, cu vinul \u015fi burduful, Isus atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 Dumnezeu tocmai Se preg\u0103tea s\u0103 fac\u0103 ceva cu totul nou pe p\u0103m\u00eent. Istoria ajunsese \u00een punctul \u00een care, conform promisiunilor f\u0103cute de Dumnezeu prin profe\u0163ii S\u0103i, Vechiul Leg\u0103m\u00eent urma s\u0103 fie schimbat cu unul nou. Vinul nou cerea burdufuri noi, adic\u0103 noua realitate se cerea exprimat\u0103 \u00een forme noi. O \u00eentoarcere la burdufurile cele vechi ar fi \u00eensemnat at\u00eet risipirea vinului, c\u00eet \u015fi pr\u0103p\u0103direa burdufurilor. At\u00eet fariseii, c\u00eet \u015fi ucenicii lui Ioan se poticneau \u00een Isus, pentru c\u0103 p\u0103rea c\u0103 El neag\u0103 valorile lor tradi\u0163ionale. Or, a crede \u00een Isus \u00eenseamn\u0103 a-I da dreptul lui Isus s\u0103 arunce o provocare chiar \u015fi acelor valori dragi cu care am crescut \u015fi prin care am tr\u0103it. Din acest punct de vedere, cei p\u0103c\u0103to\u015fi, vame\u015fii, curvele \u015f i lepro\u015fii erau mult mai avantaja\u0163i, pentru c\u0103 ei nu aveau ce pierde. Tocmai pentru c\u0103 \u00ee\u015fi recuno\u015fteau s\u0103r\u0103cia \u00een duh, aveau \u015fansa mo\u015ftenirii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor. \u00cen schimb, neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor le st\u0103tea \u00een cale, \u00eempiedic\u00eendu-i s\u0103 intre pe poarta cea str\u00eemt\u0103 \u015fi s\u0103 umble pe calea cea \u00eengust\u0103, care duce la via\u0163\u0103. Vinul nou cerea burdufuri noi. Iar aceste burdufuri noi trebuiau s\u0103 fie exprimarea ata\u015famentului lor fa\u0163\u0103 de Persoana Domnului Isus, \u015fi nu ata\u015famentul lor fa\u0163\u0103 de ni\u015fte ritualuri religioase. Iat\u0103 de ce leprosul, suta\u015ful \u015f i sl\u0103b\u0103nogul erau pe drumul bun, \u00een timp ce to\u0163i ceilal\u0163i c\u0103utau s\u0103 peticeasc\u0103 o hain\u0103 veche cu un petic de postav nou, s\u0103 toarne vinul nou \u2014 pe care-l recuno\u015fteau \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Isus (7:28-29) \u015fi \u00een lucr\u0103rile Lui (9:8) \u2014 \u00een burdufuri vechi, adic\u0103 \u00een formele tradi\u0163ionale ale religiei lor. Isus nu a venit ca s\u0103 peticeasc\u0103 ceea ce era deja \u00eenvechit, \u00eemb\u0103tr\u00eenit \u015fi aproape de pieire,6 ci s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103. Aceasta este rela\u0163ia teologic\u0103 dintre cele dou\u0103 Leg\u0103minte. Leg\u0103m\u00eentul dint\u00eei, cu toate poruncile lui p\u0103m\u00eente\u015fti, a fost hot\u0103r\u00eet s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 operant \u201ep\u00een\u0103 la o vreme de \u00eendreptare\u201d (Evrei 9:10). Iar aceast\u0103 vreme de \u00eendreptare sosise prin \u00eentruparea Domnului Isus \u015fi se des\u0103v\u00eer\u015fea prin lucrarea Acestuia. Leg\u0103m\u00eentul dint\u00eei, cel vechi, cel \u00eemb\u0103tr\u00eenit \u015fi ajuns aproape de pieire, urma s\u0103 fie \u00eenlocuit \u00een cur\u00eend cu Noul Leg\u0103m\u00eent, pecetluit cu un s\u00eenge mai bun, garantat \u015fi girat de un Mare Preot mai bun \u015fi f\u0103cut \u00eentr-un Cort ceresc, nu \u00eentr-unul p\u0103m\u00eentesc.7 6 Vezi Evrei 8:13. 7 Vezi Evrei 7:1-10:18.","9:18-26 \u00cenvierea fiicei lui Iair \u015fi vindecarea femeii cu scurgerea de s\u00eenge Tabloul de fa\u0163\u0103 cuprinde dou\u0103 minuni. Isus tocmai pornise \u00eempreun\u0103 cu unul dintre frunta\u015fii s inagogii spre casa acestuia ca s\u0103 \u00eenvieze pe fiica lui. Credin\u0163a acestui frunta\u015f al sinagogii este comparabil\u0103 cu cea a suta\u015fului dintr-unul dintre tablourile precedente (8:5-13), ceea ce dovede\u015fte c\u0103 nu numai lepro\u015fii, vame\u015fii \u015f i p\u0103c\u0103to\u015fii sau str\u0103inii pot crede \u00een Domnul Isus, ci chiar \u015fi un frunta\u015f al sinagogii o poate face. Cererea acestuia este surprinz\u0103toare, fiind o declara\u0163ie deschis\u0103 a divinit\u0103\u0163ii Domnului Isus: \u201eFiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-\u0162 i m\u00eenile peste ea, \u015fi va \u00eenvia\u201d (9:18). Conform relat\u0103rii lui Matei, acesta urma s\u0103 fie prima asemenea minune f\u0103cut\u0103 de Isus, prima \u00eenviere din mor\u0163i. Deci omul \u00een cauz\u0103 nu avusese ocazia s\u0103 mai vad\u0103 a\u015fa ceva, pentru ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 sprijini credin\u0163a pe un precedent istoric. Este adev\u0103rat c\u0103 la vindecarea sl\u0103b\u0103nogului s-a iscat o discu\u0163ie legat\u0103 de puterea \u015fi autoritatea lui Isus de a ierta p\u0103catele, iar aceast\u0103 discu\u0163ie a condus la luarea \u00een considerare a posibilit\u0103\u0163ii ca El s\u0103 fie \u00eenvestit cu \u00eens\u0103\u015fi puterea lui Dumnezeu de a ierta p\u0103catele. Implica\u0163ia imediat\u0103 pentru unul care g\u00eendea \u00een lumina Scripturii era evident\u0103. Acela care poate ierta p\u0103catele poate s\u0103 \u00eenvieze \u015fi mor\u0163ii. \u00cenvierea din mor\u0163i era un prerogativ divin. Or, dac\u0103 Isus spune c\u0103 este Fiul lui Dumnezeu \u015fi c\u0103 are puterea lui Dumnezeu, atunci a\u015fa dup\u0103 cum la Cuv\u00eentul Lui au trebuit s\u0103 se retrag\u0103 lepra, sl\u0103biciunile, duhurile necurate, s\u0103 tac\u0103 v\u00eentul \u015fi marea, tot a\u015fa, la Cuv\u00eentul Lui, trebuia s\u0103 fug\u0103 \u015fi moartea. Isus sesizeaz\u0103 credin\u0163a frunta\u015fului sinagogii \u015fi f\u0103r\u0103 nici un comentariu porne\u015fte \u00eempreun\u0103 cu el spre cas\u0103. A doua mare minune \u2014 vindecarea femeii cu scurgerea de s\u00eenge \u2014 are loc pe drum. Vindecarea ei are dou\u0103 efecte imediate. \u00cen primul r\u00eend, to\u0163i cei din jurul lui Isus s\u00eent confrunta\u0163i cu o etalare a credin\u0163ei acestei femei \u015f i cu efectele ei imediate. \u00cen al doilea r\u00eend, vindecarea ei are menirea s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 credin\u0163a frunta\u015fului sinagogii. Deznod\u0103m\u00eentul din acest tablou ne confrunt\u0103 din nou cu dou\u0103 atitudini contrastante fa\u0163\u0103 de Isus. Pe de o parte, \u00eei avem pe frunta\u015ful sinagogii \u015fi pe femeia vindecat\u0103. Am\u00eendoi se apropie de Isus prin credin\u0163\u0103, ca de ultima \u015fi singura lor \u015fans\u0103. Pe de alt\u0103 parte, s\u00eent to\u0163i aceia care, credincio\u015fi vechiului s istem, tiparelor culturale, legilor naturii, \u00ee\u015fi bat joc de Isus. Isus face minunea, \u015fi feti\u0163a este \u00eenviat\u0103 din mor\u0163i. Iar Matei ne spune c\u0103 \u201es-a dus vestea despre aceast\u0103 minune \u00een tot \u0163inutul acela\u201d (26). \u00centrebarea este: La ce anume a slujit aceast\u0103 veste tuturor celor care au auzit-o? P\u00een\u0103 acum, Matei s-a str\u0103duit s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul corect la prezen\u0163a \u015fi lucrarea Domnului Isus nu este mirarea, spaima \u015fi curiozitatea, ci credin\u0163a \u015fi","\u00eenchinarea. Credin\u0163a \u00een Isus \u015fi \u00eenchinarea \u00eenaintea Lui ne deschid pentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, care vine peste noi prin semnele \u015fi arvuna ei adus\u0103 de Isus: vindecare, cur\u0103\u0163ire, iertare, eliberare, \u00eenviere. 9:27-31 Vindecarea a doi orbi 27C\u00eend a plecat de acolo, s-au luat dup\u0103 Isus doi orbi, cari strigau \u015fi ziceau: \u201eAi mil\u0103 de noi, Fiul lui David!\u201d 28Dup\u0103 ce a intrat \u00een cas\u0103, orbii au venit la El. \u015ei Isus le-a zis: \u201eCrede\u0163i c\u0103 pot face lucrul acesta?\u201d \u201eDa, Doamne\u201d, I-au r\u0103spuns ei. 29Atunci, S-a atins de ochii lor, \u015fi a zis: \u201eFac\u0103-vi-se dup\u0103 credin\u0163a voastr\u0103!\u201d 30\u015ei li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul \u015fi le-a zis: \u201eVede\u0163i, s\u0103 nu \u015ftie nimeni\u201d. 31Dar ei, cu m au ie\u015fit afar\u0103, au r\u0103sp\u00eendit vestea despre El \u00een tot \u0163inutul acela (Mat. 9:27-31). Dracii care L-au \u00eent\u00eempinat pe Isus \u00een \u0163inutul gadarenilor au recunoscut \u00een el pe \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d (8:29), orbii recunosc \u00een el pe \u201eFiul lui David\u201d (9:27). Ambele expresii s\u00eent extrem de \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u0163ie. Dar gura omului poate rosti u\u015for cuvinte \u015fi expresii golite de semnifica\u0163ie. Oare ce \u00een\u0163elegeau orbii din ceea ce ziceau? Ce \u015ftiau ei despre Fiul lui David, despre locul \u015fi rolul Acestuia \u00een planul lui Dumnezeu descoperit lui Israel de Domnul prin proroci? Este greu de r\u0103spuns la o asemenea \u00eentrebare, tocmai din pricina faptului c\u0103 \u00een societate \u2014 at\u00eet acum, c\u00eet \u015fi atunci \u2014 un orb era un marginalizat. Lipsa vederii \u00eel \u00eempiedica pe acesta s\u0103 fie parte a fluxului normal al vie\u0163ii sociale. Dar c\u00ee\u0163i dintre noi ne \u00eentreb\u0103m cum anume se compenseaz\u0103 un astfel de handicap? Poate c\u0103 \u2014 \u00een unele cazuri \u2014 handicapul nostru este tocmai vederea. Vederea ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne focaliz\u0103m aten\u0163ia, s\u0103 cuget\u0103m profund, pentru c\u0103 ea se aga\u0163\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenare de to\u0163i stimulii care ne asalteaz\u0103 \u00een fiecare clip\u0103, oblig\u00eendu-ne s\u0103 ne disip\u0103m aten\u0163ia \u015fi energiile. Un orb, \u00een schimb, \u00eenconjurat cu zidul \u00eentunericului, se poate ad\u00eenci \u00een analizarea \u00een profunzime a lucrurilor auzite. \u00cen afirma\u0163iile generice cu care Matei introduce intrarea lui Isus pe scena lucr\u0103rii Lui, el afirm\u0103 c\u0103 \u201eI s-a dus vestea \u00een toat\u0103 Siria [nu numai \u00een Iudeea, Samaria \u015fi Galileea] \u015fi aduceau la El pe to\u0163i cei ce sufereau de felurite boli \u015f i chinuri: pe cei \u00eendr\u0103ci\u0163i; pe lunatici \u015fi pe cei sl\u0103b\u0103nogi; \u015fi El \u00eei vindeca\u201d (4:24). Lucrul acesta este apoi subliniat \u015fi pe parcursul relat\u0103rii minunilor Lui. Dup\u0103 iertarea \u015fi vindecarea sl\u0103b\u0103nogului, noroadele \u201es-au \u00eensp\u0103im\u00eentat \u015fi au sl\u0103vit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere\u201d (9:8). Dup\u0103 \u00eenvierea fiicei lui Iair, \u201es-a dus vestea despre aceast\u0103 minune \u00een tot \u0163inutul acela\u201d (26). Oare orbii s\u0103 fi r\u0103mas pe dinafar\u0103? Imposibil! Ei z\u0103boveau, de obicei, tocmai la r\u0103scrucile de drumuri ale ve\u015ftilor. Iar o dat\u0103 ce vestea atingea timpanele lor, zidul de \u00eentuneric care-i izola de tumultul lumii \u00eei obliga s\u0103 mediteze. Iat\u0103 de ce, acum c\u0103 Isus Hristos ajunge \u00een dreptul lor, cuvintele lor \u2014 \u201eAi mil\u0103 de noi, Fiul lui David!\u201d (27) \u2014 pot fi socotite rodul medita\u0163iei lor, concluzia lor cu privire la Isus, concluzie adunat\u0103 din analizarea a ceea ce auziser\u0103 despre Isus \u00een lumina Scripturilor.","La \u00eenceput, Isus pare s\u0103 nu-i bage \u00een seam\u0103. El trece mai departe \u015fi intr\u0103 \u00een cas\u0103. Dar pentru c\u0103 ei se \u0163in dup\u0103 Isus, Acesta \u00eei testeaz\u0103: \u201eCrede\u0163i c\u0103 pot face lucrul acesta?\u201d (28) \u2014 i-a \u00eentrebat. \u201e\u00abDa, Doamne\u00bb, I-au r\u0103spuns ei\u201d. Dar El nu Se mul\u0163ume\u015fte cu \u201eDa!\u201d-ul lor, ci ating\u00eendu-se de ochii lor \u00eei las\u0103 \u00een seama credin\u0163ei lor, ca s\u0103 se dovedeasc\u0103 dac\u0103 credin\u0163a lor era sau nu real\u0103, dac\u0103 ceea ce spuseser\u0103 despre El era sau nu adev\u0103rat \u00een inimile lor: \u201eFac\u0103-vi-se dup\u0103 credin\u0163a voastr\u0103!\u201d (29). Credin\u0163a lor s-a materializat \u00een vindecarea lor, Isus confirm\u00eend autenticitatea ei \u015f i a cuvintelor pe care ei le spuseser\u0103 despre El. Pentru ace\u015fti doi orbi, Isus era cu adev\u0103rat Fiul lui David. Matei \u00eencheie relatarea acestui eveniment cu interdic\u0163ia sub care \u00eei a\u015faz\u0103 Isus, interdic\u0163ie pe care orbii o calc\u0103 de \u00eendat\u0103 ce s-au dep\u0103rtat de El: \u201e\u00abVede\u0163i, s\u0103 nu \u015ftie nimeni\u00bb. Dar ei, cum au ie\u015fit afar\u0103, au r\u0103sp\u00eendit vestea despre El \u00een tot \u0163inutul acela\u201d (Mat. 9:30-31). Cum altfel ar fi ajuns ei la concluzia c\u0103 Isus este Fiul lui David, dac\u0103 vestea lucr\u0103rilor Lui miraculoase nu ar fi ajuns la urechile lor? Cum ar fi putut acum ei s\u0103 opreasc\u0103 aceast\u0103 veste, c\u00eend pretutindeni \u00een jur erau at\u00ee\u0163ia ca ei sau poate mult mai nevoia\u015fi? Nu acest lucru a vrut Isus s\u0103-l pre\u00eent\u00eempine, ci legarea mes ianit\u0103\u0163ii lui de tiparul egocentrat \u015fi idolatru. Isus nu a venit ca s\u0103 Se \u00eenchine nevoilor oamenilor de pretutindeni. Isus nu trebuie \u00een\u0163eles ca fiind un superman al zilelor noastre, care a cobor\u00eet din Cer ca s\u0103 fie la dispozi\u0163ia noastr\u0103 \u015fi s\u0103 peticeasc\u0103 mereu hainele vechi cu peticele noi aduse cu El din Cer sau s\u0103 toarne vinul nou \u00een burdufurile vechi ale omenirii. El \u00censu\u015fi a refuzat toate ispitirile de acest fel ale Satanei. N-a s\u0103rit s\u0103 transforme pietrele \u00een p\u00eeini doar pentru c\u0103 \u00cei era foame. N-a s\u0103rit de pe strea\u015fina Templului doar pentru c\u0103 dorea cu orice pre\u0163 s\u0103 c\u00ee\u015ftige admira\u0163ia \u015f i \u00eencrederea oamenilor. \u015ei nu i S-a \u00eenchinat diavolului doar pentru c\u0103 dorea neap\u0103rat s\u0103 cucereasc\u0103 lumea. El a venit s\u0103 fac\u0103 m\u00eencarea Sa de zi cu zi din voia Tat\u0103lui, nu din voia Sa. La promovarea acestui tipar, publicitatea nu slujea mai la nimic. Dimpotriv\u0103! Or, tocmai de aceea i-a oprit pe cei doi orbi vindeca\u0163i s\u0103 fac\u0103 o astfel de publicitate. Esen\u0163a lucr\u0103rii lui Isus \u2014 dezbr\u0103carea de Sine \u00censu\u015fi, pentru a face voia Tat\u0103lui, chiar cu pre\u0163ul suferin\u0163ei \u015fi al vie\u0163ii \u2014 \u00eenc\u0103 nu fusese perceput\u0103 nici chiar de ucenicii S\u0103i. 9:32-34 Vindecarea unui mut \u00eendr\u0103cit Ca s\u0103 dovedeasc\u0103 inten\u0163ia lui Isus, Matei adaug\u0103 \u00eenc\u0103 un tablou, ultimul din expozi\u0163ia celor dou\u0103 capitole \u00een care ne afl\u0103m. Imediat dup\u0103 vindecarea celor doi orbi, a urmat interdic\u0163ia despre care tocmai am vorbit: \u201eVede\u0163i, s\u0103 nu \u015ftie nimeni\u201d (30). \u201ePe c\u00eend plecau orbii ace\u015ftia, iat\u0103 c\u0103 au adus la el un mut \u00eendr\u0103cit\u201d (32). Deci ceea ce urmeaz\u0103 trebuie pus \u00een paralel cu ceea ce se \u00eent\u00eempla pe uli\u0163ele cet\u0103\u0163ii pe care alergau orbii cu vestea extraordinar\u0103 a vindec\u0103rii lor. La ce s-ar fi putut a\u015ftepta orbii din partea celor care \u00eei auzeau, dac\u0103 chiar \u015fi cei din prezen\u0163a imediat\u0103 a Domnului \u00eei r\u0103st\u0103lm\u0103cesc gesturile \u015fi identitatea?","32Pe c\u00eend plecau orbii ace\u015ftia, iat\u0103 c\u0103 au adus la Isus un mut \u00eendr\u0103cit. 33Dup\u0103 ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. \u015ei noroadele, mirate, ziceau: \u201eNiciodat\u0103 nu s-a v\u0103zut a\u015fa ceva \u00een Israel!\u201d 34Dar Fariseii ziceau: \u201eCu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!\u201d (Mat. 9: 32-34, s.n.). \u00centr-adev\u0103r, \u201eniciodat\u0103 nu s-a v\u0103zut a\u015fa ceva \u00een Israel\u201d (33), \u015fi tocmai de aceea, liderii poporului ar fi trebuit s\u0103 ia serios \u00een considerare ceea ce se \u00eent\u00eempla. Leprosul a fost trimis s\u0103 se arate preotului ca m\u0103rturie pentru acesta privind faptul c\u0103 pe p\u0103m\u00eentul Palestinei tr\u0103ia \u015fi lucra un Om care vindec\u0103 lepra c\u00eend vrea El. Or, cine altcineva dec\u00eet preo\u0163ii puteau \u00een\u0163elege mai bine faptul c\u0103 aceasta este dovada prezen\u0163ei \u015fi lucr\u0103rii nemijlocite a lui Dumnezeu? Iar \u00een ce-i prive\u015fte pe farisei \u015f i c\u0103rturari, pe acei pretin\u015fi iubitori ai Legii lui Dumnezeu, oare nu s-ar fi cuvenit ca ei s\u0103 priceap\u0103 \u00een primul r\u00eend c\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00eempla sub ochii lor era o \u00eemplinire a profe\u0163iilor Scripturii? Cum se poate totu\u015f i ca, st\u00eend cu Scriptura \u00een m\u00eeini \u015fi fiind martori la lucr\u0103rile f\u0103cute de Isus, s\u0103 ajung\u0103 la concluzia la care au ajuns: \u201eCu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!\u201d (Mat. 9:24)? Concluzii: Func\u0163ia minunilor s\u0103v\u00eer\u015fite de Domnul Isus Am v\u0103zut c\u0103 Matei prezint\u0103 lucrarea Domnului Isus prin cele dou\u0103 aspecte ale ei: pe de o parte, \u00eenv\u0103\u0163area noroadelor \u015fi propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, iar pe de alt\u0103 parte, t\u0103m\u0103duirea bolilor \u015fi neputin\u0163elor de orice fel. Primul aspect este ilustrat prin Predica de pe munte (5:1-7:29), iar al doilea aspect, prin acest grupaj de minuni din capitolele 8 \u015fi 9. Prin Predica de pe munte, Domnul Isus ne atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 pretutindeni \u00een jurul nostru se construie\u015fte o a\u015fa-zis\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu, bazat\u0103 pe o neprih\u0103nire fariseic\u0103, incompatibil\u0103 cu adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie. Mai mult, Domnul Isus ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem faptul c\u0103 s-a ajuns aici prin r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Cuv\u00eentului lui Dumnezeu, care a dus la cobor\u00eerea standardelor p\u00een\u0103 la nivelul \u00een care intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu s\u0103 devin\u0103 accesibil\u0103 omului, prin propriile lui eforturi (vezi Matei 6:1-7:6). Or, atunci c\u00eend, \u00een Predica de pe munte, Domnul Isus ne confrunt\u0103 cu adev\u0103rata neprih\u0103nire \u015fi cu adev\u0103ratele standarde ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, realiz\u0103m imediat ceea ce au realizat \u015fi ucenicii \u2014 \u201eCine poate s\u0103 fie atunci m\u00eentuit?\u201d (19:25) \u2014 \u015f i anume c\u0103, pentru noi, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi intrarea \u00een ea au fost scoase din sfera accesibilului. Tocmai de aceea, Domnul Isus \u00ce\u015fi continu\u0103 astfel Predica: \u201eCere\u0163i, \u015fi vi se va da; c\u0103uta\u0163i \u015fi ve\u0163i g\u0103si; bate\u0163i, \u015fi vi se va deschide. C\u0103ci ori \u015f i cine cere, cap\u0103t\u0103; cine caut\u0103, g\u0103se\u015fte; \u015fi celui ce bate, i se deschide\u201d (7:7-8). Dar \u00eentrebarea este: Cum va da Tat\u0103l \u015fi cum va deschide El \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia unor neputincio\u015f i, unora care nu se pot l\u0103uda nici m\u0103car cu o neprih\u0103nire fariseic\u0103? Cum Se va l\u0103sa El g\u0103sit de c\u0103tre astfel de oameni?","Grupajul de tablouri din capitolele 8 \u015f i 9 ni-L prezint\u0103 pe Acela prin care toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103 la Dumnezeu, chiar \u015fi primirea noastr\u0103 de c\u0103tre El; ni-L prezint\u0103 pe Acela care \u201ea luat asupra Lui neputin\u0163ele noastre \u015fi a purtat boalele noastre\u201d (8:17), deci pe Acela care, conform profe\u0163iilor Vechiului Testament, a venit ca s\u0103 fie \u201estr\u0103puns pentru p\u0103catele noastre, zdrobit pentru f\u0103r\u0103delegile noastre\u201d (Is. 53:5), ca s\u0103 ia asupra Lui pedeapsa care ne d\u0103 pacea, pentru ca apoi, prin rodul muncii sufletului Lui, acest Rob Neprih\u0103nit al Domnului s\u0103 aduc\u0103 pe mul\u0163i oameni la o stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu. 8 Faptul c\u0103, \u00een aceste dou\u0103 capitole (8-9), Matei dore\u015fte s\u0103 comunice ceva anume prin blocul de text privit ca \u00eentreg reiese din simetria alc\u0103tuirii lui. \u00cen alc\u0103tuirea lui intr\u0103 trei grupe de c\u00eete trei minuni (8:1-4, 5-13, 14-17; 8:23-27, 28-34; 9:1-8 \u015f i 9:18-26, 27-31, 32-34) separate de c\u00eete un material discursiv (8:18-22 \u015fi 9:9-17). \u00centrebarea este: Care anume este mesajul comunicat prin aceast\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uire de tablour i? Pentru a descifra acest mesaj, am plecat de la premisa c\u0103 Matei comunic\u0103 prin al\u0103turarea \u015fi comentarea unor tablouri ca printr-un fel de scriere hieroglific\u0103, \u00een care diferitele tablouri corespund c\u00eete unei hieroglife \u015fi \u00een care mesajul se descifreaz\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care \u015ftim citi at\u00eet fiecare hieroglif\u0103, c\u00eet \u015fi ceea ce rezult\u0103 din al\u0103turarea lor. De aceea, pe de o parte, ne-am str\u0103duit s\u0103 \u00een\u0163elegem fiecare tablou \u00een parte, \u0163in\u00eend cont de ingredientele lui \u015fi de accentele din el, iar pe de alt\u0103 parte, ne-am str\u0103duit s\u0103 descoperim eventualele leg\u0103turi tematice dintre tablouri, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 vom putea articula mesajul inten\u0163ionat de evanghelist prin \u00eensumarea lor. M\u0103rturie pentru Israel 1 ! preo\u0163i 2 ! condamnarea lui Israel 3 ! provocare pentru Israel 4. Cum s\u0103-L urm\u0103m pe Isus ! Aten\u0163ie la motiva\u0163ie! ! Aten\u0163ie la d\u0103ruire! R\u0103spunsuri posibile 5 ! curiozitate 6 ! respingere pentru pre\u0163ul pl\u0103tit 7 ! condamnare, spaim\u0103, sl\u0103vire 8 Vezi Isaia 53:1-12, pentru ceea ce M atei vede ca \u00eemplinire a profe\u0163iei.","8. Chemarea lui Matei 9. \u00centrebarea ucenicilor lui Ioan despre post Piedici: lipsa s\u0103r\u0103ciei \u00een duh sau \u00eendestularea dat\u0103 de falsa sfin\u0163enie \u015fi religiozitate Credin\u0163a \u015fi p\u0103catul cu voia ! Unii cred, al\u0163ii \u00cel batjocoresc 10 ! Orbii \u00cel declar\u0103 Fiul lui David \u015fi o dovedesc prin credin\u0163a 11 12 lor ! Fariseii \u00cel consider\u0103 un demonizat \u00cen toate tablourile din acest bloc de text, exist\u0103 un accent pus pe r\u0103spunsul oamenilor din jurul lui Isus la ceea ce v\u0103d \u015fi aud, respectiv la Persoana Domnului Isus. Unii cred \u015fi I se \u00eenchin\u0103, \u00een timp ce al\u0163ii \u00ee\u015fi arat\u0103 curiozitatea, spaima sau dispre\u0163ul, dovedindu-\u015fi astfel necredin\u0163a \u015fi resping\u00eendu-L pe El. Domnul Isus este numit \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d de c\u0103tre dracii din cei doi demoniza\u0163i, \u015fi este numit \u201eFiul lui David\u201d de c\u0103tre cei doi orbi. Dar este acuzat de faptul c\u0103 este asociat cu Belzebul \u00een scoaterea dracilor, tocmai de farisei \u015fi c\u0103rturari. Credin\u0163a \u015fi necredin\u0163a nu s\u00eent elemente caracteristice diferitelor structuri sociale, religioase sau etnice. Cred, de pild\u0103, leprosul, suta\u015ful, vame\u015ful, frunta\u015ful sinagogii \u015fi orbii din cetate. Dar al\u0103turi de ei \u015f i \u00een jurul lor exist\u0103 o mul\u0163ime de necredincio\u015fi. Iar ace\u015ftia pot fi oamenii simpli din Gadara sau fariseii \u015fi c\u0103rturarii sofistica\u0163i din Galileea sau Iudeea. \u00cen mod evident, scopul lui Matei nu este ca s\u0103 ne prezinte o serie de minuni f\u0103cute de Domnul Isus, ci s\u0103 ni-L prezinte pe Isus ca Hristos \u015fi ca Fiu al lui Dumnezeu. Minunile s\u00eent semne ale mesianit\u0103\u0163ii \u015f i divinit\u0103\u0163ii Lui. Semnele au fost deci inten\u0163ionate a fi mijloace ale m\u00eentuirii lui Dumnezeu, indicatoare care s\u0103 ne duc\u0103 la credin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenchinare lui Hristos. Dac\u0103 ele nu-\u015fi \u00eemplinesc aceast\u0103 func\u0163ie m\u00eentuitoare pentru noi, ele se ris ipesc \u015fi se transform\u0103 \u00een acuz\u0103ri \u015fi condamn\u0103ri la adresa noastr\u0103. Leprosul declar\u0103 prin credin\u0163\u0103 \u015fi \u00eenchinare divinitatea Domnului Isus, v\u0103z\u00eend \u00een El pe Acela care, dac\u0103 vrea, poate vindeca lepra, \u00eentocmai ca Dumnezeu \u00een Persoan\u0103. Suta\u015ful declar\u0103 autoritatea Domnului Isus \u00een sfera bolilor \u015f i a neputin\u0163elor. Dar dup\u0103 cum m\u0103rturia leprosului \u00een fa\u0163a preo\u0163ilor devine o condamnare la adresa acestora, tot a\u015fa, credin\u0163a suta\u015fului devine o condamnare a necredin\u0163ei lui Israel. Iar credin\u0163a sau necredin\u0163a \u00een Isus duc la dou\u0103 destine diferite. Cei credincio\u015fi \u00een Isus Hristos \u201evor sta la mas\u0103 cu Avraam, Isaac \u015fi Iacov \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (8:11), iar cei necredincio\u015fi \u2014 de\u015fi, prin alegere, fii ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u2014 \u201evor fi arunca\u0163i afar\u0103, unde va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor\u201d (8:12).","Dintr-o dat\u0103, devine clar faptul c\u0103 putin\u0163a lui Dumnezeu \u00een m\u00eentuirea omului at\u00eern\u0103 de Persoana Domnului Isus Hristos, de recunoa\u015fterea de c\u0103tre om a divinit\u0103\u0163ii \u015fi mes ianit\u0103\u0163ii Lui. Poarta spre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se deschide \u00een Domnul Isus pentru to\u0163i cei care cred, f\u0103r\u0103 s\u0103 se aib\u0103 \u00een vedere fa\u0163a omului: lepros, suta\u015f, \u00eendr\u0103ci\u0163i, sl\u0103b\u0103nog, vame\u015f, frunta\u015f al sinagogii, orb sau mut \u00eendr\u0103cit. Intrarea prin poarta cea str\u00eemt\u0103 \u015fi umblarea pe calea cea \u00eengust\u0103 reclam\u0103 credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos. S\u00eent bolile o manifestare a puterii diavolului pe p\u0103m\u00eent? Am intitulat acest capitol Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, afirm\u00eend c\u0103 vindec\u0103rile f\u0103cute de Domnul Isus s\u00eent dovada faptului c\u0103 El a venit ca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului. Dar se pune \u00eentrebarea dac\u0103 este corect s\u0103 etichet\u0103m bolile \u015f i suferin\u0163ele ca pe o lucrare direct\u0103 \u015fi nemijlocit\u0103 a diavolului, ca pe o biruin\u0163\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului. \u00centrebarea nu este u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103, \u00een anumite cercuri, s-a \u00eencet\u0103\u0163enit convingerea c\u0103 orice boal\u0103 este o consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a unui p\u0103cat \u015fi c\u0103 vindecarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu m\u0103rturisirea p\u0103catului. Atunci c\u00eend cineva \u015fi-a m\u0103rturisit p\u0103catul \u015fi este iertat de Domnul Isus, consecin\u0163a fireasc\u0103 este \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea deplin\u0103. Unul dintre textele pe care se pune mare accent pentru sus\u0163inerea unei astfel de pozi\u0163ii este textul din Isaia 53:4-5: 4El suferin\u0163ele noastre le-a purtat \u015fi durerile noastre le-a luat asupra Lui, \u015fi noi am crezut c\u0103 este pedepsit, lovit de Dumnezeu \u015fi smerit. 5Dar El era str\u0103puns pentru p\u0103catele noastre, zdrobit pentru f\u0103r\u0103delegile noastre. Pedeapsa care ne d\u0103 pacea, a c\u0103zut peste El, \u015fi prin r\u0103nile Lui s\u00eentem t\u0103m\u0103dui\u0163i (53:4-5, s.n.). O astfel de pozi\u0163ie este negat\u0103 de \u00censu\u015fi Domnul Isus, cu ocazia vindec\u0103rii orbului din na\u015ftere. \u201e\u00ab\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule [au \u00eentrebat ucenicii \u00een fa\u0163a orbului] cine a p\u0103c\u0103tuit: omul acesta sau p\u0103rin\u0163ii lui, de s-a n\u0103scut orb?\u00bb Isus a r\u0103spuns: \u00abN-a p\u0103c\u0103tuit nic i omul acesta, nici p\u0103rin\u0163ii lui; ci s-a n\u0103scut a\u015fa, ca s\u0103 se arate \u00een el lucr\u0103rile lui Dumnezeu\u00bb\u201d (Ioan 9:2-3). Iar lucrarea lui Dumnezeu \u00een el a fost vindecarea lui. Deci lucrarea f\u0103cut\u0103 de Domnul Isus a obligat orbirea s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi s\u0103 las\u0103 loc vederii. \u00cens\u0103 \u00eentrebarea la care am dori s\u0103 g\u0103sim r\u0103spuns este: De ce exist\u0103 orbire, suferin\u0163\u0103 \u015fi boal\u0103 pe p\u0103m\u00eent? Vom \u00eencerca s\u0103 zidim r\u0103spunsul la \u00eentrebarea pus\u0103 oprindu-ne \u00een fa\u0163a unui tablou al sf\u00eer\u015fitului, \u00een care ne este zugr\u0103vit\u0103 venirea plenar\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu: 1Apoi am v\u0103zut un cer nou \u015fi un p\u0103m\u00eent nou; pentru c\u0103 cerul dint\u00eei \u015fi p\u0103m\u00eentul dint\u00eei pieriser\u0103, \u015fi marea nu mai era. 2\u015ei eu am v\u0103zut cobor\u00eendu-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sf\u00eent\u0103, noul Ierusalim, g\u0103tit\u0103 ca o mireas\u0103 \u00eempodobit\u0103 pentru b\u0103rbatul ei. 3\u015ei am auzit un glas tare, care ie\u015fea din scaunul de domnie, \u015fi zicea: \u201eIat\u0103 cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, \u015fi ei vor fi poporul Lui, \u015fi Dumnezeu \u00eensu\u015f va fi cu ei. El va fi Du mnezeul lor. 4El va \u015fterge orice lacrim\u0103 din ochii lor. \u015ei","moartea nu va mai fi. Nu vor mai fi nici t\u00eenguire, nici \u0163ip\u0103t, nici durere, pentru c\u0103 lucrurile dint\u00eei au trecut\u201d. 5Cel ce \u015fedea pe scaunul de domnie a zis: \u201eIat\u0103, Eu fac toate lucrurile noi\u201d \u015fi a ad\u0103ugat: \u201eScrie, fiindc\u0103 aceste cuvinte s\u00eent vrednice de crezut \u015fi adev\u0103rate\u201d (Apoc. 21:1-4, s.n.). \u00cen Apocalipsa 21, Ioan pare s\u0103 afirme c\u0103 lacrimile, t\u00eenguirile, \u0163ipetele, durerile \u015fi moartea \u0163in de lucrurile dint\u00eei. Iar dac\u0103 consider\u0103m Apocalipsa 21 biruin\u0163a final\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 toate aceste \u201elucruri dint\u00eei\u201d, c\u0103rora li se pune cap\u0103t \u00een \u201ecortul lui Dumnezeu cu oamenii\u201d, s\u00eent prezente pe p\u0103m\u00eent din pricina unor cauze str\u0103ine \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Capitolul 22 din Apocalipsa mai aduce un element \u00een discu\u0163ie: \u201e\u015ei mi-a ar\u0103tat un r\u00eeu cu apa vie\u0163ii, limpede ca cristalul, care ie\u015fea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu \u015fi al Mielului. \u00cen mijlocul pie\u0163ii cet\u0103\u0163ii, \u015fi pe cele dou\u0103 maluri ale r\u00eeului, era pomul vie\u0163ii, rodind dou\u0103sprezece feluri de rod, \u015fi d\u00eend rod \u00een fiecare lun\u0103; \u015f i frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor\u201d (Apoc. 22:1-2, s.n.). Conceptul pomului vie\u0163ii este un concept intrigant. La ce sau la Cine anume s\u0103 se refere el? S\u0103 fie, oare, pomul vie\u0163ii \u00censu\u015fi Mielul lui Dumnezeu? Sau Dumnezeu \u00een Persoan\u0103? Adev\u0103rul este c\u0103 aici undeva trebuie c\u0103utat \u00een\u0163elesul acestui concept. \u00cen evanghelia sa, Ioan leag\u0103 via\u0163a de Dumnezeu Tat\u0103l \u015f i de Fiul, iar \u00eenvierea oamenilor este un prerogativ dat Fiului de c\u0103tre Tat\u0103l: 21\u00cen adev\u0103r, dup\u0103 cum Tat\u0103l \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, \u015fi le d\u0103 via\u0163\u0103, tot a\u015fa \u015fi Fiul d\u0103 via\u0163\u0103 cui vrea\u2026 24Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 cine ascult\u0103 cuvintele Mele, \u015fi crede \u00een Cel ce M-a trimes, are via\u0163a vecinic\u0103 \u015fi nu vine la judecat\u0103, ci a trecut din moarte la via\u0163\u0103. 25Adev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 vine ceasul, \u015fi acum a \u015fi venit, c\u00eend cei mor\u0163i vor auzi glasul Fiu lui lui Dumnezeu, \u015fi cei ce-l vor asculta, vor \u00eenvia. 26C\u0103ci, dup\u0103 cum Tat\u0103l are via\u0163a \u00een sine, tot a\u015fa a dat \u015fi Fiului s\u0103 aib\u0103 via\u0163a \u00een sine (Ioan 5:21-26). Pentru omul p\u0103c\u0103tos, pomul vie\u0163ii este \u00censu\u015fi Domnul Isus Hristos. El este Piatra vie de care apropiindu-ne prin credin\u0163\u0103 s\u00eentem n\u0103scu\u0163i din nou la o n\u0103dejde vie \u015f i la o mo\u015ftenire nestric\u0103cioas\u0103 (vezi 1 Petru 1:3; 2:1-4). El este Acela a C\u0103rui slav\u0103 dac\u0103 o privim, ca \u00eentr-o oglind\u0103, s\u00eentem schimba\u0163i, \u00een acela\u015fi chip al Lui, din slav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului (vezi 2 Cor. 3:18). El este Acela care va striga, \u015f i mor\u0163ii vor ie\u015f i din morminte, pentru c\u0103 \u201edup\u0103 cum Tat\u0103l are via\u0163a \u00een Sine, tot a\u015fa a dat \u015fi Fiului s\u0103 aib\u0103 via\u0163a \u00een Sine (Ioan 5:26). Putem deci afirma c\u0103, prin \u00eentruparea Sa, Domnul Isus Hristos a venit ca s\u0103 aduc\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent. \u00cempreun\u0103 cu propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, vindecarea bolilor \u015fi neputin\u0163elor era semnul inaugur\u0103rii acestei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ii. \u00centr-adev\u0103r, \u201eFiul lui Dumnezeu S-a ar\u0103tat ca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului\u201d (1 Ioan 3:8). Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een contextul imediat lucr\u0103rile diavolului pot fi definite mai degrab\u0103 ca fiind p\u0103catul, nu bolile:","8Cine p\u0103c\u0103tuie\u015fte, este de la diavolul, c\u0103ci diavolul p\u0103c\u0103tuie\u015fte de la \u00eenceput. Fiul lui Dumnezeu S-a ar\u0103tat ca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului. 9Oricine este n\u0103scut din Dumnezeu, nu p\u0103c\u0103tuie\u015fte, pentru c\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a Lui r\u0103m\u00eene \u00een el, \u015fi nu poate p\u0103c\u0103tui, fiindc\u0103 este n\u0103scut din Dumnezeu. 10Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu \u015fi copiii diavolului. Oricine nu tr\u0103ie\u015fte \u00een neprih\u0103nire, nu este de la Dumnezeu, nici cine nu iube\u015fte pe fratele s\u0103u (1 Ioan 3:8-10). Cu toate acestea, dac\u0103 biruin\u0163a final\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu va pune cap\u0103t oric\u0103rei lacrimi, oric\u0103ror t\u00eenguiri, \u0163ipete \u015fi dureri \u015f i dac\u0103 biruin\u0163a final\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei va nimici moartea pe vecie, dac\u0103 frunzele pomului vie\u0163ii slujesc la vindecarea neamurilor, atunci toate acestea trebuie s\u0103 aib\u0103 de-a face cu p\u0103catul, cu diavolul, cu lucr\u0103rile acestuia de stricare a universului lui Dumnezeu, lucr\u0103ri pe care Fiul lui Dumnezeu S-a ar\u0103tat ca s\u0103 le nimiceasc\u0103. De\u015fi bolile s\u00eent semne ale prezen\u0163ei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei diavolului, totu\u015fi ele nu s\u00eent controlate de el Conform celor spuse de Ioan \u00een Apocalipsa, bolile de tot felul au fost chemate \u00een lume de Tronul lui Dumnezeu, ca urmare \u015fi ca r\u0103spuns la necinstirea lui Dumnezeu : 1C\u00eend a rupt Mielul cea dint\u00eei din cele \u015fapte pece\u0163i, m-am uitat \u015fi am auzit pe una din cele patru f\u0103pturi vii zic\u00eend cu un glas ca de tunet: \u201eVino \u015fi vezi!\u201d 2M-am uitat, \u015fi iat\u0103 c\u0103 s-a ar\u0103tat un cal alb. Cel ce sta pe el, avea un arc; i s-a dat o cunun\u0103, \u015fi a pornit biruitor, \u015fi ca s\u0103 biruiasc\u0103. 3C\u00eend a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua f\u0103ptur\u0103 vie zic\u00eend: \u201eVino \u015fi vezi!\u201d 4\u015ei s-a ar\u0103tat un alt cal, un cal ro\u015f. Cel ce sta pe el a primit puterea s\u0103 ia pacea de pe p\u0103m\u00eent, pentru ca oamenii s\u0103 se junghie unii pe al\u0163ii, \u015fi i s-a dat o sabie mare. 5C\u00eend a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia f\u0103ptur\u0103 vie zic\u00eend: \u201eVino \u015fi vezi!\u201d M-am uitat, \u015fi iat\u0103 c\u0103 s-a ar\u0103tat un cal negru. Cel ce sta pe el, avea \u00een m\u00een\u0103 o cump\u0103n\u0103. 6\u015ei \u00een mijlocul celor patru f\u0103pturi vii, am auzit un glas care zicea: \u201eO m\u0103sur\u0103 de gr\u00eeu pentru un leu, trei m\u0103suri de orz pentru un leu! Dar s\u0103 nu vat\u0103mi untdelemnul \u015fi vinul!\u201d 7C\u00eend a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul f\u0103pturii a patra zic\u00eend: \u201eVino \u015fi vezi!\u201d 8M-am uitat, \u015fi iat\u0103 c\u0103 s-a ar\u0103tat un cal g\u0103lbui. Cel ce sta pe el, se numea Moartea, \u015fi \u00eempreun\u0103 cu el venea dup\u0103 el Locuin\u0163a mor\u0163ilor. Li s-a dat putere peste a patra parte a p\u0103m\u00eentului, ca s\u0103 ucid\u0103 cu sabia, cu foamete, cu molim\u0103 \u015fi cu fiarele p\u0103m\u00eentului (Apoc. 6:1-8). Pe de o parte, de\u015fi moartea, foametea, molima de tot felul se datoreaz\u0103 p\u0103catului sau necinstirii lui Dumnezeu, 9 ele s\u00eent totu\u015fi controlate de Dumnezeu \u00censu\u015fi, nu de diavolul. Dar pe de alt\u0103 parte, chiar dac\u0103 s\u00eent controlate de Dumnezeu, ele au ap\u0103rut \u00een universul nostru ca urmare a p\u0103catului \u015fi s\u00eent legate de problema necinstirii lui Dumnezeu. Era deci normal ca la inaugurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent cu ocazia primei Veniri a Domnului Isus \u2014 scopul venirii 9 Vezi Romani 1:18.","Fiului lui Dumnezeu fiind nimicirea lucr\u0103rilor diavolului \u2014 lucrarea Lui s\u0103 ating\u0103 \u015fi acest aspect legat de boal\u0103 \u015fi de moarte. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre boal\u0103 \u015fi p\u0103cat este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de cerin\u0163a Domnului Isus fa\u0163\u0103 de cel lepros: \u201eDu-te de te arat\u0103 preotului \u015fi adu darul pe care l-a r\u00eenduit Moise, ca m\u0103rturie pentru ei\u201d (8:4, s.n.). Darul acesta consta \u00een doi miei \u015f i o oaie, care trebuiau adu\u015fi ca jertf\u0103 pentru vin\u0103, jertf\u0103 de isp\u0103\u015fire, respectiv jertf\u0103 pentru p\u0103cat. Prin porunca aceasta, Dumnezeu confirma faptul c\u0103 bolile \u2014 \u00een cazul acesta lepra10 \u2014 \u0163in de domeniul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului, a p\u0103catului, iar vindecarea trebuia marcat\u0103 prin recunoa\u015fterea acestei realit\u0103\u0163i. Vindec\u0103rile din ziua de Sabat Oare nu tocmai de aceea \u015ei-a permis Domnul Isus s\u0103 vindece \u00een ziua de Sabat? Dac\u0103 Sabatul era ziua Domnului, iar vindecarea era semnul descinderii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vindec\u0103rile Domnului Isus din ziua de Sabat erau o proclamare a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei tocmai \u00een cadrul care \u00eei apar\u0163inea ei: Sabatul. Vindecarea celor bolnavi \u00een ziua de Sabat constituia o restaurare a func\u0163iei Sabatului, adic\u0103 \u00eei obliga pe oameni s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 privirile de la ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eenspre Domnul Sabatului. Or, celebrarea odihnei de Sabat reclama ruperea leg\u0103turilor de orice fel ale r\u0103ului, pentru ca \u00eentoarcerea spre Dumnezeu s\u0103 poat\u0103 fi ne\u00eempied ic at\u0103. Vindec\u0103rile ca \u00eemplinire a profe\u0163iilor Atunci c\u00eend Ioan \u00eei trimite pe ucenic ii s\u0103i s\u0103-L \u00eentrebe pe Isus: \u201e\u00abTu e\u015fti Acela care are s\u0103 vin\u0103 sau s\u0103 a\u015ftept\u0103m pe altul?\u00bb Drept r\u0103spuns Isus le-a zis: \u00abDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi ce vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia\u00bb\u201d (Mat. 11:3-5). Conform profe\u0163iei lui Isaia la care apeleaz\u0103 Domnul Isus pentru a-\u015ei legitima identitatea mesianic\u0103, vindec\u0103rile erau semnul inaugural al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent. Lucrul acesta \u00eel subliniaz\u0103 \u015f i Matei prin afirma\u0163ia din 8:17: 16Seara, au adus la Isus pe mul\u0163i \u00eendr\u0103ci\u0163i. El, prin cuv\u00eentul Lui, a scos din ei duhurile necurate, \u015fi a t\u0103m\u0103duit pe to\u0163i bolnavii, 17ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: \u201eEl a luat asupra Lui neputin\u0163ele noastre \u015fi a purtat boalele noastre\u201d (Mat. 8:16-17, s.n.). 10 Este adev\u0103rat faptul c\u0103, \u00een Vechiul Testament, lepra, \u00een mod special, era considerat\u0103 a fi semnul p\u0103catului.","Aceea\u015fi dubl\u0103 focalizare a p\u0103strat-o Isus \u015fi \u00een trimiterea ucenicilor Atunci c\u00eend, \u00een 9:35, Matei reia versetul 4:23, el inaugureaz\u0103 prin el o nou\u0103 faz\u0103 \u00een lucrarea Domnului Isus. \u00cen capitolele 9 \u015fi 10, nu Isus Hristos str\u0103bate satele \u015fi cet\u0103\u0163ile Galileii, ci ucenicii Lui: 5Ace\u015ftia s\u00eent cei doisprezece, pe cari i-a trimes Isus, dup\u0103 ce le-a dat \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile urm\u0103toare: \u201eS\u0103 nu merge\u0163i pe calea p\u0103g\u00eenilor \u015fi s\u0103 nu intra\u0163i \u00een vreo cetate a Samaritenilor; 6ci s\u0103 merge\u0163i mai degrab\u0103 la oile pierdute ale casei lui Israel. 7\u015ei pe drum, propov\u0103dui\u0163i, \u015fi zice\u0163i: \u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape!\u00bb 8Vindeca\u0163i pe bolnavi, \u00eenvia\u0163i pe mor\u0163i, cur\u0103\u0163i\u0163i pe lepro\u015fi, scoate\u0163i afar\u0103 dracii. F\u0103r\u0103 plat\u0103 a\u0163i primit, f\u0103r\u0103 plat\u0103 s\u0103 da\u0163i\u201d (Matei 10:5-8, s.n.). Deci at\u00eet Isus, c\u00eet \u015fi ucenicii Lui str\u0103b\u0103teau cet\u0103\u0163ile \u015fi satele Palestinei f\u0103c\u00eend dou\u0103 lucruri: pe de o parte, \u00eenv\u0103\u0163au \u015fi propov\u0103duiau Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, iar pe de alt\u0103 parte, vindecau orice fel de boal\u0103 \u015fi de neputin\u0163\u0103 din norod. S\u00eent vindec\u0103rile normative pentru via\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei din toate timpurile? Din cele spuse mai sus rezult\u0103 o \u00eentrebare important\u0103: Oare tiparul stabilit de Isus Hristos \u2014 pe de o parte, \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, iar pe de alt\u0103 parte, vindecarea bolilor \u2014 r\u0103m\u00eene normativ pentru Biserica din toate timpurile sau nu? Primul lucru pe care l-am stabilit deja este c\u0103 de\u015fi bolile \u015fi neputin\u0163ele, lacrimile \u015fi moartea au fost aduse \u00een univers la porunca lui Dumnezeu, ele s\u00eent totu\u015fi o consecin\u0163\u0103 a p\u0103catului, deci parte din lucrarea diavolului pe p\u0103m\u00eent, un semn al domniei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului. Lucrul acesta l-am dedus tocmai din faptul c\u0103, la biruin\u0163a final\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei escatologice a lui Dumnezeu, acestea vor fi eradicate pentru totdeauna din Univers. Era deci firesc ca Domnul Isus s\u0103 anun\u0163e inaugurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi prin acest fel de semne: vindecarea bolilor \u015fi neputin\u0163elor, \u00eenvierea mor\u0163ilor \u015f i biruin\u0163a asupra dracilor. \u00cen fond, tocmai prin vindec\u0103rile f\u0103cute, Domnul Isus legitima natura \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei pe care El a venit ca s- o inaugureze, ar\u0103t\u00eend direc\u0163ia \u00een care vor curge lucrurile la vremea hot\u0103r\u00eet\u0103 de Tat\u0103l. Al doilea lucru care trage greu \u00een c\u00eentar \u00een ce prive\u015fte \u00eentrebarea dac\u0103 vindec\u0103rile trebuie s\u0103 fie \u00een continuare un semn al prezen\u0163ei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei este faptul c\u0103 Domnul Isus nu a p\u0103strat pentru Sine acest prerogativ, ci l-a delegat ucenicilor S\u0103i. Iar dac\u0103 textul din Marcu 16:15-18 este canonic,11 atunci acest mandat este, practic, transmis \u00eentregii Biserici: 11 Posibila necanonicitate a textului este marcat\u0103 de Cornilescu prin faptul c\u0103 include \u00eentre paranteze versetele 9-20 din M arcu 16.","15Apoi le-a zis: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 \u00een toat\u0103 lumea, \u015fi propov\u0103dui\u0163i Evanghelia la orice f\u0103ptur\u0103. 16Cine va crede \u015fi se va boteza, va fi m\u00eentuit, dar cine nu va crede, va fi os\u00eendit. 17Iat\u0103 semnele cari vor \u00eenso\u0163i pe cei ce vor crede: \u00een Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi \u00een limbi noi; 18vor lua \u00een m\u00een\u0103 \u015ferpi; dac\u0103 vor bea ceva de moarte, nu-i va v\u0103t\u0103ma; \u00ee\u015fi vor pune m\u00eenile peste bolnavi, \u015fi bolnavii se vor \u00eens\u0103n\u0103to\u015fa\u201d (Marcu 16:15-18). Cele de mai sus ar fi argumente \u00een favoarea ideii c\u0103 \u00een toate timpurile manifestarea prezen\u0163ei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fie dovedit\u0103 pe ambele aceste coordonate: at\u00eet propov\u0103duirea, c\u00eet \u015fi t\u0103m\u0103duirea. Dar exist\u0103 \u015fi argumente contra unei astfel de afirma\u0163ii. \u00cen primul r\u00eend, un argument contra acestei afirma\u0163ii este faptul c\u0103 semnele inaugurale ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei nu au fost \u00eentotdeauna continuate. Un bun exemplu este moartea lui Anania \u015fi Safira. Dac\u0103 Dumnezeu ar fi continuat s\u0103 omoare pe to\u0163i aceia care ar fi f\u0103cut ceea ce au f\u0103cut Anania \u015fi Safira, ne \u00eentreb\u0103m ce rost ar mai fi avut rostirea de c\u0103tre Domnul Isus a Pildei neghinei (Mat. 13:24-30). Atunci c\u00eend robii st\u0103p\u00eenului l-au \u00eentrebat pe acesta cu privire la neghina din lanul de gr\u00eeu: \u201eVrei dar s\u0103 mergem s-o smulgem?\u201d \u201eNu\u201d, le-a zis el, \u201eca nu cumva smulg\u00eend neghina, s\u0103 smulge\u0163i \u015fi gr\u00eeul \u00eempreun\u0103 cu ea. L\u0103sa\u0163i-le s\u0103 creasc\u0103 am\u00eendou\u0103 \u00eempreun\u0103 p\u00een\u0103 la seceri\u015f; \u015fi, la vremea seceri\u015fului, voi spune secer\u0103torilor: \u00abSmulge\u0163i \u00eent\u00eei neghina, \u015fi lega\u0163i-o \u00een snopi, ca s-o ardem, iar gr\u00eeul str\u00eenge\u0163i-l \u00een gr\u00eenarul meu\u00bb\u201d (Mat. 13:28-30). Moartea lui Anania \u015fi Safira a fost deci un semn inaugural al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, care \u00eens\u0103 nu s-a transformat \u00eentr-un semn distinctiv al prezen\u0163ei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Al doilea argument este faptul c\u0103 Domnul Isus \u00censu\u015fi a procedat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra naturii de semn \u015fi nu de regul\u0103 a ac\u0163iunilor Sale miraculoase. Nu de pu\u0163ine ori a refuzat s\u0103 continue vindec\u0103rile, atr\u0103g\u00eend aten\u0163ia asupra priorit\u0103\u0163ii propov\u0103duirii Evangheliei: 30Soacra lui Simon z\u0103cea \u00een pat, prins\u0103 de friguri: \u015fi \u00eendat\u0103 au vorbit lui Isus despre ea. 31El a venit, a apucat-o de m\u00een\u0103, a ridicat-o \u00een sus, \u015fi au l\u0103sat-o frigurile. Apoi ea a \u00eenceput s\u0103 le slujeasc\u0103. 32Seara, dup\u0103 asfin\u0163itul soarelui, au adus la El pe to\u0163i bolnavii \u015fi \u00eendr\u0103ci\u0163ii. 33\u015ei toat\u0103 cetatea era adunat\u0103 la u\u015f\u0103. 34El a vindecat pe mul\u0163i care p\u0103timeau de felurite boli; de asemenea a scos mul\u0163i draci, \u015fi nu l\u0103sa pe draci s\u0103 vorbeasc\u0103, pentru c\u0103-L cuno\u015fteau. 35A doua zi diminea\u0163a, pe c\u00eend era \u00eenc\u0103 \u00eentuneric de tot, Isus S-a sculat, a ie\u015fit, \u015fi S-a dus \u00eentr-un loc pustiu. \u015ei Se ruga acolo. 36Simon \u015fi ceilal\u0163i care erau cu El s-au dus s\u0103-L caute; 37\u015fi c\u00eend L-au g\u0103sit, I-au zis: \u201eTo\u0163i Te caut\u0103\u201d. 38El le-a r\u0103spuns: \u201eHaidem s\u0103 mergem \u00een alt\u0103 parte, prin t\u00eergurile \u015fi satele vecine, ca s\u0103 propov\u0103duiesc \u015fi acolo, c\u0103ci pentru aceasta am ie\u015fit\u201d (Marcu 1:29-38). \u00cen al treilea r\u00eend, bolile \u015fi s\u0103r\u0103cia au r\u0103mas parte a vie\u0163ii Biseric ii, at\u00eet \u00een perioada nou testamental\u0103, c\u00eet \u015fi de atunci \u00eencoace, iar lucrul acesta nu se datoreaz\u0103 neglijen\u0163ei Bisericii, ci hot\u0103r\u00eerii lui Dumnezeu. Atunci c\u00eend Maria, care a turnat","mirul pe pic ioarele Domnului Isus, este apostrofat\u0103 de Iuda Iscarioteanul, acesta invoc\u00eend preocuparea sa pentru s\u0103raci \u2014 \u201eDe ce nu s-a v\u00eendut acest mir cu trei sute de lei \u015fi s\u0103 se fi dat s\u0103racilor?\u201d (Ioan 12:5) \u2014 Domnul Isus le spune ucenicilor: \u201ePe s\u0103raci \u00eei ave\u0163i \u00eentotdeauna cu voi, dar pe Mine nu M\u0103 ave\u0163i totdeauna\u201d (8). Prin aceasta, El implica faptul c\u0103 prezen\u0163a s\u0103racilor va continua s\u0103 fie o realitate curent\u0103, chiar \u015fi dup\u0103 plecarea Sa. Acela\u015fi lucru poate fi spus \u015fi despre boal\u0103 \u015fi bolnavi. Prezen\u0163a lor a marcat via\u0163a Bisericii de la \u00eenceputurile ei p\u00een\u0103 acum, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 putem afirma c\u0103 Dumnezeu n-a dat Bisericii nici un mandat \u00een direc\u0163ia aceasta. 13Este vreunul printre voi \u00een suferin\u0163\u0103? S\u0103 se roage! Este vreunul cu inim\u0103 bun\u0103? S\u0103 c\u00eente c\u00eent\u0103ri de laud\u0103! 14Este vreunul printre voi bolnav? S\u0103 cheme pe presbiterii Bisericii, \u015fi s\u0103 se roage pentru el, dup\u0103 ce-l vor unge cu untdelemn \u00een Numele Domnului. 15Rug\u0103ciunea f\u0103cut\u0103 cu credin\u0163\u0103 va m\u00eentui pe cel bolnav, \u015fi Domnul \u00eel va \u00eens\u0103n\u0103to\u015fa; \u015fi dac\u0103 a f\u0103cut p\u0103cate, \u00eei vor fi iertate. 16M\u0103rturisi\u0163i-v\u0103 unii altora p\u0103catele, \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 unii pentru al\u0163ii, ca s\u0103 fi\u0163i vindeca\u0163i. Mare putere are rug\u0103ciunea fierbinte a celui neprih\u0103nit (Iac. 5:13-16). Dar, dup\u0103 cum am citit \u00een Apocalipsa, lacrimile, suferin\u0163a, t\u00eenguirile, \u0163ipetele, durerea \u015fi moartea vor fi eradicate din Univers doar o dat\u0103 cu inaugurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei escatologice. \u00cen al patrulea r\u00eend, vindecarea bolilor nu mai este parte a Marii \u00cens\u0103rcin\u0103ri la care Domnul Isus i-a chemat pe ucenici \u00een Matei 28:18-2012 (vezi \u015fi textul din Matei 4:19): 18Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, \u015fi le-a zis: \u201eToat\u0103 puterea Mi-a fost dat\u0103 \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. 19Duce\u0163i-v\u0103 \u015fi face\u0163i ucenici din toate neamurile, botez\u00eendu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh. 20\u015ei \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ce v-am poruncit. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu s\u00eent cu voi \u00een toate zilele, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul veacului.\u201d Amin (Mat. 28:18- 20). O simpl\u0103 citire a textului subliniaz\u0103 faptul c\u0103 accentul Marii Trimiteri cade pe aspectul spiritual, pe refacerea rela\u0163iei oamenilor cu Dumnezeu, pe cunoa\u015fterea lui Dumnezeu, care vine din botezarea sau cufundarea acestora \u00een realitatea Trinit\u0103\u0163ii, propov\u0103duindu-le Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i a\u015fa cum a f\u0103cut-o Domnul Isus \u00een Predica de pe munte \u015fi ajut\u00eendu-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103, adic\u0103 s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 \u00eentrupeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Domnului Isus. 12 Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 a boteza pe cineva \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh s-ar putea s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi acest aspect, tocmai pentru c\u0103 M arcu 16:15-18 \u00eel cuprinde, ca pe un semn al celor ce vor crede.","De ce abund\u0103 totu\u015fi evangheliile \u00een astfel de minuni f\u0103cute de Domnul Isus? Plec\u00eend de la cele afirmate mai sus \u015fi leg\u00eend lucrarea lui Isus de natura \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi de deznod\u0103m\u00eentul ei escatologic, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem lucrarea Domnului Isus \u00een lumina acestui deznod\u0103m\u00eent, \u00een lumina \u00eemplinirilor escatologice pe care le avem \u00een Scriptur\u0103. Isus era obligat s\u0103 anun\u0163e aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie. El a trebuit s\u0103 prezinte paradigma dup\u0103 care urma s\u0103 se desf\u0103\u015foare planul lui Dumnezeu. \u00cens\u0103\u015fi func\u0163ia Sa mesianic\u0103 implic\u0103 dou\u0103 aspecte: m\u00eentuire \u015fi judecat\u0103. Ambele aceste aspecte trebuiau preg\u0103tite \u015fi prefigurate de El. Dar \u00een desf\u0103\u015furarea planului lui Dumnezeu, cele dou\u0103 aspecte se succed \u00eentr-o anumit\u0103 ordine. Prima Lui Venire era \u00een vederea m\u00eentuirii: \u201eDumnezeu, \u00een adev\u0103r, n-a trimes pe Fiul S\u0103u \u00een lume ca s\u0103 judece lumea, ci ca lumea s\u0103 fie m\u00eentuit\u0103 prin El\u201d (Ioan 3:17). Cu toate acestea, Isus Hristos trebuia s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 prefigureze \u015f i judecata, nu numai m\u00eentuirea, deoarece tot El spune \u00een Ioan: \u201e\u00cen adev\u0103r, dup\u0103 cum Tat\u0103l \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, \u015fi le d\u0103 via\u0163\u0103, tot a\u015fa \u015fi Fiul d\u0103 via\u0163\u0103 cui vrea. Tat\u0103l nic i nu judec\u0103 pe nimeni, ci toat\u0103 judecata a dat-o Fiului, pentru ca to\u0163i s\u0103 cinsteasc\u0103 pe Fiul cum cinstesc pe Tat\u0103l. Cine nu cinste\u015fte pe Fiul, nu cinste\u015fte pe Tat\u0103l, care L-a trimes\u201d (Ioan 5:21-22, s.n.). De\u015fi at\u00eet m\u00eentuirea, c\u00eet \u015fi judecata s\u00eent func\u0163ii ale Hristosului lui Dumnezeu, la prima Lui Venire, El a adus m\u00eentuirea \u015fi a l\u0103sat m\u00eentuirea s\u0103 opereze, prin Duhul Sf\u00eent \u015fi Biseric\u0103, p\u00een\u0103 la a doua Lui Venire, c\u00eend El va reveni pentru a judeca \u00eentregul p\u0103m\u00eent. Dar de\u015fi \u201eJudecata\u201d nu intra \u00een sfera de lucrare legat\u0103 de prima Lui Venire, Isus a trebuit s\u0103 prefigureze \u015fi Judecata. Cazul lui Anania \u015f i Safira intr\u0103 \u00een sfera prefigur\u0103rii acestei Judec\u0103\u0163i. \u00cen concluzie, putem afirma faptul c\u0103 minunile prezentate de Matei trebuie s\u0103 le leg\u0103m mai \u00eent\u00eei de acest act al inaugur\u0103rii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent prin Persoana \u015fi lucrarea Domnului Isus. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 lucrarea Lui mesianic\u0103 \u2014 s\u0103 dea via\u0163\u0103 \u015f i s\u0103 judece \u2014 urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een dou\u0103 etape. Abia \u00een etapa a doua, la a doua Lui Venire, vor fi \u201ejudecate\u201d \u015f i aruncate \u00een Ad\u00eenc o dat\u0103 pentru totdeauna consecin\u0163ele p\u0103catului, incluz\u00eend \u00een ele boala, suferin\u0163a \u015f i moartea. Deci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia inaugurat\u0103 la prima Sa Venire avea s\u0103 se des\u0103v\u00eer\u015feasc\u0103 abia la a doua Sa Venire. P\u00een\u0103 atunci, pe s\u0103raci \u00eei vom avea \u00eentotdeauna cu noi, lacrimile, bolile \u015fi suferin\u0163a de tot felul vor fi parte a existen\u0163ei noastre terestre.","Matei 9:35-10:42 Misiunea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei For\u0163a misiunii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei izvor\u0103\u015fte din natura ei. De aceea, orice compromisuri \u00een domeniul naturii descalific\u0103 misiunea \u00eens\u0103\u015fi. 9:35-38 Mare este seceri\u015ful, pu\u0163ini s\u00eent lucr\u0103torii \u00cen paragraful introductiv din 4:12-23, Matei ofer\u0103 informa\u0163ii cu privire la natura lucr\u0103rii Domnului Isus. Prin lucrarea Sa, Isus trebuia s\u0103 Se dovedeasc\u0103 a fi at\u00eet Fiul lui David, c\u00eet \u015fi Fiul lui Avraam. Ca Fiu al lui David, El urma s\u0103 fie mo\u015ftenitorul binecuv\u00eent\u0103rilor lui Dumnezeu. Ca Fiu al lui Avraam, El urma s\u0103 \u00eempart\u0103 aceast\u0103 binecuv\u00eentare tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului. Totodat\u0103, am afirmat mai sus c\u0103 \u00een timp ce Leg\u0103m\u00eentul davidic ap\u0103sa doar pe umerii lui Isus, neput\u00eend \u00eemp\u0103r\u0163i cu El nimeni cinstea \u015fi responsabilitatea acestei func\u0163ii, Leg\u0103m\u00eentul avraamic avea s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 cu participarea Bisericii, a urma\u015filor Lui. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, scopul final era \u00eemplinirea Leg\u0103m\u00eentului avraamic, adic\u0103 ajungerea binecuv\u00eent\u0103rii la toate familiile p\u0103m\u00eentului. Acest lucru este subliniat prin faptul c\u0103 Isus \u00ce\u015fi \u00eencepe lucrarea chem\u00eend dup\u0103 Sine c\u00ee\u0163iva oameni, pe care avea s\u0103-i echipeze pentru lucrarea vizat\u0103 de Leg\u0103m\u00eentul avraamic (4:18-22). Echiparea ucenicilor a \u00eenceput prin Predica de pe munte (5:1-7:29). De\u015fi noroadele s\u00eent \u015fi ele prezente, Isus li Se adreseaz\u0103 \u00een primul r\u00eend ucenicilor S\u0103i: \u201eC\u00eend a v\u0103zut Isus noroadele, S-a suit pe munte; \u015fi dup\u0103 ce a \u015fezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. Apoi a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103-i \u00eenve\u0163e astfel\u2026\u201d (5:1-2, s.n.). Prin Predica de pe munte, Domnul Isus \u00eei ajut\u0103 pe ucenic i s\u0103 deosebeasc\u0103","adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia fals\u0103 a fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor. Prin grupajul de minuni din capitolele 8-9, \u00een care s\u00eent subliniate cu prec\u0103dere r\u0103spunsurile diferitelor categorii de oameni fa\u0163\u0103 de Isus, ucenicii \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 pescuirea oamenilor se face prezent\u00eend Persoana Domnului Isus \u00een plenitudinea poten\u0163elor ei de Fiu de Dumnezeu \u015fi de Fiu al lui David. Acesta era scopul propov\u0103duirii \u015fi scopul minunilor. Ucenicii au \u00eenv\u0103\u0163at totodat\u0103 c\u0103 nu to\u0163i vor r\u0103spunde la fel. Unii \u00cel vor recunoa\u015fte, vor crede \u00een El \u015fi I se vor \u00eenchina, al\u0163ii se vor mira \u015fi se vor \u00eensp\u0103im\u00eenta, se vor sup\u0103ra \u015fi-L vor alunga sau se vor ofensa \u015fi-L vor batjocori. \u00cen blocul de text care urmeaz\u0103 (9:35-10:42), asist\u0103m la prima punere \u00een aplicare de c\u0103tre ucenici a celor \u00eenv\u0103\u0163ate p\u00een\u0103 acum. Trimiterea lor \u00een lucrare \u00eencepe cu o recapitulare a coordonatelor lucr\u0103rii lui Isus (9:35), urmat\u0103 de o subliniere a nevoii imense din jurul lor (36-37) \u2014 \u201eMare este seceri\u015ful, dar pu\u0163ini s\u00eent lucr\u0103torii\u201d (37) \u2014 precum \u015fi a solu\u0163iei care face posibil\u0103 \u00eemplinirea acestei nevoi: \u201eRuga\u0163i dar pe Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui\u201d (38). \u00cen capitolul urm\u0103tor, este relatat\u0103 trimiterea ucenicilor \u00een lucrare, ca \u015fi cum Domnul seceri\u015fului i-ar fi g\u0103sit vrednic i tocmai pe aceia care au venit la El s\u0103-L roage s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015f. De fapt, Isus \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 dup\u0103 cum nimeni nu poate spune cu adev\u0103rat: \u201eSfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; vie \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103-se voia Ta, precum \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent\u201d (6:9-10), f\u0103r\u0103 s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi gata s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe drumul \u00eemplinirii acestei rug\u0103ciuni, tot a\u015fa nimeni nu poate ruga pe Domnul s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi dispus s\u0103 ias\u0103 la secerat. Dac\u0103 versetele 10:1-15 se ocup\u0103 de trimiterea ucenicilor \u00een lucrare, versetele 10:16-23 ne relateaz\u0103 felul \u00een care vor fi primi\u0163i ucenicii de lume: \u201eDin pricina Mea, ve\u0163i fi du\u015fi \u00eenaintea dreg\u0103torilor \u015fi \u00eenaintea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, ca s\u0103 sluji\u0163i ca m\u0103rturie \u00eenaintea lor \u015f i \u00eenaintea Neamurilor\u2026 Ve\u0163i fi ur\u00ee\u0163i de to\u0163i, din pricina Numelui Meu; dar cine va r\u0103bda p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit, va fi m\u00eentuit\u201d (10:18-22). Prigoana din pricina neprih\u0103nirii \u015fi din pricina lui Hristos s-ar putea s\u0103 \u00eenmoaie inima ucenicilor \u015fi s\u0103 le fr\u00eeng\u0103 credincio\u015fia fa\u0163\u0103 de Hristos. Tocmai de aceea, \u00een versetele urm\u0103toare (10:24-31), Domnul Isus \u00eei motiveaz\u0103, atr\u0103g\u00eendu-le aten\u0163ia asupra felului \u00een care a fost El \u00censu\u015fi primit de lume, pentru ca apoi s\u0103-i avertizeze de pericolul lep\u0103d\u0103rii (32-39). Blocul de text de fa\u0163\u0103 (9:35-10:42) se \u00eencheie cu sublinierea favorului de a fi ambasadori ai lui Hristos (10:40-42). \u00cenainte de a comenta fiecare dintre por\u0163iunile de text amintite mai sus, este important s\u0103 observ\u0103m felul \u00een care Matei prezint\u0103 via\u0163a \u015fi lucrarea lui Hristos. At\u00eet \u00een 4:23, c\u00eet \u015fi \u00een 9:35, el afirm\u0103 c\u0103 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea [respectiv \u201etoate cet\u0103\u0163ile \u015fi satele\u201d] \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi t\u0103m\u0103duind orice fel de boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103\u201d (s.n.). Dar, din perspectiva relat\u0103rii lui Matei, p\u00een\u0103 \u00een acest punct, ceea ce este afirmat \u00een 4:23 sau \u00een 9:35, adic\u0103 faptul c\u0103 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toat\u0103 Galilea\u201d (4:23, s.n.) sau \u201etoate cet\u0103\u0163ile \u015f i satele\u201d (9:35), \u00eenc\u0103 nu se \u00eemplinise. Predica de pe munte (5:1-7:29) este rostit\u0103 \u00een fa\u0163a ucenic ilor \u015fi a noroadelor (5:1-2), undeva pe dealurile din nordul","cet\u0103\u0163ii Capernaum. Primele trei minuni relatate \u00een Matei 8:1-17 s\u00eent f\u0103cute pe drumul de la locul predic\u0103rii p\u00een\u0103 \u00een cetate, mai precis p\u00een\u0103 \u00een casa soacrei lui Petru. Apoi, Matei afirm\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een seara aceleia\u015fi zile au adus la Isus pe mul\u0163i \u00eendr\u0103ci\u0163i \u015fi bolnavi, pe care Isus i-a vindecat. Toate acestea s-au \u00eent\u00eemplat deci \u00eentr-o singur\u0103 zi. Iar din perspectiva evanghelistului, tot ce este narat \u00een restul blocului de text (8:18-9:34) pare s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat \u00eenc\u0103 \u00eentr-o zi. Este deci evident c\u0103, \u00een doar dou\u0103 zile, Isus nu a avut timpul s\u0103 str\u0103bat\u0103 toat\u0103 Galilea, adic\u0103 toate cet\u0103\u0163ile \u015fi satele. Deci, revenind prin versetul 9:35 la afirma\u0163ia din 4:23, Matei dore\u015fte s\u0103 precizeze cadrul \u00een care Isus \u00ce\u015fi desf\u0103\u015fura lucrarea, subliniind totodat\u0103 faptul c\u0103 el, evanghelistul, este \u00een mod inten\u0163ionat selectiv \u00een relatarea evenimentelor, neinten\u0163ion\u00eend s\u0103 ne poarte pe urmele Domnului Isus de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al lucr\u0103rii Acestuia. Tocmai de aceea, prin astfel de afirma\u0163ii cu caracter general \u2014 \u201eIsus str\u0103b\u0103tea toate cet\u0103\u0163ile \u015fi satele, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi, propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi vindec\u00eend orice fel de boal\u0103 \u015f i orice fel de neputin\u0163\u0103, care era \u00een norod\u201d (35) \u2014 evanghelistul dore\u015fte s\u0103 ne ajute s\u0103 ne facem o idee despre ce anume se \u00eent\u00eempla \u00een jurul lui Isus. Versetul 35 face deci rezumatul unei lucr\u0103ri mai largi dec\u00eet aceea care ne este prezentat\u0103 \u00een evanghelie \u015fi preg\u0103te\u015fte terenul pentru constatarea pe care o face Domnul Isus \u00een fa\u0163a ucenicilor S\u0103i: 36C\u00eend a v\u0103zut gloatele, I s-a f\u0103cut mil\u0103 de ele, pentru c\u0103 erau nec\u0103jite \u015fi risipite, ca ni\u015fte oi care n-au p\u0103stor. 37Atunci a zis ucenicilor S\u0103i: \u201eMare este seceri\u015ful, dar pu\u0163ini s\u00eent lucr\u0103torii! 38Ruga\u0163i dar pe Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui\u201d (Mat. 9:36-38). Av\u00eend \u00een vedere c\u0103 ucenicii S\u0103i au fost cu El \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul lucr\u0103rii Lui, ace\u015ftia au avut ocazia s\u0103 vad\u0103 cu ochii lor imensitatea seceri\u015fului \u015fi nevoia mare de lucr\u0103tori. Isus nu a apucat s\u0103 Se apropie de fiecare bolnav \u015fi s\u0103 rezolve fiecare nevoie. Poate c\u0103 ar fi pus \u015fi ei m\u00eena cu bucurie, dar lucrarea \u00eentrecea cu mult puterile lor \u015fi, de aceea, trebuiau s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een postura de simpli privitori. Acum \u00eens\u0103 sosise momentul! Este pentru prima dat\u0103 c\u00eend Domnul Isus \u00ce\u015fi implic\u0103 ucenicii, vorbindu-le despre imensitatea seceri\u015fului \u015f i despre prima lor responsabilitate: \u201eRuga\u0163i dar pe Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui\u201d (38). Majoritatea dintre noi nu \u00eendr\u0103znim s\u0103 ne ridic\u0103m privirile \u015fi s\u0103 privim la c\u00eet de mare este seceri\u015ful, pentru c\u0103 avem impresia c\u0103 seceri\u015ful trebuie privit prin prisma resurselor \u015fi posibilit\u0103\u0163ilor noastre. Or, \u015ftiind c\u0103 resursele ne s\u00eent limitate, constatarea faptului c\u0103 seceri\u015ful este mare \u015fi c\u0103 nevoile s\u00eent multe ne-ar \u00eenc\u0103rca doar cu sentimente de vinov\u0103\u0163ie \u015fi, tocmai de aceea, prefer\u0103m lini\u015ftea ignoran\u0163ei, prefer\u0103m s\u0103 nu ridic\u0103m ochii \u015fi s\u0103 nu constat\u0103m nevoile. Exist\u0103, oare, o ie\u015f ire din acest cerc vicios? Exist\u0103, oare, posibilitatea de a privi seceri\u015ful \u00een toat\u0103 complexitatea lui, f\u0103r\u0103 ca lucrul acesta s\u0103 ne striveasc\u0103 prin realizarea neputin\u0163ei noastre \u00een fa\u0163a imenselor nevoi?","Atunci c\u00eend Domnul Isus i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe ucenici rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru, El i-a invitat s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103 cear\u0103 sfin\u0163irea Numelui lui Dumnezeu, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi facerea voii lui Dumnezeu. Este normal ca \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu s\u0103 fie mai mare \u015f i mai complex\u0103 dec\u00eet ne-am \u00eenchipui noi \u015fi este la fel de normal ca nevoile ce deriv\u0103 dintr-o astfel de rug\u0103ciune s\u0103 fie mult peste puterile noastre. Domnul Isus nu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at aceast\u0103 rug\u0103ciune ca s\u0103 m\u0103sur\u0103m \u015fi s\u0103 limit\u0103m \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu la puterile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile noastre, ci ca s\u0103 ne deschidem planurilor \u015fi posibilit\u0103\u0163ilor lui Dumnezeu. Prima dovad\u0103 a faptului c\u0103 rug\u0103ciunea pe care am rostit-o a venit din ad\u00eencul inimii este curajul de a ridica privirile \u015fi de a recunoa\u015fte dimensiunile seceri\u015fului. Tocmai pentru c\u0103 este vorba despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, nu trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m ca \u00een\u0163elegerea noastr\u0103 cu privire la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie s\u0103 fie limitat\u0103 de posibilit\u0103\u0163ile noastre. Domnul Isus ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 identific\u0103m nevoile \u015fi s\u0103 le aducem la cuno\u015ftin\u0163a lui Dumnezeu. El este Acela care va scoate lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui. Atunci c\u00eend \u00eendr\u0103znim s\u0103 ne entuziasm\u0103m vis\u00eend la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui, nu la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia noastr\u0103, vom descoperi \u00een noi \u015fi \u00een jurul nostru nenum\u0103rate resurse nefolosite, care stau risipite tocmai pentru c\u0103 nevoile nu au fost identificate \u015fi comunicate clar. \u00cen timp ce privim \u015fi recunoa\u015ftem imensitatea seceri\u015fului \u015f i \u00eencepem s\u0103-L rug\u0103m pe Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful lui, vom descoperi poate c\u0103, de\u015fi nu avem destul ca s\u0103 acoperim \u00eentreaga nevoie, avem totu\u015fi cinci p\u00eeini \u015fi doi pe\u015fti \u015fi dou\u0103zeci \u015fi patru de bra\u0163e disponibile s\u0103 \u00eempart\u0103 ceea ce \u00eenmul\u0163e\u015fte Domnul Isus. Pe m\u0103sur\u0103 ce, v\u0103z\u00eend nevoile, \u00eencepem s\u0103 ne rug\u0103m pentru ele, Dumnezeu s-ar putea s\u0103 ne deschid\u0103 ochii \u015f i s\u0103 ne arate resursele care pot fi mobilizate pentru seceri\u015f. 10:1-15 Trimiterea ucenicilor Desigur, Dumnezeu va mobiliza \u00een primul r\u00eend resursele celui care v\u0103z\u00eend nevoile a \u00eenceput s\u0103 se roage pentru ele. Dup\u0103 cum jertfele din Vechiul Testament pe care le aducea israelitul nu aveau menirea \u00eenduplec\u0103rii lui Dumnezeu \u00een vreun fel, ci a model\u0103rii aceluia care aducea jertfa, tot a\u015fa nici rug\u0103ciunea nu are menirea s\u0103-L \u00eenduplece pe Dumnezeu, ci s\u0103 ne modeleze pe noi \u00een\u015fine. Seceri\u015ful fiind al Domnului, primul interesat ca seceri\u015ful s\u0103 fie f\u0103cut este, bine\u00een\u0163eles, Domnul \u00censu\u015fi. Deci problema nu trebuie c\u0103utat\u0103 la El, ca s\u0103 fie nevoie s\u0103 \u00eencerc\u0103m a-L \u00eendupleca, ci problema este la noi, la lucr\u0103tori. Iar primii candida\u0163i la lucrare s\u00eent aceia care, ridic\u00eend ochii \u015fi v\u0103z\u00eend seceri\u015ful, au \u00eenceput s\u0103 se roage. Cu c\u00eet mai pu\u0163in cunoa\u015fte cineva despre lucrare, despre nevoi, cu at\u00eet se va ruga mai pu\u0163in. Iar cu c\u00eet se va ruga mai pu\u0163in, cu at\u00eet mai pu\u0163ine \u015fanse vor fi ca s\u0103 se implice \u00een lucrare.","Dar, atunci c\u00eend este vorba despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi despre nevoile seceri\u015fului lui Dumnezeu, o astfel de abordare a problemei s-ar putea s\u0103 ne arunce \u00eenapoi \u00een groapa din care am \u00eencercat s\u0103 ie\u015fim. Dac\u0103 rug\u0103ciunea are menirea s\u0103 ne mobilizeze pentru lucrare, iar nou\u0103 ne s\u00eent deja m\u00eeinile pline, prima reac\u0163ie ar putea fi ca, \u00een loc s\u0103 ridic\u0103m capul ca s\u0103 privim holdele coapte, s\u0103 plec\u0103m ochii \u015f i s\u0103 privim la postata noastr\u0103. Iar dac\u0103 s-ar \u00eent\u00eempla s\u0103 lu\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 de imensitatea seceri\u015fului, vom fi ispiti\u0163i s\u0103 nu ne rug\u0103m, pentru ca nu cumva s\u0103 ne pomenim cu \u00eenc\u0103 o m\u0103sur\u0103 de lucrare \u00een carul \u015fi a\u015fa supra\u00eenc\u0103rcat. Ie\u015firea din acest cerc vicios este posibil\u0103 doar dac\u0103 ne reamintim c\u0103 este vorba despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, nu despre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia noastr\u0103. Atunci c\u00eend Domnul Isus i-a \u00eendemnat pe ucenici s\u0103 se roage ca Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui, El a l\u0103sat deschis\u0103 alternativa ca ace\u015fti lucr\u0103tori s\u0103 fie \u015fi al\u0163ii, nu numai ei. Inten\u0163ia lui Dumnezeu nu este s\u0103 continue s\u0103 bat\u0103 calul care trage. Strict vorbind, Dumnezeu \u2014 Acela care zice \u015fi se face \u2014 de fapt, nici nu ar avea nevoie de ajutorul nostru. El ne-a inclus \u00een lucrarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui spre binele nostru, spre \u00eemplinirea nevoii de semnifica\u0163ie pe care El \u00censu\u015fi a s\u0103pat-o \u00een ad\u00eencurile fiin\u0163ei noastre. Deci, pe de o parte, accept\u00eend trimiterea \u00een lucrare, nu lui Dumnezeu \u00cei facem un hat\u00eer, ci nou\u0103 \u00een\u015fine. \u00cens\u0103 pe de alt\u0103 parte, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m cum anume s-au \u00eent\u00eemplat lucrurile atunci c\u00eend \u00een fa\u0163a ucenicilor afl\u00eendu-se o gloat\u0103 mare, obosit\u0103 \u015fi fl\u0103m\u00eend\u0103, Domnul Isus le-a spus acestora: \u201eDa\u0163i-le voi s\u0103 m\u0103n\u00eence!\u201d (Luca 9:13). Compar\u00eend nevoia cu posibilit\u0103\u0163ile lor, speria\u0163i, ucenicii I-au zis Domnului Isus: \u201eN-avem dec\u00eet cinci p\u00eeni \u015fi doi pe\u015fti\u201d (13). Isus nu a cerut \u015fi nu a luat de la ei nimic mai mult dec\u00eet au putut s\u0103 dea: cinci p\u00eeini \u015fi doi pe\u015fti. Minunea este c\u0103, \u00een pofida acestui fapt, \u00een ziua aceea au m\u00eencat \u015fi s-au s\u0103turat aproape cinci mii de b\u0103rba\u0163i, \u015fi au r\u0103mas pe deasupra \u015fi dou\u0103sprezece co\u015furi pline cu f\u0103r\u00eem\u0103turi. Este \u00eens\u0103 la fel de adev\u0103rat \u015fi faptul c\u0103 to\u0163i ace\u015fti cinci mii de b\u0103rba\u0163i au fost servi\u0163i la mas\u0103 de c\u0103tre ucenici. Atunci c\u00eend ei \u015f i-au socotit resursele \u015fi le-au prezentat Domnului Isus \u2014 cinci p\u00eeini \u015f i doi pe\u015fti \u2014 ei nu s-au g\u00eendit \u015f i la cele dou\u0103zeci \u015f i patru de bra\u0163e disponibile. De fapt, Domnul Isus avea nevoie de disponibilitatea lor de a s luji. Dar, pentru \u00eenceput, ei au fost \u00eempiedica\u0163i s\u0103 vad\u0103 nevoia tocmai de lipsa resurselor lor, de lipsa p\u00eeinilor \u015fi a pe\u015ftilor. Or, aceasta era, de fapt, problema Domnulu i. Ceva asem\u0103n\u0103tor se poate \u00eent\u00eempla \u00een fa\u0163a oric\u0103rei nevoi. Noi nu \u00eendr\u0103znim nici s\u0103 privim nevoia, \u015fi nici s\u0103 ne rug\u0103m pentru ea, pentru c\u0103 vedem c\u0103 nu avem dec\u00eet \u201ecinci p\u00eeini \u015fi doi pe\u015fti\u201d. Or, s-ar putea ca Domnul Isus s\u0103 aib\u0103 nevoie de m\u00eeinile \u015fi de picioarele noastre, de disponibilitatea noastr\u0103 de a \u00eemp\u0103r\u0163i nu p\u00eeinile \u015fi pe\u015ftii no\u015ftri, ci p\u00eeinile \u015fi pe\u015ftii Lui. \u015ei oare n-a spus Domnul Isus \u00censu\u015fi c\u0103 aceluia care are i se va da, \u015fi va avea de prisos, iar de la cel ce n-are se va lua \u015f i ceea ce i se","pare c\u0103 are?13 Este deci mai de folos s\u0103 intri \u00een seceri\u015f cu pu\u0163inul pe care-l ai, dec\u00eet s\u0103 te lamentezi pentru ce nu ai! Exact lucrul acesta se \u00eent\u00eempl\u0103 \u015f i \u00een tabloul de fa\u0163\u0103 (Mat. 10:1-15). Dup\u0103 ce i-a con\u015ftientizat de imensitatea seceri\u015fului \u015fi i-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se deschid\u0103 prin rug\u0103ciune procesului model\u0103rii lor de c\u0103tre Dumnezeu, \u201eIsus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai S\u0103i \u015fi le-a dat putere s\u0103 scoat\u0103 afar\u0103 duhurile necurate, \u015fi s\u0103 t\u0103m\u0103duiasc\u0103 orice fel de boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103\u201d (10:1). Isus a pus de merinde ucenicilor din ale Lui: din autoritatea Lui asupra duhurilor necurate \u015fi din puterea Lui vindec\u0103toare. Ca \u015fi \u00een cazul \u00eenmul\u0163irii p\u00eeinilor, ucenicii trebuiau doar s\u0103 \u00eempart\u0103 altora ceea ce au primit ei \u00een\u015fi\u015fi: \u201eF\u0103r\u0103 plat\u0103 a\u0163i primit, f\u0103r\u0103 plat\u0103 s\u0103 da\u0163i!\u201d (10:8). Lucr\u0103torii \u015fi misiunea lor (2-8a) Imediat dup\u0103 aceea, Matei d\u0103 numele celor doisprezece (2-5a), subliniind faptul c\u0103, de\u015fi, ca num\u0103r, nu erau nici pe departe pe m\u0103sura nevoii, Domnul Isus \u00eei trimite totu\u015fi s\u0103 fac\u0103 ceea ce puteau face. Enumerarea ucenicilor \u00eencepe \u00een ordinea \u00een care au fost deja prezenta\u0163i primii patru dintre ei: Petru, Andrei, Iacov \u015fi Ioan (vezi 4:18-22). O alt\u0103 observa\u0163ie este c\u0103 ei s\u00eent prezenta\u0163i doi c\u00eete doi: \u201eSimon, zis Petru, \u015fi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, \u015fi Ioan, fratele lui; Filip \u015fi Bartolomeu; Toma \u015fi Matei, vame\u015ful; Iacov, fiul lui Alfeu, \u015f i Levi, zis \u015fi Tadeu; Simon Cananitul \u015f i Iuda Iscarioteanul\u201d (2-4). Poate c\u0103 cei doisprezece s\u00eent prezenta\u0163i perechi tocmai pentru c\u0103 au fost trimi\u015fi a\u015fa. O astfel de precizare este f\u0103cut\u0103, de pild\u0103, de Marcu (vezi Marcu 6:7). Este important totodat\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem \u015fi natura instruc\u0163iunilor pe care Domnul Isus le d\u0103 ucenicilor S\u0103i. El le spune unde anume au de mers \u015fi unde nu (Matei 10:5b-6), ce anume au de f\u0103cut \u00een misiunea lor (7-8a), cum anume trebuie s\u0103 fac\u0103 ceea ce au de f\u0103cut (8b-15). Isus \u00eei trimite doar la cei din Israel: \u201eS\u0103 nu merge\u0163i pe calea p\u0103g\u00eenilor \u015fi s\u0103 nu intra\u0163i \u00een vreo cetate a Samaritenilor; ci s\u0103 merge\u0163i mai degrab\u0103 la oile pierdute ale casei lui Israel\u201d (5-6). Prin aceasta, Isus sublinia faptul c\u0103 ucenic ii intrau \u00een sfera Sa de lucrare. Isus a venit \u00een primul r\u00eend la ai S\u0103i, afirm\u0103 Ioan (vezi Ioan 1:11). Abia c\u00eend ai S\u0103i nu L-au primit, El a deschis misiunea Sa tuturor celorlal\u0163i, deci \u015fi p\u0103g\u00eenilor. Lucrul acesta trebuia s\u0103 se \u00eent\u00eemple astfel, din pric ina modului \u00een care a conceput Dumnezeu rela\u0163ia Sa cu omenirea. Pe inima lui Dumnezeu era binecuv\u00eentarea tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului. Dar ajungerea la aceast\u0103 binecuv\u00eentare era posibil\u0103 doar prin s\u0103m\u00een\u0163a lui Avraam. Toate promisiunile lui Dumnezeu i-au fost f\u0103cute lui Israel, inclusiv promisiunile Noului Leg\u0103m\u00eent.14 Deci din acest punct de vedere, neamurile nu au nici o promisiune. Pentru ca s\u0103 poat\u0103 benefic ia de ele, 13 Vezi M atei 13:12; 25:29; M arcu 4:25; Luca 8:18; 19:26. 14 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol. II, p. 196-208.","Pavel ne spune c\u0103 neamurile trebuiau s\u0103 fie altoite \u00een M\u0103s linul care este adev\u0103ratul Israel sau adev\u0103ratul Israelit, Domnul Isus Hristos.15 Deci, \u00een lumina profe\u0163iilor Vechiului Testament, Hristos trebuia s\u0103 fie dintre iudei \u015fi trebuia s\u0103 vin\u0103 mai \u00eent\u00eei la ai S\u0103i. Petru confirm\u0103 lucrul acesta \u00een cuv\u00eentarea sa de la Poarta Frumoas\u0103 a Templului. \u201eVoi s\u00eente\u0163i fiii proorocilor \u015f i ai leg\u0103m\u00eentului pe care l-a f\u0103cut Dumnezeu cu p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, c\u00eend a zis lui Avraam: \u00abToate neamurile p\u0103m\u00eentului vor fi binecuv\u00eentate \u00een s\u0103m\u00een\u0163a ta\u00bb. Dumnezeu, dup\u0103 ce a ridicat pe Robul S\u0103u Isus, L-a trimes mai \u00eent\u00eei vou\u0103, ca s\u0103 v\u0103 binecuvinteze, \u00eentorc\u00eend pe fiecare din voi de la f\u0103r\u0103delegile sale\u201d (Fapte 3:25-26, s.n.). Acest tipar de lucrare avea s\u0103-l sape Isus pe inima ucenicilor \u015fi \u00eenainte de \u00cen\u0103l\u0163area Sa. Prefigurarea celor dou\u0103 etape a fost f\u0103cut\u0103 \u00een Pilda nun\u0163ii fiului de \u00eemp\u0103rat din Matei 22:1-14. \u00cen aceast\u0103 pild\u0103, slujitorii \u00eemp\u0103ratului s\u00eent trimi\u015fi, \u00een primul r\u00eend, la cei care fuseser\u0103 pofti\u0163i la nunt\u0103, adic\u0103 la casa lui Israel, tocmai pentru c\u0103 Noul Leg\u0103m\u00eent le-a fost promis lor.16 Abia atunci c\u00eend cei pofti\u0163i la mas\u0103 au refuzat invita\u0163ia St\u0103p\u00eenul casei \u015ei-a trimis slujitorii la r\u0103scrucea drumurilor, ca s\u0103-i cheme pe to\u0163i cei pe care-i vor g\u0103si. Aceast\u0103 secven\u0163\u0103 \u00een lucrarea ucenicilor \u2014 mai \u00eent\u00eei Israel, apoi neamurile \u2014 reiese clar din trimiterea din Faptele Apostolilor: 6Deci apostolii, pe c\u00eend erau str\u00een\u015fi laolalt\u0103, L-au \u00eentrebat: \u201eDoamne, \u00een vremea aceasta ai de g\u00eend s\u0103 a\u015fezi din nou \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Israel?\u201d 7El le-a r\u0103spuns: \u201eNu este treaba voastr\u0103 s\u0103 \u015fti\u0163i vremurile sau soroacele; pe acestea Tat\u0103l le-a p\u0103strat sub st\u0103p\u00eenirea Sa. 8Ci voi ve\u0163i primi o putere, c\u00eend Se va pogor\u00ee Duhul Sf\u00eent peste voi, \u015fi- Mi ve\u0163i fi martori \u00een Ierusalim, \u00een toat\u0103 Iudea, \u00een Samaria, \u015fi p\u00een\u0103 la marginile p\u0103m\u00eentului\u201d (Fapte 1:6-8). Ucenic ii au fost trimi\u015fi mai \u00eent\u00eei \u00een Ierusalim \u015fi \u00een toat\u0103 Iudeea. Abia pe urm\u0103 trebuiau s\u0103 treac\u0103 \u00een Samaria \u015fi s\u0103 porneasc\u0103 \u00eenspre marginile p\u0103m\u00eentului. Mis iunea lor imita misiunea Domnului Isus, respect\u00eend acela\u015fi tipar: propov\u0103duire \u015fi vindecare: \u201e\u015ei pe drum, propov\u0103dui\u0163i, \u015fi zice\u0163i: \u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este aproape!\u00bb Vindeca\u0163i pe bolnavi, \u00eenvia\u0163i pe mor\u0163i, cur\u0103\u0163i\u0163i pe lepro\u015fi, scoate\u0163i afar\u0103 dracii\u201d (Mat. 10:7-8). \u00cen partea de concluzie a capitolului precedent, am discutat semnele caracteristice ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. \u00centrebarea care s-a ridicat privind aceste dou\u0103 aspecte ale lucr\u0103rii Domnului Isus \u2014 propov\u0103duirea \u015fi vindecarea \u2014 a fost dac\u0103 nu cumva prezen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, respectiv misiunea acestei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ii, trebuie s\u0103 se manifeste prin ambele aceste aspecte, \u00een toate timpurile. \u00centrebarea este cu at\u00eet mai legitim\u0103, cu c\u00eet, \u00een textul, de fa\u0163\u0103 ucenicii s\u00eent \u00eencredin\u0163a\u0163i s\u0103 fac\u0103 ambele lucruri: \u201e\u015ei pe drum, propov\u0103dui\u0163i, \u015fi zice\u0163i: \u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este 15 Vezi Romani 11:1-36. 16 Vezi Ieremia 31:27-34.","aproape!\u00bb Vindeca\u0163i pe bolnavi, \u00eenvia\u0163i pe mor\u0163i, cur\u0103\u0163i\u0163i pe lepro\u015fi, scoate\u0163i afar\u0103 dracii\u201d (7-8). \u00cenainte de a s\u0103ri la concluzii pripite de un fel sau altul, trebuie s\u0103 re\u0163inem c\u0103, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, lucrarea ucenicilor este un fel de extens ie a lucr\u0103rii Domnului Isus. Cu privire la minunile pe care Dumnezeu le-a f\u0103cut \u015fi care ne s\u00eent relatate de Matei \u00een 8:1-9:34, am tras concluzia c\u0103 ele au o func\u0163ie de semn, atr\u0103g\u00eend aten\u0163ia lui Israel asupra mesianit\u0103\u0163ii Domnului Isus. Este semnificativ, de pild\u0103, modul \u00een care r\u0103spunde Domnul Isus \u00eendoielilor lui Ioan Botez\u0103torul: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 \u015f i spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia\u201d (11:4-5). Afirmam \u00een paginile precedente faptul c\u0103, \u00een lumina profe\u0163iilor Vechiului Testament, astfel de semne aveau menirea s\u0103 vesteasc\u0103 era mesianic\u0103. Or, \u00een misiunea lor prezent\u0103, ucenicii nu fac altceva dec\u00eet s\u0103 amplifice lucrarea Domnului Isus, duplic\u00eend con\u0163inutul ei: propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015f i demonstrarea prezen\u0163ei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei prin puterea ei \u00eempotriva \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentuneric ulu i. Este semnificativ faptul c\u0103 Marea \u00cens\u0103rcinare din Matei 28:18-20, de\u015fi este dat\u0103 \u00een baza unei puteri chiar mai mari dec\u00eet trimiterea prezent\u0103, putere demonstrat\u0103 prin biruin\u0163a Domnului Isus asupra tuturor domniilor \u015fi st\u0103p\u00eenirilor, ea nu include totu\u015fi (sau nu pare s\u0103 includ\u0103) acest aspect al vindec\u0103rilor. 16Cei unsprezece ucenici s-au dus \u00een Galilea, \u00een muntele unde le poruncise Isus s\u0103 mearg\u0103. 17C\u00eend L-au v\u0103zut ei, I s-au \u00eenchinat, dar unii s-au \u00eendoit. 18Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, \u015fi le-a zis: \u201eToat\u0103 puterea Mi-a fost dat\u0103 \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. 19Duce\u0163i-v\u0103 \u015fi face\u0163i ucenici din toate neamurile, botez\u00eendu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh. 20\u015ei \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ce v-am poruncit. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu s\u00eent cu voi \u00een toate zilele, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul veacului\u201d. Amin (Mat. 28:16-20). De data aceasta, mandatul lor este facerea de ucenici. Iar aceasta trebuia s\u0103 fie instrumentat\u0103, pe de o parte, de botezarea oamenilor \u00een Numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh, adic\u0103 de cufundarea lor \u00een realitatea Trinit\u0103\u0163ii prin propov\u0103duirea Evangheliei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, iar pe de alt\u0103 parte, prin deprinderea lor la ascultare de Hristos. Lucr\u0103torii \u015fi atitudinea lor \u00een lucrare (8b-15) Prin instruc\u0163iunile pe care le d\u0103 Isus ucenicilor S\u0103i, El le spune unde anume trebuie s\u0103 mearg\u0103 (5b-6) \u015fi ce anume trebuie s\u0103 fac\u0103 (7-8a). \u00cen continuare, El le spune cum anume trebuie s\u0103 fac\u0103 ceea ce au de f\u0103cut. Scoaterea duhurilor necurate \u015fi t\u0103m\u0103duirea oric\u0103rei boli \u015fi oric\u0103rei neputin\u0163e implica o putere supraomeneasc\u0103. Experien\u0163a dureroas\u0103 a omenirii a n\u0103scut un proverb: \u201ePuterea corupe, iar puterea absolut\u0103 corupe \u00een mod absolut\u201d. Ucenicii erau \u015fi ei doar oameni. Dup\u0103 cum citim","chiar \u015fi pe paginile evangheliilor, nu numai c\u0103 erau oameni, dar erau \u015fi ei prin\u015fi \u00een competi\u0163ia afirm\u0103rii de s ine. Nu o dat\u0103 i-a surprins Domnul Isus cert\u00eendu-se \u00eentre ei ca s\u0103 afle cine dintre ei este sau va fi cel mai mare. \u00cen 18:1, ei au chiar curajul s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 fr\u0103m\u00eentare a lor \u00eenaintea Domnului Isus. Era deci firesc ca, o dat\u0103 ajun\u015fi \u00een posesia unei astfel de puteri, dorin\u0163a lor de \u00eent\u00eeietate s\u0103 se intensifice. Dar for\u0163a misiunii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei izvor\u0103\u015fte tocmai din natura ei. De aceea, orice compromis \u00een domeniul naturii descalific\u0103 misiunea \u00eens\u0103\u015fi. Am v\u0103zut \u00eenc\u0103 \u00een Fericiri faptul c\u0103 valoarea neprih\u0103nirii noastre \u2014 a milosteniei, a rug\u0103ciunii sau a postului \u2014 depinde de inima cu care o practic\u0103m. O inim\u0103 murdar\u0103 p\u00eeng\u0103re\u015fte \u015fi risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai alese lucruri, transform\u00eend religia noastr\u0103 \u00eentr-o caricatur\u0103. Dar nu numai religia noastr\u0103, ci \u015fi misiunea noastr\u0103 este compromis\u0103 de o inim\u0103 murdar\u0103. De aceea, Domnul Isus preg\u0103te\u015fte \u015fi inima ucenicilor pentru misiunea care st\u0103tea \u00eenaintea lor, spun\u00eendu-le patru lucruri: 1. 8F\u0103r\u0103 plat\u0103 a\u0163i primit, f\u0103r\u0103 plat\u0103 s\u0103 da\u0163i. 2. 9S\u0103 nu lua\u0163i nici aur, nici argint, nici aram\u0103 \u00een br\u00eeiele voastre, 10nici traist\u0103 pentru drum, nici dou\u0103 haine, nici \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, nici toiag, c\u0103ci vrednic este lucr\u0103torul de hrana lui. 3. 11\u00cen orice cetate sau sat ve\u0163i intra, s\u0103 cerceta\u0163i cine este acolo vrednic \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00eene\u0163i la el p\u00een\u0103 ve\u0163i pleca. 12La intrarea voastr\u0103 \u00een cas\u0103, ura\u0163i-i de bine; 13\u015fi dac\u0103 este casa aceea vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 vin\u0103 peste ea, dar dac\u0103 nu este vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la voi. 14Dac\u0103 nu v\u0103 va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, s\u0103 ie\u015fi\u0163i din casa sau din cetatea aceea \u015fi s\u0103 scutura\u0163i praful de pe picioarele voastre. 4. 15Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, va fi mai u\u015for pentru \u0163inutul Sodomei \u015fi Go morei, dec\u00eet pentru cetatea aceea (Mat. 10:8b-15). F\u0103r\u0103 plat\u0103 a\u0163i primit, f\u0103r\u0103 plat\u0103 s\u0103 da\u0163i \u00cen primul r\u00eend, nici unul dintre ei nu trebuia s\u0103 uite c\u0103 plecau la drum av\u00eend \u00een traist\u0103 merinde din merindele Domnului Isus. Ei \u00een\u015fi\u015fi nu ar fi avut putere s\u0103 scoat\u0103 afar\u0103 duhurile necurate: puterea le-a fost dat\u0103. La fel, primiser\u0103 \u015fi puterea de a t\u0103m\u0103dui orice boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103. \u015ei, pe deasupra, toate acestea le primiser\u0103 f\u0103r\u0103 plat\u0103. Deci cu ce anume s-ar fi putut ei l\u0103uda? Acela\u015fi adev\u0103r \u00eel spune Pavel \u015fi lucr\u0103torilor din Corint: 1Iat\u0103 cum trebuie s\u0103 fim privi\u0163 i noi: ca ni\u015fte slujitori ai lui Hristos, \u015fi ca ni\u015fte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. 2\u00cencolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare s\u0103 fie g\u0103sit credincios \u00een lucrul \u00eencredin\u0163at lui. 3C\u00eet despre mine, prea pu\u0163in \u00eemi pas\u0103 dac\u0103 s\u00eent judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecat\u0103. Ba \u00eenc\u0103, nici eu \u00eensumi nu m\u0103 mai judec pe mine. 4C\u0103ci n-am nimic \u00eempotriva mea; totu\u015fi, nu pentru aceasta s\u00eent socotit neprih\u0103nit: Cel ce m\u0103 judec\u0103, este Domnul. 5De aceea, s\u0103 nu judeca\u0163i nimic \u00eenainte de vreme, p\u00een\u0103 va veni Domnul care va scoate la lumin\u0103 lucrurile ascunse \u00een \u00eentunerec, \u015fi va descoperi g\u00eendurile inimilor. Atunci, fiecare \u00ee\u015fi va c\u0103p\u0103ta","lauda de la Dumnezeu. 6Fra\u0163ilor, pentru voi am spus aceste lucruri, \u00een icoan\u0103 de vorbire, cu privire la mine \u015fi la Apolo, ca prin noi \u00een\u015fine, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 nu trece\u0163i peste \u201ece este scris\u201d: \u015fi nici unul din voi s\u0103 nu se f\u0103leasc\u0103 de loc cu unul \u00eempotriva celuilalt. 7C\u0103ci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care s\u0103 nu-l fi primit? \u015ei dac\u0103 l-ai primit, de ce te lauzi ca \u015fi cum nu l-ai fi primit? (1 Cor. 4:1-7, s.n.). \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 tot ceea ce am de dat a fost primit, ce sau cine m\u0103 face deosebit? Exist\u0103, oare, vreun motiv de laud\u0103 atunci c\u00eend nimic din ceea ce am nu este al meu, ci este primit de la Dumnezeu? F\u0103r\u0103 traist\u0103 a\u0163i plecat, f\u0103r\u0103 traist\u0103 s\u0103 veni\u0163i \u00cen al doilea r\u00eend, singura lor preocupare trebuia s\u0103 fie \u00eemplinirea mis iunii cu onoare, pentru ca Dumnezeu s\u0103 fie sl\u0103vit: \u201eS\u0103 nu lua\u0163i nici aur, nici argint, nic i aram\u0103 \u00een br\u00eeiele voastre, nici traist\u0103 pentru drum, nici dou\u0103 haine, nic i \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, nic i toiag, c\u0103ci vrednic este lucr\u0103torul de hrana lui\u201d (9-10). Demn de remarcat este faptul c\u0103 Domnul Isus nu spune: Vrednic este lucr\u0103torul de plata lui, ci: Vrednic este lucr\u0103torul de hrana lui. Isus le vorbe\u015fte dec i despre grijile misiunii, despre felul \u00een care ea avea s\u0103 fie \u00eemplinit\u0103. Prin ceea ce le-a spus, i-a prevenit de dou\u0103 pericole mari: m\u00eendria \u015f i \u00eengrijor\u0103rile. At\u00eet unul, c\u00eet \u015fi cel\u0103lalt pericol ar fi putut z\u0103d\u0103rnici mis iunea lor, deoarece at\u00eet m\u00eendria, c\u00eet \u015fi \u00eengrijor\u0103rile ar fi interferat cu misiunea lor. Ei trebuiau s\u0103 se deprind\u0103 cu un principiu fundamental: \u201eC\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015f i neprih\u0103nirea Lui, \u015fi toate aceste lucruri [m\u00eencarea \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea] vi se vor da pe deasupra\u201d (6:33). M\u00eencarea \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u0163in de nevoile noastre imediate. Preocuparea de ele este fireasc\u0103. Dar o astfel de preocupare consum\u0103 energie tocmai din energia necesar\u0103 misiunii pe care o avem de \u00eemplinit. Domnul Isus dorea s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe ucenici prioritatea fundamental\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. Ei trebuiau s\u0103 se deprind\u0103 cu ceea ce au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d: preocuparea lor de c\u0103p\u0103t\u00eei trebuia s\u0103 vizeze sfin\u0163irea Numelui lui Dumnezeu, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi facerea voii Lui. M\u00eencarea le-a fost promis\u0103 pe deasupra. Oare nu \u00eentreab\u0103 \u015f i Pavel: 7Cine merge la r\u0103zboi pe cheltuiala sa? Cine s\u0103de\u015fte o vie \u015fi nu m\u0103n\u00eenc\u0103 din rodul ei? Cine pa\u015fte o turm\u0103 \u015fi nu m\u0103n\u00eenc\u0103 din laptele turmei? 8Lucrurile acestea le spun dup\u0103 felul oamenilor? Nu le spune \u015fi Legea? 9\u00cen adev\u0103r, \u00een Legea lui Moise este scris: \u201eS\u0103 nu legi gura boului care treier\u0103 gr\u00eeul!\u201d Pe boi \u00eei are \u00een vedere Dumnezeu aici? 10Sau vorbe\u015fte El \u00eenadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; c\u0103ci cine ar\u0103, trebuie s\u0103 are cu n\u0103dejde, \u015fi cine treier\u0103 gr\u00eeul, trebuie s\u0103-l treiere cu n\u0103dejdea c\u0103 va avea parte de el. 11Dac\u0103 am sem\u0103nat printre voi bunurile duhovnice\u015fti, mare lucru este dac\u0103 vom secera bunurile voastre vremelnice? 12Dac\u0103 se bucur\u0103 al\u0163ii de acest drept asupra voastr\u0103, nu ni se cade cu mult mai mult nou\u0103? (1 Cor. 9:7-12)? Iar \u00een Galateni 6:6, el pune acest principiu \u00een urm\u0103toarele cuvinte, avertiz\u00eendu-i totodat\u0103 at\u00eet pe cel care d\u0103, c\u00eet \u015fi pe cel care prime\u015fte:","6Cine prime\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een Cuv\u00eent, s\u0103 fac\u0103 parte din toate bunurile lui \u015fi celui ce-l \u00eenva\u0163\u0103. 7Nu v\u0103 \u00een\u015fela\u0163i: \u201eDu mnezeu nu Se las\u0103 s\u0103 fie batjocorit\u201d. Ce sam\u0103n\u0103 omul, aceea va \u015fi secera. 8Cine sam\u0103n\u0103 \u00een firea lui p\u0103m\u00eenteasc\u0103, va secera din firea p\u0103m\u00eenteasc\u0103 putrezirea; dar cine sam\u0103n\u0103 \u00een Duhul, va secera din Duhul via\u0163a vecinic\u0103 (Gal. 6:6-8). Datoria celui plecat \u00een misiunea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei este s\u0103 fie \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 focalizat pe \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015f i neprih\u0103nirea Lui trebuie c\u0103utate mai \u00eent\u00eei \u015fi cu orice pre\u0163. Datoria celui care este binecuv\u00eentat prin Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei este s\u0103 poarte de grij\u0103 celui prin care este slujit cu ea. Misiunea de \u00eemp\u0103ciuire P\u00een\u0103 \u015fi din felul \u00een care \u00ee\u015fi vor alege gazdele trebuia s\u0103 se vad\u0103 care este prioritatea cu care plecaser\u0103 la drum. Isus \u00eei trimite f\u0103r\u0103 traist\u0103, haine \u015f i toiag. Cu alte cuvinte, supravie\u0163uirea lor fizic\u0103 avea s\u0103 depind\u0103 de ceea ce vor primi de la cei la care vor intra. Iar ceea ce vor primi avea s\u0103 depind\u0103 de ceea ce oamenii la care vor intra vor avea ei \u00een\u015fi\u015fi. Era deci firesc ca cei mai boga\u0163i s\u0103 poat\u0103 da mai mult \u015fi s\u0103- i poat\u0103 hr\u0103ni mai bine. Dar dup\u0103 cum Domnul Isus le-a spus s\u0103 dea dup\u0103 cum au primit, adic\u0103 f\u0103r\u0103 plat\u0103, tot a\u015fa, El le atrage aten\u0163ia \u015fi asupra felului \u00een care vor g\u00eendi o dat\u0103 ajun\u015fi \u00een cet\u0103\u0163i \u015fi sate. Focalizarea lor trebuia s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 pe \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, \u015fi nu pe nevoile lor. De aceea, la intrarea \u00eentr-un sat sau \u00eentr-o cetate, trebuiau c\u0103uta\u0163i nu cei avu\u0163i, ci cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire, cei vrednici de pacea lor tocmai prin faptul c\u0103 o doresc \u015fi o caut\u0103: 11\u00cen orice cetate sau sat ve\u0163i intra, s\u0103 cerceta\u0163i cine este acolo vrednic \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00eene\u0163i la el p\u00een\u0103 ve\u0163i pleca. 12La intrarea voastr\u0103 \u00een cas\u0103, ura\u0163i-i de bine; 13\u015fi dac\u0103 este casa aceea vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 vin\u0103 peste ea, dar dac\u0103 nu este vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la voi. 14Dac\u0103 nu v\u0103 va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, s\u0103 ie\u015fi\u0163i din casa sau din cetatea aceea \u015fi s\u0103 scutura\u0163i praful de pe picioarele voastre. 15Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, va fi mai u\u015for pentru \u0163inutul Sodomei \u015fi Go morei, dec\u00eet pentru cetatea aceea (Mat 10:11-15). Ceea ce au v\u0103zut ucenicii cu ochii lor cu privire la felul \u00een care L-au primit oamenii pe Isus avea s\u0103 fie adev\u0103rat \u015fi cu privire la primirea lor. Nu to\u0163i L-au primit \u015fi L-au aclamat pe Isus \u015fi nu to\u0163i L-au crezut \u015fi I s-au \u00eenchinat. A\u015fa urma s\u0103 se \u00eent\u00eemple \u015fi cu ei. Isus \u00eei trimitea \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire, dar nu to\u0163i vor avea nevoie de pacea lor. \u00cens\u0103 focalizarea pe \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu avea s\u0103-i ajute s\u0103 primeasc\u0103 cu bucurie nu numai aclamarea, ci \u015fi respingerea \u015fi batjocurile. Nepropov\u0103duind propria lor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, ei nu trebuiau nici s-o apere. Cel care avea s-o apere era \u00censu\u015fi Dumnezeu. El \u00eei va judeca pe to\u0163i aceia care aveau s\u0103 resping\u0103 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. 17 Datoria ucenicilor era s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 aceast\u0103 17 Vezi M atei 7:21-23."]