Istoria creştinismului antic

["\u201eMul\u0163\u0103miri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru\u201d (Rom. 7:25, s.n.). De\u015fi la oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103 \u2015 \u201ec\u0103ci to\u0163i au p\u0103c\u0103tuit \u015fi s\u00eent lipsi\u0163i de s lava lui Dumnezeu\u201d (Rom. 3:23) \u2014 la Dumnezeu, toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103, pentru c\u0103 \u201eacum s-a ar\u0103tat o neprih\u0103nire, pe care o d\u0103 Dumnezeu f\u0103r\u0103 lege \u2014 despre ea m\u0103rturisesc Legea \u015fi proorocii \u2014 \u015fi anume, neprih\u0103nirea dat\u0103 de Dumnezeu, care vine prin credin\u0163a \u00een Isus Hristos, pentru to\u0163i \u015fi peste to\u0163i cei ce cred \u00een El. Nu este nici o deosebire\u201d (Rom. 3:21-22). Iar Pavel continu\u0103: 23C\u0103ci to\u0163i au p\u0103c\u0103tuit, \u015fi s\u00eent lipsi\u0163i de slava lui Du mnezeu. 24\u015ei s\u00eent socoti\u0163i neprih\u0103ni\u0163i, f\u0103r\u0103 plat\u0103, prin harul S\u0103u, prin r\u0103scump\u0103rarea, care este \u00een Hristos Isus. 25Pe El, Du mnezeu L-a r\u00eenduit mai dinainte s\u0103 fie, prin credin\u0163a \u00een s\u00eengele Lui, o jertf\u0103 de isp\u0103\u015fire, ca s\u0103-\u015ei arate neprih\u0103nirea Lui, c\u0103ci trecuse cu vederea p\u0103catele dinainte, \u00een vremea \u00eendelungei r\u0103bd\u0103ri a lui Du mnezeu; 26pentru ca, \u00een vremea de acum, s\u0103-\u015ei arate neprih\u0103nirea Lui \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet, s\u0103 fie neprih\u0103nit, \u015fi totu\u015f s\u0103 socoteasc\u0103 neprih\u0103nit pe cel ce crede \u00een Isus (Rom. 3:23-26). \u00centr-adev\u0103r, Isus Hristos \u015fi lucrarea Lui s\u00eent taina acestei tranzac\u0163ii, \u00een care pe s\u0103r\u0103cia noastr\u0103 \u00een duh putem ob\u0163ine \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dar s\u0103r\u0103cia \u00een duh nu se poate realiza dec\u00eet \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, atunci c\u00eend ne oglindim \u00een Legea lui Dumnezeu \u00een\u0163eleas\u0103 corect, a\u015fa cum a interpretat-o Domnul Isus \u00een Predica de pe munte. Iar dovada ei s\u00eent tocmai lacrimile noastre.","Ferice de cei ce pl\u00eeng, c\u0103ci ei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i! (5:4) Dac\u0103 s\u00eent cu adev\u0103rat s\u0103rac \u00een duh, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este a mea. Dar de unde \u015ftiu c\u0103 s\u00eent cu adev\u0103rat s\u0103rac \u00een duh? De unde \u015ftiu c\u0103 m\u0103 v\u0103d a\u015fa cum trebuie s\u0103 m\u0103 v\u0103d \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu \u015fi c\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel? Predica de pe munte este plin\u0103 de exemple de oameni \u00een\u015fela\u0163i \u00een a\u015ftept\u0103ri. Primii s\u00eent tocmai fariseii, a c\u0103ror neprih\u0103nire nu ajut\u0103 \u00een nici un fel la ob\u0163inerea intr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor (vezi 5:20). \u00cen schimbul milosteniilor \u015fi rug\u0103ciunilor lungi pe care le fac \u015fi a postului cu care \u00ee\u015fi chinuiesc trupul, ei nu vor primi dec\u00eet aplauzele pe care \u015fi le-au dorit. R\u0103splata Cerului au pierdut-o tocmai din pricina lipsei s\u0103r\u0103ciei lor \u00een duh. Dar poate cea mai amarnic\u0103 \u00een\u015felare o gust\u0103 cei din 7:21- 29. De\u015fi toate semnele exterioare prevedeau o intrare liber\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, dezam\u0103girea lor a fost mare, pentru c\u0103 de\u015fi au prorocit, au scos draci \u015fi au f\u0103cut minuni \u00een Numele Domnului Isus \u2014 cel pu\u0163in a\u015fa pretindeau ei \u2014 totu\u015fi L-au auzit pe Isus spun\u00eend cu asprime: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d (7:23). Dac\u0103 s\u0103r\u0103cia \u00een duh este condi\u0163ia intr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, \u00eentrebarea este: Cum anume se verific\u0103 ea, ca nu cumva s\u0103 ne pomenim \u015fi noi \u00een\u015fela\u0163i \u00een a\u015ftept\u0103ri, ca to\u0163i cei de mai sus? Oare este la \u00eent\u00eemplare faptul c\u0103 s\u0103r\u0103cia \u00een duh este urmat\u0103 de pl\u00eensul celui \u00een cauz\u0103? \u201eFerice de cei ce pl\u00eeng, c\u0103ci ei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i\u201d de Dumnezeu \u00censu\u015fi, \u015fi, astfel, m\u00eeng\u00eeierea Lui este primul semn al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu venite peste noi. Putem deci spune c\u0103 pl\u00eensul este dovada s\u0103r\u0103ciei \u00een duh. Dar oare ce \u00eenseamn\u0103 a pl\u00eenge? Femeile, de pild\u0103, pl\u00eeng, \u00een general, mai u\u015for dec\u00eet b\u0103rba\u0163ii. Iar \u00eentre b\u0103rba\u0163i s\u00eent unii care pl\u00eeng mult mai u\u015for dec\u00eet ceilal\u0163i. S\u0103 fie, oare, mai ferice de unii dec\u00eet de ceilal\u0163i? De\u015fi s\u00eentem \u00eenclina\u0163i s\u0103 infirm\u0103m rapid o astfel de posibilitate, este totu\u015fi cel pu\u0163in interesant de observat faptul c\u0103 femeile se \u00eentorc mai u\u015for la Hristos dec\u00eet b\u0103rba\u0163ii. S-ar p\u0103rea c\u0103 sensibilitatea lor spiritual\u0103 este direct propor\u0163ional\u0103 cu disponibilitatea lor de a pl\u00eenge, de a deveni, astfel, vulnerabile. Dar ce s\u00eent lacrimile? Ce este pl\u00eensul? Pl\u00eensul este vulcanul sufletului, ceea ce scoate lucrurile ascunse \u015fi le \u00eenvedereaz\u0103, indiferent c\u0103 este vorba de bucurie sau c\u0103 este vorba de triste\u0163e \u015fi durere. Pl\u00eensul \u00eenvedereaz\u0103 acele tr\u0103iri l\u0103untrice care s\u00eent nev\u0103zute \u015fi ne\u015ftiute de nimeni. Dar adev\u0103rul este c\u0103 to\u0163i ne str\u0103duim s\u0103 \u0163inem obloanele l\u0103sate, s\u0103 \u0163inem masca autosuficien\u0163ei \u015fi a invulnerabilit\u0103\u0163ii pe fa\u0163\u0103. Dac\u0103 \u00ee\u0163i spun cine s\u00eent \u015fi nu-\u0163i place este tot ce am, spunea cineva. Cu alte cuvinte, pl\u00eensul d\u00eend \u00een vileag ad\u00eencurile noastre ne face vulnerabili. Iar lucrul acesta doare, \u015fi de lucrul acesta ne este fric\u0103,","pentru c\u0103 \u00eentreaga societate este zidit\u0103 pe principiul competi\u0163iei neloiale, \u00een care specul\u0103m tocmai sl\u0103biciunile celui de l\u00eeng\u0103 noi, iar apoi, c\u0103lc\u00eendu-l \u00een picioare, ne ridic\u0103m deasupra lui. S\u0103 revenim la exemplele noastre din sec\u0163iunea precedent\u0103, prin care am \u00eencercat s\u0103 definim conceptul s\u0103r\u0103ciei \u00een duh, \u015fi s\u0103 vedem cum se leag\u0103 conceptul acesta de cel din versetul de fa\u0163\u0103. Dac\u0103 s\u0103r\u0103cia \u00een duh a lui David s-a dovedit sub degetul mustr\u0103tor al lui Dumnezeu, care i-a dat \u00een vileag toat\u0103 hido\u015fenia caracterului s\u0103u, pl\u00eensul lui David poate fi socotit Psalmul 51. Dup\u0103 cum am mai men\u0163ionat, nu \u015ftim cine anume a fost de fa\u0163\u0103 la discu\u0163ia dintre Natan \u015f i David. Poate c\u0103 nimeni. David ar fi putut face exact ceea ce a f\u0103cut predecesorul s\u0103u, Saul, atunci c\u00eend Samuel a dat \u00een vileag p\u0103catul acestuia: 18\u201eDomnul te trimisese, zic\u00eend: \u00abDu-te, \u015fi nimice\u015fte cu des\u0103v\u00eer\u015fire pe p\u0103c\u0103to\u015fii aceia, pe Amaleci\u0163i; r\u0103zboie\u015fte-te cu ei p\u00een\u0103 \u00eei vei nimici\u00bb. 19Pentru ce n-ai ascultat glasul Domnului? Pentru ce te-ai aruncat asupra pr\u0103zii, \u015fi ai f\u0103cut ce este r\u0103u \u00eenaintea Domnului?\u201d 20Saul a r\u0103spuns lui Samuel: \u201eAm ascultat glasul Domnului, \u015fi m-am dus \u00een calea pe care m\u0103 trimitea Domnul. Am adus pe Agag, \u00eemp\u0103ratul lui Amalec, \u015fi am nimicit cu des\u0103v\u00eer\u015fire pe Amaleci\u0163i; 21dar poporul a luat din prad\u0103 oi \u015fi boi, ca p\u00eerg\u0103 din ceea ce trebuia nimicit cu des\u0103v\u00eer\u015fire, ca s\u0103 le jertfeasc\u0103 Domnului, Dumnezeului t\u0103u, la Ghilgal\u201d. 22Samuel a zis: \u201e\u00cei plac Do mnului mai mult arderile de tot \u015fi jertfele dec\u00eet ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult dec\u00eet jertfele, \u015fi p\u0103zirea cuv\u00eentului S\u0103u face mai mult dec\u00eet gr\u0103simea berbecilor. 23C\u0103ci neascultarea este tot at\u00eet de vinovat\u0103 ca ghicirea, \u015fi \u00eempotrivirea nu este mai pu\u0163in vinovat\u0103 dec\u00eet \u00eenchinarea la idoli \u015fi terafimii. Fiindc\u0103 ai lep\u0103dat cuv\u00eentul Domnului, te leap\u0103d\u0103 \u015fi El ca \u00eemp\u0103rat\u201d. 24Atunci Saul a zis lui Samuel: \u201eAm p\u0103c\u0103tuit, c\u0103ci am c\u0103lcat porunca Domnului, \u015fi n-am ascultat cuvintele tale; m\u0103 temeam de popor, \u015fi i-am ascultat glasul. 25Acum, te rog, iart\u0103-mi p\u0103catul, \u00eentoarce-te cu mine, ca s\u0103 m\u0103 \u00eenchin p\u00een\u0103 la p\u0103m\u00eent \u00eenaintea Domnului\u201d (1 Sam. 15:18-25). S-ar p\u0103rea c\u0103 Saul \u015fi-a recunoscut s\u0103r\u0103cia \u00een duh \u00eentocmai ca \u015fi David. Am\u00eendoi au rostit acelea\u015fi cuvinte de poc\u0103in\u0163\u0103. Ba \u00eenc\u0103 Saul a f\u0103cut o rug\u0103ciune de poc\u0103in\u0163\u0103 mult mai pompoas\u0103 dec\u00eet David: Saul David \u201eSaul a zis lui Samuel: \u00abAm p\u0103c\u0103tuit, c\u0103ci \u201eDavid a zis lui Natan: \u00abAm p\u0103c\u0103tuit am c\u0103lcat porunca Domnului, \u015fi n-am \u00eempotriva Domnului!\u00bb\u201d (2 Sam 12:13). ascultat cuvintele tale; m\u0103 temeam de popor, \u015fi i-am ascultat glasul. 25Acum, te rog, iart\u0103-mi p\u0103catul, \u00eentoarce-te cu mine, ca s\u0103 m\u0103 \u00eenchin p\u00een\u0103 la p\u0103m\u00eent \u00eenaintea Domnului\u00bb\u201d (1 Sam. 15:24-25)","Cu toate acestea, este o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre Saul \u015fi David. David \u015fi-a dovedit s\u0103r\u0103cia \u00een duh prin pl\u00eensul lui \u2014 Psalmul 51 \u2014 f\u0103r\u0103 s\u0103 se jeneze de s\u0103r\u0103cia lui \u00een fa\u0163a \u00eentregului popor \u015fi \u00een fa\u0163a \u00eentregii istorii. Saul \u00eens\u0103 a \u0163inut s\u0103 t\u0103inuiasc\u0103 cu grij\u0103 s\u0103r\u0103cia lui \u00een duh. 26Samuel a zis lui Saul: \u201eNu m\u0103 voi \u00eentoarce cu tine: fiindc\u0103 ai lep\u0103dat cuv\u00eentul Domnului, \u015fi Domnul te leap\u0103d\u0103, ca s\u0103 nu mai fii \u00eemp\u0103rat peste Israel\u201d. 27\u015ei pe c\u00eend se \u00eentorcea Samuel s\u0103 plece, Saul l-a apucat de pulpana hainei, \u015fi s-a rupt. 28Samuel i-a zis: \u201eDomnul rupe ast\u0103zi domnia lui Israel deasupra ta, \u015fi o d\u0103 altuia mai bun dec\u00eet tine. 29Cel ce este t\u0103ria lui Israel nu minte \u015fi nu se c\u0103ie\u015fte, c\u0103ci nu este un om ca s\u0103-I par\u0103 r\u0103u\u201d. 30Saul a zis iar\u0103\u015f: \u201eA m p\u0103c\u0103tuit! Acum, te rog, cinste\u015fte-m\u0103 \u00een fa\u0163a b\u0103tr\u00eenilor poporului meu, \u015fi \u00een fa\u0163a lui Israel; \u00eentoarce-te cu mine ca s\u0103 m\u0103 \u00eenchin \u00eenaintea Domnului, Du mnezeului t\u0103u\u201d (1 Sam. 15:26-30, s.n.). Saul \u0163inea cu din\u0163ii de \u201ebog\u0103\u0163ia\u201d lui, de numele lui, de cinstea lui \u00een fa\u0163a b\u0103tr\u00eenilor \u015fi a poporului, de\u015fi cu gura, acolo unde nu l-a v\u0103zut nimeni, \u015fi-a recunoscut s\u0103r\u0103cia. \u015ei tocmai prin aceasta se deosebe\u015fte el de David! Dup\u0103 ce David \u015f i-a recunoscut s\u0103r\u0103cia \u00een duh, el a dovedit-o prin lacrimile sale:8 1Ai mil\u0103 de mine, Du mnezeule, \u00een bun\u0103tatea Ta! Dup\u0103 \u00eendurarea Ta cea mare, \u015fterge f\u0103r\u0103delegile mele! 2Spal\u0103-m\u0103 cu des\u0103v\u00eer\u015fire de nelegiuirea mea, \u015fi cur\u0103\u0163e\u015fte-m\u0103 de p\u0103catul meu! 3C\u0103ci \u00eemi cunosc bine f\u0103r\u0103delegile, \u015fi p\u0103catul meu st\u0103 necurmat \u00eenaintea mea. 4\u00cempotriva Ta, numai \u00eempotriva Ta am p\u0103c\u0103tuit \u015fi am f\u0103cut ce este r\u0103u \u00eenaintea Ta; a\u015fa c\u0103 vei fi drept \u00een hot\u0103r\u00eerea Ta \u015fi f\u0103r\u0103 vin\u0103 \u00een judecata Ta. 5Iat\u0103 c\u0103 s\u00eent n\u0103scut \u00een nelegiuire, \u015fi \u00een p\u0103cat m-a z\u0103mislit mama mea. 6Dar Tu ceri ca adev\u0103rul s\u0103 fie \u00een ad\u00eencul inimii: f\u0103 dar s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een\u0163elepciunea \u00eenl\u0103untrul meu! 7Cur\u0103\u0163e\u015fte-m\u0103 cu isop, \u015fi voi fi curat; spal\u0103-m\u0103, \u015fi voi fi mai alb dec\u00eet z\u0103pada. 8F\u0103-m\u0103 s\u0103 aud veselie \u015fi bucurie, \u015fi oasele, pe cari le-ai zdrobit Tu, se vor bucura. 9\u00centoarce-\u0162i privirea de la p\u0103catele mele, \u015fterge toate nelegiuirile mele! 10Zide\u015fte \u00een mine o inim\u0103 curat\u0103, Dumnezeule, pune \u00een mine un duh nou \u015fi statornic! 11Nu m\u0103 lep\u0103da de la Fa\u0163a Ta, 8 Titlul Psalmului 51 leag\u0103 psalmul de fapta lui David din 2 Samuel 11: \u201eC\u0103tre mai marele c\u00eent\u0103re\u0163ilor. Un psalm al lui David. F\u0103cut c\u00eend a venit la el proorocul Natan, dup\u0103 de intrase David la Bat-\u015eeba\u201d (Ps. 51, titlul).","\u015fi nu lua de la mine Duhul T\u0103u cel Sf\u00eent. 12D\u0103-mi iar\u0103\u015f bucuria m\u00eentuirii Tale, \u015fi sprijine\u015fte-m\u0103 cu un duh de bun\u0103voin\u0163\u0103! 13Atunci voi \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103ile Tale pe cei ce le calc\u0103, \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fii se vor \u00eentoarce la Tine. 14Dumnezeule, Du mnezeul m\u00eentuirii mele! Izb\u0103ve\u015fte-m\u0103 de vina s\u00eengelui v\u0103rsat, \u015fi limba mea va l\u0103uda \u00eendurarea Ta. 15Doamne, deschide-mi buzele, \u015fi gura mea va vesti lauda Ta. 16Dac\u0103 ai fi voit jertfe, \u0162i-a\u015f fi adus: dar \u0162ie nu-\u0162i plac arderile de tot. 17Jertfele pl\u0103cute lui Dumnezeu s\u00eent un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispre\u0163uie\u015fti o inim\u0103 zdrobit\u0103 \u015fi m\u00eehnit\u0103. 18\u00cen \u00eendurarea Ta, vars\u0103-\u0162i binefacerile asupra Sionului, \u015fi zide\u015fte zidurile Ierusalimulu i! 19Atunci vei primi jertfe neprih\u0103nite, arderi de tot \u015fi jertfe \u00eentregi; atunci se vor aduce pe altarul T\u0103u vi\u0163ei (Ps. 51:1-19). Saul s-a gr\u0103bit s\u0103 aduc\u0103 pe altarul Domnului vi\u0163ei, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese m\u0103car de faptul c\u0103 Domnul rostise asupra sa blesteme at\u00eet de grele: \u201eFiindc\u0103 ai lep\u0103dat cuv\u00eentul Domnului, \u015fi Domnul te leap\u0103d\u0103, ca s\u0103 nu mai fii \u00eemp\u0103rat peste Israel\u2026 Domnul rupe ast\u0103zi domnia lui Israel deasupra ta, \u015fi o d\u0103 altuia mai bun dec\u00eet tine. Cel ce este t\u0103ria lui Israel nu minte \u015fi nu se c\u0103ie\u015fte, c\u0103ci nu este un om ca s\u0103-I par\u0103 r\u0103u\u201d (1 Sam. 15:26-29). David \u00eens\u0103 a stat \u015fi a z\u0103cut \u00eenaintea Domnului, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 va c\u00ee\u015ftiga bun\u0103voin\u0163a Lui. David \u015ftia c\u0103, pentru el, intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor va fi deschis\u0103 doar atunci c\u00eend va putea s\u0103-L priveasc\u0103 din nou \u00een ochi pe Dumnezeul Cerurilor. P\u00een\u0103 c\u00eend bucuria m\u00eentuirii nu-i va reveni \u00een suflet, nu putea \u00eemp\u0103r\u0163i judecat\u0103 \u015fi dreptate poporului, nu putea s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oameni c\u0103ile Domnului \u015fi s\u0103 aduc\u0103 pe altarul Domnului jertfe. David \u015ftia c\u0103 \u201ejertfele pl\u0103cute lui Dumnezeu s\u00eent un duh zdrobit\u201d (Ps. 51:17) \u015fi c\u0103 Domnul nu dispre\u0163uie\u015fte o inim\u0103 zdrobit\u0103. Dimpotriv\u0103! Celui s\u0103rac \u00een duh, Domnul \u00eei va da \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Scriptura nu spune: Ferice de cei care se justific\u0103, ci: Ferice de cei care s\u00eent dispu\u015fi s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi arate poc\u0103in\u0163a prin m\u0103rturis irea p\u0103catelor. Dar ce o s\u0103 zic\u0103 oamenii \u2014 se \u00eentreab\u0103 mul\u0163i \u2014 atunci c\u00eend, st\u00eend cu m\u00eena tremur\u00eend\u0103 \u00een fa\u0163a sulului de pergament, s\u00eent gata s\u0103-\u015fi scrie propriul lor Psalm 51? Ce conteaz\u0103 ce vor zice oamenii dac\u0103 Dumnezeu \u00censu\u015fi este Acela care ne m\u00eeng\u00eeie! Atunci c\u00eend cineva se apropie de sfin\u0163enia lui Dumnezeu, \u00eei este dat\u0103 \u00een vileag toat\u0103 s\u0103r\u0103cia \u00een duh: \u201eVai de mine! S\u00eent pierdut, c\u0103ci s\u00eent un om cu buze necurate, locuiesc \u00een mijlocul unui popor tot cu buze necurate, \u015fi am v\u0103zut cu ochii mei pe \u00cemp\u0103ratul, Domnul o\u015ftirilor\u201d (Is. 6:5). Atunci c\u00eend cineva prive\u015fte \u00een Oglinda Legii Domnului \u015f i se vede a\u015fa cum este, va striga \u00eempreun\u0103 cu Pavel: \u201eO, nenorocitul de mine! Cine m\u0103 va izb\u0103vi de acest trup de moarte?\u201d (Rom. 7:24).","Dar Dumnezeu este nu numai sfin\u0163enie \u015f i dreptate; El este \u015fi dragoste, bun\u0103tate \u015fi \u00eendurare. \u015ei tocmai aceste aspecte ale caracterului lui Dumnezeu aduc m\u00eeng\u00eeiere celor ce pl\u00eeng. \u00cen cazul lui Isaia, \u201eunul din serafimi a zburat spre mine [spune profetul speriat de s\u0103r\u0103cia lui] cu un c\u0103rbune aprins \u00een m\u00een\u0103, pe care-l luase cu cle\u015ftele de pe altar. Mi-a atins gura cu el, \u015fi a zis: \u00abIat\u0103, ating\u00eendu-se c\u0103rbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este \u00eendep\u0103rtat\u0103, \u015f i p\u0103catul t\u0103u este isp\u0103\u015fit!\u00bb\u201d (Is. 6:6-7). \u00cen cazul lui Pavel, m\u00eeng\u00eeierea lui a venit din \u00een\u0163elegerea lucr\u0103rii des\u0103v\u00eer\u015fite a Domnului Isus Hristos: \u201eMul\u0163umiri fie aduse lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru\u201d (Rom. 7:25). Dar de unde \u015ftiu c\u0103 lacrimile din ochii mei nu s\u00eent lacrimi de crocodil? S\u0103 ne aducem aminte tot de Saul. Saul \u00eel urm\u0103rea pe David de mult\u0103 vreme, vr\u00eend s\u0103-i ia via\u0163a. Atunci c\u00eend, surprins de David \u00een pe\u015ftera En-Ghedi, acesta \u00eel cru\u0163\u0103, t\u0103ind doar un col\u0163 din mantaua lui, \u201eSaul a ridicat glasul \u015f i a pl\u00eens. \u015ei a zis lui David: \u00abTu e\u015fti mai bun dec\u00eet mine, c\u0103ci tu mi-ai f\u0103cut bine, iar eu \u0163i-am f\u0103cut r\u0103u. Tu \u00ee\u0163i ar\u0103\u0163i bun\u0103tatea cu care te por\u0163i cu mine, c\u0103ci Domnul m\u0103 d\u0103duse \u00een m\u00eenile tale, \u015fi nu m-ai omor\u00eet. Dac\u0103 \u00eent\u00eelne\u015fte cineva pe vr\u0103jma\u015ful lui, \u00eel las\u0103, oare, s\u0103-\u015fi urmeze drumul \u00een lini\u015fte? Domnul s\u0103-\u0163i r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pentru ce mi-ai f\u0103cut \u00een ziua aceasta!\u00bb\u201d (1 Sam. 24:16-19, s.n.). Cine s-ar fi \u00eendoit de faptul c\u0103 lacrimile lui Saul s\u00eent adev\u0103rate, de faptul c\u0103 el nu numai c\u0103 \u015fi-a v\u0103zut s\u0103r\u0103cia, ci a \u015fi dovedit-o prin lacrimile lui? Dar n-au trecut multe zile, \u015fi s-a dovedit c\u0103 lacrimile lui Saul au fost lacrimi de crocodil, lacrimi f\u0103\u0163arnice. Pentru ca s\u0103 nu ne pomenim \u00een\u015fela\u0163i la urm\u0103, testul pl\u00eensului prin care ne-am verificat s\u0103r\u0103cia \u00een duh se cere, la r\u00eendul lui, \u015fi el testat. Or, dac\u0103 este adev\u0103rat\u0103 ipoteza cu care am pornit la drum, atunci veridicitatea lacrimilor se verific\u0103 prin bl\u00eende\u0163e.","Ferice de cei bl\u00eenzi, c\u0103ci ei vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul! (5:5) A fi bl\u00eend nu \u00eenseamn\u0103 a fi bleg, lipsit de ini\u0163iativ\u0103, lipsit de curaj, retras, t\u0103cut\u2026 Dimpotriv\u0103! Bl\u00eende\u0163ea reclam\u0103 putere, foarte mult\u0103 putere, dar o putere adus\u0103 sub control, o putere \u00eembl\u00eenzit\u0103. Putem exemplifica bl\u00eende\u0163ea prin calul s\u0103lbatic care a acceptat \u015faua \u015fi st\u0103p\u00eenul; prin focul care, \u00een loc s\u0103 p\u00eerjoleasc\u0103 p\u0103duri \u015fi ora\u015fe, a fost adus \u00een sob\u0103, sub cazan, \u00een slujba omului; sau prin for\u0163a apei, \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00een spatele unui baraj care love\u015fte paletele unei turbine electrice, pentru a-\u015fi transforma for\u0163a \u00een lumin\u0103 binef\u0103c\u0103toare. Dar exemplele cele mai elocvente le lu\u0103m totu\u015fi din Scriptur\u0103, pentru c\u0103 acolo avem nu numai modelul, ci \u015fi confirmarea Duhului Sf\u00eent cu privire la autentic itatea lui. \u00cen Numeri 12:3, se spune c\u0103 \u201eMoise \u00eens\u0103 era un om foarte bl\u00eend, mai bl\u00eend dec\u00eet orice om de pe fa\u0163a p\u0103m\u00eentului\u201d (s.n.). \u00cens\u0103\u015fi formularea ne oblig\u0103 s\u0103 deslu\u015fim contextul \u00een care este definit\u0103 bl\u00eende\u0163ea lui Moise. Afirma\u0163ia nu este f\u0103cut\u0103 \u00een necrologul lui Moise, ca \u015fi cum ar fi fost vorba despre o tr\u0103s\u0103tur\u0103 oarecare din caracterul s\u0103u, ci \u00eentr-un context deosebit de dramatic. Afirma\u0163ia este f\u0103cut\u0103 \u00een contextul r\u0103zvr\u0103tirii Mariei \u015f i a lui Aaron, care contestau autoritatea lui Moise tocmai \u00een momentul \u00een care \u00eentregul popor se p\u0103rea c\u0103 s-a ridicat \u00eempotriva acestuia, deci \u00een momentul \u00een care Moise era, poate, cel mai vulnerabil. Dar s\u0103 creion\u0103m contextul cu mai mult\u0103 grij\u0103. \u00cen Numeri 10, ni se relateaz\u0103 cum, dup\u0103 doi ani de s\u0103rb\u0103toare \u00een prezen\u0163a Domnului la Sinai, poporul a pornit spre \u0163ara Canaan. N-au trecut dec\u00eet trei zile, \u015fi au \u015fi izbucnit c\u00eertirile \u00een tab\u0103r\u0103: \u201ePoporul a c\u00eertit \u00een gura mare \u00eempotriva Domnului, zic\u00eend c\u0103-i merge r\u0103u. C\u00eend a auzit Domnul, S-a m\u00eeniat. S-a aprins \u00eentre ei focul Domnului \u015fi a mistuit o parte din marginea taberei\u201d (11:1). Cu toate acestea, c\u00eertirile au continuat: 4Adun\u0103turii de oameni, care se aflau \u00een mijlocul lui Israel, i-a venit pofta, ba chiar \u015fi copiii lui Israel au \u00eenceput s\u0103 pl\u00eeng\u0103, \u015fi s\u0103 zic\u0103: \u201eCine ne va da carne s\u0103 m\u00eenc\u0103m? 5Ne aducem aminte de pe\u015ftii pe care-i m\u00eencam \u00een Eg ipt, \u015fi care nu ne costau nimic, de castrave\u0163i, de pepeni, de praji, de ceap\u0103 \u015fi de usturoi. 6Acum ni s-a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii no\u015ftri nu v\u0103d dec\u00eet mana aceasta\u201d\u2026 10Moise a auzit pe popor pl\u00eeng\u00eend, fiecare \u00een familia lui \u015fi la u\u015fa cortului lui. M\u00eenia Domnului s-a aprins cu t\u0103rie. Moise s-a \u00eentristat, 11\u015fi a zis Domnului: \u201ePentru ce m\u00eehne\u015fti Tu pe robul T\u0103u, \u015fi pentru ce n-am c\u0103p\u0103tat eu trecere \u00eenaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor \u00eentreg? 12Oare eu am z\u0103mislit pe poporul acesta? Oare eu l-am n\u0103scut, ca s\u0103-mi zici: \u00abPoart\u0103-l la s\u00eenul t\u0103u, cum poart\u0103 doica pe copil, p\u00een\u0103 \u00een \u0163ara pe care ai jurat p\u0103rin\u0163ilor lui c\u0103 i-o vei da?\u00bb 13De unde s\u0103 iau carne, ca s\u0103 dau la tot poporul acesta? C\u0103ci ei pl\u00eeng la mine, zic\u00eend: \u00abD\u0103-ne carne ca s\u0103 m\u00eenc\u0103m!\u00bb 14Eu singur nu pot s\u0103 port pe poporul acesta, c\u0103ci este prea greu pentru mine. 15Dec\u00eet s\u0103 Te por\u0163i a\u015fa cu mine,","mai bine omoar\u0103-m\u0103, Te rog, dac\u0103 mai am vreo trecere \u00eenaintea Ta, ca s\u0103 nu-mi mai v\u0103d nenorocirea\u201d (Num. 11:4-15). Solu\u0163ia lui Dumnezeu este s\u0103 ia din duhul lui Moise \u015fi s\u0103-l pun\u0103 peste al\u0163i \u015faptezeci de b\u0103tr\u00eeni din popor (vezi v. 24-25), pentru ca povara s\u0103 se \u00eempart\u0103 \u00eentre ei: 25Domnul S-a cobor\u00eet \u00een nor, \u015fi a vorbit lui Moise, a luat din duhul care era peste el, \u015fi l-a pus peste cei \u015faptezeci de b\u0103tr\u00eeni. \u015ei de \u00eendat\u0103 ce duhul s-a a\u015fezat peste ei, au \u00eenceput s\u0103 prooroceasc\u0103; dar dup\u0103 aceea n-au mai proorocit. 26Doi oameni, unul numit Eldad, \u015fi altul Medad, r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een tab\u0103r\u0103, \u015fi duhul s-a a\u015fezat \u015fi peste ei; c\u0103ci erau dintre cei scri\u015fi, m\u0103car c\u0103 nu se duseser\u0103 la cort. \u015ei au \u00eenceput s\u0103 prooroceasc\u0103 \u015fi ei \u00een tab\u0103r\u0103. 27Un t\u00een\u0103r a alergat \u015fi a dat de \u015ftire lui Moise, zic\u00eend: \u201eEldad \u015fi Medad proorocesc \u00een tab\u0103r\u0103\u201d. 28\u015ei Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinere\u0163a lui, a luat cuv\u00eentul, \u015fi a zis: \u201eDo mnule Moise, opre\u015fte-i\u201d. 29Moise i-a r\u0103spuns: \u201eE\u015fti gelos pentru mine? S\u0103 dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului s\u0103 fie alc\u0103tuit din prooroci, \u015fi Domnul s\u0103-\u015ei pun\u0103 Duhul Lui peste ei!\u201d 30Apoi Moise s-a \u00eentors \u00een tab\u0103r\u0103, el \u015fi b\u0103tr\u00eenii lu i Israel (Num. 11:25-30). R\u0103spunsul lui Moise este surprinz\u0103tor. El se dovede\u015fte a fi un om care a ie\u015fit din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine. Dar \u00een loc ca lucrurile s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103, \u00een capitolul urm\u0103tor, ne este relatat\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea Mariei \u015fi a lui Aaron: \u201eOare numai prin Moise vorbe\u015fte Domnul? Nu vorbe\u015fte, oare, \u015fi prin noi?\u201d (Num. 12:2). Erau ultimii oameni de la care Moise s\u0103 se fi a\u015fteptat la a\u015fa ceva \u2014 \u015fi tocmai \u00een asemenea momente! \u00cen acest context este f\u0103cut\u0103 afirma\u0163ia despre bl\u00eende\u0163ea lui Moise: \u201eMoise \u00eens\u0103 era un om foarte bl\u00eend, mai bl\u00eend dec\u00eet orice om de pe fa\u0163a p\u0103m\u00eentului\u201d (3). Este de prisos ca s\u0103 spunem c\u0103 Moise nu era un om bleg, lipsit de ini\u0163iativ\u0103, lips it de curaj, retras, t\u0103cut\u2026 Dimpotriv\u0103! El a avut curajul s\u0103-l \u00eenfrunte pe Faraon \u015fi \u00eentregul Egipt. Iar acum, el are curajul s\u0103-I spun\u0103 Domnului ceea ce tocmai I-a spus \u00een capitolul precedent. Oare ce va face Moise? Domnul \u00censu\u015fi pare s\u0103 dea ap\u0103 la moar\u0103 r\u0103zbun\u0103rii pe neobr\u0103zarea fra\u0163ilor s\u0103i: 4Deodat\u0103, Domnul a zis lui Moise, lui Aaron \u015fi Mariei: \u201eDuce\u0163i-v\u0103, c\u00eete\u015fi trei la cortul \u00eent\u00eelnirii\u201d. \u015ei s-au dus c\u00eete\u015fi trei. 5Domnul S-a cobor\u00eet \u00een st\u00eelpul de nor, \u015fi a stat la u\u015fa cortului. A chemat pe Aaron \u015fi pe Maria, \u015fi ei s-au apropiat am\u00eendoi. 6\u015ei a zis: \u201eAsculta\u0163i bine ce v\u0103 spun! C\u00eend va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul, M\u0103 voi descoperi lui \u00eentr-o vedenie sau \u00eei voi vorbi \u00eentr-un vis. 7Nu tot a\u015fa este \u00eens\u0103 cu robul Meu Moise. El este credincios \u00een toat\u0103 casa Mea. 8Eu \u00eei vorbesc gur\u0103 c\u0103tre gur\u0103, M\u0103 descop\u0103r lui nu prin lucruri grele de \u00een\u0163eles, ci el vede chipul Domnului. Cum de nu v- a\u0163i temut deci s\u0103 vorbi\u0163i \u00eempotriva robului Meu, \u00eempotriva lui Moise?\u201d 9Domnul S-a aprins de m\u00eenie \u00eempotriva lor. \u015ei a plecat. 10Norul s-a dep\u0103rtat de pe cort. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Maria era plin\u0103 de lepr\u0103, alb\u0103 ca z\u0103pada. Aaron s-a \u00eentors spre Maria; \u015fi iat\u0103 c\u0103 ea avea lepr\u0103 (Num. 12:4-10).","C\u00eend norul s-a ridicat, l\u0103s\u00eend \u00een urm\u0103 pe Maria plin\u0103 de lepr\u0103, Moise ar fi putut spune cu ironie. \u201eEi, ce zici, Mario? \u00ce\u0163i mai arde de r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva robului Domnului? Cred c\u0103 de data aceasta te-ai \u00eenv\u0103\u0163at minte.\u201d Moise ar fi putut spune toate aceste lucruri, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi rostit m\u0103car un singur cuv\u00eent, doar arunc\u00eend Mariei o privire lung\u0103 \u015f i acuzatoare. Dar n-a f\u0103cut nici una, nici cealalt\u0103. Dimpotriv\u0103, \u201eMoise a strigat c\u0103tre Domnul, zic\u00eend: \u00abDumnezeule, Te rog, vindec\u0103-o!\u00bb\u201d (13). De unde a avut Moise at\u00eeta putere l\u0103untric\u0103? Din bl\u00eende\u0163ea lui. A fi bl\u00eend \u00eenseamn\u0103 a fi ie\u015fit din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine: \u201eS\u0103 dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului s\u0103 fie alc\u0103tuit din prooroci, \u015fi Domnul s\u0103-\u015ei pun\u0103 Duhul Lui peste ei!\u201d (Num. 11:29). A fi bl\u00eend \u00eenseamn\u0103 ca, dup\u0103 ce ai ie\u015f it din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, s\u0103-\u0163i folose\u015fti puterea ca s\u0103 mijloce\u015fti \u015f i s\u0103 ier\u0163i, nu ca s\u0103 te r\u0103zbuni \u015fi s\u0103 strive\u015fti. Puterea de a ierta este mai mare dec\u00eet puterea de a strivi \u015fi de a nimici. La aceast\u0103 putere a apelat Moise \u00een Numeri 14, atunci c\u00eend, la Cades Barnea, Domnul era pe punctul de a nimici \u00eentregul popor: \u201eAcum, s\u0103 se arate puterea Domnului \u00een m\u0103rimea ei, cum ai spus c\u00eend ai zis: \u00abDomnul este \u00eencet la m\u00eenie \u015f i bogat \u00een bun\u0103tate, iart\u0103 f\u0103r\u0103delegea \u015f i r\u0103zvr\u0103tirea; dar nu \u0163ine pe cel vinovat drept nevinovat \u015fi pedepse\u015fte f\u0103r\u0103delegea p\u0103rin\u0163ilor \u00een copii p\u00een\u0103 la al treilea \u015fi la al patrulea neam\u00bb\u201d (Num. 14:17-18). Cu alte cuvinte, Moise \u00cei spune Domnului \u2014 Celui care era pe punctul de a-\u015ei ar\u0103ta puterea spre nimicire: \u201eDoamne, Tu ai o putere incomparabil mai mare dec\u00eet aceasta: puterea de a ierta\u201d. Iar \u201eDomnul a zis: \u00abIert cum ai cerut\u00bb\u201d (14:20). Cum ajungi s\u0103 fii bl\u00eend? Omul se \u00eembl\u00eenze\u015fte doar atunci c\u00eend, v\u0103z\u00eendu-\u015fi s\u0103r\u0103cia \u015fi pl\u00eeng\u00eend cu amar, este m\u00eeng\u00eeiat de Dumnezeu \u00censu\u015fi. For\u0163a \u00eembl\u00eenzitoare s\u00eent prezen\u0163a \u015fi m\u00eeng\u00eeierea lui Dumnezeu, pentru c\u0103, \u00een \u00eent\u00eelnirea sa cu Dumnezeu, omul se conecteaz\u0103 la o realitate superioar\u0103, \u00een el st\u00eernindu-se ambi\u0163ii ce nu mai \u0163in de p\u0103m\u00eent, ci de o alt\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. Un personaj nou testamental care a trecut prin procesul \u00eembl\u00eenzirii este Petru. \u00cen noaptea \u00een care urma s\u0103 fie v\u00eendut, Isus le-a zis ucenicilor S\u0103i: \u2015 31\u00cen noaptea aceasta, to\u0163i ve\u0163i g\u0103si \u00een Mine o pricin\u0103 de poticnire; c\u0103ci este scris: \u201eVoi bate P\u0103storul, \u015fi oile turmei vor fi risipite\u201d. 32Dar, dup\u0103 ce voi \u00eenvia, voi merge \u00eenaintea voastr\u0103 \u00een Galilea. 33Petru a luat cuv\u00eentul, \u015fi I-a zis: \u2014 Chiar dac\u0103 to\u0163i ar g\u0103si \u00een Tine o pricin\u0103 de poticnire, eu niciodat\u0103 nu voi g\u0103si \u00een Tine o pricin\u0103 de poticnire. \u2014 34Adev\u0103rat \u00ee\u0163i spun, i-a zis Isus, c\u0103 tu, chiar \u00een noaptea aceasta, \u00eenainte ca s\u0103 c\u00eente coco\u015ful, te vei lep\u0103da de Mine de trei ori. 35Petru I-a r\u0103spuns: \u2015 Chiar dac\u0103 ar trebui s\u0103 mor cu Tine, tot nu m\u0103 voi lep\u0103da de Tine. \u015ei to\u0163i ucenicii au spus acela\u015fi lucru (Mat. 26:30-35, s.n.).","Pu\u0163in mai t\u00eerziu, ca s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 loialitatea, \u00een Ghetsimani, Petru a scos sabia \u015fi a retezat urechea lui Malhu. Domnul \u00censu\u015fi a trebuit s\u0103-l potoleasc\u0103. Acolo \u00een gr\u0103din\u0103, sub privirile \u00eengrozite ale ucenicilor, Isus a fost prins \u015fi dus \u00een curtea marelui preot, ca s\u0103 fie judecat. 69Petru \u00eens\u0103 \u015fedea afar\u0103 \u00een curte. O slujnic\u0103 a venit la el, \u015fi i-a zis: \u2014 \u015ei tu erai cu Isus Galileanul! 70Dar el s-a lep\u0103dat \u00eenaintea tuturor, \u015fi i-a zis: \u2014 Nu \u015ftiu ce vrei s\u0103 zici. 71C\u00eend a ie\u015fit \u00een pridvor, l-a v\u0103zut o alt\u0103 slujnic\u0103, \u015fi a zis celor de acolo: \u2014 \u015ei acesta era cu Isus din Nazaret. 72El s-a lep\u0103dat iar\u0103\u015f, cu un jur\u0103m\u00eent, \u015fi a zis: \u2014 Nu cunosc pe omul acesta! 73Peste pu\u0163in, cei ce st\u0103teau acolo, s-au apropiat, \u015fi au zis lui Petru: \u2014 Nu mai \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015fi tu e\u015fti unul din oamenii aceia, c\u0103ci \u015fi vorba te d\u0103 de gol. 74Atunci el a \u00eenceput s\u0103 se blesteme \u015fi s\u0103 se jure, zic\u00eend: \u2014 Nu cunosc pe omul acesta! \u00cen clipa aceea a c\u00eentat coco\u015ful. 75\u015ei Petru \u015fi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: \u201e\u00cenainte ca s\u0103 c\u00eente coco\u015ful, te vei lep\u0103da de Mine de trei ori\u201d. \u015ei a ie\u015fit afar\u0103 \u015fi a pl\u00eens cu amar (Mat. 26: 69-75, s.n.). C\u00eentatul coco\u015fului a fost degetul lui Dumnezeu care l-a \u0163intuit pe Petru, dovedindu-l vinovat. Petru putea s\u0103 se eschiveze, s\u0103 se justifice sau s\u0103 se lepede de-a binelea. El a ales totu\u015fi calea s\u0103r\u0103ciei \u00een duh, dovedind-o prin pl\u00eensul lui cu amar. Dar bl\u00eende\u0163ea ?\u2026 Bl\u00eende\u0163ea lui Petru o putem deduce din prima sa epistol\u0103, scris\u0103 cu pu\u0163ini ani \u00eenainte de moarte: 1Sf\u0103tuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care s\u00eent un prezbiter ca \u015fi ei, un martor al patimilor lui Hristos, \u015fi p\u0103rta\u015f al slavei care va fi descoperit\u0103: 2p\u0103stori\u0163i turma lui Dumnezeu care este sub paza voastr\u0103, nu de sil\u0103, ci de bun\u0103 voie, dup\u0103 voia lui Dumnezeu; nu pentru un c\u00ee\u015ftig m\u00eer\u015fav, ci cu lep\u0103dare de sine. 3Nu ca \u015fi cum a\u0163i st\u0103p\u00eeni peste cei ce v-au c\u0103zut la \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103, ci f\u0103c\u00eendu-v\u0103 pilde turmei. 4\u015ei c\u00eend Se va ar\u0103ta P\u0103storul cel mare, ve\u0163i c\u0103p\u0103ta cununa, care nu se poate ve\u015fteji, a slavei (1 Petru 5:1-4). Ce extraordinar\u0103 schimbare! \u00cen textul din Matei, Petru este plin de afirmare de sine: \u201eChiar dac\u0103 to\u0163i ar g\u0103si \u00een T ine o pricin\u0103 de poticnire, eu niciodat\u0103 nu voi g\u0103si \u00een Tine o pricin\u0103 de poticnire\u2026 Chiar dac\u0103 ar trebui s\u0103 mor cu Tine, tot nu m\u0103 voi lep\u0103da de Tine\u201d (Mat. 26:33-35). \u00cen textul de fa\u0163\u0103, la pu\u0163in timp \u00eenainte de moartea sa, Petru nu numai c\u0103 nu se ridic\u0103 deasupra apostolilor, el se coboar\u0103 pe sine \u00eentre to\u0163i ceilal\u0163i prezbiteri din Pont, Galatia, Capadocia, As ia, Bitinia:","\u201eSf\u0103tuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care s\u00eent un prezbiter ca \u015fi ei\u2026\u201d (1 Petru 5:1, s.n.). Adev\u0103rul este c\u0103 Petru nu era un prezbiter oarecare din Pont, Capadocia, Bitinia sau de aiurea. El era unul dintre apostoli. Mai mult, era unul dintre cei trei apostoli din cercul intim al Domnului Isus Hristos. El este acela c\u0103ruia, \u00een Cezareea lui Filip, Tat\u0103l i-a f\u0103cut o descoperire unic\u0103 atunci c\u00eend, la \u00eentrebarea Domnului Isus \u2014 \u201eCine zic oamenii c\u0103 s\u00eent Eu, Fiul omului?\u2026 Dar voi\u2026 cine zice\u0163i c\u0103 s\u00eent?\u201d \u2014 el a r\u0103spuns: \u201eTu e\u015fti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!\u201d (Mat. 16:13-16). El este acela c\u0103ruia Hristos i-a zis: \u201eFerice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindc\u0103 nu carnea \u015fi s\u00eengele \u0163i-a descoperit lucrul acesta, ci Tat\u0103l Meu care este \u00een ceruri. \u015ei Eu \u00ee\u0163i spun: tu e\u015fti Petru, \u015fi pe aceast\u0103 piatr\u0103 voi zidi Biserica Mea, \u015fi por\u0163ile Locuin\u0163ei mor\u0163ilor nu o vor birui. \u00ce\u0163i voi da cheile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor, \u015fi orice vei lega pe p\u0103m\u00eent va fi legat \u00een ceruri, \u015fi orice vei dezlega pe p\u0103m\u00eent va fi dezlegat \u00een ceruri\u201d (Mat. 16:17-19). Toate aceste adev\u0103ruri extraordinare se leag\u0103 de persoana lui Petru. Totu\u015fi, urm\u00eend pilda Domnului Isus Hristos, care a spus despre Sine: \u201eEu s\u00eent bl\u00eend \u015fi smerit cu inima\u201d (Mat. 11:29), Petru se identific\u0103 cu to\u0163i ceilal\u0163i prezbiteri, \u00een\u0103l\u0163\u00eendu-se nu pe sine, ci \u00een\u0103l\u0163\u00eend \u201epatimile lui Hristos \u015fi slava de care aveau s\u0103 fie urmate\u201d (1:11) mai presus chiar de toate binecuv\u00eent\u0103rile de care i-a f\u0103cut parte Dumnezeu. Dar cum s-a \u00eembl\u00eenzit Petru? Era \u00eentr-o diminea\u0163\u0103, pe malul M\u0103rii Galileii. Petru \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i c\u00ee\u0163iva ucenic i pescuiser\u0103 \u00eentreaga noapte f\u0103r\u0103 nici un rost. Petru plecase la pescuit, tr\u0103g\u00eend dup\u0103 sine pe ceilal\u0163i, ca s\u0103-\u015fi \u00eenece pl\u00eensul din noaptea lep\u0103d\u0103rii. \u00cen zorii zilei, un str\u0103in le-a strigat de pe mal. \u201eCopii\u2026 ave\u0163i ceva de m\u00eencare?\u201d (Ioan 21:5). Dup\u0103 ce au trebuit s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 s\u0103r\u0103cia \u015fi truda \u00een zadar, str\u0103inul le-a zis : \u201e\u00abArunca\u0163i mreaja \u00een partea dreapt\u0103 a cor\u0103biei \u015fi ve\u0163i g\u0103s i\u00bb. Au aruncat-o deci, \u015fi n-o mai puteau trage de mul\u0163imea pe\u015ftilor\u201d (Ioan 21:6). De\u015fi Petru mai avusese o astfel de experien\u0163\u0103 (vezi Luca 5:1-11), acum, durerea lep\u0103d\u0103rii \u00eel sfredelea mult prea mult ca s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura cu precedenta pescuire minunat\u0103. Ioan a fost acela care a strigat: \u201eEste Domnul\u201d (Ioan 21:7). C\u00eend Petru a realizat c\u0103 str\u0103inul de pe mal este Domnul Isus, s-a \u00eencins, \u015fi s-a aruncat \u00een mare s-ajung\u0103 la mal \u00eenot. Nu avea r\u0103bdare s\u0103 a\u015ftepte tragerea cor\u0103biilor la mal. 15Dup\u0103 ce au pr\u00eenzit, Isus a zis lui Simon Petru: \u201eSimone, fiu l lui Iona, M\u0103 iube\u015fti tu mai mult dec\u00eet ace\u015ftia?\u201d \u201eDa, Doamne\u201d, I-a r\u0103spuns Petru, \u201e\u015ftii c\u0103 Te iubesc.\u201d Isus i-a zis: \u201ePa\u015fte mielu\u015feii Mei\u201d. 16I-a zis a doua oar\u0103: \u201eSimone, fiul lu i Iona, M\u0103 iube\u015fti?\u201d \u201eDa, Doamne\u201d, I-a r\u0103spuns Petru, \u201e\u015ftii c\u0103 Te iubesc.\u201d Isus i-a zis: \u201ePa\u015fte oi\u0163ele Mele\u201d. 17A treia oar\u0103 i-a zis Isus: \u201eSimone, fiul lui Iona, M\u0103 iube\u015fti?\u201d Petru s-a \u00eentristat c\u0103-i zisese a treia oar\u0103: \u201eM\u0103 iube\u015fti?\u201d \u015ei I-a r\u0103spuns: \u201eDoamne, Tu toate le \u015ftii; \u015ftii c\u0103 Te iubesc\u201d. Isus i-a zis: \u201ePa\u015fte oile Mele!\u201d (21:15-17).","M\u00eeng\u00eeierea lui Petru a venit abia prin aceast\u0103 conversa\u0163ie avut\u0103 cu Domnul Isus cel \u00eenviat din mor\u0163i. Aici \u015fi acum s-a \u00eent\u00eemplat \u015fi \u00eembl\u00eenzirea lui. De fapt, \u00eembl\u00eenzirea noastr\u0103 a tuturor are loc doar \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, atunci c\u00eend ne recunoa\u015ftem s\u0103r\u0103cia \u015fi izbucnim \u00een pl\u00eensul poc\u0103in\u0163ei \u015fi atunci c\u00eend \u00eense\u015fi m\u00eeinile Domnului ne m\u00eeng\u00eeie, \u015fterg\u00eendu-ne lacrimile din ochi \u015f i a\u015fez\u00eendu-ne \u00een lucrarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui. A fi bl\u00eend \u00eenseamn\u0103 a iubi, adic\u0103 a avea puterea de a ie\u015f i din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, de a lua ligheanul \u015fi de a sp\u0103la pic ioarele semenilor no\u015ftri. Or, numai acela c\u0103ruia i s-a iertat mult iube\u015fte mult. Oare Moise nu s-a \u00eembl\u00eenzit tot \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu (vezi Ex. 33:12-23)? \u015ei oare noi nu tot a\u015fa ne \u00eembl\u00eenzim? 28Veni\u0163i la Mine, to\u0163i cei trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i, \u015fi Eu v\u0103 voi da odihn\u0103. 29Lua\u0163i jugul Meu asupra voastr\u0103, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i de la Mine, c\u0103ci Eu s\u00eent bl\u00eend \u015fi smerit cu inima; \u015fi ve\u0163i g\u0103si odihn\u0103 pentru sufletele voastre. 30C\u0103ci jugul Meu este bun, \u015fi sarcina Mea este u\u015foar\u0103 (Mat. 11:28-30). Chemarea este pentru to\u0163i. Cine crede\u0163i c\u0103 s\u00eent aceia care vor r\u0103spunde? Nu-i a\u015fa c\u0103 doar cei care recunosc c\u0103 s\u00eent trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i? Este, oare, Isus un consilier al zilelor noastre? Dar trudi\u0163i de ce? \u00cempov\u0103ra\u0163i de ce? Trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i de e\u015fecurile \u015fi falimentele lor \u00een afaceri,\u2026 de e\u015fecurile \u015fi falimentele lor \u00een rela\u0163ii,\u2026 de e\u015fecurile \u015fi falimentele lor \u00een a se realiza \u00een termenii lumii acesteia? Aten\u0163ie la oglinda \u00een care te prive\u015fti! Dac\u0103 te-ai privit \u00een oglinda succesului lumii \u00een afaceri, succesului lumii \u00een rela\u0163ii sau \u00een realizarea personal\u0103, vei veni la Domnul Isus \u00een n\u0103dejdea c\u0103 El va face pentru tine ceea ce nu ai putut face tu. Vei veni la El ca la un consilier tehnic sau economic sau ca la un psiholog, \u00cel vei \u00eentreba cu c\u00eet trebuie s\u0103 pl\u0103te\u015fti \u015fedin\u0163a de consiliere, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 sfaturile \u015f i ajutorul Lui te vor pune pe picioare \u015f i vei putea relua urcu\u015ful \u00een societate. Dac\u0103 a\u015fa vei veni la Isus, probabil c\u0103 vei pleca de la El c\u0103ut\u00eend mai \u00eent\u00eei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015f i neprih\u0103nirea ta, nu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015f i neprih\u0103nirea lui Dumnezeu. Vei pleca de la El \u015f i mai fl\u0103m\u00eend \u015f i mai \u00eensetat dup\u0103 afirmare de sine \u015fi dup\u0103 valorile materiale \u015fi sociale ale acestei lumi. Dar dac\u0103 te vei privi cu fa\u0163a descoperit\u0103 \u00een Oglinda Cuv\u00eentului lui Dumnezeu, a\u015fa cum este el interpretat de \u00censu\u015fi Domnul Isus: Matei 5:21-26 S\u0103 nu ucizi cu atitudinea, cu g\u00eendul \u015fi cu vorba! Matei 5:27-32 S\u0103 nu preacurve\u015fti, nici cu ochii, \u015fi nici cu inima! Matei 5:33-37 S\u0103 nu juri! Matei 5:38-48 \u201eOricui te love\u015fte peste un obraz, \u00eentoarce-l \u015fi pe cel\u0103lalt\u201d Matei 6:1-4 S\u0103 faci milostenie \u00een tain\u0103, nu de ochii oamenilor! Matei 5:5-15 S\u0103 te rogi \u00een od\u0103i\u0163a ta, nu la col\u0163urile str\u0103zilor! Matei 6:16-18 S\u0103 poste\u015fti \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, nu \u00een fa\u0163a oamenilor!","Matei 6:19-34 S\u0103 nu te \u00eengrijorezi, zic\u00eend: \u201eCe voi m\u00eenca \u015fi cu ce m\u0103 voi Matei 7:1-6 \u00eembr\u0103ca?\u201d Ci caut\u0103 mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea lui, \u015fi aceste lucruri \u0163i se vor da pe deasupra. S\u0103 nu judeci! \u00cenainte de a \u00eencerca s\u0103 sco\u0163i paiul din ochiul altuia, scoate b\u00eerna din propriul t\u0103u ochi. \u2026vei constata c\u00eet de grav \u00ee\u0163i este e\u015fecul \u015fi falimentul, nu \u00een rela\u0163ia ta cu lumea \u015f i cu ambi\u0163iile tale personale, ci cu Dumnezeu. Vei constata cu durere c\u00eet de adev\u0103rate s\u00eent cuvintele Domnului Isus: \u201e\u015ei ce ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul s\u0103u? C\u0103ci Fiul omului are s\u0103 vin\u0103 \u00een s lava Tat\u0103lui S\u0103u, cu \u00eengerii S\u0103i; \u015fi atunci va r\u0103spl\u0103ti fiec\u0103ruia dup\u0103 faptele lui\u201d (Mat. 16:26-27). Cel bl\u00eend este acela care nu se teme de ceea ce spun oamenii despre el, c\u0103ci izvoarele lui s\u00eent \u00een Dumnezeu. Cel bl\u00eend este acela care nu se teme c\u0103 va fi eclipsat de al\u0163ii; cel care nu poate fi \u00eent\u0103r\u00eetat de al\u0163ii; cel care, \u00een loc s\u0103 se r\u0103zbune, poate ierta \u015fi sluji; cel care a avut puterea s\u0103 se \u00eenfrunte pe sine, \u015fi puterea s\u0103 se biruiasc\u0103. Cel bl\u00eend este acela care, privindu-se \u00een Oglinda curat\u0103 a Cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u2014 \u00een \u00eensu\u015fi chipul Domnului Isus Hristos \u2014 este, \u00een primul r\u00eend, condamnat de frumuse\u0163ea \u015fi virtu\u0163ile Lui \u015fi, ru\u015finat, va ie\u015fi \u015fi va pl\u00eenge cu amar tragedia \u00een care se afl\u0103, s\u0103r\u0103cia din care este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 ias\u0103 prin propriile lui eforturi, apoi, ademenit de frumuse\u0163ea \u015fi virtu\u0163ile Domnului Isus Hristos, va striga: \u201eECCE HOMO!\u201d, \u015fi \u00eel va apuca o foame \u015fi o sete dup\u0103 neprih\u0103nire \u2014 o foame \u015f i o sete dup\u0103 a fi ca Omul Isus Hristos, o foame pe care cu c\u00eet mai mult o saturi, cu at\u00eet mai ad\u00eenc\u0103 cre\u015fte \u015fi o sete pe care cu c\u00eet mai mult o ast\u00eemperi, cu at\u00eet mai arz\u0103toare devine. Cei bl\u00eenzi vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul Cei s\u0103raci \u00een duh vor mo\u015fteni \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, iar cei bl\u00eenzi vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul. Oare ce a vrut s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus prin aceasta? \u00cenl\u0103n\u0163uirea r\u0103spl\u0103tirilor este cel pu\u0163in ciudat\u0103. Domnul Isus vorbe\u015fte despre s\u0103r\u0103cia care este \u00een duh, nu \u00een trup. Dac\u0103 ar fi fost vorba despre s\u0103r\u0103cie \u00een trup, promisiunea de a mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul s-ar fi potrivit de minune. Dar, dintru \u00eenceput, Domnul Isus ne a\u015faz\u0103 pe o cu totul alt\u0103 coordonat\u0103, pe o coordonat\u0103 spiritual\u0103: \u201e\u2026a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u2026 ei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i!\u2026 ei vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul!\u2026 ei vor fi s\u0103tura\u0163i [cu neprih\u0103nire]!\u2026 ei vor avea parte de mil\u0103!\u2026 ei vor vedea pe Dumnezeu!\u2026 ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu!\u2026 a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3-10, s.n.). Aceast\u0103 a treia promisiune pare s\u0103 nu se potriveasc\u0103 nicicum \u00een tabloul pe care-l construie\u015fte Domnul Isus. Oare de ce? C\u00eend omul se opre\u015fte \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u00een el se \u00eent\u00eempl\u0103 o transformare deosebit de profund\u0103: o total\u0103 r\u0103sturnare de valori; se descoper\u0103 pe sine; devine","om cu adev\u0103rat; \u00een\u0163elege, \u00een sf\u00eer\u015fit, adev\u0103rul din Matei 16:26: \u201eCe ar folos i unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea [tot p\u0103m\u00eentul], dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul s\u0103u?\u201d; tocmai de aceea a avut curajul s\u0103 ias\u0103 din competi\u0163ia afirm\u0103rii de s ine, s\u0103 renun\u0163e la b\u0103t\u0103lia de a c\u00ee\u015ftiga p\u0103m\u00eentul de mo\u015ftenire. Dar se vede c\u0103 nici nu a renun\u0163at bine la p\u0103m\u00eent \u015fi Domnul Isus \u00eei pune sub nas aceea\u015fi momeal\u0103. Pentru acela care tocmai s-a rupt din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, oferta mo\u015ftenirii p\u0103m\u00eentului este ca \u015fi cum l-ai \u00eembia cu alcool pe be\u0163ivul de abia sc\u0103pat de patima be\u0163iei. S\u00eentem str\u0103ini \u015fi c\u0103l\u0103tori\u2026 \u015fi totu\u015fi mo\u015ftenim p\u0103m\u00eentul Cum s\u0103 mo\u015ftene\u015fti ceva \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care nu ai nimic \u015fi \u00een care e\u015fti doar str\u0103in \u015fi c\u0103l\u0103tor? Or, Scriptura a\u015fa ne nume\u015fte: \u201ePrea iubi\u0163ilor, v\u0103 sf\u0103tuiesc ca pe ni\u015fte str\u0103ini \u015fi c\u0103l\u0103tori, s\u0103 v\u0103 feri\u0163i de poftele firii p\u0103m\u00eente\u015fti, cari se r\u0103zboiesc cu sufletul\u201d (1 Petru 2:11, s.n.). S\u00eentem deci str\u0103ini \u015fi c\u0103l\u0103tori care de abia ne p\u0103zim sufletul, de unde s\u0103 mai avem timp \u015fi putere s\u0103 umbl\u0103m dup\u0103 mo\u015ftenirea p\u0103m\u00eentului? Domnul Isus \u00censu\u015fi ne spune \u00een Predica de pe munte: \u201eC\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui\u2026\u201d (Mat. 6:33, s.n.). Or, acela care \u015fi-a propus s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 porunca Domnului Isus din Matei 6:33 va constata c\u0103 nu-i prea mai r\u0103m\u00eene nici timp, \u015fi nu prea mai are nici \u015fanse s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 p\u0103m\u00eentul \u00een termenii pe care-i promoveaz\u0103 lumea aceasta. Poate, cel mai bun exemplu al omului care a acceptat s\u0103 caute mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015f i neprih\u0103nirea Lui este Avraam: 8Prin credin\u0163\u0103 Avraam, c\u00eend a fost chemat s\u0103 plece \u00eentr-un loc, pe care avea s\u0103-l ia ca mo\u015ftenire, a ascultat \u015fi a plecat f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie unde se duce. 9Prin credin\u0163\u0103 a venit \u015fi s-a a\u015fezat el \u00een \u0163ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei, ca \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care nu era a lui, \u015fi a locuit \u00een corturi, ca \u015fi Isaac \u015fi Iacov, care erau \u00eempreun\u0103 mo\u015ftenitori cu el ai aceleia\u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163e. 10C\u0103ci el a\u015ftepta cetatea care are temelii tari, al c\u0103rei me\u015fter \u015fi ziditor este Dumnezeu\u2026 13\u00cen credin\u0163\u0103 au murit to\u0163i ace\u015ftia, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi c\u0103p\u0103tat lucrurile f\u0103g\u0103duite; ci doar le-au v\u0103zut \u015fi le-au urat de bine de departe, m\u0103rturisind c\u0103 s\u00eent str\u0103ini \u015fi c\u0103l\u0103tori pe p\u0103m\u00eent. 14Cei ce vorbesc \u00een felul acesta, arat\u0103 deslu\u015fit c\u0103 s\u00eent \u00een c\u0103utarea unei patrii. 15Dac\u0103 ar fi avut \u00een vedere pe cea din care ie\u015fiser\u0103, negre\u015fit c\u0103 ar fi avut vreme s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een ea. 16Dar doreau o patrie mai bun\u0103, adic\u0103 o patrie cereasc\u0103. De aceea lui Du mnezeu nu-I este ru\u015fine s\u0103 Se numeasc\u0103 Dumnezeul lor, c\u0103ci le-a preg\u0103tit o cetate (Evrei 11:8- 16). Lumea de ast\u0103zi are un mers al ei \u2014 dup\u0103 domnul puterii v\u0103zduhului, a duhului care lucreaz\u0103 acum \u00een fiii neascult\u0103rii (vezi Ef. 2:1-3). \u00cen tiparele acestui mers, mo\u015ftenitorii p\u0103m\u00eentului s\u00eent aceia care \u015ftiu s\u0103 se afirme pe sine, s\u0103 acapareze, s\u0103 calce \u00een picioare, s\u0103 fure, s\u0103 mint\u0103, s\u0103 striveasc\u0103. Iar ca \u015fi Avraam odinioar\u0103, de\u015f i s\u00eentem mo\u015ftenitorii p\u0103m\u00eentului \u2014 cel pu\u0163in a\u015fa ne promite Domnul Isus \u2014 noi trebuie s\u0103 tr\u0103im \u00een corturi, ca str\u0103ini \u015fi c\u0103l\u0103tori. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 renun\u0163\u0103m la","ceea ce, la urma urmelor, nu ne-ar fi de nici un folos s\u0103 mo\u015ftenim. Din c\u00eete vedem, p\u0103m\u00eentul se distruge din ce \u00een ce mai mult, de la o zi la alta. Ne \u00eentreb\u0103m, la urma urmelor: Ce ne va mai r\u0103m\u00eene de mo\u015ftenit? Cauzele distrugerii planetei pot fi reduse la o s ingur\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 comun\u0103: dorin\u0163a de afirmare de sine, dorin\u0163a omului de a-\u015fi satisface poftele egoiste. Oare exploatarea ira\u0163ional\u0103 a resurselor nu a plecat tocmai din dorin\u0163a de \u00eembog\u0103\u0163ire, de afirmare de sine? Oare nu \u00een seama lipsei de bl\u00eende\u0163e, adic\u0103 a curajului de a ie\u015fi din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, trebuie pus dezechilibrul ecologic total pe care l-am adus peste planeta aceasta? R\u0103zboaiele se nasc din dorin\u0163a de afirmare, de expansiune, de st\u0103p\u00eenire, de \u00eembog\u0103\u0163ire. Iar dezastrele morale \u015fi sociale au la r\u0103d\u0103cina lor tot lipsa de bl\u00eende\u0163e, adic\u0103 dorin\u0163a afirm\u0103rii de sine \u015fi a satisfacerii poftelor personale \u00eentr- un mod egoist. Esen\u0163a p\u0103catului este tocmai egocentrarea \u2014 acel: eu merit bog\u0103\u0163ie, slav\u0103, cinste, aten\u0163ie\u2026 Eu merit totul. Omul care nu s-a \u00eent\u00eelnit cu Dumnezeu este mul\u0163umit \u015fi m\u00eendru de sine, dar nemul\u0163umit de to\u0163i ceilal\u0163i. Dac\u0103 \u00een cei 2000 de ani care au trecut de la rostirea Predicii de pe munte omenirea ar fi tr\u0103it cu adev\u0103rat primele trei \u201efericiri\u201d, ast\u0103zi noi \u015fi copiii no\u015ftri am fi mo\u015ftenitori ai p\u0103m\u00eentului \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 incomparabil mai mare dec\u00eet s\u00eentem, de fapt. Omul preocupat mai mult de sufletul lui dec\u00eet de trupul lui ar fi tr\u0103it dup\u0103 principiul: Via\u0163a este mai mult dec\u00eet hrana, \u015fi trupul este mai mult dec\u00eet \u00eembr\u0103c\u0103mintea, \u015fi de aceea omul ar fi m\u00eencat ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, \u015fi nu ar fi tr\u0103it ca s\u0103 m\u0103n\u00eence. Dar \u00een ultimii 2000 de ani, lucrurile au apucat-o exact pe calea opus\u0103. \u015ei de aceea ast\u0103zi vorbim despre: dezastre ecologice, dezastre morale, dezastre sociale, despre r\u0103zboaie, despre alian\u0163e \u00een care c\u00ee\u015ftig\u0103 cei tari, \u015fi pierd cei slabi, se \u00eembog\u0103\u0163esc cei boga\u0163i, \u015fi s\u0103r\u0103cesc cei s\u0103raci, se \u00eenal\u0163\u0103 cei mari, \u015fi s\u00eent smeri\u0163i cei mici, despre familii dezbinate, despre societ\u0103\u0163i \u00een care polarizarea devine din ce \u00een ce mai dureroas\u0103, despre dezastre religioase \u00een care ne c\u0103lc\u0103m unii pe al\u0163ii \u00een picioare ca s\u0103 dovedim c\u0103 noi avem dreptate etc. Oare de ce a l\u0103sat Dumnezeu ca lucrurile \u201es\u0103-I scape din m\u00eeini\u201d? R\u0103spunsul \u00eel avem \u00een Romani 1:21-32. Ceea ce se poate cunoa\u015fte despre Dumnezeu ne-a fost descoperit at\u00eet \u00een universul \u00een care am fost a\u015feza\u0163i ca s\u0103 tr\u0103im, c\u00eet \u015fi \u00een universul interior al con\u015ftiin\u0163ei noastre. Dar oamenii \u201em\u0103car c\u0103 au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au prosl\u0103vit ca Dumnezeu, nici nu I-au mul\u0163umit; ci s-au dedat la g\u00eenduri de\u015farte, \u015fi inima lor f\u0103r\u0103 pricepere s-a \u00eentunecat. S-au f\u0103lit c\u0103 s\u00eent \u00een\u0163elep\u0163i, \u015fi au \u00eennebunit; \u015fi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor \u00eentr-o icoan\u0103 care seam\u0103n\u0103 cu omul muritor, p\u0103s\u0103ri, dobitoace cu patru picioare \u015f i t\u00eer\u00eetoare\u201d (Rom 1:21-23).","Omul a fost creat ca s\u0103 ia forma Dumnezeului din el. Dar atunci c\u00eend chipul lui Dumnezeu din noi se deformeaz\u0103, atunci c\u00eend slava Dumnezeului nemuritor este \u00eenlocuit\u0103 cu o icoan\u0103 care seam\u0103n\u0103: mai \u00eent\u00eei, cu omul muritor, apoi cu p\u0103s\u0103ri, apoi cu dobitoace cu patru picioare, apoi cu t\u00eer\u00eetoare, omul \u00eensu\u015fi urmeaz\u0103 procesul descendent al dezumaniz\u0103rii, al bestializ\u0103rii. Din creator, omul devine distrug\u0103tor. Se distruge pe sine, apoi \u00eei distruge pe semeni \u015fi termin\u0103 prin a distruge mediul \u00een care tr\u0103ie\u015fte, planeta care i-a fost dat\u0103 ca locuin\u0163\u0103. 28Fiindc\u0103 n-au c\u0103utat s\u0103 p\u0103streze pe Dumnezeu \u00een cuno\u015ftin\u0163a lor, Dumnezeu i-a l\u0103sat \u00een voia min\u0163ii lor blestemate, ca s\u0103 fac\u0103 lucruri ne\u00eeng\u0103duite. 29Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de l\u0103comie, de r\u0103utate; plini de pizm\u0103, de ucidere, de ceart\u0103, de \u00een\u015fel\u0103ciune, de porniri r\u0103ut\u0103cioase; s\u00eent \u015foptitori, 30b\u00eerfitori, ur\u00eetori de Dumnezeu, obraznici, trufa\u015fi, l\u0103ud\u0103ro\u015fi, n\u0103scocitori de rele, neascult\u0103tori de p\u0103rin\u0163i, 31f\u0103r\u0103 pricepere, c\u0103lc\u0103tori de cuv\u00eent, f\u0103r\u0103 dragoste fireasc\u0103, ne\u00eendupleca\u0163i, f\u0103r\u0103 mil\u0103. 32\u015ei, m\u0103car c\u0103 \u015ftiu hot\u0103r\u00eerea lui Dumnezeu, c\u0103 cei ce fac asemenea lucruri s\u00eent vrednici de moarte, totu\u015f ei nu numai c\u0103 le fac, dar \u015fi g\u0103sesc de buni pe cei ce le fac (Ro m. 1:28-32). A dejucat, oare, omul planul lui Dumnezeu? A sc\u0103pat, oare, Dumnezeu lucrurile din m\u00eeini? Va r\u0103m\u00eene, oare, Dumnezeu de ru\u015fine pentru c\u0103 nu mai are ce da de mo\u015ftenire celor bl\u00eenzi, deoarece cei \u201enebl\u00eenzi\u201d, cei m\u0103cina\u0163i \u015fi m\u00eena\u0163i de dorin\u0163a de afirmare de sine au f\u0103cut praf planeta numit\u0103 p\u0103m\u00eent? Ceruri noi \u015fi un p\u0103m\u00eent nou Nu! Dumnezeu nu va r\u0103m\u00eene de ru\u015fine. \u201eCei bl\u00eenzi vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul\u201d, dar nu acest p\u0103m\u00eent complet golit de orice este bun, ci un Cer nou \u015fi un P\u0103m\u00eent nou! 10Ziua Domnului \u00eens\u0103 va veni ca un ho\u0163. \u00cen ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cere\u015fti se vor topi de mare c\u0103ldur\u0103, \u015fi p\u0103m\u00eentul, cu tot ce este pe el, va arde. 11Deci, fiindc\u0103 toate aceste lucruri au s\u0103 se strice, ce fel de oameni ar trebui s\u0103 fi\u0163i voi, printr-o purtare sf\u00eent\u0103 \u015fi evlavioas\u0103, 12a\u015ftept\u00eend \u015fi gr\u0103bind venirea zilei lui Du mnezeu, \u00een care cerurile aprinse vor pieri, \u015fi trupurile cere\u015fti se vor topi de c\u0103ldura focului? 13Dar noi, dup\u0103 f\u0103g\u0103duin\u0163a Lui, a\u015ftept\u0103m ceruri noi \u015fi un p\u0103m\u00eent nou, \u00een care va locui neprih\u0103nirea (2 Petru 3:10-13, s.n.). Pavel \u00eei spune lui T imotei: \u201eFere\u015fte-te de basmele lume\u015fti \u015f i b\u0103be\u015fti. Caut\u0103 s\u0103 fii evlavios. C\u0103ci deprinderea trupeasc\u0103 este de pu\u0163in folos, pe c\u00eend evlavia este folositoare \u00een orice privin\u0163\u0103, \u00eentruc\u00eet ea are f\u0103g\u0103duin\u0163a vie\u0163ii de acum \u015fi a celei viitoare\u201d (1 Tim. 4:7-8). Iar atunci c\u00eend Domnul Isus a spus: \u201eEu am venit ca oile Mele s\u0103 aib\u0103 via\u0163\u0103, \u015fi s-o aib\u0103 din bel\u015fug\u201d (Ioan 10:10), El S-a g\u00eendit at\u00eet la via\u0163a de acum, c\u00eet \u015fi la cea viitoare. Am afirmat c\u0103 prin \u201efericiri\u201d Domnul Isus \u00ce\u015fi a\u015faz\u0103 ascult\u0103torii, iar Matei, cititorii pe o coordonat\u0103 spiritual\u0103: \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u2026 ei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i!\u2026","ei vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul!\u2026 ei vor fi s\u0103tura\u0163i [cu neprih\u0103nire]!\u2026 ei vor avea parte de mil\u0103!\u2026 ei vor vedea pe Dumnezeu!\u2026 ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu!\u2026 a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3-10, s.n.). La \u00eenceput, am avut impresia c\u0103 a treia promisiune este singura care se abate din acest context. Acum \u00eens\u0103 putem afirma c\u0103 \u015fi ea este aliniat\u0103 la toate celelalte. \u00centr-adev\u0103r, cei bl\u00eenzi, cei care recunosc\u00eendu-\u015fi s\u0103r\u0103cia \u00een duh au pl\u00eens cu amar, p\u00een\u0103 c\u00eend au fost m\u00eeng\u00eeia\u0163i de Dumnezeu \u00censu\u015fi, au primit puterea de a ie\u015fi din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine \u015fi de aceea vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul \u2014 dar nu pe acesta, ci un P\u0103m\u00eent nou \u015f i un Cer nou, \u00een care va locui neprih\u0103nirea. 1Apoi, am v\u0103zut un cer nou \u015fi un p\u0103m\u00eent nou; pentru c\u0103 cerul dint\u00eei \u015fi p\u0103m\u00eentul dint\u00eei pieriser\u0103, \u015fi marea nu mai era. 2\u015ei eu am v\u0103zut cobor\u00eendu-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sf\u00eent\u0103, noul Ierusalim, g\u0103tit\u0103 ca o mireas\u0103 \u00eempodobit\u0103 pentru b\u0103rbatul ei. 3\u015ei am auzit un glas tare, care ie\u015fea din scaunul de domnie, \u015fi zicea: \u201eIat\u0103 cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, \u015fi ei vor fi poporul Lui, \u015fi Dumnezeu \u00eensu\u015fi va fi cu ei. El va fi Du mnezeul lor. 4El va \u015fterge orice lacrim\u0103 din ochii lor. \u015ei moartea nu va mai fi. Nu vor mai fi nici t\u00eenguire, nici \u0163ip\u0103t, nici durere, pentru c\u0103 lucrurile dint\u00eei au trecut.\u201d 5Cel ce \u015fedea pe scaunul de domnie a zis: \u201eIat\u0103, Eu fac toate lucrurile noi\u201d \u015fi a ad\u0103ugat: \u201eScrie, fiindc\u0103 aceste cuvinte s\u00eent vrednice de crezut \u015fi adev\u0103rate.\u201d 6Apoi mi-a zis: \u201eS-a ispr\u0103vit! Eu s\u00eent Alfa \u015fi Omega, \u00cenceputul \u015fi Sf\u00eer\u015fitul. Celui ce \u00eei este sete, \u00eei voi da s\u0103 bea f\u0103r\u0103 plat\u0103 din izvorul apei vie\u0163ii. 7Cel ce va birui, va mo\u015fteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, \u015fi el va fi fiul Meu. 8Dar c\u00eet despre frico\u015fi, necredincio\u015fi, sc\u00eerbo\u015fi, uciga\u015fi, curvari, vr\u0103jitori, \u00eenchin\u0103torii la idoli \u015fi to\u0163i mincino\u015fii, partea lor este \u00een iazul, care arde cu foc \u015fi cu pucioas\u0103, adic\u0103 moartea a doua\u201d (Apoc. 21:1-8). \u00centr-adev\u0103r, doar acela care va birui va mo\u015fteni aceste lucruri, adic\u0103 un Cer nou \u015fi un P\u0103m\u00eent nou. Iar a birui \u00eenseamn\u0103 a ne birui pe noi \u00een\u015fine, a birui dorin\u0163a afirm\u0103rii de sine, care este esen\u0163a p\u0103catului, \u015fi a o \u00eenlocui cu dorin\u0163a prosl\u0103virii lui Dumnezeu. Lucrul acesta devine posibil doar prin m\u00eeng\u00eeierea noastr\u0103 de c\u0103tre Dumnezeu \u00censu\u015fi. Abia atunci vom putea s\u0103 ne lips im de m\u00eeng\u00eeierile oamenilor \u015f i abia atunci vom rec\u00ee\u015ftiga st\u0103p\u00eenirea noastr\u0103 asupra p\u0103m\u00eentului. \u00cenainte de \u00eembl\u00eenzirea noastr\u0103, slujim p\u0103m\u00eentul. Dup\u0103 \u00eembl\u00eenzirea noastr\u0103, ne slujim de el, transform\u00eend mandatul nostru cultural \u00eentr-un vehicul al preo\u0163iei noastre, care are \u00een vedere \u00een primul r\u00eend sfin\u0163irea Numelui lui Dumnezeu, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi facerea voii Lui pe p\u0103m\u00eent, ca \u015fi \u00een Cer. Primul petic de p\u0103m\u00eent pe care-l vom mo\u015fteni este \u00eensu\u015fi trupul nostru, apoi, \u00een cercuri concentrice din ce \u00een ce mai largi, Ierusalimul nostru, Iudeea, Samaria \u015fi marginile p\u0103m\u00eentului.","Ferice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire, c\u0103ci ei vor fi s\u0103tura\u0163i! (5:6) Privit\u0103 \u00een contextul \u201efericirilor\u201d precedente, cea de-a patra \u201efericire\u201d \u2014 \u201eFerice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015f i \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire\u201d (5:6) \u2014 pare a fi un paradox. Cum se poate s\u0103 fii fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat, atunci c\u00eend ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, c\u00eend ai fost m\u00eeng\u00eeiat de Dumnezeu \u00censu\u015fi \u015fi c\u00eend, pe deasupra, e\u015fti \u015fi mo\u015ftenitorul p\u0103m\u00eentului? Ce este \u201eneprih\u0103nirea\u201d de t\u00eenje\u015fte dup\u0103 ea p\u00een\u0103 \u015fi cel care are Cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul de mo\u015ftenire? \u00cen lumina Scripturii, neprih\u0103nirea are trei aspecte \u2014 neprih\u0103nirea legal\u0103, neprih\u0103nirea moral\u0103 \u015fi neprih\u0103nirea social\u0103 \u2014 care formeaz\u0103, de fapt, un \u00eentreg inseparabil. Aspectul legal vizeaz\u0103 rela\u0163ia cu Dumnezeu, aspectul moral, rela\u0163ia cu noi \u00een\u015fine, iar aspectul social, rela\u0163ia cu semenii. Privit\u0103 prin cele trei aspecte, am putea spune c\u0103, \u00eentr-un fel, cea de-a patra \u201efericire\u201d este o sintez\u0103 a primelor trei. Primele trei \u201efericiri\u201d au vizat fiecare c\u00eete un aspect esen\u0163ial al vie\u0163ii. Prima dintre ele \u2014 \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh\u201d \u2014 a vizat rela\u0163ia cu Dumnezeu. S\u0103r\u0103cia \u00een duh nu poate fi constatat\u0103 dec\u00eet \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, atunci c\u00eend ne privim \u00een Oglinda nedeformat\u0103 a Cuv\u00eentului Lui. A doua \u2014 \u201eFerice de cei ce pl\u00eeng\u201d \u2014 vizeaz\u0103 rela\u0163ia noastr\u0103 cu noi \u00een\u015fine. Dup\u0103 ce ne-am v\u0103zut a\u015fa cum s\u00eentem \u00een rela\u0163ia cu Dumnezeu, se pune \u00eentrebarea ce vom face. Avem posibilitatea s\u0103 alegem fie via\u0163a, fie moartea. Calea vie\u0163ii este poc\u0103in\u0163a, adic\u0103 recunoa\u015fterea s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een ce prive\u015fte meritul de a fi accepta\u0163i de Dumnezeu. Calea mor\u0163ii este calea justific\u0103rilor, calea complacerii \u00een situa\u0163ia \u00een care s\u00eentem. At\u00eet alegerea vie\u0163ii, c\u00eet \u015fi alegerea mor\u0163ii s\u00eent la \u00eendem\u00eena noastr\u0103. S\u0103 ne aducem aminte de avertizarea lui Pavel din Romani, capitolul 1. Cei despre care ne vorbe\u015fte Pavel s\u00eent \u201eplini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de l\u0103comie, de r\u0103utate; plini de pizm\u0103, de ucidere, de ceart\u0103, de \u00een\u015fel\u0103ciune, de porniri r\u0103ut\u0103cioase; s\u00eent \u015foptitori, b\u00eerfitori, ur\u00eetori de Dumnezeu, obraznici, trufa\u015fi, l\u0103ud\u0103ro\u015fi, n\u0103scocitori de rele, neascult\u0103tori de p\u0103rin\u0163i, f\u0103r\u0103 pricepere, c\u0103lc\u0103tori de cuv\u00eent, f\u0103r\u0103 dragoste fireasc\u0103, ne\u00eendupleca\u0163i, f\u0103r\u0103 mil\u0103\u201d (Rom. 1:29-31). Iar Pavel continu\u0103: \u201eM\u0103car c\u0103 \u015ftiu hot\u0103r\u00eerea lui Dumnezeu, c\u0103 cei ce fac asemenea lucruri, s\u00eent vrednici de moarte, totu\u015f, ei nu numai c\u0103 le fac, dar \u015fi g\u0103sesc de buni pe cei ce le fac\u201d (Rom. 1:32). Faptul c\u0103 \u015ftiu hot\u0103r\u00eerea lui Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de\u015fi s-au privit \u00een Oglinda Legii Lui, au hot\u0103r\u00eet totu\u015fi s\u0103 continue \u00een nelegiuire \u015fi s\u0103 nesocoteasc\u0103 avertizarea lui Dumnezeu. Deci ace\u015ftia au ales \u00een mod deliberat moartea. Cea de-a treia \u201efericire\u201d \u2014 \u201eFerice de cei bl\u00eenzi\u201d \u2014 are de-a face cu rela\u0163ia noastr\u0103 cu semenii. Bl\u00eende\u0163ea este decizia \u015fi puterea de a ie\u015fi din competi\u0163ia afirm\u0103rii de s ine. Or, aceast\u0103 competi\u0163ie \u0163ine de dimensiunea orizontal\u0103 a existen\u0163ei noastre, de mersul lumii acesteia. Desprinderea din v\u00eeltoarea mersului lumii reclam\u0103 o \u00eenviere din mor\u0163i, o aducere la via\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos \u2014 spune","Pavel \u00een Efeseni 2 \u2014 reclam\u0103 prezen\u0163a \u015fi puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u00een fiin\u0163a noastr\u0103, deci tocmai ceea ce am ob\u0163inut \u00een schimbul s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, cele trei \u201efericiri\u201d se leag\u0103 \u00eentre ele. De fapt, prima dintre ele \u2014 \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh\u201d \u2014 este afirma\u0163ia general\u0103 \u015f i complet\u0103. \u00cen ea este cuprins\u0103 \u00eentreaga doctrin\u0103 a m\u00eentuirii prin har, \u00eentregul beneficiu al lucr\u0103rii Domnului Isus. Dar tocmai pentru c\u0103 Isus confrunta o fals\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, o \u201ea\u015fa-zis\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu\u201d, El dore\u015fte s\u0103 Se asigure \u015f i s\u0103 ne as igure c\u0103 nu am r\u0103st\u0103lm\u0103cit totul, pentru ca, la urm\u0103, s\u0103 ne pomenim cu pumnii goi. Este revelator faptul c\u0103 Predica de pe munte se termin\u0103 cu tragedia acelora care, ajun\u015fi la judecat\u0103, se pomenesc sco\u015fi afar\u0103 (vezi Mat. 7:21-23), pentru ca apoi Domnul Isus s\u0103 explice soarta lor prin pilda celor dou\u0103 case (7:24-27). Aparen\u0163ele pot \u00een\u015fela. De aceea, s\u00eentem obliga\u0163i s\u0103 ne verific\u0103m temelia, s\u0103 sond\u0103m ceea ce nu se vede. Domnul Isus ne ajut\u0103 s\u0103 realiz\u0103m lucrul acesta tocmai prin modul \u00een care leag\u0103 \u00eentre ele \u201efericirile\u201d, prin faptul c\u0103 \u00eentotdeauna \u201efericirea\u201d urm\u0103toare este testul celei precedente. \u201eFericirea\u201d urm\u0103toare ne spune dac\u0103 exist\u0103 sau nu temelie sub casa \u201efericirii\u201d precedente. Astfel, dac\u0103 \u201eferic irea\u201d a patra \u2014 \u201eFerice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire\u201d \u2014 este testul celei precedente, ea trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat \u015fi suma primelor trei, deoarece primele trei s\u00eent legate unele de altele. A fi bl\u00eend presupune a fi fost m\u00eeng\u00eeiat de Dumnezeu \u00een urma pl\u00eensului declan\u015fat de recunoa\u015fterea s\u0103r\u0103ciei \u00een duh, s\u0103r\u0103cie pe care am constatat-o privindu-ne \u00een Oglinda Curat\u0103 a Cuv\u00eentului lui Dumnezeu. \u201eFericirea\u201d a patra trebuie s\u0103 se lege \u00eentr-un fel oarecare de \u201efericirea\u201d a treia, trebuie s\u0103 fie testul bl\u00eende\u0163ii noastre. Care s\u0103 fie dec i \u00een\u0163elesul celei de-a patra \u201efericiri\u201d? Neprih\u0103nirea legal\u0103 Cornilescu \u00eensu\u015fi ne t\u0103lm\u0103ce\u015fte \u00een\u0163elesul termenului \u201eneprih\u0103nire\u201d \u00een Isaia 53:11: \u201ePrin cuno\u015ftin\u0163a Lui, Robul Meu cel neprih\u0103nit va pune pe mul\u0163i oameni \u00eentr-o stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu\u201d (s.n.). Prin nota de subsol inclus\u0103 la acest verset, Cornilescu indic\u0103 faptul c\u0103 el a \u00eenlocuit un termen cu o perifraz\u0103. Textul ar fi trebuit s\u0103 sune astfel: \u201ePrin cuno\u015ftin\u0163a Lui, Robul Meu cel neprih\u0103nit va \u00eendrept\u0103\u0163i pe mul\u0163i oameni \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201d (s.n.). Acela\u015fi termen \u2014 \u201eneprih\u0103nire\u201d \u2014 este folosit de Cornilescu \u015fi \u00een Romani 3: \u201eDar acum s-a ar\u0103tat o neprih\u0103nire [dreptate] pe care o d\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 Lege \u2014 despre ea m\u0103rturisesc Legea \u015f i proorocii \u2014 \u015fi anume, neprih\u0103nirea dat\u0103 de Dumnezeu, care vine prin credin\u0163a \u00een Isus Hristos, pentru to\u0163i \u015fi peste to\u0163i cei ce cred \u00een El\u201d (Rom. 3:21-22). \u015ei aici, Cornilescu indic\u0103 printr-o not\u0103 de subsol \u00een\u0163elesul cuv\u00eentului. Am putea concluziona afirm\u00eend c\u0103 a fi neprih\u0103nit \u00eenseamn\u0103 a fi \u00eendrept\u0103\u0163it \u00eenaintea lui Dumnezeu, a fi acceptat \u015fi iertat de El.","\u00centr-un fel, aspectul legal al neprih\u0103nirii noastre a fost rezolvat de prima dintre \u201efericiri\u201d. Cel s\u0103rac \u00een duh a primit \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a putut veni \u00eenaintea \u00cemp\u0103ratului Cerurilor, fiind iertat \u015fi primit de c\u0103tre Acesta. Deoarece intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor nu este posibil\u0103 pentru oameni, Dumnezeu a g\u0103sit cu cale s-o fac\u0103 posibil\u0103 pentru noi prin lucrarea Domnului Isus Hristos. De aceea poate s\u0103 spun\u0103 Pavel c\u0103 aceast\u0103 neprih\u0103nire sau aceast\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire \u00eenaintea lui Dumnezeu a fost ar\u0103tat\u0103 pentru noi. \u201eC\u0103ci nimeni nu va fi socotit neprih\u0103nit \u00eenaintea Lui [Dumnezeu] prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cuno\u015ftin\u0163a deplin\u0103 a p\u0103catului. Dar acum s-a ar\u0103tat o neprih\u0103nire, pe care o d\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 Lege\u2026 prin credin\u0163a \u00een Isus Hristos\u201d (Rom. 3:20-22). Acum c\u0103 am definit aspectul legal al neprih\u0103nirii, identific\u00eend ajungerea la ea \u00een prima dintre \u201efericiri\u201d \u2014 \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:3) \u2014 este important s\u0103 observ\u0103m c\u0103, prin \u201efericirea\u201d a patra \u2014 \u201eFerice de cei [permanent] fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire\u201d \u2014 Domnul Isus face din s\u0103r\u0103cia \u00een duh o permanen\u0163\u0103. Dac\u0103 neprih\u0103nirea legal\u0103, adic\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163irea noastr\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu, este posibil\u0103 doar \u00een schimbul sau \u00een baza s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s\u0103turarea noastr\u0103 cu acest aspect al neprih\u0103nirii se face doar dac\u0103 p\u0103str\u0103m o permanent\u0103 foame \u015fi sete dup\u0103 ea. Cu alte cuvinte, dependen\u0163a noastr\u0103 de Dumnezeu nu va fi niciodat\u0103 nenecesar\u0103 \u015fi, de aceea, abrogat\u0103. Acest concept este rezolvat prin sintagma \u201e\u00een Hristos\u201d. Dac\u0103 ne aducem aminte de m\u00eentuirea lui Noe, exist\u0103 o paralel\u0103 \u00eentre \u201ea fi \u00een Hristos\u201d \u015fi \u201ea fi \u00een corabie\u201d. Iar dup\u0103 cum \u201ea sta \u00een corabie\u201d reclama recunoa\u015fterea faptului c\u0103 ie\u015firea din ea ar fi \u00eensemnat pedeapsa imediat\u0103 \u015fi final\u0103, tot a\u015fa, \u201ea fi \u00een Hristos\u201d \u00eenseamn\u0103 a fi con\u015ftient de faptul c\u0103, \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, care este un foc mistuitor, nu putem sta nici o clip\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fim \u00eembr\u0103ca\u0163i cu neprih\u0103nirea lui Hristos. Deci foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire poate fi t\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een p\u0103strarea unei permanente dependen\u0163e de Hristos, singurul prin care avem intrare liber\u0103 la Tat\u0103l. 9 Neprih\u0103nirea moral\u0103 \u015fi social\u0103 Urm\u0103toarele dou\u0103 aspecte ale neprih\u0103nirii \u2014 aspectul moral \u015fi social \u2014 s\u00eent legate laolalt\u0103. Neprih\u0103nirea moral\u0103 are de-a face cu caracterul nostru, iar cea social\u0103, cu conduita noastr\u0103. Or, \u00eentreaga Predic\u0103 de pe munte este focalizat\u0103 tocmai pe cele dou\u0103 aspecte ale vie\u0163ii, preciz\u00eend \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput faptul c\u0103 \u00eentotdeauna caracterul determin\u0103 conduita, deci neprih\u0103nirea moral\u0103 va fi m\u0103sura neprih\u0103nirii noastre sociale. Dup\u0103 cum dac\u0103 p\u0103m\u00eentul nu ar avea o magm\u0103 fierbinte via\u0163a nu ar fi posibil\u0103 pe suprafa\u0163a lui, tot a\u015fa dac\u0103 cre\u015ftinul nu este viu \u00een ad\u00eencurile lui \u2014 la nivelul motiva\u0163iilor, al atitudinilor \u015fi al g\u00eendurilor \u2014 dac\u0103 nu exist\u0103 via\u0163a \u00een inima lui, via\u0163a adev\u0103rat\u0103 nu este posibil\u0103 la suprafa\u0163\u0103, adic\u0103 la 9 Vezi Evrei 10:19-31.","nivelul rela\u0163iilor. Cu alte cuvinte, f\u0103r\u0103 o neprih\u0103nire moral\u0103, nu exist\u0103 o neprih\u0103nire social\u0103. \u00centreaga Predic\u0103 de pe munte este o provocare la o neprih\u0103nire moral\u0103 \u015fi social\u0103 care \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor: \u201eC\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (Mat. 5:20). Ce anume se a\u015fteapt\u0103 de la noi este simplu de \u00een\u0163eles dac\u0103 citim textul \u00een continuare (vezi Mat. 5:21-7:12). \u00centr-un cuv\u00eent, \u201ecine zice c\u0103 r\u0103m\u00eene \u00een El [\u00een Domnul Isus Hristos], trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi El cum a tr\u0103it Isus\u201d (1 Ioan 2:6). Dar ca s\u0103 putem tr\u0103i cum a tr\u0103it Isus, trebuie s\u0103 accept\u0103m ca noi s\u0103 murim, pentru ca El s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i \u00een noi. \u201eAm fost r\u0103stignit \u00eempreun\u0103 cu Hristos \u2014 spune Pavel \u2014 \u015fi tr\u0103iesc\u2026 dar nu mai tr\u0103iesc eu, ci Hristos tr\u0103ie\u015fte \u00een mine\u201d (Gal. 2:20). Am dori familii mai s\u0103n\u0103toase, biserici mai vii, o societate asanat\u0103, adic\u0103 am dori s\u0103 vedem mai mult\u0103 neprih\u0103nire social\u0103. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 neprih\u0103nirea social\u0103 este rezultatul neprih\u0103nirii morale. Deci orice grup este pe m\u0103sura indivizilor care \u00eel alc\u0103tuiesc. Iat\u0103 de ce totul \u00eencepe cu mine, cu ceea ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een ad\u00eencurile mele, cu ceea ce s\u00eent eu. Foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire se nasc \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu Adev\u0103rul este c\u0103 exist\u0103 pu\u0163ini oameni fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire. Oare de ce? Nu tocmai pentru c\u0103 nu s-au privit \u00een oglinda corect\u0103, iar ceea ce v\u0103d \u00een oglinzile \u00een care se privesc nu numai c\u0103 nu-i sup\u0103r\u0103, dar \u00eei \u015fi satisface? Omul cunoa\u015fte doar prin compara\u0163ie. Cine anume \u015fi cum anume s\u00eent eu depinde de termenul de compara\u0163ie pe care mi l-am ales. R\u0103spunsul la \u00eentrebarea: \u201eDe ce nu s\u00eent to\u0163i oamenii fl\u0103m\u00eenzi \u015f i \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire?\u201d trebuie s\u0103-l c\u0103ut\u0103m deci \u00eencerc\u00eend s\u0103 identific\u0103m termenul de compara\u0163ie pe care oamenii \u015fi-l aleg. Dar oare avem dreptul s\u0103 ne alegem termenul de compara\u0163ie la \u00eent\u00eemplare? Fiind crea\u0163i dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu, Dumnezeu r\u0103m\u00eene singurul termen de compara\u0163ie legitim pentru om. Dac\u0103 dore\u015fti s\u0103 \u015ftii cu adev\u0103rat cine e\u015fti, trebuie s\u0103 te opre\u015fti \u00een prezen\u0163a Aceluia al C\u0103rui chip \u00eel por\u0163i. Orice copie al unui tablou poate fi judecat\u0103 doar \u00een fa\u0163a originalului. Ca \u015fi cre\u015ftini, s\u00eentem modela\u0163i de Duhul lui Dumnezeu \u00eentru asem\u0103narea chipului Fiului lui Dumnezeu (vezi 2 Cor. 3:18). De aceea, foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire se nasc \u015fi se p\u0103streaz\u0103 doar at\u00eeta vreme c\u00eet st\u0103m \u015fi privim cu fa\u0163a descoperit\u0103 ca \u00eentr-o oglind\u0103 slava Domnului. Atunci c\u00eend ne oprim \u00een fa\u0163a Domnului nostru Isus Hristos, al C\u0103rui chip este modelat \u00een noi de Duhul lui Dumnezeu, avem \u015fansa s\u0103 vedem nu numai cine s\u00eentem, ci \u015fi cine ar trebui s\u0103 fim. O facem rar, \u015fi o facem cu greu, pentru c\u0103 \u00een ad\u00eencurile noastre \u015ftim c\u0103 nu ne va pl\u0103cea nic i ceea ce vedem, \u015fi nici ceea ce vom fi chema\u0163i s\u0103 facem. Este mai comod s\u0103 ne alegem alte oglinzi, s\u0103 ne compar\u0103m","nu cu Dumnezeu \u015fi cu Fiul S\u0103u, ci cu semenii no\u015ftri \u2014 a\u015fa cum a f\u0103cut-o fariseul din Luca 18:9-14. Din fa\u0163a unei astfel de oglinzi, vom pleca de-a dreptul mul\u0163umi\u0163i: \u201eDumnezeule, \u00ce\u0163i mul\u0163\u0103mesc c\u0103 nu s\u00eent ca ceilal\u0163i oameni, hr\u0103p\u0103re\u0163i, nedrep\u0163i, preacurvari sau chiar ca vame\u015ful acesta. Eu postesc de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103, dau zeciuial\u0103 din toate veniturile mele\u201d (Luca 18:11-12). Dar Domnul Isus ne spune c\u0103 nu fariseul, ci vame\u015ful \u201es-a pogor\u00eet acas\u0103 socotit neprih\u0103nit\u201d (14). Vame\u015ful \u015fi-a ales termenul corect de compara\u0163ie. El \u201esta departe, \u015fi nu \u00eendr\u0103znea nici ochii s\u0103 \u015fi-i ridice spre cer; ci se b\u0103tea \u00een piept, \u015f i zicea: \u00abDumnezeule, ai mil\u0103 de mine, p\u0103c\u0103tosul!\u00bb\u201d (13, s.n.). Atunci c\u00eend \u00eemi aleg termenul corect de compara\u0163ie, atunci c\u00eend m\u0103 opresc \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, voi vedea ceea ce a v\u0103zut David, 10 Iov11 sau Isaia,12 voi vedea ceea ce s\u00eent de fapt, m\u0103 voi vedea a\u015fa cum s\u00eent de fapt: s\u0103rac \u015fi gol \u00een duhul meu, \u00een ad\u00eencurile mele. Dac\u0103 n-ar exista promisiunile \u2014 \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u2026 ei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i!\u2026 ei vor fi s\u0103tura\u0163i!\u201d \u2014 cine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 vin\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 se compare cu El, s\u0103 se priveasc\u0103 \u00een lumina sfin\u0163eniei Lui? Predica de pe munte adaug\u0103 \u00eenc\u0103 un element la realitatea pe care o descoperim atunci c\u00eend ne privim \u00een Oglinda Cuv\u00eentului lui Dumnezeu, atunci c\u00eend ne oglindim \u00een chipul lui Hristos. Ni se spune nu numai ceea ce nu s\u00eentem, ci \u015fi ceea ce trebuie s\u0103 fim, deci Predica de pe munte ne confrunt\u0103 nu numai cu o condamnare, ci \u015fi cu o provocare, cu imperativul de a cre\u015fte \u00eentru asem\u0103narea chipului pe care-l vedem. S\u0103 lu\u0103m aminte, de pild\u0103, la ceea ce spune Domnul Isus \u00een Matei 5:38-48: 38A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eOchi pentru ochi \u015fi dinte pentru dinte\u201d. 39Dar Eu v\u0103 spun: \u201eS\u0103 nu v\u0103 \u00eempotrivi\u0163i celui ce v\u0103 face r\u0103u. Ci, oricui te love\u015fte peste obrazul drept, \u00eentoarce-i \u015fi pe cel\u0103lalt. 40Ori\u015ficui vrea s\u0103 se judece cu tine, \u015fi s\u0103-\u0163i ia haina, las\u0103-i \u015fi c\u0103ma\u015fa. 41Dac\u0103 te sile\u015fte cineva s\u0103 mergi cu el o mil\u0103 de loc, mergi cu el dou\u0103. 42Celui ce-\u0163i cere, d\u0103-i, \u015fi nu \u00eentoarce spatele celui ce vrea s\u0103 se \u00eemprumute de la tine\u201d. 43A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u, \u015fi s\u0103 ur\u0103\u015fti pe vr\u0103jma\u015ful t\u0103u\u201d. 44Dar Eu v\u0103 spun: \u201eIubi\u0163i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, binecuv\u00eenta\u0163i pe cei ce v\u0103 blast\u0103m\u0103, face\u0163i bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc, \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 pentru cei ce v\u0103 asupresc \u015fi v\u0103 prigonesc, 45ca s\u0103 fi\u0163i fii ai Tat\u0103lui vostru care este \u00een ceruri; c\u0103ci El face s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015fi peste cei buni, \u015fi d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015fi peste cei nedrep\u0163i. 46Dac\u0103 iubi\u0163i numai pe cei ce v\u0103 iubesc, ce r\u0103splat\u0103 mai a\u015ftepta\u0163i? Nu fac a\u015fa \u015fi vame\u015fii? 47\u015ei dac\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i cu dragoste numai pe fra\u0163ii vo\u015ftri, ce lucru neobi\u015fnuit face\u0163i? Oare p\u0103g\u00eenii nu fac la fel? 48Voi fi\u0163i dar des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit\u201d (Matei 5:38-48). Ni se spune nici mai mult, nici mai pu\u0163in, dec\u00eet c\u0103 noi trebuie s\u0103 fim des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum Tat\u0103l nostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit. Pentru a ne convinge de realitatea 10 Vezi Psalmul 51. 11 Vezi Iov 42:1-6. 12 Vezi Isaia 6:5.","acestei preten\u0163ii a lui Dumnezeu, Scriptura ne repet\u0103 lucrul acesta \u00een nenum\u0103rate alte texte. De pild\u0103, \u00een Romani 8:29, Pavel ne spune c\u0103 \u201epe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a \u015fi hot\u0103r\u00eet mai dinainte s\u0103 fie asemenea chipului Fiului S\u0103u, pentru ca El s\u0103 fie cel \u00eent\u00eei n\u0103scut dintre mai mul\u0163i fra\u0163i\u201d (s.n.). \u00cen 2 Corinteni 3:18, am v\u0103zut c\u0103 \u0163inta remodel\u0103rii noastre este asem\u0103narea cu chipul Domnului Isus Hristos. \u00cen Efeseni 4:11-15, ni se cere s\u0103 cre\u015ftem p\u00een\u0103 vom ajunge la starea de om mare, la \u00een\u0103l\u0163imea staturii plin\u0103t\u0103\u0163ii lui Hristos. \u00cen Coloseni 1:28, Pavel afirm\u0103 c\u0103 scopul \u00eentregii lui lucr\u0103ri este ca s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze pe orice om des\u0103v\u00eer\u015fit \u00een Hristos. Petru spune: \u201eDup\u0103 cum Cel ce v-a chemat este sf\u00eent, fi\u0163i \u015fi voi sfin\u0163i \u00een toat\u0103 purtarea voastr\u0103\u201d (1 Petru 1:15). Iar Ioan nu se sfie\u015fte s\u0103 ne aminteasc\u0103 faptul c\u0103 \u201ecine zice c\u0103 r\u0103m\u00eene \u00een El, trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi el cum a tr\u0103it Isus\u201d (1 Ioan 2:6). Oare nu este normal ca \u00een urma punerii fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 a ceea ce s\u00eent cu ceea ce trebuie s\u0103 fiu s\u0103 se nasc\u0103 foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire, foamea \u015fi setea dup\u0103 acea stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu cu care ne confrunt\u0103 Scripturile? A pretinde c\u0103 e\u015fti cre\u015ftin \u015fi a nu sim\u0163i aceast\u0103 foame \u015fi sete este o contradic\u0163ie \u00een termeni. Foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire se nasc \u015fi se satisfac numai \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, pentru c\u0103 acolo ne vedem \u015fi s\u0103r\u0103cia \u015fi posibilit\u0103\u0163ile. Petru afirm\u0103, de pild\u0103, c\u0103 \u201edumnezeiasca Lui putere ne-a d\u0103ruit tot ce prive\u015fte via\u0163a \u015fi evlavia prin cunoa\u015fterea Celui ce ne-a chemat prin slava \u015fi puterea Lui, prin care El ne-a dat f\u0103g\u0103duin\u0163ele Lui nespus de mari \u015fi scumpe, ca prin ele s\u0103 v\u0103 face\u0163i p\u0103rta\u015fi firii dumnezeie\u015fti, dup\u0103 ce a\u0163i fugit de stric\u0103ciunea care este \u00een lume prin pofte\u201d (2 Petru 1:3-4). Pe de o parte, totul a \u00eenceput prin chemarea pe care Isus ne-a adresat- o, atunci c\u00eend \u201eCuv\u00eentul S-a f\u0103cut trup, \u015fi a locuit printre noi, plin de har \u015fi de adev\u0103r\u201d, iar noi am putut vedea \u201es lava Lui, o slav\u0103 \u00eentocmai ca slava singurului n\u0103scut din Tat\u0103l\u201d (Ioan 1:14). Astfel ne-a chemat El prin slava \u015fi prin virtu\u0163ile Sale. Dar tot Ioan spune c\u0103 celor care L-au primit, adic\u0103 celor ce cred \u00een Numele Lui, le-a dat dreptul \u015fi puterea s\u0103 se fac\u0103 copii ai lui Dumnezeu, n\u0103scu\u0163i din Dumnezeu. Chemarea Lui a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de f\u0103g\u0103duin\u0163ele Lui nespus de mari \u015fi scumpe, ca prin ele s\u0103 ne facem p\u0103rta\u015fi naturii dumnezeie\u015fti, dup\u0103 ce am fugit de stric\u0103ciunea care este \u00een lume prin pofte. Dac\u0103 nu ar exista posibilitatea satisfacerii foamei \u015fi setei dup\u0103 neprih\u0103nire, nu ne-am permite luxul de a fi fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 ea. Isus a promis c\u0103 to\u0163i cei fl\u0103m\u00eenzi \u015f i \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire vor fi s\u0103tura\u0163i! Foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire se satisfac cu Cuv\u00eentul lui Dumnezeu Faptul c\u0103 cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire vor fi s\u0103tura\u0163i este o certitudine. Dumnezeu a promis lucrul acesta, \u015fi El nu poate s\u0103 mint\u0103. \u00cens\u0103 \u00eentrebarea este: Cum anume se satisface aceast\u0103 foame? Odat\u0103, Domnul Isus a intrat \u00een casa Martei \u015fi a Mariei. Venea de pe drum \u00eempreun\u0103 cu ucenicii S\u0103i \u015fi era fl\u0103m\u00eend. Ca o bun\u0103 gospodin\u0103, Marta a alergat \u00een","buc\u0103t\u0103rie \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fr\u0103m\u00eente, s\u0103 coac\u0103 \u015fi s\u0103 g\u0103teasc\u0103. Maria, \u00een schimb, s-a a\u015fezat la picioarele Domnului Isus \u015fi-I sorbea cuvintele. Sup\u0103rat\u0103 c\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 singur\u0103 cu toate treburile casei, Marta a venit la Domnul Isus \u015fi I-a zis: \u201eDoamne, nu-\u0162i pas\u0103 c\u0103 soru-mea m-a l\u0103sat s\u0103 slujesc singur\u0103? Zi-i dar s\u0103-mi ajute\u201d (Luca 10:40). Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem corect r\u0103spunsul pe care Domnul Isus l-a dat Martei, trebuie s\u0103 pricepem contextul \u00een care a a\u015fezat Luca aceast\u0103 istorioar\u0103. \u00cen textul precedent (10:25-37), un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Legii a venit la Domnul Isus \u015fi, de\u015fi a f\u0103cut-o cu g\u00eend s\u0103-L ispiteasc\u0103, I-a pus o \u00eentrebare extrem de important\u0103: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, ce trebuie s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u015ftenesc via\u0163a vecinic\u0103?\u201d (25, s.n.). Isus i-a r\u0103spuns pun\u00eendu-i, la r\u00eendul Lui, o \u00eentrebare: \u201eCe este scris \u00een Lege? Cum cite\u015fti \u00een ea?\u201d (26). Prin aceast\u0103 \u00eentrebare, Domnul Isus leag\u0103 mo\u015ftenirea vie\u0163ii ve\u015fnice de cunoa\u015fterea Legii. Or, cunoa\u015fterea Legii se leag\u0103 de acea foame \u015f i sete dup\u0103 neprih\u0103nire, f\u0103r\u0103 de care nimeni nu ar da timp studierii ei. Fiind vorba despre un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Legii, \u00eentrebarea Domnului Isus a aruncat mingea \u00een mod evident \u00een partea lui de teren. Tocmai de aceea, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Legii s-a gr\u0103bit s\u0103-\u015fi etaleze cuno\u015ftin\u0163ele: \u201eEl a r\u0103spuns: \u00abS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, cu toat\u0103 puterea ta \u015fi cu tot cugetul t\u0103u; \u015f i pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u00bb. \u00abBine ai r\u0103spuns\u00bb, i-a zis Domnul Isus\u201d, dar apoi a ad\u0103ugat: Ca s\u0103 mo\u015ftene\u015fti via\u0163a ve\u015fnic\u0103, este adev\u0103rat c\u0103 trebuie mai \u00eent\u00eei s\u0103 cuno\u015fti Legea, adic\u0103 Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, dar aceasta nu este \u00eendeajuns. De aceea, i-a zis Isus, \u201ef\u0103 a\u015fa, \u015fi vei avea via\u0163a vecinic\u0103\u201d (Luca 10:27-28). Tabloul din casa celor dou\u0103 surori are menirea s\u0103 limpezeasc\u0103 tocmai faptul c\u0103 f\u0103r\u0103 o foame \u015fi o sete dup\u0103 neprih\u0103nire nu va exista nici o s\u0103turare. Or, neprih\u0103nirea fiind definit\u0103 ca o stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu, foamea \u015fi setea dup\u0103 ea se dovedesc prin atitudinea Mariei, care s-a a\u015fezat la picioarele Domnului Isus ca s\u0103 se umple cu \u00een\u0163elegerea voii Lui. Domnul Isus i-a r\u0103spuns ceea ce i-a r\u0103spuns Martei av\u00eend \u00een vedere tocmai importan\u0163a \u00eentreb\u0103rii puse de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Legii \u2014 \u201eCe s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u015ftenesc via\u0163a vecinic\u0103?\u201d (Luca 10:25): \u201eMarto, Marto, pentru multe lucruri te \u00eengrijorezi \u015fi te fr\u0103m\u00een\u0163i tu, dar [ca s\u0103 mo\u015ftene\u015fti via\u0163a ve\u015fnic\u0103,] un singur lucru trebuie\u015fte. Maria \u015fi-a ales partea cea bun\u0103, care nu i se va lua\u201d (Luca 10:41-42). \u00cen tabloul imediat urm\u0103tor, Domnul Isus define\u015fte foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire prin ordinea \u00een care a\u015fez\u0103m diferitele domenii din via\u0163\u0103. Via\u0163a ve\u015fnic\u0103 se poate mo\u015fteni doar dac\u0103 ne facem din mo\u015ftenirea ei o prioritate absolut\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00eend s\u0103 c\u0103ut\u0103m mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui \u015fi l\u0103s\u00eend ca celelalte lucruri s\u0103 ni se dea pe deasupra \u2014 adic\u0103 dac\u0103 avem curajul s\u0103 \u00eencepem ziua cu: \u201eSfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; vie \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103-se voia Ta, precum \u00een cer, a\u015fa \u015fi pe p\u0103m\u00eent\u201d (Luca 11:2) \u015fi s\u0103 l\u0103s\u0103m pe planul doi p\u00eeinea noastr\u0103 cea de toate zilele, respectiv s\u0103 nu cumva s\u0103 c\u0103lc\u0103m \u00een picioare Numele, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi voia lui Dumnezeu \u00een timp ce alerg\u0103m pentru p\u00eeinea noastr\u0103 de fiecare zi.","Problema Martei nu era treb\u0103luiala din buc\u0103t\u0103rie \u2014 Scriptura spune c\u0103 cine nu munce\u015fte nici s\u0103 nu m\u0103n\u00eence \u2014 ci faptul c\u0103 a considerat treb\u0103luiala ei din buc\u0103t\u0103rie mai important\u0103 dec\u00eet \u015federea Mariei la picioarele Domnului Isus pentru a-I asculta cuvintele. \u201eDoamne,\u2026 [este evident faptul c\u0103 ceea ce fac eu este mai important dec\u00eet ceea ce face Maria \u2014 ar fi vrut s\u0103 zic\u0103 Marta]. Zi-i dar s\u0103-mi ajute.\u201d Marto, Marto, ce ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul. Or, sufletul se satur\u0103 nu cu p\u00eeine \u015f i pl\u0103cinte, ci cu orice Cuv\u00eent care iese din gura Domnului. \u201eDe aceea \u2014 spune Iacov \u2014 lep\u0103da\u0163i orice necur\u0103\u0163ie \u015fi orice rev\u0103rsare de r\u0103utate \u015fi primi\u0163i cu bl\u00eende\u0163\u0103 Cuv\u00eentul s\u0103dit \u00een voi, care v\u0103 poate m\u00eentui sufletele\u201d (Iac. 1:21). Dar tocmai pentru c\u0103 slova neasimilat\u0103, ne\u00eentrupat\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi face farisei, nu sfin\u0163i, Iacov a ad\u0103ugat: 22Fi\u0163i \u00eemplinitori ai Cuv\u00eentului, nu numai ascult\u0103tori, \u00een\u015fel\u00eendu-v\u0103 singuri. 23C\u0103ci dac\u0103 ascult\u0103 cineva Cuv\u00eentul, \u015fi nu-l \u00eemp line\u015fte cu fapta, seam\u0103n\u0103 cu un om, care \u00ee\u015fi prive\u015fte fa\u0163a fireasc\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103; 24\u015fi, dup\u0103 ce s-a privit, pleac\u0103 \u015fi uit\u0103 \u00eendat\u0103 cum era. 25Dar cine \u00ee\u015fi va ad\u00eenci privirile \u00een legea des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, care este legea slobozeniei, \u015fi va st\u0103rui \u00een ea, nu ca un ascult\u0103tor uituc, ci ca un \u00eemp linitor cu fapta, va fi fericit \u00een lucrarea lui (Iac. 1:22-25). Un om fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire se va cunoa\u015fte din felul \u00een care \u00ee\u015fi va ad\u00eenci privirile \u00een Legea des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, care este o lege a slobozeniei. Iar s\u0103turarea lui va veni atunci c\u00eend Duhul lui Dumnezeu, transform\u00eend slova \u00een sabie, va modela caracterul \u015fi conduita lui dup\u0103 chipul Domnului Isus Hristos. \u201eNoi to\u0163i privim cu fa\u0163a descoperit\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103, slava Domnului, \u015fi s\u00eentem schimba\u0163i \u00een acela\u015f chip al Lui, din s lav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului\u201d (2 Cor. 3:18). S\u0103turare \u015fi ast\u00eemp\u0103rare cu neprih\u0103nire \u00eenseamn\u0103 schimbare \u00eentru asem\u0103narea acestui Chip. Poate, cel mai frumos portret al unui om fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire zugr\u0103vit vreodat\u0103 \u00eel avem \u00een Psalmul 119. Ar fi mult ca s\u0103 cit\u0103m toate cele o sut\u0103 \u015faptezeci \u015fi \u015fase de versete ale psalmului. Iat\u0103 deci doar un col\u0163 al acestui portret: 127Eu iubesc poruncile Tale mai mult dec\u00eet aurul, da, mai mult dec\u00eet aurul curat: 128De aceea g\u0103sesc drepte toate poruncile Tale \u015fi ur\u0103sc orice cale a minciunii. 129\u00cenv\u0103\u0163\u0103turile Tale s\u00eent minunate: de aceea le p\u0103ze\u015fte sufletul meu. 130Descoperirea cuvintelor Tale d\u0103 lumin\u0103, d\u0103 pricepere celor f\u0103r\u0103 r\u0103utate. 131Deschid gura \u015fi oftez, c\u0103ci s\u00eent lacom dup\u0103 poruncile Tale. 132\u00centoarce-\u0162i Fa\u0163a spre mine, \u015fi ai mil\u0103 de mine, dup\u0103 obiceiul T\u0103u fa\u0163\u0103 de cei ce iubesc Numele T\u0103u! 133\u00cent\u0103re\u015fte-mi pa\u015fii \u00een Cuv\u00eentul T\u0103u, \u015fi nu l\u0103sa nici o nelegiuire s\u0103 st\u0103p\u00eeneasc\u0103 peste mine!","134Izb\u0103ve\u015fte-m\u0103 de asuprirea oamenilor, ca s\u0103 p\u0103zesc poruncile Tale! 135F\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 Fa\u0163a Ta peste robul T\u0103u, \u015fi \u00eenva\u0163\u0103-m\u0103 or\u00eenduirile Tale! 136Ochii \u00eemi vars\u0103 \u015firoaie de ape, pentru c\u0103 Legea Ta nu este p\u0103zit\u0103. 137Tu e\u015fti drept, Doamne, \u015fi judec\u0103\u0163ile Tale s\u00eent f\u0103r\u0103 prihan\u0103. 138Tu \u00ce\u0163i \u00eentemeiezi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile pe dreptate, \u015fi pe cea mai mare credincio\u015fie. 139R\u00eevna mea m\u0103 m\u0103n\u00eenc\u0103, pentru c\u0103 potrivnicii mei u it\u0103 cuvintele Tale. 140Cuv\u00eentul T\u0103u este cu totul \u00eencercat, \u015fi robul T\u0103u \u00eel iube\u015fte. 141S\u00eent mic \u015fi dispre\u0163uit, dar nu uit poruncile Tale. 142Dreptatea Ta este o dreptate vecinic\u0103, \u015fi Legea Ta este adev\u0103rul. 143Necazul \u015fi str\u00eemtorarea m\u0103 ajung, dar poruncile Tale s\u00eent desf\u0103tarea mea. 144\u00cenv\u0103\u0163\u0103turile Tale s\u00eent drepte pe vecie: d\u0103-mi pricepere, ca s\u0103 tr\u0103iesc! 145Te chem din toat\u0103 inima mea: ascult\u0103-m\u0103, Doamne, ca s\u0103 p\u0103zesc or\u00eenduirile Tale. 146Te chem: m\u00eentuie\u015fte-m\u0103, ca s\u0103 p\u0103zesc \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Tale! 147O iau \u00eenaintea zorilor \u015fi strig; n\u0103d\u0103jduiesc \u00een f\u0103g\u0103duin\u0163ele Tale. 148O iau \u00eenaintea str\u0103jilor de noapte, \u015fi deschid ochii, ca s\u0103 m\u0103 g\u00eendesc ad\u00eenc la Cuv\u00eentul T\u0103u (Ps. 119:127-148). P\u00een\u0103 \u015fi Oglinda psalmistului de mai sus ne condamn\u0103. Oare am putea \u00eeng\u00eena \u015fi noi acest imn al Cuv\u00eentului, ca pe o expresie a foamei \u015fi setei noastre dup\u0103 neprih\u0103nire? S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u201es\u0103tulul calc\u0103 \u00een picioare fagurul de miere, dar pentru cel fl\u0103m\u00eend toate am\u0103r\u0103ciunile s\u00eent dulci\u201d (Pr. 27:7). Iar Scriptura ne spune c\u0103 doar cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire vor fi s\u0103tura\u0163i. 1Ferice [deci] de omul care\u2026 2\u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte pl\u0103cerea \u00een Legea Domnului, \u015fi zi \u015fi noapte cuget\u0103 la Legea Lui! 3El este ca un pom s\u0103dit l\u00eeng\u0103 un izvor de ap\u0103, care \u00ee\u015fi d\u0103 rodul la vremea lui, \u015fi ale c\u0103rui frunze nu se ve\u015ftejesc: tot ce \u00eencepe duce la bun sf\u00eer\u015fit (Ps.1:1-3).","Ferice de cei milostivi, c\u0103ci ei vor avea parte de mil\u0103! (5:7) Am v\u0103zut c\u0103 Domnul Isus a\u015faz\u0103 \u00eentreaga doctrin\u0103 a m\u00eentuirii \u00een prima \u201efericire\u201d: \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3). Cel s\u0103rac \u00een duh are \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, deci are intrare liber\u0103 la \u00cemp\u0103ratul Cerurilor \u015fi \u015fade pe scaunul de domnie al Acestuia. \u015ei, tocmai pentru c\u0103 \u00eentreaga doctrin\u0103 a m\u00eentuirii, altfel spus, \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a ajungerii omului \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, este \u00eencapsulat\u0103 \u00een versetul 3, nici nu ar mai fi fost necesar ca Domnul Isus s\u0103 mai adauge ceva. Dar noi s\u00eentem iscusi\u0163i \u00een a r\u0103st\u0103lm\u0103ci lucrurile \u2014 \u015f i El \u015ftia aceasta. Nu tocmai de aceea S-a v\u0103zut Domnul Isus nevoit s\u0103 confrunte prin Predica de pe munte etica unei false \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii, care \u00eei \u00een\u015felase pe mul\u0163i \u015fi continua \u00eenc\u0103 s\u0103 o fac\u0103? Nu tocmai de aceea este El obligat s\u0103 afirme \u00een fa\u0163a ucenicilor S\u0103i \u015fi a tuturor celor care-L ascultau: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:20)? Deci, pentru c\u0103 exist\u0103 posibilitatea zidirii pe nis ip, a zidirii unui edificiu f\u0103r\u0103 temelie, Domnul Isus nu Se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 rosteasc\u0103 prima \u201efericire\u201d \u2014 de\u015fi aceasta era complet\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi \u2014 ci, prin cele care urmeaz\u0103, El sondeaz\u0103 conceptul \u201es\u0103r\u0103ciei \u00een duh\u201d, de care at\u00eern\u0103 mo\u015ftenirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, ca s\u0103 ne ajute s\u0103 \u00een\u0163elegem ce \u00eenseamn\u0103 \u015fi ce implic\u0103 acest concept. Am afirmat, de asemenea, c\u0103 fiecare \u201efericire\u201d este testul celei precedente. Ultima \u201efericire\u201d de care ne-am ocupat \u015fi care se cere testat\u0103 este \u201efericirea\u201d a patra: \u201eFerice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire, c\u0103ci ei vor fi s\u0103tura\u0163i!\u201d (5:6). Dar \u00eens\u0103\u015fi prezen\u0163a fariseilor din jurul Domnului Isus, care se l\u0103udau cu neprih\u0103nirea lor fals\u0103 \u015fi, de aceea, \u00een\u015fel\u0103toare, ne oblig\u0103 s\u0103 verific\u0103m dac\u0103 nu cumva este fals\u0103 \u015fi neprih\u0103nirea noastr\u0103. Ce tragedie ar fi ca, dup\u0103 ce am alergat o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 dup\u0103 neprih\u0103nire, f\u0103c\u00eend milostenii, rostind rug\u0103ciuni lungi \u015f i obositoare \u015fi chinuindu-ne trupul prin posturi istovitoare, 13 s\u0103 ne pomenim descalifica\u0163i pentru intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, pentru c\u0103 neprih\u0103nirea pe care am adunat-o n-a fost bun\u0103. Cum se verific\u0103 deci foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire? Simplu! Uit\u00eendu-ne la m\u00eeinile noastre, la atitudinea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de semeni. Acela care are m\u00eeinile \u00eencle\u015ftate pe bunurile lui materiale, ca t\u00een\u0103rul bogat din Matei 19, poate fi s igur c\u0103 este fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 o fals\u0103 neprih\u0103nire. Dar acela \u00een a c\u0103rui cas\u0103 a intrat m\u00eentuirea \u015f i care a \u00eenceput s\u0103 aprecieze gustul adev\u0103ratei neprih\u0103niri \u00ee\u015fi va descle\u015fta pumnii, ca Zacheu,14 fiind gata s\u0103 dea din ceea ce are \u015fi celor din jurul lui. Atitudinea fa\u0163\u0103 de semeni poate fi un prim semn al prezen\u0163ei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u00een noi, deoarece \u201ereligiunea curat\u0103 \u015fi ne\u00eentinat\u0103, \u00eenaintea 13 Vezi M atei 6:1-18. 14 Vezi Luca 19:1-10.","lui Dumnezeu, Tat\u0103l nostru\u201d \u2014 spune Iacov \u2014 \u201eeste s\u0103 cercet\u0103m pe orfani \u015fi pe v\u0103duve \u00een necazurile lor, \u015fi s\u0103 ne p\u0103zim ne\u00eentina\u0163i de lume\u201d (Iac. 1:27). Deci adev\u0103rata religie ne duce \u00eenspre oameni, nu ne dep\u0103rteaz\u0103 de ei! Ne \u00eentreb\u0103m totu\u015fi de ce izolarea \u015fi s ingur\u0103tatea s\u00eent problema major\u0103 \u00eentre aceia care se socotesc a fi mo\u015ftenitori ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. De ce s\u00eent at\u00eetea probleme sociale p\u00een\u0103 \u015f i \u00een biseric ile cre\u015ftine, dac\u0103 milostenia, adic\u0103 iubirea de fra\u0163i, ar trebui s\u0103 fie una dintre tr\u0103s\u0103turile de baz\u0103 ale caracterului cre\u015ftin? Nu cumva foamea \u015fi setea noastr\u0103 dup\u0103 neprih\u0103nire or fi false? Sau nu cumva neprih\u0103nirea dup\u0103 care fl\u0103m\u00eenzim \u015f i \u00eenset\u0103m este fariseic\u0103? \u00centrebarea este cu at\u00eet mai legitim\u0103 cu c\u00eet Domnul Isus \u00censu\u015fi ne avertizeaz\u0103 de direc\u0163ia \u00een care merg lucrurile: \u201eC\u00eend va veni Fiul omului, va g\u0103s i El credin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00eent?\u201d (Luca 18:8). Dar, Doamne, vom zice noi, \u00eencerc\u00eend s\u0103 ne eschiv\u0103m din fa\u0163a avertiz\u0103rii Domnului Isus, nu s\u00eent ast\u0103zi mai multe biseric i pe p\u0103m\u00eent dec\u00eet oric\u00eend? Nu exist\u0103 mai mult\u0103 activitate religioas\u0103 dec\u00eet oric\u00eend? Ba da, ne va r\u0103spunde Domnul Isus \u2014 dup\u0103 care va repeta \u015fi mai ap\u0103sat \u00eentrebarea: \u201eC\u00eend va veni Fiul omului, va g\u0103si El credin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00eent?\u201d (s.n.). Oare mul\u0163imea bisericilor \u015fi a activit\u0103\u0163ilor religioase care ne las\u0103 totu\u015fi izola\u0163i pe unii de ceilal\u0163i nu cumva este dovada faptului c\u0103 ne-am construit \u015fi noi un sistem fariseic care s\u0103 ne \u0163in\u0103 religio\u015fi \u015f i ocupa\u0163i, dar care s\u0103 nu fie de nici un pre\u0163 c\u00eend este vorba despre intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? Adev\u0103rata credin\u0163\u0103 se va dovedi \u00een hot\u0103r\u00eerea \u015fi puterea de a ne apropia de semeni, de a ne descle\u015fta pumnii \u015fi de a da \u015fi altora din \u201ebog\u0103\u0163iile nedrepte\u201d15 pe care le- am primit, dovedind astfel c\u0103 toate \u201efericirile\u201d precedente s\u00eent reale \u015fi s\u00eent ale noastre. Iacov ne avertizeaz\u0103 tocmai de tragedia dezleg\u0103rii credin\u0163ei de fapt\u0103: 14Fra\u0163ii mei, ce-i folose\u015fte cuiva s\u0103 spun\u0103 c\u0103 are credin\u0163\u0103, dac\u0103 n-are fapte? Poate oare credin\u0163a aceasta s\u0103-l m\u00eentuiasc\u0103? 15Dac\u0103 un frate sau o sor\u0103 s\u00eent goi \u015fi lipsi\u0163i de hrana de toate zilele, 16\u015fi unul dintre voi le zice: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 \u00een pace, \u00eenc\u0103lzi\u0163 i-v\u0103 \u015fi s\u0103tura\u0163i- v\u0103!\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar fo losi? 17Tot a\u015fa \u015fi credin\u0163a: dac\u0103 n-are fapte, este moart\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015f. 18Dar va zice cineva: \u201eTu ai credin\u0163a, \u015fi eu am faptele.\u201d \u201eArat\u0103-mi credin\u0163a ta f\u0103r\u0103 fapte, \u015fi eu \u00ee\u0163i voi ar\u0103ta credin\u0163a mea din faptele mele.\u201d 19Tu crezi c\u0103 Du mnezeu este unul, \u015fi bine faci; dar \u015fi dracii cred\u2026 \u015fi se \u00eenfioar\u0103! 20Vrei dar s\u0103 \u00een\u0163elegi, om nesocotit, c\u0103 credin\u0163a f\u0103r\u0103 fapte este z\u0103darnic\u0103? (Iacov 2:14-20). Iat\u0103 de ce Predica de pe munte nu putea trece pe l\u00eeng\u0103 acest aspect \u015fi iat\u0103 de ce milostenia este testul foamei \u015fi setei dup\u0103 neprih\u0103nire! Dac\u0103 \u00eent\u00eelnirea mea cu Dumnezeu nu m\u0103 \u00eempinge spre semeni, s-ar putea ca ea s\u0103 nu fi avut loc niciodat\u0103. Iat\u0103 ce ne spune Ioan \u00een prima sa epistol\u0103: \u201eDac\u0103 zice 15 Vezi Luca 16:9.","cineva: \u00abEu iubesc pe Dumnezeu\u00bb, \u015fi ur\u0103\u015fte pe fratele s\u0103u, este un mincinos; c\u0103ci cine nu iube\u015fte pe fratele s\u0103u, pe care-l vede, cum poate s\u0103 iubeasc\u0103 pe Dumnezeu, pe care nu-L vede? \u015ei aceasta este porunca pe care o avem de la El: cine iube\u015fte pe Dumnezeu, iube\u015fte \u015fi pe fratele s\u0103u\u201d (1 Ioan 4:20-21). \u00cen cuvintele Predicii de pe munte, cine este fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nirea lui Dumnezeu o arat\u0103 prin milostenia lui, prin schimbarea radical\u0103 \u00een rela\u0163ia lui fa\u0163\u0103 de semeni. Dar de unde vine puterea acestei schimb\u0103ri? Rela\u0163ia dintre \u201efericirile\u201d a patra \u015fi a cincea La \u201efericirea\u201d de fa\u0163\u0103 \u2014 \u201eFerice de cei milostivi, c\u0103ci ei vor avea parte de mil\u0103!\u201d \u2014 se ajunge doar prin cea precedent\u0103. Ca s\u0103 fii milostiv, trebuie s\u0103 fi fost s\u0103turat mai \u00eent\u00eei tu \u00eensu\u0163i de Dumnezeu. Deci c ine n-a fost s\u0103turat nu poate fi milostiv \u015f i cine nu este milostiv n-a fost s\u0103turat. Iar dac\u0103 nu a fost s\u0103turat, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu a fost nici fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire, nici bl\u00eend, adic\u0103 n-a ie\u015f it din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, \u015fi de aceea nu are nici ochi, nici inim\u0103 pentru semenul s\u0103u. \u201eToat\u0103 Legea\u201d \u2014 afirm\u0103 Pavel \u2014 \u201ese cuprinde \u00eentr-o singur\u0103 porunc\u0103: \u00abS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u00bb\u201d (Gal. 5:14). El nu desfiin\u0163eaz\u0103 prin aceasta prima porunc\u0103 \u2014 \u201eS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u\u2026\u201d (Mat. 22:37-38) \u2014 ci ne spune c\u0103 prima se exprim\u0103, de fapt prin a doua \u015f i c\u0103 a doua porunc\u0103 este energizat\u0103 de prima. Pentru a s\u0103tura pe al\u0163ii trebuie s\u0103 fi fost mai \u00eent\u00eei eu \u00eensumi s\u0103turat. Iat\u0103 de ce doar foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire creeaz\u0103 cadrul pentru adev\u0103rata milostenie. Dup\u0103 cum neprih\u0103nirea noastr\u0103 poate fi fariseic\u0103, tot a\u015fa poate fi \u015fi milostenia noastr\u0103: \u201eTu, dar, c\u00eend faci milostenie, nu suna cu tr\u00eembi\u0163a \u00eenaintea ta, cum fac f\u0103\u0163arnicii, \u00een sinagogi \u015fi \u00een uli\u0163e, pentru ca s\u0103 fie sl\u0103vi\u0163i de oameni. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata\u201d (Mat. 6:2). Mult\u0103, prea mult\u0103 din \u201eiubirea noastr\u0103 de semeni\u201d este, de fapt, p\u00eeng\u0103rit\u0103, deoarece am scos iubirea de semeni din cadrul iubirii de Dumnezeu. Tot Ioan ne spune \u00een epistola sa: \u201eCunoa\u015ftem c\u0103 iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea c\u0103 iubim pe Dumnezeu \u015fi p\u0103zim poruncile Lui\u201d (1 Ioan 5:2, s.n.). El ne atrage astfel aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 milostenia \u2014 care poate fi definit\u0103 ca iubire de semeni \u2014 pe de o parte, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 strict \u00een perimetrul ascult\u0103rii de Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, ca s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 at\u00eet \u00eempotriva noastr\u0103, c\u00eet \u015fi \u00eempotriva semenului. Iar pe de alt\u0103 parte, iubirea de semeni trebuie s\u0103 se alimenteze permanent din iubirea de Dumnezeu. \u00cemplinirea celei de-a doua porunci \u2014 \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201d (Mat. 22:39) \u2014 n-o poate nesocoti pe prima \u2014 \u201eS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u015fi cu tot cugetul t\u0103u\u201d (Mat. 22:37). F\u0103r\u0103 realitatea \u00eemplinirii primei porunci, cea de-a doua moare. Este deci evident faptul c\u0103 pentru a fi milostivi nu ajunge o simpl\u0103 dec izie pe care o lu\u0103m \u00een fa\u0163a versetului 7 din Matei 5, cu toate c\u0103 este nevoie de o astfel de decizie.","Harul lui Dumnezeu este asociat cu omul \u00een p\u0103catul lui, iar mila lui Dumnezeu este asociat\u0103 cu omul \u00een mizeria lui. Harul lui Dumnezeu face posibil\u0103 prima \u201efericire\u201d: \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (5:3). M\u00eentuirea este prin har. Dar mila lui Dumnezeu face posibil\u0103 implicarea Lui \u00een vie\u0163ile noastre pentru a ne scoate din mizeria \u00een care ne-a adus p\u0103catul. Duhul Lui ne modeleaz\u0103 zilnic \u00eentru asem\u0103narea chipului Fiului S\u0103u, pentru c\u0103 zilnic Dumnezeu Se milostive\u015fte de noi. Acela care n-a avut parte de mila Domnului \u00een propria sa via\u0163\u0103 nu poate fi milostiv. Mila izvor\u0103\u015fte dintr-o inim\u0103 care s-a bucurat ea \u00eens\u0103\u015fi de mil\u0103. N-a spus, oare, Domnul Isus fariseului nemilostiv: \u201eCui i s-a iertat mult iube\u015fte mult\u201d (vezi Luca 7:36-47). Doar cel milostiv va avea parte de mil\u0103 Dup\u0103 cum este formulat\u0103 \u201efericirea\u201d a cincea, nu putem trece u\u015for pe l\u00eeng\u0103 ea, tocmai pentru c\u0103 a doua parte este condi\u0163ionat\u0103 de prima, iar a doua parte ne prive\u015fte \u00een mod direct: \u201eFerice de cei milostivi, c\u0103ci ei vor avea parte de mil\u0103!\u201d (5:7, s.n.). Tocmai de aceea, Iacov ne avertizeaz\u0103: \u201eS\u0103 vorbi\u0163i \u015f i s\u0103 lucra\u0163i ca ni\u015fte oameni cari au s\u0103 fie judeca\u0163i dup\u0103 o lege a s lobozeniei. C\u0103ci judecata este f\u0103r\u0103 mil\u0103 pentru cel ce n-a avut mil\u0103, dar mila biruie\u015fte judecata\u201d (Iac. 2:12-13).","Ferice de cei cu inima curat\u0103, c\u0103ci ei vor vedea pe Dumnezeu! (5:8) S\u0103r\u0103cia noastr\u0103 \u00een duh ne-a adus \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Iar o dat\u0103 ajun\u015fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce st\u0103m \u00een prezen\u0163a Lui, adic\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce \u201eprivim cu fa\u0163a descoperit\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103, slava Domnului, s\u00eentem schimba\u0163i \u00een acela\u015f chip al Lui, din slav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului\u201d (2 Cor. 3:18). Iar pe m\u0103sur\u0103 ce s\u00eentem transforma\u0163i \u00eentru asem\u0103narea Lui, descoperim c\u0103 inima lui Dumnezeu bate pentru oameni, \u015fi sim\u0163im cum \u015fi inima noastr\u0103 \u00eencepe s\u0103 aprecieze ceea ce apreciaz\u0103 inima Lui. Oare nu la aceasta ne cheam\u0103 Domnul Isus \u00een Predica de pe munte: \u201eVoi fi\u0163i dar des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit!\u201d (5:48)? \u00cen inima lui Dumnezeu este mult loc pentru oameni. Deci a fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103 a fi iubitor de oameni, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l nostru cel ceresc este iubitor de oameni. Dar \u015firul \u201efericirilor\u201d nu se termin\u0103 aici, c\u0103ci nici de data aceasta nu s\u00eentem sc\u0103pa\u0163i de posibilitatea falsului. Se poate, oare, face milostenie av\u00eend o inim\u0103 murdar\u0103? Evident! Este suficient s\u0103 citim capitolul 6 din Matei, ca s\u0103 ne \u00eengrozim. Iat\u0103 de ce continu\u0103 astfel Domnul Isus: \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103, c\u0103ci ei vor vedea pe Dumnezeu!\u201d (5:8). Doar inima curat\u0103 calific\u0103 milostenia noastr\u0103 ca fiind acceptabil\u0103 \u00een ochii lui Dumnezeu. Dar ce este inima \u00een uzajul Scripturii? Care este blestemul unei inimi murdare? \u015ei cum se poate ajunge la o inim\u0103 curat\u0103? Inima \u00een uzajul Scripturii \u00cen uzajul Scripturii, \u201einima\u201d este centrul de comand\u0103 al \u00eentregii noastre fiin\u0163e, este izvorul \u00eentregii noastre vie\u0163i intelectuale, afective, volitive \u015fi spirituale. \u00cen uzajul Scripturii, \u201einima\u201d este ceva ce se poate tulbura (vezi Ioan 14:1), este izvorul durerii (vezi Rom 9:2), al bucuriei (vezi Ioan 16:22). Inima poate fi plin\u0103 de m\u00eehnire (vezi 2 Cor. 2:4) sau de laud\u0103 (vezi Ef. 5:19). Inima poate fi pus\u0103 pe jar. Cei doi ucenici pe drum spre Emaus au zis unul c\u0103tre altul, c\u00eend li s-au deschis ochii la fr\u00eengerea p\u00eeinii: \u201eNu ne ardea inima \u00een noi c\u00eend ne vorbea pe drum \u015fi ne deschidea Scripturile?\u201d (Luca 24:32). Dar am afirmat c\u0103 Biblia vorbe\u015fte despre inim\u0103 ca \u015fi cum ea ar fi nu numai centrul vie\u0163ii afective, ci \u015fi centrul vie\u0163ii noastre intelectuale. Inima se poate \u00eempietri, iar atunci nu mai \u00een\u0163elegem cu ea: \u201eC\u0103ci inima acestui popor s-a \u00eempietrit [spune Domnul Isus atunci c\u00eend t\u0103lm\u0103ce\u015fte pilda sem\u0103n\u0103torului]; au ajuns tari de urechi, \u015fi-au \u00eenchis ochii, ca nu cumva s\u0103 vad\u0103 cu ochii, s\u0103 aud\u0103 cu urechile, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cu inima \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu\u201d (Mat. 13:15, s.n.). Cu inima, se poate g\u00eendi (vezi Marcu 2:6), \u015fi inima poate fi plin\u0103 de g\u00eenduri rele: \u201eIsus, care le cuno\u015ftea g\u00eendurile, a zis : \u00abPentru ce ave\u0163i g\u00eenduri rele \u00een inimile voastre\u00bb\u201d (Mat. 9:4). Cu inima, se poate ra\u0163iona: \u201eNebunul zice \u00een inima lui: \u00abNu este","Dumnezeu\u00bb\u201d (Ps. 14:1). Dar \u00een uzajul biblic, inima este \u015fi centrul volitiv al fiin\u0163ei noastre. \u201eFiecare s\u0103 dea dup\u0103 cum a hot\u0103r\u00eet \u00een inima lui\u201d (2 Cor. 9:7, s.n.) \u2014 \u00eei \u00eendeamn\u0103 Pavel pe cei din biserica din Corint. Dar tot inima este implicat\u0103 \u015fi \u00een procesul ajungerii la m\u00eentuire, spune Pavel \u00een Romani: \u201eDac\u0103 m\u0103rturise\u015fti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, \u015fi dac\u0103 crezi \u00een inima ta c\u0103 Dumnezeu L-a \u00eenviat din mor\u0163i, vei fi m\u00eentuit. C\u0103ci prin credin\u0163a din inim\u0103 se cap\u0103t\u0103 neprih\u0103nirea \u015f i prin m\u0103rturisirea cu gura se ajunge la m\u00eentuire\u201d (Rom. 10:9-10, s.n.). \u00cen concluzie, putem afirma c\u0103 \u00een uzajul Scripturii, inima este forul l\u0103untric care guverneaz\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103. Inima este \u00eensu\u015fi izvorul vie\u0163ii. Tocmai de aceea ne avertizeaz\u0103 \u00een\u0163eleptul Solomon: \u201eP\u0103ze\u015fte-\u0163i inima mai mult dec\u00eet orice, c\u0103ci din ea ies izvoarele vie\u0163ii\u201d (Prov. 4:23). \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103\u201d \u2014 spune Domnul Isus \u2014 pentru c\u0103 apa nu poate fi mai curat\u0103 dec\u00eet izvorul. Inima este aceea care coloreaz\u0103 toate faptele noastre, ea d\u0103 valoare sau devalorizeaz\u0103 tot ceea ce facem. Nu era, oare, firesc ca Domnul Isus s\u0103 adauge aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u2014 inima curat\u0103 \u2014 \u00een definirea caracterului cre\u015ftin? Atunci c\u00eend, \u00eencep\u00eend cu Matei 5:21, Domnul Isus porne\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103 despre conduita cre\u015ftin\u0103, toate corec\u0163iile le face \u00een sensul inimii, adic\u0103 \u00een sensul cobor\u00eerii Legii lui Dumnezeu \u00een inima noastr\u0103, deoarece El \u015ftie c\u0103 apa, adic\u0103 faptele, s\u00eent pe m\u0103sura izvorului, adic\u0103 a in im ii: 21A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis celor din vechime: \u201eS\u0103 nu ucizi; oricine va ucide, va c\u0103dea sub pedeapsa judec\u0103\u0163ii\u201d. 22Dar Eu v\u0103 spun c\u0103 ori\u015ficine se m\u00eenie pe fratele s\u0103u, va c\u0103dea sub pedeapsa judec\u0103\u0163ii; \u015fi oricine va zice fratelui s\u0103u: \u201eProstule!\u201d va c\u0103dea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: \u201eNebunule\u201d, va c\u0103dea sub pedeapsa focului gheenei (Mat. 5:21-22). Dac\u0103 \u201eapa\u201d este uciderea, atunci izvorul \u2014 spune Domnul Isus \u2014 este m\u00eenia, invidia, vorbirea batjocoritoare. Domnul Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eemping\u0103 p\u0103zirea Legii de la nivelul faptelor, la nivelul vorbelor, al g\u00eendurilor, al atitudinilor \u015fi al motiva\u0163iilor. Poarta pe care se intr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este a\u015fa de str\u00eemt\u0103, \u00eenc\u00eet nu numai faptele rele nu pot fi trecute prin ea, ci nici vorbele rele, 16 nici g\u00eendurile rele, nici atitudinile \u015fi nici motiva\u0163iile rele. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, atunci nu este greu s\u0103 \u00een\u0163elegem de ce anume a spus Domnul Isus: \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103!\u201d (Mat. 5:8). Inima este ca un vulcan, care atunci c\u00eend erupe aduce la suprafa\u0163\u0103 tot ce este \u00een ad\u00eencurile ei, transform\u00eend motiva\u0163ia \u00een atitudine, atitudinea \u00een g\u00eend, g\u00eendul \u00een vorb\u0103, iar vorba \u00een fapt\u0103. Tocmai de aceea a\u015faz\u0103 Domnul Isus la temelia vie\u0163ii cre\u015ftine principiul: \u201eCaracterul determin\u0103 conduita\u201d, \u015fi de aceea \u00ce\u015fi zide\u015fte 16 \u201eV\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, oamenii vor da socoteal\u0103 de orice cuv\u00eent nefolositor, pe care-l vor fi rostit. C\u0103ci din cuvintele tale vei fi os\u00eendit \u015fi din cuvintele tale vei fi scos f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d (M at. 12:36-37).","\u00eentreaga Predic\u0103 de pe munte pe acest principiu. Acum \u00een\u0163elegem, poate, ceva mai bine de ce a deveni cre\u015ftin presupune, mai \u00eent\u00eei, o transformare l\u0103untric\u0103 profund\u0103, o schimbare a inimii. Stanley Johns avea dreptate c\u00eend a afirmat c\u0103, pentru a ne scoate din iad, Isus a trebuit s\u0103 scoat\u0103 mai \u00eent\u00eei iadul din noi, iar pentru a ne duce \u00een rai, a trebuit mai \u00eent\u00eei s\u0103 aduc\u0103 raiul \u00een noi. Blestemul unei inimi murdare O inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai alese lucruri, schimb\u00eend pe lucruri de nimic cele mai alese bog\u0103\u0163ii, \u015fi face astfel din via\u0163a noastr\u0103 religioas\u0103 o caricatur\u0103 demn\u0103 de dispre\u0163 \u015fi de mil\u0103. O inim\u0103 murdar\u0103 \u00ee\u015fi bate joc at\u00eet de Dumnezeu, c\u00eet \u015fi de noi \u00een\u015fine. Capitolul 6 din Predica de pe munte aduce \u00eenaintea noastr\u0103 trei exemple: primul este legat de milostenie (6:1-4), al doilea, de rug\u0103ciune (6:5-15), iar al treilea, de post (6:16-18). Milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul s\u00eent expresii ale vie\u0163ii noastre religioase. Afirma\u0163ii ca acestea: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 \u015f i-au primit r\u0103splata\u201d (2, 5 \u015fi 6), legate de fiecare dintre cele trei aspecte, ne spun c\u0103 prin milostenie, rug\u0103ciune \u015fi post se poate ob\u0163ine ceva, se poate primi o r\u0103splat\u0103, \u015fi tocmai de aceea le putem considera a fi investi\u0163iile pe care le facem \u00een sfera spiritualului. Singura ra\u0163iune a unei investi\u0163ii este profitul. Dar orice investi\u0163ie \u00ee\u015fi are riscurile ei. Atunci c\u00eend investe\u015fti, po\u0163i pierde sau po\u0163i c\u00ee\u015ftiga. Prin ceea ce ne spune \u00een Matei 6, Domnul Isus ne avertizeaz\u0103 tocmai de acest enorm risc de a risipi \u00eentreaga investi\u0163ie spiritual\u0103 a milosteniei, a rug\u0103ciunii \u015fi a postului pe un pumn de aplauze. Ce risip\u0103! Dar \u00een\u0163elegem risipa doar atunci c\u00eend vedem ce s-ar fi putut ob\u0163ine prin milostenie, prin rug\u0103ciune \u015fi prin post, dac\u0103 ele ar fi fost f\u0103cute cu o inim\u0103 curat\u0103. Milostenia f\u0103cut\u0103 dintr-o inim\u0103 curat\u0103, dintr-o inim\u0103 cur\u0103\u0163it\u0103 de poftele eu-lui, este r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu binecuv\u00eent\u0103rile lui Dumnezeu. Scriptura ne spune c\u0103 \u201ecine are mil\u0103 de s\u0103rac, \u00eemprumut\u0103 pe Domnul, \u015fi El \u00eei va r\u0103spl\u0103ti binefacerea\u201d (Prov. 19:17). Dumnezeu nu r\u0103m\u00eene dator: 7\u00cemparte-\u0163i p\u00eeinea cu cel fl\u0103m\u00eend \u015fi adu \u00een casa ta pe nenoroci\u0163ii f\u0103r\u0103 ad\u0103post; dac\u0103 vezi pe un om gol, acopere-l, \u015fi nu \u00eentoarce spatele semenului t\u0103u. 8Atunci lumina ta va r\u0103s\u0103ri ca zorile, \u015fi vindecarea ta va \u00eencol\u0163i repede; neprih\u0103nirea ta \u00ee\u0163i va merge \u00eenainte, \u015fi slava Domnului te va \u00eenso\u0163i. 9Atunci tu vei chema, \u015fi Domnul va r\u0103spunde, vei striga, \u015fi El va zice: \u201eIat\u0103-M\u0103!\u201d Dac\u0103 vei \u00eendep\u0103rta jugul din mijlocul t\u0103u, amenin\u0163\u0103rile cu degetul \u015fi vorbele de ocar\u0103, 10dac\u0103 vei da m\u00eencarea ta celui fl\u0103m\u00eend, dac\u0103 vei s\u0103tura sufletul lipsit, atunci lumina ta va r\u0103s\u0103ri peste \u00eentunecime, \u015fi \u00eentunerecul t\u0103u va fi ca ziua n\u0103meaza mare! 11Domnul te va c\u0103l\u0103uzi ne\u00eencetat, \u00ee\u0163i va s\u0103tura sufletul chiar \u00een locuri f\u0103r\u0103 ap\u0103, \u015fi va da din nou putere m\u0103dularelor tale; vei fi ca o gr\u0103din\u0103 bine udat\u0103, ca un izvor ale c\u0103rui ape nu seac\u0103. 12Ai t\u0103i vor zidi iar\u0103\u015f pe","d\u0103r\u00eem\u0103turile de mai \u00eenainte, vei ridica din nou temeliile str\u0103bune, vei fi numit \u201eDreg\u0103tor de sp\u0103rturi\u201d, \u201eCel ce drege drumurile, \u015fi face \u0163ara cu putin\u0163\u0103 de locuit\u201d (Is. 58:7-12, s.n.). Dac\u0103 compar\u0103m textul din Matei 6 cu cel din Isaia 58, \u00een\u0163elegem c\u0103 pentru aceea\u015fi ac\u0163iune \u2014 milostenia, adic\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea p\u00eeinii cu cel fl\u0103m\u00eend \u2014 se pot culege dou\u0103 r\u0103spl\u0103\u0163i total diferite. \u00cen timp ce, \u00een textul din Isaia, aceluia care face milostenie i se promite c\u0103 lumina lui va r\u0103s\u0103ri ca zorile, c\u0103 vindecarea lui va \u00eencol\u0163i repede, c\u0103 neprih\u0103nirea lui \u00eei va merge \u00eenainte \u015fi c\u0103 slava Domnului \u00eel va \u00eenso\u0163i, c\u0103 atunci c\u00eend el va chema Domnul \u00eei va r\u0103spunde \u015fi atunci c\u00eend va striga Domnul va zice: \u201eIat\u0103-M\u0103!\u201d, cei din Matei se aleg doar cu un pumn de aplauze. Iar Domnul Isus adaug\u0103: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata\u201d (Mat. 6:2). Diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 r\u0103spl\u0103\u0163i este enorm\u0103. Dar alegem \u00eentre ele nu prin ceea ce facem, ci prin cum anume facem ceea ce facem. Alegerea corect\u0103 se poate face doar prin cur\u0103\u0163irea inimii de motiva\u0163iile \u015fi atitudinile gre\u015fite: \u201eCi tu, c\u00eend faci milostenie\u201d \u2014 spune Domnul Isus \u2014 \u201es\u0103 nu \u015ftie st\u00eenga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (6:3). \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103, c\u0103ci ei [\u00cel] vor vedea pe Dumnezeu\u201d la lucru \u00een via\u0163a lor, \u00een familia lor, \u00een biserica lor \u015fi \u00een \u0163ara lor. Lumina lor va r\u0103s\u0103ri ca zorile, vindecarea lor va \u00eencol\u0163i repede, neprih\u0103nirea lor le va merge \u00eenainte, slava Domnul \u00eei va \u00eenso\u0163i \u015fi-i va c\u0103l\u0103uzi ne\u00eencetat, le va s\u0103tura sufletul chiar \u015fi \u00een locurile f\u0103r\u0103 ap\u0103, va da putere m\u0103dularelor lor, \u015fi vor fi ca o gr\u0103din\u0103 bine udat\u0103, ca un izvor ale c\u0103rui ape nu seac\u0103. Aten\u0163ie, nu milostenia, ci inima hot\u0103r\u0103\u015fte dac\u0103 aceste binecuv\u00eent\u0103ri enorme vor fi c\u00ee\u015ftigul investi\u0163iei noastre. La fel se \u00eent\u00eempl\u0103 \u015fi atunci c\u00eend investi\u0163ia pe care o facem \u00een spa\u0163iul spiritualului este nu milostenia, ci rug\u0103ciunea. Imediat dup\u0103 terminarea Templului, Solomon a rostit o rug\u0103ciune de inaugurare, prin care I-a f\u0103cut lui Dumnezeu cereri foarte mari: 22Solomon s-a a\u015fezat \u00eenaintea altarului Do mnului \u00een fa\u0163a \u00eentregii adun\u0103ri a lui Israel. \u015ei-a \u00eentins m\u00eeinile spre cer 23\u015fi a zis: \u201eDoamne, Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu ca Tine, nici sus \u00een ceruri, nici jos pe p\u0103m\u00eent. Tu \u0163ii leg\u0103m\u00eentul \u015fi \u00eendurarea fa\u0163\u0103 de robii T\u0103i, cari u mbl\u0103 \u00eenaintea Ta din toat\u0103 inima lor! 24Astfel ai \u0163inut cuv\u00eentul dat robului t\u0103u David, tat\u0103l meu; \u015fi ce ai spus cu gura Ta, \u00eempline\u015fti \u00een ziua aceasta cu puterea Ta. 25Acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, \u0163ine f\u0103g\u0103duin\u0163a pe care ai f\u0103cut-o tat\u0103lui meu David, c\u00eend ai zis: \u00abNu vei fi lipsit niciodat\u0103 \u00eenaintea Mea de un urma\u015f care s\u0103 \u015fad\u0103 pe scaunul de domnie al lui Israel, numai fiii t\u0103i s\u0103 ia seama la calea lor, \u015fi s\u0103 umble \u00eenaintea Mea cum ai umb lat tu \u00eenaintea Mea\u00bb. 26Oh, Dumnezeul lui Israel, \u00eemplineasc\u0103-se f\u0103g\u0103duin\u0163a pe care ai f\u0103cut-o robului t\u0103u David, tat\u0103l meu! 27Dar ce! Va locui oare cu adev\u0103rat Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent? Iat\u0103 c\u0103 cerurile \u015fi cerurile cerurilor nu pot s\u0103 Te cuprind\u0103: cu c\u00eet mai pu\u0163in casa aceasta pe care \u0162i-am zidit-o eu! 28Totu\u015f, Doamne, Du mnezeul meu, ia aminte la rug\u0103ciunea robului t\u0103u \u015fi la cererea lui, ascult\u0103 strig\u0103tul \u015fi rug\u0103ciunea pe care \u0162i-o face ast\u0103zi robul T\u0103u. 29Ochii t\u0103i s\u0103 fie zi \u015fi noapte","deschi\u015fi asupra casei acesteia, asupra locului despre care ai zis: \u00abAcolo va fi Numele Meu!\u00bb Ascult\u0103 rug\u0103ciunea pe care \u0162i-o face robul T\u0103u \u00een locul acesta. 30Binevoie\u015fte \u015fi ascult\u0103 cererea robului T\u0103u \u015fi a poporului T\u0103u Israel c\u00eend se vor ruga \u00een locul acesta! Ascult\u0103-i din locul locuin\u0163ei Tale, din ceruri, ascult\u0103-i \u015fi iart\u0103-i! 31Dac\u0103 va p\u0103c\u0103tui cineva \u00eempotriva aproapelui s\u0103u \u015fi va fi silit s\u0103 fac\u0103 un jur\u0103m\u00eent, \u015fi va veni s\u0103 jure \u00eenaintea altarului T\u0103u, \u00een casa aceasta, 32ascult\u0103-l din ceruri, lucreaz\u0103, \u015fi f\u0103 dreptate robilor T\u0103i; os\u00eende\u015fte pe cel vinovat, \u015fi \u00eentoarce vina purt\u0103rii lui asupra capului lui; d\u0103 dreptate celui nevinovat, \u015fi f\u0103-i dup\u0103 nevinov\u0103\u0163ia lui! 33C\u00eend poporul T\u0103u Israel va fi b\u0103tut de vr\u0103jma\u015f, pentru c\u0103 a p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva Ta: dac\u0103 se vor \u00eentoarce la Tine \u015fi vor da slav\u0103 Numelui T\u0103u, dac\u0103 \u00ce\u0163i vor face rug\u0103ciuni \u015fi cereri \u00een casa aceasta, 34ascult\u0103-i din ceruri, iart\u0103 p\u0103catul poporului T\u0103u Israel \u015fi \u00eentoarce-i \u00een \u0163ara pe care ai dat-o p\u0103rin\u0163ilor lor! 35C\u00eend se va \u00eenchide cerul \u015fi nu va fi ploaie, din pricina p\u0103catelor f\u0103cute de ei \u00eempotriva Ta: dac\u0103 se vor ruga \u00een locul acesta \u015fi vor da slav\u0103 Numelui T\u0103u, \u015fi dac\u0103 se vor abate de la p\u0103catele lor, pentru c\u0103-i vei pedepsi, 36ascult\u0103-i din ceruri, iart\u0103 p\u0103catul robilor T\u0103i \u015fi al poporului T\u0103u Israel; \u00eenva\u0163\u0103-l calea cea bun\u0103 pe care trebuie s\u0103 umble, \u015fi s\u0103 trimi\u0163 i ploaie pe p\u0103m\u00eentul pe care l-ai dat de mo\u015ftenire poporului T\u0103u! 37C\u00eend foametea, ciuma, rugina, t\u0103ciunele, l\u0103custele de un fel sau altul, vor fi \u00een \u0163ar\u0103, c\u00eend vr\u0103jma\u015ful va \u00eempresura pe poporul T\u0103u \u00een \u0163ara lui, \u00een cet\u0103\u0163ile lui, c\u00eend vor fi urgii sau boli de orice fel: 38dac\u0103 un om, dac\u0103 tot poporul T\u0103u Israel va face rug\u0103ciuni \u015fi cereri, \u015fi fiecare \u00ee\u015fi va cunoa\u015fte mustrarea cugetului lui \u015fi va \u00eentinde m\u00eenile spre casa aceasta, 39ascult\u0103-l din ceruri, din locul locuin\u0163ei Tale \u015fi iart\u0103-l, lucreaz\u0103, \u015fi r\u0103spl\u0103te\u015fte fiec\u0103ruia dup\u0103 c\u0103ile lui, Tu care cuno\u015fti inima fiec\u0103ruia, c\u0103ci numai Tu cuno\u015fti inima tuturor copiilor oamenilor, 40ca s\u0103 se team\u0103 de Tine \u00een tot timpul c\u00eet vor tr\u0103i \u00een \u0163ara pe care ai dat-o p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri! 41C\u00eend str\u0103inul, care nu este din poporul T\u0103u Israel, va veni dintr-o \u0163ar\u0103 dep\u0103rtat\u0103, pentru Numele T\u0103u, 42c\u0103ci se va \u015fti c\u0103 Numele T\u0103u este mare, m\u00eena Ta este tare, \u015fi bra\u0163ul T\u0103u este \u00eentins, c\u00eend va veni s\u0103 se roage \u00een casa aceasta, 43ascult\u0103-l din ceruri, din locul locuin\u0163ei Tale, \u015fi d\u0103 str\u0103inului aceluia tot ce-\u0162i va cere, pentru ca toate popoarele p\u0103m\u00eentului s\u0103 cunoasc\u0103 Numele T\u0103u, s\u0103 se team\u0103 de Tine, ca \u015fi poporul T\u0103u Israel, \u015fi s\u0103 \u015ftie c\u0103 Numele T\u0103u este chemat peste casa aceasta pe care am zidit-o eu! 44C\u00eend poporul T\u0103u va ie\u015fi la lupt\u0103 \u00eempotriva vr\u0103jma\u015fului s\u0103u, urm\u00eend calea pe care i- o vei porunci Tu: dac\u0103 vor face rug\u0103ciuni Domnului, cu privirile \u00eentoarse spre cetatea pe care ai ales-o Tu, \u015fi spre casa pe care am zidit-o eu Numelui T\u0103u, 45ascult\u0103 din ceruri rug\u0103ciunile \u015fi cererile lor, \u015fi f\u0103-le dreptate! 46C\u00eend vor p\u0103c\u0103tui \u00eempotriva Ta, \u2014 c\u0103ci nu este om care s\u0103 nu p\u0103c\u0103tuiasc\u0103, \u2014 \u015fi Te vei m\u00eenia \u00eempotriva lor \u015fi-i vei da \u00een m\u00eena vr\u0103jma\u015fului care-i va duce robi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 vr\u0103jma\u015f\u0103, dep\u0103rtat\u0103 sau apropiat\u0103: 47dac\u0103 se vor cobor\u00ee \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een \u0163ara unde vor fi robi, dac\u0103 se vor \u00eentoarce la Tine, \u015fi-\u0162i vor face cereri \u00een \u0163ara celor ce-i vor duce \u00een robie \u015fi vor zice: \u00abAm p\u0103c\u0103tuit, am s\u0103v\u00eer\u015fit f\u0103r\u0103delegi, am f\u0103cut r\u0103u!\u00bb; 48dac\u0103 se vor","\u00eentoarce la Tine din toat\u0103 inima lor \u015fi din tot sufletul lor, \u00een \u0163ara vr\u0103jma\u015filor lor care i- au luat robi, dac\u0103-\u0162i vor face rug\u0103ciuni, cu privirile \u00eentoarse spre \u0163ara lor, pe care ai dat-o p\u0103rin\u0163ilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o, \u015fi spre casa pe care am zidit-o eu Numelui T\u0103u, 49ascult\u0103 din ceruri din locul locuin\u0163ei Tale, rug\u0103ciunile \u015fi cererile lor: \u015fi f\u0103-le dreptate; 50iart\u0103 poporului T\u0103u p\u0103catele lui \u015fi toate f\u0103r\u0103delegile f\u0103cute \u00eempotriva Ta; treze\u015fte mil\u0103 celor ce-i vor \u0163ine robi, ca s\u0103 se \u00eendure de ei, 51c\u0103ci s\u00eent poporul T\u0103u \u015fi mo\u015ftenirea Ta, \u015fi Tu i-ai scos din Egipt, din mijlocul unui cuptor de fier! 52Ochii T\u0103i s\u0103 fie deschi\u015fi la cererea robului T\u0103u \u015fi la cererea poporului T\u0103u Israel, ca s\u0103-i ascul\u0163i \u00een tot ce-\u0162i vor cere! 53C\u0103ci Tu i-ai ales din toate celelalte popoare ale p\u0103m\u00eentului, ca s\u0103 faci din ei mo\u015ftenirea Ta, cum ai spus prin robul T\u0103u Moise, c\u00eend ai scos din Egipt pe p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, Doamne, Du mnezeule!\u201d (1 \u00cemp. 8:22-53, s.n.). Ceea ce-I propune, de fapt, Solomon lui Dumnezeu este ca, \u00een schimbul investi\u0163iei de rug\u0103ciune pe care un individ sau poporul o va face \u00een Casa Domnului, care tocmai se inaugura, Dumnezeu s\u0103 ofere binecuv\u00eent\u0103rile Lui \u2014 iar acestea nu s\u00eent pu\u0163ine: continuitate privind existen\u0163a lor na\u0163ional\u0103 (25-26); prezen\u0163a Domnului \u00een mijlocul lor \u015fi o ureche deschis\u0103 spre rug\u0103ciunile lor (27-30); iertare pentru p\u0103catele s\u0103v\u00eer\u015fite \u015fi izb\u0103vire de sub pedeapsa p\u0103catului, indiferent sub ce form\u0103 se va manifesta pedeapsa respectiv\u0103 (31-32); transformarea \u00eenfr\u00eengerii de c\u0103tre du\u015fmani \u00een biruin\u0163\u0103 (33-34); ploaie \u00een locul secetei (35-36); hran\u0103 \u015fi \u00eendestulare \u00een locul foametei, a ciumei, a ruginei \u015fi t\u0103c iunelui din gr\u00eeu \u015fi a l\u0103custelor din \u0163ar\u0103; izb\u0103virea de vr\u0103jma\u015f i, de urgii \u015fi de boli (37-40); ascultarea rug\u0103ciunii str\u0103inilor (42-43) \u015fi repatriere din robie (44-45). De fapt, Solomon at\u00eerna de rug\u0103ciunea f\u0103cut\u0103 \u00een locul acela \u00eentreaga via\u0163\u0103 a poporului \u015fi \u00eentreaga lui istorie. Dar este una s\u0103 ceri, \u015fi alta s\u0103 prime\u015fti ceea ce ceri. Este \u00eens\u0103 extraordinar faptul c\u0103 Dumnezeu r\u0103spunde pozitiv rug\u0103ciunii lui Solomon: \u201e\u015ei Domnul i-a zis: \u00ab\u00ce\u0163i ascult rug\u0103ciunea \u015fi cererea pe care Mi-ai f\u0103cut-o, sfin\u0163esc Casa aceasta pe care ai zidit-o ca s\u0103 pui \u00een ea pentru totdeauna Numele Meu, \u015fi ochii Mei \u015f i inima Mea vor fi acolo pe vecie\u00bb\u201d (1 \u00cemp. 9:3, s.n.). De aceast\u0103 promisiune pe care Domnul a f\u0103cut-o la rug\u0103ciunea lui Solomon se va ag\u0103\u0163a \u00eentreaga istorie. Ori de c\u00eete ori cineva a f\u0103cut ceea ce a cerut Solomon \u015fi s-a smerit \u00eenaintea Domnului, Domnul l-a ascultat. Domnul a ascultat rug\u0103ciunea lui Neemia.17 La rug\u0103ciunea lui Ilie, 18 Domnul a \u00eenchis cerul, \u015fi tot la rug\u0103ciunea lui a dat ploaie, dar mai mult, a \u00eentors inima poporului la Dumnezeu. La rug\u0103ciunea lui Ezechia, 19 Domnul a dat o mare izb\u0103vire poporului S\u0103u, omor\u00eend prin \u00eengerul S\u0103u 185.000 de o\u015fteni as irieni \u00eentr-o singur\u0103 noapte. Tot prin rug\u0103ciune, Domnul Isus 17 Vezi Neemia 1:4-11. 18 Vezi 1 \u00cemp\u0103ra\u0163i 18:36-39. 19 Vezi 2 \u00cemp\u0103ra\u0163i 19:10-36.","a primit puterea de a Se birui pe Sine \u015fi de a Se jertfi pe Sine de dragul meu \u015fi de dragul t\u0103u.20 Ce diferen\u0163\u0103 extraordinar\u0103! \u00cen urma rug\u0103ciunii, fariseii au cules un pumn de aplauze, \u00een timp ce al\u0163ii, prin rug\u0103ciune, au f\u0103urit istoria! Oare de ce exist\u0103 aceast\u0103 enorm\u0103 diferen\u0163\u0103? Cauza trebuie, oare, c\u0103utat\u0103 \u00een Dumnezeu, care a dat unora, dar nu a dat altora? Nu! Dumnezeu este acela\u015f i, ieri, azi \u015fi \u00een veci. Domnul Isus ne-a \u00eenv\u0103\u0163at astfel \u00een Predica de pe munte: \u201eCere\u0163i, \u015fi vi se va da; c\u0103uta\u0163i \u015fi ve\u0163i g\u0103si; bate\u0163i, \u015fi vi se va deschide. C\u0103ci ori \u015fi cine cere, cap\u0103t\u0103; cine caut\u0103, g\u0103se\u015fte; \u015fi celui ce bate, i se deschide\u201d (Mat. 7:7-8). Cauza este \u00een noi, nu \u00een Dumnezeu \u2014 \u015fi cauza este tocmai inima. O inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai alese lucruri. Iacov ne spune \u00een epistola sa: 1De unde vin luptele \u015fi certurile \u00eentre voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se lupt\u0103 \u00een m\u0103dularele voastre? 2Voi pofti\u0163i, \u015fi nu ave\u0163i; ucide\u0163i, pizmui\u0163i, \u015fi nu izbuti\u0163i s\u0103 c\u0103p\u0103ta\u0163i; v\u0103 certa\u0163i, \u015fi v\u0103 lupta\u0163i; \u015fi nu ave\u0163i, pentru c\u0103 nu cere\u0163i. 3Sau cere\u0163i \u015fi nu c\u0103p\u0103ta\u0163i, pentru c\u0103 cere\u0163i r\u0103u, cu g\u00eend s\u0103 risipi\u0163i \u00een pl\u0103cerile voastre. 4Suflete preacurvare! Nu \u015fti\u0163i c\u0103 prietenia lumii este vr\u0103jm\u0103\u015fie cu Dumnezeu? A\u015fa c\u0103 cine vrea s\u0103 fie prieten cu lumea, se face vr\u0103jma\u015f cu Dumnezeu (Iacov 4:1-4, s.n.). \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103, c\u0103ci ei [\u00cel] vor vedea pe Dumnezeu\u201d r\u0103spunz\u00eend la rug\u0103ciunile lor \u2014 ca Solomon, ca Ilie, ca Neemia, ca Ezechia sau ca Domnul Isus Hristos. \u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat, v\u0103 spun, c\u0103, cine crede \u00een Mine, va face \u015fi el lucr\u0103rile pe cari le fac Eu; ba \u00eenc\u0103 va face altele \u015fi mai mari dec\u00eet acestea; pentru c\u0103 Eu M\u0103 duc la Tat\u0103l: \u015fi orice ve\u0163i cere \u00een Numele Meu, voi face, pentru ca Tat\u0103l s\u0103 fie prosl\u0103vit \u00een Fiul. Dac\u0103 ve\u0163i cere ceva \u00een Numele Meu, voi face\u201d (Ioan 14:12- 14). P\u00een\u0103 acum am v\u0103zut ce poate c\u00ee\u015ftiga acela care, av\u00eend o inim\u0103 curat\u0103, face milostenii sau se roag\u0103. Dar am v\u0103zut c\u0103 toate aceste lucruri pot fi foarte u\u015for risipite de o inim\u0103 murdar\u0103. Iar o inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte nu numai investi\u0163ia de milostenie \u015fi rug\u0103ciune, ci chiar \u015fi investi\u0163ia de post. Celor care posteau, Domnul Isus le spune \u00een Matei 6:16: \u201eC\u00eend posti\u0163i, s\u0103 nu v\u0103 lua\u0163i o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare posomor\u00eet\u0103, ca f\u0103\u0163arnicii, cari \u00ee\u015fi slu\u0163esc fe\u0163ele, ca s\u0103 se arate oamenilor c\u0103 postesc. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata\u201d. Ce r\u0103splat\u0103 au luat? Un pumn de aplauze, aprecierile oamenilor, dup\u0103 care au umblat, de fapt. Dar tot Domnul Isus spune c\u0103 acela care poste\u015fte cu o inim\u0103 curat\u0103 va fi r\u0103spl\u0103tit de Dumnezeu: \u201eCi tu, c\u00eend poste\u015fti, unge-\u0163i capul \u015fi spal\u0103-\u0163i fa\u0163a, ca s\u0103 te ar\u0103\u0163i c\u0103 poste\u015fti nu oamenilor, ci Tat\u0103lui t\u0103u, care este \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (17-18). S\u0103 vedem ce au c\u00ee\u015ftigat aceia care au postit cu o inim\u0103 curat\u0103. 20 Vezi M atei 26:39 \u015fi Ioan 17:1-26.","Dup\u0103 patruzeci de zile de post,21 Moise c\u00ee\u015ftig\u0103 gra\u0163ierea poporului. Ezra, c\u00eend a v\u0103zut p\u0103catul care s-a strecurat \u00een popor \u015fi l-a p\u00eeng\u0103rit, \u201en-a m\u00eencat p\u00eene \u015fi n-a b\u0103ut ap\u0103, pentru c\u0103 era m\u00eehnit din pricina p\u0103catului fiilor robiei\u201d (Ezra 10:6). \u00cen urma postului \u015f i rug\u0103ciunii lui Ezra, inima oamenilor s-a \u00eentors la Dumnezeu \u015fi au ales ascultarea de Dumnezeu, chiar cu pre\u0163ul imens de a alunga femeile str\u0103ine pe care le luaser\u0103 de neveste. \u00cen Fapte 13:2, \u00een urma postului \u015fi rug\u0103ciunii, ucenicii au \u00een\u0163eles noua direc\u0163ie \u00een care \u00eei chema Duhul lui Dumnezeu. O inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai sfinte lucruri \u2014 milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul \u2014 transform\u00eend religia noastr\u0103 \u00eentr-o caricatur\u0103, b\u0103t\u00eendu-\u015fi joc de Dumnezeu \u015fi de noi \u00een\u015fine. \u00cens\u0103 \u201eDumnezeu nu se las\u0103 s\u0103 fie batjocorit. Ce sam\u0103n\u0103 omul, aceea va \u015fi secera. Cine sam\u0103n\u0103 \u00een firea lui p\u0103m\u00eenteasc\u0103, va secera din firea p\u0103m\u00eenteasc\u0103 putrezirea; dar cine sam\u0103n\u0103 \u00een Duhul, va secera din Duhul via\u0163a vecinic\u0103\u201d (Gal. 6:7-8). P\u0103ze\u015fte-\u0163i inima mai mult dec\u00eet orice, c\u0103ci din ea ies izvoarele vie\u0163ii! \u00cen fa\u0163a exemplelor de mai sus, aten\u0163ionarea lui Solomon \u2014 \u201eP\u0103ze\u015fte-\u0163i inima mai mult dec\u00eet orice, c\u0103ci din ea ies izvoarele vie\u0163ii!\u201d (Prov. 4:23) \u2014 pare s\u0103 fie singura solu\u0163ie. Dar ce \u00eenseamn\u0103 a-\u0163i p\u0103zi inima? \u00cen primul r\u00eend, a ne p\u0103zi inima \u00eenseamn\u0103 a recunoa\u015fte \u015fi a m\u0103rturisi p\u0103catul din ea, pentru ca s\u00eengele lui Isus Hristos s\u0103 ne cure\u0163e de orice nelegiuire. Acela care pretinde c\u0103 are p\u0103rt\u0103\u015fie cu Dumnezeu \u2014 a\u015fa cum f\u0103ceau fariseii din vremea Domnului Isus \u2014 dar p\u0103streaz\u0103 \u00een inima lui p\u0103cate nem\u0103rturisite este un mincinos \u2014 spune Ioan \u00een epistola sa \u2014 \u015fi adev\u0103rul nu este \u00een el.22 \u00cen al doilea r\u00eend, a ne p\u0103zi inima \u00eenseamn\u0103 a evita lucrurile care o pot p\u00eeng\u0103ri. Tendin\u0163a noastr\u0103 fireasc\u0103 este s\u0103 m\u0103sur\u0103m, s\u0103 control\u0103m, s\u0103 afi\u015f\u0103m \u015fi s\u0103 ne afi\u015f\u0103m \u00eenaintea oamenilor, ca s\u0103 ne umplem nevoia de apreciere \u015fi de semnifica\u0163ie. Tocmai de aceea, spune Domnul Isus, milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul trebuie f\u0103cute pe ascuns, nu ca s\u0103 fim v\u0103zu\u0163i de oameni. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 vom primi r\u0103splata tocmai de acolo de unde o a\u015ftept\u0103m. Dac\u0103 facem aceste lucruri ca s\u0103 fim v\u0103zu\u0163i de oameni, ne-am primit r\u0103splata de la ei, dar am pierdut extraordinara r\u0103splat\u0103 pe care am fi putut s-o avem de la Dumnezeu. \u00cen al treilea r\u00eend, pentru ca s\u0103 ne p\u0103zim inima, trebuie s\u0103 veghem unii asupra altora, pentru ca nici unul dintre noi s\u0103 nu ajung\u0103 s\u0103 i se \u00eempietreasc\u0103 inima prin \u00een\u015fel\u0103ciunea p\u0103catului, pentru c\u0103 o inim\u0103 rea \u015fi necredinc ioas\u0103 ne desparte de Dumnezeul cel viu. Ceea ce a afirmat Domnul Isus \u00een \u201efericirea\u201d a \u015fasea \u2014 \u201eFerice de cei cu inima curat\u0103, c\u0103ci ei vor vedea pe Dumnezeu\u201d (Mat. 5:8) \u2014 21 Vezi Deuteronom 9:18, 25. 22 Vezi 1 Ioan 1:5-10.","afirm\u0103 \u015fi autorul Epistolei c\u0103tre Evrei, dar venind dintr-un alt unghi, adic\u0103 avertiz\u00eendu-ne c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103, o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103 ne desparte de Dumnezeul cel viu. Solu\u0163ia pe care ne-o ofer\u0103 Scriptura este vegherea unii asupra altora. A veghea asupra celuilalt nu \u00eenseamn\u0103 a-l suspecta, a-l p\u00eendi, a-l b\u0103nui. De cele mai multe ori, s\u00eentem aten\u0163i unii la al\u0163ii ca s\u0103 vedem c\u00eete col\u0163uri are baticul, c\u00eete minute \u00eent\u00eerzie fratele sau sora de la adunare, c\u00ee\u0163i lei pune cineva \u00een colect\u0103, cu ce ma\u015fin\u0103 umbl\u0103, ce are \u00een cas\u0103 etc., dar nu ne prea intereseaz\u0103 inima lui! Oare de ce? Nu cumva pentru c\u0103, pe de o parte, este mai simplu s\u0103 speli doar partea de afar\u0103 a blidului sau s\u0103 dai zeciuial\u0103 din izm\u0103, din chimen \u015fi din m\u0103rar, iar pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 nu s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103 le ar\u0103t\u0103m \u015fi inima noastr\u0103? Dac\u0103 le-am ar\u0103ta inima noastr\u0103, pentru a c\u0103p\u0103ta dreptul de a privi \u00een inima lor, ei ar vedea c\u0103 \u00een ea au r\u0103mas nef\u0103cute \u201ecele mai \u00eensemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila \u015fi credincio\u015fia\u201d (Mat. 23:23). Dac\u0103 deci doar cei cu inima curat\u0103 \u00cel vor vedea pe Dumnezeu, ce altceva am putea spune \u00een fa\u0163a acestui adev\u0103r, dec\u00eet: \u201eCerceteaz\u0103-m\u0103, Dumnezeule, \u015fi cunoa\u015fte-mi inima, \u00eencearc\u0103-m\u0103, \u015fi cunoa\u015fte-mi g\u00eendurile. Vezi dac\u0103 s\u00eent pe o cale rea, \u015fi du- m\u0103 pe calea veciniciei!\u201d (Ps. 139:23-24, s.n.). \u015ei f\u0103, Doamne, lucrul acesta cu orice pre\u0163, c\u0103ci t\u00eenjesc s\u0103-L v\u0103d pe Dumnezeu. F\u0103, Doamne, lucrul acesta chiar dac\u0103 doare, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai sfinte lucruri; \u015ftiu c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103 va da chiar \u015fi cerul pentru un pumn de aplauze, pentru pl\u0103cerea unei clipe; \u015ftiu c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103 face din via\u0163a noastr\u0103 religioas\u0103 o caricatur\u0103 demn\u0103 de dispre\u0163 \u015fi de mil\u0103. De aceea, \u201ecerceteaz\u0103-m\u0103, Doamne, \u00eencearc\u0103-m\u0103, trece-mi prin cuptorul de foc r\u0103runchii \u015fi inima!\u201d (Ps. 26:2).","Ferice de cei \u00eemp\u0103ciuitori, c\u0103ci ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu! (5:9) Evanghelia dup\u0103 Matei \u00eencepe cu prezentarea Domnului Isus, pe de o parte, ca Fiu al lui David, iar pe de alt\u0103 parte, ca Fiu al lui Avraam \u2014 \u201eCartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam\u201d (1:1) \u2014 \u015f i se termin\u0103 cu Marea \u00cens\u0103rcinare pe care Domnul Isus, Cel \u00eenviat din mor\u0163i, o d\u0103 ucenicilor S\u0103i \u015fi, prin ei, nou\u0103, Bisericii Lui: Toat\u0103 puterea Mi-a fost dat\u0103 \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. Duc\u00eendu-v\u0103, face\u0163i ucenici din toate neamurile, botez\u00eendu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiu lui \u015fi al Sf\u00eentului Duh, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ce v-am poruncit. \u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu s\u00eent cu voi \u00een toate zilele, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul veacului (Mat. 28:18-25, trad. aut.). Este important s\u0103 \u00een\u0163elegem leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 puncte extreme ale Evangheliei dup\u0103 Matei. \u00cen\u0163elegerea acestei leg\u0103turi devine at\u00eet cheia interpret\u0103rii \u00eentregii evanghelii, c\u00eet \u015fi cheia interpret\u0103rii \u201efericirii\u201d de fa\u0163\u0103. Isus: Fiul lui David Numindu-L \u201eFiul lui David\u201d, Matei subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een persoana Domnului Isus se va \u00eemplini promis iunea pe care Dumnezeu i-a f\u0103cut-o lui David. Iar dac\u0103 am \u00een\u0163eles c\u0103 Leg\u0103m\u00eentul davidic este f\u0103cut cu Unul s ingur dintre to\u0163i fiii lui David, atunci Matei subliniaz\u0103 faptul c\u0103 a sosit momentul \u00een care Mo\u015ftenitorul \u00censu\u015fi a p\u0103\u015fit pe p\u0103m\u00eent: 11C\u00eend \u0163i se vor \u00eemplini zilele, \u015fi c\u00eend te vei duce la p\u0103rin\u0163ii t\u0103i, voi ridica s\u0103m\u00een\u0163a ta dup\u0103 tine, \u015fi anume pe unul din fiii t\u0103i, \u015fi-i voi \u00eent\u0103ri domnia. 12El \u00cemi va zidi o cas\u0103, \u015fi-i voi \u00eent\u0103ri pe vecie scaunul lui de domnie. 13Eu \u00eei voi fi Tat\u0103 \u015fi el \u00cemi va fi fiu; \u015fi nu voi \u00eendep\u0103rta bun\u0103tatea Mea de la el, cu m am \u00eendep\u0103rtat-o de la cel dinaintea ta. 14\u00cel voi a\u015feza pentru totdeauna \u00een Casa Mea, \u015fi \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Mea scaunul lui de domnie va fi \u00eent\u0103rit pe vecie (1 Cron. 17:11-14, s.n.). \u00cenvrednicindu-Se s\u0103 fie acel unic Fiu al lui David, ca Mo\u015ftenitor unic al promisiunilor lui Dumnezeu, Domnul Isus este Acela \u00een care toate promisiunile lui Dumnezeu au devenit \u201eDa!\u201d \u015fi \u201eAmin!\u201d. \u00cen El \u201es\u00eent ascunse\u201d \u2014 spune Pavel \u2014 \u201etoate comorile \u00een\u0163elepciunii \u015f i \u015ftiin\u0163ei\u201d (Col. 2:3). Domnul Isus, Fiul lui David, este Mo\u015ftenitorul unic al \u00eentregii averi a Tat\u0103lui, a tuturor binecuv\u00eent\u0103rilor Lui. Dup\u0103 cum afirm\u0103 Pavel: \u201eDin El, prin El \u015fi pentru El s\u00eent toate lucrurile. A Lui s\u0103 fie slava \u00een veci. Amin.\u201d (Rom. 11:33, s.n.). Ca Fiu al lui David, Hristosul lui Dumnezeu este \u201e\u00cemp\u0103ciuitorul\u201d, aduc\u0103torul unei p\u0103ci ve\u015fnice. Iat\u0103 ce spune despre El profetul Isaia:","3Tu \u00eenmul\u0163e\u015fti poporul, \u00eei dai mari bucurii, \u015fi el se bucur\u0103 \u00eenaintea Ta cum se bucur\u0103 la seceri\u015f, cum se vesele\u015fte la \u00eemp\u0103r\u0163irea pr\u0103zii. 4C\u0103ci jugul care ap\u0103sa asupra lui, toiagul, care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sf\u0103r\u00eemat, ca \u00een ziua lui Madian. 5C\u0103ci orice \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte purtat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fala luptei, \u015fi orice hain\u0103 de r\u0103zboi t\u0103v\u0103lit\u0103 \u00een s\u00eenge, vor fi aruncate \u00een flac\u0103ri, ca s\u0103 fie arse de foc. 6C\u0103ci un Copil ni s-a n\u0103scut, un Fiu ni s-a dat, \u015fi domnia va fi pe um\u0103rul Lui; \u00cel vor numi:\u201eMinunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, P\u0103rintele veciniciilor, Domn al p\u0103cii\u201d. 7El va face ca domnia Lui s\u0103 creasc\u0103, \u015fi o pace f\u0103r\u0103 sf\u00eer\u015fit va da scaunului de domnie al lui David \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui, o va \u00eent\u0103ri \u015fi o va sprijini prin judecat\u0103 \u015fi neprih\u0103nire, de acum \u015fi \u00een veci de veci: iat\u0103 ce va face r\u00eevna Domnului o\u015ftirilor (Is. 9:3-7, s.n.). Pacea sau \u00eemp\u0103ciuirea despre care vorbe\u015fte Isaia este adus\u0103 de Odrasla lui David, de Domnul P\u0103cii. Aceast\u0103 pace are dou\u0103 aspecte: pe de o parte, este nevoie de pace \u00eentre oameni: \u201eManase m\u0103n\u00eenc\u0103 pe Efraim, Efraim pe Manase, \u015fi am\u00eendoi pe Iuda\u201d (9:21), dar pe de alt\u0103 parte, este nevoie de pace \u00eentre om \u015fi Dumnezeu. Aceast\u0103 pace se va instaura abia atunci c\u00eend Fiul lui David \u00ce\u015fi va fi terminat lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire: 1\u00cen ziua aceea, vei zice: \u201eTe laud, Doamne, c\u0103ci ai fost sup\u0103rat pe mine, dar m\u00eenia Ta s-a potolit \u015fi m-ai m\u00eeng\u00eeiat!\u201d 2\u201eIat\u0103, Dumnezeu este izb\u0103virea mea; voi fi plin de \u00eencredere, \u015fi nu m\u0103 voi teme de nimic, c\u0103ci Domnul Du mnezeu este t\u0103ria mea \u015fi pricina laudelor mele, \u015fi El m-a m\u00eentuit.\u201d 3Ve\u0163i scoate ap\u0103 cu bucurie din izvoarele m\u00eentuirii, 4\u015fi ve\u0163i zice \u00een ziua aceea: \u201eL\u0103uda\u0163i pe Domnul, chema\u0163i Numele Lui, vesti\u0163i lucr\u0103rile Lui printre popoare, pomeni\u0163i m\u0103rimea Numelui Lui! 5C\u00eenta\u0163i Domnului, c\u0103ci a f\u0103cut lucruri str\u0103lucite: s\u0103 fie cunoscute \u00een tot p\u0103m\u00eentul!\u201d 6Strig\u0103 de bucurie \u015fi veselie, locuitoare a Sionului, c\u0103ci mare este \u00een mijlocul t\u0103u Sf\u00eentul lui Israel (Is. 12:1- 6). Ca Fiu al lui David, ca \u201eDomn al p\u0103cii\u201d, Domnul Isus Hristos este modelul \u00cemp\u0103ciuitorului. Atunci c\u00eend Domnul Isus a spus: \u201eFerice de cei \u00eemp\u0103ciuitori, c\u0103ci ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu!\u201d (5:9), pe de o parte, Domnul Isus Se prezenta pe Sine ca Modelul de urmat, iar pe de alt\u0103 parte, \u00ce\u015fi chema ucenicii s\u0103-L urmeze. Fiul lui Dumnezeu a f\u0103cut din voia lui Dumnezeu m\u00eencarea Lui \u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at ca s\u0103 ne \u00eencepem ziua \u015fi ca s\u0103 ne ghid\u0103m via\u0163a, visurile \u015fi deciziile de zi cu zi dup\u0103 tiparul pe care ni l-a prezentat \u00een rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d. Fiii lui Dumnezeu fac ceea ce L-au v\u0103zut f\u0103c\u00eend pe Fiul lui Dumnezeu, \u00ee\u015fi tr\u0103iesc via\u0163a pun\u00eend mai \u00eent\u00eei \u015fi mai presus de toate sfin\u0163irea Numelui Tat\u0103lui, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi facerea voii Lui, precum \u00een Cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. Isus: Fiul lui Avraam Dar Matei nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103-L numeasc\u0103 pe Domnul Isus doar Fiul lui David. Numindu-L \u015fi \u201eFiul lui Avraam\u201d, el subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een Domnul Isus Hristos binecuv\u00eentarea acestei promisiuni a fost, de fapt, preg\u0103tit\u0103, pentru toate familiile p\u0103m\u00eentului (vezi Gen. 12:3). Tocmai de aceea, o dat\u0103 ce S-a \u00een\u0103l\u0163at la Cer \u015fi S-a","a\u015fezat la dreapta scaunului de domnie al m\u0103ririi (vezi Evrei 8:1), Domnul Isus a \u00eemplinit \u015fi promisiunea f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu lui Avraam, prin faptul c\u0103 a deschis tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului accesul la binecuv\u00eentarea cereasc\u0103: \u201eCelui ce va birui, \u00eei voi da s\u0103 \u015fad\u0103 cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup\u0103 cum \u015fi Eu am biruit \u015fi am \u015fezut cu Tat\u0103l Meu pe scaunul Lui de domnie\u201d (Apoc. 3:21). Ca Fiu al lui David, Domnul Isus a c\u00ee\u015ftigat binecuv\u00eentarea. Ca Fiu al lui Avraam, El a f\u0103cut binecuv\u00eentarea accesibil\u0103 tuturor familiilor p\u0103m\u00eentului, tuturor neamurilor. \u00cens\u0103 \u00een ce ne prive\u015fte, accesul la binecuv\u00eentare este condi\u0163ionat. Doar acela care va birui va \u015fedea pe scaunul de domnie al Domnului. A birui \u00eenseamn\u0103 ca judecata \u015fi pedeapsa nimicitoare a lui Dumnezeu s\u0103 ne g\u0103seasc\u0103 ad\u0103posti\u0163i \u201e\u00een Hristos\u201d, a\u015fa cum apele nimicitoare ale Potopului l-au g\u0103sit pe Noe ad\u0103postit \u00een corabie. Dar pentru ca cineva s\u0103 ajung\u0103 \u201e\u00een Hristos\u201d, trebuie s\u0103 fie confruntat cu Evanghelia lui Hristos \u015fi trebuie s\u0103 cread\u0103 adev\u0103rul ei. Or, tocmai la aceast\u0103 lucrare i-a chemat Domnul Isus pe ucenicii S\u0103i \u2014 \u201eVeni\u0163i dup\u0103 Mine \u015f i v\u0103 voi face pescari de oameni\u201d (4:19) \u2014 aceast\u0103 lucrare le-a \u00eencredin\u0163at-o \u00eenainte de \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer (vezi Matei 28:18-20), \u015fi aceasta este, de fapt, lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire despre care este vorba \u00een \u201efericirea\u201d a \u015faptea \u015fi la care am fost chema\u0163i cu to\u0163ii. Coordonatele esen\u0163iale ale slujbei \u00eemp\u0103c\u0103rii au fost precizate de Domnul Isus \u00een perioada de antrenare \u015fi de echipare a ucenicilor S\u0103i, de aceea, pentru a \u00een\u0163elege esen\u0163a \u201efericirii\u201d a \u015faptea, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem Matei 10. Matei 4:19 Chemarea Matei 9:35-10:42 Antrenarea Matei 28:18-20 Trimiterea O aparent\u0103 contradic\u0163ie Am v\u0103zut c\u0103 textul din 4:23, repetat \u00een 9:35, constituie un reper structural \u00een carte. Primul text (4:23) introduce lucrarea Domnului Isus, iar al doilea (9:35) face tranzi\u0163ia spre lucrarea ucenicilor, prefa\u0163\u00eend trimiterea lor \u00een lucrare, spre a se deprinde cu ceea ce vor avea de f\u0103cut dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163area Domnului Isus la Cer. Cu aceast\u0103 ocazie, Domnul Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103 deschid\u0103 ochii ucenicilor asupra nevoii pe care trimiterea lor va trebui s\u0103 o satisfac\u0103 (vezi 9:35-38). Urmeaz\u0103 apoi trimiterea lor \u00een lucrare: \u201e\u00cen orice cetate sau sat ve\u0163i intra, s\u0103 cerceta\u0163i cine este acolo vrednic \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00eene\u0163i la el p\u00een\u0103 ve\u0163i pleca. La intrarea voastr\u0103 \u00een cas\u0103, ura\u0163i-i de bine; \u015fi dac\u0103 este casa aceea vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 vin\u0103 peste ea, dar dac\u0103 nu este vrednic\u0103, pacea voastr\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la voi\u201d (10:11-13, s.n.). Dar imediat dup\u0103 ce le-a spus s\u0103 intre \u00een cet\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 lase pacea lor \u00een casa care se \u00eenvrednice\u015fte de ea, Domnul Isus adaug\u0103:","34S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s-aduc pacea pe p\u0103m\u00eent; n-am venit s\u0103 aduc pacea, ci sabia. 35C\u0103ci am venit s\u0103 despart pe fiu de tat\u0103l s\u0103u, pe fiic\u0103 de mam\u0103-sa, \u015fi pe nor\u0103 de soacr\u0103-sa. 36\u015ei omul va avea de vr\u0103jma\u015fi chiar pe cei din casa lui. 37Cine iube\u015fte pe tat\u0103 ori pe mam\u0103, mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine \u015fi cine iube\u015fte pe fiu ori pe fiic\u0103 mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38Cine nu-\u015fi ia crucea lui \u015fi nu vine dup\u0103 Mine, nu este vrednic de Mine. 39Cine \u00ee\u015fi va p\u0103stra via\u0163a, o va pierde, \u015fi cine \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a, pentru Mine, o va c\u00ee\u015ftiga (Mat. 10:34-39). Mandatul de a intra \u00een case cu pacea (10:11-13), care se armonizeaz\u0103 cu \u201efericirea\u201d a \u015faptea, \u201efericirea\u201d \u00eemp\u0103ciuirii, pare s\u0103 fie \u00een contradic\u0163ie cu afirma\u0163iile Domnului Isus din versetele de mai sus. Dar tocmai aceast\u0103 aparent\u0103 contradic\u0163ie este cheia \u00een\u0163elegerii \u201efericirii\u201d a \u015faptea, deoarece aceast\u0103 aparent\u0103 contradic\u0163ie ne oblig\u0103 s\u0103 a\u015fez\u0103m \u00eentr-o ordine de prioritate nenegociabil\u0103 dou\u0103 aspecte esen\u0163iale: pacea cu Dumnezeu \u015fi pacea cu semenii. Aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 de a pune pacea cu Dumnezeu mai presus de pacea cu semenii se armonizeaz\u0103 cu nevoia de a iubi mai \u00eent\u00eei pe Dumnezeu, \u015fi abia apoi pe semeni: \u201e\u00abS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, \u015fi cu tot cugetul t\u0103u\u00bb. Aceasta este cea dint\u00eei, \u015fi cea mai mare porunc\u0103 \u2014 a zis Domnul Isus. Iar a doua, asemenea ei [de\u015fi asemenea ei, este totu\u015fi a doua], este: \u00abS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u00bb\u201d (Mat. 22:37-39, s.n.). Textul din 10:34-39 \u2014 cel cu sabia adus\u0103 \u00een locul p\u0103cii \u2014 este prefa\u0163at tocmai de porunca de a iubi mai \u00eent\u00eei \u015fi mai presus de oricine pe Dumnezeu: \u201eDe aceea, pe ori\u015ficine M\u0103 va m\u0103rturisi \u00eenaintea oamenilor, \u00eel voi m\u0103rturisi \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri; dar de oricine se va lep\u0103da de Mine \u00eenaintea oamenilor, M\u0103 voi lep\u0103da \u015f i Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri\u201d (Mat. 10:32-33). O astfel de aten\u0163ionare explic\u0103 de ce Domnul Isus nu a venit s\u0103 aduc\u0103 pacea pe p\u0103m\u00eent cu orice pre\u0163 (este vorba despre pacea \u00eentre oameni), de ce oferta p\u0103cii Lui se va transforma \u00een multe situa\u0163ii \u00een sabie, \u00een mijloc de dezbinare. Adev\u0103rata pace poate exista doar \u00eentre oamenii pl\u0103cu\u0163i lui Dumnezeu, a\u015fa cum au c\u00eentat \u00eengerii la na\u015fterea Domnului Isus. \u00centr-adev\u0103r, atunci c\u00eend oamenii se \u00eempac\u0103 cu Dumnezeu, se \u00eempac\u0103 \u015fi unii cu ceilal\u0163i. O astfel de afirma\u0163ie se bazeaz\u0103 pe felul \u00een care am definit chipul lui Dumnezeu \u00een om. \u00cen paginile precedente am legat aceast\u0103 defini\u0163ie de rela\u0163iile fundamentale care definesc esen\u0163a existen\u0163ei noastre: rela\u0163ia cu Dumnezeu, rela\u0163ia cu sinele \u015f i rela\u0163ia cu semenii. Pacea cu noi \u00een\u015fine \u015fi pacea cu semenii nu s\u00eent, de fapt, posibile p\u00een\u0103 c\u00eend nu ne-am \u00eemp\u0103cat cu Dumnezeu. Alienarea de Dumnezeu duce la alienarea de sine \u015fi de semeni. Iar \u00eemp\u0103carea cu Dumnezeu duce la \u00eemp\u0103carea cu noi \u00een\u015fine \u015fi cu semenii. \u00cemp\u0103carea cu Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 \u00ceNFIERE. \u00cenfierea","este urmat\u0103 de VENIREA DUHULUI SF\u00ceNT \u00ceN NOI.23 Iar prezen\u0163a Duhului Sf\u00eent \u00een noi \u00eenseamn\u0103 PUTERE de iertare \u015fi de slujire. Cum altfel dec\u00eet \u00eenrol\u00eendu-ne \u00een slujba \u00eemp\u0103ciuirii dovedim c\u0103 s\u00eentem fii ai lui Dumnezeu? Prin aceast\u0103 slujb\u0103 a \u00eemp\u0103ciuirii dovedim c\u0103 s\u00eentem gata ca s\u0103 d\u0103m \u015fi altora cel mai de pre\u0163 lucru dintre cele primite de noi \u00een\u015fine: \u00eemp\u0103carea cu Dumnezeu. 17C\u0103ci, dac\u0103 este cineva \u00een Hristos, este o f\u0103ptur\u0103 nou\u0103; cele vechi s-au dus: iat\u0103 c\u0103 toate lucrurile s-au f\u0103cut noi. 18\u015ei toate lucrurile acestea s\u00eent de la Du mnezeu, care ne- a \u00eemp\u0103cat cu El prin Isus Hristos, \u015fi ne-a \u00eencredin\u0163at slujba \u00eemp\u0103c\u0103rii, 19c\u0103 adic\u0103, Dumnezeu era \u00een Hristos, \u00eemp\u0103c\u00eend lumea cu Sine, ne\u0163in\u00eendu-le \u00een socoteal\u0103 p\u0103catele lor, \u015fi ne-a \u00eencredin\u0163at nou\u0103 propov\u0103duirea acestei \u00eemp\u0103c\u0103ri. 20Noi dar, s\u00eentem trime\u015fi \u00eemputernici\u0163i ai lui Hristos; \u015fi, ca \u015fi cum Dumnezeu ar \u00eendemna prin noi, v\u0103 rug\u0103m fierbinte, \u00een Nu mele lui Hristos: \u00cemp\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu Dumnezeu! 21Pe Cel ce n-a cunoscut nici un p\u0103cat, El L-a f\u0103cut p\u0103cat pentru noi, ca noi s\u0103 fim neprih\u0103nirea lui Dumnezeu \u00een El. 6:1Ca unii care lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu, v\u0103 sf\u0103tuim s\u0103 face\u0163i a\u015fa ca s\u0103 nu fi primit \u00een z\u0103dar harul lui Dumnezeu. 2C\u0103ci El zice: \u201eLa vremea potrivit\u0103, te-am ascultat, \u00een ziua m\u00eentuirii, te-am ajutat. Iat\u0103 c\u0103 acum este vremea potrivit\u0103; iat\u0103 c\u0103 acum este ziua m\u00eentuirii\u201d (2 Cor. 5:17-6:2, s.n.). \u00centr-adev\u0103r, slujba \u00eemp\u0103c\u0103rii oamenilor cu Dumnezeu este mandatul pe care Isus Hristos l-a dat Bisericii Lui, pentru c\u0103 acesta este mandatul cu care El \u00censu\u015fi, Fiul lui Dumnezeu, a fost trimis de Tat\u0103l pe p\u0103m\u00eent. Iar a fi fiu al lui Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a duce mai departe mandatul Fiului lui Dumnezeu. \u00cemp\u0103ciuirea este mandatul preo\u0163iei noastre \u00cen Matei 28:18-20, Domnul Isus nu \u015ei-a trimis ucenicii ca s\u0103-i ajute pe s\u0103raci, s\u0103-i vindece pe bolnavi, s\u0103 lupte pentru revigorare economic\u0103, social\u0103 sau politic\u0103, s\u0103-i fac\u0103 pe oameni s\u0103 se simt\u0103 bine etc., ci i-a trimis ca mai \u00eent\u00eei \u015fi mai presus de toate s\u0103 fac\u0103 ucenici, botez\u00eendu-i \u00een Numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015f i al Sf\u00eentului Duh \u015f i \u00eenv\u0103\u0163\u00eendu-i s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ceea ce a poruncit El. \u00cen\u0163elegerea acestui fapt duce la o ordonare radical\u0103 a vie\u0163ii cre\u015ftine. Ca oameni, ca fiin\u0163e create de Dumnezeu, apar\u0163inem sferei Crea\u0163iei \u015fi s\u00eentem sub jurisdic\u0163ia mandatului cultural,24 pe care Dumnezeu l-a dat omului \u00een Genesa 1:28. Dar ca \u015fi cre\u015ftini, intr\u0103m, de asemenea, 23 Compar\u0103 Galateni 3:25 \u015fi 4:6. 24 Numim mandat cultural, porunca din Genesa 1:28, \u00eempreun\u0103 cu toate implica\u0163iile ei. La momentul \u00een care porunca a fost dat\u0103, mandatul cultural, adic\u0103 obliga\u0163ia omului de a sta implicat \u00een sfera material\u0103 a existen\u0163ei, de a lucra p\u0103m\u00eentul \u015fi de a-l p\u0103zi, incumba \u015fi responsabilitatea mandatului preo\u0163iei, deoarece \u00eenmul\u0163irea omului pe p\u0103m\u00eent implica \u015fi multiplicarea chipului lui Dumnezeu \u015fi a rela\u0163iei cu Dumnezeu, la care prezen\u0163a chipului S\u0103u \u00een noi ne f\u0103cuse p\u0103rta\u015fi.","\u015fi sub jurisdic\u0163ia unui al doilea mandat \u2014 mandatul preo\u0163iei25 \u2014 pe care Hristos l- a dat Bisericii Lui \u00een Matei 28:18:20. \u00centrebarea este: Cum anume ne raport\u0103m la cele dou\u0103 mandate? C\u0103ruia dintre ele trebuie s\u0103-i acord\u0103m prioritate \u015fi cum anume trebuie s\u0103 o facem? \u00cen Predica de pe munte, Domnul Isus ne cheam\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui \u015f i s\u0103 credem c\u0103 m\u00eencarea \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea ni se vor da pe deasupra. Prin aceast\u0103 porunc\u0103 din Matei 6:33, Isus \u00censu\u015fi a\u015faz\u0103 \u00een ordinea corect\u0103 de prioritate cele dou\u0103 mandate. Mai mult, El ne indic\u0103 \u015fi modul concret \u00een care unul se poate subordona celuilalt. Esen\u0163a lucr\u0103rii de \u00eemp\u0103ciuire este \u00eentruparea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Iar \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu poate fi \u00eentrupat\u0103 de noi doar dac\u0103 ne-am f\u0103cut p\u0103rta\u015fi firii dumnezeie\u015fti, dup\u0103 ce am fugit de stric\u0103ciunea care este \u00een lume prin pofte. Dac\u0103 prima \u015fi cea mai de seam\u0103 preocupare a noastr\u0103 este s\u0103 sfin\u0163im Numele lui Dumnezeu, s\u0103 vin\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui \u015f i s\u0103 se fac\u0103 voia Lui \u00een toate preocup\u0103rile noastre care \u0163in de mandatul cultural, atunci am subordonat con\u015ftient \u015fi creativ acest mandat mandatului preo\u0163iei noastre, aduc\u00eend \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu peste semenii \u00eentre care ne-a a\u015fezat Dumnezeu. \u201eFericirea\u201d a \u015faptea \u2014 \u201eFerice de cei \u00eemp\u0103ciuitori, c\u0103ci ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu\u201d (5:9) \u2014 confirm\u0103 prioritatea mandatului preo\u0163iei \u00een fa\u0163a mandatului cultural. Cur\u0103\u0163ia inimii ne-o dovedim prin faptul c\u0103 inima noastr\u0103 bate pentru lucrurile pentru care bate inima lui Dumnezeu \u015f i bate a\u015fa cum bate inima lui Dumnezeu pentru aceste lucruri. Iar Dumnezeu n-a cru\u0163at nici chiar pe Fiul S\u0103u, ci L-a dat pentru noi to\u0163i, pentru ca \u00eemp\u0103carea noastr\u0103 cu Dumnezeu s\u0103 fie posibil\u0103. Dar a da prioritate mandatului preo\u0163iei nu \u00eenseamn\u0103 a nega sau a neglija mandatul cultural. Scriptura afirm\u0103 c\u0103 acela care nu munce\u015fte nici s\u0103 nu m\u0103n\u00eence. S\u00eentem deci obliga\u0163i s\u0103 g\u0103sim raportul corect dintre cele dou\u0103 mandate. Cu alte cuvinte, s\u00eentem obliga\u0163i s\u0103 definim corect lucrarea cre\u015ftin\u0103. \u00cen lumina ordinii de prioritate pe care o stabile\u015fte \u00censu\u015fi Domnul Isus \u00een Matei 6:33, lucrarea cre\u015ftin\u0103 este orice activitate legitimat\u0103 de mandatul cultural (Gen. 1:28), care a fost subordonat\u0103 con\u015ftient \u015fi creativ mandatului preo\u0163iei (Mat. 28:18-20). 25 Numim mandat al preo\u0163iei, porunca din M atei 28:18-20 \u015fi echivalentele ei din restul c\u0103r\u0163ilor Noului Testament. Dup\u0103 cum am afirmat \u00een nota de subsol precedent\u0103, ini\u0163ial, mandatul cultural incumba \u015fi mandatul preo\u0163iei. Dar c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat a rupt rela\u0163ia cu Dumnezeu. Astfel, M oartea \u015fi \u00cenvierea Domnului Isus, al doilea Adam, au inaugurat o nou\u0103 ras\u0103 uman\u0103 \u015fi a re\u00eennoit mandatul, dar \u00een al\u0163i termeni. Fizic, existam \u015fi noi \u015fi planeta de mii de ani deja. Astfel implicarea noastr\u0103 \u00een sfera material\u0103 a existen\u0163ei era obligatorie. Dar cel n\u0103scut din nou a rec\u0103p\u0103tat dimensiunea rela\u0163iei cu Dumnezeu pierdut\u0103 prin C\u0103dere \u015fi a primit mandatul aducerii tuturor neamurilor pe acest drum al refacerii rela\u0163iei cu Dumnezeu.","Ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu Cum arat\u0103 un fiu al lui Dumnezeu? \u00cenaintea noastr\u0103, avem cel pu\u0163in Unul despre care putem afirma cu toat\u0103 certitudinea c\u0103 este Fiu al lui Dumnezeu: pe Domnul Isus Hristos. El este Cel care \u00ce\u015fi face autoportretul \u00een \u201eFericiri\u201d, Cel care a fost pionierul lucr\u0103rii de \u00eemp\u0103ciuire \u2014 lucrare f\u0103cut\u0103 cu pre\u0163ul vie\u0163ii Sale \u2014 Cel care, prin lucrarea Sa, a f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 lucrare de \u00eemp\u0103ciuire \u015fi care, la \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer, ne-a \u00eencredin\u0163at-o nou\u0103, Bisericii Lui. To\u0163i aceia care vor s\u0103 se cheme fii ai lui Dumnezeu trebuie s\u0103 duc\u0103 mai departe lucrarea Lui, subordon\u00eend totul acestei lucr\u0103ri. Dar lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire, la care ne cheam\u0103 Domnul Isus, are durerile \u015fi pericolele ei; \u015fi tocmai de aceea, ea reclam\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi aten\u0163ie. Durerea lucr\u0103rii de \u00eemp\u0103ciuire \u201eFericirea\u201d \u00eemp\u0103ciuirii are durerile ei, tocmai pentru faptul c\u0103 Domnul Isus le-a spus ucenicilor S\u0103i: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s-aduc pacea pe p\u0103m\u00eent; n-am venit s\u0103 aduc pacea, ci sabia\u201d (Mat. 10:34). Atunci c\u00eend dore\u015fti cu orice pre\u0163 s\u0103 vezi pe cineva \u00eemp\u0103cat cu Dumnezeu, va trebui s\u0103 fii preg\u0103tit pentru durerile pierderii rela\u0163iei dintre semeni: \u201eC\u0103ci am venit s\u0103 despart pe fiu de tat\u0103l s\u0103u, pe fiic\u0103 de mam\u0103-sa, \u015fi pe nor\u0103 de soacr\u0103-sa \u2014 a spus Domnul Isus. \u015ei omul va avea de vr\u0103jma\u015fi chiar pe cei din casa lui\u201d (Mat. 10:35-36). Atunci c\u00eend la venirea Domnului Isus \u00eengerii au c\u00eentat imnul p\u0103cii pe p\u0103m\u00eent \u00eentre oamenii pl\u0103cu\u0163i lui Dumnezeu, ei nu anun\u0163au vremea unei p\u0103ci \u00eentre oameni cu orice pre\u0163, ci o pace cu Dumnezeu cu orice pre\u0163 din partea Acestuia. Anun\u0163au faptul c\u0103 Dumnezeu S-a hot\u0103r\u00eet s\u0103 ne \u00eempace cu Sine chiar cu pre\u0163ul s\u00eengelui scump al Fiului S\u0103u. Or, fa\u0163\u0103 de acest pre\u0163 trebuie judecate cuvintele Domnului Isus: \u201eCine iube\u015fte pe tat\u0103 ori pe mam\u0103, mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine; \u015fi cine iube\u015fte pe fiu ori pe fiic\u0103 mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-\u015fi ia crucea lui \u015fi nu vine dup\u0103 Mine, nu este vrednic de Mine. Cine \u00ee\u015fi va p\u0103stra via\u0163a, o va pierde; \u015fi cine \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a, pentru Mine, o va c\u00ee\u015ftiga\u201d (Mat. 10:37-39). S\u0103 nu uit\u0103m deci c\u0103 de\u015fi \u00eemp\u0103ciuirea are dou\u0103 aspecte \u2014 pacea cu Dumnezeu \u015fi pacea cu semenii \u2014 primul \u015fi cel mai important aspect este pacea cu Dumnezeu. Aceasta \u00eens\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 al doilea \u2014 pacea cu semenii \u2014 poate fi neglijat. A fi \u00eemp\u0103ciuitor \u00eenseamn\u0103 ca, at\u00eet c\u00eet at\u00eern\u0103 de noi, s\u0103 tr\u0103im \u00een pace cu to\u0163i oamenii. Or, chiar \u015fi pentru \u00eemp\u0103carea cu semenul nostru exist\u0103 un imens pre\u0163 de pl\u0103tit. \u00cemp\u0103carea doare. Este vorba, pe de o parte, de durerea de a trece peste mine \u00eensumi pentru a-mi cere iertare. Dar pe de alt\u0103 parte, este vorba de durerea implicat\u0103 \u00een faptul c\u0103, dac\u0103 doresc o pace adev\u0103rat\u0103, o pace fundamentat\u0103 pe o bun\u0103 rela\u0163ie cu Dumnezeu, nu pot ierta p\u00een\u0103 c\u00eend poc\u0103in\u0163a nu a fost real\u0103. Atunci c\u00eend este un p\u0103cat la mijloc, iertarea f\u0103r\u0103 confruntare \u00eenseamn\u0103 r\u0103zbunare. A ierta pe cineva f\u0103r\u0103 s\u0103-l fi confruntat cu p\u0103catul lui \u00eenseamn\u0103 \u201ea-l ierta \u00een plata Domnului\u201d. Iar \u00een acest caz, de\u015fi Domnul va pl\u0103ti \u00een baza drept\u0103\u0163ii Lui, s\u00eengele","fratelui nostru se va cere din m\u00eena noastr\u0103. A face pace cu adev\u0103rat \u00eenseamn\u0103 a media cur\u0103\u0163irea inimii \u2014 pentru c\u0103 \u00eemp\u0103ciuirea este tocmai testul unei inimi curate. Or, inima trebuie s\u0103 fie curat\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu, deci trebuie s\u0103 fie cur\u0103\u0163it\u0103 mai \u00eent\u00eei de orice p\u0103cat. \u015ei lucrul acesta este at\u00eet de important, \u00eenc\u00eet Scriptura ne cere s\u0103 pl\u0103tim orice pre\u0163 pentru el, c\u0103ci \u201ece ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul?\u201d (Mat. 16:26). Lucrarea \u00eemp\u0103ciuirii este, de fapt, esen\u0163a lucr\u0103rii pastorale a bisericii, a comunit\u0103\u0163ii fiilor lui Dumnezeu, \u015f i este parte din cadrul m\u00eentuitor pe care Dumnezeu l-a pus la dispozi\u0163ia noastr\u0103. Autorul Epistolei c\u0103tre Evrei ne avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 s\u00eentem casa lui Dumnezeu doar \u201edac\u0103 p\u0103str\u0103m p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit \u00eencrederea nezguduit\u0103 \u015fi n\u0103dejdea cu care ne l\u0103ud\u0103m\u201d (3:6). Or, pentru ca lucrul acesta s\u0103 fie posibil, Dumnezeu a pus \u00een noi Duhul S\u0103u cel Sf\u00eent, \u015fi \u00een jurul nostru, pe fra\u0163ii no\u015ftri. Tocmai pentru c\u0103 pericolul este at\u00eet de mare, Scriptura ne previne de faptul c\u0103, pentru a putea p\u0103stra p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit \u00eencrederea \u015fi n\u0103dejdea cu care ne l\u0103ud\u0103m, trebuie s\u0103 ne folosim de toate aceste resurse ale lui Dumnezeu: 7De aceea, cum zice Duhul Sf\u00eent: \u201eAst\u0103zi, dac\u0103 auzi\u0163i glasul Lu i, 8nu v\u0103 \u00eempietri\u0163i inimile, ca \u00een ziua r\u0103zvr\u0103tirii, ca \u00een ziua ispitirii \u00een pustie, 9unde p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri M-au ispitit, \u015fi M-au pus la \u00eencercare, \u015fi au v\u0103zut lucr\u0103rile Mele patruzeci de ani! 10De aceea, M-am dezgustat de neamul acesta, \u015fi am zis: \u00ab Ei totdeauna se r\u0103t\u0103cesc \u00een inima lor. N-au cunoscut c\u0103ile Mele! 11Am jurat dar \u00een m\u00eenia Mea c\u0103 nu vor intra \u00een odihna Mea!\u00bb\u201d 12Lua\u0163i seama dar, fra\u0163ilor, ca nici unul dintre voi s\u0103 n-aib\u0103 o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103, care s\u0103 v\u0103 despart\u0103 de Dumnezeul cel viu. 13Ci \u00eendemna\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii \u00een fiecare zi, c\u00eet\u0103 vreme se zice: \u201eAst\u0103zi\u201d, pentru ca nici unul din voi s\u0103 nu se \u00eempietreasc\u0103 prin \u00een\u015fel\u0103ciunea p\u0103catului. 14C\u0103ci ne-am f\u0103cut p\u0103rta\u015fi ai lui Hristos, dac\u0103 p\u0103str\u0103m p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit \u00eencrederea nezguduit\u0103 de la \u00eenceput, 15c\u00eet\u0103 vreme se zice: \u201eAst\u0103zi, dac\u0103 auzi\u0163i glasul Lui, nu v\u0103 \u00eempietri\u0163i inimile, ca \u00een ziua r\u0103zvr\u0103tirii\u201d (Evrei 3:7-15). Faptul c\u0103 aceast\u0103 lucrare de \u00eemp\u0103ciuire este cartea de identitate a oric\u0103rui fiu al lui Dumnezeu \u00eel afirm\u0103 \u015fi Ioan \u00een prima sa epistol\u0103: \u201eOricine crede c\u0103 Isus este Hristosul, este n\u0103scut din Dumnezeu; \u015fi oricine iube\u015fte pe Cel ce L-a n\u0103scut, iube\u015fte \u015fi pe cel n\u0103scut din El\u201d (1 Ioan 5:1), adic\u0103 pe fratele s\u0103u. Dar nu este vorba despre un semn onorific, ci despre o realitate vital\u0103, pentru c\u0103, vorbind despre p\u0103catul care duce la moarte, Ioan ne avertizeaz\u0103 de faptul c\u0103 singura solu\u0163ie pe care Dumnezeu a l\u0103sat-o la \u00eendem\u00eena noastr\u0103 s\u00eent tocmai fra\u0163ii no\u015ftri: \u201e\u015etim c\u0103 oricine este n\u0103scut din Dumnezeu, nu p\u0103c\u0103tuie\u015fte [adic\u0103 nu comite p\u0103catul care duce la moarte], ci Cel n\u0103scut din Dumnezeu \u00eel p\u0103ze\u015fte, \u015fi cel r\u0103u nu se atinge de el\u201d (1Ioan 5:18). Prin defini\u0163ie deci, fiii lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fie implica\u0163i \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. Dar dup\u0103 cum ne spune Ioan, lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire ne arunc\u0103 \u00een prima linie a b\u0103t\u0103liei spirituale, deci aceast\u0103 lucrare \u00ee\u015fi are pericolele ei.","Pericolele \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire Atunci c\u00eend am \u00een\u0163eles c\u0103 primul \u015fi cel mai important aspect al lucr\u0103rii de \u00eemp\u0103ciuire este c\u00ee\u015ftigarea p\u0103cii cu Dumnezeu, \u00een\u0163elegem \u015fi dimensiunea luptei spirituale a acestei slujbe. Cel care \u015fi-a fr\u00eent rela\u0163ia cu Dumnezeu a f\u0103cut-o c\u0103lc\u00eend porunca Lui \u015fi \u00eenchiz\u00eend astfel poarta spre Dumnezeu \u015fi ridic\u00eend \u00eentre el \u015fi Dumnezeu zidul desp\u0103r\u0163itor al p\u0103catului \u015fi deschiz\u00eend, \u00een acela\u015fi timp, poarta spre lumea spiritual\u0103 negativ\u0103. Prin defini\u0163ie, lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire la care ne cheam\u0103 Domnul Isus ne aduce \u00een prima linie a acestui r\u0103zboi spiritual. \u201eFiul lui Dumnezeu S-a ar\u0103tat\u201d \u2014 spune Ioan \u2014 \u201eca s\u0103 nimiceasc\u0103 lucr\u0103rile diavolului\u201d (1 Ioan 3:8). Or, am fi nebuni s\u0103 credem c\u0103 diavolul va sta pasiv atunci c\u00eend noi ne implic\u0103m \u00een ruperea rela\u0163iei oamenilor cu Cel R\u0103u \u015fi refacerea rela\u0163iei lor cu Dumnezeu. Tocmai de aceea, Pavel ne avertizeaz\u0103 \u00een Epistola c\u0103tre Galateni: \u201eDac\u0103 un om ar c\u0103dea deodat\u0103 \u00een vreo gre\u015fal\u0103, voi, cari s\u00eente\u0163i duhovnice\u015fti, s\u0103-l ridica\u0163i cu duhul bl\u00eende\u0163ei. \u015ei ia seama la tine \u00eensu\u0163i, ca s\u0103 nu fii ispitit \u015fi tu\u201d (Gal. 6:1, s.n.). Nu la \u00eent\u00eemplare aceast\u0103 \u201efericire\u201d \u2014 \u201eFerice de cei \u00eemp\u0103ciuitori, c\u0103ci ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu!\u201d \u2014 este \u201efericirea\u201d a \u015faptea. Pentru ca ea s\u0103 fie posibil\u0103, trebuie s\u0103 fi avut parte de toate cele precedente, care s\u0103 ne fi preg\u0103tit pentru lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. R\u0103splata celor \u00eemp\u0103ciuitori \u201eFerice de cei \u00eemp\u0103ciuitori, c\u0103ci ei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu!\u201d (5:9). Dup\u0103 cum am v\u0103zut, slujba \u00eemp\u0103ciuirii are durerile \u015fi pericolele ei. Cu toate acestea, Domnul Isus ferice\u015fte pe to\u0163i cei \u00eemp\u0103ciuitori. Iar aceast\u0103 \u201efericire\u201d const\u0103 tocmai \u00een rela\u0163ia unic\u0103 de Tat\u0103-fiu cu care am fost \u015fi continu\u0103m s\u0103 fim cinsti\u0163i. Doar \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie s im\u0163im bucuria \u015fi \u00eemplinirea nevoii de semnifica\u0163ie, pe care Dumnezeu a s\u0103pat-o ad\u00eenc \u00een noi prin actul Crea\u0163iei. Bucuria de a fi fiu al lui Dumnezeu nu poate fi sim\u0163it\u0103 plenar dec\u00eet \u00een rela\u0163ie cu Dumnezeu, tr\u0103g\u00eend la jug cu Dumnezeu. \u00cemplinirea noastr\u0103 \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire vine din faptul c\u0103 ne \u015ftim conlucr\u0103tori cu Tat\u0103l \u015fi cu Fiul la cea mai valoroas\u0103 slujb\u0103 din \u00eentregul univers. Atunci c\u00eend Domnul Isus a \u00eenceput s\u0103 le vorbeasc\u0103 ucenicilor despre durerea \u015f i pre\u0163ul acestei slujbe, Petru s-a gr\u0103bit s\u0103 se eschiveze, \u00eencerc\u00eend s\u0103-L opreasc\u0103 chiar \u015fi pe Isus din drumul spre Cruce: \u201eS\u0103 Te fereasc\u0103 Dumnezeu, Doamne! S\u0103 nu \u0162 i se \u00eent\u00eemple a\u015fa ceva!\u201d (Mat. 16:22). Pe l\u00eeng\u0103 faptul c\u0103 Domnul Isus l-a avertizat pe Petru de o filia\u0163ie diabolic\u0103 \u2014 \u201e\u00cenapoia Mea, Satano!\u201d (Mat. 16:23) \u2014 El l-a avertizat at\u00eet pe el, c\u00eet \u015fi pe ceilal\u0163i ucenici ai S\u0103i de pierderea imens\u0103, dac\u0103 El sau ei ar renun\u0163a la slujba \u00eemp\u0103c\u0103rii din pricina pre\u0163ului care se cere pl\u0103tit: \u201eDac\u0103 voie\u015fte cineva s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 Mine, s\u0103 se lepede de sine, s\u0103-\u015fi ia crucea, \u015fi s\u0103 M\u0103 urmeze. Pentru c\u0103 oricine va vrea s\u0103-\u015fi scape via\u0163a, o va pierde; dar oricine \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a pentru Mine, o va c\u00ee\u015ftiga. \u015ei ce ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul","s\u0103u?\u201d (Mat. 16:24-26). A nu fi implicat al\u0103turi de Hristos \u00een c\u00ee\u015ftigarea sufletelor oamenilor \u00eenseamn\u0103 a nu dori s\u0103 aduni \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l valorile imense de suflete omene\u015fti, risipite \u00een aceast\u0103 lume, iar lucrul acesta ne descalific\u0103 automat ca fii de Dumnezeu. Pavel \u00eensu\u015fi a afirmat \u00een Romani: \u201eTo\u0163i cei ce s\u00eent c\u0103l\u0103uzi\u0163i de Duhul lui Dumnezeu s\u00eent fii ai lui Dumnezeu\u201d (8:14). Or, Duhul lui Dumnezeu adun\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu-Tat\u0103l \u015fi cu Dumnezeu-Fiul. Atunci c\u00eend Domnul Isus a intrat \u00een apa botezului, ca s\u0103 Se identifice cu poporul S\u0103u, spre a-l putea substitui \u00een moarte, \u201edin ceruri s-a auzit un glas care zicea: \u00abAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u00bb\u201d (Mat. 3:17). \u00cenfierea este o m\u00eeng\u00eeiere suficient\u0103 pentru toat\u0103 durerea legat\u0103 de slujba \u00eemp\u0103ciuirii \u015fi o putere suficient\u0103 \u00een fa\u0163a tuturor pericolelor acestei slujbe. 15\u015ei voi n-a\u0163i primit un duh de robie, ca s\u0103 mai ave\u0163i fric\u0103; ci a\u0163i primit un duh de \u00eenfiere, care ne face s\u0103 strig\u0103m: \u201eAva!\u201d adic\u0103: \u201eTat\u0103!\u201d 16\u00censu\u015f Duhul adevere\u015fte \u00eempreun\u0103 cu duhul nostru c\u0103 s\u00eentem copii ai lui Du mnezeu. 17\u015ei, dac\u0103 s\u00eentem copii, s\u00eentem \u015fi mo\u015ftenitori: mo\u015ftenitori ai lu i Du mnezeu, \u015fi \u00eempreun\u0103 mo\u015ftenitori cu Hristos, dac\u0103 suferim cu adev\u0103rat \u00eempreun\u0103 cu El, ca s\u0103 fim \u015fi prosl\u0103vi\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El. 18Eu socotesc c\u0103 suferin\u0163ele din vremea de acum nu s\u00eent vrednice s\u0103 fie puse al\u0103turi cu slava viitoare, care are s\u0103 fie descoperit\u0103 fa\u0163\u0103 de noi (Rom. 8:15-18).","Ferice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor! (5:10-12) Am ajuns la ultima26 dintre \u201efericiri\u201d: \u201eFerice de cei prigoni\u0163i pentru neprih\u0103nire, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:10). Dup\u0103 cum am afirmat \u00een paginile precedente, cu aceast\u0103 \u201efericire\u201d se \u00eenchide cercul, deoarece r\u0103splata ei este identic\u0103 cu r\u0103splata primei \u201efericiri\u201d. \u0162in\u00eend cont de principiul interpretativ cu care oper\u0103m \u2014 fiecare \u201efericire\u201d este testul celei precedente \u2014 \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 \u201efericire\u201d avem, de fapt, confirmarea primei. M\u0103sura s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh se dovede\u015fte \u00een pre\u0163ul pe care s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103-l pl\u0103tim pentru neprih\u0103nire, adic\u0103 pentru acea stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu la care ne invit\u0103 Domnul Isus prin Predica de pe munte. Dac\u0103 urm\u0103rim r\u0103spl\u0103tirile \u201efericirilor\u201d, observ\u0103m o apropiere gradat\u0103 de Dumnezeu: \u201eei vor fi m\u00eeng\u00eeia\u0163i\u201d (4), \u201eei vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul\u201d (5), \u201eei vor fi s\u0103tura\u0163i\u201d (6), \u201eei vor avea parte de mil\u0103\u201d (7), \u201eei vor vedea pe Dumnezeu\u201d(8), \u201eei vor fi chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu\u201d (9) \u015fi \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (10). R\u0103spl\u0103tirile sugereaz\u0103 o ramp\u0103 ascendent\u0103, o ramp\u0103 de lansare. Lacrimile \u015f i m\u00eeng\u00eeierea, mo\u015ftenirea p\u0103m\u00eentului \u015fi s\u0103turarea cu neprih\u0103nire ating \u00eenc\u0103 p\u0103m\u00eentul, se leag\u0103 \u00eenc\u0103 de via\u0163a aceasta. \u015ei a\u015fa este normal. Domnul Isus ne invit\u0103 prin \u201efericiri\u201d s\u0103 ne facem p\u0103rta\u015fi la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu acum \u015fi aici, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca s\u0103 ne lase s\u0103 credem c\u0103 totul se consum\u0103 acum \u015fi aici. Cei ce au parte de mil\u0103 par s\u0103 fie deja la judecat\u0103, iar cei care-L v\u0103d pe Dumnezeu \u015fi s\u00eent chema\u0163i fii ai lui Dumnezeu par s\u0103 fi trecut deja \u00een realitatea Cerului, \u00een timp ce pe mo\u015ftenitorul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u00eel vedem a\u015fezat pe scaunul de domnie al Domnului. Citind \u201efericirile\u201d, sim\u0163im \u00eemplinirea a ceea ce ne spune Pavel \u00een 2 Corinteni: \u201eNoi to\u0163i privim cu fa\u0163a descoperit\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103, slava Domnului, \u015fi s\u00eentem schimba\u0163i \u00een acela\u015f chip al Lui, din slav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului\u201d (3:18, s.n.): m\u00eeng\u00eeierea lui Dumnezeu ne face s\u0103 ne sim\u0163im mo\u015ftenitori ai p\u0103m\u00eentului, iar cel care se \u015ftie deja mo\u015ftenitor al p\u0103m\u00eentului are libertatea s\u0103 caute o altfel de \u00eendestulare, o \u00eendestulare cu neprih\u0103nire. Iar \u00eendestularea cu neprih\u0103nire face loc milostivirii lui Dumnezeu de noi la judecat\u0103; milostivirea Lui de noi deschide poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u015fi-L vedem pe Dumnezeu. C\u00eend L-am v\u0103zut pe Dumnezeu, \u00cel 26 M area majoritate a exege\u0163ilor \u2014 John Stott, William Barclay, David Hill, A. W. Pink, William Hendriksen, ca s\u0103 numim doar c\u00ee\u0163iva dintre ei \u2014 socote\u015fte aceasta a fi ultima \u201efericire\u201d. Stanley Johns consider\u0103 versetele 11 \u015fi 12 ca fiind o fericire separat\u0103 \u015fi \u00eemparte fericirile \u00een trei grupe de c\u00eete trei, asem\u0103n\u00eendu-le cu cele nou\u0103 fa\u0163ete ale roadei Duhului Sf\u00eent din Galateni 5. Ridderbos consider\u0103 versetele 11 \u015fi 12 ca fiind un element de tranzi\u0163ie \u00eentre ceea ce a fost \u015fi ceea ce urmeaz\u0103 (vezi H. N. Ridderbos, Matthew, p. 92), iar M artin Lloyd-Jones trateaz\u0103 separat aceste dou\u0103 versete, f\u0103r\u0103 s\u0103 le numeasc\u0103 totu\u015fi fericirea a noua, ci suger\u00eend faptul c\u0103 versetele 11 \u015fi 12 s\u00eent o extensie a versetului 10 (M artin Lloyd-Jones, Studies on the Sermon on the Mount, Leicester: IVP, 1959-60, p. 142-152)."]