Istoria creştinismului antic

["auzim chem\u00eendu-ne ca fii ai S\u0103i \u015fi invit\u00eendu-ne s\u0103 \u015fedem pe scaunul Lui de domnie. S\u0103 revenim \u00eens\u0103 pentru moment la \u00eencercarea de a \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 \u201efericire\u201d ultim\u0103 \u015fi ciudat\u0103. \u00cen primul r\u00eend, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 ea este testul celei precedente. De unde \u015ftiu c\u0103 m-am angajat cu adev\u0103rat \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire? Din pre\u0163ul pe care s\u00eent dispus s\u0103-l pl\u0103tesc \u00een aceast\u0103 lucrare! Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m \u00eens\u0103 nici faptul c\u0103 \u00eenaintea acestei \u201efericiri\u201d au fost rostite alte c\u00eeteva. Fiecare dintre ele s-a ad\u0103ugat celei precedente, verific\u00eend-o. Am putea deci spune c\u0103 aceasta din urm\u0103 le verific\u0103 pe toate celelalte. Am v\u0103zut c\u0103 este foarte u\u015for s\u0103 construim o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie fals\u0103. Este u\u015for s\u0103 ne facem c\u0103 pl\u00eengem \u015fi s\u0103 pretindem c\u0103 ne-am bucurat de m\u00eeng\u00eeierea lui Dumnezeu. La fel de u\u015for este s\u0103 fim blegi, \u00een loc s\u0103 fim bl\u00eenzi, \u015fi, \u00een timp ce ne socotim mo\u015ftenitori ai p\u0103m\u00eentului, s\u0103 nu fi ie\u015f it, de fapt, din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, din zbaterea apuc\u0103rii a \u00eenc\u0103 unui pumn de \u0163\u0103r\u00een\u0103. Iar \u00een ce prive\u015fte neprih\u0103nirea, mul\u0163i farisei s-au ar\u0103tat fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 o neprih\u0103nire care nu le era de nici un folos. La fel putem spune \u015fi despre milosteniile noastre. \u015ei ele pot fi f\u0103cute \u00een schimbul unui pumn de aplauze. Iar \u00een ce prive\u015fte inima, cine ar putea s\u0103 \u015ftie c\u00eet este ea de curat\u0103 \u015fi care s\u00eent motivele pentru care s\u00eentem implica\u0163i \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. Doar ceasul \u201ecrucii\u201d, al suferin\u0163ei este, de fapt, testul pentru toate acestea. \u00cenainte de a intra mai ad\u00eenc \u00een deslu\u015firea \u00een\u0163elesului acestei ultime \u201efericiri\u201d, se cuvine o explica\u0163ie cu privire la motivul pentru care socotim c\u0103 versetele 10-12 alc\u0103tuiesc \u00eentregul ultimei \u201efericiri\u201d. Pe l\u00eeng\u0103 argumentul \u201e\u00eenchiderii cercului\u201d prin faptul c\u0103 r\u0103spl\u0103tirea acestei \u201eferic iri\u201d este identic\u0103 cu r\u0103spl\u0103tirea primei \u201efericiri\u201d, trebuie s\u0103 subliniem \u015fi felul \u00een care prigoana pentru neprih\u0103nire \u015fi prigoana din pricina lui Hristos trebuie \u00een\u0163elese \u00eempreun\u0103. Cartea 1 Petru vorbe\u015fte, poate, cel mai mult dintre epistolele nou testamentale despre suferin\u0163\u0103. \u00cen 1 Petru, suferin\u0163a are trei cauze majore: (1) lupta cu p\u0103catul, (2) tr\u0103irea \u00een sfin\u0163enie \u00een mijlocul semenilor \u015fi (3) slujirea semenilor.27 A fi prigonit \u201epentru neprih\u0103nire\u201d (5:10) adun\u0103 \u00een ea primele dou\u0103 dintre cauzele amintite mai sus. A fi prigonit \u201edin pricina lui Hristos\u201d (5:11-12) implic\u0103 a fi prigonit pentru c\u0103 facem lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire pe care ne-a \u00eencredin\u0163at-o Hristos. Deci aceast\u0103 ultim\u0103 \u201efericire\u201d nu vine ca rezultat al suferin\u0163ei \u00een general, ci doar dac\u0103 cele de mai sus s\u00eent cauzele suferin\u0163ei. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i deci de ce anume suferim. Suferin\u0163a \u00een s ine nu este garan\u0163ia mo\u015ftenirii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor. Hristos a zis : \u201eFerice de cei prigoni\u0163i pentru neprih\u0103nire, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor! Ferice va fi de voi\u201d \u2014 continu\u0103 Domnul Isus \u2014 \u201ec\u00eend din pricina Mea, oamenii v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee, v\u0103 vor prigoni \u015fi vor spune tot felul de lucruri rele \u015fi neadev\u0103rate \u00eempotriva voastr\u0103! Bucura\u0163i-v\u0103 \u015f i 27 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I, p. 74-76.","veseli\u0163i-v\u0103, pentru c\u0103 r\u0103splata voastr\u0103 este mare \u00een ceruri; c\u0103ci tot a\u015fa au prigonit pe proorocii cari au fost \u00eenainte de voi\u201d (5:10-12, s.n.). Petru ne avertizeaz\u0103 de tragedia suferin\u0163ei \u00een zadar: 15Nimeni din voi s\u0103 nu sufere ca uciga\u015f, sau ca ho\u0163, sau ca f\u0103c\u0103tor de rele, sau ca unul care se amestec\u0103 \u00een treburile altuia. 16Dimpotriv\u0103, dac\u0103 sufere pentru c\u0103 este cre\u015ftin, s\u0103 nu-i fie ru\u015fine, ci s\u0103 prosl\u0103veasc\u0103 pe Dumnezeu pentru numele acesta. 17C\u0103ci s\u00eentem \u00een clipa \u00een care judecata st\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la casa lui Dumnezeu. \u015ei dac\u0103 \u00eencepe cu noi, care va fi sf\u00eer\u015fitul celor ce nu ascult\u0103 de Evanghelia lui Dumnezeu. 18\u015ei dac\u0103 cel neprih\u0103nit scap\u0103 cu greu, ce se va face cel nelegiuit \u015fi cel p\u0103c\u0103tos? 19A\u015fa c\u0103 cei ce suf\u0103r dup\u0103 voia lui Dumnezeu, s\u0103-\u015fi \u00eencredin\u0163eze sufletele credinciosului Ziditor \u015fi s\u0103 fac\u0103 ce este bine (1 Petru 4:15-19).28 A suferi dup\u0103 voia lui Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a suferi \u201epentru neprih\u0103nire\u201d \u015fi a suferi \u201edin pricina lui Hristos\u201d, adic\u0103 a suferi pentru c\u0103 acest chip al lui Hristos zugr\u0103vit prin \u201efericiri\u201d \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 contur \u00een noi, cu alte cuvinte, pentru c\u0103 privind \u201eca \u00eentr-o oglind\u0103 slava Domnului, s\u00eentem schimba\u0163i \u00een acela\u015fi chip al Lui, din slav\u0103 \u00een slav\u0103, prin Duhul Domnului\u201d (2 Cor. 3:18). A suferi pentru neprih\u0103nire \u00eenseamn\u0103 a suferi din pricina faptului c\u0103 am luat \u00een serios lupta cu p\u0103catul \u015fi ne-am hot\u0103r\u00eet s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire satisf\u0103cute cu nimic altceva dec\u00eet cu o stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu. A suferi din pricina lui Hristos \u00eenseamn\u0103 a suferi pentru c\u0103 s\u00eentem implica\u0163i cu \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u0163\u0103 \u00een lucrarea lui Hristos, \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire.29 Pentru c\u0103 discut\u0103m \u201efericirea\u201d de fa\u0163\u0103 \u00een rela\u0163ie cu \u201efericirea\u201d precedent\u0103, vom insista pe suferin\u0163a legat\u0103 de lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. Lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire aduce cu sine prigoan\u0103. Domnul Isus i-a prevenit pe ucenicii S\u0103i de lucrul acesta \u00eenc\u0103 atunci c\u00eend i-a trimis pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o astfel de lucrare: 16Iat\u0103, Eu v\u0103 trimet ca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor. Fi\u0163i dar \u00een\u0163elep\u0163i ca \u015ferpii, \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103utate ca porumbeii. 17P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de oameni; c\u0103ci v\u0103 vor da \u00een judecata soboarelor, \u015fi v\u0103 vor bate \u00een sinagogile lor. 18Din pricina Mea, ve\u0163i fi du\u015fi \u00eenaintea dreg\u0103torilor \u015fi \u00eenaintea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, ca s\u0103 sluji\u0163i ca m\u0103rturie \u00eenaintea lor \u015fi \u00eenaintea Neamurilor. 19Dar, c\u00eend v\u0103 vor da \u00een m\u00eena lor, s\u0103 nu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i, g\u00eendindu-v\u0103 cum sau ce ve\u0163i spune; c\u0103ci ce ve\u0163i avea de spus, v\u0103 va fi dat chiar \u00een ceasul acela; 20fiindc\u0103 nu voi ve\u0163i vorbi, ci Duhul Tat\u0103lui vostru va vorbi \u00een voi. 21Fratele va da la moarte pe frate-s\u0103u, \u015fi tat\u0103l pe copilul lui; copiii se vor scula \u00eempotriva p\u0103rin\u0163ilor lor, \u015fi-i vor omor\u00ee. 22Ve\u0163i fi ur\u00ee\u0163i de to\u0163i, din pricina Nu melui Meu; dar cine va r\u0103bda p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit, va fi m\u00eentuit. 23C\u00eend v\u0103 vor prigoni \u00eentr-o cetate, s\u0103 fugi\u0163i \u00eentr-alta. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nu ve\u0163i ispr\u0103vi de str\u0103b\u0103tut cet\u0103\u0163ile lui Israel p\u00een\u0103 va veni Fiul omului. 24Ucenicul nu este mai pe sus de 28 Pentru comentariul textelor despre suferin\u0163\u0103 din 1 Petru, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I \u015fi II. 29 Vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I, p. 74-77.","\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103u, nici robul mai pe sus de domnul s\u0103u. 25Ajunge ucenicului s\u0103 fie ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lui, \u015fi robului s\u0103 fie ca domnul lui. Dac\u0103 pe St\u0103p\u00eenul casei L-au numit Beelzebul, cu c\u00eet mai mult vor numi a\u015fa, pe cei din casa lui? 26A\u015fa c\u0103 s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i de ei. C\u0103ci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, \u015fi nimic t\u0103inuit care nu va fi cunoscut. 27Ce v\u0103 spun Eu la \u00eentunerec, voi s\u0103 spune\u0163i la lu min\u0103; \u015fi ce auzi\u0163i \u015foptindu- se la ureche, s\u0103 propov\u0103dui\u0163i de pe acoperi\u015ful caselor. 28Nu v\u0103 teme\u0163i de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci teme\u0163i-v\u0103 mai degrab\u0103 de Cel ce poate s\u0103 piard\u0103 \u015fi sufletul \u015fi trupul \u00een gheen\u0103. 29Nu se v\u00eend oare dou\u0103 vr\u0103bii la un ban? Totu\u015f, nici una din ele nu cade pe p\u0103m\u00eent f\u0103r\u0103 voia Tat\u0103lui vostru. 30C\u00eet despre voi, p\u00een\u0103 \u015fi perii din cap, to\u0163i v\u0103 s\u00eent num\u0103ra\u0163i. 31Deci, s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i; voi s\u00eente\u0163i mai de pre\u0163 dec\u00eet multe vr\u0103bii. 32De aceea, pe ori\u015ficine M\u0103 va m\u0103rturisi \u00eenaintea oamenilor, \u00eel voi m\u0103rturisi \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri; 33dar de oricine se va lep\u0103da de Mine \u00eenaintea oamenilor, M\u0103 voi lep\u0103da \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. 34S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s-aduc pacea pe p\u0103m\u00eent; n-am venit s\u0103 aduc pacea, ci sabia. 35C\u0103ci am venit s\u0103 despart pe fiu de tat\u0103l s\u0103u, pe fiic\u0103 de mam\u0103-sa, \u015fi pe nor\u0103 de soacr\u0103-sa. 36\u015ei omul va avea de vr\u0103jma\u015fi chiar pe cei din casa lui. 37Cine iube\u015fte pe tat\u0103 ori pe mam\u0103, mai mu lt dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine; \u015fi cine iube\u015fte pe fiu ori pe fiic\u0103 mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38Cine nu-\u015fi ia crucea lui \u015fi nu vine dup\u0103 Mine, nu este vrednic de Mine. 39Cine \u00ee\u015fi va p\u0103stra via\u0163a, o va pierde, \u015fi cine \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a, pentru Mine, o va c\u00ee\u015ftiga (Mat. 10:16-39). Av\u00eendu-L de partea lor pe Acela care vindec\u0103 bolile \u015fi \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, \u00eenmul\u0163e\u015fte p\u00eeinile \u015f i porunce\u015fte m\u0103rii, ucenicii ar fi fost \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 \u00eentrebe: \u201eDoamne, de ce ne trimi\u0163i ca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor, \u015fi nu ca pe ni\u015fte lupi \u00een mijlocul oilor?\u201d \u00centrebarea devine \u015fi mai dureroas\u0103 atunci c\u00eend afl\u0103m c\u0103 Dumnezeu pare s\u0103 Se bucure chiar atunci c\u00eend cineva sufer\u0103 pe nedrept! Cel pu\u0163in aceast\u0103 impresie ne-o las\u0103 Petru \u00een prima sa epistol\u0103. Iat\u0103 doar c\u00eeteva asemenea texte: 19C\u0103ci este un lucru pl\u0103cut, dac\u0103 cineva, pentru cugetul lui fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, sufere \u00eentristare, \u015fi sufere pe nedrept. 20\u00cen adev\u0103r, ce fal\u0103 este s\u0103 suferi\u0163i cu r\u0103bdare s\u0103 fi\u0163i p\u0103lmui\u0163i, c\u00eend a\u0163i f\u0103cut r\u0103u? Dar dac\u0103 suferi\u0163i cu r\u0103bdare, c\u00eend a\u0163i f\u0103cut ce este bine, lucrul acesta este pl\u0103cut lui Dumnezeu (1 Petru 2:19-20). 14Chiar dac\u0103 ave\u0163i de suferit pentru neprih\u0103nire, ferice de voi! \u201eN-ave\u0163i nici o team\u0103 de ei, \u015fi nu v\u0103 tulbura\u0163i! 15Ci sfin\u0163i\u0163i \u00een inimile voastre pe Hristos ca Domn\u201d. Fi\u0163i totdeauna gata s\u0103 r\u0103spunde\u0163i oricui v\u0103 cere socoteal\u0103 de n\u0103dejdea care este \u00een voi; dar cu bl\u00eende\u0163\u0103 \u015fi team\u0103, 16av\u00eend un cuget curat; pentru ca cei ce b\u00eerfesc purtarea voastr\u0103 bun\u0103 \u00een Hristos, s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 de ru\u015fine tocmai \u00een lucrurile \u00een care v\u0103 vorbesc de r\u0103u. 17C\u0103ci este mai bine, dac\u0103 a\u015fa este voia lui Du mnezeu, s\u0103 suferi\u0163i pentru c\u0103 face\u0163i binele, dec\u00eet pentru c\u0103 face\u0163i r\u0103ul (1 Petru 3:14-17). 12Prea iubi\u0163ilor, nu v\u0103 mira\u0163i de \u00eencercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca s\u0103 v\u0103 \u00eencerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: 13dimpotriv\u0103, bucura\u0163i-v\u0103, \u00eentruc\u00eet ave\u0163i parte de patimile lui Hristos, ca s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i \u015fi s\u0103 v\u0103 veseli\u0163i \u015fi la ar\u0103tarea slavei Lui. 14Dac\u0103 s\u00eente\u0163i batjocori\u0163i pentru Numele lui Hristos,","ferice de voi! Fiindc\u0103 Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihne\u015fte peste voi (1 Petru 4:12-14). Cum s\u0103 \u00een\u0163elegem o astfel de realitate? Mai mult, ce fel de \u201efericire\u201d poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een suferin\u0163a pe nedrept? Acela care nu g\u0103se\u015fte r\u0103spuns la astfel de \u00eentreb\u0103ri nu va putea fi fericit \u00een mijlocul prigonirii \u015fi suferin\u0163ei pe nedrept. Am afirmat deja faptul c\u0103 \u201efericirea\u201d aceasta nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 corect dec\u00eet \u00een rela\u0163ie cu \u201efericirea\u201d precedent\u0103. \u201eFericirea\u201d suferin\u0163ei pentru neprih\u0103nire, a suferin\u0163ei din pricina lui Hristos, are sens doar \u00een contextul lucr\u0103rii de \u00eemp\u0103ciuire. De fapt, \u00eencurajarea lui Petru pentru bisericile care treceau prin suferin\u0163\u0103 const\u0103 tocmai \u00een \u00eencercarea de a-i ajuta s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura dintre suferin\u0163\u0103 \u015fi lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. El face lucrul acesta aduc\u00eend \u00eenaintea ochilor lor exemplul lui Hristos. Dup\u0103 ce le-a spus: \u201eDac\u0103 suferi\u0163i cu r\u0103bdare, c\u00eend a\u0163i f\u0103cut ce este bine, lucrul acesta este pl\u0103cut lui Dumnezeu\u201d (1 Petru 2:20), Petru afirm\u0103: 21\u015ei la aceasta a\u0163i fost chema\u0163i; fiindc\u0103 \u015fi Hristos a suferit pentru voi, \u015fi v-a l\u0103sat o pild\u0103, ca s\u0103 c\u0103lca\u0163i pe urmele Lui. 22\u201eEl n-a f\u0103cut p\u0103cat, \u015fi \u00een gura Lui nu s-a g\u0103sit vicle\u015fug\u201d. 23C\u00eend era batjocorit, nu r\u0103spundea cu batjocuri; \u015fi c\u00eend era chinuit, nu amenin\u0163a, ci Se supunea dreptului Judec\u0103tor. 24El a purtat p\u0103catele noastre \u00een trupul S\u0103u, pe lemn, pentru ca noi, fiind mor\u0163i fa\u0163\u0103 de p\u0103cate, s\u0103 tr\u0103im pentru neprih\u0103nire: prin r\u0103nile Lui a\u0163i fost vindeca\u0163i. 25C\u0103ci era\u0163i ca ni\u015fte oi r\u0103t\u0103cite. Dar acum v-a\u0163i \u00eentors la P\u0103storul \u015fi Episcopul sufletelor voastre (1 Petru 2:21-25). Ra\u0163iunea suferin\u0163ei lui Hristos a fost \u00eemp\u0103carea oamenilor cu Dumnezeu: \u201eHristos, de asemenea, a suferit o dat\u0103 pentru p\u0103cate, El, Cel neprih\u0103nit, pentru cei nelegiui\u0163i, ca s\u0103 ne aduc\u0103 la Dumnezeu\u201d (3:18, s.n.). Iar dac\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi femeia sufer\u0103 durerile na\u015fterii, ca s\u0103 aduc\u0103 un copil pe lume, cum s\u0103 nu existe durere atunci c\u00eend se nasc pe lume copii ai lui Dumnezeu, c\u00eend se smulg din ghearele mor\u0163ii oameni f\u0103cu\u0163i dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu? Ferice de cei prigoni\u0163i pentru neprih\u0103nire, c\u0103ci ei au ales durerea cur\u0103\u0163irii de p\u0103cat, c\u0103ci ei au ales durerea sfin\u0163irii \u00eentre semeni \u015fi ei au ales durerea slujirii, \u015fi aceasta dovede\u015fte credin\u0163a lor \u00een Hristos. De\u015fi s\u00eentem mo\u015ftenitori ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, alerg\u0103m totu\u015fi spre ea. Iar \u00een alergarea noastr\u0103 \u2014 spune Petru \u2014 s\u00eentem p\u0103zi\u0163i de puterea lui Dumnezeu, prin credin\u0163\u0103, pentru m\u00eentuirea gata s\u0103 fie descoperit\u0103 \u00een vremurile viitoare. Cine nu-\u015fi ia crucea \u015fi nu vine dup\u0103 Mine \u2014 a spus Domnul Isus \u2014 nu poate fi ucenicul Meu!","Concluzii la \u201eFericiri\u201d 5:13-16 Voi s\u00eente\u0163i sarea p\u0103m\u00eentului \u015fi lumina lumii \u00cen predica Domnului Isus, drumul \u00eentre prima \u015fi ultima \u201eferic ire\u201d s-a parcurs extrem de rapid, prin rostirea a doar c\u00eeteva propozi\u0163ii. \u00cen ce ne prive\u015fte \u00eens\u0103, av\u00eend \u00een vedere densitatea de adev\u0103ruri cuprinse \u00een aceste propozi\u0163ii, pentru a le \u00een\u0163elege, am fost obliga\u0163i s\u0103 facem incursiuni \u00een \u00eentreaga evanghelie \u015fi \u00een multe alte texte ale Scripturii. \u00cen acest sens, este revelator faptul c\u0103 \u00een prima dintre cele opt \u201efericiri\u201d \u2014 \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3) \u2014 Domnul Isus a concentrat \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 legat\u0103 de intrarea omului \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Este deci lesne de \u00een\u0163eles de ce drumul parcurs de noi este at\u00eet de lung \u00een compara\u0163ie cu drumul parcurs de Domnul Isus. Dar acum c\u0103 am sosit la cap\u0103tul drumului, este nimerit s\u0103 rezum\u0103m ceea ce s-a spus p\u00een\u0103 aici. \u00cen vremea c\u00eend \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu tocmai descinsese pe p\u0103m\u00eent \u00een Persoana Domnului Isus, El, \u00cemp\u0103ratul, a \u0163inut s\u0103 precizeze cine anume va face parte din poporul lui Dumnezeu \u015fi din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui, \u015fi cine nu. Lucrul acesta era important tocmai pentru c\u0103, pretutindeni \u00een jurul Lui, se zidea cu s\u00eerg o a\u015fa-zis\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu, dar care, de fapt, nu era a Lui. Prin Predica de pe munte, Domnul Isus Hristos a inten\u0163ionat s\u0103 dea \u00een vileag falsul, pun\u00eend \u00een locul lui adev\u0103rul. Iudaismul \u00eenstr\u0103inat de Dumnezeu zidea, \u00een Numele lui Dumnezeu, o fals\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie care, la suprafa\u0163\u0103, sem\u0103na cu cea a lui Dumnezeu, deoarece era zidit\u0103 cu Scriptura \u00een m\u00een\u0103 \u015fi, chipurile, pe baza ei, dar care, de fapt, nu era \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Tocmai de aceea, Domnul Isus trebuie s\u0103 precizeze: 17S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. 18C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile. 19A\u015fa c\u0103, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni a\u015fa, va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor; dar oricine le va p\u0103zi, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103, va fi chemat mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. 20C\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor (Matei 5:17-20, s .n .). Diferen\u0163ele dintre ceea ce predica Domnul Isus \u015fi ceea ce predicau fariseii \u015f i c\u0103rturarii vremii Lui nu se datorau faptului c\u0103 Domnul Isus strica Legea, ci tocmai faptului c\u0103 El \u00eendrepta ceea ce stricaser\u0103 cei de dinaintea Lui \u015fi ceea ce continuau s\u0103 strice cei din vremea Lui. Iat\u0103 ce spune El, \u00een capitolul 23, despre contemporanii S\u0103i:","13Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenchide\u0163i oamenilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor: nici voi nu intra\u0163i \u00een ea, \u015fi nici pe cei ce vor s\u0103 intre, nu-i l\u0103sa\u0163i s\u0103 intre. 14Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi m\u00eenca\u0163i casele v\u0103duvelor, \u00een timp ce, de ochii lumii, face\u0163i rug\u0103ciuni lungi; de aceea ve\u0163i lua o mai mare os\u00eend\u0103. 15Vai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenconjura\u0163i marea \u015fi p\u0103m\u00eentul, ca s\u0103 face\u0163i un tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103; \u015fi, dup\u0103 ce a ajuns tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103, face\u0163i din el un fiu al gheenei, de dou\u0103 ori mai r\u0103u dec\u00eet s\u00eente\u0163i voi \u00een\u015fiv\u0103 (Matei 23:13-15). Faptul c\u0103 s\u00eentem cu Scriptura \u00een m\u00eeini, faptul c\u0103 s\u00eentem religio\u015fi, \u00eenc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s\u00eentem \u015fi pe placul lui Dumnezeu: \u201ePe voi \u00een\u015fiv\u0103 \u00eencerca\u0163i-v\u0103 dac\u0103 s\u00eente\u0163i \u00een credin\u0163\u0103 \u2014 le spune Pavel corintenilor. Pe voi \u00een\u015fiv\u0103 cerca\u0163i-v\u0103. Nu recunoa\u015fte\u0163i c\u0103 Isus Hristos este \u00een voi? Afar\u0103 numai dac\u0103 s\u00eente\u0163i lep\u0103da\u0163i\u201d (2 Cor. 13:5). Cum anume arat\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu sau ce \u00eenseamn\u0103 a fi cre\u015ftin rezult\u0103 chiar \u015fi din structura Predicii de pe munte. Domnul Isus vorbe\u015fte mai \u00eent\u00eei despre caracterul cre\u015ftin (5:1-16), abia apoi despre conduita cre\u015ftin\u0103 (5:17-7:6), pentru ca s\u0103-\u015ei \u00eencheie Predica revenind la importan\u0163a hot\u0103r\u00eetoare a caracterului cre\u015ftin (7:7-29). Prin ordinea \u00een care abordeaz\u0103 lucrurile \u015fi prin accentele pe care le pune \u00een Predica Sa, Domnul Isus subliniaz\u0103 faptul c\u0103 la baza \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu st\u0103 un principiu fundamental: Caracterul determin\u0103 conduita, sau natura pomului determin\u0103 natura rodului. Pe de o parte, o religie care se limiteaz\u0103 la conformare \u015fi care nu porne\u015fte de la o transformare l\u0103untric\u0103 radical\u0103, o religie care atinge doar nivelul faptelor \u015fi al vorbelor, care nu p\u0103trunde p\u00een\u0103 la nivelul g\u00eendirii, al atitudinilor \u015fi al motiva\u0163iilor, este o religie fariseic\u0103 \u015fi nu sluje\u015fte la intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dar pe de alt\u0103 parte, un cre\u015ftinism care nu se vede, care nu se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi, ofer\u0103 \u015fi el o n\u0103dejde \u00een\u015fel\u0103toare, deoarece, \u00een ochii lui Dumnezeu, un asemenea cre\u015ftinism, pur \u015fi simplu, nu exist\u0103! A fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103 a experimenta, \u00een primul r\u00eend, o transformare profund\u0103, pe care Scriptura o nume\u015fte \u201ena\u015ftere din nou\u201d, dar a nu te opri la at\u00eet, pentru c\u0103 \u201eorice pom care nu face roade bune este t\u0103iat \u015fi aruncat \u00een foc\u201d (7:19). Iat\u0103 de ce Domnul Isus \u00ce\u015fi \u00eencepe Predica cu \u201efericirile\u201d, prin care prezint\u0103 caracterul cre\u015ftin. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u201efericirile\u201d nu alc\u0103tuiesc o list\u0103 de aspecte disparate, ci o sum\u0103 de adev\u0103ruri profunde, \u00eentre\u0163esute cu mult\u0103 grij\u0103 \u00eentr-un \u00eentreg teologic coerent. Prima dintre ele cuprinde \u201etextul\u201d doctrinei m\u00eentuirii. Toate celelalte pot fi socotite a fi \u201ecomentariul\u201d primei \u201efericiri\u201d. Cercul se \u00eenchide cu \u201efericirea\u201d a opta, a c\u0103rei r\u0103spl\u0103tire este identic\u0103 cu cea din prima \u201efericire\u201d: \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (3: 10). Plec\u00eend de la aceast\u0103 observa\u0163ie, am emis ipoteza c\u0103 fiecare \u201efericire\u201d este, practic, testul celei precedente. Astfel, s\u0103r\u0103cia \u00een duh se verific\u0103 \u00een lacrimile noastre, adic\u0103 \u00een curajul de a m\u0103rturis i \u015fi de a pl\u00eenge p\u0103catul \u015fi inadecvan\u0163a noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte","intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dar numai bl\u00eende\u0163ea, adic\u0103 numai curajul de a ie\u015f i din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, este confirmarea veridicit\u0103\u0163ii poc\u0103in\u0163ei noastre. La r\u00eendul ei, bl\u00eende\u0163ea se verific\u0103 prin foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire, adic\u0103 prin radicala r\u0103sturnare a sistemului nostru de valori. Dac\u0103 p\u00een\u0103 acum alergam dup\u0103 cele p\u0103m\u00eente\u015fti, din clipa \u00een care am fost m\u00eeng\u00eeia\u0163i de Dumnezeu \u015fi am primit puterea de a ne retrage din arena afirm\u0103rii de s ine, \u00eencepem s\u0103 t\u00eenjim dup\u0103 cele cere\u015fti, dup\u0103 acea stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu numit\u0103 neprih\u0103nire.30 Dar dovada faptului c\u0103 ne este foame dup\u0103 adev\u0103rata neprih\u0103nire, \u015fi nu dup\u0103 neprih\u0103nirea fariseic\u0103 este tocmai puterea de a ne descle\u015fta pumnii \u015fi de a da \u015f i altora din ceea ce ne-a dat Dumnezeu. \u00cens\u0103 dac\u0103 inima nu ne este curat\u0103, atunci ne este p\u00eeng\u0103rit\u0103 chiar \u015fi milostenia. Dar de unde s\u0103 \u015ftim c\u0103 inima ne este, de fapt, curat\u0103 \u015fi c\u0103 L-am v\u0103zut pe Dumnezeu? Din faptul c\u0103 inima noastr\u0103 a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 pentru ceea ce bate inima lui Dumnezeu: pentru oameni. Domnul Isus a descins pe planeta noastr\u0103 ca s\u0103 m\u00eentuiasc\u0103 ce era pierdut. El \u015ei-a chemat ucenicii ca s\u0103-i fac\u0103 pescari de oameni, iar \u00eenainte de \u00cen\u0103l\u0163are, i-a trimis \u00een lucrarea \u00eemp\u0103ciuirii. \u00cens\u0103 adev\u0103rul este c\u0103 foarte mul\u0163i oameni s\u00eent implica\u0163i \u00een lucr\u0103ri de caritate \u015fi \u00een lucr\u0103ri a\u015fa-zise cre\u015ftine. Dar la fel de adev\u0103rat este c\u0103 mul\u0163i o fac pentru tot felul de motiva\u0163ii str\u0103ine de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, dup\u0103 cum afirm\u0103 Pavel \u00een Filipeni: \u201eUnii, este adev\u0103rat, propov\u0103duiesc pe Hristos din pizm\u0103 \u015fi din duh de ceart\u0103; dar al\u0163ii din bun\u0103voin\u0163\u0103. Ace\u015ftia din urm\u0103\u201d, spune Pavel, \u201elucreaz\u0103 din dragoste, ca unii cari \u015ftiu c\u0103 eu s\u00eent \u00eens\u0103rcinat cu ap\u0103rarea Evangheliei; cei dint\u00eei, din duh de ceart\u0103 vestesc pe Hristos nu cu g\u00eend curat, ci ca s\u0103 mai adauge un necaz la lan\u0163urile mele\u201d (Filip. 1:15-17). Motiva\u0163iile corecte \u015fi inima curat\u0103 se aleg doar atunci c\u00eend pre\u0163ul cu care se face aceast\u0103 lucrare de \u00eemp\u0103ciuire cre\u015fte. Doar \u00een focul prigonirilor se aleg lemnul, f\u00eenul \u015fi trestia de aur, argint \u015fi pietrele scumpe. Fiind \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu, fiii lui Dumnezeu \u00cel v\u0103d pe Dumnezeu; \u015f i tocmai de aceea, pe de o parte, au dovada inimii lor curate, iar pe de alt\u0103 parte, au puterea s\u0103 nu dea din m\u00een\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, nic i chiar cu pre\u0163ul prigonirii \u015f i suferin\u0163ei. \u00cen primele c\u00eeteva versete din Predica de pe munte (5:3-12), am primit r\u0103spuns la o \u00eentrebare esen\u0163ial\u0103: Cum arat\u0103 un adev\u0103rat cre\u015ftin sau ce \u00eenseamn\u0103 a fi cre\u015ftin? R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare s-a construit \u00een jurul principiului fundamental pe care Domnul Isus l-a a\u015fezat la baza Predicii de pe munte: caracterul determin\u0103 conduita, adic\u0103, ceea ce s\u00eentem determin\u0103 ceea ce facem. Pentru a afla ce anume este un cre\u015ftin \u00een el \u00eensu\u015fi, am putea spune c\u0103 Domnul Isus l-a izolat, l-a scos din mediul lui. Adev\u0103ratul cre\u015ftin, \u00een ad\u00eencurile lui, este s\u0103rac \u015fi zdrobit \u00een duh, bl\u00eend, fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire, milostiv, \u00eemp\u0103ciuitor \u015fi unul care \u0163ine la neprih\u0103nire \u015fi la Domnul Isus mai mult dec\u00eet la propria sa via\u0163\u0103. \u00cencep\u00eend cu versetul 13, Domnul Isus \u00eel rea\u015faz\u0103 pe cre\u015ftin \u00een mediul lui, \u00een lume, \u00een mijlocul semenilor. 30 Vezi Coloseni 3:1-17.","13Voi s\u00eente\u0163i sarea p\u0103m\u00eentului. Dar dac\u0103 sarea \u00ee\u015fi pierde gustul, prin ce \u00ee\u015fi va c\u0103p\u0103ta iar\u0103\u015f puterea de a s\u0103ra? Atunci nu mai este bun\u0103 la nimic dec\u00eet s\u0103 fie lep\u0103dat\u0103 afar\u0103, \u015fi c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de oameni. 14Voi s\u00eente\u0163i lumina lumii. O cetate a\u015fezat\u0103 pe un munte, nu poate s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 ascuns\u0103. 15\u015ei oamenii n-aprind lumina ca s-o pun\u0103 sub obroc, ci o pun \u00een sfe\u015fnic, \u015fi lu mineaz\u0103 tuturor celor din cas\u0103. 16Tot a\u015fa s\u0103 lumineze \u015fi lumina voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca ei s\u0103 vad\u0103 faptele voastre bune, \u015fi s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l vostru, care este \u00een ceruri (Mat. 5:13-16). \u00cen versetele de mai sus, Domnul Isus face o afirma\u0163ie explicit\u0103 despre cre\u015ftin, dar \u015fi o afirma\u0163ie implicit\u0103 despre lume. Lumea este \u00een descompunere. Cre\u015ftinii s\u00eent sarea p\u0103m\u00eentului. P\u0103m\u00eentul este acoperit de \u00eentuneric. Cre\u015ftinii s\u00eent lumina lumii. Dar oare poate fi tr\u0103it\u0103 o via\u0163\u0103 de cre\u015ftin \u00eentr-o lume \u00een descompunere? Domnul Isus \u00ce\u015fi avertizeaz\u0103 ucenicii de dou\u0103 pericole mari. Pe de o parte, exist\u0103 pericolul de a fi atin\u015f i de stric\u0103ciunea lumii \u015fi, astfel, sarea s\u0103-\u015fi piard\u0103 gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 pericolul de a ne izola de lume, de a fi o lumin\u0103 pus\u0103 sub obroc, \u015fi de a nu ne \u00eemplini, astfel, rolul pe care Dumnezeu ni l-a dat \u2014 acela de lumin\u0103 a lumii. O afirma\u0163ie despre lume Un p\u0103m\u00eent care are nevoie de sare este \u00een putrefac\u0163ie. Iar o lume care are nevoie de lumin\u0103 este \u00een \u00eentuneric. Astfel de afirma\u0163ii s\u00eent u\u015for de \u00een\u0163eles \u015fi de sus\u0163inut dac\u0103 privim fie \u00een jur, la realitatea de zi cu zi, fie \u00een Scriptur\u0103. Nu la \u00eent\u00eemplare avem istoria Potopului \u00eenc\u0103 de pe primele pagini ale Scripturii. Din clipa \u00een care omul a decis s\u0103 se ridice \u00eempotriva lui Dumnezeu, \u00eentreaga Crea\u0163ie a intrat \u00een vria descompunerii, vrie din care istoria nu s-a redresat nici dup\u0103 Potop. Salv\u00eendu-l pe Noe, Dumnezeu a ales, de fapt, pe cel mai bun dintre cei mai buni, pentru ca din el s\u0103 renasc\u0103 \u00eentreaga omenire. Dar r\u0103ul era s\u0103pat \u00een structurile fiin\u0163ei umane \u015fi, pe deasupra, era orchestrat de for\u0163ele \u00eentunericului, \u00een vederea promov\u0103rii valorilor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului. Pavel sumarizeaz\u0103, \u00een Efeseni 2, cum nu se poate mai bine, starea lumii \u015fi nevoia ei de sare \u015fi lumin\u0103: 1Voi era\u0163i mor\u0163i \u00een gre\u015felile \u015fi \u00een p\u0103catele voastre 2\u00een care tr\u0103ia\u0163i odinioar\u0103, dup\u0103 mersul lu mii acesteia, dup\u0103 domnul puterii v\u0103zduhului, a duhului care lucreaz\u0103 acum \u00een fiii neascult\u0103rii. 3\u00centre ei eram \u015fi noi to\u0163i odinioar\u0103, c\u00eend tr\u0103iam \u00een poftele firii noastre p\u0103m\u00eente\u015fti, c\u00eend f\u0103ceam voile firii p\u0103m\u00eente\u015fti \u015fi ale g\u00eendurilor noastre, \u015fi eram din fire copii ai m\u00eeniei, ca \u015fi ceilal\u0163i (Ef. 2:1-3). Starea sau mersul lumii sau al p\u0103m\u00eentului pot fi descrise \u00een termenii unei mor\u0163i \u00een gre\u015feli \u015fi p\u0103cate, moarte indus\u0103 \u015fi alimentat\u0103 de poftele firii p\u0103m\u00eente\u015fti \u015fi de g\u00eendurile noastre \u015fi controlat\u0103 \u015fi impus\u0103 de domnul puterii v\u0103zduhului, a duhului care lucreaz\u0103 acum \u00een fiii neascult\u0103rii. Dar tocmai \u00een aceast\u0103 moarte a cobor\u00eet via\u0163a, \u00een acest \u00eentuneric a cobor\u00eet lumina: Domnul Isus Hristos. El este o Lumin\u0103 pe care \u00eentunericul n-a biruit-o, o Via\u0163\u0103 pe care moartea n-a \u00eenghi\u0163it-o; \u015fi tocmai aceast\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi lumin\u0103 a venit El s-o \u00eempart\u0103 cu ucenicii S\u0103i.","O afirma\u0163ie despre ucenici Ceea ce au conturat \u201eFericirile\u201d \u00eenaintea ochilor no\u015ftri nu constituie o solu\u0163ie oarecare pentru p\u0103m\u00eentul acesta sau pentru lumea aceasta. \u201eVoi s\u00eente\u0163i [nu o sare oarecare \u015fi o lumin\u0103 oarecare, ci] sarea p\u0103m\u00eentului\u2026 [\u015fi] lumina lumii\u201d (13-14, s.n.), a spus Domnul Isus. Ca \u015fi cum ar fi vrut s\u0103 le spun\u0103 ucenicilor: dac\u0103 voi nu s\u00eente\u0163i sare \u015fi lumin\u0103, atunci nu este sare \u015fi lumin\u0103. O astfel de afirma\u0163ie este sus\u0163inut\u0103 tocmai de natura polemic\u0103 a Predicii de pe munte. Atunci c\u00eend, \u00een drum spre Ierusalim, unul dintre cei pu\u0163ini care \u00cel \u00eenso\u0163eau pe Domnul Isus \u015fi care mergea s\u0103 I se \u00eenchine lui Dumnezeu la Ierusalim, s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Pa\u015ftele, I-a pus \u00eentrebarea: \u201eDoamne, oare pu\u0163ini s\u00eent cei ce s\u00eent pe calea m\u00eentuirii?\u201d (Luca 13:23), surpriza acestuia a fost s\u0103 afle c\u0103 nici m\u0103car el \u00eensu\u015fi nu era pe ea: \u201eNevoi\u0163i-v\u0103 s\u0103 intra\u0163i pe u\u015fa cea str\u00eemt\u0103\u201d (24), i-a r\u0103spuns Domnul Isus interlocutorului S\u0103u. Iar acum, \u00een Predica de pe munte, El tocmai Se preg\u0103te\u015fte s\u0103 sublinieze cu toat\u0103 for\u0163a posibil\u0103 \u00een\u015fel\u0103ciunea cu care am\u0103giser\u0103 c\u0103rturarii \u015fi fariseii pe cei din vremea lor: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (Mat. 5:20). O aten\u0163ionare demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103 Prin \u201efericiri\u201d, Domnul Isus a descris natura vie\u0163ii \u015fi a luminii pe care El a venit s\u0103 le aduc\u0103 \u00een lume \u015fi s\u0103 le \u00eempart\u0103 celor care-L urmeaz\u0103. Dar pentru c\u0103 via\u0163a a cobor\u00eet \u00een t\u0103r\u00eemurile mor\u0163ii, \u015fi lumina \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00eentunericului, Domnul Isus \u00ce\u015fi avertizeaz\u0103 ucenicii de faptul c\u0103 a fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103, prin defini\u0163ie, a fi \u00eentr-o permanent\u0103 b\u0103t\u0103lie spiritual\u0103. Pericolul este real, deoarece sarea \u00ee\u015fi poate pierde gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra, iar lumina se poate izola \u015fi s\u0103 nu fie, astfel, de nici un folos celor din cas\u0103. Pericolul trebuie a\u015fteptat din dou\u0103 direc\u0163ii. Pe de o parte, exist\u0103 pericolul de a fi contamina\u0163i de lume. Lucrul acesta se \u00eent\u00eempl\u0103 atunci c\u00eend ne pierdem s\u0103r\u0103cia \u00een duh \u015fi \u00eencepem s\u0103 construim \u015fi s\u0103 miz\u0103m pe meritele noastre. Atunci ne seac\u0103 lacrimile \u015fi reintr\u0103m \u00een arena competi\u0163iei afirm\u0103rii de sine. Foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire le \u00eenlocuim cu o foame \u015fi sete dup\u0103 afirmare. Milostenia se transform\u0103 \u00een mijloace de afi\u015fare \u015fi de c\u00ee\u015ftigare a admira\u0163iei semenilor. Nu numai c\u0103 m\u00eena st\u00eeng\u0103 \u00eencepe s\u0103 \u015ftie ce face m\u00eena dreapt\u0103, dar \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 ziarele \u015f i televiziunea de sponsoriz\u0103rile noastre. Lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire las\u0103 \u00eencet loc celei de dezbinare, \u015fi prigonitul se transform\u0103 \u00een prigonitor. \u00cens\u0103 pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 pericolul izol\u0103rii. Atunci c\u00eend realiz\u0103m c\u00eet de greu este s\u0103 tr\u0103im o via\u0163\u0103 pe m\u0103sura \u201eFericirilor\u201d din Predica de pe munte, putem fi tenta\u0163i s\u0103 opt\u0103m pentru izolare. A\u015fa s-a n\u0103scut, probabil, monastic ismul sau cre\u015ftinismul de m\u0103n\u0103stire. P\u00een\u0103 \u00een secolul al III-lea, persecu\u0163iile au p\u0103strat Biserica c\u00eet de c\u00eet curat\u0103. \u00cens\u0103 o dat\u0103 cu \u00eencre\u015ftinarea lui Constantin cel Mare, por\u0163ile Bisericii s-au deschis larg, \u015fi mi\u015fcarea de \u00eencre\u015ftinare politic\u0103 sau for\u0163at\u0103 a \u00eengro\u015fat r\u00eendurile Biseric ii cu oameni care s-au mul\u0163umit cu jum\u0103t\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103 sau chiar \u015fi numai","cu numele de cre\u015ftin. Aceia care au dorit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cura\u0163i pentru Hristos s-au pomenit presa\u0163i din dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Pe de o parte, era lumea de afar\u0103, pe de alt\u0103 parte, lumea din s\u00eenul Bisericii. Pentru mul\u0163i, singura solu\u0163ie a devenit retragerea din lume \u015f i izolarea \u00een m\u0103n\u0103stiri, unde via\u0163a cre\u015ftin\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi tr\u0103it\u0103 \u00een conformitate cu preceptele Domnului Isus din Predica de pe munte. Dac\u0103 la \u00eenceput ace\u015ftia erau pu\u0163ini, \u00een secolul al V-lea, mi\u015fcarea era deja caracteristic\u0103 Bisericii cre\u015ftine. \u015ei, astfel, izolarea a devenit o virtute, r\u0103sturn\u00eend din temelie tot ceea ce a spus Domnul Isus \u00een Predica de pe munte. Tragedia este c\u0103 diavolul \u015f i-a atins scopurile \u015fi \u00eentr-un fel, \u015fi \u00eentr-altul, \u015fi prin p\u00eeng\u0103rirea ucenicilor Domnului Isus, \u015fi prin izolarea lor, deoarece, \u00een Predica de pe munte, Domnul Isus a pledat pentru rolul cre\u015ftinului \u00een lume, nu \u00een afara ei. \u201eVoi s\u00eente\u0163i sarea p\u0103m\u00eentului\u2026 \u015fi voi s\u00eente\u0163i lumina lumii\u201d. Dac\u0103 sarea r\u0103m\u00eene adunat\u0103 gr\u0103mad\u0103 \u00een muntele de sare \u015fi nu ajunge \u00een buc\u0103t\u0103ria gospodinelor \u015fi \u00een bucatele g\u0103tite de acestea, rostul ei se pierde. La fel, dac\u0103 lumina este pus\u0103 sub obroc, \u015fi nu \u00een sfe\u015fnic, rostul ei se pierde. Domnul Isus n-a cobor\u00eet din cer ca s\u0103 stea dosit undeva \u015fi s\u0103 moar\u0103 ne\u015ftiut de nimeni. El a venit \u00een lume \u015fi a tr\u0103it \u015fi a lucrat \u00eentre oameni, indiferent de pre\u0163ul pe care l-a reclamat lucrul acesta. Via\u0163a de cre\u015ftin nu depinde de locul \u00een care tr\u0103im, ci de principiul care ne guverneaz\u0103 via\u0163a. Metropola \u015fi m\u0103n\u0103stirea s\u00eent unul \u015f i acela\u015fi lucru pentru diavolul, deoarece lumea nu este acolo, afar\u0103, ci aici, \u00een\u0103untrul nostru. A nu iubi lumea nu \u00eenseamn\u0103 a ie\u015fi din lume, ci a scoate lumea din noi. Deoarece lumea const\u0103 \u00een pofta firii p\u0103m\u00eente\u015fti, \u00een pofta ochilor \u015fi \u00een l\u0103ud\u0103ro\u015fia vie\u0163ii, nu lucrurile din sfera existen\u0163ei mele s\u00eent rele, ci felul \u00een care m\u0103 raportez la ele. Pre\u0163ul pl\u0103tit pentru a-mi p\u0103stra rolul \u00een lume Deoarece pericolele vin din dou\u0103 direc\u0163ii \u2014 p\u00eeng\u0103rire \u015f i izolare \u2014 lupta trebuie dat\u0103 pe dou\u0103 planuri. \u00cen primul r\u00eend, trebuie s\u0103 ne p\u0103zim ne\u00eentina\u0163i de lume, c\u0103ci \u201edac\u0103 sarea \u00ee\u015fi pierde gustul, prin ce \u00ee\u015fi va c\u0103p\u0103ta iar\u0103\u015f gustul de a s\u0103ra? Atunci nu mai este bun\u0103 la nimic dec\u00eet s\u0103 fie lep\u0103dat\u0103 afar\u0103, \u015fi c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare de oameni\u201d (13). Hristos a venit s\u0103 ne scoat\u0103 din lume, dar nu ca s\u0103 ne pun\u0103 sub obroc, ci ca s\u0103 ne fac\u0103 lumina lumii. El a venit ca s\u0103 ne smulg\u0103 din veacul acesta, dar nu ca s\u0103 ne ia de pe p\u0103m\u00eent, ci ca s\u0103 ne fac\u0103 sarea p\u0103m\u00eentului. Tragedia este c\u0103, o dat\u0103 ce ne- am pierdut gustul \u015fi puterea de a s\u0103ra, nu ne mai putem nici m\u0103car \u00eentoarce \u00eenapoi de unde am ie\u015fit, ci vom ajunge c\u0103lca\u0163i \u00een picioare chiar \u015fi de c\u0103tre aceia dintre care am ie\u015fit. \u00centr-un fel, pentru cre\u015ftin, pentru ucenicul lui Hristos, pare s\u0103 nu mai fie drum \u00eenapoi. Aceast\u0103 realitate reclam\u0103 o lupt\u0103 defens iv\u0103 bine pus\u0103 la punct, c\u0103ci lumea cu pofta ei ne d\u0103 t\u00eercoale permanent, \u015fi trebuie s\u0103 ne p\u0103zim ne\u00eentina\u0163i de lume. Dar via\u0163a cre\u015ftin\u0103 are sau trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fi o alt\u0103 fa\u0163\u0103. Despre aceasta ne vorbe\u015fte Domnul Isus atunci c\u00eend schimb\u0103 metafora s\u0103rii cu cea a luminii. Noi s\u00eentem o cetate","a\u015fezat\u0103 pe un munte, o lumin\u0103 pus\u0103 \u00een sfe\u015fnic. Pentru a ne \u00eendeplini rolul \u00een lume, atitudinea de defensiv\u0103 trebuie \u00eembinat\u0103 cu cea de ofensiv\u0103. Oamenii pun lumina \u00een sfe\u015fnic, \u201eca s\u0103 lumineze tuturor celor din cas\u0103. Tot a\u015fa s\u0103 lumineze \u015fi lumina voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca ei s\u0103 vad\u0103 faptele voastre bune, \u015fi s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l vostru care este \u00een ceruri\u201d (16, s.n.). Deci a fi cre\u015ftin nu \u00eenseamn\u0103 doar a ne p\u0103zi ne\u00eentina\u0163i de lume, ci \u00eenseamn\u0103 \u015fi a lumina lumea cu lumina din noi \u015fi a \u201estrica\u201d astfel stric\u0103ciunea ei, a \u201estinge\u201d astfel \u00eentunericul ei. A fi sare \u00eenseamn\u0103 a lupta \u00eempotriva dec\u0103derii \u015f i putreziciunii, iar a fi lumin\u0103 \u00eenseamn\u0103 a lupta \u00eempotriva \u00eentunericului, a ar\u0103ta calea spre via\u0163\u0103, spre Dumnezeu. Ne-am f\u0103cut datoria abia atunci c\u00eend oamenii \u00eencep s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l nostru care este \u00een ceruri. Am vorbit \u00een paginile de mai sus despre rela\u0163ia dintre mandatul cultural \u015f i mandatul preo\u0163iei noastre. \u00cen termenii textului nostru, a fi preot \u00eenseamn\u0103 a fi sare \u015fi lumin\u0103. Problema este c\u0103, de\u015fi s\u00eentem copii ai lui Dumnezeu, lumea nu ne cunoa\u015fte, fiindc\u0103 nu L-a cunoscut nici pe El \u2014 spune Ioan. Cu alte cuvinte, a fi cre\u015ftin nu \u00eenseamn\u0103 a fi transformat \u00een altceva, \u00een ceva ce izbe\u015fte privirile. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia pe care a adus-o Domnul Isus Hristos nu a venit \u015fi nu vine \u00een a\u015fa fel ca s\u0103 izbeasc\u0103 privirile; ea este \u00een\u0103untrul nostru31 \u2014 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi cre\u015ftinul m\u0103n\u00eenc\u0103, lucreaz\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte la fel ca necre\u015ftinul. Ceea ce-l deosebe\u015fte \u00eens\u0103 de acesta \u00eencepe nu \u00een afara lui, ci \u00een\u0103untrul lui. A fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103 a fi suferit o profund\u0103 transformare l\u0103untric\u0103. Dar \u00eencet, \u00eencet, aceast\u0103 transformare l\u0103untric\u0103 \u00eencepe s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00eenire \u015fi s\u0103 influen\u0163eze felul cum m\u0103n\u00eenc, felul cum lucrez \u015fi felul cum tr\u0103iesc. \u00cen tot ce fac, voi c\u0103uta mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, adic\u0103 voi c\u0103uta s\u0103 promovez valorile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, \u015fi, astfel, mandatul preo\u0163iei \u00ee\u015fi va subordona, pas cu pas, mandatul cultural, \u00een care s\u00eent implicat al\u0103turi de semenii mei necre\u015ftini. Ace\u015ftia vor fi sfin\u0163i\u0163i de prezen\u0163a lui Dumnezeu din mine32 \u015fi, la momentul cercet\u0103rii, \u00cel vor sl\u0103vi pe Tat\u0103l meu care este \u00een ceruri.33 31 Vezi Luca 17:20-21. 32 Vezi principiul din 1 Corinteni 7:14. 33 Vezi 1 Petru 2:12.","5:17-7:6 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi conduita cre\u015ftin\u0103 Dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, deoarece o conduit\u0103 necre\u015ftin\u0103 nu poate avea \u00een spatele ei un caracter cre\u015ftin Am v\u0103zut deci c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00eencepe \u00een noi, \u00een ad\u00eencurile noastre. Dar odat\u0103 ajuns\u0103 acolo, ea nu poate fi sufocat\u0103, acoperit\u0103. Adev\u0103rata \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie se revars\u0103 \u00een afar\u0103, \u00een rela\u0163ile noastre. A\u015fadar, acela care a ajuns s\u0103 fac\u0103 parte din poporul lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fie caracterizat de dou\u0103 lucruri: \u00een primul r\u00eend de o inim\u0103 nou\u0103, adic\u0103 de o ad\u00eenc\u0103 schimbare l\u0103untric\u0103, iar \u00een al doilea r\u00eend, de o conduit\u0103 pe m\u0103sura inimii. Iar aceste dou\u0103 lucruri trebuie p\u0103strate \u00eentotdeauna \u00een aceast\u0103 ordine, pentru c\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu caracterul determin\u0103 conduita sau natura pomului determin\u0103 natura rodului. 5:17-20 O neprih\u0103nire fariseic\u0103 ne exclude din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor Am afirmat c\u0103 Predica de pe munte are trei p\u0103r\u0163i mari. Primele \u015faisprezece versete (5:1-16) vorbesc despre caracterul cre\u015ftin, versetele 5:17-7:6, despre conduita cre\u015ftin\u0103, iar concluzia (7:7-29) subliniaz\u0103 cum nu se poate mai bine rela\u0163ia dintre ele: caracterul determin\u0103 conduita sau natura pomului determin\u0103 natura rodului, oferindu-ne totodat\u0103 \u015fi o solu\u0163ie pentru \u00eemplinirea cerin\u0163ei extraordinare cu care ne confrunt\u0103 Domnul Isus: \u201eCere\u0163i\u2026 c\u0103uta\u0163i\u2026 \u015fi bate\u0163i\u201d. Versetele 5:17-20 constituie o trecere, o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre primele dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Ceea ce Domnul Isus urmeaz\u0103 s\u0103 spun\u0103 \u00een continuare (5:21-7:6) avea s\u0103 constituie o aspr\u0103 condamnare a a\u015fa-zisei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii a lui Dumnezeu pe care o zideau fariseii vremii Lui. Tocmai de aceea, Domnul Isus \u00eencepe prin a-\u015ei preciza pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de Legea lui Dumnezeu: 17S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. 18C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile. 19A\u015fa c\u0103, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni a\u015fa, va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor; dar oricine le va p\u0103zi, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103, va fi chemat mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. 20C\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor (Mat. 5:17-20). Dar \u00een acest text, Domnul Isus face mai mult dec\u00eet s\u0103-\u015ei precizeze pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de Cuv\u00eentul lui Dumnezeu; El subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu se poate zidi dec\u00eet pe acest Cuv\u00eent, \u00een\u0163eles \u015fi aplicat corect, subliniind totodat\u0103 \u015f i faptul c\u0103 problema fariseilor pleac\u0103 tocmai de la felul \u00een care ei interpreteaz\u0103 \u015f i aplic\u0103 Legea. De aceea au ajuns s\u0103-\u015fi fac\u0103 o neprih\u0103nire steril\u0103 \u015fi inutil\u0103 \u00een ce prive\u015fte intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor.","Structura textului este clar marcat\u0103 de conectivele din el. Versetul 17 con\u0163ine o afirma\u0163ie \u2014\u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc\u201d \u2014 care ridic\u0103 o \u00eentrebare: Doamne Isuse, de ce consideri at\u00eet de importante nestricarea Legii \u015fi \u00eemplinirea acesteia? R\u0103spunsul vine \u00een versetul imediat urm\u0103tor \u015fi se ancoreaz\u0103 \u00een natura ve\u015fnic\u0103 a Cuv\u00eentului: \u201eC\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile\u201d (18). \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se zide\u015fte pe Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, nu pe cuv\u00eentul oamenilor, iar Cuv\u00eentul lui Dumnezeu o dat\u0103 rostit nu trece f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. \u00cemplinirea \u00eentocmai a Cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u0163ine de credincio\u015fia lui Dumnezeu. Matei ne-a spus c\u0103 Domnul Isus \u015ei-a \u00eenceput lucrarea str\u0103b\u0103t\u00eend Galileea, \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u00eend pe norod \u00een sinagogi [\u015fi] propov\u0103duind Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d (4:23). Or, El intra, de fapt, \u00een concuren\u0163\u0103 cu fariseii, c\u0103rturarii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii Legii, pentru c\u0103 \u015fi ace\u015ftia propov\u0103duiau tot o evanghelie a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei. Domnul Isus afirm\u0103 dintru \u00eenceput faptul c\u0103 disputa dintre El \u015fi ei se va da pe t\u0103r\u00eemul interpret\u0103rii Legii. Adev\u0103rata \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu nu se poate cl\u0103di dec\u00eet pe adev\u0103ratul Cuv\u00eent al lui Dumnezeu sau pe Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u00een\u0163eles \u015fi aplicat corect, \u201ea\u015fa c\u0103, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni a\u015fa, va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor; dar oricine le va p\u0103zi, \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103, va fi chemat mare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (19). Acest ultim verset (19) con\u0163ine o aten\u0163ionare, c\u00eet \u015fi o veste bun\u0103. Aten\u0163ionarea se refer\u0103 la faptul c\u0103 acela care stric\u0103 chiar \u015fi una dintre aceste porunci \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii a\u015fa va fi chemat cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Vestea bun\u0103 este c\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor nu se ajunge totu\u015f i \u00een baza acurate\u0163ei cu care este interpretat\u0103 Legea. At\u00eet cel care stric\u0103 una dintre cele mai mici din aceste porunci \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii a\u015fa, c\u00eet \u015fi cel care nu o face vor fi am\u00eendoi \u2014 spune Domnul Isus \u2014 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Este adev\u0103rat c\u0103 unul va fi chemat mic, iar altul, mare. Lucrul acesta este \u00een armonie cu doctrina m\u00eentuirii din 5:3. 34 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu se cap\u0103t\u0103 \u00een baza a ceea ce avem, a ceea ce realiz\u0103m, ci \u00een baza a ceea ce nu avem, \u00een baza s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh, a recunoa\u015fterii totalei noastre neputin\u0163e de a merita sau de a c\u00ee\u015ftiga \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia. Lucrul acesta l-a spus Domnul Isus ucenicilor speria\u0163i de afirma\u0163ia pe care a f\u0103cut-o privind la t\u00een\u0103rul bogat care se \u00eendep\u0103rta: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 greu va intra un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. V\u0103 mai spun iar\u0103\u015f c\u0103 este mai u\u015for s\u0103 treac\u0103 o c\u0103mil\u0103 prin urechea acului, dec\u00eet s\u0103 intre un bogat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u201d (19:23-24). \u201eCine poate atunci s\u0103 fie m\u00eentuit?\u201d \u2014 L-au \u00eentrebat ucenicii. \u201eIsus S-a uitat \u0163int\u0103 la ei, \u015fi le-a zis : \u00abLa oameni lucrul acesta este cu neputin\u0163\u0103, dar la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103\u00bb\u201d (19:25-26). Deci intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u0163ine de o lucrare special\u0103 a lui Dumnezeu, iar aceast\u0103 lucrare va fi f\u0103cut\u0103 prin Fiul S\u0103u. At\u00eet de unic\u0103 este aceast\u0103 lucrare a Fiului lui Dumnezeu, \u00eenc\u00eet doar aceia care recunosc 34 \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (5:3).","totala lor s\u0103r\u0103cie, cu alte cuvinte, totala lor dependen\u0163\u0103 de lucrarea Fiului, vor avea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Cu toate acestea, versetul imediat urm\u0103tor \u2014 \u201eC\u0103ci v\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d (20, s.n.) \u2014 vorbe\u015fte nu de pozi\u0163ia ocupat\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie \u2014 mic sau mare \u00een ea \u2014 ci de pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de ea: \u00een ea sau \u00een afara ei. La prima vedere, o astfel de afirma\u0163ie ar p\u0103rea s\u0103 contrazic\u0103 afirma\u0163ia din 5:3: \u201eFerice de cei s\u0103raci \u00een duh, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor!\u201d \u00cen rezolvarea acestei aparente contradic\u0163ii, trebuie s\u0103 plec\u0103m de la ce este scris. Domnul Isus a rostit at\u00eet versetul 19, c\u00eet \u015fi versetul 20; de aceea, atunci c\u00eend vorbim despre a fi sau a nu fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de ambele versete. Rezolvarea acestei contradic\u0163ii o g\u0103sim \u00een ceea ce am afirmat cu privire la \u201eFericiri\u201d. \u201eFericirile\u201d nu alc\u0103tuiesc o list\u0103 de aspecte disparate, ci o sum\u0103 de adev\u0103ruri profunde, \u00eentre\u0163esute cu mult\u0103 grij\u0103 \u00eentr-un \u00eentreg teologic coerent. Dac\u0103 prima dintre \u201eferic iri\u201d cuprinde \u201etextul\u201d doctrinei m\u00eentuirii, toate celelalte pot fi socotite a fi \u201ecomentariul\u201d acestui text. Deci corecta \u00een\u0163elegere a s\u0103r\u0103ciei \u00een duh este posibil\u0103 doar \u00een lumina celorlalte \u201efericiri\u201d. Cel cu adev\u0103rat s\u0103rac \u00een duh va dovedi lucrul acesta prin lacrimile lui, adic\u0103 prin curajul de a-\u015fi pl\u00eenge p\u0103catele. Dar numai bl\u00eende\u0163ea, adic\u0103 numai curajul de a ie\u015fi din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine este confirmarea veridicit\u0103\u0163ii poc\u0103in\u0163ei noastre. La r\u00eendul ei, bl\u00eende\u0163ea se verific\u0103 prin foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire, dar nu dup\u0103 o neprih\u0103nire fariseic\u0103, ci dup\u0103 adev\u0103rata neprih\u0103nire. Foamea \u015fi setea dup\u0103 o astfel de neprih\u0103nire nu s\u00eent o foame \u015fi o sete pasive, ci o foame \u015fi o sete active, o c\u0103utare, o umblare dup\u0103 alt fel de lucruri dec\u00eet atunci c\u00eend eram \u00een competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine. Iat\u0103 ce spune Pavel \u00een Coloseni: 1Dac\u0103 deci a\u0163i \u00eenviat \u00eempreun\u0103 cu Hristos, s\u0103 umbla\u0163i dup\u0103 lucrurile de sus, unde Hristos \u015fade la dreapta lui Dumnezeu. 2G\u00eendi\u0163i-v\u0103 la lucrurile de sus, nu la cele de pe p\u0103m\u00eent. 3C\u0103ci voi a\u0163i murit, \u015fi via\u0163a voastr\u0103 este ascuns\u0103 cu Hristos \u00een Dumnezeu. 4C\u00eend Se va ar\u0103ta Hristos, via\u0163a voastr\u0103, atunci v\u0103 ve\u0163i ar\u0103ta \u015fi voi \u00eempreun\u0103 cu El \u00een slav\u0103. 5De aceea, omor\u00ee\u0163i m\u0103dularele voastre care s\u00eent pe p\u0103m\u00eent: curvia, necur\u0103\u0163ia, patima, pofta rea \u015fi l\u0103comia, care este o \u00eenchinare la idoli. 6Din pricina acestor lucruri vine m\u00eenia lui Du mnezeu peste fiii neascult\u0103rii. 7Din num\u0103rul lor era\u0163i \u015fi voi odinioar\u0103, c\u00eend tr\u0103ia\u0163i \u00een aceste p\u0103cate. 8Dar acum, l\u0103sa\u0163i-v\u0103 de toate aceste lucruri: de m\u00eenie, de vr\u0103jm\u0103\u015fie, de r\u0103utate, de clevetire, de vorbele ru\u015finoase cari v-ar putea ie\u015fi din gur\u0103. 9Nu v\u0103 min\u0163i\u0163i unii pe al\u0163ii, \u00eentruc\u00eet v-a\u0163i dezbr\u0103cat de omul cel vechi, cu faptele lui, 10\u015fi v-a\u0163i \u00eembr\u0103cat cu omul cel nou, care se \u00eenoie\u015fte spre cuno\u015ftin\u0163\u0103, dup\u0103 chipul Celui ce l-a f\u0103cut. 11Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici t\u0103iere \u00eemprejur, nici net\u0103iere \u00eemprejur, n ici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul \u015fi \u00een to\u0163i. 12Astfel dar, ca ni\u015fte ale\u015fi ai lui Du mnezeu, sfin\u0163i \u015fi prea iubi\u0163i, \u00eembr\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu o inim\u0103 plin\u0103 de \u00eendurare, cu bun\u0103tate, cu smerenie, cu bl\u00eende\u0163\u0103, cu \u00eendelung\u0103 r\u0103bdare. 13\u00ceng\u0103dui\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii, \u015fi, dac\u0103 unul are pricin\u0103 s\u0103 se pl\u00eeng\u0103 de","altul, ierta\u0163i-v\u0103 unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, a\u015fa ierta\u0163i-v\u0103 \u015fi voi. 14Dar mai pe sus de toate acestea, \u00eembr\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu dragostea, care este leg\u0103tura des\u0103v\u00eer\u015firii. 15Pacea lui Hristos, la care a\u0163i fost chema\u0163i, ca s\u0103 alc\u0103tui\u0163i un singur trup, s\u0103 st\u0103p\u00eeneasc\u0103 \u00een inimile voastre, \u015fi fi\u0163i recunosc\u0103tori. 16Cuv\u00eentul lui Hristos s\u0103 locuiasc\u0103 din bel\u015fug \u00een voi \u00een toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea. \u00cenv\u0103\u0163a\u0163i-v\u0103 \u015fi sf\u0103tui\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii cu psalmi, cu c\u00eent\u0103ri de laud\u0103 \u015fi cu c\u00eent\u0103ri duhovnice\u015fti, c\u00eent\u00eend lui Dumnezeu cu mul\u0163\u0103mire \u00een inima voastr\u0103. 17\u015ei orice face\u0163i, cu cuv\u00eentul sau cu fapta, s\u0103 face\u0163i totul \u00een Numele Domnului Isus, \u015fi mul\u0163\u0103mi\u0163 i, prin El, lui Dumnezeu Tat\u0103l (Col. 3:1-17). Dac\u0103 p\u00een\u0103 acum alergam dup\u0103 cele p\u0103m\u00eente\u015fti, din clipa \u00een care am fost m\u00eeng\u00eeia\u0163i de Dumnezeu \u015fi am primit puterea de a ne retrage din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, \u00eencepem s\u0103 t\u00eenjim dup\u0103 cele cere\u015fti, dup\u0103 acea stare dup\u0103 voia lui Dumnezeu, numit\u0103 neprih\u0103nire, cu alte cuvinte, am intrat \u00eentr-o altfel de competi\u0163ie, am urcat pe o altfel de aren\u0103: pe arena afirm\u0103rii, a glorific\u0103rii lui Dumnezeu. Ce altceva s\u0103 \u00eensemne \u00eendemnul lui Pavel din 1 Corinteni 10:31: \u201eDeci, fie c\u0103 m\u00eenca\u0163i, fie c\u0103 be\u0163i, fie c\u0103 face\u0163i altceva: s\u0103 face\u0163i totul pentru slava lui Dumnezeu\u201d, sau ceea ce spune el \u00een Coloseni 3:17: \u201e\u015ei orice face\u0163i, cu cuv\u00eentul sau cu fapta, s\u0103 face\u0163i totul \u00een Numele Domnului Isus, \u015fi mul\u0163\u0103mi\u0163i, prin El, lui Dumnezeu Tat\u0103l\u201d? Dar dovada faptului c\u0103 ne este foame dup\u0103 adev\u0103rata neprih\u0103nire, \u015fi nu dup\u0103 neprih\u0103nirea fariseic\u0103 este tocmai puterea de a ne descle\u015fta pumnii \u015fi de a da \u015f i altora din ceea ce ne-a dat Dumnezeu, puterea de a ne purta cu al\u0163ii a\u015fa cum S-a purtat Dumnezeu cu noi. \u00cens\u0103 dac\u0103 inima nu ne este curat\u0103, atunci ne este p\u00eeng\u0103rit\u0103 chiar \u015fi milostenia. Dar de unde s\u0103 \u015ftim c\u0103 inima ne este, de fapt, curat\u0103 \u015fi c\u0103 am v\u0103zut pe Dumnezeu? Din faptul c\u0103 inima noastr\u0103 a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 pentru ceea ce bate inima lui Dumnezeu: pentru oameni. Domnul Isus a descins pe planeta noastr\u0103 ca s\u0103 m\u00eentuiasc\u0103 ce era pierdut. El \u015ei-a chemat ucenicii pentru ca s\u0103-i fac\u0103 pescari de oameni, iar \u00eenainte de \u00cen\u0103l\u0163are, i-a trimis \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire. Dar numai pre\u0163ul pe care s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103-l pl\u0103tim pentru noua realitate a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u00een care am intrat \u015f i pe care am gustat-o va fi m\u0103sura realei noastre s\u0103r\u0103cii \u00een duh. Cercul se \u00eenchide cu \u201efericirea\u201d a opta, a c\u0103rei r\u0103spl\u0103tire este identic\u0103 cu cea din prima \u201efericire\u201d: \u201ea lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (3, 10). Dar aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prima \u201efericire\u201d nu poate fi separat\u0103 de celelalte, dup\u0103 cum nici versetul 5:19 nu poate fi separat de urm\u0103torul verset: \u201eC\u0103ci v\u0103 spun c\u0103 dac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a Fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (20). Ceea ce spune, de fapt, Domnul Isus este c\u0103 prima \u201efericire\u201d se verific\u0103 \u00een celelalte. 5:21-48 O interpretare gre\u015fit\u0103 a Scripturii duce la aplica\u0163ii gre\u015fite Am v\u0103zut c\u0103 Predica de pe munte (5:1-7:29) este organizat\u0103 \u00een jurul unui principiu fundamental care guverneaz\u0103 realitatea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu: caracterul determin\u0103 conduita. \u00cen primele 12 versete, Domnul Isus a pus \u00eenaintea noastr\u0103 caracterul cre\u015ftin, f\u0103c\u00eendu-\u015ei, practic, autoportretul. Versetele 13-16 ne","avertizeaz\u0103 de dou\u0103 mari pericole: primul este pericolul contamin\u0103rii cu lumea, care duce la pierderea gustului s\u0103rii, a puterii ei de a s\u0103ra. Al doilea este pericolul izol\u0103rii, care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, are un efect similar asupra lumii cu cel al s\u0103rii f\u0103r\u0103 gust: un efect nul. Avertizarea continu\u0103 \u015fi \u00een segmentul de text cuprins \u00een versetele 17-20, unde Domnul Isus spune clar: \u201eDac\u0103 neprih\u0103nirea voastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu ve\u0163i intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d (20). Dar pentru ca o astfel de avertizare s\u0103 aib\u0103 sens, Domnul Isus ne spune cum anume se na\u015fte o astfel de neprih\u0103nire \u015fi deci cum anume trebuie ea evitat\u0103. Textul din 5:21-48 confrunt\u0103 interpretarea gre\u015fit\u0103 a Scripturii de c\u0103tre farisei \u015fi c\u0103rturari. Textul din 6:1-7:6 d\u0103 \u00een vileag aplicarea gre\u015fit\u0103 a Scripturii sau practicile gre\u015fite ale acestora. Predica de pe munte se \u00eencheie cu o serie de aten\u0163ion\u0103ri (7:7-29), care confirm\u0103 principiul fundamental al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei: caracterul determin\u0103 conduita. Dup\u0103 cum afirm\u0103 John Stott, blocul de text 5:21-48 \u201eeste format din \u015fase paragrafe (21-26, 27-30, 31-32, 33-37, 38-42, 43-48), care ilustreaz\u0103 principiile pe care Isus tocmai le-a enun\u0163at \u00een versetele 17 la 20\u2026 Fiecare paragraf con\u0163ine un contrast sau o antitez\u0103 introdus\u0103 prin aceea\u015fi formul\u0103 (cu mici varia\u0163ii): \u00abA\u0163i auzit c\u0103 s-a zis celor din vechime\u2026, dar Eu v\u0103 spun\u00bb\u201d.35 Prin cele \u015fase contraste, Domnul Isus corecteaz\u0103 interpretarea Scripturii de c\u0103tre farisei \u015fi c\u0103rturari \u00een \u015fase domenii ale vie\u0163ii: uciderea (21-26), preacurvia (27-30), divor\u0163ul (31-32), jur\u0103mintele (33-37), r\u0103zbunarea (38-42) \u015fi iubirea vr\u0103jma\u015filor (43-48). \u00cen fiecare dintre aceste \u015fase domenii, interpretarea Scripturii este limpezit\u0103 prin mutarea lucrurilor de la nivelul faptei la nivelul vorbelor, al atitudinilor \u015fi al motiva\u0163iilor. S\u0103 nu ucizi (21-26) \u00centr-adev\u0103r, ar fi fost de prisos ca Domnul Isus s\u0103 fac\u0103 afirma\u0163iile din versetele 18- 20, dac\u0103 nu ar fi venit cu ilustra\u0163ii concrete. \u00cen versetele 18 \u015fi 19, El a afirmat c\u0103, o dat\u0103 Cuv\u00eentul lui Dumnezeu rostit, el r\u0103m\u00eene singurul standard de moral\u0103 \u015fi etic\u0103, singura m\u0103sur\u0103 a caracterului \u015fi conduitei noastre. Dumnezeu nu ne poate judeca fa\u0163\u0103 de nici un alt standard. Acum, tragedia ar fi ca noi s\u0103 stric\u0103m vreuna din poruncile Lui \u015f i s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe al\u0163ii a\u015fa, iar la sf\u00eer\u015fit, atunci c\u00eend am crede c\u0103 s\u00eentem gata s\u0103 intr\u0103m \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu ca s\u0103 lu\u0103m \u00een primire mo\u015ftenirea pe care am a\u015fteptat-o de at\u00eeta vreme, s\u0103 auzim spun\u00eendu-ni-se: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d (7:23). Oricine coboar\u0103 standardele Legii lui Dumnezeu, \u00een cazul nostru oricine separ\u0103 slova Legii de spiritul Legii, este \u00een pericolul de a-\u015fi zidi o neprih\u0103nire fariseic\u0103, inutil\u0103 \u015fi inoperant\u0103 \u00een ce prive\u015fte intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Isus nu corecteaz\u0103 Legea lui Moise \u2014 cum sus\u0163in mul\u0163i comentatori, afirm\u0103 John Stott36 \u2014 ci interpretarea rabinic\u0103, fariseic\u0103. Isus afirm\u0103 c\u0103 uciderea \u00eencepe nu cu fapta \u00een sine, ci mult mai devreme. Uc iderea \u00eencepe \u00een sfera motiva\u0163iilor, a atitudinilor, a 35 John R. W. Stott, The Message of the Sermon on the Mount, p. 76. 36 John R. W. Stott, The Message of the Sermon on the Mount, p. 76-77.","g\u00eendurilor \u015fi a vorbelor: \u201eDar Eu v\u0103 spun c\u0103 ori\u015ficine se m\u00eenie pe fratele s\u0103u, va c\u0103dea sub pedeapsa judec\u0103\u0163ii; \u015fi oricine va zice fratelui s\u0103u: \u00abProstule!\u00bb va c\u0103dea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: \u00abNebunule\u00bb, va c\u0103dea sub pedeapsa focului gheenei\u201d (22). La fel este \u015fi cu curvia \u015fi cu orice alt\u0103 porunc\u0103 a lui Dumnezeu. C\u0103ci Acela care a zis s\u0103 nu curve\u015fti, s\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu furi etc. a zis \u015fi s\u0103 nu pofte\u015fti etc. Deci separarea exteriorului de interior, a faptelor de vorbe, de g\u00eenduri, de atitudini \u015fi de motiva\u0163ii este \u00een defavoarea noastr\u0103, pentru c\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, Dumnezeu ne va judeca dup\u0103 standardele Lui, nu dup\u0103 ale noastre. \u00cen fiecare dintre cele \u015fase segmente din care se compune restul acestui capitol, Domnul Isus sugereaz\u0103 nu doar interpretarea corect\u0103 a Legii, ci \u015fi o aplica\u0163ie corect\u0103. \u00cen cazul primului tablou \u2014 al celui despre ucidere \u2014 El spune: 23A\u015fa c\u0103, dac\u0103 \u00ee\u0163i aduci darul la altar, \u015fi acolo \u00ee\u0163i aduci aminte c\u0103 fratele t\u0103u are ceva \u00eempotriva ta, 24las\u0103-\u0163i darul acolo \u00eenaintea altarului, \u015fi du-te \u00eent\u00eei de \u00eempac\u0103-te cu fratele t\u0103u; apoi vino de adu-\u0163i darul. 25Caut\u0103 de te \u00eempac\u0103 degrab\u0103 cu p\u00eer\u00ee\u015ful t\u0103u, c\u00eet\u0103 vreme e\u015fti cu el pe drum; ca nu cumva p\u00eer\u00ee\u015ful s\u0103 te dea pe m\u00eena judec\u0103torului, judec\u0103torul s\u0103 te dea pe m\u00eena temnicerului, \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een temni\u0163\u0103. 26Adev\u0103rat \u00ee\u0163i spun c\u0103 nu vei ie\u015fi de acolo p\u00een\u0103 nu vei pl\u0103ti cel din urm\u0103 b\u0103nu\u0163 (5:23-26). Dar este ciudat c\u0103, \u00een acest caz, aplica\u0163ia pare s\u0103 fie luat\u0103 \u201e\u00een oglind\u0103\u201d. Uciderea, chiar dac\u0103 este explicat\u0103 ca m\u00eenie sau ca vorbe denigratoare \u2014 \u201eProstule!\u201d sau \u201eNebunule!\u201d \u2014 \u00ee\u015f i are r\u0103d\u0103cinile \u00een mine \u00eensumi. \u00cens\u0103 aplica\u0163ia sugerat\u0103 de Domnul Isus \u00een versetele 23-26 m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ac\u0163ionez lu\u00eend \u00een considerare r\u0103d\u0103cinile problemei nu din inima mea, ci din inima fratelui meu: \u201eA\u015fa c\u0103, dac\u0103 \u00ee\u0163i aduci darul la altar, \u015fi acolo \u00ee\u0163i aduci aminte c\u0103 fratele t\u0103u are ceva \u00eempotriva ta\u2026\u201d (23). Ce are aceast\u0103 aplica\u0163ie de-a face cu porunca: \u201eS\u0103 nu ucizi!\u201d? Dac\u0103 problemele s\u00eent \u00een inima fratelui meu, porunca i se adreseaz\u0103 lui, nu mie. Deci nu eu, ci el trebuie s\u0103 ia aplica\u0163ia sugerat\u0103 de Domnul Isus, sau Domnul Isus ar fi trebuit s\u0103 formuleze altfel aplica\u0163ia: \u201eA\u015fa c\u0103, dac\u0103 \u00ee\u0163i aduci darul la altar, \u015fi acolo \u00ee\u0163i aduci aminte c\u0103 ai ceva \u00eempotriva fratelui t\u0103u, las\u0103-\u0163i darul acolo \u00eenaintea altarului, \u015fi du-te \u00eent\u00eei de \u00eempac\u0103-te cu fratele t\u0103u; apoi vino de adu-\u0163i darul\u201d. O astfel de formulare ar presupune c\u0103 vina este la fratele meu, nu la mine: el este p\u00eer\u00eetul, iar eu s\u00eent p\u00eer\u00ee\u015ful. Dar atunci nu s-ar mai potrivi ceea ce urmeaz\u0103: \u201eCaut\u0103 de te \u00eempac\u0103 degrab\u0103 cu p\u00eer\u00ee\u015ful t\u0103u, c\u00eet\u0103 vreme e\u015fti cu el pe drum; ca nu cumva p\u00eer\u00ee\u015ful s\u0103 te dea pe m\u00eena judec\u0103torului, judec\u0103torul s\u0103 te dea pe m\u00eena temnicerului, \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een temni\u0163\u0103. Adev\u0103rat \u00ee\u0163i spun c\u0103 nu vei ie\u015fi de acolo p\u00een\u0103 nu vei pl\u0103ti cel din urm\u0103 b\u0103nu\u0163\u201d (25-26, s.n.). Deci, \u00een\u0163eles corect, textul spune c\u0103 la altar \u00eemi aduc aminte, de fapt, de vinov\u0103\u0163ia mea fa\u0163\u0103 de fratele meu, de faptul c\u0103 i-am gre\u015fit ceva, c\u0103 am p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva lui \u015fi c\u0103 tocmai de aceea p\u00eera lui \u00eempotriva mea este justificat\u0103. Doar a\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 deznod\u0103m\u00eentul va fi \u00eentemni\u0163area mea \u015fi r\u0103m\u00eenerea \u00een temni\u0163\u0103 p\u00een\u0103 voi pl\u0103ti \u015fi cel din urm\u0103 b\u0103nu\u0163. Dac\u0103 lucrul acesta este adev\u0103rat \u00een planul p\u0103m\u00eentesc, cu c\u00eet mai mult este el adev\u0103rat \u00een planul \u00een care judec\u0103torul este Dumnezeu \u00censu\u015fi?","Ce spune, de fapt, Domnul Isus? Uciderea trebuie curmat\u0103 din fa\u015f\u0103. Uciderea \u00een sine este incompatibil\u0103 cu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, indiferent cine ar fi uciga\u015ful. Atunci c\u00eend eu m\u0103 rog: \u201eSfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; vie \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103-se voia Ta, precum \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent\u201d37, eu declar c\u0103 s\u00eent interesat de venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe \u00eentregul p\u0103m\u00eent, nu doar de intrarea mea personal\u0103 \u00een ea. Eu s\u00eent interesat, de fapt, de prosl\u0103virea lui Dumnezeu, nu de prosl\u0103virea mea \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. De aceea, nu pot judeca strict din perspectiva mea. M\u0103 fac vinovat de c\u0103lcarea poruncii \u015fi prin complicitate, prin faptul c\u0103 prin gre\u015felile mele am indus c\u0103lcarea ei de c\u0103tre fratele meu. C\u00ee\u0163i dintre noi nu ne rezolv\u0103m, de pild\u0103, datoriile fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii no\u015ftri? Am luat bani \u00eemprumut \u015fi nu i-am mai dat \u00eenapoi! Am f\u0103cut promisiuni pe care nu le-am mai \u0163inut! Nu este, oare, normal ca fratele meu s\u0103 aib\u0103 ceva \u00eempotriva mea? Ce anume se \u00eent\u00eempl\u0103 dac\u0103 nu iau seama la aplica\u0163ia sugerat\u0103 de Domnul Isus este lesne de imaginat. \u00cen fratele meu cre\u015fte m\u00eenia \u015fi ura \u00eempotriva mea, \u015fi eu \u00eel transform pe el \u00eentr-un uciga\u015f. S\u00eent, oare, vinovat fa\u0163\u0103 de el \u015fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu? Cu siguran\u0163\u0103! Fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, s\u00eent vinovat pentru c\u0103 nu am c\u0103utat venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui, ci am favorizat venirea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei diavolului. Fa\u0163\u0103 de fratele meu, s\u00eent vinovat, pentru c\u0103, prin gre\u015feala mea, pe care nu am vrut s-o rezolv, l-am \u00eempins la ucidere, iar s\u00eengele lui se va cere din m\u00eena mea. S\u0103 nu preacurve\u015fti (27-30) Pentru a corecta interpretarea Legii de c\u0103tre farisei, Domnul Isus atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 orice text scos din context poate fi transformat u\u015for \u00eentr-un pretext. Porunca a \u015faptea \u2014 \u201eS\u0103 nu preacurve\u015fti!\u201d (Ex. 20:14) \u2014 nu poate fi interpretat\u0103 corect dec\u00eet dac\u0103 o asociem cu porunca a zecea: \u201eS\u0103 nu pofte\u015fti nevasta aproapelui t\u0103u\u201d (Ex. 20:17). Isus ne atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 slova Legii nu poate fi separat\u0103 de spiritul ei: \u201eA\u0163i auzit c\u0103 s-a zis celor din vechime: \u00abS\u0103 nu preacurve\u015fti\u00bb. Dar Eu v\u0103 spun c\u0103 ori\u015ficine se uit\u0103 la o femeie, ca s-o pofteasc\u0103, a \u015fi preacurvit cu ea \u00een inima lui\u201d (27-28, s.n.). Fariseilor le-a fost greu s\u0103 asocieze cele dou\u0103 porunci, probabil tocmai din pricina faptului c\u0103 pedeapsa pentru preacurvie era moartea. Ce ar fi \u00eensemnat s\u0103 omori cu pietre pe to\u0163i aceia care au poftit vreodat\u0103 pe nevasta aproapelui lor? O astfel de situa\u0163ie devine inimaginabil\u0103, \u015fi, tocmai de aceea, ei au exclus o astfel de raportare la Lege. Dar ce s-a \u00eent\u00eemplat de fapt? Standardele au fost cobor\u00eete, \u015fi s\u0103r\u0103cia \u00een duh, la care i-ar fi obligat interpretarea corect\u0103 a Legii, a f\u0103cut loc meritelor: \u201eDumnezeule, \u00ce\u0163i mul\u0163\u0103mesc c\u0103 nu s\u00eent ca ceilal\u0163i oameni, hr\u0103p\u0103re\u0163i, nedrep\u0163i, preacurvari sau chiar ca vame\u015ful acesta. Eu postesc de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103, dau zeciuial\u0103 din toate veniturile mele\u201d (Luca 18:11-12, s.n.). Tocmai la a\u015fa ceva a dus stricarea poruncii lui Dumnezeu, prin separarea slovei de spiritul ei, prin izolarea unei porunci de cealalt\u0103, pe considerentul c\u0103 este greu de judecat \u00eemplinirea ei \u00een al\u0163ii, este greu de afi\u015fat o astfel de neprih\u0103nire. 37 M atei 6:9-10.","O dat\u0103 ce am \u00een\u0163eles c\u0103 cele zece porunci trebuie interpretate ca un \u00eentreg inseparabil, nu ne este greu s\u0103 pricepem de ce anume spune Domnul Isus ceea ce spune, atunci c\u00eend define\u015fte preacurvia din perspectiva lui Dumnezeu. Este \u00eens\u0103 mai greu de explicat aplica\u0163ia pe care o sugereaz\u0103 Domnul Isus \u00een acest caz: 29Dac\u0103 deci ochiul t\u0103u cel drept te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, scoate-l \u015fi leap\u0103d\u0103-l de la tine; c\u0103ci este spre folosul t\u0103u s\u0103 piar\u0103 unul din m\u0103dularele tale, \u015fi s\u0103 nu-\u0163i fie aruncat tot trupul \u00een gheen\u0103. 30Dac\u0103 m\u00eena ta cea dreapt\u0103 te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, taie-o \u015fi leap\u0103d\u0103- o de la tine; c\u0103ci este spre folosul t\u0103u s\u0103 piar\u0103 unul din m\u0103dularele tale, \u015fi s\u0103 nu-\u0163i fie aruncat tot trupul \u00een gheen\u0103 (5:29-30). S\u0103 fi sugerat Domnul Isus \u00eemplinirea literal\u0103 a cuvintelor Lui, atunci c\u00eend El umbla prin cet\u0103\u0163i \u015fi sate tocmai \u201et\u0103m\u0103duind orice boal\u0103 \u015f i orice neputin\u0163\u0103 care era \u00een norod\u201d (4:23)? El a vindecat nu o dat\u0103 boli care se datorau p\u0103catului, spun\u00eendu- le celor vindeca\u0163i: \u201eDu-te, \u015fi s\u0103 nu mai p\u0103c\u0103tuie\u015fti!\u201d38 Deci dorin\u0163a lui Isus nu era s\u0103 vad\u0103 \u00eenmul\u0163indu-se ciungii \u015fi orbii \u00een jurul Lui. Dimpotriv\u0103! Atunci c\u00eend, din pricina \u00eendoielilor lui, Ioan Botez\u0103torul a trimis pe doi dintre ucenicii s\u0103i la Isus ca s\u0103-L \u00eentrebe dac\u0103 El este Acela care trebuia s\u0103 vin\u0103 sau s\u0103 a\u015ftepte pe altul, Isus le- a r\u0103spuns acestora: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi ce vede\u0163i. Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia\u201d (Mat. 11:4-5). Deci semnul prezen\u0163ei Lui pe p\u0103m\u00eent nu era \u00eenmul\u0163irea orbilor \u015fi a ologilor, ci \u00eempu\u0163inarea acestora \u2014 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, folosind afirma\u0163iile dure din versetele 29 \u015fi 30, Isus dore\u015fte s\u0103 comunice un adev\u0103r care multora ne scap\u0103, \u015fi tocmai de aceea ne vindem sufletul: \u201eEste spre folosul t\u0103u s\u0103 piar\u0103 unul din m\u0103dularele tale, \u015fi s\u0103 nu-\u0163i fie aruncat tot trupul \u00een gheen\u0103\u201d (29 \u015fi 30). O astfel de afirma\u0163ie ne oblig\u0103 s\u0103 revenim la textele precedente, care se refer\u0103 la cum anume se intr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Expresia \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d a fost folosit\u0103 de Domnul Isus de cel pu\u0163in cinci ori p\u00een\u0103 acum \u00een mod explicit (5:3, 10, 19, 19, 20). De dou\u0103 ori este folos it\u0103 ca s\u0103 ne vorbeasc\u0103 despre cine anume are \u015fi cine nu are \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor (5:3, 10), o dat\u0103, despre cum anume se intr\u0103 \u015fi cum nu se intr\u0103 \u00een ea (5:20) \u015fi de dou\u0103 ori, despre cum anume se ajunge mare sau mic \u00een aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie (19). Exist\u0103 \u015fi concepte care se leag\u0103 de conceptul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. \u00cen 5:12, este vorba despre r\u0103splata \u201e\u00een ceruri\u201d a celor prigoni\u0163i \u015fi oc\u0103r\u00ee\u0163i din pricina Domnului Isus. Expresii ca \u201ea avea tot trupul aruncat \u00een gheen\u0103\u201d (5:29, 30) sau \u201ea c\u0103dea sub pedeapsa focului gheenei\u201d (5:22) desemneaz\u0103, probabil, opusul Cerului sau al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor. Av\u00eend \u00een vedere frecven\u0163a unor astfel de afirma\u0163ii \u00een contextul capitolului 5, putem s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 Domnul Isus vorbe\u015fte nu numai despre etica \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, ci \u015fi despre cum anume se ajunge \u00een ea. 38 Ioan 8:11. Vezi, de exemplu, vindecarea sl\u0103b\u0103nogului de 38 de ani (Ioan 5:14).","\u00cen Luca 10:25, \u201eun \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Legii s-a sculat s\u0103 ispiteasc\u0103 pe Isus \u015fi I-a zis: \u00ab\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, ce s\u0103 fac ca s\u0103 mo\u015ftenesc via\u0163a vecinic\u0103?\u00bb Isus i-a zis: \u00abCe este scris \u00een Lege? Cum cite\u015fti \u00een ea?\u00bb El a r\u0103spuns: \u00abS\u0103 iube\u015fti pe Domnul, Dumnezeul t\u0103u, cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u, cu toat\u0103 puterea ta \u015fi cu tot cugetul t\u0103u; \u015fi pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u00bb. \u00abBine ai r\u0103spuns\u00bb, i-a zis Isus; \u00abf\u0103 a\u015fa, \u015fi vei avea via\u0163a vecinic\u0103\u00bb\u201d (Luca 10:25-28). Dac\u0103 nu vrei ca tot trupul s\u0103-\u0163i fie aruncat \u00een gheen\u0103, adic\u0103 dac\u0103 vrei ca s\u0103 mo\u015ftene\u015fti via\u0163a ve\u015fnic\u0103, f\u0103 tot ce scrie \u00een Lege. \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d sau \u201evia\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d define\u015fte realitatea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163irii sau domniei lui Dumnezeu. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu se poate avea sau se poate experimenta acum \u015fi aici, \u00een m\u0103sura \u00een care ascultarea de Dumnezeu ia \u00een st\u0103p\u00eenire via\u0163a noastr\u0103, \u00een toate aspectele acesteia. Dar \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este nu numai o stare, ci \u015fi un loc \u2014 un loc opus focului gheenei. Cu alte cuvinte, exist\u0103 o poart\u0103 de intrare \u00een aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u015fi exist\u0103 o cale pe care trebuie s\u0103 umbl\u0103m ca s\u0103 ajungem la ea: \u201eIntra\u0163i pe poarta cea str\u00eemt\u0103. C\u0103ci larg\u0103 este poarta, lat\u0103 este calea care duce la pierzare, \u015fi mul\u0163i s\u00eent cei ce intr\u0103 pe ea. Dar str\u00eemt\u0103 este poarta, \u00eengust\u0103 este calea care duce la via\u0163\u0103, \u015fi pu\u0163ini s\u00eent cei ce o afl\u0103\u201d (Mat. 7:13- 14). Neprih\u0103nirea fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor nu este suficient\u0103 pentru a fi admi\u015fi pe poart\u0103 \u015fi pentru a putea merge apoi pe cale spre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Ceea ce dore\u015fte s\u0103 ne spun\u0103 Domnul Isus este faptul c\u0103 intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie se c\u00ee\u015ftig\u0103 nu cobor\u00eend standardele prin r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Cuv\u00eentului lui Dumnezeu, ci l\u0103s\u00eend Cuv\u00eentul s\u0103 spun\u0103 ceea ce a inten\u0163ionat Dumnezeu s\u0103 spun\u0103 prin el. \u00cen cel de-al doilea caz, \u015fansele noastre s\u00eent incomparabil mai mari dec\u00eet \u00een primul. \u00cen\u0163eleg\u00eend Cuv\u00eentul \u00een toat\u0103 profunzimea lui, vom fi obliga\u0163i s\u0103 ne recunoa\u015ftem s\u0103r\u0103cia \u015fi neputin\u0163a, \u015fi aceasta va fi singura noastr\u0103 \u015fans\u0103 de a ne smeri ca s\u0103 accept\u0103m solu\u0163ia lui Dumnezeu, s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 la oameni (adic\u0103 pentru noi) lucrul acesta \u2014 intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie \u2014 este cu neputin\u0163\u0103, dar c\u0103 la Dumnezeu toate lucrurile s\u00eent cu putin\u0163\u0103. Divor\u0163ul, prilej de preacurvie (31-32) \u00cen ce prive\u015fte problema divor\u0163ului, cuvintele Domnului Isus din Matei 5:31-32 s\u00eent directe \u015fi la subiect: \u201eS-a zis iar\u0103\u015f: \u00abOricine \u00ee\u015fi va l\u0103sa nevasta, s\u0103-i dea o carte de desp\u0103r\u0163ire\u00bb. Dar Eu v\u0103 spun c\u0103 ori\u015ficine \u00ee\u015fi va l\u0103sa nevasta, afar\u0103 numai de pricin\u0103 de curvie, \u00eei d\u0103 prilej s\u0103 preacurveasc\u0103; \u015fi cine va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d (31-32). Dar afirma\u0163ia Lui trebuie judecat\u0103 \u00een contextul \u00een care ea a fost spus\u0103. Fariseii legiferaser\u0103 divor\u0163ul la cerere. Cum anume se g\u00eendea \u00een r\u00eendurile lor reiese \u015fi din \u00eentrebarea pe care i-o pun Domnului Isus \u00een Matei 19: \u201eFariseii au venit la El, \u015fi, ca s\u0103-L ispiteasc\u0103, I-au zis: \u00abOare este \u00eeng\u0103duit unui b\u0103rbat s\u0103-\u015fi lase nevasta pentru orice pricin\u0103?\u00bb\u201d (3, s.n.). \u00centrebarea lor era fundamentat\u0103 pe interpretarea fariseic\u0103 a textului din Deuteronom 24:1-4. Iat\u0103 ce a spus Moise: \u201eC\u00eend cineva \u00ee\u015fi va lua o nevast\u0103 \u015fi se va \u00eensura cu ea, \u015fi s-ar \u00eent\u00eempla ca ea s\u0103 nu mai aib\u0103 trecere \u00eenaintea lui, pentru c\u0103 a descoperit ceva ru\u015finos \u00een ea, s\u0103-i scrie o","carte de desp\u0103r\u0163ire, \u015fi, dup\u0103 ce-i va da-o \u00een m\u00een\u0103, s\u0103-i dea drumul din casa lui\u201d (Deut. 24:1). Condi\u0163ia \u00een care, \u00een lumina Legii lui Moise, se putea da o carte de desp\u0103r\u0163ire era ca b\u0103rbatul respectiv s\u0103 fi g\u0103sit \u201eceva ru\u015finos\u201d \u00een femeia pe care a luat-o de nevast\u0103, \u015fi, din pricina aceasta, ea s\u0103 nu mai aib\u0103 trecere \u00eenaintea lui. Poate c\u0103 nefiind definit foarte clar ce anume este acel \u201eceva ru\u015finos\u201d, fariseii \u015f i c\u0103rturarii l-au generalizat la \u201eorice pricin\u0103\u201d. 39 Iat\u0103, de pild\u0103, ce citim \u00een Mishnah despre felul \u00een care se interpreta acest text:40 \u201e\u015ecoala lui \u015eammai sus\u0163ine c\u0103: \u00abb\u0103rbatul nu poate s\u0103 dea o carte de desp\u0103r\u0163ire nevestei lui, afar\u0103 de cazul \u00een care el a g\u0103sit \u00een ea ceva necurat, pentru c\u0103 este scris: \u201ePentru c\u0103 a descoperit ceva ru\u015finos \u00een ea\u201d (Deut. 24:1)\u00bb. Dar \u015fcoala lui Hillel afirm\u0103 c\u0103: \u00abPoate s\u0103 divor\u0163eze de ea, chiar dac\u0103 i-a ars m\u00eencarea, c\u0103ci este scris: \u201ePentru c\u0103 a descoperit ceva ru\u015finos \u00een ea\u201d (Deut. 24:1)\u00bb. Rabinul Akiba afirm\u0103: \u00abChiar dac\u0103 el a g\u0103sit pe alta mai potrivit\u0103 dec\u00eet ea, c\u0103ci este scris: \u201e\u015ei s-ar \u00eent\u00eempla ca ea s\u0103 nu mai aib\u0103 trecere \u00eenaintea lui\u201d (Deut. 24:1)\u00bb\u201d.41 \u00cen mod evident, Domnul Isus confrunta \u015fi condamna pozi\u0163ii ca acelea ale \u015fcolii lui Hillel \u015fi ale rabinului Akiba. Isus \u00ce\u015fi exprim\u0103 pozi\u0163ia Sa subliniind seriozitatea 39 \u00cen comentariul s\u0103u pe cartea The Book of Deuteronomy, P. C. Craigie afirm\u0103 c\u0103, \u201e\u00een termeni preci\u015fi, exist\u0103 doar o singur\u0103 porunc\u0103 \u00een acest pasaj (24:1-4), care este con\u0163inut\u0103 \u00een v. 4a. Primele trei versete, care formeaz\u0103 protaza gramatical\u0103, specific\u0103 condi\u0163iile concrete care trebuie s\u0103 se aplice pentru executarea legisla\u0163iei din v. 4 (apodoza). Astfel, strict vorbind, legisla\u0163ia are de-a face doar cu cazul particular de rec\u0103s\u0103torire; protaza con\u0163ine informa\u0163ii incidentale despre c\u0103s\u0103torie \u015fi divor\u0163, dar nu d\u0103 legisla\u0163ii \u00een problemele respective. Versetele nu instituie divor\u0163ul, ci-l trateaz\u0103 ca pe o practic\u0103 cunoscut\u0103 deja, care putea s\u0103 \u0163in\u0103 fie de un obicei al vremii, fie de alte legisla\u0163ii care nu mai erau cunoscute. Procedura pentru divor\u0163 este con\u0163inut\u0103 \u00een versetele 1 \u015fi 3; afirma\u0163iile s\u00eent at\u00eet de succinte, \u00eenc\u00eet nici unul dintre detalii nu mai este clar. Femeia nu mai g\u0103se\u015fte trecere \u00eenaintea b\u0103rbatului; cauza acestei lipse de trecere se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 b\u0103rbatul a g\u0103sit \u00een ea ceva ru\u015finos, indecent. \u00abCeva ru\u015finos\u00bb (\u2018erwat dabar) putea fi o expresie tehnic\u0103 legal\u0103, al c\u0103rei \u00een\u0163eles nu mai este clar\u0103\u201d (P. C. Craigie, The Book of Deuteronomy, Grand Rapids, M I: Eerdmans, 1976, p. 304-305). 40\u201e\u015etim\u201d, afirm\u0103 John Stott, \u201ec\u0103 exista o controvers\u0103 curent\u0103 \u00een problema divor\u0163ului \u00eentre \u015fcolile rabinice rivale ale lui Hillel \u015fi \u015eammai. Rabinul \u015eammai a adoptat o linie riguroas\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a din Deuteronom 24:1 c\u0103 singura baz\u0103 pentru divor\u0163 era o ofens\u0103 matrimonial\u0103 grav\u0103, ceva ce era \u00een mod evident \u00abru\u015finos\u00bb sau \u00abindecent\u00bb. Pe de alt\u0103 parte, rabinul Hillel sus\u0163inea un punct de vedere foarte lax. Dac\u0103 putem avea \u00eencredere \u00een istoricul Iosif Flavius, aceasta era atitudinea cea mai larg r\u0103sp\u00eendit\u0103, deoarece el a aplicat legea mozaic\u0103 unui om care \u00aba dorit s\u0103-\u015fi lase nevasta pentru orice pricin\u0103\u00bb (Antiquities, IV. Viii. 23). \u00cen acela\u015fi fel, Hillel, argument\u00eend faptul c\u0103 divor\u0163ul este posibil din pricina \u00abunui lucru ru\u015finos\u00bb, el a interpretat aceast\u0103 expresie \u00een cel mai larg sens posibil, pentru a include \u00een ea chiar \u015fi cele mai ne\u00eensemnate ofense ale so\u0163iei \u00eempotriva so\u0163ului. Dac\u0103 ea se dovedea a fi o gospodin\u0103 ne\u00eendem\u00eenatic\u0103 \u015fi ardea m\u00eencarea so\u0163ului sau dac\u0103 ea \u00eenceta s\u0103 mai aib\u0103 trecere \u00eenaintea lui din pricina felului \u00een care ar\u0103ta \u015fi pentru c\u0103 el se \u00eendr\u0103gostise de o femeie mai frumoas\u0103, aceste lucruri erau considerate \u00abru\u015finoase\u00bb \u015fi justificau divor\u0163ul\u201d (John R. W. Stott, The Message of the Sermon on the Mount, p. 93). 41 Herbert Danby, Mishnah, Ghittin, 9.10, p. 321.","implica\u0163iilor divor\u0163ului \u2014 \u201eEu v\u0103 spun c\u0103 ori \u015fi cine \u00ee\u015fi va l\u0103sa nevasta, afar\u0103 numai de pricin\u0103 de curvie, \u00eei d\u0103 prilej s\u0103 preacurveasc\u0103; \u015fi cine va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d (Mat. 5:32, s.n.) \u2014 subliniind prin aceasta sanctitatea rela\u0163iei de c\u0103s\u0103torie. Pozi\u0163ia Sa este apoi elaborat\u0103 \u00een Matei 19:1-9, unde textul din Matei 5:32 se reg\u0103se\u015fte aproape \u00een mod identic ca o concluzie a discursului S\u0103u: 4Drept r\u0103spuns, El le-a zis: \u201eOare n-a\u0163i citit c\u0103 Ziditorul, de la \u00eenceput i-a f\u0103cut parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u015fi parte femeiasc\u0103, 5\u015fi a zis: \u00abDe aceea va l\u0103sa omul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa, \u015fi se va lipi de nevast\u0103-sa, \u015fi cei doi vor fi un singur trup?\u00bb 6A\u015fa c\u0103 nu mai s\u00eent doi, ci un singur trup. Deci, ce a \u00eempreunat Dumnezeu, omul s\u0103 nu despart\u0103\u201d. 7\u201ePentru ce dar\u201d, I-au zis ei, \u201ea poruncit Moise ca b\u0103rbatul s\u0103 dea nevestei o carte de desp\u0103r\u0163ire, \u015fi s-o lase?\u201d 8Isus le-a r\u0103spuns: \u201eDin pricina \u00eempietririi inimilor voastre a \u00eeng\u0103duit Moise s\u0103 v\u0103 l\u0103sa\u0163i nevestele; dar de la \u00eenceput n-a fost a\u015fa. 9Eu \u00eens\u0103 v\u0103 spun c\u0103 oricine \u00ee\u015fi las\u0103 nevasta, afar\u0103 de pricin\u0103 de curvie, \u015fi ia pe alta de nevast\u0103, preacurve\u015fte; \u015fi cine ia de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d (Mat. 19:4-9, s .n .) Rela\u0163ia dintre textele din Matei 5 \u015fi 19 \u015fi textul din Deuteronom 24 Atunci c\u00eend corel\u0103m textul din Matei 5:31-32 cu textul din Matei 19:1-9, \u00een care Isus dezvolt\u0103 aceea\u015fi tem\u0103 a divor\u0163ului, s\u00eentem poate cel mai ispiti\u0163i s\u0103 tragem concluzia c\u0103 Domnul Isus confrunta nu numai o interpretare gre\u015fit\u0103 a Legii lui Moise, ci \u00eens\u0103\u015fi Legea lui Moise, corect\u00eend ceea ce a zis Moise \u00een Deuteronom 24:1-4. Dar dac\u0103 plec\u0103m de la premisa c\u0103 atunci c\u00eend Dumnezeu vorbe\u015fte, El nu are nevoie de erat\u0103, 42 vom fi obliga\u0163i s\u0103 consider\u0103m cu mai mult\u0103 aten\u0163ie rela\u0163ia dintre ceea ce spune Domnul Isus \u015fi ceea ce a zis Moise. Oare faptul c\u0103 Domnul Isus r\u0103spunde a\u015fa cum r\u0103spunde fariseilor \u2014 \u201eDin pricina \u00eempietririi inimilor voastre a \u00eeng\u0103duit Moise s\u0103 v\u0103 l\u0103sa\u0163i nevestele; dar de la \u00eenceput n-a fost a\u015fa\u201d (Mat. 19:8) \u2014 face din textul din Deuteronom 24:1-4, cuvinte mai pu\u0163in insuflate de Dumnezeu dec\u00eet restul cuvintelor Scripturii? Nicidecum. N-a spus Domnul Isus \u00censu\u015fi: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii [\u015fi aici intra \u015fi textul din Deuteronom 24:1-4] am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate lucrurile\u201d (5:17- 18)? \u00cen Matei 19, pentru a r\u0103spunde fariseilor, Isus Se \u00eentoarce la actul Crea\u0163iei, ca s\u0103 precizeze c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut femeia pentru b\u0103rbat, \u015fi, dup\u0103 ce i-a prezentat unul celuilalt, le-a zis: \u201eDe aceea va l\u0103sa omul pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi pe mama sa, \u015fi se va lipi de nevast\u0103-sa, \u015fi cei doi vor fi un singur trup\u201d (Mat. 19:5, s.n.; cf. Gen. 2:24). 42 Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 una dintre cele patru axiome hermeneutice pe care zidim abordarea Scripturii este aceea c\u0103 \u201eDumnezeu nu Se contrazice\u201d.","Concluzia Domnului Isus este simpl\u0103, direct\u0103 \u015fi clar\u0103: \u201eA\u015fa c\u0103 nu mai s\u00eent doi, ci un singur trup. Deci, ce a \u00eempreunat Dumnezeu, omul s\u0103 nu despart\u0103\u201d (Mat. 19:6). Cu alte cuvinte, Domnul Isus spune c\u0103, ini\u0163ial sau \u201ela \u00eenceput\u201d, Dumnezeu a inten\u0163ionat ca rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie s\u0103 fie unic\u0103 \u015fi indisolubil\u0103. Dar, din pricina \u00eempietririi inimii omului, \u00een Deuteronom 24:1-4, Dumnezeu a dat prin Moise o derogare de la acest ideal. Faptul c\u0103 aceast\u0103 derogare este dat\u0103 de Dumnezeu \u00censu\u015fi prin Moise rezult\u0103 din Ieremia 3:1, unde Dumnezeu aplic\u0103 adev\u0103rul din Deuteronom la rela\u0163ia Sa cu Israel. Din p\u0103cate, iudeii s-au folos it de derogarea dat\u0103 de Dumnezeu ca s\u0103-\u015fi justifice dorin\u0163ele p\u0103c\u0103toase. A\u015fa se face c\u0103, \u00een interpretarea Legii, ei au insistat nu pe sanctitatea c\u0103s\u0103toriei, ci pe condi\u0163iile divor\u0163ului. \u00cen Mishnah, de pild\u0103, o \u00eentreag\u0103 sec\u0163iune \u2014 Ghittin \u2014 este rezervat\u0103 clarific\u0103rii condi\u0163iilor \u00een care trebuie \u00eentocmit\u0103 \u015fi recunoscut\u0103 cartea de desp\u0103r\u0163ire. 43 \u00cent\u00eempinarea pe care Domnul Isus o face demersurilor fariseice este simpl\u0103 \u015fi dezarmant\u0103: Ceea ce a unit Dumnezeu \u2014 spune El \u2014 omul nu poate anula printr-o foaie de h\u00eertie, indiferent \u00een ce condi\u0163ii este ea \u00eentocmit\u0103 \u015fi indiferent cine este acela care o contrasemneaz\u0103. Totu\u015fi, Domnul Isus \u00censu\u015fi subliniaz\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o condi\u0163ie \u00een care c\u0103s\u0103toria se poate desface. Dar El interpreteaz\u0103 Legea lui Moise mai degrab\u0103 \u00een sensul celor sus\u0163inute de \u015fcoala lui \u015eammai, dec\u00eet a celor spuse de Hillel sau de rabinul Akiba. \u00cen schimb, El nu las\u0103 la latitudinea ascult\u0103torilor S\u0103i s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 ce anume este acel \u201eceva ru\u015finos\u201d men\u0163ionat \u00een textul din Deuteronom, ci precizeaz\u0103 c\u0103 divor\u0163ul poate fi acceptat doar dac\u0103 la mijloc este o \u201epricin\u0103 de curvie\u201d. \u00cen acest caz, cartea de desp\u0103r\u0163ire nu face dec\u00eet s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 o desp\u0103r\u0163ire care, de fapt, s-a \u015fi \u00eent\u00eemplat deja prin infidelitatea unuia dintre parteneri. Conform Legii vechi testamentale, curvia era pedepsit\u0103 cu moartea. De aceea, atunci c\u00eend unul dintre parteneri putea fi acuzat de acest p\u0103cat, el ar fi trebuit s\u0103 moar\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een vremea Domnului Isus romanii luaser\u0103 Sinedriului dreptul de a condamna la moarte. Cu toate acestea, \u00een Lege, curvia continua s\u0103 fie considerat\u0103 un p\u0103cat de moarte, \u015fi deci cel vinovat era considerat \u201eca mort\u201d. Astfel, singura excep\u0163ie pentru divor\u0163 o ofer\u0103 \u201epricina de curvie\u201d. Era de \u00een\u0163eles ca fariseii s\u0103 riposteze imediat: \u201ePentru ce dar\u201d, I-au zis ei, \u201ea poruncit Moise ca b\u0103rbatul s\u0103 dea nevestei o carte de desp\u0103r\u0163ire, \u015fi s-o lase?\u201d Isus le-a r\u0103spuns: \u201eDin pricina \u00eempietririi inimilor voastre a \u00eeng\u0103duit Moise s\u0103 v\u0103 l\u0103sa\u0163i nevestele; dar de la \u00eenceput n-a fost a\u015fa\u201d (Mat. 19:7-8, s.n.). De la \u00eenceput n-a fost a\u015fa, pentru c\u0103, \u00een ochii lui Dumnezeu, rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie este unic\u0103 \u015f i indisolubil\u0103, de aceea \u201eoricine \u00ee\u015fi las\u0103 nevasta, afar\u0103 de pricin\u0103 de curvie, \u015fi ia pe alta de nevast\u0103, preacurve\u015fte; \u015fi cine ia de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d (Mat. 19:9, s.n.). 43 Herbert Danby, Mishnah, p. 307-321.","Atunci c\u00eend este o pricin\u0103 de curvie la mijloc, este oare divor\u0163ul obligatoriu? Este deci divor\u0163ul obligatoriu atunci c\u00eend exist\u0103 o pricin\u0103 de curvie la mijloc? Pentru a r\u0103spunde la o astfel de \u00eentrebare trebuie s\u0103 continu\u0103m discu\u0163ia, dar de data aceasta \u00eentr-o abordare contextual\u0103. Nu este la \u00eent\u00eemplare faptul c\u0103 \u00een Matei 5:27-30, textul precedent celui pe care-l studiem acum, Domnul Isus a redefinit preacurvia \u00een lumina inten\u0163iei lui Dumnezeu. Dac\u0103 \u00een textul de fa\u0163\u0103 (31-32) b\u0103rbatul este acela care caut\u0103 \u00een so\u0163ia lui \u201eceva ru\u015finos\u201d ca s\u0103 divor\u0163eze de ea, \u00een textul precedent (27-30), Domnul Isus d\u0103 \u00een vileag acel \u201eceva ru\u015finos\u201d care ar putea fi c\u0103utat \u00een b\u0103rbat. El este acela care se uit\u0103 la o femeie ca s-o pofteasc\u0103 \u00een inima lui \u015fi care, astfel, a devenit un preacurvar. Dac\u0103 o astfel de preacurvie ar l\u0103sa urme exterioare \u2014 dup\u0103 cum propune Domnul Isus, ochi sco\u015fi \u015fi m\u00eeini t\u0103iate \u2014 care b\u0103rbat ar mai \u00eendr\u0103zni s\u0103 caute ceva ru\u015finos \u00een so\u0163ia lui? C\u0103rui b\u0103rbat i-ar mai da m\u00eena ca s\u0103-\u015fi lase nevasta pentru orice pricin\u0103? Domnul Isus nu pledeaz\u0103 pentru trecerea cu vederea a p\u0103catului. Dar argumentul S\u0103u era absolut necesar \u00eentr-un context \u00een care cei mai mul\u0163i dintre b\u0103rba\u0163i \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau o pozi\u0163ie asem\u0103n\u0103toare cu pozi\u0163ia lui Hillel, conform c\u0103reia b\u0103rbatul putea s\u0103-\u015fi lase nevasta pentru orice pricin\u0103. Pun\u00eend laolalt\u0103 cele dou\u0103 texte (27- 30 \u015fi 31-32), cei care-L ascultau pe Domnul Isus erau obliga\u0163i s\u0103 aleag\u0103 o cu totul alt\u0103 cale dec\u00eet cea tradi\u0163ional\u0103: calea iert\u0103rii, nu calea divor\u0163ului. Dar trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, prin cele spuse de El, Isus nu aducea o inova\u0163ie Legii. Iertarea \u015fi acceptarea erau implicate chiar \u00een Legea lui Moise. Faptul c\u0103 femeia \u2014 \u00een care b\u0103rbatul ei a g\u0103s it ceva ru\u015finos \u015fi, drept urmare, i-a dat o carte de desp\u0103r\u0163ire \u2014 putea totu\u015fi s\u0103 se m\u0103rite cu altul (vezi Deut. 24:2), dovede\u015fte c\u0103 unul dintre cei doi b\u0103rba\u0163i avea puterea de a o ierta \u015fi de a o accepta, \u00een timp ce cel\u0103lalt nu avea aceast\u0103 putere. Deci divor\u0163ul nu ar fi fost obligatoriu. Chiar \u015fi \u00een lumina acestei derog\u0103ri pe care a dat-o Dumnezeu din pricina \u00eempietririi inimii omului, exista \u015fi o alt\u0103 cale de rezolvare a problemei dec\u00eet divor\u0163ul, \u015fi anume iertarea \u015fi acceptarea. Versetul 3 din Deuteronom 24 \u2014 \u201eDac\u0103 \u015fi acesta din urm\u0103 \u00eencepe s-o urasc\u0103\u2026\u201d \u2014 subliniaz\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 atitudine de iertare \u015f i acceptare este o problem\u0103 subiectiv\u0103. Tocmai de aceea, unul poate ierta \u015fi accepta, pe c\u00eend cel\u0103lalt, nu poate s-o fac\u0103, din pricina \u00eempietririi inimii lui. Prin asocierea temelor discutate \u2014 preacurvie \u015fi divor\u0163 \u2014 Domnul Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015ei ajute ascult\u0103torii tocmai pe acest plan subiectiv, \u00eendemn\u00eendu-i la a ierta \u015fi la a accepta, pentru ca astfel s\u0103 fie asemenea Tat\u0103lui lor ceresc, care \u201eface s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015f i peste cei buni \u015f i d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015f i peste cei nedrep\u0163i\u201d (Mat. 5:45). Acesta este motivul pentru care Isus aduce \u00een discu\u0163ie vinov\u0103\u0163ia b\u0103rbatului \u00een ce prive\u015fte preacurvia (vezi Mat. 5:27-30). Acela care realizeaz\u0103 c\u00eet de mult i s-a iertat, poate sau, cel pu\u0163in, ar trebui s\u0103 poat\u0103 ierta \u015fi el.","Acest adev\u0103r devine \u015fi mai conving\u0103tor atunci c\u00eend ne aducem aminte c\u00eet de multe ne-a iertat Dumnezeu. Pilda robului nemilostiv din Matei 18:23-35, pe care Domnul Isus o spune ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea lui Petru \u2014 \u201eDoamne, de c\u00eete ori s\u0103 iert pe fratele Meu c\u00eend va p\u0103c\u0103tui \u00eempotriva mea? P\u00een\u0103 la \u015fapte ori?\u201d (18:21) \u2014 este gr\u0103itoare \u00een acest sens. Acela care ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-\u015fi lase nevasta \u201epentru orice pricin\u0103\u201d s-ar asem\u0103na cu robul care a fost \u00een stare s\u0103-\u015fi str\u00eeng\u0103 prietenul de g\u00eet pentru o datorie de dou\u0103 sute de lei, atunci c\u00eend lui i s-a iertat o datorie de miliarde de lei. Exemplul purt\u0103rii lui Dumnezeu \u00een rela\u0163ie Principiul fundamental al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu este iertarea \u015fi acceptarea. Tocmai de aceea, multe dintre c\u0103r\u0163ile profetice dau glas inimii lui Dumnezeu \u00een fa\u0163a unui popor preacurvar. Iat\u0103, de pild\u0103, ce spune Ieremia: 21\u201eTe s\u0103disem ca o vie minunat\u0103 \u015fi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat \u015fi te-ai pref\u0103cut \u00eentr-o coard\u0103 de vi\u0163\u0103 s\u0103lbatic\u0103? 22Chiar dac\u0103 te-ai sp\u0103la cu silitr\u0103, chiar dac\u0103 ai da cu mult\u0103 sod\u0103, nelegiuirea ta tot ar r\u0103m\u00eenea scris\u0103 \u00eenaintea Mea\u201d, zice Domnul, Dumnezeu. 23\u201eCum po\u0163i s\u0103 zici: \u00abNu m-am spurcat, \u015fi nu m-am dus dup\u0103 Baali?\u00bb Prive\u015fte-\u0163i urma pa\u015filor \u00een vale, \u015fi vezi ce ai f\u0103cut, dromader\u0103 iute la mers \u015fi care ba\u0163i drumurile \u015fi le \u00eencruci\u015fezi! 24M\u0103g\u0103ri\u0163\u0103 s\u0103lbatic\u0103, deprins\u0103 cu pustia, care g\u00eef\u0103ie \u00een aprinderea patimei ei, cine o va \u00eempiedeca s\u0103-\u015fi fac\u0103 pofta? To\u0163i cei ce o caut\u0103 n-au nevoie s\u0103 se osteneasc\u0103: o g\u0103sesc \u00een luna ei. 25Nu te l\u0103sa cu picioarele goale, nu-\u0163i usca g\u00eetlejul de sete! Dar tu zici: \u00abDegeaba, nu! C\u0103ci iubesc dumnezeii str\u0103ini, \u015fi vreau s\u0103 merg dup\u0103 ei.\u00bb 26Cum r\u0103m\u00eene uluit un ho\u0163 c\u00eend este prins, a\u015fa de ului\u0163i vor r\u0103m\u00eenea cei din casa lui Israel, ei, \u00eemp\u0103ra\u0163ii lor, c\u0103peteniile lor, preo\u0163ii lor \u015fi proorocii lor. 27Ei zic lemnului: \u00abTu e\u015fti tat\u0103l meu!\u00bb \u015ei pietrei: \u00abTu mi-ai dat via\u0163a!\u00bb C\u0103ci ei \u00cemi \u00eentorc spatele \u015fi nu se uit\u0103 la Mine. Dar c\u00eend s\u00eent \u00een nenorocire, zic: \u00abScoal\u0103-Te \u015fi scap\u0103-ne!\u00bb 28Unde s\u00eent dumnezeii t\u0103i, pe cari \u0163i i-ai f\u0103cut? S\u0103 se scoale ei, dac\u0103 pot s\u0103 te scape \u00een vremea nenorocirii! C\u0103ci c\u00eete cet\u0103\u0163i ai, at\u00ee\u0163ia dumnezei ai, Iuda!\u201d 29\u201ePentru ce v\u0103 certa\u0163i cu Mine? To\u0163i Mi-a\u0163i fost necredincio\u015fi, zice Domnul\u201d (Ier. 2:21-29). Oare ce va face Dumnezeu cu o astfel de nevast\u0103? Pricina de curvie este clar dovedit\u0103. Deci exist\u0103 toate motivele de divor\u0163. Oare va intenta El divor\u0163ul? Este evident faptul c\u0103 Dumnezeu nu Se gr\u0103bea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u201eceva ru\u015finos\u201d \u00een Israel, indiferent despre ce ar fi fost vorba, doar ca s\u0103 aib\u0103 motiv de divor\u0163. Dimpotriv\u0103! De\u015fi acel \u201eceva ru\u015finos\u201d a fost dat \u00een vileag \u00een poporul S\u0103u, Dumnezeu \u00eencerca pe toate c\u0103ile posibile s\u0103-l cheme la poc\u0103in\u0163\u0103 pe cel vinovat, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 nu va trebui s\u0103-i dea \u201ecartea de desp\u0103r\u0163enie\u201d: \u201eIsraele, de te vei \u00eentoarce, dac\u0103 te vei \u00eentoarce la Mine, zice Domnul, dac\u0103 vei scoate ur\u00eeciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai r\u0103t\u0103ci. Dac\u0103 vei jura: \u00abViu este Domnul!\u00bb cu adev\u0103r, cu neprih\u0103nire \u015fi cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuv\u00eentate \u00een El, \u015f i se vor alipi de El\u201d (Ier. 4:1-2). Lucrarea profetic\u0103 din Vechiul Leg\u0103m\u00eent este semnul \u00eendelungii r\u0103bd\u0103ri a lui Dumnezeu, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 pe Israel la poc\u0103in\u0163\u0103. Dar atunci c\u00eend o astfel de poc\u0103in\u0163\u0103 \u00eent\u00eerzie s\u0103 se arate, Dumnezeu nu are \u00eencotro,","dec\u00eet s\u0103 dea \u201ecartea de desp\u0103r\u0163enie\u201d celei vinovate, a\u015fa cum o f\u0103cuse deja cu Israel \u015fi a\u015fa cum Se preg\u0103tea s-o fac\u0103 \u015fi cu Iuda (vezi Ier. 3:8). Dar chiar \u015fi dup\u0103 ce a f\u0103cut-o, dorin\u0163a Lui a fost re\u00eemp\u0103carea cu prima Lui \u201enevast\u0103\u201d. Cine va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat preacurve\u015fte Oare ce a vrut s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus prin ultima fraz\u0103 din versetul 32: \u201eCine va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d? Dac\u0103 lu\u0103m cele spuse de Isus \u00een \u00een\u0163elesul strict al cuv\u00eentului, un b\u0103rbat nu poate s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu o femeie divor\u0163at\u0103, f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 se fac\u0103 vinovat de preacurvie. Dar o astfel de concluzie ar contrazice \u00een mod flagrant textul din Deuteronom 24:1-4, \u015fi r\u0103m\u00eene un lucru de mirat faptul c\u0103 fariseii nu au ripostat imediat ca s\u0103-I arate Domnului Isus gre\u015feala \u00een interpretarea Legii. Este deci important s\u0103 \u00eencerc\u0103m o alt\u0103 explica\u0163ie. Pentru aceasta trebuie s\u0103 recitim cu aten\u0163ie textul din Deuteronom: 1C\u00eend cineva \u00ee\u015fi va lua o nevast\u0103 \u015fi se va \u00eensura cu ea, \u015fi s-ar \u00eent\u00eempla ca ea s\u0103 nu mai aib\u0103 trecere \u00eenaintea lui, pentru c\u0103 a descoperit ceva ru\u015finos \u00een ea, s\u0103-i scrie o carte de desp\u0103r\u0163ire, \u015fi, dup\u0103 ce-i va da-o \u00een m\u00een\u0103, s\u0103-i dea drumul d in casa lui. 2Ea s\u0103 ias\u0103 de la el, s\u0103 plece, \u015fi va putea s\u0103 se m\u0103rite dup\u0103 un alt b\u0103rbat. 3Dac\u0103 \u015fi acesta din urm\u0103 \u00eencepe s-o urasc\u0103, \u00eei scrie o carte de desp\u0103r\u0163ire, \u015fi dup\u0103 ce i-o d\u0103 \u00een m\u00een\u0103, \u00eei d\u0103 drumul din casa lui; sau, dac\u0103 acest b\u0103rbat din urm\u0103 care a luat-o de nevast\u0103 moare, 4atunci b\u0103rbatul dint\u00eei, care \u00eei d\u0103duse drumul, nu va putea s-o ia iar\u0103\u015f de nevast\u0103, dup\u0103 ce s-a p\u00eeng\u0103rit ea, c\u0103ci lucrul acesta este o ur\u00eeciune \u00eenaintea Domnului, \u015fi s\u0103 nu faci vinovat\u0103 de p\u0103cat \u0163ara pe care \u0163i-o d\u0103 de mo\u015ftenire Domnul, Dumnezeul t\u0103u (Deut. 24:1-4, s .n .). \u00cen lumina textului de mai sus \u2014 care, de\u015fi reprezint\u0103 o derogare dat\u0103 de Dumnezeu din pricina \u00eempietririi inimii omului, este totu\u015fi Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u2014 doar acela preacurve\u015fte care ia de nevast\u0103 iar\u0103\u015fi pe aceea pe care el \u00eensu\u015fi a l\u0103sat-o \u015fi care, dup\u0103 aceea, a fost l\u0103sat\u0103 \u015fi de cel de-al doilea b\u0103rbat. O astfel de judecat\u0103 este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 despre b\u0103rbatul care o ia de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de primul ei b\u0103rbat (v. 2) nu ni se spune c\u0103 ar fi preacurvar. Deci c\u0103s\u0103toria cu un partener divor\u0163at nu \u00eenseamn\u0103 \u00een mod neap\u0103rat a tr\u0103i \u00een curvie. Care s\u00eent implica\u0163iile unei astfel de judec\u0103\u0163i? \u00cen primul r\u00eend, \u00een lumina textului din Deuteronom 24 \u2014 iar textele din Matei 5 \u015f i 19 nu pot s\u0103-L contrazic\u0103 \u2014 dup\u0103 divor\u0163, rec\u0103s\u0103torirea este posibil\u0103. Implica\u0163ia acestui lucru este c\u0103 exist\u0103 totu\u015fi posibilitatea \u201eanul\u0103rii\u201d rela\u0163iei de c\u0103s\u0103torie \u00een ochii lui Dumnezeu, chiar dac\u0103 unul dintre parteneri nu moare. Iar Domnul Isus a precizat c\u0103 singurul motiv acceptabil \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu este \u201epricina de curvie\u201d. Iar \u00eentr-un astfel de caz, conform textului din Deuteronom, ambii parteneri s\u00eent liberi s\u0103 se rec\u0103s\u0103toreasc\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 uit\u0103m c\u0103, de fapt, divor\u0163ul nu","trebuie s\u0103 aib\u0103 neap\u0103rat loc, problema put\u00eend fi rezolvat\u0103 prin iertare \u015f i \u00eemp\u0103care, din pricina solu\u0163iei pe care Dumnezeu a preg\u0103tit-o \u00een Hristos pentru rezolvarea oric\u0103rui p\u0103cat. Cum poate lua Dumnezeu \u00eenapoi pe aceea de care a divor\u0163at? O dat\u0103 ce Dumnezeu a dat lui Israel cartea de desp\u0103r\u0163ire, cum mai poate reface El rela\u0163ia cu Israel, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 fie c\u0103lcat\u0103 \u00eens\u0103\u015fi porunca dat\u0103 de El \u00een Deuteronom 24:1-4? Ieremia apeleaz\u0103 \u015fi el la textul din Deuteronom 24:1-4, cu care au \u00eencercat s\u0103-L prind\u0103 la col\u0163 fariseii pe Isus, dar aplic\u0103 aceast\u0103 porunc\u0103 la rela\u0163ia dintre Dumnezeu \u015fi Israel: 1El zice: \u201eC\u00eend se desparte un b\u0103rbat de nevast\u0103-sa, pe care o p\u0103r\u0103se\u015fte, \u015fi ea ajunge nevasta altuia, se mai \u00eentoarce b\u0103rbatul acesta la ea? N-ar fi chiar \u015fi \u0163ara aceea spurcat\u0103? \u015ei tu, ai curvit cu mul\u0163i ibovnici, \u015fi s\u0103 te \u00eentorci iar\u0103\u015f la Mine? zice Domnul\u201d. 2\u201eRidic\u0103-\u0163i ochii spre \u00een\u0103l\u0163imi, \u015fi prive\u015fte: unde n-ai curvit? Te \u0163ineai la drumuri, ca Arabul \u00een pustie, \u015fi ai spurcat \u0163ara prin curviile tale \u015fi cu r\u0103utatea ta! 3M\u0103car c\u0103 ploile au fost oprite, \u015fi ploaia de prim\u0103var\u0103 a lipsit, totu\u015f tu \u0163i-ai p\u0103strat fruntea de curv\u0103 \u015fi n-ai vrut s\u0103 ai ru\u015fine! 4Acum, nu-i a\u015fa? strigi la M ine: \u00abTat\u0103! Tu ai fost Prietenul tinere\u0163ii mele!\u00bb 5\u00ab\u00ce\u015fi va \u0163inea El m\u00eenia pe vecie? O va p\u0103stra El totdeauna?\u00bb Iat\u0103, a\u015fa ai vorbit, \u015fi totu\u015f ai f\u0103cut lucruri nelegiuite, c\u00eet ai putut!\u201d (Ier. 3:1-5). 7Cum s\u0103 te iert? zice Domnul. Copiii t\u0103i M-au p\u0103r\u0103sit, \u015fi jur\u0103 pe dumnezei care n-au fiin\u0163\u0103. \u015ei dup\u0103 ce le-am primit jur\u0103mintele, se dedau la preacurvie, \u015fi alearg\u0103 cu gr\u0103mada \u00een casa curvei! 8Ca ni\u015fte cai bine hr\u0103ni\u0163i, care alearg\u0103 \u00eencoace \u015fi \u00eencolo, fiecare necheaz\u0103 dup\u0103 nevasta aproapelui s\u0103u. 9S\u0103 nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, s\u0103 nu-Mi r\u0103zbun Eu pe un asemenea popor? (Ier. 5:7-9). \u00centr-adev\u0103r, Dumnezeu era \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 dea poporului S\u0103u cartea de desp\u0103r\u0163ire. Dar scrierile profetice vorbesc \u015fi despre reprimirea lui Israel \u015fi a lui Iuda. 14\u00centoarce\u0163i-v\u0103, copii r\u0103zvr\u0103ti\u0163i, zice Domnul, c\u0103ci Eu s\u00eent St\u0103p\u00eenul vostru, Eu v\u0103 voi lua, pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie, \u015fi v\u0103 voi aduce \u00eenapoi \u00een Sion. 15V\u0103 voi da p\u0103stori dup\u0103 inima Mea, \u015fi v\u0103 vor pa\u015fte cu pricepere \u015fi cu \u00een\u0163elepciune. 16C\u00eend v\u0103 ve\u0163i \u00eenmul\u0163i \u015fi ve\u0163i cre\u015fte \u00een \u0163ar\u0103, \u00een zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai vorbi de chivotul leg\u0103m\u00eentului Do mnului, \u015fi nu-i va mai veni nim\u0103nui \u00een g\u00eend, nu-\u015fi vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai sim\u0163 i lipsa, \u015fi nici nu vor mai face altul. 17\u00cen vremea aceea, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului, toate neamurile se vor str\u00eenge la Ierusalim, \u00een Nu mele Do mnului, \u015fi nu vor mai urma pornirile inimii lor rele. 18\u00cen zilele acelea, casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel \u015fi vor veni \u00eempreun\u0103 din \u0163ara de la miaz\u0103-noapte \u00een \u0163ara pe care am dat-o \u00een st\u0103p\u00eenire p\u0103rin\u0163ilor vo\u015ftri (Ier. 3:14- 18). Dumnezeu d\u0103duse cartea de desp\u0103r\u0163ire lui Israel, iar acum Se preg\u0103tea s-o dea \u015fi lui Iuda. Dar, \u00een acela\u015fi timp, El vorbea despre o primire \u00eenapoi a poporului S\u0103u.","Dar tocmai din pricina Legii lui Dumnezeu, la care apeleaz\u0103 \u015fi Ieremia \u00een 3:1, Dumnezeu nu putea s\u0103 primeasc\u0103 \u00eenapoi pe poporul S\u0103u, a\u015fa, pur \u015fi simplu. Iar fr\u0103m\u00eentarea aceasta reiese clar din versetele care urmeaz\u0103: \u201eEu ziceam: \u00abCum s\u0103 te pun printre copiii Mei, \u015fi s\u0103-\u0163i dau o \u0163ar\u0103 pl\u0103cut\u0103, o mo\u015ftenire, podoab\u0103 \u00eentre podoabele neamurilor? M\u0103 g\u00eendeam c\u0103 m\u0103 vei chema: \u201eTat\u0103!\u201d \u015ei nu te vei mai abate de la Mine. Dar, cum este necredincioas\u0103 iubitului s\u0103u o femeie, a\u015fa Mi-a\u0163i fost necredincio\u015fi voi, casa lui Israel, zice Domnul!\u00bb\u201d (Ier. 3:19-20). Din pric ina Legii, pe care Ieremia o citeaz\u0103 \u00een 3:1, singura cale de \u00eemp\u0103care era moartea unuia dintre parteneri. Numai moartea putea dezlega leg\u0103turile c\u0103s\u0103toriei. \u00cen cazul rela\u0163iei dintre Dumnezeu \u015fi Israel \u2014 mai bine zis, \u00een cazul rela\u0163iei dintre Dumnezeu \u015fi om \u2014 Dumnezeu a luat asupra Sa \u00censu\u015fi condi\u0163ia acestei re\u00eemp\u0103c\u0103ri. Re\u00eemp\u0103carea omului cu Dumnezeu avea s\u0103 fie posibil\u0103 doar \u00een baza S\u00eengelui Noului Leg\u0103m\u00eent. Moartea \u00een Hristos: baza obiectiv\u0103 a re\u00eemp\u0103c\u0103rii noastre cu Dumnezeu \u015fi unul cu cel\u0103lalt Scriptura afirm\u0103 clar faptul c\u0103 moartea fizic\u0103 a unuia dintre parteneri dezleag\u0103 rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie, \u015fi partenerul r\u0103mas \u00een via\u0163\u0103 se poate rec\u0103s\u0103tori (vezi Rom. 7:3 \u015fi 1 Cor 7:39). Este, de asemenea, adev\u0103rat \u015fi faptul c\u0103 aceea\u015fi lege opereaz\u0103 \u015f i atunci c\u00eend este vorba despre rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu. Atunci c\u00eend cineva se \u00eentoarce la Dumnezeu, prin credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos, el se \u00eentoarce murind mai \u00eent\u00eei, pentru ca apoi s\u0103 \u00eenvieze la o via\u0163\u0103 nou\u0103. O dat\u0103 mort \u015fi \u00eenviat, rela\u0163ia poate fi ref\u0103cut\u0103, \u201ec\u0103ci dac\u0103 este cineva \u00een Hristos\u201d, afirm\u0103 Pavel, \u201eeste o f\u0103ptur\u0103 nou\u0103. Cele vechi s-au dus: iat\u0103 c\u0103 toate lucrurile s-au f\u0103cut noi\u201d (2 Cor. 5:17). \u00cen Scriptur\u0103, p\u0103catul este echivalat cu tr\u0103irea \u00een preacurvie, \u015fi deci p\u0103catul constituie baza ruperii rela\u0163iei noastre cu Dumnezeu, tocmai pentru c\u0103 am intrat \u00een rela\u0163ie cu un dumnezeu str\u0103in. Moartea fizic\u0103 a partenerului nostru ne-ar dezlega de aceast\u0103 rela\u0163ie. Dar chiar dac\u0103 ar muri \u00eensu\u015fi Satana \u2014 ceea ce este cu neputin\u0163\u0103 \u2014 Legea nu i-ar da voie lui Dumnezeu s\u0103 Se re\u00eempace cu aceea care a fost odat\u0103 so\u0163ia Lui. Iar \u00een aceast\u0103 categorie intr\u0103 nu numai Israel \u015fi Iuda, ci \u00eentreaga omenire. De aceea trebuie s\u0103 murim \u015fi s\u0103 \u00eenviem noi \u00een\u015f ine. Iat\u0103 de ce Scriptura vorbe\u015fte despre convertire \u00een termenii unei \u201ena\u015fteri din nou\u201d, a devenirii \u201eunei f\u0103pturi noi\u201d \u00een Hristos. Lucrul acesta este posibil, pentru c\u0103 Scriptura vorbe\u015fte despre o moarte prin reprezentare \u015fi despre o \u00eenviere prin reprezentare. Isus Hristos a murit, fizic, pentru noi \u015fi \u00een locul nostru, iar, apoi, a treia zi, a \u00eenviat din mor\u0163i. Prin credin\u0163\u0103, noi am murit \u015fi am \u00eenviat \u00eempreun\u0103 cu El. Dar tocmai pentru c\u0103 am trecut prin moarte, rela\u0163ia cu vechiul nostru \u201epartener\u201d, cu Satana s-a rupt, iar noi s\u00eentem liberi s\u0103 ne \u201erec\u0103s\u0103torim\u201d. Iar pentru faptul c\u0103 prin moartea \u015f i \u00eenvierea noastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos noi \u00een\u015fine am devenit f\u0103pturi noi, Dumnezeu este \u015fi El liber \u2014 \u00een lumina Legii Lui \u2014 s\u0103 ne primeasc\u0103 \u00eenapoi.","Dar oare iertarea partenerului vinovat nu devine o scuz\u0103 ieftin\u0103 pentru ca acesta s\u0103 continue s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103? Din nou, r\u0103spunsul trebuie s\u0103-l g\u0103sim, privind la modelul dup\u0103 care a fost patentat\u0103 rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie: rela\u0163ia dintre Dumnezeu \u015fi om. Partea vinovat\u0103 \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie este omul. Cei ierta\u0163i \u015fi reprimi\u0163i am fost noi. Poate fi, oare, considerat\u0103 iertarea lui Dumnezeu a fi o scuz\u0103 ieftin\u0103 pentru a continua s\u0103 p\u0103c\u0103tuim? Sau, ca s\u0103 folos im cuvintele lui Pavel, \u201es\u0103 p\u0103c\u0103tuim mereu, ca s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103 harul?\u201d Fereasc\u0103 Dumnezeu! \u201eNoi care am murit fa\u0163\u0103 de p\u0103cat, cum s\u0103 mai tr\u0103im \u00een p\u0103cat? Nu \u015fti\u0163i c\u0103 to\u0163i c\u00ee\u0163i am fost boteza\u0163i \u00een Isus Hristos, am fost boteza\u0163i \u00een moartea Lui? Noi deci, prin botezul \u00een moartea Lui, am fost \u00eengropa\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El, pentru ca, dup\u0103 cum Hristos a \u00eenviat din mor\u0163i, prin slava Tat\u0103lui, tot a\u015fa \u015fi noi s\u0103 tr\u0103im o via\u0163\u0103 nou\u0103\u201d (Rom. 6:1-4). Se pune deci \u00eentrebarea: Cum trebuie s\u0103 privim aceast\u0103 rela\u0163ie \u00een care am fost reprimi\u0163i de Dumnezeu? Am putea, oare, spune c\u0103 moartea noastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos av\u00eend loc doar pe plan spiritual, rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu trebuie tr\u0103it\u0103 doar pe plan spiritual \u015fi c\u0103 planul fizic nu conteaz\u0103? Este, oare, \u201erec\u0103s\u0103torirea\u201d noastr\u0103 cu Dumnezeu doar de natur\u0103 spiritual\u0103? Adic\u0103, implic\u0103, oare, rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu doar spiritul nostru, nu \u015fi trupul nostru? Moartea Domnului Isus Hristos a fost at\u00eet o moarte fizic\u0103, c\u00eet \u015fi una spiritual\u0103. Iar prin credin\u0163a \u00een El, am\u00eendou\u0103 ne s\u00eent atribuite nou\u0103, iar Dumnezeu pretinde ca noi s\u0103 fim ai Lui \u00een \u00eentregime. \u201ePrin moartea de care a murit, El a murit pentru p\u0103cat, o dat\u0103 pentru totdeauna; iar prin via\u0163a pe care o tr\u0103ie\u015fte, tr\u0103ie\u015fte pentru Dumnezeu\u201d (Rom. 6:10, s.n.). Dup\u0103 cum Moartea \u015fi \u00cenvierea Domnului Isus Hristos au vizat \u00eentreaga Sa fiin\u0163\u0103 \u015f i existen\u0163\u0103, tot a\u015fa, at\u00eet ruperea noastr\u0103 de Satana \u015fi de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui, c\u00eet \u015fi alipirea noastr\u0103 de Dumnezeu \u015fi de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui trebuie s\u0103 vizeze \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u0163\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103, adic\u0103 trebuie s\u0103 vizeze ambele aspecte: \u015fi pe cel spiritual, dar \u015fi pe cel fizic. Pe de o parte, noi nu mai apar\u0163inem lui Satana nic i \u00een duhul \u015fi nici \u00een trupul nostru. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, \u015fi \u201erec\u0103s\u0103torirea\u201d noastr\u0103 cu Dumnezeu reclam\u0103 ambele aspecte. Deoarece trupul nostru a devenit Templul Duhului Sf\u00eent, care locuie\u015fte \u00een noi, \u015fi pe care L-am primit de la Dumnezeu, noi s\u00eentem ai Domnului trup \u015fi suflet. Iat\u0103 de ce ne avertizeaz\u0103 Pavel \u00een Romani: \u201eDeci p\u0103catul s\u0103 nu mai domneasc\u0103 \u00een trupul vostru muritor, \u015fi s\u0103 nu mai asculta\u0163i de poftele lui. S\u0103 nu mai da\u0163i \u00een st\u0103p\u00eenirea p\u0103catului m\u0103dul\u0103rile voastre, ca ni\u015fte unelte ale nelegiuirii; ci da\u0163i-v\u0103 pe voi \u00een\u015fiv\u0103 lui Dumnezeu, ca vii, din mor\u0163i cum era\u0163i; \u015fi da\u0163i lui Dumnezeu m\u0103dul\u0103rile voastre, ca pe ni\u015fte unelte ale neprih\u0103nirii\u201d (Rom. 6:12-13, s.n.). Concluzia din Romani 12:1 subliniaz\u0103 cu \u015fi mai mult\u0103 for\u0163\u0103 acest adev\u0103r: \u201eV\u0103 \u00eendemn dar, fra\u0163ilor, pentru \u00eendurarea lui Dumnezeu, s\u0103 aduce\u0163i trupurile voastre ca o jertf\u0103 vie, sf\u00eent\u0103, pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr\u0103 o slujb\u0103 duhovniceasc\u0103\u201d (s.n.).","Voia lui Dumnezeu \u2014 continu\u0103 Pavel \u2014 trebuie aleas\u0103 \u015fi tr\u0103it\u0103 at\u00eet cu mintea, c\u00eet \u015fi cu trupul nostru. Iar dup\u0103 ce, \u00een Corinteni, Pavel ne spune c\u0103 \u00een timp ce ne putem face \u201eun singur trup\u201d cu o femeie, cu Hristos ne facem \u201eun singur duh\u201d (vezi terminologia din 1 Cor. 6:16-17) \u2014 ceea ce ar p\u0103rea s\u0103 sus\u0163in\u0103 o diferen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de rela\u0163ii \u2014 el continu\u0103 totu\u015fi prin a afirma c\u0103 rela\u0163ia noastr\u0103 cu Hristos ne cere at\u00eet duhul, c\u00eet \u015fi trupul nostru: \u201eNu \u015fti\u0163i c\u0103 trupul vostru este Templul Duhului Sf\u00eent, care locuie\u015fte \u00een voi, \u015fi pe care L-a\u0163i primit de la Dumnezeu? \u015ei c\u0103 voi nu s\u00eente\u0163i ai vo\u015ftri? C\u0103ci a\u0163i fost cump\u0103ra\u0163i cu un pre\u0163. Prosl\u0103vi\u0163i dar pe Dumnezeu \u00een trupul \u015fi \u00een duhul vostru, cari s\u00eent ale lui Dumnezeu\u201d (1 Cor. 6:19-20). Se pune deci \u00eentrebarea dac\u0103, \u00een ce prive\u015fte rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu, putem discuta doar de un aspect fizic sau doar de un aspect spiritual al rela\u0163iei? Preten\u0163iile lui Dumnezeu de la noi par s\u0103 nege lucrul acesta. Deci cele dou\u0103 aspecte \u2014 aspectul fizic \u015fi cel spiritual \u2014 nu pot fi separate nic i pe planul rela\u0163iilor dintre oameni, \u015fi nici pe planul rela\u0163iei cu Dumnezeu. Cu alte cuvinte, o rela\u0163ie, indiferent dac\u0103 este o rela\u0163ie dintre so\u0163 \u015fi so\u0163ie sau rela\u0163ia dintre om \u015fi Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, ne implic\u0103 \u015fi cu duhul nostru \u015fi cu trupul nostru \u00een totalitatea lor. Ce implica\u0163ii are convertirea asupra problemei divor\u0163ului \u00centregul demers de mai sus a avut ca scop preg\u0103tirea terenului pentru a \u00eencerca s\u0103 r\u0103spundem la o serie de \u00eentreb\u0103ri. Prima dintre ele este: Cum se r\u0103sfr\u00eenge moartea noastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos asupra realit\u0103\u0163ilor fizice \u00een care tr\u0103im, asupra rela\u0163iei de c\u0103s\u0103torie care, din punctul de vedere al Legii lui Dumnezeu, a fost rupt\u0103 prin divor\u0163 \u00een mod ilegal, \u00eenainte de convertire? Dezleag\u0103, oare, moartea mea \u00eempreun\u0103 cu Hristos rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie cu so\u0163ul meu p\u0103m\u00eentesc? Oare pe o astfel de judecat\u0103 se bazeaz\u0103 Pavel atunci c\u00eend \u00een 1 Corinteni 7:12-16 afirm\u0103 c\u0103 \u201edac\u0103 cel necredincios vrea s\u0103 se despart\u0103, s\u0103 se despart\u0103; \u00een \u00eemprejurarea aceasta, fratele sau sora nu s\u00eent lega\u0163i\u201d (15, s.n.)? \u00cen cazul familiilor \u00een care unul dintre parteneri este necredincios iar cel\u0103lalt credincios, dezlegarea rela\u0163iei de c\u0103s\u0103torie se \u00eent\u00eempl\u0103 la cererea partenerului necredincios, ca \u015fi cum moartea \u00een Hristos l-ar fi dezlegat deja pe cel credincios, dar acesta a continuat s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een rela\u0163ie de dragul \u015fi spre binele celuilalt. Dac\u0103 afirm\u0103m c\u0103 \u00eentoarcerea noastr\u0103 la Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos echivaleaz\u0103 cu o moarte \u015fi cu o \u00eenviere, iar moartea dezleag\u0103 rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie, o urm\u0103toare \u00eentrebare este dac\u0103 nu cumva oferim prin aceasta un prilej de p\u0103c\u0103tuire facil. Dimpotriv\u0103! Numai un credincios poate lua cu adev\u0103rat \u00een serios propunerea Domnului Isus din Predica de pe munte de a alege, \u00een schimbul divor\u0163ului, iertarea \u015fi acceptarea, chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care la mijloc este o pricin\u0103 de curvie. Doar","acela care a gustat \u015fi continu\u0103 s\u0103 guste iertarea lui Dumnezeu poate ierta cu adev\u0103rat. P\u0103catul a umplut lumea noastr\u0103 \u2014 \u015fi, din nefericire, chiar \u015f i bisericile noastre \u2014 cu situa\u0163ii complicate \u015fi aparent f\u0103r\u0103 ie\u015fire. O a treia \u00eentrebare pe care am dorit s-o punem este \u00een ce m\u0103sur\u0103 solu\u0163ia lui Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos aduce dezlegare chiar \u015fi \u00een astfel de situa\u0163ii. Desigur, se vor g\u0103si mul\u0163i care vor spune \u00eempreun\u0103 cu oponen\u0163ii lui Pavel: 5Dar dac\u0103 nelegiuirea noastr\u0103 pune \u00een lumin\u0103 neprih\u0103nirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept c\u00eend \u00ce\u015fi dezl\u0103n\u0163uie m\u00eenia?\u2026 7\u015ei dac\u0103, prin minciuna mea [sau prin divor\u0163ul meu], adev\u0103rul lui Dumnezeu str\u0103luce\u015fte \u015fi mai mult spre slava Lui, de ce mai s\u00eent eu \u00eensumi judecat ca p\u0103c\u0103tos? 8\u015ei de ce s\u0103 nu facem r\u0103ul ca s\u0103 vin\u0103 bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de r\u0103u, c\u0103 spunem noi? Os\u00eenda unor astfel de oameni este dreapt\u0103 (Rom. 3:5-8). Concluzii Veni\u0163i s\u0103 recapitul\u0103m cele spuse p\u00een\u0103 \u00een prezent. \u00cen primul r\u00eend, Domnul Isus asociaz\u0103 textul din Matei 5:31-32 cu cel din versetele 27-30 tocmai ca s\u0103-i ajute pe ascult\u0103torii S\u0103i s\u0103 reevalueze problema divor\u0163ului \u015fi \u00een lumina vinov\u0103\u0163iei celeilalte p\u0103r\u0163i, \u00een cazul nostru, \u00een lumina vinov\u0103\u0163iei b\u0103rbatului. \u00cen\u0163elegerea lucrurilor ar fi trebuit s\u0103-l vindece pe b\u0103rbat de pornirea spre divor\u0163 \u201epentru orice pricin\u0103\u201d. \u00cen al doilea r\u00eend, am v\u0103zut c\u0103 Domnul Isus face lucrul acesta, ca s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia c\u0103 nici chiar \u00een cazul \u00een care b\u0103rbatul a g\u0103s it \u201eceva ru\u015finos\u201d \u00een so\u0163ia lui \u2014 pricina de curvie \u2014 divor\u0163ul nu este obligatoriu. \u00cen lumina \u00eentregului context, Domnul Isus ne \u00eendeamn\u0103, de fapt, la iertare \u015fi la acceptare. Iar ceva mai t\u00eerziu \u00een Predica de pe munte, El avea s\u0103 spun\u0103 ascult\u0103torilor S\u0103i: \u201eDac\u0103 ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre. Dar dac\u0103 nu ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, nic i Tat\u0103l vostru nu v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre\u201d (Mat. 6:14-15). Iar o astfel de afirma\u0163ie face ca divor\u0163ul s\u0103 nu fie o op\u0163iune prea u\u015foar\u0103 pentru acela care crede \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een faptul c\u0103 m\u00eenia Lui \u201ese descopere din cer \u00eempotriva oric\u0103rei necinstiri a lui Dumnezeu \u015f i \u00eempotriva oric\u0103rei nelegiuiri a oamenilor, cari \u00een\u0103du\u015fe adev\u0103rul \u00een nelegiuirea lor\u201d (Rom. 1:18). Exist\u0103 \u00eens\u0103 situa\u0163ii c\u00eend, din pricina \u00eempietririi inimii, \u00eemp\u0103carea este imposibil\u0103, pentru c\u0103 una dintre p\u0103r\u0163ile implicate nu o dore\u015fte. Atunci c\u00eend curvia nu este rezolvat\u0103 prin poc\u0103in\u0163\u0103, ci este continuat\u0103, am v\u0103zut c\u0103 nici Dumnezeu nu o poate trece cu vederea. P\u00een\u0103 \u015fi El a dat o carte de desp\u0103r\u0163ire lui Israel. Dar o astfel de ac\u0163iune trebuie considerat\u0103 a fi o ultim\u0103 solu\u0163ie. Domnul Isus a afirmat \u00een Predica de pe munte c\u0103 divor\u0163ul este prilej de preacurvie. Tocmai de aceea, de\u015fi accept\u0103 o clauz\u0103 legal\u0103 pentru divor\u0163, \u015fi anume \u201epricina de curvie\u201d, El \u00eencearc\u0103 totu\u015fi s\u0103-\u015ei conving\u0103 ascult\u0103torii de faptul c\u0103, prin","caracterul \u015fi exemplul S\u0103u, Dumnezeu ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 iertarea \u015f i acceptarea s\u00eent de preferat divor\u0163ului. Afirma\u0163iile Lui trebuie \u00een\u0163elese \u00een contextul \u00een care ele au fost spuse, context \u00een care b\u0103rbatul se considera liber \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 dea nevestei lui o carte de desp\u0103r\u0163ire pentru orice pricin\u0103. Pentru interpretarea corect\u0103 a cuvintelor Domnului Isus, este important s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 textele din Matei 5 \u015fi 19 \u015fi textul din Deuteronom 24 trebuie considerate ca fiind deopotriv\u0103 Cuv\u00eentul lui Dumnezeu. Indiferent din ce pricin\u0103 a dat Dumnezeu derogarea din Deuteronom 24, totu\u015fi, textul acesta are autoritate din pricina Aceluia care l-a dat. Preciz\u00eend c\u0103 acel \u201eceva ru\u015finos\u201d de care b\u0103rbatul \u00ee\u015fi poate acuza so\u0163ia este doar \u201epricina de curvie\u201d, nimic altceva, Domnul Isus ia din m\u00eena fariseilor dreptul de a generaliza lucrurile \u015fi de a cobor\u00ee astfel standardele credincio\u015fiei \u00een rela\u0163ia de c\u0103s\u0103torie. Afirma\u0163iile din Matei 5:32 \u015f i 19:9, conform c\u0103rora acela care va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat preacurve\u015fte, trebuie \u00een\u0163elese \u00een conjunc\u0163ie cu textul din Deuteronom 24:1-4. Iar o astfel de afirma\u0163ie ridic\u0103, \u00een primul r\u00eend o problem\u0103 pentru Dumnezeu. \u00cen lumina Legii Lui din Deuteronom 24, o dat\u0103 ce omul a c\u0103zut \u00een p\u0103cat \u015fi astfel rela\u0163ia dintre om \u015fi Dumnezeu a fost rupt\u0103, Dumnezeu nu mai avea cum s\u0103 ne primeasc\u0103 \u00eenapoi. Pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103, Dumnezeu L-a dat pe \u00censu\u015fi Fiul S\u0103u s\u0103 moar\u0103 pentru noi \u015fi \u00een locul nostru. Astfel, Moartea lui Hristos a devenit baza obiectiv\u0103 a re\u00eemp\u0103c\u0103rii noastre cu Dumnezeu \u015fi a re\u00eemp\u0103c\u0103rii unuia cu cel\u0103lalt. Implica\u0163iile convertirii asupra rela\u0163iilor de c\u0103s\u0103torie conduc la \u00eent\u0103rirea acestei rela\u0163ii, nu la sl\u0103birea ei, deoarece acela c\u0103ruia i s-a iertat mult este \u015fi el dator s\u0103 ierte pe m\u0103sur\u0103. Iat\u0103 cum rezum\u0103 John Stott textul din Matei 5:31-32: \u201eFariseii erau preocupa\u0163i cu condi\u0163iile divor\u0163ului; Isus, cu institu\u0163ia c\u0103s\u0103toriei\u2026 Fariseii numesc legisla\u0163ia lui Moise cu privire la divor\u0163 o porunc\u0103; Isus o nume\u015fte o \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 din pricina \u00eempietririi inimii omene\u015fti\u2026 Fariseii trateaz\u0103 divor\u0163ul cu u\u015furin\u0163\u0103; Isus l-a tratat cu at\u00eeta seriozitate, \u00eenc\u00eet, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, El nume\u015fte toate rec\u0103s\u0103toririle44 dup\u0103 divor\u0163 ca fiind preacurvie\u201d. Deci, concluzioneaz\u0103 el: \u201eVorbind ca pastor cre\u015ftin, ori de c\u00eete ori cineva \u00eemi cere ca s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine despre divor\u0163, de c\u00ee\u0163iva ani buni \u00eencoace l-am refuzat cu perseveren\u0163\u0103. Mi-am f\u0103cut o lege din a nu vorbi cu nimeni despre divor\u0163 \u00eenainte s\u0103 fi vorbit cu el (sau cu ea) mai \u00eent\u00eei despre alte dou\u0103 subiecte, \u015fi anume despre c\u0103s\u0103torie \u015fi despre \u00eemp\u0103care. Uneori, o discu\u0163ie pe aceste dou\u0103 subiecte face ca discutarea celuilalt s\u0103 nu mai fie necesar\u0103. Abia atunci c\u00eend o persoan\u0103 a \u00een\u0163eles \u015fi a acceptat punctul de vedere al lui Dumnezeu despre c\u0103s\u0103torie \u015fi chemarea lui Dumnezeu la \u00eemp\u0103care a fost creat un 44 Aici este vorba, credem noi, despre re\u00eentoarcerea la so\u0163ia de care b\u0103rbatul a divor\u0163at, pentru c\u0103 altfel Domnul Isus ar fi contrazis \u00een mod flagrant textul din Deuteronom 24:1-4.","posibil context \u00een care, regretabil, cineva poate vorbi \u015fi despre divor\u0163. Acest principiu al priorit\u0103\u0163ilor pastorale este, cred eu, \u00een armonie cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Domnului Isus.\u201d45 S\u0103 nu juri (33-37) Ucidere, preacurvie, divor\u0163, iar acum jur\u0103minte! 33A\u0163i mai auzit iar\u0103\u015f c\u0103 s-a zis celor din vechime: \u201eS\u0103 nu juri str\u00eemb; ci s\u0103 \u00eempline\u015fti fa\u0163\u0103 de Domnul jur\u0103mintele tale\u201d. 34Dar Eu v\u0103 spun: \u201eS\u0103 nu jura\u0163i nicidecum; nici pe cer, pentru c\u0103 este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; 35nici pe p\u0103m\u00eent, pentru c\u0103 este a\u015fternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru c\u0103 este cetatea marelui \u00cemp\u0103rat. 36S\u0103 nu juri nici pe capul t\u0103u, c\u0103ci nu po\u0163i face un singur p\u0103r alb sau negru. 37Felul vostru de vorbire s\u0103 fie: \u00abDa, da; nu, nu\u00bb; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel r\u0103u\u201d (Mat. 5:33-37). A\u015fa cum a fost spus\u0103 de c\u0103tre cei din vechime, porunca adun\u0103 \u00een ea c\u00eeteva texte. \u00cen primul r\u00eend, este porunca din Levitic 19:12: \u201eS\u0103 nu jura\u0163i str\u00eemb pe Numele Meu, c\u0103ci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului t\u0103u. Eu s\u00eent Domnul\u201d (s.n.). Cei care au l\u0103sat afar\u0103 Numele Domnului din porunca din Levitic 19:12 s-au f\u0103cut vinova\u0163i de golirea poruncii de esen\u0163a ei. Porunca paralel\u0103 din Exod sau Deuteronom este: \u201eS\u0103 nu iei \u00een de\u015fert Numele Domnului, Dumnezeului t\u0103u; c\u0103ci Domnul nu va l\u0103sa nepedepsit pe cel ce va lua \u00een de\u015fert Numele Lui\u201d (Ex. 20:7 \u015fi Deut. 5:11). A jura str\u00eemb pe Numele Domnului \u00eenseamn\u0103 a \u00eencerca s\u0103 acoperi minciuna \u015f i str\u00eemb\u0103ciunea juruin\u0163ei tale cu Numele Domnului. Dar la porunca din Levitic trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi porunca din Numeri 30:2: \u201eC\u00eend un om face o juruin\u0163\u0103 Domnului, sau un jur\u0103m\u00eent prin care se va lega printr-o f\u0103g\u0103duial\u0103, s\u0103 nu-\u015fi calce cuv\u00eentul, ci s\u0103 fac\u0103 potrivit cu tot ce i-a ie\u015fit din gur\u0103\u201d (s.n.), sau porunca din Deuteronom 23: 21Dac\u0103 faci o juruin\u0163\u0103 Domnului, Du mnezeului t\u0103u, s\u0103 nu prege\u0163i s-o \u00eempline\u015fti; c\u0103ci Domnul, Du mnezeul t\u0103u, \u00ee\u0163i va cere socoteala \u015fi te vei face vinovat de un p\u0103cat. 22Dac\u0103 te fere\u015fti s\u0103 faci o juruin\u0163\u0103, nu faci un p\u0103cat. 23Dar s\u0103 p\u0103ze\u015fti \u015fi s\u0103 \u00eempline\u015fti ce-\u0163i va ie\u015fi de pe buze, \u015fi anume juruin\u0163ele pe cari le vei face de bun\u0103 voie Domnului, Dumnezeului t\u0103u, \u015fi pe cari le vei rosti cu gura ta\u201d (Deut. 23:21-23). Dup\u0103 cum putem observa, \u00een afara textului din Levitic 19:12, toate celelalte texte (Ex. 20:7; Deut. 5:11; Num. 30:2 \u015fi Deut. 23:21-23) reglementeaz\u0103 rela\u0163ia dintre Dumnezeu \u015fi om. Deci argumentul textului din Matei trebuie zidit pe textul din Levitic. \u00centregul capitol se refer\u0103 la rela\u0163iile dintre semeni. Versetul imediat precedent spune: \u201eS\u0103 nu fura\u0163i \u015fi s\u0103 nu min\u0163i\u0163i, nici s\u0103 nu v\u0103 \u00een\u015fela\u0163i unii pe al\u0163ii\u201d (11). Un jur\u0103m\u00eent str\u00eemb pe Numele Domnului putea fi considerat cea mai 45 John R. W. Stott, The Message of the Sermon on the Mount, p. 94-98.","pervers\u0103 form\u0103 de ho\u0163ie, minciun\u0103 sau \u00een\u015fel\u0103ciune. Ceea ce se \u00eent\u00eempla cu o astfel de ocazie era c\u0103 \u201eDa\u201d-ul sau \u201eNu\u201d-ul pe care cineva era obligat s\u0103-l rosteasc\u0103 \u00eentr- o disput\u0103 era \u00eent\u0103rit prin aducerea Domnului ca martor. Din nou, comentariile rabinice cu privire la Tora, adunate \u00een Mishnah, includ dou\u0103 capitole despre jur\u0103minte: Nedarim46 \u015fi Shebuot.47 Primul dintre ele \u2014 Nedarim \u2014 con\u0163ine jur\u0103mintele pe care oamenii le fac unii altora, al doilea \u2014 Shebuot \u2014 vizeaz\u0103 mai mult jur\u0103mintele legate de ritualurile ceremoniale din Templu sau la judecat\u0103 \u00een probleme de diferende \u00eentre semeni, deci \u00een probleme de pagube f\u0103cute semenilor. Citirea capitolului despre jur\u0103minte atrage aten\u0163ia asupra complica\u0163iilor extraordinare aduse de focalizarea oamenilor pe termenii \u00een care jur\u0103m\u00eentul a fost rostit, cu alte cuvinte, pe aspectele exterioare, \u015fi nu pe inten\u0163ia \u00een s ine. Domnul Isus expune lucrul acesta \u00een Matei 23: 16Vai de voi, pov\u0103\u0163uitori orbi, cari zice\u0163i: \u201eDac\u0103 jur\u0103 cineva pe Templu, nu este nimic; dar dac\u0103 jur\u0103 pe aurul Templului, este legat de jur\u0103m\u00eentul lui\u201d. 17Nebuni \u015fi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfin\u0163e\u015fte aurul? 18\u201eDac\u0103 jur\u0103 cineva pe altar, nu este nimic, dar dac\u0103 jur\u0103 pe darul de pe altar, este legat de jur\u0103m\u00eentul lui.\u201d 19Nebuni \u015fi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfin\u0163e\u015fte darul? 20Deci, cine jur\u0103 pe altar, jur\u0103 pe el \u015fi pe tot ce este deasupra lui; 21cine jur\u0103 pe Templu, jur\u0103 pe el \u015fi pe Cel ce locuie\u015fte \u00een el; 22\u015fi cine jur\u0103 pe cer, jur\u0103 pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu \u015fi pe Cel ce \u015fade pe el (Mat.23:16-22). Astfel de judec\u0103\u0163i au creat labirinturi incredibile, pe care cei \u015fmecheri \u015fi r\u0103uvoitori le foloseau ca scuze ca s\u0103-\u015fi calce jur\u0103m\u00eentul sau promisiunea, ca s\u0103 se eschiveze de sub consecin\u0163ele promis iunii f\u0103cute. \u00cen contextul r\u0103spunsului Domnului Isus, jur\u0103m\u00eentul este privit ca un fel de adaos la \u201eda\u201d-ul sau \u201enu\u201d-ul pe care trebuie s\u0103-l spunem semenului nostru. Tocmai aceste adaosuri au complicat at\u00eet de mult lucrurile \u00eenc\u00eet au trebuit s\u0103 fie incluse \u00een Mishnah48 dou\u0103 capitole lungi, ca s\u0103 se poat\u0103 aplica cele c\u00eeteva versete din Tora. Dezbr\u0103c\u00eend problema de toate adaosurile inutile, Domnul Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103-i ajute pe oameni s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 Legea \u00een spiritul ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 caute tot felul de ie\u015firi \u015fi justific\u0103ri \u00een adaosurile omene\u015fti. Jur\u0103mintele pe Cer, pe p\u0103m\u00eent, pe capul t\u0103u \u2014 spune Domnul Isus \u2014 s\u00eent \u00eencerc\u0103ri de a \u00eent\u0103ri \u201eda\u201d-ul sau \u201enu\u201d-ul pe care l-ai spus. Dar tot ce este, de fapt, al t\u0103u este tocmai \u201eda\u201d-ul sau \u201enu\u201d-ul pe care l-ai rostit. Orice ad\u0103ugare la ele este o ho\u0163ie, o \u00eencercare de a te acoperi cu ceea ce nu este al t\u0103u, o luare \u00een de\u015fert a Numelui Domnului \u015fi dec i o auto-\u00eenvinuire. Iat\u0103 de ce, \u201efelul vostru de vorbire s\u0103 fie: \u00abDa, da; nu, nu\u00bb; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel r\u0103u\u201d (37). Tot ce mai putem ad\u0103uga la \u201eda\u201d-ul nostru este \u00eenc\u0103 un \u201eda\u201d, \u015fi tot ceea ce mai putem ad\u0103uga la \u201enu\u201d-ul nostru este \u00eenc\u0103 un \u201enu\u201d. Tot ce trece peste acestea vine de la Cel R\u0103u. 46 H. Danby, Mishnah, sec\u0163iunea a III-a, Nashim, capitolul Nedarim, p. 264-280. 47 H. Danby, Mishnah, sec\u0163iunea a IV-a, Nezichin, capitolul Shebuot, p. 408-422. 48 Comentariul rabinic asupra Torei.","Dar s\u0103 a\u015fez\u0103m pericopa aceasta \u00een context. S\u0103 observ\u0103m, de pild\u0103, cum anume a legat Domnul Isus afirma\u0163iile Sale. \u00cen versetele 27-30, El a definit preacurvia \u00een lumina poruncii a zecea din Decalog, tocmai pentru a dovedi vinovat\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu pe majoritatea b\u0103rba\u0163ilor care c\u0103utau \u00een nevestele lor \u201eun lucru ru\u015finos\u201d ca pretext pentru divor\u0163. \u00cen versetele urm\u0103toare (31-32), Isus redefine\u015fte c\u0103s\u0103toria ca pe o rela\u0163ie unic\u0103 \u015fi indisolubil\u0103: \u201eOri \u015f i cine \u00ee\u015fi va l\u0103sa nevasta, afar\u0103 numai de pricin\u0103 de curvie, \u00eei d\u0103 prilej s\u0103 preacurveasc\u0103; \u015fi cine va lua de nevast\u0103 pe cea l\u0103sat\u0103 de b\u0103rbat, preacurve\u015fte\u201d (32). Iar \u00een Matei 19, El adaug\u0103: \u201eCe a \u00eempreunat Dumnezeu, omul s\u0103 nu despart\u0103\u201d (6). Cu alte cuvinte, Isus afirm\u0103 c\u0103 este un act de maxim\u0103 impertinen\u0163\u0103 ca cineva s\u0103 \u00eencerce s\u0103 anuleze un act dumnezeiesc printr-un act omenesc. O astfel de afirma\u0163ie ridic\u0103, desigur, o \u00eentrebare: Ce anume a \u00eempreunat Dumnezeu sau de unde s\u0103 \u015ftim c\u0103 o rela\u0163ie de c\u0103s\u0103torie este confirmat\u0103 de Dumnezeu? La aceast\u0103 \u00eentrebare r\u0103spunde pericopa imediat urm\u0103toare (5:33-37). Actul c\u0103s\u0103toriei se face \u00eenaintea lui Dumnezeu tocmai prin \u201eDa!\u201d-ul pe care cei doi \u015fi-l spun unul celuilalt. Dumnezeu, care \u201eface s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015f i peste cei buni \u015f i d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015f i peste cei nedrep\u0163i\u201d (5:45), aude at\u00eet \u201eDa!\u201d-ul celor buni, c\u00eet \u015fi al celor r\u0103i, atunci c\u00eend \u015fi-l spun unul celuilalt, pecetluindu-l prin rela\u0163ia fizic\u0103. \u00cen ochii lui Dumnezeu, doi astfel de oameni \u2014 un b\u0103rbat \u015fi o femeie \u2014 s\u00eent socoti\u0163i c\u0103s\u0103tori\u0163i, deoarece au devenit un singur trup \u015fi deoarece institu\u0163ia c\u0103s\u0103toriei \u0163ine de Crea\u0163ie, realitate ce ne cuprinde pe to\u0163i deopotriv\u0103. Pre\u0163ul preo\u0163iei (38-42 \u015fi 43-48) A aplica Legea talionului \u00een rela\u0163iile de familie \u00eenseamn\u0103 a r\u0103spl\u0103ti curvia unuia cu divor\u0163ul intentat de cel\u0103lalt. Dar tocmai pentru c\u0103 nici unul dintre noi nu poate intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00een baza meritelor lui proprii \u015fi tocmai pentru c\u0103, de aceea, fiecare dintre noi trebuie s\u0103 apeleze la Dumnezeu, iertarea Lui fa\u0163\u0103 de noi ne oblig\u0103 la iertare fa\u0163\u0103 de al\u0163ii. Realitatea accept\u0103rii noastre de c\u0103tre Dumnezeu, a iert\u0103rii imenselor noastre datorii, de care ne bucur\u0103m \u00een Domnul Isus Hristos, ne oblig\u0103 s\u0103 reconsider\u0103m felul \u00een care citim porunci ca acestea: \u201eOchi pentru ochi, dinte pentru dinte, m\u00een\u0103 pentru m\u00een\u0103, picior pentru picior, arsur\u0103 pentru arsur\u0103, ran\u0103 pentru ran\u0103, v\u00een\u0103taie pentru v\u00een\u0103taie\u201d (Ex. 24:24-25). 38A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eOchi pentru ochi \u015fi dinte pentru dinte.\u201d 39Dar Eu v\u0103 spun: S\u0103 nu v\u0103 \u00eempotrivi\u0163i celui ce v\u0103 face r\u0103u. Ci, oricui te love\u015fte peste obrazul drept, \u00eentoarce-i \u015fi pe celalt. 40Ori\u015ficui vrea s\u0103 se judece cu tine, \u015fi s\u0103-\u0163i ia haina, las\u0103-i \u015fi c\u0103ma\u015fa. 41Dac\u0103 te sile\u015fte cineva s\u0103 mergi cu el o mil\u0103 de loc, merg i cu el dou\u0103. 42Celui ce-\u0163i cere, d\u0103-i, \u015fi nu \u00eentoarce spatele celui ce vrea s\u0103 se \u00eempru mute de la tine. 43A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u, \u015fi s\u0103 ur\u0103\u015fti pe vr\u0103jma\u015ful t\u0103u\u201d. 44Dar Eu v\u0103 spun: Iubi\u0163i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, binecuv\u00eenta\u0163i pe cei ce v\u0103 blast\u0103m\u0103, face\u0163i bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc, \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 pentru cei ce v\u0103 asupresc \u015fi v\u0103 prigonesc, 45ca s\u0103 fi\u0163i fii ai Tat\u0103lui vostru care este \u00een ceruri; c\u0103ci El face s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015fi","peste cei buni, \u015fi d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015fi peste cei nedrep\u0163i. 46Dac\u0103 iubi\u0163i numai pe cei ce v\u0103 iubesc, ce r\u0103splat\u0103 mai a\u015ftepta\u0163i? Nu fac a\u015fa \u015fi vame\u015fii? 47\u015ei dac\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i cu dragoste numai pe fra\u0163ii vo\u015ftri, ce lucru neobi\u015fnuit face\u0163i? Oare p\u0103g\u00eenii nu fac la fel? 48Voi fi\u0163 i dar des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit (5:38- 48). Uciderea se na\u015fte din gelozie, ur\u0103 \u015fi poftirea lucrurilor aproapelui. Dar acela care, \u00eentorc\u00eendu-se spre sine \u015fi compar\u00eendu-se cu Dumnezeu, cu cerin\u0163ele Lui, \u015fi recunosc\u00eendu-\u015fi s\u0103r\u0103cia a avut curajul s\u0103 pl\u00eeng\u0103, a fost m\u00eeng\u00eeiat de \u00censu\u015fi Dumnezeu. M\u00eeng\u00eeierea lui Dumnezeu l-a scos din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, \u015fi, astfel, au fost t\u0103iate orice r\u0103d\u0103cini ale geloziei, urii sau ale poftirii lucrurilor semenului. Ca s\u0103 rezolve problema uciderii, Domnul Isus ne ajut\u0103 s\u0103 cobor\u00eem \u00een ad\u00eencurile noastre, s\u0103 identific\u0103m r\u0103d\u0103cinile problemei \u015f i, venind cu ele \u00eenaintea lui Dumnezeu, s\u0103 ne recunoa\u015ftem s\u0103r\u0103cia \u00een duh, ceea ce declan\u015feaz\u0103 procesul vindec\u0103rii noastre. Tot a\u015fa se rezolv\u0103 \u015fi problema preacurviei \u015fi a divor\u0163ului. Atunci c\u00eend pofta firii p\u0103m\u00eente\u015fti, pofta ochilor \u015fi l\u0103ud\u0103ro\u015fia vie\u0163ii s\u00eent \u00eenlocuite cu pofta sau foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire, sim\u0163ul drept\u0103\u0163ii este \u00eenlocuit cu sim\u0163ul jertfirii de sine. S\u0103tura\u0163i cu neprih\u0103nirea lui Dumnezeu, vom putea s\u0103 d\u0103m altora din ceea ce ni se cuvine nou\u0103, vom putea s\u0103 iert\u0103m, s\u0103 alegem \u00eemp\u0103ciuirea \u00een locul divor\u0163ului \u015fi s\u0103 accept\u0103m prigoana din pricina lui Hristos \u00een locul lep\u0103d\u0103rii de El. Cum am putea interpreta textul din 38-42 f\u0103r\u0103 s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00eenaintea ochilor no\u015ftri \u201efericirea\u201d a opta: \u201eFerice de cei prigoni\u0163i pentru neprih\u0103nire, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Ferice va fi de voi c\u00eend, din pricina Mea, oamenii v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee, v\u0103 vor prigoni, \u015fi vor spune tot felul de lucruri rele \u015fi neadev\u0103rate \u00eempotriva voastr\u0103! Bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi veseli\u0163i-v\u0103, pentru c\u0103 r\u0103splata voastr\u0103 este mare \u00een ceruri; c\u0103ci tot a\u015fa au prigonit pe proorocii, cari au fost \u00eenainte de voi\u201d (Mat. 5:10-12)? Ar putea cineva accepta cu u\u015furin\u0163\u0103 principiul Crucii, al jertfirii de sine din pricina neprih\u0103nirii \u015fi din pricina lui Hristos? Pu\u0163in probabil! Lucrul cel mai greu de transmis ucenicilor S\u0103i de c\u0103tre Domnul Isus Hristos a fost nevoia dezlipirii lor de \u201eHristosul erou\u201d, de Hristosul care vindec\u0103 bolnavi, \u00eenviaz\u0103 mor\u0163ii, umbl\u0103 pe ape, \u00eenmul\u0163e\u015fte p\u00eeinile etc., ca s\u0103 fac\u0103 loc \u00een inimile lor unui Hristos care \u015ei-a \u00eendreptat fa\u0163a hot\u0103r\u00eet spre Ierusalim, ca s\u0103 accepte prigoana \u015f i suferin\u0163a pe nedrept, ca s\u0103 accepte crucificarea \u00een locul nostru. Dar f\u0103r\u0103 acest aspect al lucr\u0103rii lui Hristos, n- ar fi existat m\u00eentuire pentru nici unul dintre noi. Dac\u0103 Isus ar fi venit animat de principiile din aceste versete \u2014 \u201eOchi pentru ochi, \u015fi dinte pentru dinte\u201d (38), iubire de aproapele, \u015fi ur\u0103 fa\u0163\u0103 de vr\u0103jma\u015fi (vezi v. 43) \u2014 ce s-ar fi ales de intrarea noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? \u00cen textul de fa\u0163\u0103 (5:38-48), Isus r\u0103spunde din nou unui sistem alc\u0103tuit din slovele Legii despuiate de spiritul acesteia. Pe de o parte, \u00eentregul context din Exod 21:24- 25 (vezi \u015fi Lev. 24:20 \u015fi Deut. 19:21) este un context al iubirii de semeni, nu un context al ur\u00eerii lor, al r\u0103zbun\u0103rii pe ei, iar pe de alt\u0103 parte, porunca este dat\u0103 judec\u0103torilor spre \u00eemplinire, nu s\u0103 reglementeze rela\u0163ia dintre semeni \u00een general.","Pe l\u00eeng\u0103 faptul acesta, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 Isus declara etica \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, o etic\u0103 pe care El \u00censu\u015fi a venit s-o urm\u0103reasc\u0103 \u015fi pe care a venit s\u0103 o transmit\u0103 tuturor fiilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Or, fiii lui Dumnezeu s\u00eent doar cei \u00eemp\u0103ciuitori, aceia care au \u00een\u0163eles c\u00eete ceva din bucuria de a-i c\u00ee\u015ftiga pe oameni cu pre\u0163ul suferin\u0163ei. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, ultima \u201efericire\u201d are dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Prima vorbe\u015fte despre fericirea de a r\u0103bda prigoana din pricina neprih\u0103nirii. O astfel de fericire se c\u00ee\u015ftig\u0103 doar dac\u0103 pre\u0163uim p\u0103rt\u0103\u015fia la firea, la natura dumnezeiasc\u0103 mai mult dec\u00eet stric\u0103ciunile care s\u00eent \u00een lume prin pofte. Lupta cu p\u0103catul ne face ur\u00ee\u0163i p\u0103c\u0103to\u015filor. Atunci c\u00eend cineva \u00ee\u015fi vine \u00een fire \u015fi, cu \u00eentreaga lui fiin\u0163\u0103, intr\u0103 \u00een r\u00eendurile acelora despre care Petru spune: \u201eAjunge, \u00een adev\u0103r, c\u0103 \u00een trecut a\u0163i f\u0103cut voia neamurilor \u015fi a\u0163i tr\u0103it \u00een desfr\u00een\u0103ri, \u00een pofte, \u00een be\u0163ii, \u00een ospe\u0163e, \u00een chefuri \u015fi \u00een slujiri idole\u015fti ne\u00eeng\u0103duite\u201d (1 Petru 4:3), nu trebuie s\u0103 fie surprins c\u0103 aceia cu care f\u0103cea toate aceste lucruri se vor \u00eentoarce \u00eempotriva lui \u015fi \u00eel vor batjocori (vezi 4:4-5). Dar al doilea aspect al ultimei \u201efericiri\u201d \u2014 testul suprem al p\u0103rt\u0103\u015f iei noastre la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u2014 este s\u0103 accep\u0163i prigoana \u015fi suferin\u0163a din pricina lui Hristos. Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 accep\u0163i s\u0103 fii nedrept\u0103\u0163it, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 vei putea c\u00ee\u015ftiga pentru Hristos pe cel care te nedrept\u0103\u0163e\u015fte: \u201eEl [Hristos] n-a f\u0103cut p\u0103cat, \u015fi \u00een gura Lui nu s-a g\u0103sit vicle\u015fug. C\u00eend era batjocorit, nu r\u0103spundea cu batjocuri; \u015fi, c\u00eend era chinuit, nu amenin\u0163a, ci Se supunea dreptului Judec\u0103tor. El a purtat p\u0103catele noastre \u00een trupul S\u0103u, pe lemn, pentru ca noi, fiind mor\u0163i fa\u0163\u0103 de p\u0103cat, s\u0103 tr\u0103im pentru neprih\u0103nire; prin r\u0103nile Lui a\u0163i fost vindeca\u0163i\u201d (1 Petru 2:22-24). Este, oare, exemplul lui Isus Hristos o ra\u0163iune suficient\u0103 pentru a lua \u00een serios poruncile din Matei 5:38-48? Cu siguran\u0163\u0103! Iar faptul c\u0103 este vorba despre r\u0103splat\u0103 at\u00eet \u00een 5:12, c\u00eet \u015fi \u00een 5:46 \u015fi faptul c\u0103 este vorba despre \u00eenfiere at\u00eet \u00een 5:9, c\u00eet \u015fi \u00een 5:48 ar putea fi indicii privind nevoia interpret\u0103rii celor dou\u0103 texte \u00een leg\u0103tur\u0103 unul cu cel\u0103lalt. Renun\u0163area la noi \u00een\u015fine de dragul altora este pre\u0163ul preo\u0163iei, pre\u0163ul l\u0103rgirii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. 6:1-7:6 Motiva\u0163iile calific\u0103 neprih\u0103nirea noastr\u0103 \u00cen Matei 5:20, Domnul Isus a condamnat neprih\u0103nirea fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor ca fiind o neprih\u0103nire incompatibil\u0103 cu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. \u00cen 5:21-48, a dat \u00een vileag r\u0103d\u0103cinile ei: interpretarea gre\u015fit\u0103 a Scripturilor. Atunci c\u00eend slova Scripturii este separat\u0103 de spiritul ei, se intr\u0103 pe calea zidirii unei neprih\u0103niri fariseice. \u00cencep\u00eend din capitolul 6, Domnul Isus d\u0103 \u00een vileag \u015fi condamn\u0103 practica fariseilor \u015fi a c\u0103rturarilor care tr\u0103iesc \u00een baza interpret\u0103rilor gre\u015fite ale Scripturii. Versetul 5:48 ne-a confruntat cu standardul lui Dumnezeu: \u201eVoi fi\u0163i dar des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit\u201d. Doar o astfel de neprih\u0103nire este compatibil\u0103 cu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Nedes\u0103v\u00eer\u015firea sau neprih\u0103nirea fariseic\u0103 este dat\u0103 \u00een vileag \u00een c\u00eeteva domenii: milostenia (6:1-4), rug\u0103ciunea (6:5-15), postul (6:16-18), \u00eengrijor\u0103rile pentru lucrurile vie\u0163ii acesteia (6:19-34) \u015fi judecata fa\u0163\u0103 de semeni (7:1-6). \u00centr-un fel sau altul, am atins aproape toate aceste texte, atunci c\u00eend am vorbit despre \u201efericiri\u201d. Acum nu ne r\u0103m\u00eene dec\u00eet s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 preciz\u0103m rolul pe care \u00eel joac\u0103 aceste texte \u00een contextul","Predicii de pe munte. Domnul Isus \u015ei-a zidit Predica pe principiul: Caracterul determin\u0103 conduita, subliniind faptul c\u0103 realitatea din ad\u00eencurile noastre se va manifesta \u00een tot ceea ce facem. Iar dac\u0103 lucrurile din noi s\u00eent str\u00eembe, dac\u0103 am interpretat gre\u015fit Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, \u00eel vom aplica gre\u015fit. C\u00eend faci milostenie, s\u0103 nu \u015ftie st\u00eenga ta ce face dreapta (6:1-4) S\u0103r\u0103cia \u00een duh este urmat\u0103 \u00een mod inevitabil de lacrimile poc\u0103in\u0163ei, de ie\u015firea din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine \u015fi focalizarea energiilor noastre pe a c\u0103uta cele de sus, nu cele de pe p\u0103m\u00eent. Or, acela care a ajuns p\u00een\u0103 aici nu mai are preten\u0163ii de la oameni, pentru c\u0103 a fost m\u00eeng\u00eeiat de \u00censu\u015fi Dumnezeu. Nu mai a\u015fteapt\u0103 nimic de la oameni, pentru c\u0103 a fost s\u0103turat de \u00censu\u015fi Dumnezeu. Atunci \u00eens\u0103 c\u00eend aceste lucruri nu s-au rezolvat \u00een ad\u00eencurile noastre, \u00een mod inevitabil, ne vom \u00eendeplini neprih\u0103nirea noastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca s\u0103 fim v\u0103zu\u0163i, aprecia\u0163i \u015fi aplauda\u0163i de ei. Strategiile noastre vor \u00eencorpora pe neb\u0103gate \u00een seam\u0103 mijloacele lumii acesteia. Preg\u0103tirile noastre vor include sunatul din tr\u00eembi\u0163\u0103, afi\u015farea d\u0103rniciei \u015f i milosteniei, mul\u0163umirile publice pentru ceea ce am f\u0103cut etc. Domnul Isus ne avertizeaz\u0103 de implica\u0163ii: \u201eNu ve\u0163i avea r\u0103splat\u0103 de la Tat\u0103l vostru care este \u00een ceruri\u201d (6:1). \u00cen mod evident, solu\u0163ia sau vindecarea noastr\u0103 va veni atunci c\u00eend vom judeca \u00eentreaga problem\u0103 a milosteniei nu doar pe planul faptelor \u015fi al vorbelor, ci pe cel al g\u00eendurilor, atitudinilor \u015f i motiva\u0163iilor. De fapt, pe acest plan l\u0103untric \u2014 de ce anume faci ceea ce faci \u2014 se arunc\u0103 zarurile r\u0103spl\u0103tirii noastre. De aceea, \u201ec\u00eend faci milostenie, s\u0103 nu \u015ftie st\u00eenga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (3-4). Pe cine vrei s\u0103 impresionezi sau s\u0103 schimbi prin rug\u0103ciunea ta? (6:5-15) Dac\u0103 la milostenia fariseilor era gre\u015fit\u0103 motiva\u0163ia cu care era f\u0103cut\u0103, \u00een cazul rug\u0103ciunii lor, erau gre\u015fite at\u00eet motiva\u0163ia c\u00eet \u015fi con\u0163inutul sau, mai bine zis, motiva\u0163ia se reflecta mult mai clar \u00een con\u0163inutul rug\u0103ciunilor lor: 5C\u00eend v\u0103 ruga\u0163i, s\u0103 nu fi\u0163i ca f\u0103\u0163arnicii, c\u0103rora le place s\u0103 se roage st\u00eend \u00een picioare \u00een sinagogi \u015fi la col\u0163urile uli\u0163elor, pentru ca s\u0103 fie v\u0103zu\u0163i de oameni. Adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata. 6Ci tu, c\u00eend te rogi, intr\u0103 \u00een od\u0103i\u0163a ta, \u00eencuie-\u0163i u\u015fa, \u015fi roag\u0103-te Tat\u0103lui t\u0103u, care este \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti. 7C\u00eend v\u0103 ruga\u0163i, s\u0103 nu bolborosi\u0163i acelea\u015fi vorbe, ca p\u0103g\u00eenii, c\u0103rora li se pare c\u0103, dac\u0103 spun o mul\u0163ime de vorbe, vor fi asculta\u0163i. 8S\u0103 nu v\u0103 asem\u0103na\u0163i cu ei, c\u0103ci Tat\u0103l vostru \u015ftie de ce ave\u0163i trebuin\u0163\u0103, mai \u00eenainte ca s\u0103-I cere\u0163i voi. 9Iat\u0103 dar cum trebuie s\u0103 v\u0103 ruga\u0163i: \u201eTat\u0103l nostru care e\u015fti \u00een ceruri! Sfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; 10vie \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103- se voia Ta, precum \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. 11P\u00eenea noastr\u0103 cea de toate zilele, d\u0103-ne-o nou\u0103 ast\u0103zi; 12\u015fi ne iart\u0103 nou\u0103 gre\u015felile noastre, precum \u015fi noi iert\u0103m gre\u015fi\u0163ilor no\u015ftri; 13\u015fi nu ne duce \u00een ispit\u0103, ci izb\u0103ve\u015fte-ne de cel r\u0103u. C\u0103ci a Ta este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi puterea \u015fi slava \u00een veci. Amin!\u201d","14Dac\u0103 ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre. 15Dar dac\u0103 nu ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, n ici Tat\u0103l vostru nu v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre (Mat. 6:5-15, s.n.). A te ruga pentru ca s\u0103 fii v\u0103zut \u015fi apreciat de oameni \u00eenseamn\u0103 a fi f\u0103\u0163arnic din capul locului. Pentru c\u0103, prin defini\u0163ie, rug\u0103ciunea este o conversa\u0163ie \u00eentre tine \u015fi Dumnezeu. Or, s\u0103 pretinzi c\u0103 vorbe\u015fti cu Dumnezeu, atunci c\u00eend, de fapt, vorbe\u015fti cu semenii, c\u00eend prin cuvintele \u015fi atitudinea ta le cer\u015fe\u015fti aprecierea \u015fi admira\u0163ia \u00eenseamn\u0103 cea mai josnic\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicie. \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata\u201d (5), spune Domnul Isus despre astfel de oameni. Cum r\u0103m\u00eene deci cu rug\u0103ciunile publice \u00een adun\u0103rile noastre, atunci c\u00eend Domnul Isus a spus: \u201eCi tu, c\u00eend te rogi, intr\u0103 \u00een od\u0103i\u0163a ta, \u00eencuie-\u0163i u\u015fa, \u015fi roag\u0103-te Tat\u0103lui t\u0103u, care este \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (6)? Desigur, exist\u0103 un pericol de a schimba adresantul chiar \u015fi \u00een timpul rug\u0103ciunii noastre publice. Simplul fapt c\u0103 s\u00eentem con\u015ftien\u0163i c\u0103 cineva ne ascult\u0103 \u015fi ne judec\u0103 creeaz\u0103 o imens\u0103 presiune asupra noastr\u0103. Cu toate acestea, exist\u0103 loc \u015fi pentru rug\u0103ciunile publice. S\u00eent situa\u0163ii c\u00eend este nevoie de \u00eenvoirea a doi sau trei \u00een rug\u0103ciune (vezi Mat. 18:19). Nu pu\u0163ine dintre rug\u0103ciunile lui Pavel au fost f\u0103cute publice, tocmai prin scrisorile lui. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00een textul de fa\u0163\u0103, Domnul Isus \u00eencearc\u0103 s\u0103 corecteze nu doar motiva\u0163ia, ci \u015fi con\u0163inutul rug\u0103ciunii. Problema pe care o d\u0103dea \u00een vileag era legat\u0103 de \u00eemprumuturile din religiile p\u0103g\u00eene. P\u0103g\u00eenii foloseau ritualul religios, inclusiv rug\u0103ciunea, ca s\u0103 manipuleze divinitatea: \u201eC\u00eend v\u0103 ruga\u0163i, s\u0103 nu bolborosi\u0163i acelea\u015fi vorbe ca p\u0103g\u00eenii, c\u0103rora li se pare c\u0103, dac\u0103 spun o mul\u0163ime de cuvinte, vor fi asculta\u0163i\u201d (7). Pieirea poporului Israel \u00een Vechiul Testament s-a datorat tocmai \u00eemprumut\u0103rii acestui tipar p\u0103g\u00een de \u00eenchinare, a c\u0103rui esen\u0163\u0103 era \u00eencercarea de manipulare a divinit\u0103\u0163ii. De\u015fi existau nenum\u0103rate asem\u0103n\u0103ri \u00eentre forma de \u00eenchinare a lui Israel \u015fi cea p\u0103g\u00een\u0103 \u2014 preo\u0163i, altare, temple, jertfe, rug\u0103ciuni \u2014 exista totu\u015fi o deosebire fundamental\u0103 \u00eentre ele. \u00cen sistemul de \u00eenchinare al lui Israel, Dumnezeu era \u00eembunat prin jertfa necurmat\u0103, pe care o aducea nu israelitul de r\u00eend, ci marele preot. Toate jertfele israelitului de r\u00eend \u2014 arderea de tot \u015fi jertfa de m\u00eencare, jertfa de mul\u0163umire, jertfa pentru isp\u0103\u015fire \u015fi jertfa pentru vin\u0103 \u2014 aveau menirea s\u0103 schimbe ceva \u00een israelit, nu \u00een Dumnezeu. Israelitul aducea jertfele ca s\u0103-\u015fi refocalizeze rela\u0163ia pe cele trei coordonate fundamentale ale ei. Prin arderea de tot, el declara c\u0103 \u00cei apar\u0163ine lui Dumnezeu \u00een \u00eentregime, prin jertfa de mul\u0163umire, c\u0103 depinde de Dumnezeu \u00een toate lucrurile, iar prin jertfa pentru p\u0103cat, c\u0103 lui Dumnezeu \u00cei d\u0103 socoteal\u0103 pentru toate lucrurile. Domnul Isus \u00ce\u015fi preg\u0103tea ucenicii pentru perioada Noului Leg\u0103m\u00eent, \u00een care sistemul jertfelor urma s\u0103 fie \u00eenlocuit de o raportare diferit\u0103 la Dumnezeu. Rug\u0103ciunea avea s\u0103 ia locul jertfelor, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca s\u0103 se schimbe ceea ce Dumnezeu i-a \u00eenv\u0103\u0163at, secole la r\u00eend, prin sistemul jertfelor. Rela\u0163ia cu Dumnezeu continua s\u0103 fie definit\u0103 pe cele trei coordonate fundamentale. Or, \u00een rug\u0103ciunea","\u201eTat\u0103l nostru\u201d, Domnul Isus adun\u0103 tocmai aceste trei aspecte, f\u0103c\u00eend din rug\u0103ciunea aceasta un rezumat al \u00eentregului s istem levitical al jertfelor, o modalitate la \u00eendem\u00eena fiec\u0103ruia de a-\u015fi refocaliza rela\u0163ia cu Dumnezeu. \u201eTat\u0103l nostru care e\u015fti \u00een ceruri! Sfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; 10vie \u00cei apar\u0163inem lui Dumnezeu \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103-se voia Ta, precum \u00eentregime. \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent. 11P\u00eenea noastr\u0103 cea de toate zilele, d\u0103- Depindem de Dumnezeu \u00een ne-o nou\u0103 ast\u0103zi; \u00eentregime. 12\u015fi ne iart\u0103 nou\u0103 gre\u015felile noastre, Lui Dumnezeu \u00cei d\u0103m socoteal\u0103 precum \u015fi noi iert\u0103m gre\u015fi\u0163ilor no\u015ftri; pentru toate lucrurile. 13\u015fi nu ne duce \u00een ispit\u0103, ci izb\u0103ve\u015fte- ne de cel r\u0103u. C\u0103ci a Ta este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u015fi puterea \u015fi slava \u00een veci. Amin!\u201d C\u00ee\u0163i dintre noi am preluat cuvintele Domnului Isus, dar am p\u0103strat atitudinea p\u0103g\u00een\u0103 \u015fi bolborosim la nesf\u00eer\u015fit cuvintele acestei rug\u0103ciuni, \u00een timp ce inima \u015f i g\u00eendurile ne s\u00eent \u00een alt\u0103 parte? Aceast\u0103 rug\u0103ciune trebuie rostit\u0103 o dat\u0103 \u015fi bine, trebuie rostit\u0103 cu \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u0163\u0103, l\u0103s\u00eend ca prin ea Duhul lui Dumnezeu s\u0103 modeleze rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu pe cele trei coordonate fundamentale. \u00cen primul r\u00eend, \u00cei apar\u0163inem lui Dumnezeu \u00een \u00eentregime \u015f i, de aceea, pentru sfin\u0163irea Numelui S\u0103u, pentru venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi pentru a vedea voia Lui \u00eemplinit\u0103 pe p\u0103m\u00eent, ca \u00een Cer, s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103 \u00eentoarcem \u015fi obrazul st\u00eeng celui care ne love\u015fte peste obrazul drept, s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103 l\u0103s\u0103m \u015fi c\u0103ma\u015fa celui care vrea s\u0103 ne ia haina, s\u0103 mergem \u015fi a doua mil\u0103 cu cel care ne sile\u015fte s\u0103 mergem cu el una, s\u0103 d\u0103m celui ce ne cere \u015fi s\u0103 nu \u00eentoarcem spatele celui care vrea s\u0103 se \u00eemprumute de la noi, s\u0103 binecuv\u00eent\u0103m pe cei ce ne blestem\u0103, s\u0103 ne rug\u0103m pentru cei care ne prigonesc \u015fi ne asupresc. Cu alte cuvinte, de dragul Numelui lui Dumnezeu, al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015fi al voii Lui, vom face ca lumina noastr\u0103 s\u0103 lumineze \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet oamenii, v\u0103z\u00eend faptele noastre bune, s\u0103-L sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l nostru care este \u00een ceruri. \u00cen al doilea r\u00eend, depindem de Dumnezeu \u00een \u00eentregime \u015fi, de aceea, avem curajul s\u0103 nu vindem \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu pentru p\u00eeinea cea de toate zilele, avem curajul s\u0103 c\u0103ut\u0103m mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui, l\u0103s\u00eend ca El s\u0103 ne dea p\u00eeinea \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea pe deasupra, a\u015fa dup\u0103 cum ne-a promis. Cel care depinde de Dumnezeu \u015fi cel care-L cunoa\u015fte pe Dumnezeul de care depinde nu se va \u00eengrijora de via\u0163a lui, g\u00eendindu-se ce va m\u00eenca, nici de trupul lui, g\u00eendindu-se cu ce se va \u00eembr\u0103ca, fiindc\u0103 este convins c\u0103 Tat\u0103l s\u0103u ceresc \u015ftie","toate trebuin\u0163ele lui. \u00cen al treilea r\u00eend, lui Dumnezeu \u00cei vom da socoteal\u0103 pentru toate lucrurile \u015fi, de aceea, nu ne permitem s\u0103 ne apropiem de El sau s\u0103 credem c\u0103 putem tr\u0103i \u00een prezen\u0163a Lui f\u0103r\u0103 s\u0103 fi rezolvat orice c\u0103lcare de Lege. Dar tocmai pentru c\u0103 \u015ftim c\u0103 Lui \u00cei d\u0103m socoteal\u0103 de toate lucrurile, iertarea Lui ne oblig\u0103 s\u0103-i iert\u0103m \u015fi noi pe semenii no\u015ftri: \u201eDac\u0103 ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre. Dar dac\u0103 nu ierta\u0163i oamenilor gre\u015felile lor, nici Tat\u0103l vostru nu v\u0103 va ierta gre\u015felile voastre (Mat. 6:14-15). Dintr-o dat\u0103, devine c lar de ce anume a fost nevoit Domnul Isus s\u0103-i confrunte pe fariseii \u015fi pe c\u0103rturarii vremii Lui pentru interpretarea gre\u015fit\u0103 a Scripturii. \u00cen toate cazurile amintite \u00een Matei 5:21-48, iertarea este cheia interpret\u0103rii textelor respective. Neiertarea duce la ucidere, la divor\u0163, la r\u0103zbunare. Pilda robului nemilostiv (vezi 18:21-35) va aduce mai mult \u00een lumin\u0103 faptul c\u0103 ajungerea noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u00een baza s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh ne oblig\u0103 s\u0103-i trat\u0103m pe semenii no\u015ftri \u00een acela\u015fi fel cum am fost noi \u00een\u015fine trata\u0163i de c\u0103tre Tat\u0103l nostru cel ceresc. Atunci c\u00eend noi \u00een\u015fine am fost ierta\u0163i \u015fi primi\u0163i de Dumnezeu \u00een ciuda at\u00eetor lucruri ru\u015finoase pe care Dumnezeu le-a g\u0103sit \u00een noi, cum s\u0103 nu iert\u0103m, la r\u00eendul nostru, \u015fi noi, \u015fi mai ales pe tovar\u0103\u015fa sau pe tovar\u0103\u015ful nostru de via\u0163\u0103? Poste\u015fte \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u015fi vei fi r\u0103spl\u0103tit de El (6:16-18) Am v\u0103zut c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai alese lucruri \u2014 milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul \u2014 transform\u00eend \u00eenchinarea noastr\u0103 \u00eentr-o caricatur\u0103 demn\u0103 de pl\u00eens. \u00cen Scriptur\u0103, milostenia, rug\u0103ciunea \u015f i postul s\u00eent privite ca investi\u0163ii pe t\u0103r\u00eemul spiritual, ca mijloace concrete pentru sfin\u0163irea Numelui lui Dumnezeu, pentru venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Lui \u015f i pentru \u00eemplinirea voii Lui. Dar toate acestea, inclusiv postul, pot fi risipite pe un pumn de aplauze, prin motiva\u0163ia cu care le \u00eendeplin im. \u00cen versetul 6:1, Domnul Isus face un enun\u0163 general cu privire la felul \u00een care ne \u00eendeplinim neprih\u0103nirea49 noastr\u0103, pentru ca apoi s\u0103-l detalieze pe cele trei planuri: milostenie, rug\u0103ciune \u015f i post. \u201eLua\u0163i seama\u201d, spune El, \u201es\u0103 nu v\u0103 \u00eendeplini\u0163i neprih\u0103nirea voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor\u201d (6:1). S\u0103 nu face\u0163i milostenie ca s\u0103 fi\u0163i v\u0103zu\u0163i de ei, s\u0103 nu v\u0103 ruga\u0163i ca s\u0103 fi\u0163i v\u0103zu\u0163i de ei \u015fi s\u0103 nu posti\u0163i ca s\u0103 fi\u0163i v\u0103zu\u0163i de ei! Neprih\u0103nirea noastr\u0103 \u2014 indiferent c\u0103 este vorba despre milostenie, rug\u0103ciune sau post \u2014 este calificat\u0103 de inima noastr\u0103, adic\u0103 de motiva\u0163iile \u015fi atitudinile cu care o facem. 49 \u201eCea mai bun\u0103 traducere a termenului este \u00abneprih\u0103nire\u00bb\u201d \u2014 spune Tasker. \u201eEste aproape sigur c\u0103 versetul a fost inten\u0163ionat s\u0103 fie o introducere la \u00eentreaga sec\u0163iune, \u015fi \u00abneprih\u0103nire\u00bb (dikaiosune) este folosit aici ca termen general pentru \u00abevlavie\u00bb sau pentru \u00abpractic\u0103 religioas\u0103\u00bb\u201d (R. V. G. Tasker, The Gospel According to St. Matthew, p. 71).","Isus condamna practicile curente din vremea Lui. Postul era una dintre aceste practici care defineau \u201eneprih\u0103nirea\u201d celor religio\u015f i. \u00centr-o zi, \u201eucenicii lui Ioan au venit la Isus \u015fi I-au zis : \u00abDe ce noi \u015fi fariseii postim des, iar ucenicii T\u0103i nu postesc de loc?\u00bb Isus le-a r\u0103spuns: \u00abSe pot j\u0103li nunta\u015f ii c\u00eet\u0103 vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, c\u00eend mirele va fi luat de la ei, \u015fi atunci vor posti\u00bb\u201d (Mat. 9:14- 15). Imediat dup\u0103 aceea, Domnul Isus le vorbe\u015fte despre peticul nou pus pe o hain\u0103 veche, de vinul nou pus \u00een burdufuri vechi, ca \u015fi cum le-ar fi atras aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 ceva nou a fost instituit \u00eentre ei prin venirea Mirelui \u015fi c\u0103, tocmai de aceea, vinul nou trebuie pus \u00een burdufuri noi. Este important de observat c\u0103 Domnul Isus nu anuleaz\u0103 nevoia postului, a\u015fa cum nu a f\u0103cut-o nici cu milostenia \u015f i nici cu rug\u0103ciunea. \u00cen primul r\u00eend, El leag\u0103 postul de o anumit\u0103 perioad\u0103, de vremea c\u00eend Mirele va fi luat, iar \u00een al doilea r\u00eend, El vorbe\u015fte despre felul \u00een care trebuie \u0163inut postul pentru ca acesta s\u0103 nu fie \u0163inut degeaba. \u00cen ce prive\u015fte vremea postului, Isus le spune ucenicilor S\u0103i \u00een Luca 17: \u201eVor veni zile c\u00eend ve\u0163i dori s\u0103 vede\u0163i una din zilele Fiului omului, \u015fi n-o ve\u0163i vedea\u201d (Luca 17:22). Pentru astfel de zile le-a spus Pilda judec\u0103torului nedrept (Luca 18:1-8), \u201eca s\u0103 le arate c\u0103 trebuie s\u0103 se roage necurmat, \u015fi s\u0103 nu se lase\u201d (18:1), pentru c\u0103 \u00een acele zile, din pricina presiunilor \u015fi a prigoanei, mul\u0163i se vor lep\u0103da de credin\u0163\u0103. Domnul Isus \u00eentreab\u0103: \u201eC\u00eend va veni Fiul omului, va g\u0103s i El credin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00eent?\u201d (Luca 18:8). Pentru astfel de vremuri este postul. Iar pentru ca \u00een astfel de situa\u0163ii postul s\u0103 fie \u0163inut cu folos, el trebuie s\u0103 fie \u0163inut pentru noi, nu pentru oameni, \u015f i nici pentru Dumnezeu. Ca \u015fi rug\u0103ciunea, postul trebuie s\u0103 ne modeleze pe noi, nu trebuie s\u0103-i impresioneze pe oameni, \u015fi nici nu trebuie s\u0103 fie o \u00eencercare de \u00eenduplecare sau de manipulare a lui Dumnezeu. Rug\u0103ciunea \u015fi postul au ca scop p\u0103strarea credin\u0163ei \u015fi iubirii noastre de Hristos \u00een vremuri de \u00eencercare \u015fi mai ales atunci c\u00eend s\u00eentem asalta\u0163i de for\u0163ele Celui R\u0103u. Prin \u00eenvierea Domnului Isus Hristos din mor\u0163i, noi am fost n\u0103scu\u0163i din nou \u201ela o n\u0103dejde vie \u015fi la o mo\u015ftenire nestric\u0103cioas\u0103 \u015fi ne\u00eentinat\u0103, \u015fi care nu se poate ve\u015fteji, p\u0103strat\u0103 \u00een ceruri\u201d (1 Petru 1:3-4) pentru noi. Dar pe drumul acesta spre mo\u015ftenire, credin\u0163a ne este \u00eencercat\u0103. Rug\u0103ciunea \u015fi postul s\u00eent investi\u0163iile pe care le facem pentru ca \u00eencercarea credin\u0163ei noastre, \u201ecu mult mai scump\u0103 dec\u00eet aurul care piere \u015fi care totu\u015f este cercat prin foc, s\u0103 aib\u0103 ca urmare lauda, slava \u015fi cinstea, la ar\u0103tarea lui Isus Hristos, pe care voi \u00cel iubi\u0163i\u201d, spune Petru, \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-L fi v\u0103zut, crede\u0163i \u00een El, f\u0103r\u0103 s\u0103-L vede\u0163i, \u015fi v\u0103 bucura\u0163i cu o bucurie negr\u0103it\u0103 \u015fi str\u0103luc it\u0103, pentru c\u0103 ve\u0163i dob\u00eendi, ca sf\u00eer\u015fit al credin\u0163ei voastre, m\u00eentuirea sufletelor voastre\u201d (1 Petru 1:7- 9). Am spus mai sus c\u0103 postul \u015fi rug\u0103ciunea trebuie s\u0103 ne modeleze pe noi \u015fi c\u0103 nu trebuie s\u0103 fie o \u00eencercare, pe de o parte, de a impresiona pe oameni, iar pe de alt\u0103 parte, de a-L \u00eendupleca sau de a-L manipula pe Dumnezeu. Exist\u0103 \u00eens\u0103 texte care par s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi o alt\u0103 func\u0163ie a postului \u015fi a rug\u0103ciunii: cea de arm\u0103 \u00eempotriva \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Celui R\u0103u. Iat\u0103, de pild\u0103, ce a spus Domnul Isus imediat","dup\u0103 evenimentul Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103, cu ocazia vindec\u0103rii unui lunatic : \u201eAcest soi de draci nu iese afar\u0103 dec\u00eet cu rug\u0103ciune \u015fi cu post\u201d (Mat. 17:21, s.n.). Avem apoi \u015fi textele din Daniel 9 \u015fi 10, unde, de asemenea, pare s\u0103 fie vorba despre post \u015fi rug\u0103ciune \u015fi unde, de asemenea, este implicat un r\u0103zboi spiritual. Se ridic\u0103 deci \u00eentrebarea dac\u0103, \u00een afara faptului c\u0103 rug\u0103ciunea \u015fi postul trebuie s\u0103 ne modeleze pe noi \u00een\u015fine, acestea nu cumva au \u015fi un rol \u00een ofensiva \u00eempotriva lumii spirituale a \u00eentunericului. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, \u00een Efeseni 6, \u00een descrierea armurii lui Dumnezeu, cu care trebuie s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva acestei lumi a \u00eentunericului, se g\u0103se\u015fte \u015fi rug\u0103ciunea, f\u0103cut\u0103 \u201eprin Duhul\u201d \u015fi f\u0103cut\u0103 \u201epentru to\u0163i sfin\u0163ii\u201d. Iar la aceasta trebuie vegheat \u201ecu toat\u0103 st\u0103ruin\u0163a \u015fi rug\u0103ciunea\u201d (Efes. 6:18, s.n.), cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet \u015ftim c\u0103 \u201eprotivnicul\u2026 [nostru], diavolul, d\u0103 t\u00eercoale ca un leu care r\u0103cne\u015fte, \u015fi caut\u0103 pe cine s\u0103 \u00eenghit\u0103\u201d (1 Pet. 5:8), iar noi trebuie s\u0103 ne \u00eempotrivim lui \u201etari \u00een credin\u0163\u0103\u201d (5:9, s.n.). Ca s\u0103 r\u0103spundem la o astfel de \u00eentrebare, \u00een primul r\u00eend, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem faptul c\u0103 lupta \u015fi biruin\u0163a \u00eempotriva diavolului a dat-o \u015fi o poate da numai Hristos. T\u0103ria noastr\u0103 este credin\u0163a noastr\u0103 \u00een El. Deci \u015f i \u00een acest caz postul \u015fi rug\u0103ciunea nu s\u00eent ocazii \u015fi mijloace prin care putem da \u00een locul lui Hristos b\u0103t\u0103liile Lui cu diavolul, ci mijloace prin care ajungem s\u0103 ne bucur\u0103m de victoriile Lui. \u015ei \u00een acest caz, postul \u015fi rug\u0103ciunea trebuie s\u0103 ne modeleze mai \u00eent\u00eei pe noi, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet \u00een astfel de situa\u0163ii ne afl\u0103m \u00een primele r\u00eenduri ale b\u0103t\u0103liei spirituale, pe care \u2015 aten\u0163ie! \u2015 o d\u0103m nu \u00een locul Lui, ci al\u0103turi de El. \u00cen astfel de \u00eencle\u015ft\u0103ri spirituale, rug\u0103ciunea \u015fi postul au menirea s\u0103 deschid\u0103 drum liber lucr\u0103rii Duhului Sf\u00eent \u00een noi. Iar prima \u015fi cea mai important\u0103 lucrare a Duhului lui Dumnezeu este s\u0103 ne dovedeasc\u0103 vinova\u0163i \u00een ce prive\u015fte p\u0103catul, neprih\u0103nirea \u015f i judecata (vezi Ioan 16:5-8). Primul aspect \u2014 vinov\u0103\u0163ia noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte p\u0103catul \u2014 vizeaz\u0103 credin\u0163a noastr\u0103 \u00een Hristos. Al doilea \u2014 vinov\u0103\u0163ia noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte neprih\u0103nirea \u2014 vizeaz\u0103 biruin\u0163a des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 a lui Hristos, dovedit\u0103 prin a\u015fezarea Lui la dreapta scaunului de domnie al M\u0103ririi \u00een ceruri ca Mare Preot pentru noi. Iar al treilea aspect \u2014 vinov\u0103\u0163ia noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte judecata \u2014 vizeaz\u0103 \u00eenfr\u00eengerea diavolului, iar Duhul Sf\u00eent dore\u015fte s\u0103 ne conving\u0103 de faptul c\u0103 \u00eenfr\u00eengerea diavolului este o realitate c\u00ee\u015ftigat\u0103 de Hristos. \u00censeamn\u0103 c\u0103 tot ce ne r\u0103m\u00eene de f\u0103cut este s\u0103 ne lupt\u0103m prin rug\u0103ciune \u015fi post ca s\u0103 ne p\u0103str\u0103m credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos \u015fi s\u0103 ne \u00eensu\u015fim astfel biruin\u0163a Lui. Iar lucrul acesta se cere f\u0103cut mai ales atunci c\u00eend ne-am angajat \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie spiritual\u0103 specific\u0103. Deci tocmai pentru c\u0103 postul este pentru noi, nu pentru al\u0163ii, celor care posteau, Domnul Isus le spune \u00een Matei 6:16: \u201eC\u00eend posti\u0163i, s\u0103 nu v\u0103 lua\u0163i o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare posomor\u00eet\u0103, ca f\u0103\u0163arnicii, cari \u00ee\u015fi slu\u0163esc fe\u0163ele, ca s\u0103 se arate oamenilor c\u0103 postesc. Adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u0103 \u015fi-au luat r\u0103splata\u201d (6:16, s.n.). Ce r\u0103splat\u0103 au luat? Un pumn de aplauze, aprecierile oamenilor, dup\u0103 care au umblat, de fapt. Dar tot Domnul Isus spune c\u0103 acela care poste\u015fte cu o inim\u0103 curat\u0103 va fi r\u0103spl\u0103tit de Dumnezeu: \u201eCi tu, c\u00eend poste\u015fti, unge-\u0163i capul \u015fi spal\u0103-\u0163i fa\u0163a, ca s\u0103 te ar\u0103\u0163i c\u0103","poste\u015fti nu oamenilor, ci Tat\u0103lui t\u0103u, care este \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (17-18). S\u0103 ne aducem aminte ce s-a \u00eent\u00eemplat cu Domnul Isus dup\u0103 ce a postit patruzeci de zile \u015fi patruzeci de nop\u0163i. Testul ispitirii a dovedit c\u0103 postul era pentru El, nu pentru al\u0163ii. \u00cengerii lui Dumnezeu au venit ca s\u0103-I slujeasc\u0103 abia dup\u0103 ce El a c\u00ee\u015ftigat b\u0103t\u0103lia, abia dup\u0103 ce alegerea voii lui Dumnezeu a fost f\u0103cut\u0103. Atunci c\u00eend am vorbit despre \u201efericirea\u201d unei inimi curate, am v\u0103zut \u015fi faptul c\u0103 o inim\u0103 murdar\u0103 risipe\u015fte p\u00een\u0103 \u015fi cele mai sfinte lucruri \u2014 milostenia, rug\u0103ciunea \u015fi postul \u2014 transform\u00eend religia noastr\u0103 \u00eentr-o caricatur\u0103, b\u0103t\u00eendu-\u015fi joc de Dumnezeu \u015fi de noi \u00een\u015fine. \u00cens\u0103 \u201eDumnezeu nu Se las\u0103 s\u0103 fie batjocorit. Ce sam\u0103n\u0103 omul, aceea va \u015fi secera. Cine sam\u0103n\u0103 \u00een firea lui p\u0103m\u00eenteasc\u0103, va secera din firea p\u0103m\u00eenteasc\u0103 putrezirea; dar cine sam\u0103n\u0103 \u00een Duhul, va secera din Duhul via\u0163a vec inic\u0103\u201d (Gal. 6:7-8). De aceea, \u201ec\u00eend poste\u015fti, unge-\u0163i capul, \u015fi spal\u0103-\u0163i fa\u0163a, ca s\u0103 te ar\u0103\u0163i c\u0103 poste\u015fti nu oamenilor, ci Tat\u0103lui t\u0103u, care este \u00een ascuns; \u015fi Tat\u0103l t\u0103u, care vede \u00een ascuns, \u00ee\u0163i va r\u0103spl\u0103ti\u201d (Mat. 6:17-18). C\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (6:19-34) Textul de fa\u0163\u0103 (6:19-34) pare s\u0103 fie o explica\u0163ie a \u201efericirilor\u201d a treia \u015fi a patra: \u201eFerice de cei bl\u00eenzi, c\u0103ci ei vor mo\u015fteni p\u0103m\u00eentul\u201d (5:5) \u015fi \u201eFerice de cei fl\u0103m\u00eenzi \u015fi \u00eenseta\u0163i dup\u0103 neprih\u0103nire, c\u0103ci ei vor fi s\u0103tura\u0163i\u201d (5:6). Acum, se pune \u00eentrebarea: Cum anume po\u0163i s\u0103 mo\u015ftene\u015fti p\u0103m\u00eentul, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i str\u00eengi comori pe p\u0103m\u00eent, f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eengrijorezi cu privire la ce vei m\u00eenca, ce vei bea \u015fi cu ce te vei \u00eembr\u0103ca? Domnul Isus ne previne de faptul c\u0103 \u2014 dac\u0103 ne imagin\u0103m mo\u015ftenirea p\u0103m\u00eentului a\u015fa cum \u015fi-o imagineaz\u0103 majoritatea oamenilor \u2014 du\u015fmanii no\u015ftri cei mai \u00eenver\u015funa\u0163i s\u00eent molia, rugina \u015fi ho\u0163ii. Dac\u0103 pornim s\u0103 mo\u015ftenim p\u0103m\u00eentul str\u00eeng\u00eend comori pe p\u0103m\u00eent, ceea ce str\u00eengem azi va fi m\u00eencat de molii, rugine\u015fte sau se risipe\u015fte, \u015fi cu c\u00eet adun\u0103m mai mult, cu at\u00eet s\u00eentem mai s\u0103raci. Mai mult, Domnul Isus ne spune c\u0103 p\u0103m\u00eentul pe care trebuie s\u0103-l mo\u015ftenim prin bl\u00eende\u0163ea noastr\u0103 trebuie s\u0103 fie parte din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, c\u0103ci, altfel, ne pomenim \u00eencerc\u00eend s\u0103 slujim la doi st\u0103p\u00eeni. Or, lucrul acesta nu se poate, c\u0103ci sau vom ur\u00ee pe unul \u015f i vom iubi pe cel\u0103lalt, sau vom \u0163inea la unul \u015fi vom nesocoti pe cel\u0103lalt. Pentru ca s\u0103 rezolv\u0103m aceast\u0103 dilem\u0103, trebuie s\u0103 alegem acum \u015fi aici \u00eentre cele dou\u0103 \u201ep\u0103m\u00eenturi\u201d pe care dorim s\u0103 le mo\u015ftenim: p\u0103m\u00eentul acesta m\u00eencat de molii \u015fi de rugin\u0103 \u015fi pr\u0103dat de ho\u0163i sau P\u0103m\u00eentul \u015fi Cerul noi, \u201e\u00een care va locui neprih\u0103nirea\u201d (2 Petru 3:13). Aceast\u0103 decizie este vital\u0103, pentru c\u0103 o dat\u0103 ce ne-am definit locul comorii noastre, ne-am definit \u015fi c\u0103ut\u0103rile inimii noastre. O astfel de abordare a problemei ar putea fi r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 de mul\u0163i. Atunci c\u00eend Domnul Isus le-a vorbit ucenic ilor S\u0103i despre faptul c\u0103 ei s\u00eent sarea p\u0103m\u00eentului \u015f i lumina Lumii, i-a avertizat de dou\u0103 pericole imense. Primul pericol este a nu","veghea \u015fi a fi p\u00eeng\u0103rit de lume, \u00eenghi\u0163it de ea, sarea pierz\u00eendu-\u015fi astfel gustul \u015f i puterea de a s\u0103ra. Al doilea pericol este izolarea de lume, caz \u00een care lumina nu-i mai sluje\u015fte nim\u0103nui, pentru c\u0103 a fost pus\u0103 sub obroc \u015fi pentru c\u0103 cetatea a fost ascuns\u0103 \u00een v\u0103i, \u00een loc s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 pe un munte. Oare decizia de a renun\u0163a la mo\u015ftenirea p\u0103m\u00eentului acestuia nu seam\u0103n\u0103 cu un fel de izolare, cu un fel de retragere din sfera lumii acesteia? Iar dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m totu\u015fi c\u0103, at\u00eeta vreme c\u00eet tr\u0103im \u00een trup, avem nevoie de m\u00eencare, de b\u0103utur\u0103 \u015fi de \u00eembr\u0103c\u0103minte, ca s\u0103 vorbim doar despre nevoile imediate. Poate deci cineva s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a str\u00eeng\u00eend comori \u00een Cer, nu pe p\u0103m\u00eent \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 totu\u015fi? R\u0103spunsul Domnului Isus este afirmativ \u015fi este dat cu emfaz\u0103: 25De aceea, v\u0103 spun: \u201eNu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i de via\u0163a voastr\u0103, g\u00eendindu-v\u0103 ce ve\u0163i m\u00eenca, sau ce ve\u0163i bea; nici de trupul vostru, g\u00eendindu-v\u0103 cu ce v\u0103 ve\u0163i \u00eembr\u0103ca. Oare nu este via\u0163a mai mult dec\u00eet hrana, \u015fi trupul mai mult dec\u00eet \u00eembr\u0103c\u0103mintea? 26Uita\u0163i-v\u0103 la p\u0103s\u0103rile cerului: ele nici nu seam\u0103n\u0103, nici nu secer\u0103, \u015fi nici nu str\u00eeng nimic \u00een gr\u00eenare; \u015fi totu\u015fi, Tat\u0103l vostru cel ceresc le hr\u0103ne\u015fte. Oare nu s\u00eente\u0163i voi cu mult mai de pre\u0163 dec\u00eet ele? 27\u015ei apoi, cine dintre voi, chiar \u00eengrijor\u00eendu-se, poate s\u0103 adauge m\u0103car un cot la \u00een\u0103l\u0163imea lui? 28\u015ei de ce v\u0103 \u00eengrijora\u0163i de \u00eembr\u0103c\u0103minte? Uita\u0163i-v\u0103 cu b\u0103gare de seam\u0103 cum cresc crinii de pe c\u00eemp: ei nici nu torc, nici nu \u0163es; 29totu\u015fi, v\u0103 spun c\u0103 nici chiar Solomon, \u00een toat\u0103 slava lui, nu s-a \u00eembr\u0103cat ca unul din ei. 30A\u015fa c\u0103, dac\u0103 astfel \u00eembrac\u0103 Dumnezeu iarba de pe c\u00eemp, care ast\u0103zi este, dar m\u00eene va fi aruncat\u0103 \u00een cuptor, nu v\u0103 va \u00eembr\u0103ca El cu mult mai mult pe voi, pu\u0163in credincio\u015filor? 31Nu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i dar, zic\u00eend: \u00abCe vom m\u00eenca?\u00bb Sau: \u00abCe vom bea?\u00bb Sau: \u00abCu ce ne vom \u00eembr\u0103ca?\u00bb 32Fiindc\u0103 toate aceste lucruri Neamurile le caut\u0103. Tat\u0103l vostru cel ceresc \u015ftie c\u0103 ave\u0163i trebuin\u0163\u0103 de ele. 33C\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui, \u015fi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34Nu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i dar de ziua de m\u00eene; c\u0103ci ziua de m\u00eene se va \u00eengrijora de ea \u00eens\u0103\u015f. Ajunge zilei necazul ei\u201d (Mat. 6:25-34). Rezolvarea dilemei pe care o ridic\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi tr\u0103im pe acest p\u0103m\u00eent, ne str\u00eengem totu\u015fi comori \u00een Cer at\u00eern\u0103 de cunoa\u015fterea lui Dumnezeu. Petru afirm\u0103 c\u0103 \u201ecerurile vor trece cu trosnet, trupurile cere\u015fti se vor topi de mare c\u0103ldur\u0103, \u015fi p\u0103m\u00eentul, cu tot ce este pe el, va arde\u201d (2 Petru 3:10). Totu\u015fi, de\u015fi toate acestea se vor \u00eent\u00eempla conform planului lui Dumnezeu, Dumnezeu nu este nep\u0103s\u0103tor fa\u0163\u0103 de lucrurile care \u00eentr-o zi vor arde \u015fi vor trece. Dimpotriv\u0103, Dumnezeu \u00eengrije\u015fte cu ging\u0103\u015fie chiar \u015fi de vr\u0103bii \u015fi de crinii de pe c\u00eemp: \u201eUita\u0163i- v\u0103 la p\u0103s\u0103rile cerului: ele nici nu sam\u0103n\u0103, nici nu secer\u0103, \u015fi nici nu str\u00eeng nimic \u00een gr\u00eenare; \u015fi totu\u015f, Tat\u0103l vostru cel ceresc le hr\u0103ne\u015fte\u2026 Uita\u0163i-v\u0103 cu b\u0103gare de seam\u0103 cum cresc crinii de pe c\u00eemp: ei nic i nu torc, nici nu \u0163es; totu\u015f, v\u0103 spun c\u0103 nici chiar Solomon, \u00een toat\u0103 slava lui, nu s-a \u00eembr\u0103cat ca unul din ei\u201d (26-29). Logica textului devine limpede \u00een lumina concluziilor Domnului Isus: \u201eOare nu s\u00eente\u0163i voi cu mult mai de pre\u0163 dec\u00eet ele [vr\u0103biile]?\u2026 A\u015fa c\u0103, dac\u0103 astfel \u00eembrac\u0103 Dumnezeu iarba de pe c\u00eemp, care ast\u0103zi este, dar m\u00eene va fi aruncat\u0103 \u00een cuptor, nu v\u0103 va \u00eembr\u0103ca El cu mult mai mult pe voi, pu\u0163in credincio\u015filor?\u201d (26, 30).","Poate c\u0103 problema ne\u00eencrederii noastre \u00een Dumnezeu este agravat\u0103 tocmai de izolarea noastr\u0103 de natur\u0103. Atunci c\u00eend l-a creat pe om, Dumnezeu l-a a\u015fezat pe acesta \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, adic\u0103 \u00een mijlocul lucr\u0103rii m\u00eeinilor Lui. Dar atunci c\u00eend \u015fi-a rupt rela\u0163ia cu Dumnezeu, omul s-a \u00eenconjurat cu o cetate, adic\u0103 cu lucrarea propriilor lui m\u00eeini. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o diferen\u0163\u0103 extraordinar\u0103 \u00eentre o gr\u0103din\u0103 \u015fi o cetate. Gr\u0103dina rena\u015fte mereu, \u00een timp ce cetatea se desface de la o zi la alta. Acolo unde omul nu a c\u0103lcat, unde natura este \u00eenc\u0103 virgin\u0103, lucrurile s\u00eent deosebit de frumoase. Dar pe urmele omului, totul se stric\u0103 \u015fi se desface. Tr\u0103ind \u00een cet\u0103\u0163ile noastre, pe care le cuprinde ruina de la o zi la alta, ne apuc\u0103 \u00eengrijorarea de ziua de m\u00eeine. \u015ei este absolut normal ca s\u0103 fie a\u015fa. Poate c\u0103 solu\u0163ia ar fi s\u0103 ie\u015fim din c\u00eend \u00een c\u00eend pe c\u00eemp \u015fi s\u0103 privim cum cresc crinii, s\u0103 ne ridic\u0103m ochii spre cer \u015fi s\u0103 privim la p\u0103s\u0103ri. Oare nu de aici venea puterea psalmi\u015ftilor? 1Binecuvinteaz\u0103, suflete, pe Domnul! Doamne, Du mnezeule, Tu e\u015fti nem\u0103rginit de mare! Tu e\u015fti \u00eembr\u0103cat cu str\u0103lucire \u015fi m\u0103re\u0163ie! 2Te \u00eenvele\u015fti cu lumina ca \u015fi cu o manta; \u00eentinzi cerurile ca un cort. 3Cu apele \u00ce\u0163i \u00eentocme\u015fti v\u00eerful locuin\u0163ei Tale; din nori \u00ce\u0163i faci carul, \u015fi u mbli pe aripile v\u00eentului. 4Din v\u00eenturi \u00ce\u0163i faci soli, \u015fi din fl\u0103c\u0103ri de foc, slujitori. 5Tu ai a\u015fezat p\u0103m\u00eentul pe temeliile lui, \u015fi niciodat\u0103 nu se va cl\u0103tina. 6Tu \u00eel acoperisei cu ad\u00eencul cum l-ai acoperi cu o hain\u0103; apele st\u0103teau pe mun\u0163i, 7dar, la amenin\u0163area Ta, au fugit, la glasul tunetului T\u0103u au luat-o la fug\u0103, 8suindu-se pe mun\u0163i \u015fi cobor\u00eendu-se \u00een v\u0103i, p\u00een\u0103 la locul pe care li-l hot\u0103r\u00eesei Tu. 9Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s-o treac\u0103, pentru ca s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 s\u0103 acopere p\u0103m\u00eentul. 10Tu faci s\u0103 \u0163\u00ee\u015fneasc\u0103 izvoarele \u00een v\u0103i, \u015fi ele curg printre mun\u0163i. 11Tu ad\u0103pi la ele toate fiarele c\u00eempului; \u00een ele \u00ee\u015fi potolesc setea m\u0103garii s\u0103lbatici. 12P\u0103s\u0103rile cerului locuiesc pe marginile lor, \u015fi fac s\u0103 le r\u0103sune glasul printre ramuri. 13Din loca\u015ful T\u0103u cel \u00eenalt Tu uzi mun\u0163ii; \u015fi se satur\u0103 p\u0103m\u00eentul de rodul lucr\u0103rilor Tale. 14Tu faci s\u0103 creasc\u0103 iarb\u0103 pentru vite, \u015fi verde\u0163uri pentru nevoile omului, ca p\u0103m\u00eentul s\u0103 dea hrana: 15vin, care \u00eenvesele\u015fte inima omului, untdelemn, care-i \u00eenfru muse\u0163eaz\u0103 fa\u0163a, \u015fi p\u00eeine, care-i \u00eent\u0103re\u015fte inima. 16Se ud\u0103 copacii Do mnului,","cedrii din Liban, pe care i-a s\u0103dit El. 17\u00cen ei \u00ee\u015fi fac p\u0103s\u0103rile cuiburi; iar cocost\u00eercul \u00ee\u015fi are locuin\u0163a \u00een chiparo\u015fi; 18mun\u0163ii cei \u00eenal\u0163i s\u00eent pentru \u0163apii s\u0103lbatici, iar st\u00eencile s\u00eent ad\u0103post pentru iepuri. 19El a f\u0103cut luna ca s\u0103 arate vremurile; soarele \u015ftie c\u00eend trebuie s\u0103 apun\u0103. 20Tu aduci \u00eentunericul, \u015fi se face noapte: atunci toate fiarele p\u0103durilor se pun \u00een mi\u015fcare; 21puii de lei mugesc dup\u0103 prad\u0103, \u015fi \u00ee\u015fi cer hrana de la Dumnezeu. 22C\u00eend r\u0103sare soarele, ele fug \u00eenapoi, \u015fi se culc\u0103 \u00een vizuinile lor. 23Dar omul iese la lucrul s\u0103u, \u015fi la munca lui, p\u00een\u0103 seara. 24C\u00eet de multe s\u00eent lucr\u0103rile Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai f\u0103cut cu \u00een\u0163elepciune, \u015fi p\u0103m\u00eentul este plin de f\u0103pturile Tale. 25Iat\u0103 marea cea \u00eentins\u0103 \u015fi mare: \u00een ea se mi\u015fc\u0103 nenum\u0103rate vie\u0163uitoare mici \u015fi mari. 26Acolo \u00een ea, umbl\u0103 cor\u0103biile, \u015fi \u00een ea este leviatanul acela, pe care l-ai f\u0103cut s\u0103 se joace \u00een valurile ei. 27Toate aceste vie\u0163uitoare Te a\u015fteapt\u0103 ca s\u0103 le dai hrana la vreme. 28Le-o dai Tu, ele o primesc; \u00ce\u0163i deschizi Tu m\u00eena, ele se satur\u0103 de bun\u0103t\u0103\u0163ile Tale. 29\u00ce\u0163i ascunzi Tu Fa\u0163a, ele tremur\u0103; le iei Tu suflarea: ele mor \u015fi se \u00eentorc \u00een \u0163\u0103r\u00eena lor. 30\u00ce\u0163i trimi\u0163i Tu suflarea: ele s\u00eent zidite, \u015fi \u00eenoie\u015fti astfel fa\u0163a p\u0103m\u00eentului. 31\u00cen veci s\u0103 \u0163in\u0103 slava Domnului! S\u0103 Se bucure Domnul de lucr\u0103rile Lui! 32El prive\u015fte p\u0103m\u00eentul, \u015fi p\u0103m\u00eentul se cutremur\u0103; atinge mun\u0163ii, \u015fi ei fu meg\u0103. 33Voi c\u00eenta Domnului c\u00eet voi tr\u0103i, voi l\u0103uda pe Dumnezeul meu c\u00eet voi fi (Ps. 104:1-33). Iar atunci c\u00eend ai ochi pentru toate aceste lucruri \u015fi atunci c\u00eend inima \u00eencepe s\u0103-\u0163i c\u00eente, cum ai mai putea s\u0103 te \u00eengrijorezi? \u00cengrijorarea vine din ne\u00eencrederea \u00een Dumnezeu, iar ne\u00eencrederea \u00een El vine din necunoa\u015fterea Lui. Iar necunoa\u015fterea lui Dumnezeu vine, pe de o parte, din necitirea Scripturii, pe ale c\u0103rei pagini st\u0103 scris c\u0103 \u201eEl, care n-a cru\u0163at nici chiar pe Fiul S\u0103u, ci L-a dat pentru noi to\u0163i, cum nu ne va da, \u00eempreun\u0103 cu El, f\u0103r\u0103 plat\u0103, toate lucrurile?\u201d (Rom. 8:32), iar pe de alt\u0103 parte, din necunoa\u015fterea lucr\u0103rii m\u00eeinilor Lui, \u00een care s\u00eent \u00eenscrise \u00eensu\u015firile","Lui nev\u0103zute, puterea Lui ve\u015fnic\u0103 \u015fi dumnezeirea Lui, pentru oricine prive\u015fte cu b\u0103gare de seam\u0103 lucrurile f\u0103cute de El.50 Cum altfel am putea \u00eentrupa \u00een via\u0163a de zi cu zi ceea ce am rostit \u00een rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d: \u201eSfin\u0163easc\u0103-se Numele T\u0103u; vie \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta; fac\u0103-se voia Ta, precum \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00eent!\u201d (Mat. 6:9-10)? Cum am putea c\u0103uta mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui, dac\u0103 ne este team\u0103 c\u0103 Dumnezeu ne va l\u0103sa singuri tocmai c\u00eend am avea mai mare nevoie de El? Vom avea curajul s\u0103 ie\u015fim din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, s\u0103 renun\u0163\u0103m la str\u00eengerea de comori pe p\u0103m\u00eent \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 fl\u0103m\u00eenzim dup\u0103 neprih\u0103nire, s\u0103 c\u0103ut\u0103m mai \u00eent\u00eei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi neprih\u0103nirea Lui, doar \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eengrijorarea cedeaz\u0103 loc \u00eencrederii \u00een Dumnezeu, \u00een purtarea Lui de grij\u0103. Cu ce judecat\u0103 judeca\u0163i, ve\u0163i fi judeca\u0163i (7:1-6) Am spus \u00een paginile precedente, c\u0103 \u201eFericirile\u201d nu alc\u0103tuiesc o list\u0103 de adev\u0103ruri disparate, ci un ansamblu de adev\u0103ruri despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, legate \u00eentr- un \u00eentreg coerent. Prima dintre \u201efericiri\u201d cuprinde \u00een ea \u00eentreaga doctrin\u0103 a m\u00eentuirii. Celelalte constituie explicarea primei \u201efericiri\u201d. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor o c\u00ee\u015ftig\u0103m \u00een schimbul s\u0103r\u0103ciei noastre \u00een duh \u015fi o experiment\u0103m \u00eencep\u00eend de acum \u015fi de aici. Atunci c\u00eend citim \u201efericirile\u201d, avem impresia unei decol\u0103ri. Aparatul \u00eencepe s\u0103 ruleze pe pist\u0103. Apoi, deodat\u0103, se desprinde de sol \u015fi se ridic\u0103 \u00een aer, pornind spre ceruri. Pl\u00eensul \u015fi m\u00eeng\u00eeierea lui Dumnezeu \u0163in \u00eenc\u0103 de rularea pe pist\u0103. Bl\u00eende\u0163ea sau ie\u015firea din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine marcheaz\u0103 desprinderea de sol. Cu c\u00eet ne ridic\u0103m mai sus, cu at\u00eet cuprindem mai mult cu ochii din p\u0103m\u00eentul promis ca mo\u015ftenire. Dar direc\u0163ia noastr\u0103 de zbor este \u00een sus \u015fi este marcat\u0103 de foamea \u015fi setea dup\u0103 neprih\u0103nire, care aduc dup\u0103 sine puterea de a renun\u0163a tot mai mult la lucrurile de aici, \u00een favoarea altora. Atunci c\u00eend Domnul Isus ne spune c\u0103 cel care este milostiv va avea parte de mil\u0103, avem impresia c\u0103 am intrat \u00een nori \u015fi c\u0103 am ajuns deja la judecat\u0103, unde avem nevoie de toat\u0103 mila lui Dumnezeu. Inima curat\u0103, a-L vedea pe Dumnezeu, a fi chemat fiu al lui Dumnezeu \u015fi a avea o r\u0103splat\u0103 mare \u00een ceruri \u0163in de ceea ce este dincolo. Trecerea dintr-o realitate \u00een alta se face o dat\u0103 cu \u201efericirea\u201d a cincea: \u201eFerice de cei milostivi, c\u0103ci ei vor avea parte de mil\u0103!\u201d (5:7, s.n.). A fi milostiv poate fi interpretat \u015fi \u00een termenii facerii de milostenii (vezi 6:2-4), dar \u015fi \u00een termenii purt\u0103rii cu mil\u0103 fa\u0163\u0103 de semeni. Iar \u00een acest caz, \u201efericirea\u201d a cincea se explic\u0103 prin textul de fa\u0163\u0103 (7:1-6): 1Nu judeca\u0163i, ca s\u0103 nu fi\u0163i judeca\u0163i. 2C\u0103ci cu ce judecat\u0103 judeca\u0163i, ve\u0163i fi judeca\u0163i; \u015fi cu ce m\u0103sur\u0103 m\u0103sura\u0163i, vi se va m\u0103sura. 3De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui t\u0103u, \u015fi nu te ui\u0163i cu b\u0103gare de seam\u0103 la b\u00eerna din ochiul t\u0103u? 4Sau, cum po\u0163i zice fratelui t\u0103u: 50 Vezi Romani 1:18-32.","\u201eLas\u0103-m\u0103 s\u0103 scot paiul din ochiul t\u0103u\u201d \u015fi, c\u00eend colo, tu ai o b\u00eern\u0103 \u00eentr-al t\u0103u?\u2026 5F\u0103\u0163arnicule, scoate \u00eent\u00eei b\u00eerna din ochiul t\u0103u, \u015fi atunci vei vedea deslu\u015fit s\u0103 sco\u0163i paiul din ochiul fratelui t\u0103u. 6S\u0103 nu da\u0163i c\u00eenilor lucrurile sfinte, \u015fi s\u0103 nu arunca\u0163i m\u0103rg\u0103ritarele voastre \u00eenaintea porcilor, ca nu cumva s\u0103 le calce \u00een picioare, \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 rup\u0103 (Mat. 7:1-6). \u201eJudecata este f\u0103r\u0103 mil\u0103, pentru cel ce n-a avut mil\u0103\u201d \u2014 spune Iacov \u2014 \u201edar mila biruie\u015fte judecata\u201d (Iac. 2:13). \u201eOchi pentru ochi, dinte pentru dinte\u201d \u2014 spuneau fariseii, atunci c\u00eend reglementau rela\u0163iile interpersonale. Dar Domnul Isus le-a spus c\u0103 textul acesta trebuie l\u0103sat \u00een m\u00eeinile judec\u0103torilor. \u00cen ce ne prive\u015fte pe noi, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103-i iubim p\u00een\u0103 \u015fi pe vr\u0103jma\u015f ii no\u015ftri. Un prim pas \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie este s\u0103 ne vindec\u0103m de f\u0103\u0163\u0103rnicia de a vedea paiul din ochiul altuia atunci c\u00eend noi \u00een\u015fine avem o b\u00eern\u0103 \u00eentr-al nostru. Atunci c\u00eend ne deranjeaz\u0103 paiul din ochiul altuia, trebuie s\u0103 petrecem mai mult timp \u201e\u00een oglind\u0103\u201d \u015fi vom descoperi, probabil, b\u00eerna din propriul nostru ochi. Un exemplu l-am avut \u00een textul despre preacurvie \u015fi divor\u0163. Domnul Isus Se adreseaz\u0103 b\u0103rba\u0163ilor care credeau c\u0103 au dreptul s\u0103-\u015fi lase nevasta pentru orice pricin\u0103, pentru orice pai pe care l-au descoperit \u00een ochiul ei, dar uitau s\u0103-\u015fi vad\u0103 b\u00eerna din propriul lor ochi. Ca s\u0103 le arate b\u00eerna din ochi, Isus a definit preacurvia \u00een lumina Legii lui Dumnezeu, nu \u00een lumina legii oamenilor. A nu preacurvi \u00eenseamn\u0103 \u015fi a nu pofti nevasta aproapelui. Deci oricine se uit\u0103 la o femeie ca s-o pofteasc\u0103 a \u015fi preacurvit cu ea \u00een inima lui. Deci cum pot eu, un curvar, s\u0103-mi las nevasta pentru c\u0103 a ars m\u00eencarea? Aceea\u015fi f\u0103\u0163\u0103rnicie o condamn\u0103 \u015fi Pavel, \u00een Romani 2: 1A\u015fadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te po\u0163i dezvinov\u0103\u0163i; c\u0103ci prin faptul c\u0103 judeci pe altul, te os\u00eende\u015fti singur; fiindc\u0103 tu, care judeci pe altul, faci acelea\u015fi lucruri. 2\u015etim, \u00een adev\u0103r, c\u0103 judecata lui Dumnezeu \u00eempotriva celor ce s\u0103v\u00eer\u015fesc astfel de lucruri, este potrivit\u0103 cu adev\u0103rul. 3\u015ei crezi tu, omule care judeci pe cei ce s\u0103v\u00eer\u015fesc astfel de lucruri, \u015fi pe cari le faci \u015fi tu, c\u0103 vei sc\u0103pa de judecata lui Dumnezeu? 4Sau dispre\u0163uie\u015fti tu bog\u0103\u0163iile bun\u0103t\u0103\u0163ii, \u00eeng\u0103duin\u0163ei \u015fi \u00eendelungei Lui r\u0103bd\u0103ri? Nu vezi tu c\u0103 bun\u0103tatea lui Du mnezeu te \u00eendeamn\u0103 la poc\u0103in\u0163\u0103? 5Dar, cu \u00eempietrirea inimii tale, care nu vrea s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103, \u00ee\u0163i aduni o comoar\u0103 de m\u00een ie pentru ziua m\u00een iei \u015fi a ar\u0103t\u0103rii dreptei judec\u0103\u0163i a lui Dumnezeu, 6care va r\u0103spl\u0103ti fiec\u0103ruia dup\u0103 faptele lui (Rom. 2:1-6, s.n.). \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, orice judecat\u0103 la adresa semenilor se \u00eentoarce \u00eempotriva noastr\u0103. Judec\u0103\u0163ile vorbesc despre sistemul nostru de valori. Nu spune Domnul Isus c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, \u201edin cuvintele tale vei fi scos f\u0103r\u0103 vin\u0103, \u015fi din cuvintele tale vei fi os\u00eendit\u201d (Mat. 12:37)? Iar Pavel adaug\u0103: 14C\u00eend Neamurile, m\u0103car c\u0103 n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, \u00ee\u015fi s\u00eent singuri lege; 15\u015fi ei dovedesc c\u0103 lucrarea Legii este scris\u0103 \u00een inimile lor; fiindc\u0103 despre lucrarea aceasta m\u0103rturisesc cugetul lor \u015fi g\u00eendurile lor care","sau se \u00eenvinov\u0103\u0163esc, sau se dezvinov\u0103\u0163esc \u00eentre ele. 16\u015ei faptul acesta se va vedea \u00een ziua c\u00eend, dup\u0103 Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor (Ro m. 2:14-16). Era deci normal ca Domnul Isus s\u0103 ne ofere singura solu\u0163ie posibil\u0103: \u201eNu judeca\u0163i, ca s\u0103 nu fi\u0163i judeca\u0163i. C\u0103ci cu ce judecat\u0103 judeca\u0163i, ve\u0163i fi judeca\u0163i; \u015fi cu ce m\u0103sur\u0103 m\u0103sura\u0163i, vi se va m\u0103sura\u201d (Mat. 7:1-2). Dar ce s\u0103 \u00eensemne ultimul verset din textul de fa\u0163\u0103: \u201eS\u0103 nu da\u0163i c\u00eenilor lucrurile sfinte, \u015fi s\u0103 nu arunca\u0163i m\u0103rg\u0103ritarele voastre \u00eenaintea porcilor, ca nu cumva s\u0103 le calce \u00een picioare, \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 rup\u0103\u201d (6)? S\u0103 ne aducem aminte de felul \u00een care \u015ei-a structurat Domnul Isus Predica de pe munte. \u00cen primele dou\u0103sprezece versete, ne-a vorbit despre caracterul cre\u015ftin, despre ad\u00eencurile fiin\u0163ei noastre, unde \u00eencepe, de fapt, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Apoi, \u00een versetele 13-16, Domnul Isus \u015ei-a aten\u0163ionat ucenicii de dou\u0103 pericole: de pericolul contamin\u0103rii \u015fi de pericolul izol\u0103rii. Iar atunci c\u00eend este vorba despre neizolarea noastr\u0103 sau despre \u00eemplinirea rolului de sare \u015fi lumin\u0103 \u00een lume, trebuie s\u0103 b\u0103g\u0103m bine de seam\u0103 ca nu cumva s\u0103 zidim o neprih\u0103nire fariseic\u0103, deoarece dac\u0103 neprih\u0103nirea noastr\u0103 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, nu vom intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor cu nici un chip. Neprih\u0103nirea fariseic\u0103 se zide\u015fte pe o interpretare gre\u015fit\u0103 a Legii. Lucrul acesta \u00eel ilustreaz\u0103 Domnul Isus \u00een 5:21- 48. Interpretarea gre\u015fit\u0103 a Legii duce la o aplicare gre\u015fit\u0103 a Legii. Despre aceast\u0103 aplicare gre\u015fit\u0103 a vorbit Domnul Isus \u00een 6:1-7:6. Aceast\u0103 ultim\u0103 sec\u0163iune (6:1-7:6) a \u00eenceput cu un verset introductiv, cu o afirma\u0163ie cu caracter general \u2014 \u201eLua\u0163i seama s\u0103 nu v\u0103 \u00eendeplini\u0163i neprih\u0103nirea voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca s\u0103 fi\u0163i v\u0103zu\u0163i de ei; altminteri, nu ve\u0163i avea r\u0103splat\u0103 de la Tat\u0103l vostru care este \u00een ceruri\u201d (6:1) \u2014 pe care Domnul Isus o explic\u0103 apoi, particulariz\u00eend \u00eendeplinirea neprih\u0103nirii la c\u00eeteva domenii specifice: milostenie, rug\u0103ciune, post, \u00eengrijor\u0103ri \u015fi judecat\u0103. Sec\u0163iunea aceasta se \u00eencheie exact a\u015fa cum a \u00eenceput, tot cu o afirma\u0163ie cu caracter general, prin care Domnul Isus face rezumatul a tot ceea ce a spus \u00een acest segment de text. Aceast\u0103 afirma\u0163ie o avem \u00een 7:6: \u201eS\u0103 nu da\u0163i c\u00eenilor lucrurile sfinte, \u015fi s\u0103 nu arunca\u0163i m\u0103rg\u0103ritarele voastre \u00eenaintea porcilor, ca nu cumva s\u0103 le calce \u00een picioare, \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 s\u0103 v\u0103 rup\u0103\u201d. Concluzia Domnului Isus este formulat\u0103 \u00een termeni extrem de duri, aproape c\u0103 nu ne vine s\u0103 credem c\u0103 El a rostit astfel de cuvinte tocmai \u00een Predica de pe munte. Dar s\u0103 nu uit\u0103m de unde a plecat Domnul Isus \u015fi ce anume dore\u015fte El s\u0103 comunice ucenicilor S\u0103i. El a \u00eenceput cu o avertizare extrem de serioas\u0103: 17S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; am venit nu s\u0103 stric, ci s\u0103 \u00eemplinesc. 18C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00eet\u0103 vreme nu va trece cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul, nu va trece o iot\u0103 sau o fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eent\u00eemplat toate"]