Istoria creştinismului antic

["bog\u0103\u0163iile acestei lumi, m\u00eena\u0163i de \u00eengrijor\u0103rile veacului acestuia. Abia acela care a avut curajul bl\u00eende\u0163ii, adic\u0103 al ie\u015firii din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, va avea timp \u015fi energie pentru a c\u0103uta lucrurile care hr\u0103nesc frageda plant\u0103 a Cuv\u00eentului care a prins r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00een sufletul lui. Pentru ca Cuv\u00eentul s\u0103 ajung\u0103 la rodire, el trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00een noi, hr\u0103nit cu neprih\u0103nirea dup\u0103 care \u00eenset\u0103m \u015fi fl\u0103m\u00eenzim \u015f i cu care vom fi s\u0103tura\u0163i, dup\u0103 promisiunea Domnului Isus din Matei 5:6. Singura categorie de p\u0103m\u00eent din care Cel R\u0103u nu poate fura s\u0103m\u00een\u0163a este p\u0103m\u00eentul bun. \u201eIar s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent bun, este cel ce aude Cuv\u00eentul \u015fi-l \u00een\u0163elege; el aduce road\u0103: un gr\u0103unte d\u0103 o sut\u0103, altul \u015faizec i, altul treizeci\u201d (23, s.n.). \u00censeamn\u0103 c\u0103 ceea ce asigur\u0103 at\u00eet \u00eencol\u0163irea Cuv\u00eentului, c\u00eet \u015fi cre\u015fterea lui spre rodire este \u00een\u0163elegerea lui. Iar \u00een\u0163elegerea lui nu se rezum\u0103 la momentul auzirii lui ini\u0163iale, ci \u00een\u0163elegerea din momentul auzirii trebuie s\u0103 continue cu procesul ad\u00eencirii \u00een\u0163elegerii acestui Cuv\u00eent. Aceast\u0103 nevoie de \u00een\u0163elegere tot mai ad\u00eenc\u0103 a Cuv\u00eentului deriv\u0103 din faptul c\u0103 Cuv\u00eentul despre care vorbim este \u201eCuv\u00eentul privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie\u201d (19, s.n.), deci privitor la ceva at\u00eet de mare, \u00eenc\u00eet nimeni nu-l poate cuprinde \u015fi \u00een\u0163elege deodat\u0103. Atunci c\u00eend, \u00een Matei 28, Isus \u00ce\u015fi va trimite ucenicii cu Marea lor \u00cens\u0103rcinare, El va defini facerea de ucenici prin dou\u0103 aspecte esen\u0163iale: (1) botezarea lor \u00een Numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015f i al Sf\u00eentului Duh \u015f i (2) \u00eenv\u0103\u0163area lor s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 tot ceea ce le-a poruncit El. Numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Sf\u00eentului Duh reprezint\u0103 nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00eet \u00eens\u0103\u015fi realitatea Trinit\u0103\u0163ii. Pe de o parte, se pune \u00eentrebarea: C\u00eend am terminat de botezat pe cineva \u00een aceast\u0103 realitate infinit\u0103? Niciodat\u0103. Dar pe de alt\u0103 parte, Domnul Isus i-a avertizat pe ucenici \u00eenc\u0103 prin paranteza (13:10-17) deschis\u0103 \u00een urma \u00eentreb\u0103rii lor de acum \u2014 \u201eDe ce le vorbe\u015fti \u00een pilde?\u201d (13:10) \u2014 de faptul c\u0103 doar acela care va vrea s\u0103 fac\u0103 \u2014 adic\u0103 s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 ceea ce Cuv\u00eentul \u00eei descoper\u0103 \u2014 va ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 cu adev\u0103rat. Altfel, procesul se blocheaz\u0103, planta de cur\u00eend r\u0103s\u0103rit\u0103 este \u00eenecat\u0103 de toate uneltirile Celui R\u0103u care vin asupra noastr\u0103 printr-un necaz sau o prigoan\u0103 din pricina Cuv\u00eentului sau prin \u00eengrijor\u0103rile veacului acestuia. \u00cen concluzie, putem afirma c\u0103 Pilda sem\u0103n\u0103torului (13:1-23) vorbe\u015fte despre un singur fel de s\u0103m\u00een\u0163\u0103, dar despre patru feluri de p\u0103m\u00eent. De\u015fi via\u0163a este \u00een s\u0103m\u00een\u0163\u0103, nu \u00een p\u0103m\u00eent, seceri\u015ful at\u00eern\u0103 totu\u015fi de natura p\u0103m\u00eentului. Cu alte cuvinte, puterea vie\u0163ii din s\u0103m\u00een\u0163\u0103 nu \u00eencalec\u0103 \u015fi nu anuleaz\u0103 libertatea omului de a-\u015fi p\u0103stra inima b\u0103t\u0103torit\u0103 ca drumul sau de a o p\u0103stra ca p\u0103m\u00eent st\u00eencos \u015fi spinos. \u201eS\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent bun este cel ce aude cuv\u00eentul \u015fi-l \u00een\u0163elege; el aduce road\u0103: un gr\u0103unte d\u0103 o sut\u0103, altul \u015faizeci, altul treizeci\u201d (23, s.n.). \u00cen\u0163elegerea corect\u0103 a Cuv\u00eentului privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie este \u00eens\u0103\u015fi \u015fansa \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00een noi. Acesta este motivul pentru care, dup\u0103 ce Domnul Isus a zis: \u201e\u015ei via\u0163a vecinic\u0103 este aceasta: s\u0103 Te cunoasc\u0103 pe Tine, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u015fi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu\u201d (Ioan 17:3), Petru precizeaz\u0103:","3Dumnezeiasca Lui putere ne-a d\u0103ruit tot ce prive\u015fte via\u0163a \u015fi evlavia prin cunoa\u015fterea Celui ce ne-a chemat prin slava \u015fi puterea Lui, 4prin care El ne-a dat f\u0103g\u0103duin\u0163ele Lui nespus de mari \u015fi scumpe, ca prin ele s\u0103 v\u0103 face\u0163i p\u0103rta\u015fi firii dumnezeie\u015fti, dup\u0103 ce a\u0163i fugit de stric\u0103ciunea care este \u00een lume prin pofte. 5De aceea, da\u0163i-v\u0103 \u015fi voi toate silin\u0163ele ca s\u0103 uni\u0163i cu credin\u0163a voastr\u0103 fapta; cu fapta, cuno\u015ftin\u0163a; 6cu cuno\u015ftin\u0163a, \u00eenfr\u00eenarea; cu \u00eenfr\u00eenarea, r\u0103bdarea; cu r\u0103bdarea, evlavia; 7cu evlavia, dragostea de fra\u0163i; cu dragostea de fra\u0163i, iubirea de oameni. 8C\u0103ci, dac\u0103 ave\u0163i din bel\u015fug aceste lucruri \u00een voi, ele nu v\u0103 vor l\u0103sa s\u0103 fi\u0163i nici lene\u015fi, nici neroditori \u00een ce prive\u015fte deplina cuno\u015ftin\u0163\u0103 a Domnului nostru Isus Hristos. 9Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umbl\u0103 cu ochii \u00eenchi\u015fi \u015fi a uitat c\u0103 a fost cur\u0103\u0163it de vechile lui p\u0103cate. 10De aceea, fra\u0163ilor, c\u0103uta\u0163i cu at\u00eet mai mult s\u0103 v\u0103 \u00eent\u0103ri\u0163i chemarea \u015fi alegerea voastr\u0103, c\u0103ci dac\u0103 face\u0163i lucrul acesta, nu ve\u0163i aluneca niciodat\u0103. 11\u00cen adev\u0103r, \u00een chipul acesta vi se va da din bel\u015fug intrare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia vecinic\u0103 a Do mnului \u015fi M\u00eentuitorului nostru Isus Hristos (2 Petru 1:3-11). Tocmai pentru \u00een\u0163elegerea c\u00eet mai bun\u0103 a Cuv\u00eentului a dat Dumnezeu \u201epe unii apostoli; pe al\u0163ii, prooroci; pe al\u0163ii, evangheli\u015fti; pe al\u0163ii, p\u0103stori \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori\u201d (Efes. 4:11). Doar o tot mai ad\u00eenc\u0103 \u00een\u0163elegere a Cuv\u00eentului va duce la cre\u015fterea noastr\u0103 spre statura plin\u0103t\u0103\u0163ii lui Hristos, \u015fi numai astfel vom \u00eenceta s\u0103 mai fim copii, \u201eplutind \u00eencoace \u015fi \u00eencolo, purta\u0163i de orice v\u00eent de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, prin viclenia oamenilor \u015fi prin \u015f iretenia lor \u00een mijloacele de am\u0103gire\u201d (4:14). Iar Cuv\u00eentul ajuns la rodire \u00een noi este \u00eentruparea lui Hristos \u00een noi \u015fi prin noi. 13:24-30 Pilda neghinei Dup\u0103 cum Pilda sem\u0103n\u0103torului (13:1-9) este desp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een textul nostru de interpretarea ei (18-23) \u2014 prin discu\u0163ia n\u0103scut\u0103 de \u00eentrebarea ucenicilor din versetul 10 \u2014 tot a\u015fa, \u015fi \u00eentre Pilda neghinei (24-30) \u015fi interpretarea ei (36-43) s\u00eent interpuse alte dou\u0103 pilde scurte: Pilda gr\u0103untelui de mu\u015ftar (31-32) \u015fi Pilda aluatului (33-35). Un editor care \u015fi-a permis s\u0103-\u015fi scrie evanghelia mai degrab\u0103 tematic dec\u00eet cronologic ar fi avut libertatea s\u0103 p\u0103streze pilda \u015fi t\u0103lm\u0103cirea ei \u00een acela\u015fi bloc de text. Deci faptul c\u0103 n-a f\u0103cut-o trebuie s\u0103 ne dea de g\u00eendit. S-ar prea putea ca inser\u0103rile s\u0103 fie chei hermeneutice importante \u00een \u00een\u0163elegerea pildei. Lucrul acesta s-a dovedit adev\u0103rat \u00een cazul precedent. Pilda neghinei (13:24-30) dezv\u0103luie o alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia se pl\u0103m\u0103de\u015fte \u00een mijlocul luptei spirituale, \u00een prezen\u0163a du\u015fmanului \u015fi a lucr\u0103rii de \u00een\u015felare pe care acest du\u015fman o desf\u0103\u015foar\u0103. Imediat dup\u0103 ce a terminat de rostit \u201eFericirile\u201d, Domnul Isus \u015ei-a avertizat ucenicii de dou\u0103 pericole. Primul pericol deriv\u0103 din amestecarea cu lumea, caz \u00een care sarea \u00ee\u015fi pierde puterea de a s\u0103ra, iar al doilea, din izolarea de lume, caz \u00een care lumina \u00ee\u015fi pierde rolul de a lumina. Pilda neghinei avertizeaz\u0103 de primul pericol, de cel al amestec\u0103rii cu lumea, al amestec\u0103rii neghinei cu gr\u00eeul. Prin faptul c\u0103 st\u0103p\u00eenul nu a \u00eeng\u0103duit ca neghina s\u0103 fie smuls\u0103 p\u00een\u0103 la seceri\u015f, Isus atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 natura \u015fi func\u0163ia","noastr\u0103 \u00een lume le p\u0103str\u0103m doar \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103m\u00eenem gr\u00eeu \u00een mijlocul neghinei. Prezen\u0163a Celui R\u0103u ne-a fost semnalat\u0103 \u015fi \u00een cazul pildei precedente. P\u0103s\u0103rile cerului, care fur\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 l\u00eeng\u0103 drum, \u00eel reprezint\u0103 pe Cel R\u0103u, spune Domnul Isus, care r\u0103pe\u015fte din inima omului ceea ce a fost sem\u0103nat, atunci c\u00eend omul nu \u00een\u0163elege Cuv\u00eentul, sau care aduce \u00een inima omului tot ce poate ca s\u0103 \u00eenece s\u0103m\u00een\u0163a \u015fi s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 rodirea ei. Ce spune Pilda neghinei? 24Isus le-a pus \u00eenainte o alt\u0103 pild\u0103, \u015fi le-a zis: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se aseam\u0103n\u0103 cu un om care a s\u0103m\u0103nat o s\u0103m\u00een\u0163\u0103 bun\u0103 \u00een \u0163arina lui. 25Dar, pe c\u00eend dormeau oamenii, a venit vr\u0103jma\u015ful lui, a s\u0103m\u0103nat neghin\u0103 \u00eentre gr\u00eeu, \u015fi a plecat. 26C\u00eend au r\u0103s\u0103rit firele de gr\u00eeu \u015fi au f\u0103cut rod, a ie\u015fit la iveal\u0103 \u015fi neghina. 27Robii st\u0103p\u00eenului casei au venit \u015fi i-au zis: \u00abDoamne, n-ai s\u0103m\u0103nat s\u0103m\u00een\u0163\u0103 bun\u0103 \u00een \u0163arina ta? De unde are dar neghin\u0103?\u00bb 28El le-a r\u0103spuns: \u00abUn vr\u0103jma\u015f a f\u0103cut lucrul acesta\u00bb. \u015ei robii i-au zis: \u00ab Vrei dar s\u0103 mergem s-o smulgem?\u00bb 29\u00abNu\u00bb, le-a zis el, \u00abca nu cumva smulg\u00eend neghina, s\u0103 smulge\u0163i \u015fi gr\u00eeul \u00eempreun\u0103 cu ea\u00bb. 30L\u0103sa\u0163i-le s\u0103 creasc\u0103 am\u00eendou\u0103 \u00eempreun\u0103 p\u00een\u0103 la seceri\u015f; \u015fi, la vremea seceri\u015fului, voi spune secer\u0103torilor: \u00abSmulge\u0163i \u00eent\u00eei neghina, \u015fi lega\u0163i-o \u00een snopi, ca s-o ardem, iar gr\u00eeul str\u00eenge\u0163i-l \u00een gr\u00eenarul meu\u00bb\u201d (13:24-30). Ca \u015fi \u00een pilda precedent\u0103, \u015fi aic i este vorba despre un sem\u0103nat. Dac\u0103 Pilda sem\u0103n\u0103torului a pus accentul pe p\u0103m\u00eentul \u00een care a fost sem\u0103nat\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a, pilda de fa\u0163\u0103 mut\u0103 accentul pe faptul c\u0103 exist\u0103 doi sem\u0103n\u0103tori \u015fi dou\u0103 feluri de s\u0103m\u00een\u0163\u0103 care pot fi sem\u0103nate \u00een acela\u015f i p\u0103m\u00eent, dar c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 destine pentru cele dou\u0103 feluri de rod. Pilda prezint\u0103 \u0163arina ca fiind, de drept, a gospodarului. Cel R\u0103u nu vine s\u0103 reclame \u0163arina pentru sine, ci se folose\u015fte de ea \u2014 pe de o parte, ca s\u0103 compromit\u0103 seceri\u015ful, iar pe de alt\u0103 parte, ca s\u0103-\u015fi promoveze interesele \u015f i s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia prin \u0163arina gospodarului. Dac\u0103 privim pilda prin prisma propor\u0163iilor de text, ea este focalizat\u0103 pe felul \u00een care hot\u0103r\u0103\u015fte gospodarul s\u0103 se raporteze la lucrarea vr\u0103jma\u015fului, respectiv la neghina din gr\u00eeu. Pentru ca nu cumva s\u0103 fac\u0103 r\u0103u gr\u00eeului, el las\u0103 neghina s\u0103 creasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu gr\u00eeul, p\u00een\u0103 la seceri\u015f, c\u00eend secer\u0103torii vor smulge mai \u00eent\u00eei neghina, o vor lega \u00een snopi \u015fi o vor arunca \u00een foc, iar dup\u0103 aceea vor aduna gr\u00eeul \u00een gr\u00eenarul gospodarului. Dar ce s\u0103 \u00eensemne pilda aceasta? \u00cen text, avem \u015fi interpretarea ei. \u00cens\u0103 \u00eenainte ca aceasta s\u0103 le fie dat\u0103 \u00een exclusivitate ucenicilor, Domnul Isus mai spune noroadelor urm\u0103toarele dou\u0103 pilde. 13:31-35 Pilda gr\u0103untelui de mu\u015ftar \u015fi a aluatului 31Isus le-a pus \u00eenainte o alt\u0103 pild\u0103, \u015fi le-a zis: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se aseam\u0103n\u0103 cu un gr\u0103unte de mu\u015ftar, pe care l-a luat un om \u015fi l-a s\u0103m\u0103nat \u00een \u0163arina sa. 32Gr\u0103untele acesta, \u00een adev\u0103r, este cea mai mic\u0103 dintre toate semin\u0163ele; dar, dup\u0103 ce a crescut, este","mai mare dec\u00eet zarzavaturile \u015fi se face un copac, a\u015fa c\u0103 p\u0103s\u0103rile cerului vin \u015fi \u00ee\u015fi fac cuiburi \u00een ramurile lui\u201d. 33Le-a spus o alt\u0103 pild\u0103, \u015fi anume: \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se aseam\u0103n\u0103 cu un aluat, pe care l-a luat o femeie \u015fi l-a pus \u00een trei m\u0103suri de f\u0103in\u0103 de gr\u00eeu, p \u00een\u0103 s-a dospit toat\u0103 pl\u0103m\u0103deala\u201d (13:31-33). Ambele pilde vorbesc despre un aparent paradox. De\u015fi s\u0103m\u00een\u0163a de mu\u015ftar este cea mai mic\u0103 dintre toate semin\u0163ele, o dat\u0103 ajuns\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent, ea cre\u015fte mai mare dec\u00eet toate zarzavaturile. La fel este \u015fi cu aluatul. Cantitativ, aluatul care se pune \u00een cele trei m\u0103suri de f\u0103in\u0103 este neglijabil. Cu toate acestea, nu f\u0103ina are putere asupra aluatului, ci aluatul asupra f\u0103inii. Ce anume reprezint\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a de mu\u015ftar \u015fi aluatul r\u0103m\u00eene s\u0103 vedem mai t\u00eerziu. La nici una dintre cele dou\u0103 pilde, nu avem interpretarea \u00een text; dar ele au fost a\u015fezate, fie de Domnul Isus,50 fie de evanghelist, \u00een contextul Pildei cu neghina, ca \u015fi cum ar face parte din ea sau ca \u015fi cum ni s-ar indica c\u0103 ele trebuie interpretate \u00een jonc\u0163iune cu Pilda neghinei. Indiferent c\u0103 presupunem c\u0103 forma actual\u0103 a textului a fost dat\u0103 de \u00censu\u015fi Domnul Isus, care a ales \u015fi a organizat ceea ce acum avem \u00eenaintea noastr\u0103 sub forma materialului din capitolul 13 din Matei sau c\u0103 forma actual\u0103 a textului este lucrarea evanghelistului insuflat de Duhul lui Dumnezeu, materialul capitolului 13 r\u0103m\u00eene un \u00eentreg \u015fi trebuie interpretat ca atare. Deci \u00eenaintea noastr\u0103 nu avem o colec\u0163ie de pilde disparate, ci un \u00eentreg literar, care guverneaz\u0103 un \u00eentreg teologic. Iar pentru c\u0103 \u00eentregul teologic vizeaz\u0103 tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, dup\u0103 cum afirm\u0103 \u00censu\u015fi Domnul Isus,51 interpretarea lui trebuie s\u0103 se fac\u0103 cu deosebit\u0103 grij\u0103. Aceasta ne oblig\u0103 s\u0103 d\u0103m importan\u0163\u0103, de exemplu, faptului c\u0103 cele dou\u0103 pilde de care ne ocup\u0103m au fost \u00eenadins intercalate \u00een cadrul altei pilde, la care avem \u015fi interpretarea. Prin aceste dou\u0103 pilde, Domnul Isus scoate \u00een eviden\u0163\u0103 o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu. Prin puterea lor, care \u00eencepe \u00een noi timid, ca germinarea unei semin\u0163e sau ca procesul de \u00eenmul\u0163ire a bacteriilor din aluat, via\u0163a din s\u0103m\u00een\u0163\u0103 \u015fi via\u0163a din aluat cuprind \u00eencet \u00eentreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103, pun\u00eend st\u0103p\u00eenire pe tot ce s\u00eentem \u015fi pe tot ce facem. Cele dou\u0103 pilde se \u00eencheie cu un comentariu editorial, prin care evanghelistul revine la discu\u0163ia din 13:10-17. \u00cen acest comentariu editorial, el precizeaz\u0103 faptul 50 M ajoritatea exege\u0163ilor petrec mult timp \u00een a \u00eencerca s\u0103 dovedeasc\u0103 care por\u0163iuni de text din Matei s\u00eent originale \u015fi care nu. Un astfel de exerci\u0163iu pleac\u0103 de la problema sinoptic\u0103 \u015fi de la premisa priorit\u0103\u0163ii Evangheliei dup\u0103 Marcu sau a unei surse comune \u201eQ\u201d, care st\u0103 la baza tuturor evangheliilor. Analiz\u00eend premisele de la care se pleac\u0103 \u00een toat\u0103 aceast\u0103 dezbatere, trebuie s\u0103 concluzion\u0103m c\u0103 orice astfel de deliberare asupra originalit\u0103\u0163ii textului este \u00een cel mai bun caz o presupunere, \u015fi nu o certitudine. 51 Vezi M atei 13:11.","c\u0103 \u201eIsus a spus noroadelor toate aceste lucruri \u00een pilde; \u015f i nu le vorbea de loc f\u0103r\u0103 pild\u0103, ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul, care zice: \u00abVoi vorbi \u00een pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii\u00bb\u201d (34-35). Aceast\u0103 ascundere a lucrurilor viza norodul, nu \u015fi pe ucenici, \u015fi aceasta nu pentru c\u0103 ucenicii erau mai \u00een\u0163elep\u0163i dec\u00eet ceilal\u0163i din norod, ci pentru c\u0103 Isus continua s\u0103 t\u0103lm\u0103ceasc\u0103 pildele doar pentru ucenici, nu \u015fi pentru norod. 13:36-43 Ce \u00eenseamn\u0103 pilda cu neghina? Ca \u015fi \u00een cazul Pildei sem\u0103n\u0103torului, \u015fi \u00een cazul pildei de fa\u0163\u0103, t\u00eelcuirea le este dat\u0103 numai ucenicilor, pentru c\u0103, pe de o parte, doar \u201eucenicii Lui s-au apropiat de El \u015fi I-au zis: \u00abT\u00eelcuie\u015fte-ne pilda cu neghina din \u0163arin\u0103\u00bb\u201d (36), iar pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 lor le-a fost dat s\u0103 cunoasc\u0103 tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, a spus Domnul Isus \u00een 13:11. Metoda de t\u00eelcuire a pildei este foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea a Pildei sem\u0103n\u0103torului. \u00cen primul r\u00eend, Isus identific\u0103 punctele de referin\u0163\u0103 ale pildei: 37El le-a r\u0103spuns: ! \u201eCel ce sam\u0103n\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103, este Fiul omului. ! 38\u0162arina, este lumea; ! s\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103, s\u00eent fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei; ! neghina, s\u00eent fiii Celui r\u0103u. ! 39Vr\u0103jma\u015ful, care a s\u0103m\u0103nat-o, este Diavolul; ! seceri\u015ful, este sf\u00eer\u015fitul veacului; ! secer\u0103torii, s\u00eent \u00eengerii. Dup\u0103 ce a identificat punctele de referin\u0163\u0103 \u2014 care, \u00een pilda de fa\u0163\u0103, s\u00eent reprezentate, practic, de aproape toate elementele pildei52 \u2014 Isus Se focalizeaz\u0103 \u00een interpretare pe ceea ce S-a focalizat \u015fi \u00een spunerea pildei: asupra seceri\u015fului. Iar lucrul acesta este indicat prin propor\u0163iile de text: 40Deci, cum se smulge neghina \u015fi se arde \u00een foc, a\u015fa va fi \u015fi la sf\u00eer\u015fitul veacului. 41Fiul omului va trimete pe \u00eengerii S\u0103i, \u015fi ei vor smulge din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui toate lucrurile, cari s\u00eent pricin\u0103 de p\u0103c\u0103tuire \u015fi pe cei ce s\u0103v\u00eer\u015fesc f\u0103r\u0103delegea, 42\u015fi-i vor arunca \u00een cuptorul aprins; acolo va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor. 43Atunci cei neprih\u0103ni\u0163i vor str\u0103luci ca soarele \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Tat\u0103lui lor. Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103 (13:40-43). Punctul de turnur\u0103 din pild\u0103 \u00eel \u00een\u0163elegem mai bine abia atunci c\u00eend interpret\u0103m pilda \u00een contextul \u00eentregii evanghelii, plec\u00eend de la contextul imediat. 52 Nu ne s\u00eent interpretate dec\u00eet foarte pu\u0163ine elemente, cum ar fi somnul oamenilor din versetul 25 sau l\u0103sarea neghinei s\u0103 creasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu gr\u00eeul, dar dup\u0103 cum vom vedea, nici acestea nu s\u00eent elemente de umplutur\u0103, ci joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een interpretarea pildei. \u00cen schimb, \u00een\u0163elesul lor \u00eel descoperim doar plec\u00eend dinspre lucrurile clare \u00eenspre cele neclare, dinspre lucrurile interpretate de c\u0103tre Domnul Isus \u00eenspre cele care nu s\u00eent interpretate \u00een mod direct.","Tocmai prin faptul c\u0103 \u00eentre spunerea pildei \u015fi interpretarea ei au fost inserate alte dou\u0103 pilde \u2014 Pilda cu gr\u0103untele de mu\u015ftar \u015fi Pilda cu aluatul \u2014 \u015fi comentariul editorial din versetele 34-35, evanghelistul ne oblig\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u015fi aceste texte \u00een interpretarea Pildei neghinei. \u00cen comentariul editorial care precede t\u00eelcuirea pildei, Matei revine asupra motivului pentru care Isus vorbea noroadelor \u00een pilde, f\u0103c\u00eend \u00een acest context o referire la Psalmul 78:2. 53 Prin citatul din psalm, evanghelistul ne atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 Isus spunea \u201elucruri ascunse de la facerea lumii\u201d (13:35, s.n.). Dup\u0103 cum vom vedea, precizarea aceasta este, de fapt, o cheie hermeneutic\u0103, ce ne indic\u0103 sfera \u00een care trebuie s\u0103 se fac\u0103 interpretarea. \u00centr-adev\u0103r, prin interpretarea Sa, Domnul Isus face o analiz\u0103 succint\u0103 a \u00eentregii istorii, de la \u00eenceputurile ei sau de la facerea lumii p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul ei, adic\u0103 p\u00een\u0103 la Judecat\u0103. \u201e\u0162arina\u201d, spune Domnul Isus, \u201eeste lumea\u201d (38), probabil, de la facerea ei. Iar \u0163arina, ne spune pilda, este a Gospodarului, fiind crea\u0163ia Acestuia. \u201eS\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103, s\u00eent fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei; neghina, s\u00eent fiii Celui R\u0103u. Vr\u0103jma\u015ful, care a s\u0103m\u0103nat-o, este Diavolul; seceri\u015ful, este sf\u00eer\u015fitul veacului; secer\u0103torii, s\u00eent \u00eengerii\u201d (38-39). Dac\u0103 privim imaginea pe care Domnul Isus o realizeaz\u0103 prin interpretarea pildei, avem impresia c\u0103, \u00een \u0163arina lumii, \u00een \u0163arina pe care acum o numim societatea uman\u0103, au fost sem\u0103nate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput dou\u0103 feluri de s\u0103m\u00een\u0163\u0103, adic\u0103 dou\u0103 feluri de oameni. Deci sf\u00eer\u015fitul veacului, cu seceri\u015ful pe care-l va aduce el, nu va face altceva dec\u00eet s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 destinul dinainte hot\u0103r\u00eet al fiilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi al fiilor Celui R\u0103u, care au fost sem\u0103na\u0163i \u00een \u0163arin\u0103 dintru \u00eenceput \u201eca fii ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d sau \u201eca fii ai Celui R\u0103u\u201d.54 O astfel de interpretare ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 \u00een spatele ei precizarea c\u0103 Acela care a sem\u0103nat s\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103 este Dumnezeu. Dar Isus a zis: \u201eCel ce sam\u0103n\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103, este Fiul omului\u201d (37). Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een baza faptului c\u0103 expresia \u201eFiul omului\u201d o g\u0103sim \u00een Daniel 7:13-14, am putea s\u0103 atribuim \u201esem\u0103natului\u201d, despre care vorbe\u015fte Domnul Isus, o conota\u0163ie ce \u0163ine de sferele danielice, deci de planurile eterne ale lui Dumnezeu; iar \u00een acest caz, tabloul schi\u0163at mai sus ar fi corect \u015fi ne-ar readuce pe f\u0103ga\u015ful doctrinei predestina\u0163iei, despre care am pomenit \u00een paginile precedente. Dar o astfel de interpretare este pu\u0163in probabil\u0103, pe de o parte, tocmai din pricina uzajului expresiei \u201eFiul Omului\u201d \u00een Matei, iar pe de alt\u0103 parte, fiindc\u0103 ea ar da Celui R\u0103u statutul de Creator \u015fi Tat\u0103 al unei p\u0103r\u0163i din omenire, ceea ce constituie o c\u0103lcare a adev\u0103rurilor Scripturii. Tot ce poate face diavolul este s\u0103 strice ceea ce Dumnezeu a creat. 53 \u201e\u00cemi deschid gura \u015fi vorbesc \u00een pilde, vestesc \u00een\u0163elepciunea vremurilor str\u0103vechi\u201d (Ps. 78:2). 54 \u00cen prima sa epistol\u0103 soborniceasc\u0103, Ioan vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 de la facerea lumii putem vorbi despre copiii diavolului: \u201ePrin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu \u015fi copiii diavolului. Oricine nu tr\u0103ie\u015fte \u00een neprih\u0103nire, nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iube\u015fte pe fratele s\u0103u\u2026 cum a fost Cain, care era de la cel r\u0103u\u201d (1 Ioan 3:10-12).","Dac\u0103 \u00eens\u0103 limit\u0103m \u00een\u0163elesul sem\u0103natului pe care-l f\u0103cea Fiul Omului la lucrarea Domnului Isus, atunci \u00een\u0163elegem c\u0103 fiii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei erau sem\u0103na\u0163i chiar acum \u00een \u0163arina lumii de c\u0103tre Fiul Omului, la fel \u015fi fiii Celui R\u0103u, de c\u0103tre diavolul. Iar a fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor sau \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Celui R\u0103u at\u00eern\u0103 de ceea ce se seam\u0103n\u0103 \u00een noi \u015fi de ceea ce rode\u015fte \u00een noi, c\u0103ci dup\u0103 road\u0103 vom fi cunoscu\u0163i, ne-a spus Domnul Isus \u00een Predica de pe munte55 \u015fi o repet\u0103 \u015fi \u00een t\u00eelcuirea pildei de fa\u0163\u0103. Aproape c\u0103 am putea spune c\u0103 nu omul este fiu al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei sau fiu al Celui R\u0103u, ci ceea ce se seam\u0103n\u0103 \u00een el de c\u0103tre Fiul Omului sau de c\u0103tre diavolul. Noi primim \u00een noi aceste \u201esemin\u0163e\u201d ale celor dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii \u015fi le hr\u0103nim spre cre\u015ftere \u015fi spre coacere, identific\u00eendu-ne cu aceste realit\u0103\u0163i, pentru ca, la urm\u0103, s\u0103 fim reclama\u0163i de St\u0103p\u00eenul care le-a sem\u0103nat, \u015fi du\u015fi \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile de care aceste realit\u0103\u0163i apar\u0163in dintru \u00eenceput. \u00cen acest caz, s\u0103m\u00een\u0163a bun\u0103 \u015fi s\u0103m\u00een\u0163a rea nu trebuie privite ca reprezent\u00eend un fruct gata copt pentru o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie sau alta, ci, a\u015fa cum \u015fi afirm\u0103 pilda, s\u0103m\u00een\u0163a, care de\u015fi are \u00eenscris\u0103 \u00een ea coordonatele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor sau ale \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului, este totu\u015fi o s\u0103m\u00een\u0163\u0103. Pentru ca s\u0103 ajung\u0103 la coacere, s\u0103m\u00een\u0163a respectiv\u0103 trebuie s\u0103 intre \u00een rela\u0163ie cu \u0163arina, cu p\u0103m\u00eentul, pentru ca p\u0103m\u00eentul s-o hr\u0103neasc\u0103, promov\u00eend astfel \u201einteresele\u201d reprezentate de s\u0103m\u00een\u0163a respectiv\u0103, mai bine zis, de St\u0103p\u00eenul care a sem\u0103nat-o. O astfel de interpretare este sus\u0163inut\u0103 de deznod\u0103m\u00eentul pildei, \u00een care se vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 \u00eengerii Fiului Omului vor fi trimi\u015fi s\u0103 smulg\u0103 \u201edin \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui [pe de o parte,] toate lucrurile, cari s\u00eent pricin\u0103 de p\u0103c\u0103tuire \u015fi [pe de alt\u0103 parte,] pe cei ce s\u0103v\u00eer\u015fesc f\u0103r\u0103delegea\u201d (41, s.n.). Este adev\u0103rat c\u0103 versetele imediat urm\u0103toare vorbesc despre \u201efructul copt\u201d, despre oameni \u015fi destinul lor. Pe aceia care s\u0103v\u00eer\u015fesc f\u0103r\u0103delegea \u00eei \u201evor arunca \u00een cuptorul aprins; acolo va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor\u201d (42). Dar \u201ecei neprih\u0103ni\u0163i vor str\u0103luci ca soarele \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Tat\u0103lui lor\u201d (43). \u00cens\u0103 ceea ce a adus lucrurile la acest destin a fost tocmai primirea lucr\u0103rii Fiului omului sau a lucr\u0103rii diavolului care seam\u0103n\u0103 \u00een noi prilejuri de p\u0103c\u0103tuire \u015fi ne \u00eendeamn\u0103 la f\u0103r\u0103delege. \u00cen textul din Matei 25:31-46, unde Isus vorbe\u015fte despre judecat\u0103 nu \u00eentr-o form\u0103 parabolic\u0103, ci pe fa\u0163\u0103, El precizeaz\u0103 c\u0103 focul cel ve\u015fnic nu a fost preg\u0103tit pentru om, ci pentru diavolul \u015fi \u00eengerii lui. Aceia dintre oameni care ajung \u00een el ajung din pricina lucr\u0103rii diavolului, pe care au acceptat-o \u015fi au tolerat-o \u00een ei. Cum anume trebuie smuls\u0103 aceast\u0103 s\u0103m\u00een\u0163\u0103 sau plant\u0103 a Celui R\u0103u din inima fiilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei vom vedea \u00een capitolul 18 din Matei. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, atunci cele dou\u0103 pilde de mai sus \u2014 Pilda gr\u0103untelui de mu\u015ftar \u015fi Pilda aluatului \u2014 trebuie \u00een\u0163elese ca av\u00eend conota\u0163ii diferite. Pilda gr\u0103untelui de mu\u015ftar reprezint\u0103 lucrarea Fiului Omului, iar pilda aluatului reprezint\u0103 lucrarea Celui R\u0103u. Mul\u0163i exege\u0163i afirm\u0103 c\u0103 at\u00eet \u00een Scriptur\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een literatura rabinic\u0103 aluatul are o conota\u0163ie negativ\u0103, fiind simbolul puterii 55 Vezi M atei 7:15-20.","p\u0103trunz\u0103toare a r\u0103ului, a p\u0103catului.56 Cu toate acestea, ei sus\u0163in faptul c\u0103 \u00een contextul dat \u2014 Pilda aluatului \u2014 acesta reprezint\u0103 tot \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, 57 deoarece \u201e\u00een pilda de fa\u0163\u0103 se are \u00een vedere tocmai puterea de penetrare, \u015fi nu conota\u0163ia metaforic\u0103 a aluatului\u201d. 58 \u015ei dac\u0103 \u0163inem cont de formula introductiv\u0103 \u2014 \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se aseam\u0103n\u0103 cu\u2026\u201d \u2014 formul\u0103 pe care o g\u0103sim \u00een ambele pilde (31 \u015fi 33), a\u015fa s-ar p\u0103rea s\u0103 fie. 13:44-46 Pilda comorii ascunse \u00een \u0163arin\u0103 \u015fi Pilda m\u0103rg\u0103ritarului Cele dou\u0103 pilde \u2014 Pilda comorii ascunse \u00een \u0163arin\u0103 \u015fi Pilda m\u0103rg\u0103ritarului \u2014 subliniaz\u0103 responsabilitatea noastr\u0103 \u00een a c\u0103uta comoara \u015fi m\u0103rg\u0103ritarul \u015fi \u00een a da totul pentru a le avea. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu cade a\u015fa, pur \u015fi simplu, \u00een poala cuiva \u015fi nu trebuie considerat\u0103 a fi un simplu detaliu din via\u0163a noastr\u0103. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu ne vrea cu tot ceea ce avem \u015fi cu tot ceea ce s\u00eentem. Doar acela care este gata s\u0103 v\u00eend\u0103 tot ce are o va avea. \u00centr-un alt context, Domnul Isus a spus c\u0103 acela care accept\u0103 ca \u00eentre El \u015fi Hristos s\u0103 se interpun\u0103 orice altceva \u2014 mam\u0103, tat\u0103, fra\u0163i, surori, ba chiar \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a sa \u2014 nu poate fi ucenicul Lui. Acela pentru care \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia nu \u00eentrece \u00een valoare tot ce are nu o va avea. For\u0163a acestor pilde \u015fi a chem\u0103rii pe care ne-o adreseaz\u0103 este perceput\u0103 \u00een \u00eentregul ei suflu abia atunci c\u00eend venim din cadrul \u00een\u0163elegerii pildelor precedente. Dac\u0103 noi s\u00eentem \u0163arina, comoara din ea este tocmai s\u0103m\u00een\u0163a cea bun\u0103 pe care Fiul Omului o arunc\u0103 \u00een ea. Este interesant c\u0103 omul din pilda noastr\u0103 nu dezgroap\u0103 pur \u015fi simplu comoara ca s-o ia cu el \u2014 ceea ce ne spune c\u0103 comoara nu are valoare dec\u00eet \u00eempreun\u0103 cu \u0163arina. \u015ei tocmai aici trebuie c\u0103utat punctul de turnur\u0103 al pildei. Iat\u0103 de ce \u201eomul\u2026 se duce, \u015fi vinde tot ce are \u015fi cump\u0103r\u0103 \u0163arina\u201d \u00eempreun\u0103 cu comoara, ca s\u0103 le p\u0103streze pe cele dou\u0103 \u00eempreun\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia nu o 56David Hill, The Gospel of Matthew, p. 233-234, \u015fi R. T. France, The Gospel According to Matthew, p. 227-228. 57Ceea ce scrie Ridderbos \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie ar putea fi socotit reprezentativ pentru majoritatea exege\u0163ilor: \u201ePilda aluatului subliniaz\u0103 un adev\u0103r asem\u0103n\u0103tor [cu pilda precedent\u0103]. Cu toate acestea, accentul nu cade pe \u00eenceputurile slabe ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, ci pe felul tainic al lucr\u0103rii ei. Ea nu se prezint\u0103 pe sine prin manifest\u0103ri exterioare ale puterii (vezi 12:19), f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca aceasta s\u0103 \u00eensemne c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia este lipsit\u0103 de putere. Dimpotriv\u0103, lucrarea tainic\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei poate fi comparat\u0103 cu aluatul, \u00abpe care l-a luat o femeie \u015fi l-a pus \u00een trei m\u0103suri de f\u0103in\u0103 de gr\u00eeu, p\u00een\u0103 s-a dospit toat\u0103 pl\u0103m\u0103deala\u00bb\u2026 Femeia nu se opre\u015fte p\u00een\u0103 c\u00eend nu a \u00eemp\u00eenzit aluatul \u00een toat\u0103 f\u0103ina. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor lucreaz\u0103 \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor. De\u015fi efectele ei s\u00eent ascunse, ea are o putere care penetreaz\u0103 totul. Astfel, venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00een dispensa\u0163ia actual\u0103 este comparabil\u0103 cu procesul care avanseaz\u0103 gradat. Ea caut\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 intrare \u00een toate sferele vie\u0163ii, \u00een toate rela\u0163iile umane, astfel \u00eenc\u00eet efectul ei dospitor s\u0103 transforme \u00eentreaga via\u0163\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00eet nimic s\u0103 nu fi r\u0103mas neatins de puterea ei\u201d (H. N. Ridderbos, Matthew, p. 263-264). 58 R. T. France, The Gospel According to Matthew, p. 228. \u00cen acest sens, precizarea din 16:12 \u2014 \u201eAtunci au \u00een\u0163eles c\u0103 nu le zicea s\u0103 se p\u0103zeasc\u0103 de aluatul p\u00eenii, ci de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura fariseilor\u201d \u2014 este un atu pentru acordarea unei conota\u0163ii pozitive aluatului p\u00eeinii, c\u0103ci Isus nu avea nimic cu aluatul propriu-zis, ci cu semnifica\u0163ia lui spiritual\u0103.","putem avea dac\u0103 o separ\u0103m de \u0163arin\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een \u0163arin\u0103 \u015fi ajunge la road\u0103 doar \u00een rela\u0163ia cu \u0163arina, at\u00eeta vreme c\u00eet \u0163arina r\u0103m\u00eene un p\u0103m\u00eent bun. S\u0103 fie, oare, comoara ascuns\u0103 \u00een \u0163arin\u0103 tocmai Cuv\u00eentul privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie? Tot ce se poate. Dar \u00een acest caz, tocmai Cuv\u00eentul este \u201eFiul\u201d \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, El, Isus Hristos, este comoara ascuns\u0103 \u00een \u0163arin\u0103, iar El merit\u0103 primit \u015f i p\u0103strat cu orice pre\u0163. \u201eDe aceea, pe ori\u015ficine M\u0103 va m\u0103rturisi \u00eenaintea oamenilor, \u00eel voi m\u0103rturisi \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri; dar de oricine se va lep\u0103da de Mine \u00eenaintea oamenilor, M\u0103 voi lep\u0103da \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri\u201d (10:32-33). Pilda negustorului de m\u0103rg\u0103ritare mut\u0103 aten\u0163ia de pe comoara, care este \u00censu\u015fi Isus Hristos \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui, pe ascult\u0103tori. Prin simplul fapt c\u0103 erau acolo \u015fi-L ascultau dovedeau c\u0103 erau \u00een c\u0103utarea a ceva. Dar dup\u0103 cum sem\u0103n\u0103torul din Pilda neghinei nu era singur, ci \u015fi vr\u0103jma\u015ful era de fa\u0163\u0103 ca s\u0103 semene s\u0103m\u00een\u0163a lui \u00een ogorul inimii oamenilor, tot a\u015fa, pe pia\u0163a unde venise negustorul s\u0103 caute \u015fi s\u0103 cumpere m\u0103rg\u0103ritare se vindeau tot felul de lucruri. \u00cen timp ce Isus le propov\u0103duia Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, c\u0103rturarii \u015fi fariseii \u00eei \u00eembiau pe cei din norod cu o neprih\u0103nire care lua ochii \u015fi am\u0103gea inima, dar care nu era de nici un pre\u0163 \u00een ce prive\u015fte intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Mai mult, de\u015fi imediat dup\u0103 ce v\u0103zuser\u0103 minunea cu vindecarea \u00eendr\u0103citului mut \u015fi orb, noroadele se p\u0103rea c\u0103 au \u00eentins m\u00eena dup\u0103 \u201ecomoara\u201d pe care o z\u0103riser\u0103: \u201eNu cumva este acesta Fiul lui David?\u201d (12:23), fariseii s-au gr\u0103bit s\u0103 le ia comoara din m\u00een\u0103, \u00eenlocuind-o cu surogate. \u00cen lumina promisiunilor vechi testamentale, Fiul lui David era cea mai mare comoar\u0103 \u015fi cel mai de pre\u0163 m\u0103rg\u0103ritar pe care Israelul ar fi putut s\u0103 le aib\u0103. Lucrul acesta era adev\u0103rat nu numai pentru Israel, ci pentru \u00eentreaga omenire, deoarece \u00een Fiul lui David, erau investite toate promisiunile lui Dumnezeu. Doar \u00een El puteau deveni aceste promisiuni \u201eDa!\u201d \u015fi \u201eAmin!\u201d pentru fiecare dintre noi. Acest m\u0103rg\u0103ritar de pre\u0163 se oferea acum \u00een primul r\u00eend lui Israel, apoi, ca Fiul al lui Avraam, tuturor neamurilor. Am putea s\u0103 \u00een\u0163elegem valoarea inestimabil\u0103 a acestui m\u0103rg\u0103ritar doar dac\u0103 l-am asem\u0103na cu corabia pe care Dumnezeu o oferea, prin Noe, locuitorilor p\u0103m\u00eentului, tocmai \u00eenainte de Potop. Este greu de imaginat o tragedie mai mare dec\u00eet s\u0103 respingi oferta lui Dumnezeu, \u00eenlocuind-o cu orice altceva, atunci c\u00eend peste c\u00eeteva clipe urmeaz\u0103 s\u0103 se dezl\u0103n\u0163uie puhoiul m\u00eeniei lui Dumnezeu peste p\u0103m\u00eent! Or, Isus tocmai vorbise despre Judecat\u0103 \u015fi va continua s-o fac\u0103 \u015fi \u00een pilda care urmeaz\u0103. Acela care a \u00een\u0163eles aceast\u0103 tain\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, la vederea Cor\u0103biei, la vederea Comorii sau a M\u0103rg\u0103ritarului de mare pre\u0163, se duce de vinde tot ce are \u015fi cump\u0103r\u0103 M\u0103rg\u0103ritarul, cump\u0103r\u00eend o dat\u0103 cu el m\u00eentuirea sa din fa\u0163a Judec\u0103\u0163ii lui Dumnezeu.","13:47-52 Pilda n\u0103vodului N\u0103vodul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u2014 spune Domnul Isus \u2014 \u201eprinde tot felul de pe\u015fti\u201d (47). Deci exist\u0103 mai multe feluri de pe\u015fti, dup\u0103 cum, \u00een Pilda sem\u0103n\u0103torului, exist\u0103 mai multe feluri de p\u0103m\u00eent. Pilda n\u0103vodului atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 nu tot ce se prinde \u00een n\u0103vodul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei va ajunge \u00een ea, dup\u0103 cum nu orice s\u0103m\u00een\u0163\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei ajunge la rodire, de\u015fi fiecare s\u0103m\u00een\u0163\u0103 este a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. O dat\u0103 ce am sesizat paralela cu prima dintre pildele din acest capitol, \u00een\u0163elegem c\u0103 prin aceast\u0103 ultim\u0103 pild\u0103 Domnul Isus \u00eenchide cercul pe care l-a deschis prin Pilda sem\u0103n\u0103torului. Am v\u0103zut \u00een aceast\u0103 prim\u0103 pild\u0103 c\u0103, de\u015fi via\u0163a este \u00een s\u0103m\u00een\u0163\u0103, nu \u00een p\u0103m\u00eent, seceri\u015ful at\u00eern\u0103 de p\u0103m\u00eent, nu de s\u0103m\u00een\u0163\u0103. S\u0103m\u00een\u0163a este bun\u0103, pentru c\u0103 este s\u0103m\u00een\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, un \u201efiu\u201d al \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, adic\u0103 o realitate ce \u0163ine de ea, venit\u0103 de la Tat\u0103l. La fel este \u015fi n\u0103vodul, pentru c\u0103 este n\u0103vodul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Cu toate acestea, nu orice se prinde \u00een acest n\u0103vod este bun \u015fi va ajunge \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, dup\u0103 cum nu orice s\u0103m\u00een\u0163\u0103 c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent va ajunge la rodire. \u00cen Pilda sem\u0103n\u0103torului, din pricina naturii p\u0103m\u00eentului, s\u0103m\u00een\u0163a \u00een care este via\u0163a nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ia cu sine \u015fi \u00een sine p\u0103m\u00eentul, \u015fi de aceea, \u00eentr-un fel, ea trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 f\u0103r\u0103 rod \u00eenapoi la Cel care a dat-o. Din perspectiva noastr\u0103, din pric ina p\u0103m\u00eentului, se risipe\u015fte s\u0103m\u00een\u0163a. \u00cen fond \u00eens\u0103, se risipe\u015fte tocmai p\u0103m\u00eentul \u00een care s-ar fi putut \u00eenmul\u0163i de o sut\u0103 de ori m\u0103sura vie\u0163ii. Nici \u00een pilda noastr\u0103, nu se risipe\u015fte n\u0103vodul, ci tot ceea ce nu este bun \u00een el. La sf\u00eer\u015fitul veacului, \u201e\u00eengerii vor ie\u015fi, vor desp\u0103r\u0163i pe cei r\u0103i din mijlocul celor buni, \u015fi-i vor arunca \u00een cuptorul aprins; acolo va fi pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor\u201d (49-50). Leg\u0103tura cu prima dintre pilde ne este sugerat\u0103 de \u00censu\u015fi Domnul Isus. \u00cen 13:9, El a zis norodului: \u201eCine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103\u201d. \u00cen versetul 43, El repet\u0103 aceast\u0103 aten\u0163ionare \u00een auzul ucenicilor S\u0103i: \u201eCine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103\u201d. Iar acum, li se adreseaz\u0103 direct, pentru a-i \u00eentreba dac\u0103 au \u015fi \u00een\u0163eles ceea ce au auzit. \u201eA\u0163i \u00een\u0163eles voi toate aceste lucruri?\u201d (51, s.n.), \u00eei \u00eentreab\u0103 Isus ca \u015fi cum ar fi dorit s\u0103 le spun\u0103, \u00een acela\u015f i timp, c\u0103 aceste lucruri pot fi \u00een\u0163elese doar dac\u0103 s\u00eent interpretate \u00eempreun\u0103, ca \u00eentreg. Imediat ce ucenicii \u00cei r\u0103spund afirmativ \u2014 \u201eDa, Doamne!\u201d (51) \u2014 Isus \u00eencheie \u015firul pildelor astfel: \u201eDe aceea orice c\u0103rturar, care a \u00eenv\u0103\u0163at ce trebuie despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor, se aseam\u0103n\u0103 cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi \u015fi lucruri vechi\u201d (52). Oare ce s\u0103 \u00eensemne aceast\u0103 ultim\u0103 afirma\u0163ie a Domnului Isus? \u00cen lumina \u00eentreb\u0103rii lui Isus \u2014 \u201eA\u0163i \u00een\u0163eles voi toate aceste lucruri?\u201d (51) \u2014 vistieria gospodarului este inima59 acestuia, \u201evistieria\u201d \u00een care adun\u0103 toate 59 Pentru o explicare a uzajului biblic al termenului \u201einim\u0103\u201d, vezi p. 187","comorile Cuv\u00eentului \u00een\u0163eles. Iar lucrurile privitoare la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie \u0163in at\u00eet de lucrurile vechi, c\u00eet \u015fi de lucrurile noi. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u0163ine de lucrurile vechi, adic\u0103 de planul lui Dumnezeu revelat \u00een Vechiul Testament, despre care ucenicii au auzit \u015f i pe care ei \u00eel \u015ftiau. Dar \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u00eenseamn\u0103 \u015fi lucruri noi, pe care Isus le-a adus prin \u00centruparea Sa \u015fi pe care li le propov\u0103duia acum. El \u00censu\u015fi f\u0103cuse o afirma\u0163ie la \u00eenceputul acestui bloc (11:1-17:27), conform c\u0103reia, o dat\u0103 cu venirea Lui, s-a inaugurat ceva nou \u015fi, tocmai de aceea, \u201edin zilele lui Ioan Botez\u0103torul p\u00een\u0103 acum, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se ia cu n\u0103val\u0103, \u015fi cei ce dau n\u0103val\u0103, pun m\u00eena pe ea. C\u0103ci p\u00een\u0103 la Ioan au proorocit to\u0163i proorocii \u015fi Legea\u201d (11:12-13). Dar Ioan Botez\u0103torul, de\u015fi este cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, este totu\u015fi mai mic dec\u00eet cel mai mic din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dup\u0103 cum observ\u0103 Ridderbos, Domnul Isus nu \u00eencepe cu lucrurile vechi, ci cu cele noi, deoarece \u00een timp ce lucrurile noi trebuie interpretate \u00een lumina celor vechi, lucrurile vechi pot fi corect \u00een\u0163elese doar \u00een lumina celor noi. \u00cenainte de a ad\u0103uga \u015fi ultimul tablou (13:53-58) la blocul de text de fa\u0163\u0103 (13:1-58), s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra textului parcurs p\u00een\u0103 acum \u015fi s\u0103 observ\u0103m cum au fost aranjate pildele. Pilda de baz\u0103 r\u0103m\u00eene prima dintre ele: Pilda sem\u0103n\u0103torului. Prin ea, s\u00eentem avertiza\u0163i de importan\u0163a vital\u0103 a felului \u00een care primim \u015fi p\u0103str\u0103m \u00een noi s\u0103m\u00een\u0163a Cuv\u00eentului privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie. Deci primul pericol care amenin\u0163\u0103 seceri\u015ful este propria noastr\u0103 inim\u0103. Pilda neghinei pune al\u0103turi de Sem\u0103n\u0103torul \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei un alt sem\u0103n\u0103tor care seam\u0103n\u0103 neghin\u0103 \u00een loc de gr\u00eeu; iar prin t\u0103lm\u0103cirea ei, s\u00eentem avertiza\u0163i de identitatea \u015fi de inten\u0163iile celor doi sem\u0103n\u0103tori. Intercalarea Pildei gr\u0103untelui de mu\u015ftar \u015f i a Pildei aluatului \u00eentre spunerea \u015fi t\u0103lm\u0103cirea Pildei neghinei ne atrage aten\u0163ia asupra felului asem\u0103n\u0103tor \u00een care lucreaz\u0103 cele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii \u00een noi. At\u00eet una, c\u00eet \u015fi cealalt\u0103 din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii ne cer tot \u015fi ne vor \u00een \u00eentregime pentru ele. Pilda comorii ascunse \u00een \u0163arin\u0103 \u015fi Pilda m\u0103rg\u0103ritarului ne vorbesc despre faptul c\u0103 noi trebuie s\u0103 r\u0103spundem pe m\u0103sur\u0103. Cel care a g\u0103s it comoara \u00een \u0163arin\u0103 sau m\u0103rg\u0103ritarul de pre\u0163, pentru ca s\u0103-l aib\u0103, trebuie s\u0103 fie dispus s\u0103 v\u00eend\u0103 tot \u015fi s\u0103-l cumpere. Am\u00eendou\u0103 aceste grupe de c\u00eete dou\u0103 pilde s\u00eent urmate de c\u00eete un tablou care vorbe\u015fte despre sf\u00eer\u015fitul veacului, despre deznod\u0103m\u00eentul final al lucrurilor. Dup\u0103 cum exist\u0103 doi sem\u0103n\u0103tori, tot a\u015fa exist\u0103 \u015fi dou\u0103 destine, pentru c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii. Pilda sem\u0103n\u0103torului ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 doar acela care r\u0103spunde cu credincio\u015fie la credincio\u015fia lui Dumnezeu se va bucura de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. \u00centr-adev\u0103r, via\u0163a este \u00een s\u0103m\u00een\u0163\u0103, cu toate acestea, seceri\u015ful depinde de natura p\u0103m\u00eentului. \u00cen jurul nostru, exist\u0103 o mul\u0163ime de vr\u0103jma\u015f i ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei: Cel R\u0103u, care fur\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a, prigoana, necazurile, \u00eengrijor\u0103rile veacului acestuia. To\u0163i ace\u015fti vr\u0103jma\u015fi","pot fi birui\u0163i prin felul \u00een care ascult\u0103 cineva Cuv\u00eentul. \u00cen\u0163elegerea acestuia ne transform\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent bun, care d\u0103 road\u0103. 13:53-58 \u201eDe unde are El \u00een\u0163elepciunea \u015fi minunile acestea?\u201d Ca \u015fi \u00een cazul segmentului de text precedent (11:1-12:50), \u015fi segmentul de fa\u0163\u0103 (13:1-58) se termin\u0103 cu un tablou focalizat pe rela\u0163ii. Isus este \u00een patria Sa, \u00een Nazaret, printre rudele Sale trupe\u015fti, \u00eentre care s\u00eent \u015fi surorile \u015fi fra\u0163ii Lui. Dar, de\u015fi Se afl\u0103 \u00eentre ai Lui, necredin\u0163a lor \u00cel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 printre ei vreo minune, dovedindu-se astfel \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ca adev\u0103rat ceea ce a spus la \u00eencheierea segmentului de text precedent: \u201eC\u0103ci oricine face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri, acela \u00cemi este frate, sor\u0103 sau mam\u0103\u201d (12:50). Pildele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei au vorbit tocmai despre taina rela\u0163iei dintre s\u0103m\u00een\u0163\u0103 \u015fi p\u0103m\u00eent, \u00een urma c\u0103reia via\u0163a din s\u0103m\u00een\u0163\u0103 ia cu sine p\u0103m\u00eentul, din moarte spre \u00eenviere. \u00cen \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, aceast\u0103 rela\u0163ie cu Cuv\u00eentul viu se stabile\u015fte prin ascultarea credin\u0163ei. Rela\u0163ia aduc\u0103toare de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie nu se poate fundamenta doar pe c\u0103ut\u0103rile curiozit\u0103\u0163ii \u015fi scepticismului nostru. Am v\u0103zut \u00eenc\u0103 din capitolul 8 c\u0103 doar credin\u0163a leprosului \u015fi credin\u0163a suta\u015fului au fost l\u0103udate de Isus. Curiozitatea celor care L-au v\u0103zut pe El potolind furtuna \u2014 \u201eCe fel de om este acesta de-L ascult\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi v\u00eenturile \u015fi marea?\u201d (8:27) \u2014 sau spaima \u015f i mirarea celor care l-au v\u0103zut pe s l\u0103b\u0103nog ridic\u00eendu-\u015fi patul \u015fi merg\u00eend acas\u0103 vindecat \u2014 \u201eC\u00eend au v\u0103zut noroadele lucrul acesta, s-au \u00eensp\u0103im\u00eentat, \u015fi au sl\u0103vit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere\u201d (9:8) \u2014 nu i-a ajutat la prea mult, dup\u0103 cum nu i-a ajutat nic i pe cei din Nazaret curiozitatea \u015fi mirarea lor: 53Dup\u0103 ce a ispr\u0103vit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54A venit \u00een patria Sa, \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oameni \u00een sinagog\u0103; a\u015fa c\u0103 cei ce-L auzeau, se mirau \u015fi ziceau: \u201eDe unde are El \u00een\u0163elepciunea \u015fi minunile acestea? 55Oare nu este El fiul t\u00eemplarulu i? Nu este Maria mama Lui? \u015ei Iacov, Iosif, Simon \u015fi Iuda, nu s\u00eent ei fra\u0163ii Lui? 56\u015ei surorile Lui nu s\u00eent toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?\u201d 57\u015ei g\u0103seau astfel \u00een El o pricin\u0103 de poticnire. Dar Isus le-a zis: \u201eNic\u0103ieri nu este pre\u0163uit un prooroc mai pu\u0163in dec\u00eet \u00een patria \u015fi \u00een casa Lui\u201d. 58\u015ei n-a f\u0103cut multe minuni \u00een locul acela, din pricina necredin\u0163ei lor (13:53-58). Curiozitatea, spaima \u015fi mirarea se poticnesc de Isus; doar credin\u0163a se leag\u0103 de El \u015fi, prin El, de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. \u201eC\u0103ci oricine face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri, acela \u00cemi este frate, sor\u0103 sau mam\u0103\u201d (12:50)."]