Istoria creştinismului antic

["Evanghelie cu credincio\u015fie \u015fi cu o atitudine corect\u0103 \u2014 a\u015fa cum aceasta este \u015fi datoria noastr\u0103 ast\u0103zi. 10:16-23 Pre\u0163ul conlucr\u0103rii cu Hristos Ultima dintre \u201eferic iri\u201d viza tocmai pre\u0163ul p\u0103rt\u0103\u015fiei noastre la caracterul \u015fi lucrarea Domnului Isus Hristos: 10Ferice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor! 11Ferice va fi de voi c\u00eend, din pricina Mea, oamenii v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee, v\u0103 vor prigoni, \u015fi vor spune tot felul de lucruri rele \u015fi neadev\u0103rate \u00eempotriva voastr\u0103. 12Bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi veseli\u0163i-v\u0103, pentru c\u0103 r\u0103splata voastr\u0103 este mare \u00een ceruri; c\u0103ci tot a\u015fa au prigonit pe proorocii, cari au fost \u00eenainte de voi (5:10-12, s.n.). Pl\u0103tirea acestui pre\u0163 este dovada \u00eenfierii noastre. Iar pentru ucenici, vremea gust\u0103rii acestei fericiri sosise, pentru c\u0103 sosise vremea intr\u0103rii \u00een lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire cu care Fiul lui Dumnezeu a venit pe p\u0103m\u00eent. Dup\u0103 cum aminteam mai sus, ucenicii erau trimi\u015fi s\u0103 duc\u0103 mai departe lucrarea lui Isus. Era deci normal ca ei s\u0103 se a\u015ftepte la tratamentul pe care-l primise Isus. Chiar dac\u0103 vame\u015fii \u015f i p\u0103c\u0103to\u015fii L-au primit bine, c\u0103rturarii, fariseii \u015fi preo\u0163ii cei mai de seam\u0103 sau to\u0163i aceia pentru care prezen\u0163a Lui a fost incomod\u0103 \u00een vreun fel L-au respins \u015fi L-au batjocorit. Iar \u00een versetele care urmeaz\u0103 (16-23), Isus \u00ce\u015fi preg\u0103te\u015fte ucenicii pentru primirea pe care le-o va face lumea. Unii se vor mul\u0163umi ca s\u0103 nu-i asculte \u015fi ca s\u0103-i dea afar\u0103 din casele \u015fi din cet\u0103\u0163ile \u015fi satele lor. Dar al\u0163ii se vor ridica \u00eempotriva lor \u015fi-i vor batjocori \u015fi-i vor prigoni: 16Iat\u0103, Eu v\u0103 trimet ca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor. Fi\u0163i dar \u00een\u0163elep\u0163i ca \u015ferpii, \u015fi f\u0103r\u0103 r\u0103utate ca porumbeii. 17P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de oameni, c\u0103ci v\u0103 vor da \u00een judecata soboarelor, \u015fi v\u0103 vor bate \u00een sinagogile lor. 18Din pricina Mea, ve\u0163i fi du\u015fi \u00eenaintea dreg\u0103torilor \u015fi \u00eenaintea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, ca s\u0103 sluji\u0163i ca m\u0103rturie \u00eenaintea lor \u015fi \u00eenaintea Neamurilor. 19Dar, c\u00eend v\u0103 vor da \u00een m\u00eena lor, s\u0103 nu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i, g\u00eendindu-v\u0103 cum sau ce ve\u0163i spune; c\u0103ci ce ve\u0163i avea de spus, v\u0103 va fi dat chiar \u00een ceasul acela; 20fiindc\u0103 nu voi ve\u0163i vorbi, ci Duhul Tat\u0103lui vostru va vorbi \u00een voi. 21Fratele va da la moarte pe frate-s\u0103u, \u015fi tat\u0103l pe copilul lui; copiii se vor scula \u00eempotriva p\u0103rin\u0163ilor lor \u015fi-i vor omor\u00ee. 22Ve\u0163i fi ur\u00ee\u0163i de to\u0163i, din pricina Nu melui Meu; dar cine va r\u0103bda p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit, va fi m\u00eentuit. 23C\u00eend v\u0103 vor prigoni \u00eentr-o cetate, s\u0103 fugi\u0163i \u00eentr-alta. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nu ve\u0163i ispr\u0103vi de str\u0103b\u0103tut cet\u0103\u0163ile lui Israel p\u00een\u0103 va veni Fiul omu lui (Mat. 10:16-23). De\u015fi Isus Hristos a venit cu putere \u015fi slav\u0103 \u015fi \u00eei trimitea pe ucenici \u00eemputernici\u0163i s\u0103 scoat\u0103 duhurile necurate \u015fi s\u0103 t\u0103m\u0103duiasc\u0103 orice fel de boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103, El \u00eei trimitea totu\u015f i \u201eca pe ni\u015fte oi \u00een mijlocul lupilor\u201d, deci, \u00eentr-un fel, complet neputincio\u015fi. Nimic din puterea pe care o primiser\u0103 nu era pentru ei. Ea nu putea fi folosit\u0103 nici pentru ap\u0103rarea lor, \u015fi nici pentru \u00eembog\u0103\u0163irea lor. Toat\u0103 aceast\u0103 putere trebuia pus\u0103 \u00een slujba \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. \u00cen Luca 9:51-56, atunci c\u00eend","samaritenii refuz\u0103 s\u0103 dea g\u0103zduire lui Isus \u015fi ucenicilor S\u0103i, \u00een m\u00eenia lor, Iacov \u015fi Ioan ar fi vrut s\u0103 aduc\u0103 foc din cer peste \u00eentreg satul respectiv. \u201eIsus S-a \u00eentors spre ei\u201d \u2014 spune Luca \u2014 \u201ei-a certat \u015fi le-a zis: \u00abNu \u015fti\u0163i de ce duh s\u00eente\u0163i \u00eensufle\u0163i\u0163i! C\u0103ci Fiul omului a venit nu ca s\u0103 piard\u0103 sufletele oamenilor, ci s\u0103 le m\u00eentuiasc\u0103\u00bb\u201d (55-56). Orice abatere de la dorin\u0163a de a m\u00eentui, pare s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus, este o influen\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Acest concept al totalei jertfiri de sine a fost foarte greu priceput de ucenici. \u00cen conceptul lor de \u201eHristos\u201d nu se potriveau suferin\u0163a, batjocurile \u015fi moartea Acestuia, atunci c\u00eend Isus Hristos avea, de fapt, putere s\u0103 scoat\u0103 duhuri necurate, s\u0103 vindece orice boal\u0103 \u015fi orice neputin\u0163\u0103, s\u0103 \u00eenmul\u0163easc\u0103 p\u00eeinea \u015fi s\u0103 \u00eenvieze mor\u0163ii. \u00cen gr\u0103dina Ghetsimani, surpriza lor avea s\u0103 fie \u015fi mai mare. Atunci c\u00eend Petru a scos sabia \u015fi a t\u0103iat urechea lui Malhu, robul marelui preot, Isus i-a zis: \u201ePune-\u0163i sabia la locul ei; c\u0103ci to\u0163i cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Crezi c\u0103 n-a\u015f putea s\u0103 rog pe Tat\u0103l Meu, care Mi-ar pune \u00eendat\u0103 la \u00eendem\u00een\u0103 mai mult de dou\u0103sprezece legiuni de \u00eengeri?\u201d (Mat. 26:52-53). \u201eDar de ce n-o faci?\u201d \u2014 ar fi strigat Petru. \u201eCum se vor \u00eemplini Scripturile, cari zic c\u0103 a\u015fa trebuie s\u0103 se \u00eent\u00eemple?\u201d \u2014 i-a r\u0103spuns Isus (Mat 26:54). Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei era \u00eembl\u00eenzit\u0103, subordonat\u0103 voii \u015fi planurilor Tat\u0103lui. De\u015fi Domnul Isus Hristos a venit ca s\u0103 boteze cu Duhul Sf\u00eent \u015fi cu foc (vezi Luca 3:16-17), El a luat asupra Sa botezul cu foc (vezi Mat. 20:20-24 \u015fi Luca 12:49- 50), pentru ca botezul cu Duhul Sf\u00eent \u2014 adic\u0103 \u00eemp\u0103carea \u015fi rela\u0163ia cu Dumnezeu \u2014 s\u0103 ne poat\u0103 fi oferit \u00een \u00eentreaga lui plin\u0103tate. Iat\u0103 de ce ucenicii trebuiau s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 dea f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte nimic \u00een schimb \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu r\u0103u la r\u0103u sau cu batjocur\u0103 la batjocur\u0103. Mis iunea lor avea un secret. Pentru ca cineva s\u0103 poat\u0103 primi binecuv\u00eentarea, cel care ofer\u0103 binecuv\u00eentarea trebuia s\u0103 ia asupra lui blestemul. Cu toate acestea, Isus nu era un fachir \u015f i nu \u00ce\u015fi preg\u0103tea ucenicii pentru suferin\u0163\u0103 cu orice pre\u0163. Dimpotriv\u0103, El \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 se fereasc\u0103 at\u00eet c\u00eet pot de ea: \u201eFi\u0163i dar \u00een\u0163elep\u0163i ca \u015ferpii \u015f i f\u0103r\u0103 r\u0103utate ca porumbeii\u2026 P\u0103zi\u0163i-v\u0103 de oameni\u2026 C\u00eend v\u0103 vor prigoni \u00eentr-o cetate, s\u0103 fugi\u0163i \u00eentr-alta\u201d (17-23). Misiunea lor nu era s\u0103 moar\u0103 sau s\u0103 se lase arunca\u0163i \u00een temni\u0163\u0103, ci s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi s\u0103 reverse puterea m\u00eentuitoare a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei peste c\u00eet mai mul\u0163i oameni. Iar pentru ca aceast\u0103 lucrare s\u0103 nu fie oprit\u0103, bl\u00eende\u0163ea de porumbel trebuia \u00eempletit\u0103 cu \u00een\u0163elepciunea de \u015farpe. Domnul Isus \u00eei avertizeaz\u0103 de tot ce urmeaz\u0103 s\u0103 li se \u00eent\u00eemple, pe de o parte, pentru ca prigonirea s\u0103 nu-i ia pe nepreg\u0103tite, iar pe de alt\u0103 parte, pentru ca s\u0103 se poat\u0103 feri de ea c\u00eet mai bine. Nu ve\u0163i ispr\u0103vi de str\u0103b\u0103tut cet\u0103\u0163ile lui Israel p\u00een\u0103 va veni Fiul Omului Din felul \u00een care s\u00eent formulate aceste instruc\u0163iuni, se \u00een\u0163elege c\u0103 Isus \u00ce\u015fi preg\u0103tea ucenicii nu doar pentru aceast\u0103 misiune imediat\u0103, ci pentru ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00eemple chiar \u015fi dup\u0103 plecarea Sa. Principiile din acest text aveau s\u0103 aib\u0103 valabilitate pentru \u00eentreaga perioad\u0103 a istoriei Bisericii.","Dar cele spuse \u00een versetul 23 \u2014 \u201eC\u00eend v\u0103 vor prigoni \u00eentr-o cetate, s\u0103 fugi\u0163i \u00eentr- alta. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nu ve\u0163i ispr\u0103vi de str\u0103b\u0103tut cet\u0103\u0163ile lui Israel p\u00een\u0103 va veni Fiul omului\u201d \u2014 s\u00eent cel pu\u0163in intrigante, \u015fi trebuie considerate cu mai mult\u0103 aten\u0163ie. Despre ce s\u0103 fie, oare, vorba \u00een acest text? Atunci c\u00eend Iosua a cucerit \u0163ara, a aflat \u00een ea 108 cet\u0103\u0163i \u00eent\u0103rite. S\u0103 presupunem c\u0103 pe parcursul timpului num\u0103rul acestora s-a dublat sau s-a triplat. C\u00eet avea s\u0103 dureze, oare, str\u0103baterea tuturor acestor cet\u0103\u0163i, pentru ca Domnul Isus s\u0103 m\u0103soare pe aceast\u0103 baz\u0103 timpul care se va scurge p\u00een\u0103 la venirea Fiului Omului? Tocmai unitatea de m\u0103sur\u0103 adoptat\u0103 de Domnul Isus \u2014 \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nu ve\u0163i ispr\u0103vi de str\u0103b\u0103tut cet\u0103\u0163ile lui Israel p\u00een\u0103 va veni Fiul omului\u201d (23) \u2014 sugereaz\u0103 o re\u00eentoarcere grabnic\u0103 a Fiului Omului. Dar despre ce s\u0103 fie vorba? Ioan Botez\u0103torul, de pild\u0103, \u00cel prezint\u0103 pe Isus ca pe Unul care boteaz\u0103 cu Duhul Sf\u00eent \u015fi cu foc (vezi Luca 3:16-17). Dup\u0103 cum am amintit mai sus, pentru ca noi s\u0103 putem fi boteza\u0163i cu Duhul Sf\u00eent, Domnul Isus a trebuit s\u0103 fie botezat cu foc, adic\u0103 s\u0103 sufere pe cruce plata p\u0103catelor noastre.18 Dar botezul cu foc urmeaz\u0103 s\u0103 fie adus peste to\u0163i aceia care au refuzat botezul cu Duhul Sf\u00eent. \u0162in\u00eend cont de aceste dou\u0103 etape ale lucr\u0103rii Domnului Isus, Ioan precizeaz\u0103: 17Dumnezeu, \u00een adev\u0103r, n-a trimes pe Fiul S\u0103u \u00een lume ca s\u0103 judece lumea, ci ca lumea s\u0103 fie m\u00eentuit\u0103 prin El. 18Oricine crede \u00een El, nu este judecat; dar cine nu crede, a \u015fi fost judecat, pentru c\u0103 n-a crezut \u00een Numele singurului Fiu al lu i Du mnezeu 19\u015ei judecata aceasta st\u0103 \u00een faptul c\u0103, odat\u0103 venit\u0103 Lumina \u00een lume, oamenii au iubit mai mult \u00eentunerecul dec\u00eet lumina, pentru c\u0103 faptele lor erau rele (Ioan 3:17-19). Acum, cel care nu crede \u00een Domnul Isus st\u0103 cu aceast\u0103 judecat\u0103 \u015fi pedeaps\u0103 at\u00eern\u00eend deasupra capului lui p\u00een\u0103 la moarte \u2014 practic, pentru cel \u00een cauz\u0103, pedeaps\u0103 suspendat\u0103 p\u00een\u0103 la moartea acestuia, Dumnezeu d\u00eendu-i acest timp de har pentru a se poc\u0103i \u015fi a comuta astfel pedeapsa sau a o transfera asupra Domnului Isus. \u00cen schimbul botezului cu foc, care ar fi trebuit s\u0103 cad\u0103 peste cel vinovat, \u00een baza credin\u0163ei lui, omul prime\u015fte botezul cu Duhul Sf\u00eent, deci \u00eemp\u0103carea cu Dumnezeu. Dar dac\u0103 poc\u0103in\u0163a celui vinovat nu are loc p\u00een\u0103 la moartea acestuia, atunci moartea fizic\u0103 permanentizeaz\u0103 judecata \u015fi efectele ei. Deci a doua Venire a Fiului Omului este nu \u00een vederea m\u00eentuirii p\u0103c\u0103to\u015filor, ci pe de o parte, \u00een vederea pedeps irii celor care L-au respins, iar pe de alt\u0103 parte, \u00een vederea aducerii m\u00eentuirii pentru cei care au crezut \u00een El. \u00centr-un fel, \u00eencep\u00eend cu momentul \u201est\u00eerpirii Unsului\u201d \u2014 ca s\u0103 folos im sintagma din Daniel 9:25 \u2014 lucrul acesta este adev\u0103rat \u015fi pentru indivizii din poporul Israel, dar el nu mai este adev\u0103rat pentru Israel ca na\u0163iune, deoarece Noul Leg\u0103m\u00eent a 18 Vezi M atei 20:20-23 \u015fi Luca 12:49-50.","desfiin\u0163at aspectul de grup caracteristic Vechiului Leg\u0103m\u00eent.19 Dar ca popor, Israelul s-a descalificat prin lep\u0103darea Domnului Isus Hristos. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, cu ocazia acestei trimiteri \u00een lucrare, Isus le interzice ucenicilor s\u0103 mearg\u0103 \u201epe calea p\u0103g\u00eenilor\u201d sau s\u0103 intre \u201e\u00een vreo cetate a Samaritenilor\u201d (5). Misiunea lor viza \u00een exclus ivitate \u201eoile pierdute ale casei lui Israel\u201d (6). Am afirmat, de asemenea, c\u0103 \u015fi dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163area Domnului Isus, misiunea ucenicilor urma s\u0103 fie \u00eemplinit\u0103 tot \u00een dou\u0103 etape. Conform Pildei nun\u0163ii fiului de \u00eemp\u0103rat, \u00een prima etap\u0103, ei trebuiau s\u0103 cheme la nunt\u0103 pe cei pofti\u0163i. Dar cei pofti\u0163i aveau s\u0103 refuze chemarea. Mai mult, spune Domnul Isus \u00een pild\u0103, \u201eei [cei pofti\u0163i] f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, \u015fi altul la negustoria lui. Ceilal\u0163i au pus m\u00eena pe robi, \u015fi-au b\u0103tut joc de ei \u015fi i-au omor\u00eet\u201d (22:5-6), \u00eemplinind exact lucrurile de care \u00eei avertizase Domnul Isus pe ucenici \u00een textul din Matei 10:16-23. \u201eC\u00eend a auzit \u00eemp\u0103ratul \u2014 spune Domnul Isus \u00een pild\u0103 \u2014 s-a m\u00eeniat; a trimes o\u015ftile sale, a nimicit pe uciga\u015f ii aceia \u015fi le-a ars cetatea\u201d (22:7). Conform profe\u0163iei din Daniel 9:24-27, spiritualice\u015fte vorbind, \u201e\u00een fruntea o\u015ftirii\u201d care avea s\u0103 nimiceasc\u0103 cetatea \u015fi Loca\u015ful cel Sf\u00eent avea s\u0103 fie \u00censu\u015fi Fiul Omului, Unsul sau C\u00eermuitorul. El va aduce pedeapsa peste poporul S\u0103u care L-a respins \u015fi L-a st\u00eerpit, cer\u00eend ca s\u00eengele S\u0103u s\u0103 cad\u0103 asupra capului lor \u015f i asupra capului copiilor lor. Pentru c\u0103 trimiterea este strict la oile pierdute ale casei lui Israel, am putea sus\u0163ine faptul c\u0103 \u00eentregul text din Matei 10:16-23 se refer\u0103 la perioada mis iunii ucenicilor pentru Israel, deci la perioada de dinaintea anului 70 d.Hr. Pentru Israel, venirea Fiului Omului ca s\u0103 aduc\u0103 peste el botezul cu foc a avut loc tocmai cu ocazia acelor evenimente, urmate apoi, nu dup\u0103 mult timp, de \u00eempr\u0103\u015ftierea lor printre popoare.20 Conform pildei Ispravnicului necredincios (vezi Luca 16:1-13), o dat\u0103 cu venirea Domnului Isus, s-a marcat grani\u0163a dintre cele dou\u0103 Leg\u0103minte despre care a vorbit Ieremia (vezi 31:27-34), iar Israel a trebuit s\u0103 dea socoteal\u0103 de ispr\u0103vnicia lui, urm\u00eend s\u0103 fie scos afar\u0103 din ea. De\u015fi mis iunea lor a \u00eenceput \u00een Israel \u015fi pentru Israel, ea nu avea s\u0103 se termine aici. Dup\u0103 Ierusalim \u015fi toat\u0103 Iudeea, aveau s\u0103 urmeze totu\u015fi \u015fi Samaria \u015fi marginile p\u0103m\u00eentului (vezi Fapte 1:8). Toate instruc\u0163iunile primite de ucenici \u00een Matei 10:16-42 aveau s\u0103 se potriveasc\u0103 \u015fi pentru ceea ce va urma. 19 Vezi Ieremia 31:27-30. Pentru comentariul acestui text, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol.II, p. 191-193. 20 \u00cempr\u0103\u015ftierea lui Israel printre popoare a avut loc imediat dup\u0103 r\u0103scoala lui Bar-Kochba, \u00een anul 132-135 d.Hr. La porunca \u00eemp\u0103ratului Adrian, Ierusalimul a fost transformat \u00eentr-o cetate roman\u0103, interzic\u00eendu-se intrarea evreilor \u00een cetate.","10:24-39 Ajunge ucenicului s\u0103 fie ca \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul lui Avertizarea din 16-23 este urmat\u0103 de o motivare (24-31), de o avertizare (32-39) \u015fi de o \u00eencurajare (40-42). Motivarea trebuia g\u0103s it\u0103 \u00een \u00cens\u0103\u015fi Persoana Domnului Isus: \u201eUcenicul nu este mai pe sus de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103u, nici robul mai pe sus de domnul s\u0103u. Ajunge ucenicului s\u0103 fie ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lui, \u015fi robului s\u0103 fie ca domnul lui. Dac\u0103 pe St\u0103p\u00eenul casei L-au numit Beelzebul, cu c\u00eet mai mult vor numi a\u015fa, pe cei din casa lui?\u201d (24-25). \u00centreaga Sa via\u0163\u0103, Domnul Isus a f\u0103cut doar bine, dar lucrul acesta nu L-a scutit de judec\u0103\u0163i \u015fi batjocuri, fiindu-I r\u0103st\u0103lm\u0103cit fiecare gest. Dac\u0103 ucenicii vor continua s\u0103 priveasc\u0103 la via\u0163a, \u015fi mai ales la moartea Domnului Isus, nici lor nu avea s\u0103 li se par\u0103 un lucru de mirat tratamentul cu care aveau s\u0103 fie primi\u0163i chiar \u015fi de fra\u0163ii lor. Iar atunci c\u00eend cineva \u00een\u0163elege ce i se \u00eent\u00eempl\u0103 \u015fi c\u00eend se a\u015fteapt\u0103 la ceea ce i se \u00eent\u00eempl\u0103, lucrurile s\u00eent mult mai u\u015for de suportat. Frica las\u0103 loc hot\u0103r\u00eerii de a r\u0103m\u00eene credincios misiunii primite. 26A\u015fa c\u0103 s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i de ei. C\u0103ci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, \u015fi nimic t\u0103inuit care nu va fi cunoscut. 27Ce v\u0103 spun Eu la \u00eentunerec, voi s\u0103 spune\u0163i la lumin\u0103; \u015fi ce auzi\u0163i \u015foptindu-se la ureche, s\u0103 propov\u0103dui\u0163i de pe acoperi\u015ful caselor. 28Nu v\u0103 teme\u0163i de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci teme\u0163i-v\u0103 mai degrab\u0103 de Cel ce poate s\u0103 piard\u0103 \u015fi sufletul \u015fi trupul \u00een gheen\u0103. 29Nu se v\u00eend oare dou\u0103 vr\u0103bii la un ban? Totu\u015f, nici una din ele nu cade pe p\u0103m\u00eent f\u0103r\u0103 voia Tat\u0103lui vostru. 30C\u00eet despre voi, p\u00een\u0103 \u015fi perii din cap, to\u0163i v\u0103 s\u00eent num\u0103ra\u0163i. 31Deci, s\u0103 nu v\u0103 teme\u0163i; voi s\u00eente\u0163i mai de pre\u0163 dec\u00eet multe vr\u0103bii (Mat. 10:26-31). O posibil\u0103 dilem\u0103 a ucenicilor putea s\u0103 fie legat\u0103 de atitudinea lui Dumnezeu \u00een toat\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie. Dac\u0103 Dumnezeu este drept \u015fi atotputernic, de ce nu intervine El ca s\u0103 fac\u0103 dreptate ale\u015filor Lui? Isus \u00eei avertiza de faptul c\u0103 ceea ce urma s\u0103 li se \u00eent\u00eemple nu putea fi pus \u00een seama neglijen\u0163ei sau neputin\u0163ei lui Dumnezeu, ci \u00een seama voii Lui exprese. Aceast\u0103 voie a lui Dumnezeu a fost clar articulat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Predica de pe munte. \u201eFericirea\u201d a opta, care a \u00eenchis cercul \u201efericirilor\u201d, leag\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu de prigoana care vine din pricina neprih\u0103nirii \u015fi din pricina lui Hristos peste to\u0163i aceia care apar\u0163in acestei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ii: 10Ferice de cei prigoni\u0163i din pricina neprih\u0103nirii, c\u0103ci a lor este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor! 11Ferice va fi de voi c\u00eend, din pricina Mea, oamenii v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee, v\u0103 vor prigoni, \u015fi vor spune tot felul de lucruri rele \u015fi neadev\u0103rate \u00eempotriva voastr\u0103. 12Bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi veseli\u0163i-v\u0103, pentru c\u0103 r\u0103splata voastr\u0103 este mare \u00een ceruri; c\u0103ci tot a\u015fa au prigonit pe proorocii, cari au fost \u00eenainte de voi (Mat 5:10-12). De unde am putea \u015fti dac\u0103 neprih\u0103nirea noastr\u0103 a \u00eentrecut sau n-a \u00eentrecut neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, dac\u0103 nu s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103tim pentru ea chiar \u015fi pre\u0163ul suferin\u0163ei? \u015ei de unde am putea \u015fti c\u0103 inima noastr\u0103 fiind curat\u0103 am v\u0103zut pe Dumnezeu, dac\u0103 nu din faptul c\u0103 ne dovedim a fi fii ai lui Dumnezeu chiar \u015fi prin pre\u0163ul pe care s\u00eentem dispu\u015fi s\u0103-l pl\u0103tim pentru a continua lucrarea de \u00eemp\u0103ciuire \u00eenceput\u0103 de \u00censu\u015fi Fiul S\u0103u. Scriind bisericii din Colose, Pavel a putut","s\u0103 spun\u0103: \u201eM\u0103 bucur acum \u00een suferin\u0163ele mele pentru voi; \u015fi \u00een trupul meu, \u00eemplinesc ce lipse\u015fte suferin\u0163elor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica\u201d (Col. 1:24). Aceast\u0103 bucurie a suferin\u0163ei din pricina neprih\u0103nirii \u015f i din pricina lui Hristos era pentru Pavel dovada p\u0103rt\u0103\u015fiei lui la lucrarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Iar \u00een Matei 5:38-48, Domnul Isus leag\u0103 suferin\u0163a pentru neprih\u0103nire de normalitatea vie\u0163ii cre\u015ftine: 38A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eOchi pentru ochi \u015fi dinte pentru dinte\u201d. 39Dar Eu v\u0103 spun: \u201eS\u0103 nu v\u0103 \u00eempotrivi\u0163i celui ce v\u0103 face r\u0103u. Ci, oricui te love\u015fte peste obrazul drept, \u00eentoarce-i \u015fi pe cel\u0103lalt. 40Ori\u015ficui vrea s\u0103 se judece cu tine, \u015fi s\u0103-\u0163i ia haina, las\u0103-i \u015fi c\u0103ma\u015fa. 41Dac\u0103 te sile\u015fte cineva s\u0103 mergi cu el o mil\u0103 de loc, mergi cu el dou\u0103. 42Celui ce-\u0163i cere, d\u0103-i, \u015fi nu \u00eentoarce spatele celui ce vrea s\u0103 se \u00eemprumute de la tine. 43A\u0163i auzit c\u0103 s-a zis: \u201eS\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u, \u015fi s\u0103 ur\u0103\u015fti pe vr\u0103jma\u015ful t\u0103u\u201d. 44Dar Eu v\u0103 spun: \u201eIubi\u0163i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, binecuv\u00eenta\u0163i pe cei ce v\u0103 blast\u0103m\u0103, face\u0163i bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc, \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 pentru cei ce v\u0103 asupresc \u015fi v\u0103 prigonesc, 45ca s\u0103 fi\u0163i fii ai Tat\u0103lui vostru care este \u00een ceruri; c\u0103ci El face s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele S\u0103u peste cei r\u0103i \u015fi peste cei buni, \u015fi d\u0103 ploaie peste cei drep\u0163i \u015fi peste cei nedrep\u0163i. 46Dac\u0103 iubi\u0163i numai pe cei ce v\u0103 iubesc, ce r\u0103splat\u0103 mai a\u015ftepta\u0163i? Nu fac a\u015fa \u015fi vame\u015fii? 47\u015ei dac\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i cu dragoste numai pe fra\u0163ii vo\u015ftri, ce lucru neobi\u015fnuit face\u0163i? Oare p\u0103g\u00eenii nu fac la fel? 48Voi fi\u0163i dar des\u0103v\u00eer\u015fi\u0163i, dup\u0103 cum \u015fi Tat\u0103l vostru cel ceresc este des\u0103v\u00eer\u015fit (Mat. 5:38-48). Oricine se va lep\u0103da de Mine, M\u0103 voi lep\u0103da \u015fi Eu de el \u00eenaintea Tat\u0103lui Motivarea din Matei 10:24-31 este urmat\u0103 de o avertizare (10:32-39). Avertizarea este serioas\u0103, pentru c\u0103 vorbe\u015fte despre m\u0103rturisirea sau de recunoa\u015fterea noastr\u0103 de c\u0103tre Domnul Isus \u00eenaintea Tat\u0103lui ceresc, respectiv de lep\u0103darea Lui de noi \u00eenaintea Acestuia. Atitudinea Lui fa\u0163\u0103 de noi \u00eenaintea Tat\u0103lui ceresc va fi \u00een func\u0163ie de atitudinea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de El \u00eenaintea oamenilor: \u201eDe aceea, pe ori\u015ficine M\u0103 va m\u0103rturisi \u00eenaintea oamenilor, \u00eel voi m\u0103rturisi \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri; dar de oricine se va lep\u0103da de Mine \u00eenaintea oamenilor, M\u0103 voi lep\u0103da \u015fi Eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri\u201d (32-33). Din perspectiva Celui R\u0103u, suferin\u0163ele \u015fi batjocura la care s\u00eent expu\u015fi ucenicii Domnului Isus au un s ingur scop: lep\u0103darea lor de El. Iar primirea, respectiv lep\u0103darea noastr\u0103 de c\u0103tre Dumnezeu depinde de p\u0103strarea credincio\u015fiei noastre fa\u0163\u0103 de Domnul Isus. Autorul Epistolei c\u0103tre Evrei a afirmat cu mult\u0103 for\u0163\u0103 acest adev\u0103r, subliniind, pe de o parte, credincio\u015fia Domnului Isus, iar pe de alt\u0103 parte, consecin\u0163a fatal\u0103 a lep\u0103d\u0103rii noastre de El, cu alte cuvinte, consecin\u0163a fatal\u0103 a nep\u0103str\u0103rii p\u00een\u0103 la cap\u0103t a credin\u0163ei \u015fi n\u0103dejdii noastre \u00een El: 6Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. \u015ei casa Lui s\u00eentem noi, dac\u0103 p\u0103str\u0103m p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit \u00eencrederea nezguduit\u0103 \u015fi n\u0103dejdea cu care ne l\u0103ud\u0103m. 7De aceea, cum zice Duhul Sf\u00eent: \u201eAst\u0103zi, dac\u0103 auzi\u0163i glasul Lui, 8nu v\u0103 \u00eempietri\u0163 i inimile,","ca \u00een ziua r\u0103zvr\u0103tirii, ca \u00een ziua ispitirii \u00een pustie, 9unde p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri M-au ispitit, \u015fi M-au pus la \u00eencercare, \u015fi au v\u0103zut lucr\u0103rile Mele patruzeci de ani! 10De aceea, M-am dezgustat de neamul acesta, \u015fi am zis: \u00abEi totdeauna se r\u0103t\u0103cesc \u00een inima lor. N-au cunoscut c\u0103ile Mele! 11Am jurat dar \u00een m\u00eenia Mea c\u0103 nu vor intra \u00een odihna Mea!\u00bb\u201d 12Lua\u0163i seama dar, fra\u0163ilor, ca nici unul dintre voi s\u0103 nu aib\u0103 o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103, care s\u0103 v\u0103 despart\u0103 de Dumnezeul cel viu. 13Ci \u00eendemna\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii \u00een fiecare zi, c\u00eet\u0103 vreme se zice: \u201eAst\u0103zi\u201d, pentru ca nici unul din voi s\u0103 nu se \u00eempietreasc\u0103 prin \u00een\u015fel\u0103ciunea p\u0103catului. 14C\u0103ci ne-am f\u0103cut p\u0103rta\u015fi ai lui Hristos, dac\u0103 p\u0103str\u0103m p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit \u00eencrederea nezguduit\u0103 de la \u00eenceput, 15c\u00eet\u0103 vreme se zice: \u201eAst\u0103zi, dac\u0103 auzi\u0163i glasul Lui, nu v\u0103 \u00eempietri\u0163i inimile, ca \u00een ziua r\u0103zvr\u0103tirii\u201d (Evrei 3:6-15). A r\u0103m\u00eene p\u0103rta\u015f lui Hristos \u00eenseamn\u0103 a p\u0103stra p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit, nezguduit\u0103, \u00eencrederea de la \u00eenceput. Drept urmare, Hristos \u00censu\u015fi ne va m\u0103rturisi, ne va recunoa\u015fte \u00eenaintea Tat\u0103lui din ceruri. Dar acela care calc\u0103 pe urmele genera\u0163iei din pustie \u2014 genera\u0163ie pe care autorul o aduce ca exemplu de necredincio\u015fie \u2014 va fi el \u00eensu\u015fi lep\u0103dat de Hristos \u00eenaintea Tat\u0103lui ceresc. Ce \u00eenseamn\u0103 lucrul acesta a fost deja afirmat de c\u0103tre Domnul Isus ca \u00eencheiere a Predicii de pe munte: 21Nu ori\u015ficine-Mi zice: \u201eDoamne, Doamne!\u201d va intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor \u2014 a spus Domnul Isus \u2014 ci cel ce face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri. 22Mul\u0163i \u00cemi vor zice \u00een ziua aceea: \u201eDoamne, Doamne! N-am proorocit Noi \u00een Numele T\u0103u? N-am scos noi draci \u00een Numele T\u0103u? \u015ei n-am f\u0103cut noi multe minuni \u00een Numele T\u0103u?\u201d 23Atunci le voi spune curat: \u201eNiciodat\u0103 nu v-am cunoscut; dep\u0103rta\u0163i-v\u0103 de la Mine, voi to\u0163i cari lucra\u0163i f\u0103r\u0103delege\u201d (Mat. 7:21-23). Credin\u0163a noastr\u0103 \u00een Domnul Isus Hristos se m\u0103soar\u0103 \u00een ascultarea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de El. \u201eDe ce-Mi zice\u0163i: \u00abDoamne, Doamne!\u00bb \u015fi nu face\u0163i ce v\u0103 spun Eu?\u201d (Luca 6:46). De fapt, lep\u0103darea noastr\u0103 de El are loc prin neascultarea noastr\u0103 de El, urmat\u0103 de o repetat\u0103 \u015f i sistematic\u0103 am\u00eenare a poc\u0103in\u0163ei. Consecin\u0163ele nerecunoa\u015fterii noastre de c\u0103tre Hristos \u00eenaintea Tat\u0103lui ceresc s\u00eent \u00een continuare detaliate \u00een concluzia teologic\u0103 a Epistolei c\u0103tre evrei. Fiindc\u0103 avem la \u00eendem\u00een\u0103 at\u00eet Jertfa, c\u00eet \u015fi pe Marele Preot, s\u0103 ne dovedim credin\u0163a prin apropierea de scaunul harului, ca s\u0103 c\u0103p\u0103t\u0103m har la vreme de nevoie, adic\u0103 atunci c\u00eend p\u0103catul a rupt rela\u0163ia noastr\u0103 cu Dumnezeu \u015fi ne-a adus sub amenin\u0163area pedepsei Lui. 19Astfel dar, fra\u0163ilor, fiindc\u0103 prin s\u00eengele lui Isus avem o intrare slobod\u0103 \u00een Locul prea sf\u00eent, 20pe calea cea nou\u0103 \u015fi vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinl\u0103untru, adic\u0103 trupul S\u0103u: 21\u015fi fiindc\u0103 avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, 22s\u0103 ne apropiem cu o inim\u0103 curat\u0103, cu credin\u0163\u0103 deplin\u0103, cu inimile stropite \u015fi cur\u0103\u0163ite de un cuget r\u0103u, \u015fi cu trupul sp\u0103lat cu o ap\u0103 curat\u0103. 23S\u0103 \u0163inem f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire la m\u0103rturisirea n\u0103dejdii noastre, c\u0103ci credincios este Cel ce a f\u0103cut f\u0103g\u0103duin\u0163a. 24S\u0103 veghem unii asupra altora, ca s\u0103 ne \u00eendemn\u0103m la dragoste \u015fi la fapte bune. 25S\u0103 nu p\u0103r\u0103sim adunarea noastr\u0103, cum au unii obicei; ci s\u0103 ne \u00eendemn\u0103m unii pe al\u0163 ii, \u015fi cu at\u00eet mai mult, cu c\u00eet vede\u0163i c\u0103 ziua se apropie. 26C\u0103ci, dac\u0103 p\u0103c\u0103tuim cu voia dup\u0103 ce am primit","cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, nu mai r\u0103m\u00eene nici o jertf\u0103 pentru p\u0103cate, 27ci doar o a\u015fteptare \u00eenfrico\u015fat\u0103 a judec\u0103\u0163ii, \u015fi v\u0103paia unui foc, care va mistui pe cei r\u0103zvr\u0103ti\u0163i. 28Cine a c\u0103lcat Legea lui Moise, este omor\u00eet f\u0103r\u0103 mil\u0103, pe m\u0103rturia a doi sau trei martori. 29Cu c\u00eet mai aspr\u0103 pedeaps\u0103 crede\u0163i c\u0103 va lua cel ce va c\u0103lca \u00een picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va p\u00eeng\u0103ri s\u00eengele leg\u0103m\u00eentului, cu care a fost sfin\u0163it, \u015fi va batjocori pe Duhul harului? 30C\u0103ci \u015ftim cine este Cel ce a zis: \u201eA Mea este r\u0103zbunarea, Eu voi r\u0103spl\u0103ti!\u201d \u015ei \u00een alt\u0103 parte: \u201eDomnul va judeca pe poporul S\u0103u\u201d. 31Grozav lucru este s\u0103 cazi \u00een m\u00eenile Du mnezeului celu i viu! (Evrei 10:19-31). A te lep\u0103da de Hristos \u00eenaintea oamenilor \u00eenseamn\u0103 a-L c\u0103lca \u00een picioare pe Fiul lui Dumnezeu, a p\u00eeng\u0103ri s\u00eengele Leg\u0103m\u00eentului, cu care ai fost sfin\u0163it, \u015fi a batjocori pe Duhul harului, cu alte cuvinte, \u00eenseamn\u0103 a p\u0103c\u0103tui cu voia, deci a nesocoti singura solu\u0163ie a lui Dumnezeu. Singura solu\u0163ie \u00een fa\u0163a acestui p\u0103cat este poc\u0103in\u0163a radical\u0103 \u015fi imediat\u0103. Petru, de pild\u0103, s-a lep\u0103dat de Hristos, dar, de \u00eendat\u0103 ce a c\u00eentat coco\u015ful, \u015fi-a venit \u00een fire, a ie\u015fit afar\u0103 \u015f i a pl\u00eens cu amar. Poc\u0103in\u0163a lui grabnic\u0103 a fost sc\u0103parea lui, iar aceasta pentru c\u0103 p\u0103catul \u00een\u015fal\u0103, \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 lesne \u015fi \u00eempietre\u015fte. Iar o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103 ne desparte de Dumnezeul cel viu. Cine iube\u015fte orice altceva mai mult dec\u00eet pe Mine nu este vrednic de Mine! Atunci c\u00eend Domnul Isus a pornit s\u0103 predice Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, primul lucru a fost s\u0103 corecteze interpret\u0103rile gre\u015f ite ale Scripturii. \u00cen Matei 5:21-48, El aduce \u00eenaintea ucenicilor \u015fase cazuri \u00een care, prin interpretarea gre\u015fit\u0103 a Scripturii, fariseii \u015fi c\u0103rturarii au cobor\u00eet standardele lui Dumnezeu ca s\u0103 le fac\u0103 accesibile oamenilor, \u015fi s-au descalificat \u00een ce prive\u015fte intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. O interpretare gre\u015fit\u0103 a Scripturii duce \u00een mod inevitabil la o aplicare gre\u015fit\u0103 a ei, adic\u0103 la o neprih\u0103nire fariseic\u0103, incompatibil\u0103 cu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Iar dac\u0103 neprih\u0103nirea noastr\u0103 \u2014 a spus Domnul Isus \u2014 nu va \u00eentrece neprih\u0103nirea c\u0103rturarilor \u015fi a fariseilor, cu nici un chip nu vom intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Parte din interpretarea corect\u0103 a Scripturii este \u015fi \u00een\u0163elegerea a\u015ftept\u0103rilor lui Dumnezeu de la noi. Despre aceste a\u015ftept\u0103ri le vorbe\u015fte Domnul Isus ucenicilor S\u0103i \u00een versetele imediat urm\u0103toare: 34S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 am venit s-aduc pacea pe p\u0103m\u00eent; n-am venit s\u0103 aduc pacea, ci sabia. 35C\u0103ci am venit s\u0103 despart pe fiu de tat\u0103l s\u0103u, pe fiic\u0103 de mam\u0103-sa, \u015fi pe nor\u0103 de soacr\u0103-sa. 36\u015ei omul va avea de vr\u0103jma\u015fi chiar pe cei din casa lui. 37Cine iube\u015fte pe tat\u0103 ori pe mam\u0103, mai mu lt dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine; \u015fi cine iube\u015fte pe fiu ori pe fiic\u0103 mai mult dec\u00eet pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38Cine nu-\u015fi ia crucea lui \u015fi nu vine dup\u0103 Mine, nu este vrednic de Mine. 39Cine \u00ee\u015fi va p\u0103stra via\u0163a, o va pierde, \u015fi cine \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a, pentru Mine, o va c\u00ee\u015ftiga (Mat. 10:34-39). A-L urma pe Domnul Isus \u00eenseamn\u0103 a-L declara Domn al vie\u0163ii noastre \u015fi a \u00een\u0163elege c\u0103 El este cel mai de pre\u0163 lucru pe care-l avem. El este mai de pre\u0163 dec\u00eet p\u0103rin\u0163ii, fra\u0163ii sau copiii no\u015ftri, mai de pre\u0163 dec\u00eet bunurile noastre materiale,","indiferent c\u00eete ar fi ele, mai de pre\u0163 chiar dec\u00eet \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a noastr\u0103, c\u0103ci \u201ece ar folosi unui om s\u0103 c\u00ee\u015ftige toat\u0103 lumea, dac\u0103 \u015fi-ar pierde sufletul?\u201d \u2014 \u00eei \u00eentreab\u0103 Isus pe ucenicii S\u0103i. \u201eSau, ce ar da un om \u00een schimb pentru sufletul s\u0103u?\u201d (Mat. 16:26). Or, singura solu\u0163ie pentru m\u00eentuirea sufletului nostru este Domnul Isus Hristos. M\u0103rturisirea Lui \u00eenaintea oamenilor este dovada credin\u0163ei noastre care ne p\u0103streaz\u0103 lega\u0163i de El, \u015fi pe El legat de noi. Atunci c\u00eend Petru era \u00een pragul lep\u0103d\u0103rii de Hristos, Domnul Isus l-a avertizat de lucrul acesta: \u201eSimone, Simone, Satana v-a cerut s\u0103 v\u0103 cearn\u0103 ca gr\u00eeul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca s\u0103 nu se piard\u0103 credin\u0163a ta; \u015fi, dup\u0103 ce te vei \u00eentoarce la Dumnezeu, s\u0103 \u00eent\u0103re\u015fti pe fra\u0163ii t\u0103i\u201d (Luca 22:31-32). \u00cen fa\u0163a slujnicelor din curtea marelui preot, Petru a \u00eencercat s\u0103-\u015fi p\u0103streze via\u0163a \u2014 \u015fi era gata s-o piard\u0103. De fapt, \u015fi-a p\u0103strat via\u0163a doar \u00een urma poc\u0103in\u0163ei lui sincere \u015fi imediate. 10:40-42 Perspectiva corect\u0103 asupra lucr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie Faptul c\u0103 ucenicii fuseser\u0103 trimi\u015f i \u00een Numele lui Hristos i-a inclus \u00een sfera lucr\u0103rii Fiului \u015fi a Tat\u0103lui ceresc: \u201eCine v\u0103 prime\u015fte pe voi, M\u0103 prime\u015fte pe Mine; \u015fi cine M\u0103 prime\u015fte pe Mine, prime\u015fte pe Cel ce M-a trimes pe Mine\u201d (40). Aceasta constituia at\u00eet o cinste, c\u00eet \u015fi o responsabilitate extraordinar\u0103. S\u0103 fii primit ca \u00censu\u015fi Domnul Isus sau ca \u00censu\u015fi Dumnezeu Tat\u0103l nu era un lucru de neglijat. Dar, dup\u0103 cum lucrul acesta nu era de neglijat pentru cel trimis \u00een felul acesta de Isus, tot a\u015fa, el nu era de neglijat nici pentru cei care-i primeau sau \u00eei respingeau: \u201eDac\u0103 nu v\u0103 va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, s\u0103 ie\u015fi\u0163i din casa sau din cetatea aceea \u015fi s\u0103 scutura\u0163i praful de pe picioarele voastre. Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, va fi mai u\u015for pentru \u0163inutul Sodomei \u015fi Gomorei, dec\u00eet pentru cetatea aceea\u201d (10:14-15). Dar priceperea perspectivei corecte asupra lucr\u0103rii at\u00eerna nu numai de \u00een\u0163elegerea privilegiului \u015fi responsabilit\u0103\u0163ii implicate de lucrare, ci \u015fi de \u00een\u0163elegerea naturii extrem de complexe a acestei lucr\u0103ri. Lucrarea la care \u00eei trimitea Domnul Isus pe ucenici reclama participarea multora. Domnul Isus \u00censu\u015fi le spusese c\u0103, seceri\u015ful fiind mare, \u015fi lucr\u0103torii pu\u0163ini, ei trebuiau s\u0103 roage pe Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui. Poate preten\u0163ia multora dintre noi ar fi ca Dumnezeu s\u0103 scoat\u0103 la seceri\u015ful Lui lucr\u0103tori de seama \u015fi de preg\u0103tirea noastr\u0103. Nu mul\u0163i erau \u00een vremea aceea ca \u015fi cei doisprezece pe care-i enumer\u0103 Matei. Acum c\u0103 privim retrospectiv la acele vremuri, \u00een\u0163elegem c\u0103, de fapt, nu era nimeni ca ei, afar\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi. Nu la \u00eent\u00eemplare cei doisprezece au r\u0103mas \u00een istoria Bisericii \u015fi a planului lui Dumnezeu temelia pe care s-a zidit \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia, 21 \u015fi nu la \u00eent\u00eemplare sf\u00eentul apostol Ioan afirm\u0103 c\u0103 pe cele dou\u0103sprezece temelii ale Noului Ierusalim s\u00eent scrise numele celor 21 Vezi Efeseni 2:20.","doisprezece apostoli ai Mielului. 22 Este \u00eens\u0103 ciudat faptul c\u0103 Domnul Isus promite aceea\u015fi r\u0103splat\u0103 ucenicului \u015fi prorocului ca \u015fi aceluia care \u00eei prime\u015fte \u015fi le d\u0103 un pahar de ap\u0103 sau aceluia care d\u0103 un pahar de ap\u0103 \u00een numele lor. Ucenicii Domnului Isus plecau \u00een aceast\u0103 lucrare \u00eemputernici\u0163i s\u0103 scoat\u0103 afar\u0103 dracii, s\u0103 vindece orice fel de boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103. Dar acela care avea s\u0103 se al\u0103ture lor prin paharul de ap\u0103 dat \u00een numele lor avea s\u0103 primeasc\u0103 o r\u0103splat\u0103 egal\u0103 cu a lor. 41Cine prime\u015fte un prooroc, \u00een numele unui prooroc, va primi r\u0103splata unui prooroc; \u015fi cine prime\u015fte pe un om neprih\u0103nit \u00een numele unui om neprih\u0103nit, va primi r\u0103splata unui om neprih\u0103nit. 42\u015ei oricine va da de b\u0103ut numai un pahar de ap\u0103 rece unuia din ace\u015fti micu\u0163i, \u00een numele unui ucenic, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 nu-\u015fi va pierde r\u0103splata (10:41-42). Cum anume se poate a\u015fa ceva \u00een\u0163elegem doar dac\u0103 ne aducem aminte de cuvintele lui Pavel din Corinteni: \u201eC\u0103ci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care s\u0103 nu-l fi primit? \u015ei dac\u0103 l-ai primit, de ce te lauzi ca \u015fi cum nu l-ai fi primit?\u201d (1 Cor. 4:7). Chiar dac\u0103 aveau puterea de a scoate afar\u0103 duhurile necurate \u015fi de a vindeca orice fel de boal\u0103 \u015fi orice fel de neputin\u0163\u0103, puterea aceasta nu era a lor, ci o primiser\u0103 de la Domnul Isus. Deci, din acest punct de vedere, ei nu aveau mai mult dec\u00eet aceia care d\u0103deau doar un pahar de ap\u0103 \u00een numele lor sau \u00een Numele Domnului Isus. Dac\u0103 aceast\u0103 observa\u0163ie ar fi integrat\u0103 \u00een sfera lucr\u0103rii cre\u015ftine de orice fel, ea ar aduce foarte mult\u0103 s\u0103n\u0103tate celor implica\u0163i \u00een ea. De cele mai multe ori, moartea unei lucr\u0103ri oarecare vine din izolare sau din lipsa spiritului de echip\u0103. Avem impresia c\u0103 totul trebuie f\u0103cut de c\u0103tre noi \u00een\u015fine \u015fi c\u0103 lucrarea nu poate fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 cu nimeni, ca \u015fi cum am pierde din r\u0103splat\u0103 sau din onoarea pe care o a\u015ftept\u0103m \u00een urma a ceea ce facem. Trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 Domnul Isus a \u00eenceput preg\u0103tirea ucenicilor pentru lucrare aduc\u00eendu-le aminte de faptul c\u0103, seceri\u015ful fiind al Domnului, trebuie s\u0103 se a\u015ftepte s\u0103 descopere mult mai multe nevoi dec\u00eet resursele lor. Dar lucrul acesta nu trebuie s\u0103-i demobilizeze. Dimpotriv\u0103! Rug\u0103ciunea lor ca Domnul seceri\u015fului s\u0103 scoat\u0103 lucr\u0103tori la seceri\u015ful Lui urma s\u0103-i deschid\u0103 pentru tot ceea ce Domnul va aduce \u00een seceri\u015ful Lui. Uneori, la porunca Domnului, vor veni \u00een seceri\u015f \u015fi dintre aceia care vor putea da doar un pahar de ap\u0103 \u00een numele unui ucenic sau dintre aceia care vor putea oferi doar g\u0103zduire unui proroc. Ucenicul sau prorocul nu trebuie s\u0103 uite c\u0103 Acela care i-a chemat pe ace\u015ftia \u00een lucrarea Sa \u00eei va \u015fi r\u0103spl\u0103ti. \u015ei dac\u0103 El va alege s\u0103 dea at\u00eet unuia, c\u00eet \u015fi celuilalt aceea\u015fi r\u0103splat\u0103, este hot\u0103r\u00eerea Lui. 22 Vezi Apocalipsa 21:9-14.","Matei 11:1-12:50 Intrarea pe poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Adev\u0103ratul pericol care \u00eempiedic\u0103 intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este cel care vine din\u0103untrul nostru \u2014 necredin\u0163a \u2014 nu cel din afara noastr\u0103. \u201eFerice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire\u201d Primele patru capitole ale evangheliei au avut ca scop ancorarea cititorului \u00een Vechiul Testament, pentru a-l ajuta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 Isus este \u00eentr-adev\u0103r Hristosul promis de Dumnezeu, respectiv Fiul lui David, Fiul lui Avraam. Pentru a realiza ceea ce \u015fi-a propus, Matei termin\u0103 multe din tablourile acestor patru capitole cu o referire specific\u0103 la c\u00eete o profe\u0163ie vechi testamental\u0103 (1:22-23; 2:4-6, 15, 17-18; 3:3; 4:14-16 etc.). Isus fiind Hristosul, Fiul lui David, Fiul lui Avraam, promisiunea lui Dumnezeu cu privire la Noul Leg\u0103m\u00eent putea fi, \u00een sf\u00eer\u015fit, \u00eemplinit \u0103. Cele patru capitole introductive s\u00eent urmate de un bloc mare de text: Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei sau Predica de pe munte (5:1-7:29). Dup\u0103 ce, prin Predica de pe munte, Domnul Isus a\u015faz\u0103 \u00eenaintea ucenicilor S\u0103i \u015fi \u00eenaintea norodului esen\u0163a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, El face o invita\u0163ie tuturor celor care-L ascultau: \u201eIntra\u0163i pe poarta cea str\u00eemt\u0103. C\u0103ci larg\u0103 este poarta, lat\u0103 este calea care duce la pierzare, \u015fi mul\u0163i s\u00eent cei ce intr\u0103 pe ea. Dar str\u00eemt\u0103 este poarta, \u00eengust\u0103 este calea care duce la via\u0163\u0103\u201d (7:13-14). Aceast\u0103 chemare ne informeaz\u0103 c\u0103 a fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor","reclam\u0103, pe de o parte, o intrare pe poart\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, o umblare pe cale.23 Intrarea pe poart\u0103 este posibil\u0103 prin credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos. De aceea, \u00een capitolele 8:1-9:34, Matei \u00cel prezint\u0103 pe Domnul Isus \u00een toat\u0103 plin\u0103tatea puterii Lui m\u00eentuitoare, putere care oblig\u0103 puterile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului s\u0103 se retrag\u0103. Descinderea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00eent are ca scop nimicirea lucr\u0103rilor diavolului. Prin minunile f\u0103cute de Domnul Isus, puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi-a demonstrat suprema\u0163ia asupra \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului, oblig\u00eend efectele acestei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii \u2014 bolile, neputin\u0163ele, lipsurile, moartea, duhurile necurate etc. \u2014 s\u0103 dea \u00eenapoi din fa\u0163a lui Isus. Dar sec\u0163iunea urm\u0103toare (9:35-10:42) a\u015faz\u0103 al\u0103turi de aceast\u0103 putere evident\u0103 a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015f i o altfel de putere, puterea \u201emielului \u00een mijlocul lupilor\u201d, puterea lep\u0103d\u0103rii \u015fi jertfirii de sine, pe care aceia care se aflau \u00een jurul Domnului Isus au perceput-o ca sl\u0103biciune, motiv pentru care mul\u0163i dintre ei au g\u0103sit \u00een Domnul Isus un prilej de poticnire. Blocul de text acoperit de capitolele 11-17 \u00eel putem lega de intrarea pe poarta cea str\u00eemt\u0103, iar blocul de text din 18:1-25:46, de umblarea pe calea cea \u00eengust\u0103. Dup\u0103 cum pe poarta cea str\u00eemt\u0103 intr\u0103 doar aceia care ajung s\u0103 cread\u0103 \u00een Domnul Isus Hristos, tot a\u015fa, pe calea cea \u00eengust\u0103 r\u0103m\u00een doar aceia care continu\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een El. Pentru c\u0103 pericolul pierderii credin\u0163ei este real, Dumnezeu a g\u00eendit un \u00eentreg sistem de protec\u0163ie pentru to\u0163i aceia care au ajuns s\u0103 cread\u0103 \u00een Domnul Isus. Despre aceast\u0103 r\u0103m\u00eenere pe cale sau despre ceea ce noi am numit p\u0103strarea sfin\u0163ilor \u00een har este vorba \u00een capitolele 18-20. Iar capitolele 21-25 vorbesc despre c\u0103derea din har sau despre t\u0103ierea ramurilor fire\u015fti din m\u0103slin, ca s\u0103 folos im terminologia lui Pavel din Romani 11. Aceast\u0103 c\u0103dere din har \u00eencepe cu to\u0163i aceia care avuseser\u0103 harul s\u0103 fie num\u0103ra\u0163i \u00een poporul vechi testamental al lui Dumnezeu \u015fi care acum nu au vrut s\u0103 primeasc\u0103 neprih\u0103nirea pe care o oferea Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, deoarece \u015fi-au pus \u00eenainte o neprih\u0103nire a lor \u00een\u015fi\u015fi. Umblarea pe cale se termin\u0103 cu judecata (vezi 25:1-46), care va definitiva pozi\u0163ia fiec\u0103rui muritor fa\u0163\u0103 de oferta lui Dumnezeu \u00een Domnul Isus Hristos. Unii vor avea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia, \u00een timp ce al\u0163ii vor fi arunca\u0163i afar\u0103, unde este pl\u00eensul \u015fi scr\u00ee\u015fnirea din\u0163ilor, cu alte cuvinte, \u00een focul cel ve\u015fnic, preg\u0103tit pentru diavolul \u015fi \u00eengerii lui. \u00cen lumina celor afirmate mai sus, sec\u0163iunea de fa\u0163\u0103 \u2014 11:1-12:50 \u2014 este prima dintre cele trei sec\u0163iuni (cap. 11-12; 13 \u015fi 14-17) care se fr\u0103m\u00eent\u0103 cu intrarea pe poart\u0103, respectiv cu cauza neintr\u0103rii pe ea. Capitolele 11 \u015fi 12 s\u00eent compuse din c\u00eeteva tablouri, focalizate pe \u00eendoiala ce s-a \u00eenfiripat chiar \u015fi \u00een inima lui Ioan 23 Acest adev\u0103r este afirmat clar de Domnul Isus \u00een Ioan 14:6, unde El precizeaz\u0103 c\u0103 ajungerea la Dumnezeu sau \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu reclam\u0103 credin\u0163a \u00een El nu numai ca poart\u0103, ci \u015fi ca \u015fi cale: \u201eIsus i-a zis: \u00abEu s\u00eent calea, adev\u0103rul \u015fi via\u0163a. Nimeni nu vine la Tat\u0103l dec\u00eet prin M ine\u00bb\u201d (s.n.). Adev\u0103rul acesta este apoi preluat \u015fi dezvoltat de c\u0103tre mul\u0163i dintre autorii c\u0103r\u0163ilor Noului Testament. Este important s\u0103 ne aducem aminte de introducerea pe care Pavel o face primei sale Epistole c\u0103tre Corinteni (vezi \u015fi B. F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Corinteni, Logos, Cluj-Napoca, 1994, p. 23-29) sau de prima Epistol\u0103 soborniceasc\u0103 a lui Petru (vezi \u015fi B. F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I, p. 38-57).","Botez\u0103torul \u2014 \u00eendoial\u0103 reprezentativ\u0103 pentru o mare parte din Israel \u2014 \u015fi pe implica\u0163iile catastrofale ale necredin\u0163ei \u00een Domnul Isus (vezi 12:38-45). 11:1-6 \u201eTu e\u015fti Acela care are s\u0103 vin\u0103 sau s\u0103 a\u015ftept\u0103m pe altul?\u201d Oare ce ascunde \u00een dosul ei \u00eentrebarea pe care Ioan Botez\u0103torul o pune prin ucenicii s\u0103i lui Isus: \u201eTu e\u015fti Acela care are s\u0103 vin\u0103 sau s\u0103 a\u015ftept\u0103m pe altul?\u201d (11:3). Este important de observat c\u0103 \u00eentrebarea este pus\u0103 \u00een lumina a ceea ce \u201eIoan a auzit din temni\u0163\u0103 despre lucr\u0103rile lui Hristos\u201d (2). Este deci plauzibil s\u0103 presupunem c\u0103 \u00eentrebarea s-a n\u0103scut tocmai pentru c\u0103 lucr\u0103rile f\u0103cute de Hristos nu erau pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor lui Ioan. El o fi a\u015fteptat un altfel de Hristos. Dar problema nu era a lui Hristos, ci a lui Ioan. Tocmai de aceea, Isus nu-i r\u0103spunde direct, ci, prin r\u0103spunsul Lui \u2014 \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi ce vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire\u201d (4-6) \u2014 Isus \u00eel oblig\u0103 pe Ioan s\u0103 \u00ee\u015fi reevalueze a\u015ftept\u0103rile \u00een lumina profe\u0163iilor Vechiului Testament. Ioan era acela care trebuia s\u0103-\u015fi acordeze a\u015ftept\u0103rile cu revela\u0163ia lui Dumnezeu, \u015fi nu invers. Dar pentru aceasta, Ioan trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 Scripturile \u015f i s\u0103 le interpreteze \u00een lumina inten\u0163iei Autorului lor. Or, problema lui era tocmai felul \u00een care interpreta Scripturile. Av\u00eend \u00een vedere mai ales situa\u0163ia lui Ioan \u2014 era \u00een temni\u0163\u0103 \u2014 a fost u\u015for pentru el s\u0103-\u015fi canalizeze a\u015ftept\u0103rile pe direc\u0163ia nevoilor lui, care reverberau cu nevoile politico-administrative ale \u00eentregii na\u0163iuni. Iuda se afla sub st\u0103p\u00eenire roman\u0103 \u015fi a\u015ftepta o grabnic\u0103 eliberare, pe care ei o vedeau ca pe o \u00eemplinire a profe\u0163iilor Vechiului Testament. Ceea ce Ioan \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, to\u0163i ceilal\u0163i au pierdut din vedere era faptul c\u0103 exista o robie mult mai mare dec\u00eet robia roman\u0103: robia \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00eentunericului, robia p\u0103catului. Dintru \u00eenceput, \u00eenc\u0103 din gr\u0103dina Edenului, Dumnezeu a promis eliberarea din aceast\u0103 robie prin S\u0103m\u00een\u0163a femeii, Hristosul lui Dumnezeu, care avea s\u0103 zdrobeasc\u0103 capul \u015earpelui \u015fi s\u0103 pun\u0103 astfel cap\u0103t domina\u0163iei \u015earpelui peste omenire. Or, efectele prezen\u0163ei \u015fi st\u0103p\u00eenirii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Celui R\u0103u erau lipsa perspectivei \u00een rela\u0163ia omului cu Dumnezeu sau lipsa Evangheliei, bolile \u015fi neputin\u0163ele de tot felul, demoniz\u0103rile \u015fi moartea. Iat\u0103 de ce i Se prezint\u0103 Isus astfel lui Ioan: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015f i ce vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia (4-5). Isus \u00eencheie cu o avertizare: \u201eFerice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire\u201d (6), adic\u0103 ferice de acela care \u00ee\u015fi va acorda a\u015ftept\u0103rile cu planul lui Dumnezeu revelat \u00een Scripturi, \u015fi nu va sta \u00eembufnat \u015fi sup\u0103rat pentru c\u0103 Dumnezeu nu S-a cobor\u00eet s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 propriile lui a\u015ftept\u0103ri. Ioane, pare s\u0103-i spun\u0103 Isus prin trimi\u015f ii s\u0103i, bag\u0103 bine de seam\u0103 ce a\u015ftep\u0163i! Dac\u0103 nu a\u015ftep\u0163i ceea ce Dumnezeu a promis prin Scripturi, ci ceea ce \u0163i-ar fi pl\u0103cut ca El s\u0103-\u0163i fi promis, vei trece pe l\u00eeng\u0103 momentul astral al omenirii, orbit de propriile tale a\u015ftept\u0103ri.","11:7-19 \u00cendoiala lui Israel Ioan Botez\u0103torul continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een aten\u0163ia evanghelistului \u015fi \u00een tabloul urm\u0103tor: \u201ePe c\u00eend se duceau ei [trimi\u015f ii lui Ioan], Isus a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 noroadelor despre Ioan\u201d (7). Cu toate c\u0103 Isus \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 noroadelor despre Ioan, El atrage, de fapt, aten\u0163ia asupra Sa \u015fi asupra momentului de r\u0103scruce la care ajunsese istoria prin venirea lui Ioan, precum \u015fi asupra implica\u0163iilor fatale ale nesocotirii acestui moment: 7Pe c\u00eend se duceau ei, Isus a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 noroadelor despre Ioan: \u201eCe a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i \u00een pustie? O trestie cl\u0103tinat\u0103 de v\u00eent? 8Dac\u0103 nu, atunci ce a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i? Un om \u00eembr\u0103cat \u00een haine moi? Iat\u0103 c\u0103 cei ce poart\u0103 haine moi s\u00eent \u00een casele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor. 9Atunci, ce a\u0163i ie\u015fit s\u0103 vede\u0163i? Un prooroc? Da, v\u0103 spun, \u015fi mai mult dec\u00eet un prooroc; 10c\u0103ci el este acela despre care s-a scris: \u00abIat\u0103, trimet \u00eenaintea fe\u0163ei Tale pe solul Meu, care \u00ce\u0163i va preg\u0103ti calea \u00eenaintea Ta\u00bb. 11Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare dec\u00eet Ioan Botez\u0103torul. Totu\u015f, cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este mai mare dec\u00eet el\u201d (Mat. 11:7-11). Prin ucenicii s\u0103i, Ioan \u015fi-a exprimat public \u00eendoiala \u00een ce prive\u015fte identitatea lui Isus, dar tocmai prin aceasta, el arunca \u00eendoial\u0103 asupra propriei sale lucr\u0103ri \u015f i identit\u0103\u0163i. \u00cen schimb, prin ceea ce spune despre Ioan, Isus confirm\u0103 at\u00eet identitatea lui Ioan, c\u00eet \u015fi lucrarea acestuia. El \u2014 spune Isus despre Ioan \u2014 nu este nici o trestie cl\u0103tinat\u0103 de v\u00eent, nici un om \u00eembr\u0103cat \u00een haine moi, \u015fi nici m\u0103car un proroc, ci mult mai mult dec\u00eet un proroc. Dar Isus nu Se opre\u015fte aici, ci continu\u0103 superlativele la adresa lui Ioan, f\u0103c\u00eend o afirma\u0163ie greu de explicat la prima vedere: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare dec\u00eet Ioan Botez\u0103torul. Totu\u015f, cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor este mai mare dec\u00eet el\u201d (11). Nu minunile s\u0103v\u00eer\u015fite \u00eel fac mare pe Ioan, ci rela\u0163ia sa cu Hristos (11a) S\u0103 fie, oare, Ioan Botez\u0103torul mai mare dec\u00eet Moise, David sau Ilie, mai mare dec\u00eet oricare dintre gigan\u0163ii Vechiului Testament? Ar fi greu de f\u0103cut, de pild\u0103, o compara\u0163ie \u00eentre Moise \u015fi Ioan Botez\u0103torul, atunci c\u00eend despre Ioan nu se spune c\u0103 ar fi f\u0103cut vreo minune, iar Scriptura afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00een Israel nu s-a mai ridicat prooroc ca Moise, pe care Domnul s\u0103-l fi cunoscut fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Nici unul nu poate fi pus al\u0103turi de el, \u00een ce prive\u015fte toate semnele \u015fi minunile pe cari l-a trimes Dumnezeu s\u0103 le fac\u0103 \u00een \u0163ara Egiptului, \u00eempotriva lui Faraon, \u00eempotriva supu\u015filor lui \u015fi \u00eempotriva \u00eentregei \u0163\u0103ri, \u015fi \u00een ce prive\u015fte toate semnele \u00eenfrico\u015f\u0103toare pe cari le-a f\u0103cut Moise cu m\u00een\u0103 tare \u00eenaintea \u00eentregului Israel\u201d (Deut. 34:10-12, s.n.). Cu toate acestea, afirma\u0163ia Domnului Isus r\u0103m\u00eene: \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare dec\u00eet Ioan Botez\u0103torul\u201d (11). Tocmai lucrul acesta ne oblig\u0103 s\u0103-I interpret\u0103m afirma\u0163ia dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103 dec\u00eet cea a minunilor \u015fi a semnelor \u00eenfrico\u015f\u0103toare f\u0103cute de Moise. \u00centr-adev\u0103r,","Ioan nu se poate compara cu Moise \u00een ce prive\u015fte semnele \u015fi minunile f\u0103cute de acesta, deoarece Ioan nu a f\u0103cut nici o minune, dar afirma\u0163ia lui Isus despre Ioan ne atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 nu minunile pe care le face cineva hot\u0103r\u0103sc m\u0103rimea lui \u00een planul lui Dumnezeu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 m\u0103rimea lui Ioan trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 de pe o alt\u0103 baz\u0103. Ce vrea s\u0103 spun\u0103 deci Isus atunci c\u00eend afirm\u0103 c\u0103 Ioan este cel mai mare dintre to\u0163i cei n\u0103scu\u0163i din femei? Dac\u0103 ar fi vorba s\u0103-i compar\u0103m pe Moise \u015fi pe Ioan, de pild\u0103, \u00een lumina acestei afirma\u0163ii f\u0103cute de Domnul Isus despre Ioan, atunci trebuie s-o facem din perspectiva rolului pe care cei doi l-au jucat \u00een planul lui Dumnezeu. Nici unul dintre to\u0163i ceilal\u0163i proroci ai Vechiului Testament nu este at\u00eet de aproape de evenimentul crucial din planul lui Dumnezeu \u2014 evenimentul Hristos \u2014 ca Ioan Botez\u0103torul. Mul\u0163i proroci \u2014 cum ar fi \u015fi Moise, de pild\u0103, sau David sau Ilie \u2014 L-au prefigurat \u00eentr-un fel sau \u00een altul pe Hristos, dar nici unul dintre ei nu L-a botezat \u015fi nu L-a introdus \u00een mod direct, a\u015fa cum a f\u0103cut-o Ioan. Acesta a fost cel mai mare, pentru c\u0103 el a fost cel mai aproape: el a fost trimis \u00eenaintea Fe\u0163ei Domnului ca sol al S\u0103u, care s\u0103-I preg\u0103teasc\u0103 Acestuia calea. M\u0103rimea lui Ioan este dat\u0103, de fapt, nu de minunile f\u0103cute de acesta, ci de m\u0103rimea \u015f i importan\u0163a crucial\u0103 a Hristosului pe care L-a prezentat. Cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este mai mare dec\u00eet Ioan (11b) De\u015fi Ioan este cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, totu\u015fi, cel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este mai mare dec\u00eet Ioan. Oare de ce? Nu cumva tocmai pentru faptul c\u0103 Ioan Botez\u0103torul \u0163inea de domeniul umbrei, nu al realit\u0103\u0163ii, de domeniul \u201ebog\u0103\u0163iilor nedrepte\u201d, nu al adev\u0103ratelor bog\u0103\u0163ii?24 Ioan era un exponent al Vechiului Leg\u0103m\u00eent, \u00een timp ce, prin lucrarea Sa, Domnul Isus a venit s\u0103 inaugureze Noul Leg\u0103m\u00eent. Faptul c\u0103 \u201ep\u00een\u0103 la Ioan au proorocit to\u0163i proorocii \u015f i Legea\u201d (13) \u015fi faptul c\u0103 \u201eel este Ilie, care trebuia s\u0103 vin\u0103\u201d (14) \u015fi despre care ne vorbe\u015fte ultimul capitol al ultimei c\u0103r\u0163i din Vechiul Testament, Maleahi, par s\u0103 sus\u0163in\u0103 o astfel de pozi\u0163ie. \u201eDin zilele lui Ioan Botez\u0103torul p\u00een\u0103 acum\u201d, spune Isus, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se ia cu n\u0103val\u0103, \u015fi cei ce dau n\u0103val\u0103, pun m\u00eena pe ea\u201d (12). \u00censeamn\u0103 c\u0103 o dat\u0103 cu Ioan s-a terminat ceva \u015fi c\u0103 o dat\u0103 cu Isus a \u00eenceput altceva. Iar aceste dou\u0103 realit\u0103\u0163i se deosebesc at\u00eet de mult, \u00eenc\u00eet cel mai mare din realitatea care apunea o dat\u0103 cu Ioan era mai mic dec\u00eet cel mai mic din realitatea inaugurat\u0103 de prezen\u0163a lui Isus. 24 Vezi Luca 16:11-12. Acest text din Luca trebuie interpretat, \u00een primul r\u00eend, \u00een lumina locului lui Israel \u00een planul lui Dumnezeu. Israel este ispravnicul nedrept, acela care se preg\u0103tea s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru ispr\u0103vnicia lui. \u00cen acest context spune Domnul Isus c\u0103 \u201eLegea \u015fi proorocii au \u0163inut p\u00een\u0103 la Ioan; de atunci \u00eencoace, Evanghelia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu se propov\u0103duie\u015fte, \u015fi fiecare, ca s\u0103 intre \u00een ea, d\u0103 n\u0103val\u0103. Este mai lesne\u201d, adaug\u0103 Domnul Isus, \u201es\u0103 treac\u0103 cerul \u015fi p\u0103m\u00eentul dec\u00eet s\u0103 cad\u0103 o singur\u0103 fr\u00eentur\u0103 de slov\u0103 din Lege\u201d (Luca 16:16). Iar Domnul Isus vorbea de cump\u0103na apelor dintre Leg\u0103minte, profe\u0163it\u0103 \u00een Vechiul Testament.","R\u0103m\u00eene totu\u015fi \u00eentrebarea cu cine anume \u00eel compara Isus pe Ioan, cu Sine sau cu unul oarecare dintre cei mai mici din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? Cine s\u0103 fi fost la ora aceea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie dintre p\u0103m\u00eenteni? Nimeni, afar\u0103 de Isus. Este posibil deci ca Isus s\u0103 Se fi comparat pe Sine cu Ioan, tocmai pentru a sublinia noutatea absolut\u0103 \u015fi magnitudinea evenimentului pe care l-a inaugurat \u00eentruparea Sa. Pentru ca cineva s\u0103 intre \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u2014 spune Isus lui Nicodim \u2014 el trebuie s\u0103 se nasc\u0103 din nou. Or, na\u015fterea noastr\u0103 din nou reclama \u00eenvierea lui Isus din mor\u0163i \u2014 afirm\u0103 Petru (vezi 1 Petru 1:3).25 Deci, p\u00een\u0103 la acea or\u0103, to\u0163i sfin\u0163ii Vechiului Testament se aflau \u00een \u201eanticamera \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d, ca s\u0103 zicem a\u015fa, \u201epentru c\u0103 Dumnezeu avea ceva mai bun \u00een vedere pentru noi, ca s\u0103 n-ajung\u0103 ei la des\u0103v\u00eer\u015fire f\u0103r\u0103 noi\u201d (Evrei 11:40).26 Intrarea lor \u015fi a noastr\u0103 \u00een \u201edrepturi depline\u201d privind mo\u015ftenirea care ne-a fost f\u0103g\u0103duit\u0103 avea s\u0103 fie posibil\u0103 doar din momentul \u00een care cele \u015fase lucruri care ap\u0103sau inima lui Dumnezeu \u00eenc\u0103 de la c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat \u2014 \u201e\u00eencetarea f\u0103r\u0103delegilor,\u2026 isp\u0103\u015firea p\u0103catelor,\u2026 isp\u0103\u015firea nelegiuirii,\u2026 aducerea neprih\u0103nirii vecinice,\u2026 pecetluirea vedeniei \u015fi proorociei, \u015fi\u2026 ungerea Sf\u00eentului sfin\u0163ilor\u201d (Dan. 9:24) \u2014 aveau s\u0103 fie definitiv rezolvate. 27 Faptul c\u0103 Isus spune c\u0103 \u201ep\u00een\u0103 la Ioan au proorocit to\u0163i proorocii \u015fi Legea\u201d (Mat. 11:13) este o confirmare a momentului crucial la care se afla istoria, moment pe care dore\u015fte s\u0103-l sublinieze Isus prin vorbirea Sa. O dat\u0103 cu activitatea lui Ioan Botez\u0103torul, avea loc \u201epecetluirea vedeniei \u015fi proorociei\u201d, \u00eens\u0103 celelalte cinc i lucruri \u2014 \u201e\u00eencetarea f\u0103r\u0103delegilor,\u2026 isp\u0103\u015firea p\u0103catelor,\u2026 isp\u0103\u015firea nelegiuirii,\u2026 aducerea neprih\u0103nirii ve\u015fnice,\u2026 \u015fi ungerea Sf\u00eentului sfin\u0163ilor\u201d (Dan. 9:24) \u2014 reclamau Moartea, \u00cenvierea \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area Domnului Isus, Moartea \u015fi \u00cenvierea fiind legate de problema rezolv\u0103rii p\u0103catului \u015fi de aducerea neprih\u0103nirii ve\u015fnice, iar \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer av\u00eend de-a face cu ungerea Lui \u00een func\u0163ia de Mare Preot dup\u0103 r\u00eenduiala lui Melhisedec.28 Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, la ora la care vorbea Domnul Isus, nici unul dintre p\u0103m\u00eenteni nu era \u00eenc\u0103 cet\u0103\u0163ean cu drepturi depline \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Dar de ce S-ar numi Domnul Isus pe Sine cel mai mic din aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie? Ca r\u0103spuns, am putea cita argumentul autorului Epistolei c\u0103tre Evrei. El pleac\u0103 de la 25 Vezi, de asemenea, Romani 4:25. 26 \u00cen Evrei 9:15, se afirm\u0103 c\u0103 aceia care au fost chema\u0163i din Leg\u0103m\u00eentul dint\u00eei au c\u0103p\u0103tat ve\u015fnica mo\u015ftenire care le-a fost f\u0103g\u0103duit\u0103 abia dup\u0103 ce Domnul Isus Hristos a mijlocit prin s\u00eengele S\u0103u \u00eencheierea \u015fi ratificarea Noului Leg\u0103m\u00eent. Iar \u00eentregul context vorbe\u015fte despre cur\u0103\u0163area lucrurilor cere\u015fti cu s\u00eengele Domnului Isus, lucru absolut necesar pentru ca Dumnezeu s\u0103 fi putut socoti neprih\u0103ni\u0163i pe cei ce cred \u00een El \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, El \u00censu\u015fi s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 neprih\u0103nit (vezi Evrei 9:11-28 \u015fi Rom. 3:21-30). 27 \u00cen\u0163elesul textului din Daniel 9:24 a fost discutat \u00een fug\u0103 \u00een Ieremia, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163ia dintre Vechiul \u015fi Noul Leg\u0103m\u00eent (vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Ieremia, vol. II, p. 186-208), Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, Daniel, edi\u0163ie revizuit\u0103, Logos, Cluj-Napoca, 1998-99, p. 257-271. 28 Vezi Evrei 5:1-10; 7:1-10:31, \u00een mod special 8:1-2.","Psalmul 8, care se refer\u0103 la om, \u00een general, pentru ca apoi s\u0103 aplice adev\u0103rul acestui psalm la Hristosul \u00eentrupat: 5\u00cen adev\u0103r, nu unor \u00eengeri a supus El lu mea viitoare, despre care vorbim. 6Ba \u00eenc\u0103, cineva a f\u0103cut undeva urm\u0103toarea m\u0103rturisire: \u201eCe este omul, ca s\u0103-\u0162i aduci aminte de el, sau fiul omului, ca s\u0103-l cercetezi? 7L-ai f\u0103cut pentru pu\u0163in\u0103 vreme mai pe jos de \u00eengeri, l-ai \u00eencununat cu slav\u0103 \u015fi cu cinste, l-ai pus peste lucr\u0103rile m\u00eenilor Tale: 8toate le-ai supus supt picioarele lui.\u201d \u00cen adev\u0103r, dac\u0103 i-a supus toate, nu i-a l\u0103sat nimic nesupus. Totu\u015f, acum, \u00eenc\u0103 nu vedem c\u0103 toate \u00eei s\u00eent supuse. 9Dar pe Acela, care a fost f\u0103cut \u201epentru pu\u0163in\u0103 vreme mai pe jos dec\u00eet \u00eengerii\u201d, adic\u0103 pe Isus, \u00cel vedem \u00eencununat cu slav\u0103 \u015fi cu cinste, din pricina mor\u0163ii, pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Du mnezeu, El s\u0103 guste moartea pentru to\u0163i. 10Se cuvenea, \u00een adev\u0103r, ca Acela pentru care \u015fi prin care s\u00eent toate \u015fi care voia s\u0103 duc\u0103 pe mul\u0163i fii la slav\u0103, s\u0103 des\u0103v\u00eer\u015feasc\u0103, prin suferin\u0163e, pe C\u0103petenia m\u00eentuirii lor. 11C\u0103ci Cel ce sfin\u0163e\u015fte \u015fi cei ce s\u00eent sfin\u0163i\u0163i, s\u00eent dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ru\u015fine s\u0103-i numeasc\u0103 \u201efra\u0163i\u201d, 12c\u00eend zice: \u201eVoi vesti Numele T\u0103u fra\u0163ilor Mei, \u00ce\u0163i voi c\u00eenta lauda \u00een mijlocul adun\u0103rii\u201d. 13\u015ei iar\u0103\u015f: \u201e\u00cemi voi pune \u00eencrederea \u00een El\u201d. \u015ei \u00een alt loc: \u201eIat\u0103-M\u0103, Eu \u015fi copiii, pe cari M i i-a dat Dumnezeu!\u201d (Evrei 2:5-13, s.n.). Autorul epistolei afirm\u0103 c\u0103, prin \u00eentruparea Sa, Isus a fost f\u0103cut, \u201epentru pu\u0163in\u0103 vreme, mai pe jos de \u00eengeri\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, la momentul vorbirii, Isus putea s\u0103 spun\u0103 despre Sine c\u0103 este \u201ecel mai mic \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor\u201d. Dar faptul c\u0103 El, \u00centrupatul Fiu al lui Dumnezeu, fiul Mariei, era mai mare dec\u00eet Ioan este clar afirmat de Scripturi. Matei subliniaz\u0103 \u00een treac\u0103t lucrul acesta \u00een capitolul 3: \u201eC\u00eet despre mine\u201d, spune Ioan, \u201eeu v\u0103 botez cu ap\u0103, spre poc\u0103in\u0163\u0103; dar Cel ce vine dup\u0103 Mine, este mai puternic dec\u00eet mine, \u015fi eu nu s\u00eent vrednic s\u0103-I duc \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintele. El v\u0103 va boteza cu Duhul Sf\u00eent \u015fi cu foc\u201d (3:11). Dar Luca elaboreaz\u0103 acest adev\u0103r \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul evangheliei lui, pun\u00eend \u00een paralel vestirea na\u015fterii celor doi prunci, apoi na\u015fterea celor doi prunci. C\u00eentarea lui Zaharia, din Luca 1:67-79, subliniaz\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 diferen\u0163a dintre Ioan \u015fi Isus. De\u015fi na\u015fterea lui Ioan a fost o bucurie nespus\u0103 pentru Zaharia, la na\u015fterea lui, el c\u00eent\u0103, de fapt, pe cel\u0103lalt prunc, pe Isus, subordon\u00eendu-l pe Ioan Acestuia: \u201e\u015ei tu, pruncule\u201d, spune Zaharia despre Ioan, \u201evei fi chemat prooroc al Celui Prea \u00cenalt. C\u0103ci vei merge \u00eenaintea Domnului, ca s\u0103 preg\u0103te\u015fti c\u0103ile Lui, \u015fi s\u0103 dai poporului S\u0103u cuno\u015ftin\u0163a m\u00eentuirii, care st\u0103 \u00een iertarea p\u0103catelor lui; \u2014 datorit\u0103 marei \u00eendur\u0103ri a Dumnezeului nostru, \u00een urma c\u0103reia ne-a cercetat Soarele care r\u0103sare din \u00een\u0103l\u0163ime, ca s\u0103 lumineze pe cei ce zac \u00een \u00eentunerecul \u015f i \u00een umbra mor\u0163ii, \u015fi s\u0103 ne \u00eendrepte picioarele pe calea p\u0103cii!\u201d (76-79). \u00cen lumina celor spuse de Zaharia prin Duhul Sf\u00eent, era normal ca Isus s\u0103 Se declare mai mare dec\u00eet Ioan. For\u0163a acestei afirma\u0163ii vine din faptul c\u0103 Isus declar\u0103 despre Ioan c\u0103 este cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei. Prin aceasta, El atrage, \u00een mod indirect, aten\u0163ia asupra Sa \u00censu\u015fi \u015fi asupra momentului crucial \u00een care a ajuns planul lui Dumnezeu \u00een desf\u0103\u015furarea lui.","\u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se ia cu n\u0103val\u0103\u201d (12-19) P\u00een\u0103 \u00een prezent, Isus a f\u0103cut afirma\u0163ii despre Ioan, despre Sine \u015fi despre momentul crucial \u00een care a ajuns desf\u0103\u015furarea planului lui Dumnezeu. Acum \u00eens\u0103, El arunc\u0103 o provocare celor care \u00cel ascultau: 12Din zilele lui Ioan Botez\u0103torul p\u00een\u0103 acum, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor se ia cu n\u0103val\u0103, \u015fi cei ce dau n\u0103val\u0103, pun m\u00eena pe ea. 13C\u0103ci p\u00een\u0103 la Ioan au proorocit to\u0163i proorocii \u015fi Legea. 14\u015ei, dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i, el este Ilie, care trebuia s\u0103 vin\u0103. 15Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103 (Mat. 11:12-15, s.n.). Dac\u0103 Ioan este Ilie, atunci Acela a C\u0103rui cale a preg\u0103tit-o Ioan este Domnul \u00censu\u015fi. \u00cens\u0103 problema este c\u0103 Ioan \u00eensu\u015fi \u015fi-a manifestat \u00eendoiala \u015f i necredin\u0163a. Or, f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103-I fim pl\u0103cu\u0163i lui Dumnezeu. 29 Iar necredin\u0163a lui Ioan pare s\u0103 fie o caracteristic\u0103 a \u00eentregii na\u0163iuni. De aceea, Isus mustr\u0103 \u00eentreag\u0103 aceast\u0103 stare de lucruri: 16Cu cine voi asem\u0103na neamul acesta de oameni? Seam\u0103n\u0103 cu ni\u015fte copila\u015fi, cari \u015fed \u00een pie\u0163e, \u015fi strig\u0103 la tovar\u0103\u015fii lor: 17\u201eV-am c\u00eentat din fluier, \u015fi n-a\u0163i jucat; v-am c\u00eentat de jale, \u015fi nu v-a\u0163i t\u00eenguit\u201d. 18C\u0103ci a venit Ioan, nici m\u00eenc\u00eend, nici b\u00eend, \u015fi ei zic: \u201eAre drac!\u201d 19A venit Fiul omului m\u00eenc\u00eend \u015fi b\u00eend, \u015fi ei zic: \u201eIat\u0103 un om m\u00eenc\u0103cios \u015fi b\u0103utor de vin, un prieten al vame\u015filor \u015fi al p\u0103c\u0103to\u015filor\u201d. Totu\u015f, \u00cen\u0163elepciunea a fost \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 din lucr\u0103rile ei (Mat. 11:16-19). Dac\u0103 acum c\u0103 Hristosul lui Dumnezeu S-a \u00eentrupat, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor se ia cu n\u0103vala, a da n\u0103val\u0103 \u00eenseamn\u0103 a auzi \u015fi a privi lucr\u0103rile lui Hristos \u015fi a crede \u00een El, exact ceea ce n-a f\u0103cut Ioan. De aceea a spus Isus: \u201eFerice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire\u201d (6). Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r istoria a ajuns la momentul ei de r\u0103scruce, atunci Isus era Piatra pe care aveau s-o lepede zidarii, dar care avea s\u0103 fie pus\u0103 de Domnul \u00censu\u015fi \u00een capul unghiului Cl\u0103dirii; \u015fi tocmai de aceea, \u201ecine va c\u0103dea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar peste acela peste care va c\u0103dea ea, \u00eel va spulbera\u201d (Mat. 21: 44). 11:20-24 Necredin\u0163a lui Israel Am v\u0103zut deci c\u0103 \u00een primul tablou (1-6) evanghelistul aduce \u00eenaintea noastr\u0103 \u00eendoiala lui Ioan cu privire la cine anume este Isus. Al doilea tablou (7-19) subliniaz\u0103 identitatea lui Isus tocmai prin asocierea Lui cu Ioan Botez\u0103torul. Dac\u0103 Ioan era \u00eentruparea glasului care strig\u0103 \u00een pustie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 calea Domnului \u2014 solul care a fost trimis de Dumnezeu \u00eenaintea Fe\u0163ei Domnului, Ilie, antemerg\u0103torul lui Mesia \u2014 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Isus era Mesia \u015fi Domnul \u00censu\u015fi. Dar o dat\u0103 aceast\u0103 identitate stabilit\u0103, Domnul Isus condamn\u0103 \u00eendoiala \u015fi necredin\u0163a lui 29 Vezi Evrei 11:6.","Israel, ale poporului care l-a respins pe Ioan \u015fi lucrarea lui \u015fi care acum era pe punctul de a \u00eentoarce spatele \u015fi lui Isus Hristos. De ce s-a \u00eendoit Ioan de Isus? Oare nu pentru c\u0103 nu a g\u0103sit \u00een El \u015fi \u00een ceea ce f\u0103cea El \u00eemplinirea a\u015ftept\u0103rilor lui? \u015ei de ce s-a \u00eendoit Israel de identitatea lui Isus? Oare nu din aceea\u015fi pricin\u0103? \u015ei unii, \u015fi al\u0163ii au v\u0103zut lucr\u0103rile lui Isus ca \u015fi cei din Horazin, Betsaida \u015f i Capernaum, dar nu au recunoscut \u00een El pe Cel trimis de Dumnezeu, pe Mesia, ca s\u0103 se fi poc\u0103it \u015fi s\u0103 se fi smerit \u00eenaintea Lui. Astfel, ceea ce putea s\u0103 le dea pacea a adus peste ei condamnarea. \u00cen ziua judec\u0103\u0163ii \u2014 spune Isus \u2014 va fi mai u\u015for pentru \u0163inutul Sodomei dec\u00eet pentru to\u0163i ace\u015ftia care, de\u015fi au v\u0103zut \u015fi au c\u00eent\u0103rit ceea ce f\u0103cea Isus, s-au poticnit \u00een El, nerecunosc\u00eendu-L ca Mesia. 20Atunci, Isus a \u00eenceput s\u0103 mustre cet\u0103\u0163ile \u00een cari fuseser\u0103 f\u0103cute cele mai multe din minunile Lui, pentru c\u0103 nu se poc\u0103iser\u0103. 21\u201e\u00abVai de tine, Horazine!\u00bb a zis El. \u00ab Vai de tine, Betsaido!\u00bb C\u0103ci, dac\u0103 ar fi fost f\u0103cute \u00een Tir \u015fi Sidon minunile cari au fost f\u0103cute \u00een voi, de mu lt s-ar fi poc\u0103it, cu sac \u015fi cenu\u015f\u0103. 22De aceea v\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, va fi mai u\u015for pentru Tir \u015fi Sidon dec\u00eet pentru voi. 23\u015ei tu, Capernaume, vei fi \u00een\u0103l\u0163at oare p\u00een\u0103 la cer? Vei fi cobor\u00eet p\u00een\u0103 la Locuin\u0163a mor\u0163ilor; c\u0103ci dac\u0103 ar fi fost f\u0103cute \u00een Sodoma minunile, cari au fost f\u0103cute \u00een tine, ea ar fi r\u0103mas \u00een picioare p\u00een\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi. 24De aceea, v\u0103 spun c\u0103 \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, va fi mai u\u015for pentru \u0163inutul Sodomei dec\u00eet pentru tine\u201d (11:20-24). Acest \u015fir de tablouri (11:2-6, 7-19 \u015fi 20-24) a \u00eenceput cu precizarea c\u0103 \u201eIoan a auzit din temni\u0163\u0103 despre lucr\u0103rile lui Hristos\u201d (11:2). Ioan a c\u00eent\u0103rit cu grij\u0103 ceea ce a auzit, dup\u0103 care, prin mesajul ucenicilor s\u0103i, \u015fi-a exprimat f\u0103\u0163i\u015f \u00eendoiala cu privire la faptul c\u0103 Isus ar fi Hristosul. Cet\u0103\u0163ile pe care le condamn\u0103 Isus \u2014 Horazin, Betsaida \u015fi Capernaum \u2014 nu doar c\u0103 au auzit despre lucr\u0103rile lui Isus, ci au fost martore la ele, \u015fi tot nu s-au poc\u0103it. Poc\u0103in\u0163a lor ar fi \u00eensemnat recunoa\u015fterea lui Isus \u015fi credin\u0163a \u00een El. Astfel de reac\u0163ii la lucrarea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Isus ne-au fost prezentate de Matei \u00een capitolele 8 \u015fi 9. At\u00eet leprosul (8:1-4), c\u00eet \u015fi suta\u015ful (8:5-13) declar\u0103 credin\u0163a lor \u00een Isus, \u00een autoritatea Lui asupra bolii, \u00een divinitatea Lui. Divinitatea Lui este apoi clar afirmat\u0103 \u015fi demonstrat\u0103 de duhurile necurate din cei doi \u00eendr\u0103ci\u0163i din Gadara (8:28-34). Iar mesianitatea lui Isus este subliniat\u0103 de Matei prin faptul c\u0103 toate aceste semne s\u00eent o \u00eemplinire a profe\u0163iilor vechi testamentale (8:16-17). Dar necredin\u0163a lui Israel este \u015fi ea clar subliniat\u0103 de reac\u0163ia diferitelor categorii de oameni. Oamenii din corabie (8:23-27) se mir\u0103 de puterea pe care o are acest \u201eom\u201d; gadarenii \u00cel alung\u0103 din pricina pierderii porcilor lor (8:28-34); fariseii \u00cel condamn\u0103 (9:1-8), iar ucenicii lui Ioan \u00cei pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii lucrarea (9:14-17). Pe de alt\u0103 parte, Iair, femeia cu scurgerea de s\u00eenge (9:18-26) \u015fi orbii (9:27-31) \u00ee\u015fi dovedesc credin\u0163a \u00een El. Dar, privite \u00een ansamblu, cet\u0103\u0163ile care au as istat la lucrarea Domnului Isus au r\u0103mas necredincioase. Implica\u0163ia acestui fapt este subliniat\u0103 de Isus prin compara\u0163ia acestor cet\u0103\u0163i cu cet\u0103\u0163i notorii pentru asprimea cu care au fost pedepsite de Dumnezeu: Tir, Sidon \u015fi","mai ales Sodoma. O astfel de compara\u0163ie f\u0103cut\u0103 \u00een lumina drept\u0103\u0163ii lui Dumnezeu ar fi trebuit s\u0103 arunce groaza \u00een cet\u0103\u0163ile vizate. Dac\u0103 Dumnezeu a pedepsit Sodoma, cum va l\u0103sa nepedepsite cet\u0103\u0163ile lui Israel? Tabloul de fa\u0163\u0103 scoate \u00een eviden\u0163\u0103 gravitatea situa\u0163iei \u00een care se pare c\u0103 a ajuns Ioan Botez\u0103torul \u015fi Israelul \u00eentreg: 16Cu cine voi asem\u0103na neamul acesta de oameni? Seam\u0103n\u0103 cu ni\u015fte copila\u015fi, cari \u015fed \u00een pie\u0163e, \u015fi strig\u0103 la tovar\u0103\u015fii lor: 17\u201eV-am c\u00eentat din fluier, \u015fi n-a\u0163i jucat; v-am c\u00eentat de jale, \u015fi nu v-a\u0163i t\u00eenguit\u201d. 18C\u0103ci a venit Ioan, nici m\u00eenc\u00eend, nici b\u00eend, \u015fi ei zic: \u201eAre drac!\u201d 19A venit Fiul omului m\u00eenc\u00eend \u015fi b\u00eend, \u015fi ei zic: \u201eIat\u0103 un om m\u00eenc\u0103cios \u015fi b\u0103utor de vin, un prieten al vame\u015filor \u015fi al p\u0103c\u0103to\u015filor!\u201d (Mat. 11:16-19). Neamul \u00eentreg, spune Isus, seam\u0103n\u0103 cu ni\u015fte copii nehot\u0103r\u00ee\u0163i \u015f i mofturo\u015fi, care nu caut\u0103 ca s\u0103 g\u0103seasc\u0103, ci, pur \u015fi simplu, caut\u0103 doar, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceva. Tocmai de aceea, l-au respins pe Ioan, iar acum \u00cel respingeau \u015fi pe Isus. Dar aceast\u0103 caracterizare f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o not\u0103 destul de sumbr\u0103 este urmat\u0103 totu\u015fi de o raz\u0103 de speran\u0163\u0103, pentru c\u0103 din mul\u0163imea celor necredincio\u015f i s-au desprins \u015fi c\u00ee\u0163iva dintre aceia care au crezut \u00een Isus. Despre ei vorbe\u015fte Domnul Isus \u00een tabloul urm\u0103tor, pentru c\u0103 ei au confirmat \u00eendrept\u0103\u0163irea \u00cen\u0163elepc iunii din lucr\u0103rile ei. 11:25-30 Ascunse celor \u00een\u0163elep\u0163i, dar descoperite pruncilor \u00cen jurul lui Isus se str\u00eenseser\u0103 c\u00ee\u0163iva dintre aceia care nu au g\u0103sit \u00een El un prilej de poticnire. \u00cen acest al patrulea tablou (25-30), Domnul Isus Se bucur\u0103 \u015fi \u00cei mul\u0163ume\u015fte Tat\u0103lui pentru ei: 25\u00cen vremea aceea, Isus a luat cuv\u00eentul \u015fi a zis: \u201eTe laud, Tat\u0103, Doamne al cerului \u015fi al p\u0103m\u00eentului, pentru c\u0103 ai ascuns aceste lucruri de cei \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi pricepu\u0163i, \u015fi le-ai descoperit pruncilor. 26Da, Tat\u0103, Te laud, pentru c\u0103 a\u015fa ai g\u0103sit Tu cu cale!\u201d 27Toate lucrurile Mi-au fost date \u00een m\u00eeni de Tat\u0103l Meu; \u015fi nimeni nu cunoa\u015fte deplin pe Fiul, afar\u0103 de Tat\u0103l; tot astfel nimeni nu cunoa\u015fte deplin pe Tat\u0103l, afar\u0103 de Fiul, \u015fi acela c\u0103ruia vrea Fiul s\u0103 i-L descopere (Mat. 11:25-27). \u00centre cei \u201e\u00een\u0163elep\u0163i \u015fi pricepu\u0163i\u201d se num\u0103ra \u015fi Ioan Botez\u0103torul, 30 descendent al unei familii de preo\u0163i, proroc al Domnului. El reprezenta tagma preo\u0163easc\u0103, iar lui i se al\u0103turau c\u0103rturarii \u015fi fariseii. \u00cen timp ce to\u0163i ace\u015ftia g\u0103seau o pricin\u0103 de poticnire \u00een Isus, vame\u015fii \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fii veneau la El. \u00centr-o astfel de situa\u0163ie, \u00een care cei \u00een\u0163elep\u0163i 30 \u00cen capitolul 21, prin Pilda celor doi fii, Isus pare s\u0103 r\u0103scumpere pe Ioan din r\u00eendul celor care au g\u0103sit un prilej de poticnire \u00een El. De\u015fi, prin mesajul transmis prin ucenicii s\u0103i, Ioan p\u0103rea s\u0103 spun\u0103 \u201eNu\u201d, la urm\u0103, el s-a r\u0103zg\u00eendit, \u015fi a mers totu\u015fi \u00een via Tat\u0103lui s\u0103u, \u00een timp ce fariseii \u015fi c\u0103rturarii au fost aceia care au p\u0103strat fa\u0163ada religiozit\u0103\u0163ii lor p\u00een\u0103 la cap\u0103t, ascunz\u00eend sub ea o inim\u0103 rea \u015fi necredincioas\u0103.","\u015fi pricepu\u0163i ai lui Israel \u00eentorceau spatele Hristosului lor, odihnirea \u00een Isus Hristos, adic\u0103 credin\u0163a \u00een El, reclama luarea unui jug, a unei sarcini, pornirea \u00eempotriva curentului. \u00cen mod indirect, rug\u0103ciunea Domnului Isus din acest tablou subliniaz\u0103 adev\u0103rul pe care l-a afirmat Ioan \u00een capitolul 6: \u201eNimeni nu poate veni la Mine, dac\u0103 nu-l atrage Tat\u0103l, care M-a trimes; \u015fi Eu \u00eel voi \u00eenvia \u00een ziua de apoi\u201d (Ioan 6:44). Domnul Isus afirm\u0103 c\u0103 Acela care a ascuns aceste lucruri de unii \u015fi le-a descoperit altora este Tat\u0103l S\u0103u din Ceruri. Descoperirea despre care vorbe\u015fte Isus viza recunoa\u015fterea identit\u0103\u0163ii Lui, lucru absolut necesar pentru \u00eenfiriparea credin\u0163ei m\u00eentuitoare \u00een inima omului. Cei \u201e\u00een\u0163elep\u0163i \u015fi pricepu\u0163i\u201d, pe a c\u0103ror ochi era un v\u0103l, erau liderii \u015fi reprezentan\u0163ii lui Israel. Din nefericire, ei aveau s\u0103 atrag\u0103 \u00een plasa lor pe mul\u0163i al\u0163ii din jurul lor, \u00eemping\u00eend \u00eentreaga na\u0163iune \u2014 cu excep\u0163ia celor pu\u0163ini \u015fi mici despre care vorbea Isus \u2014 pe drumul lep\u0103d\u0103rii de Hristos. M\u00eena lui Dumnezeu \u00een toat\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie avea s\u0103 se vad\u0103 tocmai prin faptul c\u0103 acest \u201er\u0103u\u201d avea s\u0103 conduc\u0103 la un \u201ebine\u201d, la binele altoirii neamurilor \u00een m\u0103s linul din care ramurile fire\u015fti \u2014 Israelul \u2014 fuseser\u0103 t\u0103iate. \u00cen concluzie, putem afirma c\u0103 tablourile care alc\u0103tuiesc acest capitol (1-6, 7-19, 20-24 \u015fi 25-30) aduc \u00eenaintea cititorului un \u00eentreg proces. \u00cendoiala \u2014 exemplificat\u0103 prin \u00eendoiala lui Ioan \u2014 poate degenera \u00een necredin\u0163\u0103 \u015fi \u00een respingerea planului lui Dumnezeu. Dar necredin\u0163a va aduce pe om \u00een fa\u0163a judec\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, o judecat\u0103 care va fi pe m\u0103sura investi\u0163iei pe care Dumnezeu a f\u0103cut-o. \u00cen ziua aceea, va fi mai u\u015for pentru Tir, Sidon \u015fi Sodoma, dec\u00eet pentru cet\u0103\u0163ile din Galileea care au v\u0103zut minunile f\u0103cute de Domnul Isus, \u015fi nu s-au poc\u0103it. Consecin\u0163ele necredin\u0163ei s\u00eent grave tocmai din pricina faptului c\u0103 planul lui Dumnezeu ajunsese la momentul de cump\u0103n\u0103 al schimb\u0103rii Leg\u0103mintelor, moment marcat de schimbul de \u015ftafet\u0103 dintre Ioan Botez\u0103torul \u015fi Isus. Indiferent de pozi\u0163ia pe care cineva o are \u00een istorie \u2014 iar Ioan era cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, tocmai pentru c\u0103 era antemerg\u0103torul lui Mesia \u2014 intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este posibil\u0103 pentru el doar prin credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos. Or, \u00eendoiala sau necredin\u0163a \u00een Isus l-ar putea descalifica chiar \u015fi pe Ioan Botez\u0103torul. De aceea, el, cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femei, ar putea r\u0103m\u00eene mai mic dec\u00eet cel mai mic dintre cei care au intrat \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Isus \u015ftia c\u0103 Ioan are s\u0103 termine prin a fi omor\u00eet, nu eliberat. Or, acolo, \u00eenaintea mor\u0163ii, Ioan \u015fi-ar fi putut sim\u0163i a\u015ftept\u0103rile \u00een\u015felate, \u015f i \u00eendoiala ar fi putut s\u0103-i \u00eempietreasc\u0103 inima. Ca \u015fi majoritatea dintre liderii lui Israel, \u015fi Ioan a\u015ftepta, probabil, interven\u0163ia miraculoas\u0103 a lui Mes ia pentru eliberarea lui Israel \u015fi pentru ridicarea acestuia pe culmile politico-social-religioase despre care au vorbit profe\u0163ii. 31 Nu vorbiser\u0103, oare, profe\u0163ii despre faptul c\u0103 Israel trebuie s\u0103 fie cap, nu coad\u0103, \u015fi c\u0103 neamurile trebuie s\u0103 vin\u0103 la Ierusalim ca s\u0103 se \u00eenchine Domnului? Or, nimic din toate acestea nu p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 loc. \u00centr-o astfel de situa\u0163ie, odihna lui 31 Vezi, de pild\u0103, Isaia 2:1-4.","Hristos \u00eensemna un jug \u015fi o sarcin\u0103, \u00eensemna s\u0103 mergi, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eempotriva curentului. Ferice \u00eens\u0103 de aceia care nu vor g\u0103si \u00een El un prilej de poticnire! \u201eJugul Meu este bun, \u015fi sarcina Mea este u\u015foar\u0103\u201d (28-30) Poate unul dintre cele mai cunoscute texte din Evanghelia dup\u0103 Matei este cel din versetele 28-30: \u201eVeni\u0163i la Mine, to\u0163i cei trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i, \u015fi Eu v\u0103 voi da odihn\u0103. Lua\u0163i jugul Meu asupra voastr\u0103, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i de la Mine, c\u0103ci Eu s\u00eent bl\u00eend \u015fi smerit cu inima; \u015fi ve\u0163i g\u0103si odihn\u0103 pentru sufletele voastre. C\u0103ci jugul Meu este bun, \u015fi sarcina Mea este u\u015foar\u0103\u201d. Ne afl\u0103m \u00een sec\u0163iunea care vorbe\u015fte despre \u00eendoial\u0103 \u015fi necredin\u0163\u0103. Primul dintre \u00eendoielnicii aminti\u0163i este \u00eensu\u015fi Ioan Botez\u0103torul. Lui \u00eei urmeaz\u0103 apoi cet\u0103\u0163i \u00eentregi: Horazin, Betsaida \u015fi Capernaum. Dar \u00een aceast\u0103 mas\u0103 de necredincio\u015fi, exist\u0103 totu\u015fi c\u00ee\u0163iva micu\u0163i, care par s\u0103 aib\u0103 curajul s\u0103 \u00eenfrunte pe cei mul\u0163i \u015f i s\u0103 se apropie de Domnul Isus. Acestora le vorbe\u015fte Domnul Isus \u015fi o face tocmai pentru c\u0103 influen\u0163a asupra lor a celor mul\u0163i \u015fi a celor \u00een\u0163elep\u0163i \u015f i mari era enorm\u0103. Isus chema la odihna sufletului, \u00een timp ce oponen\u0163ii Lui ofereau noroadelor trud\u0103, povar\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciune pentru suflet. \u201eEi leag\u0103 sarcini grele \u015fi cu anevoie de purtat, \u015fi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor s\u0103 le mi\u015fte\u201d \u2014 avea s\u0103 spun\u0103 Isus despre ei \u00een capitolul 23, versetul 4. \u015ei ei chemau pe cei din jur la o religie, dar aceasta era religia mor\u0163ii \u015f i neodihnei. Isus \u00eei mustr\u0103 public, pentru ca s\u0103 ofere astfel celor care \u00eencercau s\u0103 se desprind\u0103 din mreaja lor curajul s-o fac\u0103: \u201eVai de voi, c\u0103rturari \u015fi Farisei f\u0103\u0163arnici! Pentru c\u0103 voi \u00eenconjura\u0163i marea \u015fi p\u0103m\u00eentul, ca s\u0103 face\u0163i un tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103; \u015fi, dup\u0103 ce a ajuns tovar\u0103\u015f de credin\u0163\u0103, face\u0163i din el un fiu al gheenei, de dou\u0103 ori mai r\u0103u dec\u00eet voi \u00een\u015fiv\u0103\u201d (23:15). \u201eVoi \u00eenchide\u0163i oamenilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor: nici voi nu intra\u0163i \u00een ea, \u015fi nici pe cei ce vor s\u0103 intre, nu-i l\u0103sa\u0163i s\u0103 intre\u201d (23:13). \u00cen fa\u0163a unei astfel de realit\u0103\u0163i, chemarea Domnului Isus era \u00eentr-adev\u0103r o veste bun\u0103: \u201eVeni\u0163i la Mine, to\u0163i cei trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i, \u015fi Eu v\u0103 voi da odihn\u0103. Lua\u0163i jugul Meu asupra voastr\u0103, \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i de la Mine, c\u0103ci Eu s\u00eent bl\u00eend \u015fi smerit cu inima; \u015fi ve\u0163i g\u0103s i odihn\u0103 pentru sufletele voastre. C\u0103ci jugul Meu este bun, \u015fi sarcina Mea este u\u015foar\u0103\u201d (11:28-30). Aceast\u0103 chemare la odihn\u0103 din 11:28-30 preg\u0103te\u015fte tablourile care urmeaz\u0103, \u00een care Isus Se confrunt\u0103 tocmai cu oponen\u0163ii Lui, cu aceia care legau sarcini grele de purtat pe umerii altora, sarcini pe care ei \u00een\u015fi\u015fi nu le atingeau nici cu degetul: nu e voie s\u0103 smulgi spice \u00een Ziua Sabatului ca s\u0103-\u0163i ast\u00eemperi foamea (vezi 12:1-8); nu e voie s\u0103 fii eliberat \u015fi adus la odihn\u0103 \u00een Ziua de Odihn\u0103 (vezi 12:9-14); noi \u00ee\u0163i spunem c\u0103 eliberarea ta de duhurile necurate \u015fi vindecarea s\u00eent aduse prin mijlocirea domnului dracilor, deci mai bucur\u0103-te de ele, dac\u0103 po\u0163i! (vezi 12:1-25). Problema fariseilor era c\u0103 umblau dup\u0103 g\u0103sirea odihnei de Sabat \u00een baza propriilor lor eforturi. Or, lucrul acesta era cu neputin\u0163\u0103 la oameni (vezi Mat. 19:25-26).","Tocmai de aceea, Isus \u00eei cheam\u0103 la Sine pe cei trudi\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i, ca s\u0103 le dea ceea ce ei \u00een\u015fi\u015fi nu ar fi putut ob\u0163ine pe nici o alt\u0103 cale: odihn\u0103 pentru sufletele lor. 12:1-8 \u201eFiul omului este Domn \u015fi al Sabatului\u201d Capitolul 12 se compune din \u015fase tablouri (1-8, 9-14, 15-21, 22-37, 38-45 \u015fi 46-50). Prin ele, tema capitolului precedent continu\u0103 s\u0103 se limpezeasc\u0103, aduc\u00eend la lumin\u0103 nu numai cauza necredin\u0163ei mai-marilor lui Israel, ci mai ales gravitatea implica\u0163iilor ei. Primele dou\u0103 tablouri (1-8 \u015fi 9-14) scot \u00een eviden\u0163\u0103 nebunia de a \u0163ine la Sabat mai mult dec\u00eet la \u00censu\u015fi Domnul Sabatului. Tragedia era c\u0103 mai-marii lui Israel erau orbi\u0163i tocmai de religia lor. Tabloul al treilea (15-21) aduce \u00eenaintea noastr\u0103 \u00eemplinirea unei profe\u0163ii a lui Isaia, care-L dovede\u015fte pe Isus a fi Robul Domnului. \u00cen tabloul al patrulea (22-37), imediat dup\u0103 ce Domnul Isus a vindecat un \u00eendr\u0103cit orb \u015fi mut, El este acuzat c\u0103 scoate dracii cu ajutorul lui Beelzebul, domnul dracilor. \u00cen acest context, Isus \u00eei avertizeaz\u0103 pe cei din jurul Lui de consecin\u0163ele fatale ale hulei \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, pentru c\u0103 a nu str\u00eenge \u00eempreun\u0103 cu Isus \u00eenseamn\u0103 a risipi chiar \u015fi ceea ce a str\u00eens El \u00censu\u015fi. \u00cen tabloul al cincilea (38-45), fariseii \u00cei cer Domnului Isus un semn, dar Isus le spune c\u0103 singurul semn care li se va da va fi semnul prorocului Iona, adic\u0103 semnul mor\u0163ii \u015f i \u00eenvierii Sale, subliniind din nou implica\u0163iile grave ale necredin\u0163ei lor, atunci c\u00eend \u00een mijlocul lor Se afla Unul mai mare dec\u00eet Ioan, mai mare dec\u00eet Solomon. Ultimul tablou din capitolul 12 (46-50) subliniaz\u0103 ce anume ar fi a\u015fteptat Isus de la to\u0163i, \u00eencep\u00eend cu Ioan Botez\u0103torul: credin\u0163\u0103 \u015f i ascultare de Cuv\u00eentul S\u0103u. Doar ascultarea credin\u0163ei ne transform\u0103 \u00een fra\u0163i \u015fi surori ai Domnului Isus, deci \u00een cet\u0103\u0163eni ai aceleia\u015f i patrii \u015fi \u00een membri ai aceleia\u015fi familii cu El. 1\u00cen vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de gr\u00eeu, \u00eentr-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau fl\u0103m\u00eenzi, au \u00eenceput s\u0103 smulg\u0103 spice de gr\u00eeu \u015fi s\u0103 le m\u0103n\u00eence. 2Fariseii, c\u00eend au v\u0103zut lucrul acesta, I-au zis: \u201eUite c\u0103 ucenicii T\u0103i fac ce nu este \u00eeng\u0103duit s\u0103 fac\u0103 \u00een ziua Sabatului\u201d. 3Dar Isus le-a r\u0103spuns: \u201eOare n-a\u0163i citit ce a f\u0103cut David, c\u00eend a fl\u0103m\u00een zit, el \u015fi cei ce erau \u00eempreun\u0103 cu el? 4Cum a intrat \u00een Casa lui Dumnezeu, \u015fi a m\u00eencat p\u00eenile pentru punerea \u00eenaintea Domnului, pe cari nu-i era \u00eeng\u0103duit s\u0103 le m\u0103n\u00eence nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preo\u0163ilor? 5Sau n-a\u0163i citit \u00een Lege c\u0103, \u00een zilele de Sabat, preo\u0163ii calc\u0103 Sabatul \u00een Temp lu, \u015fi totu\u015f s\u00eent nevinova\u0163i? 6Dar Eu v\u0103 spun c\u0103 aici este Unul mai mare dec\u00eet Templul. 7Dac\u0103 a\u0163i fi \u015ftiut ce \u00eensemneaz\u0103: \u00abMil\u0103 voiesc, iar nu jertfe\u00bb, n-a\u0163i fi os\u00eendit pe ni\u015fte nevinova\u0163i. 8C\u0103ci Fiul omului este Domn \u015fi al Sabatului\u201d (Mat. 12:1-8). Este ciudat s\u0103 asi\u015fti la \u00eencercarea cuiva de a-\u015fi fundamenta necredin\u0163a \u015f i \u00eempotrivirea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu tocmai pe Scripturi. Or, lucrul acesta \u00eel f\u0103ceau fariseii. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103, a\u015fa dup\u0103 cum am v\u0103zut \u00een Matei 5:21-48, problema fariseilor era felul \u00een care ace\u015ftia interpretau Scripturile. Pe o astfel de interpretare este fundamentat\u0103 \u015fi judecata emis\u0103 \u00eempotriva ucenic ilor Domnului Isus \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, \u00eempotriva Domnului \u00censu\u015fi. Fariseii \u015fi c\u0103rturarii \u00ee\u015fi construiser\u0103","propriile lor r\u00eenduieli \u015fi reguli prin care s\u0103 defineasc\u0103 ce anume \u00eenseamn\u0103 a \u0163ine Sabatul. Dar dac\u0103 ar fi luat aminte la texte ca acelea pe care le aduce Domnul Isus \u00een aten\u0163ia lor \u00een tabloul de fa\u0163\u0103 (12:1-8), ei ar fi fost obliga\u0163i s\u0103-\u015fi reg\u00eendeasc\u0103 pozi\u0163ia dogmatic\u0103 cu privire la problema \u00een discu\u0163ie. Dac\u0103 David, care a intrat \u00een Casa Domnului \u015fi a m\u00eencat din p\u00eeinile puse \u00eenaintea Domnului, nu a fost socotit vinovat pentru aceasta, aici era Unul mai mare dec\u00eet David: acel Fiu al lui David promis \u00een Sfintele Scripturi, care era \u015fi Fiul lui Dumnezeu \u015f i pe care David \u00eensu\u015fi L-a numit Domnul s\u0103u.32 La exemplul lui David, Isus adaug\u0103 \u015fi pe cel al preo\u0163ilor, care, fiind \u00een slujb\u0103 \u00een Templu, calc\u0103 Sabatul f\u0103r\u0103 ca ei s\u0103 fie vinova\u0163i pentru aceasta, tocmai pentru c\u0103 s\u00eent \u00een slujba Domnului Sabatului, a St\u0103p\u00eenului Templului. Or, dac\u0103 El, Isus, era Fiul lui David, El era mai mare dec\u00eet David \u015f i mai mare dec\u00eet Templul \u00eensu\u015fi, c\u0103ci El \u00censu\u015fi era Domnul Sabatului \u015f i St\u0103p\u00eenul Templului, iar ucenicii S\u0103i erau \u00een slujba Lui. Oare ce-i \u00eempiedica pe farisei s\u0103 vad\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi aceste lucruri? Sau ce-i \u00eempiedica pe ace\u015ftia s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103, acum c\u0103 Domnul Isus le-a adus \u00eenaintea lor? Nu cumva atitudinea lor gre\u015fit\u0103 fa\u0163\u0103 de Lege? Oare nu \u00een Lege scria: \u201eMil\u0103 voiesc, iar nu jertfe\u201d \u2014 tocmai ceea ce ei nu au avut fa\u0163\u0103 de ni\u015fte ucenici fl\u0103m\u00eenzi. Dar nu numai cuvintele din Osea ar fi trebuit s\u0103 le atrag\u0103 aten\u0163ia, ci \u00eentregul context din care ele au fost citate. \u00centregul context din Osea 6 este deosebit de semnificativ \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: 1Veni\u0163i, s\u0103 ne \u00eentoarcem la Domnul! C\u0103ci El ne-a sf\u00ee\u015fiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega r\u0103nile. 2El ne va da iar\u0103\u015f via\u0163a \u00een dou\u0103 zile; a treia zi ne va scula, \u015fi vom tr\u0103i \u00eenaintea Lui. 3S\u0103 cunoa\u015ftem, s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 cunoa\u015ftem pe Domnul! C\u0103ci El se ive\u015fte ca zorile dimine\u0163ei, \u015fi va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de prim\u0103var\u0103, care ud\u0103 p\u0103m\u00eentul! 4Ce s\u0103-\u0163i fac, Efraime? Ce s\u0103-\u0163i fac, Iudo? Evlavia voastr\u0103 este ca norul de diminea\u0163\u0103, \u015fi ca roua care trece cur\u00eend. 5De aceea, \u00eei voi biciui prin prooroci, \u00eei voi ucide prin cuvintele gurii Mele, \u015fi judec\u0103\u0163ile Mele vor str\u0103luci ca lumina! 6C\u0103ci bun\u0103tate voiesc, nu jertfe, \u015fi cuno\u015ftin\u0163\u0103 de Dumnezeu mai mult dec\u00eet arderi de tot! 7Dar ei au c\u0103lcat leg\u0103m\u00eentul, ca oricare om de r\u00eend; \u015fi nu Mi-au fost credincio\u015fi atunci. 8Galaadul este o cetate de nelegiui\u0163i, plin\u0103 de urme de s\u00eenge! 9Ceata preo\u0163ilor este ca o ceat\u0103 de t\u00eelhari, care st\u0103 la p\u00eend\u0103, s\u0103v\u00eer\u015find omoruri pe drumul Sihemu lui; da, se dedau la mi\u015felii. 10\u00cen casa lui Israel am v\u0103zut lucruri grozave: acolo Efraim curve\u015fte, Israel se spurc\u0103. 11\u015ei \u0163ie, Iudo, \u00ee\u0163i este preg\u0103tit un seceri\u015f, c\u00eend voi aduce \u00eenapoi pe robii de r\u0103zboi ai poporului Meu (Osea 6:1-11). Textul din Osea cheam\u0103 la \u00eentoarcerea la Domnul. Or, tocmai aceasta era func\u0163ia Sabatului. Av\u00eend \u00een vedere c\u0103 Isus era Domnul Sabatului, cei care p\u0103zeau Sabatul erau ucenicii \u00een\u015fi\u015fi, \u00een pofida faptului c\u0103 trec\u00eend prin lanurile de gr\u00eeu au luat \u015fi au m\u00eencat din spicele coapte, iar aceia care c\u0103lcau Sabatul \u00een esen\u0163a lui erau tocmai ei, fariseii. \u201eDac\u0103 a\u0163i fi \u015ftiut ce \u00eensemneaz\u0103: \u00abMil\u0103 voiesc, iar nu jertfe\u00bb\u201d, adic\u0103 32 Vezi Psalmul 110 \u015fi \u00eentrebarea pe care Domnul Isus o pune mai-marilor norodului, \u00een M atei 22:41-46.","dac\u0103 a\u0163i fi cunoscut chemarea lui Osea \u015fi v-a\u0163i fi analizat \u00een lumina acestei chem\u0103ri, v-a\u0163i fi judecat \u015fi condamnat pe voi \u00een\u015fiv\u0103, nu pe ni\u015fte nevinova\u0163i. \u00centregul context din Osea poate fi considerat o chemare de Sabat: \u201eVeni\u0163i, s\u0103 ne \u00eentoarcem la Domnul!\u201d (6:1). Veni\u0163i \u201es\u0103 cunoa\u015ftem, s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 cunoa\u015ftem pe Domnul! C\u0103ci El Se ive\u015fte ca zorile dimine\u0163ei, \u015fi va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de prim\u0103var\u0103, care ud\u0103 p\u0103m\u00eentul!\u201d (3). Dar \u00een acela\u015fi text ar fi g\u0103sit nu numai o chemare de Sabat, ci \u015fi o condamnare pentru c\u0103lcarea Sabatului: \u201eCe s\u0103-\u0163i fac, Efraime? Ce s\u0103-\u0163i fac, Iudo? Evlavia voastr\u0103 este ca norul de diminea\u0163\u0103, \u015fi ca roua care trece cur\u00eend. De aceea, \u00eei voi biciui prin prooroci, \u00eei voi ucide prin cuvintele gurii Mele, \u015fi judec\u0103\u0163ile Mele vor str\u0103luci ca lumina! C\u0103ci bun\u0103tate voiesc, nu jertfe, \u015fi cuno\u015ftin\u0163\u0103 de Dumnezeu mai mult dec\u00eet arderi de tot!\u201d (4-6). Or, \u00een aceia care, \u00een loc s\u0103 se \u00eenchine Domnului Sabatului \u2014 Aceluia care era mai mare dec\u00eet David, mai mare dec\u00eet Templul \u015fi mai mare dec\u00eet Sabatul \u2014 s-au erijat \u00een judec\u0103torii Lui, pe de o parte, lipsea cu des\u0103v\u00eer\u015fire \u00eentoarcerea la Domnul, iar pe de alt\u0103 parte, exista din abunden\u0163\u0103 o evlavie ca norul de diminea\u0163\u0103, care trece cur\u00eend, care na\u015fte \u015fi hr\u0103ne\u015fte o neprih\u0103nire stearp\u0103 \u015fi inutil\u0103 atunci c\u00eend este vorba despre intrarea \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. 12:9-14 \u201eEste \u00eeng\u0103duit a face bine \u00een zilele de Sabat\u201d \u015ei urm\u0103torul tablou este legat tot de problema p\u0103zirii, respectiv nep\u0103zirii Sabatului. Pentru un cititor gr\u0103bit, s-ar p\u0103rea c\u0103 Isus sfideaz\u0103 \u00eenadins Sabatul, ca s\u0103 a\u0163\u00ee\u0163e pe mai-marii lui Iuda. Dar a\u015fa s\u0103 fie oare? 9Isus a plecat de acolo, \u015fi a intrat \u00een sinagog\u0103. 10\u015ei iat\u0103 c\u0103 \u00een sinagog\u0103 era un om care avea o m\u00een\u0103 uscat\u0103. Ei, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eenvinui pe Isus, L-au \u00eentrebat: \u201eEste \u00eeng\u0103duit a vindeca \u00een zilele de Sabat?\u201d 11El le-a r\u0103spuns: \u201eCine este omul acela dintre voi care, dac\u0103 are o oaie, \u015fi-i cade \u00eentr-o groap\u0103 \u00een ziua Sabatului, s\u0103 n-o apuce \u015fi s-o scoat\u0103 afar\u0103? 12Cu c\u00eet mai de pre\u0163 este deci un om dec\u00eet o oaie? De aceea este \u00eeng\u0103duit a face bine \u00een zilele de Sabat.\u201d 13Atunci a zis omului aceluia: \u201e\u00centinde-\u0163i m\u00eena!\u201d El a \u00eentins-o, \u015fi m\u00eena s-a f\u0103cut s\u0103n\u0103toas\u0103 ca \u015fi cealalt\u0103. 14Fariseii au ie\u015fit afar\u0103, \u015fi s-au sf\u0103tuit cum s\u0103 omoare pe Isus (Mat. 12:9-14). Dup\u0103 cum am afirmat deja \u00een treac\u0103t \u00een tabloul precedent, func\u0163ia Sabatului era s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra lui Dumnezeu. Omul era obligat ca \u00een Ziua de Sabat s\u0103 se opreasc\u0103 din lucrul lui \u015f i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre Dumnezeu pentru a I se \u00eenchina \u015f i pentru a-\u015fi refocaliza astfel rela\u0163ia cu El. A strica Sabatul sau a c\u0103lca Sabatul \u00eensemna a lua Sabatului aceast\u0103 func\u0163ie major\u0103, continu\u00eend s\u0103 stai aplecat asupra lucrului t\u0103u \u015fi s\u0103 nu ai timp pentru Dumnezeu. Or, Isus subliniaz\u0103 faptul c\u0103 a atrage aten\u0163ia asupra lui Dumnezeu \u00eenseamn\u0103, printre altele, \u015fi a etala fa\u0163\u0103 de al\u0163ii bun\u0103tatea \u015fi caracterul Lui. \u201eDe aceea\u201d, spune Domnul Isus, \u201eeste \u00eeng\u0103duit a face bine \u00een zilele de Sabat\u201d (12).","Dar mai este ceva. Isus alege s\u0103 fac\u0103 minunea \u00een aceast\u0103 zi nu numai ca s\u0103 etaleze astfel bun\u0103tatea lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de acest om, care, \u00eentr-adev\u0103r, era mai de pre\u0163 dec\u00eet o oaie, ci ca s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra Sa \u00censu\u015fi. Dac\u0103 El era Domnul Sabatului, atunci p\u0103zirea Sabatului ar fi reclamat a\u015fezarea Domnului Isus \u00een centrul aten\u0163iei \u015fi preocup\u0103rilor din acea zi. Or, fariseii \u015fi c\u0103rturarii aveau \u00eenaintea ochilor \u015fi inimii lor un sistem de legi \u015fi r\u00eenduieli care constituia pl\u0103smuirea propriei lor min\u0163i bolnave \u015fi \u00eenstr\u0103inate de Dumnezeu. Ei erau c\u0103lc\u0103torii Sabatului, deoarece nici m\u0103car \u00een aceast\u0103 a \u015faptea zi nu s-au putut dezlipi de lucrul m\u00eeinilor lor ca s\u0103-L caute pe Dumnezeu. Vinov\u0103\u0163ia lor era cu at\u00eet mai mare cu c\u00eet Dumnezeu \u00censu\u015fi era \u00een mijlocul lor, prezen\u0163a Lui fiind demonstrat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi lucrarea Domnului Isus. 12:15-21 Isus, Robul Domnului Cele \u015fase tablouri din capitolul 12 s\u00eent prezentate de evanghelist \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet ele par s\u0103 prezinte evenimente petrecute \u00eentr-o singur\u0103 zi, tocmai \u00eentr-o zi de Sabat. Este deci firesc ca ele s\u0103 fie \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00eentr-un singur \u00eentreg \u015fi s\u0103 trebuiasc\u0103 interpretate \u00eempreun\u0103. S\u0103 ne aducem aminte c\u0103, pe de o parte, totul a pornit, probabil, \u00een diminea\u0163a acelei zile, c\u00eend Isus a fost condamnat de farisei c\u0103 nu-\u015ei ceart\u0103 ucenicii pentru \u201ec\u0103lcarea Sabatului\u201d. Pe de alt\u0103 parte, ne afl\u0103m \u00een blocul de text (11:1-17:27) \u00een care Matei insist\u0103 pe condi\u0163iile intr\u0103rii pe poarta cea str\u00eemt\u0103, respectiv pe cauzele neintr\u0103rii pe ea. Pentru ca s\u0103 poat\u0103 intra cineva pe poarta cea str\u00eemt\u0103, trebuie s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een Domnul Isus Hristos. \u00cen tablourile de p\u00een\u0103 acum, Matei subliniaz\u0103 tocmai cauza necredin\u0163ei: r\u0103st\u0103lm\u0103cirea Scripturilor, care a dus la c\u0103lcarea Sabatului, prin nerecunoa\u015fterea Domnului Sabatului \u015fi prin necinstirea Lui. Tot ce f\u0103cea Isus \u00een acea zi de Sabat \u00een mijlocul lor ar fi trebuit s\u0103-i \u00eentoarc\u0103 spre El, pentru a fi t\u0103m\u0103dui\u0163i de El \u015fi pentru ca astfel s\u0103 se poat\u0103 bucura cu adev\u0103rat de odihna de Sabat. Dar ei apucaser\u0103 exact pe drumul opus. Sf\u00eer\u015fitul tabloului precedent precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eFariseii au ie\u015fit afar\u0103, \u015fi s-au sf\u0103tuit cum s\u0103 omoare pe Isus\u201d (14). 15Dar Isus, ca unul care \u015ftia lucrul acesta, a plecat de acolo. Dup\u0103 El au mers multe noroade. El a t\u0103m\u0103duit pe to\u0163i bolnavii, 16\u015fi le-a poruncit cu tot dinadinsul s\u0103 nu-L fac\u0103 cunoscut, 17ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: 18\u201eIat\u0103 Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, \u00een care sufletul Meu \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte pl\u0103cerea. Voi pune Duhul Meu peste El, \u015fi va vesti Neamurilor judecata. 19El nu Se va lua la ceart\u0103, nici nu va striga. \u015ei nimeni nu-I va auzi glasul pe uli\u0163e. 20Nu va fr\u00eenge o trestie rupt\u0103, \u015fi nici nu va stinge un fitil care fumeg\u0103, p\u00een\u0103 va face s\u0103 biruie judecata. 21\u015ei Neamurile vor n\u0103d\u0103jdui \u00een Numele Lui\u201d (Mat. 12:15-21). Dup\u0103 regulile fariseice, o prim\u0103 c\u0103lcare de Sabat din partea Domnului Isus s-a \u00eent\u00eemplat \u00een lanurile de gr\u00eeu (vezi 12:1-8). C\u0103lcarea Sabatului a continuat apoi prin vindecarea omului cu m\u00eena uscat\u0103 (vezi 12:9-14). Dar \u00een loc ca Isus s\u0103 Se m\u0103rgineasc\u0103 la at\u00eet, Matei ne spune c\u0103, dup\u0103 ce a ie\u015fit afar\u0103 din Sinagog\u0103, \u201ea","t\u0103m\u0103duit pe to\u0163i bolnavii\u201d (15, s.n.), ca \u015fi cum ar fi dorit s\u0103 apese pedala a\u0163\u00ee\u0163\u0103rii fariseilor p\u00een\u0103 la cap\u0103t. Dac\u0103 este Sabat, s\u0103 fie Sabat!, \u015ei-o fi zis Isus, \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eempart\u0103 cu generozitate despov\u0103rare \u015fi odihn\u0103. Matei adaug\u0103 la prezentarea evenimentelor \u015f i comentariul editorial din versetele 17-21. \u00cen timp ce fariseii \u00cel considerau un c\u0103lc\u0103tor al Sabatului \u015fi deci un apostat \u015fi un impostor, Matei vede \u00een Isus pe Robul Domnului profe\u0163it \u00een Isaia, pe Acela \u00een care se \u00eemplineau profe\u0163iile mesianice. Dac\u0103 fariseii ar fi avut dreptate, Dumnezeu ar fi trebuit s\u0103-L tr\u0103zneasc\u0103 pe Isus pentru c\u0103lc\u0103rile ostentative ale Sabatului. Dar Matei afirm\u0103 c\u0103 Dumnezeu \u015ei-a g\u0103sit toat\u0103 pl\u0103cerea \u00een El, a pus Duhul S\u0103u peste El \u015f i L-a chemat ca s\u0103 dea m\u00eentuirea. Domnul \u00censu\u015fi \u00cel va lua de m\u00een\u0103, \u00cel va p\u0103zi \u015fi-L va pune ca leg\u0103m\u00eent al poporului \u2014 profe\u0163ise Isaia \u2014 ca s\u0103 fie Lumina neamurilor, s\u0103 deschid\u0103 ochii orbilor, s\u0103 scoat\u0103 din temni\u0163\u0103 pe cei lega\u0163i, \u015fi din prinsoare pe cei ce locuiesc \u00een \u00eentuneric.33 Textul din Isaia la care face referire Matei se \u00eencheie cu o aten\u0163ionare: \u201eEu s\u00eent Domnul, acesta este Numele Meu; \u015fi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea idolilor\u201d (Is. 42:8). \u00cen cartea Isaia, versetul acesta marcheaz\u0103 o cump\u0103n\u0103 a apelor, ceea ce este subliniat \u00een versetul imediat urm\u0103tor: \u201eIat\u0103 c\u0103 cele dint\u00eei lucruri s-au \u00eemplinit, \u015fi v\u0103 vestesc altele noi; vi le spun mai \u00eenainte ca s\u0103 se \u00eent\u00eemple\u201d (Is. 42:9). Dar oare ce s\u0103 urmeze dup\u0103 aceste cele dint\u00eei lucruri? Isaia ne spune c\u0103 pentru to\u0163i aceia care L-au respins pe Robul Domnului urmeaz\u0103 condamnarea: 18Asculta\u0163i, surzilor, privi\u0163i \u015fi vede\u0163i, orbilor! 19Cine este orb, dac\u0103 nu robul Meu \u015fi surd ca solul Meu, pe care \u00eel trimet? Cine este orb ca prietenul lui Du mnezeu, \u015fi orb ca robul Domnului? 20Ai v\u0103zut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit: 21Domnul a voit, pentru dreptatea Lui, s\u0103 vesteasc\u0103 o lege mare \u015fi minunat\u0103. 22\u015ei totu\u015f, poporul acesta este un popor pr\u0103dat \u015fi j\u0103fuit! To\u0163i zac \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i \u00een pe\u015fteri, \u015fi \u00eenfunda\u0163i \u00een temni\u0163e. S\u00eent l\u0103sa\u0163i de prad\u0103, \u015fi nimeni nu-i scap\u0103! J\u0103fui\u0163i, \u015fi nimeni nu zice: \u201eD\u0103 \u00eenapoi!\u201d 23Cine dintre voi, \u00eens\u0103, pleac\u0103 urechea la aceste lucruri? Cine vrea s\u0103 ia aminte la ele \u015fi s\u0103 asculte pe viitor? 24Cine a dat pe Iacov prad\u0103 jafului, \u015fi pe Israel \u00een m\u00eenile j\u0103fuitorilor? Oare nu Domnul, \u00eempotriva c\u0103ruia am p\u0103c\u0103tuit? Ei n-au voit s\u0103 umble pe c\u0103ile Lui, \u015fi n-au ascultat Legea Lui. 25De aceea a v\u0103rsat El peste Israel v\u0103paia m\u00eeniei Lui, \u015fi groz\u0103viile r\u0103zboiului: r\u0103zboiul l-a aprins din toate p\u0103r\u0163ile \u015fi n-a \u00een\u0163eles; l-a ars, \u015fi n-a luat seama (Is. 42:18-25). Dac\u0103, \u00een contextul din prima parte a capitolului 42, Robul Domnului este Mesia, \u00een acest context, robul Domnului, prietenul Domnului, este poporul Israel. \u201eImaginea este cutremur\u0103toare. A venit ziua izb\u0103virii. Domnul \u00ce\u015fi prive\u015fte poporul \u00eenapoindu-se \u00een \u0163ar\u0103, \u00eenc\u0103rcat cu daruri, ca la ie\u015firea din Egipt (Ezra 1:4). Dar \u00een loc s\u0103 se bucure cu el, \u00een loc s\u0103 c\u00eente \u00eempreun\u0103 cu poporul izb\u0103vit din Robia Babilonian\u0103, Dumnezeu \u00eel prive\u015fte m\u00eehnit, amestec\u00eendu-\u015ei durerea cu bucuria lor: \u00ab\u015ei totu\u015f poporul acesta este un popor pr\u0103dat \u015fi j\u0103fuit! To\u0163i zac \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i \u00een 33 Vezi Isaia 42:1-8.","pe\u015fteri, \u015fi \u00eenfunda\u0163i \u00een temni\u0163e. S\u00eent l\u0103sa\u0163i de prad\u0103, \u015fi nimeni nu-i scap\u0103! J\u0103fui\u0163i, \u015fi nimeni nu zice: \u201eD\u0103 \u00eenapoi!\u201d\u00bb (22)\u201d.34 Dac\u0103 atunci m\u00eehnirea Domnului pentru poporul S\u0103u era a\u015fa de mare, cum s\u0103 fi fost ea acum, c\u00eend acesta \u00cel respingea cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 pe Robul Domnului \u015fi, o dat\u0103 cu El, respingea singura lui n\u0103dejde de vindecare? 12:22-37 Hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent Tabloul de fa\u0163\u0103 duce un pas mai departe descrierea \u00eempotrivirii \u015f i necredin\u0163ei. Iar din spusele Domnului Isus, c\u0103rarea \u00eempotrivirii pare s\u0103 se apropie de sf\u00eer\u015fitul ei, adic\u0103 de groapa \u00eenspre care duce \u015fi din care nu mai este ie\u015fire: hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent. \u00cen acea zi, printre ceilal\u0163i bolnavi, a fost adus la Isus \u015fi un \u00eendr\u0103cit mut \u015f i orb. \u00cen prezentarea evenimentelor, evanghelistul putea s\u0103 includ\u0103 vindecarea acestuia \u00eentre toate celelalte vindec\u0103ri de mai \u00eenainte. Dar el alege s\u0103 separe aceast\u0103 minune de celelalte, pe de o parte, pentru a face comentariul din 12:17-21 cu privire la mesianitatea Domnului Isus, \u00een lumina textului din Isaia 42, iar pe de alt\u0103 parte, pentru ca s\u0103 sublinieze reac\u0163ia norodului \u015fi a fariseilor la aceast\u0103 din urm\u0103 vindecare. Evanghelistul consider\u0103 necesar\u0103 inserarea comentariului cu privire la mesianitatea Domnului Isus, pentru a sublinia aspectul dramatic al evenimentului care urmeaz\u0103: 22Atunci I-au adus un \u00eendr\u0103cit orb \u015fi mut, \u015fi Isus l-a t\u0103m\u0103duit, a\u015fa c\u0103 mutul vorbea \u015fi vedea. 23Toate noroadele, mirate, ziceau: \u201eNu cumva este acesta Fiul lui David?\u201d 24C\u00eend au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: \u201eOmul acesta nu scoate dracii dec\u00eet cu Beelzebul, domnul dracilor!\u201d (12:22-24, s.n.). Vindecarea \u00eendr\u0103citului mut \u015fi orb st\u00eerne\u015fte dou\u0103 feluri de reac\u0163ii. Pe de o parte, norodul pare s\u0103 se trezeasc\u0103 \u00een sf\u00eer\u015fit din somn \u015fi s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een Isus pe Fiul lui David, adic\u0103 pe Hristosul. P\u00een\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, singurii care au avut \u00eendr\u0103zneala de a face o astfel de afirma\u0163ie au fost cei doi orbi din 9:27. Acum \u00eens\u0103, norodul \u00eentreg pare s\u0103 fi sc\u0103pat de solzii de pe ochi. S\u0103 fie, oare, aceasta semnul cr\u0103patului de ziu\u0103 pentru Israel? Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, este \u015fi reac\u0163ia fariseilor: \u201eC\u00eend au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: \u00abOmul acesta nu scoate dracii dec\u00eet cu Beelzebul, domnul dracilor!\u00bb\u201d (24). Flac\u0103ra care s-a a\u0163\u00ee\u0163at \u00een inimile celor din norod a fost stins\u0103 cu brutalitate de aceia care ar fi trebuit s\u0103 fie pov\u0103\u0163uitorii lor spre lumin\u0103. M\u00eenia fariseilor fusese a\u0163\u00ee\u0163at\u0103 ziua \u00eentreag\u0103. La \u00eenceput, prin \u201enep\u0103sarea\u201d Domnului Isus fa\u0163\u0103 de c\u0103lcarea Sabatului de c\u0103tre ucenicii S\u0103i. Apoi, de ac\u0163iunea Lui deliberat\u0103 de \u201ec\u0103lcare a Sabatului\u201d prin vindecarea omului cu m\u00eena uscat\u0103, urmat\u0103 de toate celelalte 34 Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, N\u0103dejde \u00een \u00eentuneric, vol. II, p. 45.","vindec\u0103ri. Iar acum, noroadele ne\u015ftiutoare \u00eendr\u0103znesc s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 nu cumva este El Fiul lui David. Aceasta li s-a p\u0103rut fariseilor a fi prea de tot. Tocmai de aceea, ei se gr\u0103besc s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unei astfel de \u201eblasfemii\u201d, d\u00eend \u00een sf\u00eer\u015fit \u201eadev\u0103rul pe fa\u0163\u0103\u201d. Isus, departe de a fi Fiul lui David, Trimisul special al Domnului, era, de fapt \u2014 spun ei \u2014 trimisul lui Beelzebul, al domnului dracilor. Oare cum va r\u0103spunde Domnul Isus la o astfel de provocare? 25Isus, care le cuno\u015ftea g\u00eendurile, le-a zis: \u201eOrice \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie dezbinat\u0103 \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u015fi, este pustiit\u0103; \u015fi orice cetate sau cas\u0103, dezbinat\u0103 \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u015fi, nu poate d\u0103inui. 26Dac\u0103 Satana scoate afar\u0103 pe Satana, este dezbinat; deci, cum poate d\u0103inui \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui? 27\u015ei dac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii vo\u015ftri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judec\u0103torii vo\u015ftri. 28Dar dac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu Duhul lui Du mnezeu, atunci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Du mnezeu a venit peste voi. 29Sau cum poate cineva s\u0103 intre \u00een casa celui tare, \u015fi s\u0103-i j\u0103fuiasc\u0103 gospod\u0103ria, dac\u0103 n-a legat mai \u00eent\u00eei pe cel tare? Nu mai atunci \u00eei va j\u0103fui casa\u201d (12:25-29). Isus nu Se sfie\u015fte s\u0103 ia acuzarea \u00een serios \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 la ea. Nici o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie nu poate d\u0103inui dac\u0103 este dezbinat\u0103 \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u015fi. Ar fi fost deci o nebunie ca Satana s\u0103 \u00eemputerniceasc\u0103 pe cineva s\u0103 scoat\u0103 afar\u0103 pe Satana. Minunea era \u00eens\u0103 de net\u0103g\u0103duit. Cel din care fusese scos afar\u0103 duhul necurat era vindecat \u015fi era \u00eenaintea ochilor lor. Deci realitatea vindec\u0103rii nu putea fi pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, \u015fi, tocmai de aceea, fariseii au \u00eencercat s\u0103 scape din fa\u0163a implica\u0163iilor ei, coment\u00eend felul \u00een care ea a fost f\u0103cut\u0103. Dar prin aceasta, ei f\u0103ceau o afirma\u0163ie clar\u0103 cu privire la ceea ce credeau ei despre identitatea Domnului Isus: departe de a fi Hristos, El \u00censu\u015fi nu era dec\u00eet un impostor \u015fi un demonizat. O dat\u0103 ce argumentul fariseilor s-a dovedit a fi nefondat, r\u0103m\u00eenea doar o singur\u0103 alt\u0103 op\u0163iune, cea pe care o afirm\u0103 El: \u201eDar dac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu a venit peste voi\u201d (28). Pentru ca gospod\u0103ria celui tare s\u0103 poat\u0103 fi jefuit\u0103 \u015fi cel tare s\u0103 poat\u0103 fi legat, Cineva mai tare dec\u00eet el trebuie s\u0103 fi intrat \u00een casa lui. Iar Acesta st\u0103tea \u00een fa\u0163a lor, oferindu-le dovada identit\u0103\u0163ii \u015fi puterii Lui. El, Isus, era \u00eentruparea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, L\u0103ca\u015ful Duhului lui Dumnezeu. Dar acest adev\u0103r avea implica\u0163ii extraordinare, iar fariseii nici nu ar fi vrut s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103 la ele. Tocmai de aceea, Domnul Isus roste\u015fte imediat o aten\u0163ionare solemn\u0103 \u00een auzul tuturor: 30Cine nu este cu Mine, este \u00eempotriva Mea, \u015fi cine nu str\u00eenge cu Mine, risipe\u015fte. 31De aceea, v\u0103 spun: Orice p\u0103cat \u015fi orice hul\u0103 vor fi iertate oamenilor; dar hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent nu le va fi iertat\u0103. 32Oricine va vorbi \u00eempotriva Fiului o mului, va fi iertat; dar oricine va vorbi \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, nu va fi iertat nici \u00een veacul acesta, nici \u00een cel viitor (12:30-32).","El, Domnul Sabatului, Acela care era mai mare dec\u00eet Templul, era \u00een mijlocul lor. Iar fariseii I se \u00eempotriveau. Mai mult, ei a\u0163\u00ee\u0163au la necredin\u0163\u0103 \u015fi blasfemie chiar \u015f i pe aceia \u00een care p\u0103rea c\u0103 a pornit s\u0103 se \u00eenfiripeze credin\u0163a. Era evident deci c\u0103 ei se f\u0103ceau vinova\u0163i de risipirea a tot ceea ce Isus aduna cu greu din ruinele necredin\u0163ei \u015fi ale \u00eempietririi. \u00cen capitolul precedent, Isus a chemat la Sine pe to\u0163i cei trudi\u0163i \u015f i \u00eempov\u0103ra\u0163i, ca s\u0103 le dea odihn\u0103 (vezi 11:28-30). Iar acum, norodul \u2014 cei trudi\u0163i \u015f i \u00eempov\u0103ra\u0163i \u2014 se dovedise a fi pe punctul de a lua \u00een serios chemarea Domnului Isus. \u00cen acest context urmeaz\u0103 aten\u0163ionarea solemn\u0103 de mai sus. Exist\u0103 iertare \u2014 spune Domnul Isus \u2014 pentru orice p\u0103cat \u015fi pentru orice hul\u0103, afar\u0103 de hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent. Despre ce s\u0103 fie vorba oare? Ce s\u0103 \u00eensemne hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, \u00een acest context? \u201eCine nu str\u00eenge cu Mine, risipe\u015fte\u201d (30) S\u0103 fie, oare, vorba despre aceast\u0103 interven\u0163ie a fariseilor prin care ei au stins \u00een mod brutal flac\u0103ra credin\u0163ei care a pornit s\u0103 p\u00eelp\u00eeie \u00een inima celor din norod, atunci c\u00eend ace\u015ftia au zis: \u201eNu cumva acesta este Fiul lui David?\u201d (23)? S\u0103 fie, oare, hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent \u00eencercarea cuiva de a risipi ceea ce Duhul lui Dumnezeu a adunat, \u00eempotrivindu-se astfel lucr\u0103rii Lui? Lucrul acesta seam\u0103n\u0103 cu cele spuse \u00een Matei 18:5-9: 5\u015ei oricine va primi un copila\u015f ca acesta \u00een Numele Meu, M\u0103 prime\u015fte pe Mine. 6Dar pentru oricine va face s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 pe unul din ace\u015fti micu\u0163i cari cred \u00een Mine, ar fi mai de folos s\u0103 i se at\u00eerne de g\u00eet o piatr\u0103 mare de moar\u0103, \u015fi s\u0103 fie \u00eenecat \u00een ad\u00eencul m\u0103rii. 7Vai de lume, din pricina prilejurilor de p\u0103c\u0103tuire! Fiindc\u0103 nu se poate s\u0103 nu vin\u0103 prilejuri de p\u0103c\u0103tuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de p\u0103c\u0103tuire! 8Acum, dac\u0103 m\u00eena ta sau piciorul t\u0103u te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, taie-le \u015fi leap\u0103d\u0103-le de la tine. Este mai bine pentru tine s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103 \u015fchiop sau ciung, dec\u00eet s\u0103 ai dou\u0103 m\u00eeini sau dou\u0103 picioare, \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een focul vecinic. 9\u015ei dac\u0103 ochiul t\u0103u te face s\u0103 cazi \u00een p\u0103cat, scoate-l \u015fi leap\u0103d\u0103-l de la tine. Este mai b ine pentru tine s\u0103 intri \u00een via\u0163\u0103 numai cu un ochi, dec\u00eet s\u0103 ai am\u00eendoi ochii, \u015fi s\u0103 fii aruncat \u00een focul gheenei (Mat. 18:5-9, s.n.). Spun\u00eend ceea ce au spus despre Isus \u2014 \u201eOmul acesta nu scoate dracii dec\u00eet cu Beelzebul, domnul dracilor\u201d (24) \u2014 tocmai \u00een contextul \u00een care \u00een fa\u0163a aceleia\u015f i minuni norodul a \u00eentrebat: \u201eNu cumva este acesta Fiul lui David?\u201d (23), fariseii se f\u0103ceau vinova\u0163i de \u00eempingerea norodului la p\u0103catul necredin\u0163ei \u00een Domnul Isus. Or, \u201epentru oricine va face s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 pe unul din ace\u015fti micu\u0163i cari cred \u00een Mine, ar fi mai de folos s\u0103 i se at\u00eerne de g\u00eet o piatr\u0103 mare de moar\u0103, \u015fi s\u0103 fie \u00eenecat \u00een ad\u00eencul m\u0103rii\u201d (18:6, s.n.), avea s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus cu o alt\u0103 ocazie. Deci contextele textului de fa\u0163\u0103 (12:22-37) \u015fi al textului din 18:1-9 s\u00eent comparabile, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 \u00een textul din Matei 18 Isus Se adreseaz\u0103 ucenicilor S\u0103i, iar \u00een contextul de fa\u0163\u0103 El Se adreseaz\u0103 fariseilor. O astfel de corelare subliniaz\u0103 posibilitatea ca hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent s\u0103 fie definit\u0103 \u00een","sfera \u00eempotrivirii la lucrarea Duhului \u00een altul, \u00een sfera \u00eencerc\u0103rii de a opri lucrarea Duhului Sf\u00eent \u00een altul, cum a fost, de pild\u0103, cazul fariseilor, care s-au gr\u0103bit s\u0103 sting\u0103 flac\u0103ra credin\u0163ei care a pornit s\u0103 p\u00eelp\u00eeie \u00een noroadele din jurul lui Isus. Fariseii nu numai c\u0103 nu str\u00eengeau cu Domnul Isus, dar ei se f\u0103ceau deci vinova\u0163i \u015fi de risipirea a ceea ce a str\u00eens Domnul Isus cu mult\u0103 trud\u0103. \u201eOricine va vorbi \u00eempotriva Fiului omului\u2026\u201d (32a) Dar contextul ne permite \u015fi o alt\u0103 interpretare. \u00centregul argument pornit de farisei este legat de puterea sau de autoritatea cu care lucra Isus. Fariseii \u00cel acuzau c\u0103 scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor. Dup\u0103 ce Isus le dovede\u015fte c\u00eet de g\u0103unos \u015fi imposibil le este argumentul, El le ofer\u0103 singura alternativ\u0103 posibil\u0103: \u201eDar dac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu a venit peste voi\u201d (28). De fapt, ce vrea s\u0103 spun\u0103 Domnul Isus, aduc\u00eend \u00een discu\u0163ie pe Duhul Sf\u00eent? Nu este pentru prima oar\u0103 c\u00eend Duhul Sf\u00eent este men\u0163ionat \u00een evanghelie. Ca fiu al Mariei, Isus S-a z\u0103mislit de la Duhul Sf\u00eent (1:18-20). Iar Ioan Botez\u0103torul a m\u0103rturisit c\u0103 El, Isus, este Acela care ne va boteza cu Duhul Sf\u00eent (3:11). La botez, Duhul Sf\u00eent S-a cobor\u00eet peste El (3:16) \u015fi L-a luat \u00een st\u0103p\u00eenirea Sa, duc\u00eendu-L \u00een pustie, pentru a ini\u0163ia astfel lucrarea mesianic\u0103 pentru care Hristos S-a \u00eentrupat. \u00cen 10:20, \u00eent\u00eelnim primul dintre cele dou\u0103 texte din evanghelie (cel\u0103lalt este \u00een Matei 28:18-20) \u00een care Duhul Sf\u00eent este asociat cu lucrarea ucenicilor sau, mai bine zis, cu lucrarea lui Isus prin ucenicii S\u0103i.35 Preg\u0103tindu-i pentru lucrarea de m\u0103rturie la care-i trimitea, El le spune: \u201eDin pricina Mea, ve\u0163i fi du\u015fi \u00eenaintea dreg\u0103torilor \u015fi \u00eenaintea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, ca s\u0103 sluji\u0163i ca m\u0103rturie \u00eenaintea lor \u015fi \u00eenaintea neamurilor. Dar c\u00eend v\u0103 vor da \u00een m\u00eena lor, s\u0103 nu v\u0103 \u00eengrijora\u0163i, g\u00eendindu-v\u0103 cum sau ce ve\u0163i spune; c\u0103ci ce ve\u0163i avea de spus, v\u0103 va fi dat chiar \u00een ceasul acela; fiindc\u0103 nu voi ve\u0163i vorbi, ci Duhul Tat\u0103lui vostru va vorbi \u00een voi\u201d (10:18-20, s.n.). \u00centr-un astfel de context, oricine s-ar fi \u00eempotrivit ucenic ilor s-ar fi \u00eempotrivit Duhului lui Dumnezeu care vorbea prin ei. Oare am putea spune c\u0103 oricine ar fi refuzat chemarea ucenicilor ar fi hulit pe Duhul Sf\u00eent care lucra \u015fi chema prin ei? \u00cen textul de fa\u0163\u0103, Isus spune ceva similar despre Sine: \u201eDar dac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu Duhul lui Dumnezeu\u201d (12:28), atunci ceea ce tocmai a\u0163i f\u0103cut acum, acuz\u00eendu-M\u0103 c\u0103 scot dracii cu Beelzebul, este o hul\u0103 \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, pentru c\u0103 L-a\u0163i identificat pe Duhul Sf\u00eent cu Beelzebul \u015fi, \u00een baza acestui lucru, I-a\u0163i respins lucrarea. 35 Vezi \u015fi M atei 28:20: \u201e\u015ei iat\u0103 c\u0103 Eu s\u00eent cu voi\u201d, le-a zis Isus ucenicilor S\u0103i, \u201ep\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fitul veaculu i\u201d.","\u201eOricine va vorbi \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent\u2026\u201d (32b) Explica\u0163ia de mai sus ar fi plauzibil\u0103,36 dac\u0103 nu ar exista versetul 32: \u201eOricine va vorbi \u00eempotriva Fiului omului va fi iertat; dar oricine va vorbi \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, nu va fi iertat nici \u00een veacul acesta, nici \u00een cel viitor\u201d (s.n.). Conform acestui text, a vorbi \u00eempotriva Fiului Omului \u015f i a vorbi \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent s\u00eent dou\u0103 lucruri diferite, av\u00eend implica\u0163ii complet diferite. Oare fariseii din textul nostru de care din aceste dou\u0103 p\u0103cate se f\u0103ceau vinova\u0163i? Probabil de primul, de vorbirea \u00eempotriva Fiului Omului, deoarece Fiul Omului era \u00een fa\u0163a lor, \u015fi \u00eempotriva Lui au vorbit, acuz\u00eendu-L c\u0103 scoate dracii cu ajutorul lui Beelzebul. Dar atunci de ce \u00eei amenin\u0163\u0103 Domnul Isus pentru ceva ce fariseii \u00eenc\u0103 nu f\u0103cuser\u0103? Poate tocmai pentru c\u0103 ei se ridicaser\u0103 \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, cu a c\u0103rui putere operase Domnul Isus cur\u0103\u0163area \u015fi vindecarea. Tocmai de aceea, ei erau porni\u0163i pe acest drum, \u015fi, dup\u0103 cum se va dovedi mai t\u00eerziu, dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163area la cer a Domnului Isus, ei se vor face vinova\u0163i \u015fi de al doilea p\u0103cat. Se ridic\u0103 totu\u015fi \u00eentrebarea: C\u00eend \u015f i cum se poate face cineva vinovat de vorbire \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent sau de hul\u0103 \u00eempotriva Lui? S\u0103 Se fi referit, oare, Domnul Isus la perioada de dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163area Sa, atunci c\u00eend Duhul Sf\u00eent avea s\u0103 fie trimis pe p\u0103m\u00eent s\u0103-L \u00eenlocuiasc\u0103 pe Domnul Isus \u015fi s\u0103-i \u00eenso\u0163easc\u0103 pe ucenici \u00een \u00eemplinirea mandatului preo\u0163iei lor? Tot ce se poate. Nu la \u00eent\u00eemplare autorul Epistolei c\u0103tre Evrei define\u015fte p\u0103catul cu voia \u00een termeni foarte asem\u0103n\u0103tori, adun\u00eend laolalt\u0103 ceea ce \u00een Matei este p\u0103strat \u00eenc\u0103 separat: vorbirea \u00eempotriva Fiului Omului \u015f i vorbirea \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent. 26C\u0103ci, dac\u0103 p\u0103c\u0103tuim cu voia, dup\u0103 ce am primit cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, nu mai r\u0103m\u00eene nici o jertf\u0103 pentru p\u0103cate, 27ci doar o a\u015fteptare \u00eenfrico\u015fat\u0103 a judec\u0103\u0163ii, \u015fi v\u0103paia unui foc, care va mistui pe cei r\u0103zvr\u0103ti\u0163i. 28Cine a c\u0103lcat Legea lui Moise, este omor\u00eet f\u0103r\u0103 mil\u0103, pe m\u0103rturia a doi sau trei martori. 29Cu c\u00eet mai aspr\u0103 pedeaps\u0103 crede\u0163i c\u0103 va lua cel ce va c\u0103lca \u00een picioare pe Fiul lui Du mnezeu, va p\u00eeng\u0103ri s\u00eengele leg\u0103m\u00eentului, cu care a fost sfin\u0163it, \u015fi va batjocori pe Duhul harului? (Evrei 10:26-29). De\u015fi p\u0103catul cu voia \u015fi hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent s\u00eent definite prin expresii diferite, ele par s\u0103 vorbeasc\u0103 despre unul \u015fi acela\u015f i lucru. Nici pentru unul, \u015fi nic i pentru cel\u0103lalt, nu exist\u0103 iertare, nici \u00een veacul acesta, \u015fi nici \u00een veacul viitor \u2014 pentru c\u0103 am\u00eendou\u0103 au de-a face cu c\u0103lcarea \u00een picioare a solu\u0163iei unice prin care poate fi ob\u0163inut\u0103 iertarea. Hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent z\u0103d\u0103rnice\u015fte lucrarea Acestuia de dovedire a p\u0103catului din noi. Or, un p\u0103cat nem\u0103rturisit \u00eempietre\u015fte inima, iar o inim\u0103 rea \u015fi necredinc ioas\u0103 ne desparte de Dumnezeul cel viu. 37 Domnul Isus le spune ucenicilor S\u0103i c\u0103, atunci c\u00eend va veni Duhul Sf\u00eent, tocmai 36 \u015ei o astfel de explica\u0163ie r\u0103m\u00eene plauzibil\u0103 dac\u0103 este proiectat\u0103 \u00een perioada de dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163are, pentru c\u0103 p\u0103catul cu voia, care este sinonim cu hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, este descris \u00een Evrei ca fiind o c\u0103lcare \u00een picioare a Fiului lui Dumnezeu, o p\u00eeng\u0103rire a s\u00eengelui leg\u0103m\u00eentului \u015fi o batjocorire a Duhului harului (vezi Evrei 10:29). 37 Vezi Evrei 3:12-15.","aceasta va fi lucrarea Lui de c\u0103p\u0103t\u00eei: s\u0103 dovedeasc\u0103 lumea vinovat\u0103 \u00een ce prive\u015fte p\u0103catul, neprih\u0103nirea \u015fi judecata. Vinov\u0103\u0163ia noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte p\u0103catul \u015fi neprih\u0103nirea are de-a face cu necredin\u0163a noastr\u0103 \u00een Hristosul lui Dumnezeu, singura solu\u0163ie a lui Dumnezeu pentru rezolvarea p\u0103catului, iar vinov\u0103\u0163ia noastr\u0103 \u00een ce prive\u015fte judecata are de-a face cu credin\u0163a noastr\u0103 \u00een st\u0103p\u00eenitorul lumii acesteia, \u00een faptul c\u0103 mai accept\u0103m minciunile lui ca adev\u0103r, dup\u0103 ce el a fost deja judecat prin lucrarea Domnului Isus. 38 P\u0103catul cu voia este c\u0103lcarea \u00een picioare a Fiului lui Dumnezeu, p\u00eeng\u0103rirea s\u00eengelui leg\u0103m\u00eentului cu care am fost sfin\u0163i\u0163i \u015fi batjocorirea Duhului harului. Deci, \u015fi \u00een textul din Evrei, este vorba despre Duhul Sf\u00eent, \u015fi deci p\u0103catul cu voia este \u015fi un p\u0103cat \u00eempotriva Lui: o batjocorire a Duhului harului. Rolul Duhului Sf\u00eent este s\u0103 administreze harul m\u00eentuirii pentru cei care cred \u00een Isus Hristos, s\u0103 lucreze \u00een noi sfin\u0163irea, prin a ne \u00eendemna la ascultare \u015fi prin a ne \u00eendemna la rezolvarea oric\u0103rei neascult\u0103ri prin stropirea cu s\u00eengele lui Isus Hristos.39 Dar \u00een Matei, Isus vorbe\u015fte despre un p\u0103cat \u00eempotriva Fiului Omului, nu \u00eempotriva Fiului lui Dumnezeu, deoarece El, Fiul Omului, \u00eenc\u0103 nu fusese dovedit cu putere c\u0103 este Fiul lui Dumnezeu prin \u00eenvierea mor\u0163ilor.40 Deci, dup\u0103 Moartea, \u00cenvierea \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area Fiului Omului \u015f i dup\u0103 cobor\u00eerea Duhului Sf\u00eent, cele dou\u0103 aspecte din Matei \u2014 vorbirea \u00eempotriva Fiului Omului \u015fi vorbirea \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent \u2014 se vor aduna laolalt\u0103. Iar oricine va c\u0103lca \u00een picioare pe Fiul Omului, dovedit cu putere c\u0103 este Fiul lui Dumnezeu prin \u00eenvierea mor\u0163ilor, va p\u00eeng\u0103ri s\u00eengele leg\u0103m\u00eentului, cu care a fost sfin\u0163it \u015fi care ar fi singurul mijloc de rezolvare al p\u0103catelor lui, \u015fi va batjocori pe Duhul harului, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne administreze harul lui Dumnezeu, aduc\u00eendu-ne \u00een fa\u0163a scaunului harului, ca s\u0103 c\u0103p\u0103t\u0103m \u00eendurare la vreme de nevoie, va deveni candidat la o ve\u015fnic\u0103 neiertare a p\u0103catelor. Pentru a concluziona acest eveniment, Domnul Isus adaug\u0103: \u201eOri face\u0163i pomul bun \u015fi rodul lui bun, ori face\u0163i pomul r\u0103u \u015f i rodul lui r\u0103u: c\u0103ci pomul se cunoa\u015fte dup\u0103 rodul lui\u201d (33). Rodul despre care vorbea Domnul Isus era tocmai minunea care se \u00eenf\u0103ptuise \u00eenaintea ochilor lor: \u00eendr\u0103citul orb \u015fi mut era eliberat, i se deschiseser\u0103 ochii \u015f i i se dezlegase limba. Cine ar fi spus c\u0103 lucrul acesta este r\u0103u. Dar atunci, \u2014 \u00eei \u00eentreab\u0103 Domnul Isus \u2014 cum poate culege cineva un rod bun dintr-un pom r\u0103u. Natura pomului determin\u0103 natura rodului. Lucrul acesta \u00eel subliniase Domnul Isus \u015fi \u00een concluzia Predicii de pe munte, vorbind despre p\u0103zirea de prorocii mincino\u015fi: \u201e\u00cei ve\u0163i cunoa\u015fte dup\u0103 roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din m\u0103r\u0103cini? Tot a\u015fa, orice pom bun face roade bune, dar pomul r\u0103u face roade rele. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul r\u0103u nu poate face roade bune\u201d (Mat. 7:16-18). 38 Vezi Ioan 16:8-11. 39 Vezi 1 Petru 1:1-2. Pentru o posibil\u0103 interpretare a textului, vezi Beniamin F\u0103r\u0103g\u0103u, 1 Petru, vol. I, p. 24-32. 40 Vezi Romani 1:1-5.","Dar imediat dup\u0103 ce pune cap\u0103t oric\u0103rei controverse privind persoana Sa, Isus Se \u00eentoarce \u00eenspre farisei \u015fi le d\u0103 \u00een vileag netrebnicia: 34Pui de n\u0103p\u00eerci, cum a\u0163i putea voi s\u0103 spune\u0163i lucruri bune, c\u00eend voi s\u00eente\u0163i r\u0103i? C\u0103ci din prisosul inimii vorbe\u015fte gura. 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bun\u0103 a inimii lui; dar omul r\u0103u scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36V\u0103 spun c\u0103, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, oamenii vor da socoteal\u0103 de orice cuv\u00eent nefolositor, pe care-l vor fi rostit. 37C\u0103ci din cuvintele tale vei fi scos f\u0103r\u0103 vin\u0103, \u015fi din cuvintele tale vei fi os\u00eendit (12:34-37). Spusele lor erau pe m\u0103sura r\u0103ut\u0103\u0163ii lor. Fiind pui de n\u0103p\u00eerci, ceea ce le ie\u015fea pe gur\u0103 era venin. Din pricina lor \u015fi a celorlal\u0163i ca ei, Iuda \u015fi Ierusalimul se preg\u0103teau de r\u0103stignirea Robului Domnului, conform profe\u0163iei din Isaia 53. Dar aceasta nu avea s\u0103 fie sf\u00eer\u015fitul lucrurilor. Exist\u0103 \u015fi o Judecat\u0103 \u2014 le spune Domnul Isus \u2014 la care \u201eoamenii vor da socoteal\u0103 de orice cuv\u00eent nefolositor pe care-l vor fi rostit\u201d (36). Iar fariseii din fa\u0163a Domnului Isus scoseser\u0103 pe gur\u0103 \u00een ziua aceea o sumedenie de astfel de cuvinte. Vorbiser\u0103 \u00eempotriva Fiului Omului \u015fi \u00eempotriva Duhului lui Dumnezeu, a\u015fa c\u0103 se puteau a\u015ftepta la judecata lui Dumnezeu, care, \u00een prima ei faz\u0103, avea s\u0103-i lase pur \u015fi simplu \u00een voia min\u0163ii lor blestemate. 12:38-45 \u201eSemnul prorocului Iona\u201d Cererea fariseilor la care se ad\u0103ugaser\u0103 \u00eentre timp \u015fi unii c\u0103rturari pare s\u0103 \u00eentreac\u0103 orice m\u0103sur\u0103 de impertinen\u0163\u0103. Nu trecuse mult timp de c\u00eend \u00cel f\u0103cuser\u0103 pe Isus trimisul domnului dracilor, iar acum \u00cei cereau un semn, numindu-L \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tor\u201d. Este totu\u015fi posibil ca aceia care acum \u00cei cereau semnul s\u0103 nu fie aceia\u015fi cu cei care-L acuzaser\u0103 c\u0103 ar fi trimisul domnului dracilor. Matei precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eatunci unii din c\u0103rturari \u015fi din Farisei au luat cuv\u00eentul, \u015fi I-au zis: \u00ab\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, am vrea s\u0103 vedem un semn de la Tine\u00bb\u201d (38, s.n.). \u00cens\u0103 r\u0103spunsul Domnului Isus nu acord\u0103 circumstan\u0163e atenuante nici acestora, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Isus i-a b\u0103gat \u00een aceea\u015fi oal\u0103 cu cei de mai \u00eenainte: 39Drept r\u0103spuns, El le-a zis: \u201eUn neam viclean \u015fi preacurvar cere un semn, dar nu i se va da alt semn, dec\u00eet semnul proorocului Iona. 40C\u0103ci, dup\u0103 cum Iona a stat trei zile \u015fi trei nop\u0163i \u00een p\u00eentecele chitului, tot a\u015fa \u015fi Fiul omului va sta trei zile \u015fi trei nop\u0163i \u00een inima p\u0103m\u00eentului. 41B\u0103rba\u0163ii din Ninive se vor scula al\u0103turi de neamul acesta, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, \u015fi-l vor os\u00eendi, pentru c\u0103 ei s-au poc\u0103it la propov\u0103duirea lui Iona, \u015fi iat\u0103 c\u0103 aici este Unul mai mare dec\u00eet Iona. 42\u00cemp\u0103r\u0103teasa de la Miaz\u0103zi se va scula al\u0103turi de neamul acesta, \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, \u015fi-l va os\u00eendi, pentru c\u0103 ea a venit de la marginile p\u0103m\u00eentului, ca s\u0103 aud\u0103 \u00een\u0163elepciunea lui Solomon; \u015fi iat\u0103 c\u0103 aici este Unul mai mare dec\u00eet Solomon\u201d (Mat. 12:38-42, s.n.). R\u0103spunsul Domnului Isus pare s\u0103 sublinieze faptul c\u0103 toate semnele mes ianit\u0103\u0163ii Sale fuseser\u0103 etalate \u00eenaintea lor. Dar ei le-au respins pe toate. Ultimul semn pe","care Dumnezeu \u00eel va mai da acestui neam viclean \u015fi preacurvar urma s\u0103 fie semnul prorocului Iona. Folosindu-se de istoria lui Iona, Domnul Isus vorbe\u015fte despre moartea \u015fi \u00eenvierea Sa. Domnul Isus urma s\u0103-\u015ei trimit\u0103 ucenicii ca s\u0103 colinde Ierusalimul, iar apoi toat\u0103 Iudeea, ca martori ai \u00cenvierii Sale. Respingerea \u015fi a acestui ultim semn din partea lui Dumnezeu avea s\u0103 duc\u0103 la t\u0103ierea ramurilor fire\u015fti din m\u0103s lin, spre a altoi \u00een el alte ramuri, care nu \u0163in de m\u0103slinul acela. S\u0103 se refere, oare, hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent la aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi la acest p\u0103cat? Faptul c\u0103 o astfel de \u00eentrebare este justificat\u0103 este subliniat de revenirea Domnului Isus la minunea vindec\u0103rii \u00eendr\u0103citului orb \u015fi mut, care a n\u0103scut discu\u0163ia despre hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, pentru a duce discu\u0163ia la deznod\u0103m\u00eentul ei \u015f i pentru a o transforma astfel \u00eentr-o urm\u0103toare aten\u0163ionare foarte serioas\u0103: 43Duhul necurat, c\u00eend a ie\u015fit dintr-un om, umbl\u0103 prin locuri f\u0103r\u0103 ap\u0103, c\u0103ut\u00eend odihn\u0103, \u015fi n-o g\u0103se\u015fte. 44Atunci zice: \u201eM\u0103 voi \u00eentoarce \u00een casa mea, de unde am ie\u015fit\u201d. \u015ei, c\u00eend vine \u00een ea, o g\u0103se\u015fte goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103. 45Atunci se duce \u015fi ia cu el alte \u015fapte duhuri mai rele dec\u00eet el: intr\u0103 \u00een cas\u0103, locuiesc acolo, \u015fi starea din urm\u0103 a omului acestuia ajunge mai rea dec\u00eet cea dint\u00eei. Tocmai a\u015fa se va \u00eent\u00eempla \u015fi cu acest neam viclean (12:43-45). \u201eCine nu este cu Mine, este \u00eempotriva Mea\u201d Isus spusese mai \u00eenainte c\u0103 acela care nu este cu El este \u00eempotriva Lui (vezi 12:30). O astfel de afirma\u0163ie nu cerea explica\u0163ii prea multe \u00een contextul respectiv. Fariseii men\u0163iona\u0163i de-a lungul capitolului erau \u00een mod clar \u00eempotriva Domnului Isus. \u00centrebarea este: \u015ei ce dac\u0103? Domnul Isus tocmai \u00eel legase pe \u201ecel tare\u201d \u015fi-i pr\u0103dase gospod\u0103ria (este vorba despre duhul necurat scos din \u00eendr\u0103cit). El era singurul care putea s\u0103 porunceasc\u0103 duhurilor necurate. Omul este neputincios \u00een fa\u0163a lor. Nici fariseii nu ar fi negat neputin\u0163a lor \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, pentru c\u0103 altfel de mult ar fi fost cur\u0103\u0163at Israelul de boli \u015fi suferin\u0163e, de \u00eendr\u0103ci\u0163i, de foamete \u015fi s\u0103r\u0103cie. \u00cen prim\u0103 faz\u0103, a fi \u00eempotriva Domnului Isus \u00eensemna a fi l\u0103sat la cheremul \u201ecelui tare\u201d. Care s\u00eent implica\u0163iile acestui fapt? Domnul Isus precizeaz\u0103 lucrul acesta \u00een textul de fa\u0163\u0103: \u201eDuhul necurat c\u00eend a ie\u015fit dintr-un om, umbl\u0103 prin locurile f\u0103r\u0103 ap\u0103, c\u0103ut\u00eend odihn\u0103, \u015fi n-o g\u0103se\u015fte. Atunci zice: \u00abM\u0103 voi \u00eentoarce \u00een casa mea de unde am ie\u015fit\u00bb. \u015ei, c\u00eend vine \u00een ea, o g\u0103se\u015fte goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015f i \u00eempodobit\u0103. Atunci se duce \u015fi ia cu el alte \u015fapte duhuri mai rele dec\u00eet el: intr\u0103 \u00een cas\u0103, locuiesc acolo, \u015fi starea de pe urm\u0103 a omului acestuia ajunge mai rea dec\u00eet cea dint\u00eei\u201d (12:43-45). Cum a ie\u015fit duhul necurat din om, atunci c\u00eend el \u015ftia c\u0103 \u00een alt loc nu g\u0103se\u015fte odihn\u0103? Evident, nu de bun\u0103 voie, ci s ilit de Unul mai tare dec\u00eet el. Iar Acesta fusese Domnul Isus, Acela care vindecase pe \u00eendr\u0103citul orb \u015fi mut. \u201eSau, cum poate cineva s\u0103 intre \u00een casa celui tare\u201d, \u00eei \u00eentreab\u0103 Domnul Isus pe fariseii","potrivnici, \u201e\u015fi s\u0103-i j\u0103fuiasc\u0103 gospod\u0103ria, dac\u0103 n-a legat mai \u00eent\u00eei pe cel tare? Numai atunci \u00eei va j\u0103fui casa\u201d (29). Dovada faptului c\u0103 Isus legase pe cel tare \u015fi c\u0103-i jefuise casa st\u0103tea \u00een fa\u0163a lor \u00een persoana celui vindecat. Dar \u00eentrebarea este: Cum se poate ca, o dat\u0103 ce a fost scos din cas\u0103, duhul necurat s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 \u00een ea? Exist\u0103 o singur\u0103 explica\u0163ie. Cel care l-a legat \u015f i l-a alungat nu mai este \u00een cas\u0103. Dar oare de ce? Pentru c\u0103 \u201e\u00eens\u0103\u015fi casa\u201d s-a r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva Lui \u015fi L-a scos afar\u0103, r\u0103m\u00een\u00eend goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103. \u00cen pilda Sa, Domnul Isus ne prezint\u0103 o pastil\u0103 de antropologie41 biblic\u0103. Omul este o cas\u0103, o locuin\u0163\u0103. El este complet neputincios \u00een fa\u0163a duhurilor necurate; \u015fi de aceea, nu poate sc\u0103pa de acestea prin propriile sale puteri. Este nevoie de cineva mai tare dec\u00eet ele, pentru ca omul sau casa s\u0103 fie eliberat\u0103 de st\u0103p\u00eenul ei luciferic. Dar paradoxul este c\u0103 omul este neputincios \u00een fa\u0163a duhului necurat, el pare s\u0103 aib\u0103 totu\u015fi libertatea \u015fi puterea de a da afar\u0103 din cas\u0103 pe Acela care a fost mai tare dec\u00eet cel tare, pe Acela care l-a eliberat de duhul necurat. Iar omul face lucrul acesta, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 va putea p\u0103stra casa goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103. Tragedia este \u00eens\u0103 c\u0103, omul fiind conceput de Dumnezeu ca s\u0103 fie o locuin\u0163\u0103 perfect\u0103 pentru lumea spiritual\u0103, duhul necurat va reveni ca s\u0103 vad\u0103 starea casei. Dac\u0103 o g\u0103se\u015fte goal\u0103, adic\u0103 dac\u0103 Acela care este mai tare dec\u00eet el nu mai este \u00een ea, omul nu poate opri duhul necurat s\u0103 intre \u00een cas\u0103, acesta aduc\u00eend cu sine alte \u015fapte duhuri mai rele dec\u00eet el \u00eensu\u015fi, \u015fi s\u0103 locuiasc\u0103 acolo, deci s\u0103 ia \u00een st\u0103p\u00eenire vechea sa locuin\u0163\u0103 \u015fi s-o foloseasc\u0103 pentru a-\u015fi promova interesele. Aceast\u0103 pastil\u0103 de antropologie biblic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem ce anume \u00eenseamn\u0103 a nu fi cu Isus Hristos, ci \u00eempotriva Lui. A fi \u00eempotriva Domnului Isus \u00eenseamn\u0103 a nu c\u0103uta s\u0103-L p\u0103strezi pe Dumnezeu \u00een con\u015ftiin\u0163a ta \u015f i a r\u0103m\u00eene astfel de izbeli\u015fte \u00een fa\u0163a asaltului lumilor spirituale negative. Oare nu acela\u015f i lucru ni-l spune \u015fi Pavel \u00een Romani? 21Fiindc\u0103, m\u0103car c\u0103 au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au prosl\u0103vit ca Dumnezeu, nici nu I-au mul\u0163umit; ci s-au dedat la g\u00eendiri de\u015farte, \u015fi inima lor f\u0103r\u0103 pricepere s-a \u00eentunecat. 22S-au f\u0103lit c\u0103 s\u00eent \u00een\u0163elep\u0163i, \u015fi au \u00eenebunit; 23\u015fi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor \u00eentr-o icoan\u0103 care seam\u0103n\u0103 cu omul muritor, p\u0103s\u0103ri, dobitoace cu patru picioare \u015fi t\u00eer\u00eetoare. 24De aceea, Dumnezeu i-a l\u0103sat prad\u0103 necur\u0103\u0163iei, s\u0103 urmeze poftele inimilor lor; a\u015fa c\u0103 \u00ee\u015fi necinstesc singuri trupurile; 25c\u0103ci au schimbat \u00een minciun\u0103 adev\u0103rul lui Dumnezeu, \u015fi au slujit \u015fi s-au \u00eenchinat f\u0103pturii \u00een locul F\u0103c\u0103torului, care este binecuv\u00eentat \u00een veci! Amin. 26Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a l\u0103sat \u00een voia unor patimi sc\u00eerboase; c\u0103ci femeile lor au schimbat \u00eentrebuin\u0163area fireasc\u0103 a lor \u00eentr-una care este \u00eempotriva firii; 27tot astfel \u015fi b\u0103rba\u0163ii, au p\u0103r\u0103sit 41 Antropologia sau \u201e\u03bb\u03bf\u03b3\u03b9\u03b1\u201d (loghia \u2013 \u015ftiin\u0163a) despre \u201e\u03b1\u03bd\u03b8\u03c1\u03c9\u03c0\u03bf\u03c2\u201d (antropos \u2013 om) se ocup\u0103 cu doctrina despre om.","\u00eentrebuin\u0163area fireasc\u0103 a femeii, s-au aprins \u00een poftele lor unii pentru al\u0163ii, au s\u0103v\u00eer\u015fit parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 cu parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 lucruri sc\u00eerboase, \u015fi au primit \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi plata cuvenit\u0103 pentru r\u0103t\u0103cirea lor (1:21-27). Cel care crede c\u0103 se descurc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 puterea m\u00eentuitoare a lui Dumnezeu se \u00een\u015fal\u0103. Omul este neputincios \u00een fa\u0163a lui Satana. Iar acela care crede c\u0103 se poate folosi de puterea m\u00eentuitoare a lui Dumnezeu p\u00een\u0103 c\u00eend scap\u0103 de vechiul s\u0103u st\u0103p\u00een, dup\u0103 care va putea s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 propriul s\u0103u dumnezeu este un nebun. Faptul c\u0103, imediat dup\u0103 ce L-au scos pe Dumnezeu din locuin\u0163\u0103, din inimile \u015fi din cuno\u015ftin\u0163a lor, oamenii au \u00eenceput s\u0103 se \u00eenchine dovede\u015fte starea lor de robie. Vechiul st\u0103p\u00een s-a \u00eentors, a intrat \u00een cas\u0103 \u015fi locuie\u015fte acolo. Iar omul este robul lui supus \u015fi ascult\u0103tor. Dovada prezen\u0163ei \u015fi puterii \u00eenrobitoare a duhurilor necurate este nu numai \u00eenchinarea omului, religiozitatea lui implacabil\u0103, ci \u00een mod deosebit ceea ce omul etaleaz\u0103, universul pe care-l modeleaz\u0103 \u00een jurul lui: 28Fiindc\u0103 n-au c\u0103utat s\u0103 p\u0103streze pe Dumnezeu \u00een cuno\u015ftin\u0163a lor, Dumnezeu i-a l\u0103sat \u00een voia min\u0163ii lor blestemate, ca s\u0103 fac\u0103 lucruri ne\u00eeng\u0103duite. 29Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de l\u0103comie, de r\u0103utate; plini de pizm\u0103, de ucidere, de ceart\u0103, de \u00een\u015fel\u0103ciune, de porniri r\u0103ut\u0103cioase; s\u00eent \u015foptitori, 30b\u00eerfitori, ur\u00eetori de Dumnezeu, obraznici, trufa\u015fi, l\u0103ud\u0103ro\u015fi, n\u0103scocitori de rele, neascult\u0103tori de p\u0103rin\u0163i, 31f\u0103r\u0103 pricepere, c\u0103lc\u0103tori de cuv\u00eent, f\u0103r\u0103 dragoste fireasc\u0103, ne\u00eendupleca\u0163i, f\u0103r\u0103 mil\u0103 (Ro m. 1:28-31). Iar acestea nu \u0163in de crea\u0163ia lui Dumnezeu, nu constituie etalarea caracterului, a naturii adev\u0103ratului Dumnezeu, ci etalarea caracterului hidos al vechiului st\u0103p\u00een, care a revenit \u00een cas\u0103, pentru c\u0103 omul a \u00eencetat s\u0103 mai fie cu \u015fi pentru Dumnezeu \u015fi a ajuns astfel vr\u0103jma\u015ful Acestuia. Dar exist\u0103 \u015fi o a doua faz\u0103 sau un al doilea nivel de implica\u0163ii ale faptului c\u0103 cineva nu este cu Domnul Isus, ci \u00eempotriva Lui: judecata \u2015 \u201eV\u0103 spun c\u0103 \u00een ziua judec\u0103\u0163ii, oamenii vor da socoteal\u0103 de orice cuv\u00eent nefolositor pe care-l vor fi rostit. C\u0103ci din cuvintele tale vei fi scos f\u0103r\u0103 vin\u0103, \u015fi din cuvintele tale vei fi os\u00eendit\u201d (12:36-37). Acum omul \u00cel poate da afar\u0103 pe Domnul Isus din casa inimii lui, fiind l\u0103sat, prin urmare \u2014 cum spuneam \u2014 de izbeli\u015fte \u00een fa\u0163a asaltului lumilor spirituale. Dar \u00een Ziua Judec\u0103\u0163ii, va fi obligat nu numai s\u0103 se smereasc\u0103 \u00een fa\u0163a Judec\u0103torului s\u0103u, ci va fi judecat pentru toate nelegiuirile la care l-au \u00eempins duhurile necurate pe care le-a preferat \u00een locul Domnului Isus, \u015fi va pl\u0103ti pentru \u00eentreaga necinstire a lui Dumnezeu \u015f i a Fiului S\u0103u. Cine este \u00eempotriva Fiului lui Dumnezeu trebuie s\u0103 se a\u015ftepte la rev\u0103rsarea m\u00eeniei Acestuia. \u201eC\u0103ci \u015ftim cine este Cel ce a zis: \u00abA Mea este r\u0103zbunarea, Eu voi r\u0103spl\u0103ti!\u00bb \u015ei \u00een alt\u0103 parte: \u00abDomnul va judeca pe poporul S\u0103u\u00bb. Grozav lucru este s\u0103 cazi \u00een m\u00eenile Dumnezeului celui viu!\u201d (Evrei 10:30-31). \u201eC\u0103ci dac\u0103 p\u0103c\u0103tuim cu voia, dup\u0103 ce am primit cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, nu mai r\u0103m\u00eene nici o jertf\u0103 pentru p\u0103cate, ci doar o a\u015fteptare","\u00eenfrico\u015fat\u0103 a judec\u0103\u0163ii, \u015fi v\u0103paia unui foc, care va mistui pe cei r\u0103zvr\u0103ti\u0163i\u201d (Evrei 10:26-27). Dar trebuie s\u0103 observ\u0103m \u015fi faptul c\u0103, \u00een textul de fa\u0163\u0103 (12:38-45), discu\u0163ia vizeaz\u0103 nu indivizi, ci \u00eentreaga na\u0163iune. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 chiar \u015fi aceia din norod care se p\u0103rea c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 z\u0103reasc\u0103 ceva din lumina identit\u0103\u0163ii lui Isus (vezi 12:23) au rec\u0103zut \u00een orbirea lor, mai bine zis au ales s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ea, atunci c\u00eend ar fi putut s\u0103 strige: \u201eAi mil\u0103 de noi, Fiul lui David\u201d (9:27). Dac\u0103 ar fi f\u0103cut-o, Domnul Isus le-ar fi deschis ochii s\u0103 vad\u0103 \u015fi inima ca s\u0103 priceap\u0103 \u015fi s\u0103 fie vindeca\u0163i. Prin contrastul dintre niniveni \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teasa din Seba, pe de o parte, \u015fi neamul acesta, pe de alt\u0103 parte, Domnul Isus subliniaz\u0103 clar nivelul pe care trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 concluzia Sa, dup\u0103 care \u00eencheie astfel: \u201eTocmai a\u015fa se va \u00eent\u00eempla \u015fi cu acest neam viclean\u201d (12:45, s.n.). Iar aceluia care a ales de bun\u0103 voie \u015fi nesilit de nimeni s\u0103-L dea afar\u0103 pe Domnul Isus, pentru ca \u00een locul Lui s\u0103 se pomeneasc\u0103 cu casa ocupat\u0103 de vechiul locatar, care a adus cu sine alte \u015fapte duhuri mai rele dec\u00eet el, oare i se va mai putea ierta vreodat\u0103? 12:46-50 \u201eOricine face voia Tat\u0103lui Meu\u2026 \u00cemi este frate, sor\u0103 \u015fi mam\u0103\u201d Am afirmat c\u0103 s\u00eentem \u00eentr-un bloc mare de text (11:1-17:27), care se poate \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een trei segmente de text mai mici (11:1-12:50; 13:1-58 \u015f i 14:1-17:27). Fiecare dintre aceste trei segmente se \u00eencheie cu un tablou focalizat pe rela\u0163ii. \u00cen tabloul de fa\u0163\u0103, \u00eentrebarea este: Cine anume \u00cei este frate, sor\u0103 sau mam\u0103 Domnului Isus, cu alte cuvinte, cine anume a intrat pe poarta \u00eengust\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? Aceast\u0103 discu\u0163ie se na\u015fte, ca de at\u00eetea alte ori, dintr-o situa\u0163ie aparent f\u0103r\u0103 prea mare semnifica\u0163ie: 46Pe c\u00eend vorbea \u00eenc\u0103 Isus noroadelor, iat\u0103 c\u0103 mama \u015fi fra\u0163ii Lu i st\u0103teau afar\u0103 \u015fi c\u0103utau s\u0103 vorbeasc\u0103 cu El. 47Atunci cineva I-a zis: \u201eIat\u0103, mama Ta \u015fi fra\u0163ii T\u0103i stau afar\u0103, \u015fi caut\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu Tine\u201d. 48Dar Isus a r\u0103spuns celui ce-I adusese \u015ftirea aceasta: \u201eCine este mama Mea, \u015fi cari s\u00eent fra\u0163ii Mei?\u201d 49Apoi \u015ei-a \u00eentins m\u00eena spre ucenicii S\u0103i, \u015fi a zis: \u201eIat\u0103 mama Mea \u015fi fra\u0163ii Mei! 50C\u0103ci oricine face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri, acela \u00cemi este frate, sor\u0103 \u015fi mam\u0103\u201d (12:46-50). Prin \u00eentrebarea pe care o pune aceluia care i-a adus vestea c\u0103 afar\u0103 s\u00eent mama \u015fi fra\u0163ii S\u0103i \u2014 \u201eCine s\u00eent mama Mea \u015fi care s\u00eent fra\u0163ii Mei?\u201d (48) \u2014 \u015fi prin r\u0103spunsul ciudat pe care-l d\u0103 \u2014 \u201eApoi \u015ei-a \u00eentins m\u00eena spre ucenicii S\u0103i, \u015fi a zis : \u00abIat\u0103 mama Mea \u015fi fra\u0163ii Mei!\u00bb\u201d (49) \u2014 Isus nu nesocote\u015fte pe mama \u015fi pe fra\u0163ii S\u0103i de corp, ci Se folose\u015fte de aceast\u0103 ocazie ca s\u0103 dea celor de fa\u0163\u0103 o lec\u0163ie ce \u00eentrece \u00een importan\u0163\u0103 cu mult rela\u0163iile de rudenie. Prezen\u0163a \u015fi lucrarea Sa aveau ca scop aducerea oamenilor \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, \u00eenfr\u0103\u0163irea lor cu El \u015fi \u00eenfierea lor \u00een Familia lui Dumnezeu.","Dar Isus mai face o afirma\u0163ie important\u0103: \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu este caracterizat\u0103 de ascultare de Dumnezeu: \u201eC\u0103ci oricine face voia Tat\u0103lui Meu care este \u00een ceruri, acela \u00cemi este frate, sor\u0103 \u015fi mam\u0103\u201d (50). \u00cen cazul acesta, voia Tat\u0103lui din Ceruri era ca ei s\u0103 cread\u0103 \u00een Fiul S\u0103u. \u201eDe \u00eendat\u0103 ce a fost botezat Isus\u2026 cerurile s-au deschis\u2026 \u015fi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: \u00abAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u00bb\u201d (3:16-17). \u00cen lumina unei astfel de declara\u0163ii a Tat\u0103lui din Ceruri, putea, oare, cineva s\u0103 cread\u0103 c\u0103 face voia Lui, \u00een timp ce-L ura sau \u00cel nesocotea pe Isus? Aceast\u0103 declara\u0163ie urma s\u0103 se repete pe Muntele Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103. Iar acolo, glasul din Ceruri avea s\u0103 precizeze \u015f i implica\u0163ii ce deriv\u0103 din faptul c\u0103 Dumnezeu \u00censu\u015fi \u00ce\u015fi g\u0103sea pl\u0103cerea \u00een Isus: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea Mea: de El s\u0103 asculta\u0163i!\u201d (17:5, s.n.). Atunci c\u00eend cei descri\u015fi \u00een Ioan 6 au venit s\u0103 se mai sature cu p\u00eeinile pe care le \u00eenmul\u0163ise Isus cu o zi \u00eenainte, El le spune: \u201e\u00abLucra\u0163i nu pentru m\u00eencarea peritoare, ci pentru m\u00eencarea, care r\u0103m\u00eene pentru via\u0163a vecinic\u0103, \u015fi pe care v-o va da Fiul omului; c\u0103ci Tat\u0103l, adic\u0103, \u00censu\u015f Dumnezeu, pe El L-a \u00eensemnat cu pecetea Lui.\u00bb Ei I-au zis : \u00abCe s\u0103 facem ca s\u0103 s\u0103v\u00eer\u015fim lucr\u0103rile lui Dumnezeu?\u00bb Isus le-a r\u0103spuns: \u00abLucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: s\u0103 crede\u0163i \u00een Acela, pe care L-a trimes El\u00bb\u201d (Ioan 6:27-29, s.n.). \u00centreaga sec\u0163iune de fa\u0163\u0103 (11:1-12:50) este preocupat\u0103 de condi\u0163ia intr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie sau de condi\u0163iile intr\u0103rii pe poarta str\u00eemt\u0103: credin\u0163a \u00een Domnul Isus Hristos, respectiv credin\u0163a \u00een ceea ce Dumnezeu a zis despre Fiul S\u0103u. Condi\u0163ia credin\u0163ei este scoas\u0103 la lumin\u0103 tocmai prin comentarea \u00eendelungat\u0103 a c\u0103lc\u0103rii acesteia, prin comentarea \u015fi condamnarea \u00eendoielii \u015fi a necredin\u0163ei. Dar \u00een acest ultim tablou, Isus vine s\u0103 fac\u0103 o precizare: credin\u0163a \u00eenseamn\u0103 ascultare. Via\u0163a \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie este doar a acelora care fac voia Tat\u0103lui din Ceruri. Deci Evanghelia propov\u0103duit\u0103 de Isus ne descoper\u0103 \u201eo neprih\u0103nire pe care o d\u0103 Dumnezeu prin credin\u0163\u0103 \u015fi care duce la credin\u0163\u0103\u201d, dup\u0103 cum spune Pavel, \u00een Romani 1:17. Iar aceast\u0103 credin\u0163\u0103 se define\u015fte \u00eentotdeauna fa\u0163\u0103 de voia lui Dumnezeu, \u00een al c\u0103rei punct focal Se afl\u0103 \u00censu\u015fi Domnul Isus Hristos. Concluzii: Hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent Am v\u0103zut c\u0103 Domnul Isus \u00eencheie Predica de pe munte cu o invita\u0163ie \u2014 \u201eIntra\u0163i pe poarta cea str\u00eemt\u0103. C\u0103ci larg\u0103 este poarta, lat\u0103 este calea care duce la pierzare, \u015fi mul\u0163i s\u00eent cei ce intr\u0103 pe ea. Dar str\u00eemt\u0103 este poarta, \u00eengust\u0103 este calea care duce la via\u0163\u0103\u201d (7:13-14) \u2014, care ne aten\u0163ioneaz\u0103 de faptul c\u0103 pentru a fi \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor trebuie mai \u00eent\u00eei s\u0103 intr\u0103m pe poarta cea str\u00eemt\u0103, iar apoi s\u0103 continu\u0103m s\u0103 umbl\u0103m pe calea cea \u00eengust\u0103 care duce la via\u0163\u0103. Invita\u0163ia este urmat\u0103 de o aten\u0163ionare cu privire la prorocii mincino\u015fi, care s\u00eent, de fapt, ni\u015fte lupi r\u0103pitori, de\u015fi vin la noi \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine de oi. Puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei \u00een fa\u0163a acestui du\u015fman este \u201eputerea mielului \u00een mijlocul lupilor\u201d, puterea lep\u0103d\u0103rii \u015fi jertfirii de sine. Era firesc ca o astfel de strategie s\u0103 fie perceput\u0103 de majoritatea celor din jurul","Domnului Isus nu ca putere, ci ca sl\u0103biciune, motiv pentru care mul\u0163i dintre ei au g\u0103sit \u00een El un prilej de poticnire. Orbirea mai-marilor lui Iuda constituie prim-planul capitolului 12. Dar tragedia este c\u0103 ace\u015ftia au t\u00eer\u00eet dup\u0103 ei \u00een necredin\u0163\u0103 \u015fi poporul. De aceea, sec\u0163iunea din 11:1-12:50 se termin\u0103 cu o condamnare rostit\u0103 asupra acestui \u201eneam viclean \u015fi preacurvar\u201d (12:38-45). Condamnarea lui va fi \u00eent\u0103rit\u0103 la judecat\u0103 de niniveni \u015f i de \u00eemp\u0103r\u0103teasa din Seba, care, de\u015fi erau str\u0103ini de poporul ales al lui Dumnezeu, au pl\u0103tit pre\u0163ul s\u0103 afle adev\u0103rul, \u00een timp ce poporul lui Dumnezeu se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eena s\u0103 nu \u015ftie de el. Ultimul tablou (46-50) este focalizat pe rela\u0163iile Domnului Isus, pe de o parte, cu rudeniile Lui de s\u00eenge, iar pe de alt\u0103 parte, cu neamurile, vecinii \u015f i concet\u0103\u0163enii Lui din Nazaret. Dar tabloul ne mut\u0103 aten\u0163ia de pe leg\u0103turile p\u0103m\u00eente\u015fti pe cele duhovnice\u015fti. Dup\u0103 cum mama \u015fi fra\u0163ii lui Isus, deci concet\u0103\u0163enii S\u0103i din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, nu erau rudele Lui p\u0103m\u00eente\u015fti, ci aceia care f\u0103ceau voia Tat\u0103lui, tot a\u015fa, Israel, de\u015fi era s\u0103m\u00een\u0163a lui Avraam \u015fi din acela\u015fi neam cu Isus, avea s\u0103 fie scos afar\u0103 din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, din pricina necredin\u0163ei lui \u00een Isus Hristos, Fiul preaiubit al Tat\u0103lui ceresc. Aceast\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenat\u0103 \u00eempotrivire a celor din jurul lui Isus este, la un moment dat, taxat\u0103 de El ca fiind o hulire a Duhului Sf\u00eent, pentru care Isus spune c\u0103 nu exist\u0103 iertare. Contextul acestei afirma\u0163ii este legat de vindecarea unui \u00eendr\u0103cit mut \u015fi orb. \u00cen timp ce norodul pare s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een Isus pe Fiul lui David, Trimisul lui Dumnezeu, fariseii \u00cel acuz\u0103 c\u0103 scoate dracii cu ajutorul lui Beelzebul, domnul dracilor. Deoarece \u00een aceast\u0103 exorcizare era la lucru \u00censu\u015fi Duhul lui Dumnezeu (vezi 12:28), acuza\u0163ia fariseilor este adus\u0103, de fapt, \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent, \u015fi, de aceea, drumul acesta ducea la moarte. Pentru a ne ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegem cum stau lucrurile, Isus roste\u015fte pilda cu casa din care a fost scos duhul necurat: 43Duhul necurat, c\u00eend a ie\u015fit dintr-un om, umbl\u0103 prin locuri f\u0103r\u0103 ap\u0103, c\u0103ut\u00eend odihn\u0103, \u015fi n-o g\u0103se\u015fte. 44Atunci, zice: \u201eM\u0103 voi \u00eentoarce \u00een casa mea, de unde am ie\u015fit\u201d. \u015ei, c\u00eend vine \u00een ea, o g\u0103se\u015fte goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103. 45Atunci se duce \u015fi ia cu el alte \u015fapte duhuri mai rele dec\u00eet el: intr\u0103 \u00een cas\u0103, locuiesc acolo, \u015fi starea din urm\u0103 a omului acestuia ajunge mai rea dec\u00eet cea dint\u00eei. Tocmai a\u015fa se va \u00eent\u00eempla \u015fi cu acest neam viclean (12:43-45). O dat\u0103 duhul necurat scos din om, ar fi fost normal ca acea cas\u0103 s\u0103 se pun\u0103 la dispozi\u0163ia Aceluia care a f\u0103cut minunea m\u00eentuirii de sub puterea Celui R\u0103u. Dar Isus vorbe\u015fte despre posibilitatea de a alege din nou \u015fi cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 st\u0103p\u00eenirea Celui R\u0103u, c\u0103lc\u00eend \u00een pic ioare pe M\u00eentuitorul \u015fi sco\u0163\u00eendu-L afar\u0103 din propria Sa cas\u0103. Aceast\u0103 pild\u0103 ofer\u0103 o analogie perfect\u0103 pentru textul din Evrei 6:4-6:","4C\u0103ci cei ce au fost lumina\u0163i o dat\u0103, \u015fi au gustat darul ceresc, \u015fi s-au f\u0103cut p\u0103rta\u015fi Duhului Sf\u00eent, 5\u015fi au gustat Cuv\u00eentul cel bun al lui Dumnezeu \u015fi puterile veacului viitor \u2014 6\u015fi cari totu\u015f au c\u0103zut, este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 fie \u00eenoi\u0163i iar\u0103\u015f, \u015fi adu\u015fi la poc\u0103in\u0163\u0103, fiindc\u0103 ei r\u0103stignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Du mnezeu, \u015fi-L dau s\u0103 fie batjocorit (6:4-6). Acum, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 a\u015fez\u0103m pilda noastr\u0103 pe scheletul textului de mai sus. Am putea spune c\u0103 acela care a fost eliberat o dat\u0103 de duhul necurat s-a f\u0103cut p\u0103rta\u015f lucr\u0103rii Duhului Sf\u00eent, deoarece cu ajutorul Lui a fost scos afar\u0103 duhul necurat. El a gustat Cuv\u00eentul cel bun al lui Dumnezeu, st\u00eend \u00een prezen\u0163a lui Hristos \u015fi auzindu-L poruncind duhului necurat. A gustat \u015fi puterile veacului viitor, adic\u0103 prezen\u0163a \u015fi puterea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, deoarece Isus a zis: \u201eDac\u0103 Eu scot afar\u0103 dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu a venit peste voi\u201d (Mat. 12:28). Acum, dac\u0103 un astfel de om a c\u0103zut totu\u015fi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el a ales s\u0103-L dea afar\u0103 pe Fiul lui Dumnezeu, pe Eliberatorul \u015fi M\u00eentuitorul lui42 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 \u00een casa goal\u0103, m\u0103turat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103, \u00eempreun\u0103 cu duhul care a fost scos afar\u0103, alte \u015fapte duhuri, mai rele dec\u00eet acesta. Despre acesta se spune c\u0103 este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 fie \u00eennoit iar\u0103\u015fi \u015fi adus la poc\u0103in\u0163\u0103, fiindc\u0103 el r\u0103stigne\u015fte (la prezent) din nou, pentru el, pe Fiul lui Dumnezeu. Starea de pe urm\u0103 a unui astfel de om este mai rea dec\u00eet cea dint\u00eei, adic\u0103 un astfel de om este legat de \u015fapte ori mai mult de duhurile necurate pe care le-a invitat \u00eenapoi \u00een casa inimii lui, ceea ce semnaleaz\u0103 efectul de \u00eempietrire al p\u0103catului. At\u00eeta vreme c\u00eet cineva r\u0103stigne\u015fte (la prezent), pentru el, pe Fiul lui Dumnezeu, nu exist\u0103 iertare pentru un astfel de om, nici \u00een veacul acesta, nici \u00een cel viitor, deoarece continu\u0103 s\u0103 fie c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare (la prezent) singura solu\u0163ie a lui Dumnezeu pentru iertarea p\u0103catelor: \u00censu\u015fi Domnul Isus Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu. \u00cen capitolul 12 din Matei, cei care s\u00eent avertiza\u0163i de hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent s\u00eent fariseii, despre care am putea spune c\u0103 au fost dintotdeauna \u015fi continuau s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 vr\u0103jma\u015fi ai Domnului Isus \u015fi care se opuneau din r\u0103sputeri lucr\u0103rii Duhului Sf\u00eent, care \u00eencerca s\u0103-i conving\u0103 de adev\u0103r \u015fi s\u0103-i aduc\u0103 la poc\u0103in\u0163\u0103. Dar pilda cu duhul necurat scos din cas\u0103 deschide aceast\u0103 amenin\u0163are unui spectru mai larg de posibilit\u0103\u0163i. Pericolul nu a \u00eencetat o dat\u0103 cu intrarea pe poarta cea \u00eengust\u0103. El continu\u0103 s\u0103 fie acolo \u015fi \u00een timpul umbl\u0103rii pe cale. Deci hula \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent este orice \u00eempotrivire sistematic\u0103 \u015fi deliberat\u0103 fa\u0163\u0103 de lucrarea Duhului Sf\u00eent, indiferent c\u0103 vorbim despre lucrarea Acestuia prin care dore\u015fte s\u0103 ne ajute s\u0103 intr\u0103m pe poart\u0103 sau de lucrarea Lui prin care dore\u015fte s\u0103 ne ajute s\u0103 r\u0103m\u00eenem pe cale. Evanghelia lui Hristos este \u201eputerea lui Dumnezeu pentru 42 Iat\u0103 ce spune Petru despre astfel de oameni: \u201e\u00cen adev\u0103r, dac\u0103 dup\u0103 ce au sc\u0103pat de \u00eentin\u0103ciunile lumii, prin cunoa\u015fterea Domnului \u015fi M \u00eentuitorului nostru Isus Hristos, se \u00eencurc\u0103 iar\u0103\u015f \u015fi s\u00eent birui\u0163i de ele, starea lor de pe urm\u0103 se face mai rea dec\u00eet cea dint\u00eei\u201d (2 Petru 2:20), deoarece s-au lep\u0103dat de St\u0103p\u00eenul, care i-a r\u0103scump\u0103rat (vezi 2:1).","m\u00eentuirea fiec\u0103ruia care crede\u201d, tocmai pentru c\u0103 \u201e\u00een ea este descoperit\u0103\u201d, afirm\u0103 Pavel, \u201eo neprih\u0103nire care vine prin credin\u0163\u0103 \u015fi care duce la credin\u0163\u0103\u201d (Rom 1:16-17, s.n.). Neprih\u0103nirea care vine prin credin\u0163\u0103 este necesar\u0103 pentru a putea intra pe poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei. Iar neprih\u0103nirea care duce la credin\u0163\u0103 este necesar\u0103 pentru a putea umbla pe calea \u00eengust\u0103 care duce la via\u0163\u0103. Acest al doilea aspect \u00eel explic\u0103 Domnul Isus, prin pilde, \u00een segmentul urm\u0103tor de text; iar apoi, \u00een capitolul 18 din evanghelie, \u00eel va explica direct \u015fi pe \u00een\u0163eles.","Matei 13:1-58 Pildele \u015fi tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei De\u015fi via\u0163a este \u00een s\u0103m\u00een\u0163\u0103, seceri\u015ful at\u00eern\u0103 de p\u0103m\u00eent. Iar s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent bun este cel ce aude Cuv\u00eentul \u015fi-l \u00een\u0163elege; el aduce road\u0103; un gr\u0103unte d\u0103 o sut\u0103, altul \u015faizeci, altul treizeci. \u201eDe unde are El \u00een\u0163elepciunea \u015fi minunile acestea?\u201d \u00cen primele cincizeci \u015f i dou\u0103 de versete ale capitolului 13, Matei adun\u0103 c\u00eeteva dintre pildele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei rostite de Isus: Pilda sem\u0103n\u0103torului, a neghinei, a gr\u0103untelui de mu\u015ftar, a aluatului, a comorii din \u0163arin\u0103, a negustorului de m\u0103rg\u0103ritare \u015fi a n\u0103vodului. Ultimul tablou din capitol (53-58) nu pare s\u0103 aib\u0103 nimic comun cu cele precedente, nefiind nici pild\u0103 \u015fi nevorbind nici \u00een mod direct despre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie. Cu toate acestea, s\u00eentem convin\u015fi c\u0103 Matei nu l-a inclus la \u00eent\u00eemplare tocmai aici. S\u0103 ne aducem aminte de structura \u00eentregului bloc de text (11:1-17:27). Am spus c\u0103 el se compune din trei segmente (11:1-12:50; 13:1-58 \u015fi 14:1-17:27), fiecare segment termin\u00eendu-se cu un tablou focalizat pe aspectul rela\u0163iilor. \u00cen tabloul din 12:46-50, s-a discutat despre rela\u0163ia de frate, sor\u0103 \u015fi mam\u0103 cu Domnul Isus. \u00cen ultimul tablou din capitolul 13, se revine asupra acestui subiect. Scopul acestor tablouri focalizate pe rela\u0163ia cu Domnul Isus este s\u0103 marcheze condi\u0163ia intr\u0103rii pe poarta cea str\u00eemt\u0103. Pe poarta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor vor intra doar aceia care nu g\u0103sesc \u00een Domnul Isus o pricin\u0103 de poticnire \u015fi care, drept urmare, crez\u00eend \u00een El, fac voia Tat\u0103lui din Ceruri. Baza intr\u0103rii \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor nu este leg\u0103tura de s\u00eenge cu Domnul Isus, dar nici leg\u0103tura de neam cu El. Nu cei care descind fizic din Avraam vor intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, ci aceia care fac voia Tat\u0103lui din Ceruri.","Comunicarea prin pilde Un alt element important care trebuie observat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput este legat de con\u0163inutul acestui capitol. Am afirmat c\u0103, \u00een majoritatea tablourilor lui, capitolul este alc\u0103tuit din pilde ale \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, iar vorbirea \u00een pilde constituie un fel aparte de comunicare.43 Aceast\u0103 comunicare metaforic\u0103 este, de fapt, caracteristic\u0103 \u00eentregii evanghelii. De cele mai multe ori, Domnul Isus Se folose\u015fte de aspectele concrete ale vie\u0163ii \u2014 cum a fost, de exemplu, vizita mamei \u015fi a fra\u0163ilor Lui din 12:46-50 \u2014 pentru a da \u00een\u0163elesurilor concrete ale realit\u0103\u0163ii din fa\u0163a Lui valen\u0163e noi. De exemplu, \u00een cazul cu mama \u015fi fra\u0163ii Lui, Isus ridic\u0103 discu\u0163ia de pe planul rela\u0163iilor p\u0103m\u00eente\u015fti pe planul rela\u0163iilor duhovnice\u015fti. Alteori, El \u00censu\u015fi creeaz\u0103 situa\u0163ii de felul acesta, prin vindec\u0103rile sau prin minunile pe care le face, transform\u00eend vindec\u0103rile \u015fi minunile \u00een semne care arat\u0103 spre o realitate superioar\u0103. De exemplu, scoaterea duhului necurat din \u00eendr\u0103citul orb \u015fi mut I-a dat Domnului Isus prilejul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre natura omului \u015f i a rela\u0163iei acestuia cu cele dou\u0103 aspecte ale lumii spirituale. \u00cen cazul pildelor, Domnul Isus creeaz\u0103 o istorioar\u0103 u\u015for de imaginat de c\u0103tre ascult\u0103torii S\u0103i, deoarece elementele ei s\u00eent luate din via\u0163a de zi cu zi \u2014 sem\u0103n\u0103torul, s\u0103m\u00een\u0163a, gr\u00eeul, neghina, gr\u0103untele de mu\u015ftar, comoara din \u0163arin\u0103, negustorul, m\u0103rg\u0103ritarul, n\u0103vodul \u015fi pe\u015ftii etc. \u2014 istorioar\u0103 pe care o \u00eencarc\u0103 apoi cu \u00een\u0163elesuri referitoare la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, deci la o realitate superioar\u0103. Lucrul acesta este posibil, pentru c\u0103 universul material cu r\u00eenduiala lui vorbe\u015fte despre \u00eensu\u015firile nev\u0103zute ale lui Dumnezeu, despre puterea Lui ve\u015fnic\u0103 \u015fi despre dumnezeirea Lui.44 Dac\u0103 nu ar exista aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 intrinsec\u0103 \u00eentre universul material \u015fi cel spiritual, comunicarea adev\u0103rurilor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu prin pilde ar fi imposibil\u0103. Isus apelase la o astfel de comunicare \u015fi p\u00een\u0103 acum. Elementele metaforice abund\u0103 \u00een Predica de pe munte, de pild\u0103, dar pot fi g\u0103site \u015fi \u00een textele care urmeaz\u0103 (vezi 5:29-30; 7:3-6, 13-14, 15-20, 24-27; 12:43-45). Ucenicii sesizeaz\u0103 imediat faptul c\u0103 o astfel de comunicare este mai ermetic\u0103 \u015fi, de aceea, mult mai greu de \u00een\u0163eles, \u015fi-L \u00eentreab\u0103 pe Domnul Isus: \u201eDe ce le vorbe\u015fti \u00een pilde?\u201d (10). 11Isus le-a r\u0103spuns: \u201ePentru c\u0103 vou\u0103 v-a fost dat s\u0103 cunoa\u015fte\u0163i tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12C\u0103ci celui ce are, i se va da, \u015fi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar \u015fi ce are. 13De aceea le vorbesc \u00een pilde, pentru c\u0103 ei, m\u0103car c\u0103 v\u0103d, nu v\u0103d, \u015fi m\u0103car c\u0103 aud, nu aud, nici nu \u00een\u0163eleg. 14\u015ei cu privire la ei se \u00eempline\u015fte proorocia lui Isaia, care zice: \u00ab Ve\u0163i auzi cu urechile voastre, \u015fi nu ve\u0163i \u00een\u0163elege; ve\u0163i privi cu ochii vo\u015ftri, \u015fi nu ve\u0163i vedea. 15C\u0103ci inima acestui popor s-a \u00eempietrit, au ajuns tari de urechi, \u015fi-au \u00eenchis ochii, ca nu cumva s\u0103 vad\u0103 cu ochii, s\u0103 aud\u0103 cu urechile, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cu inima, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu, \u015fi s\u0103-i vindec\u00bb. 43 Pentru detalii legate de hermeneutica pildelor Domnului Isus, vezi Gordon D. Fee & Douglas Stuart, Biblia ca literatur\u0103, p. 175-192. Fee aloc\u0103 c\u00eeteva pagini interpret\u0103rii pildelor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u00eentre care se cuprind \u015fi pildele din M atei 13 (vezi p. 150-152). 44 Vezi Romani 1:19-20.","16Dar ferice de ochii vo\u015ftri c\u0103 v\u0103d; \u015fi de urechile voastre c\u0103 aud! 17Adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, mul\u0163 i prooroci \u015fi oameni neprih\u0103ni\u0163i au dorit s\u0103 vad\u0103 lucrurile pe cari le vede\u0163i voi, \u015fi nu le-au v\u0103zut; \u015fi s\u0103 aud\u0103 lucrurile pe cari le auzi\u0163 i voi, \u015fi nu le-au auzit\u201d (13:11-17, s .n .). \u201eCelui ce are, i se va da,\u2026 iar de la cel ce n-are, se va lua chiar \u015fi ce are\u201d Este surprinz\u0103tor s\u0103-L auzi pe Isus desp\u0103r\u0163ind pe ascult\u0103torii Lui cu at\u00eeta s\u00eenge rece \u00een dou\u0103 grupuri distincte, preg\u0103tind parc\u0103 pe unii pentru m\u00eentuire, iar pe al\u0163ii pentru pierzare, a\u015fa cum, dup\u0103 spusele Lui din Matei 25:31-46, o va face la sf\u00eer\u015fitul veacurilor: \u201eIsus le-a r\u0103spuns: \u00abPentru c\u0103 vou\u0103 v-a fost dat s\u0103 cunoa\u015fte\u0163i tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat\u00bb\u201d (13:11, s.n.). Este aproape imposibil s\u0103 nu reac\u0163ioneze cineva la aceste cuvinte. Cum adic\u0103, unora le-a fost dat, iar altora nu? \u015ei dac\u0103 ele ar fi scoase din context, o astfel de reac\u0163ie ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, pentru c\u0103 afirma\u0163ia Domnului Isus ar da la iveal\u0103 p\u0103rtinirea lui Dumnezeu, care d\u0103 unora, dar nu \u015fi altora. Isus mai f\u0103cuse o afirma\u0163ie similar\u0103, \u00een rug\u0103ciunea Sa din 11:25-27: 25\u00cen vremea aceea, Isus a luat cuv\u00eentul \u015fi a zis: \u201eTe laud, Tat\u0103, Doamne al cerului \u015fi al p\u0103m\u00eentului, pentru c\u0103 ai ascuns aceste lucruri de cei \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi pricepu\u0163i, \u015fi le-ai descoperit pruncilor. 26Da, Tat\u0103, Te laud, pentru c\u0103 a\u015fa ai g\u0103sit Tu cu cale!\u201d 27Toate lucrurile Mi-au fost date \u00een m\u00eeni de Tat\u0103l Meu; \u015fi nimeni nu cunoa\u015fte deplin pe Fiul, afar\u0103 de Tat\u0103l; tot astfel nimeni nu cunoa\u015fte deplin pe Tat\u0103l, afar\u0103 de Fiul, \u015fi acela c\u0103ruia vrea Fiul s\u0103 i-L descopere (11:25-27, s.n.). Astfel de afirma\u0163ii par s\u0103 ia lucrurile din m\u00eeinile omului \u015fi s\u0103 le pun\u0103 \u00een m\u00eeinile lui Dumnezeu \u00een totalitatea lor (unde, de fapt, \u015fi s\u00eent!). Dac\u0103 am continua s\u0103 scoatem din contextul lor exegetic astfel de versete, ne-am cl\u0103di cu mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 o doctrin\u0103 a predestina\u0163iei, \u00een care toate se decid pentru noi \u015fi deasupra capului nostru \u015fi care, de\u015fi este luat\u0103 din Scriptur\u0103, nu respect\u0103 adev\u0103rurile ei. O astfel de concluzie \u00eens\u0103 este imposibil de tras dac\u0103 asemenea texte s\u00eent l\u0103sate \u00een contextul lor \u015fi \u00een\u0163elese \u00een func\u0163ie de acesta. R\u0103m\u00een\u00eend \u00een contextul blocului de text \u00een care ne afl\u0103m (11:1-17:27), pe de o parte, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, de pild\u0103: De ce i-a transmis Domnul Isus lui Ioan Botez\u0103torul mesajul din 11:6: \u201eFerice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire!\u201d? Oare nu tocmai pentru ca s\u0103-l \u00eendemne s\u0103 ia \u00een serios provocarea pe care i-a f\u0103cut-o prin r\u0103spunsul dat ceva mai sus? Ioan trebuia s\u0103 revin\u0103 asupra modului \u00een care interpretase lucr\u0103rile f\u0103cute de Isus. Iar Domnul Isus i-a cerut s\u0103 fac\u0103 el \u00eensu\u015fi lucrul acesta, este adev\u0103rat, ajut\u00eendu-l tocmai prin faptul c\u0103, prin felul \u00een care i-a r\u0103spuns, l-a adus din nou \u00een fa\u0163a Scripturilor: \u201eDuce\u0163i-v\u0103 de spune\u0163i lui Ioan ce auzi\u0163i \u015fi ce vede\u0163i: Orbii \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 vederea, \u015fchiopii umbl\u0103, lepro\u015fii s\u00eent cur\u0103\u0163i\u0163i, surzii aud, mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103, \u015fi s\u0103racilor li se propov\u0103duie\u015fte Evanghelia\u201d (11:4-5). Pe de alt\u0103 parte, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, de-a lungul capitolului 12, am asistat la o \u00eempotrivire continu\u0103 \u015fi acerb\u0103 a fariseilor la toate dovezile pe care Domnul Isus le-a adus pentru a-\u015ei demonstra","identitatea. \u00cenc\u0103p\u0103\u0163\u00eenarea lor L-a f\u0103cut pe Domnul Isus s\u0103-i avertizeze de pericolul hulirii Duhului Sf\u00eent \u015fi de implica\u0163iile acesteia: \u00eempietrirea. \u00cen textul de fa\u0163\u0103, El nu face altceva dec\u00eet s\u0103 arate unde a dus \u00eempotrivirea lor fa\u0163\u0103 de adev\u0103r: \u015ei cu priv ire la ei se \u00eempline\u015fte proorocia lui Isaia, care zice: \u201eVe\u0163i auzi cu urechile voastre, \u015fi nu ve\u0163i \u00een\u0163elege; ve\u0163i privi cu ochii vo\u015ftri, \u015fi nu ve\u0163i vedea. C\u0103ci inima acestui popor s-a \u00eempietrit, au ajuns tari de urechi, \u015fi-au \u00eenchis ochii, ca nu cumva s\u0103 vad\u0103 cu ochii, s\u0103 aud\u0103 cu urechile, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cu inima, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu, \u015fi s\u0103-i vindec\u201d (13:14-15, s.n.). Textul nu spune c\u0103 inima lor a fost \u00eempietrit\u0103 de c\u0103tre altcineva, ci c\u0103 ea s-a \u00eempietrit. Au ajuns tari de urechi, \u015fi-au \u00eenchis ochii, \u015f i, de aceea, s\u00eent vinova\u0163i de orbirea \u015fi surzenia lor \u015f i poart\u0103 vinov\u0103\u0163ia bolii lor nevindecate \u015fi a \u00eenstr\u0103in\u0103rii lor de Dumnezeu. P\u0103catul \u00eempotriva Duhului Sf\u00eent este o respingere con\u015ftient\u0103, repetat\u0103 \u015fi deliberat\u0103 a ofertei m\u00eentuirii lui Dumnezeu, o c\u0103lcare \u00een picioare a solu\u0163iei Lui pentru problema p\u0103catelor noastre. C\u0103derea \u00een acest p\u0103cat se datoreaz\u0103 fie respingerii lui Isus Hristos, a\u015fa cum au f\u0103cut-o fariseii, f\u0103c\u00eend din El un demonizat, care lucreaz\u0103 cu puterile \u015f i prezen\u0163a lui Beelzebul, fie jocului sistematic cu p\u0103catul \u015fi respingerii chem\u0103rii la poc\u0103in\u0163\u0103, a\u015fa cum o va face cel despre care este vorba \u00een capitolul 18:15-20. Doar cel fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire va fi s\u0103turat \u00centr-adev\u0103r, lucrurile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei erau ascunse de ochii unora, dar erau deslu\u015fite pentru al\u0163ii. De aceea \u00eencheie Domnul Isus astfel seria de pilde pe care le-a rostit: \u201e\u00abA\u0163i \u00een\u0163eles voi toate aceste lucruri?\u00bb i-a \u00eentrebat Isus. \u2014 \u00abDa, Doamne\u00bb, I-au r\u0103spuns ei\u201d (13:51). Ucenicii lui Isus erau \u201epruncii\u201d, c\u0103rora Tat\u0103l le descoperise adev\u0103rurile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, \u00een timp ce ele continuau s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 acoperite pentru cei \u00een\u0163elep\u0163i \u015f i pricepu\u0163i \u00een felul lumii. C\u0103ci doar acela care vrea s\u0103 fac\u0103 va ajunge s\u0103 cunoasc\u0103.45 Doar aceia cresc \u00een cunoa\u015fterea lui Dumnezeu \u015f i a Hristosului S\u0103u care s\u00eent dispu\u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu ascultarea credin\u0163ei la revela\u0163ia lui Dumnezeu. Atunci c\u00eend omul nu-L prosl\u0103ve\u015fte pe Dumnezeu ca Dumnezeu, m\u0103car c\u0103 L-a cunoscut, de\u015fi se consider\u0103 \u00een\u0163elept, el \u00eennebune\u015fte, de fapt, ajung\u00eend de\u015fert \u00een g\u00eendire, golindu-se de Dumnezeu, ca s\u0103 fac\u0103 loc duhurilor necurate care vin s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een casa inimii lui. Lucrul acesta explic\u0103 decalajele care se creeaz\u0103 \u00eentre membrii aceleia\u015f i biserici. Celui ce are, i se va da, \u015fi va avea de prisos, tocmai pentru c\u0103, fiind fl\u0103m\u00eend \u015fi \u00eensetat dup\u0103 neprih\u0103nire, are promisiunea lui Dumnezeu c\u0103 va fi s\u0103turat.46 Iar s\u0103turarea aceasta este de a\u015fa fel, \u00eenc\u00eet creeaz\u0103 mai mult\u0103 foame \u015fi sete dup\u0103 lucrurile cu care a fost s\u0103turat. Condi\u0163ia cre\u015fterii este foamea. Dar \u00een timp ce pentru cel fl\u0103m\u00eend toate am\u0103r\u0103ciunile s\u00eent dulc i, pentru c\u0103 cel fl\u0103m\u00eend descoper\u0103 prezen\u0163a \u015fi adev\u0103rul lui Dumnezeu \u00een ele, cel s\u0103tul calc\u0103 \u00een 45 Vezi Ioan 7:17. 46 Vezi M atei 5:6.","picioare p\u00een\u0103 \u015f i fagurul de miere. Acela care a \u00eenceput s\u0103 z\u0103reasc\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia, o va c\u0103uta \u015fi o va vedea pretutindeni \u00een jurul lui, dar acela care a refuzat s-o vad\u0103, o va c\u0103lca \u00een picioare, indiferent c\u00eet de clar s-ar materializa ea \u00eenaintea lui. Acestuia i se aplic\u0103 cuvintele lui Isaia citate \u00een evanghelie: \u201eVe\u0163i auzi cu urechile voastre, \u015fi nu ve\u0163i \u00een\u0163elege; ve\u0163i privi cu ochii vo\u015ftri, \u015fi nu ve\u0163i vedea. C\u0103ci inima acestui popor s-a \u00eempietrit, au ajuns tari de urechi, \u015fi-au \u00eenchis ochii, ca nu cumva s\u0103 vad\u0103 cu ochii, s\u0103 aud\u0103 cu urechile, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cu inima, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Dumnezeu, \u015fi s\u0103-i vindec\u201d (13:14-15). Mul\u0163i au dorit s\u0103 vad\u0103 ce vede\u0163i voi, \u015fi n-au v\u0103zut Prin afirma\u0163iile din versetele 16 \u015fi 17, Domnul Isus subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 momentul crucial la care se afla istoria. Ei, fariseii \u015fi norodul, m\u0103car c\u0103 au ochi, nu v\u0103d \u015fi m\u0103car c\u0103 au urechi, nu aud, afirm\u0103 Domnul Isus. \u201eDar ferice de ochii vo\u015ftri c\u0103 v\u0103d; \u015fi de urechile voastre c\u0103 aud!\u201d \u2014 le spune El ucenicilor. \u201eAdev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103, mul\u0163i prooroci \u015fi oameni neprih\u0103ni\u0163i au dorit s\u0103 vad\u0103 lucrurile pe cari le vede\u0163i voi, \u015fi nu le-au v\u0103zut; \u015fi s\u0103 aud\u0103 lucrurile pe cari le auzi\u0163i voi, \u015fi nu le-au auzit\u201d (13:16-17). Petru reia acest g\u00eend al Domnului Isus, \u00een prima sa epistol\u0103: 10Proorocii, cari au proorocit despre harul care v\u0103 era p\u0103strat vou\u0103, au f\u0103cut din m\u00eentuirea aceasta \u0163inta cercet\u0103rilor \u015fi c\u0103ut\u0103rii lor st\u0103ruitoare. 11Ei cercetau s\u0103 vad\u0103 ce vreme \u015fi ce \u00eemprejur\u0103ri avea \u00een vedere Duhul lui Hristos, care era \u00een ei, c\u00eend vestea mai dinainte patimile lu i Hristos \u015fi slava de care aveau s\u0103 fie urmate. 12Lor le-a fost descoperit c\u0103 nu pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe cari vi le-au vestit acum cei ce v-au propov\u0103duit Evanghelia, prin Duhul Sf\u00eent trimes din cer \u015fi \u00een cari chiar \u00eengerii doresc s\u0103 priveasc\u0103 (1 Petru 1:10-12). 16\u00cen adev\u0103r [continu\u0103 Petru \u00een a doua sa epistol\u0103], v-am f\u0103cut cunoscut puterea \u015fi venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu \u00eentemeindu-ne pe ni\u015fte basme me\u015fte\u015fugit alc\u0103tuite, ci ca unii cari am v\u0103zut noi \u00een\u015fine cu ochii no\u015ftri m\u0103rirea Lui. 17C\u0103ci El a primit de la Dumnezeu Tat\u0103l cinste \u015fi slav\u0103, atunci c\u00eend, din slava minunat\u0103, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: \u201eAcesta este Fiul Meu prea iubit, \u00een care \u00cemi g\u0103sesc pl\u0103cerea\u201d. 18\u015ei noi \u00een\u015fine am auzit acest glas venind din cer, c\u00eend eram cu El pe muntele cel sf\u00eent (2 Petru 1:16-18). Ucenic ii erau martori ai acestor lucruri. Dar drama acestor momente era c\u0103 de\u015fi to\u0163i vedeau realit\u0103\u0163ile istorice cu ochii, pu\u0163ini erau aceia care le pricepeau \u00een\u0163elesul cu inima. De aceea le vorbe\u015fte Isus ucenicilor despre harul extraordinar de care Dumnezeu le-a f\u0103cut parte: \u201eFerice de ochii vo\u015ftri c\u0103 v\u0103d; \u015fi de urechile voastre c\u0103 aud [c\u0103ci majoritatea dintre cei din jurul vostru de\u015fi au ochi nu v\u0103d \u015fi de\u015fi au urechi nu aud \u00een\u0163elesul acestor evenimente de bolt\u0103 ale istoriei \u015fi ale planului lui Dumnezeu]!\u201d (16).","Pildele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei: o poart\u0103 spre tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei La \u00eentrebarea ucenicilor \u2014 \u201eDe ce le vorbe\u015fti \u00een pilde?\u201d \u2014 \u201eIsus le-a r\u0103spuns: \u00abPentru c\u0103 vou\u0103 v-a fost dat s\u0103 cunoa\u015fte\u0163i tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor\u00bb\u201d (11, s.n.). Este deci legitim s\u0103 a\u015ftept\u0103m ca prin pildele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei s\u0103 ajungem s\u0103 deslu\u015f im ceva mai mult din tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei, dac\u0103, bine\u00een\u0163eles, ne va fi dat lucrul acesta. Faptul c\u0103 tot ceea ce prive\u015fte \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este o tain\u0103 ne-a fost semnalat de-a lungul \u00eentregului drum parcurs p\u00een\u0103 \u00een prezent. Dac\u0103, de pild\u0103, cel mai mic din \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor este mai mare dec\u00eet cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femeie, atunci, \u00eentrebarea este: Cum se ajunge \u00een aceast\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie? La urma urmelor, ce este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor? \u00centrebarea este cu at\u00eet mai legitim\u0103, cu c\u00eet nici chiar cel mai mare dintre cei n\u0103scu\u0163i din femeie nu a avut acces la ea. Desigur, taina \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei nu este ascuns\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 pild\u0103, \u015fi nici chiar \u00een toate. Dar este important s\u0103 privim pildele din acest capitol ca pe buc\u0103\u0163elele unui joc, \u00een care imaginea se recompune doar pe m\u0103sur\u0103 ce fiecare buc\u0103\u0163ic\u0103 este a\u015fezat\u0103 la locul ei. 13:1-23 Pilda sem\u0103n\u0103torului Faptul c\u0103 unele dintre pilde \u2014 cum este \u015fi Pilda sem\u0103n\u0103torului \u2014 ne s\u00eent interpretate de \u00censu\u015fi Domnul Isus ne ajut\u0103 s\u0103 descifr\u0103m hermeneutica pildelor, adic\u0103 modul lor de interpretare. Desigur, dup\u0103 cum afirm\u0103 Gordon Fee, istoria interpret\u0103rii pildelor47 a cunoscut tot felul de extreme. Una dintre ele este alegorizarea48 excesiv\u0103, tocmai plec\u00eend de la ideea c\u0103 \u00een\u0163elesul lor este deschis doar pentru cei care s\u00eent \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u00een timp ce pentru cei de afar\u0103 acesta este ascuns. \u00cen accep\u0163iunea multora, deslu\u015firea tainelor \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei din pild\u0103 reclam\u0103 o cheie hermeneutic\u0103, \u00een baza c\u0103reia s\u0103 putem da \u00een\u0163elesurile suplimentare fiec\u0103rui element din pild\u0103. O alt\u0103 extrem\u0103 \u00een interpretare este s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een ea doar acel singur adev\u0103r, care o dat\u0103 g\u0103sit ne d\u0103 dreptul c\u0103 consider\u0103m toate celelalte elemente din text a fi doar o simpl\u0103 umplutur\u0103. Dac\u0103 pentru prima gre\u015feal\u0103 de interpretare a r\u0103mas proverbial felul \u00een care Augustin a interpretat Pilda samariteanului milostiv,49 a doua gre\u015feal\u0103 de interpretare a venit ca o reac\u0163ie la astfel de alegoriz\u0103ri. A doua extrem\u0103 este la fel de p\u0103gubitoare ca prima, deoarece, \u00een c\u0103utarea acelui adev\u0103r unic, pierdem o mul\u0163ime de alte adev\u0103ruri comunicate prin \u00eentregul pildei. \u00cen interpretarea pildei, trebuie s\u0103 plec\u0103m de la asump\u0163ia c\u0103 pilda nu poate comunica un adev\u0103r central \u00een timp ce p\u0103r\u0163ile ei pe care noi le numim \u201ede umplutur\u0103\u201d \u2014 deci cele care nu \u0163in \u00een mod strict de comunicarea 47 Vezi Gordon D. Fee & Douglas Stuart, Biblia ca literatur\u0103, p. 175-192. 48 Alegoria: procedeu artistic care const\u0103 \u00een exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete, constituind o imagine unitar\u0103 (D.N.). \u00cen DEX, exist\u0103 \u015fi un al doilea sens, care ar face leg\u0103tura cu defini\u0163ia lui Fee, anume: Oper\u0103 literar\u0103 sau plastic\u0103 folosind aceast\u0103 form\u0103 de expresie (fabul\u0103, parabol\u0103 etc.) \u201eAlegoria\u2026 este povestirea \u00een care fiecare element al ei \u00eenseamn\u0103 ceva cu totul str\u0103in de povestea \u00een sine\u201d (Gordon D. Fee & Douglas Stuart, Biblia ca literatur\u0103, p. 181-182). A alegoriza: a da un sens alegoric (D.N.). 49 Vezi Gordon D. Fee & Douglas Stuart, Biblia ca literatur\u0103, p. 176.","acestui adev\u0103r central \u2014 s\u0103 contrazic\u0103 alte adev\u0103ruri din Scriptur\u0103. \u00cen acest caz, de\u015fi vom continua s\u0103 c\u0103ut\u0103m acel adev\u0103r central al pildei care trebuie s\u0103 se afle la r\u0103scrucea dintre elementele esen\u0163iale ale pildei, vom fi obliga\u0163i s\u0103 \u0163inem cont de \u00eentregul pildei \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din \u00eentregul ei. Fee ne ofer\u0103 c\u00eeteva elemente de care trebuie s\u0103 \u0163inem cont \u00een interpretarea unei pilde: punctele de referin\u0163\u0103, ascult\u0103torii ini\u0163iali, preciza\u0163i \u00een contextul pildei \u2014 atunci c\u00eend pilda a fost p\u0103strat\u0103 cu contextul ei \u2014 \u015f i punctul de turnur\u0103 al pildei. Punctele de referin\u0163\u0103 s\u00eent p\u0103r\u0163i ale pildei cu care auditoriul se poate identifica foarte u\u015for. Punctul de turnur\u0103 al pildei are de-a face cu elementul nea\u015fteptat pe care Isus \u00eel creeaz\u0103, prinz\u00eend astfel \u00een plas\u0103 pe ascult\u0103torii S\u0103i sau pun\u00eendu-i \u00een fa\u0163a unui adev\u0103r, pe care altfel nu l-ar fi auzit. Dar toate aceste elemente vor fi \u00een\u0163elese mai u\u015for dac\u0103 \u00cel vom urm\u0103ri pe Isus interpret\u00eend Pilda sem\u0103n\u0103torului: 18Asculta\u0163i dar ce \u00eensemneaz\u0103 pilda s\u0103m\u0103n\u0103torului. 19C\u00eend un om aude Cuv\u00eentul privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, \u015fi nu-l \u00een\u0163elege, vine Cel r\u0103u \u015fi r\u0103pe\u015fte ce a fost s\u0103m\u0103nat \u00een inima lui. Acesta este s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 l\u00eeng\u0103 drum. 20S\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een locuri st\u00eencoase, este cel ce aude Cuv\u00eentul, \u015fi-l prime\u015fte \u00eendat\u0103 cu bucurie; 21dar n-are r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00een el, ci \u0163ine p\u00een\u0103 la o vreme; \u015fi, cum v ine un necaz sau o prigonire din pricina Cuv\u00eentului, se leap\u0103d\u0103 \u00eendat\u0103 de el. 22S\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00eentre spini, este cel ce aude Cuv\u00eentul; dar \u00eengrijor\u0103rile veacului acestuia \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciunea bog\u0103\u0163iilor \u00eeneac\u0103 acest Cuv\u00eent, \u015fi ajunge neroditor. 23Iar s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00eent bun, este cel ce aude Cuv\u00eentul \u015fi-l \u00een\u0163elege; el aduce road\u0103: un gr\u0103unte d\u0103 o sut\u0103, altul \u015faizeci, altul treizeci (13:18-23). Interpretarea Domnului Isus subliniaz\u0103 natura alegoric\u0103 a celor spuse de El. \u00cen interpretarea Lui intr\u0103 c\u00eeteva puncte de referin\u0163\u0103, cum le nume\u015fte Fee: propov\u0103duirea \u015fi auzirea Cuv\u00eentului, omul care-L ascult\u0103 \u2014 accentul fiind pus pe \u00een\u0163elegerea sau ne\u00een\u0163elegerea Cuv\u00eentului \u2014 \u015fi du\u015fmanul Cuv\u00eentului \u00eempreun\u0103 cu mijloacele folosite de el. Punctul de turnur\u0103 ar putea fi c\u0103utat \u00een faptul c\u0103 ultimele trei categorii de p\u0103m\u00eent nu se deosebesc la prima vedere \u00een nici un fel. Diferen\u0163a se vede doar \u00een timp. Aspectul nea\u015fteptat este deznod\u0103m\u00eentul catastrofal \u00een urma unui start aparent bun. \u00cen timp ce doar \u00een cel care \u00een\u0163elege Cuv\u00eentul acesta aduce road\u0103, cei c\u0103rora li se pare doar c\u0103 l-au \u00een\u0163eles, fie se vor lep\u0103da de Cuv\u00eent, fie Cuv\u00eentul va r\u0103m\u00eene neroditor \u00een ei. Iat\u0103 cum \u00ce\u015fi \u00eencepe Isus interpretarea: \u201eC\u00eend un om aude Cuv\u00eentul privitor la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie\u2026\u201d (13:19). El identific\u0103 imediat s\u0103m\u00een\u0163a sem\u0103n\u0103torului cu Cuv\u00eentul lui Dumnezeu. Dar cine s\u0103 fie sem\u0103n\u0103torul sau cel care propov\u0103duie\u015fte Cuv\u00eentul? La ora respectiv\u0103, Sem\u0103n\u0103torul era Domnul Isus \u00censu\u015fi, iar p\u0103m\u00eentul care primea s\u0103m\u00een\u0163a erau noroadele str\u00eense la El pe malul M\u0103rii Galileii. Dar \u00een\u0163elesul pildei nu se poate limita doar la at\u00eet. Pilda r\u0103m\u00eene adev\u0103rat\u0103 \u00een toate punctele ei, indiferent cine propov\u0103duie\u015fte Cuv\u00eentul \u015fi indiferent cine este omul care aude acest Cuv\u00eent. Cele patru feluri de p\u0103m\u00eent \u2014 p\u0103m\u00eentul b\u0103t\u0103torit, p\u0103m\u00eentul st\u00eencos, p\u0103m\u00eentul spinos \u015fi p\u0103m\u00eentul bun \u2014 se refer\u0103 toate la inima celui care ascult\u0103 Cuv\u00eentul.","Du\u015fmanul Cuv\u00eentului este \u00een mod evident Cel R\u0103u, \u00eentruchipat \u00een pild\u0103 de p\u0103s\u0103rile cerului, care fur\u0103 s\u0103m\u00een\u0163a. Dar este important de observat c\u0103 ac\u0163iunea du\u015fmanului Cuv\u00eentului lui Dumnezeu este corelat\u0103 cu natura p\u0103m\u00eentului \u00een cauz\u0103. Atunci c\u00eend p\u0103m\u00eentul este b\u0103t\u0103torit din pricina ne\u00een\u0163elegerii Cuv\u00eentului, Cel R\u0103u poate lua Cuv\u00eentul, a\u015fa, pur \u015fi simplu. Din perspectiva p\u0103m\u00eentului, este ca \u015fi cum s\u0103m\u00een\u0163a nici nu ar fi fost vreo clip\u0103 pe el. Nu tot a\u015fa se \u00eent\u00eempl\u0103 cu celelalte dou\u0103 categorii de p\u0103m\u00eent \u2014 cu p\u0103m\u00eentul st\u00eencos \u015fi spinos. \u015ei \u00een acest caz, du\u015fmanul Cuv\u00eentului este tot Cel R\u0103u. Dar de data aceasta, din pricina st\u0103rii p\u0103m\u00eentului, el este obligat s\u0103 apeleze la cu totul alte mijloace. Dac\u0103 \u00een cazul p\u0103m\u00eentului b\u0103t\u0103torit nu putem vorbi despre o rela\u0163ie a p\u0103m\u00eentului cu s\u0103m\u00een\u0163a, \u00een cazul p\u0103m\u00eentului st\u00eencos se \u00eenfiripeaz\u0103 o astfel de rela\u0163ie: \u201eS\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een locuri st\u00eencoase, este cel ce aude Cuv\u00eentul, \u015fi-l prime\u015fte \u00eendat\u0103 cu bucurie\u201d (13:20), cu alte cuvinte, cel care a \u00een\u0163eles ceva din Cuv\u00eent \u015fi s-a deschis \u00eenaintea lui, a\u015fa cum au f\u0103cut-o noroadele imediat dup\u0103 ce L-au v\u0103zut pe Isus cur\u0103\u0163\u00eendu-l \u015fi vindec\u00eendu-l pe \u00eendr\u0103citul orb \u015f i mut: \u201eToate noroadele mirate, ziceau: \u00abNu cumva este acesta Fiul lui David?\u00bb\u201d (12:23). Dar recolta depinde nu doar de germinarea semin\u0163ei, ci \u015fi de r\u0103m\u00eenerea plantei \u00een via\u0163\u0103, de cre\u015fterea ei \u015fi de ajungerea ei la coacere. \u00cen cazul Cuv\u00eentului, el trebuie nu numai primit, ci \u015fi p\u0103strat \u015fi ascultat. \u00cen acest caz, Cel R\u0103u nu poate veni s\u0103 ia Cuv\u00eentul pur \u015fi simplu, pentru c\u0103 Cuv\u00eentul a fost primit \u015fi ascuns \u00een inim\u0103 \u015fi a intrat \u00eentr-o rela\u0163ie cu inima omului, \u00eencep\u00eendu-se o transformare at\u00eet \u00een s\u0103m\u00een\u0163\u0103, c\u00eet \u015fi \u00een p\u0103m\u00eent. Cele dou\u0103 \u00eempreun\u0103 definesc minunea vie\u0163ii \u00eentrupate. Atunci, Cel R\u0103u trebuie s\u0103 schimbe tactica de lupt\u0103. Isus vorbe\u015fte de necazuri \u015fi de prigoniri, venite din pricina Cuv\u00eentului. Acestea pot determina o contrareac\u0163ie \u00een \u201ep\u0103m\u00eent\u201d, adic\u0103 \u00een inima omului fa\u0163\u0103 de Cuv\u00eent, exact ca reac\u0163ia de respingere a organismului \u00een care s-a f\u0103cut un transplant \u015fi \u00een care anticorpii au \u00eenceput s\u0103 lucreze. \u00cen cazul noroadelor din 12:23, amintite mai sus, prigoana din pricina Cuv\u00eentului a venit prin reac\u0163ia imediat\u0103 a fariseilor: \u201eOmul acesta nu scoate dracii dec\u00eet cu Beelzebul, domnul dracilor\u201d (12:24). A lep\u0103da Cuv\u00eentul din pricina presiunii create de c\u0103tre aceia care erau socoti\u0163i a fi cei \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi pricepu\u0163i ai vremii respective echivala cu a scoate afar\u0103 din cas\u0103 pe Eliberatorul care legase \u015fi izgonise duhul necurat. Dar aceasta \u00eensemna, \u00een acela\u015fi timp, a r\u0103m\u00eene de izbeli\u015fte \u00een fa\u0163a for\u0163elor \u00eentunericului. Atunci c\u00eend p\u0103m\u00eentul este bun, adic\u0103 atunci c\u00eend s\u0103m\u00een\u0163a c\u0103zut\u0103 \u00een el prinde r\u0103d\u0103cin\u0103, Cel R\u0103u trebuie s\u0103 schimbe din nou strategia. \u00cen acest caz, el va \u00eencerca s\u0103 \u00eenece Cuv\u00eentul \u00eenconjur\u00eendu-l cu \u00eengrijor\u0103rile veacului acestuia \u015fi cu \u00een\u015fel\u0103ciunea bog\u0103\u0163iilor. Un Cuv\u00eent \u00een\u0163eles \u015fi acceptat poate fi \u00eenecat prin defocalizarea noastr\u0103, care duce la o tot mai mare implicare \u00een alergarea dup\u0103 lucruri pe care le m\u0103n\u00eenc\u0103 rugina \u015fi moliile \u015fi pe care le sap\u0103 \u015fi le fur\u0103 ho\u0163ii. A primi Cuv\u00eentul \u00eenseamn\u0103 a ne recunoa\u015fte s\u0103r\u0103cia \u00een duh \u015fi a ne deschide astfel spre solu\u0163ia lui Dumnezeu descoperit\u0103 \u00een Cuv\u00eent. Dar sinceritatea poc\u0103in\u0163ei dovedit\u0103 prin lacrimile noastre trebuie s\u0103 fie urmat\u0103 de curajul ie\u015firii din competi\u0163ia afirm\u0103rii de sine, de curajul cobor\u00eerii din arena \u00een care to\u0163i alearg\u0103 dup\u0103"]