Limba Romana pentru studentii straini 1982

GRIGORE BRÂNCUȘ ADRIANA IONESCU MANUELA

MINISTERUL EDUCAȚIEI Șl ÎNVăȚÂMÎNTULUI GR IGOR E BRANCUȘ ADRIANA IONESCU MANUELA SARAMANDU LIMBA ROMANA MANUAL PENTRU STUDENȚII STRĂINI ANUL PREGĂTITOR - SEMESTRUL I EDITURA DIDACTICA Șl PEDAGOGICĂ - BUCUREȘTI, 1982

Manualul a fost analizat și aprobat de colectivul catedrei de Limbă română contemporană, de biroul Consiliului profesoral al Facultății dc Limba și Lite­ ratura Română. Coordonator: GRIGORE BRÂNCUȘ Redactor : Arelia Dieu Tehnoredactor: Petrică Elena Coperta și ilustrațiile i Octavia Țarălungă

CUV1NT ÎNAINTE .4mf sv/uzn a fost constituit pe baza celor două manuale de limba română deriiaate studenților străini pe care le-am publicat la Tipografia Universității £■ București : Limba română contemporană. I—III, 1978 — 1981, si Limba rwùi. 1981. Conceput după principii metodologice largi, in care orientarea modernă se buriiiri armonios cu cea tradițională, manualul nostru are în vedere însușirea euanudtentă a compartimentelor limbii : fonetică (pronunțare și scriere), voca- badar (laic de bază, cîmpuri semantice, derivare), gramatică (structuri morfe- mdfae, combinări sintactice, topică), frazeologie. întregul material este organizat ta unitățf structurale elementare proprii comunicării colocviale. Cu fiecare lec- fif asigură. In acest fel. un progres real în practicarea activă a limbii. Textele sini construite pe teme, cu un vocabular fundamental aparținînd muri clmp semantic deschis, pe care profesorul îi poale extinde prin asocierile posibile. Dat fiind faptul că studenții cărora le este adresat acest manual trăiesc ta mediu lingvistic românesc și, prin urmare, trebuie să-și însușească în timp omrt dementele lingvistice esențiale pentru diferitele situații ale comunicării ime- Bote, om considerat necesar ca primul grup de texte să reflecte limba de conver- oofe. n numeroasele particularități ale dialogului. în partea a doua a cărții, textele au caracter preponderent expozitiv, multe ririre rit cu teme de istorie, geografie, cultură. artă și știință românească. Slu- Anțb se deprind, in mod treptat, cu diversele variante funcționale ale limbii maudne. Totodată, prin varietatea tematică a textelor se urmărește familiarizarea boc eu anele aspecte fundamentale ale realităților românești. itonualul conține, atil în texte cit și in exerciții, lexicul de bază al limbii actorie. Pentru lărgirea ariei lexicale, se recurge deseori la precizarea relațiilor de ânorimie. polisemie și antonimie, la întocmirea listelor de cuvinte care compun Beene ctmpuri semantice. Din terminologia științifică, beletristică și publicis- frie reținut, prin natura textelor, un volum restrîns de cuvinte, în special frie ea întrebuințare generală. Avind în prdere că în manual nu se utilizează nici o limbă intermediară, \"oneroase cuvinte (mai ales adverbe, prepoziții, conjuncții) sini explicate, în *ectianea rețineți, prin contexte specifice. Intenția autorilor este de a evita, prin acari procedeu. eventualele erori de învățare a limbii române determinate de in- flantța limbii-bază. în ultima parte a cărții sini introduse citera dintre prefixele și sufixele frec- mode fu derivarea lexicală actuală. Considerăm că deprinderea de către studenți • pneededor de derivare și a elementelor prin care se concretizează acestea în limba rsmdvri este, metodologic, mai utilă decît învățarea unor liste izolate de cuvinte. Stocul de cuvinte prin care sînl exemplificate, in primul capitol al lucrării ooostre. diferite caracteristici fonetice și opozițiile fonologice trebuie folosit numai 3

pentru însușirea (eventual in laborator) particularităților de pronunție (diftongi, triflongi. consoane moi, grupuri de consoane, consoane inlerrwalice, hiat etc.). Gramatica, ordonată și dozată potrivit frecvența tn structurile elementare, este erplicală, aproape întotdeauna, prin contexte minimate ale vorbirii. Redac­ tarea acestora laolaltă ca corespondentele opozabile nemarcate este impusă de însusi sistemul Umbli, tnțetes ca o smxtaane de structuri interdependente. în felul acesta, o strudari se învață prin raportare la alfa, adică o achiziție nouă se lotul cotaidrrat tn continuitatea lanțului vorbirii, lerartâxarea / de frecvența Iar In vorbire F de peribitilitik i, fermele de perfect simplu, de mai am slat date spre sfîrșitul manualulm. Treime udăm predarea Iar științifică, Acesta r, ai substanli- astfei Inllielate aiicrialai treime iaaapt In cadrul w jNM fafildp/or de com- i stntttari sintactice tn alta, inie contextuale. construcțiile impersonale, cele cu refleri- efc., loiale acestea însoțite de soluții reprezintă modelele structurale ale exem- de fapt, definiții, reguli, explicații. Acestea a lucrării noastre, fiind, în tolalilalea lor, actuale făcută din punctul de vedere al unei slut caprine chestiuni care scapă generalizărilor din scheme. ta descrierea faptelor de morfo-sintaxă asigură manualului ■ fi predai fără recurgere la traducere în altă limbă. ai precizăm că termenii de metalimbaj gramatical utilizați în ma- i nrluăvitale orientarea generală a profesorului în cursul predării. a vctvam și din note închid fapte de limbă cu întrebuințare facul- o frecvență foarte scăzută. în sfîrșit, am considerat necesar ca unde fapte de praamtică (pronumele celălalt, care ele.) să fie dale mai înlîi ca demoda intrair tn secțiunea rețineți, urmînd ca descrierea lor să se facă mai tlrăn. In exmâfi sc epuizează varietatea de procedee aplicate în manualele moderne de predare a limbilor străine. Exemplele sînt alcătuite cu grijă, îneît ambigui- tăfile slid exrimt. Ele reflectă, în general, realități din mediul de cultură modernă și de âvitizafie urbană. Pe baza modelelor propuse, profesorul poale construi noi exemple, folosind și cuvinte din vocabularul altor medii socio-cullurale. Aceasta cu attt mai mult cu cit noi înșine, ținind, seama de mediul românesc, în care urmează si fie predat acest manual, am înlăturai cu totul restricțiile privind vocabularul de uz general. întreaga materie cuprinsă în acest manual este considerată din perspectiva subiectului străin care aparține unei limbi flexionare, perspectivă intuită de autori printr-o practică didactică îndelungată. Tovarășul dr. Emil Ghițulescu, inspector principal de specialitate în Ministerul Educației și învățământului, a citit textul nostru in manuscris și ne-a comunicai unele observații prețioase pentru care îi mulțumim călduros. GR. BRÂNCUȘ 4

ABREVIERI = acuzativ m. ni. ca perf. mai mult ca perfect n. neutru = accentuat neg. negativ nom. nominativ = adjectiv num. numeral ol>. obiect «b. = adverb opt. optativ P- (pers.) persoană, personal «riL = articol, articulat part. participiu, partici­ pial MrW. = cardinal perj-. perfect plural <mW. = condițional Pl- posesiv pos. prefix cm/. = conjunctiv pref, prepoziție prep. prezent OMH. = consoană prez, pronume pron. reflexiv £ -- dativ refl. sg. (sing.) singular = demonstrativ sub.sf. substantiv tranz. tranzitiv Ari*. = derivat HOC. vocativ A = feminin = genitiv #• = genitival ftari. Ari. = hotărit irik. = indicativ w = infinitiv UiptT. = imperativ i^rerf. = imperfect toc. = locuțiune JB. = masculin 5

ALFABETUL - a (•) M — m (me) - à (ă) N — n (ne) - à (â) 0 — o (o) - b (be) P - p (pe) — c (ce) R — r (re) - d (de) S — s (se) - e (e) Ș ~ ? (?e) T - t (te) - f (Ie) T - t (te) - g (ghe) U - u (u) - h (ha) V - v (ve) X — x (ies) - i 0) Z — z (ze) - î (O - î (je) a. K — k (ca) : kilogram, kilometru, Kant - 1 (le) Q — q (chiu) : Quinet W — w (dublu ve) : -watt, Washington Y — y (igrec) : yoga, New York b. â : România, român, româncă, românește <[cs] : axă, pix, taxi [gz] : examen, exemplu, exercițiu

[ P- FONETICĂ t, d- I. VOCALE c. g l*L lél a an, carne, acesta ebe, ghe ă bărbat, umăr, fată chi, ghi î înot, cuvînt, coborî e egal, metru, nume lil i inimă, ministru, citi ce, ge 0 oraș, popor, acolo d, gi u nnt, lume, timbru ț IL CONSOANE f, v s, X pat, apă, cap ; ban, sobă, arab temă, vizită, bilet; dinte, clădire, brad j cămașă, acasă, papuc ; gară, magazin, coleg h m chema, ochelari, ureche ; ghem, înghețată, Gheorghe n chip, lichid, ochi ; ghid, înghiți, unghi 1 r cer, încerca, pace ; ger, deget, minge cine, vecin, cinci ; ginere, inginer, pungi țară, cuțit, braț familie, afară, pantof ; valiză, covor, elev sat, casă, pas ; zero, vază, orez șarpe, ușă, coș ; joc, prăjitură, curaj hotărî, pahar, hrană mașină, număr, pom nas, pagină, ecran lucru, spăla, copil rămîne, pară, măr 7

a. -p,-p' : lup/lupi II. cons. + l, r + i -b/b* : alb albi -tr/-tri : metru/metri -IM* colț/colți -dr/-dri : codru/codri -f -r : pantof pantofi -fl/-fli : aflu/afli -v v' : elev/elevi -pl/-pli : uniplu/umpli -bl/-bli : umblu/umbli z/-z* : englez englezi -rl, -rli : urlu/urli <5* : ușă uși j. j*: coajă/coji in -m* : poinpomi <-■’ : an/âni 1/ 1* : general generali -r -i* : nor nori IIL DIFTONGI ea [ea] dimineață, șusea. vedea ü (>ll fotolii, apropii eo [ço] vrea, vrendatâ tăi, răi _ M [pa] oală, școală, noapte ă> [“I pîine, călcîi, întîi ia [ja] iarbă, băiat, tăia ü [UI ziua, cafeaua, steaua ie [ie] ieși, caiet, femeie ua [ça] nouă, ouă, plouă io [io] iad, creion uă [uă] rău, său iu [iu] iote, ștrâcă. studiu ău [ău] august, sau, cîntau ai [ai] haină, tramvai, mai au [au] leu, muzeu, greu ei [ei] ulei, chei, trei eu [eu] fiu, viu, știu oi [oi] doină, paimiine, nai iu [iu] birou, cadou, nou uită, cuib, pai ou [ou] rîu ui [uil iu fu] IV. TRIFTONGI cai. [çai] cădeai, vedeai, citeai eau [eaç] puneau, dădeau, tăceau iai [iai] suiai, tăiai, construiai -iei [iei] iei, piei oai [oai] leoaică, franțuzoaică, englezoaică ioa [ipa] inimioară, aripioară 8

1- Medel : an/in || [an,'<n)] a/ă a/i ă/î par/păr an/în rău/rîu var/văr pană/pînă văr/vîr da/dă vară/vîră roman/român >/> î/u fin/fîn lînă/lună in/în lîngă/lungă minâ/mînă pînă/(să) pună vină/vînă sîn/sun 2. Model : dată/data || [datd/data] âja casă/casa mamă/mama fată/fata masă/masa hartă/harta bancă/banca d/e albă/albe studentă/studente casă/case caută/(să) caute cameră/camere intră/(să) intre frumoasă/frumoase lasă/(să) lase galbenă/galbenc sună/(să) sune a. Model : pas/bas || [pas/ăas] p/Z> //d fi” pară/bară cînt/cînd far/var pat/bat pot/pod fin/vin pere/bere rută/rudă fină/vină pot/bot tată/dată fiu/viu pun/bun s/z ?IJ sac/zac șale/jale sar/zar șuncă/juncă sare/zare șir/jir si /zi Șoc/joc cl<J [*]/[£] [*]/[£] cară/gară cer/ger ehem/ghem coală/goală faci/fagi unehi/unghi cură/gură rece/rege ereier/greier roci/rogi eînd/gînd 9

del : peste/pește || [pcste/peyte] m[n 11n Z/r am/an mai/'nai las/nas cal/car mor/nor milă/mină lac/rac multe/munte lup/rup mulți/munți milă/miră bal/ban c/(«l ?/[é] ear/ehiar gară, ghiară eor/ehior gata/gheala */» J/* ham/ain horă/oră bilă/vilă jar/zar hrană/rană bine/vi ne jale/zale boi/voi U» bar/var țară/(să) sară băi/văi tine/sine țap/sap s/v i/l W] cos/coș fată/față porji/porci peste/pește tine/Jine rofi/roci si/și torji/torei line/einc ?I[C] francez/francezi coși/coci galben/galbeni șină/eină încep/începi urși/urci munci tor/munci tori ordon/ordoui 4. Model : ban/bani j| [ban/ban1] plop/plopi păstrâv/păstrâvi amabil/amabili rezonabil/rezonabili bolnav/bolnavi soț/soți brav/biavi vizitez/vizitezi cerb/corbi cartof/cartofi congolez/congolezi ciorap/ciorapi cireș/cireși chem/chemi cobor/cobori 5. Model : sac/saci || [sac/sa<J] c/[ê] rac/raei arune/aruuei mie/rniei încerc/încerci adîne/adînei plec/pleei ure/urei 10

9llé] drag/dragi adaug/adaugi lung/lungi ajung/ajungi fragă/fragi fug/fugi rog/rogi 6. a. Mode! : ax || [acs] ax box oxid pix axă boxă oxigen taxi axiomă excepție expedia extrage excelent extraordinar exclamație explica experiență exporta expoziție b. Model : exemplu ]| [exemplu] exact executa exista examen exercițiu 7. Model : fereastră II [fereastră] calea || [câlça] [Ça] cerneală cafea cartea vedea seară șosea lumea cerea dinii ncaf.ă măsea curtea spunea stea nuncarea mergea rea p îi nea credea grea perdea carnea punea chiftea marea curea taie [je] baie suie [2a] floare culoare cheie noapte scrisoare femeie soare profesoară chifteaua [ua] cafeaua cureaua vopseaua șoseaua ziua măseaua pijamaua steaua perdeaua 8. Model : iată || [iată] dai || [dai] [ia ; ai] iată ceai iarnă stai piatră dai iarbă haină băiat [ja ; ça] tăia avea locuia citea suia contribuia spunea mergea 11

[îi; ii] pîine studii mîine exerciții ciine fotolii întîi întirzii râm îi știi [iu ; ui] iute uite iubi uita studio gălbui fotoliu pui 9. Medel : inchideai/lachtdeau | [inchidțai, inchidçaij] tăiai ftKan 9 (çaiçap) umpieai. umpleaa deschidea!/deschideau îaeepeai iacepean rămiaeai/rămiaean varbeai/vorbeau răspundea! .'răspundeau [iai/ia*] tăiai/tăiau atriaț /suiau an; ia/aa/ia par bar/far/var Hnălină/luaă pară/bară/vară maaâ/mină/mină cînt/cînd/gînd vuâ via* Mai pod/pot bot/vot lingă/bagi/lungă pun, bun pană ,'plaă/pună cară gară/ghiară pară/piră*pură pilă;bilă/vilă/filă var'văr/vir bine/ vine/fine boi/voi/foi P\".P*r/P>r ax paste/peste examen pix P«5te/peȘte taxi fatâfață/fașă exercițiu red/regi extraordinar vaci/vagi trac/trag/drag drac

Lecția 1 CINE SÎNTEȚI DUMNEAVOASTRĂ ? John și Aii: — Bună dimineața! Sfircea Marinescu : — Bună dimineața ! Eu sint Mircea Marinescu. Sînt profesor de limba română. Cine sînteți dumnea­ voastră ? J. — Eu sînt John Smith. El este Ali Kassir. Af. — Sînteți doctoranzi sau studenți ? J. — Sîntem specialiști în istorie . Af. — De unde sînteți dumneavoastră ? A. — Eu sint din Siria. John este din Anglia. M. - Dar ei cine sînt ? J. — El e un coleg' din Italia. Ei sînt doi studenți din Bulgaria. Ele sînt din Spania. Acum sîntem colegi și prieteni. Af. — Domnișoara Maria e româncă ? A. — Nu, nu e româncă, e din Brazilia. Af. — Din ce oraș sînteți ? A. — Eu sînt din Damasc, iar John e din Londra. M. — De cînd sînteți în România ? J. — De două zilec A. — Unde e Facultatea de Istorie ? Af. — -Viei, lîngă Facultatea de Limba și Literatura Română. J. — Dar acolo ce este ? Af. — Acolo e Teatrul Național, iar lîngă Teatrul Național e un hotel. 13

■» a. Bună dimineața ! Bună ziua I Bună seara ! La revedere ! — De unde sinteți ? / — Din ce țarăfsînteți ? _ jjjn ee Oraș*[sînteți ? — Sînt din Franța, din Paris. b. aiei / acolo e. iar Noi sîntein studenți, iar ei sînt doctoranzi. san El e student sau profesor ? la din Voi sinteți în România. nade El este specialist în istorie. Ei sînt din Spania. t. — L'nde e John ? I — E in Anglia. — De unde sînteți dumneavoastră ? — Sîntem din Anglia. — De eind ești aici ? — De două zile. — Ești din București ? — Da, sînt din București. — Xa ești din București ? — Ba da, sînt din București. limba r—liai o studentă româncă e. România, Anglia, Bulgaria Brazilia, Siria, Spania Frânța, Itălia, Grtcia... GRAMATICĂ I. PRONUME PERSONAL 1 eu [ieu] *1 noi [noi] 2 tu 5 voi [voi] 3 m. el [iei] 6 m. ci [iei] ea fia] f. f. ele [iele] 14

II. VERB : A FI MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT Afirmativ 1 (Ea) siat din Brașov. 1 SÎNT 2 <Tw) ești din Pitești. 2 EȘTI 3 ESTE, E 3 (EI) este în București. E în București. 4 SÎNTEM (Ea) este studentă. E studentă. 5 SÎNTEȚI 4 (N«) sîntem în oraș. 6 SÎNT 5 (V«) sînteți lîngă facultate. « (Ei) sint din Anglia. (Ele) sînt aici. a. ești [icșt’J este [ieste] b. este = e [ie] c. Sînt profesor. Ești elev. Eu sînt profesor, tu ești elev. Negativ 1 (Eu) nu sînt din România. 2 (Tu) NU ești din Pitești. NU + afirmai ] Nu c aici. =Nu-i aici, nu + e -> nu-i III. SUBSTANTIV GEN ȘI NUMĂR El e profesor. Ei sînt profesori. Ea e româncă. Ele sînt românce. masculin feminin sÿ. pl. sg. pl. prieten — prieteni prietenă — prietene coleg — colegi colegă — colege studentă — studente student — studenți 15

-t + i = -ți r-’.1] ■ student —studenți -d — i = -zi. [-z1] : doctorand —doctoranzi -s -r i = -și [ ș'| : pas —pași -st — i = -ști (șl1] : specialist —specialiști -c - i. e = [c] <( : medic—medici : ac —ace / gi : coleg —colegi g - i. e = (g| \\ge : colegă—colege IV. PRONUME 1. DE POUTETE Pronume personal Pronume de politețe Tu ești inginer. Dumneavoastră sinteți inginer. Voi sinteți ingineri. Dumneavoastră sinteți ingineri. i DUMNEAVOASTRĂ + verb. pers. 5 2. INTEROGATIV CAVE CE — CINE este el ? — CE este aici ? — (El este) Dan Ionescu. — Aici este Universitatea. — CINE c ea ? — CE este el ? — O colegă din Liban. — E profesor. CE facultate este aici ? | CE — subst. | V. NUMERAL CARDINAL 1 m. UN student : UNU UN\\ /ni. f. o studentă : UNA O /+ subst-\\f. 2 in. DOI studenți DOI \\ /na. f. DOUA studente DOUĂ/ + subst. \\f. 3 trei studenți, studente 4 patru 5 cinci studenți, studente studenți, studente li șase studenți, studente 7 șapte 8 opt studenți, studente 9 nouă 10 zece studenți, studente studenți, studente studenți, studente 16

11 l’Nsprezcce I UNSPREZECE-|- subst. m., f. | 12 Doisprezece studenți “doisprezece \\ Zzm.’ DOUÂsprezece studente DOUĂSPREZECE//_~i”__s_u_b_s_t\\.\\f._ 13 treisprezece studenți, studente 14 PAlsprezece studenți, studente studenți, studente 15 cinciprezeoc studenți, studente [cinsprezece] studenți, studente 16 ȘAisprezece studenți, studente 17 șaptesprezece studenți, studente 18 optsprezece sLudc.nți, studente 19 nouăsprezece | num. card. 4-SPRE+ ZECE | VI. PRONUME ȘI ADJECTIV INTEROGATIV CiȚI CITE — ClTI (doctoranzi) sînt din Egipt ? — CÎTE profesoare sînt aici ? — Zece (doctoranzi) sînt din Egipt. — Zece. — Aici c o profesoară. — (Aici e) una. | CtȚi-j-subst. m., pi. | CÎTE-p subst. f., pl. | VII. INTONAȚIE a. Dumneavoastră sînteți din România. Dumneavoastră sînteți din România. b. Dumneavoastră sînteți din România ? din România ? sînteți / Dumneavoastră y c. Cine sînteți dumneavoastră ? Cine ------ \\ sînteți x---------- \\di mneavoastră ? Ce aste aici ? Ce —\\ este x------s^aiei ? Uade este Facultatea de Matematică ? Uade -------x este '----- \\FacuItatea de Matematică ? 3- itru studenții străini — cd. 233 17

Kt* 1. Model : ziua || [zi-ij.a] dimineața sînteți eu dumneavoastră ești el aici cîți ea ei București ele eu/ea ea/'el el/cu ele/eu eu/el ea/ei ele/el eu/ei ea/ele el/ea ea/eu el/ei ele/ea eu/ele ele/ei el/ele ești/este/e sintern sin te ți, sin t nu este/nu e/nu-i profesor profesori studentă/studente strai n/străini colegă/colege rom ancă/românce prieten'prieteni român români română România coleg colegi student'studenli doctorand doctoranzi specialist specialiști doi/doui/nouâ doisprezece/douăsprezece nouăsprezece paisprezece șaisprezece U2. a. Model : Eu (a fi) din România. Eu sint din România. Tu ești din România... Eu (u fi) in București. Eu (a fi) aici. Eu (a fi) in oraș. Eu (a fi) lingă facultate. Eu (a fi) din Anglia. Eu (a fi) în România. b. Model : Eu sint din România. II Eu nu sini din România. || Tu nu ești din România ... 3. a. Mode) : Eu... din Iași II Eu sint din Iași. || Sint din Iași. Eu... aici. Tu... acolo. El... din România. Ea... din București. Noi... lingă facultate. Voi... din Irak. Ei... în oraș. Ele... în Bul­ garia. b. Model : Eu... din Iași. |l Eu nu sînt din Iași. ;| Nu sînt din Iași. 18

4. a. Model : studerit studenți studentă studente profesoară, domn, străină, colegă, doamnă, român, prietenă, specialistă, doctorand, coleg, domnișoară, prieten, româncă, străin, doctorandă, specialist, profesor. b. Model : student un student, doi studenți studentă o studentă, două studente 5 Mode! : Eu sînt student, (el) || Eu sîut student. El este (e) student. El este român, țeu) Noi sîntem în România, (ea) Ele sînt din Londra, (voi). Eu sînt din Bulgaria, (el) Ea este aici, (tu) Tu ești din Spâni aT (noi) Ei sînt din lași, (ele) Voi sînteți specialiști, (ei) 6. Model : Tu din Cuba Tu ești din Cuba. studenți Dumneavoastră Dumnea­ voastră sînteți studenți. Tu din Anglia, în oraș, în România, Dumneavoastră aici, lîngă hotel, din Pitești doctorand, profesori, studentă, românce, străine, român, străini 7. Model : Cine | a fi | aici [I Cine este aici ? Cine a fi aici Ce acolo lîngă facultate lîngă Radu în oraș în București 8. Model : — Cine sînteți dumnea­ — Sînt Mircea Marinescu voastră ? — Sînt un student din Ungaria. Cine ești tu ? Cine este el ? Cine sînt ei ? Cine e ea ? Cine sînteți voi ? Cine sînteți dumneavoastră ? B. Model : — Ce sînteți dumnea- II — Sînt student voastră ? |] — Sînt român. Ce ești tu ? Ce e ea ? Ce sînt ei ? Ce sînt ele ? Ce sînteți voi ? Ce c el ? 10 Model : Aici sînt (10) studenți. || Aici sînt zçce studenți. O) student e din Franța, (1) studentă esre din China, (3) sînt din Italia, din Bulgaria. Acolo sînt (14) străini : (2) doctoranzi, (9) specialiști, 19

(2) doctorande și (1) specialistă. Ei sint români : (1) e din Pitești, (16) sint din București. Ele sint colege : (De străină și (15) sînt românce. (2) domni și (2) doamne sînt prieteni. La Facultatea de Matematică sînt (12) studenți și (12) studente din Asia. Sîntem (19) ; (16) nu sînt aici (11) doctoranzi sint specialiști în istorie. 11. Model : — Cîți profesori siat aicij? || — Aici sînt doi profesori. Cîji profesori și elfi sfădeați siat aici ? Cite profesoare și eîte studente sînt aici ? Cîți doctoraam fi H|i specialiști sînt din Asia ? Citi români și cîți străini sint aia ? Ci|i donai și eîte doamne sint acolo ? Cite ro­ mânce sînt aici ? Cite strâiæ siat ? 12. Model : — Unde e doataal South? I — DI. Smith e in România. — De unde e ea ? | — Ea e din China. De unde sînteți voi ? Uade «sta Radu ? Unde sint ele ? De unde sînteți dumneavoastră ? Unde siat ci ? De uade ești tn ? 13. Model : Ești român? I — Ba, siat român. I - Xa, au sfat român. E doctorandă ? El este profesor ? Voi sînteți din Franța ? Ele sînt stu­ dente ? Tu ești student? Nai state* in București? 1 1. Model : — Na este asd ? | — Ba da, este aici. Nu e student? Na siat raasăace ? Ei nu sint colegi? Voi nu sînteți specialiști în matematică ? Ea na e din Cuba ? Tu nu ești profesor ? 15.,Model : Ei sint... facultate. | Ei sînt în facultate. Eu nu sînt... România. Acum ei sint... București. Ea este.. . Facultatea de Limba și Literatura Română. Noi sîntem... Grecia. Ele nu sînt... oraș. Facultatea de Matematică este__ Facultatea de Limba și Literatura Română. / «16. Model : Domnul Smith e din Domnul Smith e Anglia. din Anglia ? Domnul Robert e din Franța. Ei sînt aici. Voi sînteți din România. Aici e Facultatea de Limba și Literatura Română. Dumneavoastră sînteți din București. Tu ești din Constanța. 17. Model. Cine e el ? ]| Cine Cine e ea ? Ce este acolo ? Unde e Facultatea de Matematică ? De unde este ea ? Unde sînt ele ? De c-înd sînteți îh București ? 18. Model : Radu e în oraș. — Unde e Radu ? — Cine e în oraș ? Maria e din Italia. Noi sîntem studenți. Voi sînteți doctoranzi. Acolo e un hotel. Ei sînt în București de cinciprezece zile. Ion e în cameră. 20

Ali e din Damasc. Sîntem aici de trei zile. EI este acolo. Aici sînt pais­ prezece studenți. Acolo sînt douăsprezece colege. 11odei : — Cine sînteți dumnea­ — Sînt Șcrban Georgescu. voastră ? De unde sînteli voi ? Ea este din România ? Ei sînt din India ? Ce este aici ? Ce este acolo? Unde este Universitatea București ? Cine este el? Cine este ea ? Ea este studentă ? Ce e el ? Cîți studenți sînt aici ? Voi sînteți colegi ? Unde sînteți acum ? De cind sînteli în România ? Voi sînteți români? Sînteți studentă fa Facultatea de Limba și Literatura Română ? 20. Dictare : Cine sînteți dumneavoastră ? Ele sînt românce. Ea nu e aici. El este în România de zece zile. Acolo sînt paisprezece colegi. Cîți studenți sînt aici ? Ei nu sînt din Grecia. De unde e Maria ? Ce sînt ei ? Tu ești la facultate.

Lecția 2 INTR-O SALA DE CURS 7J — Ce zi e astăzi, Ioana ? S| — Astăzi e marți, întîi octombrie 1982. P — Unde sîntem noi acum ? — La facultate, intr-o sală de curs. P — Ce lucruri slut îu sală? S3 — în sală sînt bănci, scaune, o catedră și o tablă. — Lîngă ușă e un cuier, iar lîngă fereastră este o bibliotecă. P — Ce este pe perete ? S, — Pe perete sînt trei tablouri și o hartă; P — Dar pe bănci ? 52 — Pe bănci sînt manuale de limba română, creioane, h|rtie, caiete, pixuri, stilouri și dicționare. P — Cî ți studenți sînt aici ? 53 — Sint paisprezece studenți. Ei sînt în România pentru studii, pentru doctorat sau la specializare. Cinci sînt medici, doi sînt ingineri, patru sînt agronomi, iar trei sînt geologi. 7’ — De cînd sînteți în România ? 5: — De la 15 septembrie. Acum sîntem la o lecție de limba română. 22

«■■venitate curs carte faealtate lecție dicționar ycoală seminar profesor manual ahadeat oră (de curs) caiet •fcv temă stilou exercițiu creion aU (de curs) pix cerneală hîrtie linie gumă cretă burete Sîntem la facultate. El este în România la specializare. Sînt student la Institutul de Arhitectură. 9i Ce este pe perete ? în bibliotecă sînt dicționare pentru studenți. profesor limba română carte matematică lecție istorie facultate fizică. . . institut caiet de exerciții sală de curs t + subst. sg., pl. Sîntem în oraș, în săli sînL bănci. ** + ^nn + sllbst- sg- Sîntem intr-un oraș din România. Ei sînt într-o sală de curs. n luni ianuarie iulie primăvară Uptfcnlnă marți februarie august taăi miercuri martie septembrie vară aprilie octombrie toamnă n joi noiembrie iarnă vineri mai decembrie sîmbătă iunie duminică Ca (zi) e astăzi ? — Viaèri. — Ca dată e? — în cît(e) sîntem? — M aaptambrie. — în 24 (septembrie). 23

Sîntem în 20 octombrie 1981. 11980 [(luna) sepLembrie Sîntem aici la 18 septembrie marți ieri zece zile, o săptăinină. trei luni doi ani întîi octombrie două octombrie douăzeci și unu octombrie douăsprezece octombrie douăzeci și două octombrie MASCULIN GRAMATICĂ FEMININ băiat, student, I. SUBSTANTIV ă an, ban, pantof elevă, casă, 1. GEN mașină, stradă metru, membru, fiu, leu NEUTRU eons. creion, dicționar, scaun, dulap u exemplu, teatru, timbru, exercițiu, muzeu frate, munte, nume, prenume carte, lume, cline, perete mîncare, piiue ochi, unchi, pui tramvai, ceai, ulei, taxi ie 24 femeie, cheie, baie, familie, hlrtie eă șosea, cafea, măsea à pijama

Singular UN manual neutru neutru DOUÀ manuale Singular 2. XUMAR El este inginer. Masculin Pe bancă e un leu. Ce este pe perete ? Plural Ei sînt ingineri. Pe bancă sînt zece lei Ce este pe pereți ? SINGULAR PLURAL cons.j——-> cons. 1 coleg colegi student studenți specialist specialiști pas pași u |----- * I I leu 1 lei metru ruetri 1 lrate I e ---- > frați 1 unchi sg-, pl. ochi pui 25

Neutra Singular Plural în bibliotecă este un dicționar. în bibliotecă sînt dicționare. Pe stradă e un tramvai. Pe stradă sint tramvaie. Lingă dicționar e un pix. Lingă dicționar sînt două pixuri. Ce tablou e acolo ? Ce tablouri sînt acolo ? Pe tablă este un exercițiu. Pe tablă sînt exerciții. SINGULAR PLURAL cons. URI î tren I trenuri taxi taxiuri teatru teatre muzeu muzee 1 ucrti URI stilou lucruri fotoliu stilouri studiu fotolii studii f prenume Sg-, P ■ [ nume 26

Singular Feminin Ea este studentă. Plural Lîngă tablă e o bancă. Pe bancă este o carte. Ele sînt studente. E o fotografie pe perete ? Lîngă tablă sînt două bănci. In taxi e o femeie. Pe bancă sînt cărți. Acolo e o șosea. Sînt fotografii pe perete ? în taxi sînt două femei. Acolo sînt două șosele. SINGULAR PLURAL E colegă colege sală I stradă săli cons. e străzi carte cons. I facultate cărți cons. i e facultăți fotografie cons. i lecție fotografii i VOC. * e lecții femeie i cheie | voc. ea femei șosea chei cafea e LE ă ■șosele pijama cafele â LE pijamale a. zi-zile j muncitoare b. sg., pl. j învățătoare. . . 27

MASCULIN NEUTRU FEMININ -I - URI -E -E -I -I - LE ALTERNANȚE VOCALICE a/e fată/fete masă/mese a ă carte/cărți pară/pere țară/țări cămașă/cămăși ea/e cafea/cafele șosea/șosele ea/e dimineață/dimi neți seară/seri o/oa pașaport/pașapoarte popor/popoare oa/o școală/școli noapte/nopți ă/e măr/mere număr/numere i/i cuvînt/cuvinte 9/6 coleg/colegi ALTERNANȚE CONSONANTICE colegă/colege e/è medic/medici d/z doctorand/doctoranzi biblioteeă/biblioteei stradă/străzi rom âneă/rom â nee st/șt artist/artiști l/î bărbat/bărbaji specialist/specialiști carte/cărți s/ș pas/pași urs/urși II. NUMERAL CARDINAL 20 douăzeci 60 șaizeci 30 treizeci 70 șaptezeci 40 patruzeci 80 optzeci 50 cincizeci 90 nouăzeci [éinzeê] două trei ' -f- zeci patru... 100 o sută 1 000 o mie 1 000 000 un milion 200 două sute 2 000 două mii 2 000 000 două milioane 300 trei sute... 3 000 trei mii... 3 000 000 trei milioane... 23 douăzeci și trei 35 treizeci și cinci 99 nouăzeci și nouă 156 o sută cincizeci și șase 1 274 o mie două sute șaptezeci și patru... 28

a. la dasâ sint 19 bănci. b. în clasă sint 20 de bănci, In bibliotecă sînt 214 în bibliotecă sînt 246 de cărți. cărți. 1- 1911 20 - 100 k + DE 4- subst. 120 - 200 tot - 119 | 220 — 300 201 - 219 -j- Sllhst. 1 001 - 1 019 1 020 - 2 000 10 001 - 10019 10 020 - 10 100 Intr-o cantină sînt zeci de scaune. In facultate sînt sute de studenți. zeci snte 4- DE + snbst. mii milioane în bibliotecă sînt zeci de mii de cărți, în țară sînt o sută de mii de studenți. /UNU (de studenți) b. 21 douăzeci și /UNA (de studente) 'UNU (de creioane) /UNU (studenți, creioane) 101 o sută \\uNA (studente) 1 001 o mie /UNU (studenți, creioane) 22 douăzeci și NUNA (studente) 102 o sută /DOI (de studenți) 1 002 o mie ^-douâ (de studente) ndouâ (de creioane) /Doi (studenți) \\două (studente, creioane) /DOI (studenți) \\două (studente, creioane) 1. a. Model : român/români || [ro-măn/ro-mân1] agronom/agronom i medic/medici sală/săli țară/țări peofesor/profesori coleg/colegi bancă/bănci stradă/străzi is$rner/ingineri student/studenți carte/cărți facultate/facultăți poeten'priete ni doctoraiid/doctoranzi univerși tate/univer- străin străini pas/pași sități geologi specialist/specialiști 29

Model: doi—doisprezece—douăzeci J [doi —dôisprezece —douăzec] unu —una —unsprezece cinci —cincisprezece —cincizeci doi —doisprezece —douăzeci șase —șaisprezece —șaizeci șapte —șaptesprezece —șaptezeci două —douăsprezece—douăzeci opt —optsprezece —optzeci nouă —nouăsprezece —nouăzeci trei —treisprezece —treizeci patru —paisprezece —patruzeci 2, Model : La tablă e un student. |j La tablă e o studentă. Acolo este nn profesor de limba română. Ion este în sală cu un coleg, Tn sală sint doi studenți din Asia. Aici sint doi specialiști în limba română Ei sînt români. SinL-m eokgi. 3 Mode] : Cine e acolo ? 1 Un profesor II L'n profesor, !o studentă || O studentă. Cine e acolo ? Un băiat 0 femeie coleg fată bărbat româncă «Model : .Aici I sut f doi I studenți Aici sînt doi studenți. In bnnei| | două (studente In bancă sint două studente, Acolo sint doi colegi Pe stradă. denă •creioane Pe bancă« In bibliotecă cărți Lingă manual stilouri In sală Ici tramvaie- ț>, Model : Cîte cărți sint pe catedră ? O carte. Una. Cîte tablouri sînt pe perete ? Ciți spceialiști sînt în sală ? Cîte table sînt într-o sală de curs ? Cîți profesori sînt în facultate ? Cîte scaune sînt lingă catedră ? Cîte creioane sînt acolo ? 6, Model : Pe bancă e o earte. || Pe bancă sîut două cărți. Acolo este o bibliotecă. In bancă este un student. La catedră e o profe­ soară. O studentă e din America. în bibliotecă e nu dicționar. Pe carte este un pix. 7. Model : în bibliotecă sînt dicționare. în bibliotecă e un dicționar. Acolo sînt bănci și scaune. Pe tablă sînt exerciții. Pe pereți sînt ta­ blouri și hărți. Aici sînt caiete, creioane și stilouri. Pe catedră sînt ma­ nuale de limba română. Pe stradă sînt tramvaie și taxiuri. 8. Model : Aici este un student. || Acolo nu sînt studenți. Aici e o carte. Aici e un dicționar. Aici e o tablă. Aici e o catedră. Aici e o fotografie. Aici e un tablou. Aici e un manual. Aici e o bancă.

0. a. Model : Lîngă tablă sînt (scaun). || Lingă tablă sînt scaune. în sală sînt (student) și (studentă). Pe catedră sînt (caiet de exerci­ ții) și (manual de limba română). Pe stradă sînt (tramvai) și (taxi). Pe perete sînt (fotografie) și (tablou). Pe bancă sînt (carte) și (pix), în bibliotecă sînt (dicționar) pentru (străin). Acolo sînt (cheie) pentru (bibliotecă). în facultate sînt (sală de curs). b. Model : Lîngă institut sînt două (farmacie). II Lîngă institut II sînt două farmacii. Pe tablă sînt nouă (cuvînt). în dulap sînt zece (cămașă), doi (pantof) și trei (pijama). Lîngă facultate sînt trei (tnuzeu). Pe masă sînt șapte (floare), Lrei (cafea) și cinci (timbru). Acolo sînt doi (munte). în ma­ șină sînt două (familie). Aici sînt trei (masă) și două (dulap). Pe stradă sînt patru (mașină). 10. Model : Sîntem. . . facultate. || Sîntem la facultate. Pe bancă e o carte. . . limba română. Sînteți. . . România. . . șapte zile. Cine. e. .. tablă? Ea este profesoară... istorie. Doi tineri sînt studenți. .. chimie. Cc este. . . bancă ? 11. Model : Ei sînt. . . tramvai. Ei sînt în tramvai. Ele sînt. . . un institut. Ele sînt intr-un institut. Sîntem... o sală de curs. Cine c. . . facultate ? Ele sînt. . . un oraș din România. Dumneavoastră sînteți. . . o țară din Europa. . . carte sînt exerciții. Sînt manuale.. . bibliotecă ? 12. Model : 1 -11 || unu —unsprezece 12—20, 13 -30, 14-40, 15-50, 16-60, 17-70, 18-80, 19-90. IX Model : 24 || douăzeci și patru. 23, 37, 44, 48, 55, 56, 66, 67, 76, 77, 85, 88, 89, 98, 99. 14. Model : 10, 20 j| zece, douăzeci 6, 16, 36, 60 ; 5, 15, 25, 50 ; 4, 14, 34, 40 IX a. Model : 103 || o sută trei 117, 130, 147. 199, 200, 349, 451, 538, 627, 710, 783, 805, 917 b. Model : 4 358 || patru mii trei sute cincizeci și opt 1 007, 2 000, 3 019, 4 020, 5 100, 6 324, 7 893, 8 129, 9 537 e. Model : 30 149 || treizeci de mii o sută patruzeci și nouă 10 000. 12 000, 20 000, 22 000, 40 000, 50 000, 60 000, 50 007, 30 010, 70 012, 80 053, 40 953. 4. Model: 300 015 || trei sute de mii cincisprezece 100 000 / 200 000, 400 000, 500 000, 600 000, 100 009, 700 038, 900 100, 500 239, 400 999 31

16. Model : IU pixuri II zece pixuri 24 creioane || douăzeci și patru de creioane 17 elevi, 19 caiete, 25 zile, 100 tablouri, 205 lei, 319 Iei, 420 lei, 735 lei, 1 000 lei. 1003 lei, 3 010 lei, 5 019 lei, 6 020 lei, 7 343 lei. J7, a. Model : i profesor II un profesor 1 elevă U o elevă 1 perete. 1 creiou, 1 carte, 21 studenți, 21 studente, 21 stilouri, 41 lei, 61 tablouri. 71 zile, 91 pixuri b. Model : 2 elevi || doi elevi 2 studente || două studente 2 profesori, 2 fete, 2 tablouri, 12 bani, 12 cărți, 12 pixuri, 20 ani, 20 zile. 21 stilouri, 32 ani, 32 cărți. 32 manuale, 52 zile, 72 creioane, 81 lei. ÎS. Model : Citi studenți sînt în institut? |l — In institut sînt 700 de || studenți. Cile studente sînt aici ? Cîți colegi sînt în sală ? Cîte pixuri sînt pe bancă ? Cîte săli de curs sînt în institut ? Cîte bănci sînt lîngă perete ? Cite table sînt în săli ? Cîți profesori sînt acum aici ? Cîți sînteți ? Cite tablouri sînt pe perete ? ,19 Medel : — Ce dată e azi ? j| — Azi e 30 septembrie. In cit e 1 uni ? Ce dată e duminică ? Cînd e întîi noiembrie ? Ce zi este mii ne ? Cîte zile sînt în ianuarie ? Cîte zile sînt într-o lună ? Cîte zile sint intr-un an ? Cîte luni sînt într-un an ? Cîte săptămîni sînt într-un an ? 201 Model : — Ce zi e astăzi ? || — Astăzi e joi. In cît(e) sîntem ? în ce lună sîntem ? în ce an sîntem ? Unde sîn­ teți ? Cite săli sînt în facultate ? Cîte bănci sînt în sală ? Cîte scaune sînt aid ? Sint hărți pe perete ? Unde sînt tablouri ? Cîte table sînt acolo ? Sînt dulapuri în sală ? Unde sînt caiete ? Dar manuale de limba romănă ? Cite creioane, pixuri și stilouri sint pe bancă ? Ce este lîngă ușă ? Dar lingă fereastră ? Cîte uși și ferestre sînt aici ? Sînt medici în sală ? Dar ingineri ? 21. Dictare : Astăzi e 28 septembrie 1982. Ei sînt într-o sală de curs. Aici sînt două biblioteci. Pe pereți sînt hărți. Pe bancă sînt creioane și pixuri, în bibliotecă sînt 124 de cărți. In facultate sînt 1 457 de studenți. Sînt aici de la 27 august. Acolo sînt 11 pixuri. în sală sînt 32 de spe­ cialiști.

Lecția 3 INTR-UN CĂMIN DE STUDENJ1 — Ce clădire e acolo, Dan ? — Este, un cămin de studenți. — Sînt rnuiți studenți acum în cămin ? — Da, sînt foarte mulți. — Cite camere sint în cămin ? — La fiecare, etaj sint douăzeci și două de camere, două băi și o sală de lectură. în fiecare baie, sînt cîtcva dușuri și multe chiuvete. — Ce lucruri aveți voi în cameră ? — Fiecare student are un pat, o noptieră și un dulap. Pe pat sînt : o pernă, două cearșafuri, două pleduri și o cuvertură. — Mai avem o masă, patru scaune și un cuier. Pe pereți avem cîteva tablouri. La ferestre sînt perdele, iar pe jos e un covor. Lingă ușă este o oglindă. — Pe fiecare noptieră este o veioză. — Pe noptieră eu am și un aparat de radio. — Ai și televizor ? — Nu, în cămin nimeni n-are televizor în cameră. Avem un televizor în hol. — Mai avem si cîteva rafturi pentru cărți. — Cîțixa colegi au multe, cărți pe rafturi, dar eu nu am nimic. — Eu a ii puține lucruri pc raft: un dicționar, un manual, cîteva caiete și creioane. . . ® — Umba română pentru studenții străini — cd. 233 33

S, — Acum sînt puțini studenți Ia cămin, pentru că multi au cursuri si se- minarii. Cîțiva sînt la cinema sau la bibliotecă. Noi sîntem dintr-o grupă de dimineață. îtetmetb ■» bibliotecă oglindă păi liră dulap tablou pled pat lampă cuvertură noptieră fotoliu veioză saltea masă plapumă scaun bec cuier cearșaf perdea pernă covor față de pernă, așternut față de masă b. din + subst. sg., pl. în caiet sînt două exerciții din / un manual. dintru + < + subst. sg. în caiet sînt două exerciții -o dinlr-un manual de limba română. Pe tablă sînt exemple dintr-o carte de limba română. pentru că Ei nu sini Ia cămin, pentru că au cursuri. mai Am multe cărți în bibliotecă. Mai am cîteva și pe noptieră. c. La fiecare etaj stat multe camere = Fiecare etaj are multe camere. GRAMATICĂ I. VERB : A AVEA MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT Afirmativ 1 (Eu) am o carte. 1 AM 2 (Tu) ai stilou. 2 Al 3 ARE 3 (EI) are manual. (Ea) are creion. 4 AVEM 5 AVEȚI 4 (Noi) avem bibliotecă la cămin. 6 AU 5 (Voi) aveți curs acolo. 6 (Ei) au manuale. (Ele) au dicționare. 34

Negativ 1 (Eu) NU am dicționar. (F.u)JN-am dicționai. 2 (Tu) NU ai pix. (Tu)N-ai pix. | NU + afirmativ nu + am n-am ai.. . n-ai... II. PRONUME ȘI ADJECTIV NEIIOTĂRÎT a. 1-1 ECA RE Adjectiv Pronume — Fiecare student are manual '? — Da, fiecare are manual. — în fiecare sală sînt cincisprezece — Da, în fiecare. bănci ? fiecare (+subst. sing.) | în fiecare zi (săptămînă, Jună, an. după-amiază). b. MULȚI, PUȚIEI, G1ȚIVA -ICiți studenți sînt aici ? Adjectiv Pronume — Sint 150. S înt mulți studenți. — Sîut mulți. — Siat 3. Sînt puțini studenți. — Sîut puțini. — Siat 10—12. Sint eițiva studenți. — Sînt eițiva. MULȚI (4- subst. m., pl.) PUȚINI GÎȚIVA 35

Negativ 1 (Eu) NU am dicționar. (F.u)JN-am dicționar. 2 (Tu) NU ai pix. (Tu)N-ai pix. NU + afirmativ nu + arn n-am ai.. . n-ai... II. PRONUME ȘI ADJECTIV NEIIOTĂRÎT a. FJEGARE Adjectiv Pronume — Fiecare student are manual ? — Da, fiecare are manual. — în fiecare sală sînt cincisprezece — Da, în fiecare. bănci ? fiecare (J-subst. sing.) | în fiecare zi (săptăinînă, lună, an. după-amiază). b. MULȚI, PVȚ1EJ, G1Ț1VA -JCiți studenți sînt aici ? Adjectiv Pronume — Sint 150. S înt mulți studenți. — Sînt mulți. — Sfat 3. Sînt puțini studenți. — Sînt puțini. — Sint 10—12. Sint cîțiva studenți. — Sînt cîțiva. MULȚI PUȚINI (+ subst. m., pl.) CÎȚIVA 35

— Cite cărți ai în. bibliotecă ? — Ani 700. Am multe cărți. — Ani multe. — Am 9. Am puține cărți. — Am puține. — Am 3 —4. Am eîteva cărți. — Am eîteva. MULTE (4- subst. f.. n., pl.) PUȚINE CÎTEVA III. PRONUME NEGATIV a. NIMENI — Cine are curs duminică T j — Nimeni (nu are curs duminică). b. NIMIC — Ce este pe bancă ? [ — (Pe banca nu e) nimic. NIMENI 4- NU 4- verb, sg. NIMIC IV. ADVERB a. FOARTE Eu am multe cărți. | — Eu am foarte multe cărți. ! POARTE 4- adj. I b. și Avem manuale, avem și dicționare. Ei au cursuri astăzi. Au și mîine cursuri ? î. Model : nimic || [nimic] bibliotecă cearșaf nimeni băi noptieră chiu vetă fiecare lucruri cîți/cîțiva mulți/multe ai/au cîțiva/cîteva puțini/puținc 36

clădi re/clădi ri perdea/perdele masă/mese baie/băi creion/creioane lampă/lămpi perete/pereți oglindă/oglinzi covor/covoare bibliotecă/biblioteci. televizor/t elevizoare fotoliu/fotolii tablou/tablouri 2. Model : Am un caiet. Am un caiet. Ai un caiet... Am doi colegi. Am un dicționar. Am un pix. Am curs aici. Am manual. Am două cărți. 3. Model : El are stilou. El nu are stilou. El n-are stilou. Am cărți în limba română. Dan are cursuri astăzi. Tu ai colegi din Iordania ? Dumneavoastră aveți dicționar ? Ana și Ion au prieteni aici. Noi avem lecție aici. 4. Model: Voi... mulți prieteni Voi aveți mulți prieteni în România. in România. Ea... 21 de ani. Joi ei... ore. Eu... pix, tu... stilou. Noi... treisprezece colegi de grupă. Cine nu. .. dicționar ? Dumneavoastră... curs aici ? 5. Model : Ea nu are pix, are. . . || Ea nu are pix, are stilou. Nu avem curs duminică, avem curs... El nu are 32 de ani, are... Am o carte, nu am... Avem cărți în bancă, nu avem... Nu are mulți prieteni aici, are... Noi nu avem curs aici, avem curs. .. Nu are azi lecție,- are... Nu am 100 de lei, am. .. 6. Model : Ce ai pe bancă ? J Pe bancă am cărți și caiete. Cîți ani aveți? Unde are Maria curs de limba română ? Aveți mulți colegi de grupă? Cînd aveți cursuri? în ce zile aveți cursuri? Cîte ore de curs aveți pe săptămînă ? 7: Model ! Ana' ard zèee colegi, || Cîți colegi are Ana ? Zeee. Am 30 de cărți. Eu am un prieten. Ana are 26 de ani. Avem doi profesori de limba rorriână. Ei au cinci orc de limba română pe zi. Am o carte-și un caiet. Am opt colegi și șapte colege. Are un pix și un stilou. *. a. Model.: Acolo sînt, 40 de cărți. |] .Acolo sînt multe cărți. în sală sînt 16 babei și 33 de scaune. în institut sînt 50 de săli. Pentru luni avem 6 exerciții. Ea are 300 de fotografii. în cămin sînt 1 000 de studenți. în bibliotecă șînt sute de dicționare. b. Model : Acolo sînt multe cărți. || Acolo sînt puține cărți. 37

9. Model : Am zece cărți. Am citeva cărți. Sînt în București de cincisprezece zile. Avem trei colegi din Asia. Pe tablă sînt cinei exemple. El este, de doi ani în țară. în sală sînt șase studenți și șapte studente. Eu ara douăzeci dc fotografii. 10. Model: Pe perete sînt tablouri. || Pe fiecare perete sînt tablouri. După oră avem pauză. în facultate sini multe săli de curs. Pe bancă sînt cărți și caiete. In grupă sint cincisprezece studenți. în sală sînt bănci, scaune, o tablă >i o catedră. In cămin sint inulți studenți. II. Model : în clasă nu este nimeni II în clasă nu este nimeni, nimic Pe masă Pe stradă nu este nimeni In mașină nimic In bibliotecă Lingă teatru In sală Pe perete La cămin 12. Model : — Ce ai acolo ? — (N-am) nimic. — Cine e în cameră ? — (Nu e) nimeni. Ce aveți în mașină ? Ce este lîngă ușă ? Cine are dicționar ? Ce au în bibliotecă ? Cine e la cămin ? Ce este pe scaun ? 13. Model : Pe masă nu este nimic. II Pe masă este un caiet. în sală nu e nimeni. II în sală sînt cîțiva studenți. Nu am nimic in bibliotecă. Nimeni nu are curs acum. Lîngă hotel nu e nimic. .Aici nu e nimeni. Nimeni nu are dicționar. Pe bancă nu avem nimic. 14. Model : Sîntem... București. Sîntem din București. El este... o țară din Asia. El este dintr-o țară din Asia. Ea este... un oraș din România. El e... Franța. Voi sînteți... Spania ? Avem un exercițiu... o carte de limba română. Ei nu sînt... Suedia. Ele sînt... o grupă de după-amiază. 15. Model : Ele sînt studente, II Și noi sîntem studenți. Ei au caiete. || Au și cărți. Ea are curs acum. Ei sînt străini. Maria are dicționar. Noi avem mulți colegi din Africa. Eu am manual de limba română^ Tu ai mulți prin- teni. 38

16. Model: Aveți mulți prieteni în România. II Aveți mulți prieteni || în România ? Ai cursuri în fiecare zi. El nu are frați. Aveți ore luni. Mîine nu aveți curs de limba română. Marți avem ore. El are cursuri după-amiază. Are 20 de ani. Nimeni nu are televizor. 17. Model : — Ce este acolo ? || — Acolo este un cămin. Cite camere sînt în cămin? Unde sînt băi? Ce este în fiecare baie? Ce lucruri sînt într-o cameră ? Ce este pe pat ? Unde sînt multe cărți ? Unde este o oglindă ? Ce aveți pe pereți ? Unde este un televizor ? Dar un aparat de radio ? Cîte scaune aveți ? F'otolii aveți ? Cînd aveți cursuri și semi narii ? Cîți studenți sînt într-o grupă? Cite ore aveți în fiecare zi ? 18. Dictare : în București sînt mulți studenți. Ei au cursuri în fiecare dimineață sau după-amiază. Fiecare grupă are 15 studenți. Aici e o sală de curs, în sală este o grupă de studenți din Asia. Acum ei sînt colegi la Facul­ tatea de Limba și Literatura Română. Ei au astăzi șase ore de limba română. în sală sînt multe bănci, o catedră, o tablă, eîteva tablouri. Pe bănci sînt caiete, cărți, stilouri, pixuri, creioane.

Lecția 4 SÎNTEM ÎN BUCUREȘTI în stația de troleibuz sînt cîțiva studenți străini și un student român. Studentul român c. coleg de facultate cu studenții străini. — Acum nu aveți cursuri ? 52 — Nu. Toți sîntem liberi. Avem eîteva după-amieze libere pe săptămînă. Acum avem bilete la Teatrul Național. 51 — La ce piesă ? 53 — La ,.O noapte furtunoasă\" de I. L. Caragiale. E o piesă bună ? — Da, piesa e. foarte frumoasă. Aveți bilete scumpe ? Cît costă un bilet ? 52 — 10 lei ; biletele sint ieftine, dar toate locurile sînt bune. 53 — Această clădire e Teatrul Național ? — Nu, e hotelul ..Intercontinental\". Este o clădire modernă și elegantă, cu multe etaje, cu camere luminoase și confortabile. Teatrul Național este în dreapta. S3 — Unde este librăria „Eminescu\" ? — E la stînga, lîngă Universitate. La dreapta e un muzeu. S3 — Parcul „Cișmigiu\" e departe ? S, — Nu, e aproape de centru. în acest oraș sînt străzi și bulevarde curate, parcuri frumoase, clădiri înalte, magazine moderne, restaurante și cofetării, numeroase teatre și cinematografe. Sînt multe autobuze, troleibuze, tramvaie și mașini. Pe străzi este întotdeauna multă lume. 40

iGk1 ffletvnețb țară centru magazin teatru oraș cartier hotel cinematograf capitală clădire restaurant muzeu stradă casă cofetărie poștă librărie piață bulevard bloc farmacie șosea parc diurn Cît costă... ? Cît costă o carte ? Cît costă trei caiete O bun^ rău frumos^ urît înalta scund scumpi ieftin liberyt ocupat curata murdar aproape / departe Ia (în) stînga?tla (în) dreapta d. [aproape (departe) Căminul este aproape. (aproape de (departe de) Căminul este aproape de facultate. ïla stînga = în stingă (la dreapta = în dreapta La (în) stingă este un muzeu. La (în) dreapta este o librărie. pe zi (săptămînă, lună, an) Avem cinci ore pe zi (=avem cinci ore în fiecare zi). e. (lume (oameni multă lume numeroși, numeroase + multi oameni subst. pl. fără art. hot. numeroase biblioteci GRAMATICĂ I. SUBSTANTIV ARTICOL HOTĂRÎT Masculin Singular ta sală e un student. Studentul are curs aici. Ciți metri are un kilometru ? Kilometrul are o mie de metri. ta fotografie e un munte. Muntele are 2 000 de metri. Aici e un magazin, Magazinul e aproape de cămin. ta stație e un tramvai. Tramvaiul are treizeci de scaune. Pe tablă e un exercițiu. Exercițiul are multe cuvinte. 41

Feminin Masa c lingă fereastră. Cartea e în bibliotecă. în cameră e o masă. Cheia e în geanlă. Am o carte de limba română. Pijamaua costă 119 lei. Ea are o cheie, în dulap este o pijama. MASCULIN NEUTRU ““ ** cons. UL cons. UL student studentul magazin magazinul [student] [studentul] [magazin] [nia-gu-zi-nulj ■ î UL i -* i unchi unchial tramvai tramvaiul (unAJ [un-ful] tram-va/J [tram-vii-țul] u ii L 11 -* u i kilometru kilometrul teatrul | kî-lo-nic- tru] [ki-lo-mc'trul] teatru [tpi-trul] [tea-lru] stiloul stilou [s ti-Io-ui] [sti-luul c- c I.E munte muntele [ui un-te] [mun-te-lc] 42

a. carte + — a > cartea [car-tça] casă + — a > casa femeie -j- — a > femeia [fc-me-/a] b. zi — ziua c. Sîntem de o săptămînă la Cluj. Clujul e. departe de București. Bucureștiul are foarte multe cinematografe. Masca lin Plural Acolo sînt cîțiva studenți. Pe bancă sînt doi copii. Studenții sînt din Africa. Copiii sînt frați. Neutru Aici sînt multe magazine. Magazinele nu sint aproape de cămin El are două stilouri. Stilourile sînt pe bancă. Pe tablă sînt trei exerciții. Exercițiile au multe cuvinte. Feminin Acolo sînt eîteva mese. Mesele sînt lîngă fereastră. Am puține cărți. Cărțile sint în bibliotecă. Aproape de oraș sînt două șosele. Șoselele nu sînt departe de oraș. MASCULIN studenți studenții [stu-denți*] [stu-den-ți] copij copiii Jco-pii] [co-pi-i] kilometri kilometrii țki-io-ine-tri] [ki-lo-me-tri] NEUTRU exerciții exercițiile [e-xer-cl-țif] [e-xer-ci-ți-i-le] 43

i FEMININ ■ LE ce e e LE mese [me-se) mesele LE [mc-se-Je] 1 I 1-——* 1 i cirti 1 ic [drți'J «iei cărțile (cărțile] (JEcjI cheile Umilit [fa-nn-ti:] [£e-i-lej familiile fwete (fa-ae-iej [fa-mi-U-i-le] -M sosekle [țo-se-le-le] m. a. f. -A «K- -<V)L -LE Pl- -I -LE a. cinci iei mulți pomi cîțiva studenți puțini, pomi doi, trei, patru.. . + subst. pi. mulți, multe fără art. bot. puțini, puține cîți, cîtc cîțiva, cîteva I). fiecare student fiecare carte fiecare + subst. sg. fără art. hot. e. Creioanele sînt pe masă. prep. + siibst. fără art. hot. Creioanele sint PE masa albă. prep. + subst. eu art. hot; + determinant 44

II. PRONUME ȘI ADJECTIV NEHOTĂRÎT : TOȚI Masculin Feminin — în sală sînt toți studenții ? I — Sînt toate cărțile aici ? — Da, sînt toți. I — Da, sînt toate. TOȚI (+ subst. m. pi.) toate (4- subst. f., n., pl.) toate manualele toți, toate 4- subst. pl. eu art. hot. III. ADJECTIV ADJECTIV CU PATRU FORME Singular Plural Masculin Am trei prieteni buni. Am un prieten bun. Pereții nu sînt albaștri. Peretele nu e albastru. Ai două stilouri bune ? Sewtru Creioanele albastre sînt pe masă. Ai un stilou bun ? Creionul albastru e pe masă. Freainin Am două prietene bune. Unde sînt cămășile albastre ? Aa o prietenă bună. Unde e cămașa albastră ? m. n. f. Sg. -0, -u -A pl- -I -E a. Topică studeutul român librăriile moderne (un) student român librării moderne ! subst. + adj. b. Acord El nu e înalt. Bibliotecile sînt luminoase. subst. 4- a îi 4- adj. (pron.) 45

ALTERNANȚE FONETICE e/ca negru/neagră t/ț înalt/înalți o/oa frumos/frumoasă curat/curați sănătos/sănătoasă str/ștr albastru/albaștri IV. ADJECTIV DEMONSTRATIV DE APROPIERE Singular Plural Masculin Acești inimii sînt înalți. Acest munte e înalt. Aceste mașini sînt din Craiova. Aceste tablouri sînt frumoase. Feminin Această mașină este din Craiova. Neutru Acest tablou este frumos. rn. n. f. sg- ACEST ACEASTĂ pl. ACEȘTI ACESTE acest copil acești copii I adj. dem. 4- subst. fără art. hot. o 1. a. Model : stație || [sta-ți-e] piesa chei acești înalți troleibuz unchi cura ți albaștri tramvaie răi seară ieftin ui îi ne dimineață teatru muzeu dreapta această noapte neagră oameni aproape frumoasă luminoasă numeroase 46

b. Model : colegi/colegii || [co-leg'J/fco-le-gi] masă/masa lume/luinea slație/stația casă/casa noapte/noaptea fcmeie/femeia fată/fata librărie/librăria piesă/piesa clădire/clădirea cofetărie/cofe tăria facultate/facultatea zi/ziua zile/zilele șosea/șoseaua șosele/șoselele pijama/pijamaua pijamale/pi jamalele cafea/cafeaua cafele/cafelele studenți/studenții cursuri/cursurile cofetării/cofe tăriile profesori/profesorii librării,'librăriile locuri/locurile familii/familiile pomi/pomii parcuri/parcurile fotolii/fotolii le m unți/munții femei/femeile frați/frații hotel uri/hotelurile chei/cheile băieli/băieții clădiri/clădirile oameni/oamenii sl răzi /străzile ba ui/banii mașini/mașinile cărți/cărțile c. Model : numeros/nuineroase || [uu-me-ros]/[nu me-roa-se] acest/acești acest/această înalt/înalți negru/neagră curat/curați frumos/frumoasă urît/urîți luininos/luminoasă albastru/albaștri 2. a. Model : student || studentul , sală || sala specialist, bărbat, ministru, frate, munte, perete; magazin, cinema­ tograf, troleibuz, tramvai, exercițiu, teatru ; mașină, stradă, carte, cheie, femeie, cofetărie, șosea, cafea, pijama, zi b. Mode) : studenți || studenții săli || sălile specialiști, bărbați, miniștri, frați, munți, pereți ; magazine, cinema­ tografe, troleibuze, tramvaie, exerciții, teatre ; mașini, străzi, cărți, chei, femei, cofetării, șosele, cafele, pijamale, zile 3. a. Model : Un creion este pe masă. |’( Creionul este pe masă. Un doctorand are un dicționar. Cit costă o cafea ? Un stilou e pe bancă. O carlo de limba română e pe catedră. O studentă este la tablă. O cofetărie e aproape de cămin. b. Model : Patru creioane sînt pe masă. || Creioanele sînt pe masă. 4. a. Model : Casa | este | frumos K Casa este frumoasă. Hotelul, clădirea, sala modern, înalt, luminos scump, ieftin, bun Biletul, pijamaua, dulapul, cartea este alb, negru, albastru, frumos Pixul, stiloul, cămașa, pantoful, ciorapul 47

b. Model : Casa este frumoasă. || Casele sînt frumoase. Model : Aici este o bancă (liber). || Aici este o bancă liberă. Are un frate (înalt). La stînga c o stradă (frumos). Avem doi colegi (străin). în dreapta sînt cîteva magazine (modern). Biletele nu sînt (scump). Hotelul e (elegant) și (confortabil). u. a. Model : Acolo este o clădire. J Clădirea are cincisprezece ...are cincisprezece etaje. j| ciaje. Lingă teatru este un parc. . .. este frumos. Am o carte . . . este ieftină. în clasă este un elev. ... are un stilou negru, în geantă am o fotografie. ... este intr un caiet. Avem o camera la cămin. . . . este luminoasă. Lingă oraș e o șosea. .. . are GO km. b. Model : Acolo sînt două clădiri. Clădirile au cincisprezece . . . au cincisprezece etaje. etaje. 7. a. Model : ... inginer este din I Acest inginer este din Brașov. Brașov. . . . colegă are multe cărți. în .. .parc este multă lume. .. .librărie e modernă. Aproape de ... muzeu este un parc. ...troleibuz este al­ bastru. ... munte nu este înalt. b. Model : ... ingineri sînt din II Acești ingineri sînt din Brașov. Brașov. || . . . colege au multe cărți. în ... parcuri este multă lume. ... librării sînt moderne. Aproape de ... muzee este un parc. ... troleibuze sînt albastre. ... munți nu sînt înalți. 8. a. Model Această clădire este Această clădire este înaltă. (înalt). Acest muzeu este (interesant). Această floare e (alb). Accsl stilou e (negru). Această fată este (înalt). Această masă nu este (liber). Acest film nu este (frumos). h. Model : Această clădire este j Aceste clădiri sînt înalte. înaltă. I 9. Mode) : Aici sînt mulți medici j Aici sînt mulți medici multe Aici sînt mulți muzee și biblioteci Acolo multe librării puțini profesori puține cîți va cinematografe restaurante cîteva hărți Aici avem artiști buni lucruri frumoase școli bune timbre scumpe camere luminoase institute moderne 48