Biblia deschisă - Noul Testament

["1199 EVREI 12 29. Prin credinta au trecut ei Marea Ro\u00a7ie ca fata de Sine, pentru ca nu cumva sil. fiti epuizati, pe uscat, pe cind egiptenii care au incercat s-o le\u00a7in!nd in sufletele voastre. treacil. au fost inghiMi. 4. *Voi Inca nu v-ati impotrivit plnil. la singe, losua \u00a7i Rahab in lupta !mpotriva pil.catului. *10.32-34; I Cor. 10.13 30. Prin credinta au cil.zut *zidurile Ierihonu\u00ad lndemn de a rc'ibda pedeapsa lui Dumnezeu lui, dupa ce fuseseril. inconjurate timp de \u00a7apte zile. *Jos.6.20 5. $i ati uitat sfatul pe care vi-I da ca unor fii: ,,Fiule, nu dispretui pedeapsa Domnului \u00a7i nu\u00ad 31. Prin credinta n-a pierit prostituata Ra\u00ad ti pierde inima c!nd e\u00a7ti mustrat de El. *Prov. 3.11 hab !mpreunil. cu cei razvratiti, fiindca primise 6. Caci Domnul pedepse\u00a7te pe cine-I iube\u00a7te \u00a7i cu pace iscoadele. bate cu nuiaua pe orice flu pe care-I prime\u00a7te.\\\" 7. Suferiti pedeapsa: Dumnezeu se poartil. cu Mulfi alfi eroi ai credinfei voi ca \u00a7i cu ni\u00a7te fii. Caci care este fiul pe care 32. *$i ce sil. mai spun? Caci nu mi-ar ajunge nu-I pedepse\u00a7te tatal? timpul dacil. a\u00a7 vrea sil. vorbesc despre Ghedeon, 8. Dar dacil. s!nteti scutiti de pedeapsil., *de Barac, Samson, Ieftaie, David \u00a7i Samuel \u00a7i de\u00ad care toti au parte, slnteti copii nelegitimi, \u00a7i nu spre profeti, *Jud. 4.6; Jud. 11.1; 12.7 fii. *I Pet. 5.9 33. *care, prin credinta, au cucerit impil.ratii, 9. \ufffdi apoi, dacil. pil.rintii no\u00a7tri trupe\u00a7ti ne-au au fa.cut dreptate, au dobindit fil.gaduinte, au pedepsit, \u00a7i tot le-am dat cinstea cuvenita, nu astupat gurile leilor, *Jud. 14.5,6 trebuie oare cu atit mai mult sa ne supunem 34. au stins puterea focului, au sea.pat de as\u00ad Tata.Jui duhurilor \u00a7i sil. tril.im? *lov 12.10 cuti\u00a7ul sabiei, din slabi ce erau au devenit pu\u00ad 10. Caci ei intr-adevil.r ne pedepseau pentru ternici, au fost viteji in ril.zboaie, au pus pe fugil. putine zile, cum credeau ei cii e bine, dar Dum\u00ad O\u00a7tirile inamice. nezeu ne pedepse\u00a7te pentru binele nostru, ca sil. 35. *Femeile \u00a7i-au primit inapoi mortii in\u00ad ne faca pil.rta\u00a7i la sfintenia Lui. viati; unii, ca sil. obtina o *inviere mai bunil., 11. Este adevil.rat ca orice pedeapsil. deocam\u00ad n-au acceptat eliberarea, ci au fost torturati. datil. pare o pricina de !ntristare, \u00a7i nu de bu\u00ad *I Regi 17.22; *Filip. 3.11 curie, dar mai pe urmil., aduce celor ce au trecut 36. Altii \u2022 au suferit batjocuri, biciuiri, *lan- prin \u00a7Coala ei roada datil.toare de pace a nepri\u00ad turi \u00a7i inchisoare; *Gen. 39.20; !er. 20.2 hanirii. 37. *au fost uci\u00a7i cu pietre, til.iati In douil. cu 12. De aceea, ridicati-vil. in sus bratele dobo\u00ad feril.straul, 10, au fost ispititi, au murit uci\u00a7i de rite de oboseala \u00a7i genunchii slabiti. sabie, *au pribegit imbracati in piei de oaie \u00a7i In 13. Croiti cil.ril.ri drepte cu picioarele voastre, piei de capril., lipsiti de toate, necil.jiti \u00a7i chinu\u00ad pentru ca eel ce \u00a7chiopil.teazil. sil. nu se abatil. din iti, *Gen. 7.58; *II Reg. 1.8; *Zah. 13.4 cale, ci mai degraba sil. fie vindecat. 38. ei, de care lumea nu era vrednicil., au ril.\u00ad 14. Urmariti pacea cu totii \u00a7i sfintirea, *faril. til.cit prin pustiuri, prin munti, prin pe\u00a7teri \u00a7i de care nimeni nu va vedea pe Domnul. *Mat. 5.8 prin cril.pil.turile pil.mlntului. 15. Luati bine seama ca nimeni sil. nu se aba\u00ad 39. Toti ace\u00a7tia, de\u00a7i *au doblndit mil.rturie til. de la harul Jui Dumnezeu, pentru ca nu prin credinta 11 !or, totu\u00a7i n-au primit ceea ce Ii cumva sil. dea lastari vreo radacina de amil.ril.\u00ad se promisese, *2.13 ciune, sil. va aducil. tulburare \u00a7i multi sil. fie 40. deoarece Dumnezeu avea in vedere ceva !ntinati de ea. mai bun pentru noi, ca ei sil. n-ajungil. *la de\u00ad 16. Vegheati sil. nu fie !ntre voi nimeni curvar sil.vir\u00a7ire faril. noi. *5.9 sau lumesc ca Esau, care, pentru o m!ncare \u00a7i-a vlndut dreptul de intii nil.scut. 12 Exemplul rabdarii lui Cristos 17. \ufffdtiti ca mai pe urmil., cind a vrut sil. capete De aceea \u00a7i noi, fiindcil. s!ntem lnconjurati binecuvintarea, a fost respins (caci n-a gasit Joe de un nor a\u00a7a de mare de martori, sil. dam pentrupocil.inta), de\u00a7i a cerut-o cu lacrimi fierbinti. la o parte orice piedica \u00a7i pil.catul, care ne !n\u00ad 18. Voi nu v-ati apropiat de un munte care se fil.\u00a7oaril. a\u00a7a de lesne, \u00a7i sil. alergil.m cu staruinta putea atinge \u00a7i care era cuprins de foe, nici de in alergarea ce ne stil. lnainte. neguril., nici de intuneric, nici de furtunil., *Ex. 19.12; 18.12; Deut. 4.11 2. Sa privim tinta la Isus, incepil.torul \u00a7i 19. nici de sunetul trimbitei, nici de glasul Desil.vir\u00a7itorul credintei noastre, care, pentru care vorbea in a\u00a7a fel !ncit cei ce I-au auzit *au bucuria care-I stil.tea inainte, a suferit crucea, a cerut sil. nu Ii se mai vorbeascil., *Ex. 20.19 dispretuit ru\u00a7inea \u00a7i stil. la dreapta tronului Jui 20. (pentru ca nu puteau suferi porunca: ,,Chiar Dumnezeu. un animal daca se va atinge de munte, sil. fie ucis cu pietre sau stril.puns cu sil.geata.\\\" 3. Caci ginditi-vil. bine la Ce! ce a suferit din partea pil.cil.to\u00a7ilor o impotrivire atlt de mare","EVREI 13 1200 21. $i priveli\u00a7tea aceea era a\u00a7a de infrico\u00a7il.\u00ad unii au gil.zduit, fll.rii sii \u00a7tie, pe ingeri. toare incit Moise a zis: ,,Sint ingrozit \u00a7i tre\u00ad 3. *Aduceti-vil. aminte de cei ce s!nt in lan\u00ad mur!\\\"). turi, \u00a7i de cei asupriti ca \u00a7i cind voi in\u00a7ivA ati 22. *Ci v-ati apropiat de Muntele Sion \u00a7i de suferi. *Mat. 25.36 cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ce\u00ad 4. CAsAtoria sA fie tinutil in toatii cinstea iar resc, de zecile de mii, de adunarea in sarbiitoare patul sil fie neintinat, *cilci Dumnezeu va ju\u00ad a ingerilor, *Ps. 68.17; Gal.4.26 deca pet desfrinati \u00a7i pe adulteri. 23. de Biserica 12 celor intli nil.scuti, care sint *I Cor. 6.9; tsau \\\"pe adulteri iji cei imorali sexual\\\" scri\u00a7i in ceruri, de Dumnezeu, Judecil.torul tu\u00ad 5. Sii nu fiti iubitori de bani. Multumiti-vii cu turor, de duhurile celor neprihAniti, facuti de\u00ad ce aveti, cAci El insu\u00a7i a zis: ,,Nicidecum n-am savir\u00a7iti, sil te las, cu nici un chip nu te voi piirilsi.\\\" 24. de Isus, *Mijlocitorul legil.m!ntului celui 6. A\u00a7a ca putem zice plini de !ncredere: nou, \u00a7i de s!ngele stropirii, care vorbe\u00a7te mai bine *,,Domnul este ajutorul meu, nu mA voi teme. *decit s!ngele Jui Abel. *9.15; *Ex. 24.8; *Gen. 4.10 Ce mi-ar putea face omul?\\\" *Ps. 27.1; 118.6 Al cincilea avertisment: Dragostea pe tdrtm religios pericolul de a-L respinge pe Dumnezeu 7. Aduceti-vii aminte de mai macii VO\u00a7tri, care v-au vestit Cuvintul Jui Dumnezeu. Uitati\u00ad 25. Luati seama ca nu cumva sa nu vreti sil. vii cu bAgare de seamil la sfir\u00a7itul felului !or de ascultati pe Ce! ce vil. vorbe\u00a7te! Caci *dacil. n-au vietuire \u00a7i urmati-le credinta! sciipat cei ce n-au voit sil. asculte pe Ce! ce vor\u00ad 8. Isus Cristos este *acela\u00a7i, ieri \u00a7i azi \u00a7i in bea pe piimint, cu at!t mai mult nu vom sciipa veci! *1.12; loan 8.58 noi, dacii ne !ntoarcem de la Cel ce vorbe\u00a7te din 9. Nu fiti purtati incoace \u00a7i incolo de tot felul ceruri, \u20222.3 de !nvAtilturi stril.ine; cil.ci este bine ca inima sA 26. *al cil.rui glas a clatinat atunci pil.mintul fie intil.ritA prin har, nu prin mincaruri [cere\u00ad \u00a7i care acum a fa.cut fil.giiduinta aceasta: ,,Voi moniale], care nu s!nt de nici un folos pentru cei mai clAtina incii o datii nu numai pil.mintul, ci \u00a7i ce le consumii. cerul.\\\" *Ex. 19.18; Hag. 2.6 10. Noi avem un altar, din care n-au dreptul 27. *Cuvintele ,,Inca o data\\\" aratil. ca schim\u00ad sii mAnlnce cei ce fac slujbii in cort. barea lucrurilor cliitinate, adicii a lucrurilor 11. *lntr-adevil.r, trupurile animalelor al cA\u00ad fiicute, este fll.cutil. tocmai ca sil. raminil. lucru\u00ad ror singe este adus de marele preot in t sfinta rile care nu se clatinii. *Ps. 102.26; Mat. 24.35 sfintelor, pentru pAcat ,,s!nt arse de tot afarii din 28. Fiindca am primit dar *o imparatie care tabaril\\\". *Le. 4.11,12; 6.30; Nu. 19.3; tlocul preasfl:nt nu se poate clatina, sii ne aril.til.m multumitori 12. De aceea, \u00a7i Isus, ca sA sfinteasca poporul \u00a7i sii aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare cu insU\u00a7i singele Lui, a suferit dincolo de poartil.. pliicutii, cu evlavie \u00a7i cu fricA, *Dan. 2.44 13. SA ie\u00a7im dar afarii din tabiiril. la El \u00a7i sA 29. deoarece Dumnezeul nostru este ,,un foe suferim ocara Lui. mistuitor\\\". 14. *CAci noi n-avem aici o cetate stAtAtoare, ci sintem in cil.utarea celei viitoare. Dragosteape tdrtm social *11.10, 16; Mica 2.10 13 StAruiti in *dragostea frateascil. 15. *Prin El, sii aducem totdeauna Jui Dum- *Rom. 12.10 2. SA nu neglijati ospitalitatea, cil.ci prin ea exp1r3i.m1a5rMe soidnat lmitautltiilpelde.e I,enxcphrinimaraeraesae ienxcphriinmiliri ieie. linmtrauicditeisnpcrhiinnalraeuadiciu\u00a7pirminudle\\\\ugminidreir,ecaa,rseimse1irpeoaa\ufffdtei fapta. modalitii!ile ei de exprima individual sau public, fie prin declara1ii (Ev. 13.15), fie prin cintari de bucurie (Ps. 100.2; Ef. 5.19; Col. 3.16). E posibil ca unele din imnurile primilor cre\u00a7tini sii se fl piistrat pe paginile Noului Testament (I Tim. 3.16; II Tim. 2.11-13). 0 modalitate foarte importantii de exprimare a inchinarii in cadrul bisericii este amintirea mortii lui Cristos prin intermediul Cinei Domnului Cor. 11.26). Cina Domnului a fost instituitil de insu\u00a7i Cristos (Mat. 26.26-28) \ufffdi Pavel ne previne sii n-o luiim cu U\u00a7Urinlii ((II Cor. 11.28-32). intrucit inchinarea inseamnii sii-i dai ceva lui Dumnezeu, \u00a7i diirnicia se incadreazii tot la inchinare (II Cor. 9.7). A-I da Domnului din timpul tau poate fl considerat un act de inchinare. Folosirea darurilor spirituale cu care a fost cineva inzestrat spre folosul trupului lui Cristos constituie un alt exemplu de inchinare sub forma slujbei (I Cor. 12), dupii cum tot inchinare este \u00a7i ocuparea unui post in cadrul bisericii \u00a7i achitarea cu credincio\u00a7ie a sarcinilor ce le incumbii aces! post (Ef. 4.11; I Tim. 3. I -13; Tit 1.5-9). Slujba de edificare a sfin\\\\iloqi de evanghelizare a piiciito\u00a7ilorconstituie alte acte importante ale_inchiniirii. Dar eel mai important act de inchinare al cre\u00a7tinului este diiruirea sa personalii,1arii rezerve, lui Dumnezeu Insu\u00a7i ca un slujitor ascultiitor. Aceastii consacrare angajeazii \u00a7i trupul, \u00a7i mintea (Rom. 12.1,2)- trupul deoarece el posedii uneltele prin care se infilptuie\u00a7te voia lui Dumnezeu, \u00a7i mintea deoarece ea coordoneazii aciiunile pe care urmeazii sii le execute trupul. Atunci cind acestea douii sint inchinate de bunii voie lui Dumnezeu, ele devin instrumente prin care El i\u00a7i realizeazii voia Sa pe piimint. 0 atare slujire credincioasa \u00a7i bucuroasii face ca intreaga via1a a credinciosului respectiv sii devinii o permanenta inchinare. Deschide!i acum la pg. 442, II Cro. 7.3: Motive!e pentru care trebuie sii ne inchinam.","1201 EVREI 13 nezeu o jertfa de lauda, adica *rodul buzelor lucrul acesta, *ca sa va flu inapoiat cit mai care marturisesc numele Lui. *Ef. 5.20;*Osea 14.2 curind. *Filim. 22 16. i;li sa nu neglijati facerea de bine \u00a7i dami\u00ad 20. Dumnezeul pacii, care, prin singele lega\u00ad cia, caci Jui Dumnezeujertfe ca acestea 1i plac. mintului celui ve\u00a7nic, L-a sculat din morti pe Domnul nostru Isus, marele Pastor al oilor, *II Cor. 9.12 21. sa va faca desavir\u00a7iti in orice lucru bun, ca sa faceti voia Lui \u00a7i sa lucreze in noi ceea ce-1 17. Ascultati de mai marii VO\u00a7tri \u00a7i supuneti\u00ad este placut, prin Isus Cristos. A Lui sa fie slava va !or, caci ei vegheaza pentru sufletele voastre, in vecii vecilor! Amin. ca unii care vor da socoteala de ele, a\u00a7a incit ei 22. Va rog, fratilor, sa primiti bine acest cu\u00ad sa poata face lucrul acesta cu bucurie, nu sus\u00ad vint de sfatuire, caci v-am scris pe scurt. pinind, caci a\u00a7a ceva nu v-ar fi de nici un folos. 23. Sa \u00a7titi ca *fratele Timotei a fost eliberat. Daca vine curind, voi veni impreuna cu el sa va lncheiere vad. *Fapte 16.l;Col. 1.1 18. *Rugati-va pentru noi, caci sintem incre\u00ad 24. Salutati pe toti conducatorii vo\u00a7tri \u00a7i pe dintati ca avem un cuget bun, fiindca dorim sa toti sfintii. Cei din Italia va trimit sanatate. ne purtam bine in toate lucrurile. 25. Harul sa fie cu voi cu toti! Amin. *Ef. 6.19;Fapte 23.1 19. Mai ales, vii. rog cu staruinta sa faceti NOTE ASUPRA CARTII EVREI \u25a0 '(1.4) fNGER\ufffdsol al Jui Dumnezeu, tinua in tot timpul vietii !or. lngerii ne meu este neprihanit\\\" (cf. Is. 11.15) \u00a7i a folosit uneori cu referire la Dumnezeu, observa (Eel. 5.6; I Cor. 4.9; Ef. 3.10), fost rege alSalemului (adicA al ,,pAcii\\\", alteori cu referire la oameni \u00a7i alteori cu fapt care ar trebui sa ne dea de gindit, cf. ls. 11.6-9); (4) nu avea nici un ,,in\u00ad referire la ordinul de fiinte spirituale cum ne purtam. Omul a fost fl!cut ,,cu ceput al zilelor'' care sa fl fost consemnat create, ale cdror atribute speciale sint putin mai jos de f:ngeri\\\" \u00a7i tncarnarea lui (cp. loan 1.1) sau ,,sfir\u00a7it al vietii\\\" (cf. taria \u00a7i in\ufffdlepciunea (IISam. 14.20;Ps. Cristos a ocupat \\\"pentru putinA vreme\\\" Rom. 6.9; Ev. 7.23-25), nici nu a fost 103.20;104.4). ln Vechiul Testament ex\u00ad aceasta pozitie mai joasll. (Ps. 8.4-5;Ev. fiicut preot (5) printr-o numire ome\u00ad presia ,,ingerul Domnului\\\" (uneori ,,in\u00ad 2.7), pentru ca El sa-1 poata apoi inalta neasca (Ps. 110.4). Dar contrastul gerul lui Dumnezeu\\\") indicd de obicei pe cre\u00a7tin la propriaSa sferA mai presus dintre preotia Jui Melchisedec \u00a7i cea a prezenta divina sub forma angelica de ingeri (Ev. 2.9-10). lngerii II vor ln\u00ad lui Aaron se referA doar la persoanA, la (Gen. 16.1-13; 21.17-19; 22.11-16; 31. soti pe Cristos la a douaSa venire (Mat. ,,ordinul\\\" preot,esc (sau la numire) \u00a7i la 11-13; Ex. 3.2-4;Jud. 2.1;6.12-16;13.3- 25.31). Lor le va fl !ncredintata sarcina duratA. In lucrarea Sa Cristos urmeaza 22). pregAtirii judecAtii unor persoane indi\u00ad tiparul aaronic, ,,umbra\\\" acelei reali\u00ad viduale dintre Neamuri, la judecata na\u00ad tati pentru care Cristos avea sa fie sub\u00ad Cuvintul ,,inger\\\" este folosit\u00a7i cu re\u00ad tiunilor (vezi Mat. 13.30,39,41-42; stanta (Ev. 8.1-6;9.1-28). 25.32). Epoca lmparatiei de o mie de ani \u25a0 '(6.4) Avertismentul din versetele 6-8 ferire la oameni, in Luca 7 .24, in nu va fl supusA f:ngerilor, ci lui Cristos \u00a7i a fost lnteles in mai multe feluri. Dam textul grec; lac. 2.25, textul grec; Apo. 1.20; 2.1,8,12,18; 3.1,7,14. ln Apo. 8.3-5 tuturor acelora pentru care El a fost mai jos interpretarile majore: (1) Aver\u00ad e clar ca. e vorba de Cristos. Uneori cu\u00ad facut un timp mai prejos decit ingerii tismentul e tndreptat cAtre unii din po\u00ad vtntul .,inger\\\" e folosit cu privire la du\u00ad (Ev. 2.7). Un arhanghel, Mihael, e po\u00ad porul evreu care mArturiseau cu gura cA hul omului (Fapte 12.15). De\u00a7i ingerii menit in Scriptura ca avind o relatie sf:nt credincio\u00a7i tn Cristos, dar n-au s!nt duhuri (Ps. 104.4;Ev. 1.14), Ii se da deosebita cu Israel \u00a7i cu tnvierile (Dan. mers ptnA la capAt, nereu\u00a7ind sa dobtn\u00ad uneori puterea de a deveni vizibili, de a 10.13,21;12.1-2;I Tes. 4.16;Iuda 9).Sin\u00ad deasca adevarata credinta in El, dupa ce imbraca infati\u00a7are umana (Gen. 19.1, v. gurul Inger al ca.mi nume mai este dez\u00ad ajunsesera in pragul m!ntuirii. (2)Aver\u00ad 5; Ex. 3.2; Num. 22.22-31; Jud. 2.1; valuit este Gabriel, care e folosit de tizarea aceasta ne pune tn fata unui caz 6.11,22; 13.3,6; I Cro. 21.16,20; Mat. Dumnezeu in servicii cit se poate de dis\u00ad ipotetic: dacA e posibil ca cineva \\\"sa 1.20; Luca 1.26;loan 20.12;Fapte 7.30; tinse (Dan. 8.16;9.21;Luca 1.19,26). cada [de la credintal\\\" (v. 6), !nseamna ca 12.7-8 etc.). Cuvlntul Inger e folosit tot\u00ad Cu privire la tngerii cA.zuti, stnt men\u00ad nu mai poate fl reinnoit \u00a7i adus la po\u00ad deauna cu pronume masculine, de\u00a7i nu tionate douA categorii: (1) ,,lngerii care cAintA, deoarece tn cazul acesta Cristos au sex in sensul pam!ntesc (Mat. 22.30; nu \u00a7i-au pastrat starea [locul] dintii, ci ar trebui sa fie rAstignit a doua oarA. Or, Mar. 12.25). Ei s!nt extrem de numero\u00a7i \u00a7i-au pArAsit locuinta\\\" \u00a7i acum zac in lucrul acesta evident nu se va tnttmpla (Ps. 68.17; Mat. 26.53; Ev. 12.22; Apo. lanturi, in intuneric, a\u00a7teptind judecata (Ev. 10.12, 14); prin urmare, este im\u00ad 5.11). Puterea !or e inimaginabil de (luda 6;II Pet. 2.4; cf. loan 5.22;I Cor. posibil ca acea persoana sa cada. (3) A\u00ad mare (II Regi 19.35). Locul !or este in 6.3). Vezi nota de la Gen. 6.4. l;ii (2) in\u00ad vertizarea se adreseaza credincio\u00a7ilor jurul tronului Jui Dumnezeu (Apo. 5.11; gerii care nu s!nt legati, ci umbla de colo care au cazut in pacat pina acolo !ncit 7.11). Relatia !or cu credincio\u00a7ii este a\u00ad pf:nA colo, fdcind voiaSatanei (vezi nota L-au rastignit pe Fiul lui Dumnezeu a ceea de \\\"spirite slujitoare, trimise sa. de la Apo. 20.10). 8-ar putea ca ei sa fie doua oara fata de ei !n\u00a7i\u00a7i (v.6) \u00a7i, prin slujeasci1 pe cei care vor fl mo\u00a7tenitorii identici cu demonii (vezi nota de la Mat. urmare, nu mai stnt aprobati \u00a7i-\u00a7i vor mf:ntuirii\\\" \u00a7i aceasta. slujbi1 se referi1 7.22). Focul ve\u00a7nic este pregatit pentru pierde rasplata (vezi I Cor. 9.27). l;ii ul\u00ad mai mult la siguranta fizica \u00a7i bunasta\u00ad Satana \u00a7i ingerii Jui (Mat. 25.41; Apo. tima interpretare (4) sustine cA avertis\u00ad rea pe care o asigurA copiilor lui Dum\u00ad 20.10). mentulrespectiv se adreseaza celor care nezeu (I Regi 19.5;Ps. 34.7;91.11;Dan. \u25a0 '(5.6) Vezi nota de la Gen. 14.18. Mel\u00ad stnt credincio\u00a7i '.in Domnul Isus Cristos 6.22; Mat. 2.13,19; 4.11; Luca 22.43; chisedec a fost un prototip potrivit al Jui \u00a7i se afla in pericol de a cll.dea, prin ne\u00ad Fapte 5.19; 12.7-10). Compar!nd Evr. Cristos ca Mare Preot deoarece: (1) el a credinta sau pacat, \u00a7i deci pot sa-\u00a7i 1.14 cu Mat. 18.10 \u00a7i Ps. 91.11, se pare fost om (Ev. 7.4; I Tim. 2.5); (2) a fost piardA mtntuirea. ca aceasta grija pentru mo\u00a7tenitorii rege \u00a7i preot (cf. Gen. 14.18 cuZab. 6.12- Interpretarea corectA a cuvintelor din mtntuirii f:ncepe Inca. din pruncie \u00a7i con- 13); (3) numele Jui inseamna ,,regele versetul 4: ,,\u00a7i s-au fAcut pArta\u00a7i ai","EVREI 1202 Duhului Sfint\\\" este de fapt: ,,\u00a7i s-au !n\u00ad Cristos, Mat. 1.1; Luc. 1.31-33; Rom. tea cre\u00a7tinului el este deodata cu voit cu Duhul Sfl:nt\\\". Avertizarea se a\u00ad 1.3) \u00a7i a imparatiei Jui David peste Is\u00ad Domnul, in timp ce trupul !\u00a7i a\u00a7teapta dreseazA celor care au fost instruiti \u00a7i rael \u00a7i peste tot pamlntul, urm!nd a fl invierea la intoarcerea lui Cristos (II chiar mi\u00a7cati de Duhul Sfint, dar nu implinit in \u00a7i prin Cristos (II Sam. 7.8- Cor. 5.1-8;Filip. 1.23;I Tes. 4.13-17). ln s-au predat niciodata cu adevArat lui 17;Zab. 12.8;Luc. 1.31-33;Fapte 15.14- ce prive\u00a7te moartea lui Cristos, vezi Cristos. lntreg pasajul se invirte injurul 17; I Cor. 15.24). l;ii (8) Noul Leglimint Mat. 27.50). cuvintelor ,,mai bune\\\" din v. 9. DacA tot (Ev. 8.8) se bazeaza pe jertfa Jui Cristos \u25a0 '(10.5) Acest citat din Ps. 40.6 e luat ce s-a scris tn versetele 1-5 ar echivala \u00a7i le asigurA tuturor celor care cred bi\u00ad din Septuaginta, cu o U\u00a7OarA modificare, cu mtntuirea, nimic n-ar putea fl mai necuvlntare ve\u00a7nica, sub legamintul a\u00ad \u00a7i nu din Scripturile ebraice, din care bun. Experientele enumerate ar put.ea vraamic (Gal. 3.13-29). Este absolut ne\u00ad sf:nt luate majoritatea celor ctteva sute preceda sau chiar tnsoti mtntuirea, dar conditionat \u00a7i, intructt, nu se pune pe de citate din Vechiul Testament gasite ele nu due intotdeauna la mlntuire. umerii omului absolut nici o responsa\u00ad pe paginile Noului Testament. Citatele Scriptura afirma cit se poate de clar si\u00ad bilitate, este final \u00a7i ireversibil. au fost folosite in mai multe feluri: (1) guranta etema a cre\u00a7tinului;de aceea, Relatia Jui Cristos cu cele opt lega\u00ad FArA nici o deosebire, autorii atribuie pasajul acesta nu trebuie interpretat In minte este dupli cum urmeaza: (1) Fata autoritate divinll indiscutabila Vechiu\u00ad sensul ca e posibil ca credincio\u00a7ii In de legruntntul edenic, Cristos, ca ,,al lui Testament, In unele cazuri bazindu\u00ad Cristos sa-\u00a7i poata pierde m!ntuirea. doilea Adam\\\" \u00a7i ,,ultimulAdam\\\" (I Cor. \u00a7i !ntreaga fo,ta a argumentului pe un Vezi loan 3.15-16,36; 10.27-30; Rom. 15.45-47), ocupa locul peste toate lucru\u00ad singur cuvint (Mat. 2.15;22.43-45;loan 8.35,37-39;Ef. 1.12-14;4.30;Fil. 1.6;Ev. rile pe care le-a pierdut primul Adam 10.34;19.36-37;Rom. 4.3, etc.). (2) Sep\u00ad 10.12-14;I Pet. 1.3-5. (Col. 2.10;Ev. 2.7-9). (2) El esteSam!nta tuaginta e folositA de obicei, cum e cazul \u25a0 '(7.3) ,,lncontinuu\\\" deoarece Melchi\u00ad femeii din cadrul legiim'.intului adamic aici in Evrei a\u00a7a cum am folosi noi astazi sedec nu a avut nici f:nceput al zilelor, (Gen. 3.15; loan 12.31; Gal. 4.4; I loan o traducere din limba romilna (Mat. nici sfir\u00a7it al vietii. 3.8;Apo. 20.10) \u00a7i a implinit conditiile 1.23;cf. Is. 7.14 !nSeptuaginta).(3) Deo\u00ad \u25a0 '(8.8) Noul Legamint, ultimul din puse de ace! legamint cu privire la truda sebirile din cadrul citatelor se pot ex\u00ad cele opt marl legaminte ale Scripturii, (Mar. 6.3) \u00a7i ascultare (Filip. 2.8; Ev. plica prin dorinta celor care le-au facut este (1) ,,mai bun\\\" decit legam!ntul mo\u00ad 5.8). (3) Fiind eel mai mare Fiu al Jui de a traduce originalul ebraic mai exact zaic (ex. 19.5), nu din punct de vedere Sem, in El s-a implinit la modul suprem dectt versiunea Septuagintei (I Cor. moral, ci ca eficienta (Ev. 7.19;cf. Rom. promisiunea Jui Sem din cadrul lega\u00ad 14.21;cf. Is. 28.11-12 In Septuaginta \u00a7i 8.3-4). (2) E lntemeiat pe fagaduinte mlntului Jui Noe (Gen. 9.16; Col. 2.9). in ebraica). (4) Multe citate nu au fost ,,mai bune\\\", adica. neconditionate. In le\u00ad (4) El este Slimlnta pentru care au fost luate cuvtnt-cu-cuvtnt, ci mai degrabA gAmf:ntul mozaic Dumnezeu spune: facute fagaduintele din cadrul legamin\u00ad in forma parafrazata, scopul fiind acela ,,Daca veti...\\\" (Ex. 19.5);in Noul Lega\u00ad tului avraamic, Fiul lui Avraam ascul\u00ad de a scoate la iveala sensul sau aplicatia mint El spune: ,,Eu voi\\\" (Ev. 8.10,12). tator pinli la moarte (Gen. 22.18; Gal. necesara contextului (Gal. 4.30;cf. Gen. (3) 1n cadrul legamlntului mozaic mobi\u00ad 3.16;Filip. 2.8). (5) El a trllit flirli pacat 21.10). (5) Unele citate slnt un rezumat lul ascultarii era frica (2.2; 12.25-27); sub legam!ntul mozaic \u00a7i a purtat in al unui adevar din Vechiul Testament sub noul legam!nt ascultarea pome\u00a7te locul nostru blestemul acestui legam!nt cules din mai multe pasaje, redindu-se din inima \u00a7i din minte (8.10;Ier. 31.33). (Gal. 3.10-13). (6) El a trait in ascultare sensul \u00a7i nu toate cuvintele exacte ale (4) Noul legamlnt Ii asigura fiecarui cre\u00ad ca iudeu in tara, sub legamintul palesti\u00ad originalului (Rom. 11.26-27; cf. Is. dincios revelatia personalA a Domnului nian \u00a7i urmeaza. sA desAvt111eascA de 59.20-21 \u00a7i ls. 27.9). (6) ln unele cazuri (v.11). (5) Ne asigura de totala \u00a7tergere acum minunatele Lui promisiuni (Det. citatul nu e dectt o aluzie \u00a7i nu s-a avut a pacatelor (v.12;10.17;cf. 10.3). (6)Se 28.1-30.9). (7) El esteSam!nta, Mo\u00a7te\u2022 tn vedere o citare exactA a lui (Rom. intemeiaza pe o rascumparare deja rea\u00ad nitorul \u00a7i Regele sub legam!ntuldavidic 9.27;cf. Is. 10.22-23). l;ii (7) DuhulSfint, lizata (Mat. 26.27-28; I Cor. 11.25;Ev. (Mat. 1.1;Luc. 1.31-33). l;ii (8)Jertfa Lui care a inspirat Vechiul Testament, a 9.11-12,18-23). Nu uitati ca acela\u00a7i cu\u00ad este temelia Noului Legam!nt (Mat. avut libertatea sA reformuleze un citat vint grec (diatheke) e redat atit ca ,,tes\u00ad 26.28;I Cor. 11.25). Nu uitati ceea ce s-a exact 8\u00a78 dupA cum un autor uman tament\\\", cit \u00a7i ca ,,legiimint\\\" in Noul spus in nota precedenta, ca acela\u00a7i cu\u00ad poate uneori sA-\u00a7i exprime scrierile sale Testament. l;ii in al \u00a7aptelea rind, lega\u00ad vint grec din original (diatheke) e redat cu alte cuvinte, fara sa impieteze mintul nou, perpetuarea la nesflr\u00a7it, atit ca ,,testament\\\", cit \u00a7i ca ,,legamint\\\" asupra acuratetei afirmatiei initiale convertirea viitoare \u00a7i binecuvintarea in Noul Testament. (Mat. 2.6;cf. Mica 5.2). Doctrina inspi\u00ad Israelului care se va pocai, cu care Noni \u25a0 '(9.27) MoARTEA FIZIC.l: (1) Moartea ratiei plenare nu cere decit ca revelatia Legamint urmeaza sa fie ratificat (10.9; fizica este o consecin\u00b5 a pacatului (Gen. sa fie exprimata fara eroare. cf. !er. 31.31-40; vezi \u00a7i nota de la Zab. 3.19) \u00a7i universalitatea mo,tii dove\u00ad \u25a0 '(10.18) CONCEPTUL DE JERTF.l: (1) 12.18 despre lmparatie \u00a7i cea de la II de\u00a7te universalitatea pacatului (Rom. Prima aluzie la o jertfl! o gasim in Gen. \u25a0Sam2 B. 7.(88-.187)).CELE OPr LEGAMJNTE: (1) 5.12-14). (2) Moartea fizica afecteazli 3.21, tn cazul hainelor de piele ce evi\u00ad numai trupul uman \u00a7i nu este o tncetare dent proveniserA de la animale ucise. Legam!ntul edenic (Gen. 2.16) conditio\u00ad a existent,ei sau a stArii de con\u00a7tientA Primul caz direct de jertfa ii intilnim in neaza viata omului tn starea de ino\u00ad (Hab. 2.5; Luc. 16.23; Apo. 6.9-10). (3) Gen.4.4, fl.ind explicat in Ev.11.4. Ne\u00ad centa. (2) Legamlntul adamic (Gen. Grice moarte fizica se sfll'\u00a7e\u00a7te cu invie\u00ad prihanirea lui Abel s-a manifestat prin 3.15) conditioneaza viata omului cazut, rea trupului. Vezi lnvierea, Iov 19.25;I jertfa sa. NeprihAnirea sa nu a fost re\u00ad dindu-i fagll.duinta unui Rascumpara\u00ad Cor. 15.52). (4) lntrucit moartea fizica zultatul jertfei sale, ci al credintei tor. (3) Legamintul Jui Noe (Gen. 9.16) este o consecinfA a pAcatului, nu este (11.4). (2) lnainte de a fi fost data legea, stabile\u00a7te principiul guvemului uman. inevitabilA pentru cei rAscumpArati capul familiei era preotul familiei. Prin (4) Legamintul avraamic (Gen. 12.2) in\u00ad (Gen. 5.24; I Cor. 15.51-52;I Tes. 4.15- lege s-a stabilit apoi un ordin de preoti, temeiaza natiunea Israel \u00a7i confirmA, cu 17). (5) In cazul mo,tii fizice a credincio\u00ad care erau singurii autorizati sA aduca adAugiri specifice, promisiunea adami\u00ad sului s-a folosit un calificativ special - jertfe. Jertfele acelea au fost ,,umbre\\\", ca de rascumparare. (5) Legamintul mo\u00ad este numitA ,,somn\\\", deoarece trupul lui tipuri ce exprimau ati:t vina, cit \u00a7i nevo\u00ad zaic (Ex. 19.5) Ii condamna pe toti oa\u00ad poate fl trezit in orice clipa (Filip. 3.20- ia celui care aducea jertfa respectivA in menii, \\\"cllci toti au piiciituit\\\" (Rom. 21;I Tes. 4.14-18). (6) Sufletul \u00a7i duhul relati,e cu Dumnezeu \u00a7i toate arAtau 3.23; 5.12). (6) Legamintul palestinian traiesc \u00a7i dupa moarte, independent de spre Cristos \u00a7i au fost !mplinite In EL (Dt. 30.3) asigura restaurarea finala \u00a7i moartea trupului, care este descris ca (3) Dupa cum au anticipat tipurile \u00a7i a convertirea Israelului. (7) Legamintul un cort in care locuie\u00a7te ,.eul\\\" \u00a7i de care explicat Noul Testament, jertfa lui davidic (II Sam. 7.16) stabile\u00a7te perpe\u00ad ne vom dezbraca (II Cor. 5.1-8;cf. I Cor. Cristos este penala (Gal. 3.13; II Cor. tuitatea familiei davidice (implinite in 15.42-44;II Pet. 1.13-15). l;ii (7) la moar- 5.21); substitutiva (Lev. 1.4; Is.53.5-6;","1203 EVREI II Cor. 5. 21; I Pet. 2.24); voluntarll (loan constll In a crede \u00a7i a primi ceea ce a t,dc,iaseoursnepbarsveptoaerrnebbtaaea.l\u00a7z\\\"itat,eapctSoeenncarvtri!ipounrtguc(earEraniv,io.pei1res1ecad..a1ipr-nu3e\\\\)tao.ea!ml;Ievi ea(dm4cl\u00ad)l 10.18); rllscumpllrlltoare (Gal. 3.13; Ef. revelat Dumnezeu \u00a7i se poate defini 1.7; cf. I Cor. 6.20); ispll\u00a7itoare (Rom. drept acea tncredere tn Dumnezeul 3.25); reconciliatoare (II Cor. 5.18-19; SLc-raipttruirmiliosr,, \u00a7i in Isus Cristos pe care El Col. 1.21-22); eficace (loan 12.32-33; care !I prime\u00a7te pe El ca ca principiu de lucru In viata, lntrebuin\u00ad Rom. 5.9-10; II Cor. 5.21; Ef. 2.13; Ev. Domn \u00a7i \u00a7_Mi I!anstullvitlorr\u00a7ir\u00a7eia ne obligll la \u25a0tarile credintei slnt ilustrate In acest 9.11-12,26; 10.10-17; I loan 1.7; Apo. ascultare de fapte bune 1.5); \u00a7i revelatoare (loan 3.16; Rom. - ambele izvorlte din dragostea noas\u2022 capitol. trll pentru Domnul (loan 1.12; lac. 2.14- \\\"(12.23) BISBRICA ADBVARATA.: Bise\u00ad 3\u25a0.2'5(1-216.3; 5I)loOabnse4r.9v-a1t0i )e.ll nu toti eroii ere\u00ad rica, compusll din toate persoanele re\u2022 2cu6n).daArpeoIincfruendcintiteadcealpnllttrlel bdueifnin\\\\liltriiileseei\u2022 generate de Ia Rusalii plnll Ia prima In\u2022 din\\\\ei au vllzut aici pe pllmlnt cum ere\u2022 viere (I Cor. 15.52), toti ace\u00a7ti credin\u00ad idminptraej!uorrlalridluors Ia biruinta fizicll asupra particulare: (1) Pentru mlntuire, ere\u2022 cio\u00a7i fiind uniti lntre ei \u00a7i cu Cristos prin vie\\\\ii. Unii, prin eredin\u00ad dint,, e o ineredere personalll, In afarll botezul Duhului Stlnt (I Cor. 12.12-13), \\\\ll, au supus impllrll\\\\ii \u00a7i au scllpat de de fapte meritorii, In Domnul Isus formeazll trupul Jui Cristos, al cllrui cap ascu\\\\i\u00a7ul sllbiei; altii, prin credinta Cristos ca Ce! care a fost dat Ia moarte este El (Ef. 1.22-23). Ca atare Biserica (v.33), au fost torturati \u00a7i uci\u00a7i cu sabia. pentru pllcatele noastre \u00a7i inviat din este un templu stlnt In care locuie\u00a7te ,,Toti ace\u00a7tia au ob\\\\inut un bun raport pricina justificllrii (Rom. 4.5, 23-25; Dumnezeu prin Duhul (Ef. 2.21-22); Bi- prin credin\\\\ll\\\" (v. 39). 5.1). (2) Cu referire la rugllciune, ere- serica este un singur trup cu Cristos (Ef. \\\"(11.37) Potrivit unei traditii strll\u00ad din\\\\a este ,,lncrederea pe care o avem In 5rl.l3c0u-3ra1t)l;lefsattellldoegosodtiutlll cu El, ca o fecioa\u00ad ellaEl, ei (II Cor. 11.2-4); El Sa, vechi, profetul Isaia a fost tlliat In doullcu ndeacvlal-Iacsecurletma\\\"cevloaapno5t.r1i4v-i1t5c)u. (3v)oCiau \u00a7i va fi strllmutatll In cer la lntoarcerea f\u25a0er\\\"lls(t1r1ll.u3l9d) eCsRluEjDitJ:oNrTiAi :reEgseelnu\\\\iaMcarneadsine.tei referire la lucrurile nevllzute despre Domnului ln vllzduh (I Tes. 4.13-17).","EPISTOLA LUI @) CARTEAIACOV IACOV trecut aliituri de ceilal\\\\i ucenici, acest Iacov nu e prea Credin\\\\a fiirii. fapte nu se poate numi credin\\\\a. proeminent in Noul Testament ;,i e improbabil ca el sii ti Credin\\\\a rarii. fapte e moanii. iar a avea o cre\u00ad fost autorul acestei epistole. S-au facut unele incercari din\\\\a moanii. e mai rii.u decit a nu avea credin\\\\a deloc. de a-1 identifica pe acest Iacov cu fratele Domnului Credin\\\\a trebuie sa lucreze; trebuie sii produca; trebuie (Gal. I.19), dar aceasta concep\\\\ie e greu de reconciliat sa se vada. Credin\\\\a verbala nu e de ajuns; credin\\\\a cu relatarile Evangheliei. (3) lacov, fiul lui Zebedei \u00a7i intelectualii e insuficienta. Credin\\\\a trebuie sii existe fratele lui loan (Mat. 4.21: 10.2; 17.1; Marcu 3.17; dar nu numai atit, ci trebuie sii inspire la ac\\\\iune. in 10.35; 13.3; Luca 9.54; Fapte I. 13), a fost unul din toatii epistola aceasta ciitre credincio\u00a7ii iudei, lacov ucenicii intimi ai lui Isus, dar faptul cii a fost manirizat integreaza adeviirata credin\\\\ii in experien\\\\a practicii de pinii in anul 44 (Fapte 12.2) face foane improbabila zi cu zi, subliniind faptul ca adeviirata credin\\\\a trebuie posibilitatea ca el sa ti scris epistola de fa\\\\a. (4) Iacov. sa se manifeste prin faptele crediniei. fratele Domnului (Mat. 13.55: Marcu 6.3; Gal. I.19), Credin\\\\a rezistii in incercari. lncerciirile vin \u00a7i se a fost unul din ,, stilpii\\\" bisericii din lerusalim (Fapte due, dar o credinjii. puternicii le infrunta din plin \u00a7i se va 12.17; 15.13-21; 21.18; Gal. 2.9, 12). Tradi\\\\ia ne alege de pe urma lor cu mai multa rabdare \u00a7i perseve\u00ad indreaptii privirile spre aceasta tigurii proeminenta ca ren\\\\a. Credin\\\\a in\\\\elege ispitele. Ea nu ne va liisa sii autor al epistolei ce-i poarta numele \u00a7i aceasta e in cedii.m in fa\\\\a poftei \u00a7i sa aluneciim in pacat. Credin\\\\a acord cu datele Scripturii. Sint mai multe paralele clare asculta de Cuvintul lui Dumnezeu. Ea nu se va mul\u00ad intre Iimbajul scrisorii redactate sub indrumarea sa la \\\\umi doar sa auda, dar apoi sii. nu faca ceea ce a auzit. Fapte 15.23-29 \u00a7i Epistola lui lacov (de exemplu, cu\u00ad Credin\\\\a produce implinitori ai Cuvintului. Credinia vintul rar chairein, ,,salut\\\", se intilne\u00a7te numai in nu are prejudecaii. La lacov, credin\\\\a \u00a7i favoritismul Fapte 15.23; 23.26 \u00a7i Iacov I.I). Caracterul iudaic al nu pot co-exista. Credinta se manifestii. prin fapte. acestei epistole, cu accentul care ii pune pe lege, im\u00ad Credinia inseamnii mai mult decit simple vorbe; mai preuna cu evidenta influenia a Predicii de pe Munte (de mull decit cuno\u00a7tin\\\\ii; ea se demonstreazii. prin ascul\u00ad exemplu, 4.11, 12: 5.12) - sint lucruri care se potri\u00ad tare; \u00a7i riispunde imediat la fagii.duin\\\\ele lui Dumne\u00ad vesc cu ceea ce \u00a7tim despre lacov ,,eel drept\\\" din zeu. Credin\\\\a line in stii.pinire limba. Acest mii.dular Scriptura \u00a7 i din tradi!iile cele mai vechi. mic, dar imens de puternic al trupului trebuie !inut in S-a argumentat ca elina folositii in aceasta epistolii ar friu. Credinta poate face acest lucru. Credin\\\\a aciio\u00ad ti prea elevata pentru un simplu galileean ca Iacov. dar neazii. in\\\\elept. Ea ne da capacitatea de a alege in\\\\e\u00b7 asta presupune ca el niciodata n-a avut prilejul sau lepciunea cereasca \u00a7i de a o respinge pe cea piimin\u00ad capacitatea de a-\u00a7i perfec\\\\iona minuirea limbii grece\u00a7ti teascii. Credin\\\\a produce in noi despiir\\\\ire de lume \u00a7i numite Koine, adica ,,comunii\\\". Fiind conducator de predare lui Dumnezeu. Ne asigurii capacitatea de a ne prestigiu al bisericii, ar fi fost cit se poate de normal ca impotrivi diavolului \u00a7i de a ne apropia smeriti de lacov sii-\u00a7i perfeqioneze limba universalii a imperiului Dumnezeu. in fine, credin\\\\a a\u00a7teaptii. in riibdare ve\u00ad roman. nirea Domnului. Prin necazuri \u00a7i incercari, ea inabu\u00a7ii Din anumite motive, unii afirmii ca Iacov a fost nemul\\\\umirile \u00a7i plingerile. fratele vitreg al lui Isus dintr-o ciisatorie anterioara a lui Numele lakobos (lacov) din I.I e baza titlului mai losif sau ca ,,fra\\\\ii\\\" lui lsus men\\\\iona\\\\i la Matei 13.55 vechi al epistolei: Iakobou \u00a3pistole, ,,Epistola lui \u00a7i Marcu 6.3 au fost de fapt veri\u00a7orii Sai. Dar. conform Jacob\\\". Iakobos e forma greacii a numelui ebraic celei mai naturale in!elegeri a relatiirilor Evangheliei, lacov, atit de riispindit printre evreii primului secol Iacov a fost fratele vitreg al lui Isus, fiind copilul lui dupa Cristos. Iosif \u00a7i al Mariei, nascut acestora dupii na\u00a7terea lui Isus (Mat. I.24, 25). Se pare cii el nu a vrut sii recunoascii cine e lsus pinii cind Isus i s-a ariitat dupa invierea Sa (I AUTORUL CARTII IACOV Patru biirba\\\\i sint numi\\\\i Iacov in Noul Testa\u2022 Cor. 15.7). El \u00a7i cu fra\\\\ii lui au fost printre credincio\u00a7ii ment: (I) Iacov, tatiil lui Juda (nu lscariotea- care au a\u00a7teptat coborirea Duhului Stint in ziua de nul), e amintit de doua ori, la Luca 6.16 \u00a7i Fapte I.13, Rusalii (Fapte I.14). Nu mutt dupa asta a devenit ca tatii al unuia dintre cei doisprezece ucenici, fiirii sa conducatorul vizibil al bisericii de la Ierusalim (Fapte se \u00a7tie altceva despre el. (2) lacov, fiul lui Alfeu (Mat. 12.17; Gal. 2.9, 12) \ufffdi a jucat un rol principal in I0.3; Marcu 3.18; Luca 6.15: Fapte 1.13), numit in consiliul de la lerusalim de care se pomene\u00a7te la Fapte alte locuri Iacov eel Mic (Marcu 15.40), a fost unul 15. Chiar dupii cea de-a treia ciilatorie misionara a lui dintre cei doisprezece ucenici. in afarii de faptul cii e Pavel, Iacov a continual sii !inii legea mozaicii, ca 1204","1205 IACOV marturie pentru ceilalti iudei (Fapte 21.18-25). Tra\u00ad spre cre\u00a7tinii dintre Neamuri sau despre rela\\\\ia !or cu diJii dintre cele mai vechi scot in evidenta pio\u00a7enia sa cre\u00a7tinii evrei - lucru pe care ne-am a\u00a7teeta sa-1 ve\u00ad iudaica \u00a7i rolul pe care 1-a avut de a-i ti ajutat \u00a7i pe altii dem intr-o epistola de data mai tirzie. (2) In afara de sa inteleaga ca Isus este Mesia. Cu putin timp inainte referiri la persoana Jui Cristos, nu gasim la Iacov prac\u00ad de caderea Ierusalimului, a suferit o moarte de martir. tic nici o teologie distinctiva, ceea ce sugereaza o data Miirimea ei redusa \u00a7i conpnutul doctrinar limitat au timpurie, cind cre\u00a7tinismul era considerat inca un fel de tinut epistola Jui Iacov in afara circulapei multa vreme. iudaism mesianic. (3) Aluziile la invataturile lui Jar cind a ajuns in sfi\ufffdit sa fie cunoscutii, s-au ridicat Cristos sint atit de pupn in acord verbal cu evangheliile incertitudini cu privire la identitatea lui Iacov, con\u00ad sinoptice inc!t probabil ca le-au precedat. (4) Iacov folo\u00ad form versetului I din capitolul I. insa pe masura ce s-a se\u00a7te cuvintul ,, sinagoga\\\" (adunare, la 2.2) pe linga cel recunoscut faptul ca a fost scrisa de fratele Dornnului, de ,, biserica\\\", Iasind sa se inteleaga existenta unei cartea a capatat tot mai mare trecere in canonul Noului forme foarte simple de organizare a batrinilor \u00a7i a Testament. invatatorilor (3.1; 5.14), care copia modelul primelor sinagogi. (5) Iacov nu pomene\u00a7te nimic despre pro\u00ad TIMPUL CARTD IACOV blemele ridicate in conciliul de la Ierusalim amintit de lacov se adreseaza,,celordouasprezece semin\u00ad Fapte 15, din anul 49. (IJdin versete ca eel de la I.19 \ufffdi 2.1,7 cii salutul acesta se tii care sint impra\ufffdtiate\\\" ( I.1) \ufffdi rezulta clar CRISTOS iN CARTEA IACOV refera la cre\ufffdtinii evrei din afara granitelor Palestinei. in I.I \u00a7i 2.1 Iacov se refera la ,,Dornnul Isus Locul unde se adunau ei se nume\u00a7te ,, sinagoga\\\" in Cristos\\\" iar in 5.7, 8 el anticipeaza ,, venirea textul grec de la 2.2 \u00a7i intreaga epistola reflecta gin\u00ad Dornnului\\\". in compara\\\\ie cu alp scriitori din Noul direa \u00a7i exprimarea iudaica (de exemplu, 2.19, 21; Testament, lacov nu are de spus prea mult despre 4.11, 12; 5.4, 12). Nu se pomene\u00a7te nimic despre Cristos, dar ceea ce spune totu\u00a7i e plin de aluzii la sclavie sau idolatrie - ceea ce iara\u00a7i corespunde unui invataturile Jui Cristos. Mai ales Predica de pe Munte auditoriu evreu. este deosebit de proeminentii in gindirea lui Iacov (se Ace\u00a7ti credincio\u00a7i evrei erau asaltati de probleme fac cincisprezece referiri la ea; de exemplu, Iacov 1.2 care le puneau credinta la incercare \u00a7i Iacov era ingri\u00ad \u00a7i Mat. 5.10-12; Iacov 1.4 \u00a7i Mat. 5.48; Iacov 2.13 \u00a7i jorat ca ei sa nu cada in nerabdare, amiiraciune, ma\u00ad Mat. 6.14, 14; Iacov 4.11 \u00a7i Mat. 7.1,2; Iacov 5.2 \u00a7i terialism, dezbinare \u00a7i apatie spirituala. Ca locuitor al rnMat. 6.19). Epistola aceasta ii inra\\\\i\u00a7eaza pe Cristos in Ierusalimului \u00a7i conducator al bisericii, Iacov a avut, negre\u00a7it, dese contacte cu cre\u00a7tinii evrei din mai multe contextul iudaismului mesianic primar. provincii romane. De aceea, el a considerat ca e de CHEILE CARTII IACOV datoria lui sa-i indernne \u00a7i sa-i imbiirbateze in lupta Cuvintul cheie: Credinta care functlonea\u00ad credintei !or. za. De la un capat la altul al acestei epistole, Potrivit lui Josephus, Iacov a fost martirizat in anul Iacov dezvoltii tema caracteristicilor adeviiratei credin\u00ad 62. (Hegesippus, pe care-I citeaza Eusebius, a fixat \\\\e. El folose\u00a7te cu mult efect caracteristicile acestea ca data moqii lui Iacov la anul 66 d.Cr.) Cei care accepta o serie de teste menite sa-i ajute pe cititori sa evalueze ca el a fost autorul acestei epistole au propus diverse calitatea relapei !or cu Cristos. Scopul acestei lucriiri date ale aparitiei epistolei, din anul 45 pina in anul nu este atit de mult doctrinar sau apologetic, cit practic. moqii sale. Dar prezenta anumitor factori arata ca Iacov cautii sa-i motiveze pe credincio\u00a7ii ace\u00a7tia sa scrisoarea aceasta a fost scrisa printre primele din Noul examineze calitatea viepi !or zilnice in functie de ati\u00ad Testament (c. 46-49): (I) Nu se pomene\u00a7te nimic de- tudinile \u00a7i ac\\\\iunile !or. 0 credinta autentica va pro- ACCENTUL iNCERCAREA CREDINTEI CALITATILE CREDINTEI TRIUMFUL CREDINTEI TEXTUL I:' 1:13 ____l:19 demonstratia I<:7 ------5:13rabdiinse roagi pt.I\u2022:19 ----5:20 DIVIZIUNEA exterioara tacere eel suferinzi confrunta scopul I sursa a credlntel pacatul incercirilor ispitei DEZVOLTAREA CREDINTEI FAPTELE CREDINTEI PUTEREA CREDINTEI SUBIECTUL REASIGURAREA CREDINTEI RASPUNSUL CREDINTEI REALITATEA CREDINTEI LOCUL PROBABIL IERUSALIM TIMPUL c. 46-49 d.Cr.","IACOV 1206 duce schimbiiri reale in conduita \u00a7i in caracterul cuiva, corect la incerciiri necesita ca cineva sa fie ager la in vreme ce absen\\\\a acestora va indica o credin\\\\a auzire, incet la vorbire \u00a7i incet la minie\u00b7\u00b7 (1.19) \u00a7i in moartii. linii mari aceste cuvinte sint definitorii pentru restul epistolei. Graba de a auzi presupune un raspuns as\u00ad Versetele cheie: Iacov l.19-22 \u00a7i 2.14-17 .,\ufffdtili cultator la Cuvintul luiDumnezeu (I.19-27). A auzi cu bine lucrul acesta, preaiubilii mei frali' Orice om sa fie adevarat inseamna mai mult decit a asculta; Cuvintul grabnic la ascultare. incet la vorbire, \u00a7i incet la minie, trebuie primit \u00a7i aplicat.Dupa ce afirmii acest principiu ciici minia omului nu infaptuie\u00a7te neprihanirea Jui (1.21, 22), Iacov ii dezvoltii cu ajutorul unei ilustralii Dumnezeu.De aceea, lepada1i orice necura1ie \u00a7i orice (1.23-25) \u00a7i al unei aplica1ii (1.26. 27). 0 credin\\\\a revarsare de riiutate \u00a7i primili cu blinde1e Cuvintul autentica trebuie sa produca o schimbare de atitudine siidit in voi, care vii poate mintui sufletele. Fili im\u00ad de la paf!ialitate falii de cei bogali la dragoste \u00a7i pentru plinitori ai Cuvintului, nu numai ascultatori, in\u00a7e\u00ad cei siiraci \u00a7i pentru cei bogali (2.1-13). Adevarata lindu-vii singuri\\\" (1.19-22). credinlii trebuie neapiirat sa fie dublata de ac1iune (2.14-26). in Romani 4 Pavel a folosit exemplul lui ,,Fratii mei, ce-i folose\u00a7te cuiva sa spuna ca are Avraam pentru a arata ca justificarea este prin credin1a, credin\\\\ii, dacii n-are fapte? Poate oare credin1a aceasta nu prin fapte. Dar lacov aratii cii Avraam a fost justi\u00ad sa-1 mintuie?Dacii un frate sau o sorii sint goi \u00a7i lipsili ficat prin fapte (2.21). ln ciuda aparentei contradiqii. de hrana de toate zilele, \u00a7i unul dintre voi le zice: Romani 4 ,;;i Iacov 2 sint de fapt douii fe1e ale aceleia\u00a7i ,,Duceti-vii in pace, inciilzi1i-vii \u00a7i siitura\\\\i-vii'\\\" fara sa monede. in context, Pavel scrie despre justificarea le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi asta? inaintea lui Dumnezeu, in timp ce lacov scrie despre Tot a\ufffda ,;;i credin\\\\a: dacii n-are fapte. estc moarta in ea dovada justiticarii, manifestatii inaintea oamenilor. 0 insa\ufffdi\u00b7\u00b7 (2.14-17) credinlii. care nu produce nici o schimbare nu este o credin\\\\a mintuitoare. Capitolul cheie: Iacov l.Unul din cele mai dificile Trecind de la fapte la cuvinte, Iacov arata cum o domenii din via\\\\a cre\u00a7tinii este acela al incerciirilor \u00a7i credin1a vie line limba in friu (,,incet la vorbire\u00b7\u00b7, ispitelor. lacov dezviiluie raspunsul nostru corect la 1.19). Limba este mica, dar are puterea de a realiza fie amindoua: la incerciiri, sa le consideram pe toate o mult bine, tie la fel de mult riiu. Numai puterea lui bucurie; iar la ispite, sii ne dam seama ca nuDumnezeu este sursa lor. PANORAMA CARJII IACOV Dumnezeu, aplicatii printr-o credin\\\\a activii, poate im\u00ad lacov este pentru Noul Testament ceea ce este blinzi limba (3.1-12). Dupii cum exista intrebuin1ari Proverbe pentru Yechiul Testament, deoarece rele \u00a7i bune ale limbii, tot a;;a existii manifestii.ri de\u00ad este scrisa intr-un stil moralistic, asemanator a\u00a7a-nu\u00ad monice \u00a7i divine ale in1elepciunii (3.13-18). lacov mitei literaturi a in1elepciunii. E Iimpede ca Iacov a contrasteazii \u00a7apte caracteristici ale in\\\\elepciunii uma\u00ad fost profund intluen1a1 de Yechiul Testament (in spe\u00ad ne cu \u00a7apte calitiili ale in1elepciunii divine. cial de literatura de in\\\\elepciune) \u00a7i de Predica de pe Munte. Dar putemicul mesaj al lui lacov impotriva Putemicele atraqii ale spiritului lumesc (4.1-12) \u00a7i ale boga1iei (4.13-5.6) creeaza contlicte care dii.unea\u00ad inegalitalii 'ii a nedrepta\\\\ii sociale ii asigura \u00a7i titlul de zii dezvoltiirii credin1ei. Sistemullumii este in vrii.jmii\u00a7ie Amos al Noului Testament. Din pricina numeroaselor cuDumnezeu iar urmiirirea pliicerilor produce liicomie, subiecte atinse de el in epistola sa, e greu sii alciituim o invidie, lupte \u00a7i aroganlii (4.1-6). Singura altemativa a schi\\\\a. Unii au spus cii nu e nici o legiiturii. intre credinciosului este supunerea falii de Dumnezeu dintr\u00ad diversele subiecte iar allii ca exista o schema care le un spirit de smerenie \u00a7i pocain1a. Aceasta va produce o une\u00a7te. 0 posibila schematizare a cii.f!ii ar ariita in felul atitudine complet schimbata \u00a7i in manifestiirile falii de urmator: testarea credinlei (I.1-18); caracteristicile al\\\\ii (4.7-12). Duhul acesta de supunere \u00a7i smerenie credin\\\\ei (1.19-5.6); (\u00a7li.tlr-i1u8m):fuPlrcimreadipna1ertie(5a.a7c-2es0t)e.i trebuie aplicat la orice incercari de a acumula boga1ii Testarea credintei (4.13-17), mai cu scama ca boga\\\\ia poate duce la epistole dezvolta calitiilile credin1ei autentice cu pri\u00ad miTndrriiuem, nfeudl rcerpetdatien1\u00a7eii egoism (5.1-6). i\u00a7i incurajeazii vire la incerciiri \u00a7i ispite. Dupii salutul din versetul (5.7-20): lacov cititorii sii rabde in tiicere suferin1ele vie1ii actuale, intii, adresat unor cre\u00a7tini impra\u00a7tia\\\\i pe mai multe avind in vedere perspectiva venirii Domnului (5.7- puncte de pe glob (I.I), lacov i\u00a7i introduce imediat subiectul: testarea exterioarii a credin1ei (1.2-12). A\u00ad 12).Da, s-ar putea ca ei sa fie asuprili de cei boga\\\\i sau ceste incerciiri au menirea de a produce rabdare \u00a7i de alte imprejurari, dar dupii cum ne inva1a exemplul perseveren1a, precum \u00a7i o bizuire pe Dumnezeu, la Jui lov, credincio\u00a7ii pot fi siguri ca Dumnezeu are in care apeleaza credinciosul cind are nevoie de in1elep\u00ad vedere numai binele lor in toate rela\\\\iile Sale cu ei. ciune \u00a7i de putere. lspitele liiuntrice (I.13-18) nu vin Iacov i\u00a7i incheie epistola cu unele cuvinte practice de la Cel care ne daruie\u00a7te orice lucru bun (I.17). despre rugaciune \u00a7i refacere (5.13-20). Rugiiciunile Aceste indemnuri la riiu trebuiesc \\\\inute in friu de oamenilor neprihani\\\\i (adicii ale presbiterilor din bise\u00ad timpuriu, pentru ca nu cumva, liisate, sa ajunga sii ricile locale) au mare elect pentru vindecarea \u00a7i re\u00ad producii mari ravagii. facerea credincio\u00a7ilor. Cind piicatul nu e tratat. va Caracteristicile credin1ei (I.19-5.6): Raspunsul contribui la boalii \u00a7i chiar la moarte.","1207 IACOV 1 SCHITA CARJII IACOV I. incercarea credinfei ...........1.1-16 E.Credinia produce in\\\\elepciune .. ....3.13-18 A. Scopul incercarii ...........1.1-12 B. Sursa ispitirilor . ..........1.13-18 F. Credin_ta produce smerenie .......4.I - 12 G.Credinia produce bizuire pe Domnul............4. U-5.6 II. Caracteristicile credintei. ..... 1.19-5.6 A.CredinJa asculta de Cuvint ..........1.19-27 III. Triumful credin\\\\ei. .............................5.7-20 B. Credinta elimina discriminarile C. CredinJa se adevere\ufffdte prin fapte ......2.1-13 A. Credinta a\u00a7teaptfl in r3bdare revenirea lui Cristos ...5.17-12 D.CredinJa tine limba in friu . .........2.14-26 8.Credinta se roaga pentru cei suferinzi ............5.13-18 ..........3.1-12 C.Credinta, II confrunta pe fratele care a gre\ufffdit .......5.19, 20 1 Scopul tncercdrii ispitit de Dumnezeu\\\", caci Dumnezeu nu poate Iacov, rob al Jui Dumnezeu \u00a7i al Domnului fi ispitit de ceea ce este rau \u00a7i *nici El insu\u00a7i nu Isus Cristos, catre tcele douasprezece se\u00ad ispite\u00a7te pe nimeni. mintii impra\u00a7tiate printre natiuni: Salutari! *Gen. 22.1 14. Ci fiecare este ispitit,' cind este atras \u00a7i momit de pofta Jui. 15. Apoi pofta, dupa ce a conceput, da na\u00a7tere tsau ,,cele12 triburi din Diaspora\\\" pacatului; iar pacatul odata faptuit *aduce moartea. 2. Fratii mei, sa priviti ca o mare bucurie ori *Rom. 6.21 de cite ori treceti prin felurite incercari, 16. Nu va in\u00a7elati, preaiubitii mei fratiJ 17. Orice dar bun \u00a7i desavir\u00a7it vine de sus \u00a7i 3. deoarece *\u00a7titi ca incercarea credintei voa\u00ad se coboara de la Tata! luminilor, la care nu este stre dezvolta in voi trabdarea. *Rom. 5.3; tperseveren\\\\a schimbare, nici umbra de mutare. 4. Dar rabdarea trebuie sa-\u00a7i duca pina la capat lucrarea, ca sa fiti tdesavir\u00a7iti \u00a7i intregi, 18. El, de buna voia Sa, ne-a nascut prin Cu\u00ad neducind lipsa de nimic. vintul adevarului, ca sa fim un fel de pirga a tmaturi creaturilor Sale. 5. Daca vreunuia din voi ii lipse\u00a7te intelep\u00ad ciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tutu\u00ad ror cu mina larga \u00a7i fara repro\u00a7uri, \u00a7i i se va da. Credinfa ascultd de Cuvtnt 6. Dar s-o ceara cu credinta, fara sa se in\u00ad 19. 1;ltiti bine lucrul acesta, preaiubitii mei doiasca deloc, pentru ca cine se indoie\u00a7te este ca frati! Orice om sa fie grabnic la ascultare, *incet valul marii, mi\u00a7Cat de vint \u00a7i aruncat incoace \u00a7i la vorbire \u00a7i *incet la minie, incolo. 7. *Un astfel de om sa nu se a\u00a7tepte sa pri- *Prov. 10.19; *Prov. 14.17 measca ceva de la Domnul, *Prov. 3.5-6 20. caci minia omului nu infaptuie\u00a7te nepri\u00ad 8. caci este un *om nehotarit \u00a7i nestatornic in hanirea Jui Dumnezeu. toate caile sale. *4.8 21. De aceea, lepadati orice necuratie \u00a7i orice 9. Fratele aflat tintr-o situatie umila sa se revarsare de rautate \u00a7i primiti cu blindete Cu\u00ad laude cu inaltarea sa, vintul sadit in voi, care va poate mintui suflete\u00ad le. tavind o situatie materiala modestli 22. Fiti implinitori ai Cuvintului, nu numai 10. dar eel bogat, dimpotriva, sa se laude cu ascultatori, in\u00a7elindu-va singuri. smerirea Jui, caci va trece *ca floarea ierbii. 23. Caci daca asculta cineva Cuvintul \u00a7i nu-I *lov 14.2; Ps. 37.2; 90.5, 6; I Cor. 7.31 impline\u00a7te cu fapta, seamana cu un om care i\u00a7i prive\u00a7te fata intr-o oglinda 11. Caci numai ce a rasarit soarele arzator \u00a7i a \u00a7i uscat iarba; floarea ei a cazut iar frumu\u00ad 24. \u00a7i, dupa ce s-a privit, pleaca \u00a7i uita cum setea fetei sale a pierit. A\u00a7a se va ve\u00a7teji \u00a7i era. bogatul in preocuparile sale. 25. Dar *cine i\u00a7i va adinci privirile in legea 12. Fericit este omul care rabda ispita, pen\u00ad perfecta a libertatii \u00a7i va ramine in ea, nefiind tru ca dupa ce a fost gasit bun, va primi cununa doar un ascultator uituc, ci un implinitor cu vietii, pe care a promis-o Dumnezeu celor ce-L fapta, *va fi binecuvintat in ceea ce face. iubesc. *II Cor. 3.18; loan 13.17 26. Daca crede cineva ca este religios, dar Sursa ispitirilor *nu-\u00a7i infrineaza limba, ci-\u00a7i in\u00a7ala inima, re\u00ad 13. Nimeni, cind este ispitit, sa nu zica: ,,Sint ligia acestuia e zadarnica. *Ps. 34.13 '(1.14) Conceptul de lncercare sau ispitire e exprimat atit in Vechiul, cit \u00a7i in Noul Testament, nu numai prin cuvintele traduse \\\"incercare\\\" \u00a7i ,,ispitire\\\" dar \u00a7i prin cuvinte ca ,.a provoca\\\", ,,a prinde in cursA\\\", ,,a ademeni\\\" etc. (Gen. 22.1; Ps. 7.9; 11.5; Luc. 22.28; lac. 1.2; I Pet. 1.6; cf. Iov 31.27; Prov. 22.25; Is. 3.8). Sensul principal e de obicei acela de dovedire prin testare sau testare prin Cncercare. Mai rar intilnit este sensul de ademenire sau indemnare la rliu (de pildli la lacov 1.13-14; Gen. 3.1-6; II Cor. 11.3-4).","IACOV 3 1208 27. Religia curata \u00a7i neintinata inaintea Jui le dea cele de trebuinta trupului, la ce i-ar fo\u00ad Dumnezeu Tata! nostru este sa vizitam pe or\u00ad losi? fani \u00a7i pe vaduve, in necazurile !or, \u00a7i sa ne *I loan 3.18 pazim nepatati de lume. 17. Tot m1a \u00a7i *credinta: dacii n-are fapte, este moarta in ea insa\u00a7i. *Gal. 5.6 18. Dar va zice cineva: ,,Tu ai credinta iar eu 2 Credinfa elimind discrimindrile am fapte\\\". Arata-mi credinta ta fara fapte \u00a7i eu Fratii mei, sa aveti credinta slavitului nos\u00ad iti voi arata credinta mea din faptele mele. tru Domn Isus Cnstos, fara partinire! 19. *Tu crezi ca exista un singur Dumnezeu, \u00a7i bine faci! Dar \u00a7i demonii cred - \u00a7i se in\u00ad I Cor.2.8; Lev. 1 9.1 5; sau .,nu umbla\\\\i cu favoritisme\\\" fioara! *Mat. 8.2 9 2. De pilda, daca intra in adunarea voastra 20. Vrei dar sa intelegi, om nesocotit, ca cre\u00ad un om cu inel de aur, imbracat in haine scumpe, dinta fara fapte este zadarnica? \u00a7i intra \u00a7i un om sarac, cu ve\u00a7minte ponosite, 21. Avraam, parintele nostru, n-a fost el soco\u00ad 3. \u00a7i voi ii dati atentie celui cu haine scumpe, zicindu-i: ,,Dumneavoastra stati aici, in locul tit neprihanit prin fapte, *cind a adus pe fiul acesta bun!\\\", dar saracului ii spuneti: ,,Tu stai sau Isaacjertfa pe altar? acolo, in picioare!\\\" sau ,,A\u00a7eaza-te aici, la pi\u00ad *Gen.22.9; Evr. 11.11 22. Vezi ca credinta lucra impreuna cu faptele cioarele mele!\\\", Jui \u00a7i, prin fapte, credinta a ajuns desavir\u00a7ita. 4. oare nu ati facut discriminare intre voi, 23. Astfel s-a implinit Scriptura care spune: facindu-vajudecatori cu ginduri rele? *,,Avraam L-a crezut pe Dumnezeu \u00a7i aceasta i 5. Ascultati, preaiubitii mei frati: oare n-a s-a socotit ca neprihanire\\\"; \u00a7i el a fost numit ales Dumnezeu pe cei saraci in ochii acestei *,,prietenul Jui Dumnezeu\\\". *Gen. 15.6 ; *ls.41.8 lumi, ca sa-i faca bogati in credinta \u00a7i mo\u00a7te\u00ad 24. Vedeti dar ca omul este socotit neprihanit nitori ai Imparatiei pe care a promis-o celor prin fapte, \u00a7i nu numai prin credinta. ce-L iubesc? 25. Tot a\u00a7a, prostituata *Rahab: n-a fost soco\u00ad 6. Dar voi 1-ati dispretuit pe eel sarac! Oare nu bogatii va asupresc *\u00a7i vii tirasc inaintea tita \u00a7i ea neprihanita prin fapte, cind i-a gaz\u00ad duit pe soli \u00a7i i-a scos afara pe alta cale? judecatorilor? Fapte 13.50 *Jos.2.1; Ev. 11.3 1 7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-I purtati? 26. Dupa cum trupul farii duh este mort, tot a\u00a7a \u00a7i credinta farii fapte este moarta. *Fapte 2 6.11 8. Daca impliniti cu adevarat legea impara\u00ad teasca, potrivit Scripturii: *,,Sa iube\u00a7ti pe a\u00ad 3 Credinfa fine Zimba fn frfu proapele tau ca pe tine insuti\\\", bine faceti! Fratii mei, *sa nu fiti multi invatatori, caci \u00a7titi ca vom primi ojudecatii mai aspra. *Lev. 19.1 8 *Mat.23.8, I0 2. Toti gre\u00a7im in multe feluri. Daca nu gre\u00ad 9. Dar daca aveti in vedere fata omului, fa\u00ad \u00a7e\u00a7te cineva in vorbire, este un om desavir\u00a7it \u00a7i ceti un pacat \u00a7i sinteti osinditi de Lege ca ni\u00a7te poate sa-\u00a7i tina In friu tot trupul. calcatori de lege. 3. De pildii, *cind punem zabala In gura ca\u00ad 10. Caci cine paze\u00a7te toata Legea \u00a7i gre\u00a7e\u00a7te lului, ca sa ne asculte, 11 strunim cu tot trupul intr-o singurii poruncii *se face vinovat de lui. *Ps.32.9 toate. *Deut.27.2 6 4. Sau sa luam exemplul corabiilor. De\u00a7i slnt 11. Caci Ce! ce a zis: ,,Sa nu comiti adulter\\\" a atit de mari \u00a7i mlnate de vinturi puternice, sint mai zis \u00a7i: ,,Sa nu ucizi\\\". Acum, daca nu comiti totu\u00a7i purtate de o cirma foarte mica, incotro adulter, dar ucizi, te faci calcator al Legii. hotara\u00a7te cirmaciul. 12. A\u00a7a sii vorbiti \u00a7i a\u00a7a sii actionati ca unii care vor fijudecati de legea libertatii. 5. Tot a\u00a7a \u00a7i limba este un mic miidular al *I.2 5 trupului, dar se fale\u00a7te cu lucruri mari. Uite ce 13. Cacijudecata este fara mila pentru eel ce padure mare aprinde un foe mic! n-a avut mila. Mila triumfa asuprajudecatii! 6. Limba este \u00a7i ea un foe, o lume de farade\u00ad Mica 7.1 8 ; Rom. 12.8 lege! Ea este aceea dintre madularele noastre care lntineaza tot trupul \u00a7i aprinde lntreg Credinta se adevere\u00a7te prin fapte cursul vietii, fiind aprinsii ea lnsii\u00a7i de iad. 14. Fratii mei, ce-i folose\u00a7te cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare cre\u00ad 7. Toate soiurile de flare, de piisiiri, de tirl\u00ad dinta aceasta sa-1 mintuiasca? toare, de vietuitoare de mare se pot lmblinzi \u00a7i 15. *Sa zicem ca un frate sau o sora sint lip\u00ad au fost imblinzite de omenire, siti de imbracaminte \u00a7i de hrana zilnica, 8. dar limba nici un om n-o poate imblinzi. Ea *Luca 3.11 este un rau care nu se poate infrina; este plina de otravii de moarte. 16. \u00a7i *unul dintre voi le zice: ,,Duceti-va in pace! Incalziti-va \u00a7i saturati-va!\\\", fa,a ca el sa 9. Cu ea binecuvintam pe Dumnezeu, Tata!","1209 IACOV 5 nostru, \u00a7i tot cu ea blestemilm pe oameni, care *Cura.Mi-vii inima, oameni cu inima imparti\u00ad sint filcuti dupil asemilnarea Jui Dumnezeu. ta! *Is. 1.16; *I Pet. 1.22 9. Fi!i piltrun\u00a7i de durere, plinge!i \u00a7i tlnguiti\u00ad 10. Din aceea\u00a7i guril iese \u00a7i binecuvintarea, va! Risul vostru sii. se prefacil injale iar bucuria \u00a7i blestemul! Nu trebuie sil fie m1a, fratii mei! voastrii. in intristare. 10. *Smeriti-va inaintea Domnului \u00a7i El vii 11. Oare din aceea\u00a7i vlnil a izvorului tli;me\u00a7te *lov 22.29 \u00a7i apil dulce, \u00a7i apil amara? va inalta. 11. *Nu va vorbi!i de rau unii pe altii, fra\u00ad 12. Fratii mei, poate oare un smochin sil facil tilor! Cine vorbeste de rau pe un frate *sau miisline sau o vita sil facil smochine? Nici apa judecil pe fratele sii.u, vorbe\u00a7te de rilu Legea sau silratil nu poate da apil dulce. Credinta produce fntelepciune judeca Legea. $i dacii.judeci Legea, nu e\u00a7ti lm\u00ad 13. Cine dintre voi este intelept \u00a7i priceput? plinitor al Legii, cijudecii.tor. *I Pet. 2.1; *Mat. 7.1 Sii-\u00a7i arate, prin purtarea Jui bunil, faptele fa\u00ad 12. Unul singur este datatorul \u00a7i judeciltorul cute cu blindetea intelepciunii! Legii: Acela *care are putere sii. mlntuiascii. \u00a7i 14. Dar dacil aveti in inima voastril invidie sa nimiceascii.. Dar *tu cine e\u00a7ti de judeci pe amaril \u00a7i ambitii egoiste, sil nu vii laudati cu aproapele tau? *Mat. 10.28; *Rom. 14.4 acestea \u00a7i sil nu tilgaduiti adevarul. 15. Intelepciunea aceasta nu vine de sus, ci Credinta produce bizuire pe Domnul este pilminteascil, *sufleteasca,2 demonicil. 13. *Veniti, acum, voi care ziceti: ,,Astilzi sau *I Cor. 2.14 miine ne vom duce acolo un an, vom face comert 16. Caci acolo unde este invidie \u00a7i duh de \u00a7i vom ci\u00a7tiga!\\\" *v. 15; Prov. 20.18 cearta sint tulburari \u00a7i tot felul de fapte rele. 14. \ufffdi nu \u00a7ti!i ce va aduce ziua de miine! Caci 17. *Dar intelepciunea care vine de sus este ce este viata voastra. Nu sinteti decit un abur, mai intii curatil, apoi pa\u00a7nicil, delicatil, gata sil care se aratii. putin, \u00a7i apoi piere. cedeze, plina de indurare \u00a7i de roade bune, *im\u00ad 15. Voi, dimpotriva, ar trebui sa ziceti: ,,Dacii. partialii \u00a7i sinceril. *I Cor. 2.6, 7; *Rom. 12.9 va voi Domnul, vom trai \u00a7i vom face cutare sau 18. *\ufffdi roada neprihanirii este semilnatii. in cutare lucru.\\\" *Prov. 11.18 16. Pe cind acum voi vii fii.liti cu laudaro\u00a7e\u00ad pace de cii.tre cei ce fac pace. niile voastre! *Orice laudil de felul acesteia este 4 Credinta produce smerenie rea. *I Cor. 5.6 De unde vin luptele \u00a7i certurile lntre voi? Nu 17. Deci, cine \u00a7tie sa faca bine \u00a7i nu face pilcil- vin oare din poftele voastre, care se luptil in tuie\u00a7te! *[Luca 12.47]; loan 9.41 mii.dularele voastre ? 5 Veniti acum *cei ce sinteti bogati! Plingeti 2. Poftiti \u00a7i nu aveti. *Ucideti \u00a7i invidiati, dar tot nu puteti cilpilta ceea ce doriti. Va certati \u00a7i \u00a7i t!ngui!i-va, din pricina nenorocirilor care va luptati \u00a7i nu aveti pentru ca *nu cereti. *I loan 3.15; *Ps. 66.18 vor veni peste voi. *Prov. 11.28; Luc. 6.24; I Tim. 6.9 2. Boga!iile voastre au putrezit \u00a7i *hainele 3. *Cereti \u00a7i nu primi!i, *pentru ca cereti voastre sint roase de molii. *lov 13.28 animati de motive gre\u00a7ite, cu gind sil risipiti in 3. Aurul \u00a7i argintul vostru au ruginit; \u00a7i ru\u00ad plilcerile voastre. *lov 27.9; *Ps. 66.18 4. Suflete adultere ce sinteti! Nu \u00a7titi ca prie\u00ad gina !or va fi o dovada lmpotriva voastra - ca focul va minca trupurile voastre! V-ati strins tenia cu lumea este vriljmil\u00a7ie cu Dumnezeu? comori in zilele de pe urmil! *A\u00a7a ca cine vrea sil fie prieten cu lumea se face vrajma\u00a7 al Jui Dumnezeu. 4. latil ca plata lucriltorilor care v-au secerat *I loan 2.15 cimpiile \u00a7i pe care le-ati oprit-o, prin in\u00a7elil\u00ad 5. Sau credeti ca degeaba spune Scriptura: ciune, striga! $i strigii.tele seceratorilor au ,,Duhul, care locuie\u00a7te in noi, ne vrea cu gelozie pentruEl\\\"? ajuns la urechile Domnului O\u00a7tirilor. 5. Ati trait pe pa.mint In placeri \u00a7i In desfa\u00ad 6. DarEl *ne da mai mult har. De aceea,El tari. V-ati sii.turat inimile chiar intr-o zi de spune: *,,Dumnezeu se impotrive\u00a7te celor min\u00ad dri, dar dii har celor smeriti\\\". mace!! 6. A!i osindit, ati omorit pe eel drept, care nu *Is. 54.7; Mat. 13.12; *lov 22.29; Prov. 3.34 vi se lmpotrivea! 7. Supuneti-va dar Jui Dumnezeu. Impotrivi\u00ad ti-va diavolului, \u00a7i el va fugi de la voi. Credinta a\u00a7feapta fn rabdare 8. Apropiati-va de Dumnezeu \u00a7i El se va a\u00ad revenirea lui Cristos propia de voi. *Cura.Mi-vii miinile, pilcii.to\u00a7ilor! 7. Prin urmare, fratilor, aveti rabdare pina la 2 in greaca: psuchikos, care apartine psyheului, sufletului, ca parte inferioara a omului format din trei pa.f\\\\i: spirit, suflet \u00a7i trup. Denota omul natural, descins din Adam, \u00a7i tot ce tine de el, in contrast cupneumatikos, ceea ce e spiritualul. Se referA la intelepciunea mintii. care izvora1;1te din dorintele corupte ale omului.","IACOV 5 1210 venirea Domnului. lata ca plugarul a\u00a7teaptii. me presbiterii bisericii \u00a7i ace\u00a7tia sil se roage pentru el, dupa ce-1 vor *unge cu untdelemn in roada scumpa a pii.mintului \u00a7i o a\u00a7teaptii. cu numele Domnului. riibdare, pinil prime\u00a7te ploaie timpurie \u00a7i tirzie. *Mar. 6.13 8. Fi!i \u00a7i voi riibdiitori \u00a7i lntilriti-vil inimile, 15. Rugaciunea filcuta cu credinta ii va vin\u00ad caci venirea Domnului este aproape. deca pe eel bolnav \u00a7i Domnul il va ridica. Iar daca a fa.cut pacate, i se vor ierta. *Is. 33.24 9. Nu va plingeti unii impotriva altora, fra\u00ad 16. Marturisiti-vil unii altora pacatele \u00a7i ru\u00ad ti]or, ca sil nu fitijudecati; iata ca Judecatorul e chiar la U\u00a7il! gati-va unii pentru altii, ca sa fi!i vindecati. Mare putere are rugilciunea fierbinte a celui 10. *Fratii mei, ca pilda de suferinta \u00a7i de neprihanit. riibdare, luati-i pe profeti, care au vorbit in numele Domnului. *Mat. 5.12 17. !lie era un om *supus acelora\u00a7i slilbiciuni ca \u00a7i noi, dar s-a rugat cu staruinta sa nu plouil, 11. lata, noi ii considerilm fericiti pe cei ce au riibdat. Ati auzit vorbindu-se despre rabdarea \u00a7i n-a plouat deloc in tarii., trei ani \u00a7i \u00a7ase !uni. *Fapte 14.15 Jui Iov \u00a7i ati vilzut ce sfir\u00a7it i-a dat Domnul \u00a7i 18. *Apoi s-a rugat din nou \u00a7i cerul a dat cum Domnul este plin de miIii \u00a7i de indurare. 12. Mai presus de toate, fratiimei, *sil nujurati, ploaie \u00a7i pilmintul \u00a7i-a dat rodul. *I Regi 18.42, 45 nici pe cer, nici pe pilmint, nici cu vreun alt jura\u00ad Credinta fl confrunta pe fratele care a gre\u00a7it mint, ci ,,da\\\" al vostru sa fie ,,da\\\" iar ,,nu\\\" sa fie ,,nu\\\", ca sil nu ciideti subjudecata. *Mat. 5.34-37 19. *Fratilor, dacil s-a rii.tacit vreunul dintre voi de la adevar, \u00a7i-1 intoarce un altul,*Fapte 8.22 Credinta se roaga pentru cei suferinzi 13.Este printre voi cineva care sufera? Sa se 20. sa \u00a7titi ca cine intoarce pe un pii.cii.tos de la roage!Este vreunul vesel? Sa cinte laude! ratacirea cilii Jui *va mlntui un suflet de la 14.Este printre voi vreunul bolnav? Sa che- moarte \u00a7i *va acoperi o sumedenie de pacate. *Rom. 11.14; *I Pet. 4.8","PRIMA EPISTOLA A LUI PETRU CARTEA I PETRU Petru. Al!ii argumenteaza ca suferin1ele experimcntate Persecu1iile in viaia cre\ufffdtina au darul fie sa ne de cititorii acestei epistole se referii. neapii.rat la perse\u00ad inalie, fie sa ne coboare. Fie sa ne faca sa cu!iile dezlaniuite impotriva cre\u00a7tinilor in timpul dom\u00ad cre\ufffdtem, fie sii ne umple via!a de am:iraciune. Re\u00ad niilor lui DnmiJian (81-96 <l.Cr.) \ufffdi Traian (98-117 zultatul lor depinde de reaciia noastra. Scriindu-le d.Cr.), deci dupii moartea lui Petru. Primul din aceste credincio\ufffdilor iudei care erau framintaii in mijlocul argumente nu are nici un temei in vreme ce al doilea prigoanei prin care treceau, Petru ii incurajeaza la o trece voit cu vederea faptul cii \u00a7i in timpul vie!ii lui purtare neinfricata de dragulPersoanei \u00a7i programului Petru cre\ufffdtinii au fost persecuta!i. 0 altii incercare de a lui Cristos, spunindu-le ca atit caracterul, cit \ufffdi pur\u00ad contesta epistola JuiPetru atirma ca elina foarte elevata tarea lor trebuie sa fie irepro\u00a7abile. imrucit au fost in care a fost scrisii nu putea ie\u00a7i de sub pana unui nascuii din nou la o nadejde vie, ei au datoria sii-L simplu galileean caPetru. Se \u00a7tie insii ca galileenii erau imite pe Cel Stint, care i-a chemat la o via!ii nouii. bilingvi (vorbeau \u00a7i aramaica \u00a7i greaca). Petru nu e Roada acelui caracter va fi o conduitii ancoratii in singurul galileean cu limbaj ales. Atit Matei, cit \u00a7i supunere: a cetaienilor falii de guvern, a slujitorilor lacov au dovedit o bunii. cunoa\u00a7tere a elinei. in plus s-ar fa!a de stiipini, a so!iilor fa!ii de SO!i, a so\\\\ilor fa!a de putea caPetru sii ti apelat la serviciile de secretar ale lui soiii \u00a7i a cre\u00a7tinilor unii fa!a de al!ii. Numai dupa ce Silvan (5.12; Pavel ii nume\u00a7te Silvanus in II Cor. I.19; supunerea a fost in!eleasa cum se cuvine, se ocupa I Tes. I. I; II Tes. I. I; Luca ii nume\u00a7te Silas in Fapte Petru de subiectul dificil al suferin!ei. in primul rind. 14.50-18.5; in romane\u00a7te s-au incetaienit formele cre\u00a7tinii nu trebuie sa fie surprin\ufffdi de incercarea de foe Silvan \u00a7i Sila). A\u00a7adar, se poate ca Silvan sa ti cizelat care vine peste ei, ca \ufffdi cind Ii s-ar intimpla ceva ciudat vorbirea Jui Petru cind a a\u00a7temut-o in scris. (4.12), ci trebuie sii se bucure ca au parte \u00a7i ei de suferin1ele lui Cristos. A avea o asemenea reaciie fa!a [iJ r:\ufffd\ufffd\ufffd:ade via!a ce ne-a fost data s-o traim inseamna a da dnvacla de supunere totala sub mina buna a lui 1esc ca stra\ufffdm!1;1mr:p\ufffdra_\ufffd\ufffdt!1a\ufffd11 \ufffd!sa\ufffdu,c, \ufffdmlotrr-coarteratdruii\u00ad- Dumnezeu. cere mai literala, ,,locuitori lexila!il ai diasporei\\\" Epistola incepe cu expresia Petros aposcolos \/esou ( I. I). Faptul acesta, impreunii cu porunca de a avea o Christou, ,,Petru, apostol al lui lsus Cristos\\\". Aceasta punare exemplarii in mijlocul Neamurilor (2.12) cre\u00ad e baza de la care s-a ob!inut mai tirziu titlul Petrou A, eazii la inceput impresia ca majoritatea cititorilor au ..intii Petru\\\". fost evrei cre\ufffdtini. 0 examinare mai atentii. insa va (\\\"'23) AUTORUL CARTII I PETRU scoate la ivealii faptul ca cei mai mul!i dintre ei erau ne-evrei. Caci in epistolii se spune ca ei au fost chemaii le) Biserica primara a acceptat in unanimitate din intuneric (2.9) \ufffdi ca odinioarii ei nu erau un popor. autenticitatea \u00a7i autoritatea cfu1ii I Petru. dar acum sint poporul lui Dumnezeu (2.10). Modul lor Dovezile interne sprijinii aceastii miirturie externii con\u00ad vechi de via!ii, mo\u00a7tenit de la stramo\u00a7ii lor, se caracte\u00ad secventii in mai multe privinie. Mai intii numele lui riza prin ignoran!ii \ufffdi zadiirnicie ( I. 14. 18; cf. Ef. Petru apare in I. I \ufffdi apoi in coniinutul cariii gasim 4.17). intrucit acum nu mai sint angaja!i in desfriu \u00a7i expresii similare celor din predicile luiPetru pe care le idolatrie, au inceput sii fie vorbi!i de rilll de concetii!enii consemneazii Faptele Apostolilor (cf. 1 Pet. 1.20 \ufffdi lor (4.3, 4). Toate aceste descrieri nu se potrivesc deloc Fapte 2.23; 1 Pet. 4.5 \ufffdi Fapte 10.42). De doua ori in cu un auditoriu exclusiv ebraic. De\u00a7i Petru a fost un Faptele Apostolilor Petru folose\ufffdte cuvintul grec xy\u00ad apostol al celor circumci\u00a7i (Gal. 2. 9). a lucrat \u00a7i printre \/on, ,,lemn, copac\\\" cind se refera la cruce \ufffdi aceasta Neamuri (Fapte 10.34-48; Gal. 2.12) \u00a7i o scrisoare ca triisiitura clistinctiva o giisim \u00a7i in I Petru (vezi Fapte cea de fa!a nu constituie nici o abatere de la misiunea 5.30; I0.39; I Pet. 2.24). Epistola con!ine mai multe sa. aluzii la evenimente din via!a lui Cristos care au avut o Epistola a fost adresatii cre\u00a7tinilor din toata Asia semnificaiie specialii pentru Petru (de pilda, 2.23; Mica, ceea ce indicii gradul mare de rii.spindire a 3.18; 4.1; 5.1; compara!i I Pet. 5.5 cu loan 13.4). Evangheliei in regiunile ce nu fuseserii. incii evan\u00ad Totu\ufffdi. criticii din secolul al nouiisprezecelea in\u00ad ghelizate pe vremea cind a fost scrisa cartea Faptele coace au contestat autenticitatea cfu1ii IPetru, din mai Apostolilor (Pont, Capadocia. Bitinia, I. I). Se poate multe motive. Unii susiin ca textele de la I. I. 2 \u00a7i ca Petru sii fi vizitat \u00a7i sii fi lucrat in unele din aceste 4.12-5.14 au fost adiiugate mai tirziu, fiind predici !inuturi, de\u00a7i ne lipsesc dovezi in acest sens. Scri\u00ad ale unor persoane anonime care i-au fost atribuite lui soarca de fa!ii. a scris-o ca riispuns la vestea despre 1211","ffi1212 I PETRU CRISTOS iN CARTEA I PETRU impotrivirea tot mai mare de care se loveau credin\u00ad cio\u00a7ii din Asia Mica (1.6;3.13-17;4.12-19;5.9, JO). Epistola aceasta ni-L prezinta pe Cristos ca in imperiul roman au inceput sa se manifeste tot mai exemplu \u00a7i nadejde a credincio\u00a7ilor cind ace\u00a7\u00ad rati\u00a7 ostilitatea \u00a7i suspiciunile fata de cre\u00a7tini, care au tia tree prin suferinte, inconjurati de o lume ostilii lor pe devenit dintr-o data \u00b5nta multor batjocuri \u00a7i atacuri, plan spiritual \u00a7i fizic. EI este temelia pe care se bazeazii datorita felului !or unic de viata \u00a7i faptului ca cei din niidejdea vie a cre\u00a7tinului \u00a7i mo\u00a7tenirea sa (1.3,4) \u00a7i afara interpretau gre\u00a7it nadejdea credincio\u00a7ilor intr-o dragostea care-i leaga de EI este un izvor de inex\u00ad impara\u00b5e viitoare, considerind-o drept o actiune sub\u00ad primabila bucurie (1.8). Suferinta \u00a7i moartea Sa asigu\u00ad versiva de subminare a imparatiei romane. De\u00a7i rii riiscumpiirare tuturor celor care se incred inEl: ,,El a Roma inca nu-\u00a7i pusese pecetea oficiala a inter\u00ad purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe Jemn, pentru dictiei, se pregatea scena viitoarelor persecutii \u00a7i ca noi, fiind mof!i fata de pacate, sii trliim pentru martiriuri. neprihiinire. Caci prin ranile Lui ati fost vindecati\\\" Dupa inviere viata Jui Petrus-a schimbat radical, el (2.24; cf. 1.18, 19; 3.18). Cristos este Pastorul \u00a7i ocupind acum un rol central in biserica primara \u00a7i in Episcopul credincio\u00a7ilor (2.25;5.4) iar cind se va arata raspindirea Evangheliei printre samariteni \u00a7i Neamuri EI, cei care-L cunosc vor fi proslaviti. CT]salim relatat in Fapte 15, nu ni se mai spune prea mull in general (Fapte 2- JO). Dupa Consiliul de la Ieru\u00ad CHEILE CAR'fll I PETRU despre activitatea Jui Petru, de\u00a7i reiese clar ca a cala\u00ad Cuvintul cheie: suferinta pentru cauza lui Cristos. Terna de bazii a ciif!ii I Pe_tru este torit foarte mull in compania sotiei sale (I Cor. 9.5), vestind Evanghelia \u00a7i slujind prin diverse provincii reactia corecta a credinciosului fata de suferinta. Stiind romane. Potrivit tradi!iei, Petru a fost rastignit cu ca cititorii Iui vor infrunta persecu\u00b5i cum n-au mai capul in jos la Roma, inainte de moartea Jui Nero din infruntat niciodata pina atunci, Petru scrie aceasta scri\u00ad anul 68. soare pentru a-i ajuta sa priveasca incercarile prin care Epistola aceasta a fost scrisa dinBabilon (5.13), dar tree prin perspectiva divina \u00a7i astfel sa capete puterea exista divergente de opinie printre invata!i daca e vor\u00ad de a le indura rara \u00a7ovliire in credinta. Ei nu trebuie sa ba chiar de cetatea Babilon din Mesopotamia sau mai se mire de necazul mare care s-a abatut peste ei, intrucit degraba de o referire simbolica la Roma. Nu avem nici Ce! pe care ii urmeazii ei a suferit \u00a7i a murit (2.21; o traditie in sensul ca Pavel ar fi vizitatBabilonul, care 3.18;4. I, 12-14). Mai degraba, trebuie sa considere un pe vremea aceea oricum avea foarte pu\u00b5ni locuitori. privilegiu faptul ca pot lua parte la suferintele Jui Pe de alta parte, traditia arata ca Petru \u00a7i-a petrecut Cristos. Numai ca Petru le atrage atentia sa -fie siguri ultimii ani ai vie!ii la Roma. Ca centru al idolatriei, ca necazurile pe care le au n-au fost generate de faptele termenul ,,Babilon\\\" se potrivea de minune ca simbol !or rele, ci de miirturia !or cre\u00a7tina. Apoi sa nu uite ca al decaderii Romei (vezi sensul acesta figural al Babi\u00ad nu sint singurii care sufera (5.9) \u00a7i ca Dumnezeu ingii\u00ad lonului aplicat la Roma in Apo. 17.18). Petru a folosit duie lucrurile acestea in viata !or nu ca sa-i pedepseas\u00ad \u00a7i alte expresii la modul figural in aceasta epistola, prin cii, ci ca stimulent pentru desiivir\u00a7irea !or in Cristos urmare, nu ne-ar mira dacii a procedat la fel in cazul (5.10). Petru vrea ca ei sa invinga atitudinea de amara\u00ad Romei. Faptul ca-I pomene\u00a7te pe Marcu (5.13) spri\u00ad ciune \u00a7i ingrijorare inlocuind-o cu o calma bizuire pe jina parerea aceasta, deoarece Marcu se afla la Roma Dumnezeu. in timpul primei intemnitatari a Jui Pavel (Col. 4. JO). 0 alta tema e introdusa de versetul 12 din capitolul 5: Epistola aceasta a fost scrisa, probabil, cu putin timp ,,V-am scris aceste putine rinduri prin Silvan, care cred ca inainte de izbucnirea persecu\u00b5ilor declan\u00a7ate de Nero este un frate credincios, ca sii vii sfatuiesc \u00a7i sii vii in anul 64. adeveresc ca adevaratul har al Jui Dumnezeu este hand ACCENTUL MiNTuIREA SUPUNEREA SUFERIN'fA CREDINCJOSULUI CREDINCJOSULUI CREDINCJOSULUI I I IDIVIZIUNEA ':1 -----5:14 TEXTUL 1:1 _ __ _l:13-------2:13 ':13 --1:18 ___4:7 )ndinlntucilroesauleurie-I sfintlrea ere- despreciasuntlocrleit\ufffditvi,iasolicietate purtarea in reerxienlmlipallu1lu1dceriS.U.\u00b7o,, poruncl in slujirea in dlnclosului suferinli suferinli suferinli SUBIECTUL crezul cn,:tinilor comportarea erqtinilor cilirea erqtlnilor SFIN'fENIE ARMONIE SMERENIE LOCUL FIE iN ROMA, FIE iN BABILON TIMPUL e. 63-64 d.Cr.","!PETRU 1213 acesta, de care v-a\\\\i alipit\\\". in epistola aceasta Petru (1.3-5). in al doilea rind, prive\u00a7te la bucuria actuala pe care o produce aceasta nadejde vie, in ciuda diverselor vorbe\u00a7te des despre pozi\\\\ia credinciosului in Cristos \u00a7i incerciiri (1.6-9). In al treilea rind, el mediteaza la nadejdea sa viitoare, pentru ca astfel sa le arninteasca profe\\\\ii din trecut, care au prezis evanghelia harului lui cititorilor ca nu sint decit ni\u00a7te pelerini pe aceastii Dumnezeu prin Cristos lsus (1.10-12). planetii - exila\\\\i intr-o \\\\arii striiinii, adeviirata lor patrie fiind in cer, unde se va ariita slava Lui (4.13). Raspunsul eel mai bun pe care-I putem da la aceastii Harul lui Dumnezeu prin care au fost mintui\\\\i (1.1- mintuire miirea\\\\ii este urmii.rirea sfin\\\\irii ( l. l3-2. l0). 2. IO) le va da o atitudine de supunere (2.11-3.12) in Aceasta presupune o curii\\\\ire in indepartare de lume \u00a7i contextul suferin\\\\ei pentru numele lui Cristos (3.13- 5.14). de normele ei \u00a7i o imbrii\\\\i\u00a7are a evlaviei in compor\u00ad tarea \u00a7i in dragostea cre\u00a7tinului. Cu aceste ginduri in Versetele cheie: I Petru l.10-12 \u00a7i 4.12, 13. .,Pro\u00ad minte, Petru i\u00a7i indeamnii cititorii sa creascii spre min\u00ad fe\\\\ii care au profe\\\\it despre harul ce vii era piistrat vouii tuire (2.2) prin aplicarea Cuvintului lui Dumnezeu, au fiicut din mintuirea aceasta tinta cercetiirilor \u00a7i ciiu\u00ad care este viu \u00a7i riimine in veac ( I.23), \u00a7i prin trairea in tarii lor stiiruitoare. Ei cercetau sii vada ce vreme \ufffdi ce practicii. a noii noastre identitii\\\\i de preo\\\\ie sfinta. imprejurJ.ri avea in vedere Duhul lui Cristos, care ern in Supunerea credinciosului (2.1\ufffd3.12): Petru se ei, cind vestea mai dinainte suferin\\\\ele lui Cristos \u00a7i ocupa apoi de rela\\\\ia credinciosului cu lumea \u00a7i aici ii slava de care aveau sii fie urmate. Lor le-a fost de\u00ad scoperit ca nu pentru ei in\u00a7i\u00a7i, ci pentru voi spuneau indearnna sa aiba o atitudine de supunere, deoarece aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au aceasta e calea lui Cristos de atingere a armoniei \u00a7i propoviiduit Evanghelia, prin Duhul Stint, trimis din adeviiratei liberta\\\\i. Supunerea de dragul Domnului cer \u00a7i la care chiar ingerii doresc sii priveascii de aproape\\\" (1.10-12). fa\\\\a de autoritii.tile de stat (2.13-17) \u00a7i cele sociale (2.18-20) va genera o buna miirturie pentru cei din .,Preaiubi\\\\ilor, nu vii mira\\\\i de incercarea de foe din afarii. inainte de a trece la supunerea in cii.snicie (3.1- mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sa vii incerce, ca \u00a7i cind vi s-ar intimpla ceva ciudat. Dimpotrivii, 7), Petru reia tema suferin\\\\ei cre\u00a7tine (amintita la 1.6, 7 \u00a7i 2.12, 18-20), fii.cind din Cristos modelul suprem bucura\\\\i-va intrucit ave\\\\i parte de suferin\\\\ele lui de urmat: El a suferit tarii. sii. fi comis nici un pacat, n-a Cristos, ca sa va bucurati \u00a7i sa va veseliti \u00a7i la aratarea deschis gura cind a suferit \u00a7i a devenit suplinitorul prin slavei Lui\\\" (4.12, 13). care a realizat mintuirea \u00a7i pentru al\\\\ii (2.21-25; Capitolul cheie: I Petru 4. Ocupind un Joe de cf. ls. 52.13-53.12). Petru face apoi un rezumat al frunte in revela\\\\ia Noului Testament privitoare la felul supunerii \u00a7i smereniei cre\u00a7tinului in 3.8-12. in care trebuie sii tratam persecu\\\\ia \u00a7i suferin\\\\a de care Suferinta credinciosului (3.1\ufffd5.14): Anticipind avem parte din pricina miirturiei cre\u00a7tine pe care o dam este capitolul 4 din I Petru. Nu numai ca trebuie sa faptul ca opozi\\\\ia tot mai mare fa\\\\ii de cre\u00a7tinism ii va luiim ca model de urmat suferin\\\\a lui Cristos (4. I, 2), obliga pe mul\\\\i dintre cititorii lui sii-\u00a7i apere cre\u00ad ci trebuie sa ne \u00a7i bucuram ca putem avea \u00a7i noi parte de suferintele Lui (4.12-14). din\\\\a \u00a7i comportarea, Petru ii incurajeaza sa fie gata de a face acest lucru cu multa in\\\\elepciune \u00a7i gingii\u00a7ie rnlQ.J PANORAMA CARTII I PETRU (3.13-16). De trei ori le spune ca, daca trebuie sii. Petru adreseazii aceastii epistola ,,strainilor\\\" sufere, atunci sa aibii. grija sii. sufere pentru nepriha\u00ad afla\\\\i intr-o lume tot mai ostilii cre\u00a7tinilor. Credincio\u00a7ii ace\u00a7tia incep sa sufere din pricina identifi\u00ad nire, \u00a7i nu ca infractori (3.17; vezi 2.20; 4.15, 16). carii lor cu Cristos \u00a7i Petru le scrie aceastii scrisoare Sfir\u00a7itul acestui capitol (3.18-22) este un pasaj extrem pentru a-i sfiitui \u00a7i a-i mingiia prin reliefarea realitii\\\\ii de greu de interpretat \u00a7i s-au oferit mai multe interpre\u00ad nadejdii lor vii in Domnul. Stind tare in harul lui tiiri. Versetele I9 \u00a7i 20 ar putea insemna cii. Cristos, in Dumnezeu (5.12), ei vor putea indura .,incercarea de rastimpul dintre moartea \u00a7i invierea Sa, s-a adresat spiritelor demonice sau duhurilor celor care au trait foe\\\" (4.12) care a venit peste ei, \u00a7tiind ca dincolo de inainte de Potop. 0 alta interpretare este ca Cristos a durerea lor exista un scop divin. Scrisoarea aceasta predicat prin Noe contemporanilor acestuia, inainte de Potop. urmiire\u00a7te trei teme in ordine logicii: mintuirea credin\u00ad Ca credincio\u00a7i in Cristos, cititorii nu trebuie sa ciosului ( l.1-2.12); supunerea credinciosului (2.13--- 3.12); \u00a7i suferin\\\\a credinciosului (3.13---5.14). mai umble dupii. satisfacerea poftelor carnii, cum fii\u00ad Mintuirea credinciosului (l. l-2.12): Adresind ceau altii.data, ci sa caute, mai degraba, voia lui scrisoarea acesta credincio\u00a7ilor din mai multe provincii Dumnezeu (4.1-6). Avind in vedere greuta\\\\ile pe care romane, Petru face o descriere scurtii a lucriirii de min\u00ad tuire siivir\u00a7ite de Dumnezeu in partea introductivii din s-ar putea sa le sufere, Petru ii indeamnii. sa fie tari in versetele l \u00a7i 2. Apoi prearniire\u00a7te pe Dumnezeu pentru dragostea lor reciproca \u00a7i sa foloseasca din plin daru\u00ad bogii\\\\iile mintuirii acesteia printr-o incursiune in trei rile lor spirituale in puterea lui Dumnezeu, pentru ca sii direc\\\\ii temporale ( I.3-12). Mai intii, Petru anticipeazii fie zidi\\\\i (4.7-11). Sa nu se mire cind sint calomnia\\\\i \u00a7i viitoarea realizare a feluritei mo\u00a7teniri a cre\u00a7tinului batjocori\\\\i pentru credin\\\\a lor, deoarece Dumnezeul suveran are un scop in toate lucrurile \u00a7i va veni odata ziua judecii.\\\\ii, cind numele Lui \u00a7i to\\\\i cei ce se incred in El vor fi pe deplin razbuna\\\\i (4.12-19). Prin urmare, ei trebuie sa-\u00a7i incredin\\\\eze sufletele unui Creator ere-","!PETRU 1 1214 dincios, fiicind numai ceea ce e bine (4.19). va inal\\\\a la vremea cuvenita (5.5-7). Ei trebuie sa se Adresind citeva cuvinte presbiterilor bisericilor din impotriveascii. vrii.jma\u00a7ului, convin\u00a7i fiind ca in curind chemarea lor la gloria ve\u00a7nica a lui Dumnezeu aceste provincii romane, Petru ii indeamna sii. fie in Cristos se va implini (5.8-11). Petru i\u00a7i incheie pastori harnici, dar \u00a7i tandri cu turma peste care i-a epistola prin redefinirea temei sale (,,adevaratul har al Jui Dumnezeu\\\") \u00a7i prin transmiterea de salutii.ri \u00a7i o pus Dumnezeu supraveghetori (5. l-4). Tuturor citi\u00ad torilor Ii se spune sa se imbrace cu smerenie in re\u00ad benedic\\\\ie (5, 12-14). la\\\\iile lor unii fa\\\\ii de al\\\\ii \u00a7i fa\\\\ii de Dumnezeu, care ii SCHITA CARTII I PETRU Partea intii: mintuirea credinciosului ( l.1-2.12) I. Salutari ........................................1.1,2 Ill, Sfin!irea credinciosului. ......... I.IJ--2.12 II. Mintuirea credinciosului ...... 1.3-12 A.,,Fili stin!i\\\". ........1.13-21 A. Niidej<le pentru viitor ........1.3, 4 B.\u2022.lubiti-va unii pe a!Jii\\\" ..............1.22-2 5 B. incercarile din prezent . ..1.5-9 C .,,Ti.njiJi dupa laptele curat a l Cuvintului\\\" ..2.1-3 C. Anticiparile profetilor .....\u2022..1 10- 12 D.,,AduceJi jertfe spirituale\\\" . .............2.4-10 E. ,,AbJineJi-va de la poftele trupului\\\" ...2.1 1. 12 Partea a doua: supunerea credinciosului (2.B-3.12) I. Supunerea fate de govern ..................2.13-17 III. Supunerea in cisnicie .. ..3.1-8 ..3.9-12 II. Supunerea la locul de muncii ..2.1 8-25 IV. Supunerea in toate domeniile vietii .. Partea a treia: suferinta credinciosului (3. l\ufffdS.14) I. Comportarea in suferinta. .................3.13-17 IV. Slujirea in suferinta ...............5.1-9 II. Exemplul de suferinta a lui Cristos . .....3.18-4.6 A. Presbiteri, pastoriJi turma .........5.1-4 B. Sfinti, smeriJi-va ..........5.S-9 III. Porunci pentru cei aflati in suferinta ..........4.7-1 9 V. Benedictie.. ...5.10-14 1 Salutdri daca trebuie, sinteti intristati pentru putin Petru, apostol al lui Isus Cristos, catre ale\u00a7ii care traiesc ca straini *imprii\u00a7tiati prin timp, in tot felul de incercari, Pont, Galatia, Capadocia, Asia \u00a7i Bitinia, 7. pentru ca incercarea credintei voastre, cu *loan 7.35; Fapte 2.9, 10 2. care au fost ale\u00a7i dupa pre\u00a7tiinta lui mult mai de pret dec!t aurul care piere, de\u00a7i e Dumnezeu, Tatal, prin lucrarea de sfintire a cercat prin foe, sa aiba ca urmare lauda, slava \u00a7i Duhului, spre ascultarea de Isus Cristos \u00a7i stro\u00ad cinstea, la aratarea lui Isus Cristos, pirea prin singele Lui: Har voua \u00a7i pacea sa fie inmultita! 8. *pe care voi il iubiti, de\u00a7i nu L-ati vazut. \ufffdi chiar daca nu-L vedeti acum, credeti *in El \u00a7i sinteti umpluti cu o bucurie negraita \u00a7i slavita, *I loan 4.20; *loan 20.29 9. primind *sfir\u00a7itul credintei voastre: min- Nddejde pentru viitor tuirea sufletelor voastre. *Rom. 6.22 3. Binecuvintat sa fie Dumnezeu, Tatal Anticipdrile profetilor Domnului nostru Isus Cristos, care, dupa in\u00ad durarea Sa cea mare, ne-a nascut din nou, prin 10. Profetii, care au profetit despre harul ce va invierea lui Isus Cristos din morti, la o nadejde era pastrat voua, au facut *din mintuirea a\u00ad vie, ceasta tinta cercetarii \u00a7i cautarii lor staruitoare. 4. \u00a7i la o mo\u00a7tenire nepieritoare \u00a7i neintina\u00ad *Dan. 2.44; Hag. 2.7; Zah. 6.12 ta, care nu ve\u00a7teje\u00a7te, rezervata in cer pentru 11. Ei cercetau sa vada ce vreme \u00a7i ce impre\u00ad voi, jurari avea in vedere *Duhul lui Cristos, care era in ei, cind vestea mai dinainte suferintele fncercdrile din prezent lui Cristos \u00a7i slava de care aveau sa fie urmate. 5. *care sinteti paziti de puterea lui Dumne\u00ad *Rom. 8.9; II Pet. 1.21 12. *Lor le-a fost descoperit ca nu pentru ei zeu, prin credinta, pentru o mintuire gata sa fie in\u00a7i\u00a7i, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, descoperita in vremea de apoi, *loan 10.28 pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au *predicat 6. in care va bucurati nespus de mult, de\u00a7i,","1215 !PETRU 2 Evanghelia, prin Duhul Sftnt trimis din cer \u00a7i cdelloe2rsvii.let.iict,iirl,reae*\u00a7p;ctteaetlinesispi,ptreiermiptrutunantlcuii,iirneciu,lr.sactu,tipdene tcruu*rM*ctEnaavdtp.. ,11r28sii..n1l3. tn care chiar tngerii doresc sil. priveascil.. \u2022Dan. 9.24; \u2022v. 1, 25; 46 ;,Fifi sfinfi!\\\" 3. dacil. ati *gustat tntr-adevil.r ell. Domnul 13. *De aceea, tncingeti-vil. coapsele mintii este bun. \u2022Ev. 6.5 voastre, fiti treji \u00a7i puneti-vil. toatil. nil.dejdea tn harul care vii. va fl adus la aril.tarea lui Isus ,,Aducefijertfe spirituale!\\\" Cristos. *vLiiu. clai!1.s2a.3t5i 4. Apropiati-vil. de El, piatra vie, lepil.datil. de 14. Ca ni\u00a7te copii ascultil.tori, nu oameni, dar aleasil. i,i scumpil. tnaintea lui tirtti tn poftele pe care le aveati alti!.datil., clnd Dumnezeu. erati tn ignorantA. 5. $i voi, ca ni\u00a7te pietre vii, sinteti zidi!i ca sil. 15. *Ci, dupil. cum Cel ce v-a chemat este sftnt, fiti o casil. spiritualil., o preotie sflntil., \u00a7i sil. adu\u00ad fiti \u00a7i voi sfinti tn toatil. purtarea voastril.. ceti jertfe spirituale, pill.cute lui Dumnezeu, prin lsus Cristos. *I!Cor. 7.1 6. Cil.ci este scris tn Scripturil.: *,,latil. ell. pun 16. Cil.ci este scris: ,,Fiti sfinti, cil.ci Eu stnt sflnt.\\\" tn Sion o piatril. din capul unghiului, aleasil. \u00a7i 17. $i dacil.-L invocati ca Tatil. pe Cel c*eI!jCuodr.e7c.i1l. scumpil.; \u00a7i cine se tncrede in El nu va fl dat de fil.ril. pil.rtinire pe fiecare dupil. faptele lui, pur\u00ad ru11ine.\\\" *Is. 28.16 tati-vil. cu fricil. tn timpul pribegiei voastre, 7. Cinstea aceasta este dar pentru voi, cei 18. cil.ci \u00a7titi ell. nu cu lucruri pieritoare, cu care ati crezut! Dar pentru zciedianrieicareadjiunncsiosii,li. argint sau cu aur, ati fost *ril.scumpil.rati din *,,piatra pe care au lepil.dat-o felul de\u00a7ert de vietuire pe care-I mo\u00a7teniseril.ti fie pusil. tn capul unghiului\\\"; de la pil.rintii vo\u00a7tri, Cristos,\u2022*1sM.5i2e.3\u00ad 19. ci *cu stngele scump *Ps. 118.22; Mat. 21.42; Fapte 4.11; I Pet. 2.4 al lui cil.8de. r*ei,\\\"i. ,,o piatril.\u2022 de poticnire \u00a7i o stincil. de lul faril. cusur \u00a7i faril. prihanil.. *Ei se lovesc de ea, pentru ell. n-au crezut Cuvtntul, i,i la aceasta sint rinduiti. 20. El a fost cunoscut'*mFaapitet2n0a.2i8n;tEexd. 1e2t.n5;tEefm. 1e.7\u00ad *Ps. 118.22; Is. 8.14; \u2022r Cor. 1.23 ierea lumii \u00a7i a fost aril.tat la sftr\u00a7itul vremu\u00ad rilor pentru voi, 9. Voi tnsil. stnteti o tsemintie aleasil.,8 o pre\u00ad nslea2zve1iul..,,cpaceranert,erpurLic-naacErtlne, dvsitinantttaetd\u00a7iiincnrielm.ddeoinjrdtceiioaii,v,iiotanIs-aDtruild.msaitl\u00ad. otie regalil., un neam sftnt, un popor pe care fie tn Dumnezeu. Dumnezeu \u00a7i I-a ci\u00a7tigat pentru Sine, ca sil. vestiti minunil.tiile Celui ce v-a chemat din tn\u00ad tuneric la lumina Sa minunatil.; \u2022rs.43.20; I Pet. 2.5; ,Jubifi-vd unii pe alfii!\\\" Ex.1109..6*;pteGrv. ogei,nocsa, rraseAo,dgiennieoraatrieil. nu erati un popor, dar acum stnteti poporul lui Dumnezeu;pe voi, 22. Deci, ca unii care, prin ascultarea de ade\u00ad care nu cil.pil.taserAti tndurare, dar acum ati vil.r, v-ati curil.tit sufletele prin Duhul, ca sil. cil.pil.tat tndurare. \u2022osea1.9, 10; Rom. 9.25 aveti o *dragoste de frati neprefacutil., iubi!i-vil. unii pe altii cu cil.lduril., din toatil. inima,\u2022Ev. 13.1 ,,Abfinefi-vd de la poftele trupului!\\\" 23. fiindcil. ati fost nil.scuti din nou, nu dintr-o 11. Preaiubitilor, vii. sfatuiesc cape ni\u00a7te stril.\u00ad sil.mtntA care poate putrezi, ci dintr-una care nu icnairei,isecirl.lili.lz.tbooriie,sBcil.cvuiis.ufeflreittui ld.e poftele firii vechi, poate putrezi, prin Cuvtntul lui Dumnezeu, 12. Sil. aveti o purtare bunil. tn mijlocul Nea\u00ad fcslaloa2rave4ra.eesaCetiecil.acvicdiae*uojifor,liisocr,aeilr.mfeaatpntieuerrtnibl.ivei.esatIeca.rcbaaiasrebau\u2022i1s,siu.t4co0il..a6t,ii,7li. murilor, pentru ca tn ceea ce vii. vorbesc de ril.u, 25. *dar Cuvtntul Domnului ril.mtne. tn veac. ca \u00a7i clnd ati fl ni\u00a7te ril.ufacil.tori, prin faptele *$i acesta este Cuvtntul, care v-a fost propovil.\u00ad voastre bune pe care le vil.d la voi sil. slil.veascil. pe Dumnezeu tn ziua cercetil.rii. duit prin Evanghelie. \u20221s.40.8; *loan 1.1 Supunerea faJ(t de guvem 2,,Ttnjifi dupd laptele curat al Cuvtntului!\\\" 13. *Fiti supU\u00a7i, de dragul Domnului, oricil.\u00ad *oLriecpeil.dfealtiddeapr roerfiacceil.rtiol.ruitea, ted,eorinicveidviiecle\u00a7ii,udge, rei stil.piniri omenei,ti, - atit regelui, ca autori\u00ad tat1e4s.ucpitrie,imdirl.e, gil.torilor,*cMaaut.n22i.i2c1a; Rreomsi. n13t.1tr; Timit 3i\u00a7.1i 2.13 Responsabilitatea noastra fats de guvemul uman. Este cu neputinia ca un credincios sii fie bun cre\u00a7tin \u00a7i riiu cetaiean in acela\u00a7i limp. Fiind copii ai lui Dumnezeu, avem trei reponsabilitiili fa!A de guvemul uman: a. Trebuie sii recunoa\u00a7tem \u00a7i sii acceptam faptul cii stiipinirile slnt de la Dumnezeu. ,.Fiecare sii se supunii lnaltelor autoritii!i, continuare tn pagina urmlltoare","I PETRU 3 1216 de el sa-i pedepseasca pe cei ce fac raul, dar sil.-i Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de laude pe cei ce fac binele. pil.cate, sa traim pentru neprihanire; *prin ra\u00ad 15. Cil.ci *voia lui Dumnezeu este *cRao,mf.i1l.c3.i3n, d4 nile Lui ati fost vindecati. da\u2022rrs.a5c3u.4m,5 ceea ce este bine, sa astupati gura oamenilor 25. Caci *erati ca ni\u00a7te oi ratil.cite, ne\u00a7tiutori \u00a7i pro\u00a7ti. v-ati intors *la Pastorul \u00a7i tEpiscopul suflete\u00ad 16. *Purtati-va ca ni\u00a7te oameni liberi, nu*m3.1a7i lor voastre. nu lasati ca sub aceastil. libertate sa se ascundil. *Is. 53.6; *Ez. 34.23; tsupraveghetorul rautatea, ci traiti ca ni\u00a7te robi ai lui Dumnezeu! 3 Supunerea tn casnicie Tot astfel, \u00a7i voi sotiilor fl.ti supuse sotilor 17. Respectati pe toti oamenii; iubiti p*eGfarla. 5t.i1; vo\u00a7tri, pentru ca dacil. unii din ei nu asculta temeti-va de Dumnezeu; dati onoare tmparatului! de Cuvtnt, sa poata fl ci\u00a7tigati fara cuvint, doar prin purtarea nevestelor lor, Supunerea la locul de muncd 2. *cind vor vedea comportarea voastra cura- 18. Sclavilor, supuneti-vil. stapinilor vo\u00a7tri, ta \u00a7i respectuoasa. \u20222.12 cu toatil. frica, nu numai celor ce sint buni \u00a7i 3. *Frumusetea voastra sa nu stea in podoa\u00ad blinzi, ci \u00a7i celor greu de multumit ba din afara, a coafurii, a purtarii de bijuterii sau de haine scumpe. 19. Caci este un fapt laudabil daca cineva, 4. Dimpotrivil., ea trebuie sa izvora\u2022rscTaim.d2i.n9 datorita *con\u00a7tiintei sale fatil. de Dumnezeu, omul *ascuns al inimii, in curatia nepieritoare rabda intristare, suferind pe nedrept. *3.14, 17 a unui duh blind \u00a7i lini\u00a7tit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu. 20. Caci ce fel de lauda este, daca veti rabda *Rom. 2.29; 7.22 sa fiti palmuiti dupa ce ati facut ceva rau? Dar 5. A\u00a7a se impodobeau odinioara sfintele fe\u00ad daca suferiti pentru ca ati fa.cut binele \u00a7i in-\u2022 mei, care nadajduiau in Dumnezeu \u00a7i erau su\u00ad durati suferinta, lucrul acesta este placut ina\u00ad puse sotilor lor; intea Jui Dumnezeu. 6. ca Sara, care asculta de Avraam \u00a7i-1 numea ,,domnul\\\" ei. Fiicele ei v-ati facut voi, daca sa\u00ad 21. $i *la aceasta ati fost chemati, pentru ca vir\u00a7iti binele, fara sa cedati fricii. \u00a7i Cristos a suferit pentru voi \u00a7i *v-a Iii.sat o 7. Sotilor, purtati-vil. \u00a7i voi, la rindul vostru, pilda de urmat, ca sa calcati pe urmele Lui. 22. *,,El n-a fa.cut pacat \u00a7i in*Mgaut.r1a6.L24u; iI lnoauns2-.a6 tcu intelepciune fata, de sotiile voastre, dind cin\u00ad gasit vicle\u00a7ug\\\". c\u2022urs.b5a3t.9\u00ad ste femeii, *ca unui vas mai slab, ca unele care 23. Cind era batjocorit, nu raspundea vor mo\u00a7teni impreunil. cu voi harul vietii, *ca sa jocuri; \u00a7i, cind era chinuit, nu ameninta, ci *se nu fie impiedicate rugaciunile voastre. \u2022rCor. supunea dreptului Judecator. 24. El a purtat pacatele noastre i*nLuctaru23p.u46l 12.23; Iov 42.8; tpotrivit cu cuno\u00a7tinta [pe care o aveti]. 8. lncolo, *toti sil. fiti cu acela\u00a7i gtnd, imparta- continuare din pa,gina anterioaro ciici nu este autoritate care sii nu fi fost stabilitii de Dumnezeu\\\"' (Rom. 13. I). Adeviirul acesta se aplicii chiar in cazul unor guveme ateiste, cu conditia ca legile respective sii nu fie anti-biblice. Cind statul te obligii prin lege sii faci un lucru despre care Biblia iti spune clar cii n-ai voie sii-1faci, ai datoria sii asculti mai mult de Dumnezeu, decit de oameni (Fapte 4. 18-20). De fapt. cind Pavel a scris aceste cuvinte la Romani 13. I. tronul imperiului roman era ocupat de impiiratul Nero- unul din cei mai marl tirani care au existat vreodatii. Vezi \ufffdi Tit 3.1. b. Trebuie sii pliitim impozitele care le datoriim statului (Mat. 17.24-27; 22.21; Rom. 13.7). c. Trebuie sii ne rugiim pentru conduciitorii din fruntea guvemului uman. .,Ya indemn dar, inainte de toate, sii faceti rugiiciuni, cereri, mijlociri. multumiri pentru toti oamenii, pentru regi \u00a7i pentru toti cei ce sint iniiltali in dregiitorii, ca sii putem duce astfel o viatii pa\u00a7nicii \u00a7i lini\u00a7titii, cu toatii evlavia \u00a7i cu toatii cinstea. Lucrul acesta este bun \u00a7i bine primit inaintea lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru'\\\" (I Tim. 2.1-3). Pavel ne indeamnii sii ne rugiim pentru cei care sinl in poziJii de autoritate, ca sii putem duce o viatii lini\u00a7titii. Avem datoria sii ne rugiim ca sii-\u00a7i desfii\u00a7oare munca de conduciitori cu evlavie \u00a7i cinste (I Tim. 2.1-3). Deschideti acum la pg. 825, Amos 3.2: Alegerea lsraelului. 3. 1-6 Rolul so\\\\iei. in pasajul acesta singura responsabilitate a sotiei in cadrul familiei pe care o aminte\u00a7te Scriptura este de a ti supusii sotului ei. Femeia are datoria de a fi supusii sotului ei, \u00a7i nu biirbatilor in general. Dar a fi supusii s01utui ei nu inseamna ca automat este inferioara sotului ei, c3ci in c3snicie cei doi devin una. De aceea, cele doua intelecte, doua seturi de emotii, douii vointe au fost unite, constituind un singur tot. Pentru a mentine aceastii unitate \u00a7i a n-o liisa sii se spargii sau sii se distrugii. una din aceste douii persoane prime\u00a7te insiircinarea de a prelua conducerea iar cealaltii persoanii supunerea. Supunerea sotiei fatii de sotul ei este .,podoaba\\\"' ei, care o face cu adeviirat frumoasii (3.3). Frumuseiea liiuntricii este de mare preJ inaintea lui Dumnezeu (3.4). Femeile credincioase din Vechiul Testament, care sperau sii fie canalul uman prin care va veni Mesia pe lume se fiiceau frumoase prin supunerea tor fatii de sotii tor. lntruchiparea supremii a acestui adeviir a constituit-o Sara, in rela\\\\ia ei fatii de Avraam. Sotiile sint indemnate sii-i urmeze exemplul. fiind supuse fatii de sotii tor, indiferent ce se va intimpla. De-acum Domnul riispunde de situatie. Astfel ele vordeveni fiice ale Sarei (3.6). Pentru sotiacare face a\u00a7a, Dumnezeu ii promite cii, dacii sotul ei e necredincios sau a pierdut piirtii\u00a7ia cu Dumnezeu, supunerea ei poate fi chiar mijlocul prin care Dumnezeu o va folosi pentru a-I readuce pe sot la pociiintii fatii de Dumnezeu (3.1,2). Supunerea sotiei, de asemenea, poate duce la mintuirea sotului. DeschideJi acum la pg. 1153. Col. 3. 19: Rolul sotului.","1217 I PETRU 4 \u00a7ind unii cu altii lucrurile prin care treceti, 21.tAceasta imagine preinchipuitoare va mintu\u00ad iubind ca fratii, milo\u00a7i, smeriti. *Rom. 12.16 ie\u00a7te acum \u00a7i pe voi, \u00a7i anume botezul, care nu este o curatire de *intinaciunile trupe\u00a7ti, ci Supunerea fn toate domeniile vieJii marturia unui cuget curat inaintea Jui Dumne\u00ad zeu, prin invierea Jui Isus Cristos, *Tit 3.5; tGr. 9. *Nu intoarceti rau pentru rau, nici nu ras\u00ad pundeti la insulte cu insulte, ci, dimpotriva, cu binecuvintare, caci la aceasta ati fost chemati: t antitip, persoanA sau lucru reprezentat printr\ufffdun tip sau sa mo\u00a7teniti binecuvintarea. *Prov. 11.13 simbol ant.erior. 22. *care sta la dreapta Jui Dumnezeu, dupii 10. *,,Caci cine iube\u00a7te viata \u00a7i vrea sa vada ce s-a inaltat la cer \u00a7i \u00a7i-a supus *ingerii, sta\u00ad zile bune, sd-\u00a7i infrineze limba de la rau \u00a7i bu\u00ad pinirile \u00a7i puterile. *Ps. 110.1; *Rom. 8.38 zele de la cuvinte in\u00a7eliitoare. *Ps. 34.12, 13 4 Prin urmare, intrucit Cristos a suferit in 11. *Sa se departeze de rau \u00a7i sa faca binele; trup, inarmati-va \u00a7i voi cu acela\u00a7i fel de sa caute pacea \u00a7i s-o urmiireasca. *Ps. 34.14 12. *Caci ochii Domnului sint peste cei ne\u00ad gindire. Caci eel ce a suferit in came a termi\u00ad prihaniti *\u00a7i urechile Lui iau aminte la ruga\u00ad nat-o cu pacatul; ciunile lor. Dar fata Domnului este impotriva 2. *pentru ca, in vremea care-i mai ramine de celor ce fac raul.\\\" *Ps. 34.15, 16; *loan 9.31 trait in trup, sa nu mai traiascii dupa poftele oamenilor, ci dupa voia Jui Dumnezeu. Comportarea fn suferinJd *Rom. 6.2; Col. 3.3 13. \ufffdi cine va va face riiu, daca sinteti plini de 3. Caci destul ati facut in trecut voia Nea\u00ad rivna pentru bine? murilor \u00a7i ati trait in desfrinari, in pofte, in 14. Chiar daca aveti de suferit pentru nepri\u00ad betie, in orgii, in chefuri \u00a7i in abominabile ido\u00ad hanire, ferice de voi! ,,N-aveti nici o teama de ei latrii. \u00a7i nu vii tulburatif 4. *Cu privire la acestea, lor Ii se pare ciudat 15. Ci sfintiti in inimile voastre pe Cristos ca ca voi nu mai alergati cu ei la acela\u00a7i potop de Domn.\\\" *Fiti totdeauna gata sa raspundeti ori\u00ad desfriu \u00a7i va batjocoresc. *Fapte 13.45 cui va cere socoteala de niidejdea care este in 5. Dar vor da socoteala inaintea Celui ce este voi, dar cu blindete \u00a7i teama, *Ps. 119.46 gata sa judece viii \u00a7i mortii. 16. avind un cuget curat; pentru ca cei ce 6. Caci tocmai in vederea aceasta *a fost ves\u00ad birfesc purtarea voastra buna in Cristos sa rii\u00ad tita Evanghelia \u00a7i celor morti, ca sa fie judecati mina de ru\u00a7ine, tocmai in lucrurile in care va ca oameni in trup, dar sa traiasca dupa vorbesc de rau. Dumnezeu in duh. *3.19 17. Caci este mai bine, dacii a\u00a7a este voia Jui Dumnezeu, sa suferiti pentru ca faceti binele, Porun.ci pentru cei af].aJi fn suferinJd decit pentru ca faceti raul! 7. *Sfir\u00a7itul tuturor lucrurilor este aproape. De aceea, fiti cu mintea )impede \u00a7i vegheati ca Exemplul de suferinJd al lui Cristos Sa va puteti ruga. *Mat. 24.13, 14; Rom. 13.12 18. Pentru ca \u00a7i Cristos a suferit o data 8. Mai presus de toate, sa aveti o *dragoste pentru pacate, El, Cel drept pentru cei nedrepti, fierbinte unii pentru altii, caci dragostea aco\u00ad ca sa ne aducii la Dumnezeu. El, care a fost pera o sumedenie de pacate. omorit in trup, dar a fost inviat int duhul, *Col. 3.14; Ev. 13.1; Prov. 10.12; I Cor. 13.6; lac. 5.20 t sau ,,Duhul\\\" 9. *Fiti primitori de oaspeti intre voi, *fara 19. in care s-a dus sa *propovaduiasca duhu- cirtire. *Evr. 13.2; *II Cor. 9.7 rilor\u2022 din inchisoare, *4.6 10. *Ca ni\u00a7te buni gospodari ai harului felu\u00ad 20. *care fusesera razvratite odinioara, cind rit al Jui Dumnezeu, fiecare din voi *sa slu\u00ad indelunga rabdare a Jui Dumnezeu era in a\u00a7\u00ad jeasca altora dupa darul pe care I-a primit. teptare, in zilele Jui Noe, cind se fiicea area, in *Rom. 12.6; Mat. 24.45; *I Cor. 12.4 care au fost scapate prin apa doar un mic numar 11. Daca vorbe\u00a7te cineva, sa vorbeasca de de suflete- opt. *Gen. 6.3, 14 pared ar rosti cuvintele Jui Dumnezeu. Daca a. 3S.1uf7eFrienl\\\\ua rfiilzeicsiui.feDreinsi!geui.r,Eaxciesatisi ttareaipfaerleuraitudnecbiacziandaloe suferin\\\\ei, toate aducind multa durere \u00a7i apasare peste credincios. parte a trupului nostru e ranita sau nu mai func\\\\ioneaza cum trebuie. ducind la deranjamente intre acel organ \u00a7i restul trupului. Mai mul\\\\i factori sint implica\\\\i in suferin\\\\a tizica: Ea poate ti cauzatii de un accident sau de neaten\\\\ia omului (II Sam. 4.4). Se mai poatedatora unor defecte din na\u00a7tere (loan9. I). Poate fi generatii \u00a7i de tulb,uriiri interioare (Luca8.43). in fine, suferin\\\\a fizicapoate fi cauzatil\u00a7i de Satana (lov 2.7: Luca13.16). b. Suferinta mentalii. In multe privin\\\\e, suferinta aceasta e mai intensa decit cea fizica. Pavel insu\u00a7i a experimental ,.fricil\u00a7i cutremur\\\" \u00a7i ,.chinuri ale inimii\\\" (I Cor. 2.3; II Cor. 1.8: 2.4, 13; 7.5). c. Suferin\\\\a spiritualii, care poate veni din partea lumii (I loan 2.15-17), a tirii vechi (Rom. 7.18-24) sau a diavolului. Adesea e cazul ultim. Vezi Fapte13.8-11; 16.16-18: I Tes. 2.18 Deschideti acum la pg. 492. lov 2.7: Scopurilc suferin\\\\ci.","I PETRU 5 1218 sluje\u00a7te cineva, sa slujeascii dupii puterea pe de a sluji; care i-o da Dumnezeu, pentru ca in toate sii fie 3. nu ca \u00a7i cum ati fi stapini peste cei ce v-au slavit *Dumnezeu prin Isus Cristos, a caruia este slava \u00a7i puterea in vecii vecilor! Amin. ciizut la imparteala, ci ca modele de urmat *Ef. 5.20 pentru turmii. 12. *Preaiubitilor, nu vii mirati de incerca\u00ad rea de foe din mijlocul vostru, care a venit peste 4. $i cind se va arata Pastorul eel mare, veti voi ca sii vii incerce, ca \u00a7i cum vi s-ar fi intlmplat primi *o cununa de slava, care nu se ve\u00a7teje\u00a7te. *II Tim. 4.8 ceva ciudat. *1.7; I Cor. 3.13 Sfinti, smeriJi-va! 13. Ci, bucurati-va ca participati la suferin\u00ad 5. Tot a\u00a7a \u00a7i voi, cei mai tineri, fiti supu\u00a7i tele lui Cristos, pentru ca sa fiti umpluti de celor batrini. \ufffdi toti imbracati-va cu smerenie bucurie la aratarea slavei Lui. *Rom. 8.17 unii fata de altii, caci ,,Dumnezeu se impotri\u00ad 14. Daca sinteti batjocoriti pentru numele Jui ve\u00a7te celor mindri, dar da har celor smeriti.\\\" Cristos, sinteti fericiti, ciici Duhul slavei, Du\u00ad 6. *Smeriti-va dar sub mina tare a Jui Dum\u00ad hul lui Dumnezeu se odihne\u00a7te peste voi! nezeu, pentru ca, la vremea cuvenita, El sii vii 15. Nimeni din voi sii nu sufere ca uciga\u00a7 sau inalte. *lac. 4.10 ca hot sau ca raufiiciitor sau ca unul care se 7. \ufffdi aruncati asupra Lui toate ingrijorarile amestecii in treburile altuia. voastre, caci El insu\u00a7i are grija de voi. 16. *Dimpotriva, dacii suferii pentru ca este 8. Fiti treji \u00a7i vegheati! Caci du\u00a7manul vos\u00ad cre\u00a7tin, sa nu-i fie ru\u00a7ine, ci sa proslaveasca pe tru, diavolul, da tircoale ca un leu care riic\u00ad Dumnezeu pentru numele acesta. ne\u00a7te, cautlnd pe cine sa inghita. *Fapte 5.41; 11.26; 26.28 9. lmpotriviti-va Jui, tari in credinta, *\u00a7tiind 17. Caci sintem in clipa cind judecata e gata ca \u00a7i fratii VO\u00a7tri din lume tree prin acelea\u00a7i sa inceapii de la casa lui Dumnezeu. \ufffdi daca suferinte ca \u00a7i voi. *Fapte 14.22; Ef. 6.11, 13 incepe cu noi, care va fi sfir\u00a7itul celor ce nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu? Benedicfia 18. *Iar dacii eel neprihanit scapii cu greu, ce 10. Dumnezeul oricarui har, *care v-a che\u00ad se va face eel nelegiuit \u00a7i eel piiciitos? mat in Cristos Isus la slava Sa ve\u00a7nica, dupii ce *Prov. 11.31; Luc. 23.31 veti suferi putina vreme, vii va desiivir\u00a7i, vii va 19. A1?a ca cei ce sufera dupa voia Jui Dum\u00ad intari, vii va imputernici \u00a7i vii va ancora. nezeu sii-1?i incredinteze sufletele credin\u00ad *I Cor. 1.9 ciosului Ziditoqi sii faca ceea ce este bine. 11. *A Lui sii fie slava \u00a7i puterea in vecii vecilor! Amin. *Apo. 1.6 12. V-am scris aceste putine rinduri prin Sil\u00ad 5 Presbiteri, pastoriti turma! van, care cred ca este un frate credincios, ca sa Pe presbiterii care sint intre voi ii indemn vii sfatuiesc \u00a7i sa vii confirm ca adevaratul har eu, care sint presbiter impreuna cu ei \u00a7i al Jui Dumnezeu este harul acesta in care stati *martor al suferintelor Jui Cristos \u00a7i *parta\u00a7 al in prezent. slavei care va fi descoperita: *Fapte 1.s, 22; \u2022Apo. I.9 13. Va imbrati\u00a7eazii impreunii cu aleasa', care este in Babilon, \u00a7i Marcu, fiul meu. 2. Pastoriti bine turma Jui Dumnezeu care 14. imbrati\u00a7ati-va unii pe altii cu o *siirutare este intre voi, veghind asupra ei, nu din obli\u00ad de iubire. *Pacea sii fie cu voi toti care sinteti in gatie, ci de bunii voie, a\u00a7a cum vrea Dumnezeu; Cristos Isus! Amin. *Rom. 16.16; Ef. 6.23 nu pentru ci\u00a7tig murdar, ci cu dorinta sincera NOTE ASUPRA CARTII I PETRU \u25a0 ' (1.20) Dreptul suveran al Jui Dum\u00ad gerea, rtnduirea mai dinainte \u00a7i predes\u00ad ghiului (Ef. 2.20); (3) pentru iudei la nneazineute,dealaegaelreeg\u00a7ei prin rinduire mai di\u00ad tinarea. Prin unnare, alegerea e in func\u00ad pproitmicaniSrae\\\"v(Renoimre. 9E.3l2a-3f3o;sIt C,,oorp. 1ia.2tr3a); d(4e) predestinare a origi\u00ad tie de pre\u00a7tiintA iar pre\u00a7tiinta este in nat in mod logic din decizia divinA baza\u00ad functie de alegere, ceea ce inseamnA ca p,,peinattrruaIdsrinaeclalpaual duonugahSiualuvie\\\"n(iZreahE.l4v.a7)f;l ambele sint in deplin acord. Vezi \u00a7i nota ta pe atot\u00a7tiinta Sa eterml a tuturor pla\u00ad nmuariildoirnppousnibcitlededeveadcetiruenleo.gOicr, dniune\u00a7ia cnruo\u00ad\u00ad 5, mai jos \u00a7i Efeseni 1.5. (5) pentru puterea mondiala a Neamu\u00ad rilor, ,,piatra care s-a dezlipit fara aju\u00ad nologic, este atot\u00a7tiinta, decizie divina \u25a02 torul vreunei miini\\\" (Dan. 2.34); (6) in planul divin, Piatra care, dupA nimici\u00ad d(,e,rsitnindau\\\\iit\\\"i)m\u00a7iaiprdei\u00a7ntaiiinn\\\\tae.\\\",D,,uaplea\u00a7ic\\\"u,m,,pdree\u00ad\u00ad ( I) (J2ov.8i)taC,rpisetnotsreustceaSDtiunhcual(sdaeuvPiaia\\\\taras)a: crreea\u00a7tpeut\u00a7eiriivma ounmdipallee apaNmelanmtuulr;il\u00a7oir,(v7a) dzia Jui \u00a7iDupmren\u00a7teizienuta este eterna. tot bpeoaat(aEcxu. r1g7e.6d;eIlaCoErl. c1a0.t.r4e; tcof.tilocaeinc4e.1vo3r- a\u00a7a este Sa eternA. Cum 14; 7.37-39); 12) pentru Biserica, teme\u00ad pentru necredincio\u00a7i, este Piatra zdro\u00ad bitoare a judecAtii, care-i va face praf pe pre\u00a7tiin\\\\a se aplica la toate evenimente\u00ad le. ea cuprinde tot ce imbra\\\\i\u00a7eaza ale- lia \u00a7i Piatra principala din capul un- cei asupra carora va cadea (Mat. 21.44).","1219 IPETRU \u25a0 '(2.9) PREOTIA NEO-TESTAMEN\u00ad \u25a0 '(3.19) 0 interpretare a acestui pasaj menilor le este rinduit sA moara, \u00a7i apoi TALA.t [1] Pina cind nu fusese data Inca (C.I. Scofield) spune ca Cristos a predi\u00ad vine judecata (Ev. 9.27), nu alte ocazii legea, capul flecarei familii era preotul cat prin Duhul Stint, prin intermediul de a Ii se predica mintuirea. in acea familie(Gen. 8.20;26.25;31.54). lui Noe, oamenilor nemintuiti din vre\u00ad (2) Cind s-a propus legea, Jui Israel i s-a murile Vechiului Testament (cf. 1.10- 7. Nu exists pe de o parte o inchisoare promis cli, daca va asculta intru totul, 11), duhurile lor fiind acum in inchi\u00ad va fl pentru Dumnezeu ,,o impara1ie de soare. Teoria dupa care Domnu1 Isus speciala pentru flintele omene\u00a7ti care preoli\\\" (Ex. 19.6); dar Israel a calcat s-ar fl dus sa predice, dupa rastignirea au pAcAtuit in vremea lui Noe, iar pe de legea, \u00a7i Dumnezeu a limitat postul de Sa, unor oameni nemintui\\\\i din Hades, alta o inchisoare in care se afla toate preot la familia Jui Aaron, numind tri\u00ad dindu-le Inca o \u00a7ansa de a fl mintui\\\\i, nu celelalte fiinte omene\u00a7ti care au paca\u00ad bul lui Levi ca sa slujeascli Israelul in l\u00a7i gase\u00a7te sprijin pe paginile Scripturii. tuit. Toti se due in \ufffdeol \ufffdi Hades pina la aceastli calitate, constituind astfel preo- 0 altli interpretare o gasim in Biblia 1ia preinchipuitoare (Ex. 28.1). (3) fn Adnotatli a lui Dake, care dli 10 dovezi judecatli (Apo. 20.11-15). epoca Bisericii, toti cre\u00a7tinii constituie, dupli care duhurile de care e vorba in I 8. Cristos, dupa cite \u00a7tim, nu a facut flirli nici o deosebire, ,,o implirlilie de Pet. 3.19 ar fl ale unor ingeri clizuti: preoli\\\" (v. 9; Apo. 1.6) - o distinqie pe 1. Ei au pliclituit in zilele lui Noe nici un anunt special sufletelor ome\u00ad care Israel nu a reu\u00a7it s-o obtinll prin (Gen. 6.4, ingeri cAzuti, din a cAror unire ne\u00a7ti din $eol. Dar \ufffdtim ca a eliberat fapte. Preolia cre\u00a7tinului este, prin ur\u00ad cu femeile pAmintence au rezultat ,,u\u00ad sufletele neprihAnite de acolo \u00a7i le-a dus mare, un drept de na\u00a7tere, exact a\u00a7a ria\u00a7ii\\\", inainte \u00a7i dupa Potop). cu El in cer cind s-a inAltat in mArire cum orice descendent al lui Aaron era 2. Daca ,,duhurile\\\" de la 3.19 ar fl automat preot prin na\u00a7tere(Ev. 5.1).(4) suflete omene\u00a7ti, atunci nu s-ar face re\u00ad (Ef. 4.8). Pe ingeri insa i-a Iasat in iad Ce! mai important privilegiu al unui ferire doar la cele care au pAcAtuit in plna cind va urma judecata (II Pet. 2.4; preot este accesul la Dumnezeu. Sub timpul lui Noe. lege, marele preot era singurul care 3. Fiintele omene\u00a7ti nu sint numite Iuda6-7). putea intra in \\\"sftnta sfintelor\\\" \u00a7i niciodatA duhuri, sau spirite. Cind se 9. Cristos tnsu\u00a7i, nu Enoh sau Noe sau numai o data pe an(Ev. 9.7);dar cind a folose\u00a7te termenul ,,duhuri\\\" in legaturli murit Cristos, perdeaua din templu - cu oamenii, totdeauna se spune ,,duhu\u00ad vreun alt om, s-a dus sa le predice a\u00ad un prototip, o icoanA a trupului omenesc rile oamenilor\\\" (Ev. 12.23); duhurile cestor duhuri. Asta s-ar fl putut intim\u00ad al Jui Cristos(Ev. 10.20), a fost sfi\u00a7iatli, oriclirei flipturi (Num. 16.22; 27.16); \u00a7i pla doar atunci c!nd a fost In iad (Ps. a\u00a7a incit acum credincio\u00a7ii-preoli, deo\u00ad duhurile profe\\\\ilor (I Cor. 14.32). Oame\u00ad 16.10;Fapte 2.27). potrivA cu Cristos, Marele Preot, au ac\u00ad nii au duhuri, dar ei nu sint ei in\u00a7i\u00a7i ces la Dumnezeu in sfinta sflntelor(Ev. duhuri. Cind se folose\u00a7te doar termenul 10. Oricine ar fi aceste duhuri, ele se 10.19-22). Marele Preot se afla acolo ,,duhuri\\\" f'ArA nici o alta precizare, a\u00ad aflau in tnchisoare ctnd le-a predicat deja, cu trupul (Ev. 4.14-16; 9.24;10.19- tunci e vorba de fiinte spirituale (Ps. Cristos (v. 19.l Toate faptele acestea ne 22). 1;,i (5) in exercitarea funqiei sale, 104.4;Ev. 1.7, 14). aratA ca au fost tngeri, nu oameni. credinciosul-preot nou-testamental est.e: 4. Exists o inchisoare specials pentru (1) un jertfitor care aduce o jerttl! com\u00ad tngerii care au pacatuit inainte de Potop \u25a0 '(5.13) ALEGEREA. Atit in Vechiul, pusa din patru parti: (a)propriul sau trup (II Pet. 2.4;luda 6-7). cit \u00a7i in Noul Testament, cuvintele re\u00ad (Rom. 12.1;Fil. 2.17; 11Tim. 4.6;lac. 1.27; 5. Thrmenul folosit aici in greaca date din ebraicA \u00a7i greaca inseamnA ,,a\u00ad I loan 3.16);(bl lauda clitre Dumnezeu, pentru .,a propovAdui\\\", ,,a predica\\\" este legere'', ,.ales\\\", ,,selectat\\\". E acela\u00a7i ,,rodul buzelor noastre, care aduc mul\u00ad kerusso, care inseamna a striga \u00a7tiri, cuvtnt care e folosit \u00a7i pentru alegerea tumiri numelui Sau\\\", ce trebuie adusa cum face crainicul, a anunta \u00a7i bune \u00a7i divinA, \u00a7i pentru o alegere fAcutA de un incontinuu(Ev. 13.15;cf. Ex. 25.22, ,,Voi rele. Nu este celalalt termen, evangelizo, om. (1) In cazul alegerii divine, ea este avea comuniune cu tine de deasupra adicA ,.a aduce o veste bun<'i, care s-ar fi (a) comuna., ca in cazul natiunii Israel scaunului indurlirii\\\") (c) material, cu folosit in mod normal daca Ii s-ar fi pre\u00ad sau al Bisericii (Is. 45.4; Ef. 1.4); \u00a7i (b) ceea ce i-a dat Domnul: (Rom. 12.13; dicat mintuirea unor fiinte umane. individuala (I Pet. 1.2). (2) Alegerea se Gal. 6.6, IO; Tit 3.14; Ev. 13.2, 16; III 6. Apoi Evanghelia nu Ii se predicli loan 5-8); \u00a7i(d) cu slujirea sa, adicli ,,fli\u00ad niciodatA vreunor fiinte umane dup<'i ce face pe baza pre\u00a7tiintei lui Dumnezeu cind bine\\\" (Ev. 13.16). (2) Preotul nou\u00ad au murit. Or, dacA Dumnezeu ar face o (1.2), \ufffdi numai prin har, fan\\\\ vreun merit testamental mai este \u00a7i un mijlocitor exceptie in cazul generatiei lui Noe, in\u00ad seamnA cA s-ar uita la fata omului. Oa- omenesc (Rom. 9.11; 11.5-6). i;,i (3) a\u00ad (Col. 4.12;I Tim. 2. ll. legerea izvorA\u00a7te din vointa divina (loan 15.16). A\u00a7adar, alegerea este (1) actul suve\u00ad ran al lui Dumnezeu, fa.cut in har, prin care anumite persoane sint alese din cadrul omenirii pentru El insu\u00a7i (loan 15.19) \u00a7i (2) actul suveran al lui Dumnezeu prin care anumite persoane alese deja sint alese in continuare pentru o slujba distinctiva pentru El (Luca 6.13;Fapte 9.15;I Cor. 1.27-281.","A DOUA EPISTOLA A LUI PETRU @) CARTEAIIPETRU I Petru trateaza problemele din afarii: II Petru atit de mult timp epistolei II Petru sii intre in canonul le trnteaza pe cele dinauntru. Petru scriecredin\u00ad StintelorScripturi: (I) Restrinsa ei circula\\\\ie a impiedi\u00ad cio\ufffdilor ca sa-i previna de pericolul invf1\\\\iitorilor fal\ufffdi cat larga ei cunoa\ufffdtere. (2)Scunimea }i conJinutul ei au redus sim\\\\itor numarul de citate apiirute in scrierile care propagau o doctrina foane diiunatoare. El incepe frunt<tjilor bisericii primare. (3) Recunoa\ufffdterea ei in\u00ad prin a le spune s[1 vegheze asupracompllrtarii ltlf'. Viata tirziata a insemnat ca II Petru a trebuit sii concureze cu cre\ufffdtinii reclamii unniirirea cu sirguin\\\\ii a celor mai alte scrieri ulterioare care se pretindeau a ti fost scrise inalte nom1e pe planul moralei, al cuno\ufffdtin\\\\ei, al stii\u00ad de Petru (cum ar fi. de pilda. Apocalipsa lui Petru). (4) pinirii de sine. al perseveren\\\\ei, al evlaviei, al dra\u00ad Deosebirile stilistice dintre I \ufffdi II Petru ridicii, de ase\u00ad gostei de fra\\\\i \ufffdi al unei iubiri lipsite de orice pre\u00ad menea, probleme. fiiciitorie. Contrastind izbitor cu cei ce le unnaresc pe acestea, inva\\\\iitorii fal\ufffdi sint senzuali, arogan\\\\i, lacomi Dovezile interne: Privind lucrurile din latura poziti\u00ad \ufffdi hriipiire\\\\i. Ei i\ufffdi bat joc de ideea unei judecii\\\\i vii\u00ad toare, traindu-\ufffdi via\\\\a ca \ufffdi cind \ufffdi viitorul ar ti structu\u00ad va, II Petru e plina de dovezi ale originii ei apostolice. ral la fel. Petru le aminte\ufffdte ca de\ufffdi Dumnezeu e in primul ei verset sus\\\\ine cii a fost scrisa de ,,Simon indelung riibdator cind e vorba sii trimitii judecata, pina Petru\\\" iar in 3. I spune: ,,Preaiubi\\\\ilor. aceasta este a la urmii insa aceasta tot va veni. Avind in vedere doua epistola pe care v-o scriu. \u00b7\u2022 Autorul se refera la acestea. credincio\ufffdii trebuie sa traiascii o viaJa evla\u00ad prezicerea Domnului cu privire la moartea apostolului vioasii, irepro\ufffdabila \ufffdi statomica. din 1. 4 (cf. loan 21. 18, 19) \ufffdi spune ca a fosl martor la Transtigurarea Domnului (I. 16-18). Ca apostol (I.I). Declara\\\\ia patemita\\\\ii de la I. I este cit se poate de el se plaseazii pe picior de egalitate cu Pavel (3.15). clarii: ,,Simon Petru, rob \ufffdi apostol al lui lsus Cristos\u00b7\u00b7. Mai mult. gasim in II Petru o serie de cuvinte distinc\u00ad Pentru a o distinge de prima epistolii a lui Petru. in tive care se gasesc \ufffdi in predicile lui Petru din Fapte. precum \ufffdi cuvinte \ufffdi expresii neobi}nuite folosite numai greacii i s-a dat titlul Petrou B, sau ,,A doua a lui in I \ufffdi II Petru. Petru\u00b7\u00b7. in latura negativa, ramin citeva aspecte care con\u00ad tinua sa conteste parerea tradi\\\\ionalii. cum ar ti: (I) AUTORUL CARTII IIPETRU Deosebirea de stil dintre I \ufffdi II Petru. Greaca lui II Petru e mai puJin cizelata decit cea a lui I Petru: tonul e mai Nici o cane din Noul Testament nu pune atitea puJin sobru \ufffdi citatele din Vechiul Testament sint tratate probleme cu privire la autenticitate cit pune II diferit. Dar aceste deosebiri au fost uneori exagerate de Petru. Spre deosebire de I Petru. scrisoarea aceasta are unii. care au scapat din vedere faptul caPetru s-a folosit o foane slaba miirturie extema. Autenticitatea ei e de serviciile de secretar ale luiSilvan in I Petru. pe cind atacata \ufffdi de anumite probe inteme. Datorita acestor II Petru a scris-o chiar el, fara nici un ajutor. (2) S-a obstacole. mul\\\\i invii\\\\aJi resping patemitatea lui Petru argumentat ca II Petru ar fi imprumutat un pasaj din asupra acestei epistole, dar asta nu inseamna ca nu luda pentru a descrie invatiitorii fal\ufffdi, dar ca epistola lui exista dovezi suticient de bune pentru a sus\\\\ine ca ea a luda ar ti fost scrisii dupii moanea lui Petru. Faptele fost totu\ufffdi scrisa de Petru. acestea insii nu au putut ti dovedite. Mai mult. e posibil ca \ufffdi luda sa ti citat din scrierile lui Petru sau se poate ca Dovezile externe: Cum am spus deja. in cazul amindoi sii ti citat dintr-o sursa comunii (vezi ,,Autorul ci\\\"trjii luda\\\"). (3) Referirea la o colectie a scrisorilor lui epistolei II Petru miirturia extemii e mai slabii decit la Pavel (3. 15. 16) presupune apari\\\\ia tirzie a acestei oricare altii carte din Noul Testament. Cu toate aces\u00ad epistole. Dar nu e neaparat nevoie sa conchidem ca e tea, pina in secolul al patrulea ea a ajuns sii fie ac\u00ad vorba despre toate epistolele lui Pavel. Contactele lui ceptatii unanim ca parte integranta din Noul Testament Petru cuPavel \ufffdi asocia\\\\ii acestuia i-au dat prilejul sa se \ufffdi epistola scrisii de apostolul Petru. Nu ne-au parvenit familiarizeze destul de bine cu citeva din epistolele lui citate din II Petru care sii fi fost !acute in secolul al Pavel. (4) Unii inviiJa\\\\i sus\\\\in ca inviiJiitura falsa despre doilea, dar in secolul al treilea ea este citatii destul de care vorbe\ufffdte II Petru a fost o fonna a gnosticismului, frecvent in scrierile mai multor parin\\\\i ai bisericii, mai care a evoluat dupii moanea lui Petru. insii piirerea cu seamii Origen \ufffdi Clement din Alexandria. Autorii aceasta nu are suticiente temeiuri. din secolul al treilea aveau, in general, cuno\ufffdtin\\\\e bune despre II Petru \ufffdi-i respectau con\\\\inutul, dar o \\\\ineau Alternativa patemitiiJii petrine ar ti un fals comis in mai departe pe lista caf\\\\ilor disputate. in ciuda unor numele lui Petru. Chiar preten\\\\ia cii II Petru ar ti fost indoieli care mai persistau, in secolul al patrulea. II scrisa de un ucenic al lui Petru nu poate invinge gravele Petru a ajuns sa fie recunoscuta ca text biblic, scris de Petru. Exista mai multe motive pentru care i-a trebuit 1220","1221 II PETRU probleme de falsa reprezentare. in plus II Petru e net pentru a-i preveni pe credincio\u00a7i sa vegheze, ca nu superioara oricaror scrieri pseudonime. in ciuda pro\u00ad cumva sa se lase (u-iti de ratiicirea acestor oameni nele\u00ad blemelor exteme \u00a7i inteme, pozitia traditionala potrivit giuiti (3.17). A mai fost scrisa \u00a7i pentru a-i indemna pe careia Petru este autorul acestei epistole este cea mai cititori sa creascii in harul \u00a7i cuno\u00a7tinta Domnului \u00a7i (i)viabila. TIMPUL CARTII II PETRU Mintuitorului nostru lsus Cristos (3.18), deoarece a\u00ad ceasta maturizare cre\u00a7tina este cea mai buna aparare impotriva falsurilor spirituale. Scrisoarea aceasta are Cei mai multi invata!i considera 3.1 (,, aceasta rolul de a le aminti cititorilor de bazele credintei cre\u00a7\u00ad e a doua epistola pe care v-o scriu\\\") drept o tine, de la care nu trebuie sa se abatii cu nici un chip referire la I Petru.Daca a\u00a7a stau lucrurile, Petru a avut (I.12, I3; 3.I, 2). Aici e cuprinsa \u00a7i sigurania despre in vedere pe aceia\u00a7i cititori din Asia Mica (vezi venirea Domnului cu putere \u00a7i judecata. ,, Timpul cfu-!ii I Petru\\\"), de\u00a7i salutul mai general din Versetele cheie: D Petru 1.20, 21 \ufffdi 3.9-11. ,,\u00a7tiind 1.1 admite prezenia unui auditoriu mai mare. Petru a aceasta mai intii, ca nici o profetie din Scriptura nu se scris aceasta epistola ca raspuns la raspindirea inva\u00ad interpreteaza singura. Caci nici o profetie n-a fost rostita liiturilor eretice, care erau cu atit mai insidioase cu cit prin voia omului, ci oameni sfin!i ai lui Dumnezeu au proveneau chiar din sinul bisericilor. Ace\u00a7ti invaiatori vorbit minati de Duhul Stint\\\" (1.20, 21). fal\u00a7i denaturau doctrina justificarii \u00a7i promovau un ,,Domnul nu intirzie in implinirea fagaduintei Lui, mod de viaia imoral \u00a7i rebel. cum erect unii, ci are o indelunga rabdare pentru voi \u00a7i Epistola aceasta a fost scrisa cu putin timp inainte de dore\u00a7te ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la poca\u00ad moartea apostolului (I.14), probabil de la Roma. Mar\u00ad inta. Ziua Domnului insa va veni ca un hot. in ziua a\u00ad tiriul lui a avut loc intre anul 64 \u00a7i 66 (daca Petru ar mai ceea, cerurile vor trece cu trosnet, elementele se vor fi fost in viaia in anul 67, cind a scris Pavel II Timotei topi, datoritii intensita\\\\ii focului iar pamintul \u00a7i in timpul celei de-a doua intemnitari a sa, de buna lucrurile care sint peel vor arde de tot.Deci, fiindcii toate seama ca Pavel 1-ar fi amintit in epistola sa. aceste lucruri se vor dizolva, ce fel de oameni ar trebui sa W\ufffd CRISTOS iN CARTEA II PETRU fi!i voi, cu o purtare sfintii \u00a7i evlavioasa,\\\" (3.9-11). Capitolul cheie: D Petru l.Textul eel mai clar din in afara de primul verset al acestei epistole, Biblie cu privire la rela\\\\ia dintre Dumnezeu \u00a7i om in Petru folose\u00a7te titlul Domn ori de cite ori ii problema inspiratiei ii giisim in 1.19-21, de unde se pomene\u00a7te pe Mintuitorul. Domnul Isus Cristos este desprind trei principii: (I) ca interpretarea Scripturii nu sursa deplinei cuno\u00a7tinte \u00a7i puteri pentru realizarea e rezervata doar unui grup limitat de ale\u00a7i, ci e deschisa maturitatii spirituale (1.2, 3, 8; 3.18). Petru rememo\u00ad tuturor celor care ,,impart drept Cuvintul adevarului\\\" reaza gloria transfigurarii Domnului Isus pe muntele (II Tim. 2.15). (2) ca profetul divin inspirat nu a fost el eel sfint \u00a7i anticipeaza parusia sau venirea Sa, cind insu\u00a7i initiatorul scripturii respective; \u00a7i (3) ca Duhul rnintreaga lume, nu doar trei oameni pe un munte, va Sfint (nu emotiile sau imprejurarile de moment) a fost privi gloria Sa. Acela care i-a minat pe oameni. CHEILE CARTII II PETRU Cuvintul cheie: piizip-vii de inviitatorii fal\u00a7i, PANORAMA cARru n PETRU Terna principala care strabate cartea II Petru Petru a scris prima epistolii pentru a-i incuraja este contrastul dintre adevar \u00a7i minciuna. Epistola a\u00ad pe cititori sa dea riispunsul adecvat la opozitia ceasta a fost scrisa pentru a demasca lucrarea pericu\u00ad din afara. A doua sa epistola se concentreaza asupra loasa \u00a7i seduciitoare a invatatorilor fal\u00a7i, precum \u00a7i opozitiei create de invaiatorii fal\u00a7i, ale ciiror ,,erezii ACCENTUL CULTIVAREA CONDAMNAREA iNCREDERE iN CARACTERULUI CRE!)TIN iNVATATORILOR FAL!)I REVENIREA LUI CIRSTOS TEXTUL 1:1 ____l:15 ':I ':4 _____J:IO ____ I . .-3:1 \u00b7----- - - . ___3:8 _. --\u00b7. 3:18 pericol DIVIZIUNEA c\ufffdtere I temeiurile I Inimicire descriere batjocura din z1ua Domnuiu1 inCristos credintei ultimele zile adevarata proretie profe!ii fal\ufffdi profetie: ziua Domnului sfintenie SUBIECTUL erezie nidejde LOCUL PROBABIL ROMA TIMPUL c. 64-66 d.Cr.","II PETRU 1222 distrugiitoare\\\" (2.1) pot sii-i ducii pe credincio\u00a7i la rata\u00ad invatatorii ace\u00a7tia fal\u00a7i erau deosebit de periculo\u00a7i cire \u00a7i imoralitate. in timp ce I Petru vorbe\u00a7te despre deoarece se iveau din rindurile credincio\u00a7ilor, carora na\u00a7terea din nou prin Cuvintul viu, II Petru accentueaza le subminau increderea (2.1-3). Descrierea amiinunti\u00ad nevoie de a cre\u00a7te in harul \u00a7i cuno\u00a7tinta lui Cristos. Cel ta a caracteristicilor acestor invatatori fal\u00a7i (2.10-22) mai bun antidot impotriva ratiicirii este intelegerea ma\u00ad arata zadiimicia \u00a7i stricaciunea strategiilor lor. invata\u00ad tura a adevarului. II Petru se imparte in trei pfu-li: cul\u00ad turile \u00a7i vietile lor sint dominate de aroganta \u00a7i egoism, tivarea caracterului cre\u00a7tin (2); condamnarea invaiato\u00ad dar prin cuvinte pline de viclenie ei sint in stare sii-i rilor fal\u00a7i (2); \u00a7i increderea in revenirea Jui Cristos (3). amageasca pe credincio\u00a7ii imaturi. Cultivarea caracterului cr\ufffdtin (I): Salutul Jui incredere in revenirea Jui Cristos (3): larii\u00a7i Petru Petru de la I. I, 2 constituie in acela\u00a7i timp o introdu\u00ad afirma ca scrisoarea aceasta are menirea de a trezi cere la tema majora a capitolului I: adevarata cu\u00ad mintile cititorilor siii, spre a le aduce aminte (3.I; cf. noa\u00a7tere a lui lsus Cristos. Cititorilor Ii se aminte\u00a7te I.13). Acest capitol foarte nimerit, cu permanentii va\u00ad despre ,,pretioasele \u00a7i marile Lui fagaduinte\\\" pe care le labilitate, are rolul de a le reamintidespreadevarul sigur au ei da1orita chemarii lor la credinta in Cristos (1.3, 4). al iminentei parusii (acest cuvint grec, folosit in 3.4, Ei au fost chemati afara din stricaciunea care este in 12, se refera la a doua venire a lui Cristos), combiitind lume, urmind sii se conformeze acum lui Cristos \u00a7i astfel pe batjocoritorii care sus!in cii Dumnezeu nu Petru ii indeamnii sii facii progres in acest sens, prin intervine cu putere in mersul acestei lumi, dar Petru cimentarea unui Ian! de opt virtuti cre\u00a7tine, de la cre\u00ad atrage aten!ia cititorilor asupra a doua evenimente ca\u00ad dintii la dragoste (1.5-7). Daca un credincios nu trans\u00ad tastrofale din trecut \u00a7i unul din viitor, care au fost forma simpla miirturisire cu gura intr-o chestiune de cauzate divin: Creatia, Potopul \u00a7i dizolvarea actualelor traire practica, in viata, atunci el se va ofili spiritual \u00a7i ceruri \u00a7i a actualului pa.mint (3.1-7). S-ar parea cii va denatura scopul pentru care a fost chemat (1.8-11). promisiunea lui Cristos ca se va intoarce nu se va Scrisoarea aceasta a fost scrisa cu putin timp inainte implini, dar lucrul acesta e neadevarat, din doua motive: de moartea lui Petru (I.14), pentru a le aminti cre\u00ad perspectiva lui Dumnezeu asupra trecerii timpului este dincio\u00a7ilor despre bogatiile pozitiei lor in Cristos \u00a7i cu totul diferitii de cea a oamenilor iar aparenta intirziere despre responsabilitatea lor de a se tine tare de adevar a parusiei se datoreazii indelungii Sale rabdari, faptului (1.12-21). Petru \u00a7tia ca plecarea sa de pe acest pa.mint cii dore\u00a7te ca orice individ sa ajunga sii-L cunoasca pe era foarte aproape, drept care a liisat scrisoarea aceasta Cristos (3.8, 9). Totu\u00a7i ziua implinirii promisiunii Sale ca un fel de testament. intrucit a fost martor ocular al va veni negre\u00a7it \u00a7i toatii materia acestui univers se va vietii lui Cristos (fapt pe care-I ilustreazii printr-o zugrii\u00ad transforma in energie, din care Dumnezeu va pliismui vire a Transfigurarii in 1.16-18), Petru afirma auto\u00ad un nou cosmos (3.10-13). ritatea \u00a7i probitatea cuvintului profetic. Cea mai clara in lumina acestei zile viitoare a Domnului, Petru i\u00a7i descriere biblica a procesului inspiratiei divine prin in\u00ad indeamna cititorii sa traiascii o viata de sfintenie, sta\u00ad termediul uman o giisim in 1.21, unde se vorbe\u00a7te de tomicie \u00a7i maturitate (3.14-18). El pomene\u00a7te ,,scri\u00ad oameni sfinti ai lui Dumnezeu, care au vorbit minati de sorile preaiubitului frate Pavel\\\" \u00a7i - fapt semnificativ Duhul Sfint. - le pune pe picior de egalitate cu Scripturile Ve\u00ad Condamnarea inviitatorilor fa\ufffdi (2): Discutind chiului Testament (3.15, 16). Dupa un avertisment despre adevarata profetie, Petru se lanseazii apoi intr-o final privitor la pericolul inviitatorilor fal\u00a7i, epistola se lunga infierare a profetiei false din sinul bisericilor. incheie cu un indemn la cre\u00a7tere \u00a7i o doxologie. SCHITA CARTII I PETRU I. Cultivarea caracterului cr e!jtin..... , .............t.1-21 B. Nimicirea inva1atorilor fal\ufffdi . ...........2.4-9 C. Descrierea inv3.J.itorilor fal\ufffdi .2.10-2 2 A. Salutul I.I, 2 B. Cre\ufffdterea in Cristos . .1.3-1 4 III. incredere in revenirea Domnului ........3.1-18 A. Ba1jocura din zilele de pe unna .3.1-7 C. Tcmeiurile credintei B. Aratarea Zilei Domnului . C. Maturitate, .... 3.8-10 l. Experienta transtigur.1rii .1.15-18 avind in vedere Ziua Domnului .........3.11-18 2. Certitudinea Scripturilor ........1.1 9-2 1 II. Condamnarea invatatorilor fal\ufffdi .................2.1-22 A. Pcricolul inva.1atorilor fal\ufffdi .2.1-3","","","1225 II PETRU 3 ceruri noi \u00a7i un pamint nou, in care va Jocui cruri greu de inteJes, pe care cei ignoranti \u00a7i neprihanirea. nestatomici le denatureaza ca \u00a7i pe ceJelalte 14. De aceea, preaiubitiJor, fiindca a\u00a7teptati scripturi, spre pierzarea !or. aceste Jucruri, siliti-va *sa fiti gasiti !naintea Lui fara prihana, fara vina \u00a7i in pace; *I Tes. 3.13 17. Voi deci, preaiubitiJor, \u00a7tiind mai dina\u00ad inte aceste Jucruri, paziti-va ca nu cumva sa va 15. \u00a7i sa considerati ca !ndeJunga rabdare a Jasati t!r!ti de ratacirea acestor neJegiui!i \u00a7i sa Domnului nostru este m!ntuire, cum v-a scris \u00a7i preaiubitul nostru frate Pavel, dupa inteJepciu\u00ad va pierde!i taria, nea data Jui, *Romani 2.4; I Petru 3.20 18. *ci cre\u00a7te!i in haruJ\u2022 \u00a7i in cuno\u00a7tinta DomnuJui \u00a7i Mintuitorului nostru Isus Cristos. 16. ca \u00a7i in toate epistoJeJe Jui, cind vorbe\u00a7te A Lui sa fie slava, acum \u00a7i in ziua ve\u00a7niciei! despre JucruriJe acestea. In eJe sint uneJe Ju- Amin. *Ef. 4.15; *II Tim. 4.18 NOTE ASUPRA CARTII II PETRU t\u25a0e,'(m1a.1i 8d)egArtaubnacdieccinltdlaseperresfoeraanela. soebniseucl\u00ad au crezut in ele sau chiar de altii care au incluse in voia Lui suverana. Dumnezeu luptat cu disperare sA impiedice impli\u00ad nu dorei;;te ca sA piara nici un om, dar e termenului ,,stint\\\" este acela de ,,sfin\u00ad nirea lor. Prin urmare, e sigur ca Scrip\u00ad clar ca unii nu var fi mtntui\\\\i (Apo. tit\\\" sau, pur \u00a7i simplu, pus deoparte turile care cuprind aceste profetii sint 21.8). pentru uzul lui Dumnezeu sau facut inspirate. ,,Caci nici a profe\\\\ie n-a fast \u25a0 5(3.10) ,,in ziua aceea\\\" se referA la \u25a0 ' (sacru prin Prezen\/a Divina. adusA prin voia omului, ci oamenii au incheierea Zilei Domnului, de la sfir\u00a7i\u00ad 1.19) Profetia e facuta ,,mai sigura\\\" vorbit de la Dumnezeu, minati de Duhul tul Mileniului, cind distrugerea ceruri\u00ad \u25a0prin implinirea ei in parte. Orice pro\u00ad Sfint\\\"(v. 21). lor i;;i a parnintului va pune capAt Zilei fetie implinita este o dovada a inspira\u00ad '(2.15) Balaam(vezi Num. 22.5) a fost D\u25a0o'm(3n.u1l8u)iH(AApRoU.L2(0a.1p1li;c2a1t.)l(lv. ezi \u00a7i loan tiei, deoarece prezicerile fAcute de Scrip\u00ad genul de profet ,,argat\\\", gata sA-i;;i ofere tura cu privire la evenimentele viitoare serviciile in schimbul unui ci\u00a7tig finan\u00ad 1.17): Harul este metoda divina de tra\u00ad au fost rostite cu atit de mult timp tna\u00ad ciar. Aceasta inseamna ,.calea lui Bala\u00ad tare in cadrul mintuirii \u00a7i in viata \u00a7i inte de a fi avut loc acele evenimente, am\\\". Vezi nota nr. 4, de la Juda 11; \u00a7i slujirea credinciosului. Ca mintuit, el incit nici o minte omeneasca nu ar avea nota nr. 6. ,,lnvatatura lui Balaam\\\", de nu mai e sub lege, ci sub har (Rom. suficienta inteligenta ca sa le poata an\u00ad la Apo. 2.14. 6.14). Dupa ce I-a adus pe cre\u00a7tin, prin ticipa. Or, aceste preziceri sint atit de \u25a0 '(3.9) In ScripturA se pot observa trei har, la cea mai inaltA pozitie posibilA detaliate, laomcuAlnuui,nsteiteex\u00a7cilucodnecproesteibiinlictiat\u00ad, aspecte ale voii lui Dumnezeu:( l) voia (Ef. 1.6), Dumnezeu lucreazA acum in din capul suveranA a lui Dumnezeu (Is. 46.9-11; permanenta prin har, ca sA-i aplice i;;i tea ca ele sa fl fost doar simple ghiceli. Dan. 4.17, 35; Ev. 2.4; Apo. 17.17);(2) sA desAvir\u00a7eascA in el diverse haruri Sute de preziceri cu privire la Israel, voia moralA a Jui Dumnezeu, adica le\u00ad (loan 15.4-5; Gal. 5.22-23). Prin ur\u00ad tara Canaanului, Babilon, Asiria, E\u00ad gea Lui morala(Mar. 3.35; Ef. 6.6; Ev. mare, hanil e legat de slujire (Rom. gipt, precum \u00a7i la un numar foarte mare 13.21); \u00a7i(3) dorintele lui Dumnezeu iz\u00ad 12.6; 15.15-16; I Cor. 1.3-7; 3.10; II Cor. de personaje - preziceri atit de unice, vorite din inima Lui plina de dragoste 12.9-10; Gal. 2.9; Ef. 3.7-8; 4.7; Fil. 1.7; de vechi \u00a7i aparent improbabile, conti\u00ad (Ez. 33.11; Mat. 23.37; II Pet. 3.9). Voia II Tim. 2.1-2; I Pet. 4. IOI; de cre\u00a7terea nind atlt de multe detalii \u00a7i precizari suveranA a lui Dumnezeu se va implini in credinta (TIIesC.o1r..112.;1E2;v.E4f..146.2; 91;2C.2o8l-. incit nici un muritor nu le-ar fi putut cu sigurantA intotdeauna, dar legea Sa 3.16; 4.6; II face - ei bine, toate acestea au fast tm\u00ad moralA este adesea nesocotita de oa\u00ad 29; 13.9; lac. 4.6; I Pet. 1.2; 3.7; 5.5, IO; plinite de oameni care n-aveau nici a meni iar dorintele lui Dumnezeu se im\u00ad II Pet. 3.18; Juda 4); \u00a7i de darnicie (II cuno\u00a7tinta despre ele sau de unii care nu plinesc numai in mAsura in care sint Cor. 4.15; 8.1, 6-7, 19; 9.14).","PRIMA EPISTOLA A LUI IOAN F8l CARTEA I IOAN au acceptat patemitatea Jui loan asupra acestei cii.rti. Dumnezeu este luminii: Dumnezeu este dra- Dovezile inteme sprijina aceasta traditie universalii, gostc: \ufffdi Dumnezeu este via\\\\ii. loan se bu\u00ad deoarece fonnula de adresare: ,,noi\\\" (apostolii). ,.voi\\\" curii de o minunata parta\ufffd,e cu acest Dumnezeu al (cititorii) \ufffdi ,,ei\\\" (invatatorii fal\ufffdi) ii plaseaza pe scriitor luminii. dragostei \ufffdi vietii \ufffdi dore\ufffdte din toatii inima ca in slera martorilor oculari apostolici (cf. 1.1-3: 4.14). \ufffdi copiii Jui spirituali sii se bucure de aceea\ufffdi piirta\ufffdie. Numele Jui loan era bine cunoscut cititorilor, de aceea, Dumnezeu este luminii. Prin unnare, dacii dorim sa n-a mai considerat necesar sa-1 aminteascii. Stilul \u00a7i avem parta\ufffdie cu El. trebuie sa umblam in lumina \ufffdi nu vocabularul epistolei I loan sint atit de similare cu cele in intuneric. Umblind in lumina. ne vom miirturisi ale Evangheliei a patra incit cei mai multi invata\\\\i mereu pacatele. lii.sind ca singele Jui Cristos sii ne recunosc faptul ca ambele au fost scrise de aceea\u00a7i mina curii\\\\easca in permanen\\\\a. Cristos va ti avocatul aparii\u00ad (vezi ,,Autorul carJii loan\\\"'). Ambele con\\\\in expresii tipice rii pentru noi inaintea Tatiilui. Dovada ,,umblarii intilnite la loan. De asemenea, ambele fac uz de un noastre in lumina\\\" va consta in faptul ca vom pazi vocabular limitat \u00a7i de frecventa folosire a contrastelor. poruncile Jui Dumnezeu \u00a7i vom inlocui orice ura pe Cu toate acestea, unii critici au atacat aceastii. con\u00ad care o avem fa\\\\ii de fratele nostru cu dragoste. Doua cluzie. din diferite motive, dar deosebirile stilistice \u00a7i obstacole majore in calea acestei umbliiri vor ti: iubi\u00ad teologice nu sint suticient de mari pentru a rii.stuma rea lumii acesteia \ufffdi acceptarea minciunilor seducatoa\u00ad abunden\\\\a de asemaniiri dintre I loan \ufffdi Evanghelia Jui re ale invii\\\\iilorilor fal\u00a7i. loan. Dumnezeu este dragoste. lntrucit noi sintem copiii Piirerea traditionalii. mai e respinsii. \u00a7i de cei care Lui. trebuie sii. umbliim in dragoste. De fapt. loan sustin ca Evanghelia a patra \ufffdi aceste trei epistole au spune ca dacii nu iubim, nu-L cunoa\u00a7tem pe Dumne\u00ad fost scrise de un oarecare presbiter, numit loan eel zeu. Mai mult. dragostea noastra trebuie sa tie practi\u00ad Batrin, \u00a7i nu de loan apostolul. Dar singura bazii pentru ca. Dragostea nu stii doar in cuvinte, ci in ac\\\\iuni. aceastii. distinqie este interpretarea pe care o dii. Eu\u00ad Dragostea inseamnii sa dai, nu sa prime\u00a7ti. Dragostea sebius in a sa lstorie ec\/esiasricii (323 ct.Cr.) unei biblicii e neconditionatii in natura ei. Cel patruns de ea afinnatii fiicute de Papias. Dupii. Eusebius pasajul res\u00ad iube\u00a7te chiar daca lipsesc condi\\\\iile necesare unei iu\u00ad pectiv se referii la douii. persoane distincte. ambele biri naturale. A\u00a7a a fost dragostea Jui Cristos, cind a numite loan. dar felul cum e formula! textul nu ne trait EI pe pa.mint, implinind aceste calita\\\\i. Or. cind \u00a7i obliga Ia aceasta interpretare. Nimic nu ne impiedica sa pe noi ne va caracteriza aceasta dragoste, vom ti elibe\u00ad credem cii. loan presbiterul \ufffdi loan apostolul sint una \u00a7i rati de auto-condamnare \u00a7i vom avea incredere ina\u00ad aceea\u00a7i persoana. Chiar daca am avea de-a face cu intea Jui Dumnezeu. doua persoane. tot nu exista suficiente dovezi pentru a Dumnezeu este via\\\\ii. Cei care au piirtii\u00a7ie cu El respinge parerea unanimii. a Bisericii. din cele mai trebuie sii posede aceea\u00a7i viatii ca a Lui. Viata spiri\u00ad vechi timpuri. cii. aceasta epistola a fost, intr-adevar. tualii incepe cu na\ufffdterea spirituala. Na\u00a7terea spiritualii. scrisa de apostolul loan. se produce prin credin\\\\a in lsus Cristos. Credin\\\\a in TIMPUL CARTII I IOAN (iJlsus Cristos ne umple de viata Jui Dumnezeu, cea La Fapte 8. 14, ii vedem pe loan in compania etemii. De aceea, cine umbla in parta\u00a7ie cu Dumnezeu va umbla in lumina, in dragoste \u00a7i in via\\\\a. apostolilor de la Ierusalim iar Pavel ii nu\u00ad De\u00a7i numele apostolului nu apare in textul acestei me\u00a7te, la Gal. 2.9. drept unul din ,,stilpii\\\" bisericii din epistole, ea a primit numele de loannou A, .. lntii lerusalim. In afara de cele citeva date pe care ni le loan\u00b7\u00b7 . fumizeazii capitolul I din Apocalipsa, nu cunoa\u00a7tem @ AUTORUL CARTII I IOAN prea multe despre ultima parte a vietii apostolului, dar tradi\\\\ia cre\ufffdtinii ne spune ca loan a para.sit Ierusalimul Dovezile exteme ale patemitii\\\\ii cartii I loan cu pu\\\\in timp inainte de distrugerea acestuia din anul 70 \ufffd arata ca de la inceput epistola aceasta a fost ct.Cr. \u00a7i ca \u00a7i-a desfii\u00a7urat lucrarea cre\u00a7tinii la Etes \u00a7i in primita unanim \ufffdi consideratii text biblic. A\u00a7a a fost imprejurimile acestuia. Cele \u00a7apte biserici din provin\u00ad folositii de Policarp (care I-a cunoscut pe loan in tine\u00ad cia romanii. Asia pe care le giisim menJionate in Apo\u00ad re\\\\ea sa) \u00a7i de Papias Ia inceputul secolului al doilea iar calipsa 2 \u00a7i J se incadrau. evident. in sfera lui de lucru. mai tirziu lrineu (care I-a cunoscut pe Policarp in De\u00a7i nu gasim nici o formula de adresare in epistola tinereiea sa) i-a atribuit-o in mod expres apostolului aceasta. se presupune ca apostolul a adresat-o biseri\u00ad loan. Toti piirin!ii bisericii - \u00a7i cei greci. \u00a7i cei latini, cilor provinciei Asia. peste care era el supraveghetor. 1226","1227 IIOAN Credincio\u00a7ii din aceste adunari erau bine ancora\\\\i in mare accent asupra incamarii lui Dunmezeu Fiul \u00a7i a\u00ad adevarul cre\u00a7tin \u00a7i loan le scrie nu ca unor incepiitori, supra identita\\\\ii lui lsus drept Cristosul (2.22; 4.2,3), ci ca unor frati plini de inviitiitura apostolica (2.7. prin care se combate doctrina gnostica. Jsus Cristos ,,a 18-27; 3.11). Apostolul nu aminte\u00a7te nimic despre venit prin apii \u00a7i prin singe\\\" (5.6). El a fost aceea\u00a7i problemele sale personale, dar folosirea unor termeni persoanii indivizibilii de la inceput (botezul Lui) pina la de adresare ca ,, preaiubi\\\\ilor\\\" \u00a7i ,,copila\u00a7ilor\\\" impri\u00ad sfiT\u00a7itul (rastignirea Lui) lucrarii Lui publice. mii epistolei un caracter personal, care dezviiluie re\u00ad la\\\\ia intimii in care se afla cu cei carora le-a fost [lJ CHEILE CAR'fll I JOAN adresata scrisoarea prima data. I loan a fost scrisa, Cuvintul cheie: partli\u00a7ie cu Dumnezeu. Te\u00ad dupa cite se pare, la Efes, dupa Evanghelia lui loan, rna majora a lui I loan este parta\u00a7ia cu Dumne\u00ad de\u00a7i nu se poate stabili exact data apari\\\\iei ei. Nu se zeu. loan vrea ca cititorii slii sa aibii siguranta deplina a aminte\u00a7te nimic despre persecu\\\\ii, ceea ce ne face sii faptului ca Dumnezeu realmente locuie\u00a7te in ei, prin credem ca a fost scrisa inainte de anul 95, cind se \u00a7tie Duhul Stint \u00a7i ca nimic nu-i poate smulge pe cre\u00a7tini ca au izbucnit marile prigoane de la sfiT\u00a7itul domniei din relatia aceasta etema cu Tata! (2.28; 5.13). Cre\u00ad Jui Domitian (81-96 d.Cr.). dinta in Cristos trebuie sa se manifeste in practica, prin trliirea in neprihanire \u00a7i dragostea de fra\\\\i, care, la inaintat in virsta, loan scrie aceasta epistola parin\u00ad rindul lor, produc bucurie \u00a7i incredere inaintea lui teasca izvorita din profunda grija \u00a7i dragoste ce o avea Dumnezeu. loan scrie aceastii epistola pentru a incura\u00ad pentru ,,copiii\\\" Jui, a caror statomicie in adevar era ja acest gen de parta\u00a7ie \u00a7i pentru a sublinia importan\\\\a acum amenin\\\\ata de spiritul amagitor al lumii \u00a7i de aderarii ferme la inva\\\\atura apostolilor. ratacirile doctrinare ale inva\\\\atorilor fal\u00a7i. Erezia gnostica consta in teoria dupa care toatii materia este I loan a mai fost scrisa pentru a combate distruga\u00ad inerent rea \u00a7i, prin urmare, o fiintii divina nu putea toarele inva\\\\aturi ale gnosticilor, prin sublinierea reali\u00ad nicidecum sa imbrace un trup uman. De aici a rezultat ta\\\\ii incarnarii \u00a7i prin sublinierea ziidamiciei unei mar\u00ad distinc\\\\ia pe care o raceau ace\u00a7ti gnostici intre omul turisiri formale a credin\\\\ei in Cristos lipsite de o dublare Isus \u00a7i Cristosul spiritual, care s-a coborit peste Isus la a acesteia pe plan practic. Anticri\u00a7tii de care vorbe\u00a7te botezul Lui, dar a plecat de la El inainte de rastignirea loan cad cind sint supu\u00a7i la trei probe de baza: triiirea in Sa. 0 alta ratacire era docetismul (de la grecestul neprihanire, iubirea fra\\\\ilor \u00a7i credin\\\\a ca Jsus este dokeo, ,, a parea\\\"), doctrina care sus\\\\inea ca trupul lui Cristosul, Dumnezeu, care s-a intrupat, luind chip Cristos doar parea uman. Ambele erezii aveau acela\u00a7i omenesc. rezultat: negarea categorica a incarnarii. Versetele cheie: I loan l.3,4 \u00a7i 5.11-13. ,,Ceea ce Gnosticii mai credeau ca posedarea acelor cuno\u00a7\u00ad am vazut \u00a7i am auzit, aceea vii vestim \u00a7i voua, ca \u00a7i voi tin\\\\e ascunse (gnosis) le conferea un statut special de sa ave\\\\i parta\u00a7ie cu noi.Si parta\u00a7ia noastrii este cu Tata.I elita spirituala, ai carei membri erau deasupra distinc\u00ad \u00a7i cu Fiul Sau, Jsus Cristos. Si vii scriem aceste lucruri !iilor normale racute de societate intre bine \u00a7i rau. pentru ca bucuria voastra sa fie deplina\\\" ( I.3, 4). Urmarea practica a acestei erezii era totala ignorare a normelor etice cre\u00a7tine \u00a7i groaznica deciidere in imora\u00ad ,,Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat litate. viata ve\u00a7nica \u00a7i aceasta via\\\\a este in Fiul Sau. Cine-L are pe Fiul are via\\\\a; cine nu-L are pe Fiul lui Dumne\u00ad CRISTOS iN CARTEA I IOAN zeu, n-are via\\\\a. V-am scris aceste lucruri ca sa \u00a7ti\\\\i ca voi, cei care crede\\\\i in numele Fiului Jui Dumnezeu, (I1 Actuala slujba a lui Cristos este descrisa in aveti via\\\\a ve\u00a7nica,, (5.11-13). 1.5-2.22. Singele Lui ii cura\\\\e\u00a7te pe cre\u00ad dincios incontinuu de orice pacat. Cristos este Avocatul Capitolul cheie: I loan 1. Cele doua pasaje centrale neprihanit inaintea Tatalui. Epistola aceasta pune un pentru raminerea in stare de parta\u00a7ie cu Dumnezeu sint loan 15 \u00a7i I loan I. loan 15 relateazii partea pozitiva a ACCENTUL BAZA PARTA!)IEI COMPORTAREA PARTASIEI TEXTUL 1:1 ?:IS 2:28 <:4 5:21 DIVIZIUNEA CONDITIILE I CIRCUMSPECTIA CARACTERISTICILE I CONSECINTELE PARTA!)IEI PARTA!)IEI PARTASIEI PARTASIEI SUBIECTUL SEMNIFICATIA PARTA!)IEI FELUL DE MANIFESTARE A PARTASIEI RAMINEREA IN LUMINA LUI DUMNEZEU RAMiNEREA iN DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU LOCUL SCRISA iN EFES TIMPUL c. ANUL 90 d.Cr.","IIOAN 1228 piirtii\ufffdiei. adicii riiminerea in Cristos. I loan 1 ne pre\u00ad cit ramine. nu piiciituie\ufffdte. Cind credinciosul piicatu\u00ad zintii cealaltii fa\\\\ii: ce se intimplii atunci cind cre\u00a7tinii iqte. el nu reflectii omul eel nou. regenerat, ci pe nu ramin in Cristos. faptul ca trebuie sii ceara iertare Satana, primul pacatos (3.7-10). inainte de a se restabili partii\u00a7ia. Regenerarea e pusa in eviden\\\\a de neprihiinire PANORAMA CARTII I JOAN (2.29-3.10) iar neprihanirea se manifesta prin dra\u00ad loan \ufffdi-a scris epistola intr-un limp cind in\u00ad goste (3.10-23). Apostolul recurge la exemplul lui va\\\\atura apostolilor era atacata de un numiir Cain, pentru a arata ce nu este dragostea - faptul ca tot mai mare de invii\\\\iitori fal\u00a7i. Asemenea epistolelor ura este deja o crima de ucidere in spirit \u00a7i ca emana din II Petru \ufffdi Iuda, 1 loan are un aspect pozitiv \u00a7i altul sfera lumeasca a mortii. loan folose\u00a7te apoi exemplul negativ. Pe de o parte, trebuie sa combata inva\\\\atura lui Cristos. pentru a ilustra ce este dragostea: practi\u00ad gre\u00a7itii iar pe de alta sii-i incurajeze pe cititori sii umble carea jerttirii de sine. \u00a7i nu doar rostirea ei cu gura. in cuno\u00a7tinta adeviirului. loan enumerii criteriile \u00a7i Aceasta exprimare practica a dragostei are ca urmare triisiiturile partii\ufffdiei cu Dumnezeu, ariitind ca cei care siguran\\\\a credinciosului inaintea Jui Dumnezeu \u00a7i riis\u00ad riimin in Cristos pot avea incredere \ufffdi siguran\\\\a ina\u00ad punsul la rugaciuni, deoarece credinciosul umbla a\u00ad intea Lui. Aceastii lucrare scrisii intr-un limbaj simplu, cum in ascultare de poruncile lui Dumnezeu: de a dar nu lipsit de profunzime dezvoltii semnifica\\\\ia piir\u00ad crede in Cristos \ufffdi de a iubi pe fra\\\\ii lui. ta\ufffdiei sub cele doua aspecte ale ei: baza piirta\u00a7iei (1.1-2.27) \u00a7i comportarea piirtii\u00a7iei (2.28-5.21). in 3.24 loan introduce douii teme importante. pe Baza partii\u00a7iei (1.1-2.27): Prologul lui loan (1.1- care le dezvolta in 4.1-16: Faptul ca Dumnezeu lo\u00ad 4) rememoreaza primele contacte ale apostolului cu cuie\ufffdte in launtrul nostru \u00a7i prezen\\\\a Duhului ca semn Cristos. Gasim in acest prolog exprimata dorin\\\\a apos\u00ad al acestei umpleri launtrice. Duhul lui Dumnezeu ii tolului de a transmite aceastii miirturie apostolicii citi\u00ad marturise\ufffdte pe Cristos eel intrupat \u00a7i confirma doctri\u00ad torilor sai. pentru ca \ufffdi ei sa aiba parte de aceea\u00a7i na apostolica (4.1-6). Aceasta raminere reciproca - piirtii\u00a7ie cu lsus Cristos, care este personificarea vie\\\\ii. credinciosul in Dumnezeu \u00a7i Dumnezeu in credincios Aceasta proclamatie e urmata de descrierea conditiilor - se manifesta prin dragoste pcntru al\\\\ii \ufffdi aceastii piirta\u00a7iei (1.5-2.14). dragoste produce o partii.\u00a7ie divina \u00a7i umana care de\u00ad Pacatele cititorilor au fost iertate. drept care ei se monstreaza \u00a7i reflecta realitatea intruparii (4.7-16). in bucurii acum de partii\u00a7ie cu Dumnezeu. Prin urmare. ei acela\u00a7i timp ea anticipeaza desavir\ufffdita parta\u00a7ie de care ii cunose pe Acela care a fost de la inceput \ufffdi au primit vom avea curind parte. creind in noi dorin\\\\a \u00a7i mai puterea de a birui ispitele celui rau (2.12-14). Aten\\\\io\u00ad mare de a ne intilni fa!a in fa!a cu Acela din care emana niirile cu privire la pericolele care pasc parta\u00a7ia sint de orice dragoste adevarata (4.17-19). ordin practic. ca atunci cind apostolul vorbe\u00a7te despre poftele sistemului corupt al acestei lumi. care se opun loan leaga conceptele prezentate deja intr-o salbii cu lui Dumnezeu. 2.15-17). \u00a7i de ordin doctrinar. prin \ufffdase inele. care incepe cu dragostea pentru fra\\\\i condamnarea celor care sus\\\\ineau ca ar fi o deosebire (4.20-5.17) (1) ca produs inseparabil al dragostei intre lsus \u00a7i Cristosul. 2.18-23). in contrast cu ace\u00a7ti pentru Dumnezeu (4.20-5.1) &i continua apoi cu cele\u00ad anticri\u00a7ti. cititorii au cuno\u00a7tin\\\\a adeviirului \ufffdi ungerea lalte elemente. dupa cum urmeaza: (2) Dragostea de la Cel Stint. Ceea ce inseamna ca ar ti o mare pentru Dumnezeu se na&te din ascultarea de poruncile nechibzuinia sii se indeparteze de inva\\\\iiturile apostoli\u00ad Lui (5.2.3l. (3) Ascultarea de Dumnezeu este urmarea lor \u00a7i sii accepte ciudatele invii\\\\iituri ale anticri\u00a7tilor. credintei in Fiul Lui (5.4. 5). (4) Credinta este in lsus. Antidotul pentru toate aceste invaiaturi eretice este care a fost Cristosul nu numai la botezul Sau (apal. raminerea in adevarurile apostolice pe care le-au auzit ci &i in moartea Sa lsingele: 5.6-8) (5) Marturia de la inceput \u00a7i care au fost autentificate prin ungerea divina depusa in sprijinul persoanei lui Cristos e intru ce au primit-o ei (2.24-27). totul vrednica de crezare (5.9- Ll). (6) Credinta aceasta Comportarea partii\ufffdiei (2.28--5.21): Terna de produce increderea de a ne duce la Domnul in rugaciune hazC1 a cpistolci I loan e exprimata coneis in 2.28: ca ni\ufffdte copila\ufffdi la taticul lor (5.14-17). lntrucit ruga\u00ad siguranta riiminerii in Cristos. Versetul urmator intro\u00ad ciunea de mijlocire se manifesta prin dragostea pentru duce tema regenerarii iar la 2.29-3.10 se arata altii. cercul e acum complet. ca na\ufffdterea din nou trebuie sa se manifeste in practica\u00ad rea neprihiinirii. Pentru ca sintem copii ai lui Dumne\u00ad Epilogul (5.18-21) face o trecere succinta in revista zeu prin credin1a in Cristos. avem o niidejde sigura ca a concluziilor care se desprind din aceasta epistola, vom fi racu\\\\i intru totul asemenea Lui atunci cind se va prin intermediul a trei certitudini: (I) Certitudinea ca arata El (3.1-3). Actuala noastra asemanare cu Cristos piirta\ufffdia e amenin\\\\ata de piicat. care trebuie considerat ne pune intr-o pozi\\\\ie de incompatibilitate cu piicatul. strain in via\\\\a \u00a7i pozi\\\\ia pe care o ocupa credinciosul in deoarece piicatul e contrar persoanei \ufffdi lucrarii lui Cristos (cf. Rom. 6). (2) Certitudinea ca credinciosul Cristos (3.4-6). Conceptul din 3.6 nu-I contrazice pe sta impreuna cu Dumnezeu in opozi\\\\ie fa!a de sistemul eel din I.8. deoarece spune ca eel ce ramine. atita timp satanic al lumii \ufffdi (3) certitudinea ca intruparea pro\u00ad duce adeviirata cunoa\ufffdtere a lui Cristos \ufffdi piirta\ufffdia cu El. intrucit El este adeviiratul Dumnezeu \ufffdi via\\\\a ve\u00a7\u00ad nica. eel care-L cunoa\u00a7te pe El trebuie sa evite toate amagirile \ufffdi orice ar incerca sa-L inlocuiasca pe El.","1229 IIOAN 2 SCHITA CARTII I IOAN .......2.7-1 4 ........ . 2.15-27 Partea intii: baza piirt\ufffdiei (1.1-2.27) ...2.1 5- 17 I. lnlroducere \u2022.\u2022.\u2022.\u2022.\u2022.\u2022.\u2022.\u2022..\u2022.\u2022..............\u2022.I.1-4 D. Dragostea fratilor unii pentru altii ......2.18-27 II. Condltiile pii\ufffdiei .......1.S---2.14 III. Alen!loniirlle parti\u00a7iei ...... .5.4-21 ........5.4. 5 A. Umblarea in lumina ..................... ......1.5-7 A. Dragostea pentru lumea aceasta . B.M3rturisirea piicatului ....1.8-2.2 .5.6-13 C. Ascultarea de poruncile Lui . .......2.3- 6 B. Spiritul Jui Anticrist .5.14-17 .......5.18-2 1 Partea a doua: comportarea pii\ufffdiei (2.28-5.21) I. Trasalurile partiiljiei .........................2.28-5.3 II. Consecintele piirtiiljiei A. Puritatea vietii ......... ...................2.28-3.3 A. Biruinta asupra lumii . B. Practicarea neprihanirii .........3.4-1 2 B. Siguranta mintuirii C. Dragostea in fapta \ufffdi 1n adevar . ................3.1 3-2 4 C. Ciiliiuzirea in rugiiciune D. Testarea duhurilor ..........4.1-6 D. Eliberarea de practica piicatului E. Iubiti cum a iubit Cristos . ..........4.7-5.3 1 Introducere 7. Dar daca umblam 1 in lumina, dupa cum El Ceea ce era de la inceput, ceea ce am auzit, lnsu\u00a7i este in lumina, avem parta\u00a7ie unii cu altii; \u00a7i *singele Jui Isus Cristos, Fiul Lui, ne ceea ce am vazut cu ochii no\u00a7tri, *ceea ce am curate\u00a7te de orice pacat. *I Cor. 6.11 privit \u00a7i ceea ce am pipait cu *miinile noastre, Mdrturisirea pdcatului cu privire la Cuvintul vieiii- *loan 1.1; *loan 1.14; *Luca 24.39 8. Daca zicem ca n-avem pacat, ne in\u00a7elam 2. pentru ca via\u00b5 s-a aratat iar noi am va\u00ad singuri \u00a7i adevarul nu este in noi. zut-o \u00a7i marturisim despre ea \u00a7i va vestim viata 9. Daca ne marturisim pacatele, El este cre\u00ad ve\u00a7nica, via\ufffda care era la Tata! \u00a7i care ne-a fost dincios \u00a7i drept ca sa ne ierte pacatele \u00a7i sa ne curateasca de orice nelegiuire. aratata. 10. Daca zicem ca n-am pacatuit, 11 facem 3. Deci, ceea ce am vazut \u00a7i am auzit, aceea va vestim \u00a7i voua, ca \u00a7i voi sa aveti partll\u00a7ie cu noi. mincinos \u00a7i Cuvintul Lui nu este in noi. $i *parta\u00a7ia noastra este cu Tata! \u00a7i cu Fiul 2 Copila\u00a7ilor, va scriu aceste lucruri ca sa nu Sau, lsus Cristos. *loan 15.14; I 4. $i va scriem aceste lucruri *pentru Cor. 1.9 pacatuiti. Dar daca a pacatuit cineva, avem la Tata! un tMijlocitor', pe Isus Cristos, eel curia voastra sa fie deplina. ca bu- *loan 16.24 neprihanit. t reprezentant, apdrator Umblarea fn lumind 2. El este jertfa de ispa\u00a7ire pentru pacatele 5. Vestea pe care am auzit-o de la El \u00a7i pe care noastre; \u00a7i nu numai pentru ale noastre, *ci \u00a7i v-o propovaduim este ca *Dumnezeu e lumina pentru ale intregii lumi. *loan 1.29 \u00a7i in El nu este intuneric. *3.11; *loan 1.9 Ascultarea de poruncile Lui 6. *Daca zicem ca avem parta\u00a7ie cu El, insa 3. $i prin aceasta \u00a7tim ca ii cunoa\u00a7tem, daca umblam in intuneric, mintim \u00a7i nu practicam pazim porunciie\u2022 Lui. adevarul. *loan s.12 1.9 Marturisirea. Unul din cele mai remarcabile capitole din Vechiul Testament este Psalmul 51, in care gasim chiar cuvintele de miirturisire pe care le-a rostit David dupa cele doua pacate groaznice pe care le-a comis: adulterul \u00a7i omorul(II Sam. 11). Rugaciunea aceasta poate servi de model pentru cre\u00a7tin atunci cind acesta se face vinovat de pacat. a. David incepe rugaciunea miirturisindu-\u00a7i f\\\"ara inconjur pacatul (Ps. 51.3. 4). Este absolut vital sa fim sinceri cind ne recunoa\u00a7tem piicatul iar Dumnezeu ne va iena toate pacatele noastre, dar nu din pricina scuzelor noastre. b. Apoi observiim ca David a fost adinc intristat din pricina pacatului sau(Ps. 51. I7).Pavel scrie la II Cor. 7.10 ca adevarata miirturisire se caracterizeaza prin intristarea dupa voia Jui Dumnezeu. c. Apoi cere ienare lui Dumnezeu(Ps. 5 I. I, 7-9). d.. Dupa ce se roaga, David crede ca Dumnezeu i-a auzit rugaciunea \u00a7i ca-I va reface spiritual(Ps. ,5 I.I2-15). In Noul Testament, eel mai imponant verset cu privire la miirturisirea pacatelor este I loan I .9. In esen\\\\a loan ne spune ca mijlocul prin care sintem ienaii \u00a7i cura!ili este singele Jui Cristos. in vreme ce metoda prin care capata cre\u00a7tinul ienarea \u00a7i cur3.tirea aceasta este marturisirea. Asemenea lui David, \u00a7i noi trebuie sa ne recunoa\u00a7tem pacatul, sa regretiim aqiunile noastre pacatoase \u00a7i sa cerem proteqia singelui lui Cristos, crezind ca Dumnezeu a fiicut ceea ce a fiigaduit: adica ne-a cura\\\\it de pacat \u00a7i ne-a readus la starea de piirtii\u00a7ie \u00a7i slujire. Deschide!i acum la pg. 264. I Sam. I.I7: Cererilc.","IIOAN 2 1230 4. *Cine zice: ,,11 cunosc\\\", \u00a7i nu paze\u00a7te po\u00ad 16. Caci tot ce este in lume - *pofta tfirii runcile Lui, este un mincinos \u00a7i adevarul nu vechi, *pofta ochilor \u00a7i trufia vietii- nu este de este in el. *4.20; 1.6, s la Tata!, ci din lume. 5. Dar cine pAze\u00a7te Cuvintul Lui, in acela dragostea Jui Dumnezeu a ajuns desavir\u00a7ita; *Mat. 4.4-9; *Eel. 5.11; t sau ,,pofta cilrnii\\\" prin aceasta \u00a7tim ca sintem in El. 17. Iar *lumea trece \u00a7i pofta ei, dar cine face 6. Cine zice ca ramine in El trebuie sa tra\u00ad voia Jui Dumnezeu ramine in veac. *I Pet. 1.24 iasca \u00a7i el cum a trait Isus. Spiritul lui Anticrist Dragostea frafilor unii pentru aljii 18. *Copila\u00a7ilor, este ceasul eel de pe urma. $i, dupa cum ati auzit ca va veni Anticrist, *sa 7. Preaiubitilor, *nu va scriu o porunca nouii, \u00a7titi ca acum s-au ridicat multi anticri\u00a7ti, fapt ci o porunca veche, pe care ati avut-o de la inceput. Porunca aceasta veche este Cuvintul prin care \u00a7tim ca este ceasul de pe urma. pe care 1-ati auzit. *3.11; II loan 5 *loan 21.5; *Mat. 24.5 8. Totu\u00a7i va scriu o porunca nloauEa,l,luccirtu\u00a7ciacrue 19. *Ei au ie\u00a7it\u2022 din mijlocul nostru, dar nu este adevarat atit cu privire erau dintre ai no\u00a7tri, caci *daca ar fi fost dintre ai no\u00a7tri, ar fi ramas cu noi. Dar au ie\u00a7it *ca sa privire la voi; *caci intunericul se duce \u00a7i lumi\u00ad se arate ca nu toti sint dintre ai no\u00a7tri. na adevarata straluce\u00a7te deja. *Rom. 13.12 9. *Cine zice ca este in lumina \u00a7i ura\u00a7te pe *Deut. 13.13; *Mat. 24.24; *I Cor. 11.19 fratele sau este inca in intuneric pina acum. 20. Dar *voi ati primit ungerea din partea Celui stlnt \u00a7i \u00a7titi toate lucrurile. *Ev. 1.9 *I Cor. 13.2 21. V-am scris nu ca n-ati cunoa\u00a7te adevarul, ci pentru ca ii cunoa\u00a7te!i \u00a7i \u00a7titi ca nici o min\u00ad 10. *Cine iube\u00a7te pe fratele sau ramine in lumina \u00a7i in el *nu este nici un prilej de po\u00ad ticnire. *3.14; II Pet. 1.10 ciuna nu este din adevar. 22. *Cine este mincinosul, daca nu eel ce tii\u00ad 11. Dar cine ura\u00a7te pe fratele sau este in in\u00ad gaduie\u00a7te ca Isus este Cristosul? Acela este an\u00ad tuneric, umbla in intuneric \u00a7i nu \u00a7tie incotro se duce, pentru ca intunericul i-a orbit ochii. ticrist care tagaduie\u00a7te pe Tata! \u00a7i pe Fiul. 12. Va scriu, copila\u00a7ilor, fiindca *pacatele va 23. Oricine tagaduie\u00a7te pe Fiul *II loan 7 sint iertate pentru numele Lui. n-are pe Ta\u00ad ta!. Oricine marturise\u00a7te pe Fiul are \u00a7i pe Tata!. *Luc. 24.47 13. Va scriu, parintilor, fiindca ati cunoscut *loan 15.23; II loan 9; loan 14.7,9,10; cap. 4.15 pe Ce! ce este de la inceput. Va scriu, tinerilor, fiindca ati biruit pe eel rau. V-am scris, copila\u00ad 24. *Ceea ce ati auzit de la inceput - aceea \u00a7ilor, fiindcii ati cunoscut pe Tata!. sa ramina in voi! Daca ramine in voi ceea ce ati auzit de la inceput, \u00a7i voi veti ramine in Fiul \u00a7i 14. V-am scris, parintilor, fiindca ati cunos\u00ad in Tata!. cut pe Ce! ce este de la inceput. V-am scris, *II ioan 6 tinerilor, fiindca *sinteti tari \u00a7i Cuvintul Jui 25. *$i fagaduin\u00b5 pe care ne-a facut-o El este aceasta: via\u00b5 ve\u00a7nica. Dumnezeu ramine in voi \u00a7i 1-ati invins pe eel *loan 17.3 rau. *Ef.6.10 26. V-am scris aceste lucruri in vederea celor ce cauta sa va rataceasca. 27. Cit despre voi, ungerea pe care ati primit-o Dragostea pentru lumea aceasta de la El ramine in voi \u00a7i n-aveti nevoie sa va 15. Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume. invete cineva, ci, dupa cum ungerea Lui va inva\ufffd Daca iube\u00a7te cineva lumea, dragostea Tatalui toate lucrurile \u00a7i este adevarata, \u00a7i nu este o min\u00ad nu este in El. ciuna, ramine!i in El, dupa cum v-a inva\u00b5t ea. 2.15 lspitirea din partea Iumii. Tennenul de fume nu se refera intotdeauna la universul creat de Dumnezeu, ci adesea descrie comunitatea omenirii piicatoase care e patrunsa de un spirit de razvratire impotriva lui Dumnezeu (I loan 5. 19). Datorita opozi1iei sale fa!a de Dumnezeu. lumea pune pre! pe acele lucruri care sint contrare voii Jui Dumnezeu: ,,pofta camii [tiriij \u00a7i pofta ochiloqi mindria laudaroasiia vie!ii\\\" (I loan 2.16). Ispitele lumii se manifestii in douii feluri fa!a de credincio\u00a7i: prin pofta senzuala \u00a7i prin mindria omului de a fi stapinul vie!ii sale. Atraqia lumii e ampliticata de Satana, care e capul sistemului de la baza lumii. El e numit ,.stapinul [conducatorul, dregatorul[ acestei lumi\\\"(loan 12.31;14.30;16. I I) \u00a7i se spune ca intreaga lume zace sub puterea Jui (I loan 5. 19). U9neinlededpiniirttraargeidceelleuecfreucltDe opme cnaurleulie\u00a7ivdaeparol!di uccreediiunbciiroe\u00a7ai(dIeI care credincios a lumii acesteia sint: a. Tim. 4.10); b. lnstrainare fa\\\\a de Dumnezeu(lacov 4.4); c. f'acate care corup(II Pet. l.4;l loan 2.l5-17); d. ln\u00a7elarea credinciosului in unna contactului cu inva\\\\aturile false propagate de invatatorii mincino\u00a7i(I loan 4. I;II loan 7). Rezolvarea pericolului pe care-I prezinta iubirea lumii o gasim in sporirea iubirii noastre fa!a de Tata) (I loan 2.15). Cre\u00a7tinul care cauta sa-1 fie placut Jui Dumnezeu zilnic in toate lucrurile \u00a7i se sile\u00a7te sa creascii din punct de vedere spiritual prin rugaciune. studierea Cuvintului Jui Dumnezeu \u00a7i manurisire nu va ciidea cu U\u00a7Urin!a in fa!a ispitelor lumii. Deschide!i acum la pg. 962, Marcu 14.38: Ispita camii [a firii vcchiJ.","1231 IIOAN 3 Puritatea viefii 10. Prin aceasta se cunosc copiii Jui Dumne\u00ad zeu \u00a7i copiii diavolului: oricine nu practica ne\u00ad 28. $i acum, copila\u00a7ilor, ramineti in El, pen\u00ad prihanirea nu este de la Dumnezeu, nici cine tru ca atunci clnd Se va arata El, sa avem in\u00ad nu-I iube\u00a7te pe fratele sau. drazneala \u00a7i sa nu fim dati de ru\u00a7ine inaintea 1in1c. eCpaucti: acesta e mesajul pe care 1-ati auzit de Lui la venirea Lui. la Sa ne iubim unii pe altii, *loan 13.34 29. Daca \u00a7titi ca El este *neprihanit, sa \u00a7titi 12. nu cum era *Cain de la eel rau, inclt I-a \u00a7i ca oricine practica neprihanirea este nascut ucis pe fratele sau. $i din ce cauza I-a ucis? 3din El. Pentru ca faptele Jui erau rele iar ale fratelui *4.7; 5.13 sau erau neprihanite. Vedeti ce dragoste a turnat din bel\u00a7ug Tata! *Gen. 4.4, 8 asupra noastra, sa fim numiti copii ai Jui Dragostea tn fapta \u00a7i tn adevar Dumnezeu! $i sintem. De aceea nu ne cunoa\u00a7te 13. Nu va mirati, fratilor, daca *va ura\u00a7te lumea, pentru ca nu L-a cunoscut pe El. lumea. 2. Preaiubitilor, *acum sintem copii; \u00a7i ce *loan 15.18; 17.14 14. Noi \u00a7tim ca am trecut din moarte la viata, vom fi nu s-a aratat Inca. $tim insa ca atunci pentru ca iubim pe *frati. Cine nu iube\u00a7te pe clnd se va ariita El *vom fi ca El, deoarece *11 fratele sau ramlne in moarte. vom vedea a\u00a7a cum este. *Mat. 12.50 15. Oricine ura\u00a7te pe fratele sau este un uci\u00ad ga\u00a7; \u00a7i \u00a7titi ca nici un uciga\u00a7 n-are viata ve\u00a7nica 3. Oricine are nadejd*eIsa. 5a6c.5e;a*sRtoami.n8.2E9l; *sPesc. 1u6r.a11\u00ad raminlnd In el. te\u00a7te, dupa cum El este curat. 16. *Noi am cunoscut dragostea Lui prin fap\u00ad tul ca El \u00a7i-a dat viata pentru noi. Prin urrnare, Practicarea neprihanirii 1;1i noi trebuie sa ne dam viata pentru frati. 4. Oricine practica\u2022 pacatul practicii \u00a7i fara\u00ad 17. Dar cine are bogatiile lumii aces*tleoiaan 3\u00a7.i1-61 delegea; or, pcaacEatlusl-aesatreaftaartacdael*esgae.ridi*cReomp.a4c.1a5\u00ad 5. $i \u00a7titi vede pe fratele sau In nevoie, dar l\u00a7i lnchide tele noastre \u00a7i *in El nu este pacat. inima fata de el, cum ramlne el in dragostea lui Dumnezeu? *Is. 53.5, 6; *II Cor. 5.21 18. Copila1;1ilor, *sa nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta \u00a7i cu adevarul. 6. Oricine ramlne In El nu pacatuie\u00a7te; ori\u00ad *Ez. 33.31 cine pacatuie\u00a7te nu L-a vazut \u00a7i nu L-a cunos\u00ad 19. Prin aceasta vom 1;1ti *ca slntem In adevar cut. 1;1i ne vom lini1;1ti inimile inaintea Lui: *loan 18.37 20. *prin faptul ca daca ne oslnde1;1te inima 7. Copila\u00a7ilor, nimeni sa nu va ln\u00a7ele: cine noastra, Dumnezeu este mai mare declt inima practica neprihanirea\u2022 este neprihanit, dupa noastra 1;1i cunoa1;1te toate lucrurile. \u2022r cum El este neprihiinit. 21. Preaiubitflor, daca nu ne osinde\u00a7te Cinori.m4.a4 noastra, avem lndrazneala la Dumnezeu. 8. Cine practica pacatul este de la diavolul, 22. $i *orice vom cere vom primi de la El, pentru ca de la lnceput diavolul pacatuie\u00a7te. fiindca pazim poruncile Lui \u00a7i practicam lucru\u00ad Fiul Jui Dumnezeu s-a aratat ca sa distruga rile care sint placute inaintea Lui. lucrarile diavolului. 23. $i porunca Lui este sii credem in *nPus.m34e.1le5 Fiului Sau,Isus Cristos, 1;1i *sa ne iubim unii pe 9. Oricine este nascut din Dumnezeu nu practicii pacatul, pentru ca *samlnta Lui rami\u00ad ne in el; \u00a7i nu poate pacatui [In continuare], deoarece a fost nascut din Dumnezeu. \u20221 Pet. 1.23 3.2 Plasati in familia lui Dumnezeu. in sens general Ioli oamenii sint copiii Jui Dumnezeu, ciici El i-a creat (Fapte 17.28, 29). Rela\\\\ia aceasta insii nu este suficientii pentru a inliitura pedeapsa piicatului, deoarece to\\\\i oamenii sint piiciito\u00a7i despiiflili de Durnnezeu (Rom. 3.23). De aceea, pentru ca un om piiciitos sii devinii copil al Jui Dumnezeu, trebuie sii aibii Joe o transforrnare rniraculoasii. Biblia nume\u00a7te aceastii schimbare ,. najterea din nou\\\" (loan3.3). Cind cineva i\u00a7i pune increderea in Cristos ca Mintuitor al siiu, este niiscut din nou \u00a7i plasat intr-o rela\\\\ie nouii, spiritualii, ,.de familie\\\" cu Dumnezeu (Gal. 3.26). Dumnezeu ii este acum Tata (Ef. 4.6) iar ceilal\\\\i cre\u00a7tini fra\\\\i \u00a7i surori (Ev. 3.1). E important sii observiim cii terrnenul .,dragostea de fra\\\\i\\\" - cea pe care trebuie s-o aibii cre\u00a7tinii unii pentru al\\\\ii (Ev. I3. I)- e forrnulatii in a\u00a7a fel in limba greacii incit sii nu se in\\\\eleagii cii ar trebui doar sii-i iubejti ca Ii cind arfi fra\\\\ii ji surorile tale, ci sii-i iubqti realmente ca pe fra\\\\ii \u00a7i surorile tale. Cu alte cuvinte, e acelaji terrnen folosit pentru iubirea fra\\\\ilor \u00a7i a surorilor de singe. Aja trebuie sii fie \u00a7i credin\\\\a cre\u00a7tinii: noi realmente sintern fra\\\\i \u00a7i surori unii altora. Crqtinii nu numai cii sint copii ai Jui Dumnezeu prin najterea lor spiritualii, ci mai sint \u00a7i infia\\\\i (Ef. 1.5). Expresia aceasta presupune ca s-a produs o extraordinarii transforrnare de la statutul de sclav la eel de fiu (Gal. 4.1-5). De acum nu mai sintem sub robie fa\\\\ii de stiipin.ci am devenit fii liberi,care posedii toate drepturile ji privilegiile aparJinind acestei pozi\\\\ii. Una din binecuvintiirile ce decurg de aici este dreptul de a-L numi pe DumnezeuAva, adicii .,tatii\\\" sau, ji mai exact . .,tiiticule!\\\" (Rom. 8. 15). Rela\\\\ia aceasta minunatii incumbii anumite responsabilitiili dar \u00a7i privilegii. T o!i cei care au niidejdea infierii se curaiesc zilnic. intrucit au fost puji in relaiie ,,de familie\\\" cu Dumneze_u, acum trebuie sii imbrace ji caracterul care domnejte in familia Jui Dumnezeu. Deschide\\\\i acum la pg. 1038. Fapte 1.8: lmputemici!i de Dumnczcu.","IIOAN 5 1232 alt2i4i .cuCminenep-aazpeo1;1rtue npcoirtuEnlc.ile*LMuati. 2r2a.3m9;lnloeanIn31.E34l ramine in noi \u00a7i dragostea Lui a ajuns desavir\u00ad \u00a7i El In el.Iata prin ce cunoa\u00a7tem ca El ramine \u00a7ita in noi. in noi: prin Duhul, pe care ni L-a dat. 13. *$tim ca raminem in El \u00a7i ca El ramine in noi prin faptul ca ne-a dat din Duhul Sau. 4 Testarea duhurilor *loan 14.20 Preaiubitilor, sii nu dati crezare oricarui duh, ci sii testati duhurile, pentru a vedea 14. $i *noi am vazut 1;1i marturisim ca *Tata! L-a trimis pe Fiul ca sa fie mintuitorul lumii. dacii sint de la Dumnezeu, caci in lume au ie\u00a7it 15. *Cine va marturisi ca I*sluoasne1s.1t4e; *Floiaunl3l.u17i multi profeti fal\u00a7i. Dumnezeu, Dumnezeu ramine in el \u00a7i el In 2. Iatii cum puteti recunoa\u00a7te Duhul lui Dumnezeu. Dumnezeu: orice duh care marturise1;1te peIsus *Rom. 10.9 16. $i noi am cunoscut \u00a7i am crezut dragostea Cristos venit In ttrup este de la Dumnezeu. pe care o are Dumnezeu fata de noi. Dumnezeu 3. $i orice duh care nu marturise\u00a7te peIsus este dragoste \u00a7i *cine ramine in dragoste raml\u00ad nu este de la Dumnezeu, ci este duhul Jui Anti\u00ad ne In Dumnezeu \u00a7i Dumnezeu ramlne dInraegl.os*3t.e2a4 crist, despre care ati auzit ca vine \u00a7i chiar acum 17. Prin aceasta a fost desavlr\u00a7ita este in lume. la noi, ca sa avem lndrazneala in ziuajudecatii, 4. Voi, copila1;1ilor, slnteti din Dumnezeu; \u00a7i caci cum este El a1;1a sintem \u00a7i noi In lumea i-ati biruit, pentru ca Cel ce este in voi este mai aceasta! mare declt eel ce este in lume. *lac. 2.13 18. In dragoste nu este frica, ci dragostea de\u00ad 5. *Ei sint din lume; de aceea vorbesc ca din savlr1;1ita alunga frica, deoarece frica presupu\u00ad lume \u00a7i *lumea Ii asculta. ne pedeapsa \u00a7i cine se teme n-a ajuns desavir1;1it 6. Noi insa slntem din Du*lmoann e3.z3e1u; *.loCanin15e.-1L9 in iubire. cunoa\u00a7te pe Dumnezeu ne asculta. 1nsa cine nu 19. Noi Il iubim pentru ca El*nRoem-a. 8i.u15b;iGt ainl. t4l.3i.0 este din Dumnezeu nu ne asculta. Prin aceasta 20. Daca zice cineva: ,,Eu iubescpe Durnnezeu\\\" cunoa1;1tem duhul adevarului \u00a7i duhul ratacirii. \u00a7i-1 urli\u00a7tepe fratele sau, este un mincinos, caci ci\u00ad ne nu iube\u00a7te pe fratele sau, pe care-I vede, cum lubifi cum a iubit Cristos poate sa iubeascape Durnnezeu,pecare nu-L vede? 7. Preaiubitilor, *sa ne iubim unii pe altii, 21. $i aceasta este *porunca pe care o avem caci dragostea este de la Dumnezeu. $i oricine de la El: cine iube\u00a7te pe Dumnezeu iube\u00a7te \u00a7i pe iube\u00a7te este nascut din Dumnezeu 1;1i-L cunoa\u00a7\u00ad fratele sau. te pe Dumnezeu. *Lev. 19.18; Mat. 22.37; loan 13.34 8. *Cine nu iube1;1te 5 Oricine crede ca Isus este Cristosul *este n-a cunoscut pe Dum\u20222n.2e9\u00ad nascut din Dumnezeu \u00a7i oricine iube\u00a7te pe zeu, pentru ca Dumnezeu este dragoste. \u2022v. 16; 2.4 9. Dragostea lui Dumnezeu fata de noi s-a Cel ce L-a nascut iube\u00a7te \u00a7i pe eel nascut din aratat prin *faptul ca Dumnezeu a trimis In El. *2.29; 4.1 lume pe singurul Sau Fiu, ca noi sa traim prin 2. $tim ca-i iubim pe copiii Jui Dumnezeu El. prin faptul cii-L iubim pe Dumnezeu \u00a7i pazim 10. $i dragostea consta n*luoanin3.1f6a;pRtouml. 5c.a8; 8n.3o2i poruncile Lui. L-am iubit pe Dumnezeu, ci In faptul ca El ne-a 3. Caci dragostea Jui Dumnezeu consta in pa\u00ad iubit pe noi \u00a7i L-a trimis pe Fiul Sau cajertfa de zirea poruncilor Lui. $i poruncile Lui nu sint ispa\u00a7ire pentru pacatele noastre. grele. 11. Preaiubitilor, *daca astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie sa ne iubim 1;1i noi Biruinfa asupra lumii unii pe altii. 4. Caci oricine e nascut din Dumnezeu biru\u00ad 12. Nimeni nu L-a vazut vreodata pe*MDaut.m18n.3e3\u00ad ie1;1te lumea. $i iata ce ci\u00a7tiga biruinta asupra zeu. Daca lnsa ne iubim unii pe altii, Dumnezeu lumii: credinta noastra. 3.24 Marturia Duhului. Deji e adeviirat cii nu e neapiirat nevoie sii ,.te sim\\\\i\\\" totdeauna spiritual pentru a fi cu adeviiratun copil al Domnului in Cristos, totuji sentimentele \u00a7i emo!iile joacii \u00a7i ele un rol in mintuireanoastrii. Atit Pavel (Rom. 8.16), cit \u00a7i loan (I loan 3.24) ne inforrneazii cii putem triii experien\\\\a acelei marturii liiuntrice a Duhului Stint in duhul nostru. Ce inseamna asta'? inseamna ca ne putem bucura de acea incredere calm a pe carene-o d3 Duhul ca am trecut cu adevi:irat din moarte la via\\\\a. inseamnii ca acum ne putem apropia de Atotputemicul Creator al vastulu( univers \u00a7i sii-1 spunem Ava, ,,Tata\\\" (Rom. 8. 15). Ava este un terrnen foarte personal ji intim de adresare fa!ii de tatiil cuiva. lnainte de Rusalii, numai Cristos se adresase Jui Dumnezeu cu acest cuvint (Marcu 14.36). De fapt. terrnenul are cam acela\u00a7i in\\\\eles pe care-I are cuvintul ,,tiitic\\\" in z ileleno astre. inseamnanunum ai cane putem apro pia de tronul harului cu indrazneala sfni ta (Ev. 4.16), ci \u00a7i ca putem trai binccuvintarca de a \ufffdti ciiTatal nc va auzi \ufffdi va.riispunde la rugaciunile noastre (I loan 3.22). Apostolul Pavel a experimental aceastii marturie in criza prin care a trecut cind a vestit Cuvintul la Corint. Vezi Fapte 18.9. 10. Dcschide\\\\i acum la pg. 1100. I Cor. 6. I I: V iaia schimbata.","1233 I IOAN 5 5. Cine este eel ee abiruit lumea, dacil. nu *eel ee El: ca, *dacii cerem ceva dupii voia Lui, ne as\u00ad crede cil. Isus este Fiul Jui Dumnezeu? *I Car. 15.57 culta. \u2022s.22 Siguran\/a mfntuirii 15. $i dacii \u00a7tim ca ne ascuJta - orice I-am cere -, \u00a7tim ca avem cererile pe care le-am 6. Acesta este Ce! ce a venit prin apa \u00a7i singe, cerut de la EL adica Isus Cristos; *nu numai in apa, ci prin apa 16. Dacii vede cineva pe fratele sau siivir\u00a7ind \u00a7i prin singe; *\u00a7i Duhul este Ce! ce marturise\u00a7te un pa.cat care nu duce la moarte, sii se roage \u00a7i [despre lucrul acesta], caci Duhul este adeva\u00ad Dumnezeu ii va da viata. Ma refer la cei al caror pa.cat nu duce la moarte. Exista un pa.cat care rul. *loan19.34; *loan 14.17 7. Pentru ca trei sint care marturisesc: duce la moarte. Nu zic sa se roage pentru pii\u00ad 8. Duhul, apa \u00a7i singele, \u00a7i acestea trei sint catul acela. una fn marturia lor. 17. *Orice nelegiuire este pa.cat, dar este un 9. Daca primim *marturia oamenilor, mar\u00ad pa.cat care nu duce la moarte. *3.4 turia Jui Dumnezeu este mai mare; *caci mar\u00ad turia Jui Dumnezeu este aceasta: ca a marturi\u00ad sit despre Fiul Sau. *Rom. 8.16; *loan 3.33 Eliberarea de practica pacatului 10. Cine crede in FiuJ Jui Dumnezeu are mar\u00ad turia in el insu\u00a7i; cine nu crede pe Dumnezeu 18. $tim ca oricine este niiscut din Dumnezeu L-a fa.cut mincinos, pentru ca n-a crezut miirtu\u00ad nu paciituie\u00a7te, ci Ce! nascut din Dumnezeu ii ria pe care Dumnezeu a fiicut-o despre Fiul Sau. *piize\u00a7te \u00a7i eel rau nu se atinge de el. 11. $i iata care e marturia: Dumnezeu ne-a dat viata ve\u00a7nicii \u00a7i *aceasta viata este in *lac. 1.27; Iuda 21 Fiul Sau. *loan 1.4 19. $tim ca sintem din Dumnezeu \u00a7i ca toatii 12. *Cine are pe FiuJ are viata; cine n-are pe lumea zace in eel riiu. Fiul Jui Dumnezeu n-are viata. *loan 3.36 20. $tim ca Fiul Jui Dumnezeu a venit \u00a7i ne-a 13. V-am scris aceste Jucruri ca sii \u00a7titi ca voi, dat pricepere ca sii cunoa\u00a7tem pe Ce! ce este care credeti in numele FiuJui Jui Dumnezeu, adeviirat. $i noi sintem in Ce! adeviirat, adicii aveti viata ve\u00a7nicii. in Fiul Sau, lsus Cristos. *El este adeviiratul Calauzirea fn rugaciune Dumnezeu \u00a7i viata ve\u00a7nica. *ls. 9.6 21. *Copila\u00a7ilor, paziti-vii de idoli. Amin. 14. Iatii care e indrazneaJa pe care o avem la *I Car. 10.4-7; I Tes. 1.9 NOTE ASUPRA CARTII I IOAN \u25a0 '(1.7) Umblarea in lumina e explicata in versetele 8-10; Ef. 5.13. PrinCuvintul Jui Dumnezeu Duhul Sfint, care locuie\u00a7te In cre\u00a7tin, Ii arata acestuia ca (1) inca poseda o natura veche (v. 8) \u00a7i (2) are nevoie de iertarea de pacate (v. 9-10). Singele Jui Cristos este asigurarea divina pentru ambele situatii de mai sus (vezi nota urmatoare, rolul de avocat al Jui IsusCristos). A umbla in lumina inseamna a trai in partil.\u00a7ie cu Tata! \u00a7i cu Fiul. Pacatul intrerupe partil.\u00a7ia, dar nu poate schimba relatia. Marturisirea reface partil.\u00a7ia \u00a7i marturisirea i\u25a0m'e(d2i.a1t)aReolliumlidneaaovroicceatinatlrJeuriuIpseursiCalreisptaorstsiie\u00a7iveeid. e in lucrarea Sa pentru credincio\u00a7ii ce pacatuiesc, lucrare pe care o desfii\u00a7oara inaintea Tata.Jui, prin care, datorita eternei valabilitati \u00a7i eficacitati ajertfei JuiCristos, El ii r\u25a0ep'u(2n.e3)pleocarnedfionlocsioe\u00a7\u00a7iteIncupvairntitl.u\u00a7ile,,cpuorTuantaci!\\\"(c(f1.)Pcsu. 23.3; vezi loan 13.10). sensul general de voie divina, revelata prin ,,cuvlntul Sau\\\" (v.5); \u00a7i (2) cu referire speciala la legea JuiCristos (Gal. 6.2; II loan 5). Vezi \u00a7i loan 15.10-12. \u25a0 \u2022(2.19). ,,Au ie\u00a7it dintre noi\\\", adica ne-au parasit din punct de vedere doctrinar. Negre\u00a7it \u00a7i pe vremea aceea, ca \u00a7i astazi, tagaduitorii Fiului (v. 22-23) se numeau pe ei in\u00a7i\u00a7i ,,cre\u00a7tini\\\"Cf. II Tim. 1.15. \u25a0 \u2022(3.4) Aici \u00a7i in alte pasaje similare din aceasta epistola, verbul grec are forta unui prezent continuu (cf. 3.6,9; 5.18), denotind astfel atitudinea de pacatuire repetata, obi\u00a7nuita a cuiva - cu alte cuvinte, practicarea pacatului. loan nu se refera aici la o stare de perfectiune, in care cre\u00a7tinul sa nu mai poata pacatui deloc, ci el s\u25a0ub\u2022(l3in.7ia) z,,aNfeapprtiuhlacnairuen\\\" cre\u00a7tin nu are voie sa pacatuiasca la nesfir\u00a7it, deoarece el estenascut din Dumnezeu. de aici inseamna viata neprihanita obtinuta ca rezultat al mlntuirii prinCristos. Prin harul Jui Dumnezeu cre\u00a7tinul traie\u00a7te neprihanit datorita faptului ca a fost fa.cut neprihanit (Rom. 3.22; vezi Rom. 10.3), \u00a7i nu, cum spun unele religii, ca trebuie sa faca fapte bune, pentru a fi astfel mintuit.","A DOUA EPISTOLA A LUI IOAN @) \ufffd\ufffd\ufffd!\ufffd! !! tirziu. cind au fost uitate amiinuntcle privitoare la origi\u00ad :t\ufffd!\ufffdicioare sii ia seama sii nu nile !or. au inceput sii se iveascii indoieli. dar multim';;a cadii el insu\u00a7i\\\" (I Cor. 10.12). Aceste cuvin\u00ad de dovezi pozitive in favoarea !or le-a ci\ufffdtigat in cele te ale apostolului Pavel ar putea forma subtitlul acestei din urmii binemeritatul Joe in cadrul scrierilor oficial mici epistole a Jui Joan. intr-atit sint de adecvate con\u00ad acceptate ale Bisericii. ,tinutului ei. Destinatarii ei - o doamnii cu copiii ei E !impede cii destinatarii epistolelor If \ufffdi III Joan au - erau, evident, dintre cei care au riimas in picioare. cunoscut bine identitatea autorului lor. chiar dacii a\u00ad umblind in adeviir \ufffdi fiind credincio\ufffdi poruncilor pe cesta nu \u00a7i-a dat numele. ci a preferat sa se numeascii. care le-au primit de la Tata!. Lui Joan ii face o pliicere in amindouii. dupii funqia avuta. respectiv aceea de deosebita sa-i laude. Dar nu ezita sii le atragii totu\ufffdi presbiter. Nu existii aici nici o posibilitate de a pune la aten\\\\ia la pericolul care-i pa\ufffdte, con\ufffdtient fiind cii nu\u00ad indoialii patemitatea Jui loan asupra !or. deoarece con\u00ad mai un pas ne desparte de ciidere pe fiecare dintre noi \ufffdi textul acestor epistole ne dezviiluie dUtoritatea Jui loan astfel ii indeamnii sii se iubeascii unii pe altii. Aposto\u00ad mai mult decit aceea a oriciirui alt presbiter din cadrul lul recunoa\ufffdte cii aceasta nu e o descoperire. dar o Bisericii de atunci. Si apostolul Petru s-a numit pe considerii atit de importantii incit considerii cii nu e riiu sine ..presbiter\\\" (I Pet. 5.1) deci nu e surprinziitor sii-1 dacii o repetii mereu. A ne iubi unii pe al\\\\ii, subliniazii vedem \ufffdi pe loan folosind acest termen distinctiv. el, este tot una cu a umbla ciiliiuzi\\\\i de poruncile Jui Asemiinarea de stil, vocabular. structurii \ufffdi stare Dumnezeu. sufleteascii dintrc II \ufffdi III Joan demonstreazii cii au fost Joan ne aratii insii cii aceastii dragoste trebuie sa fie scrise de acela\ufffdi autor. in plus. ambele (dar mai ales II piitrunsa de disccmamint. Nu c acct gen de drngostc naiva. loan) contin elemente comune cu I Joan \ufffdi cu Evanghe\u00ad oarhii.. care iube\ufffdte pe oricine \ufffdi orice. Dragostea bibli\u00ad lia a patra. Astfel. dovezile inteme \ufffdi cele exteme cii este o chestiune de alegere. E periculos \ufffdi nechibzuit sprijinii unanim piirerea tradi\\\\ionalii dupii care aceste sdiiistcreemci ipimriinntv.iaI_lmii pfirierijiusriui al icarceedainsctiiiod\u00a7rialogrosmtei\ufffdiunnsoiitiitniivdiie\u00ad epistole au fost scrise de apostolul loan. @liitorii fal\ufffdi. care sustin cii Cristos nu a venit cu trupul. TIMPUL CARTII II JOAN Or. a iubi o inviitiitura falsii inseamnii a nu avea dis\u00ad \ufffd cE111gtorer\ufffdn m_sii1p_satlatbailtimacecsutet_perpetcsitzoiele.cdinaetoraiutiifdoes\u00adt cerniimint. invii\\\\iiturilor false nu trehuie sii le deschi\u00ad dem U\u00a7a inimii. Trebuie sii. avem piirtii\u00a7ie cu Dumne\u00ad zacordului care cxista in privin\\\\a interpretiirii cuvinte\u00ad zeu \ufffdi cu cre\ufffdtinii. Dar cu inviijiitorii fal\ufffdi nu trebuie sa lor .. ciitre aleasa doamnii \ufffdi copiii ei\\\" din versetul I. avem nici o piirtii\u00a7ie. Unii inviita\\\\i opteazii in favoarea interpretiirii literale. .. Presbiterul\\\" din versetul I a fost acccptat dintot\u00ad sus\\\\inind ca ar ti fost vorba chiar de o persoanii realii. \ufffdi deauna ca tiind apostolul loan. ceea ce a dus la numi\u00ad copiii acestcia. in vreme ce altii sint de piirere cii avem rea acestei epistole: loannou B. sau .. A doua Joan... de-a face cu o referire metaforicii la o bisericii localii. AUTORUL CARTII II IOAN Pentru nici una din aceste variante nu avem dovezi suficiente, dar \ufffdi intr-un caz. \ufffdi-ntr-altul cititorii ii cu\u00ad Datoritii a\u00a7sIeJmJJiinloiiarnii.dpeacteornnt1i_ tnautet a\ufffdiaimmbperelojurrlaur-i no\ufffdteau bine pe loan \ufffdi triiiau probahil in provincia dmtre II Asia, nu departe de Efes. Dacii acceptiim varianta criiri va fi discutatii aici. Aceste scrisori nu au avut la metaforicii. ..copiii alesci tale surori\\\" (v. 13) devine o inceput o circulatie largii. datoritii scurtimii !or \ufffdi fap\u00ad referirc la membrii unei biserici sora. tului cii se adresau unui grup restrins de oameni. Mica in prima sa epistolii. loan a scris despre invii\\\\atorii !or circulatie cit \u00a7i faptul cii nu contin multe alte idei fal'ii ce dezbinaserii biserica (.. Ei au ie\ufffdit dintre noi. dar noi fa\\\\a de cele discutate in I Joan le-au facut sa nu se n-au fost. defapt. dintre noi'\\\". I loan 2. 19). Unii din bucure de prea multe citate in scrierile piirin\\\\ilor bi\u00ad ace'itia au devenit un tel de invii\\\\iitori ambuIanti. care sericii primare. 0 vreme chiar locul !or in cadrul traiau pe spinarea celor mai creduli. care-i giizduiau 'ii scrierilor canonice a fost pus sub semnul intrebiirii. dar le primeau invii\\\\iiturile. Scopul acestor invii\\\\iitori era sii ceea ce este important este faptul cii in mintea acelor infiltreze bisericile 'ii sa-\ufffdi riispindeascii invii\\\\atura parinti ai bisericii care au trait mai aproape de vremea Judecind dupa con\\\\inutul 'ii imprejuriirile epistolei II Jui loan nu au existat niciodatii indoieli cu privire la loan. reiese clar ca a fost scrisii in aceea\ufffdi perioadii de autenticitatea !or de scrieri apostolice. Nici autorii timp ca \ufffdi I loan sau cu foarte pu\\\\in mai tirziu. probabil cre\ufffdtini din secolul al doilea. cum ar ti Clement din prin anul 90d.Cr. Toate trei epistolele Jui loan vor fi fost. Alexandria \u00a7i Irineu. nu au avut alte piireri. Abia mai prohahil. scrise la Efes (vezi ..Timpul ciirtii I loan\u00b7\u00b7i. 1234","1235 II IOAN (f) CRISTOS IN CARTEA Il IOAN PANORAMA CARJD II IOAN loan combate aceea\u00a7i ratacire privitoare la Aceastii scurtii scrisoare are multe lucruri co\u00ad persoana lui Cristos pe care a combatut-o \u00a7i in mune cu I loan, printre care \u00a7i avertizarea prima sa epistola. Din nou el subliniaza faptul ca cei credincio\u00a7ilor de pericolul inviitiitorilor fal\u00a7i, care tagii\u00ad care nu recunosc venirea lui Isus Cristos in trup (v. 7) sint ni\u00a7te in\u00a7elatori, ce trebuie ocoliti. Se cere sii ra\u00ad duiesc incamarea Jui lsus Cristos. loan i\u00a7i incurajeazii minem in invatatura lui Cristos (v.9), pentru a avea cititorii sii umble mai departe in dragoste, dar ii in\u00ad legatura strinsa cu Dumnezeu. Doctrina persoanei \u00a7i deamnii sii fie piitrun\u00a7i de discemiimint atunci cind i\u00a7i lucrarii lui Isus Cristos afecteaza orice domeniu al exprimii dragostea. II loan poate fi impiiqita in douii teologiei. piiqi, dupii cele douii teme principale: versetele 1-6: riimineti in poruncile Jui Dumnezeu \u00a7i 7-13: nu ramineti (!) CHEILE CARJII Il IOAN aliituri de inviitiitorii fal\u00a7i. Cuvintul cheie: Evitati part\ufffdia cu inviita\u00ad torii fal\ufffdi. Terna de baza a acestei mici scri\u00ad Riimineti in poruncile lui Dumnezeu (v. 1-6): sori este statomicia in practica \u00a7i puritatea doctrinei apostolice pe care cititorii au auzit-o de la inceput (v.6). Salutarea (v.1-3) se axeazii pe conceptul raminerii in loan scrie aceasta epistola pentru a le reaminti sa umble in ascultare de porunca Jui Dumnezeu de a se iubi unii pe adeviir (mentionat de patru ori in aceste trei versete). altii (vezi indemnurile practice din versetele 4-6). Sco\u00ad Destinatarii sint iubiti pentru alipirea lor de adeviir, de pul Jui principal este de a-i avertiza pe frati sii nu se catre toti cei care cunosc adeviirul. Apostolul i\u00a7i lauda asocieze \u00a7i sii nu-i ajute pe acei inva\u00b5tori care nu voiau cititorii pentru ca umblii in adeviir, ascultind de po\u00ad sa recunoasca adevarul despre Isus Cristos (vezi in\u00ad demnurile doctrinare din versetele 7-11). runca lui Dumnezeu (v.4) \u00a7i le aminte\u00a7te ca porunca aceasta presupune practicarea dragostei reciproce (v. Unii au sugerat ca II \u00a7i III loan au fost un fel de 5,6). Porunca divinii e data in versetul 5 iar raspunsul scrisori insotitoare pentru prima epistolii, in care loan uman ii giisim in versetul 6. diidea incurajari suplimentare unei biserici (II loan) \u00a7i Jui Gaius (III loan). E greu de spus dacii aceasta a fost Nu ramineti aliituri de inviitatorii fal\ufffdi (v.7-13): situatia. Trecind de la testul de bazii al comportarii cre\u00a7tine Versetele cheie: II loan 9, IO. ,,Oricine o ia inainte \u00a7i nu riimine in inviitatura Jui Cristos nu-L are pe (iubirea de frati) la testul de bazii al crezului cre\u00a7tin Dumnezeu. Cine riimine in inviitiitura aceasta are pe (persoana lui Cristos), loan i\u00a7i indeamnii cititorii sii se Tata! \u00a7i pe Fiul. Daca vine cineva la voi \u00a7i nu vii aduce fereascii de in\u00a7elatorii care nu recunosc faptul ca lsus inviitiitura aceasta sa nu-I primiti in casii \u00a7i sii nu-i Cristos a venit in trup (v.7-9). in termeni cit se poate de zice\\\\i: ,,Bun venit!\\\" (v. 9, IO). categorici apostolul le atrage atentia cititorilor sii refuze pina \u00a7i eel mai mic ajutor sau incurajare a inva\\\\atorilor ambulanJi, care promovau concepJii gre\u00a7ite despre Cristos \u00a7i, evident, despre mintuire; v. IO, 11). Epistola se incheie cu explicatia scurtimii scrisorii: loan se a\u00a7tepta sa faca in curind o vizita, in care sii aibii prilejul sii vorbeascii mai pe-ndelete, gurii catre gura cu cititorii (v.12). Sensul salutului din versetul 13 e in funcJie de interpretarea pe care o dam versetului I. ACCENTUL RAMiNETI iN PORUNCILE LUI DUMNEZEU NU RAMiNETI CU INVATATORII FALSI TEXTUL I 45 7 I10 12 13 d!ioltcotrriinloarifnav\ufffdai- evitati-i pe in\u2022 DIVIZIUNEA salutari I umblati in I umblatiin vii!iltorii fal\ufffdi I benedictia adevir dragoste SUBIECTUL UMBLATI iN PORUNCI ATENJIE LA FALSURI PRACTICAREA ADEVARULUI APARAREA ADEVARULUI LOCUL SCRISA iN EFES TIMPUL c. ANUL 90 d.Cr. SCHIJA CARJII II IOAN I. Rimineti in poruncile lui Dumnezeu .................1-6 III. Nu riimineti alituri de invatatorii fa\ufffdi . ....7-13 A. Salutarea ......................................1-3 A. Doctrina inv3J3torilor fal\ufffdi .........7-9 B. UmblaJi in adev3r C. Umblati in dragoste ........4 B. EvitaJi-i pe inv3J3.torii fal\ufffdi ..............10. Ii C. BenedicJia .....12. 13 .......5. 6","II IOAN 1236 Salutarea Doctrina fnva.Jatorilor fal\u00a7i P resbiterul catre aleasa doamna \u00a7i copiii ei, 7. Caci multi amagitori au ie\u00a7it in lurne, care pe care-i iubesc in adevar - \u00a7i nu numai nu marturisesc pe Isus Cristos cape Unul care a eu, ci \u00a7i toti cei ce cunosc adevarul - \u2022col. 1.s venit in trup. Acesta e amagitorul \u00a7i anticristul! 2. pentru adevarul acesta care ramine in noi *I loan 2.22 \u00a7i care va fi cu noi in veac: 8. Luati seama la voi in\u00a7iva, ca sa nu pierdeti trodul muncii voastre, ci sa primiti o rasplata 3. Cu voi va fi *har, indurare \u00a7i pace de la deplina. Dumnezeu Tata! \u00a7i de la Isus Cristos, Fiul t ceea ce ati lucrat Tatalui, in adevar \u00a7i in dragoste! 9. *Oricine o ia inainte \u00a7i nu ramine in in\u00ad va\u00b5tura lui Cristos nu-L are pe Durnnezeu. *Rom. 1.7; I Tim. 1.2 Cine rarnine in invatatura aceasta are pe Tata! \u00a7i pe Fiul. UmblaJi tn adevar *I loan 2.23 4. M-am bucurat foarte mult ca am aflat pe unii din copiii tai urnblind in adevar, dupa po\u00ad EvitaJi-i pe fnva.Jatorii fal\u00a7i runca pe care am primit-o de la Tata!. 10. Daca vine cineva la voi \u00a7i nu va aduce inva\u00b5tura aceasta, sa nu-1 primiti in casa \u00a7i sa nu-i ziceti ,,Bun venit!\\\" 11. Caci cine-izice: *,,Bun venit!\\\" se face par- UmblaJi tn dragoste ta\u00a7 cu faptele lui rele. \u20221 Tim. 5.22; Jude 23 5. $i acum, te rog, doamna, nu ca \u00a7i cum ti-a\u00a7 scrie o porunca 1 noua, ci cea pe care am avut-o BenedicJia de la inceput: *sa ne iubirn unii pe altii! 12. A\u00a7 mai avea multe sa va scriu, dar n-am vrut sa vi le scriu pe hirtie \u00a7i cu cemeala, ci 6. $i aceasta este dragostea: *sa urn*blloaanm13p.3o4\u00ad nadajduiesc sa vin la voi \u00a7i sa va vorbesc gura trivit cu poruncile Lui. Aceasta este porunca, catre gura, ca bucuria noastra sa fie deplina. dupa cum ati auzit-o de la inceput, ca sa urn\u00ad 13. *Copiii surorii tale alese te imbrati\u00a7eaza. blati in ea. Amin. \u20221 loan 2.5 \u20221 Pet. 5.13 \u25a0Du1h(vu.l5S) fLinEtG(ERAoLmU.I CRISTOS: Noua lege a Jui Cristos este dragostea divinll, turnata. in inima reinnoita. de clltre iubirii divine 5.5; Ev. 10.16), care se revarsll In energia Duhului, nefortata. \u00a7i spontana., ca.tre obiectele legea extemll (aIIJCuiorM. o5i.s1e4.-2L0e;gIeaTeJus.i 2.7-8). Prin urmare este ,,legea libertlltii\\\" (lac. 1.25; 2.12) In contrast cu Moise cere dragoste cu forts (Lev. 19.18; Dt. 6.5; Luca 10.27); Legea Jui C(Rroismto. s13es.1te0;dGraagl.o5st.1e4()R. oEmst.e5,.,5Je;gIelaoascnri4s.l7l ,In19in-2im0)l,l\\\"in, sJoucbuNinodual sLtefgeJllJmegineta(evxetzeimEvll. prin faptuJ ell o lmpline\u00a7te 8.8; Ier. 31.33).","A TREIA EPISTOLA A LUI IOAN CARTEA III IOAN primarii sint in unanimitate de parere cii loan \u00a7i-a stabi\u00ad In I loan apo\ufffdtolul vorbe\ufffdte dmetseprrze1cpeiirpt\ufffda\ufffdrit\ufffda\ufffdciua lit sediul in ultima parte a vietii la Efes. ora\u00a7ul eel mai Dumnezeu. In II loan el de seamii al provinciei romane Asia (vezi .. Timpul cu inviiJiitorii fal\ufffdi iar in Ill loan el incurajeazii piirtii\ufffdia cariii I loan\\\"). EIimpede cii loan a imputemicit o serie cu fraJii cre,itini. Dupii ce-\ufffdi exprimii dragostea pentru de inviiJ[1tori itineranJi. care sii riispindeascii Evanghe\u00ad Gaius. loan ii asigurii cii se roagii pentru siinatatea lui lia 'ii sii intiireascii bisericile din Asia. Ace'iti inviitiitori \ufffdi-\ufffdi exprimii bucuria pentru faptul cii Gaius umblii erau intreJinuJi de credincio,iii din localitiitile respec\u00ad statornic in adeviir \ufffdi pentru ospitalitatea ,ii sprijinul pe tive. care ii gazduiau in casele lor. care le acorda acesta misionarilor care au venit in Ill loan a fost transmisii probabil prin intermediul lui bisericii Ia ei. Expresia .. sa-i trimi\\\\i inainte in ciilatoria Dimitrie. Prilejul scrierii ei s-a ivit in urma ve'itii pri\u00ad lor\\\" inseamna: ..sa le dai tot concursul in eforturile lor mite din partea unor emisari (numi\\\\i .,fra\\\\i\\\" in aceastii misionare\\\" . .. sii-i aju\\\\i\\\" . Aici intra hrana. banii. grija scrisoare). care I-au informal pc apostol cu privire la de a gasi un tovarii'i de drum 'ii mijloacele de transport. ospitalitatea lui Gaius \u00a7i ostilitatea Jui Diotref. Acest Sprijinind ace\ufffdti sl\ufffdjitori ai lui Cristos. Gaius a devenit om arogant preluase cu foJ1a conducerea unei biserici conlucrCltor cu c1.;i cc: sc ostcneau pcntru adcv[tr. asiatice \ufffdi i\ufffdi impunea autoritatea cu oricc chip. respin\u00ad Dar nu to\\\\i din bisericii aveau acelea\u00a7i sim\\\\iiminte. gind. in schimb. autoritatea lui loan 'ii alungind pe Inima lui Diotref era intoarsii cu o sutii optzeci de grade invil\\\\f1torii trimi'ii de loan la cl. excluzindu-i din biseric,1 fa\\\\ii de cea a Jui Gaius. El nu mai triiia in dragoste. pe cei ce indriizneau sii-i primeasca in casele !or. Mindria luase locul intii in viata sa. El refuzase o Gaius era un nume destul de riispindit in imperiul scrisoare pe care a scris-o loan pentru bisericii. temin\u00ad roman. Inca alte personaje din Noul Testament se nu\u00ad du-se ca nu cumva sii-i tie inlocuitii autoritatea ce o mesc Gaius: (I) Gaius. unul din tovarii\ufffdii de drum ai lui avea asupra bisericii cu cea a lui loan. De asemenea 1-a Pavel din Macedonia (Fapte 19.29): (2) Gaius din acuzat pe Joan ca ar ti rostit cuvinte rele 'ii a refuzat sa-i Derbe (Fapte 20.4): \ufffdi (3) Gaius. gazda lui Pavel la primeasca pe misionari \ufffdi nici altora nu le-a dat voie Corint. unul dintre pu\\\\inii corinteni pe care i-a botezat sii-i primeascii. ba chiar i-a exclus din bisericii pe cei ce Pavel (Rom. 16.23: I Cor. 1.14). Gaius din Ill loan au indraznit sa i se opunii. loan profitii de exemplul triiia. dupii cum se vede. in Asia \ufffdi nu trebuie confundat acesta negativ pentru a-I incuraja pe Gaius sa fie pri\u00ad cu ceilal\\\\i trei. mitor de oaspeJi in continuare. Dimitrie avea o buna in versetul 9 loan face aluzie la o scrisoare anterioara miirturie. tiind probabil unul din cei alungaJi de Dio\u00ad pe care Diotref o refuzase- probabil I sau II loan. sau. tref . Era bine cunoscut pentru caracterul siiu frumos \u00a7i eel mai plauzibil. o altii scrisoare pe care Diotrd u va ti Ioialitatea faJii.de adeviir. Aici esteIaudat de loan \u00a7i dat distrus. (I)Titlul in greacii al celor trei epistole este loannou A, ca exemplu pozitiv pentru Gaius. mB \u00a7i G. G este gamma. sau a treia literii.din alfabetul CRISTOS IN CARTEA III IOAN grec: loannou G inseamnii .. A treia loan\\\". Spre deosebire de I \ufffdi II loan. Ill loan nu AUTORUL CARTII Ill IOAN pomene\u00a7te numele lui Isus Cristos. Dar ver\u00ad setul 7 spune: .,ei au plecat pentru dragostea numelui Lui\\\" - o referire indirectii la Domnul nostru (cf. Fapte Paternitatea cii.rtilor II \u00a7i III loan a fost dis\u00ad 5.41. unde se folose\ufffdte o construqie identicii in greacii.. cutata in acela\ufffdi pasaj, numit .. Autorul ciirtii pentru a aminti de .. numele lui lsus\\\" in Fapte 5.40). II loan\\\" (vezi introducerea anterioarii). De\u00a7i dovezile Conceptul adevii.rului striibate aceastii scrisoare de Ia externe pentru ciirtile II 'ii Ill loan sintIimitate (de fapt. un capii.t la altul \ufffdi Cristos este sursa ,ii intruparea in cazul Jui Ill loan ele sint chiar mai puJine decit la II rnadeviirului. cum reiese din celelalte scrisori ale lui loan). cele care existii totu\u00a7i aratii clar ca apostolul loan a fost autorul Ior. Dovezile interne sint ceva mai loan. puternice \u00a7i au darul. de asemenea. de a sprijini pater\u00ad CHEILE CARTII III IOAN nitatea Jui loan asupra epistolelor I. II 5i Ill loan. Cuvintul cheie: \u00b7Bucurati-vii de parta\ufffdie cu fratii. Terna de baza a acestei scrisori este TIMPUL CARTII Ill IOAN nevoia de a ne bucura \ufffdi a avea partii\u00a7ie (prin ospitali\u00ad Paralelele dintre II \u00a7i Ill loan sugereaza faptul tate) cu ceilalti fraJi de credin\\\\ii. in special cu cei ca aceste epistole au fost scrise cam in acela\ufffd1 angajaJi permanent in lucrul Domnului. Lucrul acesta e timp (prin anul 90 ct.Cr.). Autorii cre'itini din perioada ariitat prin contrastul dintre adevarul \ufffdi caracterul de 1237","III IOAN 1238 slujitor al Jui Gaius \u00a7i riitiicirea \u00a7i egoismul Jui Diotref. pentru faptul cii s-a depiirtat de calea cea dreaptii (v. Trecind prin III loan vom distinge trei scopuri prin\u00ad 9-14). cipale: (I ) sii-1 elogieze pe Gaius pentru cii se tine strins de adeviir \u00a7i e ospitalier cu emisarii trimi\u00a7i de loan (v. Elogierea lui Gaius (v. 1-8): ,,Presbiterul\\\" scrie 1-6); (2) sii-1 incurajeze pe Gaius sii continue sii dea unuia dintre cei mai iubi\\\\i ,,copii\\\" ai siii, a ciirui bunii sprijin fra\\\\ilor acestora (v. 6-8); (3) sii-1 mustre pe purtare i-a adus multii bucurie apostolului (v. 1-4). Diotref pentru mindria \u00a7i abaterea Jui de Ia adeviir (v. Intorcindu-se Ia loan, ,,fra\\\\ii\\\" I-au informal despre 9-11); (4) sii-i dea Jui Dimitrie o recomandare (v. 12); credincio\u00a7ia, dragostea \u00a7i generozitatea cu care s-a \u00a7i (5) sii-1 informeze pe Gaius de inten\\\\ia Jui loan de a purtat Gaius fatii de ei. Apostolul tine sii eviden\\\\ieze face o vizitii pentru a pune Ia punct neregulile ce s-au aceste fapte liiudabile \u00a7i-1 indeamnii pe Gaius sii-i ivit (v. IO, 13, 14). sprijine mai departe pe invii\\\\iitorii \u00a7i misionarii veniJi prin partea locului, care merg din Joe in Joe pentru Versetul cheie: Ill loan 11. ,,Preaiubitule, nu te Numele Lui (v. 5-8). Iua dupii ceea ce este riiu, ci dupii ceea ce este bine. Cine face binele este din Dumnezeu; cine face riiul nu Condamnarea Iui Diotref (v. 9-14): in versetul 9 L-a viizut pe Dumnezeu\\\" (v. 11). asistiim la o schimbare bruscii de ton, cind loan incepe sii infierez.e ac\\\\iunile diametral opuse celor ale Jui Gaius (v. PANORAMA CARTII Ill IOAN 9-11), ciici acesta respingea categoric autoritatea apos\u00ad III loan este cea mai scurtii carte din Biblie, tolicii a Jui loan \u00a7i nu voia sii-i primeascii pe invii\\\\iitorii dar e foarte personalii \u00a7i vie. Ea ne oferii un trimi\u00a7i de apostol. Evident Diotref avusese o ,,invii\\\\atu\u00ad izbitor contrast intre doi oameni, care riispund total rii siiniitoasii\\\" - deci nu se abiituse teoretic de la diferit fa\\\\ii de invii\\\\iitorii itineran\\\\i pe care i-a trimis doctrinii - dar ac\\\\iunile sale triidau o groaznicii orbire apostolul. Credinciosul Gaius riispunde cu generozi\u00ad fa\\\\ii de caracterul Jui Dumnezeu. tate, pe cind necredinciosul Diotref riispunde cu aro\u00ad gan\\\\ii \u00a7i impotrivire. Astfel loan scrie aceastii scrisoare in contrast cu Diotref, Dimitrieeste un prilej de bucurie pentru a-I elogia pe Gaius pentru faptul cii umblii in pentru apostol \u00a7i acestui emisar, prin care a fost probabil adeviir (v.1-8) \u00a7i pentru a-1 condamna pe Diotref transmisii scrisoarea, loan ii da o calda recomandare (v. 12). loan i\u00a7i exprimii sperania ca va putea veni personal sii-i vada (v. 13, 14), cum a promis \u00a7i in II Joan. ACCENTUL ELOGIEREA LUI GAIUS CONDAMNAREA LUI DIOTREF TEXTUL I 25 9 12 13 14 DIVIZIUNEA salutari I evlavia lui I generozitatea mindria Jui I laud& pentru I benedictia Gaius Jui Gaius Diotref Dimitrie SUBIECTUL CALITATEA DE SLUJITOR ALTRUISMUL DATORIA DE A FI OSPITALIER PERICOLUL iNGiMFARII LOCUL SCRISA iN EFES TIMPUL c. ANUL 90 d.Cr. SCHITA CARTII III JOAN I. Condamnarea lui Gaius ........ ,............. ,.....1-8 II. Condamnarea lui Diotref .9-14 A. Mlndria Jui Diotref A. Saiutarea . .I 8. Elogii pentru Dimitrie .. .9-1 I 8. Evlavia Jui Gaius . . .2-4 C. Benedictia . .....12 C. Generozitatea Jui Gaius .......... 5-8 .13. 14","1239 III IOAN Salutarea Mfndria lui Diotref P :11esmbbiteesrcum_l caadtreevaprr.eaiubitul Gaius, pe care 9. Am scris ceva bisericii, dar Diotref, caruia ii place sa aiba intiietate intre ei, nu ne pri\u00ad Evlavia lui Caius me\u00a7te. 10. De aceea, daca voi veni, ii voi atrage aten\u00ad 2. Preaiubitule, iti doresc propa\u00a7ire in toate tia la ceea ce face, cind raspinde\u00a7te vorbe rele lucrurile \u00a7i sa mergi bine cu sanatatea, cum mergi bine cu sufletul tau. despre noi. Nefiind insa multumit cu asta, el 3. A fost o mare bucurie pentru mine clnd au nu-i prime\u00a7te pe frati \u00a7i impiedica \u00a7i pe cei ce venit fratii \u00a7i au marturisit ca e\u00a7ti credincios adevarului *\u00a7i ca umbli in adevar. vor sa-i primeasca, dindu-i afara din biserica. *Fapte 19.29: 20.4: I Cor. 1.14 11. Preaiubitule, nu te lua dupa ceea ce este 4. Eu n-am bucurie mai mare decit sa aud rau, *ci dupa ceea ce este bine. *Cine face binele despre copiii mei ca umbla in adevar. *I Cor. 4.15 este din Dumnezeu; cine face rau nu L-a vazut pe Dumnezeu. *Ps. 37.27 Elogii pentru Dimitrie Cenerozitatea lui Caius 12. Lui Dimitrie i s-a <lat o buna marturie de 5. Preaiubitule, tu te porti cu credincio\u00a7ie in catre toti, \u00a7i chiar de insu\u00a7i Adevarul; \u00a7i chiar tot ceea ce faci, \u00a7i pentru *frati, \u00a7i pentru stra\u00ad noi marturisim; *\u00a7i \u00a7tii ca marturia noastra e ini. *Fapte I. 15: Gal. 6.10 adevarata. *I Tim. 3.7: *loan 21.24 6. Ei au marturisit despre dragostea ta ina\u00ad intea Bisericii. Vei face bine sa ingrije\u00a7ti de Benedic\/ia calatoria lor, intr-un chip vrednic de Dumne\u00ad zeu, 13. Multe a\u00a7 avea sa-ti scriu, dar nu vreau sa 7. caci au plecat de dragul numelui Sau, *ne- ti le scriu cu cerneala \u00a7i condei. luind nimic de la Neamuri. *I Cor. 9.12. 15 14. Nadajduiesc sa te vad in curind \u00a7i atunci 8. Este datoria noastra, dar, sa *primim bine vom vorbi gura catre gura. *Pace tie! Prietenii pe astfel de oameni, ca sa lucram impreuna cu te imbrati\u00a7eaza. Spune sanatate prietenilor, adevarul. *Mat. 10.40: Rom. 12.I 3: Evr. 13.2 fiecaruia pe nume. Amin. *Ef. 6.23: I Pet. 5.14","EPISTOLA LUI IUDA R CARTEA IUDA a fost un inainta'j de seamit al bisericii din lerusalim B Lupta1i! AtacaJi' lntraJi in biitiilie! Cind nitvii- (Fapte 15.13-21) 'ii autor al epistolei ce-i poartii nu\u00ad mele. Asemenea fratelui sau. Juda nu a crezut in lsus le\u00a7te valul de apostazie. cind apar invilJittorii inainte de invierea Lui (loan 7.1-9: Fapte 1.14). Sin\u00ad fal\u00a7i. cind e atacat adevarul Jui Dumnezeu. e vremea sii gura aluzie biblicii la el o gasim in I Corinteni 9.5. unde luptiim pentru credinJii' Numai credincio\u00a7ii care sint se spune ca ..fratii Domnului\\\" i'ji luau cu ei sotiile in .. in formii\\\" din punct de vedere spiritual pot riispunde caliitoriile misionare (.. Juda\\\" de la Fapte 15.22. 32 s-ar acestei chemiiri. La inceputul scrisorii sale. Juda se putea sii tie o aha referire la el). Tradi\\\\iile din afara concentreazii asupra mintuirii de ob\u00a7te a credincio\u00ad Bibliei nu ne ofera nimic in plus fatii de pu\\\\inele \u00a7ilor. dar mai tirziu se simte obligat sii-i indemne sii cuno\ufffdtinte pe care le avem despre luda. lupte pentru credin\\\\a. caci pericolele sint reale. Bise\u00ad rica a fost invadata de inva(iitori fal\u00a7i. care au trans\u00ad (i) TIMPUL CARJII IUDA format harul Jui Dumnezeu intr-un desfriu nelimitat. Modul general de a\ufffdresare cu care i\ufffdi incepe facind ce le place lor. Juda le aminte\u00a7te unor oameni ca luda ep,stola nu are m vedere un anum,t cerc ace\u00a7tia de felul in care s-a purtat Dumnezeu in trecut cu de cititori 'ii nici nu indicit vrco limitare geogratica. Cu lsraelul necredincios. cu ingerii \ufffdi cu decitzutele cetiiJi toate acestea. autorul va ti avut in vedere o anumitil Sodoma \u00a7i Gomora. in fa(a unui pericol ca acesta. regiune in care s-a semnalat prezenta unor inva\\\\atori cre\ufffdtinii nu au voie sa tie luati prin suprindere. Ce\u00ad fal'ji. Nu posedam suficiente date pentru a stabili dacii rin\\\\ele sint mari. dar mare e \ufffdi Dumnezeul care e in cei ciiroraIi s-a adresat ini1ial epistola au fost in majori\u00ad stare sii-i piizeascii de orice citdere 1 tate cn:'itini evrei sau dintre Neamuri (probabil 'ii unii \ufffdi altii). In orice caz. inaintarea credintei prin tinuturile Titlul in greacii este \/ouda . .. A Jui luda\\\" \u00a7i provine lor era amenintatii de mai multi aposta\\\\i. care-L res\u00ad din numele loudas. care apare in versetul I \u00a7i care era pingeau pe Cristos 'ii prin practica lor. 'ii prin principiile foarte raspindit in primul secol. din pricina Jui luda expuse. Ace'jti libertini aroganti erau 'ii mai periculo'ii Macabeul. conduciitorul mi\u00a7carii de rezistentii impo\u00ad datoritii capacitiitii Jor de a-i lingu'ji pe oameni (v.16) \ufffdi triva Siriei. in timpul revoltei macabee. care murise in de a se strecura in rindurile credincio\u00a7ilor la intrunirile anul 160 i.Cr. acestora (v.12). Ei perverteau harul Jui Dumnezeu (v.4) 'ii provocau dezbinari in sinul bisericii (v.19). AUTORUL CARTII IUDA in ciuda subiectului restrins \u00a7i a proportiilor ei Felul cum ii descrie Juda pe ace\ufffdti eretici ne amin\u00ad reduse. cartea luda a fost acceptatil \u00a7i citatit te\u00a7te de II Petru \ufffdi ne face sii ne intrebam care e relatia frecvent de piirin\\\\ii bisericii primare. Vor ti existind \u00a7i dintre cele douii epistole (vezi .. Autorul ciirtii II alte referiri mai vechi. dar cele nedisputate care s-au Petru\\\"). Asemaniirile izbitoare dintre II Petru 2.1-3.4 piistrat dateazii din ultimul piitrar al secolului al doilea. \u00a7i luda 4-18 nu sint o purii coinciden\\\\it. dar deosebirile Epistola Jui Juda a fost inclusii in Canonul Muratorian tot atit de mari dintre cele douii epistole exclud posibi\u00ad (c. 170 d.Cr.) \u00a7i acceptatii ca parte integrantii a litatea ca una sii ti fost copia celeilalte. De asemenea. e Scripturii de mari inainta\u00a7i ai bisericii primare ca indoielnic ca ambii autori sii se ti inspirat dintr-o sursii Tertulian \u00a7i Origen. Totu\ufffdi. datorita faptului cii recurge comunii necunoscutii. ceea ce ne conduce la ultimele la Apocrifa. s-au ri\ufffdicat indoieli cu privire la locul ei in douii solutii posibile: anume cii Petru va fi recurs la luda cadrul canonului. In unele piir(i ale Bisericii a fost o sau luda va fi recurs la Petru. Ambele piireri i\ufffdi au carte disputatii. dar in cele din urma a ci\u00a7tigat recu\u00ad adep\\\\ii 'ii s-au ridicat destule an!umente in favoarea noa'jlerea unanimii. alaturi de celelalte carti inspirate tieciireia din cele douii teorii. Dar douii din argumcntele ale Bibliei. in favoarea Jui II Petru sint atit de putemice incit fac sii Autorul se identiticii pe sine ca .. rob al Jui lsus incline balan(a de partea acestei pozitii: (I) 0 com\u00ad Cristos \ufffdi frate al lui lacov\\\" (v. I). Accast,, numire. para(ie a celor douii ciirti ne va ariita ca II Petru anti\u00ad impreuna cu referinta din versctul 17 la apostoli. face cipeazii apari\\\\ia invii\\\\atorilor aposta(i (II Pet. 2.I. 2: improbabilii posibilitatea ca acesta sii fie apostolul 3.3 ). in vremc ce luda consemneazii implinirea istorica luda. numit .. luda.fiu\/ Jui lacov\\\" de la Luca 6.16 \ufffdi a cuvintclor rostite anterior de Petru ((uda 4. 11. 12. 17. Fapte I.13. Riiminem astfel la parerea traditionalii. 18): (2) luda citeazii direct din II Petru 3.3 'ii recunoa\ufffdte potrivit careia este vorba de Juda. unul din fratii Dom\u00ad ca e citat din scrierile apostolului (cf. I Tim. 4.I: II nului. numit Judas [in original! la Matei 13.55 'ii Tim. 3.1). Marcu 6.3 (vezi .. Autorul ciirtii lacov\\\"). Fratcle siiu mai mare. lacov (observa\\\\i locul siiu pc cele doua liste) Datoritii tiicerii pe care o piistreazii atit Noul Testa- 1240","1241 IUDA ment, cit \u00a7i tradiJia cu privire la ultimii ani din viaJa lui vii sii lupta\\\\i pentru credin\\\\a care a fost data sfin\\\\ilor Juda, nu putem \u00a7ti unde a fost scrisii aceastii epistolii. odatii pentru totdeauna\\\" (v.3). Nici nu putem preciza data apariJiei ei. Presupunind anterioritatea Jui II Petru (care a apiirut intre 64 \u00a7i 66 i.Cr.), vom plasa data apariJiei lui Juda intre 66 \u00a7i 80 PANORAMA CARTil lUDA d.Cr. (Faptul cii luda nu pomene\u00a7te nimic despre ni\u00ad Un numiir surprinziitor de mare de epistole pauline \u00a7i ne-pauline confruntii problema in- micirea Ierusalimului nu este o dovadii cii \u00a7i-a scris viiJiitorilor fal\u00a7i \u00a7i aproape toate epistolele fac aluzie la epistola inainte de anul 70 d.Cr.) ea. Dar Juda intrece toate celelalte epistole ale Noului (fJ CRJSTOS iN CARTEA lUDA Testament in forta cu care condamnii pe ace\u00a7ti inviiJii\u00ad tori aposta\\\\i ce s-au strecurat pe neobservate intre cre\u00ad in contrast cu cei care se aflii sub osindii dato\u00ad dincio\u00a7i. Cu excepJia salutului din versetele I \u00a7i 2 \u00a7i a rita desfriului lor \u00a7i faptului ca-L tagaduiesc pe doxologiei (v. 24, 25), intreaga epistolii se invirte in Cristos (v.4), credinciosul este ,,piistrat pentru Isus jurul acestei alarmante probleme. Combinind tema Cristos\\\" (v. I). Iuda le spune cititorilor siii sii se piis\u00ad ciirJii II Petru cu stilul lui Jacov, Juda reu\u00a7e\u00a7te sii treze pe ei in\u00a7i\u00a7i in dragostea lui Dumnezeu, \ufffdteptind transmitii un mesaj foarte potenjat, in ciuda proporJiilor cu neriibdare indurarea Domnului nostru Jsus Cristos ei foarte reduse. Aceastii importantii scrisoare se im\u00ad pentru viaJa ve\u00a7nicii (v.21). Dar, in acela\u00a7i timp, parte in patru piirJi: scopul lui Iuda (v.1-4); descrierea Domnul este in stare sii-i piizeascii de orice ciidere \u00a7i inviiJiitorilor fal\u00a7i (v.5-16); apiirarea impotriva invaJii\u00ad sii-i facii sii se infaJi\u00a7eze rarii prihanii \u00a7i plini de bucurie torilor fal\u00a7i (v.17-23) \u00a7i doxologia (v.24, 25). inaintea slavei Sale (v.24). Scopul lui Juda (v.1-4): Iuda i\u00a7i adreseaza scrisoa\u00ad rea credincio\u00a7ilor care sint ,,chemati\\\" \u00a7i le dore\u00a7te o a] CHEJLE CARTII lUDA binecuvintare tripla, de indurare, pace \u00a7i dragoste (v. I, Cuvintul cheie: Luptati pentru credinta. 2). Ve\u00a7ti triste despre piitrunderea invii\\\\iitorilor fal\u00a7i in Epistola aceasta e intens preocupatii de ame\u00ad sinul bisericii I-au silit pe Iuda sii renunJe, pentru mo\u00ad ment, la comentariul sau despre mintuire pe care in\u00ad ninJarea din partea inviiJiitorilor eretici asupra bisericii ten\\\\ionase sii-1 scrie.\ufffdtemind in schimb aceste cuvinte \u00a7i de riispunsul corect pe care trebuie sii-1 dea cre\u00ad foarte nimerite pentru situaJia in care se aflau credin\u00ad dinciosul la acea ameninJare. Con\\\\inutul dezviiluie cio\u00a7ii, ca sa mustre \u00a7i sa indrepte (v.3, 4). Avind in douii scopuri majore: mai intii, acela de a condamna vedere pericolul acestor apostaJi, care prefac harul lui practicile libertinilor, oameni fara Dumnezeu, care pii\u00ad Dumnezeu in desfriu \u00a7i-L tiigiiduiesc pe Cristos, este trunseserii in biserici \u00a7i-i corupeau pe credincio\u00a7i; \u00a7i in al esenJial ca credincio\u00a7ii sii lupte pentru credinJa data doilea rind de a-i sfatui pe cititori sii stea tari, sii sfinJilor odatii pentru totdeauna. creascii in credinlii \u00a7i sii se lupte pentru adeviir. Juda nu Descrierea invatatorilor fal\u00a7i (v.5-16): Iuda incepe ne spune in ce constau doctrinele acestor ,,stinci as\u00ad printr-o ampla demascare a invaJiitorilor apostaJi, arii\u00ad cunse\\\", cum ii numeste el pe eretici, dar putem deduce tind care va fi sfir\u00a7itul !or \u00a7i dind exemple de judecatii ca era vorba de o varianta antinomianii I gnosticismu\u00ad divina din Pentateuc (v.5-7). lui (vezi ,,Timpul caqii I loan\\\"). Cititorii sint in\u00ad Ca ni\u00a7te animale rarii minte, ace\u00a7ti apostati sint do\u00ad curaja\\\\i sa intinda mina \u00a7i sii-i ajute pe cei ce au fost minaJi chiar de lucrurile pe care le detestii \u00a7i sint distru\u00a7i du\u00a7i in riitacire de ace\u00a7li oameni pervertiJi. de inse\u00a7i faptele pe care le practica (v.8- IO). Chiar VersetuJ cheie: Juda 3. ,,PreaiubiJilor, pe cind imi arhanghelul Mihael este mai atent in rela\\\\iile sale cu dadeam toatii silinta sii vii scriu despre mintuirea noas\u00ad puterile supranaturale decit sint ace\u00a7ti oameni aro\u00ad tra de ob\ufffdte, m-am viizut silit sii vii scriu indemnindu\u00ad ganJi. El ii compara pe ace\u00a7ti oameni cu trei exemple 'Yczi explica\\\\ia de la pagina 1132. I APARARE iMP0- ACCENTUL SCOPUL DESCRIEREA iNVATATORILOR FALSI TRIVA iNVATA- 1 DOXOLOGIE TORILOR FAL\ufffdI TEXTUL I \u00b7\u00b7-- -- -- \u00b7- - \u00b7\u00b7- _5 -- ------- ___8 ----------- 14 \u00b7--\ufffd----- \u00b7- 17 ______ __ _ _ _24 -\u00b7 \u00b7-- . .25 DIVIZIUNEA SUBIElTlll. SALUTARI I JUDECATA I SEMNELE I JUDECATA DDAINTOCIROIASILCORER-1 CONCLUZII TRECUTA ACTUALE VIITOARE MOTIVUL LUPTEI MODUL LUPTEI ANATOMIA APOSTAZIEI ANTIDOTUL APOSTAZIEI LOCUL NECUNOSCUT TIMPUL c. 66-80 d.Cr.","IUDA 1242 de riizvratili din Vechiul Testament, din Geneza (Cain) acum Iuda i\u00a7i indreapta aten\\\\ia spre cititorii sai (,,Dar \u00a7i din Numeri (Balaam \u00a7i Core)- rebeli care au suferit voi, preaiubi\\\\ilor, aduceti-va aminte\\\" (v. 17). El le cumplita minie a lui Dumnezeu (v.11). Versetele 12 \u00a7i aminte\u00a7te de scrierile apostolice in care se spunea ca 13 rezuma succint caracterul lor, facind uz de cinci vor veni astfel de oameni (v. 17-19) \u00a7i-i incurajeaza sa metafore plastice din natura. Dupii ce afirma judecata se apere de valul de apostazie (v.20, 21). Cititorii Jui Dumnezeu asupra unor asemenea oameni rara trebuie sa devina maturi in credinJa lor, pentru ca sa Dumnezeu printr-un citat din cartea ne-canonicii Enoh poata sii-i scape pe cei ce au fost amiigiJi sau prin\u00a7i deja (v.14, 15), Juda catalogheaza citeva din practicile !or in laJul ratiicirii (v. 22, 23). (v. 16). Doxologia (v. 24, 25): Juda se incheie cu una din Apararea impotriva invatatorilor fal\u00a7i (v. cele mai frumoase doxologii din Biblie, in care e 17-23): Scrisoarea aceasta a demascat pe invaJatorii subliniata puterea lui Cristos de a-i pastra pe cei ce se apostati pinii in acest punct (v. 8, IO, 12, 14, 16), dar incred in El neatin\u00a7i de ravagiile ratacirilor doctrinare. SCHITA CARTII JUDA I. Scopul lui Iuda .l-4 C. Judecarea inv3t3torilor fal\ufffdi in viitor. .....14-16 ......17-23 II. Descrierea invi!ilorilor fal\u00a7i . .5-16 III. Apirarea impotriva invititorilor fal\ufffdi A. Judecarea inva,1atorilor fal\ufffdi in trecut ..5-7 IV. Doxologia .24, 25 B. Trasaturile actuate ale invaJatorilor fal\ufffdi .8-13 Scopul lui Juda vorbesc de rau tdregatoriile. *II Pet. 2.10; t ,.slavele\\\" 9. Dar arhanghelul Mihael, ctnd se impotri\u00ad I uda, rob al lui Isus Cristos, \u00a7i frate al lui Iacov: catre cei chemati, care sint iubiti in vea diavolului \u00a7i se certa cu el pentru trupul Jui Dumnezeu Tata! \u00a7i pa.strati1 pentru Isus Cristos: Moise, n-a indraznit sa rosteasca impotriva Jui 2. indurarea, *pacea \u00a7i dragostea sa va fie o judecata de ocara, ci doar a zis: ,,Domnul sa te inmultite! mustre!\\\" \u20221 Pet. 1.2 3. *Preaiubitilor, pe ctnd imi dadeam toata 10. Ace\u00a7tia, dimpotriva, batjocoresc ce nu silinta sa va scriu despre mintuirea noastra de cunosc \u00a7i se strica in ceea ce \u00a7tiu din fire, ca ob\u00a7te, m-am vazut silit sa va scriu indemnindu\u00ad dobitoacele fara minte! va sa luptati pentru credinta care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna. 11. Vai de ei! Caci au apucat-o pe calea Jui *Ev. 6.9 Cain 3 \u00a7i, pentru plata, s-au dedat cu totul in 4. Caci s-au strecurat printre voi unii oa\u00ad ratacirea Jui Balaam \u00a7i au pierit intr-o razvra\u00ad meni, scri\u00a7i de mult pentru osinda aceasta - tire \u2022 ca a Jui Core!\u2022 oameni ne-evlavio\u00a7i, care transfonna harul lui Dumnezeu in destrabalare \u00a7i tagaduiesc pe 12. Sint ni\u00a7te stinci ascunse la mesele voastre singurul nostru Stapin \u00a7i Domn Isus Cristos. de dragoste, unde se ospateaza fara ru\u00a7ine im\u00ad preuna cu voi, pastori care se pasc pe ei in\u00a7i\u00a7i; Judecarea tnvdfdtorilor fal\u00a7i tn trecut nori fara apa, minati incoace \u00a7i incolo de vin\u00ad turi, ni\u00a7te pomi tomnatici fara rod, de doua ori 5. Vreau dar sa va aduc aminte, de\u00a7i le cu\u00ad morti, dezradacinati. noa\u00a7teti toate acestea, ca *Domnul, dupa ce a izbavit poporul Sau din tara Egiptului, in unna 13. *valuri infuriate ale marii, spumegindu\u00ad a nimicit pe cei ce n-au crezut. \u00a7i ru\u00a7inile !or; stele ratacitoare, pentru *care este pastrata negura intunericului in veac. \u20221 Cor. 10.9 *ls. 57.20; *Filip. 3.19; *II Pet. 2.17 6. Iar pe ingerii care nu \u00a7i-au pastrat starea initiala, ci \u00a7i-au parasit locuinta ii tine in lan\u00ad Judecarea tnvdfdtorilor fal\u00a7i tn viitor turi ve\u00a7nice, in intuneric, pentru judecata zilei 14. Dar *\u00a7i Enoh, al \u00a7aptelea de la Adam, a celei mari.2 profetit despre ace\u00a7tia, cind a zis: ,,Iata a venit 7. Tot a\u00a7a, Sodoma \u00a7i Gomora \u00a7i cetatile din Domnul, cu miriadele Sale de sfinti, jurul lor, fiindca s-au dedat la curvie in acela\u00a7i *Gen. 5.18; Dan. 7.10; Zah. 14.5 fel ca ace\u00a7tia \u00a7i au mers dupa came straina, 15. *ca sa faca judecata impotriva tuturor \u00a7i stau ca dovada, suferind pedeapsa unui foe ve\u00a7\u00ad sa dovedeasca pe toti ne-evlavio\u00a7ii vinovati de nic. toate lucrarile !or de ne-evlavie pe care le-au facut cu ne-evlavie \u00a7i de toate *cuvintele de Trdsdturile actuate ale tnvdfdtorilor fal\u00a7i ocara pe care le-au rostit impotriva Lui ace\u00a7ti 8. Totu\u00a7i, in mod similar, visatorii ace\u00a7tia pacato\u00a7i necucernici.\\\" *II Pet. 2.6; \u20221 Sam. 2.3 pingaresc trupul \u00a7i dispretuiesc autoritatea \u00a7i 16. Ei sint ni\u00a7te cirtitori, nemultumiti de","1243 IUDA soarta !or, umblind cum ii poartii poftele, iar 21. pa.strati-vii in dragostea Jui Dumnezeu \u00a7i gura !or graie\u00a7te vorbe trufa\u00a7e, de\u00a7i, pentru *a\u00a7teptati indurarea Domnului nostru Isus ci\u00a7tig, se dau bine pe lingii cei sus-pu\u00a7i. Cristos, pentru viata ve\u00a7nicii. *II Pet. 3.12 22. Mustrati pe cei ce se despart de voi; Apararea fmpotriua fnva\/atorilor fal\u00a7i 23. ciiutati sa mintuiti pe unii, smulgindu-i 17. *Dar voi, preaiubitilor, aduceti-vii a\u00ad din foe; de altii iara\u00a7i fie-va mila, cu frica, urind minte de vorbele vestite mai dinainte de apos\u00ad pina \u00a7i *cama\u00a7a minjita de tcame.' tolii Domnului nostru Isus Cristos. *II Pet. 3.2 *Zah. 3.4,5; t sau ,,de firea veche\\\" 18. Cum vii spuneam ca in vremurile din urmii vor fi batjocoritori, care vor triii dupii Doxologia poftele !or nelegiuite. 24. *lar a Aceluia care poate sa vii piizeascii de orice cadere \u00a7i *sa va faca sa va infati\u00a7ati *I Tim. 4. I: II Tim. 3.1; 4.3; II Pet. 2.1; 3.3 fiirii prihanii \u00a7i plini de bucurie inaintea slavei Sale, 19. Ei sint cei care dau na\u00a7tere la dezbinari *Ef. 3.20; Col. 1.22 - oameni tsuflete\u00a7ti, care n-au Duhul. 25. singurului Dumnezeu, Mintuitorul nos\u00ad t Gr. psuchikos, sau ,,fire\u00a7ti'' tru, prin Isus Cristos, Domnul nostru, sii fie 20. Dar voi, preaiubitilor, *ziditi-vii in cre\u00ad dinta voastrii prea-sfintii, *rugati-vii prin slava, maretia, puterea \u00a7i stiipinirea, mai inainte Duhul Sfint, de totii vecii, \u00a7i acum \u00a7i in veci. Amin. *Ev. 13.8 *Rom. 8.26; *Ef. 6.18 NOTE ASUPRA CARTII IUDA 1 (v. l) SJGURAN'fA MINTUIRU: este convingerea fenna a cre\u00a7tinului ca, prin lucrarea lui Cristos, \u00a7i numai prin ea, primita prin credinta, el poseda deplina mtntuire, in care va fl tinut ve\u00a7nic, mintuire pe care n-o poate pierde. Aceasta. siguranta se bazeaza numai pe promisiunile Scripturii fAcute celor care cred. 2 (v. 6) ,Judecata ingerilor cazuti. ,,Ziua cea mare\\\" este ziua Domnului ( Is. 2.9-22). lntrucitjudecata finala asupra lui Satana are loc dupa cei I 000 de ani \u00a7i inainte dejudecata finala a omenirii (Apo. 20.10), e normal sa presupunem ca \u00a7i ceilal\\\\i ingeri cazuti sintjudecati acum, odata cu el (II Pet. 2.4; Apo. 20. !Ol. Cre\u00a7tinii sint asociati cu Cristos in aceastajudecata (I Cor. 6.31. Vezi \u00a7i celelaltejudecati. Apo. 20.12. Compara. de asemenea, cu textul despre lngeri, Ev. 1.4). 3(v. 11) Compara\\\\i cu Gen. 4.1; Cain este exemplul omului firesc, dar religios, care crede in Dumnezeu \u00a7i in .,religie\\\", dar dupa voia sa, ,,cum ii taie capul\\\", respingind rAscumpararea prin singe. 4(v. l 1) Trebuie sa facem distinc\\\\ie intre ,,ratacirea lui Balaam\\\" \u00a7i ,,calea lui Balaam\\\" (vezi II Pet. 2.15) \u00a7i ,,invA\\\\Atura Jui Balaam\\\" (vezi Apo. 2.14). ,,Ratacirea lui Balaam\\\" a constat in faptul ca, judecind lucrurile prin prisma moralei comun acceptate in vremea Jui \u00a7i vAzind prezen\\\\a raului tn Israel, el a presupus ca un Dumnezeu neprihanit negre\u00a7it ii va blestema. Astfel el a fost orb fa\\\\a de morala mai inalta a crucii, prin care Dumnezeu men\\\\ine \u00a7i aplica autoritatea \u00a7i groaznicele sanc\\\\iuni ale legii Sale, pentru ca El sa fie drept \u00a7i lndrepta\\\\itorul pacatosului credincios. S\u2022ar putea ca nu banii sa fie rasplata despre care se vorbe\u00a7te in versetul 11, ci popularitatea, faima sau renumele. 5(v. ll) Vezi Num. 16. Pacatul lui Core a constat in tagaduirea autorita\\\\ii lui Moise ca purtator de cuvint ales \u00a7i imputernicit de Dumnezeu \u00a7i amestecul in treburile interne ale preo\\\\iei. '(v.14) Citatul atribuit lui ,.Enoh, al \u00a7aptelea patriarh de la Adam\\\" !cf. Gen. 5.19-24; Ev. 11.5-6) e similar cu un pasaj din cartea necanonica ,,Enoh\\\" (1.9), scrisA de un autor necunoscut, care s\u2022a folosit abuziv de numele Jui Enoh. Confuzia creatA de existen\\\\a celor doua cAJ1i cu acela\u00a7i titlu se poate explica fie prin faptul ca profe\\\\ia ini\\\\iala a cart-ii canonice ,,Enoh\\\" a fost insu\u00a7itA de catre autorul CAJ1ii Jui Enoh fara sa i se recunoascA celui care a scris\u2022o meritul de autor, fie prin faptul ca citatul din luda a fost inserat in Cartea Jui Enoh de un autor de mai tirziu. Profe\\\\ia evlaviosului Enoh este cea mai veche revelatie consemnata despre a doua venire a lui Cristos. 7{v.23) FtREA VECHE [sau CARNEA sau FIREA PAMtNTEASCA]: ln sens etic negativ inseamna omul natural, neregenerat. nenascut din nou- spirit, suflet \u00a7i trup- al cArui centru ii constituie eul propriu, inclinat spre pAcat \u00a7i opus lui Dumnezeu (Rom. 7.18). Omul regenerat nu se mai afla in sfera firii vechi, ci in sfera Duhului (Rom. 8.9). Dar firea e inca prezenta in el :;:i credinciosul poate alege sA umble in firea veche sau, dimpotrtva, in Duhul (I Cor. 3.1\u00b74: Gal. 5.16\u202217). in primul caz el este un cre\u00a7tin ,,carnal\\\" rfiresc, lumesc]; in al doilea, este un cre\u00a7tin spiritual rduhovnicesc]. Biruin\\\\a asupra firii vechi vadeveni experienta de zi cu zi a credinciosului care umbla in Duhul (Rom. 8.2,4; Gal. 5.16-17).","APOCALIPSA LUI IOAN (Revelatia) (g) CARTEA APOCALIPSA Parerea aceasta a fost aproape unanim acceptatii.. Dupa cum Geneza este cartea incep\ufffdturilor, pina in secolul al treilea. cind Dionysius a adus mai Apocalipsa este cartea sfir\u00a7iturilor. In ea se multe argumente impotriva paternitatii apostolice a impline\u00a7te programul divin de rascumparare \u00a7i numele Apocalipsei. El a scos la ivealii. mai multe deosebiri de stint al lui Dumnezeu este riizbunat inaintea intregii stil intre Apocalipsa \u00a7i celelalte cafli acceptate de el crea\\\\ii. De\u00a7i existii numeroase profe\\\\ii in evanghelii \u00a7i drept opera lui loan, tragind de aici concluzia ca Apo\u00ad in epistole, Apocalipsa e singura carte din Noul Testa\u00ad calipsa va ti fost scrisa de altcineva. intr-adevii.r dove\u00ad ment care se ocupa in mod special de evenimente zile inclica prezenta unor probleme care ar putea ataca profetice. ,,Apocalipsa\\\" inseamnii ., revelatie\\\" sau pii.rerea traditionalii: (I) Gramatica greacii. a cafliiApo\u00ad ,, dezviiluire\\\". A\u00a7adar avem de-a face cu dezvaluirea calipsa nu e la acela\u00a7i nivel cu cea din Evanghelia dupii. caracterului \u00a7i programului Jui Dumnezeu. Compusa loan sau din epistolele Jui loan. (2) Exista apoi o serie de loan in timpul exilului sau pe insula Patmos, Apo\u00ad de deosebiri care tin de vocabular \u00a7i idiomatica. (3) calipsa graviteaza in jurul vedeniilor \u00a7i simbolurilor pe Continutul teologic al acestei caf!i diferii. de celelalte care le-a primit loan despre Cristosul inviat- singurul scrieri ale lui loan. atit ca mod de prezentare. cit \u00a7i care are autoritatea de a judeca pamintul \u00a7i a-1 reface accentuare. (4) Celelalte scrieri ale lui loan evita folo\u00ad din temelii, pentru ca apoi sii. domneasca asupra lui in sirea numelui sau. pe cind in cartea aceasta el apare de neprihanire. patru ori. in ciuda acestor deosebiri, nu trebuie sii. uitam Titlul acestei caf!i in greacii este Apokalypsis \/oan\u00ad insii. douii. lucruri importante: (I) Si asemanii.rile dintre nou, care inseamnii. ..Revelatia Jui loan\\\". In romanii. Apocalipsa \u00a7i celelalte cafli ale lui loan sint tot atit de s-a piistrat cuvintul .,Apocalipsa\\\", cu acela\u00a7i sens ca in originalul grec, adicii ,, descoperire\\\", ,,revelatie\\\". remarcabile, de piIda folosirea frecventii. a unor cuvinte Deci cartea aceasta e o dezviiluire a ceea ce nu putea fi cheie, cum ar fi ,,cuvint\\\". ,.miel\\\" \u00a7i ,, adevarat\\\". pre\u00ad cunoscut pe altii cale. Un titlu \ufffdi mai bun ii gasim in primul ei verset: Apocalypsis\u00b7 \/esou Christou, ,,Re\u00ad cum \u00a7i dezvoltarea unor perechi contrastive. ca lumina vela\\\\ia lui lsus Cristos\\\". care poate fi interpretat in \u00a7i intunericul, iubirea \u00a7i ura, binele \u00a7i rii.ul. (2) Multe douii sensuri: revelatia pe care a primit-o loan de la din deosebirile care exista se pot explica prin impre\u00ad Cristos sau o descoperire despre lsus Cristos, ambele sensuri tiind justiticate de !ext. Titlul propus de unii jurarile neobi\u00a7nuite in care a aparut cartea aceasta. .,Revelatii\\\" nu poate ti acceptat, deoarece cele doua Subiectul apocaliptic necesita o tratare diferitii., deoa\u00ad aspecte se intrepatrund \u00a7i ceea ce avem in fata este o rece lui loan i-a fost transmis con\\\\inutul ei nu in urma singurd Revelatie 1 unor reflectii personale, ci printr-o serie de uimitoare \u00a7i cxtatice vcdenii. De asemenea. se presupune ca. in AUTORUL CARTII APOCALIPSA Stilul, simetria \u00a7i planul Apocalipsei ne aratii cazul altor scrieri ale sale, loan a apelat la serviciile ca a fost scrisa de un singur autor, al ciirui unui secretar, care i-a cizelat stilul limbajului. pe cind nume, loan. ii gasim mentionat de patru ori: 1.1, 4, 9; 22.8; vezi ,,Autorul dtf\\\\ii loan\\\"). Datorita con\\\\inutu\u00ad in cazul Apocalipsei, datorita exilului pe insula Pat\u00ad lui \u00a7i faptului ca s-a adresat la \u00a7apte biserici, Apoca\u00ad mos. colaborarea unui secretar a devenit imposibilii.. lipsa a cunoscut de la inceput o largii circulatie, tiind acceptatii de timpuriu in sinul bisericii primare. Mai Astfel, dovezile inteme, de\u00a7i ridica unele probleme. mull, autori cre\u00a7tini din al doilea \u00a7i al treilea semi au nu infirma totu\u00a7i puternica marturie externa a bisericii men\\\\iona1-o frecvent, cartea fiind acceptata de la in\u00ad ceput in canonul Noului Testament \u00a7i consideratii. drept primare cu privire la originea apostolica a acestei im\u00ad lucrare autentica a apostolului loan, acela\u00a7i loan care a portante carti. Evident autorul era bine cunoscut de scris evanghelia \u00a7i cele trei epistole ce-i poartii. numele. destinatarii ei - cele \u00a7apte biserici din Asia - drept Lista celor care au acceptat aceastii. carte ca pe Cu\u00ad care el nu ezita sa-\u00a7i foloseasdi numele. intrucit se vintul lui Dumnezeu este prea lunga ca sii. poatii. fi citatii. aici. Men\\\\ioniim doar citeva nume mai importante: adreseaza celor printre care \ufffdi-a desfii.\u00a7urat bogata ac\u00ad lustin Martirul. Piistorul din Hermas, Melito, lrineu, tivitate cre\u00a7tina, de-a lungul multor ani. Sugestia unora Canonul Muratorian, Tertulian, Clement din Alexan\u00ad dria, Origen \u00a7i multi al\\\\ii. clupa care autorul ar ti un alt loan. numit .. Ccl Batrin\\\" ori un profet cu numele loan. nu este deloc justificatii. netiind bazata pe dovezi concrete. (i) TIMPUL CARTII APOCALIPSA loan \u00a7i-a adresat acest cuvint profetic celor \u00a7apte biserici alese din rindul hiscricilor pro\u00ad vinciei Asia (1.3. 4). Mesajul propriu-zis catre aceste biserici din capitolele 2 \u00a7i 3 incepe cu Efes. cea mai proeminenta dintre ele, continuind apoi in directia a- 1244","1245 APOCALIPSA celor de ceasornic \u00a7i sfir\u00a7ind cu Laodicea. Se pre\u00ad complacere \u00a7i declin pe care o descriu capitolele 2.4; supune ca acesta a fost chiar traseul de-a lungul caruia a circulat initial cartea Apocalipsa. De\u00a7i fiecare din 3.1, 15-18. (4) Faptele lui Domitian sint mult mai aceste mesaje a avut o semnificatie proprie bisericii relevante pentru continutul cartiiApocalipsa decit cele ciitre care era adresat, nu trebuie sa scapiim din vedere ale lui Nero. Se practicase de multi ani inchinarea Ia referirea Ia Biserica in general (de pilda ,,Cine are impiiratii decedati, dar Domitian a fost primul impiirat urechi de auzit sa auda ce spune bisericilor Duhul\\\"). care a pretins sa i se inchine oamenii cit mai era inca in via\\\\a. Faptul acesta a provocat numeroase ciocniri intre Rodnica miirturie pe care a depus-o Joan pentru stat \u00a7i biserica, in special in Asia, unde se practica Cristos a fiicut autoritatile romane sa-1 exileze pe o inchinarea Ia Cezar pe scarii larga. Persecutiile din tim\u00ad mica insula pustie din Marea Egee, numita Patmos pul lui Domitian prevesteau prigoane \u00a7i mai mari. ( I .9). Pe aceasta insula din roca vulcanica obi\u00a7nuiau Astfel presupunem ca Joan \u00a7i-a scris Apocalipsa prin romanii sa-i surghiuneasca pe raufiicatori sau pe cei cu anul 95 sau 96 ct.Cr. Nu se cunoa\u00a7te data exacta a vederi politice incomode regimului. eliberiirii sale de pe insula Patmos. Probabil Joan s-a Apocalipsa a fost scrisa intr-o perioada cind ostilita\u00ad intors Ia Efes dupa moartea luiDomitian. Pasaje ca cele tea romana fata de cre\u00a7tinism incepea sa se manifeste de Ia I.II; 22.7, 9, 10, 18, 19 sugereaza ca Joan \u00a7i-ar fi pe fata, imbracind forme virulente de persecutie (I. 9; 2. IO, 13). Unii invatati plaseaza aparitia cartii Ia o data ffiincheiat cartea inainte de a fi fost eliberat. timpurie, cam pe Ia mijlocul persecutiei declan\u00a7ate de CRISTOS iN CARTEA APOCALIPSA Nero, dupa incendierea Romei din anul 64 ct.Cr. Apocalipsa are multe de spus despre cele trei Transpunerea Iiterelor ebraice pentru Nero Cezar (Ne\u00ad Persoane ale Dumnezeirii, dar mai cu seama ron Kesar) in echivalentul !or numeric da numiirul despre Cristosul inviat, prezentat in toata splendoarea 666, adica numiirul fiarei (I3.I8). in Iegatura cu a\u00ad ceasta a circulat de timpuriu o Iegenda, potrivit ciireia Sa, de judecator ciiruia I s-a dat autoritatea de a judeca Nero avea sa reapara in Rasiirit dupa moartea sa apa\u00ad piunintul. EI e numit lsus Cristos (I.I), martorul cre\u00ad renta (cf. Apo. 13.3, 12, 14). Dar dovezile de genul acesta nu sint suficiente pentru a justifica piirerea apa\u00ad dincios, intiiul nascut dintre cei moqi, domnitorul re\u00ad ritiei timpurii a cartii. Mai degraba, se crede ca ea a gilor piimintului (1.5), primul \u00a7i ultimul (I.17), eel viu apiirut mult mai tirziu, catre sfi\ufffditul domniei impiira\u00ad (I.18), Fiul lui Dumnezeu (2.18), eel stint \u00a7i adeviirat tului Domitian (81-96 ct.Cr.), \u00a7i asta din mai multe (3.7), Aminul, Martorul credincios \u00a7i adeviirat, ince\u00ad motive: (I) Miirturia Iui Irineu (fost ucenic al Iui Poli\u00ad putul crea\\\\iei lui Dumnezeu (3.14), Leu! din tribul Iui Juda, Radacina lui David (5.5), Mielul (5.6), Ce! Cre\u00ad carp, care, Ia rindul Jui, a fost ucenic al Iui Joan) dincios \u00a7i Adeviirat (19.II), Cuvintul Iui Dumnezeu precum \u00a7i miirturia altor scriitori cre\u00a7tini sprijina data tirzie. (2) Apoi se pare ca Joan nu s-a mutat din (19.13), REGELE REGILOR \u00a7i DOMNUL DOMNILOR Ierusalim Ia Efes decit prin anul 67, cu putin inainte de (19.16), Alfa \u00a7i Omega (22.13), steaua luminoasa de distrugerea Ierusalimului de catre romani, in anul 70 diminea\\\\a (22.16) \u00a7i Domnul Isus (22.21). ct.Cr. Or, dacii se accepta data timpurie a apari\\\\iei cartii, asta ar insemna ca nu a avut timp suficient sa-\u00a7i intr-adeviir cartea aceasta este ,,Revela\\\\ia Iui Isus stabileasca lucrarea cre\u00a7tina in Asia in maniera avan\u00ad Cristos\\\" (I.I), intrucit emana din EI \u00a7i-L are pe El ca sata pe care o deducem din continutul cartii. (3) Bise\u00ad centru. Ea incepe cu o vedenie a slavei, intelepciunii \u00a7i ricile din Asia par sa fi existat de mai multi ani Ia ora puterii Lui (I) \u00a7i ne prezinta autoritatea Sa asupra cind sint descrise in cartea Apocalipsa - in fapt, intregiibiserici (2.3). El eMielul, care a fost junghiat \u00a7i destul de multi ani ca sa fi putut ajunge Ia starea de declarat vrednic sa deschida cartea judecatii (5).Minia Sa neprihiinita se revarsa peste tot piimintul (6-18) \u00a7i EIse intoarce cu putere, sa judece pe du\u00a7manii Lui \u00a7i sa domneasca peste to\\\\i caDomn (19; 20). EI va domni in ACCENTUL ,,lcuavcarrezuurletil-\\\"ealpe I ,,lucsciarnrute\\\"rile ,,lucrurile care se vor intirnpla\\\" TEXTUL 1:1 2:1 4:1 6:1 19:7 \ufffd\ufffd--20:1 2):1----22:21 IDIVIZIUNEA JUDECA- I I IADOUA DOMNUL \ufffdAPTE TORUL I TRIBU- VENIRE STAREA ISUS CRISTOS BISERICI LATIA MILENIUL ETERNA SUBIECTUL VIZIUNEA LUI CRISTOS VIZIUNEA S\ufffdITULUI I iMPREUNA TEOFANIE I CONVORBIRI STRiMTORARI I TRiMBITE LOCUL SCRISA PE INSULA PATMOS TIMPUL c. 95-96 d.Cr.","APOCALIPSA 1246 veac, peste cetatea cereasca, in prezenta tuturor ace\u00ad ,,Apoi am vazut cerul deschis \u00a7i iata un cal alb \u00a7i Cel Iora care-L cunosc (2I; 22). ce sta pe el se nume\ufffdte ,,Credincios\\\" \ufffdi ,,Adevarat\\\" \u00a7i El judeca \u00a7i se razboie\u00a7te in neprihiinire. Ochii Lui sint Scripturile se incheie cu miirea1a fiigaduinta: ,,lata, ca para focului \u00a7i pe capul Lui sint multe diademe, Eu vin curind\\\" (22.7, 12). ,,Da, Eu vin curind.Amin. avind un nume scris pe care nu-I \u00a7tie nimeni decit El. Si este imbracat intr-o hainii inmuiata in singe; \u00a7i numele Vino, Doamne lsuse!\\\" (22.20). Lui se cheamii Cuvintul lui Dumnezeu. Si O\u00a7tile care sint in cer ii urmau pe cai albi, imbriicate in haine de in (I) CHEILE CARTII APOCALIPSA subJire \u00a7i curat. Si din gura Lui ie\u00a7ea o sabie ascuJita. Cuvintul cheie: Revelatia Cristosului care ca sa loveasca naJiunile cu ea; \u00a7i le va pastori cu un vine. Scopurile pentru care a fost scrisa cartea toiag de fier; \u00a7i El va calca teascul vinului miniei Apocalipsa depind in mare masura de modul in care aprinse a luiDumnezeu, Cel atotputemic\\\" (19.11-15). interpretam cartea, in intregime. Datorita imagisticii \u00a7i simbolismelor de care e plina, Apocalipsa a fost din\u00ad Capitolele cheie: Apocalipsa 19-22. Atunci cind totdeauna una din cele mai greu de interpretat carti din inJelegem pe deplin care va fi sfir\u00a7itul istoriei, nu vom Biblie. Multimea de pareri ale exegetilor pot fi grupate mai trai nepasatori in prezent. De Ia capitolul 19 la 22 in patru interpretiiri de bazii: (I) Conceptia simbolista planurile lui Dumnezeu pentru zilele de pe urma \u00a7i sau idealistii, sustine cii Apocalipsa nu ar fi o carte de pentru toatii etemitatea sint consemnate pentru noi cu o preziceri, ci un simplu tablou simbolic al conflictului uimitoare bogaJie de amiinunte. Studiindu-le cu atentie cosmic dintre foqe spirituale opuse. (2) Conceptia 'ii supunindu-ne lor. prin predare totalii Domnului in clipa de fata. vom avea negre\ufffdit parte de binecuvin\u00ad preterista (de la latinescul praeter, ,,trecut\\\") afirmii cii tarile promise in aceastii carte (1.3). Mai presus de Apocalipsa e o descriere simbolica a persecu1iilor de\u00ad toate. cuvintele care ar trebui sa rasune mereu in auzul clan\u00a7ate de romani asupra Bisericii, a inchinarii la nostru }i in adincul inimii. in orice clipa. sint: ..latii, Eu imparatii romani \u00a7i a judecii\\\\ii divine asupra Romei. vin curind\\\". (3) Conceptia istoricii abordeazii Apocalipsa ca pe o uria\u00a7a panorama alegorica a istoriei bisericii apusene, PANORAMA CARTII APOCALIPSA incepind din secolul intii pinii la ..a doua venire\\\"'a lui Apocalipsa e scrisa in forma specifica a\u00a7a\u00ad numitei literaturi apocaliptice (cf. Daniel \u00a7i Cristos. (4) Conceptia viitoristii recunoa\u00a7te evidenta Zaharia). Autorul ei este profet (IO. II; 22.9) \u00a7i-\u00a7i inlluentii pe care a avut-o conllictul dintre puterea nume\ufffdte opera o lucrare profetica (1.3; 22.7, IO, 18, Romei \u00a7i Bisericii in primul secol cre\u00a7tin asupra te\u00ad 19). Cele trei directii de baza ale acestei extraordinare melor acestei carti. De asemenea, acceptii cea mai Jesfa\ufffdurari sint prinse foartc plastic in versetul 19 din mare parte a cartii (de la capitolul 4 la capitolul 22) ca capitolul I: ,,lucrurile pe care le-ai vazut\\\" (I); ,,lucru\u00ad pe o privire inspiratii la evenimentele ce vor precede a rile care sint\\\" (capitolele 2 \u00a7i 3): \u00a7i ,,lucrurile care vor doua venire (perioada de timp care se nume\u00a7te ,,Tri\u00ad veni\\\" (4--22). bulatia\\\", sau , ,Marea Strimtorare\\\" \u00a7i care va tine ,,Lucrurile pe care le-ai viizut\\\" (1): Obi\u00a7nuitul \u00a7apte ani: capitolele 6-18) \u00a7i la cele care vor urma salut cu care incep multe carti din Noul Testament e dupii intoarcerea lui Cristos pina la crearea noului precedat in cazul Apocalipsei de un prolog (1.1-3). cosmos (19-22). RevelaJia Apocalipsei a fost primita de Cristos de la Tata! \u00a7i transmisa Jui loan printr-un inger. Aceasta e Sustiniitorii tututor celor patru puncte de vedere singura carte din Biblie care promite o binecuvintare referitoare Ia Apocalipsa sint cu toJii de acord ca Apo\u00ad celor care o citesc (1.3), dar \u00a7i un blestem celor care calipsa a fost scrisa pentru a-i asigura pe destinatarii ei adauga sau scad ceva din ea (22.18, 19). Salutul \u00a7i de triumful final al lui Cristos asupra tuturor celor care benedictia de la sfir\u00a7it arata ca a fost scrisa initial sub se ridica impotriva Lui \u00a7i a sfintilor Lui. Cititorii ini\u00ad forma unei epistole catre cele \u00a7apte biserici din pro\u00ad tiali ai ciiqii erau confruntati cu o cumplita prigoana \u00a7i vincia Asia. aveau sa treacii curind prin chinuri 'ii mai mari. De Complexul portret teologic al Dumnezeirii din 1.4-8 aceea, ei aveau nevoie de incurajare, ca sii raminii statornici in Cristos, in vederea minunatului plan al Jui e urmat de o cople\u00a7itoare teofanie (manifestare vadita Dumnezeu cu privire la ei in viitoqi al apropiatei Sale a lui Dumnezeu) din 1.9-20. Atotputernicul \u00a7i atot\u00ad \u00a7tiutorul Cristos, care va subjuga toate lucrurile sub judecati a\ufffdupra eelor r\\\"di. Planul acesta se contureaza autoritatea Sa, este personajul central al acestei carti foarte clar incii din mi\u00a7ciitoarele cuvinte ale epilogului (22.6-21 ). Un alt scop pentru care a fost scrisa cartea a ,,Lucrurile care sint\\\" (2 \u00a7i 3): Mesajele catre cele fost acela de a-i trezi din adormire pe credincio\u00a7ii ce au \u00a7apte biserici (2 \u00a7i 3) ne aduc inapoi la un aspect al fiicut compromisuri cu lumea. Conform opiniei vii\u00ad vedeniei pe care a avut-o loan despre Cristos \u00a7i conJin tori\u00a7tilor, Apocalipsa mai are \u00a7i rolul de a ne asigura o o porunca, o elogiere sau o condamnare, o corectare \u00a7i un indemn. panorama a cvenimentclor majore cu care se va incheia epoca actuala 'ii relevanta pe care o au aceste ,,Lucrurile care vor veni\\\" (4-22): loan e striimu\u00ad tat in cer, unde i se acordii privilegiul de a avea vedenia fapte pentru generatiile succesive de cre\u00a7tini. Versetele cheie: Apocalipsa 1.19 \u00a7i 19.11-15.,,Scrie dar lucrurile pe care le-ai viizut, lucrurile care sint \u00a7i cele care vor veni dupa ele\\\" (I.19).","1247 APOCALIPSA maiestatii divine. in aceastii vedenie, Tatiil (,,Cel ce miiritii de un balaur, care e aruncat jos pe piimint. statea pe tron\\\") \u00a7i Fiul (Leul \u00a7i Mielul) primesc in\u00ad Capitolul I 3 e o descriere amiinun\\\\itii a fiarei \u00a7i a chinarea celor douiizeci \u00a7i patru de biitrini, a celor profetului mincinos - ambii anima\\\\i \u00a7i imputernici\\\\i patru fiinte vii \u00a7i a O\u00a7tirii de ingeri, pentru ceea ce sint de balaur. Prima fiarii prime\u00a7te puterea politicii, eco\u00ad ei \u00a7i pentru ceea ce au facut (creatia \u00a7i riiscumpiirarea; nomicii \u00a7i religioasii. Si, datoritii acestei autoritii\\\\i \u00a7i a 4 \u00a7i 5). minunilor false pe care le face fiara a doua, omului acestuia i se inchinii piimintul intreg, ca unui con\u00ad Cele trei cicluri de \u00a7apte judeciiti din capitolele duciitor suprem. Capitolul 14 con\\\\ine o serie de ve\u00ad 6-16 constau din \u00a7apte peceti, \u00a7apte trimbite \u00a7i \u00a7apte denii, inclusiv cea a mul\\\\imii de 144.000 de la sfir\u00a7itul potire. intre al \u00a7aselea \u00a7i al \u00a7aptelea potir \u00a7i trimbi\\\\ele Tribula\\\\iei, apoi soarta celor care au urmat fiara \u00a7i judecatilor avem o parantezii profeticii; de asemenea o reviirsarea miniei lui Dumnezeu. alta parantezii dezvoltatii intre judeciitile trimbi\\\\elor \u00a7i cele ale potirelor. Datoritii asemiinarii dintre judecata a Cele \u00a7apte potire ale judecii\\\\ii din capitolul I 6 sint \u00a7aptea la fiecare serie, e posibil ca cele trei serii de prefa\\\\ate de o vedenie cereascii a puterii, sfin\\\\eniei \u00a7i judecati sa aiba loc simultan-- deci sii fie doar \u00a7apte gloriei lui Dumnezeu in capitolul 15. judecati descrise de trei ori, a\u00a7a incit ele sii se termine cu intoarcerea lui Cristos. Altii le considerii ca judecii\\\\i Capitolele 17 \u00a7i 18 anticipeazii caderea finalii a Babi\u00ad separate, consecutive, a\u00a7a incit al \u00a7aptelea sigiliu sii fie lonului, marea curvii ce stii ciilare pe fiara stacojie. cele \u00a7apte trimbite iar trimbi\\\\a a \u00a7aptea sii fie cele \u00a7apte potire. Ospiitul de nuntii al Mielului este gata \u00a7i Regele regilor \u00a7i Domnul domnilor porne\u00a7te la luptii, in frun\u00ad Cele \u00a7apte pece\\\\i (6.1-8.5) cuprind riizboi, foa\u00ad tea O\u00a7tilor cere\u00a7ti, impotriva fiarei \u00a7i a profetului ei mete \u00a7i persecu\\\\ie. Parantezaprofeticiidintresigiliul al mincinos. Ace\u00a7tia sint arunca\\\\i in iazul de foe (19). \u00a7aselea \u00a7i al \u00a7aptelea (7) descrie sigilarea protectoare a celor 144.000 ,,fii ai Israelului\\\", cite 12.000 din fie\u00ad in capitolul 20 balaurul - Satana - e legat pentru o care trib. De asemenea, anticipeazii acel timp cind mie de ani. El e aruncat in groapa rarii fund. in timpul multimi mari de oameni din toate colturile piimintului acestor o mie de ani, Cristos domne\u00a7te asupra piimin\u00ad ,,vor ie\u00a7i din marea strimtorare\\\". Evenimentele catas\u00ad tului impreunii cu sfintii Siii inviati, dar la sfir\u00a7itul trofice din majoritatea judecii\\\\ilor trimbitelor sint nu\u00ad acestui mileniu, se vor giisi multi - niiscuti in timpul mite ,,vaiuri\\\" (8.2-11.19). Interludiul profetic dintre Mileniului - care nu vor sii se supunii lui Cristos in trimbita a \u00a7asea \u00a7i a \u00a7aptea (10.1-11.14) ne oferii inimile lor. La sfir\u00a7itul celor o mie de ani, Satana va fi detalii suplimentare despre natura Marii Strimtoriiri \u00a7i eliberat \u00a7i va avea loc o ultimii biitiilie, care va fi mentioneazii al patrulea set de \u00a7apte judecii\\\\i (cele urmatii de judecata de la marele tron alb. \u00a7apte tunete), care ar fi facut sii se prelungeascii aceastii perioadii, dacii n-ar fi fost restrinse aceste tunete. Doi Apoi e creat un nou univers, de data aceasta nemai\u00ad martori ale ciiror nume nu ni se spun i\u00a7i desfii\u00a7oarii intinat de piicat, moarte, durere sau intristare. Noul lucrarea in a doua jumiitate a Tribula\\\\iei, in ultimii trei Ierusalim, descris la 21.9-22.5, are forma unui cub ani \u00a7i jumatate (patruzeci \u00a7i douii de luni sau I 260 de gigantic, de I 500 de mile lungime, liitime \u00a7i iniiltime zile). La sfir\u00a7itul lucrarii lor ei sint invin\u00a7i de fiarii, dar (sfinta sfintelor din tabernacol \u00a7i din templu in Vechiul invierea \u00a7i iniiltarea lor la cer umple de groazii \u00a7i Testament era tot un cub perfect). Pietrele sale in nedumerire pe du\u00a7manii lor. culori splendide vor reflecta slava lui Dumnezeu. Noul lerusalim va fi permanent umplut de lumina lui Dum\u00ad Capitolele 12-14 contin diverse profetii inserate nezeu. Dar eel mai mare\\\\ va fi faptul cii credincio\u00a7ii intre judeciitile trimbitelor \u00a7i cele ale potirelor, pentru vor fi in prezenta lui Dumnezeu \u00a7i-1 vor vedea faJa. a completa tabloul Tribulatiei. in capitolul 12 o femeie na\u00a7te un copil de parte biirbiiteascii, ce este apoi strii\u00ad Apocalipsa se incheie cu un epilog (22.6-21), care ii mutat la Dumnezeu. Femeia fuge in pustiu \u00a7i e ur- asigurii din nou pe cititori cii Cristos va veni curind (22.7, 12, 20) \u00a7i-i invitii pe toti cei care vor sii ia din apa vietii rarii platii (22.17) \u00a7i sii vinii la Alfa \u00a7i Omega, la Steaua striilucitoare de diminea\\\\ii. SCHITA CARTII APOCALIPSA .............1.9-20 Partea intii: ,,Lucrurile pe care le-ai vazut\\\" (1.1-20) I. Introducere .................................... 1.1-8 II. Revelatia lui Crislos .3.1-6 ................3.7-13 Partea a doua: ,,Lucrurile care sint\\\" (2.1-3.22) ......3.14-22 I. Mesajul ciitre Efes . .2.1-7 V. Mesajul calre Sardis . II. Mesajul citre Smirna ..2.8-11 VI. Mesajul calre Filadelfia ..............2.12-17 VII. Mesajul citre Laodicea . III. Mesajul ciitre Pergam .....2.1 8-2 9 IV. Mesajul ciltre Tiatira","APOCALIPSA 1 1248 Partea a treia: ,,Lucrurile care vor veni\\\" (4.1-22.21) I. Persoana Judecatorulul .. ....4.1-5.14 D. Celqapte potire alejudecii\\\\ii ...............15.1-19.6 A. Tronul lui Dumnezeu ...........4.1-11 I. Preg3.tirea pentrujudedtJile potirelor ...........15.1-8 B. Canea sigilatii . ........5.1-14 2. Primul potir ..............................16.I. 2 II. Proretii ale Tribulatiei .......................6.1-19.6 3. Al doilea polir. ......16.3 4. Al treilea potir . ............16.4-7 A. \ufffdapte sigilii ale Judecii\\\\ii .......6.1-8.5 5. Al patrulea potir . ..........16.8, 9 I. Primul sigiliu ...............6.1, 2 6. Al cincilea potir .. .....16.JO. 11 2. Al doilea sigiliu ...............6.3. 4 7. Aliaselea potir .............16.12 -16 3. Al treilea sigiliu .......6.5, 6 8. Aliaptelea potir .........................16.17 -2 1 4. Al patrulea sigiliu . ......6.7. 8 9. Riistumarea marii curve ......11.1-18 5. Al cincilea sigiliu ......6.9-11 a. Descrierea marii curve ....................17.1-6 6. Aliaselea sigiliu .....6.12-17 b. Nimicirea marii curve ...................17.7-18 7. Cei 144.000de evrei . .......7.1-8 10. Riistumarea Babilonului eel Mare .........18.1-19.6 8. Marea mul!ime deNeamuri ..................7.9-17 a. Babilonulcel Maree nimidt ...............18.1-8 9. Al japtelea sigiliu ...........................8.1-5 b. Piimintuljele$te nimicirea Babilonului ......18.9 -19 B. Sapte trimbi\\\\e alejudecii\\\\ii . ..............8.6-11.19 c. Cerni se bucura de I. Prima trimbilii ..............................8.6,7 nimicirea Babilonului ...............18.2\ufffd19.6 2. A doua trimbilii . ......................8.8,9 3. A treia trimbi!ii . .....8.10.11 III. Profe!II ale Venirii a doua. .............19.7-21 4. A patra trimbi\\\\ii ........8.12, 13 A.Nunta Mielului ...............19.7-10 B. A doua Venire a lui Cristos . ..............19.11-2 1 5. A cincca trimbi\\\\a ............... ......9.1-12 6. Aiasea trimbi\\\\a .....9.13 -2 1 IV. ProretiileMileniului ...........................20.1-15 7. Mica cane .....JO.I -I I 8 . Cei doi manori ..............11.1-14 A. Satana e legal pentru I 000ani ......20.1-3 9. Aiaptea trimbilii .11.15-19 B. Sfin\\\\ii domnesc I 000ani ....2 0.4 -6 C. Profe\\\\ii explicative ...........12.1-14.2 0 C. Satana e eliberat }i porne}te o riscoala ............20.7-9 I. Femeia .................12.1-6 D. Satana e chinuit pe veci .........................2 0.10 2. ...........12.7-12 E. Judecata de la marele tronalb .................2 0.11-15 3. ....12.13-17 V. Profetille starll eterne .......................21.1-22.5 4. .....13.1-10 A. Crearea noului ceqi a noului pftmlnt ...............21.1 5. Fiara care iesedin pamint ..................13.11-18 B. Coborirea noului Ierusalim .............2 1.2-8 6. Cei 144.000. ......14.1-5 C. Descrierea noului lerusalim .................2 1.9 -2 2.5 7. AnunJurile celor trei ingeri .......14.1-5 8. Judecata seceri$ului .......................14.14 -20 VI. lncheiere. .......22.6-21 1 Introducere vedea - *\u00a7i cei ce L-au strapuns. \ufffdi toate tribu\u00ad Revelatia Jui Isus Cristos, pe care I-a dat-o rile pamintului vor jeli din pricina Lui! t Da, Dumnezeu, ca sa arate robilor Sai lucrurile Amin. *Dan. 7.13; *Zah. 12.10; tsau ,,a\u00a7a va fl\\\" care trebuie sa se intimple in curind. \ufffdi le-a 8. *,,Eu sint Alfa \u00a7i Omega,' inceputul \u00a7i sfir\u00ad facut-o cunoscut trimi!ind pe ingerul Sau la \u00a7itul\\\", zice Domnul Dumnezeu, Ce! ce este, Ce! ce robul Sau loan, era \u00a7i Ce! ce vine, Ce! Atotputernic.*ls.41.4; 44.6; *4.8 2. *care a marturisit despre Cuvintul Jui Revelajia lui Cristos Dumnezeu \u00a7i despre marturia Jui Isus Cristos, adica despre tot *ce a vazut. *I Cor. 1.6; *I Joan 1.1 9. Eu, loan, fratele vostru, care sint *parta\u00a7 cu voi la necaz, la imparatie \u00a7i la rabdarea care 3. Ferice de cine cite\u00a7te \u00a7i de cei ce asculta sint in Isus Cristos, ma aflam pe insula \u2022 care se cuvintele acestei profetii \u00a7i pastreaza cele scri\u00ad nume\u00a7te Patmos, din pricina Cuvintului Jui se in ea ! Caci *vremea este aproape! Dumnezeu \u00a7i din pricina marturiei Jui Isus *Luc. 11.28; *Rom. 13.11 Cristos. 4. loan, catre cele \u00a7Spte biserici care sint in Asia: *Filip.1.7 Har voua \u00a7i pace de la *Ce! ce este, Ce! ce era \u00a7i 10. ln *ziua Domnului eram in Duhul. \ufffdi am Ce! ce vine \u00a7i de la cele \u00a7apte duhuri care sint auzit inapoia mea un glas puternic, ca sunetul inaintea tronului Sau, unei trimbi\ufffd, *Marc. 16.9; Fapte 2.42; 20.7; I Cor. 16.1,2 *Ex. 3.14 5. \u00a7i de la Isus Cristos, martorul credincios, 11. care zicea: ,,Ceea ce vezi scrie intr-o carte intiiul nascut din mort;i, Domnul regilor pa\u00ad \u00a7i trimite-o celor \u00a7apte biserici: cea de la Efes, mintului! Celui ce ne iube\u00a7te \u00a7i ne-a spalat de Smirna, Pergam, Tiatira, Sardis, Filadelfia \u00a7i pacatele noastre in singele Sau *Laodicea.\\\" *Col. 2.1 6. \u00a7i ne-a facut o imparatie \u00a7i preoti pentru 12. M-am intors sa vad glasul care-mi vor\u00ad Dumnezeu, Tata! Sau; - a Lui sa fie slava \u00a7i bea. \ufffdi cind m-am intors, *am vazut \u00a7apte sfe\u00a7\u00ad puterea in vecii vecilor! Amin. nice de aur. 7. *lata, El vine cu nori \u00a7i orice ochi ii va *Ex. 25.37 13. *\ufffdi in mijlocul celor \u00a7apte sfe\u00a7nice pe"]