Biblia deschisă - Noul Testament

["1 349 STUDII BIBLICE CHEIE noastre de ciitre Duhul Sfint\\\" (Rom. 5.3-5). Fara 3. CUNUNA BUCUR!El dragostea lui Dumnezeu in inima credinciosului, in\u00ad Cititi I Tesaloniceni 2.19, 20. cerciirile care vin peste el s-ar putea sii-1 umple de amiiriiciune \ufffdi de duh de critica, facindu-1 sii-\u00a7i piardii ,,Cununa bucuriei\\\" este cununa ci\u00a7tigii.torului de ,, cununa vie\\\\ii\\\". suflete.Cea mai mare lucrare pe care avem privilegiul s-o facem pentru Domnul este de a-i duce pe al\\\\ii la Toti credincio\ufffdii au via\\\\ii ve\u00a7nica (loan 3.15, 16), cunoa\u00a7terea lui Cristos ca Mintuitor personal.Bucuria dar nu to\\\\i vor fi riisplati\\\\i cu ,,cununa vietii\\\". Aceastii de care vei avea parte in cer va fi in proporjie cu cununii o vor primi doar cei care sint ,,credincio\u00a7i pinii sufletele la a ciiror mintuire ai contribuit, aducindu-le la moarte\\\" (Apo. 2.10). Pentru a primi ,,cununa vie\u00ad la Cristos.Pavel le spune credincio\u00a7ilor tesaloniceni ca \\\\ii\\\", credinciosul trebuie sii-L iubeascii pe Domnul ei sint ,,nadejdea sau bucuria sau cununa bucuriei\\\" lui mai mult decit i5i iube\ufffdte propria sa via\\\\a. ,,Oricine i\u00a7i acum \u00a7i la venirea lui lsus. va salva via\\\\a fadica va triii pentru el insu\u00a7iJ o va pierde; dar oricine i\u00a7i va pierde via\\\\a de dragul Meu 5i (I) Este intelept sii ci\u00a7tigi suflete pentru Cristos al evangheliei [adicii va triii pentru Cristos, indiferent (Prov. 1 1.30). cit 1-ar costa astaJ \ufffdi-o va ci\u00a7tiga\\\" (Mar. 8.35). Riis\u00ad plata aceasta va fi data doar celor care triiiesc pentru (2) Este o lucrare de impotrivire fa\\\\ii de pa.cat sii Cristos \ufffdi indurii ispitele, in puterea lui Dumnezeu (I ci\u00a7tigi suflete pentru Cristos (lacov 5.20). Cor. IO.1 3). Deschide\\\\i acum la I Cor. 9.24-27. ( 3) Este o pricinii de bucurie in cer sii ci\u00a7tigi suf!ete 2. CUNUNA NEPIERITOARE pentru Cristos (Luca 15.IO). Cititi I Corinteni 9.24-25. (4) Fiecare ci\u00a7tigiitor de suflete va strii.luci ca stele Pavel intrebuin\\\\eazii analogia jocurilor grece\u00a7ti in veac (Dan. 12.3). pentru a ilustra alergarea spirituala la care trebuie sii participe credinciosul. Jucatorii de odinioarii alergau Cum po\\\\i ci\u00a7tiga suflete pentru Cristos: pentru a obtine o cununii pieritoare, pe cind noi aler\u00ad Miirturise\u00a7te cu via\\\\a ta proprie: triiie\u00a7te in a\u00a7a fel giim pentru a ci\u00a7tiga una nepieritoare.Nici un tiniir nu incit al\\\\ii sa-L vadii peCristos in tine (II Cor. 3.2: Gal. putea concura la aceste jocuri de alergiiri dacii nu era 2.20). cetii\\\\ean grec, niiscut din piirinti greci. Nici o persoanii Miirturise\u00a7te cu gura. bizuindu-te pe Duhul Sfint \u00a7i nemintuitii nu poate participa la serviciile Domnului liisindu-L pe El sii dea putere mesajului tau (Fapte pentru a primi vreo riisplatii: numai cei niiscu\\\\i din 1.8). Dumnezeu sint califica\\\\i sii participe (loan 3.3). Miirturise\u00a7te prin zeciuielile 5i darurile tale. ca al\\\\ii sii-L poatii predica peCristos \u00a7i astfel vei avea un ci\u00a7tig Dupa cum atletul trebuie sii se priveze de multe care va prisosi in folosul tau (Fil.4.15- 17: IICor.9.6). lucruri care ar fi pliicute pentru trupul siiu. tot a\u00a7a \u00a7i Dumnezeu a promis ca osteneala ta pentru Domnul credinciosul trebuie sii-\u00a7i \\\\inii in stiipinire trupul \u00a7i sii nu va fi in zadar (I Cor. 15.58). Ci\u00a7tigiitorul de suf!ete 5i-l supunii, pentru ca sii nu fie descalificat.Nu se pune nu se va bucura singur - impreuna cu el se va bucura problema de pierderea mintuirii, dar i\u00a7i va pierde cu\u00ad intreg cerul. cind va primi ,,cununa bucuriei\\\" (loan nuna nepieritoare. 4.36). Deschide\\\\i acum la II Tim. 4.5-8. Jocurile grece\ufffdti se caracterizau prin reguli foarte 4. CUNUNA NEPRlHANIRII precise pentru to\\\\i concuren\\\\ii. Noul Testament con\u00ad Cititi II Timotei 4.5-8. tine regulile pe care trebuie sii le urmeze credinciosul care intra in alergarea spiritualii menitii sii-i aducii ..Cununa neprihanirii\\\" este o riisplatii \u00a7i nu trebuie .. cununa nepieritoare\\\". confundata cu .. neprihii.nirea lui Dumnezeu\\\" pe care o prime\u00a7te credinciosul cind devine cre\u00a7tin, cii.ci atunci (I) Credinciosul trebuie sii se lepede de sine \u00a7i de credinciosul este .. facut neprihiinirea lui Dumnezeu in orice lucru care 1-ar putea ingreuia sau re\\\\ine in Inc El\\\" (II Cor. 5.2 1). Neprihanirea mintuitoare este un (Ev. 12. 1). dar pe care trebuie sii-1 primeascii cei pierdu\\\\i. .,Cununa neprihanirii\\\" este o rasplatii pe care trebuie (2) Credinciosul trebuie sa-\ufffdi aibii privirea a\\\\intitii s-o ci\u00a7tige cei mintuiti. Atunci cind credinciosul va asupra lui Cristos, rara sii se uite nici la dreapta. nici la a\u00a7tepta \u00a7i va iubi Venirea Domnului, acest fapt ii va stinga (Ev. 12.2). schimba radical via\\\\a. Uita\\\\i-vii numai ce efect covir\u00ad \u00a7itor a avut ea asupra vietii apostolului Pavel. care a ( 3) Credinciosul trebuie sa-\u00a7i giiseascii toatii forJa lui putut spune cuvintele: spiritualii, !aria lui, numai in Domnul (Ef. 6.10-18). (I) ..Am luptat lupta bunii\\\" (v. 7: I Cor. 15.32). El (4) Credinciosul trebuie sa-\u00a7i depunii tot ce are pe a luptat o luptii spiritualii in tot timpul vietii sale de altarul Domnului (Rom. 12.1,2). cre\u00a7tin \u00a7i a fost mereu biruitor. El nu s-a dat batut niciodatii in fa\\\\a du\u00a7manilor neprihanirii (Ef. 5.12). (5) Credinciosul trebuie sii. refuze, prin credin\\\\ii, tot ce i-ar impiedica progresul spiritual (Ev. 1 1.24-29). (2) .,Mi-am sfi[\u00a7it cursa\\\". El a avut de alergat o cursii., din care n-au lipsit locurile primejdioase, pe care Nu te multumi sii fii doar un spectator spiritual. Intra nu le-a ocolit. Nici n-a privit in urmii (Lu. 6.6 1, 62). ci in cursa de alergari \u00a7i ci\u00a7tigii. ., cununa nepieritoare\\\". \u00a7i-a sfir\u00a7it alergarea cu ochii a\\\\inti\\\\i laCristos (Fil.I.6). Acum deschide\\\\i la I Tes. 2.19.20.","STUDII BIBLICE CHEIE 1 350 (3) ,,Am piizit credinta\\\". El a predicat tot ,,sfatul Dumnezeu 1-a chemat pe Israel sii iasii aJarii din E[?ipt lui Dumnezeu\\\" - fiind fide! tuturor doctrinelor \u00a7i israelitii s-au adunat la un Loe fn pustiu, unde au cre\u00a7tine (Fapte 20.24-31). Apostolul a\u00a7tepta de-acum Jonna\/ ,.adunarea din pustiu\\\". Astiizi Dumnezeu ii cu bucurie sa ajunga la ,,scaunul de judecata al lui cheamii pe cei mintuiti sii iasii aJarii din lume. pentru a Cristos\\\", unde ,,cununa neprihanirii\\\" urmeaza sa le se inchina. Aceasta e biserica ajlatii fncii, fizic, in fie data tuturor celor care ,,iubesc aratarea Lui\\\".Cit de \/ume, dar nemaiavind nimic cu ea spiritualice\u00a7te. important este pentru credincios sii a\u00a7tepte cu inima plinii de iubire A doua Venire a Domnului \u00a7i Min\u00ad Spre deosebire de biserica din pustiu, biserica clii\u00ad tuitorului nostru Isus Cristos, ca acolo sii-\u00a7i primeasca ditii de lsus nu va fnceta niciodatii. El a spus: ,, portile ,,cununa neprihanirii\\\" (versetul 8). Deschideti acum la iadului nu o vor fnvin[?e\\\". Biserica Lui nu este tot una I Petru 5.2-4. cu cre\u00a7tiniitatea din lumea intrea[?ii, ci se ajlii riispin\u00ad ditii in cadrul crqtiniitii[ii, in acela\u00a7i Jet in care spu\u00ad 5. CUNUNA SLAVEI nem despre bisericii cii este in lume, dar nu e din lume. Cititi I Petru 5.2-4 Cre\u00a7tiniitatea este Jonna\/ii \u00a7i din cei care-\u00a7i spun cre\u00a7\u00ad tini, dar nu-I cunosc pe Cristos ca Mintuitor personal ,,Cununa slavei\\\" este o rasplatii pentru piistorul (Matei 7.21-23, \u00a7i 2 Tim. 3.5, Tit 1.16). Numai cre\u00ad credincios \u00a7i ascultiitor, pe care Dumnezeu 1-a chemat. dincio\u00a7ii spiilati in sfn[?e\/e Domnului Jsus, niiscuti din El va primi aceastii riisplata cind se va ariita Marele nou \u00a7i botezati de Duhul Sfint constituie biserica pe Pastor. Este o cununii ve\u00a7nicii, ce nu se ve\u00a7teje\u00a7te. care o cliide\u00a7te lsus. Ea este numitii: Grice credincios poate avea parte cu pastorul la aceastii cununa de slavii. ,.Cine prime\u00a7te un profet in numele (I) Taina (Efeseni 3. 3-IO). unui profet va primi riisplata profetului\\\" (Mat. 10.41). (2) Trup (I Cor. 12.12- 3 1). Sprijini\\\\i-vii pastorul credincios, pe care DumnezeuI-a ( 3) Cliidire (Efeseni 2. 10-22). chemat, prin rugiiciuni \ufffdi incurajiiri in lucrarea Dom\u00ad (4) Mireasa (2 Cor. 1 1.2). nului. Aduce\\\\i-vii \u00a7i contribu\\\\ia materialii, cu daruri \u00a7i zeciuieli (Mal. 3.10), jertfind \u00a7i timpul dvs. liber in I. BISERICA: TEMELIA El slujba Domnului.Si Dumnezeu vii. va rasplati pentru ca Cititi Matei 16.13-18. 1-ati sprijinit pe slujitorul ales de El. facindu-va parte \u00a7i dvs. la rasplata piistorului. Pastorul va ci\u00a7tiga aceasta ,,Pe aceasta stinca imi voi zidi biserica\\\". Afirma\\\\ia ,,cununa a slavei\\\" in felul urmiitor: aceasta e precedatii de o intrebare pe care lsus a pus-o ucenicilor. care a condus de fapt la aceastii declaratie: ( 1) Hranindu-\u00a7i biserica. El trebuie sa predice Cu\u00ad ,.Cine zic oamenii ca sint eu, Fiul omului?\\\" Ei au vintul Jui Dumnezeu rara fricii sau piirtinire \u00a7i cind va fi raspuns numind citiva profeti.Apoi El le-a spus: ,,Dar nevoie va indemna, va mustra \u00a7i va sfatui cu toata cine zice\\\\i voi ca sint Eu?\\\" \u00a7i Petru a raspuns: ..Tu e\u00a7ti indelunga riibdare \u00a7i invii\\\\aturii\\\" (II Tim. 4.2-5). Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu\\\". in versetul treisprezece, lsus s-a numit pe sine ,,Fiul omului\\\". (2) Luind asupra lui sarcina de supraveghere a bi\u00ad Acum Petru it nume\u00a7te ,,Fiul Dumnezeului celui viu\\\". sericii. Pii.storul rii.spunde in fata Jui Dumnezeu de Isus 1-a binecuvintat pe Petru \u00a7i a spus ca acest mare mesajul propovaduit oamenilor. Nici un pastor nu are adeviir a venit de la Dumnezeu Tatiil.Din nou, i-a zis voie sii predice ceea ce e pe placul oamenilor, ci ceea lui Petru: ,,Tu e\u00a7ti Petru [Petros, masculin, insemnind ce place Domnului (Gal. I.10). stincii mica, piatrii] \u00a7i pe aceastii stinca JPetra, femi\u00ad nin, avind sensul de stincii mare] imi voi zidi bise\u00ad (3) Fiind un exemplu pentru bisericii.El nu trebuie rica.\\\" Isus nu a spus ca va zidi biserica Sa pe Petru, ci sii slujeascii din dorin\\\\a de bani. Totu\u00a7i nici biserica nu pe El insu\u00a7i, Stinca Veacurilor. trebuie sii-\u00a7i neglijeze datoria de a se ingriji de toate nevoile sale materiale (I Tim. 5. 18). El trebuie sii fie Simon Petru L-a numit pe lsus ,,Piatra vie\\\" ,,Piatra un conduciitor spiritual, dar nu \u00a7i dictator.El trebuie sa unghiului\\\", ,.o piatra de poticnire\\\". El i-a numit pe umble cuDumnezeu prin credin\\\\a. ,,Si cind se va arata toti credincio\u00a7ii, inclusiv pe el insu\u00a7i, ,,pietre vii\\\". Pastorul eel mare, veti primi o cununa de slavii., care Cristos este temelia iar credincio\u00a7ii sint pietrele zidirii nu se ve\u00a7teje\u00a7te\\\" (v. 8). (I Petru 2.1-10). STUDIUL NR. 8 Pavel vorbe\u00a7te despre Cristos ca fiind temelia A\u00ad postolilor \u00a7i a Profetilor (Efeseni 2.19-22). El a mai Biserica spus: ,,Caci nimeni nu poate pune o altii. temelie decit cea care a fost pusa \u00a7i care este lsus Cristos\\\" (I Cor. lsus a spus: ,, Eu \u00a3mi voi zidi biserica\\\" (ecclesia) 3.1 1). De\u00a7i biserica a fost o tainii in V echiul Testa\u00ad (Matei \/6.\/8). Cuvintul ,,ecclesia\\\" e Jolosit in Noul ment, totu\u00a7i lsaia declara: ,,De aceea, a\u00a7a vorbe\u00a7te Testament pentru a desemna orice adunare, fie de Domnul Dumnezeu: latii pun ca temelie in Sion o ordin politic (Fapte 19.39), fie cre\u00a7tin (EJeseni 1.22, piatrii, o piatra incercatii., o piatra de pret. piatrii. din 23) sau national (Fapte 7.38). fnseamnii o adunare capul unghiului cliidirii, temelie putemica:\\\" (Is. care a ie\u00a7it aJarii, sau care a Jost chematii aJarii. 28.16). Cristos este temelia putemica \u00a7i sigurii a Bi\u00ad sericii Sale \u00a7i to\\\\i credincio\u00a7ii sint pietre mici care alciituiesc zidirea Templului Sfint in Domnul.","1351 STUDII BIBLICE CHEIE 2. BISERICA: CAPUL El pamint in microcosm. Cuvintul ,,biserica\\\" apare de Cititi Coloseni I.18. peste o suta de ori in Noul Testament \ufffdi cele mai multe \u2022\u2022El este capul trupului. biserica., . Cristos este te\u00ad trimiteri se refera la adunarea locala. melia, piatra unghiului \u00a7i capul bisericii Sale. El este Faptul ca biserica locala era organizata* se vede din: (I) capul bisericii locale \u00a7i capul bisericii in sens mai larg, El aF<alapttublisceariacviiea,,acpoonsdtoulcia.,to(raistsaausefurnecfetiroanlaari.cei cuprinzind pe toti credincio\u00a7ii nascuti din nou \u00a7i spalati doisprezece; in biserica de azi nu mai avem apostoli); in singele Lui, din cer \u00a7i de pe pa.mint. apoi .,profeti\\\" (noi nu avem profeti \u00a7i n-am avut nici Biserica este mai mult decit o simpla organizatie.Ea unul de cind a fost scrisa ultima carte a Noului Testa\u00ad este un organism viu, al carui cap este Cristos.Ea este ment); .,evangheli\ufffdti\\\" (evanghelistul va sluji biserica o biserica vie, animata de insa\u00a7i viata Jui Cristos, pina la venirea Jui Isus); .,pastori \ufffdi invatatori\\\" (Ef. reprodusa in fiecare membru al ei in parte (I Cor. 4.11, 12). Pastorii \ufffdi invatatorii sint slujitori locali; 12.1-3).Sa examinam pe scurt biserica \u00a7i sa observam apostolii, profetii \u00a7i evanghelistul sint slujitori in sens rolul ei ca trup al Jui Cristos. general, nu direct angajati intr-o biserica. (I) Membrii trupului primesc daruri spirituale po\u00ad 0 alta functie din biserica este cea a diaconului. trivit dupa voia Duhului Sfint (versetele 1-11). Calificarile sale sind date la I Timotei 3.8-13. (2) Unitatea trupului se poate vedea din faptul ca (2) Registrele cu membrii bisericii. numeroasele organe ale trupului au o mare varietate de Biserica trebuie sa aiba un fel de evidenta cu functii, toate fiind insa corelate \u00a7i coordonate de un membrii ei.Cartea Faptelor Apostolilor ne spune ca in singur Cap (versetul 12). camera de sus erau vreo 120 (Textul de la Fapte I.15- (3) Toti sint botezati de ca.Ire un singur Duh intr-un 26 suna ca un fel de referat sau proces verbal al unei singur trup (v. 13). \u00a7edinte din biserica de azi).Simon Petru este pastorul; (a) Este doar un singur Duh Sfint. el ia ini\\\\iativa in alegerea celui care avea sa-i ia locul (b) Este doar un singur botez in Duhul Sfint. Jui Juda.,,Si au tras la sorji\\\" \ufffdi Matthias a fost ales sa (c) Este doar un singur trup (biserica). fie apostol. in ziua Rusaliilor s-au adaugat vreo 3.000 Aceasta e biserica in sens larg.in aceasta biserica nu de suflete la trupul Jui Cristos prin botezul Duhului te poti face membru, ci trebuie sa te na\ufffdti spirituali\u00ad Sfint (I Cor. 12.13) \u00a7i la biserica locala din Jerusalim ce\u00a7te in ea (loan 3.I-7) \u00a7i sa fii botezat in ea prinDuhul prin botezul cu apa (Fapte 2.41). Jara\u00a7i statisticile au Sfint. aratat ca au fost adaugati 5.000 (Fapte 4.4).Scriptura (4) Membrii se deosebesc unii de altii, totu\ufffdi in voia ne spune ca ,,Domnul adauga zilnic pe cei ce trebuiau Jui Dumnezeu ei funqioneaza in armonie unii cu altii, sa fie mintuiti\\\" (Fapte 2.47). ca un singur organism (versetele 14-18). (3) Rinduielile ei. (5) Pina \u00a7i eel mai mic \u00a7i slab membru e necesar (a) Botezul ... Domnul ii porunce\u00a7te credin\u00ad pentru deplina functionare a intregului trup (versetele ciosului sa fie botezat.Aceasta e prima ocazie pe care 22, 23). o are credinciosul de a asculta de Domnul \u00a7i Mintui\u00ad (6) Atunci cind un singur membru sufera, tot trupul torul Sau Isus Cristos ... sufem; dacaunul singur e onorat, top sint onorap (v.26). (b) CINA DOMNULUI, care este facuta la (7) Membrii trebuie sa doreasca cele mai alese da\u00ad porunca Domnului, in amintirea morJii \u00a7i invierii ruri spirituale \u00a7i sii slujeasca in dragoste (versetul 31). Sale. Piinea simbolizeaza trupul Sau frint pe cruce Domnul lsus Cristos nu a delegat niciodata auto\u00ad pentru pacatele noastre iar vinul reprezinta singele Lui ritatea Sa vreunui om, nici papei, nici pastorului, nici viirsat pentru iertarea pacatelor noastre. Botezul ii diaconului, ci minabjoisrietraitciia.a,d(uEnfa.r1ii..2.2,E) l-estseincgauprual peste toate lucrurile auto\u00ad identifica pe credincios cu moartea, ingroparea \u00a7i in\u00ad ritate absoluta \ufffdi finala.Deschideti acum la Tit 1.4, 5. vierea Sa (I Cor.11.23-34).Deschideti acum la Mat. 1 8.15-20. 3. BISERJCA: MODUL EI DE ORGANIZARE 4. BISERICA: DISCIPLINA EI Cititi Tit I.4, 5 Cititi Matei 18.15-17. Sint dovezi in Scriptura dupa care de la inceput a Aceasta e cea mai grea \u00a7i mai necesara functie a existat un anumit grad de organizare in biserica locala. bisericii locale \ufffdi importanta ei nu va fi subliniata Negre\u00a7it a fost vorba de o adunare bine definita \ufffdi indeajuns niciodata. ,,Nu \ufffdti\\\\i ca putin aluat dospe\ufffdte permanent organziata, dar nu sub forma in care o toata pliimadeala? Maturati aluatul eel vechi\\\" (I Cor. cunoa\ufffdtem astazi. 5.6, 7).Aluatul inScriptura este intotdeauna reprezen\u00ad tarea raului.Biserica trebuie sa se curiiteasca de orice Pavel I-a lasat pe Tit in Creta sa organizeze cre\u00ad rim prezent in mijlocul membrilor ei. Motivul pentru dincio\u00a7ii in adunari locale \u00a7i sa puna la punct lucrurile care un frate este pus la disciplina este dragostea (I care trebuiau rezolvate, ordinind presbiteri in toate loan 4.7-II) iar tinta este de a-I readuce la parta\u00a7ie cu ora\u00a7ele (v. 5). Domnul \ufffdi biserica. Biserica locala a\u00a7a cum ne-o prezinta Noul Test\u00ad ment reprezinta tot trupul Jui Cristos din cer \u00a7i de pe","STUDII BIBLICE CHEIE 1352 ,,Daca fratele tau pacatuie\ufffdte impotriva ta\\\". deoarece: (I) Primul pas trebuie facut de catre eel impotriva (I) Biserica este insiircinata cu aceasta misiune de a caruia s-a gre\ufffdit. El trebuie sa se duca singur la fratele lui, nu cu gind de razbunare sau auto-apiirare, ci lucra (vezi versetele de mai sus, 1 8-20). ,, pentru a ci\ufffdtiga pe fratele tau\\\", cum spuneScriptura. (2) Biserica trebuie sa lucreze in colaborare cu Isus (2) Dacii nu se pocaie\u00a7te, al doilea pas este sa iei cu tine incii un frate sau doi \ufffdi sa te duci din nou la el. (II Cor. 6.1) \u00a7i cu Duhul Sfint (Fapte 5.32). (3) Daca nu vrea sa asculte de cei doi sau trei, al (3) Biserica trebuie sa lucreze cu Cristos pe ogorul treilea pas este sa aduci problema inaintea bisericii. Un bun exemplu de disciplina bisericeasca gasim in Lui (lumea) (Matei 13.36-43, \ufffdi Marcu 16.15). scrisorile lui Pavel catre biserica din Corin!. El a (4) Biserica e confruntata cu o mare nevoie de a folosit cuvinte tari pentru a indemna biserica sa aplice lucra (loan 4.35). disciplina unui membru pentru pacatul curviei.Iata ce (5) Acum e timpul ca biserica sa lucreze (II Cor. a scris el: ,, dati \ufffdfara pe raul acela din mijlocul vostru\\\" 6.2). (I Cor.5.1-13).In a doua sa scrisoare catre biserica din (6) Biserica trebuie sa lucreze pina va veni Isus sa \ufffdorint aflam ca omul respectiv s-a pocait \ufffdi a fost repus m piirta\ufffdie cu copiii Domnului. Acum Pavel scrie: judece faptele sfintilor (II Cor. 5.10). (7) Biserica va fi rasplatita pentru lucrarile (faptele) ,, iertaJi-1, mingiiati-1... \ufffdi arata\\\\i-va iara\u00a7i dragostea fata de el\\\" (II Cor.2.3-11).Fata de eel care s-a pocait ei (I Cor.3.9-15).Iata care e programul Jui Dumnezeu pentru biserica locala: SA V INA SI SA SE INCHINE biserica trebuie sa aiba intotdeauna o atitudine de dra\u00ad SA MEARGA SI SA LUCREZE (sa miirturiseasca) goste \u00a7i iertare. Acum deschideti la Matei 2 8.16-20. (Fapte 8.1-4). Deschideti acum la Fapte 1.8. 6. BISERICA: PUTEREA El Cititi Fapte 1.8. 5. BISERICA: iNCHJNAREA SI LUCRAREA EI ln ziua de Rusalii biserica a primit puterea de a Cititi Matei 28.16-20. evangheliza lumea. Cind cei o suta \u00a7i douazeci au Mai intii, biserica: inchinarea ei. ,,Cind L-au vazut, I s-au inchinat\\\" (versetul 17).A te inchina inseamna a coborit din camera de sus, au fost umpluti de dina\u00ad te apleca in jos, cu reverenta; a aduce omagiu Jui Dumnezeu, cu respect \u00a7i umilinta. inchinarea are trei mismul \u00a7i puterea Duhului Sfint. A fost un fenomen aspecte esentiale: spiritual, care a <lat na\u00a7tere la bucurie plina de extaz \u00a7i (I) Credinta, ,,oamenii au crezut ...apoi \u00a7i-au pie\u00ad cat capetele \u00a7i s-au inchinat\\\" (Ex. 4.3I). capacitatea de a face minuni, ceea ce a dus la crearea (2) Duhul, .,cei care se inchina Jui trebuie sti I se ,,covingerii de pa.cat, a pocainJei fata de Dumnezeu \ufffdi inchine in Duh\\\" (loan 4.23,24). Inchinarea spirituala este o inchinare calauzita de Duhul Sfint, care locu\u00ad a credintei faJa de Domnul Isus Cristos\\\" (Fapte 20. ie\u00a7te in inchinator (Filipeni 3.3). 21). Unii au fost imputemiciti in vederea unei slujbe (3) Adevarul, ,, cei care I se inchina trebuie sti I se inchine in Duh \u00a7i adevtir\\\". Isus Cristos este adevarul speciale, dar toti au primit puterea de a marturisi. (loan 14.6). Prin urmare, nu poate fi vorba de pre\u00ad facatorie sau ipocrizie Ia adeviirata inchinare (Luca Puterea reala a bisericii nu a constat in: 1 8.9-14). Parabola vame\ufffdului \u00a7i a fariseului ilustreaza adeviirata \ufffdi falsa inchinare (Luca 1 8.9-14). Vame\u00a7ul (I) Cladiri modeme sau metode unice de propova\u00ad s-a inchinat in adeviir \ufffdi s-a dus acasa justificat (in\u00ad drepta\\\\it). Fariseul s-a inchinat cu mindrie religioasa \u00a7i duire \ufffdi raspindire a inva\\\\aturii. s-a, dus acasa lepadat. (2) Nici in marea ei boga\\\\ie sau in modul in care ar In al doilea rind, biserica: lucrarea ei, ,,Caci de la voi a rasunat Cuvintul Domnului\\\" (I Tes. 1.8). Bise\u00ad fi folosit boga\\\\iile adunate. rica din Tesalonica a facut lucrarea Domnului atit de bine incit apostolii nu au mai trebuit sa evanghelizeze (3) Nici in proeminen\\\\a sau popularitatea bisericii. Macedonia \u00a7i Ahaia. Biserica a impiirta\ufffdit credinta ei cu cei pierduti, \u00a7i la urma urmelor aceasta este lucrarea Biserica din Laodicea a fost prima biserica ,,Iauda\u00ad principala a bisericii. A\ufffda se face ca in numai doi ani toti cei din Asia au auzit cuvintul Domnului Isus roasa\\\" (Apocalipsa), dar nu \u00a7i ultima! (Apo. 3.14-22) Cristos, atit iudeii cit \u00a7i grecii (Fapte 1 9.8-10). Dar Ei au spus: .,Sintem boga\\\\i\\\", darDumnezeu a spus: locuitorii Asiei nu s-au dus numaidecit la Efes pentru a-1 auz1 pe Pavel. Este evident ca credincio\u00a7ii au fost s.,pSuEisni:tea.\\\\,uiSissnipitruea\\\\sci:i\\\"n,,.eSnionrtoecmi\\\\i.p,r.osperi., , dar Dumnezeu a aceia care s-au dus peste tot, imparta\u00a7ind Evanghelia la toJi. Lucrarea bisericii este: de a merge cu Evanghelia, Ei au spus: .,Nu ducem lipsa tdreebuniinm\\\\ai.c,\\\". , dar Dumnezeu a spus: .,De toate ave\\\\i Ei au spus: ,,Sintem angaja\\\\i in multe lucrari la jbailsneirciac.a,\\\"., dar Dumnezeu a spus: ,,Sinte\\\\i intr-o pozi\\\\ie DDuuEEmmiinnaaeeuuzzesespuupuuaass: :ss.,ppS,uu,Nissn::ote,,i,,mSSaiivninmettmeeb\\\\\\\\iiraogocoravbi\\\\.iii,z.,.ci.uunheaimnearaelae\\\\sae\\\".,,, dar dar , Ei au spus: ,,Sintem satui\\\", dar Dumnezeu a spus: ,,!mi face\\\\i sila\\\". intotdeauna vei putea recunoa\u00a7te o biserica umpluta de puterea Duhului Sfint.Dovezile sint foarte U\u00a7Or de observat, deoarece ei au putere pentru a:","1353 STUDII BIBLICE CHEIE (I) Evangheliza; ei impiirtii\u00a7esc credin\\\\a lor cu cei judeca pe cele douasprezece triburi ale lui Israel (Mat. pierdu\\\\i \u00a7i sutletele sint mintuite. Evanghelizarea este 19.28). singurul mod de a asigura succesul maxim al lucriirii cre\u00a7tine din biserica din care face\\\\i parte (II Timotei (b) Toti cei care vor birui relele cre\u00a7tinatatii (La\u00ad 4.5). Cind o biserica nu este angajata in lucrarea de odicea) vor sta impreuna cu Cristos pe Tronul im\u00ad ci\u00a7tigare a sutletelor, Duhul Stint este intristat \u00a7i nu piirii!iei Sale (Apo. 3.21). poate sa-\u00a7i manifeste puterea. (c) Yorn domni cu El o mie de ani (Apo. 20.4-6). (2) Pentru a se reproduce; sutlete noi intra astfel in (4) Viitorul Bisericii in ve\u00a7nicie: familia Jui Dumnezeu prin ,, saminta nestricacioasa\\\", Dupa domnia de o mie de ani din cadrul impara\\\\iei, care este cuvintul Jui Dumnezeu (I Petru 1.23). Cre\u00ad vor fi ,, un cer nou \u00a7i un pamint nou\\\" (Apo. 21.1). Pamintul va fi refacut la starea Jui ini\\\\iala a Crea\\\\iei dinciosul umplut cu Duhul Stint seamana saminta - (Gen. 1.1). Poporul pamintesc al lui Dumnezeu, Is\u00ad aceasta e evanghelizarea. Apoi Duhul Stint se rote\u00a7te rael, va mo\u00a7teni pamintul eel nou (Ex. 32.13). Biserica. Mireasa Lui va ramine in prezen\\\\a Lui pe deasupra semin\\\\ei, convingindu-1, convertindu-1 \u00a7i veci. Daca va fi in forma Sa umana El este in noul cer sau noul pamint, noi vom fi cu El, sa-L vedem, sa-L conducindu-1 la pocain\\\\a pe eel pierdut. Aceasta e slujim \u00a7i sa ne inchinam Lui. El va continua sa reverse asupra miresei Lui boga\\\\iile harului Sau etern (Ef. 2.6, na\u00a7terea spirituala. 7). Chiar in trupurile noastre slavite, desavir\u00a7ite, ne va (3) Apoi acea biserica va produce o schimbare in trebui o ve\u00a7nicie (adica timp nestir\u00a7it) sa incepem sa intelegem mare\\\\ia harului Sau. oameni; (Fapte 2.37-41) in locuri (Fapte 5.28) \u00a7i in lucruri (Matei 17.20,21). STUDIUL NR. 9 (4) Va intoarce lumea pe dos (Fapte 17.6). Rugaciunea Aceasta e puterea care a umplut adunarea din came\u00ad ra de sus in ziua de Rusalii. Puterea aceasta e prezenta in launtrul credinciosului \u00a7i astazi, prin persoana Du\u00ad hului Stint. El este puterea bisericii. Deschide\\\\i acum la I Tes. 4.16, 17. 7. BISERICA: VIITORUL EI Rugiiciunea e de cind existii oameni pe piimfnt, Cititi I Tesaloniceni 4.16, 17. avind aceea\u00a7i universalitate ca Ji religia Jiftind un act tot atit de instinctiv cum e Ji respirafia (Gen. 4.26 Adevarata biserica a lui Jsus Cristos are un viitor V.T.). fntr-o formii sau a\/ta, e practicatii de tofi oa\u00ad slavit in lume, in viizduh, in Imparii\\\\ie \u00a7i in ve\u00a7nicie. ,,Portile iadului n-o vor birui\\\" (Mat. 16.18). menii din toate religiile. Rugiiciunea izvoriiJte din inima celui care cunoa\u00a7te o anumitii nevoie - o ne\u00ad (I) Viitorul Bisericii in lume: voie mai mare decit poate omul s-o satisfacii. Rugii\u00ad La Rusalii Duhul Stint a trasat drumul Bisericii prin ciunea este recunoa\u00a7terea de ciitre om a faptului cii lumea aceasta, de la Camera de sus pina la Riipire. Ea are datoria sa: existii ofiintii superioarii Lui, cu mult mai presus de el (a) poarte un razboi (Ef. 6.10-18) inSU\u00a7i, (b) sa alerge o cursa (Ev. 12.1, 2) (c) sii munceasca, motivata de dragoste (I Cor. 3.9). Cei mai mu[fi oameni incearcii sii se roage, dar Biserica Jui lsus Cristos va ie\u00a7i triumfatoare, deoa- pufini sint cei care \u00a7tiu sii se roage cu adeviirat. Existii rece ,, noi sintem mai mult decit biruitori prin Acela douii fe\/uri de rugiiciuni: rugiiciunea care nu se ridicii care ne-a iubit\\\" (Rom. 8.35-39). Biserica nu poate da pinii la Dumnezeu Ji rugiiciunea care se ridicii pinii la gre\u00a7 deoarece Cristos e capul ei, Duhul Stint e puterea Dumnezeu. Faptul acesta e i\/ustrat de Domnu\/ nostru ei iar Cuvintul lui Dumnezeu e calauza ei. in pi\/da fariseului Ji a vame\u00a7ului (Luca I8.9-I4). (2) Viitorul Bisericii in viizduh. Ambii s-au dus in acela\u00a7i Loe, in acela\u00a7i timp, cu Noi vom fi rapi\\\\i (versetul de mai sus): (a) in trupurile noastre slavite, care nu vor mai acela\u00a7i scop: sii se roage. putrezi (I Cor. 15.42-44). Fariseul s-a rugat cuprins de mindria Lui religioasii, (b) ca sa-1 intimpiniim pe Domnul in ceruri \u00a7i, pentru marea majoritate a bisericii, aces_ ta va fi mo\u00ad a\u00a7teptfndu-se ca Dumnezeu sii-i riispundii doar pentru mentul cind cei mai mul\\\\i dintre noi II vom vedea cii el se considera neprihiinit in ochii Lui in\u00a7i\u00a7i. El L-a pentru prima data in trupul Sau inviat (I loan 3.2). informat pe Dumnezeu despre buniitatea lui, spunin\u00ad (c) pentru ca faptele noastre sii poatii fi judecate la du-i cii e mai bun decit alfii. S-a liiudat cu fapte\/e sale scaunul de judecata al Jui Cristos (II Cor. 5.10). A\u00ad bune, spunind: ,,Eu postesc, eu Jae mi\/ostenie . . .\\\" ceasta se nume\u00a7te judecata bema. (d) ca sa fim rasplati\\\\i sau, dimpotriva, sa suferim o latii rugiiciunea care nu se ridicii pfnii la Dumnezeu, pierdere a raspla\\\\ii (I Cor. 3.11-15). ciici este bazatii pe neprihiinirea proprie. (3) Viitorul bisericii in impara\\\\ie: (a) Cei doisprezece apostoli vor sta pe tronuri \u00a7i vor Sii privim acum la vame\u00a7 \u00a7i rugiiciunea acestuia. El s-a apropiat de Dumnezeu cu smerenie adincii, con\u00ad \u00a7tient de nevrednicia Lui, miirturisind cii e piiciitos Ji implorfnd fndurare. latii rugiiciunea care se ridicii pfnii la Dumnezeu ciici este rugiiciunea bazatii pe neprihiinirea Lui Dumnezeu.","STUDII BIBLICE CHEIE 1354 A te ruga este un mare privilegiu, deoarece te roaga cu credinta (Romani 10.13,14). aduce chiar in prezen{a lui Dumnezeu, in piirtii\u00a7ie (9) Pentru ca lsus, cita vreme a fost aici pe pamint, cu El, dindu-fi voie sii-\/i vezi nevoia ta dupii El Ji totala ta dependen\/ii de El. in trup, s-a rugat adesea Tatalui. Daca lsus, Fiul lui Dumnezeu, a avut nevoie sa se roage, atunci negre\u00a7it I. CE ESTE RUGACIUNEA? noi va trebui sa ne rugam ,,f\\\"ara incetare\\\" (I Tes. Cititi Mat. 7.7-11. 5.17). Deschide\\\\i acum la Matei 6.9-13. Rugaciunea inseamna a cere \u00a7i a primi; a sta de 4. CUM SA NE RUGAM vorba cu Dumnezeu. inseamna a-i aduce la cuno\u00a7tin\\\\a Cititi Matei 6.9-13 cererile noastre, prin credin\\\\a. Textul biblic de mai sus pare atit de simplu la prima vedere, incit riscam sa nu ,,Iata dar cum trebuie sa vii ruga\\\\i\\\". Domnul nostru sesizam imensa lui valoare. Domnul nostru ii inva\\\\a pe ne-a dat un model de rugaciune, dupa ce unul din credincios sa ceara, sa caute \u00a7i sa bata, deoarece aceste ucenicii Sai i-a spus: ,,Doamne, inva\\\\a-ne sa ne ru\u00ad trei verbe definesc intreg spectrul rugiiciunii. gam, cum \u00a7i-a inva\\\\at \u00a7i loan ucenicii\\\" (Luca 11.1). (I) Rugaciunea inseamna a cere \u00a7i a primi. Cind De\u00a7i e un model de rugaciune, este data ucenicilor la cunoa\u00a7tem voia lui Dumnezeu cu privire la o anumita insisten\\\\a lor \u00a7i inainte de a avea ace\u00a7tia Duhul Stint ca nevoie, fie materiala, fie spirituala, putem cere \u00a7i Persoana cu ei. Orice credincios din epoca Bisericii primi ceea ce am cerut. Aceasta inseamna a ne ruga are Duhul Sfint \u00a7i Acesta ii indeamna ce sa se roage \u00a7i dupa voia revelata a lui Dumnezeu (I loan 5.14, 15). cum sa se roage. Ba, chiar El se roaga prin gura noastra, plinge \u00a7i suspina prin noi (Rom. 8.26-27). (2) Rugaciunea inseamna a cauta \u00a7i a gasi. Cind nu Rugaciunea in Duhul (Ef. 6.18). cuno\u00a7ti voia Jui Dumnezeu cu privire la o nevoie, materiala sau spirituala, atunci trebuie sa cau\\\\i voia Aceasta rugaciune a fost un provizorat, pina la pri\u00ad Lui in rugaciune pentru acea nevoie, pina cind ti se va mirea Duhului Sfint, de\u00a7i religiile oficiale o folosesc in descoperi. Aceasta e rugaciunea pentru ca sa ni se liturghiile lor doar ca forma, ca alte forme religioase descopere voia lui Dumnezeu intr-o nevoie concreta a\u00a7a de placute omului sufletesc. (Col. 3. 1: \u00a7i Ieremia 29.12,13.) (I) Noi trebuie sa ne rugam ,,Tatalui nostru, care (3) Rugaciunea inseamna a bate la U\u00a7ii \u00a7i a intra. este in cer\\\", pentru ca El este atotinjelept, atotiubitor, Cind cuno\u00a7ti voia lui Dumnezeu, \u00a7i tolu\u00a7i gase\u00a7ti U\u00a7a atotputemic. De asemenea, sintem inva\\\\a\\\\i sa ne ru\u00ad inchisa, trebuie sa ba\\\\i, \u00a7i sa nu incetezi a bate pina gam in numele lui lsus (loan 14.13,14), bizuindu-ne cind Dumnezeu va deschide u\u00a7a. Aceasta e rugaciunea pe intluenja mediatoare a Duhului Stint (Romani staruitoare (tenace) - rugaciunea care cere o credinta 8.26,27). capabila sa mute mun\\\\ii. Rugaciunea de acest gen va starui pina cind imposibilul va deveni posibil. Este (2) Trebuie sa ne rugam sa se faca voia Lui in toate. rugaciunea care face minuni (Matei 17.14-21). Toate (3) Trebuie sa ne rugam sa vina impara\\\\ia Sa (Matei lucrurile sint cu putin\\\\a cind ceri, cau\\\\i \u00a7i ba\\\\i. Acum 25.31-46). deschide\\\\i la Luca I8.I. (4) Trebuie sa ne rugam pentru nevoile noastre de zi cu zi. 2. DE CE SA NE RUGAM? (5) Trebuie sa ne rugam pentru iertare, \u00a7i sa iertam Cititi Luca 18.I. \u00a7i noi pe al\\\\ii, in mod curent. (6) Trebuie sa ne rugam pentru calauzirea Dom\u00ad Ruga\\\\i-va: nului \u00a7i pentru a fi izbaviJi de rau. (I) Pentru ca Isus a zis: ,, Oamenii trebuie sa se (7) Trebuie sa ne rugam cu credin\\\\a, caci ,,fa\\\" ra roage\\\". Rugacinea are un caracter imperativ. Ni se credin\\\\a este cu neputin\\\\a sa-1 fim placu\\\\i\\\" (Evrei porunce\u00a7te sa ne rugam (Matei 26.41). 11.5,6). Acest model de rugaciune este scurt, la o\u00ad (2) Pentru ca rugaciunea este singurul mod de a biect, \u00a7i nu se repeta. Este rugaciunea perfecta. Acum ob\\\\ine vreun lucru de la Dumnezeu. , , Nu ave\\\\i fiindca deschideji la Fapte 12.5. nu cere\\\\i\\\" (lacov 4.2). (3) Pentru ca e o mare bucurie a te ruga. (loan 4. UNDE SA NE RUGAM 16.24). Cititi Fapte 12.5. (4) Pentru ca rugaciunea te va izbavi din toate ne\u00ad cazurile (Ps. 34.6). S-a produs o remarcabila schimbare in via\\\\a de (5) Pentru ca poate descuia comorile intelepciunii rugaciune a ucenicilor dupa invierea lui Isus \u00a7i apoi lui Dumnezeu (lacov 1.5). dupa Rusalii. Inainte de moartea Jui Jsus, ucenicii au (6) Pentru ca rugaciunea este canalul puterii (le\u00ad dormit in timp ce Jsus se ruga in gradina (Matei 26.36- remia 33.3). 46). Dar dupa moartea \u00a7i invierea sa: (7) Pentru ca este un pa.cat sa nu ne rugam (I Sam. 1 2.23). (I) Ei s-au adunat in camera de sus, a\u00a7teptind ve\u00ad (8) Pentru ca pacato\u00a7ii pot fi salva\\\\i atunci cind se nirea Duhului Sfint, \u00a7i s-au rugat. De fiecare data cind sintem aduna\\\\i la un Joe cu credincio\u00a7ii, ar trebui sa ne rugam (Fapte 1.13,14).","1355 STUDII BIBLICE CHElE (2) Ei s-au rugat cind au mers din casii in casii voia lui desiivif\u00a7itii. indiferent cit ne-ar costa acest (Fapte 2.42-47). lucru(Romani 12.1,2). in al doilea rind. cuvintele Lui trebuie sii riiminii in noi: ele trebuie sii devinii o parte (3) Ei s-au rugat in bisericii atunci cind Petru era la vitala din viata noastrii. Noi trebuie sii fim plini de inchisoare (versetele 5-I9 de mai sus). cuvintele Lui \u00a7i sii ne lasiim ciiliiuziti de cuvintele Lui (Col. 3.16,17). Sii indeplinim aceste cerin\\\\e de bazii, (4) Pavel \u00a7i Sila s-au rugat in inchisoare (Fapte \u00a7i rugiiciunile noastre vor fi ascultate. 16.25). Aici vedem cre\u00a7tinii rugindu-se in prezenJa necredincio\u00a7ilor, dar nu pentru a fi auziJi de ace\u00a7tia. (I) Uneori riispunsul e imediat. Petru a umblat pe Nu vii ruga\\\\i niciodatii pentru a fi pe placul altora; apii, vrind sii meargii la lsus dar cind a inceput sa se ruga\\\\i-vii numai pentru a fi pe placul lui Dumnezeu. scufunde, s-a rugat: ,,Doarnne, salveaza-mii\\\" Si ras\u00ad punsul a fost imediat (Matei 14.22-31). (5) Ce! mai important loc in care vii pute\\\\i ruga este ace! Joe in care sinte\\\\i singuri cu Dumnezeu (Matei (2) Riispunsul intirzie uneori sii soseasca. Dar intir\u00ad 6.6). zierea face parte din planul lui Dumnezeu (Romani 8.28). invierea Jui Lazar este un bun exemplu de (6) Noi sintern invii\\\\a\\\\i sii ne rugiim in toate locu\u00ad raspuns intirziat la rugaciune. Lazar era bolnav. Maria rile, in toate timpurile (I Tim. 2.8). \u00a7i Marta au trimis vorba lui lsus sa vina \u00a7i sii-1vindece. Dar lsus a intirziat sa vinii, pinii cind Lazar a murit, Este o mare bucurie sii po\\\\i umbla cu Dumnezeu, zacind in monnint patru zile. Apoi a venit \u00a7i1-a inviat oricind, oriunde \u00a7i in orice imprejuriiri, \u00a7i sii \u00a7tii cii El pe Lazar din morJi. Riispunsul a fost intirziat, dar nu va auzi rugiiciunea \u00a7i va riispunde. DeschideJi acum la refuzat (loan II . 1-44). I Petru 3.7. (3) Uneori riispunsul e ,,Nu\\\". Cind Dumnezeu ras\u00ad 5. PIEDICI IN CALEA RUGACIUNII punde prin ,,Nu\\\", intotdeauna insoJe\u00a7te raspunsul de Cititi I Petru 3.7. multii pace (Filipeni 4.6,7 \u00a7i har (II Cor. 12.7-IO). Cind nu prime\u00a7ti riispuns la rugiiciuni, ar trebui sii te (4) Riispunsul e diferit uneori de eel a\u00a7teptat. Ne cercetezi in lumina Cuvintului lui Dumnezeu \u00a7i dacii rugam, de pilda, pentru pace \u00a7i Dumnezeu ne trimite vei giisi ceva care nu e pliicut lui Dumnezeu, sii miir\u00ad incerciiri \u00a7i suferintii - deoarece ,,incerciirile due la turise\u00a7ti lucrul respectiv \u00a7i sii crezi cii Dumnezeu te-a riibdare\\\" (Romani 5.3). Dumnezeu riispunde la toate iertat, urmind ca apoi sii prime\u00a7ti riispuns la rugiiciunea rugaciunile noastre - nu dupa dorintele noastre, ci ta (I Joan I.9). dupa voia Sa desiivir\u00a7ita. (I) 0 relaJie intreruptii intre soJ \u00a7i so\\\\ie va im\u00ad STUDIUL NR. 10 piedica rugiiciunea (versetele de mai sus, 1-7). Credinta (2) Egoismul va impiedica rugiiciunea (lacov 4.3). (3) Un duh neiertiitor va impiedica rugiiciunea ,.Ce\/ drept va mii prin credin\/ii.\\\" Aceastii decla\u00ad (Mat. 5.22, 24). Multi cre\u00a7tini nu primesc timp inde\u00ad ra\/ie a principiului de via\/ii al cre\u00a7tinului se giise\u00a7te in lungat riispuns la rugiiciunile lor deoarece au nedrep\u00ad patru locuri din Biblie: la Habacuc 2.\/-5 (V.T.); Ro\u00ad ta\\\\it pe al\\\\ii; sau au fost ei in\u00a7i\u00a7i nedreptii!i!i \u00a7i au evitat mani 1.17; Galateni 3.\/0,\/1 \u00a7i Evrei 10.38. La Ha\u00ad sii se smereascii \u00a7i sa caute ei impacarea. bacuc vedem diferen\/a dintre via\/a celui nedrept \u00a7i a (4) Necredinta poate impiedica rugiiciunea (lacov celui drept. Ce\/ nedrept e plin de mindrie \u00a7i triiie\u00a7te 1.6, 7; Ev. 11.6). fiirii sii-i pese de nimeni - prin propriile Jui mijloace (5) Un pacat pe care-I \u00a7Iii, dar refuzi sii \\\\i-1 sco\\\\i din \u00a7i merite. Dar cei drepri triiiesc prin credin\/ii - adicii inima va impiedica rugiiciunea (Is. 59.I, 2; Ps.66.18). fncrezfndu-se in Dumnezeu. Pentru ei credin\/a e mai Cind te rogi, apropie-te de Dumnezeu cu toatii sme\u00ad mult decft ofilosofie de via\/ii; este chiar principiul renia. Cere-1 sa-\\\\i descopere orice lucru din viata ta vie\/ii (Habacuc 2.4, V.T.).Ce\/ neprihiinit va triii toatii care nu-I este placut. Apoi condamnii ace! lucru; miir\u00ad via\/a prin credin\/ii. El este salvat prin credin\/ii (Fapte turise\u00a7te-1, spunindu-i pe nume \u00a7i apoi lasii-te de el. \/6.3\/); el este piizit prin credin\/ii (\/ Petru I.5); \u00a7i Roaga-te cu toata simplitatea \u00a7i din toatii inima, cre\u00ad triiie\u00a7te prin credin\/ii (Gal. 2.20). Credin\/a Jui va ft zind \u00a7i Dumnezeu le va auzi \u00a7i-\\\\i va raspunde. Acum pusii la fncercare de multe ori \u00a7i in multefeluri (I Petru deschideti la loan I5.7. 1.7), dar intotdeauna se va dovedi fndeajuns, ciici va face fa\/ii oriciirei situa\/ii. Credin\/a \u00a7tie sii a\u00a7tepte 6. RASPUNDE DUMNEZEU LA TOATE RUGA\u00ad ajutorul Domnului (lsaia 40.3I, V.T.) \u00a7i intotdeauna e CJUNILE? biruitoare (I loan 5.4). Cititi loan 15.7. Credin\/a sfideazii ra\/iunea; ea mutii mun(ii (Matei Biblia e plina de raspunsuri la rugiiciune, de la 17.\/4-21). Credin\/a nu e obligatii intotdeauna sii finii Geneza la Apocalipsa. Ni se porunce\u00a7te sii ne rugiim \u00a7i seama de realitatea aparentii; ea nu se dii biitutii Dumnezeu a promis ca va raspunde la rugiiciunile niciodatii (Evrei \/I.32-39).Credin\/a spune: .,Dumne- noastre (leremia 33.3). in textul de mai sus, giisim douii cerinte pentru ca rugiiciunea sii fie ascultatii. Mai intii, trebuie sii raminem in El; adicii sii riiminem in","STUDII BIBLICE CHEIE 1356 zeu i\u00a7i desfii\u00a7oarii voia Sa desiivfr\u00a7itii fn via\/a mea, de este un riizboi spiritual. Enumerind diversele compo\u00ad aceea, eu pot U\u00a7tepta, fndura \u00a7i suferi.\\\" Credin{a nu nente ale armurii cre\u00a7tine, Pavel ajunge la scut \u00a7i U\u00a7Ureazii nimic, dar face ca toate lucrurile siifie cu subliniazii importan\\\\a Jui, spunind: ,,Mai presus de putin{ii. toate, luati scutul credintei\\\" deoarece avind scutul credintei, nimic nu le poate viitiima - e\u00a7ti mai mult I . CE ESTE CREDlNTA? decit biruitor prin El (Rom. 8.37). Cititi Evrei 11.1-3. ImportanJa credintei se poate vedea din unniitoarele ,, Jar credinta este substanta lucrurilor sperate, do\u00ad fapte: vada lucrurilor nevazute\\\". Credinta ta e titlul de pro\u00ad prietate asupra vie\\\\ii ve\u00a7nice. Dupii cum un titlu de (I) Fara credintii nu poJi fi mintuit (loan 3.36). proprietate este dovada ca e\u00a7ti posesorul acelei pro\u00ad (2) Nu po\\\\i trai o viata de biruintii asupra lumii prietati, tot a\u00a7a credinta este dovada stiirii tale ve\u00a7nice rarii credinta (1 loan 5.4). inaintea lui Dumnezeu (II Cor. 4.18). (3) Nu-i poli fi placut Jui Dumnezeu tara credin\\\\a (Ev. 11.6). (I) Credinta inseamna sa-L iei pe Dumnezeu pe (4) Nu te poJi ruga tarii credinJa (lacov 1.6). cuvint \u00a7i sa nu pui intrebari (Ev. 11.6). (5) Nu po!i avea pace cu Dumnezeu tara credinta (Rom. 5.1). (2) Credin\\\\a inseamna sa \u00a7Iii cii: ,,Toate lucrurile (6) Nu poJi avea bucurie tara credinta (I Pe. 1.8). lucreaza spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu\\\" (7) E\u00a7ti justificat prin credintii \u00a7i nu prin fapte (Rom. 8.28). Credinta nu crede cii toate lucrurile sint (Gal. 2.16). bune sau ca toate lucrurile merg bine, ci crede cii toate (8) Trebuie sa triiie\u00a7ti prin credintii (Gal. 2.20). lucrurile, bune sau rele, lucreaza impreunii spre binele (9) E\u00a7ti fiicut neprihiinit prin credintii(Rom. 10.1- celor ce iubesc pe Dumnezeu. 4). (10) Cristos locuie\u00a7te in inima ta prin credinJa (Ef. (3) Credin\\\\a are doua aspecte. Unul tine de intelect. 3.17). Este o convingere intelectuala ca lsus Cristos este (11) Duhul Sfint se prime\u00a7le prin credin!ii (Gal. Dumnezeu. Celiilalt tine de voin\\\\a. Este o predare in 3.2). fata vointei lui Isus Cristos \u00a7i o acceptare a Sa ca (12) ,,Orice nu vine din credinta este piicat\\\" (Rom. Stapin. Acest aspect ii vedem foarte bine ilustrat in 14.23). marturisirea Lui Toma, cind acesta, dupii ce a ajuns sii Credinta este importanta deoarece ii onoreazii pe creada, a exclamat: ,,Domnul meu \u00a7i Dumnezeul Dumnezeu iar Dumnezeu intotdeauna onoreaza cre\u00ad meu\\\" (loan 20.28). ,.Domnul meu\\\" e predarea voin\u00ad dinJa. DeschideJi acum la Mat. 14.28-33. \\\\ei; ,,Dumnezeul meu\\\" e convingerea intelectualii. lmpreunii fonneazii credinta mintuitoare (loan 20.31). 3. CREDINTA MICA Credinta mintuitoare este o convingere intelectuala ca Cititi Matei 14.28-33. Jsus este Dumnezeu \u00a7i o predare cu vointa cuiva in fa\\\\a lui lsus ca Domn al vie\\\\ii acelei persoane. Prin credintii in aceastii faza din dezvoltarea spiritualii a lui Petru, mintea i\u00a7i pune increderea in Dumnezeu; inima riis\u00ad el era un om cu ,, credinJii mica\\\". Totu\u00a7i dupa Rusalii, punde la dragostea lui Dumnezeu; vointa se supune el a devenit un uria\u00a7 spiritual. Sa privim cu luare poruncilor Jui Dumnezeu; iar via\\\\a asculta, prin slu\u00ad aminte la credinta lui ,,mica\\\" \u00a7i sii inviiJiim din ea. Isus jirea lui Dumnezeu. a venit la ucenicii Lui ingrijorati \u00a7i infrica\\\\i, umblind pe apa in mijlocul unei furtuni. Petru a cerut Domnului (4) CredinJa este paradoxalii. Ea depa\u00a7e\u00a7te raJiu\u00ad sii-L lase sa vina la El pe apa \u00a7i gindul cii va reu\u00a7i nea. Ea crede rarii sa fie nevoie sa inJeleaga, rarii sii imposibilul trebuie sa-1fi bucurat foarte mult. Isus i-a trebuiascii sa i se spuna ,.de ce\\\". Cintii in inchisoare spus: ,,Vino!\\\" (Fapte 16.25). Se bucurii in suferinJe (Rom. 5.3). Preferii sii sufere (Ev. 11.25). Acceptii toate lucrurile (I) Petru a fiicut ceea ce era imposibil: a umblat pe ca parte din voia Jui Dumnezeu (Fil. 1.12). apii, prin credin\\\\a. Aceasta credinJii nu o prime\u00a7ti automat cind te (2) Apoi, Petru a fiicut ceea ce era de conceput: a na\u00a7ti. ci se dobinde\u00a7te prin auzirea Cuvintului lui viizut furtuna \u00a7i s-a indoit. Pentru o clipii, L-a pierdut Dumnezeu (Rom. 10.17). De aceea ni se porunce\u00a7te sii pe Isus din vedere. Ar fi putut in momentuI acesta sa se prediciim evanghelia la orice fiipturii, pentru ca toti sa intoarcii la barcii (Luca 9.62). auda \u00a7i sii creada (Rom. IO.13, 14). Deschideti acum la Ef. 6.16. (3) Acum Petru a fiicut ceea ce era firesc: s-a temut de nimicire. indoiala na\u00a7te intotdeauna fricii. 2. lMPORTANTA CREDlNTEl Cititi Efeseni 6.16. (4) Apoi Petru a fiicut ceea ce era de a\u00a7leptat: a inceput sa se scufunde - a dat gre\u00a7. Scutul credinJei este o parte vitalii din armura cre\u00a7\u00ad tinului. Trebuie sii vii inarmati cu toata annura lui (5) Acum Petru a fiicut ceea ce trebuia sii facii: s-a Dumnezeu (versetele 10-18) deoarece viaJa cre\u00a7tina rugat, ,,Doarnne, salveaza-ma.\\\" Si imediat Jsus \u00a7i-a intins mina \u00a7i I-a prins. Inca o data Petru a luat contact cu lsus prin credinta.","1357 STUDII BIBLICE CHEIE (6) Din nou ii giisim pe Petru fiicind imposibilul: a i-a zis: .,Nu ti-am spus cii data vei crede vei vedea umblat pe apa impreuna cu lsus, in drum spre barca. in slava Jui Dumnezeu?\\\" (versetul 40). Marta a crezut \ufffdi aceasta lectie vedem succesul \u00a7i e\u00a7ecul ,,micii cre\u00ad a a\u00a7teptat sii vadii slava Jui Dumnezeu \u00a7i nu a fost dinte\\\". dezamiigitii. Adesea auzim expresia: ., Cred dacii viid\\\" dar lucrurile nu stau astfel.Mai intii crezi, \u00a7i apoi vezi 1 Sa recapitulam acum pa\u00a7ii care au dus la e\u00a7ec.Petru Credinta vine inaintea vederii. De acum, credinta a inceput in credinta \u00a7i a umblat pe apa. Apoi a viizut Martei nu mai prezenta nici un obstacol pentru puterea furtuna \u00a7i a cedat indoielii, care la rindul ei a produs Jui Cristos. Ea a consimtit sii fie data piatra la o parte \u00a7i frica, racindu-1 sa se intoarca din drum \u00a7i sa ajunga Isus a strigat cu glas tare: Lazare, ie\u00a7i afarii! (versetul astfel la e\u00a7ec. 43) \u00a7i Lazar s-a sculat din morti.Nu te mul\\\\umi doar cu credintii fundamentalii, limitatii, cind po!i avea cre\u00ad Tu ai nevoie de credinta care e mai mare decit natura dintii nelimitatii. care sii-1 facii pliicere Jui Dumnezeu \ufffdi inconjuratoare, ce poate sa le traga in jos, la infrin\u00ad care face sii se arate slava Sa.Deschide!i acum la Evrei gere. Poti avea credinta mare prin ,,rugaciune \u00a7i post\\\" 1 1.32-39. (Matei 17.20,2 1) \u00a7i prin hranirea credintei tale cu Cuvintul Jui Dumnezeu (Romani 10.17). Poti avea o 5. LISTA DE ONOARE A CREDINTEI credinta care sa mute muntii. Acum deschideti la loan Cititi Evrei 11.32-39. 1 1.2 1-44. Capitolul acesta e adesea numit .,Lista de onoare 4. TREI FELURI DE CREDINTA sau Panteonul credintei\\\". E nevoie sii revenim mereu Cititi loan 11.21-44. la aceastii listii \u00a7i sii ziibovim asupra ei, pentru ca \u00a7i credinta noastrii sii poatii fi intaritii in Domnul. ciici in in capitolul acesta vedem credinta Martei in legii\u00ad textul acesta din Scripturii giisim o vedere panoramicii tura cu invierea fratelui ei Lazar. Lazar se imbolnavise a istoriei lsraelului \u00a7i a Bisericii, scrisii in singele \u00a7i surorile Iui, Marta \u00a7i Maria. i-au trimis vorba Jui Isus sfintilor, prin credintii. sa vina \u00a7i sa-1 vindece. lsus insa \u00a7i-a intirziat venirea pina cind Lazar a murit. La sosirea Sa, Lazar zacea de Toti eroii ace\u00a7tia s-au inchinat prin credintii, ase\u00ad patru zile in monnint. Venind sa-1 invie din morti, El a menea Jui Abel. Au umblat prin credintii, ca Enoh. Au gasit credinta limitata, dar fundamentala a Martei sin\u00ad lucrat prin credintii, ca Noe. Au trait prin credintii ca gurul Sau obstacol. Avraam. Au guvemat prin credintii, ca Moise. Au urmat [ conduciitorul] prin credintii, ca lsraelul. Au ( I) Credinta Martei a fost limitata. Ea a spus: luptat prin credintii ca Iosua. Au cucerit prin credin\\\\ii Doamne, daca ai fi fost aici fratele meu nu ar fi murit\\\" ca Ghedeon. Au supus impariitii prin credintii, ca (versetul 2 1). Moartea Jui Lazar a insemnat sfir\u00a7itul David. Au astupat gurile leilor prin credin!ii, ca credintei Martei. Ea a crezut ca Isus are puterea de a-i Daniel. Au infruntat fliicarile prin credintii, ca cei trei ridica fratele de pe patul de boala, dar nicidecum de a-I in cuptorul de foe. Au suferit prin credintii, ca Pavel. invia din morti. Credinta ei limitata a restrins puterea Au murit prin credintii, ca 5tefan, primul martir cre\ufffdtin Jui Cristos (Matei 13.58). Credinta limitata este stii\u00ad (Fapte 7.54-60). pinita de imprejurari \u00a7i motivata de teama de e\u00a7ec. Prin credintii ace\u00a7tia au avut riibdare in suferintii, au (2) Credinta Martei a fost fundamentalii. Isus a zis: fost curajo\u00a7i in biitiilie. au fost intiiriti \u00a7i ajutati sii-\u00a7i ,, Fratele tau va invia\\\" (versetul 23).Cuvintele acestea invingii sliibiciunea \u00a7i au ie\u00a7it invingiitori din infrin\u00ad au fost rostite pentru a aprinde in Marta nadejdea \u00a7i geri. Au fost mai mull decit biruitori prin credintii. credinta, dar ea a zis: ,,5tiu cii va invia la invierea din Numai credinta in atotputemicul Cristos te poate ziua de apoi\\\" (versetul 24). Marta a declarat credinta ajuta sii invingi imprejuriirile \u00a7i sii birui asupra tuturor ei fundamentalii intr-un mare adevar, dar asta nu a fost fortelor riiului care doresc sii te nimiceascii. .,Privind de ajuns, caci lsus a spus: ,,Eu sint invierea \u00a7i viata\\\" la incepiitorul \u00a7i desiivir\u00a7itorul credintei noastre\\\" (Ev. (versetul 25). Marta a ocolit intrebarea, afirmind cre\u00ad 12.2). Credinta sfin\\\\ilor ne inspirii, dar mai presus de dinta ei fundamentala in crezul ei (versetul 27). Nu e toate pe lsus ii luiim ca pildii de credintii. de ajuns sii credem intr-un crez, ci credinta trebuie sii depii\u00a7eascii crezul respectiv, ajungind la Cristos eel STUDrUL NR. 11 atotputemic \u00a7i viu in vecii vecilor. Credinta ei a miirginit puterea Jui Cristos (Matei 10.27) iar ,,lsus a Biblia este Cuvintul lui Dumnezeu plins\\\" (versetul 35). lsus a plins cind a venit sii-1 invie pe Lazar din morti dar a gasit doar o credintii funda\u00ad ,.Eu am venit ca ei sd aibd via{a \u00a7i s-o aibd mai din mentala, dar limitata. bel\u00a7ug\\\" (loan 10.10). Singura ca\/e de acces in via{a ve\u00a7nicd este prin credin{a in Cristos, ca Mintuitor (3) in cele din urmii, Marta a dat dovadii de credinta personal (loan 3.15). Dar sd nu ne oprim aici: e nelimitata, cind a consimtit sa fie inliituratii piatra de la minunat sd ai via{a ve\u00a7nicd, insd asta nu e totul. intrarea monnintului (versetul 4 1). Cind Isus a po\u00ad runcit mai intii sa fie luatii piatra de la intrarea mor\u00ad mintului, Marta a obiectat, cuprinsii de necredintii (versetul 39). Apoi insii Isus, indemnind-o sa creadii,","STUDII BIBLICE CHEIE 1358 Cristos a venit sd avem via{d din bel\u00a7ug. Toti 2. VIATA DIN BEL5UG ESTE O VIATA DE credincio\u00a7ii au via{d, dar nu to{i o au ,,din bel\u00a7ug\\\". SLUJIRE Ve{i trdi sub limita privilegiului ce vi s-a acordat dacd Cititi Romani 12.1-2. nu trdi[i o via[d din bel\u00a7ug. Pentru a triii o viatii din bel\u00a7ug, trebuie sii-L sluje\u00a7ti Pentru ca via{a sd fie din bel\u00a7ug, trebuie sd aibd pe Domnul lsus Cristos, eel care s-a dat pe Sine exem\u00ad resurse imbel\u00a7ugate \u00a7i singurul izvor nelimitat de via{d plu pentru noi. El a slujit in toatii viata Sa, pinii la se afld in persoana Lui lsus Cristos, Fiu\/ Lui Dumnezeu Calvar \u00a7i acolo a riimas in continuare robul ascultiitor, (loan \/4.6). Pentru a intra in posesia acestei vie{i mai [mbe\/\u00a7ugate, credinciosu\/ va trebui sd rdmind in ..ascultiitor pinii la moarte \u00a7i incii moarte de cruce\\\" Cristos (loan \/5.\/-5). Via{a dinamicd \u00a7i imbel\u00a7ugatd (Filip. 2.7,8). nu e rezervatd doar citorva oameni, ci este norma de bazd pentru to{i credincio\u00a7ii. Este via{a spirituald trd\u00ad in versetele de mai sus (I \u00a7i 2), credinciosul este itd in profunzime.fdrd de care via{a credinciosului i\u00a7i indemnat sii facii pa\u00a7ii necesari in direqia unei vieti va pierde sensul \u00a7i va deveni subnutritd. imbel\u00a7ugate. Dacd nu ave{i via{d din bel\u00a7ug, curind ve{i ceda (I) Tu trebuie ,,sii-li aduci\\\" - asta presupune un poftelor carnale cu care sinte{i inconjura[i peste tot (I act de vointii din partea ta, o predare con\u00a7tientii fa!ii de Cor. 3.l-4). Viafafireascd e dominatd de imprejurdri; voia desiivir\u00a7itii a lui Dumnezeu, chiar dacii s-ar putea via{a imbel\u00a7ugatd e dominatd de Duhul Sffnt. Cre\u00a7\u00ad sii nu cuno\u00a7ti care e acea voie desiivir\u00a7itii a Jui Dum\u00ad tinul firesc trdie\u00a7te o via{d de infringeri; eel cu via{a nezeu pentru viata ta; de la tine se cere un act de imbel\u00a7ugatd merge din biruin{d in biruin[d, in Cristos credintii (loan 7. 17). Jsus. Omul pare a cunoa\u00a7te via{a in toate aspectele ei, numai in eel al trdirii ei la un nivel imbel\u00a7ugat nu. Din (2) Trebuie sii ,,ne aducem trupurile\\\". Dumnezeu clipa aceasta, hotdri{i-vd sd nu vd mai mul{umi{i cu trebuie sii stiipineascii in intregime toatii fiinta noastrii. oricefel de via{ii, ci accepta{i superlativul Lui Dumne\u00ad ,,Mii rog Jui Dumnezeu ca duhul vostru, sufletul \u00a7i zeu: via{a trditii din bel\u00a7ug. trupul sii vii fie piistrate tarii vinii pinii la venirea lui lsus Cristos\\\". intreaga ta fiin\\\\ii a fost riiscumpiiratii pe I. VIATA DIN BEL5UG ESTE O VIATA cruce \u00a7i sfintitii (pusii deoparte in vederea slujirii) (I PREDATA Tes. 5.23). Cititi Romani 6.IO-13. (3) Trebuie sii ne ,,aducem trupurile ca o jertfii Nu e nici un secret cum po!i sii triiie\u00a7ti o viatii din ,ie\\\". Lucrul acesta se poate exemplifica in viata a\u00ad bel\u00a7ug: aceastii viatii ne este ariitatii in Domnul \u00a7i postoluluiPavel; el a fost o jertfii vie. in viatii, el a fost Mintuitorul nostru lsus Cristos. ,, Fiindcii prin moartea un slujitor al Jui lsus Cristos (Rom. I.I). in biitiilie, el a de care a murit El a murit pentru piicat, odatii pentru fost un riizboinic (Ef. 6. 10-18). in voia Jui Dumnezeu totdeauna; iar prin viata pe care o triiie\u00a7te triiie\u00a7te el a fost un ,,intemni\\\\at al Jui Isus Cristos\\\" (Ef. 3.I). pentru Dumnezeu\\\" (versetul 10, de mai sus).Credinta Aceste cuvinte au fost rostite dintr-o inchisoare ro\u00ad care mintuie\u00a7te te identificii cu Cristos prin moartea manii; el nu s-a numit niciodatii pe sine un intemnitat al Lui -- \u00a7i aceasta e viata ve\u00a7nicii. Credinta care aduce Romei. Pentru apostol, temni\\\\a a fost parte integrantii roadii te identificii cu Cristos in invierea Sa - aceasta din voia desiivir\u00a7itii a lui Dumnezeu. Piitruns de a\u00ad e viata din bel\u00a7ug (Col. 3.1-4). ceastii convingere, el a trait o viatii din bel\u00a7ug (Filip. 1.12). in moarte, el a fost invingiitor (II Tim.4.7,8). ( I) Una este sii ai viatii ve\u00a7nicii prin credintii \u00a7i alta este sii ai o viatii din bel\u00a7ug prin credintii. Tu ai fost ,, transformat\\\" - schimbat prin puterea lui Dumnezeu \u00a7i acum nu te mai potrive\u00a7ti chipului (2) Una este sii fii fiicut ,, neprihiinirea Jui Dumne\u00ad acestei lumi, ci, dimpotrivii, te po!i conforma voii zeu in El\\\" (II Cor. 5.2 1) \u00a7i alta este sii-li dai seama ca desiivif\u00a7ite a Jui Dumnezeu- \u00a7i astfel ajungi sii triiie\u00a7ti viata Lui neprihiinitii este in tine (I loan 3.7). o viatii imbel\u00a7ugatii! Acum deschideti la Rom. I.I. (3) Una este sii triiie\u00a7ti in Cristos (II Cor. 5. 17) \u00a7i 3. VIATA DIN BEL5UG ESTE O VIATA alta este sii-L la\u00a7i pe Cristos sii-5i triiiascii viata prin SEPARATA tine (Col. 1.27). Cititi Romani I.I. in versetul 13 de mai sus, credinciosul are de ales. Problema despiir!irii se poate interpreta atit in \u00b7sens EI poate sii se predea lui Dumnezeu prin credintii, pozitiv, cit \u00a7i negativ. Trebuie sii fii ,, despiir!it pentru bucurindu-se astfel de o viatii din bel\u00a7ug, ori poate evanghelia Jui Dumnezeu\\\"- aceasta e latura pozitivii ceda piicatului, suferind astfel o viatii de infringere (versetul de mai sus). 5i apoi trebuie sii ie\u00a7i afarii din (Apo. 3. 1). Dumnezeu vrea ca tu sii cuno\u00a7ti puterea tot ceea ce e contrar voii desiivir\u00a7ite a lui Dumnezeu (II unei vieti predate, ciici aceasta te va ridica deasupra Cor. 6.17) - \u00a7i aceasta e latura negativii. imprejuriirilor de toate felurile care umplu viata. Viata din bel\u00a7ug incepe in momentul in care te predai Lui. ca (I) Cuvintul lui Dumnezeu are puterea de a-I des\u00ad unui Stiipin, liisindu-L pe El sii-5i traiascii viata prin piir!i pe credincios de piicat (loan 17.17: vezi \u00a7i Ps. tine. prin credintii. Deschideti acum la Rom. 12. 1,2. 1 19. 1 1). (2) Dumnezeu Tatiil are puterea de a-1 desparii (de","1359 STUDII BIBLICE CHEIE a-1 pune deoparte) in vederea .. venirii Domnului Cum po\\\\i fi umplut cu Duhul Stint'' Mai intii, tre\u00ad buie sa dore\u00a7ti ca El sa te umple. in al doilea rind. nostru Isus Cristos (I Tes. 5.23). trebuie sa-1 ceri sii te umple. in al treilea rind. trebuie sii crezi ca El te umple (loan 4.14: 7.37. 38). Des\u00ad (3) Dumnezeu Fiul are puterea de a-1 desparti pe chideti acum la II Petru 3.18. credincios (dIearaa-Izbpiurcnietudreaospaaurtec)evpaendtreufneleuplriahcaensitrae... 5. VlATA DIN BELSUG ESTE O VlATA .. Iara pata. MATURA Cititi II Petru 3.18. (Ef 5.24-27) .. Ci cre\u00a7te\\\\i in harul \u00a7i in cuno\u00a7tin\\\\a Domnului \u00a7i (4) Dumnezeu Duhul Stint are puterea de a-I des\u00ad Mintuitorului nostru lsus Cristos\\\" (v. 18). Scripturile ne reveleaza patru faze de cre\u00a7tere in viata cre\u00a7tina: piirti pc credincios (de a-I pune deoparte) in vederea ( I) Faza de prune sugar (I Cor. 3.1-4). Un sugar nu mintuirii \ufffdi slujirii cre\ufffdtine (II Tes. 2.13). se ginde\u00a7te decit la el insu\u00a7i dacii i se neaga lucrurile pe care le vrea, va incepe sa faca scandal. El i\u00a7i cautii Daca nu e\u00a7ti despiirtit. po\\\\i avea o legatura cu numai interesele proprii: scntimentele sale sint adesea u\ufffdor ranite \ufffdi va deveni gelos. Sugarul nu traie\u00a7te decit Dumnezeu. dar nu po\\\\i avea parta\u00a7ie cu El. S-ar putea pentru a ti slujit. Bea lapte. dar bucate tari nu poate consuma. Plinge. dar nu cinta niciodata. incearca sa sii fii deja unit cu el prin Golgota, dar inca sa fii despartit vorbeascii. dar nu se in\\\\elege ce spune. Aceste carac\u00ad teristici infantile sint foarte proeminente in vie\\\\ile de El prin pacat (Isa. 59.1.2). Fara aceastii despiirtire. multor membri ai Bisericii. Ei s-au nascut in familia Jui Dumnezeu dar nu s-au dezvoltat spiritualice\u00a7te. Sint po\\\\i avca totu\u00a7i o influen(ii. dar lipsitii de putere. po\\\\i inca la starea de bebelu\u00a7i in credin\\\\a. sii te deplasezi de colo colo. fiirii sa realizczi insii (2) Faza de copila\u00a7 (I loan 2.12). Unii cre}tini cresc pina la faza de copii mici, \ufffdi apoi nu mai cresc. Iatii nimic: vei incerca. dar nu te vei increde in El: vei sluji. citeva din triisaturile copila\u00a7ilor: adesea spun neade\u00ad varul. sint invidio}i \u00a7i chiar cruzi. Daca sint mustra\\\\i. dar nu vei izbuti: te vei riizboi. dar nu vei invinge. Fara devin martiri: daca nu Ii se face pe voie. manifesta resentimente \ufffdi adesea fac scandal. Sint din cei care despartirc de piicat \ufffdi alipire de Dumnezeu toata via\\\\a umbla cu vorbe pe la spate. repetind tot ceea ce aud (la adulti lucrul acesta se nume\u00a7te .. birfii\\\"\\\"). Au mereu ta crqtinii va ti .. paie. fin \u00a7i trcstie\\\". Viata din bel\u00a7ug explozii emotive \ufffdi nu le trebuic mult ca sa se ingimfe. Le place sa fie lauda\\\\i. indiferent de unde vine lauda este posibila numai prin moartea. ingroparea \ufffdi in\u00ad respectiva. Ei nu cautii decit ceea ce e placut lor in\ufffdi\ufffdi. Nu cumva e\ufffdti \ufffdi tu inca tot copil in cele spirituale'I vierea Domnului \u00a7i Mintuitorului nostru. Isus Cristos. (3) Faza de tinar (I loan 2.13). Nu multi sint cei care sii devinii o realitate prin despartirea de lume \u00a7i de care ajung la faza de tineri in cele spirituale. Caci un tinar se caracterizeazii prin tarie. barba\\\\ie \u00a7i curaj in fa\\\\a pacat \u00a7i alipirea concomitenta de El. Acum deschide la du}manului: prin biruinta asupra acestuia. Tinarul pri\u00ad ve\u00a7te viitorul cu ochi plini de speran\\\\ii. cu o profundii Ef 5.18-20. viziune \u00a7i credin\\\\a ca va fi ajutat sii-1 intimpine vic\u00ad torios. El se pregiite\u00a7te pentru anii de maxima rodnicie 4. VIATA DIN BELSUG ESTE O VlATA PLINA care vor urma. Si tu po\\\\i deveni un tinar in cele spi\u00ad DE DUHUL rituale. ..lepiidind lucrurile copilare\u00a7ti\\\"\\\" (I Cor. 13.11) Cititi Efeseni 5.18-20 \u00a7i lasind pe Domnul sii te creascii. Duhul Sfint locuie\ufffdte in launtrul tiecarui credincios. (4) Faza de parin\\\\i (I loan 2.13). Acest stadiu din N-are importan\\\\ii cit de imatur. slab sau nedesavir\ufffdit procesul dezvoltiirii spirituale poate ti atins de to\\\\i. dar e\u00a7ti. daca ai fost ..nascut din nou\\\" din Duhul (loan in realitate pu\\\\ini ii dobindesc. Parintele spiritual are 3.3-7). atunci El negre\u00a7it locuie\u00a7te in launtrul tau (I pace cu Dumnezeu (Rom. 5.1). El cunoa\u00a7te pacea Jui Cor. 6.19: Rom. 8.9). E minunat ca ai Duhul Stint in Dumnezeu (Fil. 4.7). El se bucura de copiii lui spiritu\u00ad launtrul tau. dar problema se pune: oare Duhul Stint te ali (I Tes. 2.19: I Tim. 1.2). El a inva\\\\at sa tie mul\\\\umit are la dispozi(ia Sa. ca sii te poatii umple cu o via\\\\ii din in orice imprejurari (Fil. 4.11). El cunoa\u00a7te unica sursii bel\u00a7ug? Via(a din bel\u00a7ug nu se gase\u00a7te in mediul incon\u00ad de adevarata putere (Fil. 4.13). El nu mai ziibove\u00a7te juriitor sau in imprejurari sau in lucrurile pe care le asupra trecutului. ci prive\u00a7te increzator spre viitor (Fil. posezi. ci se gasqte in umplerea cu Duhul Sfint. ..Fili 3.13. 14). EI \u00a7tie ca toate lucrurile lucreaza impreuna in plini cu Duhul'\\\" (versetul 18 de mai sus) este o po\u00ad via\\\\a sa spre binele siiu etem (Rom. 8.28). El se bucura runca. Po\\\\i fi umplut de multe. de foarte multe ori (Fapte 2.4: Fapte 4.31). Apostolii care au fost umplu\\\\i in Fapte capitolul 2. au fost umpluti din nou la Fapte capitolul 4. A ti umplut cu Duhul Stint inseamna a ti stiipinit de Duhul Stint. condus de Duhul Stint \ufffdi controlat de Duhul Stint (Fapte 8.26-40). ( I) E\u00a7ti umplut cu Duhul pentru a avea bucurie (versetele 19 \u00a7i 20.) (2) E\u00a7ti umplut cu Duhul pentru slujire (Fapte 6.3: 11.22-24). (3) E\u00a7ti umplut cu Duhul pentru a primi putere sa-1 fii martor (Fapte 1.8: 2.4-7). (4) E5ti umplut cu Duhul pentru ceasul persecu\\\\iei (Fapte 7.54-60). (5) E\u00a7ti umplut cu Duhul pentru ca sii po\\\\i .. umbla in Duhul\\\" (Gal. 5.16-26). (6) E\u00a7ti umplut cu Duhul pentru a putea ti calauzit de Duhul (Rom. 8.14).","STUDII BIBLICE CHEIE 1360 de o viata din bel\u00a7ug ACUM \u00a7i se va bucura de ea odata catul savir\u00a7it. Cei care se supun canoanelor impuse asupra lor vor sa ispa\u00a7eascii pentru relele savir\u00a7ite in cer (Ef. 2.7). impotriva Jui Dumnezeu \u00a7i a omului. Dumnezeu insa ii cheama pe oameni la pocain\\\\a. nu la canoane. STUDIUL NR. 12 (a) Isus nu a spus: supune\\\\i-va canoanelor \ufffdi crede\\\\i Pocainta in Evanghelie, ci a spus: ..Pocai\\\\i-va \ufffdi credeti Evan\u00ad ghelia'\\\" (Mar. I.15). .,Cine i\u00a7i ascunde f'aradelegile nu propa\u00a7e\u00a7te. dar cine le mt'irturise\u00a7te \u00a7i se lasa de ele capata indurare\\\" (b) Petru nu a spus: supune\\\\i-vii canoanelor 5i fi\\\\i (Prov. 28.13). boteza\\\\i fiecare din voi in numele lui lsus Cristos, ci a spus: .,Pocaiti-vii \u00a7i tiecare din voi sii fie botezat in Dumnezeu doreJte sa vada adevarul pina in stra\u00ad numele Jui lsus Cristos pentru ienarea piicatelor\u00b7\u00b7 fundurile fiinfei noastre (Ps. 51.6) \u00a7i indeamna pe tofi (Fapte 2.38). oamenii, de pretutindeni, sa se pocaiasca (Fapte 17.30). Piicatosul trebuie sa se pocaiasca inainte de a (c) Pavel nu a spus: Dumnezeu porunce\ufffdte oame\u00ad putea primi mintuirea prin har, receptata de el prin nilor de pretutindeni sa se supuna canoanelor, ci a credinfa (Efeseni 2.8,9). Ce\/ mintuit trebuie sa prac\u00ad spus: ,.Dumnezeu porunce\u00a7te oamenilor de pretutin\u00ad tice credinfa daca dore\u00a7te sa se bucure de parta\u00a7ie deni sa se pocaiasca\u00b7\u00b7 (Fapte 17.30). Daca canoanele neintreruptt'i cu Dumnezeu (lov 42.1-6). Cineva a zis: (sau penitenta) ar ti pocain\\\\a. atunci ar insemna ca ..M-am poct'iit inainte de a fn[elege sensul acestui mintuirea nu mai e darul Jui Dumnezeu \ufffdi ca noi nu mai cuvint, dar de cind I-am infeles cu adevarat m-am sintem mintui\ufffd prin har, prin credin\u00b5 (Ef. 2.8. 9). poct'iit de multe ori\\\". (3) Reformii. Adica o schimbare rezultatii in urma Pocainfa este darul lui Dumnezeu (Fapte 5 .3 I \u00a7i eforturilor omului. pentru slava sa proprie (Mat. Fapte II.18). ,,bunatatea lai Dumnezea te indeamna 12.43-45). Reforma este o renun\\\\are la pacat sau lepa\u00ad [te conduce\/ la pocainfa\\\" (Romani 2.4). Bunatatea lui darea unui obicei riiu. a unui viciu. a unei patimi. Dumnezeu nu e un bun ci\u00a7tigat de noi; de aceea, incercarea de a schimba tirea veche. de a intoarce o rezultatul bunatafii Sale- pocainfa- este pentru noi altii foaie. ,.de a o lua-o de la capat'\\\". de a restitui ceea un dar. Acest dar al pocainfei este o schimbare laun\u00ad ce s-a luat pe nedrept. de a plati pentru paguba pro\u00ad trica, produsa prin puterea convingatoare a Duhului dusa. luda a dat dovada de ,. reformii'\\\" - s-a .. in\u00ad Sjfnt, in timp ce se veste\u00a7te Cuvintul lui Dumnezeu dreptat'\\\", dar asta nu I-a salvat \u00a7i nici pe tine o atare (Fapte 2.37,38 Ji loan 16.7. II). Rezultatele: ..poca\u00ad schimbare exterioara nu te va putea salva (Mat. 27.3- in{a fafa de Dumnezeu \u00a7i credinfa fatii de Domnul 5). nostru lsus Cristos\\\" (Fapte 20.21), credinfa ca Cristos a murit pentru pacatele noastre Ji ca a fast Sa vedem acum ce este totu\u00a7i pocain\\\\a. daca toate ingropat \u00a7i a inviat din morfi (I Car. !5.l-4). cele de mai sus nu sint incii pocain\\\\a: Pocainfa ii califica pe un om in vederea mintuirii, ( I) Este o schimbare. manifestata in trei domenii: dar pentru a primi mintuirea cu adevarat este nevoie (a) in eel intelectual: pocain\\\\a este o schimbare de credin(a in Cristos. Adevt'irata pocainta este legata a min\\\\ii. intotdeauna de credinfa. Este cu neputin(a sa avem (bl in eel emotiv: pocain\\\\a este o schimbare a credinfa mintuitoare \u00a7i sa nu ne pocaim. ..Pocainfa inimii. fata de Dumnezeu \u00a7i credinfa fata de Domnu\/ lsus (c) in eel voli\\\\ional: pocain\\\\a este o schimbare a Cristos\\\" sint elemente esen(iale \u00a7i inseparabile pentru voin\\\\ei. dohindirea mintuirii. (2) Pilda fiului risipitor este o ilustrare perfecta a Credin(a ft'ira pocainta este culmea ipocriziei iar pociiin\\\\ei. Constatiim la el o evidenta schimbare a pocain(a fara credinfa in moartea, fngroparea \u00a7i in\u00ad min\\\\ii. a inimii \u00a7i a voin\\\\ei (Luca 15.11-32). vierea lui Cristos este adevarata nehunie. (a) in domeniul intelectual: .. \u00a7i-a venit in tire'\\\" (b) in domeniul emotiv: ,.am paciituit\\\"'. spune el. I. DEFINlTIA POCAlNJEl (cl in domeniul volitional: ,.Ma voi scula \ufffdi ma voi Cititi II Petru 3.9. duce la tatal\\\"'. mai spune el. Mai_intii. sa vedem ce nu este pocain\\\\a: Pocain\\\\a este o schimbare \ufffdi tiul risipitor a dovedit ( I) Intristare. ,.Caci intristarea care este dupa voia cu prisosinta ca aceasta schimbare s-a produs neapii\u00ad rat. caci ii vedem cu mintea schimbata. fapt care a dus Jui Dumnezeu produce pociiin\\\\a care duce la mintuire\u00b7\u00b7 la schimbarea de inima \u00a7i de voin\\\\a. Nimeni nu este mintuit pinii ce nu voieite cu adevarat sa tie mintuit (II Cor. 7.9, 10). Intristarea dupii voia Jui Dumnezeu (Apo. 22.17). Pocain\\\\a este o schimbare a mintii. a este un sentiment de vinova\\\\ie, care duce la pocain\\\\a. inimii \u00a7i a voin\\\\ei1\u2022 Deschide\\\\i acum la Marcu 1.1-4. dar nu este pocain\\\\a in sine. 2 PROPOVADUIREA POCAINTEI (2) Canoanele. Acest act de peniten\\\\a este o in\u00ad Cititi Marcu 1.1-4. cercare din partea celui vinovat de a plati pentru pa- Pocain\\\\a a fost propovaduitii in Vechiul Testament","1361 STUDII BIBLICE CHEIE inainte de na\u00a7terea lui Cristos, \u00a7i in timpul vietii \u00a7i Simon leprosul. Unii din ucenici au numit fapta ei un act de risipa, de extravagania. Dar Isus a spus: ,,ea lucriirii Iui Cristos. A fost propoviiduitii in ziua de Mi-a fa.cut un lucru frumos . . . ea a fa.cut ce a putut\\\" Rusalii \u00a7i in cartea Faptele Apostolilor dupa Rusaiii. (Mar. 14.3-9). Asemenea Mariei. \u00a7i noi trebuie sa Apoi o giisim propagata in Evanghelii \u00a7i in cartea facem tot ce putem spre slava lui Dumnezeu. nu pentru Apocalipsa. Este o doctrinii care trebuie propovaduita ca astfel sa fim mintuiti, ci din pricina faptului ca deja \u00a7i practicatii in toate dispensatiile. sintem mintuiti, neavind nici un alt motiv. Iata dar cum (I) loan Boteziitorul a propovaduit pociiinia. trebuie fa.cute faptele bune 1 Despre ele Biblia spune ca (a) EI a propoviiduit botezul pocaintei (Lu. 3.3). Dumnezeu le-a pregatit ca sa umblam in ele! (Ef. 2.IO) (b) Mesajul lui era: ,, Pociii!i-va. caci imparatia (2) Faptele rele (Col. 1.20, 21). Faptele rele sint cerurilor este aproape\\\" (Matei 3.2). El a fost ,,glasul acele fapte savir\u00a7ite de cei nenascuti din nou. de omul celui ce strigii in pustie: pregiitili calea Domnului\\\" tiresc (I Cor. 2.14). Acesta se ghideaza in viata dupa sistemul acestei lumi. El e motivat de ,.printul puterii (Matei 3.3). Propovaduirea lui loan despre pociiinta vazduhului\\\" [SatanaJ (Ef. 2.2). Vorbirea lui e plina de L-a preamiirit pe Cristos. a osindit piicatul, a vestit pofta carnii \u00a7i gindurile proprii mintii tire\u00a7ti. El este un judecata \u00a7i, in cele din urma, a dus la moartea sa prin decapitare - Matei 14.6-11). copil al miniei \u00a7i faptele sale sint rele pentru ca el este mort in pacat (Ef. 2.1-3). Si acum sa vedem care este a (2) lsus a predicat pociiinta. treia categorie: (a) Mesajul Lui a fost urmatorul: ..Pocaiti-va \u00a7i (3) Faptele moarte (Ev. 6.I) s-ar mai putea numi \u00a7i credeti evanghelia\\\" (versetele 14, 15). El a savif\u00a7it ,. fapte religioase\\\", savir\u00a7ite de cei religio\u00a7i in speranta fapte miirete \u00a7i minuni. chemind pacato\u00a7ii la pocainta ca astfel vor dobindi viata ve\u00a7nica. Este un efort lega\u00ad \u00a7i credinta in vestea buna a lui Dumnezeu. list de a pazi legile morale \u00a7i ceremoniale ale lui Dumnezeu, crezind cii astfel ii vor ci\u00a7tiga bunavointa, (b) Propoviiduirea Sa despre pociiinta a fost un fiind deci salvati prin fapte (Ef. 2.8,9). Pavel a spus: ultimatum: ORI VA POCAITI. ORI PIERITI (Luca ,,Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui 13.1-5). Sufletul pocait are parte de mintuire prin har [Dumnezeul, prin faptele legii. deoarece prin lege iar cei ce resping pociiinta vor fi judecati fa\\\" ra indurare. vine cuno\u00a7tinta deplina a pacatului\\\" (Rom. 3.20). (3) Petru a predicat pocain\\\\a. A\u00a7adar faptele moarte sint savif\u00a7ite de cei religio\u00a7i. (a) La Rusalii, el a predicat a\u00a7a: .. Pocaiti-va \u00a7i de cei care ,,nu au cunoscut neprihanirea pe care o da fiecare din voi sa fie botezat in numele lui Isus Cristos Dumnezeu, ci au cautat sa-\u00a7i stabileascii propria lor pentru iertarea pacatelor\\\" (Fapte 2.38). neprihanire [\u00a7i] nu s-au supus neprihanirii lui Dum\u00ad (b) in a doua sa epistolii. el a predicat cii ,,Domnul nezeu\\\" (Rom 10.1-4). este indelung riibdator cu noi, nevoind ca vreunul sa La Pavel vedem un elocvent exemplu al pocaintei de piara. ci to\\\\i sa vina la pocainta\\\" (II Petru 3.9). Fiecare faptele moarte. El atirma raspicat ca nu \u00a7i-a pus in\u00ad suflet care se duce in iad se duce impotriva voii lui crederea in firea veche \u00a7i apoi in\u00a7ira faptele moarte de Dumnezeu. care a trebuit sa se pocaiasca (Fil. 3.1-9). Cind a comparat neprihanirea care vine prin faptele moarte (4) Pavel a predicat pocainia. ale legii cu neprihanirea lui Dumnezeu, care se capata (a) El a predicat ca Dumnezeu ,,porunce\u00a7te tutu\u00ad prin credinta. pe cele dintii le-a socotit gunoi. Negre\u00a7it ror oamenilor. de pretutindeni. sa se pocaiascii\\\" el a cunoscut sensul ,,pocaintei de faptele moarte\\\" 1 (Fapte 17.30). Acest mesaj a fost transmis capetelor Deschideti acum la Evrei 7.21. luminate ale Atenei. pe colina Marte. Trei au fost rezultatele: mai intii. unii au inceput sa-\u00a7i bata joc de el; in al doilea rind, unii au aminat: in al treilea rind, al!ii au crezut (Fapte 17.32-34). Deschide!i acum la Evrei 6.1. 3. POCAINTA DE FAPTELE MOARTE 4. POCAINTA SI DUMNEZEU Cititi Evrei 6, I, Cititi Evrei 7.21. Ce vrea sii spuna autorul cartii Evrei prin expresia ,,Dumnezeu nu este om, ca sa minta, nici un fiu al .. pociiinta de faptele moarte\\\"? Mai intii, trebuie sa omului, ca sa-I para rau\\\" (Num. 23.19). Totu\u00a7i gasim analiziim cele!alte doua categorii de fapte. \u00a7i anume: texte in care ni se spune ca lui Dumnezeu i-a parut rau (Gen. 6.5-7). Aceasta nu e o contradictie, ci un (I) Faptele bune (Mat. 5.16). Numai sufletele min\u00ad paradox. tuite pot face fapte bune: numai ele pot fi placute lui Dumnezeu. Despre cei pierdu!i El a spus: ..nu e nici Dumnezeu incheie doua legaminte cu omul: unul, nici miicar unul\\\" (Ps. 14.1-3). Credinciosul nu Primul este neconditionat. Si ori de cite ori El face trebuie sii-\u00a7i ascunda faptele bune, ci sa lase sa se vada un legamint neconditionat, nu-I pare rau. nu se spre slava Tatiilui ceresc. Maria din Betania a uns schimba. El a incheiat un astfel de legamint cu Avraam capul \u00a7i picioarele lui lsus cu parfumul de mare pre\\\\. in (Gen. 12.1-3), legamint ce va ramine ve\ufffdnic valabil. limp ce Mintuitorul statea intins la masa in casa lui deoarece ,,Domnul a jurat \ufffdi nu-I va piirea rau\\\" (Ps. I10.4). A incheiat un alt legamint de acest gen cu Israel (Rom. 11.25-36).","STUDII BIBLICE CHEIE 1362 Al doilea legamint incheiat de El cu omul este binecuvintarea, a fost respins (caci n-a gasit nici un loc conditional. ,,Atunci Domnul a zis: ..Duhul Meu nu se pentru pocainta), de\u00a7i a cerut-o cu lacrimi fierbinti\\\" va lupta cu omul in veci, caci came este \u00a7i el, ci zilele (Evrei 12.16-17). Jui vor fi de o sutii douiizeci de ani\\\" (Gen. 6.3). in zilele lui Noe Dumnezeu a dat omenirii o suta douazeci La Judecata de la marele tron alb, unde, trebuie sii de ani in care sii se pociiiascii. Numai Noe \u00a7i familia lui subliniem cii numai mortii cei rai vor fi judecati (Apo. s-au pociiit \u00a7i ,,au gasit har in ochii Domnului\\\" (Gen. 20.11-I5), \u00a7i ace\u00a7tia vor incerca sa se pocaiascii. dar le 6.8). Ei au indeplinit condi!iile Jui Dumnezeu \u00a7i. ca va fi imposibil. Deschideti acum la Fapte 17.30. atare. nu au fost judecati la un loc cu restul omenirii, care a refuzat sa se pocaiascii. ,,Domnul nu intirzie in 6. IMPORTANTA POCAINTEI implinirea fagiiduintei Sale, cum cred unii, ci are o Cititi Fapte 17.30. indelungii riibdare pentru voi, NEVOIND CA VRE\u00ad UNUL SA PIARA, CI TOTI SA VINA LA POCAIN\u00ad Pociiinta este atit de importantii incit Dumnezeu TA\\\" (II Petru 3.9). Pentru ca cei pierduti sa fie mintuiti ., porunce\u00a7te oamenilor de pretutindeni sii se pociiias\u00ad ei trebuie sa indeplineascii conditia aceasta. de ,,pocii\u00ad ca\\\" (versetul de mai sus). inta fata de Dumnezeu \u00a7i credintii fata de Domnul nostru lsus Cristos\\\" (Fapte 20.21). A\u00a7adar dacii un om (I) Cei pierdu!i trebuie sii se pocaiasca. Isus a spus: nu se pocaie\u00a7te [nu se schimbaJ \u00a7i nu crede in Domnul ,, Eu am venit sii-i chem nu pe cei neprihiiniti, ci pe lsus Cristos, Dumnezeu se va schimba \u00a7i-1 va judeca piiciito\u00a7i la pociiin\\\\ii\\\" (Matei 9.13). Si iarii\u00a7i a zis: pe omul respectiv. in dragostea Sa. el toamii harul .,Daca nu vii pocaiti. a\u00a7a ve1i pieri \u00a7i voi cu totii\\\" (Luca Sau. dar dacii mintuirea prin har este respinsii, in 13.3-5). dreptatea Sa El ii va pune capat. in acest fel ii pare rau lui Dumnezeu sau se schimba El. Deschideti acum la (2) Trebuie sa se pociiiascii cei ce au ciizut din nou Evrei 6.4-6. in piicat. Pavel a zis: ,,ma bucur. nu pentru ca a\\\\i fost intristati. ci pentru ca intristarea voastrii v-a adus la 5. POCAINTA CARE NU SE MAI POATE pocainta\\\" (II Cor. 7.9). in biserica de la Corint erau REiNNOI credincio\u00a7i fire\u00a7ti. in prima sa scrisoare ciitre ei. Pavel Cititi Evrei 6.4-6. a cerut bisericii sa-i punii la punct, aplicindu-le disci\u00ad plina. in a doua sa scrisoare, Pavel se bucura pentru ca Cheia care dezleaga misterul acestui pasaj foarte cei vinova\\\\i s-au pociiit. dificil din Scriptura este cuvintul .. imposibil\\\" care apare in versetul 4. Autorul spune ca pentru persoana (3) Bisericile locale trebuie sii se pociiiasca. in car\u00ad care paciituie\u00a7te astfel va ti imposibil sa se pociiiascii tea Apocalipsa (Apoc. capitolele 2 \u00a7i 3)Domnul nostru din nou. a trimis \u00a7apte scrisori la \u00a7apte biserici locale. El a chemat cinci din ele la pocain\\\\ii. Mai intii. sa analizam ceea ce nu spune autorul. Trebuie sii precizam ca nu are in vedere pe cre\u00a7tinul Biserica din Efes a trebuit sa se pocaiascii pentru ca care a recazut in pacat. Simon Petru a ciizut in piicat \u00a7i-a parasit dragostea dintii. fsau .,a ciizut\\\" de la credintiil (Mat. 26.69-75) dar s-a pociiit din nou (loan 21.3-I7) \u00a7i a fost readus la par\u00ad Biserica din Pergam a trebuit sa se pocaiasca pentru tii\u00a7ie cu Domnul. Regele David a ciizut din nou in ca a ingaduit inva\\\\aturii lui Balaam sa fie propagata in piicat. savir\u00a7ind adulter \u00a7i omor (II Sam. 11.1-27). dar sinul ei \u00a7i sa se consume lucrurile inchinate idolilor \u00a7i s-a pocait (Ps. 51.1-19) \u00a7i a fost repus in stare de sii se practice curvia. piirta\u00a7ie cu Domnul (II Sam. 12.13). Orice cre\u00a7tin care cade in piicat POATE sii se pociiiascii \u00a7i sa fie readus la Biserica din Tiatira a trebuit sii se pociiiascii deoa\u00ad partii\u00a7ie cu Dumnezeu 1 rece ingaduia lzabelei sii inveie \u00a7i sii ademeneascii pe slujitorii lui Dumnezeu sii comitii piicatul curviei. in al doilea rind, sii analizam ceea ce spune autorul: Evrei 6.4-6 este o dovadii in plus ca a fi religios nu e de Biserica din Sardis a trebuit sii se pociiiasca pentru ajuns pentru a ti mintuit. Oamenii despre care este ca era o bisericii pe moarte. vorba in text miirturiseau credinta in Dumnezeu. dar nu posedau viata ve\u00a7nicii. Privindu-i din afara ai fi zis Biserica din Laodicea a trebuit sii se pociiiascii ca sine cre\u00a7tini, dar sa nu uitiim ce a spus Isus: .. Nu toti pentru cii se credea bogatii \u00a7i nelipsitii de nimic. Dupii cei ce-mi spun ..Doamne. Doamne\\\" vor intra in im\u00ad piirerea ei. ,,s-a ajuns\\\". Nu \u00a7tia insii ca nu e nici caldii. piiratia cerurilor\\\" (Mat. 7.21-23). nici rece. ci ..calduta\\\" iar Dumnezeu se pregiitea s-o verse afarii din gura Lui. A\u00a7a a piiciituit Esau impotriva Domnului cind \u00a7i-a vindut dreptul de intii niiscut lui Jacob. pentru un blid Domnul a chemat aceste cinci biserici locale sii se de linte (Gen. 25.27-34). Mai tirziu. a incercat sa se pociiiasca. pentru ca sa nu fie nevoie sii le ia sfe\u00a7nicul pocaiascii. dar a constat cii-i este imposibil s-o facii. \u00a7i sii inceteze sii mai tie o luminii in intuneric. Scriptura spune: ,, Mai pe urma. cind a vrut sa capete Cei pierduti trebuie sii se pociiiascii fiindcii altfel vor fi pierduti. Cei recazu\\\\i in piicat trebuie sii se pociiiascii fiindcii altfel vor fi pedepsiti. Biserica localii trebuie sii se pocaiasca. pentru a nu-\u00a7i pierde eficacitatea intr-o lume pierdutii in piicat. Deschideti acum la Fapte 26.20.","1363 STUDII BIBLICE CHEIE 7. DOVEZILE POCAINTEI Na\u00a7terea din nou este o inviere spirituala (Efeseni Cititi Fapte 26.19, 20. 2. \/-9). Dovada faptului ca cineva s-a pociiit fatii de Na\u00a7terea din nou este o regenerare (Tit 3.5). Dumnezeu \u00a7i fatii de Domnul Isus Cristos se vede din Na\u00a7terea din nou este impartti\u00a7irea din natura di\u00ad urmiitoarele fapte: vina a Lui Dumnezeu (II Petru I .4). Na\u00a7terea din nou este primirea lui Isus Cristos ca (I) Pociiinta lui Toma, supranumit ,, Necredincio\u00ad Mintuitor \u00a7i Domn, prin credin{a (loan \/.\/2). sul\\\" (Ioan 20.24-29). Toma nu a vrut sii creadii ca Isus Na1terea din nou fnseamna safimfacufi .,nepriha\u00ad Cristos a inviat din morti pinii ce nu L-a viizut pe nirea Lui Dumnezeu\\\" (II Car. 5.21). Mintuitorul inviat \u00a7i i s-a dat prilejul de a atinge miinile Na\u00a7terea din nou este obligatorie daca dore\u00a7ti safii Sale striipunse de cuie \u00a7i a-\u00a7i pune mina in coasta Lui copil al Lui Dumnezeu: .,TREBU\/E sa va na\u00a7tefi din riinitii. Toma s-a pod.it, a crezut \u00a7i a facut o mareatii nou\\\". miirturisire de credinta: ,,Domnul meu \u00a7i Dumnezeul meu\\\". I. !SUS SI CELE DOUA NASTERI Cititi loan 3.1-8. (2) Trei mii de oameni o data au cunoscut o trans\u00ad formare a min\\\\ii, inimii \u00a7i a voin\\\\ei in ziua de Rusalii, in textele de mai sus ii vedem fatii in fatii pe lsus \u00a7i dupii care imediat au dat dovadii. de pociiintii (Fapte pe Nicodim - Isus, Fiul lui Dumnezeu \u00a7i Nicodim, 2.41-47). fiul omului natural. Nicodim era un om foarte re\u00ad ligios, dar nu era un copil al lui Dumnezeu. Citii (3) Saul din Tars a experimental pociiinta, atunci constemare trebuie sii-i fi priciunuit \u00a7tirea cii toatii cind s-a intilnit cu lsus pe drumul Damascului \u00a7i a dat religia lui nu era indeajuns! A\u00a7a a fost \u00a7i a\u00a7a este \u00a7i dovada pociiin\\\\ei (Fapte 9.1-18). astazi: numai religia nu ajunge. El a venit la Isus, adresindu-1-se cu cuvintele: ,,Inviitiitor venit de la (4) Comeliu, cu familia \u00a7i prietenii lui s-au pociiit Dumnezeu\\\". lsus ii cuno\u00a7tea pe Nicodim, cum ii cu\u00ad cind au auzit evanghelia vestitii. de Simon Petru, dupii noa\u00a7te pe toti oamenii (versetele 24,25 de mai sus), \u00a7i care a urmat dovada pociiintei (Fapte 16.26-34). lsus \u00a7i-a dat seama cii acesta avea nevoie nu doar de un inviitiitor-el avea nevoie chiar de un Mintuitor. Apoi (5) Temnicerul din Filipi impreunii cu casa lui s-au el avea nevoie de altceva decit simpla religie-el avea pociiit cind Pavel \u00a7i Sita le-au vestit cuvintul, dind apoi nevoie de na\u00a7terea din nou. Mai avea nevoie de ceva in dovadii de pociiintii (Fapte 16.26-34). plus pe lingii. lege - avea nevoie de via\\\\ii. De la inceput, Isus a trecut direct la subiect, zicind: ,, Trebuie Pociiinta este o schimbare a min\\\\ii, inimii \u00a7i vointei. sii vii na\u00a7teti din nou\\\". Nicodim a intrebat: ,.Cum se Dovada pociiintei constii in: (I) ,,intoarcerea de la poate na\u00a7te cineva cind este biitrin?\\\" Apoi Isus a scos piicat\\\" (Ezechiel 18.30) (2) intoarcerea spre Dumne\u00ad in evidentii lipsa de asemiinare dintre cele douii na\u00a7teri: zeu (3), urmatii de faptele bune (versetul de mai sus). .,Ce e niiscut din carte este came\\\" (camea, sau firea nu se va schimba niciodatii); \u00a7i ce e niiscut din Duhul este STUDIUL NR. 13 duh\\\" (Duhul nu se va schimba nici el niciodatii). (versetul 6 de mai sus). Mai intii, sii privim la na\u00a7terea Na\ufffdterea din nou trupeasca: Este extraordinar de important sa inrelegem corect (I) Eaproduce onaturiiveche, piiciitoasii (Ps. 51.5). ce a vrut Isus sa spuna cfnd i-a zis lui Nicodim: (2) Produce o naturii stricacioasii (I Petru 1.23). .. Trebuie sa va na\u00a7te{i din nou\\\". Na\u00a7terea din nou este (3) Produce o natura veche, aflatii. sub sentinta de o na\u00a7tere spirituala. Dar este na\u00a7tere lafel de vizibila moarte (Romani 6.23). \u00a7i semnificativa ca na\u00a7terea naturala; nu este doar o (4) Produce o naturii. veche, care face din persoana metafora. Prima na\u00a7tere este din ,,saminra omului\\\". A nemintuitii un copil al diavolului (I loan 3.IO \u00a7i loan doua na\u00a7tere este din ,.samfn{a lui Dumnezeu\\\" (\/ 8.44) Petru I .23). Prin urmare, nu po{i deveni un copil al lui in al doilea rind, sii privim la na\u00a7terea din nou: Dumnezeu prin simpla inscriere intr-o biserica, tot a\u00a7a (I) Ea produce o naturii. farii. pa.cat (I loan 3.9). dupa cum maimuta nu poate deveni om prin locuirea ei (2) Produce o naturii care nu poate pii.ciitui. I loan fn mijlocul oamenilor. S-ar putea ca ea sa se poarte ca 3.9). un om, sa se imbrace ca un om \u00a7i sa incerce sa traiasca (3) Produce o naturii neprihiinitii (II Cor. 5.21). ca un om, dar tot maimura va ramine. Dar daca (4) Produce o naturii divina (II Petru 1.4). printr-o minune oarecare maimuta s-ar putea na\u00a7te Fiecare persoanii nascuta din nou are doua naturi: cea din nou din .,samfnJa omului\\\", atunci - \u00a7i numai veche, rezultatii in urma na\u00a7terii fizice, \u00a7i cea nouii, atunci -ea ar putea deveni om. Singurul mod fn care ciipiitata la na\u00a7terea spiritualii. Prin na\u00a7terea trupeascii poate deveni cineva un copil al Jui Dumnezeu este devenim copii ai firii; prin na\u00a7lerea din nou, sintem ,,nascindu-se de sus\\\" prin ,,samin{a nestricacioasa a lui Dumnezeu\\\". Ce este na\u00a7terea din nou? Na\u00a7terea din nou este o crea{ie noua (II Car. 5.17).","STUDII BIBLICE CHEIE 1364 copiii Jui Dumnezeu. De aceea trebuie ,,sii vii na\u00a7teti corupta niciodatii \u00a7i in nici un fel. Na\u00a7terea din nou din nou\\\". Deschideti acum la I loan 3.9. produce via\\\\a Jui Cristos or, viata aceasta e facutii sa fie vie in om prin prezenta necurmatii, prin locuirea 2. NASTEREA DIN NOU PRODUCE O NATURA Duhului Stint in credincios (Rom. 8.8-IO). NOUA, LIPSITA DE PACAT Cititi I loan 3.9 Siiminta omului este coruptibilii; na\u00a7lerea omului este naturala. Prin urmare, natura omului este piicii\u00ad Acesta e unul din cele mai gre\u00a7it intelese versete din toasii. Biblie. Nu incercati sii-1intelegeti in lumina experien\u00ad tei personale, ci aveti mereu in vedere faptul ca ver\u00ad Saminta lui Dumnezeu este incoruptibila; na\u00a7terea setul acesta se refera la noua naturii, pe care o primim din nou este spirituala. Prin urmare, noua naturii este in dar, la na\u00a7terea din nou, \u00a7i nu la firea veche, cea care rara pacat. Deschide\\\\i acum la loan 3.14-18. nici nu este nascutii din Dumnezeu. Vechea naturii, numitii uneori \u00a7i firea paminteascii, e niiscutii din omul 4. NASTEREA DIN NOU: MULOACELE EI ciizut, fiind cu totul depravatii. In schimb firea cea Cititi loan 3.14-18. nouii e niiscutii. din Dumnezeu \u00a7i, prin urmare, e stinta. , ,Moise a ridicat \u00a7arpele in pustiu\\\" (Numeri Mai intii, sii vedem ce spune versetul de mai sus 21.5-9). El a ridicat \u00a7arpele pentru un popor piicatos \u00a7i despre aceastii nouii naturii: neascultator. Oricine era mu\u00a7cat de \u00a7arpe avea de ales intre a se smeri \u00a7i a privi printr-un simplu act de (I) Noua naturii. nu siivir\u00a7e\u00a7te pacat, deoarece este credin\\\\a spre \u00a7arpe, triiind astfel (Is. 45.22), \u00a7i a nu produsul ,,semintei\\\" [spermei] lui Dumnezeu\\\". privi la \u00a7arpele de arama, murind astfel. (2) Noua natura nu poate pacatui, deoarece este ,, Tot a\u00a7a trebuie inaltat \u00a7i Fiul omului\\\". Dupii cum natura divinii a Jui Dumnezeu (II Petru 1.4) \u00a7i intrucit \u00a7arpele din pustiu era singurul mijloc de vindecare Dumnezeu nu poate piiciitui nici noua naturii izvorita pentru Israel, tot a\u00a7a moartea lui lsus Cristos este din El nu poate piiciitui. singurul mijloc pentru na\u00a7terea din nou. Si singurul mod de a-ti insu\u00a7i puterea de regenerare a lui in al doilea rind, sii vedem ce spune Biblia despre Dumnezeu este prin credinta in moartea ispii\u00a7itoare a vechea natura: lui Isus Cristos, ingroparea \u00a7i invierea Sa (I Cor. 15.1-4). (I) Vechea naturii paciituie\u00a7te ori de cite ori ii dai Piiciitosul trebuie sii vinii la Cristos prin credintii, voie (Rom. 6.12). Ca un copil al lui Dumnezeu, vei crezind: tine in friu vechea naturii (I Cor. 9.27) necedind dorin\u00ad \\\\elor ciimii. ciici altfel vechea naturii le va tine pe tine (I) Cii Cristos a murit pentru pacatele noastre, dupii in friu \u00a7i atunci vei triii ca un cre\u00a7tin infrint (Rom. Scripturi (Isaia 53.1-12; \u00a7i Zaharia 13.6). 6.13). (2) Cii El a fost ingropat. Este dovada mortii Sale. (2) Nu se gase\u00a7te nimic bun in vecheanatura (Rom. El a stat in mormint trei zile \u00a7i trei nopti. 7. I 8). Puterea de a triii o viata neprihanitii nu se giise\u00a7te in vechea natura, ci numai \u00a7i numai in noua (3) Ca a inviat din nou a treia zi, dupii Scripturi. natura (Gal. 2.20). Aceasta este evanghelia mintuitoare - dar ea nu va putea mintui pe paciitos pina ce acesta nu va crede el Daca te-ai ,, niiscut din nou\\\", acum posezi douii insu\u00a7i (Romani 1.16). naturi -\u00a7i pe cea veche, \u00a7i pe cea noua-\u00a7i umblarea ta, in orice moment, e fie dupii una, fie dupii cealaltii Mijloacele na\u00a7terii din nou se giisesc in faptul ca: naturii. Cerceteazii-ti umblarea cre\u00a7tina in lumina tex\u00ad (I) ,,Atit de mult a iubit Dumnezeu lumea incit a tului de la Romani 8.5,6. Deschideti acum la I Petru dat pe singurul Sau Fiu\\\"-pentru a fi singurul mijloc 1.23. de realizare a na\u00a7terii din nou (versetul I6 de mai sus \u00a7i Fapte 4.12). 3. NASTEREA DIN NOU ESTE INCORUPTIBILA (2) Isus Cristos a venit de buna voie in lume, sii Cititi I Petru 1.23. devina singurul mijloc prin care se realizeaza na\u00a7terea din nou (loan 12.27; \u00a7i loan 17.1-5). in versetul de mai sus avem douii seminte, douii (3) Duhul Stint a venit in lume in Ziua de Rusalii na\u00a7teri \u00a7i doua naturi. sa-i convingii pe oameni despre nevoia na\u00a7terii din nou (loan 16.7-11). 0 credinta personala in moartea, ingro\u00ad (I) Saminta coruptibila produce o natura coruptibi\u00ad parea \u00a7i invierea lui lsus Cristos este singurul mijloc lii (Rom. 1.23). Omul coruptibil poate produce numai prin care se capa.ta na\u00a7terea din nou. Deschideti acum saminta coruptibilii (Mat. 7.18). ,,Toti au piiciituit.. \\\" la I loan 5.1. (Rom. 3.23) pentru ca toti sint niiscuti in pacat (Ps. 51.5). Tu nu e\u00a7ti piiciitos pentru ca piicatuie\u00a7ti, ci 5. NASTEREA DIN NOU: DOVADA EI TRIPLA pacatuie\u00a7ti pentru ca e\u00a7ti piiciitos. Citi\\\\i I loan 5.I. (2) Siiminta incoruptibilii produce o naturii incorup\u00ad Orice copil al lui Dumnezeu ,,nascut din nou\\\" are o tibilii. (II Petru 1.4). Nu poti corupe ceea ce este in\u00ad dovadii tripla a faptului ca s-a niiscut intr-adevar din coruptibil; prin urmare, siimin1a incoruptibila a lui Dumnezeu ziimisle\u00a7te o natura nouii, care nu poate fi","1365 STUDII BIBLICE CHEIE nou. ca e cu adeviirat un copil al lui Dumnezeu: mai I. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA intii. dovada launtricii: in al doilea rind. dovada pre\u00ad DUMNEZEU TE IUBESTE ocupiirii pentru cei din afara: \u00a7i in al treilea rind. Cititi loan 3.16. avem ceea ce s-a numit ..dovada exterioara\\\". Este o realitate etemii ca Dumnezeu te iube\u00a7te cu o (I) ., Oricine crede cii Isus este Cristosul e niiscut dragoste ve\u00a7nica. insondabilii - cu o iubire atit de nemiirginitii incit aceasta nu poate ti cunoscuta decit din Dumnezeu\\\" (versetul I). Credin1a mea in Cristos prin credin1a. - anume cii El e Dumnezeu - e dovada personalii a faptului cii sint copil al lui Dumnezeu (versetele IO. Acest mic cuvint. aparent nesemnificativ: .. atit\\\" 13). insu\u00a7i Duhul Stint adevere\u00a7te impreunii cu duhul este in realitate extrem de cuprinzator. caci ne ajutii sii nostru cii sintem copii ai lui Dumnezeu (Rom. 8.16). ne facem o idee. fie ea cit de vagii. - in sfir\u00a7it. ne Aceasta e dovada liiuntricii a na\u00a7terii din nou. pem1ite sii in1elegem intrucitva miire!ia dragostei lui Dumnezeu. Atit de mult te-a iubit \u00a7i te iube\u00a7te pe tine (2) ,, Oricine iube\u00a7te e niiscut din Dumnezeu\\\" (I Dumnezeu. incit Si-a dat singurul Siiu fiu niiscut. loan 4.7-11). Noi trebuie sii ne iubim semenii cu insii\u00a7i liisindu-L sii moarii pe cruce. sii devinii piicat pentru dragostea lui Dumnezeu. Desigur nu vom fi in stare s-o tine, a\u00a7a incit tu sa devii neprihanirea lu Dumnezeu in facem in firea noastrii piiminteascii. ci trebuie sii-1 El (II Cor. 5.21). liisiim pe Dumnezeu s-o facii prin noi (Rom. 5.5). Aceasta e a doua dovadii a na\u00a7terii din nou: faptul cii Isus Cristos a fost fiicut exact ceea ce ura\u00a7te Dumnezeu: pacat - \u00a7i asta pentru ca tu sii Iii fiicut sintem preocupa!i de cei din afarii. exact ceea ce iube\u00a7te Dumnezeu: neprihanire. Fiindcii (3) ,. Oricine practicii neprihiinirea este niiscut din Dumnezeu te iube\u00a7te atit de mult. tu po1i da pacatele tale in schimbul neprihiinirii Lui. Poli concepe o do\u00ad El\\\" (I loan 2.29). Dacii e\u00a7ti niiscut din Dumnezeu. vei vada mai graitoare a iubirii? Golgota este dovada ca Dumnezeu te iube\u00a7te \u00a7i dore\u00a7te tierbinte sa te min\u00ad face o practicii din siivir\u00a7irea cu consecven1ii a faptelor tuiascii. bune. indiferent de imprejuriiri sau de cit te-ar costa acest lucru (I Cor. 5.17). Aceasta e dovada exterioarii inainte de a trece la umiatorul fapt incontestabil. a na\u00a7terii din nou. recunoa\u00a7te in sinea ta aceasta realitate de necombatut: ..Dumnezeu ma iube\u00a7te!\\\" Acum deschide!i la Romani Dacii nu ai aceste trei dovezi ale na\u00a7terii din nou. 3.23. acum este momentul sa te pleci pe genunchi \u00a7i sii-L prime\u00a7ti pe lsus Cristos ca Mintuitor personal al tiiu. prin credin\\\\a in moartea. ingroparea \u00a7i invierea Sa suplinitoare. STUDIUL NR. 14 2. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA EST! UN PACATOS Planul lui Dumnezeu de mintuire Cititi Romani 3.23. Planul lui Dumnezeu de mintuire ne reveleazii \u00a7apte Ce este pacatul? fapte insemnate. in timp ce le studiafi, avefi in vedere Pacatul este ci\\\\lcarea legii (I loan 3.4). faptul cii este planul lui Dumnezeu, nu al omului, \u00a7i cii Piicatul este necredin1a: caci ii face pe Dumnezeu nu existii alt plan care vii poate salva sufletul pierdut \u00a7i mincinos (I loan 5.10). vii poate face copil al lui Dumnezeu (Fapte 4.12). Pacatul este razvratire activa impotriva lui Dumne\u00ad zeu (Isa. I.2). Toate drumurile due la Roma, dar nu toate religiile Pacatul este razvratire pasivii impotriva lui Dumne\u00ad due la Dumnezeu \u00a7i la mintuire. Nu existii decit o zeu (Isa. I.2). singurii ca\/e - ca\/ea lui Dumnezeu \u00a7i ca\/ea Lui Toala fiiriidelegea este pacat I loan 5.17). Dumnezeu este o persoanii: Domnul lsus Cristos, Fiul Dumnezeu. care nu poate min!i. a spus: ..To!i au Siiu (loan \/4.6). piiciituit\\\". in ace\u00a7ti \u2022.Ioli\\\" e\u00a7ti cuprins \u00a7i tu. Ai piicatuit impotriva lui Dumnezeu cu gindul. cu vorba \u00a7i cu Mintuirea lui Dumnezeu are trei aspecte: Mai intii, fapta. Ai siivir\u00a7it piicate de comitere \u00a7i pi\\\\cate de omi\u00ad Cristos s-a ariitat pe piimint ca sii te mintuiascii de ter\ufffd. in fa\\\\a lui Dumnezeu. e\u00a7ti un piici\\\\tos pierdut. pedeapsa piicatului, indepiirtindu-fi piicatul prin jertfa lnainte de a-Ii indrepta aten1ia la umiatorul fapt. propriei Salefiinfe pe cruce (Evrei 9.26). In al doilea recunoa\u00a7te in sinea ta: ..Da. a\u00a7a e. sint un piiciitos rind, El s-a ariitat in cer, in prezenfa lui Dumnezeu, pierdut. pentru cii am piicatuit.\\\" Acum deschide!i la dupii invierea Sa, ca sii te salveze de puterea piicatului Romani 6.23. (Evrei 9.24; \/ loan 2.1,2). in al treilea rind, El se va ariita din nou pe piimint, a doua oarii, dar acum ca 3. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA iN .,Domn al Domnilor \u00a7i Rege al Regilor\\\" ca sii te PREZENT EST! MORT iN PACAT salveze de insii\u00a7i prezenfa piicatului (Evrei 9.28). Cititi Romani 6.23. Acum apropie-te de cele \u00a7apte fapte de bazii ale Deja ai marturisit \u00a7i ai recunoscut ca e\u00a7ti un paciitos. mintuirii cu mintea deschisii \u00a7i inima receptivii, pentru ca Dumnezeu sii aducii mintuire sujletului tiiu.","STUDII BIBLICE CHEIE 1366 Acum Dumnezeu dore\u00a7te si\\\\ \u00a7Iii ca ..plata piicatului ,.Domnilor. ce trebuie sii fac pentru a fi mintuit9\\\" este moartea\\\". E\u00a7ti mort in pacat pinii cind ii prime\u00a7ti Riispunsul a fost rapid \u00a7i pozitiv in con1inut: ..Crede in pe Cristos ca Mintuitor personal. Apostolul Pavel a Domnul Isus Cristos. \u00a7i vei fi mintuit, tu \u00a7i casa ta\\\". spus: .. Si pe voi v-a inviat, care era\\\\i morti in gre\u00a7elile Pavel \u00a7i Sila au predicat evanghelia temnicerului \u00a7i \u00a7i piicatele voastre\\\" (Ef. 2.1). A ti salvat inseamnii a fi celor din casa lui: ace\u00a7tia au crezut \u00a7i au fost mintui1i. inviat spiritual in Cristos. [NOTA: Pe miisura ce sint studiate Schi!ele Studiilor Cheie, apar trimiteri, ce constituie declaratii directe Ce este moartea? pentru persoana nemintuitii, iar altele pentru cre\u00a7tinul (I) Moartea este o despiif\\\\ire spiritualii. Piicatele credincios. Stabile\u00a7te in inima ta care din aceste de\u00ad tale te-au despartit de Dumnezeu: e\u00a7ti mort in piicatele claratii \u00a7i enun1uri Ii se potrivesc personal.I tale. (2) Moartea este o despiif\\\\ire tizicii: ea desparte Ce este evanghelia aceasta care mintuie\u00a7te atunci duhul \ufffdi sufletul de trup. cind credem in ea? (3) Moartea este despartire ve\u00a7nicii. Dacii riimii pierdut in piicatele tale, vei sta inaintea lui Dumnezeu Mai intii, este: ..faptul cii Cristos a murit pentru la judecata de la marele tron alb \u00a7i acolo pacatele tale te pacatele noastre\\\". vor desparti de indurarea lui Dumnezeu pe veci: acesta e iadul (Apo. 20.11-15). in al doilea rind: ..faptul cii El a fost ingropat\\\". Stii cii Dumnezeu te iube\u00a7te \u00a7i cii e\u00a7ti un piiciitos - in al treiela rind: .,faptul ca a inviat a treia zi\\\" (I Cor. mort in pi\\\\cate. inainte de a-\\\\i indrepta aten\\\\ia asupra 15.3.4). faptului umiiitor. recunoa\u00a7te in sinea ta: ,.Sint mort in lsus Cristos, omul-Dumnezeu. a murit pentru tine. a pacate\\\". Deschide\\\\i acum la Rom. 5.6-8. fost ingropat \u00a7i a inviat din morti pentru tine: iar acum este la dreapta Tatiilui. mijlocind pentru tine (I loan 4. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA 2.I). CRISTOS A MURIT PENTRU TINE ..Ciici mie nu mi-e ru\u00a7ine de evanghelia lui Cristos: Cititi Romani 5.6-8. caci ea este puterea lui Dumnezeu pentru mintuirea tuturor celor care cred\\\" (Romani I.I6). Evanghelia El a murit pentru cei care nu se aseamana cu este puterea lui Dumnezeu pentru mintuire numai Dumnezeu - \u00a7i aici e\u00a7ti cuprins \u00a7i tu. ..Caci pe cind atunci cind crezi. Credin!a ta in Isus Cristos dcclan\u00ad eram noi incii piiciito\u00a7i. Cristos a murit pentru noi\\\" \u00a7eazii in tine puterea lui Dumnezeu care iti mintuie\u00a7te (versetul 8 de mai sus). sufletul. Orbul din na\u00a7tere \u00a7i-a reciipiitat vederea fizicii .. Ciici El [Dumnezeu Tatiil] L-a fiicut pe El [pe printr-o minune. dar vederea spiritualii a primit-o doar Dumnezeu FiulI sii fie piicat pentru noi. pe El. eel care atunci cind Isus a intrebat: ..Crezi tu in Fiul lui n-a cunoscut piicat: pentru ca noi sii fim fiicu1i ne\u00ad Dumnezeu?\\\" far el a raspuns: .,Da cred. Doamne\\\" prihiinirea Jui Dumnezeu in El\\\" (II Cor. 5.21). (loan 9.35-38). Toma a avut parte de mintuire atunci cind a crezut \u00a7i a miirturisit: .,Domnul meu \u00a7i ,, Caci \u00a7ti\\\\i cii nu cu lucruri pieritoare. cu argint sau Dumnezeul meu\\\" (loan 20.24-29). cu aur. a\\\\i fost riiscumpiirati din felul de\u00a7ert de vie\u00ad Cind miirturise\u00a7ti cu gura ta pe Domnul lsus \u00a7i crezi \\\\uire. pe care-I mo\u00a7teniserii!i de la piirin1ii VO\u00a7tri. ci cu in inima ta cii Dumnezeu L-a inviat din morti. vei fi singele scump al lui Cristos. Mielul fiirii cusur \u00a7i fiirii mintuit\\\" (Romani 10.9.10). prihanii\\\" (I Petru I.18.19). Prime\u00a7te-1 acum prin credinta \u00a7i roagii-te aceastii rugiiciune: ..Doamne lsuse. eu \u00a7tiu ca Tu ma iube\u00a7ti. .. Cristos. de asemenea. a suferit o data pentru pii\u00ad fiindcii ai murit pe cruce, purtind pacatele mele. iti cate. El. Cel neprihiinit. pentru cei nelegiui1i. ca sii ne mul1umesc. Doamne. cii mi-ai descoperit faptul ca sint aducii la Dumnezeu. El a fost omorit in trup. dar a fost un paciitos pierdut. Miirturisesc acum cii sint un inviat in duh . (I Petru 3.18). piiciitos. mort in piicat. \u00a7i ca nu mil pot mintui singur. Prin credin!ii insa. Te primesc cu bucurie ca Mintuitor ,.Cristos a murit pentru piicatele noastre. dupii personal al meu \u00a7i i\\\\i mul\\\\umesc. Doamne. pentru Scripturi\\\" (I Cor. 15.3). mintuirea ve\u00a7nicii. Amin. Deschideti acum la I loan 5. 10-13. in lumina acestor texte minunate din Scripturii. acum ii vei mul\\\\umi lui Dumnezeu pentru marea Sa 6. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA TU POTI dragoste demonstratii prin faptul cii Si-a trimis Fiul sii Fl MiNTUIT SI TU STII LUCRUL ACESTA poarte piicatele tale in trupul Siiu pe lemnul crucii. \u00a7i Citi\\\\i I loan 5.10-13. vei recunoa\u00a7te faptul cii: ,.Cristos a murit pe Golgota pentru mine\\\". Acum deschide!i la Fapte 16.30.31. . .ca sii \u00a7lili cii voi. care credeti in numele Fiului lui Dumnezeu, ave1i via!ii ve\u00a7nicii\\\" (versetul 13). 5. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA TU POTI Bazat pe autoritatea Cuvintului lui Dumnezeu. tu poti FI MiNTUIT PRIN CREDINTA iN DOMNUL fi mintuit \u00a7i po!i \u00a7ti acest lucru. Credin\\\\a ta in Cuvintul !SUS CRISTOS infailibil al lui Dumnezeu este asigurarea ta cii e\u00a7ti Cititi Fapte 16.30, 31. Temnicerul din Filipi i-a intrebat pe Pavel \u00a7i Sila:","1367 STUDII BIBLICE CHEIE mintuit. ,,Cine crede in Fiul are facum, la timpul le-a zis: ,,Veni[i dupii Mine, \u00a7i vii voi face pescari de prezentJ viatii ve\u00a7nica\\\" (loan 3.36). oameni (Matei4.\/9). Cf\u00a7tigiitorii de suflete nu se nasc cftigatori de suflete, ci devin ci\u00a7tigiitori de suflete. Biblia este o carte de certitudini. Ea intare\u00a7te con\u00ad Prin urmare, pentru a deveni un martor eficient, va vingeri \u00a7i stabile\u00a7te crezuri. Dumnezeu vrea ca tu sii trebui sii dob[ndi[i anumite [nvii[iituri, sii vii supunefi \u00a7Iii: unui curs, dar, mai fntfi de toate, sii fiii fnvii{a{i \u00a7i [nsujle[i[i de puterea Duhului Sfint. (I) Ca acum e\u00a7ti un copil al lui Dumnezeu (I loan 3.2). Lui lsus i-a trebuit trei ani sii-i [nve\/e \u00a7i sii-iformeze pe ucenicii Lui [n arta d\u00a7tigiirii de suflete. Dupii (2) Ca ai fost facut neprihanirea lui Dumnezeu in [nvierea Sa, El i-a [nvii{at sii riim[nii [n\/erusalim \u00a7i ., sii Cristos (II Cor. 5.21; Rom. IO.I, 4). a\u00a7tepte promisiunea Tatiilui\\\" (Fapte1.4-8). Cfnd uce\u00ad nicii it [ntreabii pe lsus dacii nu cumva a sosit vremea (3) Ca acum e\u00a7ti o noua creatie in Cristos (II Cor. ca El sii refacii impiirii{ia Lui Israel, \/sus le riispunde: 5.17). ,,Nu este treaba voastrii sii \u00a7li\/i vremurile sau soroa\u00ad cele; pe acestea Tatiil le-a piistrat sub stiipinirea Sa. (4) Ca acum e\u00a7ti fiu \u00a7i mo\u00a7tenitor al Jui Dumnezeu Ci voi ve\/i primi o putere, cfnd Se va pogori Duhul (Gal. 4.7). Ai putea oare avea mai multii sigurantii Sfint peste voi, \u00a7i-Mi ve\/i fi martori . . .\\\" decit cea care o giise\u00a7ti in Cuvintul infailibil al lui Dumnezeu? ,,Cerul \u00a7i pamintul vor trece, dar cuvin\u00ad in ziua de Rusalii, cei o sutii douiizeci au primit tele Mele nu vor trece nicidecum (Mat. 24.35). Des\u00ad puterea de a miirturisi \u00a7i orice credincios care se chideti acum la Fapte 5.29. inarmeazii cu cuno\u00a7tin\/ele necesare va putea dobindi capacitatea de a fi un cf\u00a7tigiitor bun de suflete. 7. ESTE UN FAF'f INCONTESTABIL CA ACUM ESTI UN COPIL AL LUI DUMNEZEU SI CA El va \u00a7ti cii formeazii fmpreunii cu Duhul Sfint o TREBUIE SA-L ASCULTI echipii de martori. Petru a zis: ,,Noi sfntem martori ai Cititi Fapte 5.29. acestor lucruri, ca \u00a7i Duhul Sfint, PE CARE L-A DAT DUMNEZEU CELOR CE ASCULTA DE EL\\\" (Fapte ,, Noi trebuie sa ascultam de Dumnezeu, mai de\u00ad graba decit de oameni\\\" (versetul de mai sus). Acum tu 5.32). De aceea, cind vei miirturisi, adu-fi aminte cii apartii lui lsus Cristos. El este Domnul \u00a7i Stapinul tau .,trupul tiiu este templul Duhului Sfint, care este in \u00a7i ,, nici un om nu poate sluji la doi stiipini\\\" (Matei tine\\\" (I Cor. 6.\/9,20). 6.24). Hotare\u00a7te-te acum sa asculti de Domnul \u00a7i Sta\u00ad pinul tau, lsus Cristos, in toate lucrurile: Cind miirturise\u00a7ti pe Cristos, ai incredere infaptul cii Duhul Sfint va face urmiitoarele trei lucruri: (I) Alipqte-te de o bisericii nou-testamentalii. ,,Si Domnul adiiuga la biserica zilnic pe cei care erau (I) Va lumina mintea necredinciosului. mintuiti\\\" (Fapte 2.47). Toate sufletele pierdute sint in intuneric spiritual (II (2) Urmeaza-L pe El in apa botezului (Fapte 2.41). Car. 4.3,4). Botezul nu mintuie\u00a7te: ci este o marturie a credintei tale in moartea, ingroparea \u00a7i invierea lui Cristos (Ro\u00ad (2) Va stirni inima necredinciosului. mani 6.4). Cfnd Petru L-a vestit pe Cristos ascultiitorilor Lui, a\u00ad (3) Fa-te membru la o clasa de \u00a7COala duminicala. ce\u00a7tia au Jost ., striipun\u00a7i in inima Lor\\\" (Fapte 2.37). \u00a7i studiaza Cuvintul lui Dumnezeu cu copiii Jui (3) Va mi\u00a7ca voinfa necredinciosului. Dumnezeu. (II Tim. 2.15). Fiul risipitor s-a intors acasii cind \u00a7i-a venit infire \u00a7i a (4) Participa la serviciile de inchiniiciune din bi\u00ad spus: ,,Md voi ridica \u00a7i mii voi duce la tatiil meu\\\" serica ta (Evrei 10.25). Ai nevoie de propovaduirea (Luca 15.18). Cuvintului lui Dumnezeu \u00a7i de parta\u00a7ia cre\u00a7tinii. Pofifi bine pus la punct cu toate tehnicile moderne (5) Fii un ispravnic credincios (I Cor. 4.2). Tot ce de ci\u00a7tigare a sufletelor, fiind [n stare sii citezi pe ai, tot ce e\u00a7ti apartine lui Dumnezeu. ,,V oi nu mai dinafarii textele bib\/ice necesarefiirii nici o gre\u00a7ealii, sinteti ai vo\u00a7tri. Caci ati fost cumparati cu un pret . dar dacii evanghelizarea ta nu se face in puterea (I Cor. 6.19.20). Duhului Sfint nu vei avea succes in d\u00a7tigarea de sujlete. Abordeazii studiul defafii cu inima deschisii \u00a7i (6) Fii-li limp din zi sii te rogi \u00a7i sa cite\u00a7ti Cuvintul mintea receptivii, liisfndu-te sii fii fiicut pescar de lui Dumnezeu, pentru ca sa cre\u00a7ti in har \u00a7i in cu\u00ad noa\u00a7terea Domnului Isus Cristos. oameni. STUDIUL NR. 15 I. IMPORTANTA MARTURISIRII Cititi Romani 10.13-17. Cum sa marturisim efectiv ,,Caci oricine va chema numele Domnului va fi fmr-o zi, pe cind \/sus se plimba pe malul Miirii mintuit\\\" (versetul I3 de mai sus). Nu scoate acest Galileii, a viizut doi oameni, pe Simon, numit Petru, \u00a7i verset din contextul lui. Sint trei intrebiiri care trebuie pe Andrei, fratele acestuia. Amindoi erau pescari. El luate in considerare impreuna cu versetul treisprezece: Prima intrebare: ,,Cum ii vor chema pe Acela in care n-au crezut?\\\" Riispunsul este ca cei pierduti nu","STUDII BIBLICE CHEIE 1368 pot sa cheme pe Domnul \u00a7i sa fie mintuiti pina cind nu Aceste cincisprezece studii cheie din Biblia Des\u00ad ajung sa creada mai intii: chisii au fost pregiitite pentru a vii ajuta sa fili stator\u00ad niciti in credinta. Studiati-le temeinic: purtati Biblia (I) ,,Ca Cristos a murit pentru piicatele noastre oriunde mergeti \u00a7i profitati de orice prilej pe care-I dupa Scripturi: aveti de a medita asupra uneia din marile doctrine biblice expuse in acest studiu. Ele va vor asigura o (2) Si ca a fost ingropat bunii temelie de pe care sii vii cladi!i o putemicii cre\u00ad (3) Iar apoi a inviat a treia zi dupii Scripturi\\\" (ICor. dinta (II Tim. 3.16). 15.1-4). A doua intrebare: .,Cum vor crede in Acela despre (2) E mintuit \u00a7i \u00a7tie acest lucru. Eu \u00a7tiu ca sint care nu au auzit?\\\" Riispunsul este ca cei pierduti nu pot mintuit, deoarece Dumnezeu imi spune acest lucru in crede in El pina ce nu aud mai intii vestea bunii a Cuvintul Sau \ufffdi Dumnezeu nu poate sii minta. Noi mintuirii. avem: (I) Famenul (eunucul) a trebuit sa audii mai intii pentru ca apoi sa creadii (Fapte 8.26-39). (a) Marturia Duhului (Rom. 8.16). (2) Pavel a trebuit sa audit pentru ca apoi sii creada (b) Marturia Cuvintului (I loan 5.13). (Fapte 9.1-18). (cl Marturia credintei mintuitoare ..Cel ce CREDE (3) Comeliu a trebuit sii audit inainte de a crede in Fiul lui Dumnezeu are marturia in el insu\u00a7i (I loan (Fapte IO.1-48). (4) Temnicerul din Filipi a trebuit sa audit mai 5.9. 10). inainte ca sit creada (Fapte 16.25-40). A treia intrebare este: .,Cum vor auzi daca nu este un 3) E separat. Pavel a spus ca el a fost ,.separat [pus predicator [un martor].\\\" Raspunsul este ca nu pot auzi deoparte] pentru Evanghelia Jui Dumnezeu\\\" (Rom. vestea buna a mintuirii daca nu este un martor. I.1-16). Aceasta e separarea pozitiva \ufffdi Pavel a ana\u00ad (I) Trei mii au fost mintuiti de Rusalii datorita lizat-o in termenii urmatori: marturiei celor 120. (2) Famenul a fost mintuit datorita marturiei Jui (a) 0 dorinta sfinta de a impartii\u00a7i darurile spirituale Filip. (v. 11). (3) Pavel a fost mintuit datorita marturiei Jui Stefan (Fapte 7.54-60) a lui Isus, omul-Dumnezeu, \u00a7i a Jui (b) Un tel sfint de a aduce roada (v. 13). Anania (Fapte 9.1-18). (c) 0 obligatie sfintii de a plati o datorie spirituala (4) Comeliu \u00a7i casa Jui au fost mintuiti datorita (v. 14). marturiei lui Pavel. (5) Temnicerul din Filipi impreuna cu casa lui a fost (d) 0 rivnii sfintii de a vesti Evanghelia (v. 15). mintuit datoritii miirturiei lui Pavel \u00a7i Sita. (el O indraznealii sfinta de a iniilta crucea (v. 16). (6) Si tu ai fost mintuit datoritii miirturiei cuiva. Potrivit Cuvintului Jui Dumnezeu, cei pierduti nu A ti separat [pus deoparte] pentru Evanghelie inseam\u00ad pot fi mintuiti f'arii un martor. Ei trebuie sii aibii un nii a transmite vestea cea buna la cei pierduti (vezi martor, a ciirui marturie s-o audii, apoi auzind trebuie sii creadii, \u00a7i crezind. sii cheme iar apoi chemind sii fie Studiul nr. 11. punctul 3). mintuiti. Dar ei nu pot chema pina nu au crezut \u00a7i nu pot crede pinii nu au auzit \u00a7i nu pot auzi pina nu au avut (4) E umplut cu Duhul Sfint: ,,Fili plini cu Duhul\\\" un martor. .,A\u00a7adar credinta fcea mintuitoare] vine (Ef. 5.18). Ni se porunce\u00a7te sii fim plini cu Duhul Sfint prin auzire\\\" (vers. 17 de mai sus). Noi nu ne na\u00a7tem cu (vezi studiul nr.11, punctul nr. 4). Dovada unei vieti o credintii mintuitoare. ci pe aceasta o primim atunci cind auzim evanghelia. Prin urmare, este cit se poate pline de Duhul Sfint la cre\ufffdtinii primari se vedea din de important ca orice copil niiscut din nou al Jui faptul ca: Dumnezeu sa asculte de marea poruncii referitoare la evanghelizare, DUCIND EVANGHELIA. Deschideti (a) Ei au vestit Cuvintul Jui Dumnezeu cu indriiz- acum la Col. 2.6,7. nealii (Fapte 4.31). 2. CALIFICARILE UNUI MARTOR (b) Ei au marturisit cu mare putere (Fapte 4.33). Cititi Coloseni 2.6, 7. (cl Ei au marturisit cu mare har (Fapte 4.33). (d) Ei au pus la indemina altora avuturile lor (Fapte Un martor calificat este eel care: 4.34-37). (I) E statomicit in credintii. Pentru a fi statomic in (el Ei s-au inchinat in unitate (Fapte 2.42-47). credintii trebuie sa fii inriidiicinat \u00a7i ancorat inCuvintul (f) Ei au suferit persecutii (Fapte 8.1-4). lui Dumnezeu. Petru a spus: .,Fili totdeauna gata sii (g) Ei s-au bucurat in suferinte (Rom. 5.3). riispundeti oricui vii cere socotealii de niidejdea care (h) Ei au cintat in inchisoare (Fapte 16.25). este in voi, dar cu blindete \u00a7i teamii\\\" (I Pet. 3.15). (i) Ei \u00a7i-au iubit persecutorii \u00a7i s-au rugat pentru ei (Fapte 7.54-60). Ul Ei s-au bucurat ca au fost gasit vrednici sa sufere ocarii pentru numele Lui (Fapte 5.4I). Ei au fost acuzati de faptul ca: (I) Au umplut lerusalimul cu Evanghelia (Fapte 5 28). (2) Au intors lumea pe dos (Fapte 17.6) 0 suta douazeci de cre\u00a7tini umpluti cu Duhul Stint au miirturisit in ziua Rusaliilor \ufffdi oamenii au fost: (I) Perpleqi (Fapte 2.6). (2) UimiJi (Fapte 2.7).","1369 STUDII BIBLICE CHEIE (3) S-au minunat (Fapte 2.7). (I) Inima impietritii- solul de pe margine. fertil. (4) Si-au biitut joc (Fapte 2. 13). dar intiirit. (5) Au pus intrebiiri (Fapte 2.37). Evanghelia. vestitii in puterea Duhului Sfint. ii va (2) Inima superficialii, U\u00a7Uraticii- este solul pie\u00ad motiva pe ascultii.tor sa actioneze sau sii reaciioneze. tros. fertil dar putin adinc. in ziua Rusaliilor trei mii au aqionat, prin pocainta \ufffdi botez. in vreme ce altii au reaqionat. biitindu-\u00a7i joc. (3) lnima lumeascii- este solul plini de spini \ufffdi Nimeni. absolut nimeni. nu a ignorat marturia acelor miiriicini, fertil. dar posedat. credincio\ufffdi plini de Duhul. Deschide\\\\i acum la loan 1.40-42. (4) Inima care inlelege- este solul bun. fertil \u00a7i pregiitit pentru a primi samin\\\\a. 3. PRIMUL PAS: Sa-I duci la Domnul Isus Cititi loan 1.40-42. Lectia e simpla: dacii vrem ca siiminta- cuvintul lui Dumnezeu- sii aducii. roadii. inima trebuie pre\u00ad Exista douii moduri posibile de a te apropia de giititii. Inimile impietrite \u00a7i intiirite trebuiesc destele\u00ad cineva cii.ruia vrei sii-i veste\u00a7ti Cuvintul. Primul este: nite \u00a7i frinte. Inimile superficiale trebuiesc ajutate sii dobindeascii. profunzime iar inimile lume\ufffdti trebuiesc (I) Abordarea directa. care se poate folosi atunci inviitate ca lucrurile acestei lumi sint treciitoare (Matei cind marturisim: 8.36,37). Pentru asta e nevoie de timp, de muncii \u00a7i riibdare. (a) Unei rude. Andrei a folosit aceastii metodii pentru a-\ufffdi aduce fratele. Simon Petru. la Cristos (ver\u00ad INOTA: Planul de studiu pe care 1-ali studiat pinii. in setele 40-42 de mai sus). prezent are doua scopuri: (I) Sii vii aducii la Cristos. dacii. inca nu ati devenit cre\u00a7tin: (2) sii vii ajute sii-i (b) Unui prieten. Filip apostolul a folosit metoda aduceti pe altii la Cristos, folosindu-vii de BIBLIA abordarii directe pentru a-1 aduce pe Natanael la Isus DESCHISA. Schitele sint adaptate dupii Noul Testa\u00ad (versetele 45-46 de mai sus). ment al Viefii Cre\u00a7tine, cu prescurtiirile necesare for\u00ad matului actual. intrucit exista anumite deosebiri cu (c) Ce\/or interesafi. Isus a folosit metoda directii privire la unele doctrine de la grup la grup. e bine sii pentru a-I ci\ufffdtiga pe Nicodim (loan 3.1-21). consulta\\\\i pastorul bisericii din care faceti parte, pentru a vedea ce vedere are biserica dvs.J (d) Ce\/or ce cautii. Pavel \u00a7i Sita au folosit metoda directii pentru a-I conduce la Isus pe temnicerul din Foarte pu1ine suflete sint ci\u00a7tigate la Cristos de Filipi (Fapte 16. 19-34). prima data. la prima intilnire . AveJi in studiul de fa!ii cincisprezece studii cheie despre marile doctrine A doua metodii este: ale Bibliei. Aceste studii au fost sistematizate. sim\u00ad (2) Metoda abordarii indirecte. care se poate folosi plificate \ufffdi organizate in a\u00a7a fel incit orice persoanii, atunci cind miirturisim pe Isus Cristos la urmatoarele chiar \u00a7i fiira pregatire teologicii. sa poatii in1elege in\u00ad categorii de oameni: va\\\\iiturile lui Isus. mult mai bine decit inainte . . . ln\u00ad (a) Unui strain. Isus a folosit aceastii. metoda cind cepeJi cu Studiul Cheie nr. I. BIBLIA ESTE CUVIN\u00ad i-a vestit Cuvintul samaritencei (loan 4.7-26). TUL LUI DUMNEZEU. Cind ati terminal Studiul (b) Ce\/or reli\ufffdio\ufffdi. Evanghelistul Filip a folosit Cheie nr. I. stabiliJi o intilnire pentru urmiitoarea metoda indirectii pentru a-I conduce pc famenul etio\u00ad \ufffdedin1a de lucru, cind veti al:mda urmiitorul studiu. nr. pean la Cristos (Fapte 8.26-39). 2. DUMNEZEU. Continuati sa vii ajutaJi studentii sa Metoda directii. sau indirecta va ft \ufffdi in functie de inteleaga aceste elemente introductive, pinii cind ve\\\\i fi caliiuzirea Duhului Sfint. Si intr-un caz. \ufffdi intr-altul ciilauzi\\\\i deDuhul Stint sa prezenta\\\\i Studiul Cheie nr. aveti grija sa duceti marturia pina la capat. prezentind 14. PLANULDE MINTUIRE AL LUIDUMNEZEU. planul de mintuire al lui Dumnezeu \u00a7i sii-i invitali sii-1 primeasca pe Cristos ca Mintuitor personal. Deschi\u00ad 5. CUM SA IMPARTA\ufffdESTI PLANUL DE deti acum la Matei 13.3-8: 18-23. MINTUIRE AL LUI DUMNEZEU Cititi Fapte 4.12. 4. PASH URMATORI: Sa-L veste\ufffdti pe Domnul Isus. aratindu-i cine e El \u00a7i ce a fiicut. Sint citiva pa\u00a7i simpli care trebuie urmati atunci cind Cititi Matei 13.3-8, 18-23. impiirtii\u00a7e\u00a7ti planul de mintuire al lui Dumnezeu cu altii: Pilda semiiniitorului ilustreaza importanta de a duce o lucrare pinii la capiit. Numai o piitrime din pa.mint a (I) impartii\u00a7e\u00a7te experien\\\\a proprie a mintuirii, nu fost gata pentru siimintii. prin urmare, numai o patrime istoria vie\\\\ii tale. Poti spune cum te-a mintuitDomnul din saminta a adus roadii. Isus explicii pilda (in ver\u00ad \u00a7i in cuvinte putine. Cind ajungi la sfir\u00a7itul marturiei, setele 18-23) \u00a7i noi inva\\\\am urmiitoarele: scoate Biblia Deschisa \u00a7i spune: .. A\u00a7 putea sii-li im\u00ad piirta\u00a7esc planul de mintuire al lui Dumnezeu. care ( I ) Semiiniitorul este martorul. mi-a schimbat viaJa9\\\" (2) Siiminta este cuvintul lui Dumnezeu. (3) Solul este inima. (2) Acum impiirtii\u00a7e\u00a7te punctul nr. I al studiului nr. De asemenea, invatiim ca sint patru feluri de inimii: 14. ESTE UN FAPT JNCONTESTABIL CA","STUDIJ BIBLICE CHEIE 1370 D UMNEZEU TE IUBESTE. Cite\ufffdte loan 3.16 \u00a7i nota ca Tu ma iube\ufffdti\\\". Si El se va ruga: ..Doamne lsuse. eu care inso\\\\e\u00a7te acest punct, referitoare la dragostea lui \u00a7tiu ca tu ma iube\u00a7ti.\\\" Continua astfel sii treci prin Dumnezeu. Cind ai ajuns la sfir\ufffdit. spune cam a\u00a7a: toatii rugiiciunea. ..Vasile. nu vrei sii recuno\u00a7ti cii Dumnezeu te iube\u00a7te9\\\" Daca po\\\\i. cauta sa-1 convingi de acest adevar. Asta ii Cind ai terminal rugaciunea. ridicii-te \u00a7i spune: .. Va\u00ad va face sii fie implicat in planul de mintuire. sile. L-ai acceptat peDomnul lsus Cristos ca Mintuitor personal. prin credin\\\\a. cind te-ai rugat: ..TE PRI\u00ad (3) Acum impartii\u00a7e\u00a7te punctul nr. 2 al studiului nr. MESC ACUM CU BUCURIE. DOAMNE ISUSE. 14. ESTE UN FAPT INCONTESTABIL CA EST! CA MINTUJTOR PERSONAL SI-TI MULTUMESC UN PACATOS. Cite\u00a7te textele din Scripturii \u00a7i nota PENTRU MINTUIREA VESNICA\\\"'>\\\" Cind iti va respectivii. iar la sfir\u00a7it roagii-1 sii admita ca este un riispunde atirmativ. ia-1 de mina \u00a7i spune: ..PE BAZA piiciitos pierdut. Cind a admis cii e un pacii.tos pierdut, AUTORITATII CUVINTULUI LUI DUMNEZEU. spune cam a\u00a7a: .. Vasile, ce minunat e cii Dumnezeu te TU EST! ACUM UN COPJL AL LUIDUMNEZEU.\\\" iube\u00a7te, chiar dacii e\u00a7ti un paciitos pierdut'\\\" Apoi cite\u00a7te Romani 10. 13: .. Caci oricine va chema numele Domnului va ti mintuit\\\". Deschideti acum la (4) Acum impartii\u00a7e\u00a7te punctul nr. 3: ESTE UN Fapte 2.41-47. FAPT INCONTESTABIL CA iN PREZENT EST! MORT iN PACAT. Cite\u00a7te textele \u00a7i nota respectivii 7. CUM SA FACI PASII URMATORI iar Ia sfir\u00a7it, roagii-1 sa recunoascii faptul ca este mort Cititi Fapte 2.41-47. in piicat. Cind a recunoscut cii e mort in pacat, spune a\u00a7a: .. Vasile. ce minunat e ca de\u00a7i e\u00a7ti un piiciitos Cind ai condus un sutlet la Cristos incii nu Ji-ai pierdut. mort in pacat. totu\ufffdi Dumnezeu te iube\u00a7te!\\\" indeplinit in intregime datoria. Ai in fatii. un ,.sugar\\\" in cele spirituale or, copila\u00a7uI acesta are nevoie de ajutor (5) Acum impartii\u00a7e\u00a7te punctul nr. 4: ESTE UN pentru a cre\u00a7te in harul \u00a7i cuno\u00a7tin\\\\a Domnului Isus FAPT INCONTESTABIL CA CRISTOS A MURJT Cristos. Sint \u00a7apte lucruri pe care le poti face pentru a-1 PENTRU TINE. Cite\u00a7te textele repartizate \ufffdi nota iar ajuta pe un cre\u00a7tin de curind intors la Dumnezeu sii la sfir\ufffdit roagii-1 sii recunoascii faptul ca Cristos a murit creasca spiritual. pe Calvar pentru el. Spune cam in felul urmator: ., Va\u00ad sile. ce minunat e ca Dumnezeu te iube\u00a7te atit de mutt (I) Dii-i un exemplar al BIBLIEI DESCHJSE dacii incit a murit pe Calvar. purtind pacatele tale!\\\" incii nu o are . (6) Acum imparta\u00a7e\u00a7te punctul nr. 5: ESTE UN (2) Explicii-i sistemul de studiu bazat pe Studiile FAPT INCONTESTABIL CA POT! FI MINTUIT Cheie. Aratii-i toate cele cinsprezece schite \u00a7i explicii-i PRIN CREDINTA iN !SUS CRISTOS. Cite\ufffdte textele cum funciioneazii. respective \ufffdi nota care le insole\u00a7te \u00a7i apoi la sfir\u00a7it fii gala sii-1 rogi sii-L primeascii pe Cristos ca Mintuitor (3) Acum aratii-i cum poate \u00a7ti cii este mintuit. personal. Deschide la studiul nr. 14, unde vei gasi punctul nr. 6. Trecind cu el prin aceastii nota. ai grijii sa cauti toate (7) Acum ajuta-1 sii cheme numele Domnului in textele din Scripturii \u00a7i sii-i subliniezi persoanei respec\u00ad rugiiciune: .. Caci oricine va chema numele Domnului tive faptul cii avem o mintuire .,actuala\\\", de care va ft mintuit\\\". Acum deschideti la Apocalipsa 22. 17. trebuie sii ne bucuriim chiar in clipa de fa\\\\a. 6. CUM SA FACI INVITATIA (4) Acum deschide la punctul 7. Ajuta-1 sii por\u00ad Cititi Apocalipsa 22.17. neascii bine. \u00a7i subliniaza-i faptul ca trebuie sii as\u00ad cultiim de Domnul in toate lucrurile. Invitii persoana ciireia ii aduci marturia despre Cristos sii-L accepte pe Domnul Isus Cristos ca Min\u00ad (5) Condu-1la o biserica nou-testamentalii. Spune-i tuitor personal. Cind ai terminal de citit punctul nr. 5 al cam in felul urmator: .. Vasile. eu sint membru intr-o studiului nr. 14, spune cam in felul urmiitor: .. Vasile, bisericii. nou-testamentala \u00a7i a\u00a7 vrea sa te invit sii parti\u00ad n-ai vrea sii ingenunchezi impreunii cu mine in rugii\u00ad cipi cu mine la u1,ul din serviciile ei.\\\"Du-Ila biserica. ciune \u00a7i sii te rogi impreunii cu mine ca El sii te stai lingii el \u00a7i cind se face invitaiia de a-I primi pe mintuiasca, chiar acum'7\\\" Crisots. de cii.tre pastor, roaga-1 sa pii\u00a7eascii in fa\\\\ii impreuna cu tine, marturisind public credin\\\\a lui in Apoi nu mai a\u00a7tepta ca el sii se piece intii pe ge\u00ad Cristos \\\\Matei 10.32). nunchi. ci fii-o tu primul. Dacii nu vrea sa ingenun\u00ad chieze. nu-I forJa. Roagiite-te Domnuiui in cuvinte (6) lncurajeazii-1 sii miirturiseascii: .. A\u00a7a sii spunit putine, ca EI sii-1 convingii de piicat \u00a7i sii.-1 aducii la riiscumpiiratii Domnului\\\" (Ps. 107.2). pociiintii. Ridica-te de pe genunchi \u00a7i stabile\ufffdte cu el viitoare intilnire. Dacii se pleacii impreuna cu tine pe (7) Acum ajutii-1 sii parcurgii cele cincisprezece genunchi, roagii-te o rugiiciune scurtii. Cere-1 Dom\u00ad schi\\\\e intitulate .,Studii Cheie\\\" din BIBLIA DES\u00ad nului sii-1 mintuiascii pe loc. CHJSA. Cind ai ajuns la studiul nr. cincisprezece. va trebui ca persoana respectivii sii fie membru in bise\u00ad Apoi roaga-1 pe prietenul caruia ii veste\u00a7ti planul ricii. cu o bunii temelie doctrinarii pe care sa se poata mintuirii sa repete dupii tine rugiiciunea de accep\u00ad cliidi in continuare. Si, desigur. acum. \u00a7i el trebuie sii tare de la punctul 4. studiul 14: ,.Doamne Isuse. eu \u00a7tiu fie implicat in lucrarea de evanghelizare. El este gata de a DUCE EVANGHELIA LA ALTII.","CELE MAI MARI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE \u00a7i efectul lor asupra Bibliei I. INTRODUCERE putem spune ca arheologia modemii a luat fiin\\\\a in anul Definitia \ufffdi important& arheologiei biblice 1 798, cind bogatele materiale antice din Valea Nilului au fost scoase la lumina \u00a7i supuse analizei \u00a7tiintitice, in in ultimii 150 de ani am asistat la na\u00a7terea, formarea urma Expeditiei Egiptene a lui Napoleon. \u00a7i uria\u00a7a dezvoltare a unei noi \u00a7tiin\\\\e: arheologia bibli\u00ad ca, prin care am intra! in posesia unor materiale de D. DESCOPERIRI EPOCALE DIN SECOLUL XIX natura sa ilustreze, sa elucideze \u00a7i, 1n multe cazuri, sa De\u00a7i cele mai multe descoperiri cu referire directii la autentifice mesajul \u00a7i sensul Vechiului \u00a7i Noului Tes\u00ad Biblie \u00a7i in special la Vechiul Testament nu au fost tament. racute dec1t 1n secolul al XX-lea, secolul XIX a cu\u00ad Putem defini arheologia biblicadrept ,,studiul rezul\u00ad noscut o serie de dezvaluiri fundamentale, ce au pus tat in urma excavarii, descifrarii \u00a7i evaluarii critice a bazele arheologiei biblice modeme. marturiilor trecutului, in masura in care acestea afec\u00ad teaza Biblia.\\\" Arheologia este o activitate fascinanta, I. Piatra Rosetta: dar arheologia biblica e \u00a7i mai fascinanta, deoarece se cheia dezlegarii minunatului trecut ocupa cu Sfintele Scripturi, ceea ce explica entuzias\u00ad Monumentul acesta de o importan1a capitala a fost mul crescind al cercetatorilor pentru ea. Atrac\\\\ia e descoperit in anul 1798 la Rosetta (Ra\u00a7id), Iingii gura justificata de importan\\\\a suprema a mesajului \u00a7i a cea mai de vest a fluviului Nil, de ciitre un oti1er din semnifica\\\\iei Bibliei. Cum era \u00a7i normal, prin caracte\u00ad expedi\\\\ia lui Napoleon 1n Egipt. Este vorba de o placa rul ei de revela\\\\ie inspirata, data omului ca sa-i impli\u00ad neagra de bazalt de 1,20 m inal\\\\ime, 75 cm liitime \u00a7i 30 neasca nevoile sale cele mai profunde, Scriptura a cm grosime, pe care e gravat un text 1n trei limbi. Piatra ocupat dintotdeauna un loc de frunte in preocuparile \u00a7i aceasta a fost cheia dezlegarii misterului sub care za\u00ad predilec\\\\iile oamenilor. A\u00a7adar, arheologia biblica, ceau cuno\u00a7tintele despre limba \u00a7i literatura Egiptului datorita faptului ca face sa prinda contur sub ochii antic. Mai mult, piatra Rosetta a inaugural era modema no\u00a7tri istoria a\u00a7a cum este ea descrisa in Biblie, oferin\u00ad a arheologiei biblice \u00a7tiin\\\\ifice. du-ne prilejul nemijlocit de a vedea cum traiau oamenii Cele trei limbi in care apare inscriptia de pe piatra au din vremurile acelea, a atras participarea acelor oa\u00ad fost: greaca anului 200 1.Cr. \u00a7i doua forme ale scrierii meni carora Biblia le-a fost intotdeauna draga. Prin egiptene - una mai veche \u00a7i mai complicatii, cu hiero\u00ad urmare, \u00a7liin\\\\a aceasta are meritul nobil de a liirgi glife iar cealalta, de data mai recenta, mult mai simplii, orizonturile biblice ale cercetatorilor la nivel uman. numita ,,demoticii\\\", adica scrierea obi\u00a7nuita a popo\u00ad Nici un al cimp de cercetare nu a promis mai mult \u00a7i rului. Greaca a putut ti citita imediat \u00a7i astfel a racut nu ne-a solicitat mai profund interesul. Pina in secolul posibilii descifrarea celorlalte doua texte egiptene an\u00ad al XIX-lea foarte pu\\\\ine lucruri se cuno\u00a7teau despre tice. Francezul Sylvester de Sacy \u00a7i suedezul J.D. fondul social, cultural \u00a7i istoric al epocii biblice, in Akerblad au reu\u00a7it sa dezlege scrierea egipteana de\u00ad afara de datele aflate pe paginile Vechiului Testament motica prin identificarea numelor personale din textul sau de informa\\\\iile spicuite din scrierile clasice ale grec: Ptolomeu, Arsinoe \u00a7i Berenike. Englezul Thomas antichita\\\\ii, care sint destul de numeroase in cazul Young a trecut apoi la identificarea numelui lui Pto\u00ad Noului Testament, dar foarte rare pentru Vechiul Tes\u00ad lomeu in textul hieroglific, unde grupurile de litere tament. Asta deoarece istoricii greci \u00a7i latini au cata\u00ad cuprinse in cadre ovale, numite ,,cartu\u00a7e\\\", deja au fost logat foarte pu!ine informa\\\\ii inainte de secolul al considerate drept nume regale. De aici incolo t1narul V-lea i.Cr. Astfel perioada Vechiului Testament a ra\u00ad francez Jean Fran<;ois Champollion ( 1790-1832) a reu\u00ad mas in general necunoscuta, singurele date disponibile \u00a7it sii descifreze hieroglifele de pe aces! monument, sa fiind uneori cele oferite de Biblie. Or, istoria laica nu dezvaluie adevaratul caracter al acestei scrieri, sa com\u00ad s-a mul1umit cu aceste informa!ii. A\u00a7a se face ca puna un diqionar, sa formuleze o gramatica \u00a7i sii tra\u00ad inainte de apari!ia \u00a7tiin\\\\ei arheologiei, din epoca mo\u00ad ducii numeroase texte egiptene, din anul 18 18 pinii in dema, nu dispunem, practic, de nici un fel de materiale 1832. care sa autentifice istoria \u00a7i literatura Vechiului Testa\u00ad Remarcabila realizare a lui Champollion a fost actul ment. Ne putem atunci imagina insufle\\\\irea care i-a de na\u00a7tere al noii \u00a7tiinte numite ,, egiptologie\\\". De cuprins pe cercetatorii sirguincio\u00a7i ai Bibliei cind au acum incolo oamenii de \u00a7tiin\\\\a puteau citi inscrip\\\\iile de aflat despre primele descoperiri arheologice ale re\u00ad pe monumentele \u00a7i vestigiile egiptene. Acum se des\u00ad giunilor biblice, racute de la 1 800 incoace. De altfel, chideau minunatele comori literare ale Vaii Nilului 137 1","DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE 1372 pentru investiga1ia \u00a7tiintifica. Astazi multe universitaii fost publicate in anul 1847 in Journal of the Royal din lume au catedre de limba \u00a7i cultura Egiptului antic. Asiatic Society. Studiile acestea au deschis posibilita!i de cercetare a istoriei cum nu s-au mai cunoscut pina atunci, a\u00a7a incit Pe Iingii textele in trei limbi, roca Behistun mai toata perioada de la inceputul Egiptului, prin anul con\\\\ine figuri sculptate in stincii. La mijloc se inal\\\\ii 2800 i.Cr. \u00a7i pina in anul 63 i.Cr., cind Egiptul a fost regele Darius eel Mare (522-486 i.Cr.), prin1ul ache\u00ad cucerit de romani, poate fi documentata acum. menid care a salvat imperiul persan de la o rascoalii. Scena ii descrie pe rege, dupa cum reiese din traduce\u00ad Toate acestea au avut o putemica inriurire asupra rea textului persan de catre Rawlinson, sprijinindu-se fondului Bibliei. Egiptul e mereu prezent in pasajele pe arcul siiu, cu piciorul drept a\u00a7ezat pe trupul intins la biblice despre patriarhi, in cartea Exod \u00a7i in tot Penta\u00ad piimint al lui Gaumata, vrajitorul care voise sa-i ia teucul. Prin urmare, fundalul istoriei lui Iosif \u00a7i al regatul. Mina dreapta a regelui e ridicata spre discul \u00a7ederii copiilor lui Israel in Egipt, izbavirea lor sub innaripat, simbolizindu-1 pe Ahura Mazda, spiritul bi\u00ad conducerea lui Moise \u00a7i cea mai mare parte a timpului nelui, caruia_ Darius, un aprig urma\u00a7 al lui Zoroastru, i petrecut in pustiu, precum \u00a7i istoria ulterioara a Ca\u00ad se inchina. In spatele regelui stau doi _nobili persani, naanului pot fi urmarite acum in paralel cu istoria inarma\\\\i cu arcuri, ghioage \u00a7i suli!e. In fa\\\\a lui, cu egipteana. Se poate spune, pe buna dreptate, ca intreg miinile legate prin\u00a7i unul de altul printr-un capastru, contextul istoriei Vechiului Testament, in uria\u00a7ul ei sint cei nouii ,,regi mincino\u00a7i\\\", redu\u00a7i la sclavie. Alii\u00ad cadru de la Avraam la Cristos, devine incomensurabil turi \u00a7i dedesubtul acestui monument, sint gravate via\\\\a mai clar din pricina uria\u00a7elor progrese racute de noi in \u00a7i faptele regelui, in trei limbi diferite - cum a apiirat cunoa\u00a7terea Egiptului. Acea miirea\\\\a na\\\\iune din anti\u00ad Darius tronul \u00a7i a iniibu\u00a7it rascoala. chitate a avut legaturi cu putemicele imperii asiro-ba\u00ad biloniene de pe Tigru \u00a7i Eufrat \u00a7i cu hiti!ii de pe Halys, Plecind de la presupunerea ca \u00a7i celelalte inscriptii dincolo de mica punte care era Palestina antica. relateazii acelea\u00a7i fapte, savan1ii au reu\u00a7it in curind sii descifreze \u00a7i limba a doua, care era elamita sau susiana. 2. lnscriptia Behistun - poarta prin care Apoi, in cele din urma, au descifrat \u00a7i acadiana (sau patrundem in antichitatea asiro-babiloneana asiro-babiloneana). Aceasta a fost o mare descoperire, pentru cii acum puteau fi citite atitea alte vestigii literare Aces! renumit monument a fost cheia dezlegarii din valea Tigru-Eufrat, scrise in cuneiforme. Se des\u00ad limbilor vorbite in Asiria \u00a7i in Babilonia. Este o roca chidea astfel un nou c1mp de cercetare biblica, a\u00a7a incit mare, izolata, ce se ridica la 55 de metri deasupra astiizi, ca in cazul Pietrei Rosetta, care inaugura egipto\u00ad podi\u00a7ului Karma\u00a7a, pe vechea ruta de caravane dintre logia, Inscrip!ia Behistun a dat na\u00a7tere asiriologiei. Babilon \u00a7i Ecbatana. Pe fa!a acestei roci, pe o stinca Mai mult, atit egiptologia, cit \u00a7i asiriologia ne ajuta perpendiculara, la 13 m deasupra drumului, se afla o mult sii in1elegem fondul cultural, istoric \u00a7i social al suprafata neteda cu inscrip!ii sapate in piatra, dispuse Bibliei. Nici un diqionar biblic, nici un manual sau pe paisprezece coloane. Spre deosebire de Piatra Ro\u00ad comentariu adus la zi nu poate ignora descoperirile setta, care e scrisa in hieroglife egiptene, in demotica acestor douii \u00a7tiinie. \u00a7i in greaca secolului al Ill-lea i.Cr., inscriptia Be\u00ad histun e in scrierea cuneiforma asiro-babiloneana. Sarcina descifrarii \u00a7i interpretarii scrierii cuneiforme TextuI cuprinde aproximativ I 200 de rinduri. Cele trei e, din zi in zi, tot mai mare. Au fost descoperite limbi in care a fost gravata au fost toate scrise cu litere numeroase biblioteci din antichitate. Astfel Ia Ninive cuneiforme, in persana veche, in elamita \u00a7i in aca\u00ad au fost dezgropate doua asemenea biblioteci, cu mii de diana. A treia limba, acadiana, a fost limba cunei\u00ad tablii de argila. Biblioteca de la Assurbanipal (669-625 forma a Asiriei \u00a7i a Babiloniei, cu care sint gravate i.Cr.) a avut 22000 de tiiblite. Printre cele dezgropate \u00a7i zecile de mii de tablii de argila descoperite in valea trimise la British Museum au fost copii asiriene ale dintre fluviile Tigru \u00a7i Eufrat. istoriilor Crea\\\\iei \u00a7i Potopului. ldentificarea \u00a7i desci\u00ad frarea acestor tiiblii de catre George Smith in anul Primele sapaturi au dezviiluit indata aceasta scriere 1872, a produs o mare emoiie in lumea arheologicii. acadiana a asiro-babilonieilor in litere cuneiforme. Dar nu s-a gasit multa vreme nimeni care sa rezolve Nu numai in Babilonia, ci \u00a7i in multe alte locuri s-au misterul acestei scrieri, pinii cind un tiniir ofi1er englez scos la lumina cantita\\\\i insemnate de materiale cu in\u00ad din armata persana, pe nume Henry C. Rawlinson, s-a scrip\\\\ii in cuneiforme. De pilda, renumitele Scrisori caiarat in anul 1835 pe aceasta comi\u00a7ii inaltii de la Amarna din Egipt au fost descoperite la vreo 320 km Behistun \u00a7i a copiat inscrip\\\\ia, cu ajutorul gipsului. sud de ora\u00a7ul Cairo. Aceste tablii de la Amama s-au Rawlinson cuno\u00a7tea persana modemii \u00a7i indatii s-a dovedit a ti o corespondenta diplomatica dintre prin\\\\i apucat sa descifreze textul scris in persana veche. minori ai Palestinei secolului al XIV-lea i.Cr. \u00a7i curtea Dupa o munca asidua de aproape zece ani, a reu\u00a7it in egipteana de la Amama. Scrisorile Amama ne permit sfir\u00a7it sa descifreze cele cinci coloane, de aproape 400 sii arunciim o privire in viata Palestinei in perioada de rinduri, scrise in persana veche, din inscrip1ia de Ia imediat anterioara cuceririi ei de catre israeli!i sub Behistun, pe care le-a trimis in Europa in anul 1845. conducerea lui Iosua. Multi savan\\\\i sint de piirere ca in Textul traducerii inso!it de propriul siiu comentariu au aceste scrisori sint descrise chiar scene din acea in\u00ad vazie. Unul din documentele provenite de la guvema-","1373 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE lntrarea principa13. a Palatului din Babilon piatra moabitii \u00a7i evenimentele consemnate in capito\u00ad Matson Photo Service lele I \u00a7i 3 din cartea II Regi. Astfel numeroase locali\u00ad tiili din Biblie apar pe inscrip\\\\ia aceasta numitii \u00a7i stelii, torul lerusalimului (Urusalim) ii spune Jui Amenophis ca de pildii:Amon (Num. 21.13; Deu. 2.24), Aratot IV ca ,,Habiru\\\"(adica evreii) au patrons deja in multe cetati ale Palestinei \u00a7i invazia !or nu mai putea fi (Num. 32.34), Baal Meon sau Bet Baal Meon (los. stavilita. 13.17), Bet Bamot sau Bamot Baal (los. 13.17), Bet Diblathaim (fer. 48.22), Bezer (los. 20.8), Dibon Au fost descoperite \u00a7i alte lucrari literare de nuan\\\\a (Num. 32.34), lahaza (los. 13.18), Medeba (los. biblica, in scrierea cuneiforma, la Boghaz-Keui \u00a7i 13.9) \u00a7i Nebo (Num. 32.38). Kani\u00a7 in Asia Mica. Altele au fost dezgropate la Susa \u00a7i Elam, altele provin din Ras Samra (stravechiul Aceastii stelii are dimensiunile de 113 cm iniil\\\\ime, Ugarit), mentionate in Scrisorile Amarna \u00a7i localizate 70 cm Iii.lime \u00a7i 34 cm grosime. Cele 34 de rinduri ale in nordul Siriei. Altele provin din diverse \u00a7antiere sale constituie cea mai lungii inscriptie literarii ex\u00ad arheologice dinauntrul \u00a7i din afara Babiloniei. insii de trabiblicii descoperitii pinii in prezent, ce se ocupii de cea mai mare importantii este Piatra Rosetta din Egipt Palestina anilor 900-600 i.Cr. Continutul e urmiitorul: \u00a7i Inscriptia Behistun din Babilon. Nu gre\u00a7im dacii Moabul fusese cucerit de Omri \u00a7i fiul acestuia, Ahab, afirmiim ca aceste doua monumente au fost temelia des\u00ad dar a fost eliberat de su. b jugul israelit de ciitre zeul Jui coperirilor arheologice ale secolului XX, asigurind Me\u00a7a, Chemo\u00a7. Zeitatea aceasta e infiiti\u00a7atii drept cea cheia descifrarii tuturor celorlalte inscriptii. care i-a poruncit regelui Me\u00a7a sii declare riizboi im\u00ad potriva Israelului. Dupii II Regi 3.27, regele Me\u00a7a \u00a7i-a adus fiul ca jertfii arsii in foe pe zidul cetiilii, din dorinta de a face ispii\u00a7ire in fata zeului Chemo\u00a7 \u00a7i a-i ob\\\\ine buniivoin\\\\a. Piatra Moabitii e scrisii in limba Moabului, care se aseamiinii foarte mult cu ebraica epocii lui Omri \u00a7i Ahab. Prin urmare, inscrip\\\\ia aceasta e de mare va\u00ad loare pentru reconstituirea dezvoltarii limbii ebraice timpurii de-a lungul secolelor. Cind a fost descoperitii, Piatra Me\u00a7a a constituit nu numai cea mai lungii \u00a7i mai veche inscrip\\\\ie feniciano-ebraicii existentii la acea 3. Piatra moabita - o senzationala descoperire 0 copie a Pietrei Moabite Matson Photo Service literara Aceasta remarcabilii inscrip\\\\ie, descoperitii in anul 1868, constituie un alt exemplu al importan\\\\ei cerce\u00ad tarilor arheologice din secolul al XIX-lea in sensul pre\u00ad gatirii terenului viitoarelor descoperiri epocale din veacul urmiitor. Inscrip\\\\ia dateazii aproximativ din anul 850 i.Cr. \u00a7i este opera regelui Me\u00a7a al Moabului, monumentul ciipii(md \u00b7 astfel denumirea de Piatra Mo\u00ad abitii. Continutul ei se referii la riizboaiele purtate de regele moabit Me\u00a7a cu regele Omri al Israelului \u00a7i cu succesorii acestuia. Se poate stabili o paralelii intre","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1374 data, ci \u00a7i unica. in prezent se cunoa\u00a7te Calendarul coduri inca mai vechi din Mesopotamia. Ghezer, care dateazii din anul 925 i.Cr. \u00a7i nu este 0 asemenea descoperire demonstreazii capacitatea aihe\u00ad altceva decit un caiet de exercitii al unui \u00a7Colar, scris intr-o ebraicii perfecta. Aceastii mica tiiblie de piatrii, ologiei de a elirnina concep\\\\iile neintemeiate ale unor cri\u00ad giisitii in striivechiul Ghezer, ne dii posibilitatea sii tici radicali ce sus\\\\ineau mo!li\u00a7 ca originea legilor atribuite afliim cite ceva despre agricultura \u00a7i ebraica Palestinei lui Moise ar trebui cautata mult mai tirziu, prin secolele antice. Descoperirile de genul Calendarului Ghezer \u00a7i 9, 8 sau 7 inainte de Cristos, ba chiar \u00a7i mai recent. Pietrei Me\u00a7a nu numai ca pun in luminii situatii reale Aceste teorii eronate au trebuit sa fie drastic revizuite descrise de Biblie, ci, in plus, completeazii verigile sau de-a-dreptulrespinse.Pe de alta parte, descoperirea lipsii din-cunoa\u00a7terea culturii \u00a7i istoriei popoarelor din materialelor extrabiblice timpurii din domeniul juridic jurul Israelului. i-au fa.cut pe unii sii cadii in extrema cealaltii, la fel de diiunatoare, anume de a sustine ca legislatia ebraicii nu III este altceva decit o selec\\\\ie \u00a7i adaptare a unor legi Mari descoperiri ale babiloniene. Un studiu atent al celor doua grupuri de secolului al douii.zecilea materiale juridice ne conduce la singura concluzie in\u00ad temeiatii, potrivit ciireia codul lui Moise nici nu s-a De\u00a7i descoperiri cum sint Piatra Rosetta, Inscrip\\\\ia inspirat din eel al Jui Hammurabi, nici nu nu se bazeaza Behistun, Piatra Me\u00a7a \u00a7i Inscrip\\\\ia de la Siloam au fost pe el, ci a fost dat direct de catre Dumnezeu, a\u00a7a cum o importante pentru vremea lor, punind bazele arheolo\u00ad \u00a7i declarii fara inconjur, fiind unic tocmai pentru ca giei \u00a7tiintifice din secolul al XIX-lea, secolului XX impline\u00a7te cerintele unice ale unui popor unic, teo\u00ad insii i-a revenit meritul de a face cele mai remarcabile cratic \u00a7i ales. descoperiri arheologice. in acest veac arheologia bibli\u00ad eii a atins forma unei \u00a7tiinte bine puse la puct, liirgind Asemiinarile dintre Legile lui Moise \u00a7i Codul lui hotarele cunoa\u00a7terii biblice pe plan uman \u00a7i aducind Hammurabi se datoreazii, rara indoiala, existentei unor prestigioase contributii la fondul istoric \u00a7i cultural al antecedente comune \u00a7i unei mo\u00a7teniri culturale simi\u00ad Cuvintului scris al lui Dumnezeu. lare. Ar fi normal sii intilnim in asemenea coduri re\u00ad feritoare la popoare guvernate de conditii culturale \u00a7i 1. Codul lui Hammurabi \u00a7i lumina ce o arunca rasiale similare o anumitii asemiinare intre evenimen\u00ad asupra legilor lui Moise tele premergatoare litigiului \u00a7i pedepsele impuse pentru in anul 190 I a fost descoperitii o lespede neagrii de inciilcarea unor reguli \u00a7i legi comune. in realitate insa, constatam intre ele o izbitoare deosebire, care ne obliga diorit, avind iniiltimea de peste 213 cm \u00a7i lii\\\\imea de sa recunoa\u00a7tem ca nu s-a produs nici un imprumut de la aproximativ 180 cm, pe a ciirui suprafatii au fost gra\u00ad un cod la altul \u00a7i ca legea Jui Moise, de\u00a7i mai recentii cu vate peste 300 de paragrafe continind legi privitoare la trei secole, nu se bazeazii absolut deloc pe jurispru\u00ad viata comercialii, socialii, domesticii \u00a7i moralii a babi\u00ad denta babiloniana. loneenilor din vremea regelui Hammurabi(1728-1676 i.Cr.). 0 copie a acestui cod a fost giisita de Jacques de De pildii, legile biblice privitoare la divort (Deu. Morgan la Susa in Elam, unde fusese transportata de 24. I) ii permit unui om sa se desparta de soJia sa, dar ciitre elami\\\\ii care o riipisera din Babilon. in virful so\\\\iei nu-i acordii acela\u00a7i drept, spre deosebire de codul stelei e infiiti\u00a7at regele, primind legile din partea zeului lui Hammurabi, unde sotii sint trata\\\\i egal. Mai de\u00ad soarelui, Sama\u00a7, protectorul legii \u00a7i al justitiei. La un parte, a\u00a7a-numita Lex Tallionis este o lege semiticii moment dat, cind puterea Babilonului a scazut, un primitiva, pe care te-ai a\u00a7tepta s-o intilne\u00a7ti reflectatii in cuceritor elamit a dus monumentul respectiv la Susa. diverse coduri legale semite. Prevederile legii lui Descoperirea Jui constituie una din cele mai uimitoare Moise(Ex. 21.23-25;Deu. 19.2l)afirma exact acela\u00a7i revelatii a istoriei juridice antice. principiu de razbunare pe care se bazeaza multe din legile lui Hammurabi, anume ,, viata pentru via\\\\a, ochi Codul lui Hammurabi ne ajuta sa completam golu\u00ad pentru ochi, dinte pentru dinte, minii pentru minii, rile din cadrul altor cuno\u00a7tinte ce le posedam deja picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru despre lumea juridica a antichita\\\\ii. De asemenea, ranii, lovitura pentru lovitura\\\". vom putea compara acest cod cu studiul legilor Pen\u00ad tateucului. Faptul ca acest cod al lui Hammurabi este cu Codul lui Moise \u00a7i eel al Jui Hammurabi difera \u00a7i in trei secole mai vechi decit legile lui Moise a dus la continutul Lor. Codul ebraic contine multe reguli \u00a7i dezmintirea unor teorii nefondate ale unor critici dar a prevederi de natur:i strict religioasii \u00a7i religioasii, pe cind eel \u00a7i dat na\u00a7tere la altele noi \u00a7i tot atit de nefonda;e. De al Jui Hammurabi este de natura civilii. Dar legile pilda, vechea piirere a criticilor potrivit ciireia deta\u00ad preote\u00a7ti din cartea Levitic contin multe puncte simi\u00ad liatele coduri de genul celor aflate in Pentateuc ar fi lare cu practica \u00a7i ritualistica preoteasca dominante in anacroniste pentru o perioada atit de timpurie au fost vestul Asiei - in Canaan, in Fenicia sau in infirmate pe de-a-ntregul prin descoperirea \u00a7i mai ve\u00ad Mesopotamia. Asta nu infirma cu nimic realitatea chilor legi ale Jui Hammurabi, precum \u00a7i cea a altor faptului ca practicile religioase ale lsraelului in forma descrisa in Pentateuc au fost date chiar de Dumnezeu, care le-a imprimat o semnificaJie unicii, corespunza\u00ad toare unei na\\\\iuni unice, divin chemate sa slujeascii","1375 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE unui singur Dumnezeu. in unele cazuri, anumite prac\u00ad 2. Papirusurile elefantine, care arunca lumina tici cultice asemanatoare, intilnite la popoareie dinjur. au fost date lsraeiului pe caie divina. Astfei, de\u00a7i asupra epocii lui Ezra \ufffdi a lui Neemia asemanatoare. eie au fost incarcate de o semnifica\\\\ie deosebita, ca pentru inchinarea pe care o datora ls\u00ad Descoperite in anul 1903 pe insula Elefantina, la raeiul lui Dumnezeu. prima Cataracta a Nilului, in Egipt. aceste importante documente ne permit sa ne facem o idee despre in\u00ad Apoi, desigur, cele doua coduri se mai deosebesc \u00a7i ta\\\\i\u00a7area regiunilor din vecinatatea lmperiuiui Persan prin originea \/or. Despre iegiie babiloniene se sus\\\\ine din ultima parte a secoiului al cincilea inainte de ca ar fi fost primite de Hammurabi din partea zeului Cristos. Papirusurile Elefantine provin dintr-o colo\u00ad soareiui, Sama\u00a7. Moise insa \u00a7i-a primit iegile direct nic ebraica militara stabilita acoio pe vremea aceea. din partea Domnului. La codul babilonean, in ciuda Sint scrise in aramaica. limba dimploma\\\\iei \u00a7i comer\u00ad preten\\\\iei de a le fi primit de la Sama\u00a7, Hammurabi i\u00a7i \\\\ului din toata partea de vest a Asiei in perioada per\u00ad asuma dreptul de autor asupra !or atit in prolog, cit \u00a7i in sana. care incepuse sa inlocuiasca treptat ebraica ca epilog. El, \u00a7i nu Sama\u00a7, este acela care a stabilit limba de fiecare zi a poporului evreu. Cuprinsul !or ordinea \u00a7i dreptatea in toata \\\\ara. in contrast cu este foarte divers: de la o copie a lnscrip\\\\iei Jui Darius aceasta, Moise nu este decit un instrument, prin care e de la Behistun \u00a7i pina la documentul unui contract transmisa iegisia\\\\ia prefa\\\\ata mereu de formula: ,.A\u00a7a evreu de casatorie. Scrisorile din aceste papirusuri vorbe\u00a7te Dumnezeu\\\". amintesc de pradarea unui templu al evreilor de pe insula Elefantina cu ocazia unei persecu\\\\ii la care au Cele doua coduri guvemeazii doud tipuri diferite de fost supu\u00a7i prin anui 411 i.Cr. Evreii din aceasta colonie societdfi. Legile iui Hammurabi sint ta.cute dupa cala\u00ad indepartata se inchinau la Domnul. pe care II numeau podul unei culturi bazate pe iriga\\\\ie, apartinind socie\u00ad Yahu. ta\\\\ii cu un inalt grad de comercializare \u00a7i urbanizare a Mesopotamiei. Prevederiie iegii iui Moise insa se a\u00ad Aile scrisori provenite din documentele Elefantine, dapteazii. la nevoiie unui popor simplu. format in ma\u00ad date la iveaia in ultimul timp \ufffdi publicatc de Brooklyn joritate din agricultorii \u00a7i pastorii unei tari aride ca Museum. demonstreaza ca templul a fost rezidit dupa Palestina, cu o societate mull mai pu\\\\in dezvoltata pe distrugerea sa. In aceste scrisori Yahu este men\\\\ionat plan social \u00a7i economic, dar profund con\u00a7tienta de drept ,,dumnezeul care locuie\ufffdte in cetatea Yeb.\\\" (A se chemarea ei divina in toate domeniile vie\\\\ii. compara cu Psaimul 31. versetul 3). Aceste papirusuri noi dovedesc faptul ca Egiptul se atla inca sub auto\u00ad Cele doua coduri se mai deosebesc \u00a7i prin morala ritatea Persiei in primii ani ai domniei lui Artaxerxes II \/or. Din punct de vedere etic \u00a7i spiritual, legisia\\\\ia (404-359 i.Cr. ). mozaicii, cum era \u00a7i de a\u00a7teptat, ofera muit mai multe avantaje fa!ii de cea babiloneana. De pildii, legile Jui Astfel. Papirusurile Elefantine arunca luminii asu\u00ad Hammurabi prescriu eel pu\\\\in zece feluri de mutilare pra perioadei iui Ezra \ufffdi a Jui Neemia, \ufffdi chiar asupra corporala pentru diverse incaicari ale legii. Daca ope\u00ad epocii persane anterioare. Eie completeaza cu ama\u00ad ra\\\\ia unui medic nu reu\u00a7e\u00a7te, acestuia trebuie sa i se nunte importante tabloul vie\\\\ii evreilor din Dispora taie mina. in iegisla\\\\ia mozaica nu gasim decit un atla\\\\i pe o insula atit de indepartata cum a fost Ele\u00ad singur caz de mutilare fizica, la Deuteronom 25.11. fantina, in Egipt. Sint de o valoare inestimabila pentru 12, unde se prevede taierea miinii unei neveste. Tot savan\\\\i. in sensul ca le ofera cuno\u00a7tinte despre ara\u00ad a\u00a7a, in legea ebraicii se pune mai mult pre\\\\ pe via\\\\a maica vremii, precum \u00a7i multe din obiceiurile }i nu\u00ad omului. Asistam la o mai mare considera\\\\ie pentru mele care apar atit in Biblie. cit \u00a7i in aceste importante cinstea acordata femeii \u00a7i vedem ca sclavii trebuiau documente litarc. trata\\\\i mai omenos. in schimb, codul babilonean nu con\\\\ine nimic referitor la acea dualitate de aur care 3. Monumentele hitite de la Boghaz Keui - strabate iegisla\\\\ia mozaica de la un capat la altul, anume iubirea lui Dumnezeu \u00a7i iubirea aproapelui relieve ale unui popor imperial (Mat. 22.37-40). in anul 1906 Profesor Hugo Winkler din Berlin a Putem stabili urmatoruicontra\ufffdt intre Tora evreilor \u00a7i inceput lucrarile de sapaturi la Boghaz-Kcui. o locali\u00ad iegea babilonienilor: in codul babilonean nu exista nici tate atlata la 144 km est de Ankara linga marea cotitura o infrinare a potieior, nici o ingradire a egoismului. a riului Halys din Asia Mica. S-a descoperit ca aceasta Nici urma de postulatul iubirii \u00a7i aitruismului. Lipse\u00a7te a fost capitala stravechilor hititi. S-au dczgropat nume\u00ad cu desavir\u00a7ire \u00a7i motiva\\\\ia religioasa, conform citreia roase tabli\\\\e de argila, acoperite cu texte scrise in \ufffdase pacatul inseamna nimicirea oamenilor, intrucit se limbi. Multe din aceste tabli\\\\e erau gravate in scrierea opune fricii de Dumnezeu. in codui Jui Hammurabi nu cuneiforma a limbii hitite. Dupa multe eforturi intense gasim nici o aluzie la gindirea religioasa, dar in spatele depuse de trei oameni dar mai ales de savantul ceh legii israeli\\\\iior stit insii\u00a7i voia suverana a unui Dumne\u00ad Friedrich Hrozny, dcscifrarea lor s-a dovedit a fi chcia zeu stint.Toate iegile Lui poarta amprenta caracterului dezvelirii unor imforma\\\\ii de mare interes pentru cer\u00ad divin. cetatorii biblici. inainte ca tabli\\\\ele de la Boghaz-Keui sa ne desco\u00ad pere identitatea hititi\\\\ilor ca unul din popoarele anticc,","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1376 lnsula Elefantina, v3.zut3. de pe malul Nilului Matson PholO Service referirile pe care le face Bibiia la ei erau de reguia avut sediul la Boghaz-Keui. Unul dintre ei s-a numit privite drept lipsite de orice valoare istorica. in cele Subbiluliuma. Acest mare cuceritor \u00a7i-a iargit hotarele cinci car(i ale lui Moise, intilnim mai muite referiri la regatului pina la grani\\\\a cu Siro-Palestina. Marele hiti\\\\i, care sint descri\u00a7i drept iocuitori ai Jarii Canaa\u00ad Rameses II-lea al Egiptuiui, in faimoasa batalie de la nului, pe care israeli\\\\ii au trebuit sa-i izgoneasca (Ex. Kace\u00a7, s-a izbit de forJa hititilor. in al douazeci \u00a7i 33.2; Deu. 7.1, 20.17; Ios. 3.10, 24.11). in listele unulea an de dornnie al faraonului s-a incheiat un tratat existente ordinea variaza \u00a7i nu gasim nici o indicaJie de pace, confirmat printr-o casatorie regala. potrivita careia in spatele uneia dintre referiri sa se Prin anul 1200 i.Cr. mareie imperiuhitit s-a prabu\ufffdit ascunda numele unui mare popor sau imperiu, in vre\u00ad iar cetatea hitita Boghaz-Keui a cazut in mina inami\u00ad me ce in spatele alteia sa fie doar un mic trib local. Cu cuiui. Totu\u00a7i au mai ramas importante centre ale puterii mai pu\\\\in de o suta de ani in urma, pentru cititorui hitite, ca cele de la Carchemi\u00a7, Sengirli, Hamat \u00a7i alte Bibliei ,,hitiJii\\\" nu insemnau cu nimic mai mult decit localita\\\\i din nordul Siriei. Ca urmare a sapaturilor arheologice \u00a7i a descifrarii diverselor monumente hi\u00ad ,,hevitii\\\" sau ,,perizi\\\\ii\\\". Stirn din reiatarea Bibliei ca atunci cind Avraam s-a tite, intreg contextul lumii biblice antice a fost\\\" scos la stabilit la Hebron i-a avut ca vecini pe hiti\\\\i. Tot a\u00a7a iveala. oricine \u00a7tia pe vremea lui David ca unul din soidaJii sai Datorita sporirii acestor cuno\u00a7tin\\\\e de baza, aluzii de frunte era Urie, Hititul. Dar cine s-ar fi \ufffdteptat ca cum ar fi ceie de la I Regi 10.29 \u00a7i II Cro. 1.17, cu ,,hitiJii\\\" sa fie mai renumiti decit ,,gaditii\\\" sau ,,beero\u00ad privire la ,,regii hititilor\\\" pot fi in\\\\elese astazi mult mai bine. De asemenea, referirea lui Ezechiel la necredinta tiJii\\\"? in prezent se \u00a7tie ca au existat doua mari perioade Ierusalimului, care are de tata un amorit iar ca mama o ale puterii hitite. Prima incepe cu anul 1800 i.Cr. iar a hitita (Eze. 16.45) capata o lumina noua in urma doua dateaza din 1400 pina in 1200 i.Cr. in perioada acestor descoperiri. Maniera in care arheologia a adus aceasta din urma suprematia dornnitoriior hiti\\\\i \u00a7i-a la lumina istoria hiti\\\\iior ne ofera un bun exemplu al","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1377 modului in care aceasta importanta \u00a7tiinJa large\u00a7te neprimitor, aflat intr-o clima extrem de calda. in anul orizonturile biblice. 1854 un arheolog englez, pe nume J.E. Taylor, ajutat de alJii, a intreprins unele sapaturi preliminare. Au fost Cetatea Ur - locul de ba\u00a7tina al lui David sco\u00a7i la iveala ciJiva cilindri acoperiJi de cuneiforme, in 0 importanta metropola a lumii antice a fost Ur, un care se spunea ca regele Nabonidus al Babilonului (556-539 i.Cr.) a reu\u00a7it sa restaureze faimosul ziggurat ora\u00a7 a\u00a7ezat pe malurile fluviului Eufrat, in Mesopo\u00ad Ur-Nanunu. tamia inferioara, corezpunzind astazi cu Iraq. Cu ci\u00ad teva secole inainte ca Avraam sa se nasca \u00a7i sa creasca Ulterior s-au intreprins \u00a7i alte sapaturi de catre acolo, localitatea aceasta a fost un ora\u00a7 important sub a CampbellThompson in anul 1918. in l9 l8H.R.Hall a doua \u00a7i a treia dinastie Ur, o importanta spiJa de regi. continual sapaturile, dar lucrarea monumentala a lui Dar gloria cetaJii a fost brusc distrusa in timpul perioa\u00ad Sir Leonard Woolley, din cadrul expediJiei comune dei 1960-1830 i.Cr. Strii.inii s-au napustit de pe dea\u00ad intreprinse impreuna cu British Museum, Universitatea lurile din jur \u00a7i I-au prins pe regele !bi-Sin, lasind din Pennsylvania \u00a7i University Museum, a fost aceea cetatea Ur in ruine. Atit de totala a fost prabu\u00a7irea careia i-a revenit meritul de a fi stabilit o istorie \u00a7i o cetaJii incit a zacut uitata secole de-a rindul, pina cind, descriere completa a cetaJii. ExpediJia a efectuat doua\u00ad asemenea ora\u00a7ului Ninive, a fost dezgropatii in epoca sprezece carr.panii foarte reu\u00a7ite \u00a7i prin anul 1934 a\u00ad modemii, prin eforturile arheologilor. ceasta cetate uitata \u00a7i acoperita de Janna atitea veacuri, Urul disparut de pe paginile manualelor de istorie, a Atit de \u00a7lers a fost acest ora\u00a7 de pe faJa pamintului devenit unul din cele mai cunoscute \u00a7antiere arheologi\u00ad incit atunci cind a fost pomenit la Geneza I I.28-3 I \u00a7i ce din tot Orientul Apropiat. 15.7 drept locul de ba\u00a7tina al lui Avraam, de unde \u00a7i-a inceput ciilatoria spre Palestina, unii carturari au simJit Ora\u00a7ul natal al lui Avraam. Avraam a locuit in Ur nevoia sa adauge cuvintele al caldeilor la numele ceta\u00ad pe cind acest ora\u00a7 era in culmea splendorii sale, in Jii, pentru ca cititorii sa-\u00a7i poata face o idee despre timpul celei de-a treia dinastii regale. Faptul acesta localizarea ei. reiese dintr-o cercetare a cronologiei textului masoretic al Bibliei ebraice. Potrivit acestui sistem de calculare a Aceasta cetate care a zacut atita limp sub Janna a timpului, Avraam s-a nascut in anul 2 I6 I i.Cr. \u00a7i a fost scoasa la lumina \u00a7i supusa cercetarilor modeme in intra! in Canaan prin anul 2085 i.Cr. Pomind de la urma eforturilor a numero\u00a7i arheologi, in special cele aceasta schema, rezulta ca patriarhul a parasit ora\u00a7ul in ale lui Sir Leonard Woolley (1922-1934). Pina in anul culmea gloriei acestuia \u00a7i a sosit in Canaan exact in 1854, nu s-a \u00a7tiut unde anume se afla stravechiul ora\u00a7. momentul in care Ur a atins puterea maxima, deoarece Arabii obi\u00a7nuiau sa numeasca locul Al-muqayyer, a treia dinastie regala (cca. 2070-1969 i.Cr.) a ridicat .,movila bitumului\\\". Era un loc foarte pustiu, total pr.... . \u00b7\\\"'\u00b7 -\ufffd\u2022- '.\u00b7.\\\"+-' .\u00b7,\ufffd---\\\"\\\"'\u2022>\\\"\u00b7i-i':-. I r\ufffd:\u00b7\u00b7. \ufffd;;;:i_\ufffd;: ------\u00b7--------- ,............ __ -.,,:-:,,. ---.\u00b7 \ufffd \ufffd__.. --..-....\u00b7.\u00b7\ufffd\u00b7.... ' . ', \u2022.\u2022_-\\\";_ ,.\u00b7.1_ .\u2022.;; ..,.,.\u2022-:,. \u00b7\u2022.\u00b7 -.. Ruinele cet3Jii Ur. Matson Photo Service","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1378 Zigguratul de la Ur. Matson Photo Service ora\u00a7ul la un stadiu avansat, de mare prosperitate. indelungatele sapaturi arheologice ale lui Sir Primul rege a fost Ur-Nammu. Acest monarh a avut Leonard Woolley din cadrul celor douasprezece cam\u00ad panii atit de fructuoase, au scos la iveala splendoarea \u00a7i titlul de ,.Rege al Sumerului \u00a7i Akkadului\\\". El a zidit marimea cetaJii, fumizind date privitoare la cartierul un splendid templu in forma de tum, numit ,,ziggurat\\\" religios al ora\u00a7ului, numit temonos. Cu alte cuvinte, pe locul acesta, ale carui riima\u00a7iJe se pot vedea \u00a7i Avraam era inconjurat din toate pitrJile de idolatrie, astazi, ca eel mai bine pastrat monument de acest gen fapt consemnat de Scriptura la Iosua 24.2: ,.Din vre\u00ad din toata regiunea aceea plana de tip aluvial a Mesopo\u00ad muri stravechi parinJii VO\u00a7tri au locuit dincolo de Riu, tamiei inferioare, in bazinul fluviilor Tigru \u00a7i Eufrat. adicii Terah, tatal lui Avraam \u00a7i tatal lui Nahor, \u00a7i au Acesta a fost templul pe care1-a restaurat Nabonidus. slujit altor dumnezei.\\\" ultimul dintre regii Babiloniei, in secolul VI i.Cr. Zeului lunii, Sin, i se acordau termeni foarte elo\u00ad In faimosul monument Ur-Nammu s-a gasit o gio\u00a7i, cum ar fi: ,.domn preamarit\\\" \u00a7i ,.minunatul relatare a construirii zigguratului de la Ur. Este vorba domn, care striiluce\u00a7te in ceruri.\\\" Imensul tum al tem\u00ad de o stela alba din calcar cu dimensiunile de 152 cm plului, zidit in trepte ca versantul unui munte, conJinea laJime \u00a7i 300 cm ina!Jime. in partea de sus a monumen\u00ad camera sfinta a lui Nannar, la nivelul eel mai de sus. tului este infiiJi\u00a7al regele intr-o postura de rugaciune. Aici, de la ina!Jimea acestui mare! templu babilonean, Urmeaza apoi descrierea zidirii monumentului, pre\u00ad se tineau ritualuri mistice, in cinstea zeului protector. sarata din loc in loc cu scene gravate menite sa repro\u00ad in fata imensului ziggurat, la nivelul de jos se afla o duca lucrarile de construcJie. Pe vremea zigguratului curte deschisa, un fel de piata comuna, unde oamenii Ur-Nammu fusesera ridicate \u00a7i alte cladiri in jurul sau i\u00a7i aduceau darurile \u00a7i-\u00a7i plateau impozitele datorate \u00a7i intreaga zona sacra fusese dedicata lui Nannar, zeul regelui, care era in acela\u00a7i timp \u00a7i proprietarul locu\u00ad lunii (care era \u00a7i zeitatea protectoare a ora\u00a7ului), pre\u00ad inJelor !or. Prin urmare, cetatea era un fel de teocratie cum \u00a7i consoartei acestuia, care se numea Nin-Gal. cladita in jurul zeului lunii. Ur-Narnmu a fost urmat la tron de un alt rege, numit Cum am amintit deja, zona sacra se numea temenos Dungi, care a declarat incheiate lucrarile zigguratului. \u00a7i se compunea dintr-o serie de cladiri sacre \u00a7i capele, Dungi a fost un domnitor mare, care a pus sa i se precum \u00a7i din casele preotilor \u00a7i ale preoteselor lui construiasca un minunat templu funerar \u00a7i un cavou. El Nannar. De-a lungul zidurilor ora\u00a7ului, la apus, curgea a fost succedat de fiul sau, Bur-Sin, dupa care a urcat fluviul Eufrat, din care pomeau mai multe canale ce pe tronul de la Ur Ghimil-Sin \u00a7i apoi !bi-Sin. striibiiteau ora\u00a7ul. Pe timpul lui Avraam, in lac de actuala regiune aridii \u00a7i infierbintatii de ar\u00a7ila de\u00a7er\u00ad Ur \u00a7i Avraam. Pe vremea cind trii.ia Avraam in tului, se afla un ora\u00a7 infloritor, de o rarii frumuseJe \u00a7i cetate, inainte de a pleca spre Haran \u00a7i Canaan, Ur era prosperitate, datoritii intenselor lucrari de irigatie \u00a7i a un important centru religios \u00a7i economic. Toti locuitorii inaltului grad de civilizatie pe care ii atinsese Urul. in cetaJii s-au dedat la inchinarea in fata zeului lunii, fiicind jurul lui se intindeau ferme cliidite pe un pamint miinos, din aceasta un adevarat cult. Babilonienii erau devotaJi multor zei, dar la Ur domnea suprem Sin, zeul lunii.","1379 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE lucrat de o numeroasa populatie angajata in agricultura pamint nisipos, argilos, foarte fertil, formind regiunea \u00a7i in industria textila. Toala gama aceasta de inde\u00ad numita astazi Iraq, a carei suprafa!ii e egala cu statul letniciri comerciale pornea de la religie. american New Jersey. De sub hirletul arheologilor au fost scoase la lurnina Avind o reiea de canale care strabat teritoriul sau, case din vechea cetate Ur, asupra carora s-au intreprins aceasta regiune a inflorit ca un trandafir.Cu mai bine cercetari. Putem presupune ca Avraam a locuit de o suta cincizeci de ani in urma, calatorii care s-au intr-una din aceste locuin!e, in tinereiea sa. Avem abatut pe acolo au inceput sa se intrebe ce e cu colinele unele indicii dupa care tatal lui Terah se va fi inchinat ciudate de pamint ce se puteau vedea peste tot in acest zeului lunii \u00a7i va fi fost un adept infocat al Jui Nannar \u00a7i \u00a7es. Ce puteau sa insemne acestea? Din cind in cind al Jui Nin-Gal. intr-una din locuin!e, s-a descoperit o ie\u00a7eau la iveala, sub influenia intemperiilor vremii, mica capela cu un altar al familiei \u00a7i un loc pentru diverse vestigii antice, cum ar fi cioburi de marmura. ingropaciune. Este foarte probabil ca Terah se va fi Arheologii au inceput sa faca sapaturi sub unele din inchinat in fata unui asemenea altar. aceste coline ale caror virf era te\u00a7it \u00a7i s-a descoperit ca sub ele se ascundeau ora\u00a7e disparute demult din me\u00ad Tocmai din aceasta atrnosfera poluata de politeism moria oamenilor. I-a chemat harul suveran al lui Dumnezeu pe Avraam, ca sa fie intemeietorul unei noi spi!e total separate de Una din aceste coline s-a dovedit a fi cetatea Ur, cea idolatrie, prin care avea sa vina Mesia, Cel care avea pomenita de Biblie.Din aceste regiuni au fost scoase la sa izbaveasca lumea de pacat \u00a7i idolatrie. lurnina multe tablii acoperite cu cuneiforme. Tabliile acestea au fost confec1ionate din lut moale provenit din Cetatea Ur inainte de vremea lui Avraam. Ur a albia riului, pe care s-a gravat cu un stilet textul res\u00ad existat ca or\ufffd stralucitor cu multe sute de ani inainte pectiv, dupa care tabliile au fost uscate la soare sau de a fi intra! Avraam pe scena. Regiunile inferioare ale chiar arse in cuptor, pentru a Ii se asigura o \u00a7i mai mare bazinului Tigru-Eufrat, cu \u00a7esurile !or foarte fertile, au trainicie. Si astfel sub aceste movile te\u00a7ite zaceau fost sediul multor imperii antice- Sumer, Babilonia, ascunse nu numai obiecte antice ap3Ilinind unor civi\u00ad Asiria \u00a7i Caldeea.Prima din aceste civilizatii a fost cea lizatii de mull apuse, ci, ceea ce e \u00a7i mai interesant, de la Sumer, una din cele mai civilizate !fin din lume. vaste cantita!i de materiale practic indestructibile, inceputurile acestei civiliza1ii sint invaluite in mister, toate gravate pe tablii de lut. Pe baza acestora s-a dar se \u00a7tie ca pe la anul 3500 i.Cr. sumerienii atinsese\u00ad reconstruit istoria \u00a7i civiliza1ia !arilor biblice din zona ra un foarte inalt grad de dezvoltare in aceste !inuturi inferioara a Mesopotarniei, \ufffda-numitul ,,pamint al joase din cimpia Tigru-Eufrat. Sumerului\\\". in mileniul urmator, imperiul sumerian \u00a7i-a lasat Prima dinastie Ur. in lista regilor antici nurnita amprenta peste cultura \u00a7i civiliza1ia intregii zone de ,,Lista Regilor Sumerieni\\\" din vestita lucrare a Jui F. vest a Asiei. Partea cea mai de sud a Sumerului se Langdon: The Oxford Edition of Cuneiform Texts II, numea Sinar \u00a7i era o regiune plana, aluvionara, cu un publicata in 1923, gasim un pasaj interesant despre plimint foarte manos datoritli sedimentelor llisate de primii domnitori ai Sumerului.Printre spi1ele de regi fluviul Tigru-Eufrat.Pe masura ce aceste doua bra!e care au domnit la Chi\u00a7 (Ki\u00a7 ), Uruk (Erechul din Biblie, ale unui singur fluviu coborau in partea inferioara a vezi Gen. IO.IO ), Awan, Adap, Mari \u00a7i Ak\u00a7ak, gasim ceea ce s-a numit Semiluna Fertila, cursul apelor lor se citeva dinastii care au domnit la Ur.Primii regi dinUr domolea \u00a7i acestea lasau in urma cantita!i uria\u00a7e de au fost contemporani cu epoca de apogeu a primei perioade dinastice a Mesopotamiei (cca. 2800-2360 Riul Eufrat Motson Photo Service i.Cr.). in continuare gasim scris in aceasta lista de regi: ,,Uruk a fost doborit de arme. Domnia Jui a fost stramutata la Ur. Mes-Anne-pada a devenit rege \u00a7i a domnit 80 de ani. A-Anne-pada, un fiu al Jui Mes\u00ad Anne-pada, a domnit ... ani.Meskiag-Nanna, un fiu al Jui Mes-Anne-pada, a devenit rege \u00a7i a domnit 36 de ani. Elulu a domnit 25 de ani. Balulu a domnit 36 de ani.Patru regi au domnit 177 de ani.Ur a fost lovit de arme.\\\" Aceasta spi!a de regi a fost foarte puternica \u00a7i a ridicat acest Ora\u00a7-stat, caci acesta era adevaratul statut al Jui Ur, la un inalt grad de cultura, fapt demonstrat prin descoperirea de morminte regale intreprinsa de Sir Leonard Woolley, ce proveneau din anul 2500 i.Cr. Era vorba de diverse incaperi \u00a7i cavouri cladite din caramida \u00a7i piatra.Printre obiectele cele mai in\u00ad teresante care au fost scoase la lumina a fost \u00a7i mor-","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1380 mintul unei doamne cu vazii, numita Subad din Ur. prezen1a acelor semne numite cuneiforme datorita a\u00ad Numele ei ii giisim gravat pe un cilindru de lapis lazuli. semanarii cu cuiele sau cepurile.Profesorul H.Bower Linga mina ei se atla o cupa de aur. Capul ii era de la Universitatea din Halle, a recunoscut aceastii impodobit cu o fi\u00a7ie de noua metri, 1esuta cu aur. scriere noua drept semitica. Mai mul1i savanJi, ca de 0 alta descoperire remarcabila a fost a\u00a7a-numitul pildii E. Dhorme \u00a7i Chales Viroleaud au inceput sii ,,stindard din Ur\\\", in realitate un panou de 59 x 23 descifreze aceastii nouii limba semitica. cm, artistic incrustat cu mozaic pe ambele parti, de\u00ad Tabliile s-au dovedit a fi de naturii religioasa \u00a7i scriind scene de razboi \u00a7i pace. in partea referitoare la cultica, gravate intr-un dialect foarte apropiat de al razboi regele e infa!i\u00a7at primind prin\u00a7ii de razboi. in ebraicei biblice \u00a7i de limba feniciana.De\u00a7i avea formii alta scena vedem cum inainteaza O\u00a7tirea regelui. Sint semitica, noua scriere a tradat puternice influen1e ak\u00ad descrise scene de luptii, cu care de razboi \u00a7i lanci. kadiene, intrucit mesopotamienii scriau pe tabli1ele Panoul cu scenele de )?ace reprezinta familia regala in acestea de Jut de la stinga la dreapta, folosindu-se de un mijlocul unui ospaJ. In timp ce robii aduc bucatele stilet ascu1i1. Primele dovezi ale importan1ei strave\u00ad alese, muzicienii distreaza mesenii. E adusa prada de chiului Ora\u00a7 Ugarit, ce fusese total necunoscut pina in razboi capturata din mina inamicului. anul 1928, au aparut in primavara acelui an, cind un Negre\u00a7it, dezgroparea stravechii cetii!i a Jui Avra\u00ad Jaran sirian ce-\u00a7i ara ogorul, la o mica distan!a in nordul am, Ur din Caldeea, a aruncat multa lumina asupra actualei localita!i Minet el-Beida, deodata a dat peste acelor texte din Biblie care se refera la vestitul patriarh, ni\u00a7te vestigii antice. In aprilie 2, 1929, au inceput largind orizontul cunoa\u00a7terii noastre privitoare lucrarile la Minet el-Beida, sub conducerea lui Claude la epoca anului 2000 i.Cr. Stravechea civiliza1ie din F. Schaffer. Dupa o luna de muncii, el \u00a7i-a mutat valea Tigru-Eufrat devine tot mai bine cunoscuta, pe zi \u00a7antierul la ora\u00a7ul Ras Samra, din apropiere. Dupa ce trece. Dic!ionarele biblice, enciclopediile, comen\u00ad numai citeva zile de lucru a ie\u00a7it la iveala importanJa tariile \u00a7i alte lucrari biblice de specialitate din ultima noii locali1a1i. in mai 20 au fost descoperite primele vreme i\u00a7i datoreaza inalta erudiJie acestor eforturi neo\u00ad tiibli!e.Schaffer a continual siipaturile din 1929 pina in bosite depuse de arheologi de seama ce au intreprins 1937.intre 1929 \u00a7i 1933 s-au descoperit cele mai multe sapaturi in stravechea Mesopotamie.Negre\u00a7it Dumne\u00ad texte religioase ap3Ilinind bibliotecii regale din zona zeu a binecuvintat aceste stradanii, invrednicindu-i pe respectiva. Multe din acestea au fost gravate cu sem\u00ad carturarii zilelor noastre sa studieze monumentele a\u00ad nele unui dialect canaanit foarte vechi, contemporan cestea \u00a7i alte vestigii ale lumii antice, contribuind astfel epocii lui Moise. la o mai profunda inJelegere a laturii umane a lumii Cetatea Ugarit. Acest Ora\u00a7 infloritor, datind din al biblice. doilea mileniu inainte de Cristos, despre care savan1ii Nu trebuie sa uitam niciodatii ca Cuvintul Jui Dum\u00ad au atlat din inscrip!iile egiptene provenite din colec\u00ad nezeu nu este doar divin, ci are \u00a7i o importanta latura !ia de scrisori de la Tell Amarna \u00a7i din Documentele umana. Este Cartea lui Dumnezeu pentru om.Pe plan Hitite, era a\u00a7ezat pe coasta de nord a Siriei, in dreptul omenesc, Dumnezeu a\u00a7a a rinduit lucrurile ca orizon\u00ad insulei Cipru, la vreo 14 km nord deLatakia \u00a7i la 80 km turile cunoa\u00a7terii biblice sii creascii \u00a7i sii se largeascii, sud-vest de Antiohia.Era a\u00a7ezat de-a lungul Jarmurilor pentru ca noi sa putem inJelege pe plan spiritual mai unui golf \u00a7i avea un port, ce putea fi folosit pentru bine Cuvintul Jui Dumnezeu.Cita paguba e atunci cind vasele mari, ce striibiiteau Mediterana. Pe vremea gre\u00ad oamenii incearca sii faca separa1ie intre latura spiritu\u00ad cilor acest port se numea Leukos Limen, adica Portul alii \u00a7i descoperirile istorico-arheologice sau vice versa, Alb. in prezent se nume\u00a7te Ras Samra, ,,ciilcii de cind se incearcii sii se separe latura istorico-arheologi\u00ad molurii\\\", intrucit aceastii planta cre\u00a7te acolo din abun\u00ad cii de cea spirituala! Cele douii planuri sint indisolu\u00ad denia. bile. Ferice de acel cercetator al Sfintelor Scripturi Colina pe care se atlii ruinele vechii cetii!i are forma care va \u00a7ti sa imbine ambele discipline, intru o mai unui trapez, cu latura mare de vreo 612 metri de la nord buna cunoa\u00a7tere \u00a7i aprofundare a Cuvintului Jui la sud iar diagonala de vreo 1090 metri. Colina are o Dumnezeu! inalJime de vreo 20 de metri \u00a7i se afla pe locul vechii rule comerciale ce pornea de pe coasta Egiptului \u00a7i 5. Textele religioase de la Ras Samra (Ugarit) - sfif\u00a7ea in Asia Mica, cu devia!ii la Aleppo, Mari de pe demascarea cultelor canaanite fluviul Eufrat \u00a7i Babilon.Ruta maritima de la Ugarit la Una dintre cele mai importante descoperiri ale se\u00ad Alashiya - adicii Cipru - nu era deloc lunga. colului al XX-lea a fost dezgroparea a sute de tablii de Inca de timpuriu, Ugarit a reu\u00a7it sa stabileasca rela!ii Jut ce fusesera adiipostite intr-o biblioteca a\u00a7ezata intre comerciale intense cu lnsulele Egee, devenind un port douii mari temple, unul inchinat Jui Baal, celalalt Jui insemnat. Unul din articolele cele mai importante ale Dagon, in cetatea Ugarit, cunoscuta in vremea noastra acestui comert a fost cuprul, necesar confecJionarii sub numele de Ras Samra, in partea de nord a Siriei de bronzului. Cuprul acesta era extras in Asia Mica \u00a7i azi. Aceste tabliJe de Jut dateaza din secolul 15 pina la Cipru, fiind transportat in Ugarit, unde era transformat inceputul secolului 14 i.Cr. Sint gravate cu cea mai in bronz.Fiind un ora\u00a7 fenician, cetatea Ugarit, ca de veche forma de alfabet cunoscuta, caracterizatii prin altfel celelalte surori ale sale, se mai indeletnicea \u00a7i cu","1381 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE livrarea de insemnate cantita\\\\i de cherestea pentru intr-o magazie [de provizii]\\\". Se meritii sii facem Egipt. De\u00a7i predomina cedrul, se exportau \u00a7i alte soiuri observatia ca proverbele egiptene ale lui Amenemope, de lernn. Apoi mai existau \u00a7i fabrici de purpura, dupa care au paralele cu Proverbele lui Solomon, utilizeazii cum ne-o arata prezen\\\\a unor mari cantita\\\\i de cochilii ale unei specii de moluscii frecvent intilnite pe coasta de un cuvint pentru ,, magazie\\\" cu exact acela\u00a7i sens. est aMediteranei, din care se extragea renumita purpu\u00ad Semnificatia religioasa a inscriptiilor ugarite. ra a antichita\\\\ii. Contribu\\\\ia cea mai importantii a textelor religioase de lmportanta literara a textelor. Dupa cercetarile la Ras Samra (Ugarit) constii in faptul cii oferii cerce\u00ad preliminarii intreprinse de multi savan\\\\i, Cyrus Gor\u00ad tiitorului Bibliei probe materiale pentru sn1dierea re\u00ad don a elaborat o gramatica ugarita \u00a7i apoi a publicat o culegere de texte numita Ugaritic Literature. Desci\u00ad ligiilor descrise in Vechiul Testament. Epopeele fac frarea textelor respective a relevat importante paralele aluzie cu toate la existenta unui Panteon canaanit. intre stilul literar ugarit \u00a7i eel ebraic, precum \u00a7i iz\u00ad Astiizi \u00a7tim ca acest panteon al canaanitilor avea in bitoare asemiinari de vocabular. Deja in anul 1936 H.L. Ginsberg reu\u00a7ise sa stabileasca elemente structu\u00ad frunte pe zeul El, cea mai mare zeitate a Canaanului. rale comune la aceste limbi. Studiile lui Ginsberg au Dar acela\u00a7i nume este aplicat in Vechiul Testament \u00a7i demonstrat ca poezia canaanita, ca cea ebraicii, se baza faarte mult pe accente \u00a7i ca depindea de elemente Jui Dumnezeu (cf. Gen. 33.20). Numele acesta, El, prozodice, cum ar fi numarul de picioare intr-un vers \u00a7i apare adesea in textele poetice ale Vechiului Testa\u00ad accentuarea acestora. Un bun exemplu al supravietu\u00ad ment (Ps. 18.3 1,32; lov 8.3). Mai apare destul de irii elementelor literare canaanite in literatura ebraicii frecvent \u00a7i in prozii, in cadrul numelor compuse, de ii constituie \u00a7i acest tricolon din Epopeea Baalicii a lui pilda: El-Elion sau Dumnezeul Cel Preainalt (Gen. Ras Samra: 14. 18-; El Sadai, Dumnezeu Atotputernic (Gen. 17. I); El-Hai, Dumnezeul Cel viu (las. 3. 10). Desigur Iata, vrajma\u00a7ii tiii, o, Baal! aceasta nu stabile\u00a7te nici o legatura cu mitologia ca\u00ad Iata, vrajma\u00a7ii tiii te vor zdrobi, naanita. in ugarita, El era un zeu singeros, plin de Iata tu iti vei lovi vrajma\u00a7ii. pofte. Felul cum era acest zeu descris in scrierile in Psalmul 92 cu 9 gasim o izbitoare paralelii cu cele canaanite, precum \u00a7i altii ca el, justificii pe deplin trei versuri de mai sus: miirturia Vechiului Testament cu privire la influenta Caci iata, Doamne, vrajma\u00a7ii Tai, cumplit de stricatii pe care o raspindea religia canaa\u00ad iata, vrajma\u00a7ii Tai vor pieri; nita. Toti cei ce fac raul vor fl risipiti. Urmatorul tricolon se intilne\u00a7te destul de des in Baal a fast fiul lui El. El a fast regele activ al zeilor Epopeea Aqhat: panteonului canaanit \u00a7i a dominat intreaga lista de regi. El a fast zeitatea furtunii \u00a7i a ploii. Se credea ca tunetul Ceri tu viata, tinere Aqhat; ar fi ecoul vocii sale in ceruri. La Ras Samra s-a Ceri tu viata, \u00a7i-ti voi da descoperit o stelii care-I descrie pe Baal tinind in minii Viata Ve\u00a7nica-ti voi acorda. un fulger. Trei poeme ugaritice se ocupii de Baal. Gasim un procedeu similar la Judeciitori 5.30, in cin\u00ad Baalismul, sau inchinarea la acest zeu, a fast una din tarea Deborei: cele mai distrugatoare \u00a7i mai injositoare influente care i-au amenintat pe evrei in Palestina, ei nefiind nicio\u00ad iar lui Sisera jaf de fine tesaturi, data total eliberati de acest pericol. jaf de haine in alese culori \u00a7i broderii cu Dori pe-al biruitorului grumaz. Ca datator al ploii \u00a7i fertilita\\\\ii, Baal e faarte des prezentat in mitologia canaanita. El apare in luptii cu Materiale originate de acest gen au fast esentiale Mot, zeul moJ1ii \u00a7i zeul secetei, lupta care se soldeaza pentru studiul poeziei ebraice \u00a7i analiza stilului literar cu uciderea lui Baal. in consecinta, ia na\u00a7tere seceta anuala incepind din luna iunie \u00a7i continuind pinii la \u00a7i al vocabularului ebraicii Vechiului Testament. in\u00ad sfif\u00a7itul Jui octombrie. Apoi Anath, sora \u00a7i iubita lui trucit limba ugaritii este faarte apropiata de ebraica Baal, porne\u00a7te in cautarea acestuia, ii descoperii trupul biblica, s-au putut descoperi multe principii ale lexi\u00ad mort \u00a7i-1razbuna, omorindu peMot, uciga\u00a7ul lui. Baal cografiei ebraice. Orice lexicon recent de ebraica tre\u00ad este inviat apoi, asigurind astfel rena\u00a7terea vegetatiei buie sa tina seama de vocabularul falosit la Ugarit. pe o perioada de \u00a7apte ani. Marea Epopee de la Ugarit Viitoarele dic\\\\ionare ebraice var cuprinde multe cu\u00ad graviteaza in jurul acestei teme centrale. vinte doar partial cunoscute pina acum sau ale ciiror sens a fast gre\u00a7it inteles. Fenicienii din Ugarit nu numai cii aveau zei imorali De pilda, cuvintul beth-heber de la Prov. 2 l.9 \u00a7i \u00a7i deciizuti, dar \u00a7i zeite. Trei dintre acestea ies in 25.24 redat pina acum prin echivalentul ,,casii\\\", a fast eviden\\\\a: Anath, Astarteea \u00a7i A\u00a7era. Acestea sint apa\u00ad re-tradus mai recent cu sensul de ,, magazie\\\", deoarece ratoarele razboiului \u00a7i ale sexului. Caracterul lor, ca asta insemna el in ugarita \u00a7i asirianii. Versetele acestea eel al Jui El \u00a7i Baal, triideaza aceea\u00a7i corup\\\\ie cumplit ar trebui redate astfel: ,,Mai bine e sii locuie\u00a7ti intr-un colt pe acoperi\u00a7ul casei, decit cu o femeie lertiireatii \u00a7i de mare pe care o descrie Biblia. Razboiul acceptat de ele este de o violentii de neinchipuit iar religia lor nu este altceva decit un dezmiit, o totala dedare la cele mai urite acte sexuale. Noile cuno\u00a7tinte dobindite de savanti cu privire la","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1382 religia canaanita ii ajuta pe cercetatorul Bibliei sa \u00a7i ei in\u00a7i\u00a7i? Nici nu e de mirare ca Dumnezeu a emis evalueze mai bine miirturia Vechiului Testament privi\u00ad poruncile pe care le-a emis cu privire la ei \u00a7i a ordonat toare la acest popor, canaani\\\\ii. A\u00a7a numita critica copiilor lui Israel de nenumiirate ori sa se pazeasca cu superioara a pus la indoialii morala scriitorilor Ve\u00ad desiivir\u00a7ire de Baalism. Nu ne mai miram sa citim pe chiului Testament in acele pasaje unde ace\u00a7tia redau paginile Scripturii cit de mare a fast durerea \u00a7i suferinta porunca expresa a lui Dumnezeu ca poporul evreu sii poporului Israel datoritii contaminarii sale de ciitre pa\u00ad extermine fiira mila aceste culte. Astfel Ii se porun\u00ad ginismul religiei baaliste, pe miisurii ce ace\u00a7ti ale\u00a7i ai ce\u00a7te sa-i extermine pe locuitorii lerihonului, apoi Saul lui Durnnezeu s-au complacut in diverse compromisuri prime\u00a7te ordinul de a-i extermina pe amaleci\\\\i; \u00a7i to\\\\i \u00a7i alian\\\\e cu cultele feniciene. canaanitii in general trebuiau alunga\\\\i din tara. Toate aceste exemple apar intr-o altii luminii cind sint judecate Epoca Jui Ahab \u00a7i lzabela, precum \u00a7i importarea de catre ace\u00a7tia a cultului canaanit al fertilitatii \u00a7i per\u00ad prin prisma dovezilor ce au ie\u00a7it la iveala despre cum\u00ad misiunea de casatorii mixte intre cele douii popoare plita lor riiutate \u00a7i depravare bazate pe religia lor ca\u00ad care a urmat, aratii efectul devastator al unei astfel de naanita. in Geneza 15. 16 Domnul spune apasat: ne\u00ad neascultiiri \u00a7i nesocotiri a poruncii exprese a Jui legiurea amoritilor nu atinsese inca virful ei. Dar arhe\u00ad Dumnezeu fa\\\\a de asemenea pericole \u00a7i rele. Exter\u00ad ologia arata ca imoralitatea canaanitii era completii minarea canaani\\\\ilor din timpul lui losua nu a fast deloc pe vremea lui losua, doar patru sute de ani mai tirziu, o chestiune de ucidere a unui popor nevinovat, ci, mai \u00a7i astfel acest popor a trebuit sii fie distrus. degrabii aceea de a extirpa acest rau \u00a7i pericol nespus de mare inainte ca el sa-i contamineze pe israeli\\\\i \u00a7i, in Astiizi, dupii descoperirea literaturii de la Ras cele din urma, daca nu opreau plaga, sa fie chiar ei Samra, natura religiei canaanite ii apare savantului in in\u00a7i\u00a7i nimiciti de aceasta plaga. adeviirata ei luminii. Nu mai e nevoie sa ne bizuim doar pe miirturia parintilor bisericii primare, cum e cea Sapaturi mai recente la Ugarit. in timpul celui a Jui Eusebiu, care citeazii la rindul Jui dintr-o alta de-al doilea razboi mondial la Ras Samra au incetat sursii anterioarii lui, numita Sanchuniathon. Nu mai e sapaturile, care nu au fast reluate decit in anul 1848, nevoie sii ne indoim de veracitatea acestor martori de cind continua fiira intrerupere. Luera.rile conduse de extrabiblici \u00a7i nu mai avem de ce sii punem la indoiala C.F. Schaffer s-au concentrat asupra dezgroparii ma\u00ad miirturia Vechiului Testament. Acum, ca urmare a relui palat. Cele mai importante descoperiri in legiitura descoperirilor arheologiei, avem la dispozitie o mar\u00ad cu aceastii cladire au fast cele ale arhivelor regale. Ele turie independenta despre degeneratoarea natura a cul\u00ad au fast descoperite in incinta palatului \u00a7i s-a constatat telor canaanite. S-au sfir\u00a7it zilele cind criticii Bibliei ca erau de natura istorica, in contrast cu textele ritua\u00ad puteau izola Vechiul Testament, acuzind autorii lui de listice de natura mitologicii ale descoperirilor din pe\u00ad lipsa de morala pentru ca indemnau la exterminarea rioada 1929-1937. Arhivele din aripa de apus a cladirii canaanitilor. Adevarul e ca, dupa toate dovezile con\\\\ineau documente administrative ce aveau de-a face scoase la luminii de arheologie, poporul se depravase mai mult cu averile cuJ1ii regale. Cele din aripa de intr-atita iar piicatele sexuale infectaserii pinii acolo in\u00ad rasarit con\\\\ineau documente privitoare la capitala re\u00ad treaga societate, incit chiar dacii n-ar fi apiirut Iosua \u00a7i gatului. Aproape toate documentele erau acoperite cu copiii lui Israel ca sii cucereascii tara, oamenii ace\u00a7tia ar semnele limbii comune epocii respective, numite scrie\u00ad fi pierit ei in\u00a7i\u00a7i, sub povara propriei lor nelegiuiri. rea akkadiana. Citeva erau scrise in hurriana \u00a7i in ugarita. Au fast gasite numele celor doiprezece regi ,,Cum e preotul, a\ufffda e \ufffdi poporul\\\" spune un vechi ugarili care dateaza din secolul XVIII pina in secolul proverb englez. Niciodatii in analele istoriei nu s-a XIII i.Cr. Sigiliile documentelor regale sint remarca\u00ad intilnit un asemenea amestec de violentii, pofte camale bile prin faptul cii au in partea de sus o parte identica, \u00a7i piicate sexuale ca cele care formau urzeala societiitii indiferent de numele regelui aflat pe Iron. Este vorba de canaanite. Astfel, Scripturile ne avertizeazii \u00a7i arheo\u00ad un bine cunoscut desen luat din arta glificii, infii\\\\i\u00a7ind logia vine sa confirme acest avertisment, ca judecata supu\u00a7ii aducind omagiu regelui zeificat. Jui Dumnezeu se va abate negre\u00a7it asupra oricarui popor care practica apostazia \u00a7i religia seaca de ade\u00ad Au fast scoase la lumina o serie intreaga de obiecte, viirat con\\\\inut spiritual, dar plina de nelegiuiri \u00a7i imo\u00ad in special articole personale din dormitoru\\\\ regelui. ralitate. Arheologia ne ajutii sii vedem confirmarea Dintre acestea se eviden\\\\iaza scaunelul de filde\u00a7 al acestui principiu de nezguduit intr-o lumina cu totul patului regal, care este probabil cea mai mare piesa de noua in cazul cultelor religioase practicate de canaa\u00ad filde\u00a7 sculptat care s-a gasit pinii acum in Orientul ni\\\\i. Mijlociu. O alta piesa importanta descoperita in cam\u00ad pania din anii 1952-1953 este alfabetul ugarit format Cele de mai sus sint mai cu seama adeviirate cind ne din treizeci de litere. Piesa respectiva se aflii in prezent gindim cit de scazut era tonul moral al zeitelor \u00a7i zeilor la National Museum of Damascus. canaani\\\\i. Zeul El era un tiran brutal \u00a7i lasciv, care s-a facut vinovat de incest \u00a7i omor. Baal a fast de ase\u00ad 6. Tabliile de la Nuzi \u00a7i horitii din Biblie menea vinovat de crime cumplite. Cum puteau oame\u00ad nii sii se inchine la asemenea zeitati \u00a7i sa nu fie intinati Din acest ora\u00a7 situat la est de striivechiul As\u00a7ur, cu pu\\\\in mai la vest de Arrapkha, cetate ce inflorise pe la","1383 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE mijlocul mileniului al doilea inainte de Cristos, ne-au ximativ 2000 \u00a7i 1400 i.Cr., hurrienii au fost foarte bine parvenit citeva mii de texte cuneiforme, de o imensii cunoscu\\\\i \u00a7i riispindi!i in Mesopotamia Superioarii. valoare, prin care e ilustratii dezvoltarea cunoscutii de Tiibliile de la Nuzi \ufffdi Patriarhii. Pe cercetatori ii hrieni \u00a7i obiceiurile patriarhale ale acestora. Localita\u00ad intereseaza Tiibliile Nuzi mai cu seamii datoritii in\u00ad tea unde se afla ora\u00a7ulNuzi de odinioarii se nume\u00a7te in forma1iilor pe care le fumizeazii acestea cu privire la prezent Yoghlan-Tepe. Este o colinii aflatii la 241 km epoca patriarhilor \u00a7i datinile acestora. Cind citim de\u00ad nord de Baghdad, lingii regiunea deluroasii din sudul spre patriarhi in Biblie, multe din obiceiurile \u00a7i com\u00ad Khurdistanului. S-au intreprins siipaturi arheologice Ia portamentele acestora ni se par stranii, noua celor de Nuzi intre 1925 \u00a7i 193 I, de catre American School of azi, fiindcii nu sintem familiariza\\\\i cu acea epocii inde\u00ad Oriental Research din Baghdad \u00a7i Universitatea Har\u00ad piirtatii. 0 mul\\\\ime de tabIii de lut extrase de la Nuzi \u00a7i vard. Denumirea de ,,Nuzi\\\" a fost folosita pe vremea de la Arrapkha din apropiere au avut darul de a arunca ocuparii ei de catre hurrieni. luminii asupra multora din aceste obiceiuri, permi\\\\in\u00ad inainte de perioada ocupa\\\\iei hurriene, un alt grup du-ne sit le privim in contextul lor istoric. De\u00a7i data tiibliilor Nuzi trebuie plasata intre secolele XV \u00a7i XIV etnic se a\u00a7ezase acolo, \ufffda-numi\\\\ii subarieni. in pe\u00ad i.Cr., deci dupii epoca patriarhalii (cca. 2000-1800 rioada aceasta mai veche ora\u00a7ul purta numele de i.Cr.), tOtu\u00a7i ele ne ajutii sit intelegem in ce fel de Gasur. Se pare ca existase acolo o a\u00a7ezare omeneascii vremuri au trait patriarhii. Asta se datoreazii faptului inca din timpuri preistorice. Interesul deosebit al cer\u00ad cii atunci cind patriarhii au ie\u00a7it din Ur, ei s-au cetatorilor se concentreaza mai mult asupra perioadei de ocupa\\\\ie hurriana, cind au fost gravate textele cu\u00ad stabilit mai intii in Haran, unde s-au integral in societatea neiforme dezgropate in apropiere de Arrapkha, ce se de hurrieni existentii acolo. Prin extensie, putem sta\u00ad nume\u00a7te azi Kirkuk, la vreo IS km spre rasarit. bili ca acelea\u00a7i obiceiuri dominau atit hurrienii de vest, Tiibliile Nuzi \ufffdi hurrienii. in categoria celor ,, in\u00ad cit \u00a7i pe cei din est, de la Nuzi \u00a7i Arrapkha. De aici, via\\\\i\\\" ca sa spunem a\u00a7a de catre arheologia modema rezulta ca rezultatele ob\\\\inute la Nuzi sint valabile, intra, pe lingii stravechii hiti\\\\i, cei despre care nu s-a prin extensie, \u00a7i in cazul hurrienilor de vest, \u00a7i, de \u00a7tiut aproape nimic secole de-a rindul, in afara unor asemenea, in cazul unei perioade mult ulterioare pa\u00ad triarhilor. referiri sporadice pe paginile Bibliei, sint \u00a7i enigmaticii in Geneza 15.2 Avraam deplinge faptul ca nu avea hori1i. in cfuiile lui Moise (Pentateucul) giisim o serie de copii \u00a7i ca, dupii piirerea sa, Eliezer avea sii-i fie referiri la un popor ciudat numit hori!ii. Ace\u00a7tia au urma\u00a7. in lumina acestei situa1ii, Dumnezeu ii asigurii fost infrin\\\\i de Chedorlaomer \u00a7i de armata invadatoare pe patriarh cii va avea un fiu al siiu propriu, care-i va din Mesopotamia (Gen. 14.6). Din Gen. 36.20 rezulta ca erau condu\u00a7i de mai multe capetenii. Apoi ni se mai mo\u00a7teni averea. Tiibliile Nuzi explicit complexitatea acestei situa!ii. in ele ni se relateazii cum un rob de spune doar ca au fost nimici\\\\i de urma\u00a7ii lui Esau (Deu. incredere, pare-se din afara familiei. putea deveni mo\u00a7\u00ad 2.12, 22). tenitor. Se obi\u00a7nuia in societatea striivechilor hurrieni Despre poporul acesta misterios s-a crezut multa de la Nuzi ca atunci cind un cuplu nu avea copii, sit vreme ca ar fi fost doar un grup foarte restrins de adopte un fiu, care sit aibii grijii de parin\\\\ii sai adoptivi pina la moartea acestora, preluind apoi averea !or ca localnici ce obi\u00a7nuiau sii locuiasca in pe\u00a7teri. S-a cre\u00ad mo\u00a7tenitor de drept, ca recompensii pentru grija ce le-a zut astfel ca termenul horit ar proveni de la hor, care purtat-o. Trebuie sii precizam insii ca daca Ii se nii\u00a7tea inseamna in ebraicii ,,gaura\\\" sau ,, pe\u00a7terii\\\". in afara un fiu natural, imediat se anula respectiva in1elegere, de aceasta incercare de stabilire a etimologiei numelui, eel pu\\\\in partial, fiul natural devenind, cum era \u00a7i nu avem nici o alta descriere a hori\\\\ilor, nici in Biblie, normal, mo\u00a7tenitorul. Eliezer a fost, evident, fiul a\u00ad doptiv al lui Avraam. Dar na\u00a7terea miraculoasii a lui nici in literatura extrabiblica. Dar in ultimii 35 de ani, Isaac, \u00a7i posteritatea fagiiduitii prin acesta, a schimbat radical statutul lui Eliezer. arheologia a savir\u00a7it o minune, reu\u00a7ind sa-i scoata la lumina pe stravechii hurrieni, cei numiti de Biblie La Nuzi contractul de ciisiitorie cuprindea uneori \u00a7i clauza potrivit ciireia o roabii era daruitii miresei chiar horiti. Se \u00a7lie acum cii nu era vorba de un trib local de de la inceput, exact ca in cazul Leii de la Gen. 29.24 \u00a7i proporJii mici, ci un popor numeros, care a ocupat un in eel al Rahelei, descris in versetul 29 al aceluia\u00a7i loc de frunte in istoria antica. Se \u00a7tie in prezent nu numai faptul cii au existat cu adeviirat, dar \u00a7i aceea ca capitol. Alte prevederi ale contractului obligau o soiie au jucat un rol covir\u00a7itor in istoria culturala a Orien\u00ad f'arii copii sii-i punii soiului la dispozi\\\\ie o roabii din tului Apropiat. in urma descoperirii hurrienilor, a tre\u00ad suita sa drept concubinii a acestuia. Prevederea aceasta buit de urgen\\\\a sa se renun\\\\e la etimologia popularii aruncii luminii asupra enigmaticei afirma1ii de la prin care ei erau identificati drept ,, locuitori ai pe\u00a7\u00ad Geneza 16.2 ,,voi avea copii de la ea (de la soiie).jar terilor\\\". prin roabii\\\", in sensul ca sotia ii va intiiri astfel pe soi, Hurrienii sau horitii erau un popor nesemitic, care nu-I va liisa fa' rii mo\u00a7tenitori. E interesant de observat au migrat inainte de inceputul mileniului al doilea i.Cr. cii in codul de legi al lui Hammurabi, la paragraful spre zona de nord-est a Mesopotamiei. Patria !or a fost in regiunea de la sud de Caucaz. Ei apar pentru prima 144, nu giisim nici o paralelii la acest obicei. de\u00a7i in data la orizontul istoriei prin anul 2400 i.Cr., in Mun\\\\ii Zagros, la est de Fluviul Tigru. imre apro-","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1384 alte privinte se aseamiina cu legile lui Nuzi. in codul orice alta decizie, atunci cind erau emise pe patul de lui Hammurabi sotia e o preoteasa \u00a7i nu are dreptul la moarte, prin formula: ,,Iata, acum eu sint batrin\\\". Cunoa\u00a7terea acestui fapt istoric ne ajuta sa in\\\\elegem copiii concubinei. Astfel se poate vedea ca in legea \u00a7i societatea nu\u00ad mai bine textul din Geneza 27, unde ni se relateaza cum ziana, din care patriarhii au facut un timp parte, casa\u00ad a furat Iacob binecuvintarea tatiilui sau. toria era considerata in principal un mijloc de perpe\u00ad Legea nuziana elucideaza \u00a7i misterul terafimilor. tuare a rasei, prin na\u00a7terea de copii, \u00a7i nu doar asi\u00ad Stirn astfel cii era vorba de ni\u00a7te idoli mici ai casei. A gurarea unui tovar\ufffd de viata. intr-un fel sau altul, poseda ace\u00a7ti idoli presupunea ca persoana respectiva familia trebuia sa procreeze. Dupa na\u00a7terea lui Isaac, era capul familiei. in cazul unei fiice casatorite, po\u00ad \u00a7OVaiala lui Avraam de a se conforma dorintei Sarei ca sedarea terafimilor asigura dreptul sotului la averea fiul lui Hagar sa fie alungat poate fi inteleasa foarte socrului sau. Cind Iacob a pornit spre Canaan, Laban bine in lumina obiceiurilor practicate laNuzi, conform avea fiii lui proprii, care erau singurii mo\u00a7tenitori de carora daca o roaba ii nii\u00a7tea stapinului un copil, acesta drept ai averii tatiilui lor. Dar furtul acestori zei im\u00ad nu trebuia alungat. in cazul lui Avraam, a fost portanti ai familiei de catre Rahela a constituit o grava nevoie de o dispensatie divina care sa anuleze legea infractiune (Gen. 31.19, 30.35), al ciirei scop precis omeneasca, permipndu-i patriarhului sit se conformeze. era, nici mai mutt nici mai pu\\\\in decit insa\u00a7i men\\\\inerea Giisirn in Geneza \u00a7i alte cazuri dificile legate de dreptu\u00ad de catre sotul ei a dreptului de proprietate asupra averii rile intiiului nascut. Astfel, Esau ii vinde fratelui sauIacob lui Laban. dreptul de intii nascut. in TabliileNuzi intilnim cazul unui Textele gasite la Arrapkha \u00a7i Nuzi au reu\u00a7it, in frate care vinde pentru trei oi o livada ce-i fusese liisata sf\ufffdit, sa elucideze aceste datini foarte greu de inteles. mo\u00a7tenire. Este o paralela foarte reala cu Esau, care in anumite imprejurari exceplionale, averea putea trece renunta la o valoare irnensa pentru o sirnpla mincare, pe numele ginerelui, dar numai daca era inso\\\\ita de un act special, prin care socrul inmina idolii casei in mod menita sa-i potoleasca foamea. 'in societatea hurriana drepturile mo\u00a7tenite la oficial, pecetluind astfel acest transfer. na\u00a7tere nu depind atit de mult de faptul ca persoana Un alt obicei ce poate fi in\\\\eles acum, in lumina respectiva s-a nascut prima intre ceilal\\\\i copii, cit de descoperirilor arheologice, este eel de la Geneza hotarirea pe care o iau parintii in aceasta privinta. l2. I0-20; 20.2-6; 26.1-11, unde so\\\\ia unui patriarh Decretele emise de ei aveau putere de lege, depa\u00a7ind este prezentata drept sora sa, rara sa ni se ofere sufi- Imaginea ruinelor Babilonului, in unna s3pflturilor arheologice. D.J. Wiseman","1385 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE cient temei. Textele de la Nuzi ne arata insa ca la din cauza tulburarilor legate de Canalul Suez. hunieni obliga\\\\iile matrimoniale este respectate cu Printre cele mai importante descoperiri de la Mari stra\u00a7nicie iar so\\\\ia avea simultan, eel pu\\\\in in fa\\\\a legii, daca nu chiar prin legaturi de singe, \u00a7i statutul de au fost templul zei{ei !\ufffdtar, care la babilonieni intru\u00ad ,, sora\\\" \u00a7i acela de ,,so\\\\ie\\\", acestea fiind permutabile chipa propagarea, \u00a7i tumul unui templu, numit zig\u00ad in anumite condi\\\\ii create de situa\\\\ii oficiale. Astfel, gurat. Templul propriu-zis avea curti asemanatoare atunci cind atit Avraam, cit \u00a7i Isaac au recurs la metoda celor de la Sumer, coloane \u00a7i de un sanctuar interior. de a-\u00a7i numi nevestele cind , ,so\\\\ie\\\", cind ,,sora\\\" ei Zigguratul era de aceea\u00a7i forma cu cele de la Ur sau din n-au facut altceva decit sa se prevaleze de prevederile cele mai temeinice pe care Ii le putea oferi legea din alte localita\\\\i mesopotamiene. Au fost scoase la iveala vremea lor. statuete ce ilustreaza popularitatea de care se bucura cultul fertilita\\\\ii zei\\\\ei l\u00a7tar. Una din frescele de la palat Valoarea critica. Descoperirile de genul celor fa\u00ad infa\\\\i\u00a7eaza pe monarhul conducator de la Mari primin\u00ad cute la Nuzi \u00a7i Arrapkha i-au obligat tot mai mult pe du-\u00a7i insemnele autorita\\\\ii sale, respectiv toiagul \u00a7i adep\\\\ii ,,criticii superioare\\\" sa renun\\\\e la multe din teoriile !or radicale \u00a7i imposibil de a fi demonstrate. De inelul, din mina lui l\u00a7tar. pilda, cu doar citva timp in urma criticii obi\u00a7nuiau sa 0 altii descoperire importanta la Mari a fost aceea a sustina ca relatarile biblice despre via\\\\a patriarhilor nu ar fi decit ni\u00a7te evenimente de data relativ recenta, pe palatului regal, de dimensiuni foarte mari cu aproape care autorii le-au plasat in mod intentional intr-o pe\u00ad 300 de incaperi, construit in stilul predominant al rioada mai indepartata, \u00a7i, prin urmare, nu ar fi vorba primei dinastii a Babilonului, in virful unei coline. de intimplari reale din epoca lui Moise, adica secolul al Sala tronului a dat la iveala citeva mostre de picturi XV-lea inainte de Cristos. Acum insa se pune intreba\u00ad murale foarte bine pastrate. Aceasta cladire imensa cu rea: Cum ar fi putut cineva reconstitui atitea amanunte frescele sale de un colorit aparte, cu apartamentele sale autentice din antichitate, pornind de la datele unei regale, birourile slujba\u00a7ilor regali \u00a7i incaperile \u00a7Colii perioade recente? Scrisorile Nuzi au fost de un folos de scribi de la curte, este considerata drept unul dintre inestimabil cercetatorilor istoriei primare a Bibliei nu cele mai bine pastrate palate din Orientul Mijlociu. Se numai prin faptul ca au atestat influen\\\\a obiceiurilor sociale din epoca patriarhala \u00a7i din aceea\u00a7i regiune a crede ca palatul a fost inal\\\\at de amori\\\\ii care se in\u00ad Mesopotamiei din care au provenit patriarhii, ci au mai chinau zeilor Adad \u00a7i Dagon. Dupa razboi, arheologii demonstrat \u00a7i faptul ca aceste relatari sint cu totul s-au concentrat mai mult asupra straturilor mai vechi, adevarate \u00a7i autentice pentru vremea lor. Asemenea scotind la iveala cladirile din perioada anterioara lui descoperiri liirgesc considerabil orizontul nostru isto\u00ad Sargon, din timpul dinastiei Akkad. ric, penni\\\\indu-ne nouii. celor din epoca modema sa Arhivele regale. Cele mai interesante exponate ie\u00ad reconstituim culoarea \u00a7i specificul local al epocii res\u00ad \u00a7ite de sub lopata arheologilor au fost insa a\u00a7a-numitele pective in cadrul ei istoric. Scrisori Mari, adica 20 000 de tabli\\\\e de lut, a caror 7. Scrisorile Mari - care arunca lumina asupra descoperire a revolu\\\\ionat toate cuno\u00a7tin\\\\ele de pina lumii patriarhilor atunci ale cercetatorilor despre lumea biblica antica. Documentele acestea au fost scrise in dialectul limbii Una din cele mai fructuoase localita\\\\i pentru istori\u00ad cul \u00a7i arheologul epocii modeme a fost cetatea Mari, babiloniene vechi \u00a7i dateaza din jurul anului 1700 pe a carei vatra se afla astazi ora\u00a7ul Tell el-Hariri, in cursul mijlociu al Fluviului Eufrat, la 10 km nordvest i.Cr., din vremea lui Hammurabi, al carui cod a fost de Abu-Kemarl, un ora\u00a7el sirian a\u00a7ezat chiar la grani\\\\a descoperit in anul 190 I la Susa. Este vorba de in\u00ad cu lraqul. Stravechea cetate \u00a7i-a datorat importan\\\\a semnarile oficiale ale regelui \u00a7i ale guvematorilor ora\u00ad faptului ca a fost un punct de frontiera de-a lungul \u00a7Ului-stat Mari, apartinind epocii regelui Yasmah\u00ad drumului parcurs de caravanele ce strabateau de\u00a7ertul Adad, sub a caror domnie au inceput lucrarile de zidire sirian, facind legatura Siriei \u00a7i a coastei Mediteranei cu a palatului \u00a7i a lui Zimri-Lim, sub care s-au incheiat civilizatiile asiriene \u00a7i babiloniene. Acest punct arheo\u00ad lucrarile. Unele din scrisori cuprind coresponden\\\\a logic a fost cercetat mai cu de-amanuntul \u00a7i de William dintre regele Yasmah-Adad \u00a7i tatal acestuia, putemicul Foxwell Albright in anul 1932. ctitor al unui putemic imperiu regal Sam\u00a7i-Adad I al Sapaturile arheologice de la Mari au fost incepute in Asiriei, precum \u00a7i scrisori catre reprezentan\\\\ii provin\u00ad anul 1933 de Andre Parrot, sub auspiciile Muzeului ciilor domeniului sau. Coresponden\\\\a regelui Zimri\u00ad Luvru. A fost astfel dezgropata cetatea imperiala, care Lim apare \u00a7i in schimburile diplomatice purtate cu s-a dovedit a fi de o mare importan\\\\a \u00a7i splendoare. Datorita celui de-al doilea razboi mondial, in anul regele Hammurabi al Babilonului, precum \u00a7i cu regele 1939 se intrerup lucrarile, dupa \u00a7ase campanii foarte reu\u00a7ite de lucru. in 1951 se reiau lucrarile, dar dupa Aleppo \u00a7i al\\\\i vasali. Doua scrisori trimise de Aleppo alte patru campanii, se intrerup din nou in anul 1956, Jui Zimri-Lim se ocupa cu profe\\\\iile rostite in numele zeului Adad al Jui Aleppo. Subiectul \u00a7i tonul acestora ne aminte\u00a7te de proorociile biblice. Valoarea biblica a textelor Mari. Aceste docu\u00ad mente sint de o mare valoare pentru cercetatorii Scrip\u00ad turii, deoarece ele provin din regiunea in care au trait patriarhii evrei o bucatii buna de limp inainte de a pleca in Canaan. Totu\u00a7i, migra\\\\ia Jui Avraam din Ur, con\u00ad form cronologiei biblice care s-a pastrat, a avut Joe,","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1386 dupa cite se pare, cu vreo 400 de ani inaintea epocii Jui care insa nu au nimic de-a face cu ,, beniami\\\\ii\\\" din Zimri-Lin \u00a7i a prabu\u00a7irii lui Mari. in vremea aceasta a Biblie. Tennenul de ,,beniamin\\\" [benjamin], adica dinastiei a treia din Ur, cetatea Mari era guvemata de ,,fiu al sudului\\\", ,,sudist\\\" apare in diverse locuri, mai regii din Ur. Pina la urma, un print din Mari, l\u00a7bi-lrra, cu seama la Mari, unde gasim \u00a7i termenul omolog, ,,Iii care reu\u00a7ise sa-\u00a7i supuna ora\u00a7ul-stat !sin prin anul 202 I ai stingii\\\", adica ,,fii ai nordului\\\". Biblia ni-1 prezinta pe Beniamin ca avind origine i.Cr., a fost eel care a adus caderea ceta\\\\ii Ur. Nahor, al carui nume apare de multe ori in istoriile palestinianii, intrucit s-a niiscut dupa intoarcerea lui patriarhilor (Gen. 24.10), este pomenit destul de des in Iacob din Mesopotamia. De altfel nu se spune ca Be\u00ad Scrisorile Mari. lata ce spune o femeie din Nahor in niamin ar fi fost vreodata in Mesopotamia. in Geneza 49.27 Beniamin e descris ca un lup flamind, imagine scrisoarea ei ciitre rege: perfect valabila pentru vechiul trib din Mari. Cu toate tDaolem. nCuitluaivmreemueIntribeb-Suaierrsiamm, adiinrapmairnteian roabei acestea, orice legatura intre tribul respectiv \u00a7i Benia\u00ad Nabor minul biblic e pura speculatie, f'ara nici un temei Pacea a fost stabilita \ufffdi acum se poate circula istoric. Un alt aspect interesant este faptul cii termenul tradus liber pe drumuri. Sa scrie domnul meu ca sa pot fl adusa sa vad fata domnului meu, de care in romane\u00a7te prin ,,capetenie\\\" sau ,,cap\\\", cu referire la sint despartita. Mai molt, sa-mi trimita dom\u00ad beniami\\\\ii pradatori, este in original davidum, care inseamna ,,conduciitor\\\". Evident asta arunca luminii nul meu un raspuns la tablia mea. asupra etimologiei celui mai renumit dintre regii ls\u00ad Termenul ,,Habiru\\\", atit de important intrucit este raelului, David, al carui nume inseamna ,,condu\u00ad primul individ pe care Biblia ii nume\u00a7te un ,,evreu\\\" cator\\\". (Gen. 14.13), apare destuI de frecvent in Scrisorile Valoarea istorica a Scrisorilor Mari. Scrisorile Mari, ca de altfel \u00a7i in Scrisorile Nuzi. in ambele acestea confinna faptul ca Sam\u00a7i-Adad I al Asiriei, cazuri el insearnna ,, un peregrin\\\" sau ,, riitacitor\\\", care a domnit intre cca. 1748 \u00a7i 1716 i.Cr., \u00a7i Ham\u00ad ,, unul care traverseaza\\\", ,,care trece dintr-un Joe intr\u00ad murabi Cel Mare al Babilonului au fost contemporani. altul\\\". Negre\u00a7it este defini\\\\ia care se potrive\u00a7te eel mai Folosindu-ne de aceste fapte \u00a7i de alte detalii fumizate bine Jui Avraam \u00a7i primilor patriarhi, despre care se de documentele Mari, se poate stabili perioada in care a domnit Hammurabi intre cca. 1728 \u00a7i 1676 i.Cr. Toate \u00a7tie ca au trait o via\\\\a de nomazi. Cind a pariisit Avraam ora\u00a7ul Ur din sudul Meso\u00ad acestea i-au obligat pe savan\\\\i sa renun\\\\e de a-I mai potamiei, pentrn a ajunge in Canaan, e !impede ca a identifica pe Hammurabi al Babilonului cu Aramfel eel trecut \u00a7i prin minunatul ora\u00a7 Mari. E foarte U\u00a7or sa ne de la Geneza 14. I. Astfel a fost reabilitatii definitiv inchipuim ca el, impreuna cu Terah \u00a7i familiile lor vor vechimea mare a evenimentelor descrise la Geneza 14, fi poposit intr-unul din caravanseraiurile existente a\u00ad dar arheologia nu a reu\u00a7it incii sa fumizeze alte date colo. Cine \u00a7tie cit va fi stat - doua-trei zile sau, suplimentare pentru regii mesopotamieni care au in\u00ad dimpotriva, doua-trei saptiimini in faimoa,a cetate, vadat \\\\inutul trans-iordanian in zilele lui Avraam. vizitind vestitul palat, ale carui ruine mai pot Ii admirate Hammurabi a fost un conduciitor militar puternic \u00a7i \u00a7i astazi de caliitorul modem, gratie excavarilor arheo\u00ad un excelent administrator. A facut parte din trainica dinastie intii a Babilonului, care a durat din 1830 pinii logilor. Mari era o cetate idolatra, in care se practica pe in 1550 i.Cr. Puterea acestei dinastii a atins zenitul in scara larga ghicirea viitorului. Ghicitorii erau slujba\u00a7i timpul domniei Jui Hammurabi, care a fost eel mai cu mare vaza in toate sferele societii\\\\ii mariene, fiind mare dintre dregiitorii babilonieni. Astfel acesta 1-a consulta\\\\i de oameni din toate piiturile sociale, domici invins pe Rim-Sin din Larsa \u00a7i \u00a7i-a stabilit propria sa sa afle raspunsuri la problemele vie\\\\ii. Pina \u00a7i con\u00ad domina\\\\ie asupra ora\u00a7elor-state din Babilonia Inferioa\u00ad ducatorii armatei apelau la ei cind voiau sa atle direqia ra. Ma\u00a7ina Jui de riizboi a reu\u00a7it in scurt timp sa distruga de atac a trnpelor lor. cetatea Mari. Renumitul sau cod de legi a fost des\u00ad E uimitor refuzul patriarhilor de a participa la stri\u00ad coperit, a\u00a7a cum am vazut, la Susa in anul 190 I. catele practici in care era imbibata acea societate, de la Aceasta renumita codificare a legilor a capatat un ca\u00ad paginism pina la toate formele de vrajitorie \u00a7i ghici\u00ad racter clasic, ilustrind \u00a7i iluminind legile israelite. torie. Afirmatia de mai sus nu e contrazisa de pasajul in Motivul babilonean al crea\\\\iei a fost compus in tim\u00ad care citim despre terafimii furati de Rahela; dimpotri\u00ad pul domniei lui Hammurabi. Poemul acesta ii sliive\u00a7te va, la Geneza 35.2-4 atliim ca Iacob a poruncit sa fie pe Marduk, zeul protector al Babilonului, pe care indepartati ,,zeii straini\\\", pe care el i-a ingropat sub Hammurabi I-a stabilit ca zeu national al intregii Babi\u00ad terebintul (in unele versiuni ,,stejarul\\\") din Sihem. lonii. in perioada aceasta, limba sumeriana timpurie a Interesant e faptul ca Scrisorile Mari se refera la intra! tot mai mult in antichitate, fiind inlocuitii cu noua ,,fiii dreptei\\\", adica ,,fiii sudului\\\", intrucit toate punc\u00ad limba semitico-babiloneana. tele cardinale se socoteau avind fa\\\\a indreptata spre Scrisorile Mari \ufffdi amoritii. Prin anul 2000 i.Cr. rasarit, in care caz dreapta insemna sudul. Este vorba popoarele nomadice semite, care locuiau la extremi\u00ad de un trib aprig de luptatori, a\u00a7a-numi\\\\ii ,,beniami\\\\i\\\", ta\\\\ile aride ale Semilunii Fertile, au invadat centrele","1387 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE civilizatiei din vremea aceea. Cunoscuti sub numele TabtiJ3 de Jut pe care se vede colofonul de la sfi\ufffditul unci tiiblii tipice de ,, vestici\\\", ei au fost consemnati de Biblie sub denumirea de ,,amoriti\\\". Au aparut astfel state amorite dintr-o biblioteca asiriana. British Museum in toata regiunea Mesopotamiei. Nahor, Haran, Mari, Qatna \u00a7i Ugarit - toate aceste au fost cetati amorite, ca fiind a\u00a7ezata pe actuala movila Tell el-Duweir. conduse de regi amorili. insu\u00a7i Babilonul a devenit capitala unui stat amorit sub Hammurabi. Aces! im\u00ad Nebucadnetar a cucerit Lachi\u00a7ul in anii 588-586 portant fapt istoric se reflecta negre\u00a7it in Scrisorile i.Cr. (!er. 34.7). Semnele unei uria\u00a7e conflagralii pol Mari \u00a7i la popoarele cunoscute sub termenul general ,,amorili\\\" sau ,,apuseni\\\". in felul acesta arheologia fi observate pe drumul care duce spre poarta cetfllii \u00a7i completeaza incet incet conturul istoric al epocii pa\u00ad pe zidul din apropiere, din care reiese ca atacan1ii au triarhale. Descoperirile de genul Scrisorilor Mari s-au recurs la metoda incendierii, folosind drept combusti\u00ad dovedit de o valoare inestimabila pentru munca is\u00ad bil maslinii doborili la pamint. toricului specializat in lumea biblica antica. Excavarile de la Lachi\u00a7. Expedi!ia Arheologica 8. Ostraconurile de la Lachi\u00a7 \u00a7i reinvierea epocii Wellcome-Marston din anul 1933 \u00a7i-a inceput lucrarile lui Ieremia acolo sub conducerea lui J.L. Starkey. in anul 1938 Starkey a fost omorit de o banda de tilhari arabi \u00a7i in urma sapaturilor arheologice intreprinse la Lachi\u00a7, un ora\u00a7 din sud-vestul Palestinei, cele mai lucrarile au fost continuate de Lankester Harding \u00a7i importante descoperiri au fost ni\u00a7te scrisori gravate pe Charles H. Inge. aceste cioburi de argila numite in greaca ostraka (la singular ostrakon, de unde provine termenul a ostra\u00ad Rezultatele sapaturilor. Pe linga dovezile unei ciza, dupa obiceiul vechilor atenieni de a nota numele ocupa!ii anterioare, Lachi\u00a7 a dezvaluit existen1a altei impotriva caruia se vota). E vorba de optsprezece a\u00a7ezari omene\u00a7ti, aceea a Hicso\u00a7ilor, care au locuit asemenea scrisori in limba ebraica, gravate in strave\u00ad acolo intre 1720 \u00a7i 1550 i.Cr.Poporul acesta a invadat chea scriere feniciana. in anul 1938, cu ocazia sapa\u00ad in perioada respectiva \u00a7i Egiptul. S-a scos la iveala turilor ulterioare, s-au mai descoperit trei. unul din \u00a7an!Urile de aparare caracteristice hicso\u00a7ilor, a\u00a7a-numitul fosse, constind dintr-un dig de lut \u00a7i var Aproape toate scrisorile au fost compuse de un care adapostea, pare-se, caii lor. in perimetrul cuprins oarecare Ho\u00a7ia, aflat intr-un post militar, catre Iaoa\u00a7, evident un ofiter superior din gamizoana ora\u00a7ului La\u00ad de aces! fosse au fost excavate trei temple egiptene chi\u00a7. Sintem in plina invazie a Palestinei de catre canaanite, construite intre 1450 \u00a7i 1225 i.Cr. Un tem\u00ad babilonieni, cu ci1iva ani inainte de caderea Ierusali\u00ad mului (587 i.Cr.). Babilonienii atacasera \u00a7i arsesera o plu persan dintr-o perioada mult mai recenta a fost de parte a ora\u00a7ului Lachi\u00a7 cu vreo zece ani inainte de domnia lui Ioiachim. Aceste scrisori au fost gasite in asemenea descoperit. Excavarea cimitirelor de la stratul de cenu\u00a7a reprezentind ultimul stadiu de distru\u00ad Lachi\u00a7 a dat la iveala o mare cantitate de cioburi de gere a ora\u00a7ului. Prin urmare trebuiesc datate ca aparti\u00ad nind anului 588 i.Cr., cind Nebucadnetar era in faza vase de lut, bijuterii, scarabee \u00a7i resturi de schelete. finala a asediului Ierusalimului, precum \u00a7i a ora\u00a7elor in incinta ora\u00a7ului se afla o fintina de 60 de metri Lachi\u00a7 \u00a7i Azekah. adincime, impreuna cu vestigiile unui extraordinar ldentificarea Lachi\u00a7ului. Aceasta movila mare, sistem ingineresc de inmagazinare a apei, ce nu fusese printre cele mai mari dintre cele locuite inPalestina, se afla la 50 km sud-vest de Ierusalim, 32 km de la coasta terminal. 0 tune! vertical de vreo 25 de metri adincime Mediteranei \u00a7i 80 km vest de Hebron. Este meniionat se termina cu un dreptunghi (24X2 l m), sapat apoi pe o adincime de al!i 24 de metri. Scopul acestei con\u00ad in Scrisorile Amama \u00a7i in alte izvoare egiptene struclii a fost inmagazinarea unei cantita!i mutt mai mai vechi. Importania Jui strategica e atestata de faptul ca se afla pe ruta principala ce facea legatura intre mari de apa decit cea pusa la dispozilie de Ezechia pentru lerusalim, in cadrul Tunelului Siloam, sistemul Palestina \u00a7i Egipt. De la poalele ei se intindea podi\u00a7ul asemanindu-se mai degraba cu instalatiile similare de Sepela, pina spre mare. Cetatea-fortareaia constituia o la Ghezer \u00a7i Meghido. bariera ideala intre cimpiile filistene \u00a7i linutul mai elevat al ludeii. A fost una dintre principalele cetali O buna cantitate de materiale gravate cu inscrip!ii a fortificate ale ludei \u00a7i unul din bastionele cucerite de fost gasita in sapaturile de la Lachi\u00a7. Un pumnal de bronz de pe la anul 1700 i.Cr. coniine patru semne israelili in campania !or de invazie a Palestinei (Jos. 10.31-35). Localitatea Umm-Lakis a fost la inceput considerata identica cu Lachi\u00a7ul.Apoi un pionier in ale arheologiei, Sir Flinders Petrie, a crezut ca este lo\u00ad calitatea Tell el-Hesy. in fine William Foxwell Al\u00ad bright a identificat-o drept stravechea cetate Lachi\u00a7","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1388 pictografice, evidentiind existenta unei scrieri mai Ierusalimului. Pe masura ce inainta O\u00a7tirea neo-babi\u00ad loneana, soarta lerusalimului era deja pecetluita, in vechi. Un castron \u00a7i un urcior de la fata locului contin contrast cu izbavirea de care se bucurase cu ocazia specimene ale aceleia\u00a7i scrieri ca cea gasita la Serabit\u00ad asedierii sale de catre asirienii condu\u00a7i de Senancherib, el-Khadem. Pe toarta unuia dintre vase s-a gasit intocmai cum prezisese lsaia (2 Regi 19.20, 32-36). Cu o vointa de tier, dupa un asediu cumplit de optsprezece numele ,,Ghedalia\\\", fiind probabil vorba de slujba\u00a7ul Iuni, Nebucadnetar se apropia acum vertiginos spre pe care Nebucadnetar 1-a pus sa stap!neasca peste 1ara cetate. Era anul 587 i.Cr. Zidurile cetatii s-au prabu\u00a7it, toate casele impreuna cu templul au fost arse iar po\u00ad dupa caderea Ierusalimului (cf. !er. 40-42). porul a fost dus in exil (2 Regi 25.1-12). Continutul Scrisorilor Lachi\u00a7. Dintre toate desco\u00ad leremia \u00a7i-a desra\u00a7urat misiunea de profet in aceste peririle epigrafice de la Lachi\u00a7, nici una nu este atit de timpuri de mare agonie. E interesanta referirea pe care importanta ca cea a Scrisorilor Lachi\u00a7. Cuprinsul a\u00ad cestora poate fi schitat in felul urmator: Scrisoarea nr. o face el la Lachi\u00a7 \u00a7i Azekah. ,,pe cind oastea Babi\u00ad I contine lisle de nume, dintre care cele mai multe sint lonului lupta impotriva Ierusalimului \u00a7i impotriva tu\u00ad mentionate \u00a7i in Vechiul Testament. Scrisorile 2 \u00a7i 5 turor celorlalte cetati ale lui Juda, impotriva Lachi\u00a7ului cuprind in principal salutari. Scrisoarea a treia, cea \u00a7i Azechei, caci numai acestea mai ramasesera dintre toate cetatile intarite ale lui Juda\\\" (!er. 34.7). mai lunga dintre toate, ne ofera informatii reale despre perioada respectiva. Este vorba in ea despre mi\u00a7carile S-a constatat ca Tell Zakariya din regiunea Sepelah de trupe ale evreilor, cu referire la avertismentul unui este stravechea cetate Azekah. in anul 1898 a fost profet al carui nume nu e mentionat. Scrisoarea a patra excavata de Frederick K. Bliss de la Palestine Explora\u00ad afirma ca Ho\u00a7iah, de\u00a7i a observat semnalele Lachi\u00ad tion Fund. Avea o putemica fortareaia interioara, in\u00ad tarita de patru tumuri mari. \u00a7Ului, nu le poate vedea pe cele ale Azekai. Azekah se Scrisorile de la Lachi\u00a7 se ocupa de perioada imediat va fi prabu\u00a7it probabil anterior, caci aceasta scrisoare premergatoare caderii cetatii \u00a7i inrati\u00a7eaza acelea\u00a7i spune astfel: ,,Urmarim atenti sa primim semnalul de conditii de haos \u00a7i tulburare pe care le intilnim in cartea Ieremia. Numeroase nume de localitati din Biblie apar la Lachi\u00a7, conform intelegerii tale, deoarece nu vedem nici un semnal venind de la Azekah.\\\" Scrisoarea a \u00a7i in aceste scrisori, precum \u00a7i o serie de nume per\u00ad \u00a7asea contine expresia biblica: ,,sa slabeasca miinile sonale. Ho\u00a7iah apare la Ieremia 42. I iar Neemia la poporului\\\" - care ne duce cu gindul la cartea leremia, 12.32. Dumnezeu e mentionat prin cuvintul format din patru litere YHVH, care sint consoanele numelui le- unde gasim o formulare similara (!er. 38.4). lmportanta istorica a scrisorilor. Scrisorile de la Lachi\u00a7 ne ofera o imagine independenta a conditiilor ce predominau in Juda in ultimele zile dinaintea caderii Zona din apropierea Marii Moane, unde s-au g3sit sulurile de la Qumran. Matson Photo Service","1389 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE hova sau lahve. E interesant sii observiun \u00a7i faptul ca tare a stabilit ca materialul de in in care erau invelite multe din numele biirbiite\u00a7ti au terminaJia Yahveh. Un sulurile provine din jurul intervalului 175 i.Cr.-225 profet ca Ieremia este pomenit in aceste scrisori, de\u00a7i s-ar putea sii nu fi fost vorba de leremia. ct.Cr. Dovezile paleografice. Cercetatori specializaJi in aceastii \u00a7tiinJii dateazii aceste documente dupa forma Atit de napraznicii \u00a7i de totalii a fost nimicirea adusii literelor \u00a7i felul in care sint scrise, in compara\\\\ie cu de babilonieni, incit au trebuit sa treacii multe secole scrisul altor ere istorice. Ei au reu\u00a7it sa demonstreze pinii sii se refacii Iuda. Micul stat iudeu i\u00a7i imprima ca sulurile provin din perioada intermediara dintre monedele cu numele ,,Yehud\\\", adicii, luda, dar s-au scrierea comuna secolului al treilea i.Cr. \u00a7i cea a extras riunii\u00a7iJe datind abia din anul 300 i.Cr. \u00a7i chiar \u00a7i mijlocului secolului intii dupii Cristos. W.F. Albright acestea in cantitiili destul de restrinse. Negre\u00a7it babi\u00ad a fa.cut urmiitoarea observaJie: .,ToJi expertii grafologi lonienii au fost foarte eficace in nimicirea puterii iu\u00ad pu\u00a7i la punct cu materialul disponibil \u00a7i cu metoda daice pentru multe secole dupii aceea. paleografica dateazii sulurile dintr-o perioada cu 250 de ani inainte de anul 70 dupii Cristos.\\\" Importania paleograficii a Scrisorilor. Fiind gra\u00ad vate in ebraica biblicii, in care au fost scrise Scripturile B. Continutul sulurilor. Manuscrisele de la Marea (Vechiul Testament), cu asemiinari stilistice \u00a7i lexicale Moartii con\\\\in materiale in parte biblice \u00a7i in parte izbitoare cu cartea leremia, scrisorile acestea prezintii intertestamentale. Partea biblica include douii suluri o mare importantii paleograficii. Ele ii ajutii pe savan\\\\i ale ci\\\\flii lsaia, unul din ele intact, \u00a7i aproape tot textul sii urmiireasca evolu\\\\ia alfabetului ebraic \u00a7i sii observe primelor douii capitole din Habacuc, precum \u00a7i frag\u00ad formarea diverselor stiluri de litere. De asemenea ii mente din toate ciirtile Vechiului Testament, cu ex\u00ad ajutii sa vadii cum au aparut Scripturile V echiului cepJia Esterei. Un mare numiir de fragmente au fost Testament, care au fost scrise in acea perioadii. recuperate din manuscrisele ci\\\\flilor Pentateucului \u00a7i din lsaia. Fragmente din Psalmi, leremia \u00a7i Daniel Este fascinantii munca aceasta, care ne permite sii sint, de asemenea, foarte numeroase. arunciun o privire in trecut, sii-1 dezgropiun \u00a7i sii ur\u00ad miirim dezvoltarea limbii Vechiului Testament. S-au Sulul \/saia, atlat printre obiectele descoperite iniJial fa.cut pa\u00a7i uria\u00a7i in acest cimp de cercetare. Este un la Qumran, riimine pinii in ziua de azi cea mai bine punct cu adeviirat luminos in cadrul studiilor biblice cunoscutii dintre descoperiri. A fost primul manuscris originale. Acest gen de studiu e de o imensii valoare biblic major de foarte mare vechime care s-a recupe\u00ad pentru liirgirea orizontului cuno\u00a7tinJelor noastre isto\u00ad rat. Este cu un mileniu mai vechi decit eel mai vechi rice \u00a7i a celor legate de dimensionalitatea umanii a text ebraic piistrat in Biblia ebraicii masoreticii. Biblia Cuvintului lui Dumnezeu. ebraicii masoreticii formeaza baza de la care s-a plecat in mai toate traducerile recente, dar manuscrisele ei 9. Sulurile de la Marea Moarta nu tree de anul 900 ct.Cr. Mijlocul secolului al XX-lea a cunoscut cea mai Vechimea extraordinar de mare a acestui text ebraic mare descoperire de manuscrise vechi ale Bibliei din al ci\\\\flii lsaia, datind din anii 150-125 i.Cr., face ca toatii vremea. in anul 1947 un tiniir pastor beduin a dat peste o pe\u00a7tera din sudul lerihonului, ce continea multe aceste descoperiri ale pergamentelor de la Marea suluri de piele in ebraica \u00a7i aramaica \u00a7i vreo 600 de Moartii sii fie cea mai importantii descoperire din epoca inscrip\\\\ii fragmentare. Lumea arheologicii a fost ime\u00ad modemii. Ne atliun in faJa celor mai vechi manuscrise diat cuprinsa de un mare entuziasm. in 1952 s-au ale Bibliei in orice limbii de pe piimint. descoperit alte pe\u00a7teri, ce con\\\\ineau fragmente ale unor suluri mai recente scrise in ebraicii, greaca \u00a7i in grupul initial de manuscrise descoperite in 1947 aramaicii. Acestea precum \u00a7i alte uimitoare descope\u00ad s-a atlat \u00a7i un comentariu asupra cartii Habacuc \u00a7i riri de manuscrise au fost urmate de \u00a7tirea gasirii altor a\u00a7a-numitul Manual de disciplinii al unei secte evre\u00ad pe\u00a7teri din zona Marii Moarte. ie\u00a7ti pre-cre\u00a7tine numite eseeni. De un interes neobi\u00a7\u00ad nuit de mare s-au dovedit a fi manuscrisele cumpiirate A. Data sulurilor. Dupii un studiu intensiv intre\u00ad mai tirziu de Universitatea Ebraicii din lerusalim, con\u00ad prins asupra manuscriselor de la Marea Moartii, oa\u00ad tinind un sul mai recent al lui lsaia, mai apropiat de menii de \u00a7tiin\\\\a au definit urmiitoarele trei perioade: I. ebraica traditionalii, \u00a7i un document de mare importan\u00ad Perioada arhaicii c. 200-150 i.Cr. 2. Perioada hasmo\u00ad lii numit ,,Riizboiul dintre copiii luminii Ji ai intuneri\u00ad neeana c. 150-30 i.Cr. \u00a7i 3. Perioada irodiana c. 30 cului\\\". E !impede ca aceastii compunere s-a niiscut din i.Cr. la anul 70 ct.Cr. Cele mai multe din manuscrise luptele macabeilor impotriva paginismului grecilor. provin din perioadele a doua \u00a7i a treia, in special ultima purtate intre 158 \u00a7i 137 i.Cr. jumiitate a perioadei a doua \u00a7i a doua jumiitate a perioadei a treia. in iama anului 1949, doi bine cunoscuti arheologi palestinieni, Pierre de Vaux \u00a7i Lankester Harding. au De\u00a7i unii au atacat antichitatea \u00a7i autenticitatea a\u00ad inceput siipiiturile in urma ciirora s-a scos la luminii cestor manuscrise, antichitatea lor este sprijinita prin prima pe\u00a7terii cu manuscrise. S-au extras fragmente existenta a doua tipuri de dovezi. Dovezile datarii cu din Geneza, Deuteronom \u00a7i Judecatori, precum \u00a7i un carbon radioactiv, Aceastii metoda \u00a7tiintificii de da- fragment din Levitic scris in vechea scriere ebraica. Printre descoperirile de texte nebiblice a fost \u00a7i Cartea","DESCOPERlRI ARHEOLOGICE 1390 jubilee\/or, o lucrare inruditii cu literatura despre Enoh, niei lui !rod locul acesta a fost piirasit, datoritii an\u00ad \u00a7i citeva materiale neidentificate. tagonismului siiu. C. Alte a\u00a7eziiri care au dat la ivealii manuscrise. Perioada II la Qumran dateaza de la rezidirea \u00a7i in 1952 s-a dezvelit inca o pe\u00a7terii, la Murabbaat, largirea locului din anul I al erei noastre pina la dis\u00ad intr-o altii parte a de\u00a7ertului. De aici s-au extras ma\u00ad trugerea lui de ciitre romani, in anul 68 al erei noastre. nuscrise datind din secolul al doilea al erei noastre, in aceastii perioadii, peste care se suprapune via\\\\a lui scrise in ebraicii, greaca \u00a7i aramaica, inclusiv citeva lsus, a lui loan Boteziitorul \u00a7i a apostolilor, Qumranul texte din Geneza. Exod, Deuteronom \u00a7i lsaia. De a cunoscut o intlorire, intluenJind iudaismul \u00a7i chiar asemenea s-au descoperit citeva scrisori de pe vremea biserica primarii cre\u00a7tinii. S-au giisit monede datind lui Simon ben Keseba, adica Bar Cocheba, capul riis\u00ad din timpul domniei lui Arhelau, anul 4 pinii in anul 6 coalei din 132-134. 0 excep\\\\ie importantii de la virsta ct.Cr. \u00a7i din vremea procuratorilor romani pinii in al acestui material provenit din secolul II al erei noastre ii doilea an al primei riiscoale evreie\u00a7ti din anull 66-70 constituie descoperirea unui pergament ebraic de aici d.Cr. - un palimsest sau o lista de nume \u00a7i numere, datind din secolul VI i.Cr. Armata romanii, care cucerise lerihonul in luna iunie a anului 68 d.Cr., negre\u00a7it a cucerit \u00a7i Qumranul. in aceea\u00a7i zonii s-au mai giisit \u00a7i alte pe\u00a7teri, un grup 0 monedii purtind inscrip\\\\ia X a apartinut Legiunii a la Khirbet Mird. la nord-est de miinastirea Mar Saba. Zecea. S-au giisit virfuri de siige\\\\i confeqionate din Acestea con\\\\in papirusuri arabe, documente grece\u00a7ti \u00a7i lier, intr-un strat de cenu\u00a7ii descoperit in urma sapii\u00ad cristo-palestieno-siriene, cu fragmente de codice bi\u00ad turilor. blice, toate din epoca bizantinii tirzie sau araba tim\u00ad purie. Un alt grup de manuscrise dateazii din perioada Qumran a cazut sub ocupatia romanii. Pe unele celor mai multe materiale descoperite la Murabbaat. monede se pot citi cuvintele Judaea Capta. Acestea Printre ele e o versiune a profe\\\\ilor minori, scrisii in dateazii din timpul domniei lui Titus, anii 79-81 \u00a7i limba greacii \u00a7i un grup de papirusuri Nabateene, am\u00ad marcheazii Perioada a treia sau ocupa\\\\ia romanii de bele de mare importan\\\\ii biblicii \u00a7i istoricii. dupii distrugerea Ierusalimului din anul 70. Probele dupii care construqiile de la Qumran au fost convertite D. Siipiiturile de la Khirbet Qumran. Khirbet in cazarme militare ne dovedesc ca intre anul 68 \u00a7i 100 Qumran a fost dezgropat in urma siipiiturilor intre\u00ad ct.Cr. acolo a fost sta\\\\ionatii o gamizoanii romanii. prinse in anii 1951 \u00a7i 1954. Comunitatea de eseeni, impreuna cu pe\u00a7terile din apropiere. s-a dovedit a fi Perioada IV. Qumranul se distinge prin reocuparea centrul care a dat la ivealii eel mai mare numar de lui de ciitre evrei in urma celei de-a doua riiscoale manuscrise. Membrii acestei comunitiiJi de eseeni au evreie\u00a7ti din anii 132-135. Monede datind din aceastii copiat aceste manuscrise \u00a7i le-au piistrat, ascunzindu\u00ad epoca aratii ca aici iudeii au fiicut ultima lor incercare le cu grijii in pe\u00a7teri. Eseenii de la Khirbet Qumran, de a-i alunga pe romani din patria lor. Dupii acest nou atlat la 10 km sud de lerihon, linga \\\\iirmul Miirii e\u00a7ec. Qumranul a ciizut in uitare. Moarte, ocupau locul trei dupii farisei \u00a7i saduchei in ordinea importan\\\\ei sectelor iudaismului. Punctul a\u00ad Relicvele arheologice de la Qumran. Edificiul cesta arheologic a ciipiitat cea mai mare atenJie publi\u00ad principal de la Qumran ocupii suprafa\\\\a de 30X36 citarii, datoritii numarului fenomenal de mare de ma\u00ad metri \u00a7i constituia centrul complexului de cliidiri. in nuscrise descoperite in stincile cu care e presiirata col\\\\ul de nord-vest se atla un tum masiv de apiirare, cu coasta miirii. ziduri groase, intarite cu ziigazuri de piatrii. Unele monede din timpul celei de-a doua revolte iudaice Sapiiturile efectuate la Khirbet Qumram au dovedit (132-134 ct.Cr.) atestii folosirea acestui tum ca fortii\u00ad dincolo de orice indoialii ca intr-adevar aveam de a rea\\\\ii de apiirare impotriva romanilor. face cu ceea ce trebuie sii fi fost centrul iudaismului eseenic. Ca urmare a descoperirii de monede, vase de Paralel cu sala generalii de intrunire se atlii holul lut \u00a7i vestigii arhitecturale, acum sintem in masurii sii cliidirii principale. Aici se giisea scriptoriul. Prezenta reconstituim istoria a\u00a7eziirii umane de la Qumran. Se mai multor ciilimari din perioada romanii \u00a7i chiar a pot urmari astfel patru perioade in istoria tirzie a a\u00ad urmelor de cemealii uscatii demonstreazii ca manuscri\u00ad cestei localitiiti. sele fuseserii copiate de copi\u00a7tii din comunitate. Perioada I incepe cu intemeierea sectei, de prin in complex s-au mai giisit douii rezervoare de apii anul 110 i.Cr. sub conducerea lui loah Hyrcanus. Au tencuite cu multi\\\\ grijii. S-au descoperit instalatii'pentru fost scoase la luminii numeroase monede ale acestui spiilarile rituale \u00a7i pentru botezuri. Dintre cele 40 de conduciitor, precum \u00a7i ale altor conducatori hasmo\u00ad bazine \u00a7i rezervoare, majoritatea trebuie sii fi fost insii neeni, ca Antigonus 40-37 i.Cr.. ultimul domnitor din folosite pentru inmagazinarea apei, atit de pre\\\\ioase aceastii spi\\\\ii, pinii in al \u00a7aptelea an al domniei lui !rod, intr-un climat uscat \u00a7i fierbinte ca eel din regiunea in anul 31 i.Cr.. cind se pare ca un cutremur a nivelat respectivii. toatii a\u00a7ezarea. Exista indicii dupii care in timpul dom- De un interes deosebit este cimitirul, cu I000 de locuri de morminte, dintre care multe au fost siipate de De Vaux. Se remarcii lipsa oriciiror bijuterii sau obiecte de lux.","1391 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE E. Khirbet Qumran \u00a7i Eseenii. Sapaturile efectu\u00ad sa-L recunoasca pe Mesia cind avea sa vina El. ate la Khirbet Qumran nu sint singurele care demon\u00ad La qumranieni insa botezul era doar un ritual iar streaza ca aici era sediul sectei iudaice eseene, ci \ufffdi marturia a trei autoritati competente in materie, a unor boteza1ii erau avertizati sa se desparta total de toti cei martori contemporani: Josephus, Philo \ufffdi Pliniu. De ce nu apartineau comunitatii lor. Grava condamnare a pilda, Pliniu stabile\ufffdte locul eseenilor exact in punctul naiiunii ebraice, ce caracteriza mesajul lui loan, ii in care se atla Qumranul, adica ,,pe coasta de vest a caracteriza \ufffdi pe eseeni. Ei ii considerau pe cei din Marii Moarte\\\". De asemenea, el situeaza ora\u00a7ul En\u00ad afara sectei lor drept ,,fii ai intunericului\\\" atlati in Gedi ,, mai jos de eseeni\\\". legatura cu Belia!. in schimb pe ei in\u00a7i\ufffdi se considerau adevaratii israeliti, singurii care respectau legea. Josephus descrie caracterul lor altruist, harnicia tor Numai pentru ei putea avea sens botezul ritual. \u00a7i spiritul !or ob\u00a7tesc. Le elogiaza dragostea pentru munca in comun, spune ca erau imbracati in alb \u00a7i loan a predicat despre botezul ,,cu Duhul Stint \u00a7i cu descrie perioada de trei ani cit trebuia sa a\u00a7tepte orice foe\\\" (Mat. 3.11), botezul cu foe fiind judecata ce vine candidat pina era admis in rindul sectei, precum \u00a7i peste cei nepociii!i in sens escatologic. 0 asemenea celelalte aspecte ale vie\\\\ii lor disciplinate. De aseme\u00ad judecata a foeului e descrisa intr-un imn qumranian nea el men\\\\ioneaza diversele ritualuri de spalare, care prin simbolul unui foe ale cii.rui tlacari pline de furie se se ridicau la 4 000. Comenteaza asupra celibatului tor, revarsa peste ,,lepadati\\\" \u00a7i ,,la vremea miniei peste tot pieta\\\\ii lor, a convingerilor despre nemurire \u00a7i a cre\u00ad Belialul\\\". dintei in neprihanire. in schimb loan profete\u00a7te ca botezul Duhului Stint Philo descrie aceasta grupare de iudei in termeni va fi partea celor care se pociiiesc \u00a7i primesc venirea lui similari. Biblioteca de la Qumran atesta dragostea lor Mesia (loan 1.33). in literatura qumraniana nu numai mare pentru Biblie \ufffdi pentru literatura in general. Dumnezeu ii ,,strope\u00a7te\\\" pe Mesia cu spiritul ade\u00ad Faptul acesta rezulta din informatiile redate de Philo \ufffdi vii.rului, sub forma apei care sa-L curateasca de toate Josephus. Eseenii au copiat Stinta Scriptura \u00a7i au uriciunile falsitiiiii \ufffdi de spiritul de necuratie, ci \u00a7i luat toate masurile pentru pastrarea ei in cele mai bune Mesia i\u00a7i strope\u00a7te poporul cu Duhul Sau eel Stint, conditii. racind din poporul Lui un popor de ale\u00a7i ai Sai. Trebuie mentionat ca exista diticultati in identifica\u00ad loan Botezatorul a fost patruns de un intens spirit rea eseenilor de la Qumran cu secta descrisa de Philo, misionar \u00a7i evanghelistic in mesajul sau. Qumranitii Pliniu \ufffdi Josephus. Totu\u00a7i asemanarile depa\u00a7esc cu erau insa egoi\u00a7ti, sectari stricti \u00a7i nu imparta\u00a7eau \u00a7i mult diferen\\\\ele. Dovezile par sa indice ca loeuitorii altora convingerile !or, dar infiau copii, pe care ii Qumranului au fost intr-adevar eseenii secolului I d.Cr. instruiau apoi in ciiile lor. F. Eseenii de Ia Qumran \u00a7i loan Botezatorul. lata loan Botezatorul a primit onoarea de a pregati calea ce a scris Luca cu privire la loan Botezatorul: ,,far pentru Mesia \u00a7i de a-I fi precursor. Comunitatea de la copilul cre\ufffdtea \ufffdi se intarea in duh. Si a stat in locuri Qumran nu L-a recunoscut pe Mesia cind a venit El. pustii pina in ziua aratarii sale cii.tre Israel\\\" (Luca 1.80). Ascetismul lor nu avea nici o deschidere. Nu conducea Parintii lui loan Botezii.torul loeuiau in tinutul muntos al la Cel care avea sa ia pacatul lumii (loan 1.29). ludeii (Luca 1.39), 40, 65). De\u00a7i nu se \u00a7tie nimic precis, e u\ufffdor de presupus ca loan Botezatorul va fi intrat in G. Eseenii \u00a7i lsus Mesia. De\u00a7i comunitatea de la contact cu eseenii, caci viata sa e plina de caracteristici Qumran avea o nadejde mesianica, aceasta se deosebea similare tor. radical de cea a Vechiului Testament. Ei nu puteau pricepe cum poate functia de rege \u00a7i preot sa se in\u00ad Atit loan Botezatorul, cit \u00a7i Qumranitii se potrivesc truneasca intr-o singura Persoana (Zah. 6.9-15). Nici nu cu referirea de la Isaia 40.3 privitoare la pregatirea caii puteau intelege in unirea aceleia\u00a7i Persoane functia su\u00ad Domnului. Dar loan trebuie sa-\ufffdi fi dat seama inca de plimentara de Profet, de\u00a7i in scrierile tor aparea tema timpuriu ca eseenii aveau \u00a7i unele trasaturi opuse pre\u00ad mesianica a ,,unui Profet\\\" (Deut. 18.18, 19). gatirii na\\\\iunii pentru venirea lui Mesia; a\u00a7a ca daca a avut legaturi cu ei, negre\u00a7it le-a rupt mai tirziu, con\u00ad Marele lor preot era Mesia lui Aaron. Marele lor sacrindu-se cu totul lucrarii de predicare a pocaintei \ufffdi conducator militar, Mesia al lsraelului; profetul !or, botezarii in valea Iordanului. vazut ca domnitor \u00a7i conducator al comunitatii, era pus alaturi de ,,mesiile lui Aaron \ufffdi Israel\\\", aparent ca un Mesajul lui loan punea accentul pe pociiinta (Mat. personaj mesianic separat. 3.2; Marcu I .4; Luca 3.3). Poeainta a fost, de ase\u00ad menea, o parte integranta a teologiei qumraniene. Exista \u00a7i alte asemanari intre modul de organizare \u00a7i Qumranienii apartineau unui ,,legiimint al pocain1ei\\\" invataturile grupului de la Qumran \ufffdi invataturile lui \u00a7i se numeau pe ei in\u00a7i\u00a7i ,,pociiiiii Israelului\\\". Botezul lsus \u00a7i formarea bisericii cre\u00a7tine. Pasajul de la Matei pociiintei, pe care-I administra loan, i\u00a7i gasea \u00a7i el 18.15-17 are o izbitoare paralela in literatura qum\u00ad paralela in practica eseenilor, care botezau in apa. raniana. Botezul lui loan era o dovada exterioara a reinnoirii spirituale interioare, invrednicindu-i pe cei botezati Se poate vedea de aici cit de multa viata prind ilustratiile evangheliilor pe fundalul acesta istoric. Cina de pe urma, Predica de pe Munte \u00a7i numeroase alte aspecte ale vietii piiminte\u00a7ti \u00a7i lucrarii lui lsus se","DESCOPERIRI ARHEOLOGICE 1392 tes pe cadrul istoric general, drept care au \u00a7i fost deplin 10. lerusalim intelese de contemporanii Sai. Cu toate acestea, e cit se poate de !impede ca lucrarea lui loan Botezatorul \u00a7i Probabil nici o sapatura arheologica nu a fost atit de cea a lui lsus riimin unice. Literatura qumraniana nu importanta ca cea efectuata de institu1iile israelite la arunca defel vreo umbra a\ufffdupra Persoanei \ufffdi lucrarii zidurile de vest \u00a7i de sud ale muntelui templului din unice a lui Isus Cristos. Cre\ufffdtinismul s-a dezvoltat lerusalim. Au fost dezvelite treptele propriu-zise \u00a7i natural din Vechiul Testament \ufffdi nu a fost legal de intrarea in templul lui !rod, precum \u00a7i micile pravii.lii \u00a7i gnosticismul de mai tirziu, din epoca post-apostolica, ingustele strazi unde-\u00a7i vindeau negustorii marfa. S-au gasit \u00a7i pietrele uria\u00a7e pe care le azvirlisera soldatii lui Iara sa i se \ufffdtirbea\ufffdca autenticitatea istorica. Tit din virful zidurilor, in anul 70, exact in locul unde H. Sulurile de Ia Marea Moarta \u00a7i critica literara a ciizusera. intr-un mormint dintr-o alta parte a ora\u00a7ului Noului Testament. Materialul de la Marea Moarta a s-au gasit riimii\u00a7iiele unui iudeu care fusese crucificat avut u\ufffd efect stabilizator a\ufffdupra criticii Noului Testa\u00ad de romani - prima proba fizica a acestei forme de ment. In lumina descoperirilor acestora, Noul Testa\u00ad executie care s-a gasit vreodatii. Atit de cuprinzatoare ment apare ca o carte iudaica, avind o teologie cre\u00a7tina, au fost aceste descoperiri incit va fi nevoie de o gene\u00ad cu mult mai mica intluentii greacii in formarea lui decit ratie intreaga pentru ca toate sa fie descifrate \u00a7i inte\u00ad cea iudaica. De a\ufffdemenea acum putem plasa cu temei\u00ad grate in cadrul istoric al Epocii romane. nicie evanRheliile sinoptii:e, incepind cu Marcu, intre 11. Ebia anul 60 \ufffdi 65. d.Cr. Deosebit de interesanta este datarea EvanRheliei lui Numele arab actual al acestei movile de 140 de acri loan. Critici foarte radicali pla\ufffdau aparitia acestei e\u00ad din col1ul de nord-vest al Siriei este Tell Mardikh. vanghelii in jurul anului 150 d.Cr. sau chiar mai tirziu. Arheologi de la Universitatea din Roma \u00a7i-au intipt Astfel ea a fost scoasa un timp din traditia apostolicii \u00a7i hirletul prima data in aceasta movila in anul 1964 \u00a7i au tratata mai mull ca o carte apocrifii. Acum insii. se \u00a7tie gasit o inscrip!ie in 1968 care spunea ca acolo se atla foarte bine ca Evanghelia a patra retlectii autenticul fond Ebia. Ei au dezvelit pflrli din impresionantele cliidiri iudaic al lui loan Botezatorul \u00a7i al lui din vremea patriarhilor Vechiului Testament (1900- lsus, \ufffdi nu mediul gnostic din secolul al doilea. Faptul 1700 i.Cr.); sub acestea s-au gasit palate \u00a7i temple din e clar atestat de paralele dintre simbolistica conceptu\u00ad Epoca Bronzului Timpuriu (2400-2250 i.Cr.). S-a alii a evangheliei lui loan \ufffdi continutul literaturii eseene descoperit astfel o civilizatie foarte veche, dar surprin\u00ad zator de avansata, total necunoscuta pina atunci. din Qumran. Exista toate dovezile pentru a putea crede in auten\u00ad in anii 1974, 1975 \u00a7i 1976 din numai trei incaperi ale ticitatea Evangheliei lui loan \ufffdi nu avem absolut nici un palatului s-au extras aproape 7000 de tab\/ii de lut motiv critic la indemina care sa ne permita sa datiim foarte bine pastrate \ufffdi aproximativ 13000 de fragmente evanghelia mai tirziu de anul 90 d.Cr. Dimpotriva, am din alte tablii acoperite de scrierea cuneifornui. Aceas\u00ad putea-o plasa chiar mai devreme. Astfel descoperirile ta arhiva de literatura antica sumerianii \ufffd; canaanita de la Marea Moarta \u00a7i sapaturile ce s-au tacut la este cit se poate de importanta. Tabliile contin date Qumran nu numai ca ne ofera luminii in plus asupra economice, politice \ufffdi juridice ale comunita1ii din Ebia. perioadei dintre cele doua testamente \u00a7i asupra pe\u00ad Or, intelegerea culturilor vecinilor lsraelului nu face rioadei Noului Testament, ci ne ajuta sa echilibriim altceva decit sa ne ajute in interpretarea Scripturilor. critica superioara \ufffdi sa ne descotorosim de conceptiile Aceste tiiblii arata cii Ebia era un imperiu comercial. radicale, ce nu-\ufffdi gasesc nici un temei in realitate. Mai-marii lui detineau controlul asupra rutelor comer\u00ad ciale ce se intindeau pina in Valea Mesopotamiei, in muntii actualei Turcii \u00a7i pina in Valea Nilului. Dar \ufffdi mai importanta e constatarea ca unele din Cartea Evrei este \u00a7i ea interesantii. Pe aceasta ne\u00ad tiiblii sint adevarate diqionare - practic, cele mai gre\ufffdit o vom pla\ufffda inainte de distrugerea Ierusalimului vechi cunoscute de noi - din care atliim sensul cuvin\u00ad din anul 70 d.Cr. Tratatul acesta a fost conceput, dupa telor din limba sumeriana \u00a7i din canaaneana timpurie cite se pare, pentru a rastuma ideea eseeana despre .,cei (sau eblaita). Trebuie subliniat ca limbile ii ajuta pe doi un\u00a7i\\\", unul print \ufffdi celalalt preot. Evrei i\ufffdi propune arheologi sa inteleaga cultura popoarelor. Multe cu\u00ad sii prezinte doctrina cre\ufffdtina \ufffdi cea Vechi-testamentala vinte canaanite de la Ugarit \ufffdi cuvinte ebraice din (cf. Zah. 6.9, 15; Ps. 110.1) potrivit careia Mesia avea Vechiul Testament pot fi intelese mai exact acum, dupa sii fie 1i ReRe, Ji Preor intr-o sinRura Persoanii. Si cartea descoperirea acestor tablii timpurii. Apocalipsei a fost negre\ufffdit compusa catre sti\ufffditul pri\u00ad in analele comunitatii Ebia apar multe nume de Lo\u00ad mului secol \ufffdi. in lumina Sulurilor de la Marea Moarta, e calita(i, inclusiv cele binecunoscute de cititorii Bibliei: posibil acum s-o datiim mai devreme, adica inainte de Haran, Damasc, Hazor, Bet-\ufffdan. Sihem, Iopa, E\ufffdche\u00ad anul 70 d.Cr. Aceasta concluzie se bazeaza pe fondul ei lon, lerusalim, Dor-\u00a7i unii invatati cred ca \ufffdi Sodoma ebraic, scos in evidenta de dovezile fumizate de ma\u00ad \u00a7i Gomora. intrucit Biblia insii\u00a7i le prezinta pe acestea nuscrisele de la Marea Moarta. drept loealita!i reale care au existat, tabliile Ebia intaresc","1393 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE istoricitatea biblica. Aproximativ l0000 de nume de oameni apar pe tablii. Printre ele sint nume bib\/ice ca Adam, Eva, Noe, Jubal, Avram, l\u00a7mael, Hagar, Chetura, Bilha, Israel, Micah, Mihael, Saul, David, lorum \u00a7i Iona. De\u00a7i a\u00ad ceste nume nu se refera la personaje biblice, ele stabi\u00ad lesc autenticitatea numelor din Biblie. Uneori insa tabliile con\\\\in istorii mitice sau legende aflate in conflict cu Scriptura (de pilda, diferite relatari despre creaiie). Acestea sint ilustra!ii ale auto\u00ad rilor in combaterea de catre ace\u00a7tia a concep\\\\iilor pa\u00ad gine despre lume. Sapaturile arheologice continua \u00a7i astazi \u00a7i cu si\u00ad guran\\\\a vor arunca \ufffdi mai multa lurnina asupra semni\u00ad ficaiiei \ufffdi probita\\\\ii Bibliei. lnscriptie din templul de la lerusalim. al carei text avertizeaza EmoJionanta istorie a arheologiei bib\/ice nu s-a sfir\u00ad Neamurile de pericolul invaziei. Matson Photo Service \ufffdit inca. Urmeaza sa se faca \ufffdi alte descoperiri mari, ca la ce alte descoperiri emo{ionante ce afecteaza urmare a muncii continue de cercetare a \\\\arilor biblice, Biblia nu ne \ufffdteptam sa gasim de sub hirletul arheolo\u00ad promitind sa aduca contribu\\\\ii \ufffdi mai mari la studiul gului? Perspectiva aceasta ar trebui sa trezeasca in noi o Sfintelor Scripturi in anii viitori. De pilda, descoperirea dragoste pentru Cuvintul lui Dumnezeu \ufffdi o dorinta de celor treisprezece codice copte de la Nag Harnmadi in a-I studia, facind ape! la istorie, lingvistica \u00a7i arheo\u00ad Egiptul Superior, dupa anul 1945 tinde sa rivalizeze cu Manuscrisele de la Marea Moarta in importanta lor logie, ca mijloace prin care Duhul Stint sa ajute ome\u00ad biblica. Scrierile din Egipt, in care gasim chiar ,,Evan\u00ad nirea sa in!eleaga mai bine mesajul Bibliei. ghelia apocrifa a Jui Toma\\\", sint de o valoare ines\u00ad Credit pentru ilustra{iile Joto: timabila, in special din punct de vedere critic, in da\u00ad Coleqia G. Eric Matson, Casa episcopalii tarea literaturii Noului Testament. Profesor D.J. Wiseman.","1394 Zona templului din lerusalim. art.ttind panta dealului. Foto Matson Macheta a templului lui Solomon din lerusalim. Foto Matson","1395 Machera a remplului lui Zorobabel din lerusalim. Foto Matson Macheta a templului Jui lrod din IerusaJim. Foto Matson","","",""]