Biblia deschisă - Noul Testament

["1299 iNTRE TESTAMENTE respectarea cu meticulozitate a tuturor legilor de puri\u00ad denaturata de mai tirziu are darul sii ne aminteasca tate ceremoniala. Din aceasta pricina, ei nu aveau voie mereu de etectele dezastruoase ale nepiisarii \u00a7i min\u00ad sa cumpere minciiruri sau bauturi de la un ,,paciitos\\\", driei spirituale, de care se pot face vinovati mai cu de frica sa nu se intineze din punct de vedere ceremo\u00ad seama cei evlavio\u00a7i. nial. De asemenea, un fariseu nu avea voie sa manince in casa unui pacatos, de\u00a7i ii putea primi pe acesta in SADUCHEII propria Jui casa. Dar in asemenea imprejurari, fariseul De\u00a7i fariseii \ufffdi saducheii sint osindi!i la un loc in Noul trebuia sa-i puna pacatosului la dispozitie alte haine, Testament, antagonismul lor fa\\\\a de Isus se manifesta deoarece nu se \u00a7tia dacii ale sale erau curate ceremo\u00ad foarte diferit. Saducheii erau partidul aristocratiei nial. iudaice \u00a7i al marii preotimi. Ei avusesera grija sa incheie pace cu domnitorii politici. alegindu-se cu Anima\\\\i de dorinta sincerii de a asigura func\\\\ionarea posturi de mare influen\\\\a \u00a7i avu\\\\ie materialii. In mod Legii in climatul de permanente prefaceri ce caracte\u00ad concret, lor le revenea administrarea Templului \u00a7i a riza lumea greco-romana, fariseii au dezvoltat sisteme ritualurilor sale. Saducheii se tineau la distan\\\\ii de de tradi\\\\ie menite sa facii aplicabila Legea la o mare masele populare, tiind uriti de acestea. varietate de situa\\\\ii din via\\\\a. In secolul intii inainte de incercarile fariseilor de a aplica Legea la noi situatii Cristos, doi invii\\\\atori farisei cu renume au imprumutat au fost respinse de saduchei, al ciiror concept despre numele !or la doua \u00a7Coli de gindire in domeniul Legii. autoritate se rezuma strict la Tora sau Legea lui Moise. Hillel a fost eel mai moderat, care s-a ingrijit mereu de Ei nu credeau in inviere, in existen\\\\a duhurilor sau a saraci \u00a7i a fost dispus sa considere o posibila com\u00ad ingerilor (cf. Marcu 12.18; Luca 20.27: Fapte 23.8). patibilitate intre ortodoxia iudaicii \u00a7i stapinirea roma\u00ad Credinta lor consta in mare miisura dintr-o serie de na. La polul opus, Samai s-a caracterizat printr-o negatii, in urma carora nu mai exista loc in gindirea lor interpretare mai stricta a legii \ufffdi o vehementii opozi\\\\ic pentru nici un sistem pozitiv politic sau religios: fa\\\\a de Roma. in cele din urma, punctul lui de vedere in vreme ce fariseii erau binevoitori fa!a de prozeli\\\\i \u00a7i-a gasit expresie in secta zilotilor, a caror impotrivire (Matei 23.15), ceata saducheilor riiminea inchisa ori\u00ad fa\\\\a de Roma a atras nimicirea lerusalimului din anul caror persoane doritoare sa devina membri ai partidu\u00ad lui !or - o calitate rezervata in exclusivitate familiei 70 dupii Cristos. Talmudul consemneazii trei sute marelui preot \u00a7i aristocratiei din lerusalim. Partidul \u00a7aisprezece controverse care s-au iscat intre \u00a7Coala lui saducheilor \u00a7i-a incetat existen\\\\a in anul 70 dupii Hillel \u00a7i cea a lui Samai. Cristos, cind a fost distrus Templul. in schimb. iu\u00ad daismul din epoca modema i\u00a7i are riidacinile in partida Tradi\\\\ia din cadrul gindirii fariseice a inceput printr\u00ad fariseilor. un comentariu asupra Legii, care ulterior a fost ridicat la rangul de lege propriu-zisa. Pentru a se justifica ESEENII aceastii inva\\\\aturii, s-a sus\\\\inut ca ,,legea orala\\\" i-a Eseenii \u00a7i fariseii i\u00a7i au radacinile in rindurile con\u00ad fost data lui Moise de ciitre Dumnezeu impreuna cu ducatorilor cu vederi ortodoxe din epoca macabeilor. care s-au opus elenizarii. Fariseii au pastrat un or\u00ad ,,legea scrisa\\\" sau Torah (Pirke Aboth, l. I). Culmea todoxism strict, in cadrul iudaismului istoric. Ei \u00a7i-au acestei dezvoltari a fost atinsa atunci cind Mi\ufffdna a mentinut separarea fata de orice intinare, dar nu \u00a7i de comunitatea evreiasca propriu-zisa. De\u00a7i inchiniiciu\u00ad afirmat ca legea orala trebuie respectata cu mai mare nea de la Templu era condusii de saduchei, fariseii au stricte\\\\e decit legea scrisa, deoarece legea statutara considerat-o drept parte integrantii a mo\u00a7tenirii lor religioase. De\u00a7i fariseii aveau \u00a7i ei tendinta de a se \\\\ine (adicii tradi\\\\ia orala) afecteaza via\\\\a omului de rind la distanta de .,piicato\u00a7i\\\", ei traiau totu\u00a7i in mijlocul lor mai profund decit aspectele marginale ale legii con\u00ad \u00a7i se striiduiau sa le ci\u00a7tige stima. stitu\\\\ionale (legea scrisa, Torah) (M. Sanhedrin, 10.3). 0 reaqie mult mai radicala fa!a de inlluen\\\\ele care Pe linga acuzatia care le-o aduce Noul Testament tindeau sii corupii viata poporului evreu a fost mani\u00ad festata de un secta numitii de scriitorii Philo, Josephus fariseilor ca se preocupii doar de aspectele minore ale \u00a7i Pliniu ,.eseeni\\\". Ace\u00a7tia par sii fi trait. eel mai Legii, el mai afirmii ca tradi\\\\ia a neglijat in mare adesea, in comunitiiti monastice, cum a fost cea de la masura adevaratul scop al Legii (Matei 15.3). Cum se Qumran. in apropiere de coltul de nord-vest al Marii intimpla in sinul multor mi\u00a7ciiri vrednice de toatii cin\u00ad Moarte. stea, \u00a7i in cazul fariseilor asistam la un fenomen de in incercarea sa de a explica iudaismul lumii eline. indepartare fa\\\\a de pio\ufffdenia primilor adep!i ai sectei. Josephus a vorbit de trei .. filosotii\\\" - a fariseilor. a ce se separasera de necura\\\\ie cu un mare pre\\\\. \ufffdi saducheilor \u00a7i a eseenilor. Termenul .,eseean\\\" pare sa adoptare a unei atitudini de mindrie in ce prive\ufffdte fi fost folosit cu un inteles destul de cuprinzator. rc\u00ad ferindu-se \u00a7i la diferite grupuri de iudei cu inclina\\\\ii respectarea preceptelor legale. monastice, intre care au existat dispute in privinta Oameni ca Nicodim, Iosif din Arimateea, Gama\u00ad liel \u00a7i Saul din Tars reprezinta citeva din sufletele cele mai nobile ale tradi\\\\iei fariseice a\u00a7a cum o giisim in Noul Testament. Mai tirziu, un Pavel convertit, de\u00ad venit apostol al Jui Cristos, aseamana caracterul lui Saul cu esen\\\\a ortodoxiei iudaice - ,,dupa cea mai ingusta partidii a religiei noastre\\\" (Fapte 26.5). Fari\u00ad seismul a avut un inceput siinatos, dar prin forma lui","INTRE TESTAMENTE 1300 unora din practicile lor. Pliniu spune cii eseenii evitau (care pare a fi de origine eseeanii) spune ca este interzis femeile, refuzind sa se casatoreascii, dar Josephus sii ridici un animal dintr-o groapii in care a ciizut in ziua pomene\u00a7te totu\u00a7i de un anumit ordin de eseeni care se de Sabat. 0 asemenea conceptie a fost insa consideratii casii.toreau. Sii.piiturile arheologice de la Qumran dez\u00ad drept extrema, chiar de fariseii legali\u00a7ti (cf. Matei valuie prezen\\\\a femeilor in comunitatea de eseeni de 12.11). acolo. Absenta eseenilor din curentele principale ale vietii Scriitorii antici ii vorbesc de bine pe eseeni, care au iudaice explicii de ce ei nu sint mentionati in Noul trait o viatii de simplitate \u00a7i ordine. Membrii comuni\u00ad Testament sau in Talmudul ebraic. De\u00a7i este liiudabila tii.Iii studiau Scriptura \u00a7i alte ciirti religioase. Fiecare inalta moralitate a eseenilor, invatiitura \ufffdi practica Jui eseean era obligat sa presteze muncii fizicii, contri\u00ad Isus au fost diametral opuse legalismului \u00a7i ascetis\u00ad buind la intretinerea materialii a comunitii\\\\ii. Bunurile mului invii!iiturii eseenilor. in vreme ce eseenii con\u00ad erau folosite in comun de to!i, o disciplinii foarte siderau orice contact cu un membru aflat pe o pozitie inferioara, chiar cind fiicea parte din grupul lor, drept o severa tiind mentinuta de ciitre un supraveghetor. Cei intinare ceremonialii, Isus nu a ezitat sa manince \u00a7i sii care renuniau la casiitorie adoptau bii.ieti la o virsta bea cu ,,vame\u00a7ii \u00a7i paciito\u00a7ii\\\" (Matei 11.19; Luca 7.34). De\u00a7i erau ascultatori de Legea lui Moise, lsus fragedii, pentru a inscrie in ei \u00a7i a perpetua idealurile nu a avut sentimente de aprobare pentru cei care fiiceau esenianismului. Selavia \ufffdi razboiul erau respinse cu din Lege o povara, \u00a7i nu o binecuvintare. Sabatul, desii.vir\u00a7ire. potrivit conceptiei lui Isus, a fost fiicut pentru om, \u00a7i este ingaduit sa faci bine in ziua de Sabat (Matei Eseenii primeau cu bucurie prozeli\\\\ii, dar le cereau 12.1-12; Marcu 2.23-28; Luca 6.6-11; 14.1-6). sii treaca printr-o perioada strictii de verificare, inainte lsus a infierat abuzurile din Templu \u00a7i a profetit de a-i accepta in sinul comunitatii lor ca membri cu nimicirea lui, dar nu a repudiat slujbele de la Templu. drepturi depline. Eseenii nu au fost niciodatii prea El a venit la lerusalim de sarbiitorile mari ale evreilor iar dupii invierea Sa ucenicii incii frecventeaza Tem\u00ad multi la numar. Philo spune cii erau vreo patru mii iar plul (la ora de rugaciune, cf. Fapte 3). in vreme ce Pliniu vorbe\u00a7te despre o comunitate aflatii la nord de ascetismul \u00a7i monasticismul au avut o inriurire puter\u00ad En Ghedi. corepunzind cu regiunea Qumran. Cii mai nica la inceput asupra gindirii cre\u00a7tine, in forma lui existau \u00a7i alte a\u00a7ezari este foarte !impede, deoarece ni primarii cre\u00a7tinismul nu a fost nicidecum o mi\u00a7care se spune ca to!i membrii sectei erau bine primi\\\\i in asceticii.. Lucrarea lui Isus a fost in mare masurii spre oricare dintre coloniile eseenilor. folosul ,,oamenilor de rind\\\", care erau respin\ufffdi de farisei \u00a7i eseeni. Lui lsus nu i-a fost ru\u00a7ine sa se Nu se \u00a7tie nimic sigur despre prima parte a istoriei asocieze cu oameni din genera\\\\ia Sa a\u00a7a incit cei ce se acestei secte, deoarece, ca toate mi\u00a7ciirile de reforma . socoteau singuri neprihiinili L-au numit bautor de vin originile ei se pierd in timp. Philo afirma ca Moise a \u00a7i prieten al vame\u00a7ilor (Matei 11.19). instituit acest ordin iar Josephus spune cii eseenii au ALTE SECTE existat ,,din vremurile striivechi ale piirintilor lor\\\". E sigur ca mi\u00a7carea eseenilor a fost la un moment dat un Noul Testament aminte\u00a7te de irodieni (Marcu 3.6: protest extrem impotriva coruptiei care domnea in Matei 22.16) \u00a7i ziloti (Luca 6.15), grupuri de evrei sinul iudaismului pre-cre\u00a7tin, precum \u00a7i faptul cii in aflate la polii opu\u00a7i ai spectrului politic. lrodienii par cele din urma multi membri s-au retras din modul de sa fi fost evrei cu influenta \u00a7i pozitie sus-pusii, favora\u00ad via!ii al comunitatii palestiniene, cautind purificarea in bili domniei lui !rod \u00a7i. prin urmare, romanilor care i-au regiuni cum este cea de la Qumran. sprijinit pe Irozi. Zilotii, pe de alta parte, erau patrioti infocati, care se opuneau cu orice pre! Romei. Fana\u00ad Considerindu-se singurii israeliti adevarati \ufffdi ne\u00ad tismul lor a atras interventia romanilor, care, sub con\u00ad ducerea lui Titus, in anul 70 dupa Cristos, au distrus intinati, eseenii refuzau sa coopereze cu practicile lerusalimul impreuna cu Templul. considerate de ei drept corupte, la templul de la le\u00ad rusalim. Via\\\\a regimentatii a centrului de eseeni pare sa fi slujit ca substitut pentru templu, in ochii eseenilor pio\u00a7i. Strictetea disciplinei eseene \ufffdi rigiditatea cu care se impunea Legea sint subliniate de toti cei care scriu despre ei. Josephus spune cii erau mai stric!i decit to!i iudeii in abstinenta lor de la orice fel de munca in ziua de Sabat. Un pasaj din Documentul de la Damasc","APOCRIFA Numim ,.Apocrifa\\\" acea colectie de scrieri ebraice ,.acele ca.rii, numite de obicei Apocrifa, ca.rii lipsite de antice produse intre anul 250 i.Cr. \u00a7i primele secole ale inspiraJie divina, nu fac parte din canonul Scripturii \u00a7i, erei cre\u00a7tine. Cilrlile apocrife au fost ridicate la rangul prin urmare, nu au nici o autoritate in cadrul Bisericii de literaturii biblicii in cadrul teologiei bisericii ro\u00ad Jui Dumnezeu \u00a7i nu trebuie aprobate sau folosite in alt mano-catolice, in vreme ce protestantii \u00a7i evreii nu le fel decit ca orice alte scrieri omene\u00a7ti.\\\" Bisericile re\u00ad atribuie nici o inspiratie divinii. formate nu au incurajat folosirea Apocrifei \u00a7i, in con\u00ad secinta, arareori sint folosite aceste cilrli in protestan\u00ad DE CE NU LE ACCEPTA PROTESTANTII tismul contemporan. Biserica Anglicana, in cele Trei\u00ad zeci \u00a7i Noua de Articole ale ei, adopta o pozitie de De\u00a7i protestantii studiazii cilrlile apocrife, datoritii lu\u00ad mijloc, sustinind ca ,.Biserica cite\u00a7te [ca.riile apocrife) minii pe care o aruncii acestea asupra vietii \u00a7i gindirii ca exemplu de viata \u00a7i invatatura de conduita; dar nu le iudaismului pre-cre\u00a7tin, ei nu le acordii inspiratie di\u00ad aplica pentru a miirturisi vreo doctrina.\\\" vinii scripturalii din urmiitoarele motive: Pe Iinga aceste ca.rii, numite de obicei Apocrifa, (I) Cilrlile apocrife nu au facut parte din Vechiul exista o mare varietate de alte scrieri literare antice, de Testament al lui Isus \u00a7i al bisericii primare. Cele trei origine evreieasca \u00a7i cre\u00a7tina, ciiroraIi se aplica numele pilrli principale ale Vechiului Testament: Legea, Pro\u00ad de Pseudepigrafa. Apocrifa, Pseudepigrafa, literatura fetii \u00a7i Scrierile - din care se compune \u00a7i acum Biblia sectara din Pe\u00a7terile de la Qumran \u00a7i o mare varietate de ebraicii - nu cuprindeau \u00a7i ca.riile apocrife. De\u00a7i A\u00ad alte scrieri antice asigura un material util pentru intele\u00ad pocrifa era cunoscutii de Isus \u00a7i ucenicii Siii, ei n-au gerea lumii Noului Testament \u00a7i a Bisericii primare. citat niciodatii din ea \u00a7i n-au considerat-o Scripturii De\u00a7i nu ocupa acela\u00a7i loc cu Scriptura inspirata, aceste inspiratii. scrieri merita sa fie cercetate cu de-amanuntul. (2) Scriitori evrei antici care au scris in limba URMATOARELE CARTI SINT NUMITE greacii, indeosebi Philo \u00a7i Josephus, aveau cuno\u00a7tinte DE OBICEI APOCRIFA: despre Apocrifa, dar n-au citat-o ca fiind Scripturii inspiratit. Cartea apocrifa II Esdras mentioneazit exis\u00ad I Esdras (in Vulgata: III Esdras). intii Esdras relateaza tenta a douiizeci \u00a7i patru de cilrli, corespunziitoare o serie de episoade din istoria Vechiului Testament, Bibliei ebraice a\u00a7a cum e cunoscutii in zilele noastre, incepind cu siirbatorirea Pa\u00a7telui de ciitre Josia la leru\u00ad precum \u00a7i \u00a7aptezeci de alte scrieri de naturii esoterica salim (cca. 621 i.Cr.) \u00a7i sfir\u00a7ind cu citirea publica a (II Esdras 14.44-48). E semnificativ faptul cii aceastii Legii de catre Ezra (cca. i.Cr.). in esenta, e reprodus carte apocrifii dovede\u00a7te o mare familiarizare cu cano\u00ad continutul cilrlilor: II Cronici 33.1-36.23, Ezra \u00a7i nul Vechiului Testament a\u00a7a cum este acesta cunoscut Neemia 7.73-8.12. 0 adaugire la desfa\u00a7urarea eveni\u00ad in sinagogii \u00a7i in bisericile protestante. mentelor descrise de Biblie apare la I Esdras 3.1-5.6 in a\u00a7a-numita Poveste a celor trei striijeri. Tinerii care ii (3) Piirintii bisericii, care erau bine familiarizati cu pazeau pe Regele Darius, pentru a nu adormi, purtau canonul ebraic, fiiceau o distinctie neta intre scrierile intre ei dezbateri menite sa afle care e forta cea mai canonice \u00a7i cele apocrife. Scrierile Jui Melito din mare din lume. Unul a spus ca vinul e forta cea mai Sardis, Cyril al Ierusalimului \u00a7i ale Sfintului Iero\u00ad mare, deoarece are o putere extraordinara asupra oa\u00ad nim dovedesc separatia care se fiicea intre Scripturile menilor; altul a sugerat ca e regele, deoarece are puteri inspirate \u00a7i Apocrifa. nemiirginite asupra supu\u00a7ilor Jui; iar al treilea (Zoro\u00ad babel), a afirmat ca femeia este acea forta, deoarece da (4) Cilrlile apocrife nu au fost declarate drept Scrip\u00ad na\u00a7tere omului, dar ca adeviirul este biruitor a toate. tura autorizata decit la Consiliul de la 'frent ( 1546 Regele, care a fost rugat sa decida cine e ci\u00a7tigatorul, a dupa Cristos). Cu acea ocazie urmatoarele ca.rii apo\u00ad inclinat in favoarea raspunsului dat de Zorobabel \u00a7i s-a crife au fost declarate canonice: Tobit, ludit, intelep\u00ad oferit sa-i dea tot ce dore\u00a7te. Zorobabel a cerut per\u00ad ciunea lui Solomon, Eclesiasticus, Baruh (inclusiv misiunea sa se intoarcii la lerusalim pentru a rezidi Scrisoarea Jui Ieremia), I \u00a7i II Macabei, adiiugirile la Templul. Fragmentul se incheie cu o descriere a evre\u00ad cartea Estera, \u00a7i adiiugirile la cartea Daniel (adica ilor care piirasesc Babilonul, indreptindu-se spre Ieru\u00ad Suzana, Cintarea celor trei tineri \u00a7i lucrarea intitulatii: salim. Cei mai multi invatati sint de parere ca I Esdras ,,Bel \u00a7i Balaurul\\\"). Multi invatati ai bisericii romano\u00ad a fost compusa in Egipt, curind dupa anul 150 i.Cr. catolice fac distinctie intre cilrlile proto-canonice (adi\u00ad cii: Vechiul Testament a\u00a7a cum ii avem noi) \u00a7i ca.riile II Esdras (in Vulgata: IV Esdras). Miezul ca.riii II deutero-canonice (respectiv Apocrifa). Esdras (capitolele 3-14) i\u00a7i propune sa descrie cele \u00a7apte revelatii apocaliptice diiruite Jui Ezra in Babi\u00ad (5) Cei mai multi cititori sint de piirere ca Apocrifa lon. Ele se ocupa cu problema suferintei lui Israel \u00a7i a reprezinta un nivel de scrieri inferioare ca.riilor cano\u00ad incerciirii ,.de a justifica in faJa omului caile Jui nice. Aceste ca.rii canonice contin numeroase inexacti\u00ad Dumnezeu\\\". Evident. autorul a fost un evreu care tiiti istorice \u00a7i geografice, precum \u00a7i foarte multe ana\u00ad a\u00a7tepta venirea Jui Mesia al Israelului \u00a7i epoca de bine- cronisme, fiind lipsite de spiritul atit de evident pro\u00ad fetic al scrierilor canonice. Confesiunea de Westminster ( 1643) afirma ca 130 1","APOCRIFA 1302 cuvintare pe care o va aduce El. lntroducerea (capito\u00ad dria a compus intre anii 150 \u00a7i 50 i.Cr. un tratat de lele I \u00a7i 2), precum \u00a7i incheierea (capitolele 15 \u00a7i 16) etica, pe care 1-a numit intelepciunea lui Solomon, contin adaugiri scrise din punctul de vedere al cre\u00a7ti\u00ad pentru a-i asigura o larga raspindire \u00a7i acceptare in nilor. Miezul a fost probabil scris in aramaicii, pe la rindurile publicului cititor. El a cautat sa-i apere pe sfir\u00a7itul primului secol al erei cre\u00a7tine. Ulterior, pe la evreii din Egipt de pericolul scepticismului, materia\u00ad mijlocul secolului al doilea, s-a adaugat o introducere lismului \u00a7i idolatriei \u00a7i sa-i invete pe cititorii pagini (in greaca) iar un secol mai tirziu s-au scris capitolele adeviirul despre iudaism \u00a7i nebunia paginismului. Car\u00ad de la sfir\u00a7it. Versiunile orientale \u00a7i multe din cele mai tea incepe cu un indemn catre domnitorii pamintului sa bune manuscrise latine nu contin decit miezul cilrlii. caute intelepciunea \u00a7i sa urmeze neprihanirea. Teolo\u00ad gia sa e bazata pe Vechiul Testament, cu modificiiri Tobit. Este o carte de beletristica religioasii, scrisa derivate din ideile filosofice ale Greciei, ce predomi\u00ad probabil in aramaica, in eel de-al doilea secol inainte nau in atmosfera culturala din Alexandria. Spre deose\u00ad de Cristos. in ea ni se poveste\u00a7te cum un evreu cucer\u00ad bire de Vechiul \u00a7j Noul Testament, in care trupul e tinut nic din semin\\\\ia lui Neftali, care locuia in Galileea, la loc de cinste, Intelepciunea Jui Solomon ii considera impreuna cu sotia lui Ana \u00a7i fiul Tobia, au fost du\u00a7i la ca pe ceva care ,.ingreuiaza sutletul\\\", doar un ,.cort Ninive de catre Salmaneser (cca 72 1 i.Cr., II Regi pamintesc\\\" care ,,impovareaza mintea ginditoare\\\" 18.9- 12). Exila\\\\i in aceasta Jara, ei au continual sa (9.15). Preexistenta (8.19-20) \u00a7i nemurirea (3. 1-5) respecte cu strictete Legea evreiascii. Cind Tobit \u00a7i-a sutletului sint acceptate, dar lipse\u00a7te doctrina cre\u00a7tina pierdut vederea, I-a trimis pe fiul lui la Rages in Mezia, despre invierea cu trupul. pentru a primi plata datorata de cineva pentru un im\u00ad prumut fiicut anterior. Un inger 1-a condus pina la Ecclesiasticus, sau lntelepciunea lui lsus, fiul lui Ecbatana, unde s-a indragostit de o vaduva frumoasa, ai ciirei \u00a7apte soti anteriori au fost omoriti fiecare in Sirach. Eclesiasticus, un tratat etic, preamiirind vir\u00ad ziua nun\\\\ii de catre un duh rau. Tobia s-a casatorit cu tutea intelepciunii, a fost scris in ebraica intre anul 200 vaduva ramasa fecioara \u00a7i a reu\u00a7it sa evite aceea\u00a7i \u00a7i 175 i.Cr. de un invaJat cucemic de la lerusalim, Isus moarte de care avusesera parte predecesorii Jui arzind fiul Jui Sirach. Nepotul autorului, un evreu de la Ale\u00ad miezul unui pqte \u00a7i provocind un furn care a alungat xandria, a tradus lucrarea in greaca \u00a7i i-a adaugat un duhul rau. Ca o binecuvintare in plus, fierea pe\u00a7telui a prolog (cca 132 i.Cr.). Este cea mai lunga dintre fost folosita pentru a-1 tamadui pe biitrinul Tobit de ca.riile apocrife \u00a7i singura al ciirei autor se cunoa\u00a7te. orbirea sa. Asemenea cartii canonice Proverbe, Eclesiasticus se ocupa cu o mare varietate de subiecte practice - de la ludita. Istoria luditei a fost probabil scrisa in ebrai\u00ad regimul alimentar corespunzator pina la relatiile din ca, de ciitre un evreu din Palestina, in anii imediat familie ! Cel mai lung fragment neintrerupt din carte urmiitori revoltei macabeilor. in ea ni se poveste\u00a7te (capitolele 44 la 50) este eel intitulat Laudii oameni\u00ad cum o vaduva evreica, pe nume ludita, \u00a7i-a izbavit lor renumiti, care face mici schite de caracter unei poporul de sub asuprirea comandantului asirian Holo\u00ad lungi serii de personaje vrednice din istoria evreilor. fernes, care asediase Bethulia. Punindu-\u00a7i viata in incepind cu Enoh, Noe \u00a7i Avraam, continuind cu pericol, ludita s-a dus in cortul lui Holofemes \u00a7i I-a Zorobabel \u00a7i Neemia \u00a7i, in cele din urma, incheind cu ademenit cu farmecele ei. Apoi, aruncindu-1pe asirian marele preot Simon, contemporan \u00a7i prieten al auto\u00ad intr-o transa, ludita i-a luat sabia, i-a tiiiat capul \u00a7i I-a rului. dus inapoi la Bethalia, ca miirturie a faptului ca Dum\u00ad nezeu a <lat poporului ei izbinda asupra asirienilor. Baruh. Cartea Baruh, scrisa, dupa cite se pare, de ludita se poate compara cu lael din relatarea biblicii, prietenul \u00a7i secretarul lui leremia (leremia 32. 12; eel care 1-a omorit pe generalul canaanit Sisera (Jude\u00ad 36.4; 5 1.59), este o lucrare compilata, care nu a fost ciitori 4. 17-22). terminata decit in primul secol inainte de Cristos sau chiar mai tirziu. De\u00a7i versiunea finala a fost scrisa in Adiiugirile la cartea Estera. in secolul doi sau unu limba greaca, unele fragmente lasa sa se inJeleaga ca inainte de Cristos, un evreu egiptean a tradus cartea au fost scrise initial in ebraica. Cartea incepe cu o canonica Estera in limba greaca \u00a7i in acela\u00a7i timp a rugaciune de pociiinta, \u00a7i o recunoa\u00a7tere a faptului ca interpolat un total de 107 versete in \u00a7ase locuri, in care nenorocirile care s-au abatut asupra Ierusalimului sint el a fost de pitrere ca trebuie adaugata o nota religioasa pedeapsa meritata pentru pacatele comise de el (I. 1- la continutul cartii. Aceste inseriiri pline de pio\u00a7enie 3.8). Un al doilea fragment poetic explica faptul ca pomenesc numele lui Dumnezeu \u00a7i rugaciunea - necazurile Israelului se datoareaza neglijiirii intelep\u00ad elemente absente din cartea canonica a Esterei. Com\u00ad ciunii (3.9-4.4). Aceasta intelepciune, care e laudata pletarile apocrife adauga un plus de zece versete la \u00a7i cintata de scriitorul cu inclinatii filosofice, este pusa capitolul 10 din Estera \u00a7i inca \u00a7ase capitole, purtind pe picior de egalitate cu Legea Jui Dumnezeu (4. 1-3). numerele 11 la 16. in versiunea Septuaginta, in limba greaca, versetele suplimentare sint distribuite oarecum Al treilea fragment al caqii, scris tot in versuri, este un uniform de-a lungul intregului text, pentru a se contopi mesaj de mingiiere \u00a7i nadejde pentru lsraelul cu naratiunea cilrlii. abiitut. Du\u00a7manul va ti zdrobit iar copiii Ierusalimului se vor intoarce triumfatori ! Baruh este singura carte intelepciunea Jui Solomon. Un evreu din Alexan- din cadrul Apocrifei la care se constata ceva din in-","1303 APOCRIFA flii.ciirarea profe!ilor Yechiului Testament. de\u00a7i. spre vente, \u00a7i astfel au fast condamnati la moarte iar Suzana deosebire de ei, Baruh este iipsit de originalitate. a fast salvatii. in Septuaginta. lstoria Suzanei precede canea canonicii a lui Daniel: in Yulgata o urmeazii. Scrisoarea lui Ieremia. Prin anul 300 i.Cr. sau mai tirziu, un autor necunoscut a scris o predica inflacara\u00ad Bel \u00a7i Balaurul. lstoria lui Bel \u00a7i cea a Balaurului au ta, bazatii pe textul de la Ieremia 11.10, in care aratii fast probabil scrise in ebraicii, ciitre mijlocul primului totala neputin!ii a zeilor de iemn, argint \u00a7i aur. Predica secol inainte de Cristos \u00a7i adaugate la cartea Daniel. de aceasta, cunoscutii sub numele de Scrisoarea iui le\u00ad traducatorul ei in limba greacii. in Septuaginta aceastii remia, a fast scrisii iniiial in ebraicii (sau aramaicii), carte urmeaza imediat dupa Daniel. in vreme ce in de\u00a7i nu s-a piistrat decit in greacii \u00a7i in traduceri dupii Yulgata apare dupa Suzana. lstoria lui Bel este una din versiunea greacii. lntrucit multe manuscrise grece\u00a7ti \u00a7i cele mai vechi romane ,,poli!iste\\\" din lume - ca sii. siriace, precum \u00a7i versiunea latinii, adaugii Scrisoarea spunem a\u00a7a. in ea ni se poveste\u00a7te cum Cirus. regele lui leremia la cartea Baruh, in cele mai multe din persan. I-a intrebat pe Daniel de ce nu se inchinii lui traducerile in englezii ale Apocrifei aceastii scrisoare Bel, zeul Babilonului. Cirus i-a spus lui Daniel cita formeazii capitolul \u00a7ase din cartea Baruh. Totu\u00a7i Scri\u00ad raina \u00a7i undelemn. \u00a7i cite oi inghite Bel in fiecare zi. soarea nu are nici o iegiiturii cu Baruh \u00a7i unele codice o Apoi Daniel 1-a convins pe Cirus sa depuna cantita\\\\ile plaseazii dupii cartea Plingerile lui leremia din Biblia acestea, ca de obicei, in templu, iar apoi sa inchidii \u00a7i canonicii. sii sigileze U\u00a7ile templului. lntre timp. Daniel a pre\u00ad siirat cenu\u00a7ii pe podeaua templului. A doua zi di\u00ad Rugiiciunea lui Azaria \u00a7i Cintarea celor trei ti\u00ad minea!ii, au constatat ca hrana dispiiruse iar in cenu\u00a7ii neri. (Adiiugiri la cartea Daniel, inserate intre 3.23 \u00a7i se puteau vedea clar urmele Iii.sate de preo1i \u00a7i de copiii 3.24). Cindva. in timpul celui de-al doilea sau pri\u00ad \u00a7i nevestele acestora. care se falosiserii de o intrare mului secol inainte de Cristos. au fast scrise aceste trei secretii. de sub masii, pentru a intra noaptea in templu .,adiiugiri\\\" la cartea canonicii Daniel, de sine stiitii\u00ad \u00a7i a fura bucatele. Convins de perfidia preo1ilor lui Bel, toare, de catre autori necunoscu1i. Prima din acestea, Cirus a poruncit ca ace\u00a7tia sii fie injunghia!i iar templul Rugiiciunea lui Azaria \u00a7i Cintarea celor trei tineri, a lui Bel distrus. Balaurul era de fapt un \u00a7arpe. cii.ruia i se fast probabil scrisii in ebraicii, de un evreu cucemic in inchina regele. pinii cind Daniel 1-a ucis, dindu-i sii timpul perioadei de suferinlii prin care a trecut poporul manince smoalii amestecatii cu grasime \u00a7i par. infuria!i iui, sub asuprirea lui Antioh Epifanul sau in perioada la culme de faptul ca zeul !or a fast nimicit, babilo\u00ad Revoltei macabeilor, care a urmat. in timpul suferin- nienii au cerut ca Daniel sa fie omorit. De nevoie. 1elor, in mijlocul cuptorului, Azaria este reprezentat ca regele a consim!it ca Daniel sa fie aruncat in groapa liiudindu-L pe Dumnezeu, marturisind piicatele por,o\u00ad cu lei (cf. Daniel 6.1-28). Leii insa nu i-au fa.cut nici rului sau \u00a7i rugindu-se pentru izbiivirea naiiunii. ln\u00ad un rau lui Daniel. care a fost hrii.nit in chip miraculos gerul Domnului a venit apoi in mijiocul cuptorului \u00a7i a de profetul Habacuc. ce a fost rii.pit de un inger in alungat tlaciira de foe iar tinerii au rii.mas nevatamaii. ludeea \u00a7i adus la groapa cu lei din Babilon. in ziua a Apoi din mijlocul cuptorului ei au cintat laude lui \u00a7aptea, regele 1-a scos pe Daniel din groapa cu lei. Dumnezeu in Cintarea al carei con1inut aminte\u00a7te de aruncindu-i in locul lui pe du\u00a7manii siii. care au fost Psaimul 148, iar in ce prive\u00a7te forma ei antifonala. de sfi\u00a7ia!i imediat de fiarele infometate. lstoria lui Bel \u00a7i Psalmul 136. a Balaurului au avut drept scop ridiculizarea ido\u00ad latriei \u00a7i discreditarea preo\\\\ilor care se ocupau cu Suzana. Nu se \u00a7tie sigur daca ,,Suzana\\\" a fast lucruri necurate. scrisa ini!ial in ebraica sau in greaca. Autorul ei ne\u00ad cunoscut a trait in al doilea sau primul secol i.Cr., dar Rugaciunea lui Manase. Rugiiciunea apocrira a lui nu cunoa\u00a7tem alte detalii privitoare la via1a lui. Totu\u00a7i Manase a fost scrisii. probabil in ultimele douii. secole cartea in sine e recunoscutii drept una din marile inainte de Cristos, de un evreu palestinian. inva\\\\atii nu nuvele ale literaturii universale. in ea ni se poves\u00ad sint siguri daca a fost compusii in ebraicii. aramaica te\u00a7te cum doi biitrini imorali au amenin1at-o pe Su\u00ad sau greacii. Rugiiciunea ii este atribuitii lui Manase. zana, so\\\\ia frumoasa a unui evreu cu influen1a din regele ludeii, care, conform textului de la II Cronici Babilon, ca dacii nu cedeaza avansurilor !or, vor de\u00ad 33. a fast dus in captivitate la Babilon. unde s-a pociiit pune marturie impotriva ei, deciarind cii au viizut-o in de idolatria ce caracterizase anii domniei sale. Se bra\\\\ele unui amant. ln fa!a repulsiei ei fa\\\\ii de ei \u00a7i a aminte\u00a7te de rugiiciunea iniiltatii de Manase (II Cronici refuzului categoric de a ceda, ei au pirit-o ca ar fi comis 33. I 9) \u00a7i un evreu cucemic pare sii fi incercat sii scrie adulter \u00a7i, intrucit se implineau condi!iile prescrise de aceastii rugiiciune in forma in care ar fi rostit-o Ma\u00ad iege, sa existe doi martori in orice acuza1ie. ea a fast nase. Rugiiciunea este reprezentativa pentru formele condamnatii la moarte. Un tinar, pe nume Daniel, a liturgice ebraice din vechime. incepe cu cuvinte de reu\u00a7it sii opreascii mersul procesului. dindu-i-se voie lauda aduse Domnului. a cii.rui maiestate este viizutii sii chestioneze martorii individual. El le-a cerut la in crea\\\\ie (1-4) \u00a7i in indurarea Sa fatii de piiciito\u00a7i ( 5-8). fiecare sii identifice copacul la umbra cii.ruia sus\\\\ineau Apoi urmeazii o marturisire personala (9-10) \u00a7i im\u00ad ca ar fi viizut-o pe Suzana impreunii cu amantul ei. plorarea iertarii (11-13). Rugiiciunea se incheie cu o Batrinii s-au triidat singuri, dind riispunsuri inconsec- cerere pentru har (14) \u00a7i o doxologie ( I 5).","APOCRIFA 1304 l Macabei. I Macabei este un important document men\\\\ionatii in Noul Testament sub numele de .,prazni\u00ad istoric al celor patruzeci de ani incepind cu urcarea pe cul dediciirii\\\" (loan 10.22). tron a lui Antioh Epifanul (175 i.Cr.) pina la moartea lui Simon Macabeul (135 i.Cr.). A fast probabil II Macabei. II Macabei este. in principal, o paralelii scrisii de un evreu din Palestina. in limba ebraicii, prin la primele \u00a7apte capitole din I Macabei, acoperind anul I 00 i.Cr. Cartea ne ofera cea mai bunii relatare a perioada scursa intre anul 175 \u00a7i I 60 i.Cr. Lucrarea t\u00a7i rezisten1ei evreilor impotriva Jui Antioh \u00a7i a riizboa\u00ad propune sii prezinte in rezumat istoria in cinci volume ielor macabee. care, in cele din urmii. au dus la Ct\u00a7\u00b7 scrisii de lason din Cirena (2. I 9-23), a ciirui identi\u00ad tigarea independen1ei pentru statul iudeu. Ne sint po\u00ad tate riimine incertii. Autorul ciif\\\\ii II Macabei a fast, vestite astfel faptele de vitejie ale celor trei fii ai lui evident. un evreu de la Alexandria, care a scris in Mattathias, preotul care 1-a infruntat pe Antioh, aprin\u00ad limba greacii. El va fi scris in jurul anului 120 i.Cr. sau zind astfel scinteia revoltei: luda (3.1-9.22): Ionatan pe la inceputul primului secol al erei cre\u00a7tine. II Ma\u00ad (9.23-12.53) \u00a7i Simon (13.1-16.24). Siirbiitoarea e\u00ad cabei este o lucrare mai pu1in istoricii \u00a7i mai retoricii vreiascii Hanuca. celebratii la aceea\u00a7i data la care se decit I Macabei. Este scrisii din punctul de vedere al tine Criiciunul, comemoreaza rededicarea templului in fariseilor, subliniind latura miracolului, in contrast cu urma victoriilor obtinute de macabei. Siirbiitoarea este natura mai prozaicii \u00a7i mai obiectivii a lucriirii I Ma\u00ad cabei.","FIRUL RO\ufffdU AL RASCUMPARARII Introducere ispa\u00a7irea pentru pacat nu se poate impleti de miini ome\u00ad ne\u00a7ti. Prin urmare, Domnul a ucis inaintea ochilor Evei Biblia este Cartea Rascumpararii. \u00a7i nu doar o carte \u00a7i ai Jui Adam un animal nevinovat din gradina. al carui de istorie, de \u00a7tiinJa, de antropologie sau de cosmogo\u00ad singe s-a scurs in pamint. Aici i\u00a7i are obir\u00a7ia Firul Ro\u00a7u nie. Este cartea mintuirii \u00a7i izbavirii omenirii pierdute. al Rascumpararii. Omorind o victima inocentii. Dumne\u00ad zeu i-a luat pielea \u00a7i a confeqionat din ea o acoperitoare Cuvintul ., rascumparare\\\" presupune. in primul rind. pentru goliciunea barbatului \u00a7i a femeii sale. Aceasta o izbavire \u00a7i apoi pretul acelei izbaviri. Noi sintem este prima jertfa. pe care chiar Dumnezeu Cel Atotpu\u00ad izbaviJi de pedeapsa pacatului, de puterea Satanei \u00a7i a temic a adus-o.Cind Adam a vazut cum se stinge via\\\\a raului, prin pretul pe care I-a platit lsus pe cruce in locul acelei creaturi nevinovate. cum se inro\u00a7e\u00a7te pamintul de nostru, fiind astfel dezlegaJi sa putem trai o via\\\\a in care singele ei. a cunoscut pentru prima data ce inseamna sa nu ne mai stapine\u00a7te pacatul, in care legatura noastra cu mori din pricina pacatului. Si astfel incepe istoria is\u00ad Dumnezeu este acum cea dintre tata \u00a7i fiu, o via\\\\a in care pa\u00a7irii \u00a7i jertfei, care strabate Cuvintul Jui Dumnezeu, dragostea este principiul calauzitor, pe masura ce ne pina cind ajungem la mareiul final al scenei in care insu\u00a7im toate efectele minunate ale faptului ca pacatele multimile de sfin\\\\i i\u00a7i spala hainele \u00a7i \u00a7i le albesc in noastre au fost ispa\u00a7ite. singele Mielului. Acesta e Firul Ro\u00a7U al Rascumpararii 1 intreaga Biblie - atit Yechiul, cit \u00a7i Noul Testament Din ziua a !japtea in Griidina Eden - are ca tema principala lucrarea rascumparatoare a Jui pinii la chemarea lui Avraam Cristos, ispa\u00a7irea de catre El a pacatelor noastre. Jertfa Sa, faptul ca \u00a7i-a varsat singele pentru noi, este tocmai in Gradina Eden, dupa ce Domnul a acoperit goliciu\u00ad preJul platit pentru izbavirea noastra, deoarece El s-a nea barbatului \u00a7i a femeii. s-a intors spre Satana \u00a7i i-a imbracat cu natura noa\ufffdtra pacatoasa pentru ca astfel sa spus: ..Si voi pune du\u00a7miinie intre tine \u00a7i femeie \u00a7i intre poata implini cerinJele drepte ale Legii. Si astfel jertfa saminta ta \u00a7iSamin\\\\a ei: El iti va zdrobi capul iar tu ii vei Sa este acum acceptata ca plata integralii pentru izbavi\u00ad zdrobi calciiul\\\" (Gen. 3. 15). Yeacuri de-a rindul rabinii rea omului. au studiat cuvintul acesta pe care 1-a rostit lehova catre Satana. in original cuvintul ,, samin\\\\a\\\" din ,,Saminta Lucrarea rascumparatoare a Domnului nostru pentru femeii\\\" este de genul masculin.Rabinii au meditat mult noi are trei aspecte: Mai intii, este strins legata de la semnifica\\\\ia acestei promisiuni pe care a facut-o iertare. intrucit noi primim iertarea prin moartea Jui Dumnezeu, potrivit careia ,.Saminta\\\" femeii va zdrobi Cristos pe cruce ca preJ de rascumparare. in al doilea capul Satanei. Astazi noi \u00a7tim ca ea se refera la inde\u00ad rind, ea presupune justificare. deoarece izbavirea ne lungatul conflict dintre ura Jui Lucifer \u00a7i dragostea Jui a\u00a7eaza intr-o poziJie dupa voia Jui Dumnezeu, refacind Dumnezeu manifestata in Cristos lsus. Promisiunea res\u00ad deplin rela\\\\ia noastra cu El. in al treilea rind, ea ne pectiva ne indreaptii ochii spre Golgota. unde a suferit promite izbavirea finala de puterea pacatului, la venirea lsus pe cruce, unde 1-a fost zdrobit calciiul. Dar prin Domnului \u00a7i Mintuitorului nostru lsus Cristos. Tocmai aceasta zdrobire a infrint odata pentru totdeauna puterea dezvoltarea acestor trei aspecte constituie ceea ce am \u00a7arpelui eel vechi. a diavolului, zdrobindu-i capul. numit .. Firul ro\u00a7u al Rascumpararii\\\". Si astfel omul Adam impreuna cu so\\\\ia sa Eva \ufffdi-au Creatia \ufffdi Ciiderea intemeiat primul camin pe pamintul blestemat din pri\u00ad cina lor. Dupii. o vreme Ii s-au nascut doi fii. Cain \u00a7i Cind Dumnezeu a fa.cut cerurile \ufffdi pamintul, acestea Abel. Cuprins de gelozie \u00a7i furie oarbii.. fratele mai mare trebuie sa fi fost foarte frumoase, desavif\u00a7ite \u00a7i curate. \u00a7i-a ucis fratele mai mic. Dar saminta lui Dumnezeu nu avea sii. piarii., cii.ci Dumnezeu i-a daruit Evei inca un tiu. in Gradina Eden insa, prin tagaduirea Cuvintului Jui pe numeSet. care. spre deosebire de Cain, omul lumesc. Dumnezeu \u00a7i prin ln\u00a7elarea femeii de catre Satana, prima a fost un om al credin\\\\ei. Cind copiii Jui Set. ce con\u00ad pereche de oameni - parin\\\\ii no\u00a7tri - a cazut. Eva a stituiau ramii.\u00a7i\\\\a evlavioasii.. s-au casii.torit cu copiii Jui fost amagita, iar Adam. de\u00a7i el nu cazuse in amagire. a Cain. adicii. ,.s-au casii.torit in lume\\\". acest fapt a dus la o ales sa moara alaturi de femeia pe care Dumnezeu o cumplitii degradare a omenirii. care a umplut pamintul crease \u00a7i o a\u00a7ezase in braJele Jui. Cind Domnul i-a vizitat de violen\\\\a. In cele din urmii.. Dumnezeu a trebuit sii pe barbat \u00a7i pe femeie in gradina. ace\u00a7tia nu I-au mai puna capii.t acestei stari groaznice de lucruri. 0 suta ie\u00a7it in intimpinare. ci s-au ascuns, pentru ca intre timp douii.zeci de ani mai tirziu. El a distrus lumea printr-un intrase in ei sentimentul fU\u00a7inii, cind prima data au potop. Dar un membru al acelei spite de oameni evla\u00ad devenit con\u00a7tienJi de faptul ca erau goi. Si, ca sa-\u00a7i vio\u00a7i descin\ufffdi din Set. Noe. a gasit har in ochii Dom- ascunda vinovaJia. \u00a7i-au fa.cut \u00a7Of!uri din frunze de smochin, dar cind a privit Domnul asupra invelitorilor !or, a declarat acest gen de acoperire nesatisfacator. caci 1305","FIRUL ROSU AL RASCUMPARARII 1306 nului. Pentru continuitatea semintei neprihanite. Dum\u00ad toata mulJimea de oameni sa ajunga in Peninsula Sinai, nezeu i-a spus Jui Noe sii construiascii. o area, urmind ca la poalele Muntelui Horeb. Acolo Moise a petrecut acesta sa-\u00a7i aducii sub adapostul acelei arci a mintuirii patruzeci de zile \u00a7i patruzeci de nop\\\\i cu Dumnezeu. toatii familia sa. Dupa ce a trecut infrico\u00a7atoarea jude\u00ad primind de la El planul construirii Tabemacolului, in\u00ad cata a potopului. pe pamint s-a continual istoria riiscum\u00ad strucJiunile privitoare la inchinarea sfinta \u00a7i toate cele\u00ad pararii. prin viaJa acestui om unic \u00a7i a celortrei fii ai sai. lalte lucruri minunate din Cartea Levitic care zugravesc Nu a trecut insa mult timp pimi cind pii.catul a fa.cut \u00a7i profeJesc jertfa Fiului lui Dumnezeu. din nou ravagii in sinul familiei alese a Jui Dumnezeu. in Dupa moartea Jui Moise, losua a trecut lordanul in loc sa asculte de porunca pe care le-o daduse Dumnezeu fruntea poporului evreu nascut in pustiu, in timpul celor de a se raspindi peste tot pamintul \u00a7i a-I popula, oamenii patruzeci de ani de pelerinaj (caci, datorita neascultarii s-au strins intr-un singur Joe, facindu-\u00a7i cunoscute pla\u00ad lor \u00a7i refuzului de a intra in \\\\ara cind au ajuns prima data nurile lor grandioase de a construi un tum, in jurul caruia la hotarele Jarii promise, Dumnezeu jurase ca nu va lasa sii-\ufffdi faureasca o civilizatie \u00a7i o cultura unica. Cind a poporul sa intre in Canaan pina nu vor muri toJi membrii privit Dumnezeu jos pe pamint \u00a7i le-a vazut aroganJa, acelei generaJii). Au inceput apoi razboaiele de cucerire. le-a incurcat limbile \u00a7i i-a facut sa nu se mai inJeleaga in prima confruntare, la lerihon, s-a petrecut un incident intre ei, fapt de la care s-a tras \u00a7i numele de ,,Babel\\\", care a dat na\u00a7tere titlului acestui rezumat. Iscoadele adicii ..bolboroseala\\\", sub care a ajuns sa tie cunoscut trimise de Iosua sa cerceteze lerihonul au fost salvate tumul respectiv. Nemaiputindu-se inJelege unii cu alJii, prin credinJa \u00a7i bunatatea Jui Rahab. lsraeliJii au promis membrii rasei umane au inceput sa se indeparteze de acestei femei (incluse in genealogia Jui Isus Cristos) ca Tumul Babel. cucerind noi teritorii, pe care au intemeiat atit ea, cit \u00a7i casa tatii.lui ei var ti salvaJi cu toJii daca ea va natiunile descinse din cele trei spite ale familiei Jui Noe. lega un fir ro\u00a7u la fereastra casei ei. Ea a procedat intocmai \u00a7i, cind lerihonul a cazut in miinile lui losua. De la chemarea lui Avraam pina prin intervenJia lui Dumnezeu, Rahab \u00a7i familia ei au in vremea judeciitorilor fost cruJaJi din pricina .,firului ro\u00a7u al rascumpararii\\\". lstoria Jui Avraam incepe intr-o epoca intunecata. Dupa cucerirea Canaanului, sub conducerea Jui Iosua, intreaga lume se cufundase intr-o idolatrie de nedescris, urmeaza perioada judecatorilor. Deosebirea dintre un judecator \ufffdi un rege este ca regele i\u00a7i transmite dreptul la dar Dumnezeu I-a chemat pe acest om sa-\u00a7i paraseasca tron fiului, deci i-1 lasa mo\u00a7tenire, pe cind judecatorul era ora\u00a7ul natal, patria \u00a7i familia sa pentru a se duce intr-o ina.lJat in vreme de restri\u00a7te, fiind inzestrat cu daruri \\\\ara straina, unde avea sa primeasca o mo\u00a7tenire. As\u00ad speciale de la Dumnezeu pentru o anumita perioada de cultator, Avraam a para.sit valea Mesopotamiei, venind timp. Zilele judecatorilor se incheie cu na\u00a7terea lui sa locuiasca in Canaan ca strain \u00a7i calator. Acolo a locuit Samuel. el \u00a7i acolo i-a daruit Dumnezeu doi fii. Dar Domnul De la prirnul profet la intemeierea regatului Dumnezeu i-a spus Jui Avraam ca nu l\u00a7mael, fiul roabei, va ti fiul prin care va veni saminJa promisa. Cind Avra\u00ad am era de o suta de ani iar sotia Jui Sara de nouazeci de ln vremea Jui Samuel. israelitii au inceput sa strige sa ani, s-a implinit un miracol atunci cind Dumnezeu le-a Ii se dea un rege. Dumnezeu a prevazut ca ei ii vor diiruit celor doi soJi ascultatori copilul fagaduit, pe care respinge, in favoarea unui rege omenesc, \u00a7i, de aceea, a ei I-au numit Isaac. El a avut doi fii. pe Esau \u00a7i pe Jacob. ingaduit acest lucru \u00a7i 1-a discutat inca pe cind era popo\u00ad Domnul I-a refuzat pe Esau dar I-a ales pe lacob. caruia rul in pustiu (vezi Deuteronom 17. 14-20). L-a durut pe i-a dat alt nume, dupa profunda experienta a convertirii Domnul felul in care au cerut oamenii sa Ii se <lea un rege acestuia, respectiv ,,Israel\u2022\u00b7 sau ,, print al Jui Dumnezeu\\\". - spiritul lor de razvratire \u00a7i arogan\\\\a lor. Totu\u00a7i, potri\u00ad Din pricina unei foamete cumplite in Canaan \u00a7i fiind\u00ad vit cuvintului lui Dumnezeu, Samuel I-a uns peSaul rege ca unul din fiii Jui lacob, losif. se afla in Egipt. intreaga peste Israel. La inceputul lucrarii sale, Saul a fost un om casa a Jui Jacob s-a dus sa locuiasca in \\\\ara de pe malurile putemic. care \u00a7i-a indeplinit mandatul divin. dar curind Nilului. Mai tirziu insa s-a ridicat un faraon care nu 1-a el s-a indepartat de instruc\\\\iunile lui Samuel \u00a7i s-a facut cunoscut pe losif. Membrii familiei alese au devenit vinovat de grava nea\ufffdcultare faJa de voia Jui Dumnezeu. astfel sclavii noului dregator din Egipt \u00a7i gemetele lor Prin urmare, Samuel a primit in\u00a7tiinJare prin Cuvintul Jui adlnci s-au suit la urechile Domnului Dumnezeu in Dumnezeu ca va trebui sa unga un alt om, care va fi dupa cer. Atunci Domnul a ridicat un mare profet. Moise. inima Jui Dumnezeu - anume tinarul David, fiul Jui care sa-\u00a7i izbaveasca poporul din robia egiptenilor. Iese, pastorul de la oi. Dumnezeu a infaptuit aceasta izbavire prin minunea numita Pa\u00a7te. caci Domnul spusese: ,. Cind voi vedea David \u00a7i regatele Israel \ufffdi Juda singele. voi trece peste voi \u00a7i va voi cruJa pe voi \u00a7i casa voastra\\\". lara\u00a7i. calea aceasta de mintuire se nume\u00a7te Prima parte a domniei Jui David ca rege peste Israel a ,. firul ro\u00a7u al rascumpararii\\\". fost minunata. Dar apoi, in tloarea vie\\\\ii, cind se afla in culmea gloriei sale, el a inceput sa se indeparteze de voia Dupa ce Domnul Dumnezeu a izbavit familia aleasa Jui Dumnezeu, complacindu-se in placeri \u00a7i pofte ca din Egipt, a calauzit apoi acest popor numeros. in frunte ceilalJi regi orientali. Asta i-a adus Jui David tot felul de cu Moise. sii treaca Marea Ro\u00a7ie ca pe uscat \u00a7i a ajutat suferin\\\\e \u00a7i nenorociri \u00a7i a fa.cut ca numele Jui Dumnezeu","1307 FIRUL ROSU AL RASCUMPARARII sii fie hulit. Dumnezeu insii i-a iertat lui David piicatul convertirea poporului Domnului. Ultimul profet este \u00a7i I-a ales sii fie striimo\u00a7ul acelui Fiu minunat, care va Maleahi. care \u00a7i-a transmis mesajuI de prin anul 450 sta pe tronul Sau ca rege in veac. Un tip al acelui slavit i.Cr. pinii in 425 i.Cr. Fiu al Jui David a fost fiul imediat al lui David, Solo\u00ad mon, care, asemenea tatiilui sau, \u00a7i-a inceput domnia Perioada de patru sute de ani dintre Vechiul Testa\u00ad incununat de triumf, dar, ca \u00a7i tatal sau, a decazut apoi ment \u00a7i Noul Testament marcheazii aparitia \u00a7i dezvol\u00ad intr-un mare declin, pentru ca la moartea Jui regatul sa tarea imperiului elenistic. Dumnezeu s-a folosit de fie divizat. Alexandru eel Mare pentru a raspindi in toatii lumea civilizata o singura culturii \u00a7i o singura limba, fapt care Dupa aceea copiii Jui Dumnezeu au fost impiir!iti in a fiicut posibilii predicarea de mai tirziu a Jui Cristos douii regale: eel de nord, numit Israel \u00a7i eel de sud, oamenilor de pretutindeni. numit Juda. Regatul de nord al lsraelului a fost dus in captivitate de infrico\u00a7iitorii asirieni, in anul 722 i.Cr. Tot in perioada interbiblicii s-a nascut \u00a7i IT''.'.\ufffde;\ufffdI Regatul de sud a fost dus in captivitate de catre babilo\u00ad imperiu roman. Cind Cezar August a ajuns imparat nieni, in anul 587 i.Cr. in zilele exilului babilonean, roman iar Roma tinea in miinile ei intreaga lume. Ieremia a profetit in lerusalim in vreme ce Daniel, marile profetii ale Jui lsaia, Mica. cea a Jui Natan catre profetul \u00a7i omul de stat, precum \u00a7i Ezechiel, vazatorul David, a lui lacob catre fiul sau Juda \u00a7i mareaia promi\u00ad eel stint, au mingiiat \u00a7i au imbiirbiitat copiii lui Dum\u00ad siune a Atotputemicului Dumnezeu ciitre Eva in nezeu in Mesopotamia. Gradina Eden, au fost cu toate implinite. In saminia femeii \u00a7i prin saminta Jui Avraam, toate familiile pii\u00ad Captivitatea babiloneana a dat na\u00a7tere la trei mari mintului urmau sa fie binecuvintate - \u00a7i astfel s-a orinduiri prin care Dumnezeu a binecuvintat lumea niiscut Mintuitorul nostru in lume. ,,Firul ro\u00a7U al ras\u00ad noastrii. Mai intii, evreii au fost lecui\\\\i pentru totdea\u00ad cumpiirarii\\\" ne-a condus astfel pinii la na\u00a7terea Ace\u00ad una de idolatria !or. in al doilea rind, s-a nascut sina\u00ad luia care a venit sa riiscumpere omenirea din starea ei goga, premergiitoarea bisericii. Slujbele din sinagogii deciizutii. sint similare serviciilor noastre religioase. in al treilea rind, captivitatea a dus la crearea canonului Sfintelor Inca de la inceputul lucriirii sale pe acest pamint. Scripturi. in felul acesta. din lacrimile \u00a7i suferinta lsus \u00a7i-a incuno\u00a7tintat ucenicii de faptul ca avea sii evreilor s-a faurit binecuvintarea noastra cea mai sufere \u00a7i sa moara. Cind a fost schimbat la fata. s-au mare, ,,Firul Ro\u00a7u al Rascumpiirarii\\\". aratat Moise \u00a7i llie, care au stat de vorbii cu El despre moartea Lui, pe care El avea s-o sufere la lerusalim. De la profeti la Cristos Cind a fost uns de Maria din Betania, El a spus ca \ufffdi apoi la propoviiduirea lui Pavel lucrul acela se fiicea in vederea ingroparii Sale. Cind au venit grecii de departe sii-L vada. El a spus: ,,Jar Din agonia dezbiniirii regatelor Israel \u00a7i luda s-au dacii voi ti iniiltat de pe piimint, voi atrage pe toate niiscut prezicerile profe\\\\ilor cu privire la un Rege \u00a7i popoarele la Mine\\\" (loan 12.32). La Cina de pe urmii Mintuitor mai slavit, pe care Dumnezeu ii va trimite El a spus: ,,Acesta e trupul Meu: mincati spre pomeni\u00ad poporului Sau. Cind citim un pasaj ca eel din Psalmul rea Mea\\\". Si apoi a adaugat: .,Acesta e singele Meu: 22 sau capitolul 53 din lsaia, sintem adu\u00a7i in fa!a crucii beti in amintirea Mea\\\". inainte de a se duce la cruce. Fiului lui Dumnezeu. Cu frecvenia crescinda, marii El s-a liisat prada chinului ce i-a cuprins sufletul in conducii.tori spirituali ai lsraelului \u00a7i ai lui luda au Ghetsimane, pentru rascumpiirarea noastra (Is. inceput sa descrie venirea Rascumparatorului care-\u00a7i 53. 11 ). lar cind \u00a7i-a plecat capul \u00a7i a murit. a va salva poporul de pacatele Jui, aducindu-i niidejde exclamat: .,S-a sfir\u00a7it'\\\" (loan 19.30). Cind propovii\u00ad ve\ufffdnica \u00a7i neprihanirea Jui Dumnezeu. in scurgerea duim crucea. cind predicam singele, cind vestim vremii. aceasta nadejde mesianica a crescut tot mai moartea jertfitoare a Jui Cristos, predicam insemnata\u00ad mull, fiind primita de tot mai multi oameni. tea venirii sale pe lumea aceasta. Jertfa Jui Cristos a insemnat implinirea miire\\\\ului plan de rascumpiirare al in anul 536 i.Cr. Cirus Persanul a dat poporului lui Dumnezeu pe piimint. Acesta e ,,Firul Ro\u00a7u al dreptul de a se intoarce din captivitatea babiloneana in Rascumpiiriirii\\\". patria sa, Juda, pentru a rezidi templul din lerusalim. Astfel riimii\u00a7i\\\\a exila!ilor s-a intors sub conducerea lui Dupa invierea Domnului. dupii ce a dat apostolilor Zorobabel, conduciitorul politic: sub losua, conduca\u00ad Marea insiircinare \u00a7i dupii inal\\\\area Mintuitorului torul preo\\\\esc: sub Ezra, ciirturarul; \u00a7i sub Neemia. eel nostru la cer. Domnul \u00a7i-a tumat Duhul Sau Cel Stint care fusese prim ministru la curtea din Su\u00a7an, capitala asupra bisericii din lerusalim in ziua de Rusalii. Atunci imperiului persan. Aceastii ramii\u00a7ita stintii, cautind sii ucenicii Jui lsus au inceput sii facii cunoscutii pe tot restabileascii inchinarea la adeviiratul Dumnezeu din piimintul Vestea Bunii a niidejdii \u00a7i mintuirii noastre. lerusalim \u00a7i sa re-creeze viaia politicii a regatului Juda. a fost incurajatii de solii Jui Dumnezeu, Hagai, Zaharia Epistolele Jui Pavel se impart in patru grupe dis\u00ad \u00a7i Maleahi. tincte. Epistolele din primul grup, I \u00a7i II Tesaloniceni. au fost scrise in a doua sa ciilatorie misionarii de la Dintre cei trei mari profeli ai restaura\\\\iei. Zaharia Atena la Corint. Cele din grupa a doua au fost scrise cu este fiirii indoiala eel mai mare. Zaharia a avut multe de ocazia celei de-a treia ciiliitorii misionare. Pe cind se spus despre Israel. despre stir\u00a7itul vremurilor \u00a7i despre atla la Efes. a scris I Corinteni. in intervalul dintre Efes","FIRUL ROSU AL RASCUMPARARII 1308 \u00a7i Corint. a scris II Corinteni. din Macedonia. Apoi, personaje \u00a7i judecatile, ajungem la miireata Zi a Jude\u00ad fie cind se atla in Antiohia. fie in drum spreAntiohia, a ca\\\\ii Dumnezeului celui Atotputemic. Anticrist, care scris epistolele ciitre Galateni \u00a7i Romani. Prin urmare, se pretinde a ti conduciitorul naiiunilor lumii, poate fi I \u00a7i II Corinteni, Galateni \u00a7i Romani sint in strinsii vazut cum i\u00a7i aduna armatele intregului pamint, por\u00ad legiiturii cu ora\u00a7ul Efes. Al treilea grup de epistole a nindapoi dinspre nord, dinspre est, dinspre sud, dinspre fost scris de Pavel, din inchisoare, de la Roma, in timpul vest \u00a7i dinspre insulele miirii. O\u00a7tile acestea se aduna primei sale intemnitiiri romane: Efeseni, Filipeni, Colo\u00ad in vederea marii zile a Domnului. Aceasta e Batalia de seni \u00a7i Filimon. Al patrulea \u00a7i ultimul grup de epistole. la Armaghedon - ultimul mare razboi pe care-I va scrise dupii deten\\\\iunea sa la Roma. au fost I Timotei, purta lumea. La Meghido. armatele pamintului numii\u00ad Tit \ufffdi II Timotei, numite epistolele pastorale. Toate rind milioane de oameni, se vor aduna la un loc, pentru scrisorile acestea ale lui Pavel sint striibiitute de tema a se intilni cu Dumnezeu. in mijlocul holocaustului. iubirii riiscumpariitoare, ca parte integrantii a ,,firului Cristos va interveni in istoria umana. El va veni insotit ro\u00a7u al rascumpiirarii\\\". de stin\\\\ii Sai, Biserica, \u00a7i-\u00a7i va izbiivi poporul, va inchide cetateastinta, ii va prinde pe Satana \u00a7i-1 va lega Apocalipsa \ufffdi incheierea vremii pentru o mie de ani, aruncindu-1 in groapa rarii fund. Ajungem acum la incheierea Bibliei. Dupa legarea Satanei pentru o mie de ani, sau pentru Pe mica insulii Patmos din Marea Mediterana, la un mileniu, Satana va fi eliberat pentru putina vreme \u00a7i citeva mile sud-vest de Efes, a fost exilat loan \u00a7i liisat iara\u00a7i va aiita oamenii la razvratire impotriva Jui Dum\u00ad sii moara de foame \u00a7i de atacul intemperiilor. Dar nezeu. Acesta va fi conflictul final, care va pune capat Domnul i s-a ariitat Jui loan acolo intr-o minunata refuzului omului de a accepta voia Jui Dumnezeu in vedenie, numita .,Apocalipsa\\\" sau revelatia. Apoca\u00ad via\\\\a !or. La stir\u00a7itul timpului, in invierea finala a lipsa, sau desviiluirea lui lsus Cristos in slava Sa, este mortilor riii, la judecata de la marele tron alb, se vor riisplata pe care 1-a dat-o Dumnezeu lui lsus pentru ca deschide ciir!ile \u00a7i cei ale ciiror nume nu vor ti gasite in ne-a salvat pe noi, copiii cazuti ai Jui Adam, de pa\u00ad Cartea Vie!ii Mielului vor fi aruncati afara \u00a7i rasplatiti catele noastre. dupa faptele !or. in abisul iadului vor ti arunca\\\\i Satana Dupa viziunea preamaritului \u00a7i gloriticatului Cristos \u00a7i ingerii Jui, impreuna cu cei care ii aleg pe Satana \u00a7i din capitolul unu, \u00a7i dupa cuvintele profetice din capi\u00ad modul lui de viata. Moartea \u00a7i Locuinta mortii vor fi de tolele 2 \u00a7i 3. loan este riipit la cer printr-o U\u00a7a deschisa. asemenea aruncate in iazul de foe, unde Fiara \u00a7i Pro\u00ad In timp ce loan, stintul stramutat, se afla cu Mintuito\u00ad fetul Mincinos se afla deja de o mie de ani. rul in cer, pe piimint sint tumate judeciitile Dumnezeu\u00ad Dupii curii!irea cu desavir\u00a7ire a pamintului de Satana lui celui Atotputemic. Acestea sint descrise in ruperea \u00a7i slujitorii lui, \u00a7i dupa judecata venitii peste cei ce-L celor \u00a7apte sigilii, in imaginea celor \u00a7apte trimbi!e \u00a7i a resping pe Cristos \u00a7i harul Lui, \u00a7i dupa eliberarea pii\u00ad celor \u00a7apte potire. in zilele acelea intunecate, loan are mintului de orice durere, orice lacrima \u00a7i orice boala, vedenia dinApocalipsa, capitolul 7, cu privire la sutle\u00ad piicat, moarte sau mormint, va urma restaurarea pa\u00ad tele spalate in singe ale riiscumpiira\\\\ilor din slava. mintului \u00a7i a cerului. Va fi o noua creatie, cu un nou cer Printr-unul dintre biitrini el este anuntat ca ace\u00a7tia sint slavit \u00a7i un nou pamint glorios. in el va ti cetatea stinta, cei ce vin din marea strimtorare, care \u00a7i-au spiilat lerusalimul ceresc, iar acolo se va afla insa\u00a7i locuinta hainele \u00a7i \u00a7i le-au albit in singele Mielului. Acesta e lui Dumnezeu lnsu\u00a7i. Lacrimile, moartea, durerea, ,.firul ro\u00a7u al riiscumpiiriirii\\\", care a inceput cu singele intristarea \u00a7i plinsul - toate vor fi trecut. Nu vor mai ti acoperitor al animalului din Gradina Eden \u00a7i-\u00a7i gase\u00a7te morminte pe dealuri, nici procesiuni funerale in cerul \u00a7i implinirea finalii in multimea de sfinti spiila\\\\i in singe pamintul nou. inaintea tronului Jui Dumnezeu in slavii. Cartea se incheie cu mesajul de neasemuita niidejde, Dupa cele \u00a7apte peceii \u00a7i judecii!i. cele \u00a7apte trim\u00ad mintuire \u00a7i rascumparare, realizate in persoana \u00a7i lu\u00ad bite \u00a7i judeca\\\\i. cele japte potire \u00a7i judecati. cele \u00a7apte crarea Domnului lsus Cristos.","LUCRURILE DE PE URMA 0 trasatura fundamentala a crediniei cre\ufffdtine este careia din ele. cu indemnuri. mustrari }i rernmandari faptul ca Dumnezeu. Creatorul )i Rascumparatorul. a specifice lor. Dar pentru a le putea incuraja mai bine \ufffdi fost direct implicat. in timp \ufffdi spa\\\\iu. in evenimentele a le arata scopurile urmarite de Dumnezeu prin pcrse\u00ad care formeazii ceea ce noi numim istoria omenirii. Si cu1iile prin care a ingaduit sii trcacii. loan nu uita sa dupii cum Dumnezeu S-a deta\ufffdat pe Sine de trans\u00ad aminteasca }i ceca ce i s-a aratat ca .. se va intimpla cendenta Sa pentru a deveni imanent \ufffdi astfel sa atinga dupii acestc lucruri\\\" (Apo. 4.1). Apostolul arata ca cei crea\\\\ia Sa cu Divina Sa Putere. tot a\ufffda istoria umana a pe care Mielul i-a riiscumparat pentru Dumnezeu ur\u00ad fost transformata \ufffdi conformata de Planul Divin al Jui meazii sii fie razbuna\\\\i in viitor (Apo. 5.9). Satana }i Dumnezeu. Istoria umana nu poate fi inteleasa cum se toate puterile riiului incii nu fusesera zdrobite in vremea cuvine daca nu cautam mai intii sa inielegem cit de cit sa, ele urmind sii aibii parte de adevarata lor infringere Planurile Divine ale lui Dumnezeu. Lucrul acesta e abia cind va veni Judecata Jui Dumnezeu. Tot a}a valabil fie cind ne referim la actul creator al lui urmeaza sa fie descoperite ..un cer nou }i un pamint Dumnezeu. fie la faurirea omului din iarina pamintu\u00ad nou\\\". in care stintii Jui Dumnezeu vor domni impreuna lui. fie la izbavirea miraculoasa a Israelului din Egipt. cu El. stind alaturi de El pe tron (Apo. 21.1-5). fie la slavita incamare a Singurului Sau Fiu Nascut. fie la lucrurile ce se vor intimpla cind Isus Cristos. Nepri\u00ad A\u00a7adar. cscatologia se refera nu numai la viitor. ci \ufffdi hiinitul Judeciitor \ufffdi Rege. va veni a doua oara. sii puna la prezent. Cu alte cuvinte: de}i nu exista nici un dubiu capiit actualei epoci. cu privire la implinirea viitoare a evenimentelor pre\u00ad zisc. aceyea nu trebuiesc studiate izolat de situatia Escatologia. sau studiul lucrurilor de pe urmii. tre\u00ad actuala. In vreme ce studiul escatologiei intretine vie buie sa aiba permanent in vedere douii aspecte: (a) pentru noi nadejdea lucrurilor care au sa se intimple. el incapacitatea omului de a prevesti viitorul. indiferent mai trebuie sa ne asigure o bunii cunoa\u00a7tere a planului cit ar cre\ufffdte cuno\ufffdtin1ele sale }i (b) absoluta certitudine Jui Dumnezeu pentru momentul actual al existentei a faptului ca Dumnezeu i\ufffdi va aduce negre\ufffdit la indepli\u00ad noastre. anume de a triii o via!ii de neprihiinire. pregii\u00ad nire desavir\ufffditul Sau Plan Divin. Poate ca cea mai buna tire \ufffdi permanenta a\u00a7teptare a venirii Domnului (vezi atitudine pe care am putea-o avea in aceastii privinta Mat. 24-25: I Cor. 15: I Tes. 4.13-5.11: II Tes. 2: Ev. este cea exprimata de cuvintele apostolului Pavel: 10.23-25: II Pe. 3). .. Caci cunoa\ufffdtem in partc }i profe!im in parte\\\" (I Cor. I 3 9) \ufffdi .. Acum abia vedern, ca printr-o fereastra in\u00ad Mai toate discu\\\\iile purtate de cercetiitorii conser\u00ad tunecata\\\" (I Cor. 13.12). In acela\ufffdi timp insa nu tre\u00ad vatori cu privire la lucrurile de pe urmii se invirt in jurul buie sa renuntam la nadejdea ca atunci .. cind va veni mileniului sau domniei de o mie de ani a Jui Cristos. perfeqiunea. . . .acest .. in parte\\\" va dispare\\\" (I Cor. descrisa pe larg in Apocalipsa 20.1-10. Teoria numita 13.10). ci sii raminem increziitori ca va veni vremea Postmilenialism. care a avut multi aderen\\\\i in prima cind ii ..vom vedea fa\\\\a in fata\\\" (I Cor. 13.12) pe Cel parte a secolului XX. sustine ca intoarcerea Jui Cristos ce urmeaza sa fie descoperit la sfir\ufffditul veacurilor. va fi abia dupa ce a avut Joe mileniul. pe care ei ii considera posibil pe piimint prin aqiunea tot mai eti\u00ad Cercetarile intreprinse de ciirturarii \ufffdi cunosciitorii cace a Bisericii pe pa.mint. sub inriurirea Duhului Stint. Sfintelor Scripturi au dus la formularea mai multor Premilenialismul plaseazii venirea Jui Cristos inainte de interpretari ale textelor privitoare la lucrurile de pe mileniu. care e declan\u00a7at prin interven\\\\ia supranaturala urma. fiecare deosebindu-se destul de mult de cealalta. a Jui Dumnezeu in Cristos. E interesant de notat aici ca Parerile se impart pina la urma in doua tabere princi\u00ad multi dintre parintii bisericii primare au aderat la pale: cea liberala \ufffdi cea conservatorare. intrebarea aceastii conceptie. ln sfir}it cei care imbrii\\\\i\ufffdeazii definitorie pentru ambele grupari fiind aceasta: Pasa\u00ad amilenialismul sint de parere cii mileniul nu e decit o jele biblice de natura escatologica. precum Daniel }i figura de vorbire. cii ar fi doar o exprimare la modul Apocalipsa. descriu evenimente contemporane cu au\u00ad figural a implinirii Cuvintului Jui Dumnezeu fata de torul cartilor respective sau prezic evenimente viitoare Israel prin Bisericii. La fiecare din aceste grupari ma\u00ad in raport cu epoca in care au trait autorii respectivi'' jore vom gasi alte deosebiri privitoare la aspecte parti\u00ad Carturarii de orientare liberala subscriu mai toti la culare ale teoriei respective. Tot cc putem spunc in prima varianta. in vreme ce expertii conservatori in\u00ad aces! punct este cii nu e bine sii avem o atitudine clina in favoarea celei de-a doua alternative. Trebuie dogmaticii fa\\\\a de nici una din problemele implicate in sa precizam aici ca nici una din parerile expuse mai sus discutarea lucrurilor de pc urmii. nu sint in masura sa elucideze intreg sensul unor carti ca cele amintite deja. Astfel. e limpede ca de\ufffdi se Prin urmare. de}i stiiruie o anumitii incertitudine refera in principal la viitor in cartea sa principala. printre cre}tini cu privire la chestiunilc de amiinunt din Apocalipsa. apostolul loan a avut. in acela\ufffdi timp. implinirea globalii a evcnimentelor finale ale Bibliei. grija sa se adreseze \ufffdi cre\ufffdtinilor din vremea sa. Sint exista totala certitudine fata de aspectclc principale ale prezentate }apte biserici }i situatia caracteristicii tie- credintei cre}tine, asupra carora to\\\\i cre}tinii adevara\\\\i se invoiesc. Mai intii e invierea trupului. Astfel. de'?i 1309","LUCRURILE DE PE URMA 1310 impresionanta vedenie a lui Ezechiel despre oasele sa ne infa!i\u00a7am inaintea scaunului de judecatii al lui uscate se refera in primul rind la ren\ufffdterea Israelului, Cristos, pentru ca fiecare sii-\u00a7i primeascii riisplata, se poate referi in acela\u00a7i timp \u00a7i la invierea din mormint dupa binele sau riiul pe care-I va fi facut cind triiia in (Ez. 27). Daniel I 2.2 vorbe\u00a7te tot despre inviere, cind trup\\\" (II Cor. 5.10). Judecata finala va avea loc chiar spune: .. Multi din cei ce dorm in \\\\iirina pamintuiui se in fa\\\\a tronului Jui Dumnezeu (Apo. 20.11-15). Si cind vor scula: unii pentru via\\\\a ve\u00a7nica, iar aI\\\\ii pentru se va fi spus tot ce era de spus \u00a7i se va fi facut tot ce era ocara \u00a7i ru\u00a7ine ve\u00a7nicii\\\". Pavel spune ca invierea Jui de facut, cind s-au indurat toate suferin1ele, cind au Cristos este temeiul \u00a7i siguran\\\\a faptului cii \u00a7i noi vom fost }nvin\u00a7i Ioli vriijma\u00a7ii Iui Cristos, cind toate lucru\u00ad invia: ., Dar fiecare la rindul cetei Jui: pirga este rile Ii vor fi fost supuse, atunci noul lerusalim, cetatea Cristos. apoi .cei ce sint ai lui Cristos la venirea Sa\\\" (I sfinta, va fi ,,gatita ca o mireasa impodobitii pentru Cor. I 5.23). In al doilea rind, putem fi siguri de a doua soiuI ei\\\" (Apo. 21.2). Uumnezeu va locui printre venire a Domnului. Nu vom fi intru totul de acord oameni, \u00a7tergind orice Iacrimii, orice intristare, orice asupra timpului cind va veni, dar \u00a7tim cii de venit va durere \u00a7i insa\u00a7i moartea. Sfin\\\\ii Jui Dumnezeu vor bea veni. Daniel 7 este punctul de referinta pentru invii\\\\a\u00ad din riul apei vie\\\\ii care va curge din tronul lui tura nou-testamentalii cu privire Ia venirea Fiului Dumnezeu \u00a7i al Mielului (Apo. 22.1). Scopul final al omului ..,pe norii cerului\\\" (Dan. 7.13). in timp ce lui Dumnezeu va fi fost realizat atunci cind sfin\\\\ii lui ucenicii II priveau pe Isus cum se inal\\\\a la cer, ingerii Dumnezeu t\u00a7i vor uni glasul cu miriadele de limbi care le-au spus ca-L vor vedea venind ,,in acela\u00a7i fel\\\" vor preamiiri pe Dumnezeu, cintind: (Fapte I .11). Pavel le-a spus tesalonicenilor ca venirea Sa va fi precedata de apari\\\\ia omului f'aradelegii (II ., Vrednic este Mielul. care a fost injunghiat. Tes. 2.1-4). Venirea Fiului omului va fi inso\\\\ita de sa primeascii puterea, bogii!ia, mare putere \u00a7i slava\\\" (Marcu 13.26). in al treilea rind, intelepciunea, tiiria, cinstea. va avea Ioc judecata.Joel 3 spune cii Domnul va avea o slava \u00a7i lauda! judecata cu na\\\\iunile. Petru spune .,Jar cerurile \u00a7i pii\u00ad A Celui ce \u00a7ade pe tron \u00a7i a Mielului mintul de acum sint piizite \u00a7i piistrate prin acela\u00a7i sii fie lauda, cinstea. Cuvint, pentru ziua judeca\\\\ii \u00a7i nimicirii oamenilor slava \u00a7i stapinirea necucernici\\\" (II Pe. 3.7). Pavel spune ca ,,to!i trebuie in vecii vecilor!\\\" (Apo. 5.12, 13) Praznicele evreilor Pramicu\/ Luna din ca\/en- Luna cores- Trimiteri *Pa\u00a7tele ( Piinea nedospita) darul iudaic Ziua punzatoare Ex. 12.43- mar.-apr. 13.10: Mat. *Ziua cincizecimii (Roadele dintii Nisan 14-21 26.17-20 sau Saptaminile) Deut. 16.9-12: Sivan 6 (50 de zile mai-iunie Fapte 2.1 Trimbi\\\\ele ROI Haiana dupa Pa\u00a7te) Num. 29.1-6 Ziua Ispii\u00a7irii. Ti\u00a7ri I. 2 sept.-oct. Lev. 23.26-32: Ti\u00a7ri 10 sept.-oct. Ev. 9.7 Yom Kippur Neem. 8.13-18: *Corturile (Colibele sau Ti\u00a7ri 15-22 sept.-oct. loan 7.2 loan 10.22 stringerea recoltelor) Chislev 25 (8 zile) nov.-dec. Est. 9.18-32 Dedicarea (Luminile) Hanuka. Adar 14, 15 feb.-mar. Purim (Zarurile) *Cele trei praznice (sau ..saroatori religioase nationale\\\") in vederea drora toate persoanele de parte barbateasca din Israel trebuiau sa se prezinte in templul din lerusalim (Ex:. 23.14-19).","BIBLIA ENGLEZA \ufffdI DEZVOLTAREA EI Textul biblic al traducerii numite King James (dupa carea garnizoanei romane din Britania in anul 4 I 0 dedicaiia facuta regelui lacob) sau Versiunea autoriza\u00ad ct.Cr.nu avem aproape nici un fel de date privitoare la tii, cum se mai nume\u00a7te aceasta edi!ie publicata in anul experientele bisericii cre\u00a7tine in Anglia, situaiia e cu 1611, \u00a7i-a ci\u00a7tigat un Joe bine meritat in inima vor\u00ad totul diferitii in cazul bisericii Irlandei - acea tara bitorilor de limba engleza din toata lumea, cunoscind o muntoasa in care credinta cre\u00a7tinii a fost adusa in seco\u00ad mai mare raspindire decit orice alta traducere.De trei lul al patrulea. in decurs de numai trei generatii au secole \u00a7i jumiitate incoace predicatori, evangheli\u00a7ti, riisiirit in toata tara o sumedenie de manastiri. Astfel scriitori, oameni de stat, savanti \u00a7i milioane de membri deja pe la anul 600 ct.Cr. ,,studiul literaturii serioase ai tuturor bisericilor cre\u00a7tine \u00a7i-au dobindit cuno\u00a7tin\u00ad ocupa locul eel mai important, fiind urmarit cu o per\u00ad iele despre singurul Dumnezeu adeviirat \u00a7i despre Isus severenia \u00a7i o intensitate nemaiintilnite la acea data in Cristos, Fiul Sau, trimis sa salveze omenirea pierduta; orice alta parte a Europei\\\". in aceasta perioada a fost despre aspectele divine ale istoriei lsraelului; despre scrisa Carrea Armagh, in irlandeza \u00a7i paf!ial in latina, idealurile inspirate ale vie!ii cre\u00a7tine a\u00a7a cum au fost coniinind un text al Noului Testament diferit de eel al ele revelate apostolilor; despre viitorul omenirii \u00a7i de\u00ad Vulgatei- singurul exemplar integral al Noului Testa\u00ad spre sigurania vielii binecuvintate dupa moarte pentru ment produs de biserica irlandeza care ne-a parvenit. cei ce L-au primit pe Isus ca Mintuitor personal; despre adeviirata istorie a pamintului \u00a7i despre natiunile ce-1 Biblia Iatinii populeaza din aceasta neasemuit de maiastra redare a Cuvintului lui Dumnezeu in limba vorbita pe vremea lstoria faptica a Cre\u00a7tinismului in Anglia incepe insii lui Shakespeare in Anglia.Atit de adinc s-a inradacinat negre\u00a7it cu venireaSfintului Augustin la Canterbury, in ea in con\u00a7tiinta cititorilor incit multi dintre ei o consi\u00ad anul 597.Nu \u00a7lim dacaSf.Augustin avea la el o biblie, derii singura biblie, de unde \u00a7i denumirea de ,,ver\u00ad dar sintem siguri ca memorase sute de pasaje dinScrip\u00ad siune autorizata\\\". tura, mai ales Psaltirea.Printre darurile fiicute de Papa Grigore bisericii primare de la Canterbury, curind dupa Istoricii sint in general de acord asupra faptului ca aceea, se numiira \u00a7i Biblia Gregoriana, in doua volu\u00ad Britania a fost cre\u00a7tinizatii in secolul al doilea al erei me, douii exemplare ale Evangheliilor, doua Psaltiri, o noastre, probabil curind dupa incheierea epocii apos\u00ad expunere a Epistolelor \u00a7i a Evangheliilor, prezentata tolice. Nu \u00a7tim insa cine a adus credinla cre\u00a7tina pe de-a lungul citorva duminici - toate legate in argint aceasta insula, nici cit de mare a fost gradul ei de sau pietre scumpe.Aici se afla inceputul istoriei Scrip\u00ad acceptare la inceput. ,,Sutele \u00a7i sutele de monumente turii in Britania. Ce fel de biblie ii va fi trimis Papa religioase, civile \u00a7i militare, cu care a fost presiirata Grigore Sfintului Augustin? Desigur va fi fost o biblie Britania de prin secolul al doilea pina la inceputul latinii, \u00a7i nu Yechiul Testament ebraic sau Noul Testa\u00ad secolului al patrulea, toate sint de provenienta \u00a7i natura ment grec.Sa vedem de ce: Prin secolul al treilea al erei absolut piiginii. Au existat chiar \u00a7i martiri in Anglia la noastre, foarte puiini locuitori ai Imperiului Roman inceput \u00a7i ea a fost reprezentata la primele concilii mai cuno\u00a7teau greaca, \u00a7i asta chiar in Roma. Dacii biserice\u00a7ti, dar, continua profesorul Charles Oman, doreau sii citeasca Biblia, trebuiau sii-\u00a7i procure o avem toate temeiurile sa credem ca marea majoritate a biblie in latina, adica in limba vorbita curent la acea popula!iei acestei provincii indepiirtate a Occidentului data in bazinul Miirii Mediterane. Cind \ufffdi in ce mod au a ramas paginii pinii la o data mult mai tirzie decit in ajuns bibliile latine sa fie inlocuite cu cele engleze\u00a7ti, cazul altor iari [europene] ...E foarte ciudat faptul ca care sii poata fi citite de laici, constituie subiectul stu\u00ad o religie care, la inceput, a fost tolerata iar mai tirziu diului capitolului nostru urmator. incurajata de guvern timp de aproape o suta de ani inainte de fatalul an 410 ct.Cr., a lasat in urmii atit de Primele biblii engleze\u00a7ti pu!ine miirturii siipate in piatra.\\\" Nu \u00a7tim care piir!i ale Bibliei au cunoscut o circulaiie in Britania acelor se\u00ad Fara indoiala prima traducere a unor parti din Biblie cole intunecate. Cea mai veche carte scrisa de un briton in anglo-saxona nu a fost facuta cu panii de scris, pe apaf!ine acestei perioade.Este vorba de un comentariu velum sau pe pergament, ci pe cale orala, prin cintece asupra epistolelor lui Pavel scris de un eretic, pe nume \u00a7i recitiiri. Aceste cintece cre\u00a7tine au inceput odatii cu Pelagius. Dar acesta a piirasit Britania pentru totdea\u00ad Caedmon, a ciirui descoperire a minunatului dar al una in frageda tinerete \u00a7i \u00a7i-a scris cartea la Roma. cintiirii e atit de frumos descrisa de Bede. care spune despre Caedmon cii acesta ,,a cintat mai intii despre Cartea Armagh crearea lumii \u00a7i inceputul omenirii, \u00a7i toatii istoria Ge\u00ad nezei, adica prima cane a lui Moise, \u00a7i apoi iara\u00a7i De\u00a7i pentru urmatoarele doua sute de ani dupii pie- despre Exodul poporului Israel din \\\\ara Egiptului \u00a7i 1311","BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA EI 1312 despre intrarea lui in tara promisa \u00a7i multe alte poves\u00ad proape neinteligibila.Totu\u00a7i, dupii cum s-a exprimat un tiri din sfinta scriptura .. \u00a7i despre incarnarea lui expert in materie, ,,din zilele lui Alfred \u00a7i pina in Cristos \u00a7i patimile Sale \u00a7i despre inal\\\\area Sa la Cer \u00a7i vremea lui Chaucer, limba poporului englez a avut o despre venirea Sfintului Duh \u00a7i despre invataturile istorie continua, chiar daca a suferit multe vicisitudini apostolilor; \u00a7i despre ziua judecatii viitoare \u00a7i groaz\u00ad \u00a7i a trecut prin mari prefaceri ... Tocmai aceasta per\u00ad nica pedeapsa \u00a7i cumplitul chin \u00a7i despre dulceaia sistentii a tonului \u00a7i spiritului englez, care \u00a7i-a reci\u00a7tigat impariitiei cere\u00a7ti multe cintece a compus el; de ase\u00ad treptat suprematia, dupa inchistiirile impuse de cultura menea a intocmit \u00a7i multe altele despre binefacerile \u00a7i normanzilor timp de trei sute de ani, confera manu\u00ad judecatile divine.\\\" Caedmon a murit prin anul 680 scriselor anglo-saxone semnificaJia !or majorii pentru ct.Cr. Al doilea mare continuator al tradi!iei biblice noi cei de azi ... Discernem in aceste versiuni stra\u00ad este Cynewulf, care a murit un secol mai tirziu, in anul vechi un miez permanent al vorbirii de bazii, care se 783 ct.Cr. Cam in vremea aceasta a fost compusa continua de la o epoca la alta, strabatind veacurile pina renumita epopee cre\u00a7tina Christ, care tradeaza o uimi\u00ad la noi, in fondul idiomatic al limbii engleze- in partea toare cunoa\u00a7tere a vie!ii Mintuitorului. Perla cea mai cea mai englezii din limba noastra engleza\\\". de pret in seria tuturor compozitiilor literare din aceas\u00ad in urmiitorii doua sute de ani dupa cucerirea nor\u00ad ta perioada este incintatorul Vis al lui Rood, cea mai mandii din l066 limba franceza a ramas mijlocul obi\u00a7\u00ad mi\u00a7catoare interpretare a Rastignirii lui Cristos din nuit de comunicare in piiturile de sus ale Britaniei primul mileniu al literaturii engleze. cucerite.in secolele treisprezece \u00a7i paisprezece, ,,men\u00ad Ce! mai mare ciirturar britanic din prima jumatate a tinerea ei a devenit o chestiune tot mai artificialii. in secolului al optulea a fost ,, Venerabilul\\\" Bede. in secolul al paisprezecelea, engleza \u00a7i-a reci\u00a7tigat rolul urmatorii cinci sute de ani nu s-a gasit nici unul in de limbaj universal al poporului \u00a7i in secolul al cinci\u00ad Britania care sa-1 intreaca in ce prive\u00a7te cunoa\u00a7terea sprezecelea franceza a disparut aproape total.\\\" Scripturilor. E semniticativa, in acest sens, propria sa marturisire: ,,Am dat toata ateniia studierii Scripturi\u00ad Evangheliile \u00a7i Faptele Ormulum lor ... Din vremea cind am primit diploma Ordinelor La inceputul secolului al paisprezecelea a apiirut o Preote\u00a7ti \u00a7i pina in al cincizeci \u00a7i noualea an al vietii versiune poeticii a Evangheliilor \u00a7i a Faptelor Apostoli\u00ad mele [731 ct.Cr.] ...\\\" Bede a scris in latina, dar a lor, insotitii de un comentariu, ce s-a numit Ormulum, efectuat \u00a7i o traducere a Evangheliilor in anglo-saxona fiind produsul unui calugiir augustinian Orm. Catre \u00a7i chiar in ziua mortii sale dicta secretarului sau tra\u00ad mijlocul secolului respectiv, au fost traduse in versuri ducerea unei pof!iuni din Evanghelia Jui loan. Din engleze\u00a7ti rimate istoriile Genezei \u00a7i Exodului. piicate, nici una din aceste traduceri nu s-a pastrat.St. Psaltirea in noua englezii medie Aldhelm (mort in 709) a tradus \u00a7i el in anglo-saxona, din cartea Psalmilor, dar iara\u00a7i scrierile s-au pierdut. Pina la noi au parvenit doua traduceri in prozii ale Nobilul rege Alfred al Angliei (849-899), \u00a7i-a pre\u00ad Psaltirii, scrise in engleza medie. Una, compusa de fatat renumitul sau cod de legi pentru supu\u00a7ii sai bri\u00ad renumitul Richard Rolle, a ci\u00a7tigat o mare popularitate. tanici cu o traducere anglo-saxona a Celor zece po\u00ad S-au pastrat pina in zilele noastre 170 de manuscrise runci. Cele mai vechi traduceri scrise ale Evanghelii\u00ad biblice din aceasta perioadii, ceea ce dovede\u00a7te temei\u00ad lor in anglo-saxona care s-au pastrat dateaza din seco\u00ad nicia \u00a7i raspindirea studierii Bibliei. lul al zecelea. Biblia Jui Wycliffe, 1382 Evangheliile Lindisfarne Am ajuns acum in studiul nostru la prima incercare Probabil prima incercare de a umple golul acesta in mare de a pune intreaga Biblie in miinile poporului. scrierile literare ii constituie minunatele Evanghelii Prima traducere integmlii a Sfintelor Scripturi in limba Lindisfarne in limba latina, scrise initial prin anul 700 englezii vorbita de popor se leaga de numele lui John d.Cr. in scrierea irlandeza unciala, conJinind o tradu\u00ad Wycliffe. De\u00a7i nu se \u00a7tie cit din aceasta Biblie a fost cere interlinearii scrisii in anglo-saxona \u00a7i adaugata tradus de Wycliffe insu\u00a7i (1330-1384), un lucru e sigur: prin anul 950 ct.Cr. Pe la anul I 000 a apiirut celebrul cii el a fost spiritul mobilizator din spatele uria\u00a7ei lucriiri. Aelfric, despre care, pe bunii dreptate, s-a spus ca, ,,se in calea traducerii Bibliei in limba poporului stateau numiira printre primii [traducatori] ce se remarcii in insii forte uria\u00a7e. Cel mai tare se opunea biserica cato\u00ad analek contemporanilor sai ca unul care a trudit cu sirg lica, intrucit, reprezentantii ei sustineau ca oamenii de sa puna la indemina carturarilor englezi Scriptura in rind nu vor putea in!elegeScriptura, chiar dacii e scrisa limba lor materna\\\". El a produs predici in dialectul in limba lor, ci ca e nevoie de un preot care sa le-o saxon de vest, a scris comentarii asupra unor carti din explice.Oricine nesocotea interdictia aceasta a auto\u00ad Biblie \u00a7i a compus o versiune comprimata a primelor ritatilor religioase era etichetat drept eretic \u00a7i risca sa i \u00a7apte ciirti ale Yechiului Testament. se anatemizeze lucrarea, fiicind aproape imposibila Limba vechilor britoni trecea insa printr-o rapida publicarea ei. John Wxcliffe se lovise deja de toate transformare \u00a7i astfel pe la anul 1300 exprimarea aceste opreli\u00a7ti in vremea cind s-a apucat sa traduca anglo-saxona a regelui Alfred \u00a7i Aelfric devenise a- Biblia.","1313 BJBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA El Educa\\\\ia \u00a7i-a dobindit-o la Oxford, unde a \u00a7i predat efectuatii de Purvey, \u00a7i urmatoarea traducere majora, ulterior. in anii siii de maturitate a inceput sii con\u00ad lumea a fost zguduitii de evenimente epocale. intreaga damne public autoritatea papei de la Roma. El a re\u00ad atmosferii intelectualii \u00a7i religioasii a cunoscut o trans\u00ad nun\\\\at la legea canonului ecleziastic, in favoarea auto\u00ad ritii\\\\ii exclusive a Scripturilor. Marea Jui dorintii a fost formare radicala. Turcii au cucerit Constantinopolul in aceea de a face disponibil Cuvintul lui Dumnezeu in anul 1453, punind capiit ultimei ramii\u00a7i\\\\e a imperiului limba vorbita curent de oameni, pentru ca ei sa-1poata bizantin, numit \u00a7i imperiul roman de riisarit. Majori\u00ad citi \u00a7i pune in practica. Noul Testament a fost terminal tatea ciirturarilor de limbii greacii au fost nevoi\\\\i sa se in anul I380 iar pina in 1383 a terminal de tradus refugieze in Apus, aducind cu ei pre\\\\ioasele lor manu\u00ad intreaga Biblie. Wycliffe a fost numit apoi rector la scrise grece\u00a7ti cu texte ale Bibliei. in 1447 loan Gu\u00ad Lutterworth, dar a ramas in strinse legaturi cu prietenii temberg din Mayence inventeaza tiparul. in 1456 a \u00a7i colaboratorii sai din Oxford \u00a7i Londra, care, negre\u00ad aparut Biblia Gutemberg, care inaugureaza o era cu \u00a7it, ii vor fi ajutat la munca de traducere. Numele lui totul nouii in cultura vestica. Devenea acum posibil ca Nicholas Hereford se leagii, indeosebi, de traducerea oricine sii poatii invii\\\\a sii scrie \u00a7i sii citeascii. Acum Vechiului Testament. Biblia putea fi multiplicatii in sute de exemplare, 1arii sa mai fie nevoie sii fie copiata de minii, cu multii trudii in acela\u00a7i an, 1382, Hereford a fost chemat la Lon\u00ad \u00a7i la un pre\\\\ enorm de mare. in 1492 Cristofor Columb dra, unde a fost excomunicat. Curind el a incetat sii descoperii America. in I 5 I6 Erasmus publicii prima mai fie in conflict cu biserica catolicii. Wycliffe insu\u00a7i versiune in limba greaca a Noului Testament, bazindu\u00ad a fost atacat intr-o predicii \\\\inutii la biserica Sf. Maria se pe miirturia a numai \u00a7ase manuscrise. Tiparirea din Oxford iar adep\\\\ii lui au fost numi\\\\i ,, lollarzi\\\". 0 acestei lucrari avea sa aiba o influen\\\\a extraordinar de putemicii controversii a izbucnit atunci in Oxford. mare asupra traducerilor ulterioare ale Bibliei. Cind Wycliffe a fost infierat drept eretic \u00a7i a trebuit sii-\u00a7i Martin Luther \u00a7i-a \\\\intuit cele nouiizeci \u00a7i cinci de teze petreaca ultimele optsprezece !uni ale vie\\\\ii sale in pe U\u00a7a bisericii din Wittenberg, Reforma a demarat izolare. in 1428 din ordinul Papei Martin V -lea riimii\u00ad deja, de\u00a7i se considera ca ea a inceput in anul 1519 in \u00a7i\\\\ele sale paminte\u00a7ti au fost dezgropate \u00a7i arse iar Elve\\\\ia. Calvin, un important reprezentant al ei, \u00a7i-a cenu\u00a7a imprii\u00a7tiatii pe apele unui riu din apropiere. inceput faimoasa lucrare in anul I 541, la Geneva. in Angliadomne\u00a7te regele Henrie al VIII-lea (1509-1547). Activitatea lollarzilor \u00a7i a prietenilor-traduciitori ai lui Wycliffe nu a incetat odatii cu moartea acestuia. Prima parte a traducerii Bibliei in limba germanii e Biblia Wycliffe a fost revizuitii. Prima edi\\\\ie fusese o terminatii de Luther in anul 1522. Mai inainte, in 147 I, traducere foarte literalii, in care se folosise pinii \u00a7i se tiparise oBiblie italianii la Vene\\\\ia \u00a7i una olandeza in topica latinii. A doua edi\\\\ie, ingrijitii de John Purvey, 1477. Biblia francezii a fost tiparita la Lyons prin anul nu a mai fost o redare cuvint-cu-cuvint din latinii, ci o 1478. A\u00a7a cum am amintit mai inainte, ,,Constitu\\\\iile traducere mutt mai dinamicii. ceea ce a fiicut-o sii fie \u00a7i dinOxford\\\" auimpiedicat, un timp, apari\ufffdaunorrezultate mai utilii poporului. Ambele versiuni s-au bucurat de o similare in Anglia. De teamii sii nu se introduca idei imensii popularitate, fapt dovedit prin numeroasele eretice in noile versiuni. clerul englez a reu\u00a7it sii manuscrise ce s-au piistrat. interzicii o vreme lucrarea de traducere a Bibliei in limba poporului. E demn de notat ca aceste versiuni au fost publicate Biblia Jui Tyndale inainte de inventarea tiparului. Abia in anul 173 I s-a publicat Noul Testament revizuit al Jui Purvey. urmat Tyndale, nascut in anul 1494 \u00a7i educat la Oxford, a apoi in 1848 de publicarea Noului Testament din anul devenit obsedat de dorin\\\\a de a produce o noua edi\\\\ie a 1380, intreaga Biblie a lui Wycliffe cunoscind lumina Bibliei, in engleza vorbita in vremea sa, traducind din tiparului in anul I850. textul original grec \u00a7i ebraic. Tyndale era expert in \u00a7apte limbi. Nereu\u00a7ind sa ob\\\\ina sprijinul Episcopului Punerea in circula\\\\ie \u00a7i folosirea pe scarii largii a de Londra, Tyndale a traversal Canalul Minecii \u00a7i s-a acestei traduceri este cu atit mai remarcabilii cu cit a refugiat pe continent, la Hamburg (1524) iar de acolo a fost riispinditii de lollarzi in condi\\\\ii dintre cele mai plecat la Wittenberg, unde s-a intilnit cu Luther. La aspre, ciici in anul 1408 se diiduse o interdiqie expresii Ki:iln s-a tiparit prima data Noul Testament in limba cu privire la Biblie, in a\u00a7a-numitele ,,Constitu\\\\ii de la engleza. in anul 1525. Tyndale, fiind tradat de un Oxford\\\", din care citiim un pasaj: ,,[I se interzice] prieten, a fost ademenit sa se intoarcii in Anglia, unde a oricui sii traduca sau chiar sii citeascii o versiune a fost intemni\\\\at \u00a7i apoi martirizat in octombrie 6, 1536, Bibliei pe limba poporului, fie partial, fie in intregime, rostind acele cuvinte renumite: ,,Doamne, deschide fiira aprobarea episcopului care riispunde de dioceza ochii regelui Angliei! \\\" respectivii sau a unui consiliu provincial.\\\" Privitor la Vechiul Testament, se crede ca Tyndale a Timp de mai bine de un secol Biblia lui Wycliffe a tradus Pentateucul \u00a7i cartea Iona. Traducerea cartii fost singura biblie englezii care a existat in Anglia, lsaia i-a fost atribuita Jui George Joye. Dupa termina\u00ad pinii la apari\\\\ia Bibliei lui Tyndale. rea traducerii, Tyndale a continuat sa lucreze la re\u00ad vizuirea Noului Testament. scotind edi!ii noi ale a- Biblia Jui Gutemberg intre edi\\\\ia revizuitii a Bibliei, Biblia lui Wycliffe,","BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA EI 1314 cestuia in 1533, 1534 \u00a7i 1535. Optzeci la suta din textul acceptata unanim parerea cii traduciitorul a fost, de versiunii King James provine din versiunea Tyndale. fapt, John Rogers, un coleg al lui Tyndale. Traducerea Atit de asprii \u00a7i constantii a fost condamnarea acestei aceasta ,,a fost fiicutii prin buniivoin\\\\a Regelui\\\". Edi\\\\ii versiuni de catre autoritii\\\\ile ecleziastice ale vremii ulterioare ale acestei lucrari (1540 \u00a7i 1541) au avut \u00a7i o incit din prima edi\\\\ia n-a mai ramas decit un fragment prefa\\\\ii scrisa de arhiepiscopul Cranmer. Aceste edi\\\\ii aflat in prezent la British Museum. Din a doua edi\\\\ie au ajuns sa fie numite Bib\/ia Cranmer. Rogers nu a s-au pastrat numai doua exemplare. Din Noul Testa\u00ad cunoscut ebraica, de aceea, el s-a folosit de edi\\\\iile ment tipiirit la Worms au supravie\\\\uit doar doua anterioare ale Bibliei engleze. Se spune cii douii treimi din textul Bibliei Jui Rogers a fost copiat de la T yndale exemplare. Biblia Myles Coverdale \u00a7i o treime de la Coverdale. Pe coperta interioarii a ediJiilor ulterioare apare pentru prima data urmatorul Cu pu\\\\in inainte de moartea Jui Tyndale, a aparut text: .,Biblia aceasta e destinata uzului bisericilor\\\". prima edifie completii a Bibliei tipiiritii in limba en\u00ad Biblia mare glezii, elaborata de Myles Coverdale (1485-1568), ba\u00ad zatii pe Vulgata, pe versiunea Jui Tyndale \u00a7i pe biblia Coverdale a avut un rol major in revizuirea Bibliei germanii a Jui Martin Luther. ,,Pe linga Tyndale, omul Jui Matthew, care s-a numit Biblia Mare. Paginile ei ciiruia iubitorii Bibliei engleze ii datoreazii eel mai erau de 9x15 1oli (22,86X38, IO cm) iar suprafa\\\\a mult este Coverdale\\\". El a fost primul care a scos textului avea dimensiunile de 8\u00bdx13 \\\\oli (21,66x32,02 Apocrifa din Vechiul Testament \u00a7i a plasat-o intr-un cm). in 1538 s-a dat ordin ca un exemplar al Bibliei apendice. De asemenea, el este primul care a introdus engleze sii fie plasat in fiecare parohie \u00a7i in general rezumate ale capitolelor Bibliei, distincte fa\\\\ii de sub\u00ad aceastii edi\\\\ie a Bibliei a ajuns in mai toate bisericile. titlurile giisite in Vulgata. Atit de importanta a fost Dar, intrucit o versiune mai exactii a aparut curind dupii versiunea Jui Coverdale incit traducerea Psalmilor de aceea, Biblia Mare nu a mai fost retipiirita dupii anul ciitre el, revizuita de el insu\u00a7i pentru Biblia Mare din 1569. Rogers insu\u00a7i a suferit martiraj in anul 1555. I 539, este singura care apare \u00a7i azi in textul cartii de .,Biblia Jui Rogers a devenit temelia tuturor versiunilor rugaciuni a bisericii anglicane, numitii Book of Com\u00ad autorizate de mai tirziu a Bibliei engleze \u00a7i tocmai prin republicarea edi\\\\iei Jui Rogers a avut versiunea Noului mon Prayer. Pentru a se vedea cit de mare a fost impotrivirea Testament tradus de Tyndale in 1535 o mare influen\\\\ii Bisericii fa!ii de apariJia Bibliei in limba poporului, asupra versiunilor de mai tirziu\\\", spune L.A. Weigle. vom reda un pasaj din proclamaJia emisii de rege in 1546 regele Henrie al VIII-lea a emis un ordin in privitor la lucrarea Jui Tyndale, pe care o condamna in virtutea caruia .,nici un om \u00a7i nici o femeie, indiferent termenii cei mai aspri: .. Si mai mult, intrucit a ajuns la de pozi\\\\ia [socialii]. condi\\\\ia sau patura din care ar face urechile suveranului nostru domn \u00a7i rege. prin inter\u00ad parte nu are voie sa primeascii, sa posede, sa dea la alJii mediul multora din supu\u00a7ii siii, cii unii ar considera sau sii piistreze Noul Testament al lui Tyndale sau eel al drept necesarii apari\\\\ia Noului Testament \u00a7i a Vechiu\u00ad JuiCoverdale.\\\"Cu toate acestea, Biblia Mare, formata lui in limba englezii \u00a7i ca iniil!imea sa, nobilii siii \u00a7i in cea mai mare parte din traducerile Jui Tyndale \u00a7i prela\\\\ii nu trebuie sii se opunii, iniiltimea sa s-a con\u00ad Coverdale, primise aprobarea curtii inso\\\\ita de porunca sultat cu sus-numiJii prela\\\\i \u00a7i cu oameni de bine, cu de a fi plasatii in toate bisericile! educa\\\\ie aleasii, pomeni\\\\i mai inainte \u00a7i cu to\\\\ii au Biblia de Geneva convenit ca nu e nevoie ca scriptura deja pomenitii sa fie in limba englezii sau in miinile oamenilor de rind, ci Cea mai exactii versiune pina la apari\\\\ia Versiunii cii distribuirea acesteia, permisiunea de a o avea sau Autorizate din 1611 a fost Biblia Mare. in timpul dom\u00ad refuzul acestei permisiuni sint cu totul la discre\\\\ia niei reginei Maria (1553-1558) nu s-a tiparit nici o superiorilor, care vor proceda dupii com vor crede ei biblie in Anglia, dar un grup de ciirturari din Geneva au de cuviinJii. Si, avind in vedere timpurile rele actuate, scos o versiune englezii, numita Biblia de Geneva in in care oamenii sint inclina\\\\i spre opinii eronate, tra\u00ad anul 1560, urmatii in 1652 de o a doua edi\\\\ie. Noul ducerea Noului Testament \u00a7i a Vechiului in limba Testament a fost editat de William Whittingham, care englezii din popor nu ar face decit sii sporeascii \u00a7i mai era ciisiitorit cu sora JuiCalvin.Calvin a scris o epistolii mult riispindirea \u00a7i cre\u00a7terea acestor erori in rindul introductivii. Pentru prima data au apiirut note margi\u00ad oamenilor, in loc sa ajute sufletului !or. Mull mai nale, care atriigeau aten\\\\ia cititorulu.i asupra diverselor potrivit va fi ca acestor oameni sii Ii se explice sfinta variante din manuscrisele grece\u00a7ti. Aceasta a fost pri\u00ad scriptura, de ciitre predicatori in predicile !or, potrivit ma edi\\\\ie engleza care a folosit sistemul de numerotare cu rinduielile de demult, stabilite de atita timp.\\\" pe versete \u00a7i impartirea in paragrafe. A fost Biblia folositii de Shakespeare, John Bunyan, Oliver Crom\u00ad Biblia Cranmer well, dar mai ales de puritani.Desemnatii drept ,,cartea in 1537 a apiirut o edi\\\\ie de lux, format mare, a poporului\\\", ea a ocupat un Joe de frunte intre versiunile Bibliei, in al ciirui titlu se afirma ca traducerea in engleze timp de \u00a7aptezeci \u00a7i cinci de ani. Aceasta a fost englezii a fost fiicutii de Thomas Matthew. Astiizi e Biblia adusii de pelerini pe vasul lor, Mayflower, cu","1315 BIBLIA ENGLEZA \ufffdI DEZVOLTAREA EI care au venit in America. Din 1560 pina in 1644, au Versiunea King James fost tiparite o suta patruzeci de editii ale Bibliei de Geneva. Prima biblie tiparita in Scotia a fost editia E timpul acum sa ne ocupam de cea mai imponanta scotiana a Bibliei de Geneva in anul 1579. in ea s-a versiune a Bibliei in limba engleza care a aparut vreo\u00ad folosit impartirea versetelor conceputa de Roben Es\u00ad data, numita uneori Versiunea Autorizata iar alteori tienne, in Noul sau Testament grec din 1551. Acum se Versiunea King James. adica Regele \/acov. De aici tipare\u00a7te Biblia prima data cu caractere latine in locul inainte o vom numi prin initiatele KJV. in vara anului vechilor litere gotice. 1603, pe cind regele Iacob se indrepta spre Londra, pentru a-\u00a7i lua in primire coroana regala, a fost in\u00ad Biblia episcopilor timpinat de un comitet de puritani, care i-au inminat o lista de plingeri legate de convingerile tor, fapt care I-a Popularitatea Bibliei de Geneva a convins autorita\u00ad determinat pe rege sa tina o conferinta in care ,.sa lile bisericii anglicane, dupa urcarea reginei Elizabeta audieze \u00a7i sa stabileasca lucrurile considerate in nere\u00ad pe tron in anul 1558, sa scoata o Biblie care sa poane gula in bisericii\\\". Aceasta conferintii a fost tinuta intre amprenta \u00a7i autoritatea Bisericii Angliei. Propunerea 14 \u00a7i 16 ianuarie 1604 \u00a7i e cunoscutii sub numele de a fost facuta de arhiepiscopul Parker. Acesta a numit un Hampton Court Conference, ,.Conferinta de la cunea comitet, care a pomit imediat la lucru. Baza textului Hampton\\\", caci la Hampton se atla pe atunci re\u00a7edinta lor urma s-o constituie Biblia Mare, dar autorii aveau regala. in timpul conferintei, Dr. John Reynolds, con\u00ad sa compare traducerea tor cu textele grece\u00a7ti \u00a7i e\u00ad ducatorul partidei puritanilor \u00a7i pre\u00a7edintele colegiului braice. Episcopii ace\u00a7tia nu au fost tot atit de erudi!i ca Corpus Christi din Oxford, a propus sii se facii o noua membrii echipei care tradusesera Biblia de Geneva. traducere a Bibliei. De\u00a7i majoritatea panicipantilor la Lucrarea terminata a capatat numele de Biblia epis\u00ad conferinta s-a opus acestei propuneri, regelui i-a placut copilor. Din 1568 pina in 1606 s-au tiparit nouaspre\u00ad ideea \u00a7i a poruncit sii se inceapii aceasta traducere. zece editii. Traducerea a primit aprobarea conciliului Cincizeci \u00a7i patru dintre cei mai mari canurari biblici bisericesc in 1571. in editia din 1572 Parker a publicat din Marea Britanie au fost rugati sii panicipe la acest in paralel Psalmii din Biblia Mare alaturi de Psalmii proiect mare, fiind impiirJiti in \u00a7ase grupe - trei ur\u00ad din Biblia episcopilor. intre Biblia episcopilor \u00a7i editia mind sa lucreze la traducerea Yechiului Testament \u00a7i King James sint mai putine diferente decit intre aceasta trei la Noul Testament. Douii grupe pentru Yechiul \u00a7i din urma \u00a7i orice alta traducere. Noul Testament urmau sii se intilneasca la Oxford, doua la Cambridge \u00a7i douii la Westminster. Ne permi\u00ad Biblia de Rheims \ufffdi Biblia Douay tem a cita pe autorul H. Wheeler Robinson, pentru a scoate in evidenta eruditia acestei echipe de traduca\u00ad Ultimele doua biblii de care ne vom ocupa, inainte tori: ,,Grupul din Oxford era condus de Dr. John de a trece la versiunea King James, se numesc Biblia Hardinge, Regius Professor' de ebraica \u00a7i-1 avea ca de Rheims \u00a7i Biblia Douay, ambele catolice. membru pe Dr. John Reynolds, initiatorul proiectului, a carui memorie \u00a7i eruditie erau aproape miraculoase. Noul Testament a fost publicat incii din anul 1582, Dr. Miles Smith, care avea ebraica in degetul mic: Dr. de catre Colegiul Englez, atlat pe atunci in ora\u00a7ul Richard Brett, versa! in domeniul criticii. in limbile Rheims, \u00a7i astfel traducerea a primit denumirea de latinii, greacii, caldee, arabii \u00a7i etiopeana: Sir Henry Noul Testament de Rheims. Yechiul Testament, elabo\u00ad Saville, editorul lucrarilor lui loan Gura de Aur \u00a7i Dr. rat in cea mai mare pane de Grigore Martin, care a John Harmer, profesor de greaca, un distins latinist, tradus din editia latina a Bibliei, numita V ulgata, a elenist \u00a7i divin. Comitetul din Cambridge era condus aparut in anul 1609, cind Colegiul Englez se mutase de Edward Lively, profesor Regius de ebraica, mon in deja la Douay, de unde \u00a7i denumirea de Biblia Douay. 1605, inaintea de a fi inceput lucrarea propriu-zisa. Cea mai putin reu\u00a7ita pane a acestei traduceri e con\u00ad Din grupa aceasta mai faceau pane: Dr. Lawrence siderata cartea Psalmilor, despre care s-a spus ca e ,, o Chadenon, bun cunoscator al limbilor greacii \u00a7i e\u00ad traducere a unei traduceri facuta dupa alta traducere\\\". braica \u00a7i al numeroaselor scrieri ale rabinilor: Thomas Cum era de a\u00a7teptat, in aceasta versiune se pune mare Harrison, renumit pentru excelentele sale cuno\u00a7tinte accent pe termenii ecleziastici. Cuvintul ,,pocainta\\\" de idiomatica in ebraicii \u00a7i greaca: Dr. Roben Spald\u00ad (engl. repentence) e redat aici doar prin ,,cainJa\\\" (pe\u00ad ing, eel care a preluat de la Lively catedra de ebraica: nance). Apar, de asemenea, termeni neacceptati de Andrew Downes, neintrecut in greaca \u00a7i John Bois. limba engleza, cum ar fi exinaninte, donances \u00a7i com\u00ad renumit expen in greacii \u00a7i ebraica. Grupul din West\u00ad mersation. Termenul presbiter sau batrin (engl. elder) minster era condus de Lancelot Andrews. decanul a fost tradus prin ,, preot\\\". Efeseni 3.9 e tradus prin Westminsterului iar mai tirziu episcop de Chichester, ,, dispensatia sacramentului\\\" (Yezi Efeseni 3.9: ,,\u00a7i sa de Ely \u00a7i in fine de Winchester. care ar fi putut sluji de pun in lumina inaintea tuturor care este administrarea interpret general la tumul Babel . Apoi din grupa acestei taine ascunse din veacuri de Dumnezeu\\\".) mai faceau parte ebraistul Hadrian Saravia \u00a7i William Noul Testament al acestei versiuni a fost foarte mult folosit de revizuitorii editiei King James, insa Yechiul * Profesor a carui ca1edra a fost ins1itui1a de unul din reg:ii Angliei. Testament a fost publicat prea tirziu pentru a fi putut fi folosit de ei.","BIBLIA ENGLEZA \ufffdI DEZYOLTAREA EI 1316 Bedwell, eel mai mare expen in limba araba de pe dar au fost pastrate peste patru mii de note marginale in vremea aceea.\\\" De la numirea membrilor acestui Yechiul Testament, ce redau sensul literal al cuvintelor comitet \u00a7i pina la inceperea lucrarii propriu-zise au mai ebraice \u00a7i 765 de asemenea note in Noul Testament, trecut doi-trei ani, a\u00a7a ca traducerea a inceput in anul indicind alte variante posibile. Rezumatele capitolelor 1607 \u00a7i a fost incheiata in 1610. in anul urmiitor a \u00a7i subtitlurile acestei versiuni sint originate. Unele din aparut Biblia tradusii de ei. titlurile adoptate retlecta teologia din vremea aceea \u00a7i principiile de interpretare biblica ce i-au calauzit pe Cincisprezece principii au guvemat munca acestui traducatori. Yechiul Testament s-a bazat pe acela\u00a7i text mare numar de revizuitori ai traducerii Bibliei. Primul ebraic masoretic ca la toate versiunile ulterioare, dar, din acestea suna astfel: ,, Ne vom tine cit mai aproape intrucit nici un manuscris grec vechi al Noului Testa\u00ad de [textul] bibliei citite de obicei in biserica, numit Bibfia episcopilor, facind cit mai putine schimbari [in ment nu a patruns in Anglia pina in anul 1628, traduca\u00ad torii celei mai mari versiuni in limba engleza nu au aceasta versiune], dupa cit ne va permite adeviirul originalului.\\\" Iata ce spunea al patrulea principiu, care beneficial de cele mai bune texte grece\u00a7ti. era ceva mai complex: ,,Traducerile care se vor folosi in deceniile urmatoare aparitiei lui KJV, s-a moder\u00ad atunci cind vor fi mai aproape de Textul [originalului) decit [traducerea) episcopilor vor fi: cea a lui Tindoll, a nizat onografia, s-au abreviat rezumatele capitolelor \u00a7i s-au examinat trimiterile de pe margini. in editia din lui Matthew, a lui Coverdale, cea a lui Whitchurch \u00a7i 170I au fost introduse date cronologice in spa1iul de la cea de Geneva.\\\" in prefata catre cititor, care apare in marginea textului, bazate pe cronologia stabilita de aceasta versiune, traducatorii spun ca ei nu au ezitat arhiepiscopul Ussher. Deja in editia din 1613 textul ,,sa consulte falti] traducatori \u00a7i comentarii - [tradu\u00ad Bibliei King James continea peste 300 de deosebiri fata cerile] caldee, ebraica, siriana, greaca sau latina, pre\u00ad de textul editiei originate din 1611. in versiunile apa\u00ad cum \u00a7i cea spaniola, franceza, italiana sau olandeza.\\\" rute in anii 1760 au fost adaugate peste treizeci de mii Noua versiune a punat urmatorul titlu: ,,Sfinta de trimiteri marginale. Biblie, continind Yechiul Testament \u00a7i Noul: tradusa in intregime din limbile originate, cu o atenta comparare Curind editia King James a ajuns sa inlocuiascii toate celelalte traduceri anterioare, care au fost folosite doar \u00a7i revizuire a traducerilor anterioare, prin porunca de cercetatori pentru studiul dezvoltarii limbii engleze. speciala a Majestatii sale. Rinduita pentru a fi citita in biserici. Imprimata la Londra, de Roben Barker, ti\u00ad Pentru prima data Anglia citea acasa aceea\u00a7i biblie pe pograf pentru prea aleasa sa Majestate, Regele. Anul care o auzea citita de la amvon in biserica. ,,Astfel ea Domnului 1611.\\\" Titlul Noului Testament suna putin s-a intretesut in insa\u00a7i viata natiunii. intrucit a stins diferit: ,, Noul Testament al Domnului \u00a7i Mintuitorului toate controversele legate de atlarea celor mai bune nostru lsus Cristos, traducere noua din [textul] original grec; cu o atenta comparare \u00a7i revizuire a traducerilor redari ale textului, curind a ajuns sa fie acceptata atit de anterioare. prin porunca speciala a Majestatii sale. mult, incit a devenit un ,,absolut\\\". in mintile multora Rinduita pentru a fi citita in biserici. Imprimata la nu s-a mai facut nici o distinctie intre versiunea aceasta Londra, de Roben Barker, tipograf pentru prea aleasa \u00a7i textele originate, foarte multi oameni crezind in sa Majestate, Regele. Anul Domnului 1611, cum Pri\u00ad inspiratia literala a inse\u00a7i cuvintelor folosite de tradu\u00ad vilegio.\\\" De\u00a7i traducerea aceasta se nume\u00a7te Versiu\u00ad catori\\\", a scris Alben S. Cook. Frumusetea Bibliei nea Autorizata, Parlamentul nu a emis nici o lege in King James, precum \u00a7i enorma ei intluenta, nu se pot acest sens. Regele Iacov a promovat cu multa rivna sublinia indeajuns. Traducatorii Versiunii Revizuite, aceasta lucrare. dar n-a existat nici un act oficial. apiirute aproape trei secole mai tirziu, au declarat ur\u00ad matoarele: ,,A trebuit sa studiem aceasta minunata Prima tiparire a acestei biblii a fost infolio la dimen\u00ad versiune foane atent \u00a7i minutios, rind cu rind: \u00a7i, cu cit siunea de 16X 10\u00bd toli (40,64x28,67 cm). Prima am fost mai absorbiti de ea, cu atit mai mutt i-am edi!ie a fost curind urmata de altre trei imprimari, admiral simplitatea, demnitatea, puterea \u00a7i plasticele ei avind un numar destul de mare de gre\u00a7eli de tipar \u00a7i expresii, in general acuratetea ei \u00a7i, nu trebuie sa scii\u00ad inconsecvente onografice. in acest punct trebuie sa ne punem intrebarea: Cit de mult s-a bazat KJV pe ver\u00ad pam din vedere, \u00a7i muzicalitatea \u00a7i cadenta stilului ei, siunile anterioare? S-a spus ca patru la suta din voca\u00ad desavir\u00a7irea ritmului ei.\\\" Chiar \u00a7i un autor ne-cre\u00a7tin bularul ei provine din vremea lui Wycliffe, optspre\u00ad ca Thomas Huxley a adus acestei versiuni a Cuvintului zece la suta provine de la Tyndale, treisprezece la suta de la Coverdale, nouasprezece la suta din Biblia de lui Dumnezeu urmatorul elogiu: ,,Gindi!i-va numai la aceasta impresionanta realitate istorica anume ca timp Geneva, patru la suta din Biblia episcopilor \u00a7i trei la de trei secole cartea aceasta s-a tesut in viata \u00b7a tot ce e suta din alte versiuni precedente. Treizeci \u00a7i noua la mai bun \u00a7i mai nobil din istoria Angliei: ca a devenit suta din vocabularul versiunii King James este origi\u00ad epopeea nationala a Britaniei \u00a7i di e tot atit de cunos\u00ad nal, apartinind exclusiv acestei traduceri. Aproape cuta de cei nobili, precum \u00a7i de cei de rind, de la noua zecimi din Noul Testament al acestei versiuni e John-o'-Groat's House pina la Land's End, cum erau luat cuvint-cu-cuvint din versiunea lui Tyndale, din odata Dante \u00a7i Tasso pentru italieni: ca e scrisa in cea mai nobila \u00a7i mai pura forma a limbii engleze, abun\u00ad anul 1525. Toate notele controversate au fost excluse, dind in exemple de o rara frumuseie literara: \u00a7i ca, in sfir\u00a7it, ii impiedica pe eel mai inapoiat om din catunul","1317 BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA El eel mai indepiirtat sii riiminii ignorant fatii de existenta Vechiul Testament in mai 1885. Doi eleni\u00a7ti renumiti, altor tiiri \u00a7i civilizatii \u00a7i de un mare trecut, care se B.F. Westcott and F.J.A. Hort, au influentat in general intinde in urmii pinii la cele mai intunecate limite ale adoptarea a ceea ce ei au numit .,textul neutru\u00b7: Mai celor mai vechi civilizatii ale lumii.\\\" multe pasaje au fost scoase din textul Bibliei \u00a7i plasate in spatiul de pe margini, ca nefacind parte din manu\u00ad The English Revised Version (Versiunea englezii scrisele grece\u00a7ti mai vechi - de pilda, loan 5.3, 4: I revizuitii) loan 5.6, 7; \u00a7i loan 8.1-9. Acolo unde existii pasaje paralele in doua sau mai multe ciir!i, cu cuvinte iden\u00ad Nu e nevoie sii discutiim traducerile de importantii tice in original, s-a avut grijii ca \u00a7i in traducere ele sa fie secundarii care au fost efectuate in timpul urmiitoarelor identice. Versiunii Revizuite i s-au adus multe critici. trei secole. in limba englezii au intervenit o serie de dar, cu toate acestea, multi subscriu la afirmatia pro\u00ad schimbiiri iar in ce prive\u00a7te textul original al Scripturii, fesorului universitar F.F. Bruce, potrivit careia ,.Ver\u00ad \u00a7i aici s-au descoperit noi manuscrise in greacii pentru siunea revizuitii, cu aceste referin\\\\e marginale, riimine Noul Testament \u00a7i au sporit cuno\u00a7tintele despre limba cea mai utilii editie a Bibliei pentru studentul atent, ebraicii. Drept urmare a acestui fapt, in februarie JO, care nu cunoa\u00a7te nici o altii limbii decit engleza.\\\" in 1870, Episcopul W ilberforce a inaintat urmiitoarea special Vechiul Testament e considerat mult imbuniitii\u00ad rezolutie spre aprobare Camerei Superioare a Sinodu\u00ad tit fatii de textul edi!iei King James. lui din provincia Canterbury: ,, . . .ca un comitet al ambelor camere sii fie numit, cu puterea de a se con\u00ad The American Standard Revised Version sulta cu oricecomitet ce va fi numit desinodul Provinciei (Versiunea Americana Standard Revizuitii) de Nord, pentru a face o dare de seamii cu privire la dezirabilitatea revizuirii Versiunii Autorizate a Noului S-a sperat ca colaborarea celor douii comitete, eel Testament, fie prin note marginale, fie in alt fel, in englez \u00a7i american, vor putea realiza o singurii ver\u00ad toate acele pasaje in care existii erori dare, fie in textul siune revizuitii, dar atit de multe divergente s-au ivit, ebraic sau grec original adoptat de traduciitori, fie in incit dupii numai citiva ani de cooperare, echipa ame\u00ad traducerea facutii dupii aceste texte, gre\u00a7eli rezultate in ricanii a cerut sa i se ingiiduie sii se retragii. Membrii urma unei anchete corespunziitoare.\\\" in luna mai a acestei comisii au spus cii vor scoate propria lor ver\u00ad aceluia\u00a7i an un comitet a intocmit urmiitoarele cinci siune, dar au promis ca n-o vor face decit dupa pai\u00ad sugestii: ., I.E de dorit sii se facii o revizuire a Versiunii sprezece ani. in 1897, compania Thomas Nelson \ufffdi Fiii Autorizate a Sfintelor Scripturi. 2. Revizuirile sii se a incheiat un contract cu Compania Americana, invo\u00ad facii atit sub forma notelor marginale, cit \u00a7i prin schim\u00ad indu-se sa pliiteascii toate cheltuielile necesare pre\u00ad biiri in textul Versiunii Autorizate. 3. Prin rezolutiile giitirii unei revizuiri americane. Si din nou echipa s-a de mai sus noi nu inteniioniim sii facem o traducere apucat de lucru, analizind cu minutiozitate intreg tex\u00ad nouii a Bibliei sau vreo schimbare a limbii, decit acolo tul Bibliei. Douiizeci \u00a7i noua de ani mai tirziu, la 26 unde, dupii piirerea celor mai competenii inviila!i, ase\u00ad august 190 I, s-a pus in vinzare editia American Stan\u00ad menea schimbiiri sint necesare. 4.in asemenea cazuri, dard Revised Version \u00a7i indatii a fost recunoscutii drept sii se tinii cont cit mai aproape de stilul limbii folosite superioarii in multe privin\\\\e revizuirii fiicutii de colec\u00ad [in Versiunea Autorizatii]. 5.Ar fi bine ca acest sinod tivul din Anglia. sii numeascii un grup dintre membrii ei, care sii-\u00a7i asume munca de revizuire, care vor fi liberi sii invite Alte versiuni co-operarea oriciirui ciirturar eminent, din orice na\u00ad tiune sau grupare religioasii ar proveni.\\\" Una din traducerile mai importante ale Bibliei a fost cea efectuatii in secolul al nouiispreecelea de renumitul Multi dintre cei mai buni ciirturari din Britania au compilator al Concordanfei Lui Young, ciirturarul bri\u00ad fost angajati in munca de traducere a Vechiului \u00a7i tanic Robert Young. El a publicat la Edinburgh, incii Noului Testament - cincizeci \u00a7i patru la numiir. Pri\u00ad din 1862, a sa literal Translation ofthe Bible (Tradu\u00ad mul principiu general a constat in ,, introducerea a cit cere literalii a Bibliei), striibiitutii de profunda con\u00ad mai pu\\\\ine schimbii.ri posibile in textul Versiunii Auto\u00ad vingere a Jui Young cii ,,fiecare cuvint din original este rizate. in manierii consecventii \u00a7i cu exactitate.\\\" Jatii insuflat de Dumnezeu cum spune Apostolul Pavel in a care erau al cincilea, al \u00a7aptelea \u00a7i al optulea principiu: doua sa epistolii ciitre Timotei, capitolul 3 versetul .,5.Sii nu se facii \u00a7i sii nu se piistreze nici o schimbare 16.\\\" A treia editia a fost publicatii in 1898. in textul celei de-a doua revizuiri finale a fieciirei echipe decit cu aprobarea a doua treimi din cei pre\u00ad Printre cre\u00a7tinii dupii evanghelie, (Plymouth Bre\u00ad zenti. La prima revizuire insii decizile sii se ia prin thren), s-a aflat J.N. Darby, un om inzestrat cu o majoritate simplii. 7.Sii revizuiascii titlurile capitole\u00ad imensii capacitate lingvisticii. Acesta a scos o tradu\u00ad lor, paginilor \u00a7i paragrafelor, cuvintele scrise cu litere cere a Bibliei, mai intii in francezii. apoi in olandezii \u00a7i cursive \u00a7i punctuatia. 8.Fiecare echipii, cind crede de in germanii iar apoi in englezii.Darby a scris in prefa\\\\a cuviinlii, sii consulte experii, ciirturari \u00a7i oameni de traducerii Noului Testament: .,Fiind profund convins litere, fie din \\\\arii, fie din striiiniitate.\\\" de inspiratia divinii a Scripturilor, ne-am striiduit in aceastii traducere sii reproducem cit mai exact posibil Noul Testament a fost publicat in mai I88 I iar ceea ce ne-a diiruit Dumnezeu in altii limbii . \\\"","BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA El 1318 in actuala revizuire a textului din Biblia Deschisii via\\\\a\\\" (II Cor. 2.15, 16): ,,De unde, eu niciodatii nu-mi romanii. traduciitorul a consultat mereu edi\\\\ia englezii pierd cumpiitul\\\" 4-16); \u00a7i ,,el va face sii creascii recolta a lui Darby. dragostei voastre - veti fi imbogii\\\\ili din toate piir!ile, pentru ca sii pute\\\\i fi genero\u00a7i in toate imprejuriirile \u00a7i Trecind acum la secolul al douiizecilea, prima tra\u00ad generozitatea voastrii, al ciirei agent sint eu, sii-i facii pe ducere care trebuie mentionatii este The Twentieth oameni sii aducii mul1umiri lui Dumnezeu\\\" (9.11). Century New Testament (Noul Testament al Secolului Douiizeci), a ciirui publicare a durat din 1898 pinii in Ultimii patru traduciitori pe care i-am analizat au provenit to\\\\i din Marea Britanie. E timpul acum sii ne 190 I. Este vorba de o atentii retraducere bazatii pe indreptiim aten\\\\ia asupra uneiversiuni americane, care textul lui Westcott \u00a7i Hort. S-a avut grijii ca sii se nu s-a liisat a\u00a7teptatii. Este vorba de lucrarea ciirtura\u00ad cintiireascii tiecare cuvint din greacii \u00a7i sii se traducii la rilor de la Universitatea din Chicago. in anul 1923 Dr. fel pasajele identice din original. Dr. E.H Robertson, Edgar J. Goodspeed \u00a7i-a publiat a sa The New Testa\u00ad in lucrarea sa de examinare panoramicii a versiunilor ment: An American Translation (Noul Testament: o traducere americana), bazatii pe textul lui Westcott \u00a7i mai recente, spune urmiitoarele: ,, Nu am nici o in\u00ad Hort. in 1935, cu sprijinul colegilor siii, a scos o nouii doialii cii aceasta este una din cele mai exacte traduceri traducere a intregii Biblii, intitulatii simplu The Bible: An American Translation (Biblia: o traducere ameri\u00ad efectuate vreodatii\\\" \u00a7i apoi raporteazii cii, in urma unui cana), versiune care a fost foarte mutt folositii in primii studiu biblic tinut de el mai multi ani de zile, a rezultat douiizeci de ani de la apari\\\\ia ei, de\u00a7i nu a fost citatii atit cii aceastii versiune ,,redii eel mai exact textul grec din de frecvent ca cea a lui Moffat. aproape toate textele dificile intilnite in Biblie\\\". The Revised Standard Version (Edi\\\\ia Standard Cele mai frecvent folosite versiuni ale Noului Testa\u00ad Revizuitii) ment, pinii la aparitia lui RSV (Revised Standard Ver\u00ad sion), au fost cele produse de Dr. Weymouth \u00a7i Dr. in 1937, Consiliul lnterna\\\\ional de Educatie Reli\u00ad Moffatt. Lucrarea lui Weymouth New Testament in gioasii, cu care erau asociate patruzeci dintre confe\u00ad Modern Speech (Noul Testament in limbaj modern) a siunile religioase majore ale Americii de Nord, a auto\u00ad apiirut mai intii in 1902, cu mici introduceri pentru rizat pregiitirea \u00a7i publicarea unei revizuiri complet noi, realizatii de treizeci \u00a7i doi de ciirturari americani. The fiecare carte \u00a7i un numiir destul de mare de note de New Testament Revised Version a fost publicat in anul subsol explicative. Lucrarea a trecut prin numeroase 1946 \u00a7i intreaga biblie in 1952. Nici o versiune produsii revizuri din partea autorului in tot timpul vie\\\\ii sale, in America nu a stirnit mai multii impotrivire, in unele dqi revizuirile care s-au facut dupii aceea au fost tot cazuri justificatii, in allele nejustificatii, decit aceastii mai liberale in teologia adoptatii. versiune. Au fost inlocuite o serie de arhaisme, s-au fiicut multe rectificiiri necesare, datoritii unei mai bune The New Testament: A New Translation (Nou\/ Tes\u00ad cunoa\u00a7teri a sensurilor textului original. Astfel, de pil\u00ad dii, Deuteronom 32.8, care in versiunile anterioare tament: o noua traducere) e opera lui Dr. James Mof\u00ad afirma ca Dumnezeu stabilise hotarele oamenilor .,po\u00ad trivit cu numiirul copiilor lui Israel\\\", acum sunii .,potri\u00ad fat, unul dintre cei mai distin\u00a7i experii in Noul Testa\u00ad vit cu numiirulfiilor luiDumnezeu\\\", variantii sprijinitii ment din prima parte a secolului acestuia. Editia a\u00ad de Septuaginta \u00a7i de Biblia Samariteanii \u00a7i, mai recent, ceasta a apiirut mai intii in 19 I3, fiind urmatii in 1924 de un manuscris ebraic giisit la Qumran. de Vechiul Testament iar Biblia intreagii, cu o revi\u00ad Una din cele mai liiudabile virtuti a acestei versiuni zuire finalii, a fost publicatii in anul 1935. Lucrarea sa este faptul cii revine la limbajul traducerii King James la Vechiul Testament e consideratii in general ca fiind in cazul textului de la II Timotei 3. I6, de la care Edi\\\\ia de o mai mica valoare decit cea de la Noul Testament. Revizuitii se indepiirtase. Noua versiune spune: .,Toatii Chiar \u00a7i aici Moffatt a antagonizat, cum era \u00a7i de a\u00a7\u00ad Scriptura este inspiratii deDumnezeu \u00a7i este de folos\\\". teptat, pe multi cre\u00a7tini datoritii libertii\\\\ilor pe care \u00a7i A doua edi\\\\ie a versiunii Revised Standard Version a le-a permis de a schimba unele texte biblice dupii fost publicatii in anul I971, fiind cunoscutii sub de\u00ad gustul lui. De pildii, in expresia de la inceputul evan\u00ad numirea de RSV II. Edi\\\\ia aceasta cuprinde o serie gheliei lui loan: ,,La inceput era Cuvintul \u00a7i Cuvintul intreagii de revizuiri ale multor versete din Noul Tes\u00ad era cu Dumnezeu \u00a7i Cuvintul era Dumnezeu\\\" Moffat tamente. traduce ultima parte a ei .,\u00a7i Cuvintul era divin\\\". Tot The Holy Scriptures According to the Masoretic a\u00a7a stau lucrurile \u00a7i cu traducerea genealogiei din Text: A New Translation, and The Torah (Stinta primul capitol al evangheliei lui Matei, pe care Moffat Scripturii dupii textul masoretic: o nouii traducere, ii redii astfel: ,Jacob, tatiil lui Iosif, \u00a7i losif (cu care era \u00a7i Tora) logoditii fecioara Maria), tatiil lui Isus, care se nume\u00a7te Cristos\\\" - o traducere bazatii pe un manuscris gre\u00ad in anul 1914, Jewish Publication Society of America cesc de data recentii \u00a7i lipsit de autoritate, pe care cele a publicat un volum intitulat The Holy Scriptures Ac- mai mull texte grece\u00a7ti vechi ii contrazic. Yorn da insii \u00a7i un exemplu de traducere reu\u00a7itii la Moffat - patru versete din II Corinteni: ., Eu triiiesc pentru Dumnezeu ca mireasma lui Dumnezeu suflatii deopotrivii \u00a7i peste cei ce sint in curs de a fi mintui\\\\i \u00a7i pe cei ce sint in curs de a pieri, pentru unii o mireasmii mortalii care aduce moartea, pentru al\\\\ii o mireasmii vitalii care aduce","1319 BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA EI cording to the Masoretic Text: A New Translation (1970) este o traducere romano-catolicii de mare ra\u00ad (doar a Vechiul Testament), care nu a avut o influenta sunet pentru secolul al douiizecilea. Au fost consultate prea mare in afara cercurilor evreie\u00a7ti. in 1962, aceea\u00a7i toate textele de baza \u00a7i lucrarea a durat douiizeci \u00a7i \u00a7ase organiza\\\\ie a publicat o noua traducere a Pentateucului de ani. Peste cincizeci de carturari recunoscu\\\\i, ma\u00ad cu titlul simplu de: Torah; in 1978 a fost publicata joritatea profesori universitari, au trudit pentru a editia a doua, Profefii; iar in 1982 s-a publicat ultima scoate aceasta remarcabila versiune. invatatii au fost parte, The Writings (Scrierile). Lucrarea a fost foarte catolici, protestanti \u00a7i evrei. Scopul a fost de a produce bine executata, bucurindu-se de colaborarea celor mai o traducere exacta dupa manuscrise mai vechi, \u00a7i buni ebrai\u00a7ti. Dar se pare ca s-a incercat sa se elimine lucrul acesta a fost fa.cut posibil de Papa in anul 1943. sensul mesianic din toate prezicerile mesianice ale lnainte de aceasta versiune, catolicilor Ii se cerea sa Pentateucului. De pilda, la Geneza 3.15, care suna in foloseasca Vui[(ata, scrisii in latina, ca punct de pie\u00ad versiunea noastra: ,,Vrajma\u00a7ie voi pune intre tine \u00a7i care pentru traducerea lor. femeie, intre saminta ta \u00a7i Saminta ei. El iii va zdrobi capul iar tu ii vei zdrobi calciiul\\\" in versiunea iudaica The Living Bible respectiva suna astfel: .,Voi pune vrajma\u00a7ie intre tine \u00a7i femeie intre urma\u00a7ii tai \u00a7i ai ei; ei iii vor lovi capul iar 0 foarte indragita parafrazare a Bibliei, numitii tu le vei zdrobi calciiul.\\\" Cititorul modem de azi rara Biblia Vie, terminata in 1971, este opera unui singur cuno\u00a7tinte de ebraica nu ar intelege Exod 3.14: ,,Si traducator, Kenneth L. Taylor. Sursa initiala a fost Dumnezeu i-a zis Jui Moise: ,,Ehyeh-A\u00a7er-Ehyeh.\\\" American Standard Version din 190 I, Dr. Taylor, Exista o serie de note de subsol, care arata ca nu se impreuna cu speciali\u00a7ti in greaca \u00a7i ebraica, au con\u00ad cunoa\u00a7te azi sensul exact al unor cuvinte ebraice, ca de sultat cele mai bune texte disponibile. pildii in cazul celor douasprezece pietre de Ia Exod 28.17-20; creaturile mentionate la Deuteronom 14.5, in romime\u00a7te a aparut deja traducerea Noului Testa\u00ad 6; \u00a7i bolile de la Deuteronom 28.22. ment al acestei editii, sub numele de Noul Testament pe [nfelesul tuturor. The Amplified Bible New American Standard Bible Biblia amplificatii (1954) este o traducere literala cu expresii multiple, folosind cuvinte inrudite din aceea\u00a7i The New American Standard Bible a fost tradusa de sfera, pentru a transmite ideea din original. Noul Tes\u00ad un comitet editorial format din cincizeci \u00a7i patru de tament se folose\u00a7te de textul grec al Jui Westcott \u00a7i Hort speciali\u00a7ti in greaca \u00a7i ebraicii \u00a7i a fost terminata in plus alte 27 de traduceri \u00a7i revizuiri. Vechiul Testament aproape unsprezece ani. Realizatorii acestei traduceri face, de asemenea, uz de o gama largii de traduceri. au fost de piirere ca trebuie reinnoit interesul publicului Versiunea amplificata are menirea de a inlocui alte pentru American Standard Version din 190 I. Recu\u00ad traduceri intr-o forma autentica, concisa \u00a7i comoda. noscind valorile versiunii ASV, Funda\\\\ia Lockman, care a girat proiectul, a simtit nevoia imperioasa de a Good News for Modern Man (Vestea bona pentru aduce la zi versiunea respectiva prin incorporarea des\u00ad omol modern) coperirilor majore din izvoarele grece\u00a7ti \u00a7i ebraice descoperite recent \u00a7i prin redarea limbajului editiei Good Newsfor Modern Man (Today's English Ver\u00ad ASV intr-o forma mai apropiata de engleza contem\u00ad sion) este o traducere a Noului Testament facuta de Dr. porana. Comitetul editorial a continuat sa functioneze Robert G. Bratcher (\u00a7i un distins comitet de revizuire) \u00a7i dupa publicarea intregii Biblii in anul 1971. in publicata in 1966. Lucrarea a ci\u00a7tigat o enorma popu\u00ad editiile mai recente s-au inserat revizuiri \u00a7i rectificiiri laritate intr-un timp foarte scurt. Intentia a fost de a minore. transmite Scriptura maselor de oameni din lumea vor\u00ad bitoare de limba engleza \u00a7i ca instrument de evangheli\u00ad New International Version zare pentru cei din afara bisericii. Noua Versiune lnternafionalii a inceput prin con\u00ad Biblia de Ierusalim stituirea unor comitete de lucru de la Biserica Crqtina Reformata \u00a7i Asociata Nationala a Evanghelicilor. in Biblia de lerusalim (1966) este o traducere dupii 1967 Societatea Biblicii de la New York \u00a7i-a asumat textul ebraic masoretic, dupa Septuaginta (in greaca) cheltuielile publicarii traducerii acesteia. Traducerea \u00a7i dupa Sulurile de Ia Marea Moarta precum \u00a7i alte s-a fa.cut dupa textul masoretic in cazul Vechiului texte grece\u00a7ti \u00a7i aramaice acceptate ale Noului Testa\u00ad Testament \u00a7i un text eclectic grec in cazul Noului ment - toate comparate cu versiunea franceza. A fost Testament. Aceasta versiune in engleza modemii ac\u00ad produsul a 28 de colaboratori principali la traducere \u00a7i tuala a fost publicata caBiblie completii in anul 1978. revizuire, sub conducerea editorului general Alexan\u00ad der Jones. New King James New American Bible in 1975 Editura Thomas Nelson Publishers a inceput a cincea revizuire a ediJiei King James. Peste o sutii de New American Bible (Noua Biblie Americana) carturari au lucrat la traducerea dupa Biblia Hebraica Stuttganensia, in cazul Vechiului Testament \u00a7i dupa","BIBLIA ENGLEZA SI DEZVOLTAREA El 1320 textul grec al Jui Scrivener, in cazul Noului Testament, de Berkeley 111 engleza modernii) (1959) traduce tie\u00ad folosindu-se de editiile din 1611 \u00a7i 1769 ale versiunii King James ca punct de plecare. Rezultatul a fost care cuvint folosind termeni modemi. editia numita Noua [VersiuneJ King James. The New English Bible (Biblia completii, 1970) a Alte versioni majore de Ia 1950 incoace fost terminatii in douazeci )i patru de ani \u00a7i a atras colaborarea a cincizeci de speciali\u00a7ti renumiti in Jim\u00ad The Holy Bible from Ancient Eastern Manuscripts bile biblice. Se bazeazii pe textuloriginalgrec \u00a7i ebraic. (Sjfnta Biblia dupii Manuscrise Antice Riisiiritene) (1957) \ufffdi-a propus sii redea toate obiceiurile biblice J.B. Phillips, un vicar englez, a tradus Noul Testa\u00ad striivechi, pastrate numai in textele aramaice, \u00a7i sii ment in limbaj modem, incepind cu Letters to Young prindii mai exact sensurile biblice adesea ascunse in Churches (Scrisori ciitre bisericile tinere) in 1947, ur\u00ad expresii idiomatice )i parabole. mate de Evangheliile in 1952, The Young Church in The Berkeley Version in Modern English (Versiunea Action (Biserica tiniirii fn acfiune) in 1955 \u00a7i Canea Revelafiei in 1957, \u00a7i in 1958 edi\\\\ia completa a Noului Testament intr-un singur volum, numit The New Testa\u00ad ment in Modem Speech, Four Prophets aparut in 1963. CRONOLOGIE Anul, i,Cr. 175-163 Antioh (IV) Epifano( domne\\\\>te in Siria: 612 Ninive este distrus de mezi ';,i babilonieni este interzis iudaismul 587 lerusalimul este distrus de Nebucadne\\\\ar 167 Mattathias cu fiii Jui se riiscoala impotriva 559 Ciros mo';,tenqte regatul An\u00a7an: inceputul Jui Antioh: inceputul revoltei macabee 166-160 loda, conducatorul macabeilor imperiului persan 160-142 Ionatan este mare preot 539 Babilonol cade in mina Jui Cirus: sltr';,itul 142-135 Simon este mare preot 134-104 loan Hyrcan adauga la teritoriile statului imperiului neo-babilonean iudeu 530-522 Cambises ii unneazii la Iron pe Cirus: 103 Aristobulos ajunge domnitor 102-76 Alexandro Ianeus este domnitor Egiptul cstc cucerit 75-67 Salomeea Alexandra cstc domnitoare 522-486 Darius I domnitor peste imperiul persan acum: Hyrcanus II - mare preot 515 Al doilea templu este terminal de evreii de 66-63 Lupte dinastice: Aristobulus II ';,i Hyr\u00ad canus II la Ierusalim 63 Pompei invadeazf1 Palestina: incepc 486-465 Xerxes I incearca sa cucereascii Grecia: domnia romanilor in Palestina 63-40 Hyrcanos II este domnitor acum. dar vremea Esterei supus Romei: Antipater i)i exercita tot mai 480 Victoria navala a grecilor la Salamis: 40-37 mull puterea Partii cuceresc lerusalimul: ii pun pe Xerxes fugc 37-4 Aristobulus II ca mare preot )i rege 464-424 Artaxerxes I do111nitor in Persia: epoca Jui lrod eel Mare. fiul Jui Antipater. dom\u00ad ne\u00a7te ca rege: supus Romei Neemia 334-323 Alexandro Macedon cucerqte Riisiiritul 311 Seleuc cucere\\\\>te Babilonul: inceputul di\u00ad nastiei seleucilor 223-187 Antioh (III) eel Mare, domnitor seleuc al Siriei 198 Antioh III invinge EgiptuL \\\\>i pune stapi\u00ad nire pe Palestina","GHIO PENTRU LUCRATORII CRE\ufffdTINI I. Misiunea dar duio\u00a7ia ei facut sa vibreze corzile inimii tem\u00ad nicerului rilipean. iar ecoul ei s-a auzit pin[1 sus. pe 0, dii-ne, Doamne, al ceasului divin cuvint striizile in\\\\esate de ingeri ale paradisului. Jar Regele regilor, auzindu-i pe cei doi cintare\\\\i, le-a <lat drept Si-n inimi toarnii un sfint avint! rasplata acele cununi de slava. a cflror stralucire nu se va stinge de-a lungul intregii ve\u00a7nicii. Pe buze pune foe curiititor, Un sujlet nemuritor e nepreJuit de scump. Nu e Ca al biruintei gind s-avem - necaz prea mare, nu e umilin\\\\ii prea adincfl. nu e suferin\\\\ii prea amarii. nu e dragostea prea puternica. infringere nicicind! nu e muncii prea grea care sii nu se merite sii fie facute in efortul de a ci\u00a7tiga un sutlet 1 Cu-al invierii glas poruncitor, Dumnezeu iube\u00a7te sutletul mai mull decit toata Din somn \u00a7i amortealii, Biserica ridic-o! crea\\\\ia. El este Cel care I-a fiiurit dupii propriul Sr,u chip \u00a7i 1-a facut asemenea Lui lnsu\u00a7i. Orice suflet s-a Privirea sii \u00a7i-o-nalte spre holdele dospite indepiirtat de Dumnezeu, s-a ratacit, dar Dumnezeu a adus inapoi sulletul, cu un pre\\\\. Si snopii impiiriitiei degrabii sii-i adune. PreJul acela a Jost in fi prin Jsus Cristos. in du\u00a7\u00ad Apelul e lansat! Sus, O\u00a7ti, acum la luptii! miinia sa fa\\\\a de Dumnezeu, Satana folose\u00a7te toata energia sa, toatii viclenia de care e in stare, toate EVANGHELIZATORII vii fie-a voastrii cursele pe care le poate niiscoci, toate mijloacele pe care le poate concepe, cu w1 singur scor exrres: de Parolii, zilnicii devizii! scumpii a ruina sufletul omului. Pierdutei, tristei omeniri Dupa ce un milion de eternitii!i i\u00a7i vor fi trait cu toate nesfir\u00a7itele vremi \u00a7i vor fi trecut in rindurile Al Evangheliei darnic har vestiti-i! trecutului neconceput de indepiirtat iar timpul nu va mai fi, sutletul inca va continua sii existe, rn o rer\u00ad Si-o lume azi in beznii cufundatii, sonalitate conj\\\"lientd, inzestrata cu viata perpetuii. fiind realipit la trupul siiu. Al EVANGHELIZARII far sii o striibatii! Dumnezeu a spus: ,,Cel ce ci\u00a7tiga sullete este in\u00ad ,.lsus S-a apropiat de ei \u00a7i le-a vorbit, zicind: \u00abToatii \\\\elept\\\" (Prov. 11.30). puterea Mi-a fost data in cer \u00a7i pe piimint. Duce\\\\i-va, dar. \u00a7i face\\\\i ucenici din toate na\\\\iunile. botezindu-i Biblia spune: ,,Cei in\\\\elep\\\\i vor striiluci ca in numele Tatalui \u00a7i al Fiului \u00a7i al Sfintului Duh. \ufffdi stralucirea soarelui \u00a7i cei ce vor inva\\\\a pe mul\\\\i sa inva\\\\aii-i sii piizeascii tot ce v-am poruncit. \ufffdi iatii ca umble in neprihiinire vor straluci ca stelele, in veac Eu sint cu voi in toate zilele. pina la sfir\u00a7itul epocii\u00bb\\\" \ufffdi in veci de veci\\\" (Dan. 12.3). (Matei 28.18-20). Compasiunea a Jost pulsul lucrdrii Mintuitorului .,Ci voi ve\\\\i primi putere, cind se va cobori Duhul Sfint peste voi, \u00a7i-Mi ve\\\\i fi martori in lerusalim, in pe acest piimint. ,.Cind a vazut mul\\\\imile de oameni. toatii ludeea, in Samaria \u00a7i pina la marginile piimin\u00ad I s-a fiicut mila de ele, pentru ca erau necajite \ufffdi tului\\\" (Fapte 1.8). risipite ca ni\u00a7te oi fiira pastor\\\" (Mat. 9.36). .,Dar Tu, Doamne, Tu e\u00a7ti un Dumnezeu induriitor }i milostiv. ..Acum, fiul omului, te-am pus strajer peste casa incet la minie \u00a7i bogat in bunatate \u00a7i adevar\\\" (Ps. Jui Israel. Tu trebuie sii ascul\\\\i cuvintul care iese din 86.15). gura Mea \u00a7i sii-i avertizezi din partea Mea. Cind zic celui riiu: \u00abRiiule. vei muri negre\u00a7it! \u00bb \u00a7i tu nu-i vor\u00ad Cerul e gata pregiitit pentru rdscumpiirarea celor be\u00a7ti ca sii-1 intorci de la calea lui cea rea, riiul acela va muri in nelegiuirea lui, dar singele lui ii voi cere piicdtofi. ,.Tot a\u00a7a, va spun cii va fi mai multa bucurie din mina ta\\\" (Ezech. 33.7. 8). in cer pentru un singur paciitos care se pocaie}te, decit pentru nouiizeci \u00a7i noua de oameni neprihani\\\\i . ,.Voi sinte\\\\i sarea piimintului. Dar dacii sarea i\u00a7i care n-au nevoie de pocain\\\\a\\\" (Luca 15.7). pierde gustul, prin ce i\u00a7i va ciipiita iarii\u00a7i puterea de a siira? Atunci nu mai este buna la nimic decit sii fie Nici o fiin\\\\a umana, dupa ce a petrecut o singurii aruncatii afarii \u00a7i ciilcatii in picioare de oameni. Voi clipii in iad, nu ar dori nici unui semen al ei sa ajunga sinteii lumina lumii. 0 cetate a\u00a7ezatii pe un munte }i el acolo (vezi Luca 16.28). nu poate sa riiminii ascunsii. \ufffdi oamenii n-aprind ,,Cei ce seamiinii cu lacrimi vor secera cu cintari lumina ca s-o punii sub obroc. ci o pun in sfe\u00a7nic, de bucurie. Cel ce umbla plingind cind arunca ca sii <lea lumina tuturor celor din casa. Tot a\u00a7a sa samin\\\\a se intoarce cu veselie. cind i\u00a7i stringe snopii\\\" lumineze \u00a7i lumina voastrii inaintea oamenilor, ca ei (Ps. 126.5, 6). sii vada faptele voastre bune \u00a7i sii-L slaveascii pe Tatiil vostru, care este in ceruri\\\" (Matei 5.13-16). II. Compasiunea Se spune cii Martinelli a primit suma de 25 000 de dolari doar pentru cii a cintat douii cintece. Pavel \u00a7i Sila au cintat in inchisoare toatii noaptea. Cintarea lor nu va fi fost la iniil\\\\imea artisticii a lui Martinelli, 1321","GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 1322 Ill. Grija sul: ,.Veniti dupa Mine \u00a7i va voi face pescari de oameni\\\" (Mat. 4.19). Cine iubefte pe Cristos va Una din intrebiirile ridicate de-a lungul istoriei a ajunge negre\u00a7il sii iubeascii \u00a7i omenirea. fost intotdeauna: .,Sint eu piizitorul fratelui meu''\\\" (Gen. 4.9). Am eu vreo obligaJie moralii fa\/ii de Noi trebuie sa fim lucriitori ,,ciirora sa nu trebuiasca al\/ii? ,.Am cautat printre ei un om care sa inal\\\\e un sa le fie ru\u00a7ine\\\" (II T im. 2.15). Vie\\\\ile oamenilor de zid \u00a7i sii stea in mijlocul sparturii inaintea Mea, pentru azi, ca \u00a7i cele din trecut de altfel, sint complicate de \\\\ara, ca sii n-o nimicesc, dar n-am gasit nici unul 1\\\" pacat. Pentru indreptarea lor se cere mai mull decit (Ez. 22.30). ni\u00a7te simple lozinci sau formule. Ele au nevoie de ajutor personal. Orice doctor con\u00a7tiincios se va ocupa ,.Turma Mea riitiice\u00a7te pe to\\\\i mun\\\\ii \u00a7i pe toate de fiecare pacient in parte. T ot a\u00a7a va face \u00a7i ci\u00a7ti\u00ad dealurile inalte; oile Mele sint risipite pe toatii fa\\\\a giitorul de sullete care i\u00a7i ia in serios sarcina. \\\\iirii \u00a7i nimeni nu ingrije\u00a7te de ele, nici nu le cauta 1\\\" (Ez. 34.6). Iata citeva jaloane de care trebuie sa tinem ,....dacii-!i vei intinde sutletul spre eel flamind \u00a7i seama: vei satura sulletul intristat, atunci lumina ta va riisari in intunecime iar intunericul tau va fi ca ziua-n amiaza I. EU iNSUMI TREBUIE SA TRAIESC CEEA mare\\\" (Is. 58.10). CE PREDIC. Nu pot avea pretentia de a spune altora: ,,Face\\\\i cum va spun eu, nu cumfac eu.\\\" Oamenii .,Spun adevarul in Cristos - nu mint, ci con\u00a7tiin\\\\a trebuie sa-L vadii pe Cristos in mine (I Cor. 4.9). mea miirturise\u00a7te impreunii cu Duhul Sfint - ca am Marturia cea mai dinamica o va constitui insii\u00a7i viata o mare intristare \u00a7i neincetata durere 1n inima mea. mea de zi cu zi. Caci aproape ca doresc sa fiu eu insumi anatema, despaqit de Cristos, de dragul fra\\\\ilor mei. rudele 2. TREBUIE SA-I IUBESC PE OAMENI. Nu mele dupii trup\\\" (Rom. 9.1-3). Vezi \u00a7i Ps. 106.23. ma voi putea preface, deoarece persoana de lingii Luca 19.41, Fapte 20.31. mine va \u00a7ti indata de ce motive sint animal. Puterea evanghclismului e ilustratii de textul de la Apocalipsa Mijlocirea este calea prin care se pot ci\u00a7tiga sutlete. 22.17: ..\ufffdi Duhul \u00a7i mireasa zic: \u00abVino.\u00bb\\\" Cind gr!ja Nici o biserica din care lipse\u00a7te mijlocirea nu va putea mea pentru altii e in ton cu grija Duhului Sfint pentru propii\u00a7i cu adeviirat. Legea vie\\\\ii reclamii repro\u00ad omenire, acest interes comun pentru fiecare individ ducerea - dintr-un soi se na\u00a7te acela\u00a7i soi. in parte va produce o situaJie de constrfngere, din care acea persoanii nu va mai putea ie\u00a7i fiirii a da un lsus a mijlocit pentru fiecare din noi. ,.De aceea. raspuns. ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari \u00a7i va impar\\\\i prada cu cei puternici, pentru cii 5i-a <lat sufletul la 3. TREBUIE SA IAU LEGATURA CU PUBLI\u00ad moarte \u00a7i a fost numiirat la un loc cu nelegiui\\\\ii; a purtat pacatul multora \u00a7i a mijlocit pentru nelegiui\\\\i\\\" CUL. \ufffdi in aceastii privin\\\\a lsus a fost un maestru. (Is. 53.12). Nici un om care I-a ie\u00a7it in cale n-a fost pentru El un strain! latii ce spune \u00a7i apostolul Pavel: ,,M-am Cristos ne-a lasat urmatoarea poruncii: ,,Ruga\\\\i dar fiicut tuturor totul, pentru ca sa-i pot ci\u00a7tiga cu orice pe Domnul seceri\u00a7ului sa scoata lucriitori la seceri\u00a7ul pret pe unii din ei\\\" (I Cor. 9.22). Lui\\\" (Mat. 9.38). 0 atitudine binevoitoare \u00a7i curtenitoare va deschide JV. Contactul mulle U\u00a7i (Ef. 4.32). Va genera un riispuns pozitiv la apelul nostru. T otul a inceput printr-un contact personal. El I-a gasit mai intii pe fratele sau Simon \u00a7i i-a 4. TREBUIE SA iNVAT SA DESCOPAR zis: \u00abNoi L-am giisit pe Mesia\u00bb (care, tradus, in\u00ad seamna Cristos)\\\" (loan 1.41). NEVOIA. lsus a spus: ,,Nu cei sanato\u00a7i au nevoie Odata cu Cristos a venit \u00a7i nevoia de a-i cduta re de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit sii chem la cei rierduJi. ,.Pentru cii Fiul omului a venit sa caute pocain\\\\a nu pe cei neprihani\\\\i, ci pe cei paciito\u00a7i\\\" \u00a7i sii mintuiasca ce era pierdut\\\" (Luca 19.10). (Marcu 2.17). Mi\u00a7carea cre\u00a7tinismului in lumea aceasta e bazata pe temelia scripturala a contactului personal. Oricine Vei ramine surprins sii consta\\\\i cit de multi oameni II cunoa\u00a7te deja pe lsus va dori neapiirat sa le facii \u00a7i sint gata sa stea de vorba cu tine. Ei doresc sa giiseascii altora cuno\u00a7tin\\\\a cu El. pe cineva ciiruia sa i se poata confesa. Zacheu era la Secretul sta in cuvintele lui Andrei: ..Noi am gdsit\\\". strimtoare. Farii sa fie invitat, el a vorbit despre Dorin\\\\a omului de a giisi satisfactia sutletului sau e pacatul siiu. Aici illlervine punctul meu de conti1ct - implinita atunci cind persoana respectiva ajunge sa nevoia umanli. aibii o cuno\u00a7tinta vie, nemijlocita despre lsus Cristos. Evanghelizarea personala nu este allceva decit impar\u00ad 5. EU TREBUIE SA COMUNIC. Fere\u00a7te-te de tii\u00a7irea acestei descoperiri. amiinunte tehnice. Refuza orice dezbatere aprinsii, ,,El I-a adus la lsus\\\" (loan 1.42). orice polemica. Femeia samariteancii era pusii pe des\u00ad Cum se va realiza acest lucru? Cristos ne dii riispun- picarea firului in patru. .,Parin\\\\ii no\u00a7tri\\\", a spus ea, ,,s-au inchinat pe muntele acesta, dar voi iudeii zice\\\\i ca lerusalim este locul in care trebuie sii se inchine oamenii\\\" (loan 4.20). Nu capul ii crea ei probleme, ci inima ei! P1na sii aiba nevoie de o biserica, ea avea","1323 GHIDUL CRE\ufffdTINULUI mai intii nevoie urgenta de Cristos; ii trebuia un Ras\u00ad IO. EU TREBUIE SA PRECIZEZ cir SE POATE DE CLAR CA E O MARE DEOSEBIRE cumpiirator inainte de a avea un ritual. ,,\u00ab\ufffdtiu ca are INTRE A-L CUNOASTE PE DUMNEZEU SI A sa vina Mesia, care se nume\u00a7te Cristos. Cind va veni CUNOASTE DESPRE DUMNEZEU. Mesajul El, ne va spune toate lucrurile.\u00bb Atunci lsus i-a zis: Evangheliei trebuie precizat clar; nu trebuie recep\u00ad !ionat ,,din auzite\\\". ci direct de la sursa. Na\ufffd\u00b7terea \u00abEu, eel care vorbesc cu tine, sint Acela\u00bb\\\" (loan din 110u nu trehuie tratatli ca ceva secwular . ..Dupa 4.25, 26). ce \u00a7i-a scos toate oile, merge inaintea lor; \u00a7i oile merg dupii el, pentru ca ii cunosc glasul. Nu merg dupa 6. EU TREBUIE SA MA CONCENTREZ un strain, ci fug de el. pentru ca nu cunose glasul ASUPRA LUI CRISTOS. Exista pericolul sii vor\u00ad strainilor\\\" (loan 10.4,5). besc atit de mult despre ,,mine\\\"' in miirturia pe care Ajung sii-L cunoasciipe Dumnezeu cei ce ii cautii o dau, incit mindria mea spirituala sa ofenseze per\u00ad cu tot sufletul. ..Apropia!i-va de Dumnezeu \u00a7i El se va apropia de voi\\\" (lacov 4.8). Dumnezeu ne-a spus soana ciiruia ii vestesc Evanghelia. Regula marelui !impede cii e gata sa se apropie de noi, in legamintul, contractul sau testamentul pe care ni I-a lasat, purtind loan Boteziitorul ramine valabila \u00a7i astiizi: ,,El trebuie semniitura Lui, prin moartea \u00a7i invierea Fiului Sau sii creasdi, dar eu trebuie sii scad\\\" (loan 3.30). Treaba lsus Cristos. in clipa in care pri11 credi11\/ii accept mea este sii-L prezint pe lsus (loan 12.32). Cristos aces\/ cuvi11t scris \u00a7i devin implicat in legiimi11tul este atraqia 1 respectiv, in chiar clipa aceea i11tregul contract sau legiimi11t capiitii depli11ii valabilitate in ce mii 7. EU TREBUIE SA DAU DOVADA DE TACT. prive\u00a7le pe mine. Asta sugereaza o anumita receptivitate \u00a7i sensibilitate fata de sentimentele interlocutorului meu. Se cere sii Dacii nu pun persoana doritoare dupa mintuire in legiiturii cu Cuvintul lui Dumnezeu, acea persoana am discernamint. ,,Dacii vreunuia din voi ii lipse\u00a7te se va pierde. Diavolul, prin \u00a7iretenia lui, va avea grijii ca a doua zi, pina ce nici nu a ie\u00a7it omul nostru intelepciunea, s-o cearii de la Dumnezeu, care dii pe U\u00a7ii, sa se ru\u00a7ineze de intrebarile pe care le pusese cu o zi inainte. Cind se va intilni cu colegii de serviciu tuturor cu mina largii \u00a7i fiirii repro\u00a7uri, \u00a7i se va da\\\" va nega orice interes pentru Dumnezeu. (lacov 1.5). Nu uita 1 Autoritatea sta numai in Cuvintul lui Dum\u00ad 8. EU TREBUIE SA ADUC PERSOANA RES\u00ad nezeu. PECTIVA iN PUNCTUL DE A LUA O DECIZIE. Asta se poate realiza doar .prin puterea \u00a7i prezenta V. 0 co11versa\/ie Duhului Sfint (loan I 6.8). Dr. R.G. Lee nume\u00a7te acest gen de dialogare pe care ii descriem mai jos drept o .,combatere convin\u00ad S-ar putea ca interlocutorul nostru sii nu mai aiba gatoare\\\". latii ce riispunsuri ne sugereaza Dr. Lee sa altii \u00a7ansii sii audii vestindu-se Evanghelia. Trebuie dam la citeva dintre cele mai des intilnite scuze pe sa recunosc principiul potrivit caruia Dumnezeu este care oamenii le invoca atunci cind refuza sa primeasca eel care acordii oamenilor prilejul sii audii Vestea mintuirea adusa in dar de lsus Cristos: Bunii. De aceea, nu te juca cu acest prilej, ci ia-1 in serios. Cauta sa conduci persoana respectivii la luarea Scuza nr. I. ,,Mai i11tii vreau sii mii ara11jez in unei decizii. ,,Nu aveii pentru cii nu cere!i\\\" (lacov afaceri, sii-mi cliidesc 1111 viitor. Mai pe urma voi 4.2). Sa nu se spunii \u00a7i despre tine in Ziua Judecii!ii: avea limp sii mii \u00a7i cre\u00a7tinez.\\\" ,,Niciodatii nu mi-a cerut sii devin cre\u00a7tin!\\\" Riispunsul: lndiferent de profesie sau indeletnicire. 9. TREBUIE SA-I iNVAT SA AUDA VOCEA nu trebuie sa permitem acesteia sii ne viiduveascii de binecuvintiirile cerului. Averea sau succesul in afaceri LUI DUMNEZEU. Treaba mea este sa le prezint pe nu trebuie liisate sii eclipseze privilegiul de a deveni Mintuitorul. De multe ori insii lucratorul cre\u00a7tin se un copil al lui Dumnezeu. ..\ufffdi ce-i folose\u00a7te unui om prezinta pe el insu\u00a7i. ,,impacii-te acum cu El \u00a7i fii in sii ci\u00a7tige toata lumea, daca i\u00a7i pierde sune1u1\u00b71-\u00ad pace. Astfel va fi iara\u00a7i bine de tine\\\" (lov 22.21). E (Marcu 8.36). Dumnezeu 1-a facut pe un om nebun. pe fa!a, datorita atitudinii sale: \u00abNebunule' Chiar in important ca persoana careia ii vorbe\u00a7ti despre min\u00ad noaptea aceasta li se va cere inapoi sutletul: \u00a7i luc\u00ad tuire sii auda prima data glasul lui Dumnezeu intr-o rurile pe care le-ai pregatit ale cui vor fi?\u00bb (Luca 12.20). A fost omul accla. care n-a avut timp sii se atmosfera de caldurii \u00a7i asigurare, ceea ce va duce ocupe de bunastarea suOetului siiu, fiindca a fost ocupat cu cliidirea de alte \u00a7i alte hambare. pentru mai tirziu la mult progres pe calea credin!ei. recoltele lui tot mai mari! Lucrul acesta se realizeazd prin citeva versete Se pot cita aici \u00a7i alte texte din Scriptura: Matei esenJiale din Scripturii. Leaga pe eel dornic sa auda Evanghelia de Cuvintul lui Dumnezeu \u00a7i inainte de a te despiirti de el, fii-1 sii in!eleagii cii Dumnezeu i-a adresat chiar Jui insu\u00a7i aceste cuvinte din Scriptura. Ele nu vor riimine fiirii rod! latii un exemplu: ,,Adevarat, adevarat vii spun, cii cine asculta cuvin\u00ad tele Mele \u00a7i crede in eel ce M-a trimis are via!ii ve\u00a7nicii \u00a7i nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la via!ii\\\" (loan 5.24). Acestea sint cuvintele Fiului lui Dumnezeu. Ele li se adreseaza chiar Jie. Ele sint rostite cu finalitate \u00a7i cu autoritate.","GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 1324 6.33. Psalmi 1. 1 , 2. Prov. 29.25, Marcu 10.29. 30. aqioneaza pe baza unor motiva1ii care nu au nimic Scuza nr. 2. ,,Eu nu sin\/ 1111 piicatos\\\" de a face cu sentimentele lor, ba chiar sint contrare Raspunsul: Dar Dumnezeu spune: ,,Nu este nici acestora. Medicul nu trateaza boala pentru ca a\u00a7a simte, ci pentru ca e o necesitate vitalii. Se pot folosi unul neprihanit, nici unul macar\\\" (Rom. 3.10). .,Dar aici urmatoarele texte: Apocalipsa 3.20, loan 3.36, Scriptura afinnii ca toata lumea e robita de pacat, a\u00a7a Efeseni 1.13, I Petru 1.8. incit promisiunea, data prin credinia in lsus Cristos, Scuza nr. 7. ,,Dac-ai \u00a7Ii ce slab si11t eu!\\\" sii fie data celor ce erect\\\" (Gal. 3.22). Daca nu e\u00a7ti Riispunsul: .,Pe eel cu mintea statornica Tu-I vei pacatos, paze\u00a7ti tu poruncile lui Dumnezeu? Cum line intr-o pace desavir\u00a7ita, pentru ca se increde in stam cu textul de la Matei 22.37? .,lsus i-a raspuns: Tine. incredeti-va in Domnul pe vecie, ciici Domnul \u00abSa iube\u00a7ti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata Dumnezeu este Stinca eterna\\\" (Is. 26.3, 4). Cine va inima ta, cu tot suOetul tau \u00a7i cu toata mintea ta\u00bb\\\". line? Dumnezeul eel Atotputernic. Cum va tine? Scuza nr. 3. ,,Nu am co11diJii priel11ice acasd pe11- ,,Intr-o pace desavir\u00a7itii.\\\" in ce condi!ii? Atunci cind tru a deve11i cre\u00a7ti11.\\\" mintea e statornicitii asupra lui Dumnezeu - nu asupra eului propriu, nici a imprejuriirilor, e\u00a7ecurilor, Raspunsul: Fara familii am venit pe lume, fara succeselor sau asupra altora. increde-te - incearcii familii vom pleca. Vinovaiia e o chestiune personalii. sii nu te ingrijorezi, ci sa te increzi. in cine? in Dum\u00ad Apoi mai este \u00a7i latura cealalta: dacii ai piirinti care nezeu. Cit timp? Tot timpul. De ce? Pentru cii Dum\u00ad se roaga pentru tine sau o sotie sau un soi credincios, nezeu e stinca eterna. Alte texte care pot fi de folos la acest subiect: Juda 24, 1 Corinteni 10.13, Filipeni sau copii preda!i Domnului, \u00a7i totu\u00a7i tu continui sa te impotrive\u00a7ti lui Dumnezeu \u00a7i sa-L respingi pe Min\u00ad 1.6, lsaia 41.10, 13, 14. II Timotei 1.12. tuitorul. vinovaiia ta nu va face decit sii creasca \u00a7i Scuza nr. 8. ,,Mai mult de-atita 1111 potface. Asta-i mai mult. tot ce pot sd dau mai bun.\\\" Scuza nr. 4. ,,Si11t destul de bun in starea ac\u00ad Riispunsul: Dar citii vreme te-ai silit sii dai tot ce tualii.\\\" ai mai bun? Apoi, ai reu\u00a7it sii faci ceea ce !i-ai propus? Raspunsul: Dumnezeu spune cii e\u00a7ti destul de rau, Cit timp ti-a trebuit sii te pregiite\u00a7ti pentru cer? Ce nu destul de bun, chiar Fara sa fi fiicut nici o fapta s-ar intimpla dacii ai muri acum? Adevarul e ca binele rea, doar in virtutea faptului ca te-ai nascut in aceastii eel mai mare pe care-I po!i face este sii recuno\u00a7ti ca omenire, care mo\u00a7tene\u00a7te firea veche a lui Adam. nu te po!i salva singur, cii singurul lucru pe care-I Dar oamenii in starea lor rea comit acte rele, frecven\u00ad teaza locuri rele, au ginduri rele \u00a7i-1 resping pe lsus po\\\\i face este sii crezi! Cristos, pentru ca inima lor e rea. Nimeni nu e din Scuza nr. 9. ,,Sint prea mare piiciitos.\\\" Riispunsul: Isus a venit sii-i mintuiascii pe toJi fire bun. Sau dacii totu\u00a7i e\u00a7ti bun, de ce sii nu-I cuno\u00a7ti pe lsus, care este bun la modul suprem? paciito\u00a7ii. ,,0, adeviirat \u00a7i cu totul vrednic de primit este cuvintul care spune: \u00abCristos lsus a venit in lume Scuza nr. 5. ,,Nu si11t mai riiu decit al\/ii.\\\" ca sa mintuiasca pe cei pacato\u00a7i\u00bb -- dintre care eel Raspunsul: Un violonist nu-\u00a7i va acorda niciodatii dintii sint eu 1\\\" (1 Tim. 1.15). Sint piicatele tale ro\u00a7ii instrumentul de la alt violonist, ci de la pian. Zidarii cum e cirmizu(') ,,Veni!i acum sii ne judeciim, zice Domnul. De\u00a7i pacatele voastre sint cum e cirmizul, nu se pot lipsi de firul cu plumb, de nivelii \u00a7i de se var face albe ca zapada; de\u00a7i sint ro\u00a7ii ca purpura, echer. Noi trebuie sa ne calauzim via!a dupii norme se vor face ca lina\\\" (ls. 1.18). E\u00a7ti tu pierdut'? ,,Pentru precise. nu dupa aproximari sau compara!ii cu alJii. cii Fiul omului a venit sa caute \u00a7i sa mintuiasca ce Nici un diabetic nu se va putea declara sanatos doar pentru ca diabetul sau nu e intr-o stare a\u00a7a de avansata era pierdut\\\" (Luca 19.10). E\u00a7ti tu lipsit de putere? ca al colegului sau de camera, dupa cum nu poti ,,Caci pe cind eram noi neputincio\u00a7i. Cristos, la timpul spune ca e\u00a7ti mai tare decit alt bolnav de cancer, doar potrivit, a murit pentru cei nelegiuiJi. Cu greu va pentru ca la tine abia a fost descoperita aceasta boala. muri cineva pentru un om drept, de\u00a7i pentru un om Masoara-te dupa standardul lui lsus. dacii vrei sa \u00a7tii bun poate se va gasi cineva sa moarii. Dar Dumnezeu cu adevarat cit de bun sau de rau e\u00a7ti. Nu fi atit de i\u00a7i demonstreazii dragostea Sa pentru noi prin faptul sigur ca e\u00a7ti mai bun decit mul!i alJii din biserica ta. Poate ca ace\u00a7tia L-au miirturisit pe lsus inaintea ca, pe cind eram noi inca paciito\u00a7i, Cristos a murit pentru noi\\\" (Rom. 5.6-8). ,,Tot ce-Mi dii Tatal va oamenilor, cum ne cere El sa facem, in vreme ce tu ajunge la Mine; \u00a7i pe eel ce vin' e la Mine nu-I voi n-ai fiicut inca acest lucru. in plus, nu-!i este ingiiduit izgoni nicidecum\\\" (loan 6.37). Se pot folosi \u00a7i alte sii judeci pentru a te justifica. Tu nu e\u00a7ti salvat sau versete din Scripturii: Mat. 9.13, Evrei 7.25, Luca pierdut prin faptele altora. 23.39-43. Scuza nr. 6. ,,Nu simt 11imic.\\\" Scuza nr. 10. ,,Si11t prea mu\/Ji ipocriJi.\\\" Raspunsul: Lumea nu e condusa de sentimente. Raspunsul: Dacii-i la\u00a7i pe ipocri\\\\i sii te impiedice Washington n-a locuit in timpul razboiului de inde\u00ad sii fii mintuit, vei petrece o ve\u00a7nicie aliituri de ei in pendenia la Valley Forge dintr-o atraqie deosebita iad. in plus, ca sii te po!i ascunde in spatele cuiva, pe care ar fi avut-o pentru aceasta localitate, ci pentru ca a\u00a7a cereau imprejurarile. Cei mai mul!i oameni","1325 GHIDUL CRE5TINULUI trebuie sii fii mai mic deeit ei. Urmeazii ca e\u00a7ti mai mic Nu te ru\u00a7ina de Cristos 1 ..De aceea, pe oricinc Ma decit ipocritii. latii alte texte din Biblie care pot ti de va recunoa\u00a7te inaintea oamenilor ii voi recunoa\u00a7te \u00a7i folos aici: Zah. 13.6, Fapte 1.6, Evrei 12.2, Fapte 17.30, Eu inaintea Tatalui Meu, care este in ceruri: dar de 31. Rom. 2.1-6; 14.12, Mat. 7.1-5, I Samuel 16.7. oricine se va lepada de Mine inaintea oamenilor Ma voi lepada \u00a7i Eu inaintea Tati.\\\\lui Meu. care este in Scuza nr. 11. ,,Cineva, care se pretinde credincios, ceruri.. (Mat. 10.32,33). m-a nedreptii\/it.\\\" Scuza nr. 16:,,Nu acum. Alta data.\\\" Raspunsul: Nu contestam. E foarte posibil sii se ri Raspunsul: De fiecare data cind spui .,nu.. ili mic\u00ad \u00a7Orezi \u00a7ansele de a putea spune vreodata ..da... Ziua intimplat a\u00a7a, dar e acesta un motiv suficient sii-L ne\u00ad cea mai nimeritii. timpul eel mai potrivit este arnm. drepta\\\\e\u00a7ti \u00a7i tu pe Dumnezeu \u00a7i sa-L insul\\\\i pe Cris\u00ad ..Caci El zice: \u00abLa vremea potrivitii, te-am ascultat; in tos. care te-a iubit \u00a7i S-a dat pe Sine pentru tine?.,Cine crede in Fiul are via\\\\ii ve\u00a7nica, dar oricine nu asculta ziua mintuirii, te-am ajutat. lata ca acum este ziua de Fiul nu va vedea via\\\\a, ci minia lui Dumnezeu mintuirii\u00bb\\\" (II Cor. 6.2). riimine peste el\\\" (loan 3.36). Cautii-L pe Domnul cita vreme poate ti gasit 1 Scuza nr. 12. ,,Ar trebui sii renun\/ la prea multe Am1narea e o hotarire primejdioasi\\\\. ..Astazi - dacii auzi\\\\i glasul\\\". zice Domnul. M1ine e acea zi in care lucruri.\\\" lene\u00a7ul se va apuca de treaba, ho\\\\ul va deveni om Raspunsul: E mai bine sa renun\\\\i la toate, decit sa-\\\\i cinstit iar beiivul se va lasa de biiuturii. N-ai sa gase\u00a7ti nicaieri aceasta himerica .,zi de miine... deeit poate in pierzi sufletul. Punepe Cristos \u00a7i sufletul tau mai pre\u00ad calendarul prostuluiI Chemarea lui Dumnezeu nu c sus de orice. E prea mull oare sii renun\\\\i la ni\u00a7te imi\u00ad pentru m1ine, ci intotdeauna pentru as\/cizi. ta\\\\ii de perle in schimbul unor nestemate adeviirate? in legiitura cu cele de mai sus, Dr. Lee spune: .,A\u00a7a Sa dai \\\\iirina pentru a primi diamantele? Poate ti prea procedez cu cei care se scuza mereu. Pe mul\\\\i dintre mult sa la\u00a7i zdrem\\\\ele ca sa prime\u00a7ti briliantele? cei care invocii tot felul de scuze lpentru a nu-L primi pe Cristos] am reu\u00a7it Isa-I aduc la Cristosl. Cu al\\\\ii Alte texte biblice care pot ti folosite aici: Ps. 16.11; insa n-am reu\u00a7it.\\\" 84.11, Proverbe 3.17; 13.15, Matei 11.30, lsaia 57.21, Alte texte din Scriptura care te pot ajuta aici: Prover\u00ad Romani 8.32, Marcu 8.36,37, Luca 18.29. 30. be 27.1; 29.1, lsaia 55.6, Evrei 2.3. Scuza nr. 13:,,Nu inJeleg.\\\" latii alte scuze \u00a7i intrebiiri peste care vei da in munca Raspunsul: Se meritii oare sii permi\\\\i unei taine sa de evanghelizare: te impiedice de a-L primi pe inva\\\\atorul? Cite din lu\u00ad crurile pe care le facem in via\\\\ii sint in\\\\elese macar Scuza nr. 17:,,Cred ciifaceJiprea mutt caz de ches\u00ad tiunea aceasta a mintuirii.\\\" paqial de noi., Oare inJelegem toate procesele chimice care au loc in cadrul digcstiei'' Ne impiedicii aceastii Raspunsul: Oare de ce e Calvarul o data atit de im\u00ad portanta in istorie'\/ ,,Dar Dumnczeu i\u00a7i demonstreaza ignoran\\\\ii de a savura un cotlet bine pregiitit? iniele\u00ad dragostea Sa pentru noi prin faptul ca, pe cind eram gem noi cum se face cii acela\u00a7i soare \u00a7i acela\u00a7i sol, pre\u00ad noi pacato\u00a7i, Cristos a murit pentru noi\\\" (Rom. 5.8) cum \u00a7i accea\u00a7i cantitate de ploaie vor face ca por\u00ad tocalele sft aibii gust dulce, liimiile sii tie acre iar ar\u00ad Nu e sutletul tau important'' ..Si ce i-ar folosi unui deiul iute? om sa ci\u00a7tige toata lumea, daca \u00a7i-ar pierde sutletul? Sau ce ar da un om in schimh pentru sutletul sau?\\\" inliitura scuza nein\\\\elegerii \u00a7i pune-\\\\i increderea in (Mat. 16.26) Dumnezeu, eel pu\\\\in la fel de mult cit te increzi in Cit de nesigurii este viaia 1 ,,Dar Dumnezeu i-a zis: telefon ca sii-li transmita vocea la mari distan\\\\e, in\u00ad \u00abNebunule! Chiar in noaptea aceasta \\\\i se va cere ina\u00ad stantaneu. Alie scripturi de folos aici: Romani 11.33, I poi sutletul; \u00a7i lucrurile pe care le-ai pregiitit ale cui Corinteni 1.8; 2.14. vor ti?\u00bb\\\" (Luca 12.20). Scuza nr. 14:,,Dumnezeu e nedrept.\\\" in fala noastra stau moartea. judecata \u00a7i iadul (Gal. Riispunsul: Cine este Dumnezeu \u00a7i cine e\u00a7ti tu? 6.7, Ev. 9.27). Fiul lui Dumnezeu ili cere sii iei o de\u00ad Dumnezeu e atit de drept incit niciodatii nu va pre\u00ad cizie (Rom. 3.20). tinde ca o datorie sa fie achitatii de doua ori. lsus a Scuza nr. 18:,,fmi place sii merg la rise.\\\" platit datoria acumulata de piicatul tiiu pe crucea Gol\u00ad Raspunsul: Dumnezeu intotdeauna are ultimul cu\u00ad gotei - in intregime. Prin unnare, cind ii accep\\\\i pe vint. .,\u00abPrietene\u00bb, i-a zis el, \u00abcum ai intra! aici fara sa ai haina de nunta\u00b7>\u00bb Omul acela a anrn\\\\it. Atunci regele Cristos. nu mai ai acea datorie a piicatului la activul a zis slujitorilor sai: \u00abLega\\\\i-i miinilc \u00a7i picioarele \u00a7i arunca\\\\i-1 in intunericul de afarii: acolo va ti plinsul \u00a7i tau. A fost achitatii' scri\u00a7nirea dinlilor. \u00bb.. (Matei 22.12.13). Scuza nr. 15: ,,Dacii mii pociiiesc, vor ride Nebucadneiar ne-a liisat urmiitoarea marturie: ,, ...Cel Preainalt stitpine\u00a7te peste impiira\\\\ia oamenilor oamenii de mine.'' \u00a7i o da cui ii place... \\\" (Daniel 4.35) Riispunsul: Mai bine sii rida oamenii de tine, dccit Dumnezeu! .,De aceea \u00a7i eu acum voi ride de nenorocirea voastrii; imi voi bate joc atunci cind va da napasta peste voi\\\" (Prov. 1.26). Evita tovara\u00a7iile rele 1 .,Nu calca pe dtrarea celor riii \u00a7i nu umbla pe calea celor nelegiui\\\\i! Calea celor riii insa este ca intunericul adinc; ei nici nu \u00a7tiu de ce se impiedica\\\" (Prov. 4.14, 19).","GHIDUL CRE5TINULUI 1326 .,To\\\\i locuitorii pamintului sint o nimica inaintea Lui; Scuza nr. 23:,,Drept sii spun, sint scepticfa\/ii de El face ce vrea cu oastea cerurilor \u00a7i cu locuitorii toatii chestiunea aceasta.\\\" piimintului \u00a7i nimeni nu poate sa stea impotriva miniei Lui, nici sa-1 zicii: \u00abCe faci')\u00bb\\\" Riispunsul: Poli tu spune ca dore\u00a7ti cu adevarat sa giise\u00a7ti rtlspunsuri la problemele care te framinta. lar Cuvlntul lui Dumnezeu are for\\\\ii eternii (ls. 55.11). dacii ti se prezinta dovezi. e\u00a7ti gata sa le accep\\\\i cape Asupra fiecarei vie\\\\i trebuie sa se rosteasca o judecata (loan 5.27-29). alte dovezi aduse in fa\\\\a unei instan\\\\e judecatore\u00a7ti? E\u00a7ti tu un c<iutiitor sincer, sau un suhversiv spiritual\\\" Scuza nr. 19:,,Nu pot sii mii pociiiesc pentru cii fin .,Caci au schimbat adevarul lui Dumnezeu in minciuna prea mutt la prietenii mei.\\\" \u00a7i s-au lnchinat \u00a7i au slujit creaturii in locul Creatorului, care este binecuvlntat in veci\\\" (Rom. Raspunsul: Sint ei oare prieteni, sau du\u00a7mani?,.Suf\u00ad 1.25). ,.Mai mult, intruclt n-au gasit de cuviin\\\\ii sii lete adultere ce sinte\\\\i I Nu \u00a7lili ca prietenia cu lumea piistreze cuno\u00a7tin\\\\a despreDumnezeu, El i-a dat prada este vriijmii\u00a7ie cu Dumnezeu? A\u00a7a ca cine vrea sa fie unei min\\\\i depravate, ca sii facii ceea ce nu este in\u00ad prieten cu lumea se face vrajma\u00a7 cu Dumnezeu\\\" giiduit\\\" (Rom. 1.28). (lacov 4.4). lsus ne-a lansat urmiitorul test: .,Cine este de la Le pasa prietenilor tiii de sufletul tau? .,Dupa ce a Dumnezeu ascultii cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu asculta\\\\i, pentru ca nu s1nte\\\\i de la Dum\u00ad cheltuit totul, a venit o foamete mare in \\\\ara aceea \u00a7i el nezeu\\\" (loan 8.47). a inceput sa duca lipsa. Atunci s-a dus \u00a7i s-a lipit de N-ai decit sii te indoie\u00a7ti, dar o faci cu riscurile care unul din ceta\\\\enii acelei \\\\iiri, care I-a trimis pe mo\u00a7ia inso\\\\esc o atare decizie, spre pierzarea ta (II Tes. 2.10, sa, ca sa-i pasca porcii. Mult ar ti dorit el sa-\u00a7i sature 12). Ca sii afli dacii un lucru este adevarat sau nu, 11 supui la proba, ii testezi (Ps. 34.8). pintecele cu ro\u00a7covelele pe care le mlncau porcii, dar nimeni nu-i diidea nimic\\\" (Luca 15.14-16). Scuza nr. 24:,, Vreau sii riimin absolut neutrufaJii de aceastii chestiune.\\\" Primindu-L pe Cristos, vei dobindi un Prieten mult mai apropiat decit oricare alt prieten \u00a7i, impreuna cu Raspunsul: S1nt unele lucruri fa\\\\a de care nu po\\\\i El, o mul\\\\ime de prietcni adevara\\\\i (loan 15.15, Mat. riimlne neutru: mincarea, biiutura, somnul, lumina 19.29). sint citeva dintre acestea. De aceea Cristos s-a asemanat pe Sine cu \/ucrurile esenJiale ale vie\/ii. de Exemplul tau va avea darul de a-i conduce \u00a7i pe prietenii tiii nemintui\\\\i la Cristos (loan I .45). care nu ne putem lipsi ,,Eu sint piinea vie\\\\ii\\\" (loan 6.48). .,Eu sint lumina lumii. Cine Ma urmeazii pe Scuza nr. 20:,,Cit triiiesc aici pe piimint, vreau sii Mine nu va umbla in lntuneric, ci va avea lumina vie\u00ad mii distrez, iar dupii aceea voi vedea eu ce voiface pe \\\\ii\\\" (loan 8.12). lumea cealaltii.\\\" Isus a spus: .,Cine nu este cu Mine este lmpotriva Raspunsul: Al\\\\ii deja au procedat a\u00a7a, urmind acest Mea \u00a7i cine nu strlnge cu Mine risipe\u00a7te\\\" (Mat. curs pcriculos, \u00a7i iata undc au ajuns: ..\u00abFiule\u00bb, i-a riis\u00ad 12.10). puns Avraam, \u00abadu-\\\\i aminte ca, in viala ta, tu \\\\i-ai Scuza nr. 25: ,,Eu cred cii Dumnezeu e prea bu11 primit cele bune iar Lazar cele rele; \u00a7i acum el este ca sii-l condamne pe cineva.\\\" mingiiat aici iar tu e\u00a7ti in agonie\\\" (Luca 16.25). Yia\\\\a ta se poate dovedi pina la urmii a fi o \u00a7Clrad<i Riispunsul: Biblia nu spune aces! lucru. .,De aceea. cei rai nu vor ramlne in picioare in ziua judeca\\\\ii, nici (Luca 12.15). Faptul ca ai acum prilejul de a-L primi pacato\u00a7ii in adunarea celor drep\\\\i. Caci Domnul pe Cristos te face dintr-odatii responsabil (Eel. 11.9). cunoa\u00a7te calea celor drep\\\\i. dar calea celor rai va pieri\\\" (Ps. 1.5, 6). Scuza nr. 21:,, Te rog nu-mi mai vorbi de subiectul acesta.\\\" Dumnezeu t\u00a7i lntemeiazii hotarirea de mintuire sau Raspunsul: Eu nu fac altceva declt sii-\\\\i aduc condamnare a ta pe primirea sau respingerea de ciitre mesajul lui Dumnezeu. ,.Dar tu, incinge\\\\i coapsele, tine a lui lsus Cristos (loan 12.48). scoalii-te \u00a7i spune-le tot ce-\\\\i voi porunci. Nu tremura Nu Dumnezeu este eel aspru. ci tu e\u00a7ti! ..Dar cu im\u00ad inaintea lor, ca nu cumva sii te fac sa tremuri inaintea !or\\\" (ler. 1.17). .,Du-te la exila\\\\ii din captivitate, la pietrirea inimii tale, care nu vrea sa se pocaiasca, ili copiii poporului tau. \u00a7i vorbe\u00a7te-le. Spune-le: \u00abA\u00a7a aduni minie pentru ziua miniei, cind se va descoperi dreapta judecatii a lui Dumnezeu\\\" (Rom, 2.5). Prin vorbe\u00a7te Domnul, Dumnezeu! \u00bb - fie ca vor asculta, toate mijloacele posibile, Dumnezeu vrea sa te con\u00ad fie ca nu vor asculta\\\" (Ez. 3 .11). Datoria mea este sa ducii la pociiin\\\\a (II Petru 3.9).. dau marturie, sa fiu martor: (II Cor. 2.15, 16). Scuza nr. 26:,,Cum se impacii doctrina despre iad Scuza nr. 22:,,Eufac ce vreau cu via\/a mea, pen\u00ad cuDumnezeulmintuirii, pe care-I vestesc cre\u00a7tinii?\\\" tru cii sint stiipin pe ea.\\\" Raspunsul: .,Apoi va zice celor de la stlnga Lui: Riispunsul: Oamenii inlelep\\\\i sint gala sii \u00abDuce\\\\i-va de la Mine, hlestema\\\\ilor, in focul eel primeasca .,faturi. .,Multe ciii pot parea bune omului, ve\u00a7nic, care a fost pregatit pentru diavolul \u00a7i ingerii dar la urma se vede ca due la moarte\\\" (Prov. 14.12). lui\u00bb'' (Mat. 25.41). Calea dreaptii e calea cea mai hunii (Mat. 7.13. 14). Lucrul eel mai U\u00a70r de pe lume este sii cape\\\\i u11 r<is\u00ad puns gre\u00a7il.","1327 GHIDUL CRE\ufffdTINULUI ,Juda s-a abiitut, ca sii se ducii la locul lui\u2022' (Fapte putea inlocui vreodata lucrarea infiiptuita de lsus pen\u00ad 1.25). tru tine pe Golgota(Ef. 2.9). ,,Domnul nu intirzie in implinirea fiigiiduintei Sale, ,,To\\\\i am ajuns ca ni\u00a7te necura\\\\i 'ii toate faptele cum erect unii, ci are o indelungii riibdare pentru voi, noastre bune sint ca ni\u00a7te cirpe rnurdare: o hainii min\u00ad nevoind ca vreunul sii piarii, ci toli sa vinii la pociiin\\\\ii\\\" jita. To\\\\i sintem ofili\\\\i ca frunza \u00a7i nelegiuirile noastre (II Pe. 3.9). ca vintul ne spulbera\\\" (ls. 64.6). incercarea e din ,,lmi giisesc Eu vreo pliicere in moartea celui riiu? capul locului sortita e\u00a7ecului ! ..Caci cine paze\u00a7te toatii Legea \u00a7i gre\u00a7C\u00a7le intr-o singura poruncii. se face vino\u00ad zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabii vat de toate\\\"(lacov 2.10). ca el sii se intoarcii de pe ciiile lui \u00a7i sii traiascii?\\\"(Ez. 18.23). Scuza nr. 29:,,Ce este piicatul?\\\" ..\ufffdi ace\u00a7tia vor merge in pedeapsa ve\u00a7nicii, iar cei Raspunsul: Pacatul este calcarea legii lui Dum\u00ad nezeu(I loan 3.10). ,,Orice nelegiuire este piicat, dar neprihanili vor merge in via\\\\a ve\u00a7nica\\\"(Mat. 25.46). este un piicat care nu duce la moarte\\\"(I loan 5.17). ,,\u00abFiule\u00bb, i-a riispuns Avraam. \u00abadu-li aminte ca, in Necredin\\\\a este pacat(loan 16.8, 9). via\\\\a ta, tu li-ai primit cele bune iar Lazar cele rele; \u00a7i Anumite obiceiuri discutabile in care ne com- acum el este mingiiat aici iar tu e\u00a7ti in agonie\u00bb\\\" (Luca 16.25). placem constituie pacat (Rom. 14.23). ..\ufffderpi, pui de niipirci! Cum veti sciipa de pedeapsa E\u00a7ecul de a nimeri tinta este pacat(Rom. 3.23). Neimplinirea datoriei este pacat (lacov 4.17). iadului?\\\"(Mat. 23.33). Scuza nr. 30:,,Piicatele mele sint mici, de ce sii-mi ,,Nu vii teme\\\\i de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide Jae probleme?\\\" sufletul, ci teme\\\\i-vii mai degrabii de Cel ce poate sii Riispunsul: Pentru ca orice piicat te chinuie, ,.Cei riii nimiceasca atit sufletul, cit \u00a7i trupul in iad\\\" (Mat. 10.28). n-au pace, zice Domnul\\\" (Is. 48.22). Pentru ca orice pacat te desparte de Dumnezeu(Is. ,,De aceea, \ufffdeolul \u00a7i-a miirit pofta \u00a7i \u00a7i-a deschis 59.2). gura larg de tot, ca sa coboare in el splendoarea \u00a7i Pentru cii orice pacat te inrobe\u00a7te (loan 8.34). bogatia [\/erusalimului], cu toatii mul\\\\imea lui Pentru ca orice piicat te impiedica de a intra in cer(I galagioasa 'ii veselii. \ufffdi astfel cei mici vor fi dobori\\\\i, cei mari vor fi smeri\\\\i \u00a7i privirile trufa\u00a7e vor fi plecate. Cor. 6.9). Dar Domnul O\u00a7tirilor va ti inaltat prin judecatii \u00a7i Pentru ca orice pacat sfir\u00a7e\u00a7te in moarte (Rom. Dumnezeul eel sflnt va ti sfin\\\\it prin dreptate\\\" (Is. 5.14-16). 6.23). Scuza nr. 31:,,Admit, poate voifi pedepsit, dar nu Scuza nr. 27:,,Eu sint o persoanii religioasii.\\\" Raspunsul: Religia e adesea un ve'imint exterior pe etern.\\\" care-I imbriiciim. ,,Mul\\\\i !mi vor zice in ziua aceea: Riispunsul: Dacii Dumnezeu este etern \u00a7i cerul e \u00abDoamne. Doamne 1 N-am proorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi demoni in Numele Tau' \ufffdi n-am etern, atunci urmeaza ca \u00a7i iadul e etern. ,,Apoi va zice fiicut noi multe minuni in Numele Tau?\u00bbAtunci le voi celor de la stinga Lui: \u00abDuce\\\\i-va de la Mine, bles\u00ad spune curat: \u00abNiciodatii nu v-am cunoscut; plecati de tema\\\\ilor, in focul eel ve\u00a7nic, care a fost pregatit pen\u00ad la Mi,ie, voi to\\\\i cei care practica\\\\i fiiriidelegea\u00bb\\\" tru diavolul \u00a7i ingerii Lui! \u00bb\\\" (Mat. 25.41). (Mat. 7.22, 23). Pu\\\\ini oameni erau mai religio\u00a7i decit Pavel (Gal. Exista o ,,inviere in vederea judeca\\\\ii\\\"(loan 5.28, 1.14, Filip. 3.6. I Tim. 1.13. 15. Corneliu era un om 29). Nu uita ca existii \u00a7i ,.a doua moarte\\\" (Apo. 20.13- religios, care a avut totu\u00a7i nevoie sa fie mintuit(Fapte 11.14). 15). Scuza nr. 32:,,Sint prea biitrin acum sii mai devin Scuza nr. 28:,,incerc siifiu cre\u00a7tin\\\"\\\" Riispunsul: Nu incercarea, ci increderea este cea cre$fin.\\\" Raspunsul: Nu existii limita de virstii(II Cor. 6.2). care conteazii. Un om aflat in pericol sii se inece poate Dumnezeu, in atot\u00a7tiin\\\\a Sa, a prevazut problema de incerca din rasputeri, ca tot se va ineca, dacii nu va care te vei lovi tu. ..\ufffdi dacii de acolo vei ciiuta pe Dom\u00ad veni cineva sa-1 salveze. ,,lata, Dumnezeu este min\u00ad nul, Dumnezeul tau, ii vei gasi-dacii-L vei ciiuta din tuirea mea; voi fi plin de incredere, \u00a7i nu ma voi teme toatii inima ta \u00a7i din tot sufletul tau. \ufffdi dupii ce \\\\i se vor intimpla toate aceste lucruri, in strimtorarea ta, in de nimic, ciici Domnul Dumnezeu este tiiria mea \u00a7i zilele de pe urma. te vei intoarce iarii\u00a7i la Dornnul, temeiul laudelor mele; \u00a7i El a devenit mintuirea Mea\\\" (Is. 12.2). Dumnezeul tau \u00a7i vei asculta glasul Lui, ciici Domnul. Dumnezeul tau este un Dumnezeu plin de indurare, l\u00a7mael a constituit incercarea fireasca a lui Avraam de a implini fiigaduin\\\\a lui Dumnezeu (aici, Avraam a care nu te va parasi \u00a7i nu te va nimici; El nu va uita fncercat). Apoi s-a nascut Isaac, eel cu adevarat pro\u00ad legamintul pe care I-a incheiat cu parin!ii tai\\\" (Deu. dus de Dumnezeu (in cazul caruia, Avraam s-a in\u00ad 4.29-31). crezut) (Rom. 4.3,5). Scuza nr. 33:,,Nu cred cii sint suficient de virstnic Nici o fapta pe care a-i putea-o savir\u00a7i singur nu va pentru a lua o decizie.\\\" Riispunsul: Dacii sim\\\\i apropierea lui Cristo, de via1a ta, ai atins deja virsta responsabilitii\\\\ii. ,,Dar adu-!i aminte de Creatorul tiiu in zilele tinere\\\\ii tale.","GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 1328 pinii nu vin zilele cele rele \u00a7i pina nu se apropie anii in El nu-!i cere sa faci nici un lucru pe care El sii nu-L care vei zice: \u00abNu giisesc nici o pliicere in ei\u00bb\\\" (Eel. fii fiicut deja pentru tine!(Ev. 12.2) 12.1 ). Scuza nr. 37: ,,Dupii piirerea mea, Isus Cristos e Decizia trebuie s-o iei acum, cind con\u00a7tiin\\\\a e sen\u00ad doar unul din oamenii mari ai istoriei.\\\" sibilii \u00a7i receptiva(II Sam. 19.35). Ce! mai bun timp Riispunsul: El singur a declarat ca este Dum\u00ad este acum(Ev. 3.13). nezeu. . . ,,care, existind in fonna lui Dumnezeu, to\u00ad tu\u00a7i n-a considerat egalitatea cu Dumnezeu drept un Scuza nr. 34:,, Voi lua o decizie inainte de a muri.\\\" lucru de apucat\\\"(Fil. 2.6). Pentru aceasta declara\\\\ie Riispunsul: Po\\\\i tu hotiiri clipa moqii tale' Nimic nu El a fost omorit (Mat. 26.63-65). lnvierea a indrep\u00ad e mai nesi,;ur decit via\/a (Prov. 29.1, Iov 34.20). tii\\\\it pe deplin temeinicia ei. ,,Dar Dumnezeu L-a in\u00ad Dumnczeu ne avertizeaza impotriva acestei cutezanfe viat, eliberindu-L de chinurile moqii- caci nu era cu (lacov 4.13-17). Nici un limp nu e mai nimerit ca tim\u00ad putin\\\\ii ca El sii fie \\\\inut in strinsoarea ei\\\" (Fapte pul de fa\\\\a. ,,Cauta\\\\i pe Domnul cita vremc poate ti 2.24). gasit; chema\\\\i-L cit timp este aproape\\\" (Is. 55.6). Caracterul moral al vie\\\\ii Sale intrece in stralucire Scuza nr. 35:,,Mi-efricii cii nu voi putea rezista.\\\" tot ce a cunoscut sau va cunoa\u00a7le omenirea. ,,Care din voi Ma poate dovedi ca am pacat? Dacii spun Riispunsul: lsus nu numai cii ne mintuie\u00a7te, dar ne \u00a7i piistreazii mintui\\\\i. El este Bunul Pastor(loan 10.11, adevarul, de ce nu Ma credeti?\\\"(loan 8.46) 14). Nimeni nu a liisat o influen\\\\a atit de covir\u00a7itoare Acela\u00a7i care te convinge de piicat \u00a7i de nevoia min\u00ad asupra istoriei! (Luca 2.34) Mereu, mereu gasim tuirii. se ingrije\u00a7te apoi de toate nevoile tale.,,Credin\u00ad oameni care au oferit marturii vii. personale despre cios este eel ce vii cheamii \u00a7i El va face a\u00a7a\\\" (I Tes. dumnezeirea lui Isus Cristos: .,Acum nu mai credem 5.24). din pricina spuselor tale, ci pentru cii L-am auzit noi in\u00a7ine \u00a7i \u00a7lim ca acesta este cu adevarat Cristosul, min\u00ad Pavel ne relateaza propria sa experien\\\\ii: ..Si El mi-a tuitorul lumii\\\"(loan 4.42). zis: \u00abHarul Meu i\\\\i este de ajuns, caci puterea Mea se lli riimine acum deschis terenul, sa dovede\u00a7li pen\u00ad desav\\\\r\u00a7C\u00a7te in slabiciune.\u00bb Deci, ma voi lauda mai tru tine insu\\\\i ca El este chiar Dumnezeu: ,,Dacii vrea degraba cu sliibiciunile mele, pentru ca puterea lui cineva sa faca voia Lui, va ajunge sa cunoasca dacii Cristos sii raminii in mine\\\"(II Cor. 12.9). inva\\\\atura aceasta este de la Dumnezeu, sau dacii. Eu vorbesc de la Mine\\\" (loan 7.17). Dumnezeu a fiicut o investi\\\\ie in tine \u00a7i El va face totul pentru a ocroti investi\\\\ia aceasta(Fil. 1.6). Scuza nr. 38:,,De ce ingiiduieDumnezeu riiul in A-L cunoa\u00a7te pe El inseamnii a avea incredere. lumea aceasta?\\\" Preda-I Lui intreaga ta viata. Lasii viitorul tau in Raspunsul: Libertatea de a alege este eel mai mare miinile Mintuitorului! (II Tim. 1.12). dar cu care a inzestrat Creatorul omenirea. ,,!au azi Scuza nr. 36:,,Mi-e teamii de persecufii.: \\\" cerul \u00a7i piimintul martori impotriva voastra cii \\\\i-am Raspunsul: Este o mare la\u00a7ilate sii se lepede cineva de lsus Cristos. ,,Cit despre frico\u00a7i, necredincio\u00a7i, pus inainte via\\\\a \u00a7i moartea, binecuvintarea \u00a7i bles\u00ad uricio\u00a7i, uciga\u00a7i, imorali, vrajitori, inchinatori la idoli temul. Alege via\\\\a, ca sa triiie\u00a7ti, tu \u00a7i urma\u00a7ii tai\\\" \u00a7i Ioli mincino\u00a7ii, partea lor este in iazul care arde cu (Deu. 30.19). foe \u00a7i cu pucioasa, adica moartea a doua\\\" (Apo. 21.8). Pacatul i\u00a7i are originea in om, nu in Dumnezeu. ,,Pentru cii de oricine se va ru\u00a7ina de Mine \u00a7i de Dumnezeu \\\\mpiedica stapinirea pacatului (Rom. cuvintele Mele in aceasta genera\\\\ie adulterii \u00a7i 6.24). Durnnezeu a asigurat, pe cheltuiala Sa, un re\u00ad piicatoasii se va ru\u00a7ina \u00a7i Fiul omului, cind va veni in mediu impotriva pacatului: ,,Eu sint calea, adeviirul \u00a7i slava Tatiilui Sau impreunii cu sfin\\\\ii ingeri\\\" (Marcu via\\\\a. Nimeni nu vine la Tata! dec1t prin Mine\\\"(loan 8.38). 14.6). Ti se cere atit de pu\\\\in, ca sa \\\\i se dea, in schimb, Scuza nr. 39:,,E atita suferinfii in lume!\\\" atit de mult 1 ,.Eu consider ca suferin\\\\ele din vremea Raspunsul: Da, dar lumea aceasta nu e lumea con\u00ad de acum nu sint vrednice sii fie puse alaturi de slava ce ceputii initial de Dumnezeu. pe care El o declarase urmeaza sa ne fie descoperita\\\" (Rom. 8.18). ,,foarte buna\\\" (Gen. 1.31), ci lumea in care omul \u00a7i-a Ori totul, ori nimic! ,,Daca rabdam, vom \u00a7i domni riispindit pacatul. ,,Dupii cite am vazut eu, numai cei impreuna cu El. Dacii 11 tiigaduim, \u00a7i El ne va ce arii fiiriidelegea \u00a7i seamiina nelegiuirea ii secerii tagiidui!\\\"(II Tim. 2.12) roadele\\\"(lov 4.8). Primindu-L pe lsus, tu devii membru intr-o societate Dumnezeu ne-a pus la dispozi\\\\ie o alternativa: ,,Caci plata piicatului este moartea, dar darul fiira plata foarte selecta. Este \u00a7ansa unicii a vie\\\\ii sii obtii cea mai al lui Dumnezeu este viata ve\u00a7nica in Cristos Isus, mare realizare a vie\\\\ii. ,,Ferice de voi, c1nd oamenii vii vor uri, vii vor izgoni dintre ei, vii vor ostraciza, \u00a7i vor Domnul nostru\\\" (Rom. 6.23). Lumea de acum nu este cea pe care Dumnezeu in\u00ad lepiida numele vostru ce pe ceva riiu, din pricina Fiului Omului1 Bucura\\\\i-va in ziua aceea, \u00a7i siilta\\\\i de veselie, ten\\\\ioneaza s-o perpetueze(ls. 65.20). pentru cii rasplata voastra este mare in cer; caci tot a\u00a7a Scuza nr. 40:,, Trebuie siifac acest act in public?\\\" faceau parin\\\\ii lor cu profe\\\\ii\\\"(Luca 6.22, 23).","1329 GHIDUL CRESTINULUI Rilspunsul: Dumnezeu este eel care stabile\u00a7te regu\u00ad ..Fiindcii cine seamana pentru carnea Jui va secera lile. El a luat asupra Sa toata sarcina salviirii noastre. ruina pentru carnea Jui. Dar cine seamiinii pentru De aceea, El are dreptul sa decidii in ce mod trebuie Duhul va secera via\\\\a ve\u00a7nica din Duhul\\\" (Gal. 6.8: s-o acceptiim noi. ,,De aceea, pe oricine Mil va re\u00ad cf. Apo. 21.8). cunoa\u00a7te inaintea oamenilor ii voi recunoa\u00a7te \u00a7i Eu ina\u00ad intea Tatiilui Meu. care este in ceruri: dar de oricine se Nu vei putea sil renunJi la piicatele tale prin propriile va Iepilda de Mine inaintea oamenilor Ma voi lepiida eforturi...Deci. dacii Fiul vii va face liberi. veJi Ii liberi \u00a7i Eu inaintea Tatiilui Meu, care este in ceruri\\\" (Matei cu adevilrat\\\" (loan 8.36). ..Pot totul in Cristo.,\u00b7. care 10.32, 33). ,,Caci cu inima crezi \u00a7i e\u00a7ti justificat \u00a7i cu ma intilre\u00a7te\\\" (Filip. 4.13). Cristos se coboarii pinii la gura miirturise\u00a7ti \u00a7i e\u00a7ti mintuit\\\" (Romani 10. IO). tine, indiferent la ce nivel te-ai ana (Ev. 7.25). Asemenea unei ciisiltorii adeviirate - un adeviirat Scuza nr. 43: ,,Nu vad nimic rau in distracfiile miracol al increderii se petrece mai intii in inimii. Apoi urmeazii o recunoa\u00a7tere deschis:i a acestei lume\u00a7ti.\\\" realitiiJi in fata publicului, prin rinduielile liisate de Dumnezeu. Riispunsul: Modul in care ar trebui sa abordiim in\u00ad totdeauna chestiunea aceasta este eel po:iti,\u2022, \u00a7i nu ,,Pentru cil de oricine se va ru\u00a7ina de Mine \u00a7i de negativ. in Joe sil intrebi: ,,Ce r<iu este in asta''\\\" ar tre\u00ad cuvintele Mele in aceastii generatie adulterii \u00a7i bui sii inversiim intrebarea, spunind: ..Ce \/Ji11e este in piic:itoasii se va ru\u00a7ina \u00a7i Fiul omului, cind va veni in asta?\\\" slava Tatiilui Sau impreunil cu sfinJii ingeri\\\" (Mar. 8.38) ..Si orice faceti, cu cuvintul sau cu fapta, sii le faceJi toate in Numele Domnului lsus, mul\\\\umind prin El Jui ,,Eu vii spun: pe oricine Ma va miirturisi inaintea DumnezeuTatiil\\\" (Col. 3.17). oamenilor 11 va miirturisi \u00a7i Fiul omului inaintea in\u00ad gerilor lui Dumnezeu. Dar cine Mil va tagiidui inaintea ,.Deci, fie ca minca\\\\i, fie ca be\\\\i. tie ca faceti orice oamenilor va Ii tiigiiduit \u00a7i el inaintea ingerilor lui altceva, sii faceti totul spre slava Jui Dumnezeu\\\" (I Dumnezeu\\\" (Luca 12.8). Cor. 10.31). ,,Totu\u00a7i, chiar dintre cei mai mari, multi au crezut in ,,Toate lucrurile imi sint ingiiduite, dar nu toate imi El, dar, de frica fariseilor, nu-L miirturiseau pe faJil, sint de folos; toate lucrurile imi sint ingiiduite. dar ca sil nu fie dati afarii din sinagogii. Caci au iubit mai nimic nu trebuie sii punii stilpinire pe mine\\\" (I Cor. mult slava oamenilor deeit slava JuiDumnezeu\\\" (loan 6.12). Ca cre\u00a7tin, sint rilspunziitor pentru folosirea 12.42, 43). trupului \u00a7i a minJii mele in a\u00a7a fel incit in orice situaJie sii dau slavii Jui Dumnezeu prin ele (I Cor. 6.19, 20). Scuza nr. 41: ,,Care e situafia cu botezul?\\\" Giisim in acest sens aspre cuvinte de avertizare in Rilspunsul: Botezul, ca Cina Domnului, ,,aratii Noul Testament: ..Dacii nimice\u00a7te cineva templul Jui moartea Domnului\\\". Cind te botezi, faci o de\u00ad Dumnezeu, pe acela ii va nimici Dumnezeu, ciici monstratie publicil a credinJei tale. templul Jui Dumnezeu este sfint \u00a7i a\u00a7a sinte\\\\i voi\\\" (I Cor. 3.17). ,,De aceea, \u00able\u00a7i!i din mijlocul lor \u00a7i des\u00ad ,,Sau nu \u00a7ti!i cil noi toJi, care am fost botezaJi in Cris\u00ad piif!i!i-vii de ei, zice Domnul. Nu vii atingeJi de ceea tos Isus, am fost botezaJi in moartea Lui? A\u00a7adar, prin ce este necurat \u00a7i vii voi primi.\u00bb\\\" (II Cor. 6.17). ,,Ei botezul in moartea Lui, noi am fost ingropaJi impreuna marturisesc ca ii cunosc pe Dumnezeu, dar ii cu El, pentru ca dupii cum Cristos a fost inviat din morti, tagiiduiesc prin faptele lor, fiind uricio\u00a7i, nesupu\u00a7i \u00a7i prin slava Tatiilui, tot a\u00a7a \u00a7i noi sii triiim o viaJii nouii. netrebnici pentru orice faptii buna\\\" (Tit 1.16). Caci dacil ne-am identificat cu El prin moartea Sa, in asemiinarea morJii Lui, negre\u00a7it ne vom identifica cu el Scopul meu in viaJii trebuie sil fie ca intotdeauna sii-1 \u00a7i in invierea Lui\\\" (Romani 6.3-5). dau ce am eu mai bun pentru tot ce are El maisublim (II Tim. 2.4). Botezul este miirturisirea noastra public:i, inaintea lumii, ca acum trilim o viatii miraculoasii, supra\u00ad Scuza nr. 44: ,,Nu sint destul de respectabil pentru naturalii, in harul lui Cristos, animaJi de puterea in\u00ad vietoare \u00a7i regeneratoare a lui Dumnezeu ce sillil\u00a7IU\u00ad afl cre\u00a7lin.\\\" ie\u00a7te in noi.Tu trebuie sil te botezi pentru cil, asemenea Raspunsul: CredinJa ta activa, mintuitoare este cea Domnului nostru, trebuie ,,sil impline\u00a7ti toata nepri\u00ad care conteazii. ..Si s-a sculat \u00a7i a plecat la tatal siiu. hanirea.\\\" Acest act solemn aduce mereu in faJa Cind era inca departe. tatiil siiu 1-a vazut \u00a7i i s-a fftcut privirilor lumii acesteia evanghelia harului Jui lsus mila de el; a alergat \u00a7i a ciizut pe grumazul lui \u00a7i I-a Cristos. Botezul este una din primele probe ale ascul\u00ad sarutat mult. Fiul i-a zis: \u00abTata, am pacatuit impotriva tilrii tale fa!ii de Mintuitorul. cerului \u00a7i impotriva ta, \u00a7i nu mai sint vrednic sa ma numesc fiul tau.\u00bb Dar tatiil siiu a zis robilor sai: Scuza nr. 42: ,,Nu pot sa rup cu pacatele mele.\\\" \u00abAduceti repede haina cea mai buna \u00a7i imbracaJi-1 cu ea; puneJi-i un inel in deget \ufffdi inciil\\\\aminte in Riispunsul: Mintuirea este o alegere intre via!il \u00a7i picioare. AduceJi viJelul ingrii'ial \u00a7i taia\\\\i-1. Sa min\u00ad moarte. ,,Eu vii spun: Nu, ci dacil nu vii pocili!i, toti cam \u00a7i sii ne veselim. caci acest tiu al meu era mort. veti pieri la fel\\\" (Luca 13.3). dar a inviat; era pierdut, dar a fost gasit.\u00bb Si au inceput sii se veseleasca\\\" (Luca 15.20-24). Vezi 'ii Luca 18.10- Tu nu po!i triii intr-un fel \u00a7i apoi sil mori intr-altul. 14.Niciodat<i 111111e 1\u00b70111 \/J1llrn.fc1ce pe 11oi i11\ufffdi11c s11i\/ cim1","GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 1330 de buni...Pe cind. celui ce nu lucreaza, ci crede in Cel Vei 'iti negre'iit daca vei trece vreodata aceasta ce ii justiticii pe pacatos. aceluia credin\\\\a i se socote>te linie. Cei care au comis acest pacat sint complet da\\\\i neprihanire\\\" (Rom. 4.5).Vezi \ufffdi lsaia 41.13. pe mina Satanei \ufffdi nu mai au absolut nici un interes Scuza nr. 45: .,Mi-e teama ca lsus nu ma va faJa de lucrurile spirituale. Pavel spune despre ei ca ,,\u00a7i-au pierdut orice pie de simJire\\\" (Ef. 4.19). primi.'' Raspunsul: Ai cuvintul Lui in aceastil privinta. ,.Tot Pe de alta parte, in'ielatorul de Satana te va minJi 'ii va incerca sil te convingil ca ai comis piicatul de neier\u00ad ce-Mi da Tatal va ajunge la Mine; \u00a7i pe eel ce vine la tat. Dumnezeu insa nu face nici o exceptie in privinJa Mine nu-I voi izgoni nicidecum\\\" (loan 6.37). Dum\u00ad ofertei sale de mintuire pentru toti. ..'ii oricine crede nezeu nu se uitii la fa\\\\a omului, nu face discriminare este iertat prin El de toate Iucrurile de care n-a\\\\i putut (Rom. 10.13, Luca 6.37). Vezi \u00a7i Apocalipsa 22.17. fi ierta\\\\i prin legea Jui Moise\\\" (Fapte 13.39). Scuza nr. 46: ,,Am mai incercat \u00a7i n-am reu\u00a7il.\\\" Uciderea nu este piicat de neiertat. David a miir\u00ad turisit acest piicat \u00a7i a fost iertat (Ps. 32.5). Riispunsul: Un e'iec nu inseamna infringere totalii. Pe cine te-ai \/Jizuit > Te-ai predat cu totul, sau ai mai Furtul nu este pacat de neiertat. Unul din cei doi re\\\\inut inca o parte a vie\\\\ii tale? L-ai marturisit pe hoJi care atirnau pe cruce de-o parte \u00a7i de alta a Jui lsus Cristos public? Te-ai rugat cu credin\\\\ii? Ai cautat s-a pocait 'ii a fost iertat (Luca 23.43). ciilauzire in Cuvintul Sau'? ,,Ace\u00a7tia aveau un caracter mai nobil decit cei din Tesalonic. Au primit mesajul Hula nu este un piicat de neiertat. Pavel a fost un din toata inima 'ii studiau Scripturile in fiecare zi, ca hulitor, dar apoi a capiitat iertare (I Tim. 1.13). sii vadii daca ceea ce Ii se spunea este a\u00a7a\\\" (Fapte 17.11). Ai lucrat tu pentru Cristos? (Luca 11.24-26). Adulterul nu este pacat de neiertat. Femeia din Vezi \u00a7i I Petru 2.2. Samaria, care se fiicuse vinovatii din plin de acest pacat, a fost insii iertatii (loan 4.18). La fel \u00a7i David. Preda-le cu totul Lui. ,,V ii indemn dar, fraJilor, In aceastii privinJii, unul din cele mai uimitoare cazuri avind in vedere indurarile Jui Dumnezeu, sa vii de paciitos iertat se giise\u00a7te Ia I Corinteni 6.9-11. aduce\\\\i trupurile ca o jertfa vie, sf1nta \u00a7i placuta Jui Dumnezeu - aceasw este inchinarea voastra Persoana care cere iertare cu sinceritate nu vafl raJionala\\\" (Rom. 12.1). niciodata respinsa. ,,Sa se lase eel rau de calea lui 'ii Ramii intr-o stare de alerta 1 ,,VegheaJi \u00a7i rugaJi-va, eel nelegiuit de gindurile Jui; sii se intoarcii la Dom\u00ad sii nu cade\\\\i in ispita! Duhul, intr-adeviir, este plin de nul, care va avea milii de el; \u00a7i Ia Dumnezeul nostru, rivna, dar carnea este neputincioasa\\\" (Mat. 26.41). care nu obose'ite iertind\\\" (ls. 55.7). .,Veniti acum sil Fii nelipsit de la bisericii (Ev. 10.25). ne judecam, zice Domnul. De'ii pilcatele voastre sint cum e cirmizul, se vor face albe ca zapada; de\u00a7i sint Scuzanr. 47: ,,Credca amcomispticatul de neiertat.\\\" ro\u00a7ii ca purpura, se vor face ca Jina\\\" (ls. 1.18). Vezi \u00a7i Raspunsul: Cine a comis acest piicat ,tie dincolo de Fapte I0.43. orice indoialii acest lucru. DorinJa de a fi un cre\u00a7tin va ti apus pe veci in acea persoanii. Nici o impresie Pavel fusese un mare piiciitos, dar a ciipiitat mintuire spirituala nu va mai putea patrunde in sunetul Jui. (I Tim. I.15, 16). lnima \/ui e impietrit<i pe veci. 48_ intrebare: ,,Oare n-ar fl eel mai bine sa ma .,De aceea, vii spun: Orice piicat \u00a7i orice hula vor fi sinucid, ca sa scap de toate necazurile?\\\" iertate oamenilor, dar hula impotriva Duhului Sfint nu le va ti iertata. Oricine va vorbi impotriva Fiului Riispunsul: Nu existii decit o singurii solu\\\\ie pentru omului va Ii iertat dar oricine va vorbi impotriva sentimentul de vinoviiJie cu care e inciircatii con\u00ad Duhului Sfint nu va ti iertat nici in veacul acesta, nici \u00a7tiin\\\\a: iertarea \u00a7i curii\\\\irea ([ov 15.20, I loan 1.9). in eel viitor\\\" (Mat. 12.31, 32). Uciderea propriei fiinJe nu face decit sii grabeascii judecata. .,A\u00a7a cii fiecare din noi va da socotealii de\u00ad in alt Joe din Scripturii citim urmiitoarele: .,dar spre el insu\u00a7i lui Dumnezeu\\\" (Rom. 14.12). oricine va huli impotriva Duhului Sfint nu va ciipiita iertare niciodatii, ci este vinovat de piicat ve'inic\\\" 0 relaJie corectii cu Cristos ne va face sii abordiim (Marcu 3.29). intr-un mod cu totul nou triiirea noastrii. ,,Caci dacii este cineva in Cristos, este o creaJie nouii. Cele vechi Tragedia constii in s1ifletul pe veci neiertat. intrucit s-au dus; iata ca toate Iucrurile s-au fiicut noi\\\" (II Cor. Duhul Sfint este agentul prin care se face convingerea 5.17). de pacat \ufffdi convertirea, nu mai poate exista nici o re\u00ad na\u00a7tere farii Duhul Sfint.A piicatui impotrivaDuhului Rezolva mai intii pro\/Jlema pacatului, \u00a7i apoi 'ii Sfint inseamnii a piicatui impotriva propriului tau su\u00ad pro\/Jlema 111\/\/Jurarilor care te macinii se va rezolva llet. A huli pe Duhul Sfint inseamna sil te izolezi de\u00ad (Mat. 6.33). finitiv \u00a7i de la orice acces la Dumnezeu. 49. Scuza:,,Caul mereu, dar nu-Lpotgasi peCris\u00ad ,,Daca vede cineva pe fratele sau savir\u00a7ind un pacat care nu duce la moarte, sii se roage 'ii Dumnezeu ii va tos.\\\" da viaJa. Ma refer la cei al caror pacat nu duce la moarte\\\" (loan 5.16). Riispunsul: Cristos nu e departe. PrezenJa Lui se poate simJi: ,,ca ei sii caute pe Dumnezeu \u00a7i sii se sileascii sii-L giiseascii, bijbiind, de\u00a7i El nu este de\u00ad parte de nici unul din noi.Caci in El avem viaJa, mi\u00a7\u00ad carea \u00a7i fiinJa, dupa cum au zis \u00a7i unii din poeJii VO\u00a7tri:","1331 GHIDUL CRESTINULUI \u00abSintem din neamul lui...\u00bb\\\" (Fapte 17.27. 28). Raspunsul: Unde sint accstea? Biblia este in primul Conform spuselor lui Pavel. Cristosdevine real pen\u00ad rind revelafie . ..\u00abCaci gindurile Mele nu sint gin\u00ad durile voastre. \ufffdi ciiile voastre nu sint cf1ile Mcie. \u00bb zice tru o persoana atunci cind aceasta i\u00a7i exercita credin\\\\a Domnul. \u00abCi. cit sint de sus cerurile fa\\\\ii de piimint. (Rom. 10.6-11). atit sint de sus caile Mele fa\\\\ii de caile voastre \u00a7i gin\u00ad durile Mele fa\\\\ii de gindurile voastre.\u00bb\\\" (ls. 55.8. 9) Ai grijii sii prive\u00a7ti in direc\\\\ia buna! ..Ma ve\\\\i cauta Pentru inima incuiatii Biblia este o carte incuiatii 1 \u00a7i Ma ve\\\\i gasi cind Ma veJi ciiuta cu toata inima\\\" (ler. ..Mul\\\\i vor ti curii\\\\i\\\\i, albi\\\\i \ufffdi lamuriJi; dar cei riii vor 29.13). face raul \ufffdi nici unul din cei rai nu va in\\\\elege, dar cei in\\\\elep\\\\i vor in\\\\elege\\\" (Dan. 12.10). ..dar omul sutle\u00ad 50. Scuza: ,,Mi-e ru\u00a7ine sii vin la Cristos.\\\" tesc nu prime\u00a7te lucrurile Duhului lui Dumnezeu, ciici Riispunsul: ..Auzind aceasta. lsus a zis: \u00abNu cei pentru el sint o nebunie; \u00a7i nici nu le poate in\\\\elege. siiniito\ufffdi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Duce\\\\i-vii deoarece ele se discern spiritualice\u00a7te\\\" (I Cor. 2.14). \u00a7i inva\\\\aJi ce inseamna aceasta: .,Mila doresc, nu Negre\ufffdit in Cuvintul lui Dumnezeu ne sint infa\\\\i\u00ad jertfa!\\\" Caci n-am venit sa chem la pociiin\\\\ii pe cei \u00a7ate anumite taine! .,ca \u00a7i in toate epistolele lui, cind neprihiini\\\\i, ci pe cei pacato\ufffdi.\u00bb\\\" (Mat. 9.12. 13). vorbe\u00a7le despre lucrurile acestea. in ele sint unele luc\u00ad Mintuirea este pentru cei pierdufi . ..Caci pe cind ruri greu de in\\\\eles, pe care cei ignoran\\\\i \u00a7i nestator\u00ad nici le riistalmiicesc ca \u00a7i pe celelalte Scripturi, spre eram noi neputincio\u00a7i, Cristos, la timpul potrivit, a pierzarea lor. Voi deci, preaiubi\\\\ilor. \u00a7liind mai di\u00ad murit pentru noi cei nelegiuiJi. Cu greu va muri cineva nainte aceste lucruri, pazili-vii ca nu cumva sa vii liisa\\\\i tiri\\\\i de riitacirea acestor nelegiuiJi \u00a7i sa vii pier\u00ad pentru un om drept, de\ufffdi pentru un om bun poate se va de\\\\i tiiria, ci cre\u00a7te\\\\i in harul \u00a7i in cuno\u00a7tin\\\\a Dom\u00ad gasi cineva sa moara. Dar Dumnezeu i\u00a7i de\u00ad nului \u00a7i Mintuitorului nostru lsus Cristos. A Lui sa tie monstreaza dragostea Sa pentru noi prin faptul ca, pe slava, acum \u00a7i in ziua ve\u00a7niciei 1 Amin\\\" (II Pet. 3.16- 18). Cunoa\u00a7te-L pe El \u00a7i ii vei cunoa\ufffdte cartea 1 cind eram noi inca piiciito\ufffdi, Cristos a murit pentru noi\\\" (Rom. 5.6-8). 54. intrebare: ,,Cum pot Jti cii existii Dum\u00ad nezeu?\\\" 51. Scuza: ,,Mi-ar place siifiu cre\u00a7tin, dar nu pot sii-mi iert du\u00a7manii.\\\" Raspunsul: Exista trei surse: in primul rind Biblia, apoi natura \u00a7i in al treilea rind omul. Toate acestea ne Riispunsul: Cu ajutorul lui Dumnezeu, vei putea trimit la Creator. Nici una din aceste trei elemente n-au face tot ceea ce in alte condi\\\\ii n-ai putea face. ..La aparut la intimplare, nu pot ti produsul unui accident. oameni lucrul acesta este cu neputin\\\\a, dar la Dum\u00ad .,Pentru ca ceea ce se poate cunoa\ufffdte despre Dum\u00ad nezeu toate lucrurile sint posibile\\\" (Mat. 19.26). nezeu le este !impede ariitat in ei in\u00a7i\ufffdi. caci Dum\u00ad nezeu le-a descoperit\\\" (Romani 1.19). Primindu-L pe Cristos, eu am devenit un recipient al harului. ,.Si Dumnezeu poate sii va umple cu orice .,Cind privesc cerurile - lucrarea miinilor Tale - har, pentru ca, avind totdeauna in toate lucrurile de luna \u00a7i stelele pe care le-ai fiicut...\\\" (Ps. 8.3). ajuns, sii prisosi\\\\i in orice fapta buna\\\" (II Cor. 9.8). .,Cerurile au fost facute prin Cuvintul Domnului \u00a7i Vezi \ufffdi II Corinteni 12.9. toatii O)tirea lor prin sutlarea gurii Lui\\\" (Ps. 33.6). Doar spune-i Jui Dumnezeu ca e\u00a7\\\"li dispus sa.fii i11- 55. lntrebare: ,,De ce am eu nevoie de singe?\\\" vrednici1 de a dori sti faci 101 ce-fi spune El sti .fi.ici Riispunsul: ..Caci in singe este via\\\\a trupului \u00a7i Eu (Mat. 6.14, 15). vi I-am dat pe altar. ca sa ispii\u00a7easca pentru sutletelc 52. Scuza: ,, Vreau sii jiu mintuit, dar nu pot voastre, ciici prin via\\\\a din el face singele ispa\u00a7ire\\\" crede.\\\" (Lev. 17.11). Riispunsul: 111 cine te indeamnii Biblia sii crezi? lsus a murit pentru tine \u00a7i pentru mine (Mat. 26.28). ..Crede in Domnul lsus \ufffdi vei ti mintuit - tu \u00a7i casa ..Si, dupii Lege, aproape totul este cura\\\\it cu singe: \u00a7i fara ta\\\" (Fapte 16.31). varsare de singe nu este iertare\\\" (Ev. 9.22). Crezi tu ca Dumnezeu i-a mintuit pe a!Jii' Crezi ca El a gustat moartea pentru mine. Astfel El a suportal vrea sii te mintuiasca \ufffdi pe tine? Crezi ca te poate min\u00ad tui \ufffdi pe tine? Vrei sa-\\\\i pui increderea in El, tiind con\u00ad pedeapsa maxima pentru piicatele mele (Rom. 5.9. 10). Acesta a fost eel mai mare pre\\\\ din 101 universul. vins ca te va mintui \u00a7i pe tine, acum > .,caci \ufffdti\\\\i ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu E\u00a7ti mintuit prin Cuvint, care este contractul Jui aur, a\\\\i fost riiscumpiira\\\\i din felul de\u00a7ert de vie\\\\uire Dumnezeu cu tine, \u00a7i pentru ca Dumnezeu vrea sii tii pe care-I mo\u00a7teniserii\\\\i de la parintii vo\ufffdtri, ci cu singele scump al lui Cristos. Mielul fiini cusur \ufffdi fara mintuit (loan 5.24). ..Dar tuturor celor ce L-au primit, prihana\\\" (I Pet. 1.18, 19). celor care au crezut in El, le-a dat dreptul sii devinii 56. intrebare: ,,De ce trebuie sii accept Biblia ca copii ai lui Dumnezeu, celor ce s-au niiscut nu din singe. autoritatefi11alii?\\\" nici din voia carnii, nici din voia vreunui om, ci din Riispuns: Bihlia ll supraviquil 111\/Uror 11ecredi11cio}ilor. Dumnezeu\\\" (loan I.12, 13). Folose\ufffdte credin\\\\a pe care \\\\i-a dat-o Dumnezeu 1 ,.Caci prin har aJi fost mintui\\\\i, prin credin\\\\ii - )i aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu\\\" (Ef. 2.8).Vezi \u00a7i Romani 5.1. 53. intrebare: ,,Biblia conJine inconsecven\/e \u00a7i contradicJii?\\\"","GHIDUL CRESTINULUI 1332 ..Dar cum ramine cu faptul ca unii din ei n-au crezut? cumpiirat cinci perechi de boi \u00a7i mii due sii-i incerc. Nu cumva necredin\\\\a lor va anula credincio\ufffdia lui lartii-mii, te rog!\\\" Altul a zis: ,,Numai ce m-am insurat Dumnezeu\u00b7> Nicidecum 1 Dimpotriva, Dumnezeu sa \ufffdi de aceea nu pot veni... Cind s-a intors robul, a spus lie gasit adevarat \ufffdi to\\\\i oamenii mincino\u00a7i, dupa cum stapinului sau aceste lucruri.Atunci stapinul casei s-a este scris: \u00abCa sa Iii dovedit drept in cuvintele tale \u00a7i miniat \ufffdi i-a spus robului sau: .,Du-te degrabii in sa ie\u00a7i biruitor cind vei ti judecat\\\" (Rom. 3.3, 4). pie\\\\ele \u00a7i strazile ora\ufffdului \u00a7i adu-i aici pe cei siiraci, ciungi. orbi \u00a7i \u00a7Chiopi.\\\" 5i, dupii un timp, robul a zis: ,.Toala Scriptura este insutlata de Dumnezeu \u00a7i de ,.Stiipine, s-a fiicut cum ai poruncit, \u00a7i tot mai este folos sa-i inve\\\\e pe oameni, sii mustre, sii indrepte, sii loc.\\\"Atunci stapinul i-a zis robului: ,,le\u00a7i la drumuri \u00a7i dea in\\\\elepciune in neprihiinire\\\" (II Tim. 3.16). la garduri \u00a7i sile\u00a7te-i sii intre, ca sii mi se umple casa. Caci vii spun ca nici unul din cei invitaJi nu va gusta Caracterul lui Dumnezeu se bazeazi\\\\ pe auten\u00ad din cina mea.\\\"\u00bb\\\" (Luca 4.16-24). ticitatea \u00a7i autoritatea Bibliei (Marcu 13.31). Al cugetului glas azi nu-I mai suprima 57. intrebare: ,,Ce trebuie siifacpentru aft min\u00ad Sa tii mai bun nu a\u00a7tepta tuit?\\\" Ci-n inima pe El sa ii dore\u00a7ti E tot ce po\\\\i sii savir\u00a7e\u00a7ti. Riispuns: Dumnezeu, prin lsus Cristos, Fiul Sau, \\\\i\u00ad a pregiitit o cale pentru aceasta (Is. 53.5, 6). -Joseph Hart Partea ta este .,sii prime\u00a7ti\\\" iar partea lui Dumnezeu VI. Convertirea este si\\\\-Ji dea .,puterea de a deveni\\\". ,.Dar tuturor celor ce L-au primit, adieu celor ce erect in Numele Lui, le-a Pa\u00a7i spre dobindirea vietii cre\u00a7line: dat dreptul sii devina copii ai lui Dumnezeu\\\" (loan I. POCAIESTE-TE! Fa o intorsaturii de 180 de 1.12). grade! Schimba-!i mintea. ,,Eu vii spun: Nu, ci daca nu vii pocaiti, toti veti pieri la fel\\\" (Luca 13.3). Convertirea \ufffdi na\ufffdterea din nou merg minii in minii. 2. PRIMESTE-L PE EL! Tu ai nevoie de Min\u00ad Cind te-ai intors la Dumnezeu (convertirea), El i\\\\i va tuitorul. Acceptii-L. .,Dar tuturor eelor ce L-au primit, intoarce via\\\\a (na\u00a7terea din nou). Partea lui Dumnezeu adicii celor ce erect in Numele Lui, le-a dat dreptul sa e la fel de esen\\\\ialii ca a ta (loan 3.7). devinii copii ai lui Dumnezeu\\\" (loan 1.12). 3. FIi ,,NASCUT DIN NOU\\\"! Acest lucru ii Credin\\\\a mintuitoare se avintii spre Dumnezeu \ufffdi realizeazii Dumnezeu pentru tine. Aceasta e na\u00a7terea crede ceea ce are de spus El cu privire la tine. din nou - miracolul prin care Duhul Sfint face sa se .,Adevarat, adevarat vii spun ca cine ascultii cuvintele nascii o viaJii spiritualii noua in tine. ,,NiiscuJi nu din Mele \u00a7i crede in Cel ce M-a trimis are viaJii ve\ufffdnica \u00a7i singe, nici din voia ciirnii, nici din voia omului, ci din nu vine la judecatii, ci a trecut din moarte la via\\\\ii\\\" Dumnezeu\\\" (loan I.I3).Vezi \u00a7i loan 11.25. (loan 5.24). 4. CELEBREAZA PUBLIC BUCURIA MARIi SCHIMBARI! Fii o miirturie pentru Cristos, ,,ca dacii A ti mintuit inseamna sa accepli ceea ce a fiicut miirturise\u00a7ti cu gura ta pe lsus ca Domn \ufffdi crezi in Cristos pentru tine. A murit sau n-a murit El pentru inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morJi, vei ti min\u00ad tine? (Fapte 16.31). tuit. Caci cu inima crezi \u00a7i e\u00a7ti justificat iar cu gura m:irturise\ufffdti \ufffdi e\u00a7ti mintuit\\\" (Rom. 10.9, 10). Vezi \ufffdi Orice schimbare fonnala, exterioarii este lipsita de Matei 10.32, 33. valoare. dac:i nu s-a intimplat o schimbare \ufffdi in laun\u00ad 5. CERE SA Fil BOTEZAT IN APA! Aceasta e trul tiin\\\\ei tale. Mintuirea se aseam:ina cu ciisatoria. marturia exterioarii a tranzac\\\\iei interioare care a fost Toate ceremoniile care o insoiesc nu vor reu\u00a7i sii-i incheiatii.,,Cine va crede \u00a7i se va boteza va fi mintuit, cunune pe cei doi, daca nu s-a petrecut mai intii ceva dar cine nu va crede va fi osindit\\\" (Marcu 16.16). foarte real in inima lor unul fa\\\\ii de celiilalt. De indatii Biblia nu poate ti acaparata de nici o religie sau cult, ce s-a petrecut acel lucru, vor s:i dea de \u00a7lire lumii in\u00ad ca proprietate exclusiva a acestora. Dumnezeu a tregi (Rom. l0.9-19). d:iruit-o lumii intregi, a\ufffda c:i nimeni nu pbate sii-\u00a7i asume drepturi de autor asupra ei. Nu e rodul efor\u00ad Dumnezeu nu mintuie\u00a7te decit piiciito\ufffdi. E\ufffdti tu un turilor omene\u00a7ti. De aceea, cauta sigurania vie\\\\ii piic:itos? Ai tu nevoie de doua lucruri: (I) IERTARE \ufffdi eterne in Biblie. Doar ce spune Dumnezeu conteazti 1 (2) CURATIRE? 6. CITESTE cuviNTUL LUI DUMNEZEU! Cuvintul este sursa credinJei tale. ,, V-am scris aceste Ceea ce a fiicut Dumnezeu pentru al\\\\ii va face \ufffdi lucruri ca sii \u00a7ti\\\\i cii voi, care crede\\\\i in numele Fiului pentru tine. .,Fiindcii \u00abOricine va chema numele Dom\u00ad lui Dumnezeu, ave\\\\i via\\\\ii ve\ufffdnica\\\" (I loan 5.13).Vezi nului va ti mintuit\u00bb\\\" (Rom. 10.13). \u00a7i Romani l0.17, Psalmi 119.105. 7. DU-TE LA DUMNEZEU IN RUGACIUNE! lsus a prezis ca oamenii vor invoca tot felul de scuze Rugiiciunea este o conversaJie cu Dumnezeu. Via\\\\a e \u00a7i alibiuri pentru a-L respinge pe El. Scuze\/e nu vor putea ti niciodata mo1ive justiticate pentru aceasta res\u00ad pingere. ..Si lsus i-a raspuns: \u00abUn om a dat o cinii mare \ufffdi a invital mul\\\\i oaspe\\\\i. La ceasul cinei, a trimis pe robul sau sa spuna celor invita\\\\i: .,Veni\\\\i, caci iatii cii toate sint gata... Dar to\\\\i au inceput s:i se scuze, de parcii fuseserii vorbiJi. Primul a zis: .,Tocmai am cum\u00ad piirat un ogor \u00a7i trebuie sa ma due sa-1 viid. Scuzii-ma, te rog, Jcii nu pot veni].\\\" Altul a zis: ,,Adineaori am","1333 GHIDUL CRE\ufffdTINULUI intreJinutii prin uniune \ufffdi comuniune (Ef. 6.18; Iacov .. \u00abDar, ca sii 'ili!i cii Fiul omului are putere pe piimint 4.2). ,,latii care e indriizneala pe care o avem la El: ca sii ierte piicatele...\u00bb i-a zis paraliticului: \u00abl\\\\i zic: dacii cerem ceva dupa voia Lui, ne ascultii. \ufffdi daca scoala-le, ia-\\\\i patul \u00a7i du-le acasa.\u00bb\\\" (Luca 5.24). Pe \u00a7tim cii ne ascultii- orice i-am cere-. \u00a7tim cii avem lumea cealaltii va fi prea tirziu. Iertarea pacatelor tre\u00ad cererile pe care le-am cerut de Ia El\\\" (Iloan 5.14, 15). buie primita pe lumea aceasta (I loan 3.2). Ce este aceasta asigurarc? Cum pol eu \u00a7ti dincolo de orice in\u00ad 8. RELATEAZA EXPERIENTA TA! T aria !i-o doialii? men\\\\ii prin facind exerciJii. ,,Dar daca ii vei avertiza pe eel riiu, ca sa se intoarcii de la calea lui, \ufffdi el nu se in privin\\\\a sanatiilii, a banilor, a campionatelor 'ii a va intoarce, va muri in nelegiuirea lui, dar tu iJi vei educa1iei exista a doua \ufffdansa . Dar atunci cind trece mintui sufletul. Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: cineva din lumea aceasla. nu mai are nici o 'iansa, caci \u00abA\u00a7a ziceJi voi: ,,Daca faradelegile \u00a7i piicatele noastre nu se mai poate intoarce sa-\u00a7i retraiasca via\\\\a. Relif{ia sint asupra noastrii \u00a7i tinjim din pricina lor, atunci cum ta trebuie safie in stare sa-Ji asif{ure dovada. Ai drep\u00ad sa mai triiim?\\\"\u00bb\\\" (Eze. 33.9, 10). tul sa pretinzi lucrul acesta. Calvarul nu are nici un sens pentru tine, dad\\\\ via\\\\a ta se poate schimba, dar tu 9. IMPOTRIVE\ufffdTE-TE DIAVOLULUI! Ispita habar nu ai de asta. N-ai sa regre\\\\i prea mull un lucru in sine nu e pacat. Dar e pacat dacii cedezi acestei is\u00ad pe care s-ar putea sa-1 ai \u00a7i sa nu \u00a7tii ca-I ai. Dovada pite, ,,pentru ca incercarea credin\\\\ei voaslre, cu mull mintuirii tale nu stii. in simfuri, ci in Scripturii... Anu\u00ad mai de preJ deeit aurul, care piere, de\u00a7i e cereal prin mite dovezi insii trebuie sii se arate numaidecit in via1a foe, sii aiba ca urmare lauda, slava \u00a7i cinslea, Ia noastra.Aceste dovezi le gasim consemnate in Biblie. ariitarea lui Isus Cristos\\\" (I Pet. I.7). 1. EXISTA UN MARTOR LAUNTRIC IN\u00ad ,,Caci n-avem un Mare Preot care sii nu poatii sim!i im\u00ad preunii cu noi sliibiciunile noastre, ci Unul care in toate FAILIBIL. ,,Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are miir\u00ad lucrurile a fost ispitil ca \u00a7i noi, dar Iara pacat\\\" (Ev. 4.15). turia in el insu\u00a7i; cine nu crede pe Dumnezeu L-a facut mincinos, pentru cii n-a crezut miirturia pe care Dum\u00ad 10. RESTITUTIA! Ai scapat acum de vinovii\\\\ie. nezeu a fiicut-o despre Fiul Sau\\\" (I loan 5.10). Pre\u00ad Toatii energia consumatii pentru acele sentimente dicatorul \u00a7i biserica s-ar putea sii-\\\\i spunii ca e\u00a7ti in or\u00ad negative poate ti canalizata acum in aqiuni pozitive. dine, dar numai tu insuJi e\u00a7ti in masura sa dai verdictul ,,Dar Zacheu a stat inaintea Domnului \u00a7i I-a spus: final in aceasta privin\\\\a. ,data, Doamne, jumatate din averea mea o dau saracilor; iar daca am napastuit pe cineva cu ceva, ii Cristos I-a intrebal pe Petru in legiitura cu asla. El dau inapoi impatrit\u00bb\\\" (Luca 19.8). i-a spus: ,,Ma iube\u00a7li tu mai mull decit ace\u00a7lia?\\\" (loan 21.15). Nu era nici o indoiala in mintea lui Petru de\u00ad ,,De aceea, mii silesc sii am totdeauna un cuget curat spre rela\\\\ia pe care o avea cu Isus. inaintea Jui Dumnezeu \u00a7i inaintea oamenilor\\\" (Fapte 24.16). 2. EXISTA O RELATIE DE FAMILIE. .,Noi \u00a7tim ca am trecul din moarte la via\\\\ii, pentru ca iubim I I.,,DATI ...LUI DUMNEZEU CE ESTE AL pe fraJi\\\" (I loan 3.14). SimJi ca ai acum o rela\/ie nou, LUI DUMNEZEU!\\\" incepe sa dai zeciuiala din veni\u00ad vitalii cu copiii lui Dumnezeu. Lucrurile spirituale nu tul tiiu imediat. ,,Oare va [putea] jefui un om pe Dum\u00ad \\\\i se mai par striiine. ConstaJi ca te leaga ceva de Ioli nezeu? \ufffdi totu\u00a7i voi m-aJi jefuit! Dar voi intrebaJi: ace\u00a7ti fraJi \u00a7i surori, ceva mai tare chiar decil orice \u00abPrin ce Te-am jefuit?\u00bb Prin zeciuielile 'ii darurile de Iegaturi de rudenie (Gal. 6.10). mincare. AduceJi insii la vistierie toate zeciuielile ca sii fie hrana in casa Mea: pune1i-Ma astfel la incercare, 3. EXISTA O NOUA IMAGINE. .,Caci daca este zice Domnul O\u00a7tirilor \u00a7i veJi vedea daca nu vii voi des\u00ad cineva in Cristos. este o crea1ie noua. Cele vechi s-au chide stiivilarele cerurilor \u00a7i daca nu voi turna peste dus; iatii ca toate lucrurile s-au fiicut noi\\\" (II Cor. voi bel\u00a7ug de binecuvintare\\\" (Mal. 3.8, 10). Yezi \u00a7i I 5.17). Cre\u00a7tinul nou-testamental nu e un piicalos refor\u00ad Corinteni 16.2. mat, nu e ceva fiicut de mintuiala, ci un om cu totul nou, cu simJiri noi, cu preferin\\\\e noi, cu 1eluri noi, 12. FRECY ENTEAZA REGULAT ATIT SER\u00ad care izvoriisc loate din noua sa nalurii. VICIILE DE INCHINACIUNE ALE BISERICII, CIT \ufffdI \ufffdCOALADUMINICALA ! Asociazii-te imediat cu Cea mai de\u00a7artii 'ii mai nefericilii ocupa1ie din lume copii ai Jui Dumnezeu. Fii-te membru intr-o biserica este sii incerce cineva sa se poarte ca un cre\ufffdtin, cind (Ev. 10.25). de fapt el nu este cre\u00a7lin. Nu te la'ii de furat incetul cu incetul, ci dintr-odatii. Nu e nici o vrajitorie la mijloc, ,,A venit la Nazaret, unde fusese crescut; \u00a7i, dupa ci o adevaratii minune. obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat in sinagoga \u00a7i s-a sculat sa citeasca\\\" (Luca 4.16). EXISTA UN RASPUNS PE CARE-L ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce \\\\ine de GENEREAZA VICTORIA. .,Caci oricine e nascut via\\\\a \u00a7i evlavie, prin deplina cunoa\u00a7tere a Celui ce ne\u00ad din Dumnezeu biruie!ite lumea. \ufffdi iala ce ci'itiga a chemat prin slava \u00a7i virtutea Sa\\\" (II Pet. 1.3). biruinJa asupra lumii: credin1a noastra\\\" (I loan 5.4). Yezi \ufffdi loan 17.15, 16. Cre\u00a7linul nii.scut din nou nu e VII. Convingerea motivat de sistemul care stii. la baza acestei lumi. ,,in El era via\\\\a \u00a7i viaja era lumina oamenilor\\\" (Io.1.4). inchipuie-1i cii ai ti la o ferma, pe ar\ufffdi\\\\a unui miez","GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 1334 de vara \u00a7i in faJa ta s-ar prezenta urmatoarea scena: 4. NICI GINDIREA CORECTA NU ESTE GuiJind de mulJumire, unul din porcii fermierului se MiNTUIRE. A fi mintuit nu inseamna sa cultivi acea arunca in groapa cu mil din fundul curJii. Tu vei in\u00ad ,,scinteie divina\\\" care e in tine. ,,Iata, in nelegiuire am cerca sa-1 opre\u00a7ti, spunindu-i: ,,Purcelu\u00a7ule draga, fost adus pe lume \u00a7i in pacat m-a ziimislit mama! (Ps. cum poJi sii te cufunzi in mocirla aceea?\\\", Ia care, de\u00ad 51.5). Mintuirea nu inseamna sii pastrezi cu pio\u00a7enie sigur, purcelul nu Ji-ar raspunde, ba, nici nu te-ar biiga o fotografie a mamei, a iubitei sau a sotiei, Ia care sii te in seama, deoarece lui ii place sa se taviileasca in uiJi cu dragmereu. Nu inseamnii nici sii cugeJila lucru\u00ad noroi, \u00a7i gata! N-ai cum sa schimbi asta. Dar nu dupa rile inii.lJiitoare (Is. 55.8, 9). Cum poJi sii te ginde\u00a7ti mull limp va trece pe acolo o oiJii cu lina alba. De in\u00ad la lucruri iniilJiitoare dacii ai o naturiijosnicii? data ce zare\u00a7te groapa cu noroi, se da in Iaturi, 5. NICI NEGAREA EXISTENTEI ocolindu-1 cit mai mull, ca nu cumva sa se mur\u00ad PACATULUI NU INSEAMNA MiNTUIRE. Dum\u00ad dareasca. Yezi, asta e in natura ei. Tot a\u00a7a e \u00a7i cu cre\u00a7\u00ad nezeu nu neagii piicatul. Calvarul este recunoa\u00a7terea tinul nou-testamental: el are o natura noua. de clitre Dumnezeu a piicatului. ,,Dar Domnul a fiicut Existii. dovezidin Biblie. ,,Y-am scrisacestelucruri ca sa cadii asupra Lui faradelegea noastrii a tuturora\\\" (ls. sa \u00a7tiJi ca voi, care credeJi in numele Fiului lui Dum\u00ad 53.6). ,,Dar Scriptura i-a inchis pe toti oamenii sub nezeu, aveti viatii ve\u00a7nica\\\" (I loan 5.13). Pavel a adus pacat, pentru ca promisiunea sii fie data celor ce erect, marturia Evangheliei pe doua continente (II Tim. 3.11). prin credinta in lsus Cristos\\\" (Gal 3.22). Unul din primii pa\u00a7i ciitre mintuire este sa-Ji recuno\u00a7ti pacatul VIII. Camuflajul -nu sa-1negi! Epoca in care traim e caracterizata prin abundenJa 6. NEGAREA EULUI PROPRIU NU ESTE inlocuitorilor. Nilonul a inlocuit matasea. Margarina MiNTUIRE. Paginii sint mari experJi in aceasta arta. a inlocuit untul. Ai grija, caci ai sii dai peste foarte Ei practica toate felurile de ascetism (I Cor. 13.3). Tu multe lucruri care sint oferite oamenilor in Iocul min\u00ad nu e\u00a7ti mintuit prin auto-riistignire. Mintuirea nu in\u00ad tuirii. seamna sii-JidemonstreziJie insuti cii poJi realizalucruri I. SLUJIREA NU iNSEAMNA MiNTUIRE. mlireJe. ,,Vai de voi, carturari \u00a7i farisei faJarnici! Pentru ca voi 7. SACRIFICIUL NU ESTE MiNTUIRE. A inconjuraJi marea \u00a7i uscatul ca sa faceJi un singur pro\u00ad muri pentru o cauzii mare -a face sacrificiul suprem zelit iar dupii ce a ajuns prozelit, faceJi din el un flu al - nu este mintuire. Disciplina nu-I curiife\u00a7te pe un iadului, de doua ori mai rau decit voi in\u00a7iva\\\" (Mat. om de piicat. Daca a\u00a7a ar sta lucrurile, atunci oricine 23.15). Cum poti sa-i conduci pe altii la Cristos cind ar intra pe por\\\\ile unui penitenciar ar deveni cre\u00a7tin. tu insuJi nu-L cuno\u00a7ti pe Cristos? Plata pentru siivir\u00a7irea unor fapte rele nu te face cre\u00a7tin 2. SA iNTORCI FOAIA NU E DE AJUNS. (I Sam. 15.22). ASTA NU E MiNTUIRE. Omul nu se mintuie\u00a7te Nu exista U\u00a7ii lateralii de intrare in cer. lsus a spus: prin reformarea sa proprie, zicindu-\u00a7i: ,,incepind de ,,Eu sint u\u00a7a. Dael! intra cineva prin Mine va fi min\u00ad azi, am sa-mi schimb viaJa, am sa flu un alt om, mai tuit\\\" (loan IO.9). bun\\\". ,,Cine nu intra pe U\u00a7a in staulul oilor, ci sare prin ,,ToJi am ajuns ca ni\u00a7te necuraJi \u00a7i toate faptele alta parte, este un hoJ \u00a7i un tilhar\\\" (loan IO.I). Nu poJi nostre bune sint ca ni\u00a7te cirpe murdare; o hainii min\u00ad sii te furi\u00a7ezi in cer. jitii. ToJi sintem ofiliJi ca frunza \u00a7i nelegiuirile noastre ca vintul ne spulbera\\\" (ls. 64.6). ,,...cum v-aJi intors IX. Cristos Ia Dumnezeu de la idoli, ca sa slujiJi Dumnezeului invaJatorul \u00a7i Mintuitorul nostru nu ne-a cerut sa celui viu \u00a7i adevarat\\\" (I Tes. 1.9). ObservaJi direc\/ia! facem nici un Iucru pe care sa nu-I fi facut El insu\u00a7i in S-au intors la Dumnezeu de Ia idoli, nu s-au intors de timpul Iucrarii Sale de pe pamint. El spune: ,,VeniJi Ia idoli IaDumnezeu! Na\u00a7terea din nou este un miracol dupii Mine \u00a7i vii voi face pescari de oameni\\\" (Mat. divin. 4.19). 3. SA-TI AFIRMI BARBATIA NU ESTE MiN\u00ad Toate relatarile Evangheliilor ne arata ce Ioc impor\u00ad TUIRE. BarbaJi ,,morJi in fiiradelegile \u00a7i pacatele tant ocupau in lucrarea Sa contactele personale, in\u00ad Ior\\\" (Ef. 2.1) nu pot sii ridice doar capul sus, sli-\u00a7i in\u00ad cepind cu acea ocazie cind i-a spus lui Andrei: ,,Vino drepte spatele \u00a7i sa considere,,barbaJia\\\" !or drept nepri\u00ad \u00a7i vezi\\\" \u00a7i pina Ia cuvintele adresate tilharului pocait: hanire. Crucea lui Cristos nu-i cheama pe oameni sa-\u00a7i ,,Astazi vei fi cu Mine in Rai\\\". Mesajul lui privitor la afirme barbaJia. Crucea lui Cristos dezviiluie de\u00ad planul de mintuire a omului de catre Dumnezeu este gradarea oamenilor. Asta e o parte din ceea ce se in\u00ad cit se poate de clar \u00a7i concis. Jelege prin ,,piatra de poticnire a crucii\\\" (Gal. 5.11). 1. El a venit sa implineasca o nevoie umana. ,,Nu Ea nu hrane\u00a7te mindria omului, ci ii arata acestuia, am venit pentru cei neprihiiniJi, ci pentru pacato\u00a7i...\\\" fara ocoli\u00a7uri, ca nu poate face nimic de unul singur, (Luca 5.32). Mintuirea e numai pentru pacato\u00a7i. ca nu are nici o neprihanire proprie, nimic bun cu care 2. El a venit ca sii fie inlocuitorul piiciitosului. sa vina inaintea lui Dumnezeu. ,,Pastorul eel bun i\u00a7i da viaJa pentru oi\\\" (loan I0.11).","1335 GHIDUL CRE\ufffdTINULUI 3. El a venit sa faca ceea ce nu putea face nimeni Este o linie, de noi nevazuta, altul. ,,Eu sint calea. adevarul \u00a7i viata; nimeni nu vine Ce intretaic orice ciirare. la Tata] decit prin Mine\\\" (loan 14.6). Punind solemn hotar intre 4. El a venit sa-i dea siguranta pacatosului care A lui Durnnezeu milii \u00a7i-a Sa urgie. se increde in El. ,,Pacatele ti-au fast iertate... du-te in pace\\\" (Luca 7.48-50). Yai, cine acest hotar trece De\u00a7i triiie\u00a7te inca. a rnurit 1 lacov i\u00a7i aminte\u00a7te in mod deosebit cu cita pasiune 0, nu, privirea-i inca treaza. ii cauta fratele Sau pe cei pierdu\\\\i.La asta se va Ii gin\u00ad dit el atunci cind a exclamat: ,,sa \u00a7iti ca cine intoarce Si siiniitatea nu i-a \u00a7Ubrezit. pe un pacatos de la ratacirea caii lui va mintui un suflet de la moarte \u00a7i va acoperi o sumedenie de pacate\\\" Con\u00a7tiinta doarrne inca lini\u00a7tita (lacov 5.20). Spiritu-i vioi \u00a7i sprinten; X. Condensarea Curg intruna ale vie\\\\ii pliiceri Si de grijuri ornul nostru nici nu \u00a7tie. lstoria mintuirii se poate rezuma in patru cuvinte: Dar pe-a lui frunte Durnnezeu a pus deja Pacat Un sernn ce nu ti se mai \u00a7terge. Calvar Credinta De\u00a7i acoperit el este pentru om Yiatii Ce inca-alearga-n a lui goanii oarba. I. Mintuirea este necesara. ,,Deoarece to\\\\i au El spune cii-i merg toate strunii piicatuit \u00a7i nu ating slava lui Dumnezeu\\\" (Rom. 3.23). Temeri'1 A\u00a7i, nici una 1 2. Mintuirea pusa la dispozitie. ,,El a purtat Dar via\\\\a in curind i se sfir\u00a7e\u00a7!C pacatele noastre in trupul Sau, pe lcmn, pentru ca noi, Si condamnat pe-al iadului tarirn pii\u00a7C\u00a7te. tiind moqi fa\\\\a de piicate. sa trftim pentru neprihfmirc: prin riinileLui a\\\\i fost vindeca\\\\i\\\" (I Pet. 2.24). 0, unde-i ace! tainic hotar Peste care oricine de-a trecut - 3. Mintuirea e oferita in dar. .,Caci prin har a\\\\i fast mintui\\\\i, prin credinta - \u00a7i aceasta nu vine de la Durnnezeu insu\u00a7i a jurat - voi, ci este darul lui Dumnezeu\\\" (] loan 5.12). Pierdut in veci cl ti-va'? Yine-o vreme - nu \u00a7tim cind\u00ad Un strigat zarea o strabate Nici locul unde e nu-I \u00a7tim; .,0, voi ce azi de Dumnezeu fugiJi! Cind al oricarui om destin etern ASTAZI auzi\\\\i-1 glasul Spre glorie ori spre pierzare pe veci e marcat. AZI POCAITI-YA \u00a7i inima nu v-o \u00b7rnpietri\\\\i.\\\" -Joseph Addison Alexander","UNDE SINT AMINTITE PRIMA DATA URMATOARELE Subiectul Trimiterea Subiectul Trimiterea Adulter .... Ex. 20.14 intuneric .Gen. 1.2 Adunare ....Ex. 12.3 ....Gen. 25.28 Alirnente .....Gen. 1.29 Joe .. ....Gen. 21.23,24 Altar .....Gen. 8.20 Arca\ufffd .....Gen. 21.20 Jurarnint ..Gen. 21.30 Aur ....Gen. 2.11 Gen. 24.67 Betiv ....Gen. 9.21 Martor BogaJie .....Gen. 31.1 ....Gen. 23.6 Bucurie Moarte ...Gen. 15.2 Car ..Gen. 31.27 ...Gen. 1.21 Carcerii ..Gen. 41.41 Mormint ....Gen. 3.1-24 Camin .......Gen. 40.15 Cer ......Gen. 27.5 Mo\u00a7tenitor .Gen. I.I Constructor de corabii ......Gen. I.I ....Gen. 12.1-8 Contract pentru salarii ......Gen. 6.14,22 Pasare ....Gen. 7.1-12 Controlul alimentelor ...Gen. 29.15-20 ...Gen. 1.3 Copil ........Gen. 41.25-27 Pa.cat ....Gen. 9.20,21 Copil nurnit inainte .......Gen. 11.30 ....Gen. 38.12 Parnint ...Gen. 3.15 de a se na\ufffdte ......Gen. 16.11 ....Gen. 34.31 Cumparare de teren .Gen. 23.3-20 Pelerin Curcubcu Gen. 41.42 Cuvinte rostite catre un om ...Gen. 9.13 Ploaie ....Gen. 14.2 Dans ....Gen. 1.28 ....Gen. 14.1 Dar ..... ......Ex. 15.20 Poruncii ....Gen. 27.28 Dezastru ......Gen. 9.3 ....Gen. 4.26 Dorin\\\\a ....Gen. 19.19 Predicator care s-a irnbatat ....Gen. 3.24 Durnnezeu ....Gen. 23.8 ...Gen. 27.26 Emancipator ...Gen. I.I Prieten .. ....Ex. 24.4 Executie Familia .Ex. 3.7-22 Profe\\\\ie .. .Gen. 50.26 Fermier ....Gen. 40.20-22 ....Gen. 3.6 Fintina .....Gen. 8.19 Prostituatii ....Gen. 2.24 Fricii ....Gen. 4.2 ....Gen. 22.3 Gradinar ....Gen. 16.14 Purtatul inelului ....Gen. 49.17 Harul lui Dumnezeu .....Gen. 9.2 Hoa\\\\a ...Gen. 2.15 Razboi .Gen. 1.21 ldoli .......Ezra 9.8 ...Gen. 2.24 lertare ......Gen. 31.19 Rege ....Gen. 19.30 lnima ...Gen. 11.4,5 Interpret .Gen. 31.19 Rema ... lspita ......Gen. 50.17 .Gen. 4.8 Imbalsamare Rugiiciune ..Gen. 4.8 inchinare ...Gen. 6.5 .....Gen. 24.60 inchisoare .Gen. 41.15 Sabie .....Gen. 24.65 Inger Gen. 3.1-6 ...Gen. 9.21 intrebare ....... Sarut .....Gen. 26.10 ......Gen. 50.2 ........Deut. 32.39 ......Gen. 4.3-5 Scrib .....Gen. 6.11 ...Gen. 20.3 ...Gen. 39.20 Sicriu ...Gen. 10.8,9 ......Gen. 16.7 .....Gen. 8.1 ......Gen. 3.1 Sot .....Gen. 4.17 Sotie , ..,......,.... \ufffda ............................. Sarpe ..................... Tabara ......,............. Tata ..............., ..,..., .. Troglodit .. Turn ... Ucidere Uciga\ufffd Ura Val Yin Vina Yindecare Yiolenta Vis Yiniitor V int Ziditor de cetati 1336","STUDII BIBLICE DESPRE DOCTRINELE DE BAZA ALE CRESTINISMULUI Studiile biblice din paginile unnatoare, numite in prima edi!ie in limba engleza a lucrarii The Open Bible ,,Studii Cheie\\\", sint rodul a peste treizeci \u00a7i cinci de ani de munca asidua in activitatea de pastor, profesor \u00a7i evanghelist a lui Porter Barrington. Doctrinele biblice prezentate sint simple dar nu comune, scurte dar nu superficiale, concise dar nu sumare, pozitive in con\\\\inut, dar nu invechite: cuprinzatoare, dar nu complicate. Ele au fost elaborate avindu-se in vedere nevoile vitale din via\\\\a celor mai mulli cre\u00a7tini, pentru a-i indemna sa cerceteze \u00a7i sa aprofundeze Cuvintul Sfint al lui Dumnezeu. Studiate cu sirguin\\\\a, aceste studii va vor ajuta sa va statomici\\\\i in credin\\\\a, dindu-va incredere spirituala. Ar ti bine sa parcurge\\\\i Studiile in ordinea data: cite unu pe zi, cinsprezece zile la rind, iar la sfir\u00a7itul celor cinsprezece zile ve\\\\i cunoa\u00a7te mai mull despre Noul Testament decit v-a\\\\i inchipuit vreodata ca e posibil sa studia\\\\i intr-un timp atit de scurt. Acest studiu echivaleaza cu un curs avansat de teologie sistematica ce se preda la colegiile biblice. Daca ve\\\\i recapitula aceste leqii cu frecven\\\\a, ve\\\\i continua sa cre\u00a7teli in cunoa\u00a7terea Domnului \u00a7i Mintuitorului nostru lsus Cristos. Studiul propriu-zis al Bibliei cu ajutorul ,, Notelor \u00a7i studiilor pentru via\\\\a cre\u00a7tina\\\" - cum se mai numesc ele in edi\\\\ia engleza- incepe pe pagina imediat unnatoare acestei introduceri. Ve\\\\i face astfel cuno\u00a7tin\\\\a cu cinsprezece STUDII ESENTIALE despre marile doctrine ale Noului Testament. Pentru a ob\\\\ine maximum de randament, va sugeram sa le aborda\\\\i in ordinea data, facindu-va timp sa citili in intregime fiecare text biblic de la sub-punctele studiilor. lata cum trebuie procedat: Yorn incepe cu STUDIUL NUMARUL UNU: BIBLIA - CU\u00ad YINTUL LUI DUMNEZEU. Introducerea este unnata de cinci puncte. Dupa ce a\\\\i citit intro\u00ad ducerea, incepe\\\\i studiul propriu-zis, de la punctul nr. I, dupa cum urmeaza: 1. Biblia declara ca este cuvintul inspirat al lui Dumnezeu Acum citili II Timotei 3. 16, 17. Dupa ce a\\\\i citit textul de la II Timotei 3. 16, 17, parcurgeli explicarea acelui text de la punctul I. Nota se incheie cu cuvintele: ,,Acum citili I Corinteni 2. 14-16\\\", acesta fiind textul pentru punctul numarul 2: BIBLIA ESTE O CARTE DIFICILA.\\\" in felul acesta, fiecare punct este legat de urmatorul, cu trimiterea lui, pina cind ajunge\\\\i la ultimul punct al STUDIULUI NUMARUL PAISPREZECE. STUDIUL NUMARUL CINCISPREZECE trebuie abordat ca indrumar pentru lucrarea de marturisire a lui Isus Cristos, numita \u00a7i ,,evanghelizare'' - lucrare ce se va desfa\u00a7ura dupa ce credinciosul a dobindit o putemica ancorare in credinia. Nu neglija\\\\i acest prilej minunat pe care-I avem noi cre\u00a7tinii de a imparta\u00a7i \u00a7i altora comorile credin\\\\ei noastre. Si acum, inainte de a incepe primul studiu din cadrul ciclului, va uram succes in ceea ce sintem siguri ca va constitui o pasionanta munca de cercetare \u00a7i aprofundare a doctrinelor de baza ale vie\\\\ii cre\u00a7tine biruitoare. NOTA: Edi\\\\ia a doua, dupii care s-a fa.cut traducerea in limba romanii, a inlocuit aceste Studii biblice cu materialul intitulat: Cdlduza creJtinului pentru viafa noud, aflat la inceputul Bibliei, inaintea Indexului en\u00ad ciclopedic. Noi am inclus ambele seqiuni, considerindu-le in egalii miisurii utile cititorilor din \\\\ara noastrii. 1337","STUDII BIBLICE DESPRE DOCTRINELE DE BAZA ALE CRE\ufffdTINISMULUI STUDIUL NR. I De aceea, Biblia este lipsitii de erori \u00a7i total vrednicii Biblia este Cuvintul Jui Dumnezeu de incredere (Ps. I19.89: Mat. 24.35). Acum des\u00ad chide\\\\i la I Cor. 2.14-16. Este foarte important ca un creitin tindr sd por\u00ad 2. BIBLIA ESTE O CARTE DIFICILA neascd bine; prin urmare, prima lecfie are menirea sd Cititi I Cor. 2.14-16. vd ajute sd vd statornicifi credinfa in Biblie, cdci ea Biblia este o carte dificila deoarece provine de la Cel este Cuvintul Lui Dumnezeu. lnfinit \u00a7i se adreseazii celui finit - de la Dumnezeu, Nu uita(i cd Biblia nu este doar o carte defilosofie, eel nemarginit \u00a7i atotputemic la omul marginit. Prin urmare, nu po\\\\i in\\\\elege Biblia cum ai intelege scrierile dqi este, negreJit, \ufffdifilosoficd in vastul ei con(inut. Nu Jui Platon ori Socrate. Pe marii filosofi ai lumii ii po!i aborda(i Biblia ca pe un tratat Jtiinfific. Asta nu in\u00ad studia cu mintea naturala \u00a7i, dupa eforturi considera\u00ad seamnd cd existd vreo nepotrivire intre faptele cu\u00ad bile, vei putea ajunge sa le deslu\u00a7e\u00a7ti sensurile as\u00ad noscute ale 1tiin(ei Ji Biblie. cunse. Dar dacii \u00a7i Biblia ar putea fi inteleasii de omul firesc, atunci ar fi o carte oarecare. ca toate celelalte. \u00a7i Biblia nu este o carte de istorie, dar constatdm cd n-ar mai putea fi Cuvintul Iui Dumnezeu. Totu\u00a7i, in\u00ad evenimentele consemnate de ea sint exacte. Biblia i-a trucit Biblia este de la Dumnezeu, \u00a7i, prin urmare, spirituala, inainte de a-i putea intelege scrierile. tre\u00ad Jost data omului de cdtre Dumnezeu. in ea it gdsim buie sa te na\u00a7ti din Duhul- loan 3.6- \u00a7i sa fii umplut revelat pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Ji pe cu Duhul (Ef. 5.18).Apropie-te intotdeauna de Biblie Dumnezeu Fiu[ - singuru\/ M[ntuitor (loan 14.6). El cu rugaciunea ca Duhul sa-!i fie lnviitator \u00a7i Ciilauza este deopotrivd; centrul Ji circumferin(a. De la Gene\u00ad spre o mai buna in\\\\elegere a Cuvintului Sau eel Sfint, za la Apocalipsa - Cristos e mereu prezent pe pa!(i\u00ad fiindca altfel ea va ramine o carte greoaie, \u00a7i inchisa nile Scripturii (loan 5.39). (loan 16.12-15).Deschideti acum la II Petru 1.21. Biblia este incontestabil superioard tuturor celor\u00ad lalte cdrfi care s-au scris vreodatd, cum e cerul de sus fa(d de pdmint. Cineva afdcut urmdtoarea afirmafie: ,,Cite1te Biblia pentru afi in{elept, crede-o pentru afi la addpost Ji pune-o fn practicd pentru a trdi cum trebuie.\\\" I. BIBLIA DECLARA CA ESTE cuviNTUL IN\u00ad 3. BIBLIA ESTE O CARTE UNITARA S PIRAT AL LUI DUMNEZEU Cititi II Petru 1.21. Cititi II Timotei 3.16,17. Caracterul unitar al Bibliei- al acestei biblioteci de ,,Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu\\\". Le\u00ad 66 de carti, scrise de 35 de autori, in decurs de peste gitimitatea intregului cre\u00a7tinism se intemeiaza pe a\u00ad 1.500 de ani - este pur \u00a7i simplu un miracol. Gasim ceasta declara\\\\ie a unei realita!i incontestabile. Biblia reprezentata in aceasta pleiada de autori intreaga ome\u00ad declara ca este Cuvintul inspirat al Jui Dumnezeu. Prin nire- oameni cu carte \u00a7i oameni fii.ra carte. regi, dar ,, inspira\\\\ie\\\" in\\\\elegem ca Duhul Sfint \u00a7i-a exercitat \u00a7i pescari, inal!i funqionari, dar \u00a7i oameni simpli de la influen\\\\a supranaturala asupra autorilor cartilor care 1ara, invatatori \u00a7i medici. Cit despre subiectele abor\u00ad compun Biblia. Trebuie sa precizam aici ca in primul date, iara\u00a7i varietatea e foarte mare: religie, istorie, rind scrierile au fost inspirate. nu neaparat \u00a7i scriitorii drept, \u00a7tiin\\\\ii, poezie, dramaturgie. biografie \u00a7i pro\u00ad - asta deoarece Biblia nu declara nicaieri ca ar ti fost fe\\\\ie. Cu toate acestea, diversele parti componente ale scrisa de oameni inspira\\\\i. Bibliei se imbina armonios intr-un tot unitar. aseme\u00ad nea trupului uman. (I) Duhul Sfint este autorul Bibliei (vezi II Pet. I.21). Cristos le-a spus ucenicilor cii va lasa multe Faptul ca 35 de autori, provenind din medi1 atit de lucruri nerevelate \u00a7i ca Duhul Sfint va veni \u00a7i va alege diferite, sii trateze o varietate atit de mare de subiecte. anumite persoane, prin care ii va revela omului voia Sa de-a lungul unei perioade de peste I ,500 de ani, \u00a7i desiivir\u00a7ita: \u00a7i ca Duhul Sfint va ti inva\\\\atorul cre\u00ad totu\u00a7i scrierile rezultate sa fie intr-o armonie absoluta dinciosului (loan 16.12-15). este o imposibilitate din punct de vedere matematic. E prea de tot' Ei bine, cum ne explicam totu\u00a7i realizarea (2) Omul este instrumentul de care s-a folosit Du\u00ad desavir\u00a7ita a acestei armonii in cartea numitii Biblia0 hul Stint pentru a scrie Biblia. Singura explica\\\\ie adecvata ne-o da tot Biblia: ,,oa\u00ad meni sfin\\\\i au vorbit mina\\\\i de Duhul Sfint\\\". Acum (3) Ceea ce a rezultat este Cuvintul infailibil al lui deschide!i la Evrei 4.12. Dumnezeu. 1338","1339 STUDII BIBLICE CHEIE 4. BIBLIADECLARA CA ARE PUTERI SPECIALE (3) in ce fel poate ti aplicat textul respectiv la Cititi Evrei 4.12. propria mea viatii, pentru a mii ajuta sii devin un cre\u00a7tin ,.Caci Cuvintul lui Dumnezeu este viu \u00a7i opera\u00ad mai bun? tiv . . .\\\" STUDIUL NR. 2 (I) Biblia declara ca are puterea de a despiirti ase\u00ad Dumnezeu menea unei sabii (versetul de mai sus). Ori Biblia ii va separa pe om de piicat (Ps. I19.11), ori piicatul ii va Biblia ni-l descopera pe Dumnezeu ca fiind sin\u00ad separa pe om de Biblie (Is. 59.2). gura Fiinfa Nemarginita \u00a7i Eterna.fara fnceput \u00a7i[ara sffr\u00a7it. El este creatorul \u00a7i sus{inatorul tuturor lucru\u00ad (2) Biblia declarii cii are puterea de a retlecta ima\u00ad rurilor. El este lnteligen{a Persona\/a Suprema, Cfr\u00ad ginea oglinditii in ea (lac. 1.22-25). in Biblie ne ve\u00ad muitorul Drept al universului Sau. El este via{a \u00a7i, prin dem a\u00a7a cum ne vede Dumnezeu - piiciito\u00a7i (Rom. urmare, singura sursa de via{a (loan 5.26). 3.23). Omul este firesc \u00a7i nu poate sa-l cunoasca pe (3) Biblia declarii cii are puterea de a curiiti ase\u00ad Dumnezeu prin [nfelepciune. ,,Pofi spune tu ca pofi menea apei (Ef. 5.26). David s-a rugat ca Dumnezeu patrunde adincimile lui Dumnezeu, ca pofi ajunge la sii-1 spele de rariidelege \u00a7i sii-1 curiiteascii de piicat (Ps. cuno\u00a7tinfa desavfr\u00a7ita a Celui Atotputernic?\\\" (lov. 51.2). 11.7 V.T.). Dumnezeu este o persoana \u00a7i poate fi cunoscut numai prin intermediul revela(iei. in Vechiul (4) Biblia declara cii are puteri reproductive, ase\u00ad Testament El s-a descoperit pe Sine prin profe!ii Lui. menea semintei (I Pe. 1.23). Noi sintem copii ai lui In Noul Testament El se descopere pe Sine prin Fiul Dumnezeu pentru cii ne-am niiscut in familia lui Siiu, lsus Cristos (Evrei I.1-3). Dumnezeu prin siiminta nestriciicioasii a lui Dumne\u00ad zeu. Aceasta e na\u00a7terea din nou (loan 3.1-7). I. EXISTENTA LUI DUMNEZEU Cititi Evrei 11.5,6. (5) Biblia declarii cii are putere de hranire, aseme\u00ad nea hranei (I Petru 2.2). Biblia este o hranii spiritualii pentru sutler. Nici un cre\u00a7tin nu poate riimine tare in Domnul dacii nu studiazii Cuvintul lui Dumnezeu. Deschide!i acum la II Timotei 2.15. 5. BIBLIA PORUNCESTE CREDINCIOSULUI SA Biblia nu incearcii niciiieri sii dovedeascii existenta STUDIEZE SCRIPTURILE lui Dumnezeu sau sii aducii argumente in sprijinul ei. Cititi II Timotei 2.15. Existenia lui Dumnezeu este o realitate recunoscutii \u00a7i \u2022\u2022 Sile\u00a7te-te sii te infiiJi\u00a7ezi inaintea luiDumnezeu ca acceptatii de la sine de ciitre autorii Vechiului \u00a7i Noului Testament. ,.La inceput Dumnezeu\\\" (Gen. I.I) - un om aprobat\\\" este o poruncii. Pe miisurii ce veJi iatii cum incepe Biblia, anunJind sublimul \u00a7i incon\u00ad studia Biblia, veJi observa cii ea nu cuprinde doar testabilul fapt al lui Dumnezeu \u00a7i al existentei Sale. Cuvintul lui Dumnezeu, ci chiar este Cuvintul lui Existii insii destule argumente pentru existenia lui Dumnezeu! Nu trebuie sii sciipati din vedere nici faptul Dumnezeu. Cele de mai jos nu sint concludente. dar cii Biblia conJine pe lingii cuvintele lui Dumnezeu, \u00a7i indeamnii la refleqii serioase: cuvinte rostite de Satana, de demoni, de ingeri \u00a7i de oameni, buni \u00a7i riii.Dumnezeu este adeviir \u00a7i nu poate (I) Credin!a universalii a omului in Dumnezeu pro\u00ad min\\\\i. Satana este ,, un mincinos \u00a7i tatiil minciunii\\\" vine din liiuntrul siiu. Este ceva inniiscut in om, inscris (loan 8.44). Omul este natural \u00a7i, prin urmare, miirgi\u00ad in intuitia sa rationalii. nit, spunind adesea \u00a7i neadeviiruri. De pildii, la Matei 22. 15-46 giisim aliituri de cuvintele lui Isus pe cele ale (2) Argumentul de la cauzii la efect. Tot ceea ce a fariseilor, ale irodienilor \u00a7i ale saducheilor. Fariseii, inceput i\u00a7i datoreazii originea unei cauze. Ceasomicul irodienii \u00a7i saducheii se sileau sii-L prindii in cursii pe nostru trebuie neapiirat sii fi avut un ceasomicar. care Isus prin propriile Sale invii!iituri, ca apoi sii-L poatii I-a fiicut. Cliidirea un ziditor. Tot a\u00a7a \u00a7i crea1ia trebuie acuza de cii.lcarea Legii lui Dumnezeu. Cuvintele lor sii fi avut un creator. Aceastii creaJie nu putea lua fiin!ii au fost rostite cu inten1ii rele, dezviiluind felul de a rarii ac1iunea directii a unui creator inteligent. perso\u00ad gindi al omului firesc, in acela\u00a7i context in care au nal, dupii cum nici alfabetul n-ar putea produce de la apiirut cuvintele lui lsus. sine o carte fiirii interven\\\\ia unui autor. Cind studia!i Biblia, pune!i-vii urmiitoarele intre\u00ad (3) Argumentul din antropologie. Natura moralii \u00a7i biiri: intelectualii a omului e in sine un argument in favoarea existen\\\\ei unui creator moral \u00a7i inteligent. (I) Care e subiectul? Cine roste\u00a7te cuvintele res\u00ad pective? Dumnezeu, un inger, un demon sau un om? (4) Biblia \u00a7i Cristos, pe care ni-1 descoperii ea. na\u00a7terea Lui din fecioarii. via\\\\a Lui fiirii piicat. moartea (2) Cui i se adreseazii subiectul9 Na!iunii Israel, Sa ispii\u00a7itoare \u00a7i invierea Sa cu trupul - toate acestea Neamurilor, Bisericii, oamenilor in general sau unei \u00a7i incii multe allele - argumenteazii putemic in fa\u00ad anumite persoane? voarea existen\\\\ei lui Dumnezeu.Deschide\\\\i acum la I Tesaloniceni 1.9.","STUDII BIBLICE CHEIE 1340 2. PERSONALITATEA LUI DUMNEZEU este pozitivii; imbinate ele dau harul. A da dovadii de Cititi I Tesaloniceni 1.9. indurare in dragoste este har. Dumnezeu \u00a7i-a ariitat indurarea in dragoste atunci cind Si-a trimis Fiul sii Biblia ni-L reveleazii pe Dumnezeu ca o perso\u00ad poarte piicatele noastre in trupul Sau pe cruce (loan nalitate. El e numit .,Dumnezeul adeviirat \u00a7i viu\\\" 3.16). - Unul care posedii con\u00a7tiin!ii de Sine \u00a7i auto\u00ad determinare. Personalitatea Lui se relevii prin ac\u00ad (I) Harul lui Dumnezeu mintuie\u00a7te pe veci (Rom. \\\\iunile Sale: 8.38, 39). (I) Dumnezeu iube\u00a7te. .,Atit de mull a iubit (2) Harul lui Dumnezeu este neconditionat - cu Dumnezeu lumea\\\" (loan 3.16) alte cuvinte, nu sintem mintuiti cu conditia ca sii rii\u00ad minem tari pinii la stir\u00a7it sau sii nu ciidem sau sii ne diim (2) Dumnezeu urii\u00a7te. ..Sase lucruri urii\u00a7te silintele sii fim cit mai buni. Ci sintem mintuiti prin Dumnezeu\\\" (Prov. 6.16) harul lui Dumnezeu, rarii fapte. (3) Dumnezeu are llrijii de noi (I Pe. 5.7). (3) Harul luiDumnezeu este suficient (II Cor. 12.9). (4) Lui Dumnezeu Ii pare riiu (Gen. 6.6). (4) Harul luiDumnezeu nu face nici o discriminare Numai o personalitate poate iubi, poate uri, poate (Apo. 22.17). avea grijii \u00a7i ii poate piirea riiu. Prin urmare, (5) Harul lui Dumnezeu justificii (Rom. 3.23, 24). Dumnezeu trebuie sii fie neapiirat o fiin\\\\ii perso\u00ad (6) Harul luiDumnezeu ii face pe fiecare credincios nalii, etemii \u00a7i vie. Deschideti acum la I loan 4.8. un mo\u00a7tenitor (Tit 2.11, 12). (7) Harul luiDumnezeu ii invatii pe credincios cum 3. NATURA LUI DUMNEZEU sii triiiascii (Tit 2.11, 12). Cititi I loan 4.8. Harul Jui Dumnezeu nu e altceva decit iubirtea ne\u00ad Giisim in Biblie patru definiJii ale lui Dumnezeu. miirginitii a luiDumnezeu, exprimatii prin darul Fiului Siiu, Mintuitorul nostru. Este dragostea nemeritatii a Dar intrucit Dumnezeu nu poate fi definit, aceste de\u00ad lui Dumnezeu pentru piiciito\u00a7i. Deschideti acum la fini\\\\ii sint incomplete. Totu\u00a7i ele aruncii luminii asupra Mat. 3.16, 17. naturii lui Dumnezeu: 5. TRINITATEA LUI DUMNEZEU (I) ,,Dumnezeu este dragoste\\\" (versetul 8). A\u00ad Cititi Matei 3.16,17. ceasta e natura lui Dumnezeu in compasiunea Sa Prin Trinitatea luiDumnezeu intelegem existenta Sa divinii. tri-personalii, ca Tatiil, Fiul \u00a7i Duhul Stint - trei (2) ,,Dumnezeu este luminii\\\" (I loan 1.5). Aceasta persoane distincte intr-un singur Dumnezeu. e natura lui Dumnezeu in caracterul Siiu divin; in El nu este intuneric. (I) Tatiil este recunoscut caDumnezeu (I Petru 1.2) \u00a7i este toatii pliniitatea Dumnezeirii neviizute (loan (3) ,,Dumnezeu este un foe mistuitor\\\" (Ev. 12.29). 1.18). Aceasta e natura lui Dumnezeu in sfintenia Sa divinii. (2) Fiul este recunoscut caDumnezeu (Evrei I.8) \u00a7i (4) ,,Dumnezeu este Duh\\\" (loan 4.24). Aceasta e este toatii pliniitatea Dumnezeirii manifestate in trup natura lui Dumnezeu in esen\\\\a Sa divinii. (loan 1.14) Atributele lui Dumnezeu reveleazii natura Sa. Sii nu (3)Duhul Stint este recunoscut caDumnezeu (Fapte concepeti atributele Sale ca ceva abstract, ci ca un 5.3,4) \u00a7i este toatii pliniitatea Dumnezeirii actionind mediu vital prin care se descoperii natura Sa divinii. asupra omului, convingindu-1 de piicat (loan 16.7-11) Iatii citeva din aceste atribute: \u00a7i ciiliiuzindu-1 pe credincios la tot adeviirul (loan 16.12-15). (a) Via\\\\a ii este atribuitii luiDumnezeu (loan 5.26). (b) Toatii cuno\u00a7tin\\\\a ii este atribuitii Jui Dumnezeu (4) Doctrina Trinitiitii nu este prezentatii explicit in (Ps. 145.5). Vechiul Testament, fiind mai degrabii subinteleasii: (c) Toatii puterea ii este atribuitii lui Dumnezeu ,,Si Dumnezeu a zis: Sii FACEM om . . .\\\" (Gen. 1.26 (Apo. 19.6). V.T.). (d) Despre Dumnezeu se spune cii umple universul cu prezen\\\\a Sa (Ps. 139.7). (5) Doctrina TrinitiiJii este revelatii in Noul Testa\u00ad Dumnezeu e prezent oriunde, dar nu este in toate. ment. in textul de mai sus (Matei 3.16,17) vedem cum Dacii ar fi in toate, atunci ar insemna cii omul se poate Cristos e botezat in apii, apoi Tatiil vorbe\u00a7te din cer iar inchina la orice obiect \u00a7i nu s-ar mai inchina lui Duhul Stint coboarii sub forma unui porumbel. Noi Dumnezeu. Dumnezeu este o fiintii spiritualii. ,,Si cei trebuie sa boteziim pe oameni in ,,numele (singular) care I se inchinii trebuie sii I se inchine in duh \u00a7i Tatiilui, al Fiului \u00a7i al Duhului Stint\\\" (Matei 28.19). adeviir\\\". Deschideti acum la Efeseni 2.8, 9. 4. HARUL LUI DUMNEZEU (6) Doctrina Trinitatii se poate observa pinii \u00a7i in Cititi Efeseni 2.8,9. creatie, unde avem spatiul, materia \u00a7i timpul. in Harul este dragostea \u00a7i indurarea Jui Dumnezeu spatiu, avem lungimea, Iiitimea \ufffdi iniiltimea - intr-un puse in aqiune. indurarea este negativii iar dragostea singur spatiu. in cadrul materiei, avem energia, mi\u00a7\u00ad carea \u00a7i fenomenele - intr-o singurii materie. in","1341 STUDII BIBLICE CHEIE cadrul timpului, avem trecutul, prezentul \u00a7i viitorul\u00ad Dumnezeu poate iena pacatul. cuprinse in acela\u00a7i timp. Apoi la om, avem trupul, (8) El este creatorul \u00a7i facatorul tuturor lucrurilor sufletul \u00a7i duhul, care formeaza fiinta completa a omului (I Tes. 5.23). (Col. 1.16). (9) El este sustinatorul a toate (Evrei 1.3). Numai (7) La Sfinta Trinitate, avem pe Tatal, pe Fiul \u00a7i pe Duhul Stint, intr-un singur Dumnezeu. Dumnezeu poate tine in stapinire universul. (10) El a afirmat despre Sine ca are ,,toata puterea STUDIUL NR. 3 in cer \u00a7i pe pamint\\\" (Matei 28.18). Numai Dumnezeu Isus Cristos este Fiul Jui Dumnezeu are toata puterea. Cre\u00a7tinismul se deosebe\u00a7te de toate religiile, fntru\u00ad (I I) El a umblat pe apele albastre ale Galileii. Vin\u00ad cft este mai mutt decft o simplii religie - este viafa turile \u00a7i marea I s-au supus, potolindu-se la porunca Fiului Lui Dumnezeu, triiitii fn om. Cristos este Cre\u00a7\u00ad Lui. El i-a vindecat pe cei bolnavi \u00a7i a inviat mortii. El tinismul iar Cre\u00a7tinismul este Cristos. El este subiectul a redat vederea celor orbi \u00a7i auzul celor surzi. A scos suprem al fieciirei ciirfi a Noului Testament \u00a7i fmpli\u00ad afara demonii \u00a7i i-a ajutat pe ologi sa umble din nou. A ne\u00a7te toate promisiunile Lui Dumnezeu din Vechiul prefacut apa in vin \u00a7i a hranit cinci mii cu bucatele unui Testament, de la fntruparea Sa \u00a7i pfnii la a doua Sa singur copil. Deschideti acum la Romani 1.3,4. venire ca ,.Damn al domnilor \u00a7i Rege al regilor\\\" (Apocalipsa 17.4). El este omul-Dumnezeu, Cristos 2. UMANITATEA LUI !SUS CRISTOS \/sus in slavii, iniilfat \u00a7i preamiirit mai presus de toate Cititi Rom. 1.3, 4. creaturile, avind ,.toatii puterea fn cer \u00a7i pe piimint\\\" Umanitatea Jui Isus Cristos se poate observa din (Matei 28.\/8). faptul ca a avut o mama dintre oameni (pagina 887- in timpul lucriirii Sale pe piimint, El a afinnat Mat. 2.11). despre Sine cii este Dumnezeu intrupat (in chip de om). El este tot ce a spus despre Sine cii este ori, altfel, este (I) El s-a dezvoltat la fel ca orice fiinta omeneasca mai mic decft eel mai mic (Apocalipsa 1.8). inainte ca normala (pagina 952 - Luca 2.52). cineva sii-i poatii combate afirmafiile, trebuie finut cont de citeva lucruri: (2) El a fost supus tuturor neputintelor proprii na- turii umane, dar rara sa ft pacatuit vreodata. Na\u00a7terea Sa din fecioarii Viafa Lui sfintii, lipsitii de piicat El a flaminzit (pag. 911 - Mat. 4.2). Numeroasele Lui minuni El a insetat (pag. I03I- loan 19.28). Moartea Lui ispii\u00a7itoare \u00a7i invierea Lui cu trupul. El a obosit (pag. I012 - loan 4.6). El a plins (pag. I023 - loan I1.35). I. DUMNEZEIREA LUI ISUS CRISTOS El a fost ispitit (pag. 1192 --,- Ev. 4.15). Cititi loan 1.1 Isus este om, dar in acela\u00a7i limp mult mai mull decit un om. El nu este Dumnezeu \u00a7i apoi om, ci omul\u00ad Dumnezeu. El este Dumnezeu in chip uman. Cele doua naturi ale Sale se contopesc, avind o singura con\u00a7tiinta \u00a7i o singura vointa. Acum deschideti la Luca 1.26-35. Dumnezeirea Jui lsus Cristos, sau natura Sa divina, 3. NASTEREA DIN FECIOARA este bine stabilita in Noul Testament. Iata care sint A LUI !SUS CRISTOS citeva din faptele principale: Cititi Luca 1.26-35. (I) El este numit Dumnezeu de Apostolul loan Na\u00a7terea din fecioara a Jui Isus Cristos e f\\\"ara prece\u00ad (versetul I). dent in istoria omenirii. Tocmai prin aceasta na\u00a7tere din fecioara Dumnezeu a luat chip de om- o singura (2) Este numit Dumnezeu de Apostolul Toma persoana, cu doua naturi: una a Dumnezeului Atot\u00ad (loan 20.28). putemic, iar cealalta a omului, insa un om f\\\"ara pacat (Ev. 4.15). Din unirea celor doua a rezultat omul (3) Este numit Dumnezeu de catre Dumnezeu Dumnezeu: Isus Cristos. Tatal (Evrei 1.8). (I) Prima aluzie la na\u00a7terea din fecioara o gasim in (4) El a afirmat despre Sine ca este Dumnezeu Geneza 3.15 (V.T.). Cel ce avea sa-1invinga pe Satana prin faptul ca a fost cu Tata! inainte de creatie- loan urma sa se nasca din ,,saminta femeii\\\". Aici este im\u00ad 17.5. plicat un miracol biologic. caci nu se poate vorbi de\u00ad spre ,,saminta femeii\\\". Dar intelegem aluzia in sensul (5) El a afirmat despre Sine ca este Dumnezeu ca Cel care avea sa se nasca din femeie nu avea sa aiba cind a zis ca este mai inainte de Avraam. ,,Avraam s-a tata omenesc (versetele 34,35). bucurat sa vada ziua mea . . .\\\" (loan 8.51-59). (2) Isaia a profe!il ca ,.fecioara va na\u00a7te un flu \u00a7i-i va (6) El a primit inchinare, or, numai lui Dumnezeu pune numele Emanuel [Dumnezeu cu noi]\\\"- Is. 7.14. ne inchinam (Matei 14.33). ingerii au refuzat sa pri\u00ad measca aceasta inchinare (Apocalipsa 22.8,9). Omul a refuzat \u00a7i el aceasta inchinare (Fapte 10.25,26). (7) El iarta de pacat (Marcu 2.5-11). Numai","STUDII BIBLICE CHEIE 1342 (3) Si inca o data Isaia a profetit spunind: ,, Un copil culari: ni s-a nascut, un fiu ni s-a dat\\\" ([saia 9.6, 7). Asta (I) Dupa invierea Sa, Domnul s-a aratat mai intii inseamna ca Dumnezeu ne-a dat pe singurul Sau Fiu nascut, care este cu El din ve\u00a7nicie- Copilul Isus, Mariei Magdalena (loan 20.11-18). care s-a nascut dintr-o fecioara. Dumnezeu ne-a dat pe (2) S-a aratat femeilor care se intorceau de la Fiul Sau. mormint (Matei 28.5-10). (4) Conform profetiei, El urma sa se nasca la Be\u00ad (3) Apoi s-a aratat Jui Petru (Luca 24.34). tleem (Mica 5.2). losif \u00a7i Maria s-au suit la Betleem sa (4) Ucenicilor spre Emaus (Luca 24.13-31). fie inscri\u00a7i \u00a7i sa implineasca profetia (Luca 2.I-7). (5) Apostolilor, cind lipsea dintre ei Toma (Luca Acum deschideti la Filipeni 2.8. 24.36-43). 4. MOARTEA LUI !SUS CRISTOS (6) Din nou apostolilor, cind era \u00a7i Toma de fata Cititi Filipeni 2.8. Moartea Jui Isus Cristos e mentionata in peste o suta (loan 20.24-29). (7) Celor \u00a7apte la Marea Tiberiadei (loan 21.1- douazeci de locuri in Noul Testament \u00a7i apare de foarte multe ori in profe!iile Vechiului Testament. 23). (8) La peste cinci sute de frati (I Cor. 15.6). (I) Moartea Jui lsus Cristos a fost suplinitoare (9) A fost vazut de Iacov (I Cor. I5.7). (Mat. 20.28). El a fost suplinitorul Jui Dumnezeu (I0) A fost vazut din nou de cei unsprezece apostoli pentru paciito\u00a7i (II Cor. 5.21). Pe cruce Cristos a fost facut pacat pentru pacatos. Prin credinta in El, paca\u00ad (Matei 28.16,20; \u00a7i Fapte 1.3-12). tosul e facut neprihanit in ochii Jui Dumnezeu, fiind (11) A fost viizut de Stefan, primul martir (Fapte imbracat cu neprihanirea Jui Dumnezeu. 7.55). (2) Moartea Jui Isus Cristos a fost naturala (loan (12) A fost vazut de Pavel pe drumul Damascului 19.31-37). Cu alte cuvinte, duhul \u00a7i sufletul Lui au fost despartite de trup. (Fapte 9.3-6; \u00a7i I Cor. 15.8). Multi din ace\u00a7ti martori oculari au murit moarte de (3) Moartea Jui lsus Cristos a fost nenaturala (Rom. 6.23). Prin ,, nenaturala\\\" intelegem ca intrucit El a fost martir pentru ca au propovaduit invierea Jui Isus f\\\"ara pacat- nu a pacatuit (I Pe. 2.22), nu a avut pacat Cristos. Ei s-au bucurat sa moara pentru un Cristos (I loan 3.5), n-a cunoscut nici un pacat (II Cor. 5.21) viu. Ei au avut ,,dovezi infailibile\\\". - inainte de a putea muri, El a trebuit sa fie fa.cut pacat pentru noi. Prin urmare, moartea Lui a fost nenaturala. Cind lsus a fost arestat in Gradina Ghetsimane, toti ucenicii L-au piirasit \u00a7i au fugit (Matei 26.56). De la (4) Moartea Jui lsus Cristos a fost preternaturala acest episod \u00a7i pina la invierea Sa, ucenicii au trait (Apo. 13.8). Adica moartea Sa nu a fost ceva de care cuprin\u00a7i de groaza. Ei nu au crezut ca El va invia din \u00a7i-a adus aminte Dumnezeu la urma, ci implinirea unui morti (loan 20.9). Daca Isus n-ar fi inviat din morti, plan al Sau de la inceput. crucea ar fi insemnat sfir\u00a7itul cre\u00a7tinismului. Dupa moartea Jui Isus, ii vedem pe ucenici descurajati, aba\u00ad (5) Moartea Jui lsus Cristos a fost supranaturala tuti \u00a7i infrinti. Moartea Jui Isus a insemnat doar un (loan JO.17-18). Isus a spus: ,, Nici un om nu-Mi ia singur lucru pentru ei; sfir\u00a7itul. Cum ne explicam viaJa\\\". Apoi lsus a spus: ,,Eu imi dau via!a Singur\\\" marea schimbare care a intervenit in via!a lor doar (supranatural). ,.Am putere s-o iau iara\u00a7i\\\" (suprana\u00ad dupa trei zile \u00a7i trei nopti? Singura explica\\\\ie logica tural). Acest lucru I-a facut pe cruce \u00a7i trei zile \u00a7i trei este faptul ca ei au intrat in posesia unor ,.dovezi nopti mai tirziu. Si-a luat din nou viata cind a inviat din infailibile\\\" dupa care El a inviat negre\u00a7it din morti, morti. Numai Dumnezeu in chip uman putea muri ca fiind viu in vecii vecilor. Ei L-au viizut, au stat de suplinitor, o moarte naturala, nenaturala, preternatu\u00ad vorba cu El, L-au atins \u00a7i au mincat cu El. rala \u00a7i supranaturala. Deschide!i acum la Matei 28.1- Sa privim acum la citeva ,.doveziinfailibile\\\" de natura 20. circumstantala: 5. INVIEREA LUI !SUS CRISTOS (I) Schimbarea care a intervenit in via!a ucenicilor Cititi Matei 28.1-20. dupa inviere- o trecere radicala de la frica la curaj lsus a spus: ,,Eu sint invierea \u00a7i viata\\\" (loan 11.25). f\\\"ara margini. Ei s-au bucurat in prigoane (Fapte 5.40- 42). Au ales mai degraba moartea, avind credinta in invierea Jui Isus Cristos a fost doctrina fieciirui ucenic, Cristos eel inviat, decit sa se lepede de acea credinta \u00a7i credinJa fieciirui credincios adeviirat, curajul fieciirui sa fie astfel izbaviti (Evrei 11.35). martir. tema fieciirei predici \u00a7i puterea fieciirui evan\u00ad ghelist. (2) Prima biserica a inceput sa se inchine in prima zi a saptaminii, ziua invierii. Nu a fost o lege instituita Luca ne spune ca avem multe ,,dovezi infailibile\\\" special in acest sens, ci un act spontan (Fapte 20.7). despre invierea Sa (Fapte 1.3). Sa privim la citeva din Timp de aproape doua mii de ani, biserica s-a inchinat aceste ,,dovezi infailibile\\\" prin prisma martorilor o- in ziua intii. Pentru cre\u00a7tin, fiecare duminica este Pa\u00a7tele. (3) Primii cre\u00a7tini au raspindit pretutindeni vestea invierii (Fapte 8.1-4). (4) Mormintul gol - caci daca Isus n-ar fi viu, atunci ce s-a intimplat cu trupul Lui? Soldatii romani","1343 STUDII BIBLICE CHEIE au fost platili sa spuna: ,.Ucenicii Lui au venit noaptea STUDIUL NR. 4 \u00a7i L-au furat pe cind donnearn noi\\\" (versetele I2,I3 de mai sus). Mai intii, ucenicilor le lipsea curajul necesar Duhul Stint pentru o astfel de ac\\\\iune. Dacii ucenicii au furat trupul Domnului, atunci cum se explica faptul ca to\\\\i au Duhul Sfint este Dumnezeu- egal cu Tata\/ \u00a7i Fiul. suferit, \u00a7i cei mai multi din ei au murit moarte de Nu-\/ numiii niciodata doar .,o injluenra\\\". El este martir? in fata mortii, nu se putea ca unul din ei sa nu fi Dumnezeu Duhul Sfint \u00a7i Biblia fl prezinta ca fiind dezvaluit locul secret unde era ascuns ,,trupul furat\\\", distinct faia de Tata\/ \u00a7i Fiul. in re\/atarea creariei, a\u00a7a numai ca sa-\u00a7i scape via\\\\a. in al doilea rind, nimeni nu cum o gasim fn cartea Geneza, fl putem observa activ a fost arestat sau condarnnat pentru furtul trupului lui angajat fn lucrarea de creare, fmpreuna cu Tata\/ \u00a7i Isus. E Iimpede ca slujba\u00a7ii de la cinna guvernului nu Fiul. in Vechiul Testament, El s-a coborft asupra au crezut istoria soldatilor. in al treilea rind, solda\\\\ii oamenilor pentru a-i fmputemici sa-\u00a7i des\/a\u00a7oare lu\u00ad puteau fi omoriti ca pedeapsa pentru ca au donnit la crarea; dar atunci cfnd ace\u00a7ti oameni au devenit ne\u00ad post. in al patrulea rind, daca ei au adonnit, de unde au ascultatori, El i-a parasit. \u00a7tiut atunci ca ucenicii au fost aceia care au ,, furat\\\" trupul? in al cincilea rind, daca du\u00a7manii lui Isus ar fi Cfnd David a pacatuit fmpotriva Domnului, s-a luat trupul din monnint, ei 1-ar fi putut arata din nou, la rugat astfel: .,Nu Lua Duhul Tau Cel Sfint de la mine\\\" momentul oportun, punind astfel capat cre\u00a7tinismului (Ps. 51.11, V.T.). in Noul Testament, dupa Rusalii, - \u00a7i negre\u00a7it a\u00a7a ar fi facut: numai dacii ar fi avut Duhul Sfint vine \u00a7i locuie\u00a7te in launtrul credinciosului, trupul! fiind prezent totdeauna in el.Jara sa-l mai paraseasca, umplfndu-1 \u00a7i dfndu-i putere sa-\u00a7i des\/a\u00a7oare slujba. (5) Ve\u00a7mintele gasite in monnintul gol sint \u00a7i ele Studiul persoanei \u00a7i lucrarii Duhului Sfint este cft se dovada invierii (loan 20.I-IO). Dacii prietenii lui Isus poate de important. fnrelegindfelul cum descrie Biblia sau du\u00a7manii Lui i-ar fi furat trupul, nu 1-ar fi dezbracat pe Dumnezeu-Duhul Sfint ve[i putea deveni cre\u00a7tini \u00a7i de aceste invelitori, intrucit nu era mort decit de trei slujitori mai buni ai Jui Dumnezeu. zile \u00a7i trei nop\\\\i. Cind loan a vazut aceste invelitori \u00a7i le-a recunoscut pozitia exacta in care fusesera indoite, I. DUMNEZEIREA DUHULUI SANT exact a\u00a7a cum statusera pe trupul Domnului Isus, el Cititi Fapte 5.3,4). \u00a7i-a dat seama indata ca avusese loc o minune. Isus a ie\u00a7it din aceste ve\u00a7tminte, care au cazut in pozi\\\\ia in Ocupindu-se de Anania, Petru a dezvaluit dumne\u00ad care se gaseau, rara ca legaturile sa se desfaca. Ele au zeirea Duhului Stint cind a spus: ,.Anania, de ce !i-a fost lasate in monnintul go! ca ,,dovezi infailibile\\\", iar umplut Satana inima ca sa min!i pe Duhul Stint? . . . tu cind loan a vazut \u00a7i a in\\\\eles, a crezut ca Isus a inviat nu ai mintit pe oarneni, ci pe Dumnezeu\\\". Din acest din morti. Acum deschide\\\\i la Fapte I.9-11. text rezulta foarte clar ca Duhul Stint este Dumnezeu - co-egal, co-etern \u00a7i co-existent cu Tata! \u00a7i cu Fiul. 6. iNALTAREA LUI ISUS CRISTOS LA CER 51 Dumnezeirea Lui este prezentata in sensul ca El po\u00ad A DOUA SA YENIRE seda trei atribute divine: Cititi Fapte 1.9-11. Dupa patruzeci de zile de instruire a ucenicilor Sai, (I) El este prezent pretutindeni in univers (Ps. 139.7-IO). Cristos eel inviat s-a suit la cer, ocupind loc la dreapta Tatalui (Evrei I0.12). Doi oarneni au adus mesajul (2) El are toatii puterea (Luca 1.35). venirii Sale a doua oara la apostoli: ,,Acela\u00a7i Isus. care (3) El are toatii cuno\u00a7tinta (I Cor. 2.IO, 11). este luat acum de la voi la cer, va veni in acela\u00a7i fel\\\". (4) El este ve\u00a7nic (Evrei 9.14). Mesajul venirii a doua oara a lui Isus Cristos este atit de Dumnezeirea Lui este revelatii prin faptul ca numele important incit este arnintit de peste trei sute de ori in Sau apare pe pozitie de egalitate cu numele Tatiilui \u00a7i al Noul Testament. Fiului. (I) La botezul credinciosului (Matei 28.19). (I) El vine sa-\u00a7i ia la El biserica (I Tes. 4.16,17 \u00a7i (2) La binecuvintarea (benediqia) apostolica (II loan 14.1-6). Cor. 13.14). Dumnezeirea Lui este vazutii in relatie cu viata \u00a7i (2) El vine sa judece na\\\\iunile (Matei 25.31-46). lucrarea lui Jsus Cristos. (3) El vine sa salveze Israelul (Romani 11.25,26). (I) Jsus a fost ziimislit de la Duhul Stint (Lu.I.35). (4) El vine sa stea pe tronul lui David (Luca 1.31-33 (2) El a fost uns de Duhul Stint in vederea slujirii \u00a7i Isaia 9.6,7). (Fapte 10.38). (5) El vine sa aduca un guvern drept pe pamint (3) El a fost condus de Duhul Stint (Matei 4.1). (Evrei 1.8). (4) El a fost riistignit in puterea Duhului Stint (Ev. Isus Cristos vine din nou pe pammt. ,, Vino, 9.14). Doamne Isuse\\\" (Apocalipsa 22.20). (5) El a fost inviat din morti prin puterea Duhului Stint (Rom. 8.11).","STUDII BIBLICE CHEIE 1344 (6) lsus a dat poruncile apostolilor \u00a7i bisericii prin 32). Este un pacat comis de credincio\u00a7i. Daca nu-L Duhul Stint (Fapte 1.2). liisiim pe Duhul Stint sii stiipineascii viaia noastra spre slava lui Isus Cristos, El va fi intristat. Daca lsus a avut nevoie sii se bizuite atit de mult pe Duhul Stint in timpul vie!ii \u00a7i lucriirii Lui aici pe (4) Pacatul stingerii Duhului Sfint (I Tes. 5.19). pamint, oare noi am putea proceda altfel? Deschide!i Este un piicat comis de cre\u00a7tini, cind tin un piicat acum la Luca 3.16. cunoscut in ei, rara sa-1 miirturiseascii (I loan 1.9; \u00a7i lsaia 59.1,2 Y.T.). 2. EMBLEMELE DUHULUI SFINT Cititi Luca 3.16. (5) Pacatul de a minti pe Duhul Sfint (Fapte 5. J. Adesea e greu de comunicat adeviirul in cuvinte, II). Piicatul Jui Anania \u00a7i Safira a constat in incercarea de a in\u00a7ela, nascuta din gelozie. Ei au incercat sa-\u00a7i deoarece in multe cazuri ele nu descoperii decit jumii\u00ad batii joc de Dumnezeu (Gal. 6.7). Da, se poate piicatui tate din adeviir. ascunzind cealalta jumiitate. Autorii impotriva Duhului Sfint, deoarece El este Dumnezeu. Bibliei s-au folosit de anumite embleme cind au in\u00ad cercat sa dezviiluie tainele Duhului Stint, intrucit a\u00ad Trebuie sii preciziim ca Biblia nume\u00a7te ,.pacat im\u00ad cestea au capacitatea de a ni-L inta!i\u00a7a mai plenar pe potriva Duhului Sfint\\\" numai piicatul descris in acest Duhul Sfint decit ar putea-o face multe carti. Jatii care text biblic (Mat. 12.31, 32), care poate fi savir\u00a7it sint aceste embleme: numai de necredincio\u00a7iI Credincio\u00a7ii pot sa intristeze pe Duhul Stint, sa stinga Duhul Sfint, chiar sa minta pe (I) Emblema focului (versetul I6). Focul reprezin\u00ad Duhul Stint (vezi Anania \u00a7i Safira), dar toate acestea ta puterea mistuitoare \u00a7i curii!itoare a Duhului Sfint in sint pacate deosebite de ., pacatul impotriva Duhului viata credinciosului (Fapte 2.3: \u00a7i lsaia 6.1-7). Stint\\\" - deci unul singur - a\u00a7a cum ii define\u00a7te Domnul Jsus. Acum deschide\\\\i la loan 16.7-14. (2) Emblema vintului (loan 3.8) sugereaza imensa putere ascunsa a Duhului Stint, de regenerare a piica\u00ad 4. LUCRAREA DUHULUI SFINT tosului. Cititi loan 16.7-14. Cind i-a inviitat pe ucenici despre venirea Duhului (3) Emblema apei (loan 7.37-39) sugereazii pute\u00ad rea Lui de a umple credinciosul pinii la refuz cu via!ii Sfint, Isus a spus: ,.Daca nu Mii due, Mingiietorul nu spiritualii. va veni la voi: dar daca Ma due, it voi trimite la voi. 5i (4) Emblema pecetii (Efeseni I.13) releva dreptul de proprietate al Duhului Sfint asupra credinciosului, cind va veni, El va . . .\\\" subliniind aspectul de tranzaqie incheiatii odatii pentru (I) Convinge pe oameni de piicatul necredintei totdeauna - pe ve\u00a7nicie. (versetul 9). (5) Emblema uleiului (Fapte 10.38) releva puterea (2) Convinge pe oarneni ca Jsus este neprihanirea Lui de a-1 unge pe cineva in vederea slujirii. lui Dumnezeu (vers. 10 \u00a7i Romani 10.3,4). (6) Emblema porumbelului (Marcu I.IO). Porum\u00ad (3) Convinge pe oameni ca puterea Satanei a fost belul reprezinta natura blindii, pa\u00a7nicii \u00a7i ginga\u00a7ii a Duhului Stint. Noi putem cunoa\u00a7te ,, pacea lui Dum\u00ad frinta. nezeu care intrece orice pricepere\\\" (Fil. 4.7) numai (4) IIva regenera pe credincios (loan 3.5; Tit 3.5). cind ne predam in intregime lui Dumnezeu. Deschide!i (5) Ya locui in launtrul credinciosului (I Cor. acum la Matei 12.31,32. 6.19,20). 3. PACATUL iMPOTRIVA DUHULUI SFINT (6) IIva pecetlui pe credincios (Efeseni 1.13, 14). Cititi Matei 12.31, 32. (7) II va boteza pe credincios (Fapte 1.5; I Cor. Acesta e un studiu solemn, deoarece Duhul Stint 12.13). este Dumnezeu \u00a7i atit necredinciosul, cit \u00a7i credincio\u00ad (8) II va umple pe credincios (Ef. 5.18). sul pot pacatui impotriva lui. Fie ca el sii vii cerceteze (9) Ii va da putere (Fapte 1.8). inima in timp ce studia1i unnatoarele aspecte: (IO) Ji va calauzi pe credincios (Gal. 5.16-18). (11) Ii va administra credinciosului daruri spiritu\u00ad (I) Pacatul hulei impotriva Duhului Stint (versetele de mai sus, 31,32). Este un piicat savir\u00a7it de necredin\u00ad ale (I Cor. 12.1-11). cio\u00a7i, numit adesea ,, pacatul care nu se iartii\\\". Nu are Duhul Stint a venit in ziua de Rusalii, ca sa riiminii iertare. A fost comis de du\u00a7manii lui lsus, cind L-au acuzat cii scoate dracii cu puterea Satanei (Matei cu biserica pinii cind numiirul ei deplin se va iniplini \u00a7i 12.24), cind de fapt Jsus afinnase clar cii ii scoate prin ea va fi infli!i\u00a7atii Domnului Isus la venirea Sa. Dupii ,. Duhul Jui Dumnezeu\\\" (Matei 12.28). cum lsus Cristos \u00a7i-a stir\u00a7it lucrarea pe care a venit s-o infliptuiascii in trup, tot a\u00a7a \u00a7i Duhul Sfint va sfir\u00a7i (2) Pacatul impotrivirii fa!ii de Duhul Sfint (Fapte lucrarea pe care a venit s-o realizeze in biserica. Des\u00ad 7.51). Este un pacat comis de necredincios, cind II chide!i acum la Gal. 5.22. respinge pe lsus Cristos ca Mintuitor \u00a7i Domn. 5. ROADA DUHULUI SANT (3) Pacatul intristiirii Duhului Sfint (Efeseni 4.30- Cititi Galateni 5.22. .,Roada Duhului este dragoste\\\". Numai in miisura","1345 STUDII BIBLICE CHEIE in care traim in dragoste vom putea implini voia lui Acesta a fost creat o fiinta perfecta, pina cind s-a gasit Dumnezeu in viata noastra. Credinciosul trebuie sa fie nelegiuirea in el (Ez. 28.11- 19). Satana a ciizut din inspirat de dragoste, stapinit de dragoste \u00a7i animat de aceasta stare de desavir\u00a7ire atunci cind \u00a7i-a exercitat dragoste, in tot ce face (II Cor. 5.14). Fara roada vointa in opozitie cu voia lui Dumnezeu.De cinci ori el Duhului (dragostea), nu sintem decit un ,,ziingiinit a spus: ,,Eu voi ...\\\" (Is. 14.1 2- 17). S-a produs un religios\\\" (I Cor. 13.1). conflict intre voin\\\\a lui \u00a7i cea a lui Dumnezeu -ceea ce nu e altceva decit pacat ... ,,Roada Duhului este dragoste\\\" \u00a7i se manifesta prin bucurie, pace, indelunga rabdare, bunatate, facerea de 2. CE ESTE PACATUL? bine, credincio\u00a7ia, blindete \u00a7i stapinire de sine: Cititi I loan 3. 4. Este imposibil sa negiim existen\\\\a pacatului, cind (I) Bucuria este taria dragostei. ( 2) Pacea este siguranta dragostei. toata lumea e incle\u00a7tata in ghiarele conflictului dintre (3) Rabdarea dragostei este indelunga rabdare. bine \u00a7i rau.Dacii pacatul nu ar fi o realitate, n-am avea (4) Bunatatea este conduita dragostei. infrac\\\\iuni, n-am avea crime; n-am avea nevoie de ( 5) Facerea de bine este caracterul dragostei. inchisori.Nu ne-ar mai trebui laciite \u00a7i broa\u00a7te la u\u00a7ile (6) Credincio\u00a7ia este increderea dragostei. noastre, nici seifuri. Pentru unii pacatul nu e altceva (7) Blindetea este smerenia dragostei. decit o simpla imprudenta sau o slabiciune a firii. (\ufffd) Stapinirea de sine este biruinta dragostei. Pentru altii pacatul inseamna absenta binelui. Pentru ,,lmpotriva unora ca acestea nu exista lege\\\".Un om a\u00a7a numitii ., inviitati\\\", pacatul e doar o chestiune de stapinit de Duhul Sfint nu are nevoie de lege care sii-1 ignoranta iar pentru evolutionist pacatul e natura fiarei. determine sa traiascii o viata neprihiinita.Secretulunei Ultima teorie care a apiirut sustine ca pacatul este o vieti controlate de Duhul Sfint se afla la Romani 1 2.I, boala ce trebuie tratata prin interven\\\\ia \u00a7tiintei, deoa\u00ad 2.Pune-ti tot ce ai pe altar \u00a7i Duhul Sfint iti va umple rece omul nu e pacatos, ci doar bolnav. Pentru altii, inima cu dragostea lui Dumnezeu (Rom. 5.5). pacatul e o forma de egoism. lata insa ce declara Dumnezeu ca e pacatul: STUDIUL NR. 5 (I) Pacatul este calcare de lege (versetul 4). Pacatul ( 2) Pacatul este e\u00a7ecul de a atinge slava lui Dum\u00ad nezeu (Rom. 3.23). Cind tratiim problema piicatului sfntem confrun\u00ad (3) Pacatul este riizvratire impotriva lui Dumnezeu tafi cu douii Japte tulburiitoare: (Is. 1.2). (4) Pacatul este necredinta, caci ii face pe Dumne\u00ad Primul este Japtul ca omul nu vrea sii audii de zeu mincinos (I loan 5.10). piicat.Pentru unii e o simplii i\/uzie- un miraj religios (5) Pacatul inseamna sa-ti faci voia, sa mergi pe - vreo invenfie a unor Janatici. Este o realitate pe drumul tau propriu, sa-ti pliinuie\u00a7ti viata cum crezi tu care multi o neagii, Jae glume pe seama ei \u00a7i rfd de ea. mai bine, f'ara sa cauti sau sa \\\\ii cont de voia lui Apoi sfnt alfii care cred ca piicatul e un Japt, dar Dumnezeu (Is. 53.6). continua sii piiciituiascii, Jara sii se gfndeascii la pe\u00ad (6) Orice f'aradelege este pacat (I loan 5.17). deapsa care urmeazii piiciituirii. 3. CUM A INTRAT PACATUL IN LUME Al doilea Japt este importanfa pe care o atribuie Cititi Rom. 5. 12. Dumnezeu chestiunii piicatului, ciici iatii ce a zis El: ,, ...Printr-un singur om a intra! pacatul in lume\\\" ,,Sufletul care piiciituie\u00a7te va muri\\\" (Ezechiel 18.20 V.T.). ,,Plata piicatului este moartea\\\" (Romani6.23). (versetul de mai sus). Caderea omului se gase\u00a7te in Toate piicatele sfnt o urfciune fnaintea lui Dumnezeu Geneza 3.1- 24 (VT). Cind a pacatuit Adam, siiminta (Prov.6.16-19, V.T.) \u00a7iEl urii\u00a7te pe cei care siivfr\u00a7esc lui s-a stricat (I Petru 1.23). Prin urmare, noi toti Jiiriidelegea (Ps. 5.5, O.T.). Moise a zis:., . . .oricine sintem pacato\u00a7i, deoarece ne na\u00a7tem in pacat (Ps. 5 1.S siivfr\u00a7e\u00a7te o nedreptate este o urfciune fnaintea Dom\u00ad VT). Ne e nevoie sa-i inveti pe copii sa fie rai, dar e nului\\\" (Deut. 25.16).Piicatul este oJortii a riiului. Nu nevoie sa-i inveti sa fie buni.Nu e nevoie sa-i inve\\\\i sa vom putea sciipa de prezenfa lui fn viafa actualii, dar el minta, dar trebuie sa-i inve\\\\i sa spuna adeviirul. ,, Ast\u00ad poate ft fnvins prin puterea lui Dumnezeu. fel dar, dupa cum printr-o singura gre\u00a7eala (cea a lui Adam) a venit condamnare, care a lovit pe toti oame\u00ad I. ORIGINEA PACATULUI nii ...\\\" (Rom. 5.18). Potrivit Cuvintului lui Dumne\u00ad Cititi luda 1.6 zeu, toti oamenii sint deja judecati \u00a7i considerati pacii\u00ad to\u00a7i; to\\\\i sint condamnati deja (loan 3.18). ,,Toti au Originea pacatului este una din tainele Bibliei.,,Lu\u00ad pacatuit\\\" (Rom. 3.23). Pacatul a intrat in lume prin crurile secrete apartin Domnului Dumnezeului nos\u00ad primii DO\u00a7tri piirinti in Gradina Edenului \u00a7i ,,toti au tru\\\" (Deu. 29.29). Originea pacatului constituie unul paciituit\\\" pentru ca toti sint piicato\u00a7i. din aceste ,, lucruri secrete\\\" care va ramine inviiluit in ceata.Pacatul se observa prima data in inima Satanei.","STUDII BIBLICE CHEIE 1346 Omul pacatuie\u00a7te la libera sa alegere, deoarece este nevoie sa fie regenerat (Tit 3.5). pacatos prin natura sa. De aceea, stapinirea pe care o (3) El se lupta sa intoarca o fila noua - sa por\u00ad exercita pacatul asupra ta e in egala masurii cu des\u00ad neasca mereu de la inceput, cind, de fapt, are nevoie fiitarea pe care \\\\i-o gase\u00a7ti in pacat.Deschideti acum la de o via\\\\a noua (loan 10.10). Efeseni 2.I. (4) El se lupta sa fie indreptii\\\\it prin lege, cind de fapt are nevoie sa fie indrepta\\\\it prin credinta in Dom\u00ad nut Isus Cristos (Gal. 2.16). 4. URMARILE PACATULUI (5) El se lupta sa curii\\\\easca omul Jui eel vechi, pe Cititi Efeseni 2.1 cind, el are nevoie sa fie fiicut un om nou in Cristos ,.Plata pacatului este moartea\\\". Ca urmare a paca\u00ad (Ef. 4.24). tului omului, exista trei morti.Nu uitati ca moartea nu (6) El se lupta sa fie mintuit prin fapte bune, cind, anihileazii, ci doar separa. in Gradina Eden ea 1-a de fapt, el are nevoie de mintuirea prin harul lui Dum\u00ad despiir\\\\it pe om de Dumnezeu din punct de vedere nezeu (Ef. 2.8,9). spiritual- asta e moartea spirituala.In moartea natu\u00ad Singurul remediu pentru ruinarea omului este Fiul ralii, duhul \u00a7i sufletul sint separate de trup - asta e lui Dumnezeu, care a fost fiicut pacat pentru noi pe moartea fizica.in cadrul mortii finale, omul e despiirtit cruce.Singura cale de a primi acest remediu este prin pe veci de indurarea lui Dumnezeu- asta e moartea credinta in El ca mintuitor personal (loan 20.30, 3 1). eterna. (I) Plata pacatului este moarte spirituala. Dupa cum pacatul I-a despiirtit pe om de Dumnezeu din STUDIUL NR. 6 punct de vedere spiritual \u00a7i I-a alungat din prezenta Jui Dumnezeu, obligindu-1 sa piiraseasca gradina Eden, Judecatile tot a\u00a7a pacatul te va despiirti de Dumnezeu (Is. 59.1, 2). Singura cale de intoarcere la Dumnezeu este Scriptura ne fndeamnii sii ,,fmpiirtim drept cuvfntul sii-1 miirturise\u00a7ti pacatele tale (I loan I.9) \u00a7i sa te la\u00a7i de adeviirului\\\" (11 Tim. 2.15). Lucrul acesta e cft se pacatele tale (Is. 55.7), ca sa po\\\\i fi repus in plirtii\u00a7ie cu poate de esenfial cfnd studiem problema judeciifilor. Dumnezeu. Nu fncercafi sii potrivifi toate judeciifile teoriei potrivit ( 2) Plata pacatului este moarte fizica.Moartea fi\u00ad ciireia va exista doar .,o singurii judecatii genera\/ii\\\". zicii este o urmare a pacatului. Moartea nu are nici o Teoria .,judeciifii generale\\\" este inventatii de religie putere asupra omului pina cind acesta nu a pacatuit. dar nu f\u00a7i giise\u00a7te temei fn Cuvfntul lui Dumnezeu. Acum toti mor deoarece toti sint in pacat.Moartea este Biblia ne dezviiluie cinci judeciifi separate, care diferii universala \u00a7i intrucit avem un efect universal, trebuie ca timp, loc \u00a7i scop, dar au toate fn comunJaptul ca sa avem \u00a7i o cauza universala, or cauza aceea uni\u00ad Domnul Isus Cristos este judeciitorul (loan 5.22). versala este pacatul.Toti oamenii mor- \u00a7i cei buni, \u00a7i Toatii lumea - fncepfnd cu Adam \u00a7i terminfnd cu cei riii, \u00a7i cei tineri, \u00a7i cei batrini-\u00a7i omul va continua ultimul om care se va na\u00a7le pe piimfnt - va sta sa moara pina cind moartea va fi nimicita de Domnul fnaintea Domnului \/sus Cristos pentru afi judecatii. Isus Cristos (I Cor. 15.26), fiind inghitita de victorie (I La prima judecatii, piicatele credincio\u00a7ilor au \u00a7i Cor. 15.54-57). Jost deja judecate fn Cristos, pe cruce. (3) Plata pacatului este moarte ve\u00a7nicii. ,,Sufletul La a doua judecatii, credinciosul trebuie sii se care piicatuie\u00a7te va muri\\\" (Ez. 18.20). (Aceasta este judece pe sine fnsU\u00a7i, dacii nu vrea sii fie judecat \u00a7i despiir\\\\irea ve\u00a7nica de dragostea lui Dumnezeu (Apo. disciplinat de Domnu\/ Isus Cristos. 20.14).Odata ce sufletul a trecut pragul, intrind in iad, La a treia judecatii, tofi credincio\u00a7ii vor trebui sii este pierdut pe veci de veci. El va continua sa existe, se fnJiifi\u00a7eze fnaintea .,scaunului de judecatii al \/ui dar f'ara nadejde. Va fi condamnat toata eternitatea. Cristos\\\" unde vor fi judecate Japtele \/or. Moartea ve\u00a7nica este despartire eterna de Dumnezeu La a patra judecatii, toate nafiunile vorfi judecate, (Luca 16.19-3 1). Deschideti acum la II Cor. 5.2 1. cu ocazia celei de-a doua veniri a lui Cristos. La a cincea judecatii, mortii cei riii vorfi judecafi la mare\/e tron alb. 5. REMEDIUL LUI DUMNEZEU PENTRU PACAT Cititi II Cor. 5.21. I. JUDECATA PACATELOR COMISE Omul, nevoind sa accepte remediul oferit de Dum\u00ad DE CREDINCIO\ufffdI nezeu pentru ruinarea omului, se lupta sa-\u00a7i procure Cititi loan 5.24. singur mintuirea prin mijloace omene\u00a7ti. (I) El se lupta sa dobindeasca neprihanirea, cind, in versetul de mai sus, Domnul nostru ne spune ca de fapt, el ar trebui sa se lase sa devina neprihiinirea lui credinciosul ,.nu vine la osinda (judecata)\\\". Cuvintul Dumnezeu (versetul de mai sus; de asemenea, Isa. ,, osinda\\\" este acela\u00a7i cuvint care alteori este redat prin 64.6. termenul de ,, judecata\\\" (Matei 10.15). Pacatele ( 2) El se lupta sa aduca o reforma, cind de fapt are noastre au fost judecate in Cristos pe Golgota \u00a7i fiecare","1347 STUDII BIBLICE CHEIE credincios ,, a trecut din moarte la viata\\\". Aceasta e (6) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamna sa nu ne mai mintuirea actuala. Cristos a platit pentru pacatele stimiim pe noi in\u00a7ine, ci sii-i stimiim pe allii, soco\u00ad noastre. El a fost judecat in locul credinciosului. Cre\u00ad tindu-i mai buni decit noi in\u00a7ine (Filip. 2.3). A ne dinciosul nu va veni la judecata deoarece: judeca eul inseamna a deveni lipsiti de eu - altrui\u00a7ti cu adevarat. Deschideli acum la 2 Cor. 5.IO. (I) lsus Cristos a pliitit plata pii.catului \u00a7i pe baza mortii Lui inlocuitoare, credinciosul este despii.flit 3. JUDECATA FAPTELOR CREDINCIOSULUJ acum pe veci de piicatele Jui (Ps. 103.12). Cititi II Cor. 5.10. (2) Piicatele credinciosului au fost ,,\u00a7terse\\\" \u00a7i Faptele credinciosului vor fi judecate la ,,scaunul de Dumnezeu a promis ca ,,nu-\u00a7i va mai aduce aminte de judecata al lui Cristos\\\". Termenul ,,scaunul de jude\u00ad piicatele tale\\\" (lsaia. 43.25). catii al lui Cristos\\\" nu se afla deeit in douii locuri in Biblie, dar se fac numeroase aluzii la el. Se giise\u00a7te in (3) Domnul nostru a suferit pentru pacatele noastre, primul rind in versetul de mai sus; apoi la Rom. ,, eel drept pentru cei nedrep\\\\i\\\", pentru ca sii fim noi 14.10 . 0 lecturii atentii a ambelor versete, in cadrul mintui!i \u00a7i sii nu mai venim la judecatii ca paciito\u00a7i (I contextului, va scoate la iveala faptul cii numai cre\u00ad Petru 3.I8). dincio\u00a7ii se vor infati\u00a7a la ,,scaunul de judecatii al Jui Cristos\\\". Faptele lor vor fi judecate, nu pacatele, ciici (4) Credinciosul nu va mai fi niciodatii condamnat am viizut deja cii piicatele credinciosului au fost jude\u00ad impreunii cu lumea, deoarece Cristos a fost osindit in cate in Cristos, pe cruce, ,,\u00a7i acum nu mai este nici o locul Jui. ,,El a fost facut piicat pentru noi\\\" (II Cor. condamnare pentru cei care sint in Cristos lsus\\\" (Rom. 5.2I). Cristos a fost facut blestem pentru noi, pe 8.1). cruce, \u00a7i ,, ne-a riiscumparat de sub blestemul legii\\\" (Gal. 3. 13). ,,El s-a ariitat ca sii indeparteze piicatul (I) Aceastii judecatii va avea loc ,,in viizduh\\\", in nostru aducindu-se pe sine ca jertfa\\\" (Evrei 9.26). urma primei invieri. ,,Mortii in Cristos vor invia Credinciosul nu va veni la judecatii pentru cii piicatele primii\\\" (I Tes. 4.14-18). intre prima inviere, a celor sale au fost indepartate (Evrei 13.1). Deschideti acum mintuili, \u00a7i cea de-a doua, a celor nemintuili, vor fi o la I Cor. 11.31,32. mie de ani (Apo. 20.4,5) - o mie de ani intre ,,sca\u00ad unul de judecatii al lui Cristos\\\" unde nu se infali\u00a7eazii 2. JUDECATA DE SINE A CREDINCJOSULUI decit cei mintuili, \u00a7i ,,judecata de la marele tron alb\\\" Cititi I Cor. 11.31, 32. unde se vor prezenta numai cei nemintuiti. Judecata eului credinciosului este mai mull decit sim\u00ad (2) La scaunul de judecatii al lui Cristos, credinciosul pla judecare a lucrurilor din viata credinciosului. Cind va da socotealii despre sine inaintea lui Dumnezeu. Prin credinciosul se judecii pe sine, atit binele, cit \u00a7i riiul din urmare, noi ar trebui sii privim la faptele noastre \u00a7i nu sii viata Jui ies la luminii \u00a7i el i\u00a7i va marturisi ce este riiu in judeciim faptele altora (Rom. 14.10-13). el (I loan I.9) \u00a7i se va lasa de riiul respectiv (Is. 55.7). Totu\u00a7i nu este de ajuns sii judece credinciosul riiul din (3) Ar trebui sii ne smerim la gindul cii intr-o zi noi, el, ci trebuie sii se judece pe sine insu\u00a7i. credincio\u00a7ii, vom sta in fata tuturor faptelor noastre - ,,bune sau rele\\\". Unii din noi vor fi ru\u00a7inali (I loan (I) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamnii a practica 2.I8) \u00a7i vor suferi pierdere - nu pierderea mintuirii, abnegatia. ciici atunci cind credinciosul se vede pe sine ci pierderea riispliitilor (I Cor. 3.11-15). A\u00a7adar, indi\u00ad !l\u00a7a cum ii vede Dumnezeu, el va renun1a la eul Jui. ferent ce-ai face, fa totul spre slava lui Dumnezeu lnseamnii sii inlocuim via1a triiitii pentru noi in\u00a7ine cu (Col. 3.17). Deschideti acum la Mat. 25.31-46. viata lui Cristos (Col. 3.4). Cristos este viata credin\u00ad ciosului. 4. JUDECATA NATJUNJLOR Cititi Matei 25.31-46. (2) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamnii a renun1a la eul nostru. Aceasta e mai mult decit o renun1are de Aceastii judecatii nu e judecata de la marele tron alb sine, ciici renun1area de sine este refuzul de a ceda la (Apoc. 20.11-15). 0 compara1ie atentii a celor doua dorin1ele trupului. Dacii ne marginim doar la renun- judeciiti va stabili urmiitorele fapte: 1area de sine, e ca \u00a7i cind am trata simptomul, \u00a7i nu cauza problemei. Dar atunci cind renun1am la eul (I) Judecata na1iunilor va avea lor ,,cind Fiul omu\u00ad nostru, lovim in insii\u00a7i cauza riiului, ciici in eul nostru lui va veni in gloria Sa . . . atunci El va sta pe tronul (adicii in firea noastrii veche) nu locuie\u00a7te nimic bun slavei Sale\\\" (Apocalipsa 20.11-15). Marele Iron alb (Rom. 7.18). A ne lepiida de noi in\u00a7ine inseamna a ne nu este numit niciodatii ,,tronul slavei Sale\\\". lua crucea \u00a7i a-L urma pe Cristos (Marcu 8.34-38). (2) La judecata aceasta, El va judeca na1iunile vii (3) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamnii a pierde ([oel 3.11-16). La judecata de la tronul alb, El va via1a centratii in jurul eului \u00a7i a giisi via1a centrata in judeca pe mortii rai. jurul Jui Cristos (Gal. 2.20). (3) La aceastii judecatii, nu va fi nici o inviere a (4) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamnii sa nu mai fim mortilor. La marele tron alb, Ioli mortii riii vor invia: con\u00a7tienti de eul nostru, ci de Cristos (Mat. 28.20). ,,marea va da mortii care sint in ea; \u00a7i moartea \u00a7i iadul (5) A ne judeca pe noi in\u00a7ine inseamna a nu mai fi stiipiniti de eul nostru, ci de Cristos (Fap. 9.6).","STUDII BIBLICE CHEIE 1348 au dat mortii care erau in ele . . .\\\" (Apoc. 20.13). fapte\\\" (Efeseni 2.9, JO). Mfntuirea se prime\u00a7te prin (4) La aceastii judecatii, judeciitorul este Dumne\u00ad credinfa in lucrarea ispravita a Domnului Isus Cristos (loan 3.36). Rasplafile sfnt in funqie de faptele cre\u00ad zeu ,,Regele\\\", judecind na1iunile vii in imparii1ia Sa dinciosului (Matei 16.27). piiminteascii. La marele tron alb, judeciitorul este Dumnezeu, judecind, \u00a7i va judeca numai pe mortii riii. Un text deosebit de relevant in ce prive\u00a7te ches\u00ad tiunea rasplafilor se gase\u00a7te la I Corinteni 3.8-15. Mai (5) La aceastii judecatii, nu se deschid nici un fel de fntii, ftecare credincios va ft rasplatit in funqie de cii.fli. La judecata de la marele tron alb, s-au deschis munca depusa (versetul 8). Noi nu muncim insa in caf!i. vederea obtinerii mintuirii. (6) La aceastii judecatii, se judecii trei clase: ,,oile\\\" in al doilea rind, ,,noi sintem dimpreuna lucratori - cei mintui1i (Apoc. 7.9-17); ,,caprele\\\" - cei ne\u00ad cu Dumnezeu\\\" (v. 9)-nu pentru obfinerea mintuirii, mintuiti (II Tes. 1.7-10); ,,fratii\\\" - ale\u00a7ii din Israel ci eentru rasplata pe care o vom primi. (Apoc. 7.1-8; \u00a7i Romani 11.25-28). La marele tron alb, nu existii decit o categorie: ,,cei morti\\\". In al treilea rind, credinciosul trebuie sa cladeascape sin!Jura temelie adevarata: Domnul \/sus Cristos (v. II). (7) La aceastii judecatii, Regele dii impiiriilia celor care au viatii ve\u00a7nicii. La marele tron alb, nu existii In al patrulea rind, credinciosul are de ales intre mintuiti \u00a7i nu e vorba de nici o impara1ie; toli au fost douafeluri de materiale de construqie: pe de o parte, ,, arunca\\\\i in lacul de foe\\\". Acum deschide\\\\i la Apoc. ,,aur, argint, \u00a7i pietre scumpe\\\", materiale ve\u00a7nice, iar 20.11-15. pe de a\/ta parte ,,\/emn, fin \u00a7i trestie\\\" - adica ma\u00ad teriale vremelnice (v. 12). (II Cor. 4.18). 5. JUDECATA CELOR RAI Cititi Apocalipsa 20.11-15. Credinciosul care zide\u00a7te pe temelia Lui Cristos, cu materiale ve\u00a7nice, ,,aur, argint, pietre scumpe\\\" va Aceasta e judecata de la marele tron alb. primi o rasplata. Cei care zidesc pe teme\/ia lui Cristos (I) La aceastii judecatii, mortii riii vor ciiuta un Joe cu materiale vremelnice, cum ar ft ,,lemnul, finul \u00a7i unde sii se poate ascunde de Domnul lsus Cristos, trestia\\\" nu vor primi nici o rasplata. Faptele ,,din judeciitorul. Dar nu se va giisi nici un loc unde sii se lemn, fin, \u00a7i trestie\\\" vor ft distruse la ,,scaunul de ascundii. judecata al lui Cristos\\\" iar credinciosul va suferi (2) La aceastii judecatii, ,, mortii, mici \u00a7i mari\\\", vor pierdere - dar nu-\u00a7i va pierde mfntuirea, ci doar sta inaintea lui Dumnezeu. Dar mare1ia celor mari nu rasplata ve\u00a7nica. va fi de nici un folos. ,,Nu e nici unul care sii facii binele, nici miicar unul!\\\" (Rom. 3.12). Unii credincio\u00a7i vor ft facuti de ru\u00a7ine la ,,scaunul (3) La aceastii judecatii, se va deschide ,,cartea de judecata al lui Cristos\\\" (I loan 2.28) - se vor vietii\\\". De ce e numitii ,,cartea vie1ii\\\", din moment ce ru\u00a7ina de faptele \/or, cladite cu ,, lemn,fin \u00a7i trestie\\\". nu vor fi oameni mintuiti la aceastii judecatii? Celor riii Ii se va ariita cii Dumnezeu, in indurarea Lui, le-a in primul an al lucrarii mete de pastorat, am avut previizut loc in ,,cartea vie\\\\ii\\\", a\u00a7a ca nu vor avea nici ocazia sa stau la capatiiul unui prieten care era pe o scuzii (Rom. I.18-20). moarte. Vorbind despre plecarea Lui acasa in patria (4) La aceastii judecatii, mortii vor fi judeca1i ,,dupii cereasca, ochii i s-au umplut de lacrimi. Fiind vorba faptele lor\\\". Dumnezeu este un Dumnezeu drept \u00a7i de un credincios mai tinar in Domnul, am crezut ca se intrucit pedeapsa din iad nu e la fel, ci gradatii, unii vor temea de moarte \u00a7i am incercat sa-i aduc cuvinte de fi pedepsi\\\\i mai mult decit altii (Luca 12.42, 48). mfngaiere \u00a7i imbarbatare. Dar el mi-a spus: ,,Nu ma (5) La aceastii judecatii, nu va fi posibilitate de tern ca voi muri, ci mi-e ru\u00a7ine ca voi muri.\\\" in achitare, nici nu va exista vreun alt tribunal superior, la continuare mi-a spus ca lsus Cristos este Mintuitorul care sii se poatii face contesta\\\\ie. Cei riii vor fi pierduli lui, dar ca \u00a7i-a trait viafa mai mult pentru sine iar pe veci, condamnati pe toatii ve\u00a7nicia, rarii nici o acum va trebui sa se fntflneasca cu Domnul lsus niidejde. Acesta e iadul (Luca 16.19-31) or in iad nu Cristos cu mina goala. Trecutul i se infafi\u00a7a ca un este nici niidejde, nici ingiiduin\\\\ii. nici dragoste: nici morman de ,,lemn, fin \u00a7i trestie\\\". Era unul din cei macar dragostea lui Dumnezeu nu piitrunde dincolo de mintuifi ,,ca prin foe\\\". pof!ile iadului. Noul Testament nume\u00a7te rasplafile ,,cununi\\\". STUDIUL NR. 7 I. CUNUNA VIETH Rasplafile Cititi lacov I.12. Exista o uria\ufffda deosebire fntre doctrina mfntuirii Aceastii riisplatii este cununa celui care iube\u00a7te. pentru cei pierduti \ufffdi doctrina rasplafilor pentru cei Examinind versetul de mai sus. vom observa ca pentru mfntuifi. Mfntuirea este ,,darul lui Dumnezeu: nu prin credincios e U\u00a70r sit biruiascii ispita \u00a7i sii indure in\u00ad cerciirile prin dragostea Jui Dumnezeu. Pavel a spus: .. Ne bucuram \u00a7i in incerciirile noastre\\\". intrebarea care se pune este: ne bucuriim noi in incerciirile noastre? Ne putem bucura numai atunci cind ..dra\u00ad gostea Jui Dumnezeu este tumatii din bel\u00a7ug in inimile"]