Biblia Vulgata (Blaj, 1760-1761)

["CAP 24 EVANGHELIA DE LA LUCA 3. {i, \u00eentr\u00e2nd, n-au aflat trupul Domnului Isus. *Mth. 15, 21 4. {i au fost, c\u00e2nd s@ mira ele de aceasta, iat@ doi \u00eengeri au st@tut l\u00e2ng@ ele, \u00een vejm\u00e2nt }i 17, 21. str@lucit. Mar. 8, 31 5. {i, sp@im\u00e2nt\u00e2ndu-s@ ele }i plec\u00e2ndu-}i fe]ele la p@m\u00e2nt, au zis c@tr@ ele: \u201eCe cerca]i }i 9, 30. pre Cel Viu cu mor]ii? Sus 9, 22. 6. Nu este aici, ci S-au sculat. Aduce]i-v@ aminte cum au gr@it cu voi, \u00eenc@ fiind \u00een Galileia, 7. Zic\u00e2nd: *\u00abC@ trebuie s@ S@ dea Fiiul Omenesc \u00een m\u00e2nile oamenilor celor p@c@to}i }i a S@ r@stigni }i a treia zi a \u00eenviia\u00bb\u201d. 8. {i }-au adus aminte de cuvintele Lui. 9. {i, \u00eentorc\u00e2ndu-s@ de la morm\u00e2nt, au vestit aceste toate celor unspr@zece }i tuturor celoraalal]i. 10. {i era Maria Magdalina }i Ioana }i Maria lui Iacov }i celealalte care era cu ele, care le spunea apostolilor aceste. 11. {i s-au p@rut \u00eennaintea lor ca o norozie cuvintele aceste }i n-au crezut lor. Evangheliia v@scresniia 5. Zaceal 113. | Zac. 113. 187v 12. Iar@ Petru, scul\u00e2ndu-s@, au alergat la morm\u00e2nt }i, plec\u00e2ndu-s@, au v@zut giolgiurile s\u00e2ngure puse }i s-au dus, mir\u00e2ndu-s@ \u00eentru sine de ceea ce s@ f@cuse. Sf\u00e2r}it a 4 v@scres. 13. *{i, iat@, doi dintre ei mergea \u00eentr-acea zi la un sat care era departe de Ierusalim *Marc. 16, 12. }asezeci de stadii, pe nume Emmaus. 188r 14. {i ei gr@ia \u00eentre sine}i de toate cele ce s@ \u00eent\u00e2mplase. 15. {i au fost c\u00e2nd vorbiia ei }i s@ \u00eentreba; }i \u00eensu}i Isus, apropiindu-S@, mergea \u00eempreun@ cu ei. 16. Iar@ ochii lor s@ ]inea s@ nu-L cunoasc@. 17. {i au zis c@tr@ ei: \u201eCe cuvinte s\u00e2nt aceste de carele v@ \u00eentreba]i, \u00eempreun@ merg\u00e2nd, }i s\u00e2nte]i tri}ti?\u201d 18. {i r@spunzind unul, c@ruie numele Cleopa, au zis: \u201eTu singur e}ti nimernic \u00een Ierusalim }i nu }tii cele ce s-au f@cut \u00eentr-\u00eensul \u00een zilele aceste?\u201d 19. C@rora El au zis: \u201eCarele?\u201d {i au zis: \u201eDe Isus Nazarineanul, Carele au fost b@rbat proroc, puternic \u00een fapt@ }i \u00een cuv\u00e2nt, \u00eennaintea lui Dumnez@u }i a tot norodul, 20. {i cum L-au dat mai-marii popilor }i c@peteniile noastre spre os\u00e2nd@ de moarte }i L-au r@stignit, 21. Iar@ noi n@d@jduiam c@ Acela va m\u00e2ntui || pre Israil. {i acum, preste toate aceste, a treia zi este ast@zi de c\u00e2nd s-au f@cut aceste. 22. Ci }i ni}te muieri dintre noi ne-au sp@im\u00e2ntat, carele de deminea]@ au fost la morm\u00e2nt, 601","EVANGHELIA DE LA LUCA CAP 24 23. {i, neafl\u00e2nd trupul Lui, au venit zic\u00e2nd c@ }i vedere de \u00eengeri s@ fie v@zut, carii zic c@ 188v este viu. 24. {i s-au dus unii dintre noi la morm\u00e2nt }i a}a au aflat, precum muierile au spus, iar@ pre El nu L-au aflat\u201d. 25. {i El au zis c@tr@ ei: \u201eO, bolunzilor }i t\u00e2rzii a crede toate care au gr@it prorocii! 26. Au nu s-au c@zut aceste s@ pa]@ Isus }i a}a s@ \u00eentre \u00eentru slava Sa?\u201d 27. {i, \u00eencep\u00e2nd de la Moisi }i de la to]i prorocii, le t\u00e2lcuia toate scripturile care era despre El. 28. {i s-au apropiat de satul la carele mergea. {i El S-au f@cut a merge mai departe. 29. {i L-au silit, zic\u00e2nd: \u201eR@m\u00e2i cu noi, c@ \u00eens@reaz@ }i, iat@, s-au plecat zioa\u201d. {i au \u00eentrat cu ei. 30. {i au fost, c\u00e2nd }edea cu ei, au luat p\u00e2ne }i au blagoslovit }i au fr\u00e2nt }i le da. 31. {i s-au de}chis ochii lor }i L-au cunoscut. {i El S-au luat de la ochii lor. | 32. {i au zis \u00eentre sine}: \u201eAu nu era inima noastr@ arz\u00e2nd \u00eentru noi, c\u00e2nd gr@ia pre cale }i ne deascoperea scripturile?\u201d 33. {i, scul\u00e2ndu-s@ \u00eentr-acel ceas, s-au \u00eentors \u00een Ierusalim. {i au aflat aduna]i pre cei unspr@zece }i pre cei ce cu ei era, 34. Zic\u00e2nd: \u201eC@ au \u00eenviiat Domnul adev@rat }i S-au ar@tat lui Simon\u201d. 35. {i ei povestea cele ce s@ f@cus@ pre cale }i cum L-au cunoscut \u00een fr\u00e2ngerea p\u00e2nii. Zac. 114. Sf\u00e2r}it 5 v@scre. V@scr. 6, aceasta }i la utr. \u00cen@l]@rii. Zac. 114. *Marc. 16, 14. 36. *{i, gr@ind ei aceste, st@tut-au Isus \u00een mijlocul lor }i au zis lor: \u201ePace voao! Eu s\u00e2nt, 189r Ioan 20, 19. nu v@ temere]i!\u201d *Psal. 41, 6. 37. Iar@ ei, turbur\u00e2ndu-s@ }i sp@im\u00e2nt\u00e2ndu -s@, li s@ p@rea c@ v@d un duh. 38. {i au zis lor: \u201eCe s\u00e2nte]i turbura]i }i cugete \u00eentr@ \u00eentru inimile voastre? 39. Vede]i m\u00e2nile Mele }i picioarele, c@ Eu \u00eensumi s\u00e2nt. Pip@i]i-M@ }i vede]i, c@ duhul carne }i oase n-are, precum M@ vede]i pre Mine av\u00e2nd\u201d. 40. {i aceste zic\u00e2nd, le-au ar@tat m\u00e2nile }i picioarele. 41. {i, \u00eenc@ necrez\u00e2nd ei }i mir\u00e2ndu-s@ de bucurie, au zis: \u201eAve]i ceva aici de m\u00e2ncat?\u201d || 42. Iar@ ei au dat Lui o parte de pe}te fript }i un fagur de miere. 43. {i, m\u00e2nc\u00e2nd \u00eenaintea lor, lu\u00e2nd r@m@}i]ele, au dat lor. 44. {i au zis c@tr@ ei: \u201eAceste s\u00e2nt cuvintele care am gr@it c@tr@ voi, \u00eenc@ fiind cu voi, c@ trebuie s@ s@ plineasc@ toate cele ce s\u00e2nt scrise \u00een leagea lui Moisi }i \u00een proroci }i \u00een psalmi pentru Mine\u201d. 45. Atunci le-au deascoperit s\u00e2m]irea, s@ \u00een]eleag@ scripturile. 46. {i au zis lor: *\u201eC@ a}a este scris }i a}a trebuia s@ pa]@ Hristos }i s@ \u00eenvie din mor]i a treia zi, 602","CAP 24 EVANGHELIA DE LA LUCA 189v 47. {i s@ s@ propoveduiasc@ \u00een numele Lui poc@in]a }i iertarea p@catelor \u00eentru toate *Fap. 1, 8. limbile, \u00eencep\u00e2nd din Ierusalim. *Fapt. 14, 26. 48. *Iar@ voi martori s\u00e2nte]i acestora. *Mar. 16, 19. 49. *{i Eu voi trimite f@g@duin]a Tat@lui Meu la voi. Iar@ voi }ede]i \u00een cetate p\u00e2n@ c\u00e2nd Fap. 1, 9. v@ ve]i \u00eembr@ca cu putere de sus\u201d. 50. {i i-au scos afar@ \u00een Vithaniia }i, r@dic\u00e2nd m\u00e2nile Sale, i-au blagoslovit. 51. *{i au fost, c\u00e2nd i-au blagoslovit, S-au dep@rtat de la ei }i S@ suia \u00een ceriu. | 52. {i ei, \u00eenchin\u00e2ndu-s@, s-au \u00eentors \u00een Ierusalim cu bucurie mare. 53. {i era pururi \u00een besearec@, l@ud\u00e2nd }i binecuv\u00e2nt\u00e2nd pre Dumnezeu. Amin. 603","190r SF\u00c2NTA LUI ISUS HRISTOS EVANGHELIIA DE LA IOAN Cap 1 Cuv\u00e2ntul e Dumnez@u, viia]@ }i lumin@ ce lumineaz@ pre tot omul; prin Carele toate s-au f@cut }i Carele om s-au f@cut, de Carele m@rturise}te Ioan, zic\u00e2ndu-s@ pre sine a-I fi glasul }i nevrednic a-I dezlega cureaoa \u00eenc@l]@mintelor }i cum c@-i Mielul lui Dumnezeu, Carele ia p@catul lumii. Andrei, unul din doi ucenicii lui Ioan carii au mers dup@ Isus, aduce la El }i pre Simon, fratele s@u. {i Filip, de Isus fiind chemat, aduce la El pre Nathanail. Dnec@ Pa}ti, la leturg. Zac. 1. Zac. 1. 190v 1 . ntru \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul, }i Cuv\u00e2ntul era la Dumnez@u }i Dumnez@u era *Math. 3, 1. Cuv\u00e2ntul. Mar. 1, 2. *Jos 3, 19. 2 . Acesta era \u00eentru \u00eenceput la Dumnez@u. *Ovr. 11, 3. 3. Toate printr-\u00censul s-au f@cut }i f@r@ El nimic@ nu s-au f@cut ce s-au f@cut. 4. \u00centr-\u00censul via]a era, }i via]a era lumina oamenilor. *Mth. 1, 16. 5. {i lumina \u00eentru \u00eentunerec lumineaz@, }i \u00eentunerecul nu o au cuprins. Luc. 2, 7. 6. *Fost-au om trimis de la Dumnez@u, c@ruie numele era Ioan. 7. Acesta au venit \u00eentru m@rturie, ca s@ m@rturisasc@ deLumin@, ca to]i s@ creaz@ printr-\u00eensul. | *1 Tim 6, 17. 8. Nu era el Lumina, ci ca s@ m@rturisasc@ de Lumin@. 9. *Era Lumina cea adev@rat@, Carea lumineaz@ pre tot omul ce vine \u00eentru aceast@ lume. 10. \u00cen lume era *}i lumea printr-\u00censul s-au f@cut, }i lumea pre El nu L-au cunoscut. 11. \u00centru ale Sale au venit }i ai S@i nu L-au priimit. 12. Iar@ oric\u00e2]i L-au priimit, le-au dat putere a fi fiii lui Dumnez@u celor ce cred \u00eentru numele Lui. 13. Carii nu din s\u00e2ngiuri, nici din voia trupasc@, nici din voia b@rb@teasc@, ci din Dumnez@u s-au n@scut. 14. *{i Cuv\u00e2ntul trup S-au f@cut }i S -au s@l@}luit \u00eentru noi. {i am v@zut slava Lui, slava ca a Unuia-N@scut de la Tat@l, plin de dar }i de adev@r. 15. Ioan m@rturisea}te de El }i strig@, zic\u00e2nd: \u201eAcesta era de Carele am zis, Carele dup@ mine va s@ vie mai nainte de mine S-au f@cut, c@ mai nainte de mine era. 16. *{i din plinirea Lui noi to]i am luat }i dar pentru dar. 17. C@ leagea prin Moisi s-au dat, darul }i adev@rul prin Isus Hristos s-au f@cut. Sf@r}it Pa}ti. Luni Luminat. Zac. 2. Zac. 2. 693","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 1 *1 Tim. 6, 17. *18. Pre Dumnez@u nime nu L- au v@zut, nici o||d\u00e2n@oar@. Fiiul Unul-N@scut, Carele 191r 1 Ioan 4, 12. este \u00een sinul Tat@lui, Acela au spus. 191v *Isai. 40, 3. 19. {i aceasta e m@rturiia lui Ioan, c\u00e2nd au tremis jidovii din Ierusalim preo]i }i levi]i la Mth. 3, 3. el s@-l \u00eentrebe: \u201eTu cine e}ti?\u201d Mar. 2, 3. Luc. 3, 4. 20. {i au m@rturisit }i n-au t@g@duit. {i au m@rturisit c@: \u201eNu s\u00e2nt eu Hristos\u201d. 21. {i l-au \u00eentrebat: \u201eCe dar@? Ilie e}ti tu?\u201d {i au zis: \u201eNu s\u00e2nt\u201d. \u201eProroc e}ti?\u201d {i au *Mth. 3, 11. r@spuns: \u201eNu\u201d. 22. {i au zis lui: \u201eCine e}ti, s@ d@m r@spuns celor ce ne-au tremis? Ce zici de tine \u00eensu]i?\u201d *Mar 1, 7. 23. Zis-au: *\u201eEu s\u00e2nt glasul celui ce strig@ \u00een pustie: \u00ab\u00cendrepta]i calea Domnului\u00bb, precum Luc. 3, 16. au zis Isaie prorocul\u201d. Fap. 1, 5 }i 11, 24. {i cei ce era trimi}i era dintre farisei. 16 }i 19, 4. 25. {i l-au \u00eentrebat }i i-au zis: \u201eCe, dar@, botezi, deac@ tu nu e}ti Hristos, nici Ilie, nici proroc?\u201d Zac. 3. 26. R@spuns-au lor Ioan, zic\u00e2nd: *\u201eEu botez cu ap@, iar@ \u00een mijlocul vostru au st@tut pre Carele voi nu-L }ti]i. 27. *Acela e Carele dup@ mine va veni, Carele mai nainte dec\u00e2t mine S-au f@cut, a C@ruie eu nu s\u00e2nt vrednic s@-I dezleg cureaoa \u00eenc@l]@m\u00e2ntului\u201d.| 28. Aceste \u00een Vithaniia s-au f@cut, de ceea parte de Iordan, unde era Ioan botez\u00e2nd. Ianuar 7. Zac. 3. *Math. 2, 16. 29. A doao zi au v@zut Ioan pre Isus venind c@tr@ sine }i au zis: \u201eIat@ Mielul lui Mar 1, 10. Dumnez@u, iat@ Cel ce ia p@catul lumii! Luc 3, 22. 30. Acesta este de Carele am zis: \u00abDup@ mine vine un Om Carele mai nainte de mine S-au f@cut, c@ mai nainte de mine era\u00bb. 31. {i nu-L }tiiam, ci ca s@ S@ v@deasc@ \u00een Israil, pentru aceea am venit eu cu ap@ botez\u00e2nd\u201d. 32. {i au m@rturisit Ioan, zic\u00e2nd c@: *\u201eAm v@zut Duhul pogor\u00e2ndu-S@ ca un porumb din ceriu }i au odihnit pre El. 33. {i eu nu-L }tiiam. Ci Cel ce m-au tremis pre mine a boteza cu ap@, Acela mi -au zis: \u00abSpre Carele vei vedea Duhul pogor\u00e2ndu-S@ }i r@m\u00e2ind pre El, Acesta este Carele boteaz@ cu Duhul Sf\u00e2nt\u00bb. 34. {i eu L-am v@zut }i am m@rturisit c@ Acesta este Fiiul lui Dumnez@u\u201d. Zac. 4. Sf\u00e2r}it lui Ioan. Mier. Lum. Zac. 4. 35. A doao zi iar@ sta Ioan }i doi din ucenicii lui. 192r 36. {i, v@z\u00e2nd pre Isus umbl\u00e2nd, au zis: \u201eIat@ Mielul lui Dumnez@u!\u201d || 37. {i l-au auzit doi ucenici gr@ind }i au mers dup@ Isus. 38. Iar@ \u00eentorc\u00e2ndu-S@ Isus }i v@z\u00e2ndu-i urm\u00e2nd dup@ Sine, au zis lor: \u201eCe c@uta]i?\u201d Carii au zis Lui: \u201eRavvi (ce s@ zice, t\u00e2lcuit, \u00eenv@]@toriule), unde l@cuie}ti?\u201d 39. Zis-au lor: \u201eVeni]i }i vede]i\u201d. Venit-a u }i au v@zut unde l@cuia }i la El au r@mas \u00een zioa aceea. Iar@ ceasul era ca al zecelea. 40. {i era Andrei, fratele lui Simon Petru, unul din cei doi ce auzise de la Ioan }i merses@ dup@ El. 41. Aflat-au acesta \u00eent\u00e2i pre fratele s@u, Simon, }i au zis lui: \u201eAflat-am pre Mesiia (ce s-au t@lcuit Hristos)\u201d. 42. {i l-au adus la Isus. Iar@ uit\u00e2ndu -S@ la el Isus, au zis: \u201eTu e}ti Simon, fiiul lui Iona. Tu te vei chema Chifa (ce s-au t@lcuit Petru). Zac. 5. Dnc@ 30 Pat. Zac. 5. *Fac. 49, 10. 43. A doao zi au vrut s@ ias@ \u00een Galileia }i au aflat pre Filip. {i i-au zis Isus: \u201eVino dup@ Mine!\u201d 192v 2 Leage 18, 18. 44. {i era Filip din Vithzaida, din cetatea lui Andrei }i a lui Petru. 45. Aflat-au Filip pre Nathanail }i au zis lui: | \u201eDe Carele au scris *Moisi }i prorocii, **am **Isai. 40, 10 aflat pre Isus, fiiul lui Iosif din Nazaret\u201d. }i 45, 8. 46. {i au zis lui Nathanail: \u201eDin Nazaret poate ceva bun a fi?\u201d Zis-au lui Filip: \u201eVino }i vezi!\u201d 47. V@zut-au Isus pre Nathanail venind c@tr@ Sine }i au zis de el: \u201eIat@ adev@rat israelitean, Ier. 23, 5. \u00eentru carele nu este vicle}ug\u201d. 694","CAP 1 {I 2 EVANGHELIIA DE LA IOAN 48. Zis-au Lui Nathanail: \u201eDe unde m@ cuno}ti?\u201d R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eMai nainte Eze. 34, 23 de-a te chema Filip, c\u00e2nd erai supt smochin, te-am v@zut\u201d. }i 37, 24. Dan. 9, 24, 25. 49. R@spuns-au Lui Nathanail }i au zis: \u201eRavvi, Tu e}ti Fiiul lui Dumnez@u! Tu e}ti \u00cemp@ratul lui Israil!\u201d 50. R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eC@ci am zis ]ie c@ te-am v@zut supt smochin, crezi? Mai mari dec\u00e2t aceste vei vedea\u201d. 51. {i au zis lui: \u201eAmin, amin zic voao, vedea-ve]i ceriul de}chis }i \u00eengerii lui Dumnez@u suindu-s@ }i pogor\u00e2ndu-s@ preste Fiiul Omenesc\u201d. Sf@r}it dneci }i mierc. }i a apostolilor.|| 193r Cap 2 Isus la nunt@ chemat fiind, apa \u00een vin preface. {i din Capernaum venind \u00een Ierusalim, scoate din besearec@ pre negu]@tori; }i s@mn cer\u00e2nd jidovii, zice: \u201eSparge]i beseareaca aceasta i proci\u201d. Mul]i pentru semne au crezut \u00eentru numele Lui, c@rora El nu s@ \u00eencredea. 2 dnec. Zac. 6. Zac. 6. 193v 1 . i a treia zi nunt@ au fost \u00een Cana Galileii. {i era muma lui Isus acolo. 2 . {i au fost chemat }i Isus }i ucenicii Lui la nunt@. 3 . {i, sf\u00e2r}indu-s@ vinul, zice muma lui Isus c@tr@ El: \u201eVin n-au\u201d. 4. {i au zis ei Isus: \u201eCe e Mie }i ]ie, muiere? \u00cenc@ n-au venit ceasul Meu\u201d. 5. Zis-au muma Lui slujitorilor: \u201eOrice va zice voao, face]i!\u201d 6. {i era acolo }ese vedre de piatr@, puse dup@ cur@]irea jidovilor, \u00eenc@p\u00e2nd \u00eentr-una c\u00e2te doao sau trei m@suri. 7. Zis-au lor Isus: \u201eUmple]i vedrile de ap@!\u201d {i le-au umplut p\u00e2n@ sus. 8. {i au zis lor Isus: \u201eScoate]i acum }i aduce]i nunului!\u201d {i au adus. 9. {i c\u00e2t au gustat nunul apa ce s@ f@cus@ vin }i nu }tiia de unde este, iar@ slujile }tiia carii turnase apa, au chemat pre mire nunul | 10. {i au zis lui: \u201eTot omul pune \u00eent\u00e2i vinul cel bun }i, deac@ s@ veselesc, atunci, cel mai slab. Iar tu ai ]inut vinul cel bun p@n@ acum\u201d. 11. Aceasta au f@cut \u00eenceputul seamnelor Isus \u00een Cana Galileii. {i au ar@tat slava Sa }i au crezut \u00eentr-\u00censul ucenicii Lui. Sf\u00e2r}it luni. Vineri Lumin. Zaceal 7. Zac. 7. 12. Dup@ aceasta S-au pogor\u00e2t \u00een Capernaum El }i muma Lui }i fra]ii Lui }i ucenicii Lui; }i acolo au r@mas mai multe zile. 13. {i era aproape Pa}tile jidovilor }i S-au suit Isus \u00een Ierusalim. 695","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 2 {I 3 *Psal. 68, 10. 14. {i au aflat \u00een besearec@ v\u00e2nz\u00e2nd boi }i oi }i porumbi }i num@r@tori de bani }ez\u00e2nd. 194r 15. {i, f@c\u00e2nd ca un zbiciu de funi, pre to]i i-au scos din besearec@, }i oile }i boii, }i a *Math. 27, 1 num@r@torilor de bani le-au v@rsat banii }i mesele le-au r@sturnat. }i 27, 8. 16. {i celor ce vindea porumbi au zis: \u201eLua]i aceste de aici }i nu face]i casa Tat@lui Mieu cas@ de nego]@torie!\u201d Mar. 14, 58 17. {i }-au adus aminte ucenicii Lui c@ scris este: *\u201eR@vna casei Tale M-au m\u00e2ncat\u201d. }i 15, 29. 18. {i au r@spuns jidovii }i au zis Lui: \u201eCe s@mn ne ar@]i c@ faci aceste?\u201d || *Psal. 3, 7 19. R@spuns-au Isus }i au zis lor: \u201e*Sparge]i beseareca aceasta }i \u00een trei zile o voi r@dica\u201d. }i 57, 9. 20. {i au zis jidovii: \u201e\u00cen patruzeci }i }ese de ani s-au zidit beseareca aceasta }i Tu \u00een trei zile o vei r@dica?\u201d 21. Iar El zicea de beseareca trupului S@u. 22. {i, deac@ au \u00eenviiat din mor]i, }-au adus aminte ucenicii Lui c@ zicea aceasta *}i au crezut scripturii }i cuv\u00e2ntului care au zis Isus. 23. Iar fiind \u00een Ierusalim la Pa}ti, \u00een zi de praznic, mul]i au crezut \u00eentru numele Lui, v@z\u00e2nd seamnele Lui care f@cea. 24. Iar@ \u00eensu}i Isus nu S@ \u00eencredea pre Sine} lor, pentru c@ El \u00eei cuno}tea pre to]i, 25. {i pentru c@ nu-I trebuia m@rturie de la oameni, c@ El }tiia ce este \u00een om. Cap 3 Pre Nicodim noaptea \u00eenva]@ de a doao na}tere din ap@ }i din Duh }i de a Sa \u00een@l]are, ca a }erpelui 194v celui de aram@, }i cum c@ Dumnez@u au tremis pre Fiiul S@u a m\u00e2ntui lumea. F@c\u00e2ndu-s@ \u00eentrebare de cur@]ire, Ioan, ucenicilor s@i, ce murmura de Hristos, laud@ pre Hristos, zic\u00e2nd lor c@ Acela trebuie a crea}te, iar@ pre sine a s@ mic}ora }i cum c@ Tat@l toate I-au dat \u00een m\u00e2na Lui, ca cel ce | crede \u00eentr-\u00censul s@ aib@ viia]a de veaci, iar@ cel ce nu va crede s@ r@m@ie m\u00e2niia lui Dumnez@u preste el. Zac. 8. Joi Lumn. Zac. 8. *Psal. 134, 7. 1 . i era un om dintre farisei, pe nume Nicodim, c@petenie jidovilor. 2 . Acesta au venit la Isus noaptea }i au zis Lui: \u201eRavvi, }tim c@ de la Dumnez@u ai 195r venit \u00eenv@]@toriu. C@ nime nu poate face aceste semne carele Tu faci, de nu va fi Dumnez@u cu el\u201d. 3. R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eAmin, amin zic ]ie, de nu s@ va na}te cineva a doao oar@, nu va putea vedea \u00eemp@r@]iia lui Dumnez@u\u201d. 4. Zis-au c@tr@ El Nicodim: \u201eCum s@ poate omul na}te, fiind b@tr\u00e2n? Au doar@ poate \u00eentra \u00een p\u00e2ntecele maicii sale iar@}i }i s@ s@ nasc@?\u201d 5. R@spuns-au Isus: \u201eAmin, amin zic ]ie, de nu s@ va na}te cineva din ap@ }i din Duhul Sf\u00e2nt, nu poate \u00eentra \u00eentru \u00eemp@r@]iia lui Dumnez@u. 6. Ce e n@scut din trup, trup ieste. {i cel n@scut din Duhul, duh ieste. 7. Nu te mira c@ci am zis ]ie c@ trebuie s@ ne na}tem a doua or@. 8. Duhul unde vrea sufl@ }i glasul lui auzi, [*]ci nu }tii de unde vine }i \u00eenc@tro merge. A}e este tot cel ce e n@scut din Duhul\u201d. || 9. R@spuns-au Nicodim }i au zis Lui: \u201eCum pot fi aceste?\u201d 10. R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eTu e}ti \u00eenv@]@toriu \u00een Israil }i nu }tii aceste? 11. Amin, amin zic ]ie c@ ce }tim gr@im }i ce vedem m@rturisim }i m@rturiia noastr@ nu o priimi]i. 12. De am zis voao cele peminte}ti, nu crede]i. Cum ve]i crede de v@ voi zice cele cere}ti? Zac. 9. Dnec. \u00eenaintea N@l]@rii. Zac. 9. *Num. 21, 9. 13. {i nime s-au suit \u00een ceriu f@r@ Cel ce S-au pogor\u00e2t din ceriu, Fiiul Omenesc, Carele este \u00een ceriu. 14. *{i precum Moisi au \u00een@l]at }erpele \u00een pustie, a}ea trebuie s@ S@ \u00eenal]e Fiiul Omenesc, 15. Ca tot cel ce crede \u00eentr-\u00censul s@ nu piar@, ci s@ aib@ viia]a de veci. Zac. 5. Sf\u00e2r}it mar. 2. Zac. 5. *1 Ioan 4, 9. 16. *C@ a}a au iubit Dumnez@u lumea, c\u00e2t pre Fiiul S@u cel Unul-N@scut L-au dat, ca tot cel ce va crede \u00eentr-\u00censul s@ nu piar@, ci s@ aib@ viia]a de veaci. 696","CAP 3 {I 4 EVANGHELIIA DE LA IOAN 195v 17. C@ nu au tremis Dumnez@u pre Fiiul S@u \u00een lumea s@ judece lumea, ci s@ s@ m\u00e2ntuiasc@ lumea printr-\u00censul. *Sus 1, 9. 18. Cel ce crede \u00eentr-\u00censul nu s@ judec@, iar@ cel ce nu crede, iat@, s-au judecat, c@ nu | crede \u00een numele Unuia-N@scut, Fiiului lui Dumnez@u. 19. Iar@ aceasta este judecata, *c@ lumin@ au venit \u00een lume }i au iubit oamenii mai v\u00e2rtos \u00eentunerecul dec\u00e2t lumina, c@ era faptele lor rele. 20. C@ tot cel ce lucr@ r@u ure}te Lumina }i nu vine la lumin@, ca s@ nu s@ v@deasc@ lucr@rile lui. 21. Iar@ cel ce face adev@rul vine la lumin@, s@ s@ v@deasc@ faptele lui, c@ \u00eentru Dumnez@u s-au f@cut\u201d. Sf\u00e2r}it mar]i. Joi Lum. Zac. 11. Zac. 11. 196r 22. Dup@ aceste au venit Isus }i ucenicii Lui \u00een p@m\u00e2ntul Iudei }i acolo S@ z@bovea cu *Jos 4, 1. ei *}i boteza. *Sus 1, 19. *Sus 1, 20. 23. {i era }i Ioan botez\u00e2nd \u00een Ennon, l@ng@ Salim, c@ ape multe era acolo }i venea }i s@ boteza. *R\u00e2m. 3, 4. 24. C@ \u00eenc@ nu s@ aruncase Ioan \u00een temni]@. 25. {i s-au f@cut \u00eentrebare dintre ucenicii lui Ioan cu jidovii de cur@]enie. 26. {i au venit la Ioan }i au zis lui: \u201eRavvi, Cel ce era cu tine de ceea parte de Iordan, *C@ruie tu m@rturie ai dat, iat@, aici boteaz@ }i to]i vin la El\u201d. 27. R@spuns-au Ioan }i au zis: \u201eNu poate omul lua ceva, de nu-i va fi dat din ceriu. 28. Voi \u00een}iv@ m@rturisi]i de mine, || *c@ am zis: \u00abNu s\u00e2nt eu Hristos, ci c@ s\u00e2nt tremis \u00eenaintea Lui\u00bb. 29. Cel ce are mireas@ mire ieste. Iar@ priiatinul mirelui, cel ce st@ }i-l aude, cu bucurie s@ bucur@ pentru glasul mirelui. Deci, aceast@ bucurie a mea s-au plinit. 30. Acela trebuie s@ creasc@, iar@ eu a m@ mic}ora. 31. Cel ce au venit de sus preste to]i ieste. Cel ce e de pre p@m\u00e2nt de pre p@m\u00e2nt este }i de pre p@m\u00e2nt gr@ie}te. Cel ce din ceriu au venit preste toate este. 32. {i ce au v@zut }i au auzit, aceasta m@rturisea}te. {i m@rturiia Lui nime nu o priime}te. 33. Cel ce I-au luat m@rturiia Lui I-au s@mnat, *c@ Dumnez@u adev@rat este. Sf\u00e2r}it s\u00e2mb. 34. C@ pre carele au tremis Dumnez@u cuvintele lui Dumnez@u gr@ie}te, c@ nu cu m@sura 1 Ioan 5, 10. d@ Dumnez@u Duhul. 35. Tat@l iube}te pre Fiiul }i toate le-au dat \u00een m\u00e2na Lui. 36. Cel ce crede \u00een Fiiul are viia]a de veci; iar@ cine nu crede \u00een Fiiul nu va vedea viia]a, ci m\u00e2niia lui Dumnez@u r@m\u00e2ne spre el\u201d. | 196v Cap 4 Isus cu muiarea samarineanca vorbea}te de apa cea vie }i de a s@ \u00eenchina lui Dumnezeu cu Duhul, ar@t\u00e2ndu-S@ El a fi Measia cel f@g@duit. {i ucenicilor zice c@ are bucat@ carea ei nu }tiu, adec@ ascultarea Tat@lui. De s@ceri} }i s@cer@toriu }i cel s@m\u00e2n@toriu. Mul]i din samarineani cred \u00eentr-\u00censul. Fiiul cr@iu]ului vindec@. 1 . i, cunosc\u00e2nd Isus c@ au auzit fariseii c@ Isus mai mul]i ucenici are }i *boteaz@ *Sus 1, 22. dec\u00e2t Ioan, 2 . (\u00cens@ Isus nu boteza, ci ucenicii Lui), 3. Au l@sat Iudeea }i S-au dus iar \u00een Galileea. 4. {i trebuia s@ treac@ prin Samaria. Dumc@ 5 dup@ Pa}ti. Zac. 12. Zac. 12. 5. {i au venit \u00een cetatea Samariei, carea s@ zice Sihar, aproape de mo}iia *carea au dat *Fac. 33, 19 Iacov lui Iosif, fiiului s@u. }i 48, 22. 6. {i era acolo pu]ul lui Iacov. Iar@ Isus, ostenit de cale, }edea a}ea pre pu]. Ceasul era Iosue 24, 32. ca al }easelea. 697","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 4 *2 Leage 12, 5. 7. Venit-au o muiare din Samaria s@ scoa]@ ap@. Zis-au ei Isus: \u201eD@-m s@ beau!\u201d 197r *4 \u00cemp@r. 17, 41. 8. (Iar@ ucenicii Lui s@ dusease \u00een cetate s@ || cumpere bucate). 197v *1 Corith. 3, 17. 9. {i au zis Lui muiarea aceaea samarineanca: \u201eCum Tu, jidov fiind, cei de la mine s@ 198r beai, carea s\u00e2nt muiare samarineanc@? C@ nu s@ \u00eempreun@ jidovii cu samarineanii\u201d. 10. R@spuns-au Isus }i au zis ei: \u201eDe ai }ti darul lui Dumnezeu }i Cine e Cel ce zice ]ie: \u00abD@-M s@ beau\u00bb, tu doar@ ai fi cerut de la El }i ]-ar fi dat ap@ vie\u201d. 11. Zis-au Lui muiarea: \u201eDoamne, nici ai cu ce scoate, }i pu]ul e ad\u00e2nc. De unde, dar@, ai ap@ vie? 12. Au doar@ Tu mai mare e}ti dec\u00e2t tat@l nostru, Iacov, care ne-au dat pu]ul, }i el dintr-\u00eensul au beut }i fiii lui }i dobitoacele lui?\u201d 13. R@spuns-au Isus }i au zis ei: \u201eTot cel ce bea din apa aceasta iar@} va \u00eens@ta. Iar@ cel ce va bea din apa carea Eu voi da lui nu va \u00eens@ta \u00een veaci, 14. Ci apa carea Eu voi dai lui va fi \u00een|tr-\u00eensul s@riind izvor de ap@ de veaci\u201d. 15. Zis-au c\u00e2tr@ El muiarea: \u201eDoamne, d@-mi aceast@ ap@, s@ nu \u00eens@tez, nici s@ viu aici a scoate\u201d. 16. Zis-au ei Isus: \u201eMergi, cheam@ b@rbatul t@u }i vino aici\u201d. 17. R@spuns-au muiarea }i au zis: \u201eN-am b@rbat\u201d. Zis-au ei Isus: \u201eBine ai zis c@ \u00abn -am b@rbat\u00bb, 18. C@ cinci b@rba]i ai avut. {i acesta care-l ai nu- i al t@u b@rbat. Aceasta adev@rat ai zis\u201d. 19. Zis-au lui muiarea: \u201eDoamne, v@z c@ proroc e}ti. 20. P@rin]ii no}tri \u00een muntele acesta s-au \u00eenchinat }i voi zice]i *c@ \u00een Ierusalim iaste locul unde trebuie a s@ ruga\u201d. 21. Zis-au ei Isus: \u201eMuiare, creade Mie c@ vine ceasul c\u00e2nd nice \u00een muntele acesta, nici \u00een Ierusalim v@ ve]i \u00eenchina Tat@lui. 22. Voi *v@ \u00eenchina]i Celui ce nu }ti]i. Noi ne \u00eenchin@m Celui ce }tim, c@ m\u00e2ntuirea din jidovi iaste. 23. Ci vine ceasul, }i acum iaste, c\u00e2nd \u00eenchin@torii cei adev@ra]i s@ vor \u00eenchina Tat@lui cu duhul }i cu adev@rul. C@ || }i Tat@l pre unii ca aceia caut@, carii s@ s@ \u00eenchine Lui. 24. *Duh e Dumnezeu, }i cei ce s@ \u00eenchin@ Lui trebuie s@ s@ \u00eenchine cu duhul }i cu adev@rul\u201d. 25. Zis-au Lui muiarea: \u201e{tiu c@ Mesia vine (ce S@ zice Hristos), deci, c\u00e2nd va veni El, ne va vesti toate\u201d. 26. Zis-au ei Isus: \u201eEu s\u00e2nt, Carele gr@iesc cu tine\u201d. 27. {i numaidec\u00e2t au venit ucenicii Lui }i s@ mira c@ cu muiarea gr@ia. \u00cens@ nime I-au zis: \u201eCe cau]i?\u201d au \u201eCe vorbe}ti cu ea?\u201d 28. {i au l@sat vadra sa muiarea }i s-au dus \u00een cetate }i au zis oamenilor acelora: 29. \u201eVeni]i }i vede]i omul cel ce mi-au spus toate ceale ce am f@cut. Au doar@ acesta iaste Hristos?\u201d 30. {i au ie}it din cetate }i vinea la El. 698","CAP 4 {I 5 EVANGHELIIA DE LA IOAN 198v 31. \u00centr-aceaea \u00cel ruga ucenicii, zic\u00e2nd: | \u201eRavi, m\u00e2nc@!\u201d *Math. 9, 37. 199r 32. Iar@ El au zis lor: \u201eEu am bucat@ a m\u00e2nca, carea voi nu }ti]i\u201d. Luca 10, 2. 33. {i zicea ucenicii \u00eentru sine}: \u201eAu doar@ cineva I-au adus a m\u00e2nca?\u201d 34. Zis-au lor Isus: \u201eBucata Mea iaste s@ fac voia Celui ce M-a tremis ca s@ plinesc lucrul Lui. 35. Au nu voi zice]i c@ \u00eenc@ patru luni s\u00e2nt }i s@ceri}ul vine? Iat@, zic voao, r@dica]i ochii vo}tri }i vede]i ]arinele, *c@ s\u00e2nt albe de seceri}. 36. {i cel ce seacer@ plat@ ia }i adun@ rod spre viia]a de veaci ca }i cel ce sam\u00e2n@; \u00eempreun@ s@ s@ bucure }i cel ce seacer@. 37. C@ \u00eentru aceasta e cuv\u00e2ntul adev@rat. C@ altul e cel ce sam\u00e2n@ }i altul cel ce seacer@. 38. Eu v-am trimis a s@cera, \u00een carea nu v-a]i ostenit. Al]ii s-au ostenit, }i voi \u00eentru ostenealele lor a]i \u00eentrat\u201d. 39. Iar@ din cetatea aceaea mul]i au crezut || \u00eentr-\u00censul din samarineani, pentru cuv\u00e2ntul muierii ce m@rturisiia: \u201e\u00cenc@ mi-au zis toate ceale ce am f@cut\u201d. 40. Deci venind la El samarineanii, L-au rugat s@ r@m\u00e2ie acolo. {i au r@mas acolo doao zile. 41. {i cu mult mai mul]i au crezut \u00eentr-\u00censul pentru cuv\u00e2ntul Lui, 42. {i muierii zicea c@: \u201eAcum nu pentru graiul t@u creadem, c@ \u00een}ine am auzit }i }tim c@ Acesta e adev@rat M\u00e2ntuitoriul lumii\u201d. Sf\u00e2r}it duminec@. *Math. 13, 37. Marc. 6, 4. 43. Iar@ dup@ doao zile au ie}it de acolo }i S-au dus \u00een Galileea. Luc. 4, 24. 44. *C@ \u00eensu} Isus au m@rturisit c@ prorocul \u00een mo}iia sa cinste nu are. *Math. 4, 12. 45. *{i, venind \u00een Galileea, L-au priimit galileianii, v@z\u00e2nd toate ceale ce f@cus@ \u00een Marc. 1, 14. Ierusalim \u00een zioa praznicului, c@ }i ei venis@ la zioo praznicului. Luca 4, 14. Zac. 13. Luni 3. Zac. 13. | 199v 46. {i au venit iar@ \u00een Cana Galileii, de au f@cut apa vin. {i era un cr@i}or, a c@ruia fiiu Sus 2, 9. 200r boln@vea \u00een Capernaom. 47. Acesta, auzind c@ Isus vine din Iudeea \u00een Galileea, s-au dus la El }i-L ruga s@ S@ pogoar@ }i s@ vindece fiiul lui, c@ \u00eencepea a muri. 48. {i au zis Isus c@tr@ el: \u201eDe nu ve]i vedea seamne }i minuni, nu creade]i\u201d. 49. Zis-au c\u00e2tr@ El cr@io}orul: \u201eDoamne, pogoar@ mai nainte de ce va muri fiiul mieu\u201d. 50. Zis-au lui Isus: \u201eMergi, fiiul t@u e viu\u201d. Crezut-au omul cuv\u00e2ntului ce i- au zis Isus }i s@ ducea. 51. {i, iat@, el pogor\u00e2ndu-s@, slujile l-au \u00eent\u00e2mpinat }i i-au vestit, zic\u00e2nd c@ fiiul lui e s@n@tos. 52. {i \u00eentreba ceasul de la ei, \u00een care i-au fost mai bine. {i au zis lui c@ ieri, \u00een ceasul al }eaptelea l-au l@sat frigurile. 53. {i au cunoscut tat@l c@ acel ceas era \u00een care i-au zis Isus: \u201eFiiul t@u e viu\u201d. {i au crezut el }i casa lui toat@. || 54. Acesta iar@ al doilea s@mn au f@cut Isus, viind din Iudeea \u00een Galileea. Sf\u00e2r}it luni. Cap 5 Isus la sc@ld@toare t@m@duia}te bolnavul cel de treizeci }i opt de ani sl@b@nog; poruncea}te, s\u00e2mb@ta, a-} lua patul. Jidovilor ce hulea aceaste r@spunde c@ toate ale Sale \u00eempreun@ cu Tat@l lucreaz@ }i mor]ii scoal@; }i a fi judec@toriu de la El r\u00e2nduit tuturora, de Carele }i Ioan }i lucrurile sale }i Tat@l \u00eenc@ }i \u00eensu}i Moisi m@rturisea}te. Dumc@ 4 Sl@b@nog. Zac. 14. Zac. 14. 1 . up@ aceastea era praznicul jidovilor }i S-au suit Isus \u00een Ierusalim. Preo]i 23, 4, 5. 2 . {i iaste \u00een Ierusalim o sc@l@d@toare, carea s@ numea}te ovreia}te Vithezda, 2 Leage 16, 1. cinci foi}oare av\u00e2nd. 3. \u00centru aceastea z@cea mul]ime mare de bolnavi, orbi, }chiopi, usca]i, a}tept\u00e2nd mi}carea apei. | 699","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 5 *Ie}ir. 20, 11. 4. C@ \u00eengerul Domnului s@ pogorea la vreame \u00een sc@l@d@toare }i s@ mi}ca apa. {i carele 200v Ierem 17, 24. \u00eent\u00e2i s@ pogor\u00e2se \u00een sc@ld@toare dup@ mi}carea apei s@ t@m@duia, ori de ce era cuprins. 201r 5. {i era un om acolo, de 38 de ani bolnav. 6. Acesta, v@z\u00e2ndu-l Isus z@c\u00e2nd }i cunosc\u00e2nd c@ de mult@ vreame z@cus@, i-au zis: \u201eVreai s@ fii s@n@tos?\u201d 7. R@spuns-au Lui sl@b@nogul: \u201eDoamne, om n-am ca, deaca s@ va turbura apa, s@ m@ arunce \u00een sc@ld@toare. {i c\u00e2nd viu eu, altul mai nainte de mine s@ pogoar@\u201d. 8. Zis-au lui Isus: \u201eScoal@, ia-]i patul t@u }i umbl@!\u201d 9. {i numaidec\u00e2t s-au t@m@duit omul }i au luat patul s@u }i umbla. {i era zioa aceaea s\u00e2mb@ta. 10. Deci zicea jidovii celui ce s@ t@m@duis@: *\u201eS\u00e2mb@t@ iaste, nu ]i-e slobod a lua patul\u201d. 11. R@spuns-au lor: \u201eCel ce m-au t@m@duit, Acela mi-au zis: \u00abIa patul t@u }i umbl@!\u00bb\u201d || 12. {i l-au \u00eentrebat: \u201eCine-i omul acela ce ]-au zis: \u00abIa patul t@u }i umbl@\u00bb?\u201d 13. Iar@ cel ce s@ t@m@duis@ nu }tiia cine-i. C@ Isus s@ ab@tus@ din gloata ce era \u00eentr-acel loc. 14. Dup@ aceaea l-au aflat Isus \u00een besearic@ }i i-au zis: \u201eIat@, te-ai f@cut s\u00e2n@tos. De-acum s@ nu mai p@c@tuie}ti, ca s@ nu ]i s@ \u00eent\u00e2mple ceva mai r@u\u201d. 15. Dusu-s-au acel om }i au vestit jidovilor c@ Isus e Cel ce l-au f@cut s\u00e2n@tos. Sf\u00e2}it dumc@. 16. Pentru aceaea goniia jidovii pre Isus, c@ci f@cea aceastea s\u00e2mb@ta. Zac. 15. Mercuri 2. Zac. 15. 17. Iar@ Isus au r@spuns lor: \u201eTat@l Mieu p\u00e2n@ acum lucreaz@; }i Eu lucru\u201d. 201v 18. Deci pentru aceaea mai v\u00e2rtos \u00cel c@uta jidovii s@-L omoar@, c@ nu numai dezlega s\u00e2mb@ta, ci }i Tat@l S@u zicea pre Dumnezeu, aseaminea f@c\u00e2ndu-S@ lui Dumnezeu. R@spuns-au drept aceaea Isus }i au zis lor: | 19. \u201eAmin, amin zic voao, nu poate Fiiul face din Sine ceva f@r@ ce va vedea pre Tat@l f@c\u00e2nd. C@ oricare va face El, aceastea }i Fiiul a}ijderea face. 20. C@ Tat@l iubea}te pre Fiiul }i toate arat@ Lui, care El face. {i mai mari de aceastea va ar@ta Lui lucruri, ca voi s@ v@ mira]i, 21. C@ precum Tat@l de}tapt@ mor]ii }i-i \u00eenviie, a}ea }i Fiiul, pre carii vrea \u00eei \u00eenviie. 22. C@ Tat@l pre nime nu judec@, ci toat@ judecata I-au dat Fiiului, 23. Ca to]i s@ cinsteasc@ pre Fiiul, precum cinstesc pre Tat@l. Cine nu cinstea}te pre Fiiul nu cinstea}te pre Tat@l, Cel ce L-au trimis. Zac. 16. Joi 2. Dumc@ aceasta 8 la mor]i. Zac. 16. 24. Amin, amin, zic voao c@ cel ce aude cuv\u00e2ntul Mieu }i creade Celui ce M-au trimis, are via]@ de veaci }i la judecat@ nu vine, ci au trecut din moarte \u00een viia]@. Sf\u00e2r}it miercuri. || 25. Amin, amin zic voao c@ vine ceasul }i acum iaste, c\u00e2nd mor]ii vor auzi glasul Fiiului 202r lui Dumnezeu }i carii vor auzi vor fi vii, * Math. 25, 46. 26. C@ precum Tat@l are viia]@ \u00eentru Sine, a}ea au dat }i Fiiului, s@ aib@ viia]@ \u00eentru Sine. 27. {i puteare au dat Lui }i judecat@ s@ fac@, c@ Fiiul Omenesc iaste. 28. Nu v@ mirare]i de aceasta, c@ vine ceasul \u00een carele to]i cei din morm\u00e2nturi vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu, 29. *{i vor mearge cei ce au f@cut bine \u00eentru \u00eenviiarea vie]ii, iar@ cei ce au f@cut r@u, \u00eentru \u00eenviiarea judec@]ii. 30. Nu pociu Eu de la Mine \u00eensumi face ceva. Zac. 17. Vineri 2. Zac. 17. Precum auz, judec, }i judecata Mea dreapt@ iaste, c@ nu caut voia Mea, ci voia Celuia ce M-au trimis. 700","CAP 5 {I 6 EVANGHELIIA DE LA IOAN Sf\u00e2r}it joi }i a mor]ilor. 202v 31. De m@rturisesc Eu pentru Mine, m@rturiia Mea nu-i adev@rat@. | *Math. 3, 17. 203r 32. *Altul iaste care m@rturisea}te de Mine }i }tiu c@ adev@rat@ e m@rturiia carea Sus 1, 15. m@rturisea}te de Mine. 33. Voi a]i tremis la Ioan }i au m@rturisit de adev@r. *Math. 3, 17 34. Iar@ Eu nu de la om iau m@rturie, ci aceastea zic ca voi s@ v@ m\u00e2ntui]i. }i 17, 5. 35. El era candel@ arz\u00e2nd }i lumin\u00e2nd, iar@ voi a]i vrut p\u00e2n@ la un ceas a s@lta \u00een lumina lui. **2 Leage 4, 12. 36. Iar@ Eu am m@rturie mai mare dec\u00e2t Ioan c@ lucrurile care Mi-au dat Tat@l s@ le plinesc, acealea lucruri care Eu fac, m@rturisesc de Mine c@ Tat@l M-au tremis. *Face. 3, 15 }i 37. {i Cel ce M-au tremis, Tat@l, *Acela au m@rturisit de Mine. Nici glasul Lui a]i auzit 22, 18 }i 49, 10. c\u00e2ndva, **nici fa]a Lui a]i v@zut. 2 Leage 18, 15. 38. {i cuv\u00e2ntul Lui nu-l ave]i \u00een voi r@m\u00e2ind, c@ pre Cel ce El au tremis, Acestuia voi nu creade]i. 39. Cerceta]i scripturile, c@ voao vi s@ pare a avea \u00eentr-\u00eens@le viia]a de veaci }i acealea s\u00e2nt care m@rturisesc de Mine. || 40. {i nu voi]i a veni la Mine ca viia]@ s@ ave]i. 41. Slav@ de la oameni nu iau, 42. Ci v-am cunoscut c@ dragostea lui Dumnezeu nu ave]i \u00een voi. 43. Eu am venit \u00een numele Tat@lui Mieu }i nu m@ priimi]i; de va veni altul \u00een numele S@u, pre acela ve]i priimi. 44. Cum pute]i voi creade, carii unul de la altul lua]i slav@, }i slava carea de la s\u00e2ngur Dumnezeu iaste nu o c@uta]? 45. S@ nu v@ paie c@ Eu v@ voi p\u00e2r\u00ee la Tat@l. Iaste cine v@ p\u00e2rea}te, Moisi, \u00een carele voi n@d@jdui]i. 46. C@, de a]i creade lui Moisi, a]i creade doar@ }i Mie, *c@ acela de Mine au scris. 47. Iar@ de nu creade]i scripturilor lui, cum ve]i creade cuvintelor Meale?\u201d Cap 6 203v Cu cinci p\u00e2ni }i cu doi pe}ti satur@ cinci mii de oameni. Fuge, vr\u00e2nd a-L face \u00eemp@rat. Pre mare, c@tr@ ucenicii, ce s@ turbura de v\u00e2nt, umbl@. De p\u00e2nea cea cereasc@ \u00eenva]@ }i c@ El e p\u00e2nea vie]ii, | }i trupul Lui bucata carea trebuie a o m\u00e2nca, }i s\u00e2ngele Lui beutur@ carea trebuie a bea. Ni}te ucenici, smintindu-s@ de cuvintele Lui, \u00cel p@r@sesc, iar@ apostolii cu El r@m\u00e2n, \u00eens@ dintre carii unul zice c@-i diavol. 1 . up@ aceste s-au dus Isus de ceea parte de Marea Galileii, care-i a Tiveriadii. Mth. 14, 13. 2 . {i mergea dup@ El mul]ime mare, c@ vedea seamnele ce f@cea cu cei Mar. 6, 32. bolnavi. Luc. 9, 10. 701","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 6 Sf\u00e2r}it vineri. 3. {i S-au suit \u00een munte Isus }i acolo }edea cu ucenicii S@i. 4. {i era aproape Pa}tile, praznicul jidovilor. Zac. 18. Mier. 5. Zac. 18. 5. Deci r@dic\u00e2ndu Isus ochii }i, v@z\u00e2nd c@ mul]ime mare au venit la El, au zis c@tr@ Filip: 204r \u201eDe unde vom cump@ra p\u00e2ni s@ m\u00e2nce ace}te?\u201d 6. Iar@ aceasta zicea ispitindu-l, c@ El }tiia ce era s@ fac@. 7. R@spuns-au Lui Filip: \u201eDe doao sute de dinari p\u00e2ni nu le ajunge, ca fie}tecare pu]in ceva s@ ia\u201d. 8. Zis-au Lui unul din ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru: 9. \u201eIeste un fecior aici, carele are cinci p\u00e2ni de orz }i doi pe}ti. Ci aceste ce s\u00e2nt \u00eentre at\u00e2]ia?\u201d 10. {i au zis Isus: \u201eFace]i oamenii s@ }az@!\u201d {i era iarb@ mult@ \u00eentr-acel loc. {i au }ezut b@rba]i, cu num@rul ca la cinci mii. || 11. {i au luat Isus p\u00e2nile }i, mul]@mind, au \u00eemp@r]it celor ce }edea. A}ijderea }i din pe}ti, c\u00e2t vrea. 12. {i, deac@ s-au s@turat, au zis ucenicilor S@i: \u201eCulege]i cele ce au prisosit, f@r@miturile, s@ nu piar@\u201d. 13. {i au cules }i au umplut doaospr@zece co}ni]e de f@r@mituri din cele cinci p\u00e2ni de orz, carele au prisosit celor ce m\u00e2ncase. Zac. 19. S\u00e2mb. 2. Zac. 19. *Mth. 14, 23. 14. Deci acei oameni, v@z\u00e2nd s@mnul ce f@cuse Isus, zicea c@: \u201eAcesta e adev@rat Prorocul Mar. 6, 46. ce va s@ vie \u00een lume!\u201d 15. Iar@ Isus, cunosc\u00e2nd c@ era s@ vie s@-L r@pasc@ }i s@ -L fac@ \u00eemp@rat, *au fugit iar@}i 204v \u00een munte, El s\u00e2ngur. 16. {i, fiind sar@, s-au pogor\u00e2t ucenicii Lui la mare. 17. {i, suindu-s@ \u00een corabie, au venit de ceea parte de mare, \u00een Capernaum. {i era \u00eentunerec }i nu venise la ei Isus. 18. Iar@ marea, sufl\u00e2nd mare v\u00e2nt, s@ r@dica. 19. {i, v\u00e2nsl\u00e2nd ca la vro doaozeci }i cinci au treizeci de stadii, au v@zut pre Isus umbl\u00e2nd pre mare }i apropiindu-S@ de corabie }i s-au temut. 20. Iar@ El au zis lor: \u201eEu s\u00e2nt, nu v@ temere]i!\u201d 21. {i au vrut a-L lua \u00een corabie. {i numaidec\u00e2t corabiia au fost la p@m\u00e2ntul unde mergea. | 22. A doa zi gloata carea sta de ceea parte de mare au v@zut c@ alt@ corabie nu era acolo, f@r@ una }i c@ nu \u00eentrase cu ucenicii S@i Isus \u00een corabie, ci singuri ucenicii Lui s@ dusease. 702","CAP 6 EVANGHELIIA DE LA IOAN 23. Iar@ alte cor@bii au venit de la Tiveriada, aproape de locul unde m\u00e2ncase p\u00e2nea, mul]umind Domnului. 24. Deci v@z\u00e2nd gloata c@ Isus nu-i acolo, nici ucenicii Lui, s-au suit \u00een cor@bii }i au venit \u00een Capernaum, c@ut\u00e2ndu-L. 25. {i, afl\u00e2ndu-L de ceea parte de mare, au zis Lui: \u201eRavvi, c\u00e2nd ai venit aici?\u201d 26. R@spuns-au lor Isus }i au zis: \u201eAmin, amin zic voao, M@ c@uta]i nu pentru c@ a]i v@zut seamnele, ci pentru c@ a]i m\u00e2ncat din p\u00e2ni }i v-a]i s@turat. Mar]i 3. Zac. 20. Zac. 20. 205r 27. Lucra]i nu hran@ trec@toare, ci carea r@m\u00e2ne \u00eentru viia]a de veci, carea Fiiul Omenesc *Mth. 3, 17 va da voao, *c@ pre Acesta Tat@l L-au \u00eens@mnat Dumnez@u\u201d. }i 17, 5. Sus 1, 32. 28. Zis-au drept aceea c@tr@ El: \u201eCe vom face s@ lucr@m lucrurile lui Dumnez@u?\u201d *1 Ioan 3, 23. 29. R@spuns-au Isus }i au zis lor: *\u201eAcesta e lucrul lui Dumnez@u, s@ crede]i \u00ee ntru Cel ce L-au tremis El\u201d. *Ie}i. 17, 14 . 30. {i au zis Lui: \u201eCe s@mn faci Tu, dar@, s@ vedem }i s@ credem [ie? Ce lucrezi? || Num. 11, 7. 31. P@rin]ii no}tri au m\u00e2ncat man@ \u00een pustie, precum este scris: *\u00abP\u00e2ne din ceriu le-au Psal. 107, 24. dat s@ m\u00e2nce\u00bb\u201d. \u00cen]. 16, 20. 32. {i au zis lor Isus: \u201eAmin, amin zic voao, nu Moisi au dat voao p\u00e2ne din ceriu, ci Tat@l Mieu v@ d@ p\u00e2nea din ceriu, cea adev@rat@. 33. C@ p\u00e2ne lui Dumnez@u este ceea ce s-au pogor\u00e2t din ceriu }i d@ viia]@ lumei\u201d. Sf\u00e2r}it mar]i. 34. {i au zis c@tr@ El: \u201eDoamne, d@-ne pururea p\u00e2nea aceasta!\u201d Mierc. 13. Zac. 21. Zac. 21. 35. Iar@ Isus au zis lor: \u201eEu s\u00e2nt p\u00e2nea vie]ii. *Cel ce vine la Mine nu va fl@m\u00e2nzi }i cel *Ecli. 24, 29. ce crede \u00eentru Mine nu va \u00eens@to}a nici od\u00e2n@oar@. 36. Ci v-am zis voao c@ M-a]i }i v@zut }i n-a]i crezut. 37. Tot ce-Mi d@ Tat@l la Mine va veni. {i pre cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afar@, 38. C@ M-am pogor\u00e2t din ceriu nu ca s@ fac voia Mea, ci voia Celui ce M-au tremis. 39. Iar@ aceasta este voia Celui ce M-au tremis, a Tat@lui, ca tot ce Mi-au dat s@ nu pierz dintr-\u00eensul, ci s@-l \u00eenviez \u00een zioa cea mai de pre urm@. Sf\u00e2r}it mier. Gioi 3. Zac. 22. Zac. 22. 205v 40. Iar@ aceasta este voia Tat@lui Mieu, Celui | ce M-au tremis, ca tot cel ce vede pre Fiiul }i crede \u00eentru El s@ aiv@ via]a de veci }i Eu \u00eel voi \u00eenviia \u00een zioa cea mai de pre urm@\u201d. *Mth. 13, 55. 41. {i murmurea jidovii de El, c@ci zisease: \u201eEu s\u00e2nt p\u00e2ne vie, carea din ceriu M-am pogor\u00e2t\u201d. Mar. 6, 3. 42. {i zicea: *\u201eAu nu-i Acesta Isus, fiiul lui Iosif, a C@ruie noi cunoa}tem pre tat@l }i pre muma? Cum, dar@, zice Acesta c@: \u00abDin ceriu M-am pogor\u00e2t?\u00bb\u201d 43. {i au r@spuns Isus }i au zis lor: \u201eNu murmurare]i \u00eentre voi}i! 44. Nime nu poate veni la Mine de nu-l va trage Tat@l, Carele M-au tremis. {i Eu \u00eel voi \u00eenviia \u00een zioa cea mai de pre urm@. Sf\u00e2r}it gioi. 45. Este scris \u00een proroci: *\u00ab{i vor fi to]i credincio}i lui Dumnez@u\u00bb. Tot cel ce au auzit *Isai. 54, 13. de la Tat@l }i au \u00eenv@]at vine la Mine. *Mth. 11, 27. 46. *Nu c@ pre Tat@l L-au v@zut cineva, f@r@ Cel ce e de la Dumnez@u. Acesta au v@zut pre Tat@l. 47. Amin, amin zic voao, cel ce crede \u00eentru Mine are viia]a de veci. Vineri 3. Zac. 23. Zac. 23. *Ie}i. 16, 13. 48. Eu s\u00e2nt p\u00e2nea vie]ii. 49. *P@rin]ii vo}tri au m\u00e2ncat man@ \u00een pustie }i au murit. 703","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 6 {I 7 50. Aceasta e p\u00e2nea ce s@ pogoar@ din ceriu, ca cel ce va m\u00e2nca dintr-\u00eensa s@ nu moar@. || 206r 51. Eu s\u00e2nt p\u00e2nea cea vie, care M-am pogor\u00e2t din ceriu. *1 Cor 11, 27. 52. Cine va m\u00e2nca din p\u00e2nea aceasta viu va fi \u00een veci. {i p\u00e2nea carea Eu voi da, trupul Meu, este pentru viia]a lumii\u201d. 53. Deci s@ priciia jidovii \u00eentre sine}i, zic\u00e2nd: \u201eCum poate da Acesta noao trupul S@u a-l m\u00e2nca?\u201d 54. {i au zis lor Isus: \u201eAmin, amin zic voao, de nu ve]i m\u00e2nca trupul Fiiului Omenesc }i de nu ve]i bea s\u00e2ngele Lui, nu ve]i avea via]@ \u00eentru voi. 55. Cel ce m\u00e2nc@ trupul Mieu }i bea s\u00e2ngele Meu are viia]a de veci }i Eu \u00eel voi \u00eenviia \u00een zioa cea mai de pre urm@. 56. *C@ trupul Meu adev@rat este m\u00e2ncare }i s\u00e2ngele Meu adev@rat este beutur@. Zac. 24. Luni 4. Zac. 24. 57. Cel ce m\u00e2nc@ trupul Meu }i bea s\u00e2ngele Meu \u00eentru Mine petrece }i Eu \u00eentru el. 206v 58. Precum M-au tremis Cel viu, Tat@l, }i Eu s\u00e2nt viu pentru Tat@l. {i Cel ce M@ m\u00e2nc@ *Sus 3, 13. pre Mine, }i acela va fi viu pentru Mine. 59. Aceasta este p\u00e2ne carea s-au pogor\u00e2t din ceriu, nu precum au m\u00e2ncat p@rin]ii vo}tri *Mth. 16, 16. mana }i au murit. Cel ce m\u00e2nc@ p\u00e2nea aceasta viu va fi \u00een veci\u201d. | Mar. 8, 29. 60. Aceste au zis \u00een sinagoga, \u00eenv@]\u00e2nd \u00een Capernaum. Luc. 9, 8. 61. Deci mul]i din ucenicii Lui, auzind, au zis: \u201eGreu e cuv\u00e2ntul acesta }i cine-l poate auzi pre el?\u201d 62. {i, }tiind Isus \u00eentru Sine} c@ murmur@ de aceasta ucenicii Lui, au zis lor: \u201eAceasta v@ sminte}te? 63. Dar@ de ve]i vedea *pre Fiiul Omenesc suindu-S@ unde era mai nainte? 64. Duhul e cel ce \u00eenviiaz@; trupul nu folose}te ceva}. Cuvintele care Eu am gr@it voao duh }i viia]@ s\u00e2nt. 65. Ci s\u00e2nt unii dintre voi carii nu cred\u201d. C@ }tiia din \u00eenceput Isus carii ar fi necrez\u00e2nd }i carele era s@-L v\u00e2nz@. 66. {i zicea: \u201ePentru aceea v-am spus c@ nime nu poate veni la Mine de nu i s@ va da de la Tat@l Meu\u201d. 67. Dintr-aceasta mul]i din ucenicii Lui s -au \u00eentors \u00eennapoi }i nu mai umbla cu El. 68. {i au zis Isus c@tr@ cei doispr@zece: \u201eAu doar@ }i voi vrea]i a v@ duce?\u201d 69. {i au r@spuns Lui Simon Petru: \u201eDoamne, la cine ne vom duce? Cuvintele vie]ii de veci ai. 70. *{i noi am crezut }i am cunoscut c@ Tu e}ti Hristos, Fiiul lui Dumnez@u\u201d. Sf\u00e2r}it luni. || 71. R@spuns-au lor Isus: \u201eAu nu Eu v-am ales pre voi doispr@zece, }i dintre voi unul e diavol?\u201d 207r 72. {i zicea pre Iuda a lui Simon Iscarioteanul, c@ acesta era s@-L v\u00e2nz@, fiind unul din cei doispr@zece. Cap 7 La praznicul corturilor, ca \u00een tain@ suindu-S@, \u00eenvinge cu \u00eenv@]@tura Sa pre jidovi, c@ nedrept L-ar fi hulit pentru ce au vindecat omul s\u00e2mb@ta. Pre cei \u00eens@ta]i la Sine-i cheam@ }i de El gloata \u00een multe chipuri gr@ie}te. Slujitorii cei trimi}i a-L prinde, auzind propoveduirea Lui, \u00cel laud@. Ci }i Nicodim, m\u00e2ntuindu-L, r@u aude de la arhierei }i farisei. Zac. 25. Mar]i 4. Zac. 25. *Preo]i 23, 34. 1 . ar@ dup@ aceste umbla Isus prin Galileia, c@ nu vrea a umbla prin Iudeia, c@-L c@uta jidovii s@-L omoar@. 2 . {i era aproape praznicul jidovilor, *\u00eentinderea corturilor. 3. {i au zis c@tr@ El fra]ii Lui: \u201eTreci de aici }i mergi \u00een Ierusalim, ca }i ucenicii T@i s@ vaz@ lucrurile Tale care faci. 4. C@ nime face ceva \u00een tain@ }i caut@ \u00eensu}i a fi la ar@tare. De faci aceste, arat@-Te pre Tine \u00eensu]i lumii\u201d. | 704","CAP 7 EVANGHELIIA DE LA IOAN 207v 5. C@ nici fra]ii Lui credea \u00eentr-\u00censul. *Ie}i 24, 3. 208r 6. {i au zis lor Isus: \u201eVreamea Mea \u00eenc@ n-au sosit, iar@ vreamea voastr@ puru rea e gata. *Sus 5, 40. 208v 7. Nu poate lumea ur\u00ee pre voi, iar@ pre Mine M@ ure}te, c@ Eu m@rturisesc de ea, c@ faptele ei rele s\u00e2nt. *Preo]i 12, 3. 8. Voi v@ sui]i la acel praznic, iar@ Eu nu M@ sui la praznicul acela, c@ vremea Mea \u00eenc@ ** Facer. 17, 10. nu s-au plinit\u201d. 9. Aceste zic\u00e2nd, El au r@mas \u00een Galileia. *2 Leage 1, 17. 10. Iar@ deac@ s-au suit fra]ii Lui, atunci }i El S-au suit la praznic, nu \u00een ar@tare, ci ca \u00een tain@. 11. Iar@ jidovii \u00cel c@uta \u00een zioa praznicului }i zicea: \u201eUnde-i Acela?\u201d 12. {i murmurare mult@ era \u00een gloat@ de El. C@ unii zicea c@-i bun, iar@ al]ii zicea: \u201eNu, ci \u00een}al@ gloatele\u201d. 13. \u00cens@ nime la ar@tare gr@ia de El, pentru frica jidovilor. 14. Iar \u00eenjum@t@]indu-s@ praznicul, S-au suit Isus \u00een besearec@ }i \u00eenv@]a. 15. {i s@ mira jidovii, zic\u00e2nd: \u201eCum }tie Acesta carte, ne\u00eenv@]\u00e2nd?\u201d 16. R@spuns-au lor Isus }i au zis: \u201e\u00cenv@]@tura || Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-au tremis. 17. De va vrea cineva a face voia Lui, va cunoa}te din \u00eenv@]@tur@ de este din Dumnez@u au Eu de la Mine gr@iesc. 18. Cel ce gr@ie}te de la sine}i slava sa caut@. Iar@ Cel ce caut@ slava Celui ce L-au tremis, Acesta adev@rat este }i nedreptate \u00een El nu este. 19. *Au nu Moisi v-au dat legea }i nime dintre voi face legea? 20. *Ce M@ c@uta]i s@ M@ omor\u00e2]i?\u201d R@spuns-au gloata }i au zis: \u201eDrac ai. Cine Te caut@ s@ Te omoar@?\u201d 21. R@spuns-au Isus }i au zis lor: \u201eUn lucru am f@cut }i to]i v@ mira]i. 22. Pentru aceaea *Moisi v-au dat t@iarea \u00eemprejur (nu c@ din Moisi iaste, **ci de la p@rin]i) }i s\u00e2mb@ta t@ia]i \u00eemprejur omul. 23. De ia omul t@iarea \u00eemprejur s\u00e2mb@ta, ca s@ nu s@ strice leagea lui Moise, pre Mine v@ m\u00e2niia]i, c@ci tot omul s\u00e2n@tos l-am f@cut s\u00e2mb@ta? 24. *Nu judecare]i dup@ fa]@, ci dreapt@ judecat@ judeca]i\u201d. | 25. {i zicea unii din Ierusalim: \u201eAu nu Acesta iaste pre Carele caut@ s@-L omoar@? 26. {i, iat@, la ar@tare gr@ia}te }i nimica nu-i zic. Au doar@ adev@rat au cunoscut c@peteniile c@ Acesta iaste Hristos? 27. Ci pre Acesta \u00cel }tim de unde iaste. Iar@ Hristos, c\u00e2nd va veni, nime }ti de unde iaste\u201d. 28. {i striga Isus \u00een besearic@, \u00eenv@]\u00e2nd }i zic\u00e2nd: \u201e{i pre Mine M@ }ti]i }i de unde s\u00e2nt }ti]i! {i de la Mine n-am venit, ci iaste adev@rat Cel ce M -au trimis, pre Carele voi nu }ti]i. 29. Eu \u00cel }tiu, c@ de la El s\u00e2nt }i El M-au tremis\u201d. 30. {i-L c@uta s@-L prinz@, }i nime n-au pus pre El m\u00e2nile, c@ \u00eenc@ nu venis@ ceasul Lui. Sf\u00e2r}it mercuri. 209r 31. Iar din gloat@ mul]i au crezut \u00eentr-\u00censul }i zicea: \u201eHristos, c\u00e2nd va veni, au doar@ mai multe seamne va face dec\u00e2t carele au f@cut Acesta?\u201d *Jos. 13, 33. 32. Auzit-au fariseii gloata murmur\u00e2nd de El aceastea }i au tremis c@peteniile }i fariseii slujitori s@-L prinz@. || 33. {i au zis lor Isus: \u201e\u00cenc@ pu]in@ vreame s\u00e2nt cu voi }i merg la Cel ce M-au trimis. 34. *C@uta-M@ -ve]i }i nu M@ ve]i afla. {i unde s\u00e2nt Eu, voi nu pute]i veni\u201d. 35. {i au zis jidovii \u00eentre sine}i: \u201eUnde va s@ mearg@ Acesta, ca s@ nu-L afl@m? Au doar@ la cei r@sipi]i \u00eentre limbi va s@ mearg@ }i s@ \u00eenvea]e limbile? 36. Ce cuv\u00e2nt e acesta care au zis: \u00abC@uta-M@-ve]i }i nu M@ ve]i afla\u00bb }i \u00abUnde s\u00e2nt Eu, voi nu pute]i veni\u00bb?\u201d Duminec@ a 50. Zaceal 27. Zac. 27. 37. Iar@ \u00een zioa cea mai de pre urm@, *cea mare a praznicului, sta Isus }i striga, zic\u00e2nd: *Preo]i 23, 27. \u201eDe \u00eens@teaz@ cineva, vie la Mine }i beaie! *2 Leage 18, 15. 38. *Cel ce creade \u00eentru Mine, precum zice scriptura, r\u00e2uri din p\u00e2ntecele lui vor curge Ioil. 2, 28. de ap@ vie\u201d. Fapt. 2, 17. 39. Iar@ aceasta au zis de Duhul Care era s@-L priimeasc@ cei ce credea \u00eentr-\u00censul. C@ \u00eenc@ nu era Duhul dat, c@ Isus \u00eenc@ nu era prosl@vit. | 705","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 7 {I 8 *Mihei 5, 2. 40. Deci dintr-aceaea gloat@ auzind aceaste a Lui cuvinte, zicea: \u201eAcesta iaste adev@rat 209v Math. 2, 6. proroc\u201d. 210r *Sus 3, 2. 41. Al]ii zicea: \u201eAcesta iaste Hristos\u201d. Iar unii zicea: \u201eAu doar@ din Galileea vine *2 Leage 17, 8 Hristos? }i 19, 15. 42. *Au nu scriptura zice c@ din s@m\u00e2n]a lui David }i din co}teiu Vithleemului, unde era David, vine Hristos?\u201d 43. Deci \u00eemp@r@cheare s-au f@cut \u00een gloat@ pentru El. 44. Iar unii dintr-\u00een}ii vrea a-L prinde, ci nime n-au pus pre El m\u00e2nile. 45. {i au venit slujitorii la arhierei }i la farisei }i le-au zis aceia: \u201eC@ci nu L-a]i adus?\u201d 46. R@spuns-au slujitorii: \u201eNici od\u00e2nioar@ au gr@it a}ea om ca acest om\u201d. 47. {i au r@spuns lor fariseii: \u201eAu doar@ }i voi v-a]i \u00een}elat? 48. Au doar@ din c@petenii careva au crezut \u00eentr-\u00censul, au din farisei? 49. Ci gloata aceasta, carea nu }ti leagea, bl@st@ma]i s\u00e2nt\u201d. || 50. Zis-au Nicodim c@tr@ ei, *cel ce au venit la El noaptea, care era unul dintr-\u00een}ii: 51. \u201eAu doar@ leagea noastr@ judec@ pre om de nu va auzi \u00eent\u00e2i de la el *}i va cunoa}te ce s@ fac@?\u201d 52. R@spuns-au }i au zis lui: \u201eAu doar@ }i tu galileean e}ti? Cerceteaz@ scripturile }i vezi c@ din Galileea proroc nu s-au sculat\u201d. 53. {i s-au \u00eentors fie}tecarele la casa sa. Treci Duminec@ 50. Cap 8 Muiarea cea aflat@ \u00een preacurvie, scriind pre p@m\u00e2nt, o dezleag@. Zice-S@ pre Sine Lumina lumii }i c@ fariseii \u00een p@catul s@u vor muri. {i care s\u00e2nt adev@rat ucenicii Lui }i carii a sluji au sloboz. Zice c@ aceia nici din Dumnezeu, nici din Avraam, ci din tat@l diavolul s\u00e2nt, carii celui ce zice adev@rul nu cred. Hulitorilor zice c@ El drac nu are, ci cinstea}te pre Tat@l, }i mai nainte de a fi Avraam, El iaste. {i vr\u00e2nd a-L ucide cu pietri, lu\u00e2ndu-S@ din vedearea lor, iase din besearic@. 1 . ar@ Isus S-au dus \u00een Muntele Maslinilor. | 2 . {i de diminea]@ iar@ au venit \u00een besearic@ }i tot norodul au venit la El; }i, 210v }ez\u00e2nd, \u00eenv@]a. Zac. 28. Septemvrie 11. Zac. 28. *Preo]i 20, 10. 3. Iar@ c@rturarii }i fariseii aduc o muiare priins@ \u00een precurvie }i o au pus \u00een mijloc. 2 Leage 17, 7. 4. {i au zis Lui: \u201e\u00cenv@]@toriule, aceast@ muiare acum s-au prins \u00een preacurvie, 5.* Iar@ \u00een leage Moisi ne-au poruncit pre unile ca aceastea a le ucide cu pietri. Tu, dar@, ce zici?\u201d 211r 6. Iar@ aceasta zicea ispitindu-L, ca s@-L poat@ vinov@]i. Iar@ Isus, plec\u00e2ndu-S@ jos, scriia cu deajetul pre p@m\u00e2nt. 7. {i, ne\u00eencet\u00e2nd a-L \u00eentreba, S-au r@dicat }i le-au zis: \u201eCare e f@r@ p@cat \u00eentre voi \u00eent\u00e2iu arunce piatr@ spre ea\u201d. 8. {i, iar@}i plec\u00e2ndu-S@, scriia pre p@m\u00e2nt. 9. Iar@ auzind, unul dup@ altul ie}iia, \u00eencep\u00e2nd de la cei b@tr\u00e2ni. {i au r@mas s\u00e2ngur Isus }i muiarea \u00een mijloc st\u00e2nd. 10. {i, r@dic\u00e2ndu-S@ Isus, au zis ei: \u201eMuiare, unde s\u00e2nt cei ce te p\u00e2rea? Nime nu te-au os\u00e2ndit?\u201d || 11. Carea au zis: \u201eNime, Doamne\u201d. Iar Isus au zis: \u201eNici Eu te os\u00e2ndesc. Mergi, }i de acum nu mai gre}i!\u201d Zac. 29. Sf\u00e2r}it sfintului. Cetire duminic@ a 8. Joi 4. Zac. 29. *1 Ioan 1, 5. 12. {i iar@ au gr@it lor Isus, zic\u00e2nd: *\u201eEu s\u00e2nt Lumina lumii. Cel ce vine dup@ Mine nu umbl@ \u00eentru \u00eentunearec, ci va avea lumina vie]ii\u201d. Sf\u00e2r}it duminic@ 20. 706","CAP 8 EVANGHELIIA DE LA IOAN 211v 13. {i au zis Lui fariseii: \u201eTu m@rturise}ti de Tine \u00eensu]i. M@rturiia Ta nu e *2 Leage 17, 6 adev@rat@\u201d. }i 19, 15. Math. 18, 26. 14. R@spuns-au Isus }i au zis lor: \u201eDe}i m@rturisesc Eu de Mine \u00eensumi, adev@rat@ e 1 Cor. 13, 1. m@rturiia Mea, c@ }tiu de unde viu }i unde merg. Iar@ voi nu }ti]i de unde viu }i unde Ovreai 10, 28. merg. 15. Voi dup@ trup judeca]i. Eu nu judec pre cineva. 16. {i de judec Eu, judecata Mea dreapt@ iaste, c@ s\u00e2ngur nu s\u00e2nt, ci Eu }i Cel ce M-au trimis, Tat@l\u201d. | 17. {i \u00een leagea voastr@ scris iaste *c@ a doi oameni m@rturiia adev@rat@ iaste. 18. Eu s\u00e2nt Cel ce m@rturisesc de Mine \u00eensumi. {i m@rturisea}te de Mine Cel ce M-au trimis, Tat@l\u201d. 19. {i zicea Lui: \u201eUnde e Tat@l T@u?\u201d R@spuns-au Isus: \u201eNici pre Mine nu cunoa}te]i, nici pre Tat@l Mieu. De M-a]i cunoa}te pre Mine, doar@ }i pre Tat@l Mieu a]i cunoa}te\u201d. 20. Aceaste cuvinte au gr@it Isus \u00een vistierie, \u00eenv@]\u00e2nd \u00een besearic@. {i nime nu L-au prins, c@ \u00eenc@ nu venis@ ceasul Lui. Sf\u00e2r}it joi. Vineri 4. Zac. 30. Zac. 30. 212r 21. {i iar@ au zis lor Isus: \u201eEu merg }i M@ ve]i c@uta }i \u00een p@catul vostru ve]i muri. Unde Eu merg, voi nu pute]i veni\u201d. *R\u00e2ml. 3, 4. 22. Zicea, dar@, jidovii: \u201eAu doar@ s@ va omor\u00ee pre Sine \u00eensu}i, c@ au zis: \u00abUnde Eu merg, voi nu pute]i veni\u00bb?\u201d 23. {i zicea lor: \u201eVoi de jos s\u00e2nte]i, Eu de sus s\u00e2nt. Voi din lumea aceasta s\u00e2nte]i, Eu nu s\u00e2nt din lume. || 24. Drept aceaea am zis voao c@ ve]i muri \u00een p@catele voastre. C@ de nu ve]i creade c@ Eu s\u00e2nt, ve]i muri \u00een p@catul vostru\u201d. 25. {i zicea Lui: \u201eTu cine e}ti?\u201d Zis-au lor Isus: \u201e\u00cenceputul, care }i gr@iesc voao. 26. Multe am de voi a gr@i }i a judeca, ci Cel ce M-au trimis *drept iaste. {i Eu ceale ce am auzit de la El, aceastea gr@iesc \u00een lume\u201d. 27. {i n-au cunsocut c@ Tat@l Lui zicea pre Dumnezeu. 28. {i au zis lor Isus: \u201eC\u00e2nd ve]i \u00een@l]a pre Fiiul Omenesc, atunci ve]i cunoa}te c@ Eu s\u00e2nt, }i de la Mine \u00eensumi nimic@ nu fac, ci precum M-au \u00eenv@]at Tat@l, aceastea gr@iesc. 29. {i Cel ce M-au trimis cu Mine iaste }i nu M-au l@sat s\u00e2ngur. C@ Eu ceale ce plac Lui fac pururea\u201d. 30. Aceastea El gr@ind, mul]i au crezut \u00eentr-\u00censul. Sf\u00e2r}it vineri }i s\u00e2mb. S\u00e2mb. 9. Zac. 31. Zac. 31. 707","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 8 *R\u00e2m. 6, 15, 16. 31. {i zicea Isus c\u00e2tr@ jidovii cei ce au crezut Lui: | \u201eDe ve]i r@m\u00e2nea voi \u00eentru cuv\u00e2ntul 212v 2 Petru 2, 19. Mieu, adev@rat ucenicii Miei ve]i fi, 213r 32. {i ve]i cunoa}te adev@rul, }i adev@rul v@ va slobozi\u201d. 33. R@spuns-au Lui: \u201eS@m\u00e2n]a lui Avraam s\u00e2ntem }i nim@rui n-am slujit nici odinioar@. Cum zici Tu: \u00abSlobozi ve]i fi\u00bb?\u201d 34. R@spuns-au lor Isus: \u201eAmin, amin zic voao *c@ tot cel ce face p@catul slug@ iaste p@catului. 35. Iar@ sluga nu r@m\u00e2ne \u00een cas@ \u00een veaci, iar@ Fiiul r@m\u00e2ne \u00een veaci. 36. Deci de v@ va slobozi Fiiul, adev@rat slobozi ve]i fi. 37. {tiu c@ fiii lui Avraam s\u00e2nte]i, ce M@ c@uta]i s@ M@ omor\u00e2]i, c@ cuv\u00e2ntul Mieu nu \u00eencape \u00eentru voi. 38. Eu ce am v@zut la Tat@-Mieu gr@iesc }i voi ceale ce a]i v@zut la tat@l vostru face]i\u201d. 39. R@spuns-au }i au zis Lui: \u201eTat@l nostru Avraam iaste\u201d. Zis-au lor Isus: \u201eDe s\u00e2nte]i fiii || lui Avraam, faptele lui Avraam face]i. 40. Iar@ acum M@ c@uta]i s@ M@ omor\u00e2]i, Omul carele v-am gr@it adev@rul care am auzit de la Dumnezeu. Aceasta Avraam n-au f@cut. 41. Voi face]i lucrurile tat@lui vostru\u201d. Zis-au drept aceaea Lui: \u201eNoi din curvie nu s\u00e2ntem n@scu]i. Un tat@ avem, pre Dumnezeu\u201d. Zac. 32. Luni 5. Zac. 32. *1 Ioan 3, 8. 42. {i au zis lor Isus: \u201eDe ar fi Dumnezeu tat@l vostru, M-a]i iubi, adec@, pre Mine, c@ 213v *1 Ioan 4, 6. Eu de la Dumnezeu am purces }i am venit. C@ nu de la Mine \u00eensumi am venit, ci El M-au trimis. 43. Pentru ce vorba Mea nu o cunoa}te]i? C@ nu pute]i auzi cuv\u00e2ntul Mieu. 44. *Voi din tat@l diavolul s\u00e2nte]i }i poftele tat@lui vostru voi]i a face. El uciga} era din \u00eenceput }i \u00eentru adev@r n-au st@tut, c@ nu iaste adev@r \u00eentr-\u00eensul. C\u00e2nd gr@ia}te minciun@, dintru ale sale gr@ia}te, c@ mincinos iaste }i tat@l minciunii. | 45. Iar@ Eu deac@ v@ spuiu adev@rul, nu creade]i Mie. 46. Cine dintre voi M@ va v@di de p@cat? De v@ spuiu adev@rul, c@ci nu creade]i Mie? 47. *Cel ce e din Dumnezeu cuvintele lui Dumnezeu aude. Pentru aceaea voi nu auzi]i, c@ din Dumnezeu nu s\u00e2nte]i\u201d. 48. R@spuns-au drept aceaea jidovii }i au zis Lui: \u201eAu nu bine zicem noi c@ samarinean e}ti Tu }i ai drac?\u201d 49. R@spuns-au Isus: \u201eEu drac nu am, ci cinstesc pre Tat@l Mieu }i voi M-a]i necinstit. 50. Iar@ Eu nu caut slava Mea; iaste cine s@ caute }i s@ judece. Zac. 33. Mar]i. 5. Zac. 33. 51. Amin, amin zic voao, de va ]inea cineva cuv\u00e2ntul Mieu, nu va vedea moartea \u00een veaci\u201d. Sf\u00e2r}it luni. 52. Zis-au drept aceaea jidovii: \u201eAcum am cunoscut c@ drac ai. Avraam au murit 214r }i prorocii; }i Tu zici: \u00abDe va ]inea cineva cuv\u00e2ntul Mieu, nu va gusta moartea \u00een 214v veac\u00bb. || 53. Au doar@ Tu mai mare e}ti dec\u00e2t tat@l nostru, Avraam, carele au murit? {i prorocii au murit. Cine Te faci pre Tine \u00eensu]i?\u201d 54. R@spuns-au Isus: \u201eDe M@ sl@vesc Eu pre Mine \u00eensumi, slava Mea nimica iaste. Iaste Tat@l Mieu Cel ce M@ sl@vea}te, Carele voi zice]i c@ Dumnezeul vostru iaste, 55. {i nu L-a]i cunoscut, iar@ Eu L-am cunoscut. {i, de voi zice c@ nu-L cunosc, voi fi aseaminea voao, mincinos. Ci-L }tiu }i cuv\u00e2ntul Lui ]iiu. 56. Avraam, tat@l vostru, au poftit s@ vaz@ zioa Mea. V@zut-au }i s-au bucurat\u201d. 57. {i au zis jidovii c\u00e2tr@ El: \u201eCinciz@ci de ani \u00eenc@ nu ai }i pre Avraam l-ai v@zut?\u201d 58. Zis-au lor Isus: \u201eAmin, amin zic voao, mai nainte de a fi Avraam, Eu s\u00e2nt\u201d. 59. {i au luat pietri s@ arunce spre El. | Iar@ Isus S-au ascuns }i au ie}it din besearic@. 708","CAP 9 EVANGHELIIA DE LA IOAN Cap 9 Pre cel orb din na}tere s\u00e2mb@ta lumineaz@. A c@ruie minuni slav@ cu multe me}te}ugiri s@ nevoiesc fariseii a o huli. {i, pentru c@ cel ce fusease orb pre Hristos ap@r@, afar@ din sinagog@ s@ leap@d@. Ci de la Hristos \u00eenv@]\u00e2ndu-s@, crede }i s@ \u00eenchin@ Lui, Carele spre judecat@ a fi venit \u00een lume pre Sine S@ zice. Dnec@ 6 a Orbului. Zac. 34. Zac. 34. 215r 1 . i, trec\u00e2nd Isus, au v@zut un om orb din na}tere. 215v 2 . {i L-au \u00eentrebat ucenicii Lui: \u201eRavvi, cine au p@c@tuit, acesta au p@rin]ii lui, de 216r s-au n@scut orb?\u201d 3. R@spuns-au Isus: \u201eNici acesta au p@c@tuit, nici p@rin]ii lui, ci ca s@ s@ arete lucrurile lui Dumnez@u \u00eentru el. 4. Eu trebuie s@ fac lucrurile Celui ce M-au tremis p\u00e2n@ este zio. Vine noaptea, c\u00e2nd nime nu poate lucra. 5. P\u00e2n@ c\u00e2nd s\u00e2nt \u00een lume, Lumin@ s\u00e2nt lumii\u201d. 6. Aceste zic\u00e2nd, au scupit pre p@m\u00e2nt }i au f@cut tin@ din scupit }i au uns tina pre ochii lui. || 7. {i au zis lui: \u201eMergi, spal@-te \u00een sc@ld@toarea Siloi (ce s@ t\u00e2lcuie}te \u201etremis\u201d); }i s-au dus }i s-au sp@lat }i au venit v@z\u00e2nd. 8. Iar@ vecinii }i cei ce-l v@zuse \u00eent\u00e2i c@ era cer\u00e2nd zice: \u201eAu nu e acesta cel ce }edea }i cerea?\u201d Al]i zicea: \u201eC@ acesta este\u201d. 9. Iar@ al]ii: \u201eNicidecum, ci aseamine lui este\u201d. Iar@ el zicea c@: \u201eEu s\u00e2nt\u201d. 10. {i zicea lui: \u201eCum s-au de}chis ]ie ochii?\u201d 11. R@spuns-au: \u201eOmul acela, ce s@ zice Isus, au f@cut tin@ }i au uns ochii mei }i mi-au zis: \u00abMergi la sc@ld@toare Siloi }i te spal@\u00bb. {i m-am dus }i m-am sp@lat }i v@z\u201d. 12. {i au zis lui: \u201eUnde-i Acela?\u201d Zis-au: \u201eNu }tiu\u201d. 13. Adusu-l-au la farisei pre cel ce fusease orb. 14. {i era s\u00e2mb@t@ c\u00e2nd au f@cut Isus tin@ }i au de}chis ochii lui. 15. {i iar@ l-au \u00eentrebat fariseii cum v@zuse. Iar@ el au zis lor: \u201eTin@ mi-au pus pre ochi }i m-am sp@lat }i v@z\u201d. 16. {i zicea unii dintre fariseai: \u201eNu e acesta om de la Dumnez@u, carele nu p@ze}te s\u00e2mb@ta\u201d. Iar@ al]ii zicea: \u201eCum poate omul p@c@tos face aceste seamne?\u201d {i era \u00eemp@rechere \u00eentre ei. | 17. {i au zis iar@ orbului: \u201eTu ce zici de acela ce ]-au de}chis ochii?\u201d Iar@ el au zis: \u201eC@ proroc este\u201d. 18. {i n-au crezut jidovii de el c@ fusease orb }i v@zuse, p\u00e2n@ ce au chemat p@rin]ii celui ce v@zuse. 19. {i i-au \u00eentrebat, zic\u00e2nd: \u201eAcesta e fiiul vostru, care voi zice]i c@ orb s-au n@scut? Cum, dar@, acum vede?\u201d 20. R@spuns-au p@rin]ii lui }i au zis: \u201e{tim c@ acesta este fiiul nostru }i cum c@ orb s-au n@scut. 21. Iar@ cum vede acum, nu }tim, au cine i-au de}chis ochii, noi nu }tim. Pre el \u00eentreba]i. V\u00e2rst@ are, el de sine gr@iasc@\u201d. 22. Aceste au zis p@rin]ii lui, c@ s@ temea de jidovi. C@ s@ sf@tuise jidovii ca de L-ar m@rturisi cineva a fi Hristos, s@-l scoa]@ din sinagog@. 23. Pentru aceea p@rin]ii lui au zis: \u201eC@ v\u00e2rst@ are, pre el \u00eentreba]i\u201d. 24. {i iar@ au chemat omul cel ce fusease orb }i au zis lui: \u201eD@ slav@ lui Dumnez@u. Noi }tim c@ omul acesta-i p@c@tos\u201d. 25. {i au zis el lor: \u201eDe e p@c@tos, nu }tiu. Una }tiu, c@, fiind orb, acum v@z\u201d. 26. {i au zis lui: \u201eCe ]-au f@cut, cum ]-au de}chis ochii?\u201d || 27. R@spuns-au lor: \u201eZis-am acum voao }i a]i auzit. Ce vrea]i iar@}i a auzi? Au doar@ }i voi vrea]i a fi ucenicii Lui?\u201d 28. Suduitu-l-au diript aceea }i au zis: \u201eTu fii ucenicul Lui! Iar@ noi s\u00e2ntem ucenicii lui Moisi. 29. Noi }tim c@ lui Moisi au gr@it Dumnez@u, iar pre acesta nu-l }tim de unde este\u201d. 30. R@spuns-au acel om }i au zis lor: \u201eDe aceasta e minune, c@ voi nu }ti]i de unde este }i au de}chis ochii mei. 709","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 9 {I 10 31. {i }tiu c@ pre p@c@to}i Dumnez@u nu-i ascult@. Ci, de este cineva cinstitoriu de 216v Dumnez@u }i face voia Lui, pre acesta-l aude. 32. Din veac nu s-au auzit s@ fie de}chis cineva ochii orbului din na}tere. 33. De n-ar fi Acesta de la Dumnez@u, nu putea face ceva\u201d. 34. R@spuns-au }i au zis lui: \u201e\u00cen p@cate te-ai n@scut tot, }i tu ne \u00eenve]i?\u201d {i l -au scos afar@. 35. Auzit-au Isus c@ l-au scos afar@ }i, afl\u00e2ndu-l, i-au zis: \u201eTu crezi \u00een Fiiul lui Dumnez@u?\u201d 36. R@spuns-au el }i au zis: \u201eCine e, Doamne, s@ crez \u00eentr-\u00censul?\u201d | 37. {i i-au zis lui Isus: \u201e{i L-ai v@zut! {i Cel ce gr@ie}te cu tine, Acela este\u201d. 38. Iar@ el au zis: \u201eCrez, Doamne!\u201d {i, c@z\u00e2nd, s-au \u00eenchinat Lui. Zac. 35. Sf\u00e2r}it dnec@. Gioi 5. Zac. 35. 39. {i au zis Isus: \u201eSpre judecat@ Eu am venit \u00eentru aceast@ lume. Ca cei ce nu v\u00e2d s@ vaz@, }i cei ce v@d orbi s@ fie\u201d. 40. {i au auzit unii dintre fariseii carii era cu El }i au zis Lui: \u201eAu doar@ }i noi s\u00e2ntem orbi?\u201d 41. Zis-au lor Isus: \u201eDe a]i fi orbi, n-a]i avea p@cat. Iar@ acum zice]i: \u00abC@ vedem\u00bb, p@catul vostru r@m\u00e2ne\u201d. Cap 10 Hristos, scriind pre p@storiul cel adev@rat }i pre cel n@imit, s@ zice pre Sine a fi u}e oilor }i p@storiu bun, Carele }i alte oi are a le aduce la acela} ocol. Sufletul S@u pune, ca iar@ s@-L ia. Jidovii vreau a-L \u00eempro}ca cu pietri, c@ pre Sine din faptele Sale S@ zicea unul a fi cu Tat@l }i Fiiul lui Dumnez@u, carea o arat@ a nu fi bl@st@m. Mai 21 }i Zlatoust la utr@. 1.\u201e min, amin zic voao, cel ce nu \u00eentr@ pre u}e \u00een staulul oilor, ci s@ suie pe airi, 217r acela fur este }i t\u00e2lhariu. || 2 . Iar@ care \u00eentr@ pre u}e, p@storiu iaste oilor. 3. Acestuia p@storiul de}chide }i oile aud glasul lui }i oile sale cheam@ pre nume }i le scoate. 4. {i, c\u00e2nd va scoate oile sale, mearge \u00eenaintea lor }i oile merg dup@ el, c@ cunosc glasul lui. 5. Iar@ dup@ cel strein nu merg, ci fug de el, c@ nu cunosc glasul streinilor\u201d. 6. Aceast@ pild@ au zis lor Isus, iar@ ei n-au cunoscut ce gr@ia}te lor. 7. {i au zis lor iar@} Isus: \u201eAmin, amin zic, c@ Eu s\u00e2nt u}ea oilor. 8. To]i, oric\u00e2]i au venit, furi s\u00e2nt }i t\u00e2lhari }i nu-i aud oile. 710","CAP 10 EVANGHELIIA DE LA IOAN Noem. 13 }i a arhiereilor de ob}te. Zac. 36. Zac. 36. 9. Eu s\u00e2nt u}ea, prin Mine, de va \u00eentra cineva, s@ va m\u00e2ntui }i va \u00eentra }i va ie}i }i p@}une va afla. Sf\u00e2r}it joi }i Constantin. 217v 10. Furul nu vine, f@r@ s@ fure }i s@ omoar@ }i s@ piarz@. Eu am venit ca via]@ s@ aib@ }i *Isaie 40, 11. mai mult s@ aib@. | Iezechie. 34, 23 }i 37, 24. 11. Eu s\u00e2nt P@storiul cel bun. *P@storiul bun sufletul s@u d@ pentru oile sale. 12. Iar@ n@imitul }i carele nu iaste p@storiu, a c@ruia nu s\u00e2nt oile ale sale, veade lupi *Math. 11, 27. venind }i las@ oile }i fuje. {i lupul r@pea}te }i r@sipea}te oile. Luca 10, 22. 13. Iar@ n@imitul fuge, c@ n@imit iaste }i nu i-i grije de oi. 14. Eu s\u00e2nt P@storiul cel bun }i M@ cunsc oile Meale. 15. *Precum cunoa}te pre Mine Tat@l, }i Eu cunosc pre Tat@l }i sufletul Mieu pun pentru oi. 16. {i alte oi am, care nu s\u00e2nt din staulul acesta. {i acealea trebuie s@ le adun }i glasul Mieu vor auzi }i va fi un staul }i un p@storiu. Sf\u00e2r}it arhierei. Vineri 5. Zac. 37. Zac. 37. 17. Pentru aceaea M@ iubea}te Tat@l, *c@ Eu pun sufletul Mieu }i iar@ \u00eel voi lua. *Isaie 53, 7. 18. Nime nu-l ia de la Mine, ci sufletul, de la Mine \u00eensumi; }i puteare am a-l pune }i 218r puteare am iar@ a-l lua. Aceast@ porunc@ am luat de la Tat@l Mieu\u201d. || 19. \u00cemp@recheare iar@}i s-au f@cut \u00eentre jidovi pentru cuvintele aceastea. 20. {i zicea mul]i dintr-\u00een}ii: \u00abDrac are }i }-au ie}it din fire. Ce-l asculta]i?\u00bb 21. Al]ii zicea: \u00abAceaste cuvinte nu s\u00e2nt a celui ce are drac. Au doar@ dracul poate de}chide ochii orbilor?\u00bb De ob}te a besearicii. 22. *{i au fost \u00eenoirile bisearicii \u00een Ierusalim }i era iarna. *1 Mac. 4, 26, 29. 23. {i umbla Isus prin bisearic@ \u00een foi}orul lui Solomon. 24. {i l-au \u00eencunjurat jidovii }i zicea Lui: \u201eP\u00e2n@ c\u00e2nd iai sufletul nostru? De e}ti Tu Hristos, spune noao la ar@tare\u201d. 25. R@spuns-au lor Isus: \u201eGr@iesc voao }i nu creade]i; lucrurile care Eu fac \u00een numele Tat@lui Mieu, aceastea m@rturisesc de Mine. 26. Ce voi nu creade]i, c@ nu s\u00e2nte]i din oile Meale. S\u00e2mb@t@ 5. Zac. 38. Zac. 38. 218v 27. Oile Meale glasul Mieu aud }i Eu le cunosc }i vin dup@ Mine. | 28. {i Eu le voi da via]a de veaci. Sf\u00e2r}it vineri }i a \u00cenoirii. {i nu vor peri \u00een veac }i nu le va r@pi cineva din m\u00e2na Mea. *Psalm. 91, 6. 29. Tat@l Mieu, ce Mi-au dat, mai mare dec\u00e2t to]i iaste }i nime nu poate r@pi din m\u00e2na Tat@lui Mieu. 30. Eu }i Tat@l unul s\u00e2ntem\u201d. 31. {i au luat jidovii pietri s@-L ucig@. 32. R@spuns-au lor Isus: \u201eMulte lucruri bune v-am ar@tat de la Tat@l Mieu; pentru care lucruri din eale M@ ucide]i cu pietri?\u201d 33. R@spuns-au Lui jidovii: \u201ePentru lucru bun nu Te ucidem, ci pentru hul@. {i pentru c@ Tu om fiind, Te faci pre Tine \u00eensu]i Dumnezeu\u201d. 34. R@spuns-au lor Isus: \u201eAu nu iaste scris \u00een leagea voastr@, *c@: \u00abEu am zis: dumnezei s\u00e2nte]i\u00bb? 35. Deac@ au zis pre aceia dumnezei, c\u00e2tr@ carii era cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu }i nu s@ poate strica scriptura, 711","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 10 {I 11 36. Pre Carele Tat@l L-au sfin]it }i L-au || trimis \u00een lume, voi zice]i c@: \u00abHulea}ti\u00bb, pentru 219r c@ am zis: \u00abFiiul lui Dumnezeu s\u00e2nt\u00bb. 37. De nu fac lucrurile Tat@lui Mieu, nu creadere]i Mie. 38. Iar@ de fac, de}i nu vrea]i a creade Mie, lucrurilor creade]i, ca s@ cunoa}te]i }i s@ creade]i c@ Tat@l \u00een Mine iaste, }i Eu \u00een Tat@l\u201d. Sf\u00e2r}it s\u00e2mb@t@. Ianuarie 12. 39. {i-L c@uta s@-L prinz@. {i au ie}it din m\u00e2nile lor. 40. {i S-au dus iar@ de ceaea parte de Iordan, la acel loc unde era Ioan botez\u00e2nd \u00eent\u00e2i }i au r@mas acolo. 41. {i mul]i au venit la El }i zicea c@ Ioan, adec@, nice un s@mn au f@cut. 42. Iar@ toate, oricare au zis Ioan de Acesta, adev@rate era. {i mul]i au crezut \u00eentru El. Cap 11 | Isus pre Lazar cel de patru zile mort \u00eenviiaz@, multe gr@ind cu ucenicii }i cu Martha. Pentru 219v aceaea, mul]i pentru aceast@ minune crez\u00e2nd \u00een Hristos, arhiereii }i fariseii sfat f@c\u00e2nd, au r\u00e2nduit s@-L ucig@. Caifa arhiereul prorocind c@ trebuie s@ moar@ Isus, ca nu tot norodul s@ piar@. Iar@ Isus S@ depart@ \u00een cetatea Efrem. *Math. 26, 7. 1 . i era un bolnav, Lazar, \u00een Vithania, din co}teiul Mariei }i al Marthei, sororei lui. 220r Luc. 7, 37. 2 . (Iar@ Maria era *carea au uns pre Domnul cu unsoare }i au }ters picioarele 220v Jos. 12, 3. 221r Lui cu perii capului s@u; a c@rie frate, Lazar, boln@viia). *Luc. 14, 14. 3. {i au tremis surorile lui c@tr@ El, zic\u00e2nd: \u201eDoamne, iat@, pre carele iube}ti boln@ve}te\u201d. Sus. 5, 29. 4. {i, auzind Isus, au zis lor: \u201eBoala aceasta nu-i spre moarte, ci spre slava lui Dumnez@u, Sus. 6, 40. ca s@ S@ prosl@veasc@ Fiiul lui Dumnez@u printr-\u00eensa\u201d. 5. {i iubiia Isus pre Martha, sora lui, }i pre Mariia }i pre Lazar. 6. {i, auzind c@ boln@vea}te, atunci, adec@, au r@mas \u00eentr-acel loc doao zile. || 7. Apoi, dup@ aceastea au zis ucenicilor S@i: \u201eS@ meargem iar@ \u00een Iudeea\u201d. 8. Zis-au Lui ucenicii: \u201eRavi, acum Te c@uta jidovii s@ Te ucig@ cu pietri }i iar@ mergi acolo?\u201d 9. R@spuns-au Isus: \u201eAu nu doaospr@zeace ceasuri s\u00e2nt \u00een zi? De va umbla cineva zioa, nu s@ potignea}te, c@ lumina ace}tii lumi veade. 10. Iar@, de va umbla noaptea, s@ potignea}te, c@ lumin@ nu iaste \u00eentr-\u00eensul\u201d. 11. Aceastea au zis, }i dup@ aceastea au zis lor: \u201eLazar, priiatinul nostru, doarme; ci merg s@-l de}tept din somn\u201d. 12. {i au zis ucenicii Lui: \u201eDoamne, de doarme, m\u00e2ntui-s@-va\u201d. 13. Iar@ Isus zisease de moartea lui, iar@ lor li s-au p@rut c@ de dormirea somnului zicea. 14. Atunci, dar@, Isus le-au zis ar@tat: \u201eLazar au murit. 15. {i M@ bucur pentru voi, ca s@ creade]i, c@ nu eram acolo. Ci s@ meargem la el\u201d. | 16. {i au zis Thoma, ce s@ zice Jam@nul, c@tr@ so]ii: \u201eS@ meargem }i noi, s@ murim cu El\u201d. 17. {i au venit Isus }i l-au aflat patru zile av\u00e2nd \u00een morm\u00e2nt. 18. ({i era Vithania aproape de Ierusalim ca 15 stadii). 19. {i mul]i din jidovi venis@ la Martha }i Maria, ca s@ le m\u00e2ng@ie de frate-s@u. 20. Deci Martha auzind c@ Isus au venit, L-au \u00eent\u00e2mpinat; iar@ Maria }edea acas@. 21. {i au zis Martha c@tr@ Isus: \u201eDoamne, de ai fi fost aici, fratele nost n-ar fi murit. 22. Ci }i acum }tiu c@ orice vei ceare de la Dumnezeu, da-va [ie Dumnezeu\u201d. 23. Zis-au ei Isus: \u201e\u00cenviia-va fratele t@u\u201d. 24. Zis-au Lui Martha: \u201e{tiu c@ va \u00eenvia *la \u00eenviiare, \u00een zioa cea mai de pre urm@\u201d. 25. Zis-au ei Isus: \u201eEu s\u00e2nt \u00eenviiare }i via]a; *cel ce creade \u00eentru Mine, de va muri, viu va fi. || 26. {i tot cel ce e viu }i creade \u00eentru Mine nu va muri \u00een veac. Crezi aceasta?\u201d 27. Zis-au Lui: \u201eAdev@rat, Doamne, eu am crezut c@ Tu e}ti Hristos, Fiiul lui Dumnezeu celui viu, Carele \u00eentr-aceast@ lume ai venit\u201d. 28. {i aceastea zic\u00e2nd, s-au dus }i au chemat pre Maria, soru-sa, \u00een tain@, zic\u00e2nd: \u201e\u00cenv@]@toriul e aici }i te cheam@\u201d. 29. Ea auzind, s-au sculat degrab }i au venit la El. 30. C@ \u00eenc@ nu venis@ Isus \u00een co}teiu, ci era \u00eenc@ \u00eentr-acel loc, unde-L \u00eent\u00e2mpinas@ Martha. 712","CAP 11 {I 12 EVANGHELIIA DE LA IOAN 221v 31. Deci jidovii, cei ce era cu ea \u00een cas@ }i o m\u00e2ng@ia, v@z\u00e2nd pre Maria c@ degrab s-au *Sus 9, 6. 222r sculat }i au ie}it, au mers dup@ ea, zic\u00e2nd c@ mearge la morm\u00e2nt, s@ pl\u00e2ng@ acolo. 32. Deci Maria venind unde era Isus, v@z\u00e2ndu-L, au c@zut la picioarele Lui }i i-au zis: \u201eDoamne, de ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele mieu\u201d. | 33. Iar@ Isus v@z\u00e2ndu-o pl\u00e2ng\u00e2nd }i pre jidovii carii venis@ cu ea pl\u00e2ng\u00e2nd, au suspinat cu duhul }i S-au turburat 34. {i au zis: \u201eUnde l-a]i pus?\u201d Zis-au Lui: \u201eDoamne, vino }i vezi\u201d. 35. {i au l@cr@mat Isus. 36. {i au zis jidovii: \u201eIat@ cum \u00eel iubea\u201d. 37. Iar unii dintr-\u00een}ii au zis: *\u201eAu nu putea Acesta, Care au de}chis ochii celui orb n@scut, a face s@ nu moar@ acesta?\u201d 38. {i Isus, iar@ turbur\u00e2ndu-S@ \u00eentru Sine, au venit la morm\u00e2nt. {i era pe}ter@ }i piatr@ era pus@ pre ea. 39. Zis-au Isus: \u201eLua]i piatra\u201d. Zis-au Lui Martha, sora celui ce era mort: \u201eDoamne, iat@ pute, c@-i de a patra zi\u201d. 40. Zis-au ei Isus: \u201eAu nu ]-am zis c@, de vei creade, vei vedea slava lui Dumnezeu?\u201d 41. {i au luat piatra. Iar@ Isus r@dic\u00e2nd ochii \u00een sus, au zis: \u201eP@rinte, mul]emesc [ie c@ M-ai auzit. 42. {i Eu }tiiam c@ pururea M@ auzi, ci pentru || norodul ce st@ \u00eemprejur am zis, ca s@ creaz@ c@ Tu M-ai trimis\u201d. 43. Aceastea zic\u00e2nd, au strigat cu glas mare: \u201eLazare, vino afar@!\u201d 44. {i numaidec\u00e2t au ie}it cel ce muris@, legat de picioare }i de m\u00e2ni cu fa}ii }i fa]a lui cu n@fram@ era legat@. Zis-au lor Isus: \u201eDezlega]i -l }i-l l@sa]i s@ s@ duc@\u201d. 45. Deci mul]i din jidovii cei ce venis@ la Maria }i la Martha }i v@zuse ceale ce au f@cut Isus au crezut \u00eentr-\u00censul. Sf\u00e2r}it s\u00e2mb@t@. 46. Iar@ unii dintr-\u00een}ii s-au dus la farisei }i le -au spus cealea ce au f@cut Isus. Luni 6. Zaceal 40. Zac. 40. 222v 47. {i au str\u00e2ns arhiereii }i fariseii sfat }i zicea: \u201eCe facem, c@ omul acesta multe seamne face? *Jos. 18, 14. 223r 48. De-l vom l@sa a}ea, to]i vor creade \u00eentr-\u00eensul }i vor veni r\u00e2mleanii }i vor lua locul nostru }i neamul\u201d. | 49. *Iar@ unul dintr-\u00een}ii, anume Caiafa, fiind arhiereul anului aceluia, au zis lor: \u201eVoi nu }ti]i nimica, 50. Nici socoti]i c@ mai bine e voao s@ moar@ un om pentru norod }i s@ nu piar@ tot neamul\u201d. 51. Iar@ aceasta de la sine} n-au zis, ci, fiind arhiereu anului aceluia, au prorocit c@ Isus era s@ moar@ pentru neam. 52. {i nu numai pentru neam, ci ca pre Fiiul lui Dumnezeu, cei ce era r@sipi]i s@-i adune \u00eentru una. 53. {i din zioa aceaea cujeta s@-L omoar@. 54. Drept aceaea, Isus nu umbla la ar@tare \u00eentre jidovi, ci S-au dus \u00eentr-un ]inut l\u00e2ng@ pustie, \u00eentr-o cetate, ce s@ zice Efrem }i acolo petrecea cu ucenicii S@i. 55. {i era aproape Pa}tile jidovilor. {i s-au suit mul]i \u00eentr-acel ]inut la Ierusalim \u00eenaintea Pa}tilor, s@ s@ cur@]asc@. || 56. {i c@uta pre Isus; }i gr@ia \u00eentre sine}i \u00een besearec@ st\u00e2nd: \u201eCe vi s@ pare c@ nu vine la praznic?\u201d Iar@ arhiereii }i fariseii dedease porunc@ ca, de va cunoa}te cineva unde iaste, s@ spuie, ca s@-L prinz@. Sf\u00e2r}it luni. Cap 12 La Martha }i la Lazar priimindu-S@, cu unsoare de Maria S@ unge; murmur\u00e2nd Iuda furul. {i au socotit c@peteniile popilor }i pre Lazar a-l ucide. Isus, de m\u00e2nzul asinii purtat, cu cinste \u00eentr@ \u00een Ierusalim. {i jidovilor, ce poftea a-L vedea, zice c@ ceasul prosl@virii Sale aproape este, ci 713","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 12 gr@un]ul de gr\u00e2u \u00eent\u00e2i a muri. Glasul Tat@lui s@ aude, c@ va prosl@vi numele S@u. C@peteniia acestui veac s@ scoate afar@. De orbirea jidovilor de Isaie prorocit@. \u00cen Hristos S@ cinstea}te, au S@ urgisea}te Tat@l. Zac. 41. Dnc@ St\u00e2lp@ri. Zac. 41. 223v Mth. 26, 6. 224r Mar. 14, 3. 1 . ar@ Isus cu }ese zile mainte de Pa}ti au venit \u00een Vithaniia, unde murise Lazar, pre carele au \u00eenviiat Isus. *Zah. 9, 9. Mth. 21, 7. 2 . {i I-au f@cut cin@ acolo. {i Martha slu|jiia, iar@ Lazar era unul din cei ce }edea Mar. 11, 7. cu El. Luc. 15, 35. 3. Deci Mariia au luat o litr@ de nard strecurat, de mult pre], }i au uns picioarele Lui }i au }ters picioare<le> Lui cu perii capului s@u. {i casa s-au umplut de mirosul mirului. 4. {i au zis unul din ucenicii Lui, Iuda Iscarioteanul, cel ce era s@-L v\u00e2nz@: 5. \u201ePentru ce nu s-au v\u00e2ndut mirul acesta cu trei sute de dinari }i s@ s@ dea s@racilor?\u201d 6. Iar@ aceasta au zis, nu c@ de s@raci avea grij@, ci c@ci c@ era fur }i, av\u00e2nd pungi, cele ce s@ b@ga purta\u201d. 7. {i au zis Isus: \u201eL@sa]i-o, ca \u00een zioa \u00eengrop@rii Meale s@-l ]ie, 8. C@ pre s@raci pururea ave]i cu voi, iar@ pre Mine nu M@ ave]i pururea\u201d. 9. {i au cunoscut gloat@ mult@ din jidovi c@-i acolo. {i au venit, nu numai pentru Isus, ci ca s@ vaz@ pre Lazar, ce-l \u00eenviiase din mor]i. 10. {i au socotit c@peteniile popilor ca }i pre Lazar s@-l omoar@. 11. C@ mul]i pentru el s@ ducea din jidovi }i credea \u00een Isus. 12. Iar@ a doao zi gloata cea mult@, carea venise la praznic, auzind c@ vine Isus \u00een Ierusalim, || 13. Au luat st\u00e2lp@ri de finic }i au mers \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea Lui }i striga: \u201eOsanna! Bine e cuv\u00e2ntat Cel ce vine \u00eentru numele Domnului, \u00cemp@ratul lui Israil!\u201d. 14. *{i au aflat Isus un m\u00e2nz de asin }i au }ezut pre el, precum este scris: 15. \u201eNu te teme, fata Sionului! Iat@, \u00cemp@ratul t@u vine }ez\u00e2nd pre m\u00e2nzul asinei\u201d. 16. Aceste nu le-au cunoscut ucenicii Lui \u00eent\u00e2i, ci, c\u00e2nd S-au prosl@vit Isus, atunci }-au adus aminte c@ aceste era scrise pentru El }i aceste au f@cut Lui. 17. Deci gloata m@rturisiia, carea era cu El, c\u00e2nd pre Lazar l-au chemat din morm\u00e2nt }i l-au \u00eenviiat din mor]i. 18. Pentru aceea au }i ie}it \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea Lui gloata, c@ L-au auzit c@ f@cuse s@mnul acesta. Zac. 42. Sf\u00e2r}it dnc. St\u00e2lp. Mar]i 6. Zaceal 42. 19. Iar@ fariseii au zis \u00eentre sine}i: \u201eVede]i c@ nimica nu sporim; iat@, lumea toat@ dup@ El s-au dus\u201d. 20. {i era unii din limbi, din cei ce s@ suise s@ s@ \u00eenchine \u00een zi de praznic. 714","CAP 12 EVANGHELIIA DE LA IOAN 224v 21. Deci ace}tia s-au apropiat de Filip, care era din Vethsaida Galileii, }i-l ruga, zic\u00e2nd: | \u201eDoamne, voim a vedea pre Isus\u201d. 22. Venit-au Filip }i au zis lui Andrei, iar@ Andrei }i Filip au spus lui Isus. 23. Iar@ Isus le-au r@spuns, zic\u00e2nd: \u201eVine ceasul s@ S@ prosl@veasc@ Fiiul Omenesc. 24. Amin, amin zic voao, de nu va muri gr@un]ul de gr\u00e2u ce cade pre p@m\u00e2nt, 25. \u00censu}i s\u00e2ngur r@m\u00e2ne, iar@, de va muri, mult rod aduce. La \u00cenchinarea Crucii. *Cel ce iube}te sufletul s@u pierde-l-va, }i cel ce ure}te sufletul s@u \u00eentru aceast@ lume *Mth. 10, 39. spre viia]a de veci \u00eel p@ze}te. Mar. 8, 35. Luc. 9, 24 26. De-Mi sluje}te cineva, vie dup@ Mine; }i unde s\u00e2nt Eu, acolo }i slujitoriul Meu va fi. }i 17, 37. De-Mi va sluji cineva, cinsti-l-va pre acela Tat@l Mieu. 27. Acum sufletul Meu s-au turburat. {i ce vor zice? P@rinte, m\u00e2ntuie}te -M@ dintr-acest ceas. Ci pentru aceea am venit \u00een ceasul acesta. La \u00cen@l]. Crucii. La utrenie. 225r 28. P@rinte, prosl@ve}te numele T@u!\u201d {i au venit glas din ceriu: \u201e{i L-am prosl@vit }i iar@ \u00cel voi prosl@vi\u201d. *Psalm. 109, 4 29. Iar@ gloata carea sta }i auzise, zicea a fi fost tunet. Al]ii zicea: \u201e\u00cengerul au gr@it Lui\u201d. }i 116, 2. 30. R@spuns-au Isus }i au zis: \u201eNu pentru Mine au venit glasul acesta, ci pentru voi. || Isai. 40, 8. 31. Acum este judecata lumii; acum c@peteniia lumii ace}tie s@ leap@d@ afar@. Ezec. 37, 25. 32. {i Eu, de M@ voi \u00een@l]a de la p@m\u00e2nt, toate oi trage c@tr@ Mine\u201d. 33. (Iar@ aceasta zice, \u00eens@mn\u00e2nd cu ce moarte era s@ moar@). 34. R@spuns-au Lui gloata: *\u201eNoi am auzit din lege c@ Hristos petrece \u00een veac. {i cum zici Tu: \u00abTrebuie s@ S@ \u00eenal]e Fiiul Omenesc? Cine e acesta Fiiul Omenesc?\u00bb\u201d. 35. {i au zis lor Isus: \u201e\u00cenc@ pu]in lumina \u00eentru voi este. Umbla]i c\u00e2nd ave]i lumin@, ca s@ nu v@ apuce \u00eentunerecul. {i cel ce umbl@ \u00eentru \u00eentunerec nu }ti \u00eenc@tro merge. Mierc. 6. Zac. 43. Zac. 43. 225v 36. C\u00e2nd ave]i lumin@, crede]i \u00een lumin@, ca s@ fi]i fiii luminii\u201d. Aceste au gr@it Isus }i S-au *Isa. 53, 1. dus }i S-au ascuns de ei. R\u00e2m. 10, 16. 37. {i at\u00e2tea seamne f@c\u00e2nd \u00eenaintea lor, nu credea \u00eentru El, *Isai. 6, 9. 38. Ca s@ s@ plineasc@ cuv\u00e2ntul lui Isaie prorocul, carele au zis: *\u201eDoamne, cine au crezut Mth. 13, 14. auzitului nostru? {i bra]ul Domnului cui s-au ar@tat?\u201d Mar. 4, 12. 39. Pentru aceea nu putea crede, c@ iar@ au zis Isaie: | Luc. 8, 10. 40. \u201e*Orbit-au ochii lor }i au \u00eenv\u00e2rto}at inima lor, ca s@ nu vaz@ cu ochii }i s@ nu \u00een]eleag@ Fap. 28, 26. cu inima }i s@ s@ \u00eentoarne }i s@-i vindec\u201d. R\u00e2m. 11, 8. 41. Aceste au zis Isaie c\u00e2nd au v@zut slava Lui }i au gr@it de El. 42. \u00cens@ }i dintre c@petenii mul]i au crezut \u00eentr-\u00censul. Ci pentru farisei nu-L m@rturisiia, ca s@ nu S@ scoa]@ din sinagoga. 43. C@ au iubit slava oamenilor mai mult dec\u00e2t slava lui Dumnez@u. 44. Iar@ Isus au strigat }i au zis: \u201eCel ce crede \u00een Mine nu crede \u00een Mine, ci \u00een Cel ce M-au tremis\u201d. 45. {i cel ce M@ vede pre Mine vede pre Cel ce M-au tremis pre Mine. 46. Eu Lumin@ \u00een lume am venit, ca tot cel ce crede \u00eentru Mine s@ nu r@m\u00e2ie \u00eentru \u00eentunerec. 47. {i cel ce va auzi cuvintele Mele }i nu le va p@zi, Eu nu-l judec, c@ n-am venit s@ judec lumea, ci s@ m\u00e2ntuiesc lumea. Sf\u00e2r}it mierc. 48. Cel ce s@ leap@d@ de Mine }i nu priime}te cuvintele Meale, are cine s@-l judece. *Mar. 16, 16. *Cuv\u00e2ntul, carele am gr@it, acela \u00eel va judeca \u00een zioa cea mai de pre urm@. 226r 49. C@ Eu din Mine \u00eensumi n-am gr@it, ci || Cel ce M-au tremis, Tat@l, Acela Mi-au dat porunc@ ce s@ gr@iesc. 50. {i }tiu c@ porunca Lui viia]a de veci este. Deci cele ce Eu gr@iesc, precum Mi-au zis Tat@l, a}a gr@iesc\u201d. 715","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 13 Cap 13 Isus, de la cin@ cu fota \u00eencins, spal@ picioarele ucenicilo r. Ap@r\u00e2ndu-s@ \u00eent\u00e2i Petru, \u00eendemn\u00e2ndu-i ca a}ijderea \u00eentre sine}i s@ fac@. Pre v\u00e2nz@toriul S@u lui Ioan deascopere, carele dup@ \u00eembuc@tur@ ie}ind, S@ zice pre Sine a fi prosl@vit. De porunca cea noao a dragostei. Lui Petru spune c@ de trei ori \u00cel va t@g@dui. Zac. 44. La Sp@lare. Zac. 44. Math. 26, 2. 1 . ai nainte de praznicul Pa}tilor, }tiind Isus c@ au venit ceasul Lui, s@ treac@ Mar. 14, 1. dintr-aceast@ lume la Tat@l, iubind pre ai S@i, cei ce era \u00een lume, p\u00e2n@ \u00een Luc. 22, 1. sf@r}it i-au iubit. 2. {i, fiind cina, c\u00e2nd adec@ diavolul pusease \u00een inim@ ca s@-L v\u00e2nz@ Iuda Iscarioteanul, 226v 3. {tiind c@ toate i-au dat Lui Tat@l \u00een m\u00e2ni }i cum c@ de la Domnul au ie}it }i la Dumnez@u merge, 4. S-au scolat de la cin@ }i au pus vejmin|tele Sale. {i, lu\u00e2nd fota, S-au \u00eencins. 5. Dup@ aceea au pus ap@ \u00een sp@l@toare }i au \u00eenceput a sp@la picioarele ucenicilor }i a le }terge cu fota cu carea era \u00eencins. 6. {i au venit la Simon Petru }i au zis Lui Petru: \u201eDoamne, Tu speli mie picioarele?\u201d 7. R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eCe fac Eu tu nu }tii acum, iar@ vei }ti dup@ aceea\u201d. 8. Zis-au Lui Petru: \u201eNu vei sp@la mie picioarele \u00een veac\u201d. R@spuns-au Isus: \u201eDe nu te voi sp@la, nu vei avea parte cu Mine\u201d. 9. Zis-au Lui Simon Petru: \u201eDoamne, nu numai picioarele mele, ci }i m\u00e2nile }i capul\u201d. 10. Zis-au lui Isus: \u201eCel ce-i sp@lat nu are lips@ f@r@ picioarele s@ le spele, ci e tot curat. {i voi cura]i s\u00e2nte]i, iar@ nu to]i\u201d. 11. C@ }tiia cine e cel ce era s@-L v\u00e2nz@. Pentru aceea au zis: \u201eNu s\u00e2nte]i cura]i to]i\u201d. Sf\u00e2r}it Sp@l@rii. Evang. a 2 Sp@l@rii. 12. {i, dup@ ce au sp@lat picioarele lor }i au luat vejmintele Sale, }ez\u00e2nd, iar@}i au zis 227r lor: \u201e{ti]i ce am f@cut voao? *Mth. 10, 24. Luc. 8, 8. 13. Voi M@ chema]i \u00cenv@]@toriu }i Domn }i bine zice]i, c@ s\u00e2nt. 14. Deci, de am sp@lat Eu picioarele voastre, Domnul }i \u00cenv@]@toriul, }i voi trebuie unul Jos. 15, 20. || altuie s@ sp@la]i picioarele. 15. C@ pild@ v-am dat ca, precum Eu am f@cut voao, a}a }i voi s@ face]i. 16. *Amin, amin zic voao, nu este sluga mai mare dec\u00e2t domnul s@u, nici apostolul e mai mare dec\u00e2t Cel ce l-au tremis. 17. De }ti]i aceste, ferici]i ve]i fi de le ve]i face. Sf\u00e2r}it a 2 Sp@l@rii. 716","CAP 13 {I 14 EVANGHELIIA DE LA IOAN 18. Nu de to]i voi zic; Eu }tiu pre carii i-am ales, ci, ca s@ s@ plineasc@ scriptura: *\u00abCel *Psal. 40, 10. ce m\u00e2nc@ cu Mine p\u00e2ne va r@dica asupra Mea c@lc\u00e2iul s@u\u00bb. *Mth. 10, 40. 19. De acum zic voao mai nainte de a fi, ca, deac@ va fi, s@ crede]i c@ Eu s\u00e2nt. Luc. 10, 16. 20. *Amin, amin zic voao: \u00abCel ce priime}te pre cel ce -l voi tremite pre Mine priime}te; *Math. 26, 21. iar@ cel ce M@ priime}te pre Mine priime}te pre Cel ce M-au tremis\u00bb\u201d. Mar. 14, 18. 21. Aceste zic\u00e2nd, Isus S-au turburat cu duhul }i au m@rturisit }i au zis: \u201e*Amin, amin Luc. 22, 21. zic voao c@ unul din voi M@ va vinde\u201d. 227v 22. {i s@ uita \u00eentre sine}i ucenicii, \u00eendoindu-s@ de carele ar zice. 23. {i era unul din ucenicii Lui }ez\u00e2nd \u00een s\u00e2nul lui Isus, pre carele iubiia Isus. | 24. Deci pre acesta l-au \u00eendemnat Simon Petru }i au zis lui: \u201eCine e de carele zice?\u201d. 25. {i, r@zim\u00e2ndu-s@ el pre pieptul lui Isus, au zis Lui: \u201eDoamne, cine este?\u201d 26. R@spuns-au Isus: \u201eAcela este, c@ruie Eu p\u00e2ne \u00eentins@ voi da\u201d. {i, \u00eenting\u00e2nd p\u00e2ne, au dat Iudei a lui Simon Iscarioteanul. 27. {i dup@ \u00eembuc@tur@ au \u00eentrat \u00een el Satana. {i au zis lui Isus: \u201eCe faci f@ cur\u00e2nd!\u201d 28. Iar@ aceasta nime n-au }tiut din cei ce }edea, pentru ce i-au zis, 29. C@ unora li s@ p@rea c@ pungi avea Iuda, pentru aceea i-ar fi zis Isus: \u201eCump@r@ cele ce trebuie la praznic\u201d, au s@ dea ceva s@racilor. 30. Deci, lu\u00e2nd el \u00eembuc@tura, au ie}it numaidec\u00e2t. {i era noapte. Evanghelia 1 S. Strat. Zac. 46. Zac. 46. 228r 31. Iar@, deac@ ie}ise, au zis Isus: \u201eAcum S-au prosl@vit Fiiul Omenesc }i Dumnez@u S-au *Sus 7, 34. prosl@vit \u00eentru El. *Preo. 19, 18. 32. De S-au prosl@vit Dumnez@u \u00eentru El, }i Dumnez@u \u00cel va prosl@vi pre El \u00eentru Sine Math. 22, 39. \u00eensu}i. {i numaidec\u00e2t \u00cel va prosl@vi. Jos. 15, 12. 33. Fiilor, \u00eenc@ pu]in cu voi s\u00e2nt. *C@uta-M@-ve]i }i, precum am zis jidovilor: || \u00abUnde *Mth. 25, 35. Eu merg, voi nu pute]i veni\u00bb, }i voao zic acum: Mar. 14, 29. Luc. 22, 33. 34. *\u00abPorunc@ noao dau voao, ca s@ v@ iubi]i unul pre altul, precum v -am iubit pre voi }i voi s@ v@ iubi]i unul pre altul. 35. Dintru aceasta vor cunoa}te to]i c@ ucenicii Mei s\u00e2nte]i, de ve]i avea dragoste unul c\u00e2tr@ altul\u00bb\u201d. 36. Zis-au Lui Simon Petru: \u201eDoamne, unde mergi?\u201d R@spuns-au Isus: \u201eUnde Eu merg, nu po]i acum veni dup@ Mine; iar@ vei veni dup@ aceea\u201d. 37. Zis-au Lui Petru: \u201ePentru ce nu pociu merge dup@ Tine acum? *Sufletul mieu pentru Tine voiu pune\u201d. 38. R@spuns-au lui Isus: \u201eSufletul t@u pentru Mine vei pune? Amin, amin zic ]ie: nu va c\u00e2nta coco}ul p\u00e2n@ ce de trei ori M@ vei t@g@dui. Cap 14 M\u00e2ng\u00e2ind pre ucenici, zice c@ multe l@ca}uri s\u00e2nt \u00een casa P@rintelui }i c@ iar@}i \u00eei va lua. Thomei zice c@ El este calea, adev@rul }i viia]a; iar@ lui Filip, c@ Tat@l \u00een Fiiul S@ vede }i c@ vor dob\u00e2ndi orice vor cere \u00een numele S@u. {i alt M\u00e2ng@itoriu de la Tat@l le va tremite. \u00cenva]@ cine s@ zice c@-L iube}te }i ce pace las@ ucenicilor, carii de mergerea Sa ar trebui adev@rat a s@ bucura. | 228v Luni 6. Zac. 47. Zac. 47. 1 . @ nu s@ turbure inima voastr@. Crede]i \u00een Dumnez@u }i \u00eentru Mine crede]i. 2 . \u00cen casa Tat@lui Mieu l@ca}uri multe s\u00e2nt, iar@ de nu, a} fi spus voao c@ merg s@ v@ g@tesc loc. 3. {i, de voi merge }i voi g@ti voao loc, iar@ voi veni }i v@ voi lua la Mine \u00eensumi, ca, unde s\u00e2nt Eu }i voi s@ fi]i, 4. {i unde merg }ti]i, }i calea }ti]i!\u201d 5. Zis-au Lui Thoma: \u201eDoamne, nu }tim unde mergi; }i cum putem }ti calea?\u201d 6. Zis-au lui Isus: \u201eEu s\u00e2nt calea }i adev@rul }i viia]a. Nime nu vine la Tat@l f@r@ prin Mine. 717","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 14 7. De M-a]i fi cunoscut pre Mine, adev@rat }i pre Tat@l Mieu a]i fi cunoscut; }i de acum \u00cel ve]i cunoa}te }i L-a]i v@zut\u201d. 8. Zis-au Lui Filip: \u201eDoamne, arat@ noao pre Tat@l }i va ajunge noao\u201d. 9. Zis-au lui Isus: \u201eAt\u00e2ta vreme s\u00e2nt cu voi }i nu M-a]i cunoscut? Filipe, cel ce veade pre Mine veade }i pre Tat@l. Cum zici tu: \u00abArat@ noao pre Tat@l?\u00bb 10. Nu crede]i c@ Eu \u00een Tat@l }i Tat@l \u00eentru Mine este? Zac. 48. S\u00e2mb. 6. Zac. 48. || Cuvintele carele Eu gr@iesc voao de la Mine \u00eensumi nu gr@iesc, iar@ Tat@l cel ce l@cuia}te 229r \u00eentru Mine, Acela face lucrurile. 11. Nu creade]i c@ Eu \u00een Tat@l }i Tat@l \u00een Mine iaste? 12. Iar@, de nu, pentru acealea lucruri creade]i. Sf\u00e2r}it vineri. *Math. 7, 7 Amin, amin zic voao, cel ce creade \u00eentru Mine, lucrurile care Eu fac }i acela va face, }i }i 21, 22. mai mari dec\u00e2t aceastea va face; c@ Eu la Tat@l merg. Marc. 11, 24. 13. *{i orice ve]i ceare de la Tat@l \u00een numele <Meu>, aceasta voi face, ca s@ S@ sl@veasc@ Jos. 16, 23. Tat@l \u00een Fiiul. 14. De ve]i ceare de la Mine ceva \u00een numele Mieu, aceasta voi face. 229v 15. De M@ iubi]i pre Mine, poruncile Meale ]ine]i. 16. {i Eu voi ruga pre Tat@l }i alt M\u00e2ng@itoriu va da voao, ca s@ r@m\u00e2ie cu voi \u00een veac. 17. Duhul Adev@rului, Care lumea nu poate priimi, c@ nu-L veade, nici \u00cel }tii, iar@ voi cunoa}te]i, c@ la voi r@m\u00e2ne }i \u00eentru voi va fi. | 18. Nu v@ voi l@sa s@raci, voi veni la voi. 19. \u00cenc@ pu]in }i lumea nu M@ veade, iar@ voi M@ vede]i, c@ Eu s\u00e2nt viu }i voi s\u00e2nte]i vii. 20. \u00centr-acea zi }i voi ve]i cunoa}te c@ Eu s\u00e2nt \u00een Tat@l Mieu }i voi \u00eentru Mine }i Eu \u00eentru voi. Sf\u00e2ntului apostol Iudei. 21. Cel ce are poruncile Meale }i le ]ine, acela e cel ce M@ iubea}te, iar@ cel ce iubea}te pre Mine s@ va iubi de la Tat@l Mieu; }i Eu voi iubi pre el }i M@ voi ar@ta lui pre Mine \u00eensumi\u201d. 22. Zis-au Lui Iuda, nu cel din Iscariot: \u201eDoamne, ce e c@ vei s@ Te ar@]i noao pre Tine \u00eensu]i, iar@ nu lumii?\u201d 23. R@spuns-au Isus }i au zis lui: \u201eDe M@ iubea}te cineva, cuv\u00e2ntul Mieu va ]inea }i Tat@l Mieu va iubi pre el }i la el vom veni }i l@ca} la el vom face. 24. Cel ce nu M@ iubea}te cuv\u00e2ntul Mieu nu ]ine }i cuv\u00e2ntul care a]i auzit nu iaste al Mieu, ci a Celui ce M-au trimis, al Tat@lui. Sf\u00e2r}it apostol. 25. Aceastea am gr@it voao, ca voi r@m\u00e2ind. || 230r 26. Iar@ M\u00e2ng@itoriul, Duhul Sf\u00e2nt, pre Care va tremite Tat@l \u00een numele Mieu, Acela v@ va \u00eenv@]a toate }i v@ va aduce aminte toate, oricare voi zice voao. 27. Pace las voao, pacea Mea dau voao; nu cum d@ lumea, Eu dau voao. Zac. 49. Luni 7. Zac. 49. *Fapte. 2, 23. S@ nu s@ turbure inima voastr@, nici s@ s@ sp@im\u00e2nteaze. 28. Auzit-a]i c@ am zis voao: \u00abMerg }i viu la voi. De M-a]i iubi, v-a]i bucura c@ merg la Tat@l, c@ Tat@l mai mare dec\u00e2t Mine iaste\u00bb. 29. {i acum v-am zis voao, mai nainte de a fi, ca, deac@ va fi, s@ creade]i, 30. Nu multe voi gr@i cu voi, c@ vine st@p\u00e2nul lumii ace}tiia }i \u00een Mine nu are nimic; 31. Ci ca s@ cunoasc@ lumea c@ iubesc pre Tat@l *}i, precum porunc@ Mi-au dat Mie Tat@l, a}ea fac. Scula]i-v@, s@ meargem de aici! 718","CAP 15 EVANGHELIIA DE LA IOAN Cap 15 230v Hristos, vi]a; Tat@l, lucr@toriul; iar@ ucenicii, ml@di]ele. Porunca lui Hristos de dragostea unuia cu altul adea|sea procitea}te. Apostolii, priiatinii lui Hristos, c@rora tainele Sale au descoperit }i i-au ales s@ aduc@ rod pururea. Pre carii \u00eent@rea}te \u00eemprotiva ur\u00e2ciunii }i izgonirii lume}ti, zic\u00e2nd c@ jidovii n-au m\u00e2ntuire de p@catul s@u. Septeamvre 2. Zac. 50. Zac. 50. 1 . u s\u00e2nt vi]a cea adev@rat@, }i Tat@l Mieu lucr@toriu iaste. *Sus 13, 10. 2 . Toat@ ml@di]a ce nu aduce \u00eentru Mine rod o va t@ia, }i toat@ carea 231r aduce rod o va cur@]i, ca mai mult rod s@ aduc@. 3. *De acum voi cura]i s\u00e2nte]i pentru cuv\u00e2ntul care am gr@it voao. 4. R@m\u00e2ne]i \u00eentru Mine }i Eu \u00eentru voi; precum ml@di]a nu poate aduce rod de sine} de nu va r@m\u00e2nea \u00een vi]@, a}ea nici voi de nu ve]i r@m\u00e2nea \u00een Mine. 5. Eu s\u00e2nt vi]a, voi ml@di]ele; cel ce r@m\u00e2ne \u00eentru Mine }i Eu \u00eentru el, acela aduce rod mult, c@ f@r@ Mine nimica nu pute]i face. 6. De nu va r@m\u00e2nea cineva \u00eentru Mine, s@ || va arunca afar@ ca ml@di]ele }i s@ va usca; }i-l vor culeage }i \u00een foc \u00eel vor arunca }i va arde. 7. De ve]i r@m\u00e2nea \u00eentru Mine }i cuvintele Meale \u00eentru voi vor r@m\u00e2nea, orice ve]i vrea ve]i ceare }i va fi voao. Sf\u00e2r}it luni }i a sf\u00e2ntului. 8. \u00centru aceasta S-au sl@vit Tat@l Mieu, ca rod mult s@ aduce]i }i s@ v@ face]i ucenicii Miei. Maiu 11. Zac. 51. Zac. 51. 231v 9. Precum M-au iubit Tat@l, }i Eu v-am iubit; r@m\u00e2ne]i \u00een dragostea Mea. *Sus. 13, 34. 10. De ve]i ]inea poruncile Meale, ve]i r@m\u00e2nea \u00een dragostea Mea, precum }i Eu poruncile Efes. 5, 2. Tat@lui Mieu am ]inut }i r@m\u00e2iu \u00een dragostea Lui. 1 Tesal. 4, 9. 11. Aceastea am gr@it voao, ca bucuriia Mea \u00een voi s@ fie }i bucuriia voastr@ s@ s@ plineasc@. 12. *Aceasta e porunca Mea, ca s@ v@ iubi]i unul pre altul precum v-am iubit. *Math. 28, 19. 13. Mai mare dec\u00e2t aceasta dragoste nime nu are, ca sufletul s@u s@-l puie cineva pentru priiatenii s@i. | 14. Voi priiatinii Miei s\u00e2nte]i, de ve]i face ceale ce Eu porunesc voao. 15. De acum nu v@ voi zice sluji, c@ sluga nu }ti ce face domnul lui; iar@ pre voi v-am zis priiatini, c@ toate, oricare am auzit de la Tat@l Mieu, cunoscute le-am f@cut voao. 16. Nu voi M-a]i ales, ci Eu v-am ales *}i v-am pus s@ mearge]i }i rod s@ aduce]i, }i rodul vostru s@ r@m\u00e2ie; }i orice ve]i ceare de la Tat@l \u00een numele Mieu s@ v@ dea. Sf\u00e2r}it sf\u00e2ntului. S\u00e2mb. 3 dup@ Pa}ti. Zac. 52. Zac. 52. 232r 17. Aceastea poruncesc voao: s@ v@ iubi]i unul pre altul. 1 Ioan 3, 11 18. De v@ urea}te lumea, s@ }ti]i c@ pre Mine, mai \u00eent\u00e2i dec\u00e2t pre voi, M-au ur\u00e2t. }i 4, 7. 19. De a]i fi fost din lume, lumea ar iubi al s@u; iar@ c@ci nu s\u00e2nte]i din lume, ci Eu v-am ales din lume, pentru aceaea v@ urea}te lumea. *Sus 13, 6. 20. Aduce]i-v@ aminte de cuv\u00e2ntul Mieu, care Eu am zis voao: \u00ab*Nu iaste slug@ mai mare Math. 10, 24. dec\u00e2t domnul s@u\u00bb. De M-au gonit pre Mine, **}i pre voi vor goni; de au ]i||nut cuv\u00e2ntul **Math. 24, 9. Mieu, }i al vostru vor ]inea. 21. Ci aceastea toate vor face voao pentru numele Mieu, c@ nu }tiu pre cel ce M-au trimis. *Psalm. 24, 19. 22. De n-a} fi venit }i n-a} fi gr@it lor, p@cat n-ar avea, iar@ acum m\u00e2ntuire n-au de p@catul s@u. *Luca 24, 49. 23. Cel ce M@ urea}te pre Mine }i pre Tat@l Mieu urea}te. 24. De n-a} fi f@cut lucrurile Meale \u00eentru ei, care nime altul n-au f@cut, p@cat n-ar avea; iar@ acum au }i v@zut }i M-au ur\u00e2t }i pre Mine }i pre Tat@l Mieu, 25. Ci ca s@ s@ plineasc@ cuv\u00e2ntul carele e scris \u00een leagea lor, *c@: \u00abM-au ur\u00e2t \u00een z@dar\u00bb. 26. *Iar@, c\u00e2nd va veni M\u00e2ng@itoriul, pre Carele Eu voi trimite voao de la Tat@l, Duhul Adev@rului, Carele de la Tat@l purceade, Acela va m@rturisi de Mine. 27. {i voi ve]i m@rturisi, c@ din \u00eenceput cu Mine s\u00e2nte]i. | 719","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 16 Cap 16 232v Ucenicilor veste}te viitoarele izgoniri }i c@ mai bine e lor de va merge El, s@ vie M\u00e2ng\u00e2itoriul, Carele va v@di lumea }i pre ei \u00eei va \u00eenv@]a }i pre Hristos va prosl@vi. Arat@ ce zisease: \u201ePu]in }i nu M@ ve]i vedea\u201d i proci, ad@og\u00e2nd pilda de muierea ce na}te. \u00cendeamn@ s@ cear@ de la Tat@l cu numele Lui }i le vestea}te fuga. 1 . ceste am gr@it voao, ca s@ nu v@ sminti]i. 2 . Scoate-v@-vor din sinagoguri. Zac. 53. Mar]i 7. Zac. 53. Ci va veni ceasul ca tot cel ce v@ va ucide i s@ va p@rea c@ aduce slujb@ lui Dumnezeu. Sf\u00e2r}it s\u00e2mb@t@ }i a sf\u00e2ntului. 3. {i aceste vor face voao, c@ n-au cunoscut pre Tat@l, nici pre Mine. 233r 4. Ci aceste am gr@it voao ca, deac@ va veni ceasul lor, s@ v@ aduce]i aminte ce Eu am spus voao. 5. Iar@ aceste voao din \u00eenceput nu v-am spus, c@ cu voi eram. {i acum merg la Cel ce M-au tremis }i nime dintre voi nu M@ \u00eentreab@: \u00abUnde mergi?\u00bb 6. Ci pentru c@ aceste am gr@it voao, \u00eentristarea au umplut inima voastr@. || 7. Ci Eu adev@rul zic voao: \u00abM ai bine e voao s@ merg Eu, c@, de nu M@ voiu duce, M\u00e2ng@itoriul nu va veni la voi, iar@ de M@ voiu duce, \u00cel voi tremite la voi. 8. {i, c\u00e2nd va veni Acela, va v@di lumea de p@cat }i de dreptate }i de judecat@; 9. De p@cat, adec@, c@ n-au crezut \u00eentru Mine, 10. Iar@ de dreptate, c@ la Tat@l merg }i nu M@ ve]i vedea, 11. Iar@ de judecat@, c@ st@p\u00e2nul lumii ace}tia, s-au judecat\u00bb. 12. \u00cenc@ multe am a v@ zice, ci nu le pute]i purta acum. 13. Iar@ c\u00e2nd va veni Acela, Duhul Adev@rului, v@ va \u00eenv@]a tot adev@rul, c@ nu va gr@i de la Sine}i, ci oricare va auzi va gr@i, }i cele viitoare va vesti voao. 14. Acela M@ va prosl@vi, c@ dintr-al Mieu va lua }i va vesti voao. Zac. 54. Merc. 7. Zac. 54. *Mth. 7, 7 15. Toate, oricare are Tat@l, ale Mele s\u00e2nt. Pentru aceea am zis c@ dintr-al Meu va lua 233v }i 21, 22. }i va vesti voao. 234r Mar. 11, 24. Luc. 11, 9. 16. Pu]in }i nu M@ ve]i vedea! {i iar@ pu]in }i M@ ve]i vedea, c@ merg la Tat@l\u201d. | Sus 14, 13. 17. {i au zis dintre ucenicii Lui, \u00eentre sine}i: \u201eCe este aceasta ce zice noao: \u00abPu]in, }i nu Iac. 1, 5. M@ ve]i vedea; }i iar@ pu]in }i M@ ve]i vedea\u00bb, }i c@: \u00abMerg la tat@l\u00bb?\u201d Zac. 55. 18. Zicea dar@: \u201eCe este aceasta, ce zice: \u00abPu]in, pu]in\u00bb, ce gr@ie}te?\u201d 19. {i au cunoscut Isus, c@ vrea s@-L \u00eentrebe }i au zis lor: \u201eDe aceasta v@ \u00eentreba]i \u00eentre voi, c@ci am zis: \u00abPu]in, }i nu M@ ve]i vedea }i iar@ pu]in, }i M@ ve]i vedea\u00bb? 20. Amin, amin zic voao c@ v@ ve]i v@ieta }i ve]i pl\u00e2nge voi, iar@ lumea s@ va bucura; iar@ voi v@ ve]i \u00eentrista, ci \u00eentristarea voastr@ s@ va \u00eentoarce spre bucurie. 21. Muierea, c\u00e2nd na}te, \u00eentristare are, c@ au venit ceasul ei; iar@ deac@ va na}te pruncul, nu-}i mai aduce aminte de str\u00e2nsoare, pentru bucuriia c@ s-au n@scut om \u00een lume. 22. {i voi, dar@, acum adec@ \u00eentristare ave]i, ci iar@ v@ voi vedea }i s@ va bucura inima voastr@ }i bucuria voastr@ nime nu o va lua de la voi. 23. {i \u00eentr-acea zi de la Mine nu ve]i cere nimica. *Amin, amin zic voao: \u00abDe ve]i cere || 9 gioi 7. Zaceal 55. ceva de la Tat@l \u00een numele Mieu, va da voao. 24. P\u00e2n@ acum n-a]i cerut nimica \u00een numele Mieu. Cere]i }i ve]i lua, ca bucuria voastr@ s@ fie plin@\u00bb. 25. Aceste \u00een pilde am gr@it voao. Vine ceasul c\u00e2nd nu voi mai gr@i \u00een pilde voao, ci la ar@tare de Tat@l voi vesti voao. 26. \u00centr-acea zi, \u00een numele Mieu ve]i cere. {i nu zic voao c@ Eu voi ruga pre Tat@l pentru voi, 720","CAP 16 {I 17 EVANGHELIIA DE LA IOAN 234v 27. C@ \u00eensu}i Tat@l v@ iube}te, c@ voi M-a]i iubit }i a]i crezut c@ Eu de la Dumnez@u am *Mth. 26, 31. ie}it. Mar. 14, 27. 28. Ie}it-am de la Tat@l }i am venit \u00een lume; iar@ las lumea }i merg la Tat@l\u201d. 29. Zis-au Lui ucenicii Lui: \u201eIat@, acum, la ar@tare, gr@ie}ti }i nici o pild@ nu zici. 30. Acum cunoa}tem c@ }tii toate }i nu-[i trebuie s@ Te \u00eentrebe cineva; \u00eentru aceasta credem c@ de la Dumnez@u ai ie}it\u201d. 31. R@spuns-au lor Isus: \u201eAc um crede]i? | 32. *Iat@, vine ceasul, }i acum au venit ca s@ v@ r@sipi]i fie}tecarele \u00eentru ale sale }i pre Mine s\u00e2ngur s@ M@ l@sa]i; }i nu s\u00e2nt s\u00e2ngur, c@ Tat@l cu Mine este. Sf\u00e2r}it gioi. 33. Aceste am gr@it voao, ca \u00eentru Mine pace s@ ave]i. \u00cen lume sc\u00e2rb@ ve]i avea. Ci cuteza]i, Eu am biruit lumea\u201d. Cap 17 Rug@ciunea lui Hristos c@tr@ Tat@l, pentru am\u00e2nduror prosl@virea, pentru ucenici }i pentru cei ce prin ei vor creade \u00eentr -\u00censul. S@ s@ p@zasc@ de r@u }i to]i s@ fie unul. {i s@ cunoasc@ lumea c@ El de la Tat@l au fost trimis. Duminic@ 7 Sfin]ilor P@rin]i. Zac. 56. Zac. 56. 235r 1 . ceastea au gr@it Isus }i, r@dic\u00e2nd ochii spre ceriu, au zis: \u201eP@rinte, venit-au *Math. 28, 18. 235v ceasul, prosl@vea}te pre Fiiul T@u, ca Fiiul T@u s@ Te prosl@veasc@. *Jos. 18, 9. 2 . *Precum I-ai dat puteare preste tot trupul, ca tot ce I-ai dat s@ le dea via]a de veaci. **Psalm. 108, 8. 3. Iar@ aceasta iaste via]a de veaci, s@ Te cunoasc@ pre Tine, s\u00e2ngur Dumnezeu adev@rat, }i pre Cel ce ai trimis, Isus Hristos. || 4. Eu Te-am prosl@vit pre p@m\u00e2nt, lucrul am s@v\u00e2r}it, care Mi-ai dat s@ fac. 5. {i acum prosl@vea}te-M@ Tu, P@rinte, la Tine \u00eensu]i, cu slava carea am avut, mai \u00eenainte de a fi lumea, la Tine, 6. Ar@tat-am numele T@u oamenilor carii Mi-ai dat din lume. Ai T@i era }i Mie i-ai dat }i cuv\u00e2ntul T@u l-au ]inut. 7. Acum au cunoscut c@ toate care Mi-ai dat de la Tine s\u00e2nt. 8. C@ci cuvintele care Mi-ai dat am dat lor }i ei au luat }i au cunoscut adev@rat c@ de la Tine am ie}it }i au crezut c@ Tu M-ai trimis. 9. Eu pentru aceia M@ rog, nu pentru lume M@ rog, ci pentru ace}tia carii Mi-ai dat, c@ ai T@i s\u00e2nt. 10. {i ale Meale toate ale tale s\u00e2nt, }i ale tale, ale Meale. {i M-am prosl@vit \u00eentr-\u00een}ii. 11. {i de acum nu s\u00e2nt \u00een lume, }i ace}tia \u00een lume s\u00e2nt }i Eu c@tr@ Tine vin. P@rinte sfinte, ]ine-i \u00eentru numele T@u, carii | ai dat Mie, s@ fie unul precum }i Noi. 12. C\u00e2nd eram cu ei, Eu \u00eei ]ineam \u00een numele T@u; *pre carii i-ai dat Mie i-am p@zit }i nime dintr-\u00een}ii n-au perit, f@r@ fiiul peririi, **ca s@ s@ plineasc@ scriptura. 13. Iar@ acum, la Tine viu }i aceastea gr@iesc \u00een lume, s@ aib@ bucuriia Mea deplin \u00eentru sine}. Sf\u00e2r}it duminic@. 14. Eu am dat lor cuv\u00e2ntul T@u }i lumea i-au ur\u00e2t, c@ nu-s din lume, precum }i Eu nu s\u00e2nt din lume. 15. Nu M@ rog s@-i iai din lume, ci s@-i p@ze}ti de cel r@u. 16. Din lume nu s\u00e2nt, precum }i Eu nu s\u00e2nt din lume. 17. Sfin]ea}te-i \u00eentru adev@r. Cuv\u00e2ntul T@u adev@r iaste. Vineri 7. Zac. 57. Zac. 57. 236r 18. Precum Tu M-ai trimis \u00een lume, }i Eu i -am trimis \u00een lume. 19. {i pentru ei, Eu M@ sfin]esc pre Mine \u00eensumi, ca s@ fie }i ei sfin]i]i \u00eentru adev@r. 20. Iar@ nu pentru ei numai M@ rog, ci }i || pentru cei ce vor creade prin cuv\u00e2ntul lor \u00eentru Mine, 721","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 17 {I 18 21. Ca to]i unul s@ fie, precum Tu, P@rinte, \u00eentru Mine }i Eu \u00eentru Tine; }i ei \u00eentru Noi unul s@ fie, ca s@ creaz@ lumea c@ Tu M-ai trimis. 22. {i Eu slava carea Mi-ai dat o am dat lor, ca s@ fie unul, precum }i Noi unul s\u00e2ntem; 23. Eu \u00eentru ei }i Tu \u00eentru Mine, ca s@ fie des@v\u00e2r}it \u00eentru unul }i s@ cunoasc@ lumea c@ Tu M-ai trimis }i i-ai iubit, precum }i pre Mine M-ai iubit. 24. P@rinte, carii i-ai dat Mie vreau ca, unde s\u00e2nt Eu, }i ei s@ fie cu Mine, s@ vaz@ slava Mea, carea Mi-ai dat, c@ M-ai iubit mai nainte de zidirea lumii. 25. P@rinte dreapte, lumea nu Te-au cunoscut, iar@ Eu Te-am cunoscut; }i ace}tia au cunoscut c@ Tu M-ai trimis. 26. {i cunoscut am f@cut lor numele T@u }i cunoscut l-oi face, ca dragostea cu carea M-ai iubit \u00eentru ei s@ fie, }i Eu \u00eentru ei\u201d. Sf\u00e2r}it vineri. | Cap 18 236v Isus de jidovi S@ prinde, ei \u00eent\u00e2i de cuv\u00e2ntul Lui pre p@m\u00e2nt c@zind. La Ana }i Caiafa S@ duce, r@spunzind arhiereului ce-L \u00eentreba. Cu palma s@ taie. De trei ori de Petru S@ t@g@duia}te. Dus fiind la divan, zice lui Pilat c@ \u00eemp@r@]iia Sa nu e din lumea aceasta. Jidovii poftesc s@ moar@ Isus, slobozindu-s@ Varavva. Zac. 58. Evangheliia 2 Sfintelor Patimi. Zac. 58. 2 \u00cemp@r. 15, 23. 1 . ceastea zic\u00e2nd Isus, au ie}it cu ucenicii S@i de ceaea parte de repejunea 237r Math. 26, 36. Chedrului, unde era o gr@din@ \u00een carea au \u00eentrat El }i ucenicii Lui. 237v Marc. 14, 32. 238r Luca 22, 39. 2 . {i }tiia }i Iuda, cel ce-L vindea, locul, c@ de multe ori Isus s@ adunase acolo cu ucenicii S@i. * Math. 26, 47. Marc. 14, 43. 3. *Deci Iuda lu\u00e2nd gloat@ }i de la arhierei }i de la farisei slujitori, au venit acolo cu Luc. 22, 47. f@linari }i cu f@clii }i cu arme. *Sus 17, 12. 4. Iar@ Isus }tiind toate cealea ce era s@ vie preste El, au mers }i le-au zis: \u201ePre cine c@uta]i?\u201d || * Luc. 3, 2. *Sus 11, 49. 5. R@spuns-au Lui: \u201ePre Isus Nazarineanul\u201d. Zis-au lor Isus: \u201eEu s\u00e2nt\u201d. {i sta }i Iuda, cel ce-L vindea, cu ei. * Math. 26, 58. Marc. 14, 54. 6. {i c\u00e2t au zis lor \u201eEu s\u00e2nt\u201d, s-au dus \u00eend@r@pt }i au c@zut pre p@m\u00e2nt. Luc. 22, 55. 7. {i iar@ i-au \u00eentrebat: \u201ePre cine c@uta]i?\u201d, iar@ ei au zis: \u201ePre Isus Nazarineanul\u201d. 8. R@spuns-au Isus: \u201eZis-am voao c@ Eu s\u00e2nt. Deci, de M@ c@uta]i pre Mine, l@sa]i pre ace}tia a s@ duce\u201d, 9. Ca s@ s@ plineasc@ cuv\u00e2ntul, carele au zis *c@: \u201ePre carii Mi-ai dat, n-am pierdut dintr-\u00een}ii pre careva\u201d. 10. Iar@ Simon Petru av\u00e2nd sabie, o au scos }i au lovit sluga arhiereului }i au t@iat ureachea lui cea dreapt@; }i era numele slujii Malhul. 11. {i au zis Isus lui Petru: \u201ePune sabiia ta \u00een teac@. P@harul care Mi-au dat Tat@l au nu l-oi bea?\u201d 12. Deci gloata }i trivunul }i slujitorii jidovilor au prins pre Isus }i L-au legat. | 13. *{i L-au adus la Ana \u00eent\u00e2i, c@ era socrul Caiafei, carele era arhiereul anului aceluia. 14. {i era Caiafa, *care dedease sfat jidovilor, c@ mai bine e un om a muri pentru norod. 15. {i mergea dup@ Isus Simon Petru }i alt ucenic. Iar@ ucenicul acela era cunoscut arhiereului }i au \u00eentrat cu Isus \u00een curtea arhiereului. 16. Iar@ Petru sta la u}e afar@.* {i au ie}it celalalt ucenic, care era cunoscut arhiereului, }i au zis port@ri]ei }i au dus \u00eenlontru pe Petru. 17. {i au zis lui Petru slujnica port@ri]a: \u201eAu doar@ }i tu e}ti din ucenicii omului acestuia?\u201d Zis-au el: \u201eNu s\u00e2nt\u201d. 18. {i sta slujile }i osta}ii la c@rbuni, c@ era frig }i s@ \u00eenc@lziia; }i era cu ei }i Petru st\u00e2nd }i \u00eenc@lzindu-s@. 19. Iar@ arhiereul au \u00eentrebat pre Isus de ucenicii S@i }i de \u00eenv@]@tura Lui. || 20. R@spuns-au lui Isus: \u201eEu de fa]@ am gr@it lumii. Eu pururea am \u00eenv@]at \u00een sinagoga }i \u00een besearic@, unde to]i jidovii s@ adun@; }i \u00eentr-ascuns nimica n-am gr@it. 21. Ce M@ \u00eentrebi? Mergi }i \u00eentreab@ pre aceia carii au auzit ce am gr@it lor. Iat@, ace}tia }tiu cealea ce am zis Eu\u201d. 722","CAP 18 EVANGHELIIA DE LA IOAN 238v 22. Iar@ aceastea zic\u00e2nd, unul ce sta dintre slujitori au dat palm@ lui Isus, zic\u00e2nd: \u201eA}ea *Math. 26, 57. r@spunzi arhiereului?\u201d Marc. 14, 23. Luca 21, 24. 23. R@spuns-au lui Isus: \u201eDe am gr@it r@u, m@rturisea}te de r@u, iar@ de am gr@it bine, *Mathei 26, 69. ce M@ ba]i?\u201d Marc. 14, 67. Luca 22, 56. 24. *{i L-au trimis Anna legat la Caiafa arhiereul. 25. {i era Simon Petru st\u00e2nd }i \u00eenc@lzindu-s@. *{i au zis lui: \u201eAu doar@ }i tu e}ti din ucenicii Lui?\u201d T@g@duit-au el }i au zis: \u201eNu s\u00e2nt\u201d. 26. Zis-au lui unul din slujile arhiereului, rudeniia celui ce-i t@iase Petru ureachea: | \u201eAu nu eu te-am v@zut \u00een gr@din@ cu El?\u201d 27. {i iar@ au t@g@duit Petru. {i numaidec\u00e2t coco}ul au c\u00e2ntat. Evangheliia 4 Sfintelor Patimi. Zac. 59. Zac. 59. 239r 28. *{i au adus pre Isus de la Caiafa la divan; }i era diminea]a. {i ei n-au \u00eentrat \u00een divan, *Math. 27, 2. 239v **ca s@ nu s@ spurce, ci s@ m\u00e2n\u00e2nce pa}tile. Marc. 15, 1. Luc. 23, 1. Sf\u00e2r}it 2 Patimi. **Fapt. 10, 28 }i 11, 3. 29. {i au ie}it Pilat la ei afar@ }i au zis: \u201eCe vin@ aduce]i asupra omului acestuia?\u201d 30. R@spuns-au }i au zis lui: \u201eDe n-ar fi acesta f@c@toriu de r@u, nu L-am fi dat ]ie\u201d. *Math. 20, 19. 31. {i au zis Pilat lor: \u201eLua]i-l voi }i dup@ leagea voastr@ \u00eel judeca]i\u201d. {i au zis lui jidovii: *Math. 27, 11. \u201eNoao nu ni-i slobod a omor\u00ee pre cineva\u201d, Marc. 15, 2. 32. *Ca s@ s@ plineasc@ cuv\u00e2ntul lui Isus, care au zis \u00eensemn\u00e2nd cu ce moarte era s@ moar@. Luca 23, 3. 33. *\u00centrat-au, dar@, iar@}i \u00een divan Pilat }i au chemat pre Isus }i au zis Lui: \u201eTu e}ti \u00eemp@ratul jidovilor?\u201d || *Math. 27, 15. 34. R@spuns-au El: \u201eDe la tine \u00eensu]i zici aceasta au al]ii ]-au zis de Mine?\u201d Marc. 15, 6. 35. R@spuns-au Pilat: \u201eAu doar@ eu jidov s\u00e2nt? Neamul t@u }i arhiereii te-au dat mie. Luca 23, 17. Ce ai f@cut?\u201d 36. R@spuns-au Isus: \u201e\u00cemp@r@]iia Mea nu e dintr-aceast@ lume. De ar fi dintr-aceast@ lume \u00eemp@r@]iia Mea, slujile Meale adev@rat s-ar sirgui s@ nu M@ dau jidovilor. Iar@ acum \u00eemp@r@]iia Mea nu-i de aici\u201d. 37. {i i-au zis Pilat: \u201eDar@ \u00eemp@rat e}ti tu?\u201d R@spuns-au Isus: \u201eTu zici c@ \u00eemp@rat s\u00e2nt Eu. Eu \u00eentru aceasta M-am n@scut }i spre aceasta am venit \u00een lume, s@ m@rturisesc de adev@r. Tot cel ce e din adev@r aude glasul Mieu\u201d. 38. Zis-au lui Pilat: \u201eCe e adev@rul?\u201d {i, zic\u00e2nd aceasta, iar@ au ie}it la jidovi }i le-au zis: \u201eEu nici o vin@ aflu \u00eentr-\u00eensul. 39. *Ci iaste obiceai voao, s@ v@ sloboz unul la Pa}ti. Vrea]i, dar@, s@ v@ sloboz pre \u00eemp@ratul jidovilor?\u201d | 40. {i au strigat iar@ to]i, zic\u00e2nd: \u201eNu pre acesta, ci pre Varava\u201d. {i era Varava t@lhariu. 723","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 19 Cap 19 De la Pilat S@ bate }i \u00een multe chinuri, batjocorit, cu spini \u00eencununat, spre moarte S@ ceare. {i iar@}i de Pilat S@ \u00eentreab@; arat@ c@ numai de sus are asupra Lui puteare. Pilat, \u00eendoit, pre Isus, pre Carele zice \u00eemp@ratul jidovilor, spre moarte judec@. Isus purt\u00e2ndu-{i crucea, \u00eentre t@lhari S@ r@stignea}te, puindu-s@ de Pilat deasupra scrisoarea }i \u00eemp@r]indu-s@ de osta}i ve}mintele }i soarte pentru \u00eembr@c@minte arunc\u00e2ndu-s@. Isus mumei pre Ioan }i pre muma lui Ioan \u00eencredin]az@. {i, \u00eens@to}ind, cu o]@t S@ adap@. {i, s@v\u00e2r}ind toate, \u00ce}i d@ sufletul. Fr\u00e2ng\u00e2ndu-s@ fluierile t@lharilor; din cea de}chis@ coastea lui Hristos s\u00e2nge }i ap@ curge. {i trupul Lui cu mirh@ }i aloe ung\u00e2ndu-s@, s@ \u00eengroap@. * Math. 27, 27. 1 . tunci, dar@, au luat Pilat pre Isus }i L-au b@tut. 240r Marc. 15, 16. 2 . *{i osta}ii, \u00eempletind cunun@ de spini, au pus pre capul Lui }i cu hain@ de || ur}inic L-au \u00eembr@cat. 3. {i vinea la El }i zicea: \u201eBucur@-Te, \u00eemp@ratul jidovilor!\u201d {i-I da p@lmi. 4. {i iar@ au ie}it Pilat afar@ }i au zis lor: \u201eIat@, \u00eel aduc voao pre el afar@, s@ cunoa}te]i c@ nici o vin@ nu aflu \u00eentr-\u00eensul. 5. ({i au ie}it Isus purt\u00e2nd cunun@ de spini }i hain@ de ur}inic) }i au zis lor: \u201eIat@ Omul!\u201d Zac. 60. La \u00cen@l]area Sfintei Cruci. Zac. 60. 6. {i, v@z\u00e2ndu-L arhiereii }i slujitorii, striga, zic\u00e2nd: \u201eR@stignea}te-L, r@stignea}te-L!\u201d 240v Zis-au lor Pilat: \u201eLua]i-l voi }i -l r@stigni]i, c@ eu nu aflu \u00eentr-\u00eensul vin@\u201d. 7. R@spuns-au lui jidovii: \u201eNoi leage avem, }i dup@ leage trebuie s@ moar@, c@ Fiiul l ui Dumnezeu pre Sine S-au f@cut\u201d. 8. {i, auzind Pilat acest cuv\u00e2nt, mai v\u00e2rtos s-au temut. 9. {i iar@ au \u00eentrat \u00een divan }i au zis c@tr@ Isus: \u201eDe unde e}ti tu?\u201d Iar@ Isus r@spuns nu i-au dat. | 10. {i I-au zis Pilat: \u201eMie nu gr@ie}ti? Nu }tii c@ puteare am a te r@stigni }i puteare am a Te slobozi?\u201d 11. R@spuns-au Isus: \u201eN-ai avea nici o puteare asupra Mea, de nu ]i s-ar fi dat de sus. Pentru aceaea, cel ce M-au v\u00e2ndut ]ie mai mare p@cat are\u201d. 12. {i de atunci c@uta Pilat a-L slobozi. Iar@ jidovii striga, zic\u00e2nd: \u201eDe sloboz pre Acesta, nu e}ti priiatin chesariului. C@ tot cel ce s@ face pre sine \u00eemp@rat s@ \u00eemprotivea}te chesariului\u201d. 13. Iar@ Pilat auzind aceaste cuvinte, au adus afar@ pre Isus. {i au }ezut la judecat@ \u00een locul ce s@ zice Lithostratos, iar@ ovreia}te, Gavvatha. 14. {i era Vinerea Pa}tilor, ceasul ca al }eas@le; }i au zis jidovilor: \u201eIat@ \u00eemp@ratul vostru!\u201d 15. Iar@ ei striga: \u201eIe-L, ie-L, r@stignea}te-L!\u201d. Zis-au lor Pilat: \u201ePre \u00eemp@ratul vostru voi r@stigni?\u201d R@spuns-au arhiereii: \u201eNu avem \u00eemp@rat, f@r@ chesariul\u201d. 724","CAP 19 EVANGHELIIA DE LA IOAN Sf\u00e2r}it 4. Strat(enie) || 241r 16. Atunci, dar@, L-au dat lor, s@ S@ r@stigneasc@. {i au luat pre Isus }i L -au scos. *Mth. 27, 33. 241v 17. *{i, purt\u00e2ndu-{i crucea, au ie}it la locul ce s@ zice \u201eal C@p@]inelor\u201d, iar@ ovreie}te, Mar. 15, 22. Golgotha, Luc. 23, 33. 18. Unde L-au r@stignit pre El }i cu El al]i doi, dincoaci }i dincoaci, iar@ \u00een mijloc pre Isus. 19. {i au scris }i pricina Pilat }i au pus pre cruce. {i era scris: \u201eIsus Nazarineanul, \u00eemp@ratul *Mth. 27, 35. jidovilor\u201d. Mar. 15, 24. 20. Deci aceast@ scrisoare mul]i dintre jidovi o au cetit, c@ aproape de cetate era locul Luc. 13, 34. unde S-au r@stignit Isus. {i era scris ovreie}te, eline}te }i letene}te. *Psal. 21, 19. 21. {i zicea lui Pilat arhiereii jidovilor: \u201eNu scrii \u00ab\u00eemp@ratul jidovilor\u00bb, ce pentru c@ El au zis \u00ab\u00eemp@ratul jidovilor s\u00e2nt\u00bb\u201d. 22. R@spuns-au Pilat: \u201eCe-am scris, am scris\u201d. 23. Iar@ osta}ii, deac@ \u00cel r@stignise, *au luat vejmintele Lui (}i au f@cut patru p@r]i, fie}tec@ruie osta} parte) }i \u00eembr@c@mintea. {i era \u00eembr@c@mintea necusut@, de sus ]@sut@ peste tot. | 24. {i au zis \u00eentre sine}i: \u201eS@ nu o t@iem, ci s@ arunc@m soarte spre ea, a cui s@ fie\u201d, ca s@ s@ plineasc@ scriptura ce zice: *\u201e\u00cemp@r]it-au vejmintele Mele loru}i }i spre \u00eembr@c@mintea Mea au aruncat soarte\u201d. {i osta}ii, adec@, aceste au f@cut. 9 sh. Patimi. 242r 25. {i sta l\u00e2ng@ crucea lui Isus muma Lui }i sora mumei Lui, Maria Cleofei }i Mariia *Ps. 68, 22. 242v Magdalina. *Ie}i. 12, 46. 26. {i, v@z\u00e2nd Isus muma }i ucenicul st\u00e2nd, pre carele iubiia, au zis mumei Sale: \u201eMuiere, Num. 9, 12. iat@ fiiul t@u!\u201d *Zah. 12, 10. Mth. 27, 57. 27. Dup@ aceea au zis ucenicului: \u201eIat@ muma ta!\u201d {i dintr-acel ceas o au luat ucenicul Mar. 15, 43. \u00eentru ale sale. Luc. 23, 50. *Sus 3, 2. 28. Dup@ aceea, }tiind Isus c@ toate s-au s@v\u00e2r}it, *ca s@ s@ plineasc@ scriptura, au zis: \u201eMi-i seate\u201d. 29. {i era un vas pus plin de o]et. Iar@ ei, un burete plin de o]et cu isop puind, l-au dat la gura Lui. 30. {i, lu\u00e2nd Isus o]etul, au zis: \u201eSf\u00e2r}itu-s-au\u201d. {i, plec\u00e2nd capul, {-au dat duhul. || 31. Iar@ jidovii (pentru c@ era vineri), ca s@ nu r@m\u00e2ie \u00een cruce trupurile s\u00e2mb@ta (c@ era mare zioa aceea a s\u00e2mbetii), au rugat pre Pilat s@ le fr\u00e2ng@ fluierele }i s@-L ia. 32. {i au venit osta}ii }i a celui dint@i, adec@ i-au fr\u00e2nt fluierile }i a celuealalt carele era r@stignit cu El. 33. Iar@ la Isus venind, c\u00e2t L-au v@zut mort, nu I-au fr\u00e2nt fluierile. 34. Ci unul din osta}i cu suli]a coasta Lui au de}chis }i numaidec\u00e2t au ie}it s\u00e2nge }i ap@. 35. {i cel ce au v@zut au m@rturisit }i adev@rat@ este m@rturiia lui. {i el }ti c@ adev@rate spune, ca }i voi s@ crede]i. 36. C@ aceste s-au f@cut, ca s@ s@ plineasc@ scriptura: *\u201eOs nu ve]i sf@r\u00e2ma dintr-\u00censul\u201d. 37. {i, iar@, alt@ scriptur@ zice: *\u201eVedea-vor pre Carele au str@puns\u201d. Sf\u00e2r}it 9 Patimi. 38. *Iar@, dup@ aceste, au rugat pre Pilat Iosif din Arimatheea (pentru | c@ era ucenicul lui Isus, iar@ t@inuit, pentru frica jidovilor) ca s@ ia trupul lui Isus. {i au l@sat Pilat. {i au venit }i au luat trupul lui Isus. 39. {i au venit }i Nicodim, *cel ce venise la Isus noaptea \u00eent\u00e2i, aduc\u00e2nd mestec@tur@ de smirn@ }i de aloes, ca la o sut@ de litre. 40. {i au luat trupul lui Isus }i L-au \u00eenf@}at cu giolgiuri cu miresme, precum este obiceaiul jidovilor a \u00eengropa. 41. {i era \u00een locul unde S-au r@stignit o gr@din@ }i \u00een gr@din@ morm\u00e2nt nou, \u00een carele nime \u00eenc@ nu s@ pusease. 42. Acolo, dar@, pentru vinearea jidovilor, c@ aproape era morm\u00e2ntul, au pus pre Isus. Sf\u00e2r}it 11 Patimi. 725","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 20 Cap 20 Mariia Magdalina \u00eent\u00e2i vine la morm\u00e2nt, dup@ aceea Petru }i Ioan. Aceea, pl@ng\u00e2nd la 243r morm\u00e2nt, vede \u00eengeri }i apoi pre Isus cunoa}te. Carele ar@t@ndu- S@ apostolilor, pace le pofte}te. {i, ar@t\u00e2ndu-le m\u00e2nile }i coasta, le d@ Duhul Sf\u00e2nt, ca s@ ierte p@catele }i s@ le ]ie. {i iar@ Thomei, ce nu credea, ar@t\u00e2ndu-s@ cu || ceiaalal]i ucenici, \u00ce}i d@ trupul s@-l pip@ie, ferici]i a fi, zic\u00e2nd, cei ce nev@zind au crezut. Multe a Lui Hristos seamne nu s\u00e2nt scrise \u00eentru aceast@ carte. Zac. 63. Evan. \u00cenvierii 7. Zac. 63. Mth. 28, 1. 1 . ar@ \u00eentru una a s\u00e2mbetei, Mariia Magdalina au venit de diminea]@, \u00eenc@ fiind Mar. 16, 1. \u00eentunerec, la morm\u00e2nt, }i au v@zut piatra luat@ de pre morm\u00e2nt. Luc. 24, 1. 2 . {i au alergat }i au venit la Simon Petru }i la alt ucenic, pre carele iubiia Isus, }i au zis lor: \u201eAu luat pre Domnul din morm\u00e2nt }i nu }tiu unde L-au pus\u201d. 243v 3. {i au ie}it Petru }i celaalalt ucenic }i au venit la morm\u00e2nt. 4. {i alerga am\u00e2ndoi \u00eempreun@ }i celaalalt ucenic au alergat mai curund dec\u00e2t Petru }i au venit mai \u00eent\u00e2i la morm\u00e2nt. 5. {i, plec\u00e2ndu-s@, au v@zut giolgiurile puse, \u00eens@ n-au \u00eentrat. 6. {i au venit Simon Petru dup@ el }i au \u00eentrat \u00een morm\u00e2nt }i au v@zut giolgiurile puse, | 7. {i n@frama, carea fusease pre capul Lui nu cu giolgiurile pus@, ci deosebit \u00eenv@luit@ \u00eentr-un loc. 8. {i atunci au \u00eentrat }i celaalalt ucenic, carele venise mai \u00eent@i la morm\u00e2nt, }i au v@zut }i au crezut. 9. C@ \u00eenc@ nu }tiia scripturile, c@ trebuia s@ \u00eenvie din mor]i. 10. {i s-au dus iar@}i ucenicii la ai s@i. Zac. 64. Sf\u00e2r}it \u00cenvierii 7. Evan. \u00cenvierii 8. Zac. 64. *Mth. 28, 1. 11. *Iar@ Maria sta l\u00e2ng@ morm\u00e2nt, afar@, pl\u00e2ng\u00e2nd. {i, pl\u00e2ng@nd, s-au plecat }i s -au Mar. 16, 5. uitat \u00een morm\u00e2nt. Luc. 24, 4. 12. {i au v@zut doi \u00eengeri \u00een albe }ez\u00e2nd, unul la cap }i altul la picioare, unde fusease pus trupul lui Isus. 244r 13. Zis-au ei aceia: \u201eMuiere, ce pl\u00e2ngi?\u201d Zis-au lor: \u201eC@ au luat pre Domnul Mieu }i nu }tiu unde L-au pus\u201d. 14. Aceste zic\u00e2nd, s-au \u00eentors \u00eend@r@pt }i au v@zut pre Isus st\u00e2nd }i nu }tiia c@ Isus este. 15. Zis-au ei Isus: \u201eMuiere, ce pl\u00e2ngi? Pre cine|| cau]i?\u201d Ea socotind c@-i gr@dinariul, au zis Lui: \u201eDoamne, de L-ai luat Tu, spune-mi unde L-ai pus }i eu L-oi lua\u201d. 726","CAP 20 EVANGHELIIA DE LA IOAN 16. Zis-au ei Isus: \u201eMaria!\u201d Ea \u00eentorc\u00e2ndu-s@, au zis Lui: \u201eRavvone\u201d (ce s@ zice \u201e\u00eenv@]@toriule\u201d). 17. Zis-au ei Isus: \u201eS@ nu te atingi de Mine, c@ \u00eenc@ nu M-am suit la Tat@l Mieu. Ci mergi la fra]ii Miei }i le zi: \u00abSui-M@-voi la Tat@l Mieu }i la Tat@l vostru }i la Dumnez@ul Mieu }i la Dumnez@ul vostru\u00bb. 18. Venit-au Maria Magdalina vestind ucenicilor c@: \u201eAm v@zut pre Domnul }i aceste mi-au zis\u201d. Sf\u00e2r}it 8 \u00cenvierii. 9 \u00cenvie. }i la vecernia Pa}ti. Zac. 65. }i Dnca Thomii. Zac. 65. 244v 19. *{i, fiind sar@ \u00eentru una a s\u00e2mbetelor }i u}ile fiind \u00eencuiete, unde era ucenicii aduna]i *Mar. 16, 14. pentru frica jidovilor, venit-au Isus }i au st@tut \u00een mijloc }i au zis lor: \u201ePace voao!\u201d Luc. 24, 36. 1 Cor. 15, 5. 20. {i, aceste zic\u00e2nd, au ar@tat lor m\u00e2nile }i coasta. Bucuratu-s-au diript aceea ucenicii, v@z\u00e2nd pre Domnul. *Mth. 18, 18. 21. {i au zis lor iar@}i: \u201ePace voao! Precum | M-au tremis pre Mine Tat@l, }i Eu tremit pre voi\u201d. 22. Aceste zic\u00e2nd, au suflat }i au zis lor: \u201eLua]i Duh Sf\u00e2nt! 23. *A c@rora ve]i ierta p@catele, iertate vor fi; }i a c@rora ve]i ]inea, ]inute vor fi\u201d. 24. Iar@ Thoma, unul din cei doispr@zece, ce s@ zice Geam@nul, nu era cu ei c\u00e2nd au venit Isus. 25. {i au zis lui ceiaalal]i ucenici: \u201eAm v@zut pre Domnul!\u201d. Iar@ el au zis lor: \u201eDe nu voi vedea \u00een m\u00e2nile Lui p@trunderea cuielor }i s@ bag degetul mieu \u00een locul cuielor }i s@ puiu m\u00e2na mea \u00een coasta Lui, nu voi crede\u201d. Sf\u00e2r}it Pa}ti. 245r 26. {i, dup@ opt zile, iar@ era ucenicii Lui \u00eenlontru }i Thoma cu ei. Venit-au Isus, u}ile fiind \u00eencuiete, }i au st@tut \u00een mijloc }i au zis: \u201ePace voao!\u201d. *Jos 21, 25. 27. Dup@ aceea au zis Thomei: \u201eAdo degetul t@u \u00eencoace }i vezi m\u00e2nile Mele }i ado m\u00e2na ta }i o bag@ \u00een coasta Mea. {i s@ nu fii necredincios, ci credincios\u201d. || 28. R@spuns-au Thoma }i au zis Lui: \u201eDomnul mieu }i Dumnez@ul mieu!\u201d 29. Zis-au lui Isus: \u201eDeac@ M-ai v@zut, Thomo, ai crezut. Ferici]i cei ce n-au v@zut }i au crezut!\u201d. 30. *Multe, adec@ }i alte seamne au f@cut Isus \u00eenaintea ucenicilor S@i, carele nu s\u00e2nt scrise \u00een cartea aceasta. 31. Iar@ aceste s-au scris, ca s@ crede]i c@ Isus ieste Hristos, Fiiul lui Dumnez@u. {i, crez\u00e2nd, viia]@ s@ ave]i \u00eentru numele Lui. Sf\u00e2r}it 9 \u00cenvierii }i Thomei. 727","EVANGHELIIA DE LA IOAN CAP 21 Cap 21 Pescuind ucenicii, \u00eei face Isus a prinde mul]ime de pe}ti, din care s@mn Petru, prin Ioan, cunosc\u00e2nd pre Domnul, s@ arunc@ \u00een mare. {i, g@tind pr\u00e2nz de dragoste lui Hristos, de trei ori \u00eentreb\u00e2ndu-s@, de trei ori ia a pa}te oile Lui. {i de viitoare-sa patim@ i s@ aduce aminte. \u00cen z@dar cercet\u00e2nd despre moartea lui Ioan, nu toate faptele lui Hristos s-au scris. Zac. 66. Evang. 10 \u00cenvierii. Zac. 66. 1 . up@ aceea, iar@ S-au ar@tat Isus ucenicilor S@i l\u00e2ng@ Marea Tiveriadei. {i S-au 245v ar@tat a}a: 246r 2 . Era \u00eempreun@ Simon Petru }i Tho|ma, ce s@ zice Geam@nul, }i Nathanail, carele era din Cana Galileii, }i fiii lui Zevedei }i al]i doi dintre ucenicii Lui. 3. Zis-au lor Simon Petru: \u201eMerg a pescui\u201d. Zis-au lui: \u201eVenim }i noi cu tine\u201d. {i au ie}it }i s-au suit \u00een corabie }i \u00eentr-acea noapte nimica n-au prins. 4. Iar@ fiind diminea]@, au st@tut Isus \u00een ]@rmure, \u00eens@ nu L-au cunoscut ucenicii, c@ Isus ieste. 5. {i au zis lor Isus: \u201eFe]ilor, ave]i ceva de m\u00e2ncat?\u201d R@spuns-au Lui: \u201eNu\u201d. 6. Zis-au lor: \u201eArunca]i de -a dreapta cor@biii mreaje }i ve]i afla\u201d. {i au aruncat }i, iat@, nu o putea trage de pre mul]imea pe}tilor. 7. Zis-au, dar@, ucenicul acela, pre carele iubiia Isus, lui Petru: \u201eDomnul este!\u201d Simon Petru, c\u00e2t au auzit c@ Domnul este, s-au \u00eencins cu fota (c@ era gol) }i s-au aruncat \u00een mare. 8. Iar@ ceiaalal]i ucenici cu luntre au venit (c@ nu era departe de uscat, ce ca la doao sute de co]i), tr@g\u00e2nd mreaje cu pe}ti. || 9. {i, deac@ s-au pogor\u00e2t la uscat, au v@zut jeratec pus }i pe}te preste el }i p\u00e2ne. 10. Zis-au lor Isus: \u201eAduce]i din pe}tii carii a]i prins acum\u201d. 11. Suitu-s-au Simon Petru }i au tras mreaje la uscat, plin@ de pe}ti mari, o sut@ cinzeci }i trei. {i at\u00e2]ea fiind, nu s-au rupt mreaje. 12. Zis-au lor Isus: \u201eVeni]i de pr\u00e2nzi]i!\u201d {i nu \u00eendr\u00e2znea din cei ce }edea a-L \u00eentreba: \u201eTu cine e}ti?\u201d, }tiind c@-i Domnul. 13. {i au venit Isus }i au luat p\u00e2ne }i au dat lor }i pe}te a}ijderea. 14. Cu aceasta, iat@, a treia oar@ S-au ar@tat Isus ucenicilor S@i, deac@ \u00eenviiase din mor]i. Sf\u00e2r}it 10 \u00cenvie. Evan. \u00cenvierii 11. Aceasta }i s\u00e2mb. 50 }i la Bogoslov. la utr. }i ianuar 16. Zac. Zac. 67. 67. 15. Iar@, deac@ pr\u00e2nzise, au zis lui Simon Petru Isus: \u201eSimon al lui Ioann, iube}ti-M@ mai 246v mult dec\u00e2t ace}te?\u201d Zis-au Lui: \u201eA}ea e, Doamne, Tu }tii | c@ Te iubesc\u201d. Zis-au lui: \u201ePa}te *2 Petru 1, 14. mielu}eii Miei\u201d. 16. Zis-au lui iar@}i: \u201eSimon al lui Ioann, iube}ti-M@?\u201d Zis-au Lui: \u201eA}ea e, Doamne, Tu }tii c@ Te iubesc\u201d. Zis-au lui: \u201ePa}te mieii Miei\u201d. 17. Zis-au lui a treia oar@: \u201eSimone al lui Ioann, iube}ti-M@?\u201d \u00centristatu-s-au Petru, c@ci i-au zis a treia oar@: \u201eIube}ti-M@?\u201d }i au zis Lui: \u201eDoamne, Tu toate }tii, Tu }tii c@ te iubesc\u201d. 18. Zis-au lui: \u201ePa}te oile Meale. *Amin, amin \u2013 zic ]ie \u2013 c\u00e2nd erai mai tin@r, te \u00eencingeai }i mergeai unde vreai; iar@ deac@ vei \u00eemb@tr\u00e2ni, \u00eentinde-vei m\u00e2nile tale }i altul te va \u00eencinge }i te va duce \u00eenc@tro tu nu vreai\u201d. 19. Iar@ aceasta au zis \u00eens@mn\u00e2nd cu ce moarte era s@ prosl@veasc@ pre Dumnez@u. Sf\u00e2r}it \u00cenvierii. {i, aceasta zic\u00e2nd, au zis lui: \u201eVino dup@ Mine\u201d. 247r 20. \u00centorc\u00e2ndu-s@ Petru, au v@zut pre ucenicul acela, pre carele iubiia Isus, mer||g\u00e2nd *Sus 13, 23. dup@ el, *carele s-au }i culcat la cin@ pre pieptul Lui }i au zis: \u201eDoamne, cine este cel ce Te va vinde?\u201d 21. Pre acesta, dar@, v@z\u00e2ndu-l Petru, au zis lui Isus: \u201eDoamne, dar@ acesta ce?\u201d 728","CAP 21 EVANGHELIIA DE LA IOAN 22. Zis-au lui Isus: \u201eA}a vreau, s@ r@m\u00e2ie el, p\u00e2n@ voi veni; ce e ]ie? Tu vino dup@ Mine\u201d. 23. {i au ie}it cuv\u00e2ntul acesta \u00eentre fra]i c@ ucenicul acela nu va muri. {i n-au zis lui Isus: \u201eNu va muri\u201d, ci: \u201eA}ea vreau s@ r@m\u00e2ie el, p\u00e2n@ voi veni, ce e ]ie?\u201d Zac. 68 Zac. 68. 24. Acesta e ucenicul acela carele, m@rturisea}te de aceste }i au scris aceste. {i }tiu c@ *Sus. 20, 30. adev@rat@ este m@rturia lui. 25. *{i s\u00e2nt }i altele multe care au f@cut Isus, carele de s-ar scrie c\u00e2te una, nici \u00een lume mi s@ pare c@ n-ar \u00eenc@pea c@r]ile carele s-ar scrie. Monast. Balasf. Ssma. Triados. 28 Ian. 1761 729","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ 1760 - 1761 \u201eA scrie c\u00e3r\u00fei \u00eenseamn\u00e3 a comunica cu depar tele t\u00e3u \u00bai a deveni con\u00batiin\u00fea lui mai bun\u00e3. Ce sunt c\u00e3r\u00feile omenirii, dac\u00e3 nu con\u00batiin\u00fea noastr\u00e3 mai bun\u00e3? Ce este Eminescu, dac\u00e3 nu con\u00batiin\u00fea mai bun\u00e3 a rom\u00e2nilor?\u201d (G. Liiceanu, Jurnalul de la P\u00e3ltini\u00ba) 1. Biblia lui Petru Pavel Aron \u2013 cea dint\u00e2i traducere a Vulgatei \u00een limba rom\u00e2n@ n spiritul cuvintelor de mai sus, Biblia este \u201econ\u00batiin\u00fea mai bun\u00e3\u201d a lumii \u00eentregi. A\u00baa se explic\u00e3 nenum\u00e3ratele traduceri \u00bai retraduceri ale textului \u00een c\u00e2teva mii de limbi, \u00een epoci \u00bai spa\u00feii diferite, din antichitatea iudaic\u00e3 \u00bai p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, \u00bai tip\u00e3rirea ei \u00een milioane de exemplare. \u00cen spa\u00feiul rom\u00e2nesc, la int erval de ceva mai mult de o sut\u00e3 de ani (1688\u20131795), Biblia se traduce integral de trei ori, expresie a unor acumul\u00e3ri cantitative \u00bai a unor salturi calitative \u00een cele mai div erse planuri ale vie\u00feii sociale, cu prioritate \u00een domeniul cultural. Astfel, \u00een plin umanism rom\u00e2nesc se realiz eaz\u00e3 Biblia de la Bucure\u00bati (1688), iar un secol mai t\u00e2r ziu, \u00een Blajul iluminist, prind via\u00fe\u00e3, la inter val de numai 30 de ani, alte dou\u00e3 traduceri integrale ale textului sacru \u00een limba r om\u00e2n\u00e3: traducerea realizat\u00e3 dup\u00e3 Vulgata latin\u00e3 sub coordonarea episcopului Petru P avel Aron (1760\u20131761), p\u00e3s trat\u00e3 p\u00e2n\u00e3 acum \u00een manuscris, \u00bai cea realizat\u00e3 de Samuil Micu dup\u00e3 Sep tuaginta, tip\u00e3rit\u00e3 \u00een 1795. Dintre acestea, versiunea coordonat\u00e3 de episcopul Aron reprezint\u00e3 o ie\u00baire din tipare, traduc\u00e3torii abandon\u00e2nd Biblia impus\u00e3 de tradi\u00feia bisericii orientale \u00bai aleg\u00e2nd drept surs\u00e3 Vulgata apusean\u00e3. Orientarea lor s pre t extul latinesc, benefic\u00e3 \u00een plan cultural1, este, \u00een mod cer t, principala cauz\u00e3 a r\u00e3m\u00e2nerii p\u00e2n\u00e3 acum \u00een uit are a aces tei traduceri. S-a scris mult des pre Biblia de la Bucure\u00bati, de\u00bai nu se poate spune c\u00e3 s-au g\u00e3sit r\u00e3spunsuri la cele mai importante \u00eentr eb\u00e3ri pe car e le-a ridicat de-a lungul timpului prima realizare integral\u00e3 a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, fiind \u00eenc\u00e3 aprinse controver sele cu privire la contribu\u00feia acesteia la dezvoltarea limbii rom\u00e2ne literar e. Nu s-a scris la fel de mult despre traducerea pe care a realizat-o Samuil Micu2, \u00een timp ce traducerea coordonat\u00e3 de Petru Pavel Aron a intrat \u00een aten\u00feia cercet\u00e3torilor abia \u00een vremea din urm\u00e3. Spre mijlocul v eacului al XVIII-lea, programul educa\u00feional din Transilvania, ale c\u00e3rui baz e fuseser\u00e3 puse \u00een Sinodul din iunie 1702, deci foar te aproape de \u00eenceputurile Bisericii Greco-Catolice pe ter en rom\u00e2nesc, se concretizeaz\u00e3 \u00een proiecte cultural-educative ambi\u00feioase datorate episcopului Inochentie Micu-Klein, omul de cultur\u00e3 care \u00bai-a dep\u00e3\u00bait \u00een multe privin\u00fee epoca. U nele dintre ideile sale au r\u00e3mas numai \u00een s tadiu de proiect, urm\u00e2nd a se \u00eendeplini ulterior, multe \u00een timpul episcopului Petru P avel Aron. \u00cen Blajul devenit adev\u00e3r at centru al spiritualit\u00e3\u00feii rom\u00e2ne\u00bati, c\u00e3rturarii ardeleni sunt p\u00e3trun\u00bai de necesitatea de a umple un gol is toric, de a recupera \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scur t cu putin\u00fe\u00e3 tot \u201eceea ce is toria neglijase vreme de o mie de ani\u201d, av\u00e2nd \u201econ\u00batiin\u00fea c\u00e3 pun p\u00e2rghia ca s\u00e3 \u00eenal\u00fee la nivelul de lumin\u00e3 al secolului un masiv de mun\u00fei cufundat \u00een tenebre. O \u00eentreag\u00e3 lume a s piritului trebuia cl\u00e3dit\u00e3, la repezeal\u00e3, ca s\u00e3 r\u00e3scumpere istoria pierdut\u00e3\u201d3. Aceasta explic\u00e3 faptul c\u00e3 \u00eentr-un timp record, de numai c\u00e2t eva decenii, c\u00e3r\u00feile realizate la Blaj puteau face de depar te concuren\u00fe\u00e3, \u00bai nu numai cantitativ, celor care se tip\u00e3riser\u00e3 \u00een toat\u00e3 lumea rom\u00e2neasc\u00e3 p\u00e2n\u00e3 la acea dat\u00e34. Apogeul acestei activit\u00e3\u00fei \u00eel reprezint\u00e3, evident, cele dou\u00e3 tr aduceri ale Bibliei , realizate la interval de numai trei decenii5. 1 Explica\u00feii pertinente propune I. Chindri\u00ba \u00een c\u00e2teva s tudii: Secolele Bibliei de la Blaj, \u00een vol. Cultur\u00e3 \u00bai societate \u00een contextul \u00aacolii Ardelen e, Cluj-Napoca, 2001, p.225 \u00ba.u., ap\u00e3rut \u00bai ca s tudiu introductiv la Biblia de la Blaj \u2013 1795. Edi\u00feie jubiliar\u00e3, Roma, 2000; Crearea Bibliei na\u00feionale la rom\u00e2ni 1550 \u2013 1795\u00bai Rolul geniului \u00een crearea Bibliei na\u00feionale, \u00een vol. Transilvanica II. Studii \u00bai fragmente literare, Cluj-Napoca, 2003, p.847 \u00ba.u.; Testamentul lui Petru Pavel Aron , \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, vol.I, p.LXIII\u2013LXIV. 2 Interesul binemeritat (es te Biblia na\u00feional\u00e3 a rom\u00e2nilor!) de care se bucur\u00e3 aces t text \u00een ultimul timp s-a concretizat \u00een primul r\u00e2nd \u00een reeditar ea de excep\u00feie din anul 2000: Biblia de la Blaj (1795), edi\u00feie jubiliar\u00e3. Cu binecuv\u00e2nt area \u00ce.P.S. Lucian Mure\u00baan, mitr opolitul Bisericii Rom\u00e2ne Unite, Roma, 2000 (edi\u00feie realizat\u00e3 sub \u00eenaltul patronaj al P.S. Virgil Ber cea, episcopul Eparhiei Rom\u00e2ne Unite de Oradea \u00bai sub egida \u00batiin\u00feific\u00e3 a Academiei Rom\u00e2ne, Institutul de Istorie \u2013 Cluj-Napoca; coordonatorul edi\u00feiei I. Chindri\u00ba) \u00bai \u00eentr -o serie de studii: I. Chindri\u00ba, Secolele, p.225 \u00ba.u.; Idem, Crearea Bibliei na\u00feionale la r om\u00e2ni 1550 \u2013 1795 \u00bai Rolul geniului \u00een crearea Bibliei na\u00feionale, \u00een vol. Transilvanica II. Studii \u00bai fr agmente literare, Cluj-Napoca, 2003, p.847 \u00ba.u.; N. Iacob, Limbajul biblic rom\u00e2nesc (1640-1800), vol. I-II, Editura Universit\u00e3\u00feii Suceava, 2001 (Vol. I: Aspecte ale evolu\u00feiei limbii rom\u00e2ne literare p\u00e2n\u00e3 la 1840, vol. al II-lea: Biblia de la Blaj \u2013 text de r eferin\u00fe\u00e3 \u00een tr adi\u00feia biblic\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3); Idem, Biblia de la Blaj (1795) \u2013 a doua tr aducere integral\u00e3 a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, \u00eenAnalele U niversit\u00e3\u00feii \u201e\u00aatefan cel Mare\u201d Suceava, 1994; Idem, Termeni de origine slav\u00e3 specifici limbii liter are vechi \u00een Biblia de la Bucure\u00bati (1688) \u00bai \u00een Biblia de la Blaj (1795) (Cartea Facerea), \u00een vol. Limbaje \u00bai comunicare II, seria Colloquia, Editur a Institutului European, Ia\u00bai, 1997; Idem, 200 de ani de la a doua traducere integral\u00e3 a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, Blaj, 1795, \u00een \u201eLimba Rom\u00e2n\u00e3\u201d, nr.1 (25), 1996, anul VI, Chi\u00bain\u00e3u; Idem, C\u00e2teva obser va\u00feii privind sinonimia le xical\u00e3 \u00een Biblia de la Blaj (1795) \u00bai \u00een Biblia de la Bucure\u00bati (1688), cu ref erire la Ms.45 \u00bai la Ms.4389, \u00een vol. Biblija i kultura, nr.4, Cern\u00e3u\u00fei, 2002; Idem, Biblia de la Blaj (1795) \u2013 moment de ref erin\u00fe\u00e3 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u00e3, Editur a Academiei Rom\u00e2ne, Bucur e\u00bati, 2004. 3 L. Blaga, G\u00eendirea rom\u00e2neasc\u00e3 \u00een Transilvania \u00een secolul al XVIII-lea, Bucure\u00bati, 1966, p.128. 4 Vezi I. Chindri\u00ba, Secolele, p.260 \u00ba.u. 5 Celor dou\u00e3 le-au ur mat, tot la Blaj, alte trei traduceri ale Bibliei, toate p\u00e3strate \u00een manuscris: \u00een deceniul al treilea al secolului al XIX -lea, profesorul bl\u00e3jean Teodor Pop a opt at pentru tr aducerea c\u00e3r\u00feilor poetice \u00bai de \u00een\u00feelepciune; la 23 octombrie 1870 \u00eencheia traducerea Bibliei Timotei Cipariu, \u2013 textul s\u00e3u fiind cel mai amplu care s-a scris \u00een ortografia etimologizant\u00e3 \u2013, pentru ca la cump\u00e3na dintre secolele al XIX-lea \u00bai al XX -lea profesorul Victor Smigelschi s\u00e3 preg\u00e3teasc\u00e3 o edi\u00feie cu t otul special\u00e3 dup\u00e3 Biblia lui Samuil Micu, cu un v olum uria\u00ba de note \u00bai comentarii biblice \u2013 peste 3000. (Vezi I. Chindri\u00ba \u00bai N. Iacob, Biblia lui T imotei Cipariu, \u00een \u201eAcademica\u201d, nr.35, februarie 2005, anul XV, p.13\u201314). 789","NICULINA IACOB Sunt bine cunoscute argumentele pe care Samuil Micu le aduce \u00een sprijinul necesit\u00e3\u00feii de a r ealiza o nou\u00e3 traducere a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3: aspectul arhaic al limbii din vechea traducere, \u201emult osibit de vor ba cea de acum obicinuit\u00e3 \u00bai mai ales de graiul \u00bai de stilul cel din c\u00e3r\u00feile biserice\u00bati, car e \u00een toate besearecile r om\u00e2ne\u00bati s\u00e3 cetesc\u201d (Samuil Micu, C\u00e3tr\u00e3 cetitoriu, \u00een B1795, p.1); \u201etocmirea\u201d necorespunz\u00e3toare a limbii din textul de la 1688: \u201eC\u00e2t acea t\u00e3lm\u00e3cire aceii Biblii mai pre multe locuri nepl\u00e3cut\u00e3 urechilor auzitorilor iaste, care lucru cu mare pagub\u00e3 sufleteasc\u00e3 era neamului \u00bai besearecii rom\u00e2nilor\u201d (ibidem); num\u00e3rul mic de exemplar e din vechea tr aducere, care f\u00e3cea practic imposibil accesul cre\u00batinilor la textul sacru, de vreme ce \u201eaceale vechi biblii at\u00e2ta s-au \u00eempu\u00feinat, c\u00e2t foar te rar, s\u00e3 nu zic bun cr edincios cre\u00batin, ci preot iaste la carele s\u00e3 afl\u00e3 \u00bai nici cu foar te mare pre\u00fe f\u00e3r de mare trap\u00e3d \u00bai os teneal\u00e3 nu s\u00e3 afl\u00e3 ca s\u00e3-\u00bai poat\u00e3 ne\u00batine cum p\u00e3ra\u201d (ibidem). Accesul cre\u00batinilor la textul sacr u nu \u00eensemna \u00eens\u00e3 numai posibilitatea de a achizi\u00feiona cartea, ci mai ales \u00een\u00feelegerea textului. Este ceea ce l-a deter minat pe Samuil Micu s\u00e3 se apuce de \u201eat\u00e2ta lucru\u201d \u00bai s\u00e3 realizeze o nou\u00e3 traducere, \u00eentr-un stil unitar \u00bai \u00eentr -o limb\u00e3 unitar\u00e3. De\u00bai avea posibilitatea s\u00e3 r ealizeze o cola\u00feionare a celor dou\u00e3 tr aduceri integrale deja existente \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, traducerea de la 1688 \u00bai traducerea \u201enes\u00e3v\u00e2r\u00bait\u00e3 \u00bai nedat\u00e3 la lumin\u00e3\u201d a lui Petru Pavel Aron, Micu argumenteaz\u00e3, de pe pozi\u00feiile filologului acum, necesit atea realiz\u00e3rii unei traduceri noi: \u201eDeci ca stilul \u00bai a\u00baezarea graiului \u00eentr u aceea\u00bai Biblie s\u00e3 nu f ie osibit pun\u00e2ndu-se unele dintru acea t\u00e3lm\u00e3cire, altele dintru a altuia, s-au socotit ca toat\u00e3 Biblia de unul cu aseamenea stil \u00bai a\u00baezare a graiului s\u00e3 se t\u00e3lm\u00e3ceasc\u00e3.\u201d ( ibidem). \u00cen afara aspectelor deja subliniate, se desprind din prefa\u00fea textului tradus de Micu cel pu\u00fein \u00eenc\u00e3 dou\u00e3 idei importante. Micu es te cel dint\u00e2i critic avizat al textului de la Bucure\u00bati, critica sa nefiind \u00een nici un caz tenden\u00feioas\u00e3 sau augmentat\u00e3 de apartenen\u00fea autorului la religia greco-catolic\u00e3. Apoi, el vorbe\u00bate aici, pentru a doua oar\u00e3, despre existen\u00fea celeilalte traduceri int egrale a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, realizat\u00e3 dup\u00e3 textul Vulgatei de episcopul unit Petru P avel Aron6. Mul\u00fei dintre reprezentan\u00feii Bisericii Greco-Catolice au fos t foarte apropia\u00fei de Biserica Oriental\u00e37 \u00bai pr eocupa\u00fei, \u00een condi\u00feiile \u00een care o bun\u00e3 p\u00e3s torire a credincio\u00bailor impunea acest lucr u, s\u00e3 demonstreze c\u00e3 religia unit\u00e3 este una oriental\u00e3, fapt dovedit \u00bai de precizarea care se reg\u00e3se\u00bate aproape \u00een toate titlurile c\u00e3r\u00feilor de la Blaj: \u201eDup\u00e3 r\u00e2nduiala Besearecii R\u00e3s\u00e3ritului\u201d. Mai mult ca oricine a demons trat aceas t\u00e3 apropiere \u00bai aceast\u00e3 preocupare episcopul Petru Pavel Ar on \u00eensu\u00bai. \u00cen pofida fidelit\u00e3\u00feii sale, exager ate chiar, fa\u00fe\u00e3 de credin\u00fea r\u00e3s\u00e3ritean\u00e3, manifestat\u00e3 inclusiv \u00een detalii vestimentare8, cel numit pe bun\u00e3 dreptate \u201eartizanul orientalismului monahal de la Blaj\u201d alege s\u00e3 foloseasc\u00e3 Vulgata drept izvor pentru traducerea Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e39. Ca rupere de tradi\u00feie, orientarea spre textul latinesc este e xtrem de important\u00e3, versiunea realizat\u00e3 de echipa10 lui Petru Pavel Aron fiind singura traducere dup\u00e3 Vulgata din cultura noastr\u00e3 veche. Aceast\u00e3 ie\u00baire din tipare a determinat cu sigur an\u00fe\u00e3 6 Informa\u00feii \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu aces t eveniment cultural deosebit (traducerea Bibliei dup\u00e3 Vulgata, la 1760) aduce Samuil Micu \u00een alt e dou\u00e3 locuri: \u00een edi\u00feia latin\u00e3 a Istoriei rom\u00e2nilor (1778), unde preci zeaz\u00e3 c\u00e3 Petru Pavel Aron \u201ea tradus din latin\u00e3 \u00een rom\u00e2n\u00e3 toat\u00e3 Sf\u00e2nta Scriptur\u00e3, dup\u00e3 Vulgata latinilor\u201d (Apud I. Chindri\u00ba, Secolele , p.307) \u00bai \u00een v olumul dedicat istoriei bisericii din Istoria \u00bai lucr urile \u00bai \u00eent\u00e2mpl\u00e3rile rom\u00e2nilor (1802), unde se spune: \u201e\u00cent oars\u00e3 \u00een limba rom\u00e2neasc\u00e3 vl\u00e3dica Aron Biblia Vulgata cea latineasc\u00e3, care v oia s\u00e3 o tip\u00e3reasc\u00e3 la Blajiu, \u00eens\u00e3 pentr u cuvioase pricini nu s-au tip\u00e3rit\u201d (Apud ibidem). Textul tradus de Petru P avel Aron \u2013 episcopul unit care a editat \u00een premier\u00e3 toate c\u00e3r\u00feile de cult pentru credincio\u00baii greco-catolici din Transilvania (Vezi ibidem, p.276 \u00ba.u.) \u2013 se p\u00e3streaz\u00e3 \u00een 11 volume la Biblio teca Academiei Rom\u00e2ne, Filiala Cluj. Cele 11 volume reprezint\u00e3 de f apt dou\u00e3 versiuni ale textului. Prima v ersiune cuprinde 7 volume manuscrise \u00bai constituie prima redac\u00feie sau \u201emaculatorul\u201d traducerii. Cea de a doua versiune, p\u00e3s trat\u00e3 \u00een 4 volume, cuprinde textul integral al Vechiului Tes tament preg\u00e3tit pentru tipar (Vezi, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, descrierea am\u00e3nun\u00feit\u00e3 a manuscriselor, \u00een Not\u00e3 asupr a edi\u00feiei, p.CXXVII\u2013CXXIX). Existen\u00fea celor dou\u00e3 versiuni \u00bai faptul c\u00e3 ele sunt legate \u00eengrijit inf irm\u00e3 precizarea f\u00e3cut\u00e3 de Samuil Micu \u00een cuv\u00e2ntul C\u00e3tr\u00e3 ce titoriu, potrivit c\u00e3reia el ar fi v\u00e3zut traducerea \u201enumai pe ni\u00bate h\u00e2r tii scris\u00e3\u201d. E prea pu\u00fein probabil, dac\u00e3 nu imposibil, ca Micu s\u00e3 nu fi v\u00e3zut t extul, dar \u00een mod cert l-a eliminat inten\u00feionat din interesul s\u00e3u (Vezi I. Chindri\u00ba, Secolele, p.321), f\u00e3r\u00e3 ca atitudinea lui Micu s\u00e3 aib\u00e3 leg\u00e3tur\u00e3 cu autorul tr aducerii, pe care \u201e\u00eel venera ca pe un sf\u00e2nt\u201d. Faptul c\u00e3 Micu aminte\u00bate \u00een tr ei locuri de existen\u00fea acestei versiuni a Bibliei \u00een rom\u00e2ne\u00bate \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 \u00eei recuno\u00batea autorului efortul uria\u00ba depus pentru realizarea unei traduceri de asemenea amploare, dar a refuzat s\u00e3 valorifice rezultatul acestei munci. \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu modul \u00een car e s-a lucrat \u00bai cu timpul c\u00e2t a durat traducerea Bibliei dup\u00e3 Vulgata apusean\u00e3, vezi I. Chindri\u00ba, Secolele , p.308\u2013310 \u00bai Testamentul lui P etru Pavel Aron, \u00een edi\u00feia de f a\u00fe\u00e3, vol.I., p.LXIV \u2013LXV. 7 \u00cen condi\u00feiile \u00een care unirea era subminat\u00e3 de ac\u00feiuni anticatolice de r\u00e3sunet, de tipul celei organizate de Sofronie din Cioara \u00eentre 1759\u20131761, cu apogeul, a\u00baadar, chiar \u00een perioada \u00een car e se traduce dup\u00e3 Vulgata occidental\u00e3 Biblia lui Petru P avel Aron, este fir esc s\u00e3 se afle printre prela\u00feii greco-cat olici unii care s\u00e3 se do vedeasc\u00e3 \u00een mai mare m\u00e3sur\u00e3 partizani ai ideilor prozelite catolice cu care veniser\u00e3 \u00een cont act \u00een timpul studiilor f\u00e3cut e \u00een str\u00e3in\u00e3tate. Este \u00bai cazul lui Gherontie Cotorea, unul dintre membrii echipei organizate de episcopul Aron pentru traducerea Bibliei. Dorin\u00fea de a persuada, \u00eentr-un mod subtil totu\u00bai, se ref lect\u00e3 chiar la nivelul limbajului \u00een textul tradus. A\u00baa se explic\u00e3 prez en\u00fea, \u00een unele c\u00e3r\u00fei bilbice, a cuvintelor unir e \u00bai unit ca echivalent e ale cuvintelor lat. simplicit\u00bcs, -\u00bctis , respectiv simplex, simplicis. Iat\u00e3 c\u00e2teva exem ple concludente \u00een acest sens: Unirea dr ep\u00feilor \u00eei va \u00eendrepta pre d\u00e2n\u00baii, \u00bai \u00een\u00baelarea celor r\u00e3zvr\u00e3ti\u00fei \u00eei va bate pre ei. (Pl 11,3); Mai bun e s\u00e3r acul care umbl\u00e3 \u00eentru unir ea sa dec\u00e2t bogatul ce- \u00bai str\u00e2nge buzele \u00bai ne\u00een\u00fe\u00e3leptul. (Pl 19,1); Dreptul cel ce umbl\u00e3 \u00eentru unirea sa ferici\u00fei dup\u00e3 s\u00e2ne fiii va l\u00e3sa. (Pl 20,7); Mai bun e s\u00e3r acul ce umbl\u00e3 \u00eentru unirea sa dec\u00e2t bogatul \u00een c\u00e3i necurate. (Pl 28,6); C\u00e3 cei drep\u00fei vor l\u00e3cui pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai cei uni\u00fei vor r\u00e3m\u00e2nea \u00eentr-\u00eensul (Pl 2,21); C\u00e3 ur\u00e3ciune ias te Domnului tot \u00een\u00bael\u00e3toriul \u00bai cu cei uni\u00feigraiurile Lui. (Pl 3,32). A se vedea \u00eenc\u00e3: Pl: rezum. cap.10; rezum. cap.20; 10,29; 11,5; 28,10, 18; 29,10; Io v: 1,1, 8; 2,3, 9; 8,20; 9,21; 12,4; 25,2; 31,6; 33,3. De fiecare dat\u00e3, sensul actualizat de acest e cuvinte es te \u201ecredin\u00fe\u00e3 sincer\u00e3\u201d, \u201ecur\u00e3\u00feenie sufleteasc\u00e3\u201d, \u201esincer \u00een credin\u00fea sa\u201d, \u201ecurat suflete\u00bat e\u201d. Prin compara\u00feie, \u00een acelea\u00bai locuri din B1795 nu am g\u00e3sit nic\u00e3ieri aceste cuvinte. Nu \u00batim \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 prezen\u00fea aces tor cuvinte \u00een text se datoreaz\u00e3 lui Gherontie Cotorea. Cum manuscrisul maculator din care f\u00e3ceau parte Proverbele lui Solomon s-a pierdut, ar r\u00e3m\u00e2ne identificarea traduc\u00e3torului dup\u00e3 scrisul din manuscrisul maculator din care face par te Cartea lui Iov. Consider\u00e3m \u00eens\u00e3 c\u00e3 es te mai pu\u00fein important cine a introdus aces te cuvinte \u00een text. Mult mai important este c\u00e3 ele tr\u00e3deaz\u00e3 o star e de spirit, teama de a vedea z\u00e3d\u00e3rnicit\u00e3 unirea, o ac\u00feiune care adusese culturii rom\u00e2ne privilegiul unei reale sincroniz\u00e3ri cu spiritul veacului, iar rom\u00e2nilor ardeleni, \u00baansa de a-\u00bai putea dob\u00e2ndi drepturile pierdute dup\u00e3 1437. 8 Este reprezent at \u00een imaginile vremii \u00eembr\u00e3cat \u00een ve\u00baminte specif ice monahilor r\u00e3s\u00e3riteni \u00bai purt\u00e2nd pe cap potcap, iar nu tichia impus\u00e3 arhier eilor catolici. 9 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu aceast\u00e3 problem\u00e3, v ezi I. Chindri\u00ba, Tes tamentul lui Petru Pavel Aron , \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, vol.I, p.LXIII\u2013LXIV. 10 Cu Petru Pavel Aron solidaritatea int electual\u00e3 este \u00een\u00feeleas\u00e3, la modul concret, ca munc\u00e3 \u00een echip\u00e3. Prima lucr are as tfel realizat\u00e3 este Floarea adev\u00e3r ului, textul care deschide la 1750 seria tip\u00e3riturilor bl\u00e3jene, dup\u00e3 \u00eenfiin\u00fearea la 1747 a tipografiei greco-cat olice de la Blaj, \u00een urma decretului prin care, la 23 noiembrie 1746, Maria Tereza interzicea p\u00e3tr underea c\u00e3r\u00feilor r om\u00e2ne\u00bati din \u00deara Rom\u00e2neasc\u00e3 \u00bai Moldova. Traducerea Bibliei se face t ot \u00een echip\u00e3, o echip\u00e3 intelectual\u00e3 alc\u00e3tuit\u00e3 din c\u00e2teva personalit\u00e3\u00fei ale primei genera\u00feii de intelectuali ilumini\u00bati: Petru Pavel Aron, Grigore Maior, Atanasie Rednic, Silvestru Caliani, Gher ontie Cotorea, \u00een primul r\u00e2nd, \u00bai, \u00een plan secundar, Petru Pop de Daia \u00bai Ioan S\u00e3c\u00e3date (vezi I. Chindri\u00ba, Testamentul lui Petru Pav el Aron, \u00een edi\u00feia de f a\u00fe\u00e3, vol.I, p. LXIV\u2013LXX). 790","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ r\u00e3m\u00e2nerea \u00een uitare p\u00e2n\u00e3 \u00een zilele noastre, \u00een condi\u00feiile \u00een car e mentalul colectiv de tip r\u00e3s\u00e3ritean nu putea fi dec\u00e2t refractar la o asemenea ino va\u00feie. Atitudinea lui Samuil Micu fa\u00fe\u00e3 de tr aducerea de la 1760 este concludent\u00e3 \u00een acest sens11. Munca \u00een colectiv, \u00eentr-o asemenea \u00eentreprinder e cultural\u00e3, venea cu avantajele ei, dar presupune \u00bai dezavantaje. Pe de o par te, o astfel de echip\u00e3, milit\u00e3re\u00bate organizat\u00e3 de coordonatorul traducerii, a lucrat \u00eentr-un ritm sus\u00feinut \u00bai greu de imaginat, astfel c\u00e3 \u00eentr-un timp record (\u00eentre 1760\u20131761) traducerea era \u00eencheiat\u00e3 \u00een forma \u00een care a ajuns p\u00e2n\u00e3 la noi. De altfel, numai lucr\u00e2nd \u00een echip\u00e3 a f ost posibil\u00e3 umplerea acelui gol istoric, ur mare a unui destin nedrept cu r om\u00e2nii de prea mult\u00e3 vreme. Pe de alt\u00e3 parte \u00eens\u00e3, la nivel stilistic, dincolo de diver sitatea fireasc\u00e3 datorat\u00e3 con\u00feinutului diferit al c\u00e3r\u00feilor biblice, diver sitatea stilistic\u00e3 este \u00bai mai accentuat\u00e3 la nivelul acestui text din pricina caracteristicilor idiostilului fiec\u00e3rui traduc\u00e3tor. Nu este exclus ca Samuil Micu s\u00e3 fi avut \u00een vedere aceast\u00e3 diversitate stilistic\u00e3, remarcat\u00e3 poate de el \u00een traducerea de la 1760, atunci c\u00e2nd sus\u00feinea necesit atea unei noi traduceri a \u00eentregului text \u201ede unul cu asemenea stil \u00bai a\u00baezare a graiului\u201d12. Traduc\u00e3torii vin dintr -un areal lingvistic puternic marcat la t oate nivelurile limbii13, fap t care se reflect\u00e3 \u00een \u00eentr egul text. Am crezut ini\u00feial c\u00e3, asemeni lui Nicolae Milescu, c\u00e3rturar ul umanist care nu-\u00bai pusese problema realiz\u00e3rii traducerii Vechiului Testament \u00eentr-o variant\u00e3 supr adialectal\u00e3 a limbii rom\u00e2ne, tot astfel c\u00e3r turarii din prima gener a\u00feie a iluminismului rom\u00e2nesc, car e trudesc la aceast\u00e3 nou\u00e3 \u201ef acere\u201d a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, nu abandoneaz\u00e3 graiul vorbit la nord de Mure\u00ba, graiul lor de acas\u00e3, pentr u o norm\u00e3 supr adialectal\u00e3, pe care ei, for ma\u00fei \u00een \u00bacoli latine\u00bati (Petru Pavel Aron, Grigore Maior, Silvestru Caliani sunt cei dint\u00e2i s tuden\u00fei bl\u00e3jeni la Roma), o con\u00batientizau, dar nu \u00eentotdeuna o s t\u00e3p\u00e2neau foarte bine14. S-a dovedit \u00eens\u00e3 a nu f i \u00eentru totula\u00baa. Analiza am\u00e3nun\u00feit\u00e3 a textului ne-a demonstrat c\u00e3, de\u00bai nem\u00e3rturisit, ei au \u00eencercat s\u00e3 elimine faptele de limb\u00e3 cu un pronun\u00feat caracter regional. \u00cen lupta lor dramatic\u00e3 cu cuv\u00e2ntul s-au confruntat \u00eens\u00e3 cu probleme pentru care nu au g\u00e3sit \u00eentotdeauna rezolvarea optim\u00e3, dar solu\u00feiile propuse dovedesc tocmai aceast\u00e3 lupt\u00e3 acerb\u00e3 cu cuv\u00e2ntul (vezi, de 11 \u00cen realitate, a\u00baa cum am subliniat \u00een nota 4, Micu este nedrept fa\u00fe\u00e3 de r ezultatul muncii lui Aron. Spuneam c\u00e3 Micu a cunoscut \u00een mod cert textul tradus de echipa lui Aron, dar a refuzat s\u00e3-l valorifice \u00een tr aducerea pe care o ini\u00feiaz\u00e3 la 1783, dup\u00e3Septuaginta. E mai gr eu de \u00een\u00feeles, \u00eentr-adev\u00e3r, de ce af irm\u00e3 el c\u00e3 t extul tr adus la 1760 s-a p\u00e3strat numai pe ni\u00bate h\u00e2rtii \u00bai c\u00e3 unele dintre acestea s-au pierdut, de vreme ce textul a ajuns la noi \u00een dou\u00e3 variant e, una chiar preg\u00e3tit\u00e3 pentru tipar, dar care, cum se exprim\u00e3 Micu \u00eensu\u00bai \u00een Istoria \u00bai lucrurile \u00bai \u00eent\u00e2mpl\u00e3rile rom\u00e2nilor, \u201epentr u cuvioase pricini nu s-au tip\u00e3rit\u201d. Cuvioasele pricini invocate de Micu sunt decodate de I. Chindri\u00ba (Secolele, p.307); \u00een mod logic, ar putea fi vorba de moartea aut orului, dar \u00bai de faptul c\u00e3, \u00eentr-un mediu \u00een care ruperea de tradi\u00feia bisericii orientale er a practic imposibil\u00e3, nu se putea tip\u00e3ri o Biblie care urma textul Vulgatei occident ale. \u00cen alt mod dec\u00e2t \u00een cazul sp\u00e3tarului Milescu (care sp\u00e3r gea \u00bai el tiparele vr emii, traduc\u00e2nd Vechiul Testament din greac\u00e3 \u00bai nu din sla von\u00e3), autorul unei asemenea realiz\u00e3ri nu r\u00e3m\u00e2nea \u00een con\u00batiin\u00fea pos terit\u00e3\u00feii. Este acum de dat oria acesteia s\u00e3-l a\u00baeze pe Petru Pav el Ar on \u00eentre cei car e au trudit la \u201efacerea\u201d Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. 12 Este aces ta unul dintre motivele care ne-au determinat s\u00e3 cr edem c\u00e3 Micu a cunoscut \u00een mod direct traducerea lui Petru Pavel Aron (poate numai \u201emaculatorul\u201d tr aducerii, \u2013 de\u00bai el aminte\u00bate \u00een Istoria \u00bai lucr urile \u00bai \u00eent\u00e2mpl\u00e3rile r om\u00e2nilorde \u201ecuvioase pricini\u201d care au \u00eempiedicat tip\u00e3rirea \u2013, variant\u00e3 incomple t\u00e3 \u00bai c\u00e3reia \u00eei lipseau, \u00eentr-adev\u00e3r , \u201em\u00e2na \u00bai \u00eendreptarea de pe urm\u00e3\u201d, cum sus\u00feine \u00een cuv\u00e2ntul C\u00e3tr\u00e3 ce titoriu ). Cel\u00e3lalt argument, cu care sus\u00feinem faptul c\u00e3 monahilor Blajului (\u00bai cu at\u00e2t mai pu\u00fein lui Samuil Micu!) nu le era str\u00e3in textul tradus de echipa lui Petru Pavel Aron, este irefutabil: cvasiidentitatea rezumatelor capitolelor din B1760 \u00bai B1795. Iat\u00e3 pentru exemplif icare c\u00e2teva rezumate selectate, pentru economia lucr\u00e3rii, numai din tr ei c\u00e3r\u00fei biblice. Cartea Facerii: B1760, cap. 1: \u201eDespre zidirea lumii, usebirea \u00bai podoaba f\u00e3pturilor \u00bai de \u00eenchipuirea omului, c\u00e3r uia au supus Dumnez eu toat e care zidise.\u201d, B1795, cap.1: \u201eDespre zidirea lumii, osibirea \u00bai podoaba f\u00e3pturilor \u00bai des pre zidirea omului, c\u00e3ruia i-au supus Dumnez eu toate care zidis\u00e3. \u201d; Pildele lui Solomon: B1760, cap.1: \u201eFolosirea pildelor. Ascultar ea \u00bai \u00eendemnul spre \u00een\u00fe\u00e3lepciune. Fiiul s\u00e3 dojenea\u00bate s\u00e3 nu urmeze dup\u00e3 \u00eembl\u00e2nzirile p\u00e3c\u00e3to\u00bailor. \u00cen\u00feelepciunea \u00eendeamn\u00e3 spre a sa \u00eembr\u00e3\u00fei\u00baeare, \u00bai celor ce o ur\u00e3sc le ves tea\u00bate perirea.\u201d, B1795, cap.1: \u201eFolosul pildelor; ascultar ea \u00bai \u00eendemnul spre \u00een\u00feelepciune; s\u00e3 dojenea\u00bate fiiul s\u00e3 nu ur meaze dup\u00e3 \u00eembl\u00e3nzirile p\u00e3c\u00e3t o\u00bailor; \u00een\u00feelepciunea \u00eendeamn\u00e3 spre a sa \u00eembr\u00e3\u00fei\u00baeare, \u00bai celor ce o ur\u00e3sc le v estea\u00bate perirea.\u201d; B1760, cap.3: \u201e\u00cen\u00fe\u00e3lepciunea lungea\u00bate via\u00fea. Mila \u00bai adev\u00e3rul s\u00e3 nu s\u00e3 p\u00e3r\u00e3sasc\u00e3. N\u00e3deajdea spre Dumnezeu. Teamer ea de Dumnezeu. Dumnezeu s\u00e3 Se cins teasc\u00e3. Certar ea lui Dumnezeu cu veselie a o priimi. Lauda \u00een\u00fe\u00e3lepciunii. Celor ce ur meaz\u00e3 \u00een\u00fe\u00e3lepciunea toate li-s norocite. Priiatinului degrab\u00e3 a-i da, nici a-i face r\u00e3u, nu a s\u00e3 prici. Celor r\u00e3i a nu urma. Perirea celor f\u00e3r\u00e3 leage \u00bai blagosloveniia cuvio\u00bailor.\u201d, B1795, cap.3: \u201e\u00cen\u00feelepciunea lungea\u00bate viia\u00fea; mila \u00bai adev\u00e3r ul s\u00e3 nu s\u00e3 p\u00e3r\u00e3seasc\u00e3, n\u00e3deajdea spre Dumnezeu, teamerea de Dumnezeu; Dumnezeu s\u00e3 Se cinsteasc\u00e3; certarea lui Dumnezeu cu v eselie a o priimi; lauda \u00een\u00feelepciunii; celor ce urmeaz\u00e3 \u00een\u00feelepciunea t oate le s\u00e2nt nor ocite; degrab a da priiatinului \u00bai a nu-i face r\u00e3u; nu a s\u00e3 prici; celor r\u00e3i a nu urma perirea celor f\u00e3r\u00e3 de leage, ci blagosloveniia cuvio\u00bailor.\u201d; Sf\u00e2nta Domnului Isus Hristos Evanghelie de la Matheiu: B1760, cap.2: \u201e\u00cen ce chip filosofii cu daruri la Hristos cel n\u00e3scut au venit. Des pre r\u00e3p\u00batirea lui Irod asupra pruncilor \u00bai izgonir ea lui Hristos \u00een Eghipt \u00bai de \u00eentoar cerea Lui la p\u00e3m\u00e2ntul Israil.\u201d, B1795, cap.2: \u201e\u00cen ce chip filosof ii cu daruri la Hris tos, cel n\u00e3scut, au venit; despre r\u00e3p\u00batirea lui Irod asupra pruncilor \u00bai izgonirea lui Hristos \u00een Eghipt \u00bai de \u00eentoarcer ea Lui la p\u00e3m\u00e2ntul Israil\u201d. Cvasiidentitatea despre care vorbeam mai sus este, credem, concludent ilustrat\u00e3 de aceste fragmente. Compara\u00feiile se pot \u00eens\u00e3 extinde la nivelul tutur or c\u00e3r\u00feilor Bibliei , f\u00e3r\u00e3 a afecta concluzia noastr\u00e3. Este cert c\u00e3 cei \u00eens\u00e3rcina\u00fei de Ioan Bob cu \u00eentocmirea predosloviilor la c\u00e3r\u00feile biblice \u00bai a rezumatelor la capitole pentru Biblia tradus\u00e3 de Samuil Micu \u2013 printre care s-a af lat Micu \u00eensu\u00bai (cf. I. Chindri\u00ba,Secolele, p. 337\u2013338) \u2013 au avut \u00een fa\u00fe\u00e3 traducerea lui Aron, \u00een cele mai multe cazuri mul\u00feumindu-se cu simpla copier e a rezumatelor la capitole din acest text. 13 Dac\u00e3 ne referim la locul \u00een care se realizeaz\u00e3 traducerea, Blajul se situeaz\u00e3 \u00eentr-o arie lingvistic\u00e3 de inter feren\u00fe\u00e3 \u00eentre subdialectul nordic \u00bai cel sudic, arie care prezint\u00e3 afinit\u00e3\u00fei mai ales cu variantele nordice din Banat-Hunedoara, Transilvania de nord \u00bai Moldova, \u00bai \u00een mai mic\u00e3 m\u00e3sur\u00e3 cu subdialectul sudic (Cf. I. Ghe\u00feie, Al. Mare\u00ba, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea, Bucur e\u00bati, 1974, p.332). Se impune \u00eens\u00e3 o precizare: trebuie s\u00e3 \u00feinem seama aici numai \u00een subsidiar de locul unde se desf\u00e3\u00baoar\u00e3 activit atea propriu-zis\u00e3 de traducere, pe primul plan trec\u00e2nd locul de ob\u00e2r\u00baie pentru f iecare traduc\u00e3tor \u00een parte. \u00centruc\u00e2t includerea lui Ioan S\u00e3c\u00e3date (originar din satul S\u00e3c\u00e3date din regiunea Sibiului) \u00een echipa car e a lucrat la traducere st\u00e3 sub semnul incer titudinii (Vezi I. Chindri\u00ba, Test amentul lui Petru Pav el Aron, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, v ol.I, p.LXX), putem spune c\u00e3 to\u00fei traduc\u00e3torii sunt de la nor d de linia Mure\u00baului, dar divergen\u00fee dialectale se \u00eent\u00e2lnesc \u00een interiorul fiec\u00e3rei arii lingvistice, mai ales atunci c\u00e2nd aceasta es te mai \u00eentins\u00e3. Episcopul Petru Pavel Aron es te din Apuseni, din Bis tra mo\u00feeasc\u00e3, Grigore Maior es te din S\u00e3rv\u00e3zel, \u00een S\u00e3laj, aproape de T\u00e3\u00banad, Silves tru Caliani vine din centr ul Transilvaniei, din S\u00e2nmartinul de C\u00e2mpie, Atansie Rednic, din Giule\u00bati, Maramure\u00ba, Gherontie Cotorea, din satul Totoiu, apr oape de Alba-Iulia, Petru Pop de Daia, din Daia Rom\u00e2n\u00e3, jude\u00feul Alba. Se contureaz\u00e3 astfel o arie lingvistic\u00e3 foar te larg\u00e3, \u00een care se \u00eenscrie \u00bai zona de la conf luen\u00fea T\u00e2rnavelor, unde se afla atunci centr ul spiritual al rom\u00e2nismului. 14 Aici intr\u00e3m \u00een contradic\u00feie, \u00eentr-o m\u00e3sur\u00e3, cu o obser va\u00feie a lui I. Ghe\u00feie \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu norma literar\u00e3 a dou\u00e3 dintre c\u00e3r\u00feile realizate de Petru Pav el Ar on: \u00cenv\u00e3\u00fe\u00e3tura cre\u00batineasc\u00e3, edi\u00feia a II-a din 1756, \u00bai P\u00e3storiceasca poslanie sau Dogmatica \u00eenv\u00e3\u00fe\u00e3tur\u00e3 din 1760. Specialistul bucure\u00batean, care insis ta asupra faptului c\u00e3 norma lit erar\u00e3 munteneasc\u00e3 era \u00een e xpansiunedup\u00e3 1750, \u00een Transilvania de sud-vest, prin c\u00e3r\u00feile bl\u00e3jene care reproduceau c\u00e3r\u00fei ie\u00bait e din tipografiile de la Bucure\u00bati sau de la R\u00e2mnic, sus\u00feinea c\u00e3 pr ocesul de muntenizare \u201ene \u00eent\u00e2mpin\u00e3 \u00bai \u00een paginile c\u00e3r\u00feilor car e nu reproduc tip\u00e3rituri bucure\u00batene sau r\u00e2mnicene\u201d (BDRL, p.410). \u00cen realitate, procesul de muntenizare a normelor literare din c\u00e3r\u00feile tip\u00e3rite trebuie pus, \u00een bun\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, pe seama tipografilor, unii dintre ei veni\u00fei chiar de la R\u00e2 mnic (Cf. ibidem, p.415). \u00censu\u00bai Ghe\u00feie, care nu le atribuia un rol decisiv tipogr afilor \u00een impunerea normei muntene ca limb\u00e3 literar\u00e3 \u00een Transilvania, era totu\u00bai de p\u00e3rere c\u00e3, \u201eintrate la tipar, textele, indiferent \u00een ce variant\u00e3 a limbii literare erau scrise, deveneau muntene\u00bati\u201d (ibidem, p. 412). Aceasta \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 acolo, \u00een tipogr afie, diortositorului \u00bai tipografului le revenea sarcina, nu \u00eentotdeauna u\u00baoar\u00e3, de a \u201e\u00eendrepta\u201d limba c\u00e3r\u00feilor date la tipar, \u00een sensul elimin\u00e3rii par ticularit\u00e3\u00feilor nemuntene\u00bati. O com para\u00feia \u00eentre manuscrisele autogr afe ale celor dou\u00e3 texte mai sus invocate \u00bai textele tip\u00e3rite ar fi concludent\u00e3 \u00een acest sens. 791","NICULINA IACOB exem plu, 2.1.2.6.). Ceea ce se pare c\u00e3 au urm\u00e3rit cu prec\u00e3dere \u00een demersul lor, \u00bai le-a reu\u00bait \u00een bun\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, a fost eliminarea maghiarismelor, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een num\u00e3r mare \u00een traducerile realizate \u00een Transilvania sub \u00eenr\u00e2urirea direct\u00e3 a calvinismului. Nu \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 lipsesc cuvintele de origine maghiar\u00e3, dar prezen\u00fea lor nu este deloc rebar bativ\u00e3. De altfel, cele mai multe circul\u00e3 p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi \u00een regiunea amintit\u00e3 \u00bai \u00een arii dialectale \u00eenvecinate sau chiar sunt populare (bete\u00baug). Dintre elementele de origine maghiar\u00e3 sau formate \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 pe baza unui cuv\u00e2nt \u00eempr umutat din maghiar\u00e3 re\u00feinem c\u00e2teva, pe care le-am \u00eent\u00e2lnit mai des \u00een text: acar, b\u00e3s\u00e3u, ba\u00bat\u00e3, bat\u00e2r, bete\u00baug, bol\u00e2nd, bol\u00e2nze\u00bat e (adv.), bol\u00e2nzie, d\u00e3r ab, mintean, modru. De\u00bai se traduce \u00eentr-o perioad\u00e3 \u00een care normele variantei literare din Muntenia erau \u00een evident\u00e3 expansiune15, textul tradus \u00een 1760 la Blaj p\u00e3streaz\u00e3, cum deja am subliniat, numeroase par ticularit\u00e3\u00fei dialectale ale ariei lingvistice din care provin traduc\u00e3torii. Ne afl\u00e3m \u00een fa\u00fea unui text manuscris, iar manuscrisele au fos t \u00eentotdeauna p\u00e3s tr\u00e3toare \u00bai pur t\u00e3toare ale tradi\u00feiei literare mai vechi \u00bai ale unor fapte de limb\u00e3 dialect ale. 2. Aspecte ale limbii literare \u00een textul de la 1760 2.1. Particularit\u00e3\u00fei fonetice16 Peisajul f onetic din acest text nu este neap\u00e3rat spectaculos, \u00een ciuda numeroaselor divergen\u00fee care se \u00eenregistreaz\u00e3, deoarece \u00een mai toate t extele \u2013 cu prec\u00e3dere \u00een manuscrise \u2013 din aceast\u00e3 perioad\u00e3 \u00bai chiar de mai t\u00e2rziu se perpetueaz\u00e3 destul de multe aspecte divergente \u00een rapor t cu norma unic\u00e3 munt eneasc\u00e3, \u00een tot mai mare e xpansiune, dup\u00e3 cum am v\u00e3zut, prin inter mediul c\u00e3r\u00feilor provenite \u00eendeosebi din tipografia R\u00e2mnicului. Ceea ce se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een Biblia tradus\u00e3 la Blaj \u00eentre 1760\u2013 1761, mai mult dec\u00e2t \u00een alt\u00e3 parte, dar numai \u00een cazul anumitor f enomene lingvistice, este circula\u00feia ames tecat\u00e3 a formelor, justif icat\u00e3 \u00een mai mare m\u00e3sur\u00e3 atunci c\u00e2nd e vorba de o lucr are care este rezultatul unui ef ort colectiv. 2.1.1. Vocalele17 2.1.1.1. Es te specific\u00e3 perioadei \u00een care se realiz eaz\u00e3 Biblia lui Petru Pavel Aron evolu\u00feia consecvent\u00e3 a v ocalei [a], \u00een pozi\u00feie at on\u00e3, la [\u00e3], \u00een cuvinte ca balaur \u00bai zadar. Fenomenul caracteriz eaz\u00e3 textele provenind din Moldova, Transilvania \u00bai Oltenia \u00bai este general18 \u00een textul analizat: b\u00e3lauri (2Lg 32,33), (Ir 50,39);b\u00e3laurilor (Iov 30,29), (Ir 10,22; 49,33; 51,37); b\u00e3laur (Ir 51,34) etc. z\u00e3dar: \u00een loc. adv. \u00een z\u00e3dar \u201ezadar nic\u201d (I\u00ba. rezum. cap.1; 20,7), (Jos 7,3), (1Sm 25,21), (Iov 1,9; 2,3; 9,29; 15,31; 39,16), (Ir 2,30; 4,30; 6,29; rezum. cap.7; rezum. cap.11; 22,13; 46,11), (In 15,25; rezum. cap.21). 2.1.1.2. Cuv\u00e2ntul m\u00e3car (<ngr. mak\u00e1ri19) prezint\u00e3 dou\u00e3 variante: \u00een cele mai multe cazuri, [ a] protonic nu trece la [\u00e3]: macar: \u00een loc. cj. macar c\u00e3 (Jd 5,19; 7,22; 10,13), (Ir 4,27); macar (1Sm 23,14), (Ir rezum. cap.35); macar: \u00een loc. cj. neobi\u00banuit\u00e3 macar de\u00bai \u00een loc de macar c\u00e3 (Fc 31,7), (Iov 20,18; 21,26), (Ir rezum. cap.18); \u00een alt e cazuri, mai rar, [ a] evolueaz\u00e3 la [\u00e3]: m\u00e3car: \u00een loc. cj. m\u00e3car c\u00e3 (2Lg. 10,15); (Jd 19,7); m\u00e3car (Fc 40,23; 42,8), (2Sm 18,3), (Iov 9,31); (Ir 15,7). Pr eciz\u00e3m c\u00e3 am \u00eenregistrat \u00bai forma m\u00e2car (2Lg rezum. cap.13), aceasta din urm\u00e3 \u00een mod sigur un reflex al grafiei diver gente, f\u00e3r\u00e3 sus\u00feiner e \u00een plan f onetico-fonologic. \u00cencadr\u00e3m al\u00e3turi de adverbul m\u00e3car substantivul m\u00e3slin, derivat regresiv din forma de feminin, \u00een care se reflect\u00e3 fonetismul mai apropiat de etimon: maslin (Fc 8,11), (Ir 11,16), (Ps 51,10; 127,3); maslinul (Iov 15,33); maslinului (Jd 9,8, 10); maslini (2Lg 28,40), (Jos 24,13); maslinii (I\u00ba 23,11), (2Lg 6,11), (Jd 15,5), (1Sm 8,14); maslinilor (I\u00ba 27,20), (2Lg 24,20), (2Sm 15,30), (Lc 19,29, 37; 21,37; 22,39), (In 8,1). 2.1.1.3. Fenomenul trecerii lui [\u00e3] protonic la [a] nu se \u00eenregistreaz\u00e3 practic \u00een textul analizat. De exemplu, substantivul p\u00e3cat \u00bai for mele din paradigma lui gramatical\u00e3 nu se \u00eent\u00e2lnesc dec\u00e2t \u00een varianta cu [\u00e3]: p\u00e3catele (Fc rezum. cap.6), (I\u00ba 34,7, 10), (2Lg rezum. cap.9; 9,18), (1Sm rezum. cap.2); p\u00e3catul (Fc 4,7; 18,20; 31,36; 41,9), (I\u00ba 9,34; 10,17; 32,34; rezum. cap.33), (2Lg 9,21, 27), (1Sm 2,17; 15,23, 25; 20,1), (2Sm 12,13; 19,20); p\u00e3cat (Fc 20,9; 26,10; 50,17), (I\u00ba 29,14, 35; 30,10; 32,21, 30, 31), (2Lg 15,9), (1Sm 6,3; 12,23; 14,38); p\u00e3catelor (1Sm 12,19); p\u00e3catului (Fc 43,9; 44,32); p\u00e3cate (Fc rezum. cap.49) etc. La fel b\u00e3rbat \u00bai t oate formele f lexionare ale acestui substantiv: b\u00e3rbat (Fc 1 ,27; 2,23; 4,23; 5,2; 6,9; 7,2, 3, 9, 16; 9,20; 19,8, 31; 20,3; 24,16; 25,2 7; 29,19; 32,24; 38,14; 39,2, 14); b\u00e3rbatului (Fc 3,6, 16; 9,5; 16,2, 3; 20,7; rezum. cap.30; 30,1, 9, 18; 39,16); b\u00e3rba\u00fei (Fc 6,4; 32,6; 44,4; 47,6); b\u00e3rba\u00feilor (Fc 12,20; 14,24; 19,8; 24,32); b\u00e3rba\u00feii (Fc 17,23, 27; 18,16; 19,4, 5, 10; 20,8; 26,7; 3 4,22, 24, 25; 43,15, 16, 17); b\u00e3rba\u00fe (Fc 18,2; 33,1; 46,32; 47,2); b\u00e3rbatul (Fc 29,32, 34; 30,5, 15, 20; 38,25; 49,6) 20. 15 I. Ghe\u00feie sus\u00feine c\u00e3 spre 1750 s-a realizat cea dint\u00e2i unif icare lingvistic\u00e3, \u00een sensul munteniz\u00e3rii normelor limbii r om\u00e2ne literare din celelalte regiuni (BDRL, p.376 \u00ba.u.). 16 Facem precizarea c\u00e3 toate exem plele au fost excer ptate din edi\u00feia de f a\u00fe\u00e3 a textului Bibliei lui Petru Pavel Aron. Diver gen\u00feele care caracterizeaz\u00e3 textul la nivelul grafiei, indiferent de cauzele care le-au generat (Vezi I. Chindri\u00ba, Secolele, p.311), au pus serioase probleme speciali\u00batilor car e au asigur at transcrierea textului. Este fir esc, a\u00baadar, ca aspectele care decur g de aici s\u00e3 se perpetueze \u00een materialul care a rezultat \u00een urma despuierii textului, \u00bai, implicit, s\u00e3 se repercuteze asupr a interpret\u00e3rilor avansate \u00een analiza noastr\u00e3, cu prec\u00e3dere la nivelurile fonetic \u00bai morfologic \u00bai, \u00een mai mic\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, la nivelurile sintactic \u00bai lexical. Am adus \u00een discu\u00feie \u00bai forme de tipul m\u00e2car, c\u00e2tr\u00e3, t\u00e2lpi, t\u00e2bli etc, care au fost transcrise \u00eentocmai pentr u a ref lecta grafia originalului, de\u00bai aceste grafii nu sunt sus\u00feinute \u00een plan fonetico-fonologic, deoarece, \u00een mod cert, nimeni nu pronun\u00fea aceste cuvinte [m\u00e2car], [c\u00e2tr\u00e3], [t\u00e2lpi], [t\u00e2bli] etc. 17 Vom analiza aici \u00bai situa\u00feia semivocalelor pentr u a nu le mai discuta \u00eentr-un subcapitol apar te. 18 Pentru a contura mai bine dec\u00e2t o poate face un simplu studiu lingvis tic, oric\u00e2t de am\u00e3nun\u00feit, fizionomia limbii acestui text, am \u00eentocmit un amplu Indice de cuvinte, defalcat pe c\u00e3r\u00fei biblice \u00bai combinat cu glosarea cuvintelor care ar putea pune pr obleme cititorului din zilele noastre. Prin urmare, nu vom exem plifica \u00een e xces fenomenele pe care le semnal\u00e3m \u00bai le explic\u00e3m, cei interesa\u00fei put\u00e2nd urm\u00e3ri un fenomen lingvistic sau altul \u00een Indicele car e secondeaz\u00e3 fiecare carte biblic\u00e3. 19 Pentru o discu\u00feie mai ampl\u00e3 \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu originea acestui cuv\u00e2nt, vezi H. Mih\u00e3escu, Influen\u00fea greceasc\u00e3 asupr a limbii rom\u00e2ne p\u00een\u00e3 \u00een secolul al XVI-lea , Bucure\u00bati, 1966, p.156. 20 Cum num\u00e3rul ocuren\u00feelor aces tui cuv\u00e2nt \u00een Car tea Facerii este impresionant, am considerat concludente exemplele excer ptate din aceast\u00e3 carte. Situa\u00feia din celelalt e c\u00e3r\u00fei biblice se poate u\u00baor vedea \u00een Indice. 792","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ 2.1.1.4. Fonetismului [\u00e3] \u00een p\u00e3har, cu r\u00e3s p\u00e2ndire cvasigeneral\u00e3 \u00een aceas t\u00e3 perioad\u00e3 se reflect\u00e3 \u00bai \u00een textul analizat: p\u00e3harul (Fc 40,11, 13, 21; rezum. cap.44; 44,2, 5, 12, 16, 17), (Jd 5,25), (Lc 22, 17, 20, 42); p\u00e3har\u00e3 (I\u00ba 25,29, 33); p\u00e3hare: (I\u00ba 37,16) , (Jd 9,27); p\u00e3harului (Lc 11,39). 2.1.1.5. Fonetismul mai apropiat de etimon este cvasigeneral \u00een cazul cuvintelor bl\u00e3st\u00e3m, (a) bl\u00e3st\u00e3ma, n\u00e3caz, f\u00e3meie , precum \u00bai \u00een formele lor f lexionare \u00bai \u00een derivat ele lor. Abaterile sunt destul de r are: oi blestema (Fc 12,3); vor blestema (Fc 12,3); va blestema (Fc 27,29); fie blestemat (Fc 27,29) fa\u00fe\u00e3 de: bl\u00e3st\u00e3mat e\u00bati (Fc 3,14); bl\u00e3st\u00e3mat va f i (Fc 3,17); au bl\u00e3st\u00e3mat (Fc 5,29); bl\u00e3st\u00e3mat vei fi (Fc 4,11); voi bl\u00e3s t\u00e3ma (Fc 8,21); bl\u00e3st\u00e3ma\u00fe (Jd 5,23); bl\u00e3st\u00e3ma\u00fei (Jd 5,23); bl\u00e3s t\u00e3ma (Jd 9,27) etc.; derivatul femeiasc\u00e3: (cele) femeie\u00bati (eufem.) \u201emenstrua\u00feie\u201d (Fc 18,11), fa\u00fe\u00e3 de f\u00e3meiasc\u00e3 \u2013 \u00een loc. s. (Pop.) parte f\u00e3meiasc\u00e3 \u201ef iin\u00fe\u00e3 de sex femeiesc\u201d \u2013 (Fc 6,19), (Jd 16,27). \u00cen mod evident \u00eens\u00e3, norma es te cu fonetismul mai apropiat de e timon: bl\u00e3s t\u00e3mul (Jd 9,57); bl\u00e3st\u00e3m (Jd 21,18); f\u00e3meia (Fc 7,2); f\u00e3meaia (Fc 1,27; 5,2); f\u00e3meaie (Fc 7,3, 9, 16); f\u00e3mei (Jd 5,30); f\u00e3meaile (Jd 21,16) etc.; n\u00e3cazurile (Fc 3,16); n\u00e3cazul (Fc 16,11; 31,42); n\u00e3cazului (Fc 35,3); vor n\u00e3c\u00e3ji (Fc 15,13); n\u00e3c\u00e3jindu(-s\u00e3) (Fc rezum. cap.16); vei n\u00e3c\u00e3ji (Fc 31,50); (s\u00e3) n\u00e3c\u00e3jea\u00bate (Jd rezum. cap.3); n\u00e3c\u00e3jiia (Jd 6,9); (s-)au n\u00e3c\u00e3jit (Jd 10,8, 9); a n\u00e3c\u00e3ji (Jd 16,5); n\u00e3c\u00e3ji\u00fei (foarte) (Jd 2,15); (celor) n\u00e3c\u00e3ji\u00fei (Jd 2,18) etc. \u00cen for me precum: (s\u00e3) blas t\u00e3m\u00e3 (Fc rezum. cap.9); blas t\u00e3m\u00e3 (2Sm 16,9), (Iov rezum. cap.3; 3,8; 15,5), (Ir 15,10; 23,17); s\u00e3 blas teme (2Lg 23,4), (2Sm 16,10, 11) etc., [a] tonic nu \u00ee\u00bai poate modifica timbrul pentru a deveni [\u00e3]. 2.1.1.6. Cuvint ele perete (<lat. parietem) \u00bai pereche (< lat. paric(u)la) se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 \u00een text \u00een formele mai apr opiate de etimon: p\u00e3reatele (Fc 38,29), (1Sm 18,11); p\u00e3reate (1Sm 19,10; 20,25; 25,22, 34); p\u00e3re\u00fei (2Sm5,11); p\u00e3re\u00feii (I\u00ba 30,3; 37,26) etc.; p\u00e3retari (I\u00ba 26,1); p\u00e3retariu (I\u00ba 26,2); p\u00e3r\u00e3tarelor (I\u00ba 26,6) etc.; p\u00e3r eache (1Sm 14,14), (Lc2,24); p\u00e3rechi (Iov 1,3; 42,12), (Lc 14,19). 2.1.1.7. Cuv\u00e2ntul n\u00e3dejde \u00bai derivatele acestuia atest\u00e3 tot fonetismul mai apropiat de etimon, fiind respectat\u00e3 evolu\u00feia fonetic\u00e3 normal\u00e3 a lui [a] din elementele s tr\u00e3ine (slave, ungure\u00bati etc.), r edat foarte frecvent prin [\u00e3]21, cu toate c\u00e3 \u00een alt e texte scrise \u00een aria nor dic\u00e3 este at estat\u00e3 inova\u00feia fonetic\u00e3 [ \u00e3] > [ e]22. Norma veche este aici riguros respect at\u00e3: n\u00e3dejde (1Sm 24,1, 23), (Ir 7,14); n\u00e3deajde (Ir 9,4; rezum. cap.17; 31,17; 39,18; 48,13); n\u00e3deajdea (Ir 17,7, 17; 48,7) etc.; n\u00e3d\u00e3jdui-v oiu (2Sm 22,3); n\u00e3d\u00e3jduiesc (2Sm 22,31), (Ir rezum. cap.7; 46,25); n\u00e3d\u00e3jduindu(-s\u00e3) (1Sm rezum. cap.14; rezum. cap.17); a n\u00e3d\u00e3jdui (Ir rezum. cap.9; 28,15; 29,3 1); ai n\u00e3d\u00e3jduit (Ir 13,25) etc.; n\u00e3d\u00e3jduirea (Ir 2,37); n\u00e3de jdioar\u00e3 (Ir 31,21). 2.1.1.8. Aceea\u00bai evolu\u00feie cunosc cuvintele (a) locui (<mg. lakni), loca\u00ba (<mg. lak\u00e1s) \u00bai derivatele lor (locuire, locuitor, locuin\u00fe\u00e3, nelocuit ); \u00eent\u00e2lnim \u00een textul analizat numai formele mai apropiate de etimon (l\u00e3cui, l\u00e3ca\u00ba, l\u00e3cuire, l\u00e3cuitor, l\u00e3cuin\u00fe\u00e3, nel\u00e3cuit etc.) \u00bai nu pe cele actuale, care au fos t ulterior ref\u00e3cute prin analogie cu loc23. 2.1.1.9. Prepozi\u00feia c\u00e3tre (<lat. contra) cunoa\u00bate \u00een acest t ext tot forma veche, mai apropiat\u00e3 de etimon, c\u00e3tr\u00e3 (Iov 1 ,8, 12; 2,2, 3, 6, 10; 4,12 etc.). Ca variant\u00e3 grafic\u00e3, nu \u00bai fonetic\u00e3, am \u00eenregistrat \u00bai forma c\u00e2tr\u00e3 (Fc 3,13; 9,1). \u00cen unele c\u00e3r\u00fei aceast\u00e3 form\u00e3 nu cunoa\u00bate nici m\u00e3car o ocuren\u00fe\u00e3 (2Sm, Ir, Dn), \u00een altele \u00eens\u00e3 este notat\u00e3 consecvent (\u00een Jd am \u00eenregistrat 75 de ocuren\u00fee ale formei c\u00e2tr\u00e3, fa\u00fe\u00e3 de numai 7 ale formei c\u00e3tr\u00e3; \u00een 1Sm \u00eenregistr\u00e3m circa 100 de ocuren\u00fee pentru c\u00e2tr\u00e3, fa\u00fe\u00e3 de numai 60 pentru c\u00e3tr\u00e3 ). 2.1.1.10. Cuv\u00e2ntul n\u00e3sip (<bg. nasip) l-am \u00eenregistrat numai cu fonetismul mai apr opiat de etimon: n\u00e3sipul (Fc 22,17; 28,14; 32,12; 41,49), (1Sm 13,5), (2Sm 17,11), n\u00e3sip (Fc 26,15), (I\u00ba 2,12), n\u00e3sipului (2Lg 33,19) etc. Inova\u00feia fonetic\u00e3 [\u00e3] > [i] caracterizeaz\u00e3 \u00een aceas t\u00e3 perioad\u00e3 textele provenind din aria sudic\u00e3, \u00een timp ce aria nordic\u00e3 va p\u00e3stra \u00bai dup\u00e3 1780 fonetismul mai apropiat de etimon24. Cu e volu\u00feie diferit\u00e3 es te ver bul (a) privi, care este atestat \u00een aces t text exclusiv \u00een forma cu [i], nici o dat\u00e3 \u00een forma pr\u00e3vi sau m\u00e3car \u00een f orma inter mediar\u00e3 previ25. 2.1.1.11. Cuvintele (a) ridica26 \u00bai (a) risipi \u00bai cele care intr\u00e3 \u00een paradigmele lor gramaticale \u00bai \u00een familiile lor lexicale sunt prezente cel mai frecv ent \u00een formele cu fonetismul mai apr opiat de etimon27: au r\u00e3dicat (Fc 7,17; 14,2; 28,18; 31,45; 35,14, 20; 45,2), (Jd 2,4; rezum. cap.6; 21,2), (Ir 51,1; 52,31); r\u00e3dic\u00e2ndu- (Fc 13,10; 18,2; 24,63; 33,1), (Jd 19,17); r\u00e3dicat-au (Fc 22,13); am r\u00e3dicat (Fc 28,22; 31,10, 51). Pentru ver bul a r\u00e3sipi este cvasigeneral fonetismul mai apropiat de etimon: r\u00e3sipind (Fc 9,11), voi r\u00e3sipi (Fc 49,7), (Ir 13,14), vei r\u00e3sipi (Jd 6,25), au r\u00e3sipit (Jd 9,45), (Ir 10,25) s\u00e3 r\u00e3sipe\u00bati (Ir1,10). \u00cen aceea\u00bai situa\u00feie sunt par ticipiul verb sau adjectiv risipit, -\u00e3: r\u00e3sipite (Ir 2,13), r\u00e3sipi\u00fei (Ir rezum. cap.40; 40,7), r\u00e3sipit\u00e3 (Ir 50,17) \u00bai substantivul risipire: r\u00e3sipirea (Ir rezum. cap.1; r ezum. cap.25), r\u00e3sipire (Ir rezum. cap.12; 12,11; 15,3; 17,3), r\u00e3sipirile (Ir 25,34). Fonetismul intermediar cu [ \u00ee] nu es te frecvent, fiind multe c\u00e3r\u00fei \u00een care nu apre nici m\u00e3car o dat\u00e3 al\u00e3turi de fonetismul mai apr opiat de etimon. Exemplif ic\u00e3m cu c\u00e2teva forme 28: au r\u00e2dicat (Fc 21,16); r\u00e2dic\u00e2ndu- (Fc 22,4), (1Sm 6,13); r\u00e2dic\u00e2nd (Fc 29,11; 43,29); r\u00e2dic\u00e2ndu(-se) (Jd 9,26); r\u00e2dic\u00e3 (1Sm 2,8); ai r\u00e2sipit (Tov 3,4); r\u00e2sipea\u00bate (Tov 6,8), (N aum 21); au r\u00e2sipit (Tov 13,4), (Naum 2,2); voiu r\u00e2sipi (Naum 2,13); r\u00e2sipire (Idt 5,23). 21 Cf. Ov. Densusianu, ILR, II, p.53; ap. N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.9. 22 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.29 4. 23 Vezi ocuren\u00feele \u00eenregistrate \u00een Indice. 24 Cf. N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.9. 25 Vezi ocuren\u00feele \u00eenregistrate \u00een Indice. 26 Formele actuale ar fi rezultatul unui fenomen de hipercorectitudine: vocala [\u00ee] (<[\u00e3] <[a] neacc.) >[i]. Nu este exclus ca schimbarea aceasta ([\u00ee] >[i]) s\u00e3 f ie rezultatul unei asimila\u00feii vocalice la vocala [i] din silaba urm\u00e3toare, \u00een cuvinte precum: a ridica, a risipi, nisip. Cf. V. Arvinte, ST.L.FAC., p.64. 27 Fenomenul nu este izolat, ci este cvasigeneral \u00een text ele acestei perioade, cu pu\u00feine excep\u00feii, \u00een toate regiunile (Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.295). Nici dup\u00e3 1780 nu va fi definitiv abandonat \u00een favoarea formelor intermediare sau a celor cu [\u00e3] > [i] (Cf. N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.10). 28 Pentru situa\u00feia la nivelul \u00eentregului text, vezi formele \u00eenregistrate \u00een Indice. 793","NICULINA IACOB 2.1.1.12. \u00cen privin\u00fea cuvint elor folos, noroc, norod, (a) noroci, norocire, (a) z\u00e3bovi, situa\u00feia reflectat\u00e3 \u00een textul de fa\u00fe\u00e3 confir m\u00e3 afir ma\u00feia potrivit c\u00e3reia fonetismele etimologice, concurate serios de cele noi chiar din secolul al XVII-lea, ie\u00baiser\u00e3 din uz sau, oricum, se \u00eent\u00e2lneau rar29. Se realiz eaz\u00e3, a\u00baadar, numai accidental forme vechi: n\u00e3rocit (Jd rezum. cap.4), (Nm 14,41); z\u00e3b\u00e3vise (Jos 10,37). 2.1.1.13. Norma pentr u cuvintele (a) mul\u00feumi, mul\u00feumire, mul\u00feumit\u00e3 (\u201emul\u00feumire\u201d), cu [\u00e3], este peste tot respectat\u00e3: s\u00e3 mul\u00fe\u00e3masc\u00e3 (2Sm 8,10); s\u00e3 mul\u00fe\u00e3mea\u00bati (2Lg 8, 10); au mul\u00fe\u00e3mit (Iov 3 1,20); mul\u00fe\u00e3mind (Fc 24,48); mul\u00fe\u00e3mita (Jd rezum. cap.5); (1Sm r ezum. cap.2), (Ne 12,43); mul\u00fe\u00e3mit\u00e3 (Fc rezum. cap.8), (I\u00ba rezum. cap.15), (2Sm rezum. cap.7; rezum. cap.22), (Ne 1 2,37); mul\u00fe\u00e3mire (Is rezum. cap.42; rezum. cap.49); mul\u00fe\u00e3mirea (Ne 12,2 7); mul\u00fe\u00e3mirii (Is rezum. cap.12). 2.1.1.14. Cuv\u00e2ntul (a) lep\u00e3da \u00bai derivatele sale nu cunosc evolu\u00feia lui [e] > [\u00e3], de\u00bai aria lingvistic\u00e3 \u00een care se \u00eenscrie textul ar trebui s\u00e3 f avorizeze realizarea acestui fonetism. Doar c\u00e2teva exemple cu [\u00e3] putem cita: a l\u00e3p\u00e3da(2Lg rezum. cap.23); am l\u00e3p\u00e3dat (Jd 6,9); au l\u00e3p\u00e3dat (Nm 5,4); (Mc 12,8); l\u00e3p\u00e3d\u00e2ndu- (Lc 4,35); vor l\u00e3p\u00e3da (Lc 6,22); a fi l\u00e3p\u00e3dat (Mc 8,31), (Lc 17,25); lap\u00e3d\u00e3 (Mt 18,8)30. Este interesant faptul c\u00e3, \u00een acela\u00bai spa\u00feiu lingvistic, cu nici 30 de ani mai t\u00e2rziu, dac\u00e3 ne raport\u00e3m la momentul realiz\u00e3rii traducerii, Samui Micu va \u00eentrebuin\u00fea consecvent \u00een traducerea Bibliei formele \u00een care asimilarea vocalic\u00e3 se produce31. 2.1.1.15. \u00cen cuvintele derege (direge), derept (dirept), dereptate (direptate), dereg\u00e3tor (dir eg\u00e3tor) sincopa lui [e] ([i]) este cvasigeneral\u00e3: drept (Fc rezum. cap.6; 6,9; 7,1; 20,4; 27,36), (Iov 1,1, 8; 2,3; 6,29; 8,3, 6; rezum. cap.9; 9,15; 10,15; 13,18; 15,14; 22,3; 32,1, 2; rezum. cap.33; 33,32; 34,5, 17; rezum. cap.35; 35,3; 36,3); dreptul (Fc 18,23, 25); dreapta (Fc 13,9), dreapt\u00e3 (Fc 24,27, 48; 48,17); dreptate (Fc 15,6; 18,19), dreptatea (Fc 30,33) etc. Cum Indicele de cuvinte prezint\u00e3 o imagine sinoptic\u00e3 asupr a textului, nu augment\u00e3m num\u00e3rul exemplelor \u00een care s-a produs inova\u00feia fonetic\u00e3. Preciz\u00e3m, \u00een continuare, c\u00e3 sunt relativ pu\u00feine cazurile \u00een care [e] ([i]) se p\u00e3streaz\u00e3 \u00bai \u00eenregistr\u00e3m c\u00e2teva exemple: dereg\u00e3tori (Fc 41,34); dirept (Fc 44,16), (Jd 9,19), (Iov 19,29; 33,1; rezum. cap.36), (Ir 5,5; rezum. cap.6; 26,19; 33,16; 37,15); direapt\u00e3 (Jd 3,21) etc. Textul nu face dec\u00e2t sa confir me o stare de lucruri: \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului al XVIII-lea formele etimologice sunt concur ate de cele noi \u00bai \u00eempinse la periferia uzului, pentru ca, \u00een final, acestea din urm\u00e3 s\u00e3 se impun\u00e3 ca nor m\u00e3 unic\u00e3 a limbii rom\u00e2ne literare. 2.1.1.16. Cuvinte de tipul: aminte, din (\u00bai compusele \u00een care aces ta intr\u00e3), cuvinte, ve\u00baminte etc. nu apar dec\u00e2t \u00een forma cu [i] (< [e] tonic sau aton). Faptul este fir esc, deoarece formele vechi erau destul de rar rasp\u00e2ndite chiar \u00een t exte din secolul al XVII-lea. 2.1.1.17. Cuv\u00e2ntul t\u00e2n\u00e3r, \u00eendiferent de valoarea morfologic\u00e3 cu care este \u00eentrebuin\u00feat, cunoa\u00bate at\u00e2t forma cu [ \u00ee], c\u00e2t \u00bai forma cu [i], aceasta din ur m\u00e3 realiz\u00e2ndu-se \u00eentr-un num\u00e3r nea\u00bateptat de mare de cazuri32: (foar te) tin\u00e3r (Fc 18,7), tin\u00e3r (Fc 21,20), (Jd 17,7), (2Sm 23,8); (cel mai) tin\u00e3r (Jos 15,17), (1Sm 17,55); tin\u00e3rului (Jd 18,3, 15, 17), (Ir 15,8), tin\u00e3r ul (Jd 19,9), (1Sm 14,1), (2Sm 1,13); (mai) tin\u00e3r (In 21,18). Foar te rar, [i] apare \u00een locul lui [\u00ee] \u00bai \u00een alte cuvinte: sint (Fc 20,13), indicativul prezent al ver bului (a) fi, singele (I\u00ba 23,18); sinul (2Sm 12,3); simbetei (I\u00ba rezum. cap.16), (Lc 13,14, 16); simb\u00e3t a (I\u00ba 16,29); l\u00e3sind (Fc 39,12), (2Sm 2,30); l\u00e3sindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.37).Cum de fiecare dat\u00e3 consoana precedent\u00e3 este [s], putem vedea \u00een aceste cuvint e grafii hipercorecte ale celor care \u00eencercau s\u00e3 evite \u00een scris durif icarea consoanei, con\u00batientiz\u00e2nd ca aceast\u00e3 ros tire es te una local\u00e3 33. 2.1.1.18. \u00cen paradigma verbului a intra \u00bai \u00een substantivul intrare se conserv\u00e3, f\u00e3r\u00e3 excep\u00feie, fonetismul arhaic cu [ \u00ee-]: a \u00eentra, \u00eentrare34. 2.1.1.19. [\u00ee]>[u] \u00een cuvintele (a) umbla, (a) umple, (a) umf la, doar sporadic consemn\u00e2ndu-se formele mai apropiate de etimon. Pentru c\u00e3 formele cu [\u00ee]>[ u] sunt cvasigenerale \u00bai se po t u\u00baor urm\u00e3ri \u00een Indice, \u00eenregistr\u00e3m, \u00een continuare, c\u00e2teva realiz\u00e3ri cu [\u00ee]: au \u00eemplut (Fc 7,18; 21,19), (I\u00ba 1,7; 35,31), (Jd 6,38; 17,5); \u00eempluse (Fc 24,16); \u00eem pl\u00e2ndu-(Fc 26,15), (I\u00ba 40,28), \u00eem ple(-s\u00e3)-va (I\u00ba 15,9), am \u00eemplut (I\u00ba 28,3); (s\u00e3) \u00eempluse (Jos 3,15); \u00eemplutu(-)-au (Tng 3,15); \u00eembl\u00e3nd (Fc 12,9); voiu \u00eembla (Ir 2,25); (s\u00e3) \u00eenfl\u00e3 (Iov 31,23); \u00eenf larea (2Lg 18,22). 2.1.1.20. \u00cen cuv\u00e2ntul cur\u00e2nd, [\u00ee]>[u] apare ca o particularitate a textelor scrise \u00een Transilvania \u00bai Moldova 35: curund (Fc 27,20), (I\u00ba 32,8)(Iov 7,18; 10,20); (mai) cur und (Fc 41,32) , (I\u00ba 2,18) , dar sunt de departe mai frecvente formele cu [\u00ee]: cur\u00e2nd (Fc 27,20) , (I\u00ba 12,33), (Jd 2,17, 23; 9,48, 54), (mai) cur\u00e2nd (Fc 45,19). Uneori cele dou\u00e3 for me apar chiar \u00een cadrul aceluia\u00bai ver set: (Fc 27,20). 2.1.1.21. Sincopa lui [\u00ee] \u00een v erbul ( a) sf\u00e3r\u00e2ma \u00bai \u00een derivatele acestuia nu se produce \u00een toate situa\u00feiile, ceea ce face ca formele s\u00e3 circule amestecat: au sf\u00e3r\u00e2mat (I\u00ba 9,25); s\u00e3 (se) sferime (Iov 18,16); sf\u00e3r\u00e2marea (Ir 10,19), dar cu preponderen\u00fea formelor f\u00e3r\u00e3 [\u00ee]: vei sf\u00e3rma (I\u00ba 23,24), (s-)au sf\u00e3rmat (Jos 9,12), au sf\u00e3rmat (Jd 8,16), (1Sm 5,6; 6,5), (Ir 5,5; 52,17), voiu sf\u00e3r ma (Jd 8,7), (Ir 51,21, 22, 23), voiu sf\u00e2rma (2Sm 22,43), ai sf\u00e3rmat (Iov 22,9), va sf\u00e3rma (Ir 5,17; 43,13), am sf\u00e3rmat (Ir 48,38); sf\u00e3r m\u00e2ndu- (2Lg 9,21), sf\u00e3rma\u00fei (2Lg 12,3)sf\u00e3r mare (Ir 6,1), sf\u00e3rm\u00e3rii (Ir 48,5). 2.1.1.22. [o] aton >[u] \u00een acest text, lucru firesc pentru c\u00e3 fenomenul car acterizeaz\u00e3 \u00bai \u00een aceas t\u00e3 perioad\u00e3 variantele nordice, cu precizarea c\u00e3 \u00een paradigma v erbului a dor mi for mele cele mai frecvente sunt cele cu [o]: am dor mit (Fc 19,34); vei dormi (Fc 19,34); au dormit (Fc 19,35; 28,11; 30,16; 34,2), (Jd 16,3); dormind (Fc 32,13); dor mi-vom (Ir 3,25 ), vor dormi (Ir 51,57), f a\u00fe\u00e3 de cele cu [u], mult mai rare: s\u00e3 durmim (Fc 19,32), au dur mit (Fc 19,33; 35,22), a durmi (Jd 16,19); vei durmi 29 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.295 \u00bai N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.10-11). 30 Pentru o imagine de ansamblu asupr a fenomenului \u00een discu\u00feie, vezi formele \u00eenregistrate \u00een Indice. 31 Vezi, \u00een acest sens, analiza lingvistic\u00e3 asupra Bibliei de la 1795 , \u00een N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.11. 32 Fenomenul f ie se produce \u00een urma refacerii lui [i] dup\u00e3 f orma de plural, fie, \u00eentr-un text sud-ves t ardelenesc, este o particularitate a graiurilor vorbite \u00een aria sud-ves tic\u00e3 a Dacoromaniei (Cf. ILRL Epoca v eche (1532-1780), V ol.I, p.92 \u00bai p.299. 33 Vezi infra, 2.1.2.18.2. 34 Vezi ocuren\u00feele \u00eenregistrate \u00een Indice. 35 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.300. 794","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ (Pl 24,33). \u00centr-o situa\u00feie similar\u00e3 este verbul coradical a dormita: vei dor mita (Pl. 6,10); dormiteaz\u00e3 (Pl 10,5), dar \u00bai vei dur mita (Pl 24,33), cu precizarea c\u00e3 acest verb apare destul de rar \u00een text. \u00aai \u00een cazul alt or cuvinte formele circul\u00e3 amestecat: urbire (Fc 19,11); usebirea (Fc rezum. cap.1); (s-)au usebit (Iov 21,10); (s\u00e3) usp\u00e3t\u00e3 (Fc rezum. cap.43), s\u00e3 se uspete (Jd 16,23), usp\u00e3t\u00e2ndu-(s\u00e3) (Jd 19,22), usp\u00e3t\u00e2ndu(-se) (2Sm rezum. cap.13), (s\u00e3) us p\u00e3ta (Iov rezum. cap.1); us p\u00e3\u00fe (Fc 19,3; 26,30; 29,22; rezum. cap.43; 43,16), usp\u00e3\u00feu (Fc 21,8; 40,20), (1Sm 25,36, 36), (2Sm 13,27), (Iov 1,4), uspe\u00fee (Jd 16,25), uspe\u00feele (Jd 16,25), usp\u00e3\u00feului (Iov 1,5), fa\u00fe\u00e3 de: osp\u00e3\u00feu (Fc 24,54; 43,32), (Jd 14,12, 17; 19,21), (2Sm 3,20; 12,4), (Ir 16,8), os pea\u00fee (Jd 9,27), os p\u00e3\u00fe (Jd 14,10); orbeasc (I\u00ba 23,8), (2Lg 16,19), (s\u00e3) orbea\u00bate (Jd rezum. cap.16), (Iov rezum. cap.3); orbie (2Lg 28,28); os\u00e3bit (Jd 18,7). \u00cen f ormele verbului (a) \u00eenconjura \u00bai \u00een derivate, [o] > [u]36 f\u00e3r\u00e3 excep\u00feie. 2.1.1.23.Cuv\u00e2ntul tolb\u00e3 (<t c., sl., rus., ucr. torba) l-am \u00eenregistrat numai \u00een forma cu [u]: tulba (Fc 27,3), (Iov 30,11; 39,23), (Ir 5,16), tulb\u00e3 (Fc 50,25), tulbele (Ir 51,11), tulbei (Tng 3,13). \u00cenchiderea lui [ o] e timologic se pare c\u00e3 s-a produs sub influen\u00fea cuv\u00e2ntului vechi sla v tul\u00f837 \u201eteac\u00e3\u201d, \u00een acela\u00bai timp substituindu-se \u00bai [r] etimologic cu [l]. 2.1.1.24. Ver bul (a) porunci \u00bai derivatele aces tuia se folosesc exclusiv cu formele actuale38. Nu am \u00eenregistrat nici cazuri \u00een care [u] aton \u00een pozi\u00feie nazal\u00e3 s\u00e3 evolueze la [\u00ee] ( por\u00e2nci), nici situa\u00feii \u00een care [u]>[o], prin asimilare vocalic\u00e3 (poronci). 2.1.1.25. Cuv\u00e2ntul fr umuse\u00fee \u00bai alte cuvinte din aceea\u00bai familie lexical\u00e3 atest\u00e3 fenomenul sincop\u00e3rii lui [u] aton: frumsea\u00feea (Fc 26,7; 41,7), (Ir 49,19; 50,4 4), frumsea\u00fea (Fc 41,24), frumsea\u00fee (2Sm rezum. cap.14), frumse\u00feea (Iov 5,3; 18,13) etc.; \u00eenfr ums\u00e3\u00feat (foarte) (2Sm 14,25), \u00eenfr\u00e2ms\u00e3\u00feat (Fc rezum. cap.2), \u00eenfr\u00e3ms\u00e3\u00feat\u00e3 (Fc 29,17), \u00eenfr\u00e3ms\u00e3\u00feate (Fc 49,21), \u00eenfr\u00e2ms\u00e3\u00baat\u00e3 (1Sm 16,12); \u00eenfr\u00e2ms\u00e3\u00fearea (I\u00ba 35,9). Cum nu am consemnat dec\u00e2t un caz \u2013 frumusea\u00feea (Ir 31,23) \u2013 \u00een care fenomenul nu s-a pr odus, suntem de p\u00e3rere c\u00e3 avem a face cu un simplu \u201eaccident\u201d grafic. Cum se poate observa din exem plele de mai sus, formele acestor cuvinte sunt amestecate c\u00e2nd e vorba de evolu\u00feia lui [u] la [\u00ee] \u00een pozi\u00feie nazal\u00e3. Aceast\u00e3 evolu\u00feie este justificat\u00e3 \u00eentr -un text car e provine din sud-v estul Transilvaniei39, numai c\u00e3 ea nu se sus\u00feine \u00bai \u00een cazul cuvintelor (a) porunci, por unc\u00e3 (2.1.1.24.), fixate de ja \u00een forma devenit\u00e3 norm\u00e3 lit erar\u00e3. Normal\u00e3 pentru un text ardelenesc este sincopa lui [ u] aton \u00een unele forme f lexionare ale ver bului (a se) usca: (te) u\u00bati (2Sm 13,4), s\u00e3 (se) u\u00bate (Iov 14,11), (s\u00e3) usc\u00e3 (Iov 8,12), dar \u00eenregistr\u00e3m \u00bai formele cu [u] nesincopat: s\u00e3 (s\u00e3) usuce (Iov 18,16); usuc\u00e3 (Pl 17,22); s\u00e3 usuce (Pr 26,12). 2.1.1.26. [u] etimologic nu se mai p\u00e3streaz\u00e3 \u00een v erbul (a) osteni \u00bai \u00een derivatele acestuia40, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 spre 1780 formele \u00een cauz\u00e3 ie\u00baiser\u00e3 din uz.. 2.1.1.27. De\u00bai fenomenul anticip\u00e3rii elementului palatal \u00een cuvint ele c\u00e2ine, m\u00e2ine, m\u00e2ini (pl. lui m\u00e2n\u00e3), p\u00e2ine se extinde dins pre sud \u00een t oate variantele limbii liter are, textul analizat atest\u00e3, \u00een num\u00e3r foarte mare, formele mai apropiate de etimon: m\u00e2nilor (Fc 5,29; 20,5; 49,24), m\u00e2nile (Fc 14,20; 24,30, 47; 27,16, 22, 23; 30,29; 32,16; 33,10; 37,21, 23, 27; 39,13; 43,26; 46,4; 48,14; 49,8, 24), m\u00e2ni (Fc 22,6), m\u00e3nilor(Fc 31,42), m\u00e3nile (Fc 37,22); p\u00e2nea (Fc 3,19; 25,3 4; 39,6; 49,20), (Iov 20,14), p\u00e2ne (Fc 14,18; 18,5; 2 1,4; 2 4,33; 28,20; 31,54; 41,54; 45,23; 47,13), p\u00e2ni (Fc 18,6; 43,31), ( Ir 44,17), p\u00e2nile (Fc 27,17), p\u00e3ne (Fc 37,25); c\u00e2nii (Iov 30,1). For mele mai noi le-am \u00eenregistrat, al\u00e3turi de cele mai apropiat e de etimon, \u00een cazul subs tantivului p\u00e2ine: p\u00e2ini (Fc 47,15), (Ir 38,9; 41,1), p\u00e2inea (Iov 22,7; 28,5; 33,20), (Ir 5,17; 11,19), p\u00e2ine (Iov 15,23; 24,5; 27,14; 42,11), (Ir rezum. cap.37; 37,20; 52,33), p\u00e2inile (Iov 16,11), (Ir 37,20). Sunt c\u00e3r\u00fei \u00een care fomele mai noi ale acestui subs tantiv fac de departe concuren\u00fe\u00e3 celor mai vechi. De exemplu, \u00een Psalmi , \u00een 15 din cele 17 ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului se realiz eaz\u00e3 formele mai noi 41. Acest amestec de grafii care atest\u00e3 deopotriv\u00e3 ros tiri etimologice \u00bai ros tiri cu [\u00eei ] este o car acteristic\u00e3 general\u00e3 a manuscriselor. 2.1.1.28. Cazurile de reducere a hiatului [i \u2013 i] la [i] \u00een formele ver bului (a) priimisunt cu totul sporadice (ar putea fi vorba mai degrab\u00e3 de sim ple \u201eaccidente\u201d grafice dec\u00e2t de o tendin\u00fe\u00e3 de impunere a unui fonetism nou), lucr u firesc pentru c\u00e3 fonetismul cu cei doi [i] \u00een hiat es te cvasigeneral p\u00e2n\u00e3 s pre sf\u00e2r\u00baitul secolului al XVIII-lea: au primit (Jos 22,30), (Jd 19,3); primea\u00bate (2Sm rezum. cap.19), fa\u00fe\u00e3 de formele cu hiatul p\u00e3strat: au priimit (Fc 4,11; 34,24), (Iov 42,9), am priimit (Fc 19,21), priimea\u00bat e (Fc 23,13; 33,10, 11), s\u00e3 priimeasc\u00e3 (Fc rezum. cap.33), priimind (Fc 39,8), s\u00e3 priimim (Iov 2,10), priimesc (Iov 15,34), priimea\u00bate (Iov 22,22), voiu priimi (Iov 42,8). 2.1.1.29. Hiatul [\u00e3 \u2013 u] s-a redus uneori la [o] \u00een cuvintele care au \u00een structur\u00e3 adver bul l\u00e3untru: dinlontr u (I\u00ba 37,1; 38,7), (2Sm 5,9), (Iov 20,14), dinlontrul (Iov 21,24; 30,27); \u00eenlontru (Fc 27,18; 31,50) etc., dar sunt des tul de multe situa\u00feiile c\u00e2nd hiatul se p\u00e3streaz\u00e3: \u00eenl\u00e2untu (Fc 19,10); \u00eenl\u00e3untru (Fc 39,14; 43,16; 47,7), (I\u00ba 2,3; 16,5), \u00eenl\u00e3untrul (I\u00ba 3,1); dinl\u00e3untru (I\u00ba 25,11; 27,8), (Iov 16,14; 37,9; 38,36), (Tng 2,11), dinl\u00e3untrul (Iov 9,9), (Ir 31,20, 33). Fenomenul reducerii hiatului \u00een discu\u00feie car acterizeaz\u00e3 graiurile de tip nordic, dar, \u00eentr-o arie de confluen\u00fe\u00e3 \u00eentre nord \u00bai sud, ames tecul de forme era de a\u00bateptat. 2.1.1.30. Cuv\u00e2ntul nor \u00bai derivatele aces tuia atest\u00e3 reducerea hiatului [ o-o] la [o]. Fenomneul este cvasigeneral, a\u00ba a cum se poate vedea din Indicele de cuvinte. Formele \u00een care se p\u00e3streaz\u00e3 \u00eenc\u00e3 mai vechiul hiat [u-o] sunt foar te rare: nuor (I\u00ba 13,21; 16,10), (Lc 12,54); nuorul (I\u00ba 40,32). Nu am \u00eent\u00e2lnit \u00eens\u00e3 nici un caz cu hiatul [o-o] (noor). 2.1.1.31. Diftongul [ ia], accentuat, \u00een pozi\u00feie medial\u00e3 \u00bai f ianal\u00e3, evolueaz\u00e3 la [ ie], f\u00e3r\u00e3 ca acest fenomen s\u00e3 fie general42. Ca dovad\u00e3, atest\u00e3rile sunt destul de rare: aceluie (Fc 18,24; 38,21); dint\u00e2ie (Fc 25,32; 30,41); ie \u2013 imper ativ \u2013 (Fc 19,15); s\u00e3 v\u00e3 m\u00e2nie\u00fe (Fc 45,24). S-a constatat c\u00e3 fenomenul se \u00eenregis treaz\u00e3 mai des \u00een manuscrise \u00bai rarisim \u00een textele tip\u00e3rite. Cei 36 Al. Cior\u00e3nescu (DER, p.421) precizeaz\u00e3 c\u00e3 forma cu [ u] este rezultatul normal al evolu\u00feiei cuv\u00e2ntului; \u00een for mele cu [o] s-a produs o disimilare vocalic\u00e3. 37 Este punctul de vedre exprimat de H. Tiktin \u00een DRG, s.v. \u00bai \u00eemp\u00e3rt\u00e3\u00bait de V. Arvinte (ST.L.FAC., p.53), punct de vedere fa\u00fe\u00e3 de care manifes t\u00e3 rez erve Al. Cior\u00e3nescu (DER, p.798). 38 Vezi f ormele \u00eenregistrate \u00een Indice. 39 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.301. 40 Vezi ocuren\u00feele \u00eenregistrate \u00een Indice. 41 Vezi formele \u00eenregistrate \u00een Indicele ce secondeaz\u00e3 Car tea Psalmilor. 42 \u00cen Transilvania, fenomenul se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een texte la sf\u00e2r\u00baitul secolului al XVII-lea, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 la data realiz\u00e3rii acestei traduceri \u00eencepuse s\u00e3 se infiltrez e \u00een limba manuscriselor (Cf. ILRL Epoca v eche (1532-1780), Vol.I, p.30 4). 795","NICULINA IACOB car e lucreaz\u00e3 la traducere sunt c\u00e3rturari remarcabili, oameni pentru care finalitatea unei asemenea munci nu putea fi dec\u00e2t tip\u00e3ri rea, de unde \u00bai mobilizarea nem\u00e3rturisit\u00e3, dar exemplar\u00e3, pentr u evitarea aspectelor vizibil regionale. 2.1.1.32. Un loc aparte \u00een analiza noastr\u00e3 trebuie s\u00e3 ocupe [u] final, iar aceas ta din dou\u00e3 motive: \u00eent\u00e2i, tr aduc\u00e3torii t extului provin dintr-o arie \u00een care [- u] postconsonantic se rostea; al doilea, suntem \u00een fa\u00fea unui manuscris, or \u00een manuscrise, spre deosebire de tip\u00e3rituri, -u apar e mult mai frecvent. Discu\u00feia trebuie purtat\u00e3 \u00eens\u00e3 pe dou\u00e3 coordonate. Vom urm\u00e3ri \u00eent\u00e2i situa\u00feia lui [- u] p\u00e3strat dup\u00e3 [i], cel mai des \u00een forma voiu a auxiliarului la viitor, persoana I sg., \u00bai mai r ar \u00een alte cuvint e, iar apoi vom consemna \u00bai vom analiza cazurile \u00een care se p\u00e3streaz\u00e3 [-u] postconsonantic. Preciz\u00e3m din capul locului c\u00e3 nu e vorba de consecven\u00fe\u00e3 \u00een notarea lui [-u] nici \u00eentr-un caz, nici \u00een cel\u00e3lalt, situa\u00feie care nu vine \u00eens\u00e3 \u00een contr adic\u00feie cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 \u00een alte texte, f ie dinaintea momentului realiz\u00e3rii acestei traduceri a Bibliei, f ie contemporane cu aceasta. De fapt, tocmai din aceast\u00e3 inconsecven\u00fe\u00e3 s-au \u00bai iscat int erminabilele discu\u00feii cu privir e la statutul lui [-u] 43. Formele de viitor la persoana I sg., \u00een care se p\u00e3streaz\u00e3 [- u], se \u00eenregistreaz\u00e3 inegal \u00een diferite c\u00e3r\u00fei biblice ale traducerii de f a\u00fe\u00e3. \u00cen forma voiu, -u nu are acoperire \u00een realitatea fonetic\u00e3, iar dif eren\u00feele care apar de la o carte la alta \u00een notarea lui [-u], pentru aces t text, pot avea cauze multiple. Lucrul \u00een echip\u00e3 ar putea fi o cauz\u00e3, dar cr edem c\u00e3 aceste diferen\u00fee pot fi al\u00e3turate problemelor pe care autorii traducerii de la 1760 a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, oameni de cultur\u00e3 de forma\u00feie latinis t\u00e3, le-au \u00eent\u00e2mpinat \u00een scrierea chirilic\u00e3 44, dup\u00e3 cum, m\u00e3car ipotetic 45, nu poat e fi eliminat din discu\u00feie rolul copistului46. Sus\u00feinem afir ma\u00feiile de mai sus cu rezultatele analizei \u00eentreprinse asupra c\u00e2torva c\u00e3r\u00fei biblice. \u00cen Cartea Facerii am consemnat numai de 3 ori f orma voiu: (m\u00e3) voiu ascunde (4,14); voiu cunoa\u00bate (42, 15) \u00bai voiu na\u00bate (18,13), \u00een timp ce pentru f orma voi am \u00eenregis trat cir ca 80 de ocuren\u00fee. Compar abil stau lucr urile \u00een urm\u00e3toar ele c\u00e3r\u00fei (I\u00ba \u2013 o singur\u00e3 form\u00e3 voiu; Pr \u00bai Nm \u2013 nici o form\u00e3 voiu). \u00cen alte c\u00e3r\u00fei \u00eens\u00e3, asist\u00e3m la o r\u00e3stur nare a situa\u00feiei \u00een favoarea formei voiu: \u00een Cartea lui Iosue, am \u00eenregistrat de 12 ori forma voiu \u00bai numai o dat\u00e3 forma voi, iar \u00een Cartea Ruth am consemnat exclusiv forma voiu47. \u00aai \u00een alte cuvinte [-u] se p\u00e3streaz\u00e3 dup\u00e3 [i]48: obiceaiu (Fc 29,3, 24, 26), (Pr 5,10), (Nm 6,17), (Mc 15,6), (Lc 22,39; 23,17); paiu (Fc 41,23); raiu (Fc rezum. cap.3; 3,2, 8, 10), (Lc rezum. cap.23; 23,43); foiu (Fc 21,14, 15), (2Sm 16,1); gunoiu (1Sm 2,8), (4\u00cem p 6,25), (Ecz 22,2), (Lc 14,35, dar gunoi \u2013 13,8); povoiu (Lc 6,48); r\u00e3zboiu (vezi Indicele afer ent c\u00e3r\u00feilor 1Sm, 2Sm, 3\u00cemp, 4\u00cemp, Ecz); urloiu (Ecz 24,41)49. \u00cen regiunea din care provin traduc\u00e3torii acestui text, [- u] postconsonantic es te o realit ate fonetico-fonologic\u00e3, consoana final\u00e3 fiind \u00een mod obi\u00banuit \u00eenso\u00feit\u00e3 de un suflu labial, deprindere p\u00e3strat\u00e3 p\u00e2n\u00e3 t\u00e2rziu de vorbitorii acestei zone. F aptul c\u00e3 \u2013u nu este notat consecvent nu \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 nu avea corespondent \u00een rostire. O e xplica\u00feie ar putea veni din nou dinspre problemele pe care traduc\u00e3torii le \u00eent\u00e2mpin\u00e3 \u00een scrierea cu caractere chirilice, de\u00bai ames tecul de gr afii la acest nivel e un loc comun apr oape \u00een toate textele rom\u00e2ne\u00bati vechi50. Din exemplele care ur meaz\u00e3 se p oate contura chiar o norm\u00e3 a ros tirii lui [-u]. Este evident faptul c\u00e3 [-u] apare mai frecvent dup\u00e3 consoan\u00e3 sur d\u00e3, care are \u00een mod cert mai mult\u00e3 nevoie de sus\u00feinere prin suflu labial :acoperi\u00bau (Ps 101,8); adusu (\u00cen\u00fe 14,17); arcu (Ps 77,57); aur u (Ps 44,14); bra\u00feu (2Lg 5,15; 26,8); (4\u00cemp 17,36); c\u00e3l\u00e3ra\u00bau (2Mac 3,25); chiz ea\u00bau (1Mac 8,7); iste\u00feu (\u00cen\u00fe 8,19); (Te-)ai \u00eembr\u00e3catu (Ps 103,1); \u00eem p\u00e3ratu (4\u00cem p 22,9); \u00eenv\u00e3\u00feu (2Lg 4,1, 14); lan\u00feu (Dn 5,7, 16, 29); la\u00feu (Ps 24,15; 34,8; 139,6); l\u00e3ca\u00bau (\u00cen\u00fe 13,15); m\u00e3re\u00feu (4\u00cemp rezum. cap.14); osta\u00bau (2Mac 8,9) , (\u00cen\u00fe 18,15); p\u00e3r ta\u00bau (1Mac 10,65), (2Mac 7,29), (Ps 118,63) , (\u00cen\u00fe 6,25); pre\u00feu (2Par 1,16), (Ps 43,13); pu\u00feu (1Mac 7,19), (2Mac 1,19); s\u00e3la\u00bau (Ps 101,7); so\u00feu (2Mac 5,20); am trimisu (2Par 2,13); s\u00e3 trimi\u00feu (4\u00cemp 6,13); trufa\u00bau (1Mac 7,34); uriia\u00bau (1Mac 3,3); usp\u00e3\u00feu (1Mac rezum. cap.16) , (\u00cen\u00fe 8,9; 19,11); vr\u00e3jma\u00bau (2Mac 3,38) \u00bai apar e mai rar dup\u00e3 consoan\u00e3 sonor\u00e3 sau dup\u00e3 sonant\u00e3: s\u00e3 auzu (Ps 25,7); s\u00e3 cazu (Ps 7,5); crezu (Ps 26,13); s\u00e3 de\u00bachizu (C\u00e2nt 5,5); hamu (4\u00cem p 19,28); hier u (4\u00cem p 21,13); inu (2Lg 22,11); m\u00e3ru (C\u00e2nt 4,3); n\u00e3cazu (Ps 10 Ov,1; 59,13; 90,15; 107,13; 118,143); s\u00e3 prinzu (4\u00cemp 6,13); s\u00e3 (m\u00e3) r u\u00bainezu (Ps 24,20; 118,80); slobozu (1Mac 10,32); v\u00e3zu (4\u00cem p 9,17; 23,17); s\u00e3 v\u00e3zu (1Mac 2,7), (Ps 26,4; 39,13; 62,3); vif oru (Ps 54,8); vinu (2Lg 11,14). Destul de rar apare dup\u00e3 dup\u00e3 grup consonantic: ascunzu (\u00cen\u00fe 7,13); descul\u00feu (Is 43 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu st atutul lui [-u] \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, vezi: A. Avram, Cercet\u00e3ri asupra sonorit\u00e3\u00feii \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, Bucure\u00bati, 1961; Idem, Grafia chirilic\u00e3 \u00bai problema opozi\u00feiei \/\u00e3\/:\/\u00ee\/ \u00een dacorom\u00e2na din secolele al XVII-lea \u00bai al XVIII-lea , \u00een SCL, 1973, nr.1; Ovid Densusianu, Istoria limbii rom\u00e2ne , Vol. II. Secolul al XVI-lea, Bucure\u00bati, 1961; I. Iordan, Limba r om\u00e2n\u00e3 actual\u00e3. O gramatic\u00e3 a gre\u00baelilor , edi\u00feia a II-a, Bucure\u00bati, 1947; Gh. C. Moldoveanu, U final at on \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, \u00een v ol. Omagiu profesorului \u00bai omului de \u00batiin\u00fe\u00e3 Vladimir Zagae vschi, Chi\u00bain\u00e3u, 2003, p. 191-200; E. Petrovici, Corela\u00feia de timbru a consoanelor rotun jite \u00bai ner otunjite \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, \u00een SCL, III, 1952; Al. Rose tti, Despre U final, \u00een Idem, Is toria limbii rom\u00e2ne, v ol. IV, V, VI, Bucure\u00bati, 1966; P. Zugun, U f inal \u00een secolele al XVII-lea \u00bai al XVIII-lea, \u00een SCL, 1972, nr.5. 44 Vezi, \u00een acest sens, N ot\u00e3 asupra edi\u00feiei, pass. (\u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3). 45 R\u00e3m\u00e2nem doar \u00een ipotetic pentru c\u00e3 timpul nu ne permite s\u00e3 compar\u00e3m cele dou\u00e3 variante \u00een care s-a p\u00e3strat Vechiul Testament pentr u a vedea \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 copis tul a schimbat graf iile pe care le-a g\u00e3sit \u00een manuscrisul original, de\u00bai e greu de presupus c\u00e3 ar fi f\u00e3cut o schimbare \u00een sensul elimin\u00e3rii formei voiu \u00een unele c\u00e3r\u00fei \u00bai, dimpotriv\u00e3, al elimin\u00e3rii formei voi \u00een altele. Nu putem \u00eens\u00e3 ignora nici consecven\u00fea cu care se noteaz\u00e3 voi \u00een Noul Testament , care se p\u00e3streaz\u00e3 exclusiv \u00een manuscrisul original al tr aduc\u00e3torilor. Evangheliile sunt f oarte unitare din acest punct de vedere: voiu este de c\u00e2te 2 ori \u00een Mt \u00bai In, o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00een Lc \u00bai nu se \u00eenregistreaz\u00e3 nici m\u00e3car o dat\u00e3 \u00een Mc. 46 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu rolul celui car e a copiat Vechiul Tes tament \u00een vederea tip\u00e3ririi, vezi 2.1.2.18.2 \u2013 discu\u00feia despre fricativa sonor\u00e3 [z]). 47.Cartea lui Iosue: voiu cump\u00e3ra (4,4); voiu da (8,18; 11,6); da(-)-voiu (15,16); v oiu fi (1,5; 7,12); v oiu \u00eenceape (3,7); v oiu l\u00e3sa (1,5); voiu p\u00e3r\u00e3si (1,5); voiu put ea (14,12); voiu \u00batearge (13,6); voiu zice (6,10; 7,8), dar voi da (1,2). Cartea Ruth: voiu c\u00e3\u00batiga (3,1); cerca(-)-voiu (3,1); voiu culeage (2,2); voiu face (3,5); face(-)-v oiu (3,11); v oiu g\u00e3si (2,2); voi lua (1,17; voiu mearge (1,16; 2,2); voiu muri (1,17); voiu priimi (3,13); voiu z\u00e3bovi (1,16). 48 Credem \u00eens\u00e3 c\u00e3 sunt simple \u201eaccidente\u201d grafice cazurile \u00een care se noteaz\u00e3 -u \u00een forma pronumelui personal voi: pre carii Eu i-am trimis la voiu (Ir 26,5); care voiu zice\u00fei a fi pustiiu (Ir 32,43). 49 Pentru cazurile \u00een care - u preia rolul ar ticolului hot\u00e3r\u00e2t, v ezi 2.2.2.1. 50 Explica\u00feia pe care o propune Emil Petrovici pentru acest amestec de grafii nu credem c\u00e3 are motive s\u00e3 f ie respins\u00e3: \u201ec\u00e3r turarii care aveau consoane rotunjite \u00een graiul lor s-au servit de un u f inal pentru a nota timbr ul u al acestora. De aceea, la \u00eenceput, vor f i exis tat text e cuu final notat consecvent (de pild\u00e3 Codicele Vorone\u00feean), scrise de c\u00e3rturari originari din regiuni cu consoane finale rotunjite, \u00bai texte av\u00e2nd consecvent ieruri f inale dup\u00e3 consoane, scrise de c\u00e3r tur ari originari din regiunui cu consoane finale nerotunjite. Mai t\u00e2r ziu cele dou\u00e3 feluri de a scrie s-au ames tecat\u201d. (Corela\u00feia de timbru a consoanelor rotunjite \u00bai ner otunjite \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, \u00een SCL, III, 1952, p.147). De la acest ames tec al celor dou\u00e3 feluri de a scrie \u00bai p\u00e2n\u00e3 la a ames teca formele \u00een car e, \u00eentr-un fel sau \u00een altul, prin u sau prin ieruri, [-u] se nota cu cele \u00een care [-u] nu se mai nota nu mai era dec\u00e2t un pas. Iar c\u00e2nd cei care scriu nici nu s t\u00e3p\u00e2nesc foar te bine scrierea cu slov e chirilice, atunci inconsecven\u00fea \u00een notarea lui [-u] e un lucru de \u00een\u00feeles. 796","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ rezum. cap.20; 20,2, 3); f\u00e3g\u00e3duindu (1Mac rezum. cap.10); \u00eempar\u00feu (\u00cen\u00fe 7,13); orzu (2Par 2,10); s\u00e3 pierzu (Ps 100,8); au prinsu (2Par 25,12). 2.1.1.33. Deoarece \u00een transcriere nu s-a notat accentul, nu avem posibilitatea s\u00e3 investig\u00e3m un mare num\u00e3r de cuvinte pentru a vedea \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 locul accentului fonetic \u00een unele cuvinte este altul dec\u00e2t \u00een alte texte din aceea\u00bai perioad\u00e3 sau dec\u00e2t \u00een limba actual\u00e351. Adv erbul m\u00e3car a fost \u00eenregistrat de 3 ori \u00een acest text, \u00een dou\u00e3 variante, fiecare variant\u00e3 accentuat\u00e3 dif erit: m\u00e1car (31,7), cu accentul pe penultima silab\u00e3, \u00bai m\u00e3c\u00e1r (40,23; 42,8), cu accentul pe silaba f inal\u00e3. \u00aai \u00een adver bul acolo am \u00eenregistrat accentul fonetic pe ultima silab\u00e3, nu pe penultima, a\u00baa cum este \u00een limba liter ar\u00e3 actual\u00e3; \u00een limba popular\u00e3, forma accentuat\u00e3 pe ultima silab\u00e3 se aude frecvent. Preciz\u00e3m \u00eens\u00e3 c\u00e3 din totalul de peste 60 de ocur en\u00fee din aceast\u00e3 car te biblic\u00e3, am v erificat dup\u00e3 manuscris numai primele 30 de forme. Faptul c\u00e3 notarea accentului \u00een aceste exemple consecutive nu cunoa\u00bate nici o devier e ne-a determinat s\u00e3 admitem c\u00e3 acesta este \u00een aces t text52 locul accentului \u00een cuv\u00e2ntul discut at. Locul accentului \u00een substantivele proprii n-a fost deloc u\u00baor de stabilit de c\u00e3tre traduc\u00e3tori, fiind vorba despre cuvinte care tr ebuia adaptate la sistemul limbii r om\u00e2ne. Numele de \u00fe\u00e3ri \u00bai de regiuni care au \u00een structur\u00e3 sufixul -ia urmeaz\u00e3, \u00een acest text, modelul latinesc de accentuare, adic\u00e3 este accentuat\u00e3 antepenultima silab\u00e353 din cuv\u00e2nt:Mesopot\u00e1mia (Fc rezum. cap.24; 24,10; 25,20; rezum. cap.28; 28,2, 6; 33,18; 35,9, 26), Mesopot\u00e1mie (Fc 28,5), Mesopot\u00e1miia (Fc 46,15; 48,7)54. \u00cen acela\u00bai fel sunt accentuate \u00bai alte nume proprii ter minate \u00een -ia : Ethi\u00f3piei (Fc 2,13); As\u00edria (Fc 25,18), S\u00edria55 (Fc 28,7), S\u00edriii (Fc 28,2, 5; 33,18; 46,15), S\u00edrei (Fc 28,6; 35,9, 26); Vers\u00e1viei (21,14), Vers\u00e1vie (21,31; 26,33), Vers\u00e1via (21,34; 22,19; 26,23; 28,10)56. Dificult\u00e3\u00fei \u00een ce prive\u00bate adaptarea numelor proprii la normele de accentuare din limba rom\u00e2n\u00e3 au \u00eent\u00e2mpinat traduc\u00e3torii \u00bai \u00een cazul altor cuvinte, fapt sus\u00feinut de modul diferit \u00een care este accentuat \u00een traducere unul \u00bai acela\u00bai cuv\u00e2nt: H\u00e1naan \u2013 cu accent pe antepenultima silab\u00e3 \u00een majoritatea cov\u00e2r\u00baitoare a pozi\u00feiilor (Fc 9,18, 25, 26, 27; 10,15, 19; 11,31; rezum. cap.12; 12,5; rezum. cap.13; 13,12; 16,3; 23,2, 19; 28,1, 6, 8; 31,18; 33,18; 35,6; 36,2; 37,1; 42,5,7, etc.), dar \u00bai Hana\u00e1n \u2013 cu accent pe ultima silab\u00e3 (Fc r ezum. cap.9; 9,22). Aceea\u00bai varia\u00feie am consemnat-o pentr u numele propriu Sodoma, accentuat o singur\u00e3 dat\u00e3, poate accidental, S\u00f3doma (Fc. 10,19), apoi, \u00een toate pozi\u00feiile, \u00een func\u00feie de forma \u00een care substantivul a fost adaptat \u2013 Sodoma sau Sodom \u2013 cu accent pe penultima: Sod\u00f3ma (Fc 13,12; 14,12) sau pe ultima silab\u00e3: Sod\u00f3m (Fc 18,22, 26; 19,1, 24, 28), cu precizarea c\u00e3 accentul es te stabil, \u00een cursul flexiunii, r\u00e3m\u00e2n\u00e2nd pe aceea\u00bai silab\u00e3 a radicalului: Sod\u00f3mul (13,10; rezum. cap.14), Sod\u00f3mului (rezum. cap.14; 18,16, 20; rezum. cap.19). Aceea\u00bai situa\u00feie am \u00eenregistrat-o \u00een cazul cuv\u00e2ntului Vithil\/Viftil accentuat \u00bai pe penultima: V\u00edthil (35,6), dar \u00bai pe ultima silab\u00e3 \u2013 Vif th\u00edl (Fc rezum. cap.35; 35,1), Vith\u00edl (Fc 35,3). \u00cen alte nume proprii bisilabice sau trisilabice, se observ\u00e3 acela\u00bai \u201ejoc\u201d al accentului. Regula de accentuare \u00een latin\u00e3 impune accentul, cu c\u00e2t eva excep\u00feii, pe penultima silab\u00e3, dac\u00e3 cuv\u00e2ntul este bisilabic, a\u00baa cum se reg\u00e3se\u00bate cel mai frecvent \u00bai \u00een cuvintele din tr aducerea rom\u00e2neasc\u00e3: N\u00e1hor (Fc 2 4,10); N\u00e1vath (Fc 28,9); S\u00e9in (Fc 32,3); S\u00edhim (Fc rezum. cap.35); S\u00edgor (Fc 13,10); H\u00e1ran (Fc 11,31; 12,5; 28,10), H\u00e1r am (Fc 11,32; 12,4); S\u00e1r a (rezum. cap23); S\u00e1rai (Fc 12,5; rezum. cap.16), S\u00e1raii (rezum. cap.17), fa\u00fe\u00e3 de: Gath\u00e1n (Fc 36,16); Sal\u00edm (Fc 33,18), Ag\u00e1r (rezum. cap.16); cuvint ele trisilabice sau plurisilabice au, cu c\u00e2teva e xcep\u00feii, accentul pe penultima sau pe antepenultima, \u00een func\u00feie de cantitatea penultimei silabe:\u00c1daman (Fc 10,19); S\u00e9v eon (Fc 36,2); \u00c1malih 36,16), dar: Sivo\u00edm (Fc 10,19), Mahel\u00edft (Fc 28,9), Mahana\u00edm (Fc 32,2). 2.1.2. Consoanele 2.1.2.1. Palatalizarea labialelor57 am consemnat-o \u00een unele c\u00e3r\u00fei biblice:hicatului (I\u00ba 29,13, 22), (Pr 3,4, 10, 15; 4,9; 7,4; 8,16, 25; 9,10, 19); hicatul (Tng 2,11); hierbe\u00fei (Pr 8,31); hiertur\u00e3 (I\u00ba 12,39); hiar\u00e3le (Ir 12,9; 28,14); hiar\u00e3lor (Ir 16,4); hierile (Ir 21,6). Reflex al tendin\u00feei de evit are a palataliz\u00e3rii se consider\u00e3 a fi, \u00een mod obi\u00banuit58, notarea consecvent\u00e3 a cuvintelor viclean , vicle\u00baug (<mg. hitlen, h\u00fctlen, h\u00fctlens\u00e9g) cu [\u03bd] \u00een locul lui [h] etimologic. Formele cu fonetism etimologic \u2013 hiclenie (Fc rezum. cap.29); hicle\u00baug (I\u00ba 32,12) \u2013 sunt rare, de\u00bai ar fi justif icate \u00eentr -o regiune \u00een care, fiind cunoscut\u00e3 limba maghiar\u00e3 din care provin aceste cuvinte, se putea stabili u\u00baor rela\u00feia cu etimonul. Aceea\u00bai tendin\u00fe\u00e3 de evitare a palataliz\u00e3rii, extins\u00e3 dins pre ariile \u00een car e palatalizarea labialelor er a un fenomen curent, \u00een spe\u00fe\u00e3, dinspre Moldova, o atest\u00e3 rostirea mo vil\u00e3 a cuv\u00e2ntului de orine slav\u00e3 59, cu [g\u00b4i] \u00een etimon (<sl. mogyla): movil\u00e3 (Fc 31,46), movila (Fc 31,47, 48, 51, 52). Am consemnat \u00bai forma 51 Cele c\u00e2teva considera\u00feii se limiteaz\u00e3 doar la Cartea Facerii. 52 Am avut \u00een vedere \u00bai faptul c\u00e3 \u00een acela\u00bai mod este accentuat acest cuv\u00e2nt \u00bai \u00een alte texte: \u00een B1795 (Cartea lui Io v), am consemnat exclusiv aceast\u00e3 form\u00e3 (Cf. N . Iacob, Limbajul biblic , II, p. 150), \u00bai tot accent \u00een pozi\u00feie oxiton\u00e3 a \u00eenregis trat V. Arvinte \u00een Biblia de la Bucure\u00bati (Cf. V. Arvinte, ST:L:FAC., p.48). 53 \u201eC\u00e2nd accentul cade pe silaba penultim\u00e3, numele propriu respectiv se \u00eencadreaz\u00e3 \u00een sistemul de denumiri de origine greceasc\u00e3, iar c\u00e2nd accentul es te pe silaba antepenultim\u00e3, avem a face cu sistemul latinesc al numelor de \u00fe\u00e3ri \u00bai de regiuni\u201d (V. Ar vinte, ST.L.FAC., p.48). 54 \u00centr-un singur caz \u2013 Mesopotamia (31,18) \u2013 nu am putut stabili dac\u00e3 accentul este no tat sau nu. 55 Siria es te, de fapt, Asiria, adic\u00e3 \u00feara Assur (Vezi V. Arvint e, ST.L.FAC., p.48 \u00bai DB p.102 \u00ba.u.). 56 Adap tarea, f\u00e3r\u00e3 excep\u00feie, a acestor substantive nume de \u00fe\u00e3ri sau de regiuni la sis temul de accentuare latinesc es te fireasc\u00e3 \u00eentr-un text care reprezint\u00e3 traducerea Vulgat ei\u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Se impune \u00eens\u00e3 precizarea c\u00e3 \u00een multe text e literare vechi cele dou\u00e3 variante de accentuare au circulat \u00een varia\u00feie liber\u00e3, chiar dac\u00e3 traducerile se f\u00e3ceau din slavon\u00e3 sau din greac\u00e3, f\u00e3r\u00e3 a \u00eentrebuin\u00fea \u00bai original latin. Chiar \u00bai atunci c\u00e2nd se folosea, izvorul latinesc r\u00e3m\u00e2nea de obicei \u00een susbsidiar. V. Arvinte (ST.L.FAC. p.48) sus\u00feine cu exemple din cele trei tr aduceri, din secolul al XVII-lea, ale Vechiului Testament \u00een limba r om\u00e2n\u00e3, a\u00baa cum sunt ele conservate \u00een Ms.45, Ms.4389 \u00bai B1688, aceast\u00e3 \u201elupt\u00e3\u201d dintre variantele de accentuare: \u201e\u00een ms.45 este prezent modul de accentuar e grecesc, \u00een BB, cel latinesc, dar cu oscila\u00feii, iar \u00een ms.4389 \u00eent\u00e2lnim un amestec de forme accentuat e pe penultima \u00bai pe antepenultima [silab\u00e3 \u2013 n.n. N.I.] (\u2026).\u201d (Pentru situa\u00feia din alte c\u00e3r\u00fei biblice, din B1688, \u00een af ar\u00e3 de Cartea Facerii, vezi Idem, ST.L.EX. p.1; ST.L.D T., p.11 \u2013 12; NORMELE (1688), p.III \u2013 IV). \u00cen traducerea lui Micu, toate cuvintele pe care le-am discutat aici sunt accentuate dup\u00e3 model latin, fapt ce nu mai necesit\u00e3, credem, argumentare. Lipse\u00bate din toate aces te traduceri anterioare, ca \u00bai din B1795, cuv\u00e2ntul Versavia, pe care aut oriitraducerii de la 1760 l-au luat din textul latinesc, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 \u00eel traduc\u00e3, a\u00baa cum ce \u00eent\u00e2mpl\u00e3 \u00een celelalte t ext e amintite aici. 57 Pentru cazurile \u2013 cele mai numeroase \u2013 \u00een care labiala r\u00e3m\u00e2ne int act\u00e3 nu am mai dat exem ple aici, ele put\u00e2nd fi \u00eens\u00e3 u\u00baor g\u00e3sit e \u00een Indice. 58 Cf. V. Ar vinte, ST.L.FAC ., p.55. 59 A cceptat\u00e3 de cei mai mul\u00fei speciali\u00bati, originea slav\u00e3 a acestui cuv\u00e2nt este considerat\u00e3 \u00eendoielnic\u00e3 de Al. Cior\u00e3nescu, care crede c\u00e3 e vorba doar de o coinciden\u00fe\u00e3 cu sl mogyla, cuv\u00e2ntul f iind \u201erom\u00e2nesc de natur\u00e3 e xpresiv\u00e3\u201d (DER, p.52 4). [-\u03bdi-] \u00een loc de [-g\u00b4i-] este considerat \u00bai aici tot efectul (\u201edestul de recent\u201d) al unei hipercorectitudini moldovene\u00bati. 797","NICULINA IACOB mohile (I\u00ba 8,14), \u00een aceea\u00bai carte \u00een care am \u00eenregis trat at\u00e2t palatalizarea lui [f] urmat de [i] la [ h\u00b4]: hicatului (I\u00ba 29,13, 22); hier tur\u00e3 (I\u00ba 12,39), c\u00e2t \u00bai f orma hicle\u00baug (I\u00ba 32,12) al\u00e3turi de vicle\u00baug (I\u00ba 22,9). 2.1.2.2. Formele ver bului a rupe \u00bai derivatele acestui cuv\u00e2nt \u00eel au pe [m] e timologic \u00een structur\u00e3: s\u00e3 rump\u00e3 (Fc19,9), (2Sm 21,10), (Ps 36,14); s\u00e3 r umpem (Ps 2,3); rump\u00e2ndu- (Fc37,30, 3 4; 44,13), (I\u00ba 3 7,30, 34; 44,13), (2Sm rezum. cap.1; 13,19); rump\u00e2nd (Jd rezum. cap.15); rumpe (Jd 16,6); or rumpe (Fc 40,19); ar rumpe (Jd 16,9); rumpere (Ir 15,3), rumperea (Ir 30,12). Tot din considerente e timologice, tema perfectului \u2013 rupsease (1Sm 30,23) \u2013 \u00bai participiu l, adjectiv sau cel din s tructura formelor v erbale compuse, nu au [m] \u00een structur\u00e3: (s-)au r upt (Fc 7,11) (1Sm 15,27), (Ir 10,20; 52,7), rupt\u00e3 (1Sm 4,12), rup t\u00e3 (2Sm 1,4; 15,32), rup te (2Sm 14,30). Sub influen\u00fea acestor forme va avea loc, la o dat\u00e3 ce nu poate fi precis stabilit\u00e360, c\u00e3derea lui [ m] din grupul consonantic [mp]. 2.1.2.3. Ino va\u00feie de tip nordic61, epenteza lui [p] \u00een cuvintele \u00eend\u00e3r\u00e3t, dind\u00e3r\u00e3t se produce \u00een mod curent \u00een textul analizat, a\u00baa cum o atest\u00e3 exemple excerptate din c\u00e2teva c\u00e3r\u00fei biblice \u00bai cum o demonstreaz\u00e3 Indicele pentru restul c\u00e3r\u00feilor: \u00eend\u00e3r\u00e3pt (Fc 9,23; 19,17; 38,29; 42,25; rezum. cap.4 4; 49,17), (Jd 9,20; 11,26; 18,23; 19,3; 20,40), (Jos 8,20), (Tov 1,25; 13,12), (Is 28,13; 42,17; 50,5), (1 Mac r ezum. cap.6; 8,22; 9,47; 10,29), (In 18,6; 20,14); dind\u00e3r\u00e3pt (Fc 49,19), (Jd 3,24), (1Mac 9,16). \u00cen cuvintele f ormate pe baza adverbului \u00eend\u00e3r\u00e3t, constat\u00e3m un amestec de grafii: forme f\u00e3r\u00e3 [ p] \u2013 \u00eend\u00e3r\u00e3tnic (2Lg rezum. cap.21; 21,18, 20); \u00eend\u00e3r\u00e3tnic\u00e3 (Ps 100,4) \u2013, al\u00e3turi de grafii care s us\u00fein producerea fenomenului \u00een discu\u00feie: \u00eend\u00e3r\u00e3bnic\u00e3 (Mac 3,20), o form\u00e3 \u00een care asist\u00e3m la acomodare consonantic\u00e3 \u00een sensul sonoriz\u00e3rii lui [p] sub inf luen\u00fea sonantei, dar \u00bai: (cel) \u00eend\u00e3r\u00e3vnic (Ps 17,27); \u00eend\u00e3r\u00e3vnic\u00e3 (Ecz 3,28; rezum. cap.36; 36,22); (Te) vei \u00eend\u00e3r\u00e3vnici (Ps 17,27); \u00eend\u00e3r\u00e3vnicii (Ps 124,5) \u2013 \u00een care acomodar ea consonantic\u00e3 s-a produs pentru apropierea celor dou\u00e3 consoane din perspectiva locului de articulare (labial\u00e3 sonor\u00e3 + dental\u00e3 sonant\u00e3 > labiodental\u00e3 sonor\u00e3 + dent al\u00e3 sonant\u00e3)62. 2.1.2.4. Cuvintele jertf\u00e3, (a) jer tfi, jer tfire, jertfuire, (a) jertfui, jer tfelnic prezint\u00e3 un mare num\u00e3r de variante63. Intereseaz\u00e3 \u00eens\u00e3 aici dac\u00e3 [v] etimologic se p\u00e3s treaz\u00e3 sau este \u00eenlocuit de perechea ei surd\u00e3. Textele atest\u00e3 un amestec de forme, \u00een care cele mai noi, de tipul: jir tf\u00e3 (Fc 8,20; rezum. cap.15; 22,2, 3, 6); jirtfe (Fc 4,3; rezum. cap.8; 46,1); j\u00e2rtfele (1Sm 2,28); au jer tfuit( 1Sm 1,4); s\u00e3 jertfuiasc\u00e3 (Fc 22,10); jertfuind (Fc 31,54); jirtfuie\u00bate (Fc rezum. cap.12), fac concuren\u00fe\u00e3 serioas\u00e3formelor mai apropiate de e timon. 2.1.2.5. [f] este prezent\u00e3 peste tot \u00een cuvintele sfat, sf\u00e2nt, sfetnic, sfe\u00banic64, care au \u00een etimon [ \u03bd]. \u00cen gr upul consonantic [s\u03bd], greu de pronun\u00feat pentru vorbitorul de limb\u00e3 rom\u00e2n\u00e3, s-a produs o acomodare consonantic\u00e3, const\u00e2nd \u00een pierderea caracter ului sonor al consoanei [\u03bd] \u00bai transformarea ei \u00een perechea surd\u00e3 [f]. Fenomenul se generalizase \u00eenc\u00e3 din secolul precedent65. 2.1.2.6. Palatalizarea dentalelor nu am \u00eenregistrat-o dec\u00e2t rar \u00een text \u2013 unghi\u00fea (Is 19,9), unghi\u00fee (3\u00cem p 7,40, 45; 18,28) \u2013 fenomenul nef iind \u00eent\u00e2lnit dec\u00e2t rareori \u00een textele scrise cu slove chirilice, deoarece alfabe tul chirilic nu dispunea de semne speciale pentru a nota fonemele [t\u00b4], [ d\u00b4], [n\u00b4]66. Am consemnat, \u00een schimb, un num\u00e3r relativ mare de gr afii hipercorecte de tipul: s\u00e3 \u00eenteaie (Ecl 11,5); ai \u00eentegat (Iov 10,10, 11); tica \u201echica\u201d (2Sm 14,26); titie (I\u00ba 39,21), (Pr 16,4); titiii (I\u00ba 39,21); \u00batiop (Pr 21,18), (2Sm 19,26); \u00batop (2Sm 4,4; rezum. cap.9; 9,13); \u00batopul (2Sm 5,8); \u00batopului (Iov 29,15); \u00batopi (2Sm 5,8), (Ir 31,8); \u00batopii (2Sm 5,6); hia\u00feintine (I\u00ba 39,19) \u2013 fa\u00fe\u00e3 de hiachint (I\u00ba 29,22); hiachintin\u00e3 (I\u00ba 39,20); r\u00e2nteza (Ir 5,8), r\u00e2nteza\u00fei (Ir 31,7), r\u00e2ntez\u00e3rilor (Ir 8,16), fa\u00fe\u00e3 de r\u00e2nchezarea (Ir 13,27) \u2013 \u00een aceea\u00bai car te biblic\u00e3. Prezen\u00fea acestora este, pe de o par te, semn c\u00e3 palatalizarea dentalelor se producea \u00een mod curent \u00een zona din care provin traduc\u00e3torii \u00bai c\u00e3 ei au \u00eencercat s\u00e3 evite aceas t\u00e3 par ticularitate dialect al\u00e3, iar, pe de alt\u00e3 parte, aceste for me sunt m\u00e3rturii ale trecerii lui [k\u00b4] la [t\u00b4] \u00bai chiar la [\u00fe\u00b4] \u2013 hia\u00feintine (I\u00ba 39,19), \u00een diferite graiuri din Transilvania, inclusiv \u00een Transilvania de sud-vest, unde s-a tradus textul analizat67. 2.1.2.7. Propagarea lui [n] \u00een subs tantivul genunchi es te un fenomen fir esc \u00een acest text: genunchele (Fc 30,3; 50,22), (Iov 4,4); jenunchele (Fc 41,43), (Jd 7,5, 6; 16,19). Fenomenul a constituit mereu o tr\u00e3s\u00e3tur\u00e3 fonetic\u00e3 dis tinctiv\u00e3, al\u00e3turi de altele, a ariei dialectale nordice \u00een raport cu cea sudic\u00e368. 2.1.2.8. Dentala vibrant\u00e3 [r] este muiat\u00e3 \u00een derivatele cu sufixele -ar \u00bai -tor \u00bai \u00een cuvintele care au un fonetism apropiat : cer, ajutor, spor etc. Consecven\u00fea cu care se noteaz\u00e3 [\u00b4r] este normal\u00e3 \u00eentr-un text care provine dintr-o arie dialectal\u00e3 \u00een care p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi [r] se roste\u00bate muiat \u00een acest context fonetic. Este concludent faptul c\u00e3 aproximativ 90 de cuvinte din Cartea Facerii au la f inal [\u00b4r] palatalizat: ceriul (Fc 1,1; 2,4; 7,19; 9,14; 14,19), ceriu (Fc 1,8, 9; 6,17; 8,2; 11,4; 15,5; 19,24; 21,17; 22,11, 15; 28,12), ceriului (Fc 1,14, 15, 17, 20, 26, 28, 30; 2,4, 19, 20; 6,7; 7,3, 11, 23; 8,2; 9,2; 14,22; 22,17; 24,3, 7; 26,4; 27,28, 39; 28,17), ceriurile (Fc 2,1); m\u00e3dulariului (Fc 17,11), m\u00e3dulariu (Fc 17,14), m\u00e3dulariul (Fc 17,23); pov\u00e3\u00feuitoriul (Fc 26,26; 49,10), pov\u00e3\u00feuitoriu (Fc sg. nom. 36,15, 16, 17, 29, 30, 40, 41, 42, 43), pov\u00e3\u00feuitorilor (Fc 36,40), pov\u00e3\u00feuitoriului (Fc 41,12) \u00bai numai 2 cuvinte au [r]: pov\u00e3\u00feuitor (Fc 36,15, 18); slujitor (Fc 49,15). \u00cen situa\u00feia \u00een care asist\u00e3m la notar ea consecvent\u00e3 a palataliz\u00e3rii lui 60 Cf. I. Ghe\u00feie, BDRL, p.130. 61 Cf. Cf. I. Ghe\u00feie, Al. Mare\u00ba, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea , Bucure\u00bati, 1974, p.135. 62 Este mai u\u00baor de rostit \u00eend\u00e3r\u00e3vnic dec\u00e2t \u00eend\u00e3r\u00e3bnic. 63 Pentru o imagine asupra diversit\u00e3\u00feii de f orme \u00eenregistrate \u00een cazul acestor cuvinte, vezi Indicele de cuvinte ce secondeaz\u00e3 Cartea pr eo\u00feiii, articolele: JERTF\u00c3, JERTFELNIC, (a) JERTFI, JERTFIRE, JER TFIT, (a) JER TFUI, JERTFUIT. 64 Vezi formele \u00eenregistrate \u00een Indice. 65 Cf. N. Iacob. Limbajul biblic, II, p.26. 66 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.307; I. Ghe\u00feie,Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u2013 al XVI-lea (p\u00e2n\u00e3 la 1521), Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u00bati, 2000, p.65. 67 Cf. I. Ghe\u00feie, Al. Mare\u00ba, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea , Bucure\u00bati, 1974, p.142-143. 68 Influen\u00fea s-a exercitat \u00een dublu sens: formele cu [n] s-au propagat \u00eentr-o prim\u00e3 faz\u00e3 spre sud, apoi, dup\u00e3 1750, expansiunea normei sudice la nivelul textelor tip\u00e3rite a deter minat introducerea formelor etimologice, f\u00e3r\u00e3 [ n], \u00een texte din aria nordic\u00e3 (Cf. ILRL Epoca v eche (1532-1780), Vol.I, p.309). Faptul c\u00e3 \u00een textul, manuscris, analizat nu am \u00eenregistrat dec\u00e2t formele cu [n] propagat ar putea \u00eensemna c\u00e3 norma sudic\u00e3 se aplica doar \u00een tipografii, acolo unde, dup\u00e3 cum am v\u00e3zut, lucrau \u00bai tipografi din sudul \u00fe\u00e3rii (vezi supr a, nota 14 ). 798"]