Biblia Vulgata (Blaj, 1760-1761)

["LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ ce tatea cea credincioas\u00e3, plin\u00e3 de judecat\u00e3? Drep tatea au l\u00e3cuit \u00eentr-\u00eensa, iar\u00e3 acum, cei uciga\u00bai de oameni! (Is 1,21). \u00cen celelalte locuri, echivalarea cuv\u00e2ntului latinesc s-a f\u00e3cut simplu prin cuv\u00e2ntul uciga\u00ba (din pr ez. ind. ucig + -a\u00ba): Aceasta va fi leagea uciga\u00baului ce fuge, a c\u00e3ruia viia\u00fea tr ebuie s\u00e3 s\u00e3 \u00feie, care va lovi pre aproapele s\u00e3u ne\u00batiind \u00bai carele ieri \u00bai alalt\u00e3ieri nici o m\u00e2nie \u00eemprotiva lui a fi avut s\u00e3 arat\u00e3 (2Lg 19,4); \u201eAu nu \u00bati\u00fei c\u00e3 au trimis fiiul uciga\u00baului aici, s\u00e3 mi s\u00e3 taie capul? Vede\u00fei, dar\u00e3, c\u00e2nd va veni solul \u00eenchide\u00fei u\u00baa \u00bai nu-l l\u00e3sa\u00fei a \u00eentra. C\u00e3 iat\u00e3, sunetul picioarelor domnului lui dup\u00e3 el iaste\u201d. (4\u00cemp 6,32); Cel ce trage ceva de la tat\u00e3-s\u00e3u \u00bai de la mum\u00e3-sa \u00bai zice aceasta a nu fi p\u00e3cat, p\u00e3r ta\u00bau uciga\u00baului iaste. (Pl 28,24)436. Cuv\u00e2ntul lat. batus (batos ), -\u00be a fost \u00eem prumutat \u00bai adaptat \u00een dou\u00e3 feluri, vat \u00bai vatos \u201em\u00e3sur\u00e3 pentr u lichide la evrei\u201d, respect\u00e2nd numai uneori varia\u00feia formelor din textul original. Num\u00e3rul forme din traducerea rom\u00e2neasc\u00e3 este sporit din cauza nesigur an\u00feei manifestate de traduc\u00e3tori \u00een formarea pluralului: \u00aai m\u00e3sura untului-de-lemn, un vatos [\u00een Vulgata \u2013 batus] de untdelemn a zeacea parte dintr-un cori iaste, \u00bai zeace vati [\u00een Vulgata \u2013 bati] un cori fac; c\u00e3 zeace vati [\u00een Vulgata \u2013 bati] umplu cor ul. (Iz 45,14); Iar\u00e3 grosimea vasului era de trei lo\u00fei \u00bai uzna lui ca uzna p\u00e3harului \u00bai ca foaia r\u00e3v\u00e3rsatului crin, doao mii de vaturi [\u00een Vulgata \u2013 batos ] cuprindea. (3\u00cemp 7,26); \u00aai au f\u00e3cut zeace vase de aram\u00e3; patruzeaci de vaturi [\u00een Vulgata - bat os] cuprindea un vas \u00bai era de patru co\u00fei \u00bai fie\u00batecare vas pre fie\u00batecare unghiuri, adec\u00e3 pre zeace temeiuri au pus. (3\u00cemp 7,38); P\u00e2n\u00e3 la t\u00e3lan\u00fei de ar gint o sut\u00e3, \u00bai p\u00e2n\u00e3 la cori de gr\u00e2u o sut\u00e3, \u00bai p\u00e2n\u00e3 la vatosi [\u00een Vulgata \u2013 batos] de vin o sut\u00e3, \u00bai p\u00e2n\u00e3 la vatos [\u00een Vulgata \u2013 bat os] de untdeleamn o sut\u00e3, iar\u00e3 sarea f\u00e3r\u00e3 m\u00e3sur\u00e3. (Ezr 7,22). 2.3.1.4.4. Ranguri, func\u00feii Cezar apare exclusiv \u00een varianta chesariu (<lat. Caesar, -aris) poate desemna, printr-o extensiune semantic\u00e3 bazat\u00e3 pe antonomaz\u00e3, orice \u00eemp\u00e3rat roman . Cu acest sens se actualizeaz\u00e3 cuv\u00e2ntul \u00een toate cont extele \u00een care apare \u00een textul pe care \u00eel analiz\u00e3m437: \u00aai de atunci c\u00e3uta Pilat a-L slobozi. Iar\u00e3 jidovii s triga, zic\u00e2nd: \u201eDe sloboz pre acesta, nu e\u00bati priiatin chesariului. C\u00e3 tot cel ce s\u00e3 face pre sine \u00eemp\u00e3rat s\u00e3 \u00eem protivea\u00bate chesariului\u201d. (In 19,12); Iar\u00e3 ei striga: \u201eIe-L, ie-L, r\u00e3stignea\u00bat e-L!\u201d. Zis-au lor Pilat: \u201ePre \u00eem p\u00e3ratul vos tru voi r\u00e3stigni?\u201d R\u00e3spuns-au arhiereii: \u201eNu avem \u00eemp\u00e3r at, f\u00e3r\u00e3 chesariul\u201d. (In 19,15). Remarc\u00e3m \u00een aceste exemple distinc\u00feia care se stabile\u00bate \u00eentre \u00eemp\u00e3rat \u00een general \u00bai chesar, \u00eemp\u00e3r atul roman , distinc\u00feie care este impus\u00e3, f iresc, de textul original prin cuvintele rex, regis \u00bai Caesar, -aris. Lat. regulus (diminutiv al lui rex, regis) este echivalat \u00een tr aducerea rom\u00e2neasc\u00e3 prin cuvintele cr\u00e3i\u00baor (din crai + -\u00baor): \u00aai au v enit iar\u00e3 \u00een Cana Galileii, de au f\u00e3cut apa vin. \u00bai era un cr\u00e3i\u00baor, a c\u00e3ruia fiiu boln\u00e3vea \u00een Capernaom. (In 4,46); Zis-au c\u00e2tr\u00e3 El cr\u00e3io\u00baorul: \u201eDoamne, pogoar\u00e3 mai nainte de ce va muri fiiul mieu\u201d. (In 4,49) \u00bai cr\u00e3iu\u00fe (din crai + -u\u00fe): Fiiul cr\u00e3iu\u00feului vindec\u00e3. (In rezum. cap.4). Valoarea hipocoristic\u00e3 a celor dou\u00e3 cuvinte es te evident\u00e3. Lat. public\u00bcnus, -\u00be \u201ecel care ia \u00een arend\u00e3 d\u00e3rile de stat\u201d este explicat \u00een dic\u00feionarul lui Grigore Maior (ILV\/Lexicon, II) prin \u201evame\u00ba\u201d \u00bai, ad\u00e3ugat de alt\u00e3 m\u00e2n\u00e3, \u201emitarnic\u201d. Mitar sau mitarnic era numit\u00e3 persoana care avea \u00een arend\u00e3 \u00eencasarea im pozitelor; nu \u00batim dac\u00e3 sensul ad\u00e3ugat de alt\u00e3 m\u00e2n\u00e3 \u00een dic\u00feionarul lui Grigore Maior se refer\u00e3 doar la acest aspect sau desemneaz\u00e3 \u00bai faptul c\u00e3 ace\u00bati func\u00feionari publici er au de regul\u00e3 foarte corup\u00fei. Aceast\u00e3 caracteristic\u00e3 a lor este vizat\u00e3 \u00een contextele pe care le vom cita \u00een continuare din t extul de la 1760, indiferent dac\u00e3 preferin\u00fea traduc\u00e3torilor s-a \u00eendreptat s pre \u00eem prumutarea \u00bai adaptarea cuv\u00e2ntul latinesc \u00een forma publican: Ioan s\u00e3 trimit e de la Domnul a plini cu propovedania sa prorocia Isaiei \u00bai gloatele publicanilor \u00bai osta\u00bailor d\u00e3 sfat, zic\u00e2nd ce trebuie f ie\u00batecarele a face (Lc rezum. cap.3); \u00aai au venit \u00bai publicanii s\u00e3 s\u00e3 boteaz e \u00bai au zis c\u00e2tr\u00e3 el: \u201e\u00cenv\u00e3\u00fe\u00e3toriule, ce vom face?\u201d (Lc 3,12); \u00aai tot nor odul auzind \u00bai publicanii l\u00e3uda pre Dumnez\u00e3u, bo tez\u00e2ndu-s\u00e3 cu botezul lui Ioan. (Lc 7,29); \u00aai s\u00e3 apropiia de El publicanii \u00bai p\u00e3c\u00e3to\u00baii, s\u00e3-L auz\u00e3. (Lc 15,1); \u00aai dup\u00e3 aceas tea au ie\u00bait \u00bai au v\u00e3zut un publican, pre nume Levii, \u00baez\u00e2nd la vam\u00e3 \u00bai au zis lui: \u201eVino dup\u00e3 Mine!\u201d. (Lc 5,27); La Le vin, pre carele a urma dup\u00e3 Sine chemas\u00e3, \u00baez\u00e2nd cu mul\u00fei publicani la mas\u00e3, pricina s pune. (Mc rezum. cap2); \u00aai au fost, \u00baez\u00e2nd la mas\u00e3 \u00een casa lui; mul\u00fei publicani \u00bai p\u00e3c\u00e3to\u00bai \u00baedea \u00eempreun\u00e3 cu Isus \u00bai cu ucenicii Lui, c\u00e3 era mul\u00fei carii \u00bai urma dup\u00e3 El. (Mc 2,15); \u00aai c\u00e3r turarii \u00bai fariseii v\u00e3z\u00e2nd c\u00e3 m\u00e2nc\u00e3 cu publicanii \u00bai cu p\u00e3c\u00e3to\u00baii, zicea ucinicilor Lui: \u201ePentru ce cu publicanii \u00bai cu p\u00e3c\u00e3to\u00baii m\u00e2nc\u00e3 \u00bai bea \u00eenv\u00e3\u00fe\u00e3toriul vos tru?\u201d (Mc 2,16) sau spre echivalarea acestuia prin vame\u00ba 438: C\u00e3, de iubi\u00fei pre cei ce v\u00e3 iubesc, ce plat\u00e3 ve\u00fei avea? Au nu \u00bai vame\u00baii fac aceea? (Mt 5,46); Chiam\u00e3 pre Matheiu vame\u00baul \u00bai r\u00e3s punde fariseilor ce murmura, c\u00e3ci m\u00e2nc\u00e3 cu vame\u00baii \u00bai c\u00e3ci nu postesc ucenicii Lui. (Mt rezum. cap.9); \u00aai, v\u00e3z\u00e2nd fariseaii, zicea ucenicilor L ui: \u201ePentru ce cu vame\u00baii \u00bai cu p\u00e3c\u00e3to\u00baii m\u00e2nc\u00e3 Dascalul vostru?\u201d (Mt 9,11); Care din doi au f\u00e3cut voia t\u00e3t\u00e2ne-s\u00e3u?\u201d Zis-au Lui: \u201eCel dint\u00e2iu\u201d. Zis-au lor Isus: \u201eAmin zic voao c\u00e3 vame\u00baii \u00bai curvarii v\u00e3 vor \u00eentreace \u00eentr u \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiia lui Dumnez\u00e3u. (Mt 21,31); C\u00e3 au venit la voi Ioan \u00een calea dr ept\u00e3\u00feii \u00bai nu i-a\u00fei crezut, iar\u00e3 vame\u00baii \u00bai curvele au crezut lui. Iar\u00e3 voi v\u00e3z\u00e2nd, nici dup\u00e3 aceaea nu v -a\u00fe poc\u00e3t, ca s\u00e3creade\u00fe lui. (Mt 21,32). Dup\u00e3 lat. ver\u00bdd\u00bcrius, -i\u00be \u201ecurier (de stat)\u201d, \u201emesager\u201d, cuv\u00e2ntul purt\u00e3tor (din purta + -tor) se \u00eembog\u00e3\u00fee\u00bate cu aces t sens: \u00aai c\u00e3r\u00feile, carele cu numele \u00eemp\u00e3ratului s\u00e3 trimitea, cu inelul lui s-au \u00eens\u00e3mnat \u00bai s-au trimis prin purt\u00e3torii, carii, prin toate \u00fe\u00e3r\u00e2le alerg\u00e2nd, ceale vechi scrisori cu noao ve\u00bati s\u00e3 le \u00eentoarc\u00e3. (Est 8,10); \u00aai au ie\u00bait purt\u00e3tori degr ab\u00e3, vestile purt\u00e2nd, \u00bai porunca \u00eemp\u00e3ratului s-au sp\u00e2nzurat \u00een Susan. (Es t 8,14). Dup\u00e3 exactores din Vulgata (lat. exactor, -\u00b9ris \u201eperceptor de impozite\u201d, \u201ecolector de d\u00e3ri\u201d) s-a creat cuv\u00e2ntul tr\u00e3sor c\u00e3r uia i s-a atribuit sensul \u201eperceptor de impozite\u201d: Pre norodul Mieu tr\u00e3sorii s\u00e3i i-au jefuit. Norodul Mieu, cei ce te fericesc, aceia te \u00eenceluiesc \u00bai calea pa\u00bailor t\u00e3i o r\u00e3sipesc. (Is 3,12). Dup\u00e3 lat. vicerex s-a realizat un calc par\u00feial, rezult\u00e2nd cuv\u00e2ntul vi\u00fee\u00eemp\u00e3rat, pe care nu \u00eel g\u00e3sim \u00eenr egistrat \u00een dic\u00feionarele limbii rom\u00e2ne \u00een seria celorlalte cuvinte compuse cu vice : Iar\u00e3 m\u00e2niindu-s\u00e3 pentru aceas ta \u00eemp\u00e3r atul Antiohul, purcez\u00e2nd \u00een Persidea, au r\u00e2nduit pre Lisie vi\u00fee\u00eemp\u00e3r at, d\u00e2ndu-i g\u00e3tire de r\u00e3zboiu asupra jidovilor, carele au trimis asupra p\u00e3m\u00e2ntului Iudei pre Gorghia cu oaste. (1Mac rezum. cap.3). 436 Vezi \u00bai alte ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului uciga\u00ba \u00een Indice. 437 Pentr u toate ocuren\u00feele cuv\u00e2ntului, vezi Indicele aferent f iec\u00e3rei Evanghelii. 438 Pentr u alte ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului vame\u00ba, vezi Indicele afer ent fiec\u00e3rei Evanghelii . 899","NICULINA IACOB 2.3.1.5. Via\u00fe\u00e3 spiritual\u00e3 2.3.1.5.1. Cultur\u00e3, car te, educa\u00feie Bibliotec\u00e3 (<lat. biblioth\u00bdca, -ae ) este \u00eemprumutat \u00bai adaptat \u00een dou\u00e3 feluri: biblio tec\u00e3 \u00bai vivliotec\u00e3, sensul f iind at\u00e2t cel de ast\u00e3zi: \u00aai s\u00e3 \u00eens\u00e3mna \u00een scrisorile \u00bai \u00een istoriile lui Neemie \u00eens\u00e3\u00ba aceas tea. \u00aai vr\u00e2nd a r\u00e2dica vivlioteca, au adunat de prin \u00fe\u00e3ri c\u00e3r\u00feile, \u00bai a prorocilor, \u00bai a lui David, \u00bai epistoliile \u00eemp\u00e3r a\u00feilor, \u00bai de d\u00e3ruiri. (2Mac 2,13), c\u00e2t \u00bai cel de \u201earhiv\u00e3\u201d: Acum, dar\u00e3, de \u00fei s\u00e3 pare, o, \u00eemp\u00e3r ate, caute-s\u00e3 \u00een \u00eemp\u00e3r\u00e3t e\u00batile biblio teci a \u00eemp\u00e3r atului Chirul, car e s\u00e2nt \u00een Vavilon. (3Ezr 6,21); Atunci, Darie \u00eemp\u00e3r atul au poruncit a s\u00e3 c\u00e3uta \u00een biblio teci. \u00aai s-au af lat \u00een ora\u00baul Ecvact anis, care e \u00een mijlocul \u00fe\u00e2nutului, un loc \u00een car e era scrise aceastea (3Ezr 6,23). Cu sensul \u201earhiv\u00e3\u201d, echival\u00e2nd tot cuv\u00e2ntul lat. biblioth\u00bdca, -ae se folosesc \u00bai alte cuvinte: c\u00e3r\u00feularea \u2013 Acum, dar\u00e3, de s\u00e3 par e \u00eemp\u00e3r atului bine, cerceteaze-se c\u00e3r\u00feularea \u00eemp\u00e3ratului , carea iaste \u00een V avilon, de cumva de la Chir ul \u00eemp\u00e3ratul s-au fost poruncit s\u00e3 se zideasc\u00e3 casa lui Dumnezeu \u00een Ierusalim, \u00bai vrearea \u00eemp\u00e3ratului despre aceasta s\u00e3 o trimi\u00fe\u00e3 la noi. (Ezr 5,17); c\u00e3r\u00feul\u00e3ria \u2013 Darie, af l\u00e2nd \u00een c\u00e3r\u00feul\u00e3ria sa por unca Chirului des pre zidirea bisearicii, poruncea\u00bate a s\u00e3 plini, d\u00e2nd \u00bai cheltuiele. (Ezr rezum. cap.6); c\u00e3r\u00feulia \u2013 Atunci, Darie \u00eemp\u00e3r atul au poruncit \u00bai au cercetat \u00een c\u00e3r\u00feulia c\u00e3r\u00feilor carele era puse \u00een Vavilon. (Ezr 6,1). Op\u00feiunea traduc\u00e3torului pentru aceste trei cuvinte, toate av\u00e2nd r adicalul car te, este lesne de \u00een\u00feeles, mai cu seam\u00e3 dac\u00e3 facem apel \u00bai la dic\u00feionar ul lui Grigore Maior (ILV\/Lxicon, I), unde cuv\u00e2ntul bibliotheca este explicat \u201eloc de c\u00e3r\u00fei\u201d. C\u00e3r\u00feulare \u00bai c\u00e3r\u00feul\u00e3rie sunt, probabil, crea\u00feii proprii ale traduc\u00e3torului de la 1760. Ele nu se r eg\u00e3sesc \u00een DA. Copie (<lat. copia ) \u201eduplicat\u201d Acum, dar\u00e3, gri ji\u00fei a face copia acestora \u00bai s\u00e3 se deaie lui Ionathan \u00bai s\u00e3 se puie \u00een muntele cel sf\u00e2nt, \u00een loc v estit . (1Mac 11,37). Sinonim cu copie este cuv\u00e2ntul parie (<lat. paria, mg. p\u00e1ria) \u201ecopie dup\u00e3 un act\u201d: \u00aai pariia poruncii ce sp\u00e2nzura \u00een Susan i-au dat, s\u00e3 o areate \u00eemp\u00e3r\u00e3teasii \u00bai s\u00e3 o \u00eendemne s\u00e3 \u00eentre la \u00eemp\u00e3ratul \u00bai s\u00e3-l roage pentru norodul s\u00e3u. (Est 4,8); (Aceasta iaste paria epistolii carea o au trimis la el:) \u201eLui Ar tax ers \u00eemp\u00e3r atului, slugile tale, oamenii carii s\u00e2nt pr este r\u00e2u, \u00eenchin\u00e3ciune zic. (Ezr 4,11); Deci, paria poruncii \u00eemp\u00e3r atului Artaxer s s-au cetit \u00eennaintea lui Reum Veelteim \u00bai Samsai scriitoriului \u00bai a sfetnicilor s\u00e3i; \u00bai s-au dus degrab\u00e3 \u00een Ierusalim la jidovi \u00bai i-au oprit \u00een bra\u00feu \u00bai \u00een v\u00e2r tute. (Ezr 4,23); Paria c\u00e3r\u00feii carea o au trimis Thathanaii, voiv odul \u00fe\u00e2nutului de peste r\u00e2u, \u00bai Sthar Vuzanaii \u00bai sfetnicii lui ar fasaheanii, carii era pr este r\u00e2u la Darie \u00eemp\u00e3ratul. (Ezr 5,6); Iar\u00e3 aceasta iaste paria c\u00e3r\u00feii por uncii, carea o au dat \u00eemp\u00e3ratul Ar taxer s Esdrei preotului, scriitoriului celui \u00eenv\u00e3\u00feat \u00een cuvintele \u00bai \u00een poruncile Domnului \u00bai \u00een \u00feeremoniile Lui \u00een Israil (Ezr 7,11) 439. Copie este la prima atestare \u00een acest text (cf. Indice 1Mac), \u00een tim p ce parie, care apare \u00een unele surse lexicografice (MDA \u00bai \u00een DLR) cu prima atestare la Samuelis Klein, Dictionarium Valachico-Latinum, editat de L. G\u00e1ldi la Budapesta, \u00een 1944, este \u00eenregis trat cu un secol \u00eenainte, \u00eentr-un document de la 1660 \u2013 vezi D\u00ceLR. \u00cen rela\u00feie de sinonimie cu cele dou\u00e3 cuvinte intr\u00e3 \u00een mod excep\u00feional cuv\u00e2ntul pilduire (din pildui). Sensul \u201ecopie (la modul gener al, nu neap\u00e3rat dup\u00e3 un act)\u201d, \u201emache t\u00e3\u201d l-a dob\u00e2ndit dup\u00e3 cuv\u00e2ntul lat. exemplar, -\u00bcris care \u00eenseamn\u00e3 \u201ecopie\u201d, \u201ee xemplar\u201d, dar \u00bai \u201emodel\u201d: \u00aai s-au dus \u00eem p\u00e3ratul Ahas \u00eentru-nt\u00e2mpinarea lui Theglathfalasar, \u00eemp\u00e3r atului asiriilor, \u00een Damasc. \u00bai, v\u00e3z\u00e2nd oltariul Damascului, au trimis \u00eem p\u00e3ratul Ahas la Urie preotul pilduirea lui \u00bai as\u00e3m\u00e3narea dup\u00e3 tot lucrul lui. (4\u00cemp 16,10). Istoric (<lat. historicus) \u201ecronicar\u201d \u00bai istorie (<lat. his toria) \u201ecronic\u00e3\u201d; \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201d, \u201ef apt\u00e3\u201d sunt de re\u00feinut pentru modul \u00een car e au fost adaptate. Preponderente sunt formele istoric \u00bai istorie : Deci \u00een anul \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiii sale al optspr\u00e3zeacelea, cur\u00e3\u00feit fiind p\u00e3m\u00e2ntul \u00bai bisearica Domnului, au trimis pre Saf an, fiiul lui Eselie, \u00bai pre Manasie, c\u00e3pe tenia cet\u00e3\u00feii, \u00bai Iohan, fiiul lui Ioahaz, istoricii, s\u00e3 \u00eennoiasc\u00e3 casa Domnului, Dumnezeului s\u00e3u. (2Par 34,8); \u00aai au chemat pre \u00eemp\u00e3ratul. \u00aai au ie\u00bait la ei Eliachim, fiiul lui Helchie, mai-marele preste case, \u00bai Sovna scriitoriul \u00bai Ioahe, fiiul lui Asaf istoricul. (4\u00cemp 18,18); S\u00e3 cercetezi \u00een c\u00e3r\u00feile istoriilor p\u00e3rin\u00feilor t\u00e3i \u00bai vei afla scris \u00een istorii \u00bai ve\u00fei \u00bati c\u00e3 cetatea aceaea, ce tate \u00eemprotiv\u00e3 r\u00e3zboitoare ias te \u00bai p\u00e3gubitoare \u00eemp\u00e3r a\u00feilor \u00bai \u00fe\u00e3r\u00e2lor, \u00bai r\u00e3zboaiele s\u00e3 a\u00fei\u00fee \u00eentr-\u00eensa din zilele ceale vechi; pentr u care lucru \u00bai cetatea aceaea s-au s tr\u00e2cat. (Ezr 4,15); Ioav, fiiul Sarviei, \u00eencepuse a-i num\u00e3ra. Nici au plinit, c\u00e3 preste aceasta m\u00e2niia c\u00e3zuse pr e Israil \u00bai, pentru aceaea, num\u00e3r ul celor num\u00e3ra\u00fei nu s-au adus \u00een Istoria \u00eemp\u00e3r atului David. (1Par 24,24), dar se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai formele mai apr opiate de etimon: \u00aai au venit Eliachim, fiiul Helchie, mai-marele casei, \u00bai Sovna scriitoriul \u00bai Ioahi, f iiul lui Asaf historicul, la Ezehie, cu hainele rupte, \u00bai i-au vestit cuvintele lui Ravsachis. (4\u00cemp 18,37); Iar\u00e3 Aduram, pr este d\u00e3jdi, iar\u00e3 Iosafat, fiiul Ahilud, scriitoriu de historii (2Sm 20,24). Mis tic (<lat. mysticus) este \u00eemprumut at de traduc\u00e3tor din Vulgata \u00bai se \u00eenregis treaz\u00e3 o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00een ar gumentul la C\u00e2ntarea lui Solomon: Aceast\u00e3 c\u00e2ntar e toat\u00e3 e mistic\u00e3440., plin\u00e3 de necuprinsa dragostea lui Hristos c\u00e3tr\u00e3 mireasa Sa \u00bai, iar\u00e3\u00bai, a mireasii c\u00e3tr\u00e3 Hris tos, Mirele s\u00e3u. Cuv\u00e2ntul este atestat pentru prima dat\u00e3 \u00een acest text (cf. Indice C\u00e2nt). 2.3.1.5.2. No\u00feiuni eclezias tice 2.3.1.5.2.1. Termeni de cult Lat. anath\u00bdma, -ae441 \u2013 \u201eofrand\u00e3\u201d, \u201ejertf\u00e3 votiv\u00e3\u201d, de multe ori \u201eprad\u00e3 de r\u00e3zboi consacrat\u00e3 Domnului pentru iertarea p\u00e3catelor, care era nimicit\u00e3 pentr u ca nimeni s\u00e3 nu fie ispitit s\u00e3 se ating\u00e3 de ea\u201d \u2013 se echivaleaz\u00e3 \u00een traducere prin anathem\u00e3, o form\u00e3 mai apropiat\u00e3 de etimon: \u00aai au ascultat Domnul rug\u00e3ciunea lui Israil \u00bai i-au dat hananeul, carele l-au ucis, r\u00e3sipind cet\u00e3\u00feile lui. \u00aai au chemat numele locului aceluia Horma, adec\u00e3 \u201eanathema \u201d. (Nm 21,3); \u00aai fie cetatea aceasta anathem\u00e3, \u00bai toate care s\u00e2nt \u00eentr-\u00eensa, Domnului! Numai Rahav curva tr\u00e3iasc\u00e3, cu to\u00fei carii cu ea \u00een cas\u00e3 s\u00e2nt c\u00e3 au ascuns solii carii i-am trimis. (Jos 6,17);Dup\u00e3 iscodirea cet\u00e3\u00feii Hai s\u00e3 gonea\u00bate norodul lui Israil de la protivnici, pentru furtu\u00baagul din anathima Ierihonului. (Jos rezum. cap.7); Iar\u00e3 fiii lui 439 Pentr u alte ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului, vezi Indicele aferent c\u00e3r\u00feilor Es t, Ezr, 1Mac. 440A utorul argumentului la C\u00e2ntarea lui Solomondin B1795 a pr eferat s\u00e3 evite cuv\u00e2ntul: Aceast\u00e3 c\u00e2ntare toat\u00e3 e\u00een t ain\u00e3, plin\u00e3 de necuprinsa dragoste a lui Hrostos c\u00e3tr\u00e3 mireasa Sa \u00bai iar\u00e3\u00bai a mireasii c\u00e3tr\u00e3 Hristos, Mirele s\u00e3u. Compar\u00e2nd cele dou\u00e3 t ext e, remarc\u00e3m o singur\u00e3 diferen\u00fe\u00e3: \u00een tain\u00e3, la Micu, fa\u00fe\u00e3 de mistic\u00e3, \u00een traducerea de la 1760, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 autorul argumentului din Biblia lui Samuil Micu a avut \u00een fa\u00fe\u00e3 traducerea lui Ar on, mul\u00feumindu-se cu copierea textului din traducerea lui Aron (cf. supr a, nota 12 \u00bai pass.) f\u00e3c\u00e2nd o singur\u00e3 modificare pe care a considerat-o necesar\u00e3: cuv\u00e2ntul mistic\u00e3 \u00eei va fi p\u00e3rut pr ea dificil pentru cititorii vremii, pr efer\u00e2nd o echivalare pe \u00een\u00feeles. 441 Pentru leg\u00e3tura dintr e sensul ecleziastic de \u201eafurisenie\u201d, \u201eexcomunicare\u201d al cuv\u00e2ntului anatem\u00e3 \u00bai sensul biblic (\u201eofrand\u00e3\u201d, \u201ejer tf\u00e3 votiv\u00e3\u201d), v ezi DB, p.37\u201338 \u00bai Anania 2001, p.251. 900","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Israil au trecut porunca \u00bai au luat din anathem\u00e3. C\u00e3 Aham, fiiul lui Harmi, fiului Zavdi, fiului Zare, de neamul Iuda, au luat ceva din anathem\u00e3; \u00bai s-au m\u00e2niat Domnul \u00eemprotiva fiilor Israil. (Jos 7,1); Fiii lui Harmi: Ahar, care au turburat Israilul \u00bai au p\u00e3c\u00e3tuit \u00een furtu\u00baagul anathemeai. (1Par 2,7). Preferin\u00fea tr aduc\u00e3torilor s-a \u00eendreptat spre \u00eemprumut, \u00bai numai \u00een cazuri excep\u00feionale spre tr aducere. \u00cen cont extul: Iar\u00e3 Iudith toate vasele ceale de oaste a lui Holofern, care i le dedease norodul, \u00bai p\u00e3r\u00e3taiul, care ea \u00eel luase din c\u00e3mara lui, le-au adus spre d\u00e3ruire de uitare. (Idt 16,23), sintagma subliniat\u00e3 traduce sintagma lat. anathema oblivionis. Verbul a anathematizelui \u201ea da anatemei\u201d, \u201ea condamna la moarte sau la nimicire\u201d este prezent \u00een ur m\u00e3torul context: \u00aai s-au \u00eenchis de el \u00een tur nuri \u00bai au apropiiat c\u00e3tr\u00e3 ei \u00bai i-au anathematizeluit \u00bai au aprins turnurile lor cu foc, cu to\u00fei cei ce er a \u00eentr-\u00eensele. (1Mac 5,5), care vorbe\u00bate despre modul \u00een care unele pr\u00e3zi de r\u00e3zboi, inclusiv oamenii, erau declarate ca fiind par tea lui Dumnezeu \u00bai, prin ur mare, erau intangibile. Pentru a nu se atinge nimeni de ele, erau distruse (cf. Anania 2001, p.1395). Cuv\u00e2ntul, \u00een aceast\u00e3 form\u00e3, rezultat \u00een urma analogiei cu alte verbe formate cu sufixul - \u00e3lui nu este \u00eenregis trat \u00een DA. Sunt, \u00een schimb, \u00eenregistrate verbele (a) anatematiza , cu precizarea \u201e\u00eenv.\u201d, \u00bai a anatemiza. Lat. bened\u00bec\u00b9, -ere este echivalat at\u00e2t prin a blagoslovi (<sl. blagosloviti), c\u00e2t \u00bai prin a binecuv\u00e2nta, creat pe t erenul limbii rom\u00e2ne. Dou\u00e3 aspecte ne intereseaz\u00e3 \u00een privin\u00fea acestor dou\u00e3 verbe: \u00eent\u00e2i, car e este raportul dintre ele la nivelul acestui text, al doilea, care este, \u00een acest caz , modelul dup\u00e3 care s-a creat a binecuv\u00e2nta442. Contrar a\u00batept\u00e3rilor, a blagoslovi este preferat de traduc\u00e3t ori, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 tradi\u00feia \u00eel impunea \u00eenc\u00e3 \u00een defavoarea cuv\u00e2ntului format \u00een limba rom\u00e2n\u00e3443. Situa\u00feia din c\u00e2teva c\u00e3r\u00fei biblice sus\u00feine afir ma\u00feia de mai sus: a blagoslovi are peste 60 de ocuren\u00fee \u00een Fc, fa\u00fe\u00e3 de numai dou\u00e3 ocuren\u00fee ale v erbului a binecuv\u00e2nta; \u00een I\u00ba, Pr, Nm, 2Lg este prezent numai a blagoslo vi; \u00een Ps rapor tul se schimb\u00e3 \u00een favoarea ver bului format \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, acesta \u00eenregistr\u00e2ndu-se de peste 40 de ori, fa\u00fe\u00e3 de 25 de ocuren\u00fee ale \u00eemprumutului slavon; situa\u00feia este comparabil\u00e3 \u00een Tov, cu 24 de ocuren\u00fee \u00eenregistrate pentru a binecuv\u00e2nta, f a\u00fe\u00e3 de 4 ale ver bului a blagoslovi444. \u00cen privin\u00fea modelului ur mat \u00een realizarea formei compuse din bine + cuv\u00e2nta, este firesc s\u00e3 consider\u00e3m c\u00e3 rapor tarea s-a f\u00e3cut aici \u00een primul r\u00e2nd la modelul latin445 din textul-surs\u00e3, \u00eens\u00e3 ne mir\u00e3 faptul c\u00e3 \u00een acest caz traduc\u00e3t orii sunt \u00een prea mic\u00e3 m\u00e3sur\u00e3 inf luen\u00fea\u00fei de modelul din Vulgata \u00bai prea mult sub influen\u00fea tradi\u00feiei slavone. Traduc\u00e3torii analiz eaz\u00e3 cuv\u00e2ntul calchiat \u00een cons tituen\u00feii imedia\u00fei, ceea ce favorizeaz\u00e3 apari\u00feia structurilor dislocate (bine s\u00e3 se cuvinteaze \u2013 Tov 8,9; bine voiu cuv\u00e2nta \u2013 Ps 15,7; 25,12; 33,2; 62,5; 144,1, 2; bine e cuv\u00e2ntat \u2013 Ps 17,47; 27,6; 30,22; 40,14; 65,20; 67,20, 36; 71,18, 19; 88,53; 105,48; 117,26; 123,6; 134,21; 143,1), a\u00baa cum se g\u00e3sesc cu un secol \u00een urm\u00e3 \u00een Ms.4389 \u00bai mai t\u00e2rziu \u00een traducerea lui Samuil Micu \u00bai cum se folosesc uneori \u00bai as t\u00e3zi446. Cuv\u00e2ntul biseric\u00e3 (<lat. basilica, -ae), cu diferite variante, se folose\u00bate, dup\u00e3 lat. eccl\u00bdsia, -ae , at\u00e2t cu sensul \u201eadunare a popor ului\u201d, c\u00e2t \u00bai cu sensul pe care \u00eel p\u00e3str eaz\u00e3 p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, \u201ebiseric\u00e3 (edif iciu)\u201d, \u201etemplu\u201d447. \u00cen limba latin\u00e3 exist\u00e3 posibilitatea exprim\u00e3rii diferite a celor dou\u00e3 no\u00feiuni. Prin eccl\u00bdsia se desemneaz\u00e3 \u00een mod obi\u00banuit \u201eadunarea\u201d, \u201ecomunitatea credincio\u00bailor\u201d: \u00aai s\u00e3 cunoasc\u00e3 t oat\u00e3 bisearica aceasta, c\u00e3 nu \u00een sabie, nici \u00een suli\u00fe\u00e3 m\u00e2ntuia\u00bate Domnul, c\u00e3 a lui iaste r\u00e3zboiul \u00bai v\u00e3 va da \u00een m\u00e2nile noastr e\u201d. (1Sm 17,47); \u00aai \u00ba-au \u00eentors \u00eemp\u00e3r atul fa\u00fea sa \u00bai au blagoslovit toat\u00e3 bisearica lui Israil, c\u00e3 toat\u00e3 beseareca lui Izr ail sta. (3\u00cemp 8,14); \u00aai au por uncit David la toat\u00e3 bisearica: \u201eBinecuv\u00e2nta\u00fei pr e Domnul, Dumnezeul nostru!\u201d \u00aai bine au cuv\u00e2ntat toat\u00e3 bisearica pre Domnul, Dumnezeul p\u00e3rin\u00feilor s\u00e3i, \u00bai s-au plecat Lui \u00bai s-au \u00eenchinat lui Dumnezeu, \u00bai dup\u00e3 aceaea \u00eem p\u00e3ratului. (1Par 29,20); \u00aai oltariul cel de aram\u00e3, care-l f\u00e3cuse Veseliil, f iiul lui Uri, fiiul lui Hur, acolo era, \u00eenaintea cortului Domnului, care l-au \u00bai cercat Solomon \u00bai t oat\u00e3 bisearica. (2Par 1,5); \u00aai au f\u00e3cut Solomon pr\u00e3znuire \u00een vreamea aceaea \u00baapte zile \u00bai tot Israilul cu el, bisearica mare foarte, de la \u00eentrarea lui Emath p\u00e2n\u00e3 la r\u00e3pegiunea Eghiptului. (2Par 7,8). Pentru a denumi edif iciul se folosesc: tem plum, -\u00be, echivalat \u00een tr aducerea rom\u00e2neasc\u00e3 prin biseric\u00e3 : Iar\u00e3 aceasta va da tot cel ce trece la nume, jum\u00e3t ate de sicl\u00e3 m\u00e3sur a besearicii; siclul doaoz\u00e3ci de dinari are; jum\u00e3tate parte de siclul s\u00e3 va aduce Domnului. (I\u00ba 30,13); \u00aai s-au sculat Anna dup\u00e3 ce m\u00e2ncase \u00bai beuse \u00een Silo \u00bai, \u00baez\u00e2nd Heli preotul pre scaun \u00eenaintea u\u00bailor bisearicii Domnului (1Sm 1,9); \u00aai au poruncit \u00eemp\u00e3ratul s\u00e3 ia pie tri mari, pietri scumpe spre temeiul bisearicii \u00bai s\u00e3 le fac\u00e3 \u00een patru dungi. (3\u00cemp 5,17); \u00aai pridv orul era \u00eennaintea bisearicii de doaoz\u00e3ci de co\u00fei lung, dup\u00e3 m\u00e3sur a l\u00e3\u00feimii bisearicii, \u00bai avea zeace co\u00fei de lat dinnaintea fea\u00feii bisearicii. (3\u00cemp 6,3); \u00aai au zidit preste p\u00e3re\u00feii bisearicii t\u00e3blite prinpregiur, \u00een p\u00e3re\u00feii casii prinpregiurul bisearicii \u00bai a j\u00e2r tvenicului \u00bai au f\u00e3cut coaste prinpregiur. (3\u00cemp 6,5)\/ T\u00e3blitul care era dedesupt cinci co\u00fei avea de lat, \u00bai t\u00e3blitul din mijloc \u00baase co\u00fei lat, \u00bai al treilea t\u00e3blit \u00baeapte av\u00e2nd co\u00fei de lat. \u00aai grinzi au pus \u00een cas\u00e3 prinpregiur, ca s\u00e3 nu s\u00e3 lipeasc\u00e3 de zidurilebisearicii. (3\u00cemp 6,6); domus, \u00een sintagmele domus Dei sau domus Domini: \u00aai sp\u00e3im\u00e2nt\u00e3ndu-s\u00e3: \u201eC\u00e2tu-i de \u00eenfrico\u00baat \u2013 au zis \u2013 locul acesta! Nu-i alt\u00e3ceva aceasta, f\u00e3r\u00e3casa Domnului \u00bai poarta ceriului\u201d. (Fc 28,17);\u00aai piatra aceasta carea o am r\u00e3dicat \u00een st\u00e2lp s\u00e3 va chema casa Domnului \u00bai din toate care-m vei da mie, z\u00e3ciuiele \u00fe-oi aduce\u201d. (Fc 28,22); \u00aai au zidit acolo oltariu \u00bai au chemat numele locului aceluia casa lui Dumnezeu, c\u00e3 acolo i s-au ar\u00e3tat Dumnezeu, fug\u00e2nd de fratele s\u00e3u. (Fc 35,7); \u00cen anul al patrulea s-au \u00eent emeiat casa Domnului \u00een luna zio. (3\u00cemp 6,37); \u00aai pridvor mai mare r\u00e3tund, cu trei r\u00e2nduri de pietri t\u00e3iate \u00bai cu un r\u00e2ndu de chedr u cioplit; ci \u00bai \u00een t\u00e3rna\u00feulcasii Domnului dinl\u00e3untru \u00bai \u00een pridvorul casii. (3\u00cemp 7,12); \u00aai au fost deac\u00e3 au ispr\u00e3vit Solomon zidirea casii Domnului \u00bai zidirea \u00eemp\u00e3ratului \u00bai tot ce poftise \u00bai voise a face (3\u00cemp 9,1). Basilica, -ae apare numai \u00een trei contexte, iar echivalarea rom\u00e2neasc\u00e3 este sugestiv\u00e3 pentru modul cum a fost analizat cuv\u00e2ntul448: \u00aai au f\u00e3cut pridvorul preo\u00feilor \u00bai o \u00eem p\u00e3r\u00e3teasc\u00e3 mare [\u00een Vulgata \u2013 basilicam grandem] \u00bai u\u00bai \u00eemp\u00e3r\u00e3te\u00bati [\u00een Vulgata \u2013 ostia in basilica], care le-au acoperit cu 442 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu lexicalizarea ideii de \u201ea binecuv\u00e2nta\u201d \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, vezi Eugen Munteanu, op. cit., Ia\u00bai, 1995, p.83 \u00bai N . Iacob, Limbajul biblic, II, p.205\u2013207. 443A ceast\u00e3 \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 Samuil Micu r\u00e3m\u00e2ne traduc\u00e3torul car e \u00eenlocuit sistematic \u00eem prumutul sla von cu cuv\u00e2ntul format \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 (cf. N. Iacob, Limbajul biblic , I, p.181 \u00bai vol. II, p.205\u2013207). 444 Pentru alte c\u00e3r\u00fei biblice, vezi Indice. 445 \u00cen DA, pentru etimologia verbului a binecuv\u00e2nta se trimite la trei modele: grecesc, slav on \u00bai latin. 446 Vezi N. Iacob. Limbajul biblic , II, p.205\u2013207. Vezi \u00bai structurile dislocate care se \u00eent\u00e2lnesc ast\u00e3zi \u00een contexte precum: Bine este cuv\u00e2ntat cel ce vine \u00eentru numele Domnului sau Doamne, bine te voi cuv\u00e2nta \u00een toate r ug\u00e3ciunile mele. 447 \u00cen dic\u00feionar ul lui Grigore Maior (ILV\/Lexicon ; I) ecclesia este explicat \u201eadunar e\u201d, \u201ebeseric\u00e3\u201d. 448 \u00cen dic\u00feionarul lui Grigore Maior, ILV\/Lexicon; I, cuv\u00e2ntul basilica este explicat \u201ebesearic\u00e3\u201d. 901","NICULINA IACOB ar am\u00e3. (2Par 4,9); C\u00e3 f\u00e3cuse Solomon un temeiu de aram\u00e3 \u00bai-l pusease \u00een mi jlocul\u00eemp\u00e3r\u00e3te\u00batii bisearici [\u00een Vulgata \u2013 \u00een medio basilicae ], av\u00e2nd cinci co\u00fei de lung \u00bai cinci co\u00fei de lat \u00bai trei co\u00fei de nalt. \u00aai au st\u00e3tut pre acela. \u00aai dup\u00e3 aceaea, \u00eengenunchind \u00een prejma a toat\u00e3 mul\u00feimea lui Isr ail \u00bai cu p\u00e3lmile c\u00e3tr\u00e3 ceriu r\u00e3dicate (2Par 6,13); Iar\u00e3 \u00een zioa a treia, s-au \u00eembr\u00e3cat Esthir cu \u00eemp\u00e3r\u00e3te\u00batile vejminte \u00bai au st\u00e3tut \u00een pridvorul \u00eemp\u00e3r\u00e3te\u00batii case, care era mai \u00eenlontru, spre bisearica \u00eemp\u00e3r atului [\u00een Vulgata \u2013 contra basilicam regi]. Iar el \u00baedea pre scaunul s\u00e3u \u00een divanul pol\u00e3\u00feii, \u00een preajma u\u00baii casei. (Est 5,1). Fas\u00e3 (\u00een Vulgata \u2013 phase; ebr. pesah) se \u00eenregis treaz\u00e3 \u00een diferite variante \u00een textul analizat, ceea ce denot\u00e3 nesiguran\u00fea traduc\u00e3torilor \u00een privin\u00fea adapt\u00e3rii acestui cuv\u00e2nt: fasc\u00e3, fase, faz\u00e3. Cuv\u00e2ntul nu este \u00eenregistrat \u00een DA, \u00een schimb, din DB (p.9 72\u2013974) afl\u00e3m c\u00e3 provine dintr -un ver b ebraic care \u00eenseamn\u00e3 \u201ea trece peste\u201d, \u00een sensul de \u201ea cru\u00fea\u201d \u00bai se leag\u00e3 de fap tul c\u00e3 Dumnezeu cr u\u00fea casele \u00eensemnate cu s\u00e2nge de la animalul sacrificat449, \u00een timp ce casele egiptenilor erau lovite. Phase desemneaz\u00e3 at\u00e2t s\u00e3rb\u00e3toar ea c\u00e2t \u00bai\u201emateria sacrificiului; originar, animalul sacrif icat, apoi jertfa f\u00e3r\u00e3 s\u00e2nge, as t\u00e3zi \u201eostia\u201d, \u201eeuharistia\u201d, \u201epasca\u201d, \u201epa\u00bati\u201d450. Iat\u00e3 c\u00e2teva contexte \u00een care apar variantele cuv\u00e2ntului fas\u00e3451: \u00aai au chemat Moisii pre to\u00fei b\u00e3tr\u00e3nii fiilor Israil \u00bai au zis c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2n\u00baii: \u201eDuce\u00fei-v\u00e3 lu\u00e2nd dobitoc prin rudeniile voastre \u00bai j\u00e2rtvui\u00fe fas\u00e3 . (I\u00ba 12,21); \u00aai au zis Domnul c\u00e3tr\u00e3 Moisi \u00bai Aaron: \u201eAceasta e leage Fase; tot cel de alt neam nu va m\u00e2nca dintr-\u00eensul. (I\u00ba 12,43); De va vrea cineva dintre nimearnici a tr eace \u00eenso\u00feirea voastr\u00e3 \u00bai a face fase Domnului, s\u00e3 va t\u00e3ia \u00eent\u00e2i \u00eempregiur toat\u00e3 partea b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3 a lui \u00bai atunci legiuit va pr\u00e3znui \u00bai va f i ca mo\u00bateanul p\u00e3m\u00e2ntului; iar\u00e3 carele nu va fi t\u00e3iat \u00eem pregiur nu va m\u00e2nca din el. (I\u00ba 12,48); Nu vei j\u00e2r tvui preste dos pit s\u00e2ngele giunghierii Meale, nici va r\u00e3m\u00e2nea deminea\u00fea din jer tva praznicului Fasc\u00e3. (I\u00ba 34,25); Fac\u00e3 fiii lui Israil Faze \u00een vreamea sa (Nm 9,2); \u00aai, iat\u00e3, oricarii necura\u00fei peste sufletul omului, carii nu putea face Faze \u00een zioa aceaea, apropiindu-s\u00e3 c\u00e2tr\u00e3 Moisi \u00bai Aaron (Nm 9,6); \u00aai \u00een zioa a cinspr\u00e3z\u00e3cea a lunii ace\u00batiia praznicul azimelor Domnului ias te; \u00baeapte zile azime ve\u00fe m\u00e2nca. (Pr 23,5). Fur (cf. phur \u00een Vulgata) este un cuv\u00e2nt de origine asirian\u00e3, av\u00e2nd drept echivalent ebraic \u201esor\u00fe\u201d sau \u201ezar\u201d (prin sor\u00fei se consultau z eii sau astrele pentru a se vedea care ar fi ziua cea mai po trivit\u00e3 pentru pogromul pl\u00e3nuit. Acest cuv\u00e2nt va da numele s\u00e3rb\u00e3torii Purim. Cf. Anania 2001, p.542): \u00cen luna dint\u00e2i (a c\u00e3rie nume e chesan), \u00een anul \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiii lui Assvir al doispr\u00e3zeacelea, s-au trimis soarte \u00een vadr\u00e3, carea ovreia\u00bate s\u00e3 zice fur , \u00eennaintea lui Aman, \u00een ce zi \u00bai \u00een ce lun\u00e3 ar trebui s\u00e3 se ucig\u00e3 neamul jido vilor; \u00bai au ie\u00bait luna a doaospr\u00e3zeacea, carea s\u00e3 cheam\u00e3 adar. (Est 3,7); Jidovii, \u00eentr-aceaea\u00ba zi, carea er a r\u00e3nduit\u00e3 jidovilor s pre perire, ucid pre to\u00fei pr otivnicii s\u00e3i \u00bai, sp\u00e2nzur\u00e2nd zeace f ii a lui Aman, zioa lui fur, adec\u00e3 a sor\u00feilor, pururea de praznic a fi Mar doheul r\u00e2nduia\u00bate. (Es t rezum. cap.9); C\u00e3 Aman, fiiul lui Amadathi din ruda Agag, vr\u00e3jma\u00baul \u00bai protivnicul jidovilor, au cugetat asupra lor r\u00e3u, ca s\u00e3-i ucig\u00e3 \u00bai s\u00e3-i \u00batarg\u00e3. \u00aai au trimis fur, care \u00een limba noastr\u00e3 s\u00e3 zice \u201esoarte\u201d. (Es t 9,24); \u00aai din vreamea aceaea zilele aceastea s-au chemat a lui Fur, adec\u00e3 \u201ea sor\u00feilor\u201d, pentru c\u00e3 fur , adec\u00e3 soartea, \u00een vadr\u00e3 s-au trimis; \u00bai toate ce s-au f\u00e3cut, \u00een scrisori, adec\u00e3 \u00een valul c\u00e3r\u00feii ace\u00batiia s\u00e3 cuprind. (Est 9,26); Aceastea s\u00e2nt zilele car e nici o uitare c\u00e2ndva le va \u00batearge \u00bai prin fie\u00bat ecare neamuri toate \u00een toat\u00e3 lumea \u00feinuturile le vor pr\u00e3znui. Nici iaste vr o cetate \u00een carea zio Fur, adec\u00e3 \u201ea sor\u00feilor\u201d s\u00e3 nu s\u00e3 \u00feie de la jidovi \u00bai de la neamul lor, care e legat cu aceaste \u00feer emonii. (Est 9,28); \u00cen anul al patrulea, \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feind Ptolomeiu \u00bai Cleopatra, au adus Dosithei, care pr e s\u00e2ne preot \u00bai din neamul leviticesc s\u00e3 zicea, \u00bai Ptolomeiu, fiiul lui, aceast\u00e3 scrisoare Fur, carea o au zis a fi t\u00e2lcuit\u00e3 de Lisimah, fiiul lui Ptolomeiu, \u00een Ierusalim. \u00aai acest \u00eenceput era \u00een izvodul cel de ob\u00bat e carele, nici cu cel ovreiesc, nici la vrun t\u00e2lcuitoriu, s\u00e3 aduce. (Est 11,1). Hristos (<lat. chris tus \u201euns\u201d) este \u00een mod obi\u00banuit echivalat prin adjectivul substantivizat452: \u00aai au zis David c\u00e3tr\u00e3 Avisai: \u201eNu-l ucide, c\u00e3 cine-\u00ba va \u00eentinde m\u00e2na sa spre unsul Domnului \u00bai va fi ne vinovat?\u201d (1Sm 26,9); Milostiv fie mie Domnul, s\u00e3 nu-m \u00eentinzu m\u00e2na s pre unsul Domnului. Acum, dar\u00e3, ia suli\u00fea care-i la capul lui \u00bai p\u00e3harul de ap\u00e3 \u00bai s\u00e3 ne ducem\u201d. (1Sm 26,11); Iar\u00e3 Domnul va r\u00e3spl\u00e3ti f ie\u00batec\u00e3ruie dup\u00e3 drep tatea sa \u00bai credin\u00fea, c\u00e3 te-au dat Domnul ast\u00e3zi \u00een m\u00e2na mea \u00bai n-am vrut a-m \u00eentinde m\u00e2na asupr a unsului Domnului. (1Sm 26,23); \u00aai au zis c\u00e3tr\u00e3 el David: \u201ePentru ce nu te-ai temut a trimite m\u00e2na t a \u00bai a ucide unsul Domnului?\u201d (2Sm 1,14); \u00aai au zis c\u00e3tr\u00e3 el David: \u201eS\u00e2ngele t\u00e3u preste capul t\u00e3u, c\u00e3 gura ta au gr\u00e3it \u00eemprotiva ta, zic\u00e2nd: \u00abEu am ucisunsul Domnului\u00bb\u201d. (2Sm 1,16), evit\u00e2ndu-se astfel omonimia pe care o genereaz\u00e3 \u00een traducere \u00eem prumutul: lat. chris tus \u2013 adj. \u2013 \u201euns\u201d \u00bai Christus, -\u00be \u2013 s.m. \u2013 \u201eHristos\u201d: De Domnul s\u00e3 vor \u00eenfrico\u00baa protivnicii Lui \u00bai preste d\u00e2n\u00baii \u00een ceriuri va tuna, Domnul va giudeca mar ginile p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai va da \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feia \u00eemp\u00e3r atului s\u00e3u \u00bai va \u00een\u00e3l\u00fea cornul hris tosului s\u00e3u\u201d. (1Sm 2,10); \u00aai-M voiu de\u00batepta preot credincios, care dup\u00e3 inima Mea \u00bai sufletul Mieu va face, \u00bai-i voiu zidi cas\u00e3 credincioas\u00e3; \u00bai va umbla \u00eenaintea hristosului Mieu \u00een toate zilele. (1Sm 2,35); Gr\u00e3i\u00fei de mine \u00eenaintea Domnului \u00bai \u00eenaintea hris tosului Lui, de am luat boul cuiva au asinul, de am hulit pre careva, de am \u00eempresurat pre careva, de am luat dar din m\u00e2na cuiva, \u00bai-l voiu necinsti ast\u00e3zi \u00bai-l voiu \u00eentoarce la voi\u201d. (1Sm 12,3); \u00aai, \u00eentr\u00e2nd, v\u00e3zut-au pre Eliav \u00bai au zis: \u201eAu \u00eenaintea Domnului iaste hris tosul lui?\u201d (1Sm 16,6); \u00aai, mai \u00eenainte de vreamea sf\u00e2r\u00baitului vie\u00feii sale \u00bai a veacului, m\u00e3rturie au pus \u00eenaintea Domnului \u00bai a hris tosului; bani \u00bai p\u00e2n\u00e3 la c\u00e3l\u00fe\u00e3minte de la tot trupul n-au luat \u00bai nu l-au p\u00e2r\u00e2t pre el om. (Ecz 46,22). Acolo unde \u00een textul latinesc cuv\u00e2ntul christus cunoa\u00bate dou\u00e3 ocuren\u00fee \u00een acela\u00bai context, traduc\u00e3torul rom\u00e2n nuan\u00feez\u00e3, echival\u00e2nd o dat\u00e3 prin \u00eem prumutul hristosul, o dat\u00e3 prin unsul: \u00aai au zis c\u00e2tr\u00e3 oamenii s\u00e3i: \u201eMilos tiv fie mie Domnul s\u00e3 nu f ac acest lucru Domnului mieu, hris tosului Domnului [\u00een Vulgata \u2013 christo Domini], ca s\u00e3 trimi\u00fei m\u00e2na mea spre d\u00e2nsul, c\u00e3 unsul Domnului [\u00een Vulgata \u2013christus Domini] iaste. (1Sm 2 4,7). Cuv\u00e2ntul lat. pseudochristus, -\u00beeste tradus prin sintagma hristos mincinos \u201eun fals (pseudo) Hristos\u201d, \u201ecel care pretinde a f i Hristos\u201d: Scula-s\u00e3-vor hristo\u00bai mincino\u00bai \u00bai proroci mincino\u00bai.(Mt rezum. cap.24); C\u00e3 s\u00e3 vor scula hristo\u00bai mincino\u00bai \u00bai proroci mincino\u00bai \u00bai vor da seamne mari \u00bai minuni, a\u00baea c\u00e2t s\u00e3 s\u00e3 duc\u00e3 \u00een gre\u00baal\u00e3 (de ar fi cu putin\u00fe\u00e3) \u00bai cei ale\u00bai. (Mt 24, 24); Zice c\u00e3 s\u00e3 va r\u00e3sipi besearica. 449 \u00cen I\u00ba 12,11, cuv\u00e2ntul Fas\u00e3 chiar este astfel reluat apozitiv: \u00aai a\u00baea \u00eel ve\u00fe m\u00e2nca: mi jloacele voas tre ve\u00fe \u00eencinge \u00bai \u00eenc\u00e3l\u00fe\u00e3minte ve\u00fei avea \u00een picioare, \u00feiind t oiagele \u00een m\u00e2ni; \u00bai ve\u00fe m\u00e2nca gr\u00e3bind, c\u00e3 ias te Fas\u00e3, adec\u00e3 treacerea Domnului [\u00een Vulgata \u2013 Phase, id est transitus Domini]. 450 Pa\u00bati (<lat. pascha, -ae) \u201es\u00e3r b\u00e3toare religioas\u00e3 celebrat\u00e3 la cre\u00batini \u00een amintirea \u00cen vierii lui Isus Hristos, iar la evrei \u00een amintirea eliber\u00e3rii acestora din robia egiptean\u00e3\u201d, \u201ejerf\u00e3 adus\u00e3 lui Dumnezeu \u00een cinstea acestui eveniment\u201d; \u201ep\u00e2ine sfin\u00feit\u00e3 care se \u00eemparte la cre\u00batini, \u00een biseric\u00e3, \u00een ziua de Pa\u00bati\u201d. 451 Pentru alte ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului, vezi Indice. 452 Pentr u alte ocuren\u00fee ale cuvintelor uns \u00bai hris tos, vezi Indice. 902","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Ves tea\u00bate c\u00e3 vor fi r\u00e3zboaie \u00bai multe necazuri \u00bai izgoane \u00bai ur\u00e2ciunea pustiirii de hristo\u00baii mincino\u00bai \u00bai prorocii mincino\u00bai. (Mc rezum. cap.13); C\u00e3 s\u00e3 vor scula hristo\u00bai mincino\u00bai \u00bai proroci mincino\u00bai \u00bai vor da seamne \u00bai minuni a \u00een\u00baela, de ar f i cu putin\u00fe\u00e3, \u00bai pre cei ale\u00bai . (Mc 13,22). \u00cen acelea\u00bai contexte re\u00feinem \u00bai traducerea lat. pseudoproph\u00bdta, -ae \u201efals profet\u201d prin sintagma proroc mincinos. Cuv\u00e2ntul lat. i\u00c0bilaeus, -\u00be 453 \u201emare s\u00e3rb\u00e3toare la evrei, \u00feinut\u00e3 din cincizeci \u00een cincizeci de ani, c\u00e2nd se iertau datoriile \u00bai se eliber au scalvii\u201d este \u00eemprumutat \u00bai adap tat diferit454: iuvileon \u2013 De vor fi mai mul\u00fei anii carii r\u00e3m\u00e2n p\u00e2n\u00e3 la iuvileon [\u00een Vulgata \u2013 ad iobeleum], dup\u00e3 ace\u00batia va da \u00bai pre\u00feul. (Pr 25,51); Iar\u00e3 dup\u00e3 c\u00e2t\u00e3va vreame va socoti preotul banii dup\u00e3 num\u00e3rul anilor carii mai s\u00e2nt p\u00e2n\u00e3 la iuvileon [\u00een Vulgata \u2013 ad iobeleum] \u00bai s\u00e3 va trage din pre\u00feu. (Pr 27,18); Va socoti preotul, dup\u00e3 num\u00e3r ul anilor p\u00e2n\u00e3 la iuvileon [\u00een Vulgata \u2013 ad iobeleum], pre\u00feul \u00bai-l va da acela ce l-au fost f\u00e3g\u00e3duit Domnului. (Pr 27,23); \u00aai a\u00baa va f i ca, venind iuvileon [\u00een Vulgata \u2013 iobeleus ], adec\u00e3 anul al cinz\u00e3cilea a slobozirii, s\u00e3 va str\u00e3muta \u00eemp\u00e3r\u00feirea sor\u00feilor \u00bai altora mo\u00baie la al\u00feii va treace\u201d. 36,4 (Nm); \u00aai au chemat Iosue, fiiul lui Nun, preo\u00feii \u00bai au zis c\u00e2tr\u00e3 d\u00e2n\u00baii: \u201eLua\u00fei sicriiul leagii, \u00bai al\u00fei \u00baeapte preo\u00fei iaie \u00baeapte tr\u00e2mbi\u00fee de iuvileon \u00bai mear g\u00e3 \u00eenaintea sicriiului Domnului!\u201d (Jos 6,6) \u00bai iuvileu \u2013 Ci ca un n\u00e3imit \u00bai lucr\u00e3t oriu de c\u00e2mp va fi, p\u00e3n\u00e3 la anul iuvileului [\u00een Vulgata \u2013 ad annum iobeleum] va lucra la tine (Pr 25,40); Iar\u00e3 de va f i \u00een sat casa carea nu are ziduri, cu leagea c\u00e2mpurilor s\u00e3 va vinde. De nu va fi \u00eent\u00e2i r\u00e3scump\u00e3r at\u00e3, \u00een anul iuvileii [\u00een Vulgata \u2013in iobeleo] s\u00e3 va \u00eentoar ce la domnul s\u00e3u. (Pr 25,31); \u00aai \u00baeapte dintr-\u00een\u00baii \u00baeapte tr\u00e2mbi\u00fee, a c\u00e3rora slujb\u00e3 iaste \u00een iuvileu [\u00een Vulgata \u2013 \u00een iobeleis]. \u00aai mergea \u00eenaintea sicriiului Domnului, umbl\u00e2nd \u00bai r\u00e3sun\u00e2nd. \u00bai norodul armat s\u00e3 ducea \u00eenaintea lor, iar\u00e3 ceaeaalalt\u00e3 ob\u00bate ur ma sicriiul \u00bai cu tr\u00e2mbi\u00feele r\u00e3suna. (Jos 6,13). Mai r ar se recurge la o echivalare sintagmatic\u00e3 de tipul anul slobozirii\/anul sloboz\u00e3niii, explicabil\u00e3, poate, prin tradi\u00feia greac\u00e3, impus\u00e3 prin Septuagint a (Ms.45, Ms.4389 \u00bai B1688 au, dup\u00e3 modelul grecesc \u00bai slavon, aceast\u00e3 echivalare sintagmatic\u00e3455 ): De nu v or fi r\u00e3scump\u00e3rate, \u00een anul slobozirii [\u00een Vulgata \u2013 in iobeleo ] s\u00e3 vor \u00eentoarce la st\u00e3p\u00e2ni, c\u00e3 caseale cet\u00e3\u00feilor preo\u00feilor pentru mo\u00bat enire s\u00e2nt \u00eentre f iii lui Israil (Pr 25,33); Socotind numai anii de la vreamea v\u00e2nz\u00e3rii sale p\u00e2n\u00e3 la anul sloboz\u00e3niii [\u00een Vulgata \u2013 ad annum iobeleum] \u00bai banii cu carii s-au fost v\u00e2ndut, dup\u00e3 num\u00e3rul anilor \u00bai togmeala n\u00e3imitului socotind. (Pr 25,50). Cuvintelelat. \u00bed\u00b9latria, -ae \u00bai\u00bed\u00b9latra, -ae, analizate de traduc\u00e3tor, sunt echivalate sintagmatic prin: \u00eenchinarea de idoli\/ \u00eenchinarea idolilor\/ idoleasca \u00eenchinare\/ idoleasca \u00eenchin\u00e3ciune: Oprea\u00bate tot chipul care ar duce s pre \u00eenchinarea de idoli. (2Lg rezum. cap.4); \u00aai, dup\u00e3 ce au st\u00e3p\u00e2nit patruzeci de ani, n\u00e3sc\u00e2nd \u00baeaptezeci de fii din muieri \u00bai unul, Avimeleh, din \u00feiitoare, au murit \u00bai s-au \u00eentors Israil de \u00eenchinarea de idoli. (Jd rezum. cap.8); Tola pov\u00e3\u00feuitoriu s\u00e3 r\u00e2nduia\u00bate; aces tuia, murind, Sair urmeaz\u00e3. Iar\u00e3 israiliteanii \u00een \u00eenchinarea idolilor c\u00e3z\u00e2nd, s\u00e3 dau filisteanilor \u00bai ammoniteanilor, c\u00e3rora, poc\u00e3indu-s\u00e3, Dumnezeu nemul\u00fe\u00e3mirea le \u00eemput\u00e3, \u00bai mai pre urm\u00e3 li se milostivea\u00bate. (Jd rezum. cap.10);Israilteanii spre \u00eenchinarea idolilor iar\u00e3\u00bai c\u00e3z\u00e2nd, s\u00e3 dau filisteilor.(Jd rezum. cap.13); Pentru c\u00e3 a sta \u00eemprotiv\u00e3 iaste ca p\u00e3catul g\u00e2citorilor \u00bai ca r\u00e3otatea \u00eenchin\u00e3rii idolilor a nu vrea a asculta. Pentru aceaea dar\u00e3, c\u00e3 ai lep\u00e3dat cuv\u00e2ntul Domnului, te-au lep\u00e3dat Domnul, s\u00e3 nu fii \u00eemp\u00e3rat\u201d. (1Sm 15,23); Pentr u s\u00e3 s\u00e3 r\u00e2nduiasc\u00e3 drep\u00fei judec\u00e3tori \u00bai s\u00e3 s\u00e3 p\u00e3zeasc\u00e3 de prilejurile idole\u00batii \u00eenchin\u00e3ri. (2Lg rezum. cap.16); J\u00e2rtva a s\u00e3 aleage, idoleasca \u00eenchin\u00e3ciune a s\u00e3 cer ta. (2Lg rezum. cap.17) \u00bai\u00eenchin\u00e3t orii de idoli\/ \u00eenchin\u00e3torii idolilor: pogor\u00e2nd din munte, tablele fr\u00e2nge, vi\u00fe\u00e3lul \u00eel arde \u00bai, \u00eenfrunt\u00e2nd pre Aaron, pre \u00eenchin\u00e3torii de idoli ucide \u00bai celoraalal\u00fei iertare dob\u00e2nde\u00bate, iar\u00e3\u00bau \u00een munte suindu-s\u00e3. (I\u00ba rezum. cap.32); Poruncea\u00bate s\u00e3 s\u00e3 r\u00e3sipeasc\u00e3 \u00eenchin\u00e3torii idolilor, z\u00e3ciuirile \u00bai p\u00e3rghele s\u00e3 s\u00e3 dea, j\u00e2rtfeale \u00een locul s\u00e3u s\u00e3 s\u00e3 fac\u00e3 \u00bai s\u00e3 s\u00e3 m\u00e2n\u00e2nce, de s\u00e2nge \u00bai de toat\u00e3 bucata necurat\u00e3 s\u00e3 s\u00e3 conteneasc\u00e3. (2Lg rezum. cap.12). Cuv\u00e2ntul munc\u00e3 (<sl. m\u00f7ka \u201echin\u201d) se \u00eenregistreaz\u00e3 cu sensul e timologic \u00een sintagma munca de veaci \u201epedeaps\u00e3 ve\u00banic\u00e3\u201d (cf. muncile iadului \u00een limpa popular\u00e3 de ast\u00e3zi): \u00aai s\u00e3 vor duce ace\u00batia \u00een munca de veaci, iar\u00e3 dr ep\u00feii \u00een via\u00fea de veaci. (Mt 25,46), iar derivatul muncitor (din munci + -tor) se actualizeaz\u00e3 cu sensul \u201epersoan\u00e3 care t ortureaz\u00e3, chinuie\u00bate\u201d: \u00aai, m\u00e2niindu- s\u00e3 domnul lui, l-au dat muncitorilor p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd va pl\u00e3ti toat\u00e3 deatoriia. (Mt 18,34). Formele latine\u00bati nathinnei, nathinneis, nathinneos, nathinneorum \u201ecei da\u00fei sau cei \u00eencredin\u00fea\u00fei templului, \u00een slujba levi\u00feilor; unii erau iudei, dar cei mai mul\u00fei erau prizonieri de r\u00e3zboi deveni\u00fei, prin reparti\u00feie, sclavi ai tem plului\u201d (cf. Anania 2001, p.515) sunt \u00eemprumutate \u00bai adaptate \u00een dou\u00e3 feluri:nathineani \u2013 To\u00fei nathineanii \u00bai fiii slujilor lui Solomon, trei sute noaozeaci \u00bai doi. (Ezr 2,58); \u00aai s-au suit dintre fiii lui Israil \u00bai dintre fiii preo\u00feilor \u00bai dintre fiii levi\u00feilor \u00bai dintre c\u00e2nt\u00e3re\u00fei \u00bai dintre portari \u00bai dintre nathineani \u00een Ierusalim, \u00een anul \u00eemp\u00e3ratului Artaxer s al \u00baeptelea. (Ezr 7,7); \u00aai i-am trimis la Eddon, carele iaste \u00eent\u00e2ie \u00een locul Casf iei \u00bai am pus \u00een gura lor cuvintele carele s\u00e3 le gr\u00e3iasc\u00e3 c\u00e3tr\u00e3 Eddon \u00bai c\u00e3tr\u00e3 fra\u00feii lui nathineanii, \u00een locul Casfiei, ca s\u00e3 ne aduc\u00e3 slujitori casei Dumnez eului nostr u. (Ezr 8,17); \u00aai din nathineani, pre carii \u00eei dedease David \u00bai c\u00e3peteniile spre slujba levi\u00feilor, nathineani, doao sute doaozeaci, to\u00fei ace\u00batia pe numele sale s\u00e3 chema. (Ezr 8,20) \u00bai nathinei \u2013 Nathinei: fiii Siha, fiii Hasufa, f iii Tavaoth(Ezr 2,43); \u00aai au l\u00e3cuit pr eo\u00feii \u00bai levi\u00feii, \u00bai din norod, \u00bai c\u00e2nt\u00e3re\u00feii \u00bai portarii, \u00bai nathineii\u00een cet\u00e3\u00feile sale, \u00bai tot Israilul \u00een cet\u00e3\u00feile sale. (Ezr 2,70)456 . Lat. impiet\u00bcs, -\u00bctis \u201elips\u00e3 de respect fa\u00fe\u00e3 de zei\u201d, se echivaleaz\u00e3 uneori prin cuv\u00e2ntul nedumnezeire \u201ef\u00e3r\u00e3delege\u201d, \u201efapt\u00e3 rea, r\u00e3utate\u201d, \u201ep\u00e3cat\u201d: S\u00e3 nu zici \u00een inima ta c\u00e2nd \u00eei va \u00batearge Domnul, Dumnezeul t\u00e3u, \u00eenaintea ta: \u00abPentru dr eptatea mea m-au adus Domnul s\u00e3 st\u00e3p\u00e2neasc p\u00e3m\u00e2ntul acesta\u00bb, c\u00e2nd pentr u nedumnez\u00e3irile sale aceastea neamuri s-au \u00baters. (2Lg 9,4); C\u00e3 nu pentr u drept\u00e3\u00feile t ale \u00bai dreptatea inimii tale vei \u00eentra s\u00e3 s t\u00e3p\u00e2nea\u00bati p\u00e3m\u00e2nturile lor, ci pentr u c\u00e3 eale au f\u00e3cut nedumnez\u00e3ire \u2013 \u00eentr\u00e2nd tu, s-au \u00baters \u2013 \u00bai ca s\u00e3-\u00ba plineasc\u00e3 cuv\u00e2ntul s\u00e3u Domnul, care sup t jur\u00e3m\u00e2nt au f\u00e3g\u00e3duit p\u00e3rin\u00feilor t\u00e3i, lui Avraam, Isaac \u00bai Iacov. (2Lg 9,5); Adu-\u00fei aminte de slugile Tale Avraam, Isaac \u00bai Iaco v, nu Te uita la \u00eenv\u00e3r to\u00baearea norodului aces tuia \u00bai la nedumnezeirea \u00bai p\u00e3catul (2Lg 9,27); De va m\u00e2nca careva din ea dup\u00e3 a doua zi, necurat va fi \u00bai vinovat nedumnez\u00e3irii (Pr 19,7); Umbla-voi, dar\u00e3, \u00bai Eu \u00eemprotiva lor \u00bai voi duce pr e ei la p\u00e3m\u00e2nt protivnic, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd s\u00e3 va r u\u00baina cea net\u00e3iat\u00e3 \u00eempregiur mintea lor; atunci s\u00e3 vor ruga pentru nedumnez\u00e3irile sale. (Pr 26,41), alteori prin necredin\u00fe\u00e3 : Nu ale\u00baui \u00bai cerca necredin\u00fe\u00e3\u00een casa dreptului, nici bat e odihna lui (Pl 24,15); Ia necredin\u00fea din fa\u00fea \u00eemp\u00e3ratului \u00bai s\u00e3 va \u00eent\u00e3ri cu dr eptatea thronul lui. (Pl 25,5); Arat-a\u00fei necredin\u00fe\u00e3, s\u00e3cerat-a\u00fei str\u00e2mb\u00e3tate, m\u00e2ncat-a\u00fei roada minciunii, c\u00e3 te-ai n\u00e3d\u00e3jduit 453 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu sensurile ebr. y\u00f4bh\u00bdl, vezi Eugen Munteanu, op. cit., p.45 \u00bai Anania 2001, p.151. 454 P entru alte ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului, vezi Indice. 455 Vezi Eugen Munteanu, op. cit., p.45; cf. Ms.45, Ms4389 \u00bai B1688 \u00een MLD, III. 456 Vezi alte ocuren\u00fee ale celor dou\u00e3 cuvinte \u00een Indicele aferent c\u00e3r\u00feilor 1Par, Ne, Ezr. 903","NICULINA IACOB \u00eentru c\u00e3ile tale, \u00eentru mul\u00feimea celor tari ai t\u00e3i. (Os 10,13); \u00aai aprinz\u00e2ndu-s\u00e3 cu duhul, pre Andronic de ur\u00bainic dezbr\u00e3c\u00e2ndu-l, poruncea\u00bate a-l \u00eencungiura prin toat\u00e3 cetatea. \u00aai \u00eentr-acela\u00ba loc, \u00een carele asupra lui Onie lucrase necredin\u00fea, pre c\u00e3lc\u00e3toriul de leage de via\u00fe\u00e3 l-au des poiat, vreadnic\u00e3 r\u00e3spl\u00e3tindu-i Domnul pedeaps\u00e3. (2Mac 4,38); Acum, dar\u00e3, f ericim pre cei trufa\u00bai. C\u00e3ci c\u00e3 s-au zidit cei ce fac necredin\u00fe\u00e3 \u00bai au ispitit pr e Dumnezeu \u00bai s-au m\u00e2ntuit (Mal 3,15). Dup\u00e3 lat. obser v\u00bcti\u00b9, -\u00b9nis \u201eobser vare\u201d; \u201eobserva\u00feie\u201d; \u201egri j\u00e3\u201d; \u201erespect al unui cult\u201d, cuv\u00e2ntul \u00feiitur\u00e3 (din \u00feine + -itur\u00e3) dob\u00e2nde\u00bate sensul \u201erespectarea tuturor regulilor unui cult\u201d: \u00aai s\u00e3 p\u00e3zeasc\u00e3 \u00feiiturile cor tului leg\u00e3turii \u00bai leagea j\u00e2rtfealnicului \u00bai paza fiilor lui Aaron, fra\u00feilor s\u00e3i, s\u00e3 slujeasc\u00e3 \u00een casa Domnului. (1Par 23,32. 2.3.1.5.2.2. Ve\u00bamint e, obiecte \u00bai c\u00e3r\u00fei de cult, p\u00e3r\u00fei ale bisericii Cuv\u00e2ntul athisc\u00e3 reprezint\u00e3 \u00eencercarea traduc\u00e3t orului de a adapta lat. athisca, -ae \u201ecup\u00e3 pentru liba\u00feii\u201d: Iar\u00e3 aces tora acesta e num\u00e3rul: vase de gust\u00e3ri, de argint, doao mii patru sute, athische de ar gint treizeaci, p\u00e3h\u00e3r u\u00fee de aur treizeaci, \u00bai iar\u00e3\u00bai de argint doao mii patru sut e; \u00bai alte vase o mie (3Ezr 2,13) \u00bai nu es te \u00eenregistrat \u00een DA. Cancioc \u00een varianta c\u00e3nceu (<mg. kancs\u00f3) echivaleaz\u00e3 lat. schypus, -\u00be \u00bai se folose\u00bate aici cu sensul \u201ecup\u00e3\u201d, \u201epahar\u201d, \u201epocal\u201d: \u00aai aces ta este num\u00e3rul lor: p\u00e3h\u00e3reale de aur cu flori treizeaci, p\u00e3h\u00e3reale de argint o mie, cu\u00fe\u00e2t e doaozeaci \u00bai noao, c\u00e3nceaie de aur treizeaci, (Ezr 1,9)\/ C\u00e3nceaie de argint ai doilea patru sut e zeace, alte vase o mie. (Ezr 1,10). Cuv\u00e2ntul este la prima atestare \u00een acest text (cf. Indice Ezr \u2013 CANCIOC). Catapeteasm\u00e3 (<gr. katap\u00e9tasma \u201eperdea\u201d, pr obabil, prin inter mediul sl. katapetazma457) echivaleaz\u00e3 lat. velum, -\u00be \u00bai se actualizeaz\u00e3 cu sensul originar al etimonului, desemn\u00e2nd aici \u201ev\u00e3lul sau perdeaua care desp\u00e3r\u00feea, \u00een Templul din Ier usalim, partea numit\u00e3 sf\u00e2nta de sf\u00e2nta sf intelor , unde se aflau chivotul legii, toiagul lui Aron \u00bai mana\u201d: Bisearica s\u00e3 zidea\u00bate cu pridvoriul, cu catapeteazm\u00e3 \u00bai cu doi st\u00e2lpi de ar am\u00e3 \u00eennaintea u\u00baii bisearicii. (2Par r ezum. cap.3); \u00aai, iat\u00e3, catapeteazma besearecii s-au rupt \u00een doao p\u00e3r\u00fei, de sus p\u00e2n\u00e3 jos, \u00bai p\u00e3m\u00e2ntul s-au cutremurat \u00bai pie trile s-au despicat. (Mt 27,51); \u00aai s-au \u00eentunecat soarele \u00bai catapeteazma besearecii s-au rupt \u00een doao. (Lc 23,45). Lat. cidaris, -is \u201etiar\u00e3 purtat\u00e3 de regii persani\u201d, \u201emitr\u00e3\u201d este \u00eem prumutat \u00bai adaptat \u00een mod diferit de traduc\u00e3torii textului de la 1760: chidariu \u2013 \u00aai au zis: \u201ePune\u00fei chidariu curat pre capul lui\u201d. \u00aai au pus chidariucur at pre capul lui \u00bai l-au \u00eembr\u00e3cat cu haine. (Za 3,5); chidarim\u2013 adaptat dup\u00e3 forma de acuzativ din Vulgata (cidarim): \u00aai aceastea vor fi ve\u00bamintele carele vor face: piepturelul \u00bai preste-um\u00e3rariul, conto\u00ba \u00bai c\u00e3ma\u00ba\u00e3 de in str\u00e2mt\u00e3,chidarim \u00bai valteiu. (I\u00ba 28,4);Aceastea zice Domnul Dumnezeu: \u2018Du chidarim, ia corona; au nu e aceasta carea au \u00een\u00e3l\u00feat pre cel smearin \u00bai pre cel \u00eenalt l-au smerit? (Iz 21,26). \u00cen alte dou\u00e3 context e se prefer\u00e3 echivalarea cuv\u00e2ntului latinesc cu z\u00e3br anic, \u00een varianta z\u00e3bronic: \u00aai cu z\u00e3bronic i-au acoperit capul, \u00bai preste el, deasupra frun\u00feii, au pus tabl\u00e3 de aur sfin\u00feit\u00e3 \u00een sfin\u00fe\u00e3nie, precum poruncis\u00e3 lui Domnul. (Pr 8,9), respectiv cu tichie458, \u00een varianta titie459: Cu \u00eembr\u00e3c\u00e3minte de in s\u00e3 va \u00eembr\u00e3ca, cu rochie de in ceale ascuns\u00e3 le va t\u00e3inui. \u00cencinge-s\u00e3-va cu br\u00e2u de in, titie de in va pune \u00een cap, c\u00e3 aceastea vejminte s\u00e2nt sfinte, cu carele toate, c\u00e2nd va gr\u00e3i, s\u00e3 va \u00eembr\u00e3ca. (Pr 16,4). Lat. l\u00c0cus, -\u00be \u201ecr\u00e2ng sf\u00e2nt, dumbrav\u00e3 consacrat\u00e3 unei divinit\u00e3\u00fei\u201d 460 este echivalat prin cr\u00e2ng (<sl. kr\u00f7g\u00f8), cel mai frecvent \u00een variantele gr\u00e2nc, gr\u00e2ng, cu formele de plural gr\u00e2nghi sau gr\u00e2nci461: \u00cens\u00e3 nu s-au dep\u00e3r tat de la p\u00e3catele casii lui Ierovoam, car e a p\u00e3c\u00e3tui au f\u00e3cut pre Israil, ci \u00eentr-\u00eenseale au umblat; c\u00e3 \u00bai cr\u00e3ngul au r\u00e3mas \u00een Samaria (4\u00cem p 13,6); \u00aai \u00ba-au f\u00e3cut bozi \u00bai gr\u00e2nci \u00een tot dealul \u00eennalt \u00bai supt tot copaciul frunzos. (4\u00cem p 17,10); \u00aai au p\u00e3r\u00e3sit toate por uncile Domnului, Dumnezeului s\u00e3u. \u00bai \u00ba-au f\u00e3cut doi vi\u00feei v\u00e3rsa\u00fei \u00bai gr\u00e2nci \u00bai s-au \u00eenchinat a toat\u00e3 oas tea ceriului \u00bai au slujit lui Vaal(4\u00cemp 17,16); \u00aai s-au \u00eentors \u00bai au zidit ceale \u00eenalte carea r\u00e3sipise Ez ehie, tat\u00e3-s\u00e3u. \u00aai au r\u00e3dicat prestoalele lui Vaal \u00bai au f\u00e3cut gr\u00e2nci, precum au f\u00e3cut Ahav, \u00eemp\u00e3ratul lui Israil, \u00bai s-au \u00eenchinat oastei ceriului \u00bai o au cinstit. (4\u00cemp 21,3); El au r\u00e3sipit ceale \u00eennalte \u00bai au zdr obit ceale cioplite \u00bai au aprins gr\u00e2nghi \u00bai au fr\u00e2nt \u00baarpele cel de aram\u00e3 care f\u00e3cuse Moisi, c\u00e3 p\u00e2n\u00e3 atunci fiii lui Israil \u00eei t\u00e3m\u00e2ia aprindere. \u00aai au chemat numele lui Nohestan. (4\u00cemp 18,4); \u00aai au pus idolul gr\u00e2ngului care f\u00e3cuse \u00een bisearica Domnului, des pre carea au gr\u00e3it Domnul c\u00e3tr\u00e3 David \u00bai c\u00e3tr\u00e3 Solomon, f iiul lui: \u201e\u00cen bisearica aceasta \u00bai \u00een Ierusalim, carea o am ales din toate neamurile lui Israil, voiu pune Numele Mieu \u00een veac. (4\u00cem p 21,7); \u00aai au poruncit \u00eemp\u00e3ratul lui Helchie arhier elui \u00bai preo\u00feilor celor de al doilea r\u00e2nd \u00bai por tarilor s\u00e3 leapede din bisearica Domnului toate vasele care s\u00e3 f\u00e3cuse lui Vaal \u00bai \u00een gr\u00e2ng \u00bai a toat\u00e3 oastea ceriului. \u00aai le-au ars af ar\u00e3 de Ierusalim, \u00een Valea Chedronului, \u00bai au dus pulberea lor \u00een Vethil. (4\u00cem p 23,4); \u00aai au s tr\u00e2cat c\u00e3scioarele muieroticilor care era \u00een casa Domnului, pentru carele muiarile \u00feesea ca ni\u00bate c\u00e3\u00bacioare, gr\u00e2ng. (4\u00cem p 23,7); \u00aai au f\u00e3cut a scoate gr\u00e2ngul din casa Domnului af ar\u00e3 de Ierusalim, \u00een Valea Chiedranului, \u00bai l-au ars acolo. \u00aai l-au \u00eentors \u00een cenu\u00bae \u00bai o au aruncat preste morm\u00e2nturile ob\u00batei. (4\u00cemp 23,6); \u00cenc\u00e3 \u00bai oltariul care era \u00een Veavtil \u00bai cel \u00eennalt, car e f\u00e3cuse Ierovoam, fiiu lui Navat, care a p\u00e3c\u00e3tui au f\u00e3cut pre Israil. \u00aai oltariul acela \u00bai acel \u00eenalt le-au s tr\u00e2cat \u00bai le-au ar s \u00bai le-au sf\u00e3rmat \u00een pulbere; \u00bai au aprins \u00bai gr\u00e2ngul. (4\u00cemp 23,15); \u00aai au zdrobit ceale cioplite \u00bai au aprins gr\u00e2nghii \u00bai au umplut locurile lor cu oas\u00e3 de mor\u00fei (4\u00cemp 23,14)462. Cuv\u00e2ntul cr\u00e3p\u00e3tur\u00e3\/crep\u00e3tur\u00e3 (<lat. crepat\u00c0ra) \u00een sintagma crep\u00e3tura oltariului dob\u00e2nde\u00bate sensul \u201esoclu\u201d, \u201ebaz\u00e3\u201d (cf. lat. crep\u00bed\u00b9, -inis \u201esoclu\u201d, \u201epiedestal\u201d) \u00een urm\u00e3torul context: La crep\u00e3tura oltariului a\u00baternu\u00fei, ca \u00baie\u00ba milostiv, iar\u00e3 nepriiatinilor lor s\u00e3 le f ie nepriiatini \u00bai protivnicilor s\u00e3 se \u00eemprotiv easc\u00e3, precum leagea zice. (2Mac 10,26). 457 Cf. Al. Cior\u00e3nescu, DER. 458 Dac\u00e3 pentru aceas t\u00e3 echivalare putem g\u00e3si e xplica\u00feia \u00eentr-un detaliu ves timentar al prela\u00feilor catolici, cu tichie pe cap \u00een locul po tcapului oriental, es te cel pu\u00fein curioas\u00e3 echivalarea lat. cidarim prin z\u00e3bronic. 459 Pentr u aceast\u00e3 form\u00e3, vezi supra, 2.1.2.6. 460 La Anania 2001 (p.116) se preciz eaz\u00e3: \u201eGrecescul \u00e1lsos = \u00abcopac\u00bb \u00eenseamn\u00e3 \u00eendeosebi \u00abcopac consacrat\u00bb \u00bai, prin generalizar e, orice perimetru vegetal dedicat unei zeit\u00e3\u00fei. Textul ebraic folose\u00bat e cuv\u00e2ntul a\u00baera, care desemna emblema Astar tei, zei\u00fea erosului \u00bai a f ecundit\u00e3\u00feii, al c\u00e3rei cult or giastic se consuma uneori \u00een cr\u00e2nguri sau desi\u00bauri destinate anume\u201d. 461 Forma cr\u00e2ng\/cr\u00e3ng se \u00eent\u00e2lne\u00bat e foarte rar. \u00cen mod obi\u00banuit, se pr oduce sonorizarea consoanei ini\u00feiale [c] (gr\u00e2ng ) sau, concomitent, se sonorizeaz\u00e3 [c] ini\u00feial \u00bai se afonizeaz\u00e3 [g] final ( gr\u00e2nc). Nu \u00batim \u00eens\u00e3 ce a putut deter mina aceste transf orm\u00e3ri fonetice \u00een cuv\u00e2ntul cr\u00e2ng. 462 Pentr u alte ocuren\u00fee, vezi Indice. 904","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Cuv\u00e2ntul lat. epistylium, -i\u00be \u201eepistil\u201d, \u201ear hitrav\u00e3\u201d, \u201eelement de cons truc\u00feie (caracteristic arhit ecturii clasice) care se sprijin\u00e3 pe capitelul coloanei sau pe zid, cons tituind partea inferioar\u00e3 a antablamentului\u201d; (pop.) \u201ebr\u00e2u\u201d este \u00eempr umutat \u00bai adaptat \u00een mai multe forme, \u00eencadrate, dup\u00e3 cum se vede, la genuri dif erite463: epi\u00batil \u2013 \u00aai pridvorul s t\u00e2lpilor l-au f\u00e3cut lung de co\u00fei cinciz\u00e3ci \u00bai lat de co\u00fei tr eiz\u00e3ci, \u00bai alt pridvor \u00een fa\u00fea pridvorului celui mai mare \u00bai st\u00e2lpi \u00bai epi\u00batili preste s t\u00e2lpi. (3\u00cemp 7,6);epi\u00batil\u00e3 \u2013 \u00aai melogr anata patru sut e \u00bai mreju\u00fee doao, a\u00baa cum c\u00e2te doao melogranate cu f ie\u00batecare mreju\u00fe\u00e3 s\u00e3 se \u00eempreune, care s\u00e3 acoper e epi\u00batilele \u00bai capetele s t\u00e2lpilor. (2Par 4,13); \u00batil \u2013 Adec\u00e3 st\u00e2lpi doi, \u00bai preste \u00batiluri \u00bai capete, \u00bai ca ni\u00bate mreju\u00fee care acoper ea capetele preste \u00batiluri. (2Par 4,12). Fluier (etimologie nesigur\u00e3464) se actualizeaz\u00e3 cu sensul \u201ebra\u00fe al sfe\u00banicului\u201d: Face-vei \u00bai sfe\u00banic de aur b\u00e3tut, foar te curat, suli\u00fea lui \u00bai fluierile, p\u00e3h\u00e3realele \u00bai glon\u00feur ealele \u00bai crini dintr-\u00eensul ie\u00baind. (I\u00ba 25,31); \u00aaease fluieri vor ie\u00bai din laturi, trei de o lature \u00bai trei de alt\u00e3 lature. (I\u00ba 25,32); Prin p\u00e3har\u00e3 ca \u00een form\u00e3 de nuc\u00e3 prin fie\u00batecarii fluieri \u00bai glon\u00fei\u00baor ul \u00eempreun\u00e3 \u00bai crinul; \u00bai tr ei aseaminea p\u00e3har\u00e3 ca nuca \u00een celalalt fluier \u00bai glon\u00fei\u00baorul \u00eempreun\u00e3 \u00bai crinul; acesta va f i lucrul a \u00baease fluieri carii vor ie\u00bai din s\u00e3geat\u00e3. (I\u00ba 25,33). \u00cen acelea\u00bai contexte se remarc\u00e3 folosir ea cuvintelor suli\u00fe\u00e3 \u00bai s\u00e3geat\u00e3 pentru a desemna aici \u201etija\u201d sau \u201efusul sfe\u00banicului\u201d. Fruntar (din frunte + -ar) are aici sensul \u201ef ilacter\u00e3; bucat\u00e3 de pergament pe car e erau scrise texte din lege \u00bai er a purtat\u00e3 os tentativ la frunte (\u00bai pe bra\u00feul st\u00e2ng)\u201d: Iar\u00e3 toate lucrurile sale le fac ca s\u00e3 s\u00e3 vaz\u00e3 de la oameni c\u00e3 l\u00e3rgesc frunt\u00e3rile sale \u00bai m\u00e3resc tiviturile. (Mt 23,5). Re\u00feinem \u00een continuare c\u00e2teva cuvinte prin care sunt numite diferite obiecte din tem plu pentru a sublinia din nou un aspect car e caracterizeaz\u00e3 limba acestui text: prezen\u00fea \u00een num\u00e3r mare a derivat elor diminutivale465. Pentru a denumi un mic obiect decorativ, de form\u00e3 sferic\u00e3, al sfe\u00banicului, Vulgata are cuv\u00e2ntul sphaer ula \u201esfer\u00e3 mic\u00e3\u201d. Traduc\u00e3torii de la 1760 au echivalat cuv\u00e2ntul latinesc \u00een mai multe feluri: glon\u00feurile (I\u00ba 25,34, 36); glon\u00fei\u00baorul (I\u00ba 25,33); glon\u00feureale (I\u00ba 37,20, 21); glon\u00feur ealele (I\u00ba 25,31, 35; 37,19, 22)466. Mojer u\u00fee (3\u00cemp 7,50) \u2013 \u00een Vulgata, mortariola (lat. mort\u00bcriolum, -i\u00be \u201epiuli\u00fe\u00e3\u201d) \u2013 desemneaz\u00e3 \u201evase din t emplu, \u00een form\u00e3 de piuli\u00fe\u00e3, un fel de castronele\u201d467. Pentru a eviden\u00feia modul \u00een care sunt valorificate crea\u00feiile lexicale diminutivale, cit\u00e3m \u00een continuare contextele pentru mreju\u00fe\u00e3 \u00bai mr eji\u00fe\u00e3: \u00aai \u00een modrul mreajii \u00bai a lan\u00feului \u00baie\u00bai \u00eem preun\u00e3 cu lucru minunat \u00fe\u00e3sut. Am\u00e2ndoo c\u00e3petealele s t\u00e2lpilor era v\u00e3rsate, c\u00e2te \u00baeapte r\u00e2nduri de mreju\u00fee \u00eentr-un c\u00e3petel \u00bai c\u00e2te \u00baeapte mr eju\u00fee \u00eentr-alt c\u00e3pe tel. (3\u00cemp 7,17)\/ \u00aai au ispr\u00e3vit st\u00e2lpii \u00bai doao r\u00e2nduri prin pregiur de fie\u00batecare mreju\u00fee, s\u00e3 acopere c\u00e3pe tealele care era pre v\u00e2rful malogr anatelor; \u00eentr-acela\u00bai chip au f\u00e3cut \u00bai c\u00e3petelului al doilea. (3\u00cemp 7,18); \u00aai iar\u00e3\u00bai alte c\u00e3pe teale \u00een v\u00e2rful st\u00e2lpilor deasupra, dup\u00e3 m\u00e3sur a st\u00e2lpului \u00een prejma mr eji\u00feelor. Iar\u00e3 de malogranate era doao sute de r\u00e2nduri \u00eenprejurul c\u00e3petelului al doilea. (3\u00cemp 7,20). Ini\u00feial, distinc\u00feia mreaj\u00e3 \u2013 mreju\u00fe\u00e3 este im pus\u00e3 de Vulgata, unde, \u00een 7,17, traduc\u00e3torul a g\u00e3sit in modum retis \u00bai septena ver suum retiacula, respectiv septena retiacula468. Nu \u00eentotdeauna diminutivului din Vulgata \u00eei corespunde un diminutiv \u00een tr aducere. Lat. cr\u00bct\u00becula, -ae \u201egr\u00e3tar mic\u201d este echivalat prin ro\u00batei469 (<mg. ros t\u00e9ly): Care le vei pune supt m\u00e3\u00bacioara oltariului; \u00bai va fi ro\u00bateiul p\u00e2n\u00e3 la mijlocul oltariului. (I\u00ba 27,5), dar cel mai frecvent prin cuv\u00e2ntul rezultat prin ad\u00e3ugarea sufixului diminutival: \u00aai ro\u00bateu\u00fe ca o mreaje de aram\u00e3, prin a c\u00e3r uia patru unghiuri vor fi patr u verigi de aram\u00e3 (I\u00ba 27,4); \u00aai-l vei \u00eembr\u00e3ca cu aur foarte curat \u00bai ro\u00bateiu\u00feullui \u00bai p\u00e3r e\u00feii dinprejur \u00bai cornurile; \u00bai vei face cunun\u00e3 aurit\u00e3 prin pregiur (I\u00ba 30,3); Oltariul aprinderii \u00bai ro\u00bateiu\u00feullui de aram\u00e3 cu pr\u00e3jinile \u00bai cu vaseale sale, \u00bacaful \u00bai temeiul lui(I\u00ba 35,16); \u00aai l-au \u00eembr\u00e3cat cu aur foarte curat, cu ro\u00bateiu\u00feul \u00bai cu p\u00e3re\u00feii \u00bai coarnele. (I\u00ba 37,26); \u00aai ro\u00bateiu\u00feul lui l-au f\u00e3cut ca o mreaje de ar am\u00e3, \u00bai supt el, \u00een mijlocul oltariului, prestolu\u00fe (I\u00ba 38,4); Din carii s-au v\u00e3rsat temeiurile \u00een \u00eentrarea j\u00e2r tvealnicului m\u00e3rturiii \u00bai oltariul de aram\u00e3 cu ro\u00bateiu\u00feul s\u00e3u \u00bai toate vaseale carele s\u00e2nt de treaba lui (I\u00ba 38,30)470. Chiar dac\u00e3 pr ezen\u00fea diminutivelor este impus\u00e3 de cele mai multe ori de textul-surs\u00e3, aspect pe care l-am subliniat \u00een demersul nostru ori de c\u00e2te ori a fost necesar, nuan\u00fearea la nivelul sufixelor diminutivale \u00eentrebuin\u00feate de traduc\u00e3tori atest\u00e3 o put ernic\u00e3 inf luen\u00fe\u00e3 venit\u00e3 dinspre limba popular\u00e3. Apropierea de limba vorbit\u00e3, la car e se adaug\u00e3 \u00eens\u00e3 \u00bai faptul, extrem de important, c\u00e3 originalul dup\u00e3 care se traduce nu mai este unul str\u00e3in de firea limbii rom\u00e2ne (slavon sau grecesc), spore\u00bate consider abil valoarea acestei traduceri, o reu\u00bait\u00e3 literar\u00e3 f\u00e3r\u00e3 precedent, pe care credem c\u00e3 nu a reu\u00bait s\u00e3 o egaleze nici chiar Samuil Micu, \u00een ciuda remarcabilei sale experien\u00fee de traduc\u00e3tor. Marele merit al traduc\u00e3torilor Vulgatei de la Blaj este acela c\u00e3, de\u00bai latini\u00bati prin forma\u00feie \u00bai pu\u00bai \u00een f a\u00fea unui text care impunea metoda lit eral\u00e3 de traducere, au \u00een\u00feeles c\u00e3 limba rom\u00e2n\u00e3 literar\u00e3 nu se putea dezvolta f iresc \u00bai armonios \u00een afara limbii vorbite. Atitudinea lor este comparabil\u00e3 din acest punct de vedere cu atitudinea r a\u00feional\u00e3 a oamenilor de cultur\u00e3 din a doua jum\u00e3tate a secolului urm\u00e3tor, dup\u00e3 ce peste limba rom\u00e2n\u00e3 literar\u00e3 trecuser\u00e3, succesiv sau simult an, mai multe valuri de influen\u00fee. 463 Adapt area neologismelor \u00een forme cu gen diferite este un lucru firesc \u00een limb\u00e3 (cf. \u00bai dromader \u2013 dr omader\u00e3; filigran \u2013 filigran\u00e3, fonem \u2013 fonem\u00e3, ipos taz\u00e3 \u2013 ipostaz etc.). Dac\u00e3 de obicei formele se \u00eencadreaz\u00e3 \u00eens\u00e3 la dou\u00e3 genuri, cuv\u00e2ntul de fa\u00fe\u00e3 se adap teaz\u00e3 cu trei forme, c\u00e2te una pentru f iecare gen : epi\u00batil, cu pluralul epi\u00batili \u2013 masculin; epi\u00batil\u00e3, cu pluralul epi\u00batile \u2013 feminin; \u00batil, cu pluralul \u00batiluri \u2013 neutru. 464 Vezi c\u00e2teva as pecte des pre etimologia cuv\u00e2ntului la Al Cior\u00e3nescu, DER. 465 Vezi \u00bai discu\u00feia de sub 2.3.1.2.1. \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu derivatele diminutivale f olosite pentru a denumi rinichii. Dup\u00e3 modesta noas tr\u00e3 experien\u00fe\u00e3 \u00een cercetarea textelor vechi, putem spune c\u00e3 aceas ta este traducerea biblic\u00e3 \u00een care am \u00eent\u00e2lnit cel mai mare num\u00e3r de diminutiv e. Explica\u00feia vine \u00eent\u00e2i din faptul c\u00e3 limba Vulgatei abund\u00e3 ea \u00eens\u00e3\u00bai \u00een diminutive \u2013 latina popular\u00e3 c\u00e2\u00batiga \u00een expresivit ate \u00bai prin folosirea diminutivelor; al doilea, bog\u00e3\u00feia lexical\u00e3 a limbii rom\u00e2ne populare, \u00een materie de crea\u00feii diminutivale, este ne\u00eentrecut\u00e3. 466 \u00cen Ms.45 \u00bai \u00een B1688 es te nuc\u00baoare; \u00een Ms.4389 \u2013 \u00een chipul nucilor ; \u00een B1795 \u2013 se af l\u00e3 bumbulea\u00fe\u00e3, bumbule\u00fe \u00bai nuc\u00baoare. \u00cen nota (z la cuv\u00e2ntul bumbulea\u00feele din I\u00ba 25,31 se explic\u00e3: glon\u00feurile sau bumbule\u00feii care sp\u00e2nzura \u00een jos din sfea\u00banic. 467 \u00cen B1688 \u00bai \u00een B1795 \u2013 blidele. 468 Lat. r\u00bdti\u00bcculum, -\u00be \u201egratie\u201d, \u201ez\u00e3brea\u201d este explicat \u00een dic\u00feionarul lui Grigore Maior (ILV\/Lexicon , II) prin \u201emreaj\u00e3\u201d; traducerea prin diminutiv este jus tificat\u00e3 prin apropierea pe care au f\u00e3cut-o traduc\u00e3torii \u00eentre r\u00bdti\u00bcculum, -\u00be \u00bai r\u00bdticulum, -\u00be, care \u00eenseamn\u00e3 \u201eplas\u00e3 mic\u00e3, re\u00feea mic\u00e3\u201d, \u201egr atie, z\u00e3brea\u201d \u00bai \u201emebran\u00e3 care \u00eenv\u00e3luie ficatul\u201d.Pentru sensul din ur m\u00e3, v ezi supra, 2.3.1.2.1., mr eju\u00fe\u00e3. 469 Prin acela\u00bai cuv\u00e2nt es te echivalat \u00een alt loc retiaculum: Oltariu de aram\u00e3, ro\u00bateiu, pr\u00e3jinile \u00bai vaseale lui toate, scaful cu temeiul s\u00e3u, \u00baetrile pridvorului \u00bai s t\u00e2lpii cu temeiurile sale (I\u00ba 39,39). 470\u00cen acelea\u00bai locuri, Ms.45, B1688 \u00bai Ms.4389 au gr\u00e3tariu\/gr\u00e3tari\/gr\u00e3tar, gratie, drugi \u00bai uneori crea\u00feii diminutivale: gr\u00e3tioar\u00e3 \u00een Ms.45 \u00bai \u00een B1688 \u00bai gr\u00e3t\u00e3rel \u00een Ms.4389. B1795 are gr\u00e3tariu \u00bai cr\u00e3tioar\u00e3. 905","NICULINA IACOB Substantivul mare (<lat. mare) se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een mod curent cu sensul s\u00e3u obi\u00banuit, care nu necesit\u00e3 comentarii. Cuv\u00e2ntul se folose\u00bate \u00eens\u00e3 \u00bai cu un sens mai pu\u00fein obi\u00banuit \u201ebazin uria\u00ba, \u00een forma unei cupe, sprijinit pe un suport cir cular, care, la r\u00e2ndul s\u00e3u, se sprijinea pe un suport rectangular. Vasul era folosit de preo\u00fei pentru sp\u00e3l\u00e3rile rituale cu ap\u00e3\u201d (cf. Anania 2001, p.386), situa\u00feie \u00een care p\u00e3streaz\u00e3 genul neutru al etimonului (lat. mare, -is s.n.). \u00cencadrarea la neutru471 a substantivului atunci c\u00e2nd se actualiz eaz\u00e3 cu sensul amintit mai sus a fos t, probabil, \u00een concep\u00feia traduc\u00e3torilor, singura modalit ate de a r ezolva omonimia, altf el greu tolerabil\u00e3, la care s-ar f i ajuns \u00een multe contexte: \u00aai au f\u00e3cut un mare v\u00e3rsat, de zeace co\u00fei de la uzn\u00e3 p\u00e2n\u00e3 la uzn\u00e3, r\u00e3tund \u00eempregiur, \u00een\u00e3l\u00feimea lui de cinci co\u00fei, \u00bai o funi\u00baoar\u00e3 de tr eizeaci de co\u00fei \u00eel \u00eencingea prinpregiur. (3\u00cemp 7,23); \u00aai au a\u00baezat z eace temeiuri, cinci de-a dreapta parte a bisearicii \u00bai cinci la st\u00e2nga, iar\u00e3 mare l-au pus de-a dreap ta partea bisearicii, \u00een prejma r\u00e3s\u00e3ritului despre amiaz\u00e3zi. (3\u00cemp 7,39); \u00aai un mare \u00bai boi doispr\u00e3zeace supt mare (3\u00cemp 7,44); \u00aai au luat \u00eem p\u00e3ratul Ahas temeiurile ceale cu s\u00e3p\u00e3turi \u00bai vasul cel de ames tecare de vin, care er a deasupra. \u00aai mare l-au luat de pre boii cei de aram\u00e3, carii-l sprijinea, \u00bai l-au pus pre fa\u00fea bisearicii cea a\u00bater nut\u00e3 cu piatr\u00e3 (4\u00cemp 16,17); Iar\u00e3 s t\u00e2lpii cei de aram\u00e3 carii era \u00een bisearica Domnului \u00bai t emeliile \u00bai mare cel de aram\u00e3 , care era \u00een casa Domnului, le-au fr\u00e2mt haldeii \u00bai au dus toat\u00e3 arama \u00een Vavilon. (4\u00cemp 25,13); Adec\u00e3 doi s t\u00e2lpi, un mare \u00bai temeliile care le f\u00e3cuse Solomon \u00een bisearica Domnului. Nu era m\u00e3sur\u00e3 aramei tuturor vaselor. (4\u00cemp 25,16). Sint agma musach sabbati din Vulgata a fost echivalat\u00e3 prin musahul s\u00e2mbetei \u201eportic destinat odihnei\u201d, a\u00baa cum rezult\u00e3 din urm\u00e3torul cont ext: \u00aai musahul s\u00e2mbetei, care zidise \u00een bisearic\u00e3, \u00bai \u00eentrarea \u00eemp\u00e3ratului cea din afar\u00e3 o au \u00eentors spre bisearica Domnului, pentru \u00eem p\u00e3ratul asirilor. (4\u00cemp 16,18). Un detaliu vestimentar special al pr eo\u00feilor evrei \u2013 \u201ev e\u00bam\u00e2nt scurt, f\u00e3r\u00e3 m\u00e2neci, f\u00e3cut din m\u00e3tase, incr ustat\u00e3 cu pietre pre\u00feioase, pur tat peste hain\u00e3 de preo\u00fei \u00een timpul serviciului religios, la vechii evrei\u201d \u2013 este numit diferit \u00een Vulgata, iar echival\u00e3rile din tr aducerea rom\u00e2neasc\u00e3 urmeaz\u00e3 \u00eentocmai denumirile din textul-izvor472. Superumerale este calchiat \u00een structura rom\u00e2neasc\u00e3 peste-um\u00e3rariu , \u00een diferite forme flexionare: pr este-um\u00e3rariul (I\u00ba 28,4, 6, 12, 27, 28; 39,18); preste- um\u00e3rariului (I\u00ba 28,15, 25, 26, 27; 35,9; 39,7, 8, 20); preste-um\u00e3rariu (I\u00ba 28,28; 29,5; 35,27; 39,2) \u00bai \u00een structur a peste-um\u00e3rului (I\u00ba 28,31); humer\u00e2le (umer\u00e2le) \u2013 cu dou\u00e3 ocuren\u00fee \u00een Vulgata \u2013 se reg\u00e3se\u00bate ca atare \u00een traducerea rom\u00e2neasc\u00e3, \u00een f ormele umer ariul \u2013 Au \u00eembr\u00e3cat arhier eul cu hain\u00e3 de in dedesupt, \u00eencing\u00e2ndu-l cu valteul \u00bai \u00eembr\u00e3c\u00e2ndu-l cu hain\u00e3 hiachintin\u00e3 \u00bai pe deasupra i-au pus umerariul (Pr 8,7) \u00bai um\u00e3rariu \u2013 \u00cembr\u00e3c\u00e3minte p\u00e3 picioare \u00bai p\u00e3 coapse \u00bai um\u00e3rariu i-au pus \u00bai l-au \u00eencins cu mul\u00fei clopo\u00feei de aur \u00eem pregiur (Ecz 45,10). Acolo unde \u00een Vulgata este ephod (<ebr. \u2019 eph\u00b9d), traduc\u00e3t orii textului de la 1760 \u00eemprumut\u00e3 \u00bai ei cuv\u00e2ntul, care r\u00e3m\u00e2ne cel mai bine reprezentat pentru a numi realit atea descris\u00e3 mai sus. De altfel, \u00een afar\u00e3 de Cartea ie\u00bairii , unde este prezent cuv\u00e2ntul superumer ale \u00bai de cele dou\u00e3 ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului humer\u00e2le (umer\u00e2le), \u00een toate celelalte locuri \u00een care este vorba des pre acest detaliu vestimentar ter menul folosit es te ephod , invariabil \u00een Vulgata, variabil \u00een traducerea rom\u00e2neasc\u00e3: efod (Jd rezum.cap.8; 8,27; 17,5; 18,14); efodul (Jd 18,17, 18, 20); efodului (I\u00ba 25,7) 473. Rug\u00e3tor\/rug\u00e3toriu (din ruga + -\u00e3t or) desemneaz\u00e3 \u201ecapacul sacru de deasupra chiv otului m\u00e3rturiei\u201d (cf. lat. \u00b9r\u00bcculum, -\u00be\u201eloc sacru, sanctuar unde se d\u00e3deau oracole\u201d) \u00een urm\u00e3toarele contexte: Ca, puind pre foc mireazmele, negura lor \u00bai abur ul s\u00e3 acop\u00e3re rug\u00e3toriul care iaste deasupra m\u00e3rturiei \u00bai s\u00e3 nu moar\u00e3. (Pr 16,13); \u00aai deac\u00e3 va ucide \u00feapul pentru p\u00e2catul norodului, va aduce s\u00e2ngele lui \u00eenl\u00e3untr ul zaveasii, precum s-au poruncit pentru s\u00e2ngele vi\u00fe\u00e3lului, s\u00e3 stropeasc\u00e3 din preajma rug\u00e3toriului. (Pr 16,15). Cu un sens pu\u00fein obi\u00banuit, \u201emarginea (jertfelnicului)\u201d, se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 cuv\u00e2ntul \u00fe\u00e3rm\/\u00fe\u00e3rmure \u00een urm\u00e3torul cont ext: O va aduce preotul la oltariu; \u00bai, \u00eentorc\u00e2ndu-i capul la grumazi \u00bai rump\u00e2ndu-l \u00een loc de ran\u00e3, va face s\u00e3-i cur\u00e3 s\u00e2ngele pre \u00fe\u00e3rmurile oltariului. (Pr 1,15). Umpl\u00e3toar e\/\u00eempl\u00e3toare (din umple + -\u00e3toare) desemneaz\u00e3 un \u201evas s pecial de turnat\u201d (cf. lat. suf f\u00c0s\u00b9rium, -\u00be \u201evas cu cioc de turnat ulei \u00een lamp\u00e3)\u201d: \u00aai am r\u00e3spuns a doao oar\u00e3 \u00bai am zis c\u00e3tr\u00e3 el: \u00abCe s\u00e2nt aceale doao spice de maslini, car e s\u00e2nt l\u00e2ng\u00e3 doao usne de aur, \u00eentru carele s\u00e2nt \u00eempl\u00e3toar ele ceale de aur?\u00bb (Za 4,12). Lat. balteus, -\u00be, (rar) balteum, -\u00be \u201ecing\u00e3toare\u201d es te \u00eemprumutat \u00bai adaptat \u00een diferite moduri de traduc\u00e3tori: valteu \u2013 Au \u00eembr\u00e3cat arhiereul cu hain\u00e3 de in dedesupt, \u00eencing\u00e2ndu-l cu valteul \u00bai \u00eembr\u00e3c\u00e2ndu-l cu hain\u00e3 hiachintin\u00e3 \u00bai pe deasupra i-au pus umerariul (Pr 8,7); valteiu \u2013 \u00aai f iii lui aduc\u00e2ndu-i, i-au \u00eembr\u00e3cat cu \u00eembr\u00e3c\u00e3minte de in \u00bai i-au \u00eencins cu valteiul \u00bai le-au pus mitr\u00e3, precum poruncis\u00e3 Domnul. (Pr 8,13); \u00aai aceastea v or fi ve\u00bamintele carele vor face: piepturelul \u00bai preste-um\u00e3rariul, conto\u00ba \u00bai c\u00e3ma\u00ba\u00e3 de in s tr\u00e2mt\u00e3, chidarim \u00bai valteiu. (I\u00ba 28,4); valteon \u2013 \u00aai vei str\u00e2nge \u00eembr\u00e3c\u00e3mintea cu vison, \u00bai mitra de vison v ei face \u00bai valteon ful\u00feuit. (I\u00ba 28,39); Iar\u00e3 f iilor lui Aaron le v ei face \u00eembr\u00e3c\u00e3minte de in \u00bai valteon \u00bai mitre spre sla v\u00e3 \u00bai cins te. (I\u00ba 28,40); valtion \u2013 S tr\u00e2nse c\u00e3tr\u00e3 valtion \u00bai cu verigele mai tare \u00eencopciate, carii \u00eempreuna cheutori hia\u00feintine, ca nu sl\u00e3bite s\u00e3 s\u00e3 \u00eentinze \u00bai de c\u00e3tr\u00e3 sine s\u00e3 s\u00e3 mi\u00bace, precum au poruncit Domnul lui Moisi. (I\u00ba 39,19). 2.3.2. Traduceri improprii cauzate de polisemantism, de par onimie sau de omonimia cuvintelor \u00een limba latin\u00e3 \u00cen condi\u00feiile \u00een care \u00eentr-o Biblie se activeaz\u00e3 o parte impresionanat\u00e3 din tezaurul lexical al unei limbi \u00bai mai ales \u00eentr-un moment \u00een care traduc\u00e3torii nu dispuneau de dic\u00feionare complexe ale limbii latine, nu e de mirare c\u00e3 au putut rezulta \u00bai unele traduceri improprii. Apoi, tr aduc\u00e3torii erau \u00bai ei oameni, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 sl\u00e3biciunile firii omene\u00bati nu-i puteau ocoli \u00bai, uneori din grab\u00e3, alteori din cauza oboselii, analiza pe care o f\u00e3ceau unui cuv\u00e2nt putea fi super ficial\u00e3. Nu e mai pu\u00fein im portant \u00eens\u00e3 fap tul c\u00e3 \u00eentr-o echip\u00e3 com peten\u00feele lingvistice \u00bai performan\u00feele membrilor care o alc\u00e3tuiesc nu pot fi egale. Toate acestea e xplic\u00e3 prezen\u00fea unor solu\u00feii ca cele pe care le vom analiza \u00een continuare, f\u00e3r\u00e3 ca astfel de solu\u00feii improprii s\u00e3 scad\u00e3 \u00een vreun fel meritele Vulgatei de la Blaj, despre care am afirmat ceva mai sus c\u00e3 repr ezint\u00e3 o reu\u00bait\u00e3 liter ar\u00e3 f\u00e3r\u00e3 471 \u00cen B1688 \u00bai \u00een B1795 cuv\u00e2ntul este f eminin. 472 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu solu\u00feiile din alte versiuni rom\u00e2ne\u00bati ale Bibliei , vezi Eugen Munteanu, op. cit., p. 65. 473 Pentr u alte ocur en\u00fee ale cuv\u00e2ntului, vezi Indicele aferent c\u00e3r\u00feilor 1Sm, 2Sm. 906","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ precedent, pe care credem c\u00e3 nu a reu\u00bait s\u00e3 o egalez e nici chiar Samuil Micu, \u00een ciuda remarcabilei sale experien\u00fee de traduc\u00e3tor. Pr ezen\u00fea cuv\u00e2ntului apusean \u00een contextul: \u201eDomnule, slugile tale, Rathim de la apuseani \u00bai Savelie scriitoriul \u00bai ceiaalal\u00fei, judec\u00e3torii cur\u00feii tale \u00een Chelesiriia \u00bai Fenichiia.\u201d (3Ezr 2,17) 474 \u2013 lat. Domine, pueri tui Rathimus ab accidentibus, et Sabellius scriba, e t reliqui curiae tuae iudices in Coelesyria et Phoenice \u2013 este reflexul unei er ori de traducere: traduc\u00e3torul a confundat cele dou\u00e3 cuvinte par onime: accidentibus( accidens, -ntis \u201elucru accidental \u2013 opus lui esen\u00feial\u201d; \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201d) cu occidentibus (occidens, -ntis \u201eapus, occident\u201d). Sintagma bani \u00eentreji zeace mii: \u00aai au dat spre lucr urile casii lui Dumnezeu t\u00e3lan\u00fei de aur, cinci mii \u00bai bani \u00eentreji zeace mii, t\u00e3lan\u00fei de argint zeace mii \u00bai de aram\u00e3 t\u00e3lan\u00fei optspr\u00e3zeace mii \u00bai de fier t\u00e3lan\u00fei, o sut\u00e3 de mii. (1Par 29,7)475 \u2013 \u00een lat. solidos decem milia \u2013 este rezult atul unei confuzii generate de omonimia dintre adjectivul solidus \u201e\u00eentreg, comple t\u201d \u00bai subs tantivul solidus, -\u00be \u201emoned\u00e3 de aur\u201d. Omonimia dintre lat. pl\u00bcga, -ae \u201elovitur\u00e3\u201d, ciocnir e\u201d; \u201eran\u00e3\u201d \u00bai lat. plaga, -ae \u201e\u00eentindere\u201d, \u201eregiune\u201d, \u201ezon\u00e3\u201d, \u201e\u00feinut\u201d a generat \u00een traducerea rom\u00e2neasc\u00e3 sint agmele de la patru b\u00e3t\u00e3ile ceriului: \u00aai voi duce asupr a lui Elam patru v\u00e2nturi de la patru b\u00e3t\u00e3ile ceriului; \u00bai-i voiu v\u00e2ntura spre toate v\u00e2nturile aceastea. \u00aai nu va fi neam la care s\u00e3 vie pribegii lui Elam.(Ir 49,36)476 \u00bai preste patru b\u00e3t\u00e3i ale p\u00e3m\u00e2ntului: \u00aai tu, fiiul omului! \u00abAceastea zice Domnul, Dumnezeul p\u00e3m\u00e2ntului lui Israil: \u2018Sf\u00e2r\u00baitul au venit, venit-au sf\u00e2r\u00baitul preste patru b\u00e3t\u00e3i ale p\u00e3m\u00e2ntului. (Iz 7,2) 477. Cuv\u00e2ntul b\u00e3taie dob\u00e2nde\u00bate astfel sensul \u201emargine\u201d, \u201eregiune\u201d. \u00cen limba latin\u00e3 sunt de fapt trei cuvinte distincte (al treilea, plaga, -ae \u201ere\u00feea\u201d, \u201eplas\u00e3\u201d, \u201ela\u00fe\u201d), numai c\u00e3 \u00een dic\u00feionarul lui Grigor e Maior (ILV\/Lexicon, II) g\u00e3sim: \u201eplaga: b\u00e3t aie; item: ran\u00e3, pagub\u00e3, mreaj\u00e3\u201d, lipsind tocmai cuv\u00e2ntul care trebuia echivalat \u00een contextele de mai sus prin \u201emargine\u201d sau \u201eregiune\u201d. \u00cen cont extul: Ia pietri mari \u00een m\u00e2na ta \u00bai le ascunde \u00een groapa carea iaste supt zidul cel din coaste, \u00een poarta casii lui Faraon, \u00een Tafni, v\u00e3z\u00e2nd oamenii jidovi. (Ir 43,9)478, ceea ce s-a echivalat prin sintagma zidul cel din coaste trebuia s\u00e3 fie *zidul de c\u00e3r\u00e3mid\u00e3, deoarece \u00een Vulgat a este muro latericio, unde later\u00eecius \u201ede c\u00e3r\u00e3mid\u00e3\u201d. Cum logica nu este \u00een nici un fel \u00eenc\u00e3lcat\u00e3 prin solu\u00feia tr aduc\u00e3torului, acesta, probabil, a f\u00e3cut numai o analiz\u00e3 superficial\u00e3 a cuv\u00e2ntului, pe care l-a pus \u00een leg\u00e3tur\u00e3 \u00een mod er onat cu lat. latus, lateris \u201epar te later al\u00e3\u201d, \u00een loc s\u00e3 \u00eel pun\u00e3 \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu lat. later, lateris \u201ec\u00e3r\u00e3mid\u00e3\u201d. \u00cen cont extul: Iar\u00e3 \u00eemp\u00e3r atul cugeta a-l r\u00e2ndui preste toat\u00e3 \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiia. Pentru aceaea, c\u00e3peteniile \u00bai v\u00e3t avii c\u00e3uta prile j s\u00e3 afle vin\u00e3 lui Daniil, din coastele \u00eemp\u00e3r atului. \u00aai nici o pricin\u00e3 \u00bai prepus au putut af la, c\u00e3ci c\u00e3 era cr edincios \u00bai toat\u00e3 vina \u00bai prepusul nu s\u00e3 afla \u00eentr-\u00e3nsul. (Dn 6,4) 479, sintagma coastele \u00eemp\u00e3r atului reprezint\u00e3 traducerea eronat\u00e3 a lat. latere regni, literal \u201ecoastele \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiei\u201d; de fapt, sensul este \u201e\u00eentru cele legate de \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feie\u201d. Omonimia dintre cuvint ele \u00b9s, \u00b9ris \u201egur\u00e3\u201d \u00bai os, ossis \u201eos\u201d, \u201eciolan\u201d a deter minat traducerea er onat\u00e3 a sintagmei lat. os hominis prin gur\u00e3 de om, \u00eentr-un context \u00een car e sensul ce se impune este \u201eos de om\u201d: \u00aai vor \u00eencungiura str\u00e3b\u00e3t\u00e2nd p\u00e3m\u00e2ntul. \u00aai deac\u00e3 v or vedea gur\u00e3 de om, vor r\u00e2dica l\u00e2ng\u00e3 ea st\u00e2lp, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd \u00eel vor \u00eengropa \u00eengrop\u00e3torii, \u00een Valea mul\u00feimii Gog. (Iz 39,15)480. Sintagma lat. domo\/domus Saltus Libani \u201ecasa P\u00e3durii Libanului\u201d devine \u00een tr aducere, \u00een dou\u00e3 contexte, casa jocului Livanului: \u00aai trei sute de pav\u00e3ze de pedestra\u00bai din aur ales, trei sute de mine de aur \u00eembr\u00e3ca o pav\u00e3z\u00e3, \u00bai le-au pus \u00eemp\u00e3ratul \u00een casa jocului Livanului (3\u00cemp 10,17)481; Ci \u00bai toate vaseale cu care bea \u00eemp\u00e3ratul Solomon er a de aur \u00bai toate unealtele casei jocului Livanului de aur curat, nu er a argint, nici s\u00e3 socotia de ceva pr e\u00feu \u00een zilele lui Solomon. (3\u00cemp 10,21)482. Traducerea \u00een acest fel a sintagmei din Vulgata este urmarea omonimiei celor dou\u00e3 cuvinte: lat. saltus, -\u00c0s \u201evale \u00eemp\u00e3durit\u00e3\u201d \u00bai lat. saltus, -\u00c0s \u201ejoc\u201d. Grija traduc\u00e3t orului pentru a g\u00e3si solu\u00feia op tim\u00e3 \u00een traducere cr edem c\u00e3 a putut genera situa\u00feia pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u00een urm\u00e3torul context : Ci bune lucruri fap te s-au aflat \u00een tine (2Par 19,3)483 \u2013 lat. sed bona opera inventa sunt in te. Subs tantivului oper a i se dau ini\u00feial dou\u00e3 echivalente: lucruri, f apte, inten\u00feia traduc\u00e3torului fiind, probabil, aceea de a reveni asupra textului \u00bai de a decide car e dintre cuvinte urma s\u00e3 f ie p\u00e3s trat. Revenir ea nu a mai fost posibil\u00e3, iar rezultatul este cel care se v ede. Ne\u00eendoielnic, aspectele de lexic ale textului analizat sunt mult mai numer oase \u00bai mai variate dec\u00e2t am putut rele va \u00een analiza noastr\u00e3. Es te, de altfel, \u00bai nivelul cel mai spectaculos al textului, care va pune oric\u00e2nd cu generozitate la dispozi\u00feia specialistului un inestimabil material de s tudiu. 474 \u00cen B1795 citim: \u00cemp\u00e3r atului Artaxerx, domnului, slugile tale, Ratimos, cel preste ceale ce s\u00e3 nimeresc, \u00bai Semelie, scriit oriul, \u00bai ceialal\u00fei ai sfatului lor, \u00bai judec\u00e3torii cei din Chilo Siriia \u00bai din Finichi, iar \u00eentr-o edi\u00feie din 1982 a Bibliei sinodale: Regelui Artaxerxe, s t\u00e3p\u00e2nul: slugile tale, Rehum cronicar ul \u00bai \u00aaim\u00baai scriitoriul, \u00bai ceilal\u00fei din sf atul lor, \u00bai judec\u00e3torii cei din Cele-Siria \u00bai din Fenicia, de unde rezult\u00e3 c\u00e3 personajul despre care se v orbe\u00bate aici er a cronicar ul \u00eens\u00e3rcinat cu consemnarea \u00eent\u00e2mpl\u00e3rilor. \u00cen continuare vom f ace raport\u00e3ri la solu\u00feiile propuse \u00eentr-o edi\u00feie realizat\u00e3 dup\u00e3 tr aducerea lui Cornilescu \u2013 Biblia sau Sf\u00eenta Scriptur\u00e3 a Vechiului \u00bai Noului Testament, cu explica\u00feii (f\u00e3r\u00e3 loc, f\u00e3r\u00e3 an), cu precizar ea, \u00een Pref a\u00fe\u00e3, c\u00e3 es te \u201etextul Bibliei traduse de Dumitr u Cor nilescu\u201d \u2013 de unde 3Ezr lipse\u00bate. 475 Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talan\u00fei de aur, z ece mii de darici, z ece mii de talan\u00fei de argint, optsprezece mii de t alan\u00fei de ar am\u00e3, \u00bai o sut\u00e3 de mii de talan\u00fei de fer. (daricul = 20 de drahme). 476 Voi aduce asupra Elamului cele patru v\u00eenturi dela cele patru margini ale cer ului, \u00eei voi risipi \u00een toate v\u00eenturile acestea, \u00bai nu va f i niciun popor, la car e sa n\u2019ajung\u00e3 fugari din Elam. 477 \u00aai tu, f iul omului, ascult\u00e3: a\u00baa v orbe\u00bat e Domnul, Dumnezeu, despre \u00feara lui Israei: \u201eVine sf\u00eer\u00baitul, vine sf\u00eer\u00baitul pes te cele patru margini ale \u00fe\u00e3rii!\u201d 478 Ia \u00een m\u00een\u00e3 ni\u00bate pietre mari, \u00bai ascunde-le, \u00een fa\u00fea Iudeilor, \u00een lutul cuptorului de c\u00e3r\u00e3mizi care este la intrarea casei lui F araon din Tahpanes. 479 Atunci c\u00e3peteniile \u00bai dreg\u00e3torii au c\u00e3utat s\u00e3 af le ceva asupr a lui Daniel, ca s\u00e3-l p\u00eerasc\u00e3 \u00een ce privea treburile \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiei. Dar n-au putut s\u00e3 g\u00e3seasc\u00e3 nimic, niciun lucru vrednic de mustrare, pentru c\u00e3 el era cr edincios, \u00bai nu se g\u00e3sea nici o gre\u00baal\u00e3 la el \u00bai niciun lucru r\u00e3u. 480 Cei ce vor str\u00e3bate \u00feara, o vor cutr eiera, \u00bai c\u00eend unul din ei va v edea oasele unui om, va pune un semn l\u00e2ng\u00e3 el, p\u00een\u00e3 \u00eel v or \u00eengropa groparii \u00een \u201eValea mul\u00feimii lui Gog\u201d. 481 \u00aai alte trei sute de scuturi mici de aur b\u00e3tut, \u00bai pentru f ie care din elea \u00eentrebuin\u00feat trei mine de aur; \u00bai \u00eemp\u00e3ratul le-a pus \u00een casa numit\u00e3 P\u00e3durea Libanului. 482 Toate paharele \u00eemp\u00e3r atului Solomon eru de aur, \u00bai toate vasele din casa p\u00e3durii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n\u2019avea nici o tr ecere. 483 Dar tot se mai g\u00e3se\u00bate ceva bun \u00een tine. 907","NICULINA IACOB La \u00eenceputul discu\u00feiei despre lexic am compar at Vulgata de la Blaj cu un veritabil muzeu de antichit\u00e3\u00fei, nepre\u00feuit pentru rarit atea \u201epieselor\u201d pe care le cuprinde. Es te un muzeu care abia a fost \u201einaugurat\u201d acum, o dat\u00e3 cu aceast\u00e3 edi\u00feie. Ar fi un act de dreptate f a\u00fe\u00e3 de o nemeritat\u00e3 uitare de aproape dou\u00e3 secole \u00bai jum\u00e3tate ca tezaur ul lingvistic al acestei c\u00e3r\u00fei sa \u00ee\u00bai g\u00e3seasc\u00e3 de aici \u00eenainte r eflectarea \u00een analize prestigioase ale speciali\u00batilor. \u00cencercarea noastr\u00e3 are doar meritul de a atrage aten\u00feia asupra luptei acer be a primilor traduc\u00e3tori ai Vulgatei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 de a da cuvintelor virtu\u00feile necesare pentru a \u00eenscrie limba rom\u00e2n\u00e3 \u00een r\u00e2ndul limbilor apte s\u00e3 redea subtilit\u00e3\u00fei ca cele din Cartea C\u00e3r\u00feilor. Aceas t\u00e3 traducer e dup\u00e3 Vulgata este o r eu\u00bait\u00e3 incontestabil\u00e3. At\u00e2t a vreme c\u00e2t originalul dup\u00e3 care se traduce nu mai este unul str\u00e3in de fir ea limbii rom\u00e2ne (slavon sau gr ecesc), lucrul pare cu totul firesc, dar trebuie subliniat \u00een mod apar te meritul traduc\u00e3torilor de la 1760, pentru c\u00e3 au \u00batiut s\u00e3 \u00eembine cu m\u00e3sur\u00e3 cerin\u00fea de a adop ta metoda liter al\u00e3 de traducere, im pus\u00e3 de tradi\u00feie, cu libertatea limbii rom\u00e2ne de a urma drumul pe care \u00ee\u00bai \u00eencepuse devenirea ca limb\u00e3 de cultur\u00e3. Iat\u00e3 cum, \u00eentr -un mod ce poate p\u00e3r ea pardo xal, alegerea Vulgat ei de c\u00e3tr e episcopul Petru Pavel Aron a f\u00e3cut s\u00e3 avem ast\u00e3zi \u00een f a\u00fea noastr\u00e3 poate cea mai reu\u00bait\u00e3 transpuner e a Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, p\u00e2n\u00e3 la r ealiz\u00e3rile moderne, dar aceea\u00bai alegere a determinat o nedreapt\u00e3 r\u00e3m\u00e2nere \u00een uitare a acestei traduceri484. Deopotriv\u00e3 \u00baans\u00e3 \u00bai ne\u00baans\u00e3 pentr u cultura rom\u00e2neasc\u00e3! Ceea ce nu a fos t s\u00e3 fie la 1760 avea s\u00e3 se \u00eent\u00eemple dup\u00e3 numai trei decenii \u00bai jum\u00e3tate, c\u00e2nd o alt\u00e3 Biblie485, cea a lui Samuil Micu, tradus\u00e3 \u00bai tip\u00e3rit\u00e3 la Blaj, \u00eencepea o imprevizibil\u00e3 ascensiune, ajung\u00e2nd Biblia na\u00feional\u00e3 a rom\u00e2nilor, c\u00e3ci Biblia de as t\u00e3zi a Sf\u00e2ntului Sinod este n\u00e3scut\u00e3 din cea de la Blaj (1795), l\u00e3\u00feit\u00e3 \u00een toat\u00e3 rom\u00e2nimea486, croit\u00e3 \u00een focul vremii \u00bai \u00balefuit\u00e3 de apele gener a\u00feiilor p\u00e2n\u00e3 la forma des\u00e3v\u00e2r\u00bait\u00e3 pe care o cunoa\u00bate acum. NICULINA IACOB ALIL ABREVIERI BIBLIOGRAFICE Anania 2001 \u201eAnuar de lingvistic\u00e3 \u00bai istorie literar\u00e3\u201d, Ia\u00bai, I (1950) \u00ba.u. V. Arvinte, NORMELE (1688) Biblia sau Sf\u00e2nta Scrip tur\u00e3.Edi\u00feie jubiliar\u00e3 a Sf\u00e2ntului Sinod. Tip\u00e3rit\u00e3 cu binecuv\u00e2ntarea \u00bai prefa\u00fea Prea Fericitului P\u00e3rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii V. Arvinte, ST.L.DT. Ortodoxe Rom\u00e2ne, Editura Institutului Biblic \u00bai de Misiune al Bisericii Ortodoxe V. Ar vinte, ST.L.EX. Rom\u00e2ne, Bucure\u00bati, 2001. V. Arvinte, ST.L.FAC. Ar vinte, V., Normele limbii liter are \u00een Biblia de la Bucure\u00bati (1688) , \u00een vol. Biblia V. Arvinte, ST. L. NM. 1688, I, Text s tabilit \u00bai \u00eengrijire editorial\u00e3 de V. Ar vinte \u00bai I. Capro\u00bau, Volum B1688 \u00eent ocmit de V. Arvint e, I. Capro\u00bau, Al. Gaf ton, Laura Manea, Editura Universit\u00e3\u00feii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u00bai, 2001. B1795 Ar vinte, V., Studiu lingvis tic asupra c\u00e3r\u00feii a cincea (A doua lege) din Biblia de I. Chindri\u00ba, Secolele la Bucure\u00bati (1688), \u00een compar a\u00feie cu ms.45 \u00bai cu ms.4389, \u00een MLD, V, p.1 \u2013 69. Ar vint e, V., Studiu lingvistic asupr a c\u00e3r\u00feii a doua (Ie\u00bairea) din Biblia de la Bucure\u00bati (1688), \u00een compara\u00feie cu ms.45 \u00bai cu ms.4389, \u00een MLD, II, p.1 \u2013 65. Ar vinte, V., S tudiu lingvistic asupr a primei p\u00e3r\u00fei (Facerea) din Biblia de la Bucure\u00bati (1688) , \u00een compara\u00feie cu ms.45 \u00bai cu ms.4389 , \u00een MLD, I, p.47 \u2013 121. Ar vint e, V., Studiu lingvistic asupra c\u00e3r\u00feii a patra (Numerii) din Biblia de la Bucure\u00bati (1688), \u00een compara\u00feie cu ms.45 \u00bai cu ms.4389, \u00een MLD, IV, p.1 \u2013 44. Biblia, adec\u00e3 Dumnezeiasca Scrip tur\u00e3 a Vechiului \u00bai N oului Testament (Tip\u00e3rit\u00e3 \u00eent\u00eeia oar\u00e3 la 1688 \u00een tim pul lui \u00aaerban Vod\u00e3 Cantacuzino, domnul \u00de\u00e3rii Rom\u00e2ne\u00bati, retip\u00e3rit\u00e3 dup\u00e3 300 de ani \u00een facsimil \u00bai tr anscriere cu aprobar ea Sf\u00eentului Sinod \u00bai binecuv\u00eent area Prea Fericitului P\u00e3rinte Teoctis t, patriarhul Bisericii Or todo xe Rom\u00e2ne), Editura Institutului Biblic \u00bai de Misiune al Bisericii Or todoxe R om\u00e2ne, Bucure\u00bati, 1988. Biblia, adec\u00e3 Dumnezeiasca Scriptur\u00e3 ale cei vechi \u00bai ale cei noao l\u00eage, Blaj, 1795 (traducer ea lui Samuil Micu). Chindri\u00ba, Ioan, Secolele Bibliei de la Blaj, \u00een v ol. Cultur\u00e3 \u00bai societate \u00een contextul \u00aacolii Ardelene, Cluj-Napoca, 2001, p.225\u2013351. 484 Vezi supra, cap. 1., discu\u00feia despre cauzele care au \u00eempeidicat tip\u00e3rirea textului; I. Chindri\u00ba, Secolele , p.307. 485 A doua din cele cinci tr aduse la Blaj (vezi I. Chindri\u00ba \u00bai N. Iacob, Biblia lui Timotei Cipariu, \u00een \u201eAcademica\u201d, nr.35, febr uarie 2005, anul XV, p.13\u201314). 486 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu reedit\u00e3rile succesiv e ale Bibliei de la Blaj (1795), vezi N. Iacob, Limbajul biblic, II, cap. Biblia de la 1795 \u2013 surs\u00e3 pentru edi\u00feii ulterioare ale textului sacru \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, p.277 \u2013 283; Idem, Biblia de la Blaj (1795) \u2013 moment de referin\u00fe\u00e3 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u00e3, Editura Academiei, Bucur e\u00bati, 2004, p.19 \u2013 33; I. Chindri\u00ba, Secolele, 344 \u2013 351; Idem, Crearea Bibliei na\u00feionale la rom\u00e2ni 1550 \u2013 1795 \u00bai Rolul geniului \u00een crearea Bibliei na\u00feionale, \u00een vol. Transilvanica. II. Studii \u00bai fr agmente liter are, Cluj-Napoca, 2003, p.847 \u00ba.u. 908","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Al. Cior\u00e3nescu, DER Cior\u00e3nescu, Alexandr u, Dic\u00feionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne, edi\u00feie \u00eengrijit\u00e3 \u00bai traducere din limba spaniol\u00e3 de Tudora \u00aaandru Mehedin\u00fei \u00bai Magdalena Popescu CL Marin, Editura Saeculum I.O., Bucure\u00bati, 2002. DA \u201eCercet\u00e3ri de lingvistic\u00e3\u201d, Academia R.S. Rom\u00e2nia, Filiala Cluj, I, 1956 \u00ba.u. Dic\u00feionar ul limbii rom\u00e2ne, tomul I, partea I, A -B, Bucure\u00bati, 1913; t omul I, partea a II-a, C , Bucure\u00bati, 1940; tomul I, partea a III-a, D-De, Bucur e\u00bati, 1949; tomul II, par tea I, F -I, Bucure\u00bati, 1934; t omul II, partea a II-a, J-Lacustru, Bucure\u00bati, 1937, Lad\u00e3-Lep\u00e3da, Bucure\u00bati, 1940, Lep\u00e3da-Lojni\u00fe\u00e3, Bucure\u00bati, 1940. DB Dic\u00feionar biblic , Societatea Misionar\u00e3 Rom\u00e2n\u00e3, Editur a \u201eCartea cre\u00batin\u00e3\u201d, Ovid Densusianu, ILR, II Or adea, 1995. DEX Densusianu, Ovid, Istoria limbii rom\u00e2ne, edi\u00feie \u00eengrijit\u00e3 [\u00bai traducere \u00een limba DEX2 rom\u00e2n\u00e3] de J. By ck, vol. II, Secolul al XVI-lea, Editur a \u00aatiin\u00feific\u00e3, Bucure\u00bati, 1961. C. Dimitriu, TG, I Dic\u00feionarul e xplicativ al limbii rom\u00e2ne , Editura Academiei R.S.R., Bucure\u00bati, D\u00ceLR 1984. DLR Dic\u00feionar ul explicativ al limbii rom\u00e2ne. Edi\u00feia a II-a. Editura Univers Enciclopedic, I. Ghe\u00feie, BDRL Bucur e\u00bati, 1998. N. Iacob, Limbajul biblic, I, II Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatic\u00e3 a limbii rom\u00e2ne. Morfologia, Ia\u00bai, 1999. ILR Chivu, Gh., Buz\u00e3, Emanuela, Roman Moraru, Alexandra, Dic\u00feionarul \u00eemprumuturilor ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I latino-romanice \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 veche (1421\u20131760), Bucure\u00bati, 1992. LR Dic\u00feionar ul limbii rom\u00e2ne (Serie nou\u00e3), Bucure\u00bati, 1965 \u00ba.u. Grigore Maior, ILV\/Lexicon, I, II Ghe\u00feie, Ion, Baza dialectal\u00e3 a rom\u00e2nei literare, Editura A cademiei R.S.R., Bucur e\u00bati, 1975. MDA Iacob, Niculina, Limbajul biblic rom\u00e2nesc (1640-1800), vol. I-II, Editura Universit\u00e3\u00feii Suceava, 2001 (Vol. I: Aspecte ale evolu\u00feiei limbii rom\u00e2ne literare p\u00e2n\u00e3 la 1840, vol. MLD, I, II, III, IV al II-lea: Biblia de la Blaj \u2013 text de referin\u00fe\u00e3 \u00een tradi\u00feia biblic\u00e3 rom\u00e2neasc\u00e3). Is toria limbii rom\u00e2ne, vol. II, Editura Academiei R.S.R., Bucure\u00bati, 1969. Ms.45 Is toria limbii rom\u00e2ne literare. Vol.I. Epoca veche (1532-1780), coor donator Ion Ghe\u00feie, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u00bati, 1997. Ms.4389 \u201eLimba rom\u00e2n\u00e3\u201d, Editur a Academiei, Bucur e\u00bati, I, 1952 \u00ba.u. Maior, Grigore, Institutiones linguae valachicae \u00bai. Lexicon compendiarum latino- Al. Rose tti, B. Cazacu, L. Onu, ILRL2 valachicum, vol. I \u2013 II. Edi\u00feie, s tudiu introductiv, note \u00bai indice de Alin-Mihai SCL Gherman , cuv\u00e2nt \u00eenainte \u00bai rezumat de Iacob M\u00e2rza, Alba Iulia, 2001. SFC I, II, III Micul dic\u00feionar academic. Cuv\u00e2nt \u00eenaint e de Eugen Simion. Prefa\u00fe\u00e3 de Marius Sala, vol. I (literele A \u2013 C), vol. al II-lea (literele D \u2013 H), 2001; v ol. al III-lea SFC IV, V (liter ele I \u2013 Pr), vol. al IV-lea (literele Pr \u2013 Z), 2003, Editura Univers Enciclopedic, Bucur e\u00bati. SLLF Biblia de la Bucur e\u00bati (1688), \u00een seria Monumenta linguae Dacoromanorum , H. Tiktin, DRG s.v. Pars I, Genesis, Ia\u00bai, 1988 (aut orii v olumului: Alexandr u Andriescu, Vasile Ar vinte, Ioan Capro\u00bau, Elsa L\u00fcder, Paul Miron, Mircea Ro\u00baian, Marietta Ujic\u00e3); Pars II, Exodus, Ia\u00bai, 1991 (autorii v olumului: Alexandr u Andriescu, Vasile Ar vint e, Ioan Capro\u00bau, Corneliu Dimitriu, Elsa L\u00fcder, Paul Mir on, Mircea Ro\u00baian , Mariett a Ujic\u00e3); Pars III, Leviticus, Ia\u00bai 1993 (autorii volumului: Vasile Ar vinte, Ioan Capr o\u00bau, Elsa L\u00fcder, Paul Miron, Eugen Munteanu); P ars IV, Numeri , Ia\u00bai, 199 4 (autorii volumului: Alexandru Andriescu, Vasile Ar vinte, Ioan Capr o\u00bau, Ion Florea, Elsa L\u00fcder, Paul Miron). Manuscrisul rom\u00e2nesc 45, Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., cuprinz\u00e2nd copia r evizuit\u00e3 a traducerii lui Nicolae Milescu din Vechiul Testament. Manuscrisul rom\u00e2nesc 4389, Biblioteca A cademiei R.S.R., cuprinz\u00e2nd a doua traducere din secolul al XVII-lea a Vechiului Testament \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, realizat\u00e3, probabil, de Daniil Andrean Panoneanul. Rose tti, Al., Cazacu, B., Onu, L., Istoria limbii rom\u00e2ne literare, Vol. I, De la origini p\u00een\u00e3 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, edi\u00feia a II-a, rev\u00e3zut\u00e3 \u00bai ad\u00e3ugit\u00e3, Editura Miner va, Bucure\u00bati, 1971. \u201eStudii \u00bai cercet\u00e3ri lingvistice\u201d, Academia R. S. Rom\u00e2nia, Institutul de Lingvistic\u00e3, Bucure\u00bati, I, 1950 \u00ba.u. S tudii \u00bai materiale privitoare la for marea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Vol. I\u2013III. [Bucure\u00bati], Editura Academiei Republicii Populare Rom\u00e2ne. Vol. I: 1959; vol II: 1961; v ol III: 1962 (Institutul de Lingvis tic\u00e3 din Bucure\u00bati). S tudii \u00bai mat eriale privitoar e la for marea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Vol IV\u2013V. [Bucure\u00bati], Editura Academiei Republicii Socialis te Rom\u00e2nia, 1967\u2013 1969. S tudii de limb\u00e3 literar\u00e3 \u00bai f ilologie, I-III, Bucure\u00bati, 1969-1974. Tiktin, H., Rum\u00e4nisch-Deutsches W\u00f6r terbuch, I (A-C ), Bucure\u00bati, 1903, II ( D-P), Bucure\u00bati, 1906, III (P-Z), Bucure\u00bati, 1912. 909","NICULINA IACOB PRECIZ~RI CU PRIVIRE LA INDICE n indice de asemenea propor\u00feii este o \u00eentreprindere temerar\u00e3 chiar \u00bai atunci c\u00e2nd o parte \u00eensemnat\u00e3 a e tapelor pe care le pr esupune realizar ea unui astfel de aparat \u00batiin\u00feific s-ar efectua prin programe ultraper formant e de calculator. Dac\u00e3 \u00eens\u00e3 chiar selectarea \u00bai \u00eenregis trarea materialului lexical trebuie s\u00e3 se f ac\u00e3 manual, \u00een cea mai mare par te, atunci un indice de peste 1700 de pagini poate p\u00e3rea de domeniul imposibilului. Progr amele computerizate prezint\u00e3 avantaje, dar nu sunt lipsite de limite. Schematizarea excesiv\u00e3 \u00bai simplificarea la maximum a informa\u00feiei gramaticale si lexicale sunt doar dou\u00e3 dintre aspectele car e caracterizeaz\u00e3 analiza computerizat\u00e3. Este ceea ce am \u00eencercat s\u00e3 evit\u00e3m \u00een analiza noastr\u00e3, pentru c\u00e3 este primul pas, esen\u00feial, al analizei, motiv pentr u care am \u00bai optat pentru o for mul\u00e3 inedit\u00e3, combin\u00e2nd indicele tradi\u00feional cu glosarea sensurilor \u00een cazul acelor cuvinte care am considerat c\u00e3 ar putea pune \u00een dif icultate cititorul nefamiliarizat cu limba textelor vechi. a) Prezentarea autonom\u00e3 a fiec\u00e3rei c\u00e3r\u00fei biblice este o prim\u00e3 ie\u00baire din tipare. Ne-am obi\u00banuit s\u00e3 trat\u00e3m Biblia ca pe o singur\u00e3 carte, ignor\u00e2nd un lucr u important, pus \u00een e viden\u00fe\u00e3 chiar prin titlu: cuv\u00e2ntul biblia este forma de plural a gr. biblion \u201ecar te\u201d. Biblia nu es te, a\u00baadar, o singur\u00e3 car te, este o car te de c\u00e3r\u00fei. Ea reune\u00bate peste 60 de c\u00e3r\u00fei, diferite \u00eentre ele sub foar te multe as pecte. \u00cent\u00e2i, diferen\u00feele sunt majore sub aspectul con\u00feinutului, apoi, autorii aces tor c\u00e3r\u00fei sunt \u00bai ei diferi\u00fei \u00bai chiar au tr\u00e3it \u00een epoci istorice diferite \u00bai \u00een locuri diferite. De aici, o formul\u00e3 inedit\u00e3, dar e xplicabil\u00e3 \u00bai cu at\u00e2t mai interesant\u00e3 pentru cititor, care va avea r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een fa\u00fe\u00e3 fiecare carte biblic\u00e3, urmat\u00e3 de un indice de cuvinte \u00bai de facsimilele c\u00e3r\u00feii. b) Select area materialului lexical a ridicat din capul locului o dificultate major\u00e3: inventarier ea tuturor cuvintelor , \u00een condi\u00feiile amintite mai sus, era un lucr u practic imposibil, ca atare a trebuit s\u00e3 s tabilim un criteriu fundamental \u00een func\u00feie de care s\u00e3 select\u00e3m cuvintele urm\u00e2nd a f i cuprinse \u00een acest aparat \u00batiin\u00feific. Am op tat, \u00een mod firesc, pentr u criteriul semantic . Aplicarea acestui criteriu limiteaz\u00e3 contradic\u00feiile f\u00e3r\u00e3 a le anula. Fixarea limitelor \u00eentre clasele de cuvinte, dup\u00e3 aces t criteriu, cunoa\u00bat e nuan\u00fe\u00e3ri sensibile de la un specialist la altul. Se reg\u00e3sesc \u00een indice, \u00een primul r\u00e2nd, cuvintele care se caracteriz eaz\u00e3 prin con\u00feinut lexical autonom, a\u00baa-numitele cuvinte lex ematice: substantive, adjective, v erbe, adverbe calificative \u00bai cir cumstan\u00feiale (nu \u00eens\u00e3 \u00bai adv erbele pronominale). Cuvintele care nu au con\u00feinut lexical autonom, f iind doar subs titute ale celor dint\u00e2i (pronumele, adver bele pronominale) ori numai instrumente gramaticale (prepozi\u00feia, conjunc\u00feia, articolul, verbele auxiliare, at\u00e2t morfologice c\u00e2t \u00bai sintactice), se reg\u00e3sesc \u00een indice numai \u00een m\u00e3sur a \u00een care au tangen\u00fee cu cele dint\u00e2i (f ie c\u00e3 e vorba despre con versiune \u2013 adv erbul de venit pr epozi\u00feie, de exemplu, \u2013 f ie c\u00e3 e vorba despre omonimii gramaticale: f ormele verbelor copulative care nu dif er\u00e3 de formele omonimelor predicativ e). Nu am \u00eenregis trat numeralele, al c\u00e3ror s tatut este contr oversat \u00een ce prive\u00bat e \u00eencadrarea lor \u00eentr-o clas\u00e3 de cuvinte sau \u00een alta, dar motivul nu \u00feine de acest aspect, ci de un altul, cu adev\u00e3r at \u00eentemeiat: multitudinea formelor \u00bai a tipurilor de structuri. Nu am eliminat interjec\u00feiile, pentr u c\u00e3 ele, folosite destul de r ar, sunt e xpresia cea mai direct\u00e3 \u00bai mai sugestiv\u00e3 a unor st\u00e3ri sufle te\u00bati, atitudini, senza\u00feii ale celui care le folose\u00bate. Se reg\u00e3sesc, de asemenea, \u00een indice unele nume proprii, toponime \u00bai antroponime. Dintre toponime, le-am \u00eenregistrat pe acelea care sunt traduse \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Dac\u00e3 toponimul este un cuv\u00e2nt compus, es te \u00eenregistrat numai atunci c\u00e2nd unul dintre constituen\u00fei este cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc. Toponimele p\u00e3s treaz\u00e3 \u00een foar te mare m\u00e3sur\u00e3 leg\u00e3tura semantic\u00e3 cu apelativul din car e provin, ceea ce ne-a \u00eendrept\u00e3\u00feit s\u00e3 le includem chiar \u00een articolul apelativului corespunz\u00e3tor. Antr oponimele, \u00een general, prezint\u00e3 o situa\u00feie diferit\u00e3, \u00een com para\u00feie cu toponimele, \u00een ce prive\u00bate leg\u00e3tura de sens cu apelativul din care deriv\u00e3: \u00een cazul lor, aceast\u00e3 leg\u00e3tur\u00e3, dac\u00e3 se mai p\u00e3streaz\u00e3, este foar te slab\u00e3. Antroponimele pe care le- am \u00eenr egistrat noi sunt \u00eens\u00e3 dintr e cele care, probabil, la momentul folosirii lor nu aveau statut de antroponim. Ele aveau rolul de a identif ica o persoan\u00e3 prin apar tenen\u00fea la un neam, la un teritoriu etc. De exemplu, aroritean a dob\u00e2ndit statut de nume propriu atunci c\u00e2nd intr\u00e3 \u00een rela\u00feie de dependen\u00fe\u00e3 fa\u00fe\u00e3 de un nume de persoan\u00e3, identific\u00e2nd persoana respectiv\u00e3 \u00een rapor t cu altele car e au acela\u00bai nume: Samoth Aroriteanul este \u201eSamoth care provine din Harod (localitatea Ain Jalud de as t\u00e3zi)\u201d (cf. Indice 1Par \u2013 ARORITEAN). Acela\u00bai cuv\u00e2nt se folose\u00bate \u00eens\u00e3 ca apelativ \u00een contextul: Ozie Astarotheanul, Samma \u00bai Iehiil, f iii lui Hothan, aroriteanii (1Par 11,4 4), sensul cuv\u00e2ntului fiind acela\u00bai \u201ecei care provin din Harod\u201d. Este absolut f iresc, a\u00baadar, ca \u00bai cuv\u00e2ntul care a c\u00e3p\u00e3tat statut de nume pr opriu s\u00e3 fie \u00eenregistrat, ambii ter meni f iind inclu\u00bai \u00een acela\u00bai ar ticol: ARORITEAN. Se reg\u00e3sesc \u00een indice cuvintele Dumnez eu \u00bai Domnul, \u00eenr egistrate \u00een ar ticole distincte \u00bai nu \u00eempreun\u00e3 cu apelativele din care provin. Preciz\u00e3m \u00eens\u00e3 c\u00e3 substantivul propriu Hris tos nu a fost \u00eenregistrat, \u00een schimb se r eg\u00e3se\u00bate apelativul hristos, folosit de altfel foarte rar ca apelativ \u00een c\u00e3r\u00feile Bibliei : \u00aai, mai \u00eenainte de vreamea sf\u00e2r\u00baitului vie\u00feii sale \u00bai a veacului, m\u00e3r turie au pus \u00eenaintea Domnului \u00bai a hris tosului; bani \u00bai p\u00e2n\u00e3 la c\u00e3l\u00fe\u00e3minte de la tot trupul n au luat \u00bai nu l au p\u00e2r\u00e2t pre el om . (Ecz 46,22), unde hris tosului p\u00e3streaz\u00e3 sensul \u201eunsului\u201d (cf. lat. chris tus). Cuvintele au f ost excerptate at\u00e2t din textul propiu-zis c\u00e2t \u00bai din rezumatele capitolelor, acestea din urm\u00e3 fiind, la r\u00e2ndul lor, traduse din Vulgata. c) Organizarea materialului excerptat. Ordinea cuvintelor este alfabetic\u00e3. Din cauza num\u00e3rului mare de variante (de cele mai multe ori grafice, dar \u00bai fonetice), a trebuit s\u00e3 alegem drept cuv\u00e2nt-titlu forma literar\u00e3, a\u00baa cum se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een dic\u00feionarele limbii rom\u00e2ne. Excep\u00feie fac unele cuvinte car e sunt neologisme \u00een acest text \u00bai pe care nu le g\u00e3sim \u00een dic\u00feionar e. La cele car e prezentau diferen\u00fee mai mici \u00eentre variante am optat pentru o form\u00e3-tip \u00bai le-am considerat pe celelalt e variante ale acesteia. Un exemplu ar putea fi cuv\u00e2ntul VALTEU: s.n. \u201ecing\u00e3toare\u201d (cf. lat. balteus, -\u00be), pentru care am ales aceast\u00e3 form\u00e3-tip, cea mai apropiat\u00e3 de etimon, de\u00bai cuv\u00e2ntul este \u00eenregistrat cu mai multe variante: valteul: sg. ac. 8,7; valteiul: sg. ac. 8,13 (Indice Pr) \u00bai valteon: sg. ac. 23,13 (Indice 2Lg). Cuvintele care denumesc popoare, popula\u00feii sau neamuri \u201eexotice\u201d, absente din dic\u00feionarele limbii rom\u00e2ne \u00bai pentru car e a fost im posibil de stabilit o for m\u00e3-tip, c\u00e3reia s\u00e3 i se subordoneze celelalte, relativ apropiate de forma considerat\u00e3 tip, 910","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ nu au f ost \u00eencadrate \u00eentr-un singur articol. Traduc\u00e3torii au \u00eent\u00e2mpinat probleme serioase la redarea acestor nume, fapt dovedit de existen\u00fea unor variante f oarte diferite. Iat\u00e3 c\u00e2teva exemple din Indice 1Par: ANATHOTHINEAN \u00bai ANATHO TEAN desemneaz\u00e3 aceea\u00bai realit ate \u201ecare provine din cetatea Anatot\u201d; la fel FELONEAN \u00bai FALONITEAN, \u00eenseamn\u00e3 \u201ecare este de loc din Pele t, o cetate situat\u00e3 \u00een N egev, \u00een par tea de sud a Iudeii\u201d; GHEDERITEAN \u00bai GADEROTHEAN, \u00eenseamn\u00e3 \u201ecare este de loc din Ghedera; nume care e posibil s\u00e3 f ie acela\u00bai cu Judeira, la nord-es t de Gabaon, sau Kh. Judeir a, la 10 km spre vest (cf. DB, p.490)\u201d etc. \u00cen astfel de situa\u00feii, fiecare cuv\u00e2nt se constituie \u00een ar ticol distinct. Dif icult\u00e3\u00fei au ap\u00e3rut la organizarea for melor \u00een cadrul fiec\u00e3rui \u201ear ticol\u201d. Ideal ar fi fost s\u00e3 a\u00baez\u00e3m for mele \u00een func\u00feie de inf orma\u00feia gramatical\u00e3 pe care o transmit, numai c\u00e3 pentru aceasta timpul de lucru s-ar f i dublat. Am \u00eencercat o organizare alf abetic\u00e3 a formelor, dar, \u00een condi\u00feiile \u00een care unele cuvinte cunosc un num\u00e3r mare de variante, ar fi fost necesar de asemenea un timp supliment ar. Am optat, finalmente, pentru \u00eenregistrarea progr esiv\u00e3 a cuvintelor, dup\u00e3 apari\u00feia lor \u00een text. Acolo unde un cuv\u00e2nt se actualizeaz\u00e3, datorit\u00e3 conversiunii, cu valori morfologice diferite, se precizeaz\u00e3 valoarea morfologic\u00e3, iar cuvint ele se grupeaz\u00e3 \u00een func\u00feie de aces te valori. Pentru cuv\u00e2ntul-titlu se preciz eaz\u00e3 exclusiv valoarea mor fologic\u00e3 sau valorile morfologice cu care se actualiz eaz\u00e3 \u00een textul respectiv, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 se mai dea indica\u00feii speciale \u00een cazurile de conversiune (articolul demonstrativ , care schimb\u00e3 cel mai frecv ent valoarea morfologic\u00e3 a cuv\u00e2ntului, es te \u00eenregistrat \u00eentre par anteze rotunde \u00bai t ot astfel sunt \u00eenr egistrate mor femele semidependente ale gradelor de compara\u00feie la adjectiv \u00bai adv erb: mai, cel mai, foarte, prea etc.). De exemplu: CUVIOS, -OAS\u00c3: s.m.\/f.; cuvio\u00bailor: s.m. pl. gen. rezum. cap.3 (Indice Pl), \u00een contextul: Perirea celor f\u00e3r\u00e3 leage \u00bai blagosloveniia cuvio\u00bailor:; F\u00c3G\u00c3DUIT, -\u00c3: s.m.\/f.; (ceale) f\u00e3g\u00e3duit e: s.f. pl. ac. 25,14 ( Indice Pl), contextul f iind: Nor \u00bai v\u00e2nt \u00bai ploi neurm\u00e2nd, omul sl\u00e3vit \u00bai care nu plinea\u00bate ceale f\u00e3g\u00e3duite. Evident c\u00e3 precizarea contextelor nu se f ace \u00een indice, decodarea sensurilor \u00bai a valorilor gramaticale f\u00e3c\u00e2ndu-se \u00een t ext la locul indicat dup\u00e3 me toda \u00eencet\u00e3\u00feenit\u00e3 (prima cifr\u00e3 reprezint\u00e3 capitolul, a doua, versetul). Un cuv\u00e2nt este \u00eenregistr at o singur\u00e3 dat\u00e3, chiar dac\u00e3 apare de dou\u00e3 sau de mai multe ori \u00een acela\u00bai verse t. Excep\u00feie fac cazurile \u00een care avem a face cu variante ale aceluia\u00bai cuv\u00e2nt, precum \u00bai situa\u00feiile \u00een care o form\u00e3 se actualizeaz\u00e3 \u00een acela\u00bai ver set cu dou\u00e3 valori mor fologice diferite, f\u00e3r\u00e3 ca aceea\u00bai form\u00e3 s\u00e3 se reg\u00e3seasc\u00e3 \u00bai \u00een alt loc: leu\u00fei: pl. nom.\/ac. 28,17, 17 \u2013 Indice 1Par. La verb, aspectul negativ nu s-a consemnat dec\u00e2t \u00een cazul im perativului, \u00eentr uc\u00e2t numai aici apar modific\u00e3ri ale formei negativ e fa\u00fe\u00e3 de for ma afir mativ\u00e3. Pr onumele refle xiv este consemnat \u00eentre parant eze rotunde pentru a evita omonimia dintr e pronumelui reflexiv de per soana a III-a, se, \u00een forma velarizat\u00e3 s\u00e3, \u00bai conjunc\u00feia omonim\u00e3 din structura modului con junctiv: (s\u00e3) acopere: ind. prez. 3.sg. 22,27; 30,6\/ s\u00e3 acopere: conj. prez. 3.pl. 25,20; 28,42 \/(s\u00e3) apropiia : inf. prez. f\u00e3r\u00e3 a 14,20\/(s\u00e3) apropiia: ind. imp. 3.pl. 40,30 \u2013 Indice I\u00ba. \u00cen mod fir esc, am extins aceea\u00bai modalitate de consemnare a f ormelor pronominale reflexiv e \u00bai la celelalte persoane, chiar dac\u00e3 aici nu se mai punea problema e vit\u00e3rii unor omonimii. For mele verbale la care sunt conjuncte pronume reflexiv e (care nu mai sunt morfeme pentr u diatez\u00e3) sau pronume per sonale \u00een varianta aton\u00e3 sunt notate \u00een felul urm\u00e3t or: datu(-)-au: ind. pf.c. 3.sg. 6,55 (Indice 1P ar). Cratima pus\u00e3 \u00eentre paranteze arat\u00e3 c\u00e3 forma verbal\u00e3 compus\u00e3 este dislocat\u00e3 de o for m\u00e3 pronominal\u00e3 aton\u00e3, \u00een cazul de fa\u00fe\u00e3 -le- : datu le au . Pentru a dis tinge \u00eentre formele de ger unziu \u00een care -u este o caracteristic\u00e3 a limbii v echi (f\u00e3g\u00e3duindu \u2013 1Mac rezum. cap.10: Cuprinz\u00e2nd Alixandru, f iiul vestitului Antioh, Pt olomaida, s\u00e3 s\u00e2rguia\u00bate Dimitrie a face leg\u00e3tur\u00e3 cu Ionathan, o dat\u00e3 \u00bai iar\u00e3\u00bai mult e f\u00e3g\u00e3duindu.) \u00bai cele \u00een care -u este condi\u00feionat fonetic \u00bai morfologic, am \u00eenregis trat for mele din urm\u00e3, prezente \u00een num\u00e3r f oarte mare, cu o cratim\u00e3 la final: neaf l\u00e2ndu- (3\u00cemp 18,12 \u2013 neafl\u00e2ndu-te). \u00cenregis trarea cu sau f\u00e3r\u00e3 cratim\u00e3 a unei f orme care are \u00een structur\u00e3 -u se face \u00een acelea\u00bai condi\u00feii \u00bai \u00een cazul altor p\u00e3r\u00fei de vorbire. d) Glosarea cuvint elor s-a f\u00e3cut, a\u00baa cum deja s-a precizat, numai acolo unde s-a sim\u00feit nevoia, din dorin\u00fea de a face textul accesibil \u00bai celor mai pu\u00fein f amiliariza\u00fei cu limba veche. Cum un cuv\u00e2nt nu \u201etr\u00e3ie\u00bate\u201d dec\u00e2t \u00een \u00bai prin contextul \u00een care este \u00eentrebuin\u00feat, era firesc ca pr eciz\u00e3rile de ordin semantic s\u00e3 se fac\u00e3 strict contextual. \u00cen nenum\u00e3rate r\u00e2nduri a trebuit s\u00e3 apel\u00e3m la textul Vulgatei \u00bai la compararea solu\u00feiilor date de al\u00fei traduc\u00e3tori ai Bibliei \u00een rom\u00e2ne\u00bate, mai vechi sau mai noi. Nu sunt pu\u00feine cazurile \u00een care cuvintele sunt la prima atestare \u00een acest text sau se actualizeaz\u00e3 cu sensuri pe care dic\u00feionarele limbii rom\u00e2ne nu le consemneaz\u00e3. Astfel de sensuri pot proveni \u00bai din calchierea unui sens al cuv\u00e2ntului latinesc ori din solu\u00feii inedite pe care traduc\u00e3torii le propun \u00een unele situa\u00feii (a se vedea \u00bai discu\u00feia din Limba \u00bai stilul Vulgatei de la Blaj 1760 - 1761). Principala problem\u00e3 cu care ne-am confruntat aici a fos t neconcordan\u00fea infor ma\u00feiei cuprinse \u00een MDA cu infor ma\u00feia din DA \u00bai DLR, c\u00e2nd e vor ba de prima atestare a unui cuv\u00e2nt. Acolo unde datele furnizat e \u00een MDA concord\u00e3 cu cele din DA \u00bai DLR, am p\u00e3s trat, \u00een mod fir esc, trimiterea la MDA . La fel am procedat la cuvintele pentru care, din motive obiective, nu am dis pus de volumele din DLR. De altfel, e un lucr u cunoscut c\u00e3 \u00bai infor ma\u00feia din DA \u00bai DLR trebuie actualizat\u00e3, pentr u c\u00e3 \u00bai aici prima atestare \u00een cazul multor cuvinte este dep\u00e3\u00bait\u00e3. De exemplu, pentr u cuv\u00e2ntul parie (\u00cen v.) \u201ecopie\u201d \u2013 pe care l-am considerat ini\u00feial at estat pentru prima dat\u00e3 \u00een acest text \u2013 prima \u00eenregistrare este \u00een MDA \u00bai \u00een DLR la S. Micu, Dictionarium valachico-latinum, editat de L. G\u00e1ldi la Budapesta, \u00een 1944, numai c\u00e3 din D\u00ceLR af l\u00e3m c\u00e3 acest cuv\u00e2nt apare cu un secol \u00eenainte, \u00eentr-un document de la 1660. Cuv\u00e2ntul p\u00e3v\u00e3jioar\u00e3 \u201epav\u00e3z\u00e3 mic\u00e3\u201d nu este \u00eenregistrat \u00een DLR, \u00een schimb, el este cuprins \u00een D\u00ceLR, cu prima atestare chiar \u00een Biblia de la Bucur e\u00bati. Exemplele pot continua. Ideea nu es te \u00eens\u00e3 de a c\u00e3uta sc\u00e3deri unor lucr\u00e3ri lexicogr afice impor tant e, ci de a sublinia \u00eenc\u00e3 o dat\u00e3 c\u00e3 ne af l\u00e3m pe un teren foarte labil \u00bai c\u00e3 nimeni nu poate pretinde c\u00e3 propune de f iecare dat\u00e3 solu\u00feia def initiv\u00e3, ci poat e numai optim\u00e3 la momentul respectiv . Consider\u00e3m c\u00e3 am cuprins \u00een acest argument r\u00e3spunsuri la cele mai importante \u00eentreb\u00e3ri pe care \u00bai le vor pune cei care vor consult a indicele. Am dori s\u00e3 reamintim celor care vor avea r\u00e3bdare m\u00e3car s\u00e3 r\u00e3sfoiasc\u00e3 cele peste 1700 de pagini de indice c\u00e3 se af l\u00e3 \u00een fa\u00fea unui aparat critic \u201epus \u00een scen\u00e3\u201d de un om \u00bai nu de o ma\u00bain\u00e3. \u00aai tocmai de aceea vom zice cu cei vechi: iubi\u00fei cetitori, s\u00e3 nu v\u00e3 sminti\u00fei, nici s\u00e3 v\u00e3 pripi\u00fei a vinov\u00e3\u00fei \u00bai a def\u00e3ima lucr ul, c\u00e3 alunecoasa fir e omeneasc\u00e3 pre nici un om nu las\u00e3 f\u00e3r\u00e3 gre\u00baeal\u00e3. Cu siguran\u00fe\u00e3 v om r\u00e3m\u00e2ne recunosc\u00e3tori tuturor celor ce cu bun\u00e3 credin\u00fe\u00e3 vor sesiza aspecte de natur\u00e3 s\u00e3 contribuie la per fec\u00feionarea rezultatelor muncii de recons tituire \u00bai analiz\u00e3 a textelor v echi. 911","NICULINA IACOB ABREVIERI [ ] = cuv\u00e2nt considerat \u00een elips\u00e3 gr. = grecism alb. = albanez\u00e3, albanez(ul) hp. = hipocoristic a.C. = ant e Cristum imp. = imper fect ac. = acuzativ imper s. = impersonal adj. = adjectiv, adjectival(\u00e3) ind. = indicativ adn. = adnominal inf. = infinitiv adv. = adverb, adverbial(\u00e3) interj. = int erjec\u00feie ant. = anterior inv. = in variabil antep. = antepus iuz = ie\u00bait din uz aprox. = aproximativ \u00eenv. = \u00een vechit art. = articol, articulat liv. = livresc aug. = augmentativ loc. = locu\u00feiune Ban. = Banat m. = masculin bg. = bulgar\u00e3, bulgar(ul) Mar. = Mar amure\u00ba Bis. = termen bisericesc mg. = maghiar\u00e3, maghiar(ul) Buc. = Bucovina mgm. = maghiarism c. = construc\u00feie m.m.c.pf. = mai mult ca perfect cap. = cap, capitol Mol. = Moldova ccr. = concretizat ms. = manuscris cj. = conjunc\u00feie, conjunc\u00feional(\u00e3) multipl. = multiplicativ conj. = conjunctiv n. = neutru convers. = conversiune nead. = neadaptat c. neg. = constr uc\u00feii negative neg. = negativ dat. = dativ nehot. = nehot\u00e3r\u00e2t des. = desinen\u00fe\u00e3 neob. = neobi\u00banuit ebr. = ebraic\u00e3, ebraic(ul) ngr. = neogreac\u00e3, neogrecesc(ul) et. nec. = etimologie necunoscut\u00e3 nom. = nominativ eufem. = eufemism, eufemistic num. = numeral expr. = expresie oc. = ocazional ext. = extensiune Olt. = Oltenia f. = feminin ord. = ordinal f.a. = f\u00e3r\u00e3 an part. = par ticipiu fam. = familiar perifr. = perifrastic fr. = francez\u00e3, fr an\u00feuzesc(ul) pf. =perfect frac\u00fe. = frac\u00feionar pf.c. = perfect com pus fig. = figurat pn. = polonez\u00e3, polonez(ul) gen. = genitiv s\u00e3s. = s\u00e3seasc\u00e3, s\u00e3sesc(ul) ger. = ger man\u00e3, german(ul) sl. = slav gms. = germanism srb. = s\u00e2rb\u00e3, s\u00e2rbesc(ul) gn. = generalizare tc. = turc\u00e3, turcesc(ul) ucr. = ucrainean\u00e3, ucrainean(ul) 912","",""]