Biblia Vulgata (Blaj, 1760-1761)

["LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ [r] la finele cuvintelor, cr edem c\u00e3 cele 2 cazuri izolate trebuie considerate erori de grafie. Situa\u00feia existent\u00e3 \u00eentr-o alt\u00e3 carte ar putea conf irma sau infir ma cele spuse. \u00cen Cartea lui Iov, \u00een toate cele 43 de exemple \u00eenregistrate, [r] final este palat alizat. 2.1.2.9. [r] a disp\u00e3rut prin disimilare total\u00e3 \u00een cuv\u00e2ntul fereastr\u00e3 \u00bai \u00een unele forme ale pronumelui (ad jectivului pronominal) posesiv. Fenomenul este un ardelenism, deci prezen\u00fea lui \u00een text era de a\u00bateptat. Dac\u00e3 \u00eens\u00e3 cuv\u00e2ntul fereastr\u00e3 \u2013 a c\u00e3rui rostire \u00een forma fer east\u00e3 caracterizeat\u00e3 mai tot spa\u00feiul dacorom\u00e2n \u2013 se \u00eentrebuin\u00feaz\u00e3 \u00een text mai ales \u00een forma f\u00e3r\u00e3 [r]: fereast\u00e3 (Fc 6,16), (1Sm 19,12), (Jos 2,15; 18,21), (Jd 5,28), fereas ta (Pl 7,6), ferestile (Ir 9,21), fere\u00batile (Ir 22,14), fere\u00bati (C\u00e2nt 2,9), f a\u00fe\u00e3 de fereastr\u00e3 (Fc 26,8), (2Sm 6,16), fer eastra (Fc 8,6), formele f\u00e3r\u00e3 [r] ale posesivului sunt foarte rare. De e xemplu, \u00een Cartea Facerii, al\u00e3turi de forma nost \u2013 (Fc 19,34; 42,21, 32; 44,24, 25, 30) \u2013, cu apari\u00feie sporadic\u00e3, am mai \u00eent\u00e2lnit un caz de disimilar e a lui [r] \u00een f orma de persoana a II-a, vost (Fc 4 4,17). \u00cen alte 3 c\u00e3r\u00fei analizate riguros sub acest aspect (I\u00ba, Jos, Ir), formele regionale ale posesivului nu se mai \u00eenregistreaz\u00e3. Explica\u00feia ar putea f i aceea c\u00e3, \u00een cazul formelor pronominale \u00een discu\u00feie, ros tirea f\u00e3r\u00e3 [r] era un fenomen cu o coloratur\u00e3 regional\u00e3 pr ea accentuat\u00e3, pe care traduc\u00e3torii l-au evit at cu grij\u00e3. Disimilarea lui [r] se produce foarte rar \u00een prepozi\u00feiile pre \u00bai pres te, lucru pus \u00een eviden\u00fe\u00e3 prin raportul dintre formele f\u00e3r\u00e3 [r] \u00bai cele car e \u00eel p\u00e3streaz\u00e3. \u00cen Fc sunt 8 ocuren\u00fee ale luipe (16,1; 21,17; 24,29; 27,37; 38,1, 2; rezum. cap.42), \u00een compara\u00feie cu sutele de ocur en\u00fee ale lui pre. Peste es te folosit de 4 ori (1,18, 18; rezum. cap.48; 49,22), \u00een acela\u00bai text, \u00een timp ce forma preste apare de circa 50 de ori, \u00bai o dat\u00e3 pr\u00e3ste (Fc 19,23). Raportul este concludent pentru situa\u00feia disimil\u00e3rii lui [r] \u00een aceste cuvinte. 2.1.2.10. Formele pe care le-am consemnat \u00een text pentru cuvintele (a) tulbura, tulbure \u00bai derivatele lor sunt tot cele curente p\u00e2n\u00e3 atunci, adic\u00e3 cu [r] \u2013 [r]69 \u00bai nu cu [l] \u2013 [ r], ca urmare a disimil\u00e3rii consonantice pe care a suferit-o ulterior [ r]. 2.1.2.11. Disimilarea lui [ n] la [r] am \u00eent\u00e2lnit-o numai \u00een forma de genitiv-dativ a pronumelui negativ: nim\u00e3rui (Nm 32,23), (Pr 25,19), (Pl 30,30 ), (Mc 1,44; 7,26; 16,8), (Lc 5,14; 9,36; 10,4). \u00cen v erbul ( a) amenin\u00fea \u00bai \u00een derivatele aces tuia nu am \u00eenr egistrat fenomenul, formele \u00eent\u00e2lnite \u00een mod obi\u00banuit \u00een c\u00e3r\u00feile analizate fiind de tipul: am\u00e2n\u00e3n\u00feindu- (Ir rezum. cap.4), am\u00e3n\u00e2n\u00fe\u00e3 (Ir rezum. cap.5); am\u00e2n\u00e2n\u00fearea (Ir 10,10), am\u00e2n\u00e3n\u00feare (Ir 15,17), am\u00e3n\u00e3n\u00fe\u00e3rilor (Ir rezum. cap.36)70. 2.1.2.12. Trecerea lui [n] la [m]71, fenomen specif ic ariei din care f\u00e3ceau parte traduc\u00e3torii acestui t ext, se realizeaz\u00e3 relativ rar \u00bai numai pentru forma fr\u00e2nt: au fr\u00e2mt (I\u00ba 32,19); ai fr\u00e2mt (I\u00ba 34,1), am consemnat o dat\u00e3 chiar \u00bai forma vor fr\u00e2mge (Nm 9,12); fr\u00e2mt (Pr 22,22); fr\u00e2mte (Pr 22,24), dar majorit are r\u00e3m\u00e2n formele \u00een care [n] se p\u00e3streaz\u00e3. Num\u00e3r ul destul de mic de forme cu [m] s-ar putea explica prin gri ja unora dintre traduc\u00e3tori72 de a evita un fenomen pe care \u00eel resim\u00feeau ca regional. 2.1.2.13. Substantivul fel se \u00eent\u00e2lne\u00bate, de regul\u00e3, \u00een forma cu [l\u00b4]: feliul (I\u00ba 8,21; 28,8); feliuri (I\u00ba 8,21; 12,38; 37,16; 38,3);fealiuri (I\u00ba 31,5; 38,23). Cazurile \u00een care [l] este rostit dur sunt foarte rare: feal(I\u00ba 31,4), (2Sm 13,18), (Ir 5,29), fel (2Sm 17,21), (Ir 9,9; 25,20)73. 2.1.2.14. Africata [\u2122]74 se \u00eent\u00e2lne\u00bat e \u00een cuvinte precum: \u00eemprejur, (a) \u00eenconjura, jos, (a) juca, (a) judeca, judecat\u00e3, judec\u00e3tor, (a) junghia etc. Formele de tipul: giur\u00e2ndu(-s\u00e3) (Fc r ezum. cap.24), giur\u00e2nd (Fc 47,31), ai giurat (Fc 50,6), gioar\u00e3 (Fc rezum. cap.47; 47,31); giur\u00e3m\u00e2nt (rezum. cap.21); \u00eempregiur (Fc 17,11, 23; 37,7) coexist\u00e3 cu cele \u00een care [\u2122]>[j], \u00eens\u00e3 rapor tul dintre cele dou\u00e3 tipuri de forme es te diferit de la o carte la alta. \u00cen Cartea Facerii, de exem plu, num\u00e3rul formelor mai noi \u2013 oi jura (Fc 21,24), au jurat (Fc 21,31; 24,9, 37; 31,53; 50,5, 24), (M-)am jurat (Fc 22,16), s\u00e3 jur (Fc 24,3), (s-)au jurat (Fc 24,7; 25,33; 26,31), joar\u00e3 (Fc 21,23; 25,33); Jur\u00e3m\u00e2ntului (Fc 21,32; 46,1); \u00eemprejur (Fc rezum. cap.17; 17,10, 12, 14, 24, 25, 26, 2 7; 19,17, 25; rezum. cap.21; 21,4; 23,13; rezum. cap.34; 34,14, 15, 17, 22, 24) \u2013 este mai mare dec\u00e2t al celor mai vechi, enumer ate mai sus. \u00cen alte c\u00e3r\u00fei, cum es te Sf\u00e2nta lui Isus Hristos Evanghelie de la Luca, predomin\u00e3 for mele cu [\u2122]75, dup\u00e3 cum, \u00een mod excep\u00feional, \u00eentr-o carte biblic\u00e3 \u00eent\u00e2lnim numai formele mai noi, cu [ j] (vezi Indicele care secondeaz\u00e3 Sf\u00e2nta lui Isus Hristos Evangheliia de la Ioan). \u00cen general \u00eens\u00e3, cele dou\u00e3 tipuri de forme se amestec\u00e3, lucru firesc mai cu seam\u00e3 pentru c\u00e3 e vorba despre un manuscris, dar tendin\u00fea evident\u00e3 este de extindere a formelor cu [j]. Nu e lipsit de interes aici faptul c\u00e3 traducerea se face \u00eentr-o perioad\u00e3 \u00een care o norm\u00e3, mai veche, este serios concurat\u00e3 de alta, mai nou\u00e3. P\u00e2n\u00e3 \u00een jurul anului 1700, norma o constituise [ \u2122], a\u00baa cum o atest\u00e3 tip\u00e3riturile sud-vest ardelene\u00bati din perioada 16 41-1702. Dup\u00e3 1700, raportul \u00eencepe s\u00e3 se schimbe \u00een favoarea lui [j], notat acum cu tot mai mult\u00e3 consecv en\u00fe\u00e3 \u00een tip\u00e3riturile scoase la Blaj. Dou\u00e3 se consider\u00e3 a fi motivele acestei schimb\u00e3ri: \u00eent\u00e2i, presiunea exer citat\u00e3 de norma munteneasc\u00e3, al doilea, evolu\u00feia fonetic\u00e3 normal\u00e3 a graiurilor din sud-vestul Transilvaniei dup\u00e3 170076. 2.1.2.15. Fricatizarea africat ei [\u2122] (+ [e], [i]) se \u00eenregistreaz\u00e3 destul de frecvent, r\u00e3m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u00e3 \u00een inferiorit ate f a\u00fe\u00e3 de situa\u00feiile \u00een care africata se p\u00e3streaz\u00e3. Cuvintele \u00een care se produce de obicei fricatizarea sunt: cuget, deget, (a) fugi, genunchi, ginga\u00ba, slug\u00e3 (\u00een formele flexionare \u00een care se produce alternan\u00fea [g] ~ [\u2122]) \u00ba.a. Notarea fenomenului es te inegal\u00e3, de la o car te la alta, de la un cuv\u00e2nt la altul sau chiar pentr u acela\u00bai cuv\u00e2nt \u00een c\u00e3r\u00fei diferite.Sunt c\u00e3r\u00fei \u00een care nu l-am \u00eenregistrat dec\u00e2t de dou\u00e3-trei ori; sunt cuvinte, cum este verbul a fugi, \u00een a c\u00e3rui paradigm\u00e3 rar se realiz eaz\u00e3 aceast\u00e3 transformare, dup\u00e3 cum sunt alt ele \u2013 cum este slug\u00e377 \u2013 la care num\u00e3rul formelor cu fricativ\u00e3 \u00een locul africat ei este destul de mare. Consemn\u00e3m, \u00een 69 Vezi f ormele \u00eenregistrate \u00een Indice. 70 Pentr u alte forme ale acestor cuvinte, vezi Indice. 71 Explicarea fenomenului la I. Ghe\u00feie, Al. Mare\u00ba, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea, Bucur e\u00bati, 1974, p.151\u2013152. 72 Aici nu putem pune pe seama copistului eliminarea unei particularit\u00e3\u00fei regionale (cf. 2.1.2.18.2 \u2013 discu\u00feia despre rostirea fricativei sonore [ z]), de vreme ce \u00een Evanghelii forma fr\u00e2mt nu se \u00eenregistreaz\u00e3 (vezi Indicele aferent aces tor c\u00e3r\u00fei). 73 Vezi f ormele \u00eenregistrate \u00een Indice. 74 [\u2122] < [i] (latin) + [o] ([u]): iocum > joc, iur are > jura; [\u2122] < [d] (\u00een cuvint e de origine latin\u00e3) + [io]: deorsum > \u2122os; [\u2122] <[g] + [iu]: *giurus >\u2122iur (Cf. I Ghe\u00feie, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u2013 al XVI-lea (p\u00e2n\u00e3 la 1521), Bucure\u00bati, 2000; Al Cior\u00e3nescu, DER); pentru originea lui [\u2122] \u00een \u2122ium\u00e3t ate, \u2122iup\u00e2n , vezi ibidem. 75 Vezi Indicele car e secondeaz\u00e3 aceast\u00e3 carte. 76 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.315. 77 Num\u00e3rul mare de cazuri \u00een care se pr oduce fricatizarea lui [\u2122] \u00een acest cuv\u00e2nt este rezultatul apropierii fire\u00bati de paradigma verbului (a) sluji. Fenomenul inver s, forme cu [\u2122] \u00een paradigma gramatical\u00e3 a verbului \u00bai \u00een paradigma substantivului slujitor, sub influen\u00fea subs tantivului slug\u00e3 , este rarisim: (s-)au slugit (I\u00ba rezum. cap.12); va slugi (Lc); 12,37; s\u00e3 slugim (Lc 1,74); slugiia (Lc 4,39; r ezum. cap.10); slugea\u00bat e (Lc 17,8); slugitoriul (Lc 12,58); slugitoriului (Lc 4,20; 12,58); slugitori (Lc 1,2). 799","NICULINA IACOB continuare, c\u00e2teva exemple \u00een care fenomenul se produce, r\u00e3m\u00e2n\u00e2nd ca pentru situa\u00feia la nivelul \u00eentregului text s\u00e3 fie consultat Indicele de cuvinte: jenunchele (Fc 41,43) (Jd 7,5, 6; 16,19); fujise (1Sm 14,22), (Ir 40,12); covriji \u201ebr\u00e3\u00fe\u00e3ri\u201d (Fc 24,22); cu jetele (Fc 3,16); (Ir 23,22); deajete (I\u00ba 37,12); jinerele (1Sm 18,21), jiner e-s\u00e3u (Jd 19,6); jinga\u00bau (2Sm 3,39); jing\u00e3\u00baiia (Ir 51,34); slujilor (Fc 9,25; 26,25; 32,16; 41,10; 42,25; 44,16, 21, 23; 50,17), (1Sm . 8,14; 18,5, 22; 25,41), (2Sm 11,17; 19,5), slujii (Fc 18,7; 19,2; 24,14; 32,10, 18; 33,5, 14; 4 4,18), slujile (Fc 20,17; 26,15, 18, 32; 42,10, 11, 13; 44,7, 19; 46,34), (1Sm 8,16; 12,19; 17,8; 18,23, 26; 19,1; 22,7, 9, 14; 23,24; 25,10; 28,7, 23; 29,10), sluji (Fc 24,35; 30,43; 32,5; 44,16). 2.1.2.16. Ver bul (a) deschide este atestat \u00een for mele cu [\u00ba]78. Cazurile excep\u00feionale c\u00e2nd [\u00ba] > [s] (au deschis \u2013 Fc 29,31; (s-)au deschis \u2013 Iov 29,19; deschiz\u00e2nd \u2013 Mt 17,26) nu prezint\u00e3 relevan\u00fe\u00e3 pentr u a putea vorbi despre o tendin\u00fe\u00e3, fie \u00bai timid\u00e3, de \u00eenlocuire a lui [\u00ba] cu [s]. 2.1.2.17. Laringala [h] \u00een cuvintele de origine slav\u00e3 sau formate pe terenul limbii rom\u00e2ne de la baze slave ( a pohti, prah, v\u00e3tah, vihor etc.) a devenit \u00een mod obi\u00banuit [f], ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 a avut loc o schimbare a locului de articulare (laringala>labiodental\u00e3). Schimbarea este cvasigeneral\u00e379, cu precizarea c\u00e3 \u00een unele cazuri, destul de rare, [f] se sonorizeaz\u00e3 \u00bai devine [v]: v\u00e3tavii (1Sm 5,8, 11; 6,12; 7,7), v\u00e3tavilor (1Sm 6,5), v\u00e3tavi (1Sm 6,16); v\u00e2rv (Fc 11,4); pravului (Iov 7,5), pravul (Iov 38,38). Cuv\u00e2ntul actual marf\u00e380 \u201evite\u201d, \u201ebunuri mobile\u201d, \u201esume de bani puse la p\u00e3strare\u201d se reg\u00e3se\u00bate \u00een textul analizat \u00een forma etimologic\u00e3, cu [h]: marha (Fc 47,18), dar mai des \u00een f orma cu [f]: marfa (I\u00ba rezum. cap.22), (Pr 6,2); marfe (2Mac 3,10); marfele (2Mac 3,15). 2.1.2.18. Amestecul de rostiri dure \u00bai muiate \u00een cazul consoanelor labiale, dent ale \u00bai prepalatale caracterizeaz\u00e3 textul de la 1760, dar nu \u00een mai mare m\u00e3sur\u00e3 dec\u00e2t se r eflect\u00e3 fenomenul \u00een alte texte. Rostirea dur\u00e3 a acestor consoane implic\u00e3 schimbarea locului de articula\u00feie pentr u vocalele din seria anterioar\u00e3 [ e] \u00bai [i], care trec \u00een seria central\u00e3, adic\u00e3 se velarizeaz\u00e3 (de vin [\u00e3] \u00bai [\u00ee]), ceea ce a f\u00e3cut s\u00e3 creasc\u00e3 ocuren\u00fea celor dou\u00e3 v ocale \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Alte aspecte care decur g din rostirea dur\u00e3 a consoanelor din seriile amintite sunt, tot \u00een plan fonetic, reducerea dif tongului [ea] la [ a] \u00bai dis pari\u00feia lui [ -i] \u00baoptit. La niv el morfologic reflexul rostirii dure a unor consoane este schimbarea unor desinen\u00fee \u00een cursul flexiunii. De exemplu, rostirea dur\u00e3 a lui [r] favorizeaz\u00e3 apari\u00feia unor opozi\u00feii desinen\u00feiale inedite \u00een interiorul categoriei gramaticale a num\u00e3r ului: -N \u2013 -\u00e3 (hotar \u2013 ho tar\u00e3, izvor \u2013 izvoar\u00e3) sau a unor omonimii (cas\u00e3 \u2013 sg. \u00bai pl. \u2013 ca urmare a ros tirii dure a lui [s], care l-a velarizat pe [e] etc.). 2.1.2.18.1. Labialele [p], [b], [m], [f], [v] se rostesc dur \u00een aria nordic\u00e381, deci este firesc ca f enomenul s\u00e3 se reg\u00e3sesc\u00e3 \u00een acest text. Preciz\u00e3m \u00eens\u00e3 c\u00e3 nu \u00eent\u00e2lnim exces de grafii, care s\u00e3 ateste rostirea dur\u00e3 a labialelor. Excep\u00feie face rostirea dur\u00e3 a lui [m] \u00een formele pronominale \u00eemi \u00bai - mi. Situa\u00feia pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u00een Car tea Facerii este concludent\u00e3 \u00een acest sens. Num\u00e3rul formelor din care [-i ] a disp\u00e3rut este incomparabil mai mare dec\u00e2t al celor \u00een care s-a p\u00e3strat: \u00eem a fost consemnat de 4 ori \u00een prima carte biblic\u00e3 (6,7; 21,23; 24,49; 29,15), \u00eemi \u2013 o dat\u00e3 (28,21). Forma -m am \u00eenregistr at-o, \u00een aceea\u00bai carte, de aproximativ 40 de ori, \u00een timp ce -mi cunoa\u00bate cir ca 20 de ocuren\u00fee. Exemplific\u00e3m \u00een continuare cu formele altor cuvinte, \u00een care labialele se rostesc dur: s\u00e3 m\u00e3r g (Fc 24,49); m\u00e3rg\u00e3nd (Fc 37,30); s\u00e3 marg\u00e3 (Fc 12,5), (Jos 18,8); p\u00e3reatele (Fc 38,29); p\u00e3re\u00feii (I\u00ba 30,3; 37,26); p\u00e3rechi (Iov 1,3; 42,12); iub\u00e3sc (I\u00ba 20,6); togmal\u00e3 (Fc r ezum. cap.29); z\u00e3p\u00e3zii (Iov 37,6; 38,22); v\u00e3jm\u00e2ntul (Iov 13,28); v\u00e3jm\u00e2nt (Iov 29,14) \u00bai preciz\u00e3m c\u00e3 Indicele de cuvinte ne ajut\u00e3 s\u00e3 stabilim cu u\u00baurin\u00fe\u00e3 num\u00e3r ul mult mai mare al formelor de tipul: s\u00e3 mearg\u00e3 (Jos rezum. cap.1; 2,21; 7,3; 18,4); vejm\u00e2nt (Iov 24,10; 31,9); vejm\u00e2ntul (Iov 30,18); vejm\u00e2ntului (Iov 30,18); vejminte (Jos 7,6); ve\u00baminte (Jos 9,5); iubesc (In 14,31; 21,15, 16, 17), \u00een care labialele cunosc rostire moale. 2.1.2.18.2. Divergen\u00feele \u00een ce prive\u00bate rostirea dur\u00e3 sau moale a dentalelor sunt mai numeroase. Oclusiva sonor\u00e3 [d] cunoa\u00bate rostirea moale82. Abaterile pe care le-am \u00eenregis trat sunt f ome flexioanre ale ver bului (a) dezn\u00e3d\u00e3jdui, situa\u00feie \u00een care explica\u00feia transform\u00e3rii lui [e] \u00een [\u00e3] ar putea fi pus\u00e3 \u00bai pe seama unei asimil\u00e3ri v ocalice: (s\u00e3) d\u00e3jn\u00e3d\u00e3jduia (1Sm 23,26), s\u00e3 d\u00e3jn\u00e3d\u00e3jduiasc\u00e3 (1Sm 27,1), au d\u00e3jn\u00e3d\u00e3jduit (2Sm 12,15), d\u00e3zn\u00e3d\u00e3jduit-am (Ir 18, 12). Situa\u00feia pe care am \u00eent\u00e2lnit-o, e adev\u00e3r at foar te rar, \u00een alte cuvinte ar putea demonstra o tendin\u00fe\u00e3 de evitare a r ostirii dure a lui [d]: deajduitoriu (Jos 16,10); deatori (1Sm 6,3); deatornicului (Lc 11,4), dac\u00e3 nu cumva s-a f\u00e3cut aici o apropiere, f ireasc\u00e3, de formele fle xionare ale ver bului (a) da, apropiere care ar putea jus tifica la fel de bine aces te forme. Perechea sur d\u00e3 a lui [d], oclusiva dental\u00e3 [t], se comport\u00e3 diferit, \u00een sensul c\u00e3 apare frecvent cu rostirea dur\u00e3. Substantivul blestem se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een forma cu [\u00e3]: bl\u00e3st\u00e3mul (Fc 24,41), (Jd 9,57), (2Sm 16,12), bl\u00e3s t\u00e3m (Fc 27,12, 13; rezum. cap.49), (Jos 9,23), (Jd 21,18), (2Sm 14,17), bl\u00e3s t\u00e3murile (I\u00ba rezum. cap.21), bl\u00e3s t\u00e3mului (Jos 8,34) e tc. \u00cen paradigma verbului ( a) blestema, gr afiile care atest\u00e3 rostire dur\u00e3 se amestec\u00e3 cu cele care ilustreaz\u00e3 rostirea moale, cele dint\u00e2i fiind preponderente83. 78 Explica\u00feii cu privire la originea lui [\u00ba] \u00een acest cuv\u00e2nt g\u00e3sim \u00een ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.108. Pentru f ormele \u00eenregistrate, vezi Indice. 79 \u00cen Cartea Pildelor , de exem plu, am \u00eenregistrat de 4 ori substantivul vifor, \u00een diferite f orme f lexionare, de 3 ori cu [ h]: vihor (10,25), vihorul (16,15), vihorului (28,3), o dat\u00e3 cu [f]: viforul (1,27). Pentr u alte situa\u00feia formelor \u00een alte c\u00e3r\u00fei bilice, v ezi Indice. 80 Originea acestui cuv\u00e2nt este controversat\u00e3 (cf. V. Arvinte, ST.L.FAC., p.89 \u2013 90; Al Cior\u00e3nescu, DER, p.492; MDA), iar forma actual\u00e3 este rezultatul unei hipercorectitudini, la care s-a ajuns, ca \u00bai \u00een cazul altor cuvinte (movil\u00e3 , viclean), din cauza unei analize gre\u00baite: s-a consider at \u00een mod eronat c\u00e3 \u00een structura cuv\u00e2ntului, \u00een forma de plural \u2013 m\u00e3rhi \u2013, [\u00b4h] ar fi urmarea palataliz\u00e3rii labiodentalei [ f] + [i], de unde a rezultat f orma de plur al m\u00e3rfi, dup\u00e3 car e s-a ref\u00e3cut singularul mar f\u00e3. Hiper literarizarea s-a pe trecut \u00eentr-un spa\u00feiu \u00een care se producea fenomenul palataliz\u00e3rii, idee sus\u00feinut\u00e3 prin faptul c\u00e3 prima ates tare a acestei f orme este \u00een Ms.45, text moldovenesc de provenien\u00fe\u00e3 milescian\u00e3, de unde a p\u00e3tr uns \u00een B1688 (cf. V. Arvinte, ST.L.FAC. p.89 \u2013 90). De aici este posibil s\u00e3 o fi preluat aut orii Lexiconului budan. Dic\u00feionarul de la 1825 pune \u00een circula\u00feie, a\u00baadar, tot forma mar f\u00e3\u00bai, \u00eentr-un fel, o consfin\u00fee\u00bate ca norm\u00e3 a limbii literar e. 81 Limita sudic\u00e3 a rostirii dure a labialelor se situa, probabil, \u00een secolul al XVI-lea \u201eprin Banat, Hunedoara \u00bai \u00een zona Mure\u00baului mijlociu \u00bai a T\u00e2rnavelor, cobor\u00e2nd p\u00e2n\u00e3 spre sud-estul regiunii\u201d (I. Ghe\u00feie, BDRL, p.125). \u00cen secolele al XVII-lea \u00bai al XVIII-lea, rostir ea moale a labialelor se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een Bihor, Clu j, Mure\u00ba, dup\u00e3 cum rostirea dur\u00e3 se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een text e provenind din regiunile de la sud de Mure\u00ba (cf. ibidem 1,26). Este cer t c\u00e3 aria de inter feren\u00fe\u00e3 pentru cele dou\u00e3 tipuri de rostiri cuprindea, \u00een momentul traducerii textului de la 1760, un teritoriu, ceva mai res tr\u00e2ns (din care f\u00e3cea par te \u00eens\u00e3 zona de conf luen\u00fe\u00e3 a T\u00e2rnav elor, cu Blajul), de la nord de Mure\u00ba \u00bai un teritoriu, mai \u00eentins, de la sud de Mure\u00ba. 82 A\u00baa cum o atest\u00e3 cuvintele formate cu prefixele des-, dez-, de-, pr ecum \u00bai cele care au fonetism asem\u00e3n\u00e3tor (Vezi Indice). 83 Pentru pardigmele gramaticale ale acestui verb, vezi Indice. 800","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Rostirea dur\u00e3 a lui [t] am mai \u00eenregis trat-o \u00een cazul cuv\u00e2ntului stejar: st\u00e3jar ul (Jos 24,26); st\u00e3gear (Jd 6,11); st\u00e3jarii (Is 2,13); st\u00e3jarul (Is 6,13); st\u00e3jariu (Is 44,14) \u00bai \u00een paradigma v erbului (a) stinge: au st\u00e2ns (2Par 29,7); s\u00e3 st\u00e2ngi (2Sm 21,17); st\u00e2nge (4\u00cem p rezum. cap.1); s\u00e3 va st\u00e2nge (4\u00cemp 22,17) 84. Rostirea dur\u00e3 a lui [ r] se \u00eent\u00e2lne\u00bate frecvent \u00een paradigmele gramaticale ale v erbelor (a) strica \u00bai ( a) striga, precum \u00bai \u00een cuvinte apar\u00fein\u00e2nd familiilor lexicale ale acestora. Formele cu rostire dur\u00e3 \u00bai cele cu rostire moale se amestec\u00e3, preponderente fiind cele dint\u00e2i: (a) strica are \u00een Cartea Facerii 4 ocuren\u00fee, una cu ros tire dur\u00e3, 3 cu [i] p\u00e3strat; a striga, cu diferite forme flexionare, apare de 6 ori: de 5 ori cu [ \u00ee], o dat\u00e3 cu [i]; strigare apare de 3 ori, \u00een aceea\u00bai car te biblic\u00e3, de 2 ori cu [i], o dat\u00e3 cu [ \u00ee]. \u00cen Cartea ie\u00bairii , formele din paradigma fle xionar\u00e3 a verbului (a) strica cunosc 4 ocuren\u00fee, toate cu [r] dur, (a) striga apare de 11 ori, 5 f orme fiind cu [i], 6 cu [\u00ee]; strigare apare de 7 ori, 6 ocuren\u00fee atest\u00e2nd ros tirea dur\u00e3 a vibrantei. Situa\u00feia de mai sus este concludent\u00e3 pentru modul \u00een care se amestec\u00e3 rostirile dure \u00bai cele moi ale vibrantei 85. Textele din secolul al XVII-lea, provenind din aria dialectal\u00e3 nordic\u00e386, atest\u00e3 f enomenul rostirii dure a lui [r] \u00een acelea\u00bai cuvinte. La acestea put em ad\u00e3uga substantivul propriu Reveca, o dat\u00e3 \u00een forma R\u00e3veca (Fc 25,28) \u00bai de 19 ori \u00een forma Reveca, precum \u00bai f ormele de plural ale substantivelor car, hotar, izvor, care, ca reflex al rostirii dure a lui [r], r ealizeaz\u00e3 uneori opozi\u00feia de num\u00e3r \u00eentre desinen\u00feele -N \u2013 -\u00e3 87 (hotar \u2013 hotar\u00e3: hotar\u00e2le \u2013 Fc 10,19, hotar\u00e3le \u2013 Fc 23,17), ( car \u2013 car\u00e3: car\u00e3le \u2013 Fc 45,2 7; 46,5; car\u00e3 Fc 45,19, 21), (izvor \u2013 izvoar\u00e3: izvoar\u00e3le \u2013 Fc 7,11; 8,2), precum \u00bai fiar\u00e3, \u00fear\u00e3, la care desinen\u00fea de plural (\u00bai de genitiv\/dativ singular) devine uneori -\u00e3\/-\u00e2 fiiar\u00e3le (I\u00ba 23,11), fier\u00e2le (Fc 1,25, 26; 3,14); \u00fe\u00e3r\u00e2le (Fc 11,9; 45,5), (Jos 13,30), \u00fe\u00e3r\u00e2i (Fc 42,30)88. Caracteristic\u00e3 graiurilor ardelene\u00bati \u00bai oltene\u00bati 89 este rostirea moale a lui [ r], ca urmare a conserv\u00e3rii lui [e], \u00een formele ver bului (a) cr\u00e3 pa (< lat. cr\u00ecp\u00bcre) \u00bai \u00een derivat ele acestuia: creap\u00e3 (2Lg 14,6, 7); crep\u00e3tura (I\u00ba 33,22), (Jd 7,23), crep\u00e3turi (I\u00ba 36,22) etc. Ariei dialectale nordice90 \u00eei este acum specific\u00e3 ros tirea moale a lui [r] \u00bai \u00een alt e cuvinte pe care le-am \u00eenregistrat \u00een textul analizat: urea\u00bate (Fc 29,31), (I\u00ba 23,5), urea\u00bate(-s\u00e3) (Iov 10,1); s\u00e3 areate (Iov 11,6; 37,15), s\u00e3 (s\u00e3\/se) areate (I\u00ba 10,5), (Iov 15,14; rezum. cap.24). Amestec de ros tiri dure \u00bai moi reflect\u00e3 textul de la 1760 \u00bai \u00een cazul consoanelor [\u00fe], [s], [z]. Fenomenul nu este neobi\u00banuit, de vr eme ce aceasta a fost \u201enor ma\u201d limbii liter are, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVI-lea, vreme de mai multe secole. Rostirea dur\u00e3 a africatei [\u00fe] velarizeaz\u00e3 vocalele din seria anterioar\u00e3, reduce diftongul [ea] la [a] \u00bai duce la amu\u00feirea lui [-i], asilabic91: desp\u00e3r\u00fe\u00e2nd (Fc 30,40); s\u00e3 (s\u00e3) \u00eenmul\u00feasc\u00e3 (Fc 1,22), s\u00e3 \u00eenmul\u00feasc\u00e3 (Fc 28,3), \u00eenmul\u00fe\u00e2nd (Fc 16,10); \u00een\u00fe\u00e3leg\u00e2nd (Fc 9,24), \u00een\u00fe\u00e3leage (Fc rezum. cap.15), oi \u00een\u00fe\u00e3leage (Fc 24,14), au \u00een\u00fe\u00e3les (Fc 29,13; 38,13), \u00een\u00fe\u00e3leseas\u00e3 (Fc 43,25); \u00een\u00fe\u00e3lep\u00feii (Fc 41,8), \u00een\u00fe\u00e3leapt (Fc 41,33); \u00een\u00fe\u00e3leap\u00feea\u00bate (Fc 41,15); \u00fe\u00e2ne (Fc 21,18), (Iov 2,6), ai \u00fe\u00e2nut (Iov 38,13), \u00fe\u00e2indu(-s\u00e3) (Iov 41,8); vi\u00fe\u00e3l (Fc 18,7), vi\u00fe\u00e3lul (Fc 18,8); pu\u00fe\u00e3n (Fc 43,11), pu\u00fe\u00e2n (Fc 44,25); pu\u00fe\u00e2ntel (Fc 42,24), (Iov 6,19; 14,20); \u00fe\u00e2\u00fe\u00e3le (Iov 3,12); \u00fe\u00e3s\u00e3toriu (Iov 7,6); \u00fe\u00e2nuturilor (Iov 5,23), \u00fe\u00e2nutului (Ir 7,20), \u00fe\u00e2nutul (Ir 31,40), \u00fe\u00e2nuturile (Ir 44,9); r\u00e3m\u00e3\u00bai\u00fe\u00e3le (Jd 20,48) e tc. Preciz\u00e3m c\u00e3 num\u00e3r ul cuvintelor \u00een care [ \u00fe] se roste\u00bate dur este considerabil, dar nu am \u00eenregistrat pentr u nici unul dintre cuvinte exclusiv aceas t\u00e3 rostire. Dimpotriv\u00e3, ros tirea moale a acestei africate predomin\u00e3, uneori, \u00eempotriva a\u00batept\u00e3rilor, grafia atest\u00e2nd o ros tire moale a lui [\u00fe]: \u00fei\u00fe\u00e2nile (Iov 22,14; 36,30); trimi\u00feindu- (Jd 12,9), (Ir 7,25; 38,9; 4 4,4), trimi\u00feind (Ir 25,4; 29,19; 37,16); prinzindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.39). Un refle x al ros tirii dure a consoanelor \u00bai a lui [\u00fe] \u00een mod special este dispari\u00feia lui [-i] asilabic. Formele \u00een care [-i] amu\u00fee\u00bat e alterneaz\u00e3 cu cele \u00een care se conserv\u00e3, cu precizarea c\u00e3 este uimit or cum pe spa\u00feii foarte \u00eentinse fonemul \u00een discu\u00feie es te consecvent notat, pentru ca apoi s\u00e3 se \u00eenregistreze foarte frecvent forme f\u00e3r\u00e3 [ -i]: cre\u00bate\u00fei (Fc 1,22, 28; 8,17); v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fei (Fc 1,22; 8,17); umple\u00fei (Fc 1,22, 28); spune\u00fei (Fc 24,49; 40,8); st\u00e3p\u00e2ni\u00fei (Fc 1,28); supune\u00fei (Fc 1,28); s\u00e3 nu m\u00e2nca\u00fei (Fc 3,1); ve\u00fei m\u00e2nca (Fc 3,5) etc., dar: ve\u00fe muri (Fc 3,4); cre\u00bate\u00fe (Fc 9,1, 7), cump\u00e3ra\u00fe (Fc 17,27); sp\u00e3la\u00fe (Fc 18,4); v\u00e3 odihni\u00fe (Fc 18,4); v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fe (Fc 1,28; 9,1, 7); v\u00e3 \u00eent\u00e3ri\u00fe (Fc 18,5); v -a\u00fe \u00eentors (Fc 18,5); to\u00fe (Fc 19,12); st\u00e3p\u00e2ni\u00fe (Fc 34,10); (v\u00e3) sui\u00fe (Fc 45,9). Grafia for melor atone ale pronumelui personal \u00bai refle xiv de persoana a II-a sg. \u2013 \u00ee\u00fei, \u00fei, -\u00fei, \u00fei- \u2013 reflect\u00e3 \u00een majoritatea cazurilor [ \u00fe] rostit dur: de circa 40 de ori am consemnat formele -\u00fe\/\u00fe- \u00bai de 14 ori formele -\u00fei\/\u00fei-, \u00een 8 dintre acestea contextul fonetic condi\u00feion\u00e2d rostirea moale: \u00fei-i sor (Fac 12,19; 26,9); \u00fei-l voi da (Fc 13,17); \u00fei-l va na\u00bate (Fc 17,21); \u00fei-i voia (Fc 22,7; 38,18); \u00fei-l voi \u00eentoarce (Fc 42,37; 43,9). For mele neconjuncte sunt rar \u00eentrebuin\u00feate: \u00ee\u00fei are 2 ocuren\u00fee, \u00ee\u00fe \u2013 una, iar \u00fei necon junct apare de 4 ori. De aici se poate vedea \u00bai mai bine c\u00e3 nor ma rostirii lui [\u00fe] nu este una ferm\u00e3. Situa\u00feia este cvasigeneral\u00e3 \u00een textele vechi, iar reglementarea, cel pu\u00fein \u00een planul grafiei, se va face foar te t\u00e2rziu92. \u00aai \u00een cazul r ostirii dure sau muiate a lui [s] \u00bai [z], norma o constituie un mare amestec de forme. \u00cen felul acesta, textul de la 1760 se \u00eenscrie \u00een tradi\u00feia celorlalte texte din secolele al XVII-lea \u00bai al XVIII-lea. \u00cen f ormele flexionare de mai mult ca perfect93 ale ver belor, [s] rostit dur schimb\u00e3 suf ixul gramatical, -se->-s\u00e3-: acoperis\u00e3 (Fc 7,20; 38,15); (s\u00e3) duseas\u00e3 (Fc 31,21); f\u00e3cus\u00e3 (Fc 5,6; 12,5; 24,66); \u00een\u00fe\u00e3leseas\u00e3 (Fc 43,25); n\u00e3scus\u00e3 (Fc 16,1); poruncis\u00e3m (Fc 3,11, 17); poruncis\u00e3 (Fc 7,9; 21,4; 22,3; 50,12); supuseas\u00e3 (Fc 41,56); ucises\u00e3 (Fc 37,31); ur\u00e2s\u00e3 (Fc 27,41); v\u00e3zus\u00e3 (Fc 84 Pentr u alte forme, vezi Indice. 85 Pentr u rostirea dur\u00e3 sau moale a lui [ r], \u00een acela\u00bai context fonetic, \u00een alte c\u00e3r\u00fei biblice, v ezi Indice. 86 Vezi V. Ar vinte, ST.L.FAC., p.6 4. 87 Pentru o explica\u00feie de ordin istoric \u00een ce prive\u00bate aceast\u00e3 opozi\u00feie desinen\u00feial\u00e3, vezi I. Ghe\u00feie, BDRL, p.159, Ovid Densusianu, ILR, II, p.105 \u00bai infra, 2.2.1.3., discu\u00feia despre num\u00e3rul substantivului. 88 Pentr u situa\u00feia din alte c\u00e3r\u00fei biblice, vezi Indice. 89 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.311. 90 Cf. ibidem, p.311\u2013312. 91 Exemplele sunt pentr u cazurile \u00een care velarizarea se produce \u00bai pentru acelea car e prezint\u00e3 un [i] \u00een situa\u00feia \u00een care nu e de a\u00batep tat prezen\u00fea vocalei anterioare. Pentru situa\u00feiile c\u00e2nd velarizarea nu se produce, \u00een acelea\u00bai cuvinte sau \u00een altele, vezi Indice. 92 Cf. V. Ar vinte, ST. L. FAC., p.61. 93 Pentr u situa\u00feia perfectului sim plu, vezi 2.2.6.4. 1.3. 801","NICULINA IACOB 41,17; 42,9); venis\u00e3 (Fc 13,3; 24,32) etc., dar lar g majoritare r\u00e3m\u00e2n for mele \u00een care [s] cunoa\u00bate ros tire moale: (s\u00e3) dusese (Fc 4 4,14); f\u00e3cuse (Fc 1,31; 2,2, 8; 3,1; 8,6; 13,4); f\u00e3cusease (sic!) (Fc 14,13); (s\u00e3) \u00eent\u00e3rise (Fc 12,10); (s\u00e3) \u00eent\u00e2mplase (Fc 26,1; 34,7); l\u00e3sase (Fc 50,8); l\u00e3cuise (Fc 19,29); luase (Fc 2,22; 2 4,67; 25,10; 43,34); m\u00e2ncase (Fc 18,9); mo\u00batenise (Fc 25,5); n\u00e3scuse (Fc 6,1); plinise (Fc 24,15; 27,30); poruncise (Fc 6,22; 47,11); trimisease (Fc 45,27; 46,5); \u00eempluse (Fc 24,16); zisease (Fc 21,2; 42,20); zisese (Fc 42,4); zidise (Fc rezum. cap.1) 94 Cuvintele sear\u00e3 \u00bai seam\u00e3 se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een formele cu [ s] dur: sar\u00e3 (Fc 1,5, 8, 13, 19, 23, 31; 8,11), (Jd 19,9),(Iov 11,17); sara (Fc 19,1; 24,11; 29,23; 30,16; 49,27), (Iov 4,20), (Jd 19,16; 20,23, 26; 21,2); (Iov 31,13), (1Sm 10,27; 17,42), (2Sm 12,9, 10; 19,26), sama (1Sm 25,17), (2Sm 10,3). \u00cen cazul cuv\u00e2ntului seam\u00e3, forma sam\u00e3 este justificat\u00e3 etimologic (< mg. sz\u00e1m), numai c\u00e3 ea a fost \u00eenl\u00e3tur at\u00e3 din limba liter ar\u00e3 de for ma munteneasc\u00e3 seam\u00e3, cu pr onun\u00fearea moale a dentalei95. Amestec de f orme, cu pondere e vident mai mare \u00eens\u00e3 a celor cu ros tirea dur\u00e3 a lui [s] , se constat\u00e3 \u00een cazul altor cuvinte: sec, (a) seca, (a) secer a, seceri\u00ba, semn, (a) sem\u00e3na, sem\u00e3n\u00e3tur\u00e3, semin\u00feie, senin \u2013 s\u00e3rin (I\u00ba 24,10; f\u00e3r\u00e3 asimilarea rin>nin), sete, setos \u00ba.a.96. \u00cen unele c\u00e3r\u00fei analizate, pronumele r efle xiv se este fixat \u00eentr-o singur\u00e3 form\u00e3, s\u00e3: \u00een Cartea Facerii ocuren\u00feele lui s\u00e3 sunt \u00een num\u00e3r de cca 380, \u00een tim p ce se apare o singur\u00e3 dat\u00e3 (se \u00eentoarce \u2013 rezum. cap.31). F\u00e3r\u00e3 a mai inventaria num\u00e3rul ocuren\u00feelor lui s\u00e3 din Cartea ie\u00bairii \u00bai din Cartea 2 leage , din analiza celor dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei a rezultat apari\u00feia accident al\u00e3 a formei se. Situa\u00feia este diferit\u00e3 \u00eens\u00e3 \u00een alte car\u00fei: \u00een Car tea lui Iov, se a fos t \u00eenregis trat de circa 20 de ori 97 \u00bai tot astfel \u00een Prorociia Ieremii, \u00een timp ce \u00een Cartea giudec\u00e3torilor se este notat de cca 40 de ori98. Aceast\u00e3 diferen\u00fe\u00e3 de tratament \u00een cazul pronumelui se s-ar put ea sus\u00feine prin fap tul c\u00e3 traducer ea este totu\u00bai rodul muncii \u00een colectiv \u00bai mai cu seam\u00e3 prin f aptul c\u00e3 aceast\u00e3 form\u00e3 nu era una care s\u00e3 poarte o amprent\u00e3 puternic regional\u00e3, as tfel \u00eenc\u00e2t traduc\u00e3torii s\u00e3 fie preocupa\u00fei de evitarea ei. O form\u00e3 hipercorect\u00e3 ar putea fi considerat\u00e3 gr afia cu e a adjectivului pronominal posesiv seu, fenomen consemnat de dou\u00e3 ori \u00een z ece c\u00e3r\u00fei biblice (Fc, I\u00ba, 2Lg, Jos, Jd, 1Sm, 2Sm, Iov, Ir, Tng): t\u00e3t\u00e2ne-seu (Fc 47,11); Dumnezeul seu (Jd 8,34). Prezen\u00fea accidental\u00e3 a acestor forme nu poat e face \u00eens\u00e3 dovada unei t endin\u00fee de evitare a unui fenomen regional. \u00cen cuvinte precum: (a) sili, silitor, silnic, silnicie, singur, singuratic, singur\u00e3t ate, rostirea lui [ s] \u00eenainte de [i] este, f\u00e3r\u00e3 o regul\u00e3 anume, c\u00e2nd dur\u00e3: s\u00e2ngur (Fc 42,38), (I\u00ba 22,20, 27; rezum. cap.24; 24,2), (Jd 3,20; 7,10), (Iov 1,15, 16, 17, 19; 9,8; 14,4; 17,1; 23,13; 31,17), s\u00e2ngur\u00e3 (Iov rezum. cap.28); s\u00e2nguratec\u00e3 (Iov 3,7); s\u00e2ngur\u00e3t\u00e3\u00fei (Iov 3,14), s\u00e2ngur\u00e3tate (Iov 30,3; 39,6); s\u00e2litoriului (Iov 39,7); s\u00e2lnic (I\u00ba 22,25); s\u00e2lnic\u00e3 (Iov 5,15; 34,6), s\u00e2lnici (Iov 36,9), (celor) s\u00e2lnici (Io v 27,13), s\u00e2lnicul (Iov 3 4,20); s\u00e2lind (I\u00ba 12,39), s\u00e2lindu(-s\u00e3) (Iov 36,4), s\u00e2mbrie (Jd 18,4) etc., c\u00e2nd moale: singur (Fc 2,18; 7,23; 32,24), (I\u00ba 18,14); silitoriului (Iov 3,18), silitorilor (I\u00ba 5,6), silitorii (I\u00ba 5,10); silind(u-) (Jd 8,1), (s\u00e3) silea (Jd 9,52), sile\u00bati (Jd 13,16), (s-)au silit (1Sm 19,10), au silit (1Sm 28,23); sili\u00fei (Jd 11,7), silit (1Sm 13,12; rezum. cap.21). Aici nor ma este coe xisten\u00fea rostirilor, reprezent\u00e2nd un amestec care nu ne-ar permite dec\u00e2t cu greu s\u00e3 stabilim formele predominante. Tot aici se \u00eencadr eaz\u00e3 cuv\u00e2ntul sicriu (<mg. szekr\u00e9ny) \u00bai derivatul diminutival sicria\u00ba, care cunosc, foar te rar \u00eens\u00e3, \u00bai formele cu [ s] rostit dur: s\u00e3criiul (I\u00ba rezum. cap.25), (1Sm rezum. cap.4); s\u00e3criia\u00ba (1Sm 6,8), s\u00e3criia\u00baul (1Sm 6,11, 15). Forme hipercorecte trebuie s\u00e3 vedem \u00een grafiile cu si- \u00een cuvintele: sint (Fc 20,13), indicativul prezent al verbului (a) fi, singele (I\u00ba 23,18); sinul (2Sm 12,3); simbetei (I\u00ba r ezum. cap.16), (Lc 13,14, 16); simb\u00e3ta (I\u00ba 16,29); l\u00e3sind (Fc 39,12), (2Sm 2,30); l\u00e3sindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.37) 99. Rostirea, dur\u00e3 sau moale, a dentalei fricative sonore [ z] o vom reliefa urm\u00e3rind situa\u00feia c\u00e2torva cuvinte din textul analizat. Subs tantivul Dumnezeu\/dumnezeu cu nenum\u00e3rate ocuren\u00fee \u00een text este poate cel mai \u00een m\u00e3sur\u00e3 s\u00e3 ne ofere o imagine asupra acestui fenomen. Din totalul de cca 210 forme flexionare ale substantivului propriu, \u00een Car tea Facerii, numai 2 r eflect\u00e3 r ostirea dur\u00e3 a lui [ z]: Dumnez\u00e3u (17,23), Dumnez\u00e3ul (49,25) Cu valoare de substantiv comun, \u00een forma cu r ostire moale a fricativei sonore, dumnezeii, se \u00eenregistreaz\u00e3 alte 4 ocuren\u00fee. \u00aai \u00een alte c\u00e3r\u00fei am \u00eenregis trat numai c\u00e2te 2-3 ocuren\u00fee cu [z] dur (3 forme \u00een Cartea ie\u00bairii : Dumnez\u00e3u \u2013 de dou\u00e3 ori \u00een rezum. cap.24; 31,3; 2 forme \u00een Cartea preo\u00feiii: Dumnez\u00e3ului 21,17; dumnez\u00e3i 19,4), dar sunt c\u00e3r\u00fei, \u00een Vechiul Testament, \u00een care ros tirea dur\u00e3 a acestui cuv\u00e2nt nu se \u00eenregistreaz\u00e3 nici m\u00e3car o dat\u00e3: Car tea lui Iov, Cartea giudec\u00e3torilor. Dac\u00e3 \u00een Evanghelii lucrurile ar sta la fel, atunci am putea conchide c\u00e3 \u00een cazul r ostirii acestui cuv\u00e2nt trebuie s\u00e3 vorbim despre o norm\u00e3 unic\u00e3, cea care caracteriza varianta sudic\u00e3. \u00cen Evanghelii asist\u00e3m \u00eens\u00e3 la o schimbare radical\u00e3 a aces tei situa\u00feii: aici num\u00e3rul formelor care atest\u00e3 rostirea dur\u00e3 a lui [z] este incom parabil mai mare dec\u00e2t cel care reflect\u00e3 rostirea moale sau, oricum, dac\u00e3 nu punem \u00een cump\u00e3n\u00e3 din punct de vedere numeric aceste forme, putem vorbi des pre coe xisten\u00fea celor dou\u00e3 tipuri de forme. De e xemplu, \u00een Sf\u00e2nt a a lui Isus Hristos Evanghelie de la Luca, am \u00eenregistrat circa 80 de forme cu rostirea dur\u00e3 a fricativei \u00een acest cuv\u00e2nt, fa\u00fe\u00e3 de circa 50 cu rostire moale100. Pentru l\u00e3murirea acestei situa\u00feii se impun c\u00e2teva preciz\u00e3ri. 94 Pentru alte c\u00e3r\u00fei biblice, v ezi Indice. 95 Seam\u00e3 din limba liter ar\u00e3 actual\u00e3 este explicat\u00e3 de H. Tiktin, DRG, s.v., prin inf luen\u00fea formelor sear\u00e3 \u00bai seac\u00e3 (cf. V. Ar vinte, ST. L. FAC., p.62). Impunerea, ca norm\u00e3 a limbii lit erare, a rostirii muntene\u00bati cu consoanele moi, \u00een defavoar ea celei nordice cu consoanele dure, s-a f\u00e3cut mai t\u00e2rziu \u00bai prin int ermediul lucr\u00e3rilor normative. O dovad\u00e3 \u00een acest sens este o precizare din 1932 a lui S. Pu\u00bacariu \u00bai T. A . Naum: \u201e\u00een cele mai multe cazuri am dat pr eferin\u00fe\u00e3 formei muntene\u00bati \u2013 pe care o impune capitala \u2013 \u00bai am scris bun\u00e3oar\u00e3 pereche, perete, \u00eenveli, s peria \u00bai, fire\u00bat e, sear\u00e3, seu, c\u00e3tre etc.\u201d (\u00cendreptar \u00bai vocabular ortografic dup\u00e3 noua ortogr afie of icial\u00e3, pentru uzul \u00eenv\u00e3\u00fe\u00e3m\u00eentului de toate gradele, Bucure\u00bati, 1932, p.8). 96 Pentru toate aceste cuvinte, vezi ocuren\u00feele din Indice. 97 Ocuren\u00feele lui s\u00e3 sunt \u00een num\u00e3r de circa 360. Cum este cunoscut\u00e3 frecven\u00fea ridicat\u00e3 a pr onumelui ref lexiv \u00een general, \u00bai probat\u00e3 anterior prin situa\u00feia din cele dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei, pentru celelalte c\u00e3r\u00fei am renun\u00feat la inv entarierea ocur en\u00feelor luis\u00e3 , pentru c\u00e3, \u00een mod logic, num\u00e3rul mic al ocuren\u00feelor formei se pune \u00een eviden\u00fe\u00e3 num\u00e3rul mare de ocuren\u00fee pentr u cealalt\u00e3 form\u00e3. 98 \u00cen orice caz , nu credem s\u00e3 f ie vreo carte biblic\u00e3 din textul \u00een discu\u00feie, \u00een care s\u00e3 fie pus\u00e3 \u00een circula\u00feie e xclusiv forma se, sau m\u00e3car s\u00e3 predomine aceast\u00e3 form\u00e3, iar aceas ta pentru simplul fapt c\u00e3 textul provine dintr-o arie dialectal\u00e3 cu dentalele rostite preponderent dur \u00een aceas t\u00e3 perioad\u00e3. 99 Vezi supra, 2.1.1.17. 100 Pentru o imagine de ansamblu asupr a rostirii lui [z] \u00een acest cuv\u00e2nt, vezi Indice. 802","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Textul Bibliei de la 1760\u20131761 se p\u00e3streaz\u00e3 \u00een dou\u00e3 gr upe de manuscrise101: cea dint\u00e2i, numit\u00e3 V1 (Varianta 1), con\u00feine maculat orul traducerii \u00bai reflect\u00e3 scrisul f iec\u00e3rui traduc\u00e3tor care a lucrat \u00een echipa condus\u00e3 de Petru Pavel Aron. Cea de a doua, V2 (Varianta 2), con\u00feine Vechiul Testament, copiat \u00eengrijit de o singur\u00e3 m\u00e2n\u00e3 \u00een vederea tip\u00e3ririi. Textul Noului Testament \u2013 de fapt Evangheliile102 \u2013 se p\u00e3streaz\u00e3 numai \u00een V1. Pentr u edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3 s-a folosit V2 pentru c\u00e3r\u00feileVechiului Testament \u00bai, f iresc, V1 pentru cele patru c\u00e3r\u00fei din Noul Testament. La transliterar ea c\u00e3r\u00feilor dup\u00e3 V2 s-au f\u00e3cut \u00eens\u00e3 curent compar a\u00feii cu V1, rezult\u00e2nd c\u00e3 nu o dat\u00e3 copistul \u00bai-a dep\u00e3\u00bait atribu\u00feiile, de venind \u201ecolaborator\u201d al traduc\u00e3torilor prin frecvent ele sale imixtiuni \u00een text 103. A\u00baa se \u00bai explic\u00e3 dif eren\u00fea dintre cele dou\u00e3 p\u00e3r\u00fei ale Bibliei\u00een privin\u00fea modului \u00een care apare scris cuv\u00e2ntul Dumnezeu. \u00cen variant a primar\u00e3 aVechiului Testament se poate vedea acela\u00bai amestec de forme pentru cuv\u00e2ntul \u00een discu\u00feie, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 ac\u00feiunea unif icatoare, \u00een sensul elimin\u00e3rii formelor care reflect au rostirea dur\u00e3 a fricativei, apar\u00feine copistului. \u00cen Evanghelii , coexis ten\u00fea formelor ilustreaz\u00e3 op\u00feiunea tr aduc\u00e3torilor pentr u una sau alta dintre rostiri. Des pre o norm\u00e3 unic\u00e3 putem v orbi \u00een cazul cuvintelor zi, ( a) zice, zid, (a) zidi, zidit or pe care, \u00een toate for mele lor fle xionare, le-am \u00eenregistrat cu grafia care atest\u00e3 ros tirea moale a lui [ z]. Rostirea dur\u00e3 este reflectat\u00e3 \u00een cazuri cu totul izolate \u00bai s-ar putea datora, eventual, unei acomod\u00e3ri vocalice care are loc \u00een forme precum: z\u00e2c\u00e2nd (I\u00ba 5,14), (Jos 10,22), (Ecz 2,22), (Iz 28,9); z\u00e2c\u00e3nd (1Sm 13,3). Remarc\u00e3m faptul c\u00e3, \u00een cazul aces tor cuvinte, nu mai exist\u00e3 diferen\u00fee \u00eentre Vechiul Testament \u00bai Evanghelii104. C\u00e3 r ostirea moale a lui [z] nu era e xtins\u00e3 \u00een toate situa\u00feiile \u00een care era urmat de [e] sau de [i] o dovedesc oscila\u00feiile \u00een grafia formelor de gerunziu. Cele dou\u00e3 sufix e morfologice se amestec\u00e3, rezultatul fiind, numai uneori, pentru c\u00e3 \u00een mod obi\u00banuit dis tribu\u00feia sufixelor de gerunziu este cea normal\u00e3, forme cu -\u00e2nd, acolo unde ne-am a\u00batepta s\u00e3 g\u00e3sim -ind: auz\u00e2nd (Fc 34,5; 37,21), (Jd rezum. cap.2; 2,17; r ezum. cap.7; 7,3, 11, 15; 9,46, 47; 16,2; 17,2; 18,20), (Io v 2,11; 5,27; 29,11), (Ir 36,6, 20, 21; 40,11); neauz\u00e2nd (Ir rezum. cap.43); proboz\u00e2ndu- (Jd 8,1); sloboz\u00e2nd (Iov rezum. cap.3; rezum. cap.30), \u00bai invers: aprinzind (Lc 22,55); aprinzindu(-s\u00e3) (Ir r ezum. cap.52); arzind (Fc 34,13); c\u00e3zind (Fc 24,52; 45,14), (Ir 30,23), (In rezum cap.18); cr ezind (Fc rezum. cap.15); cuprinzind (Fc r ezum. cap.19); cut ezind (Fc 44,18); de\u00bachizind (Fc 8,13; 42,27); preacrezind (Fc 39,19); prinzind (Fc 46,29), prinzindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.39); purcezind (Fc 24,10; 26,22; 28,5; 29,1; 33,3; 45,24; 46,1); r\u00e3spunzind (Fc 15,9; 16,6; 18,27; 25,23; 37,13; 38,16), (Lc 3,11; 9,20; 13,2, 8, 14, 15, 25; 14,3, 5; 15,29; 20,39; 23,3, 40; 24,18), (In rezum. cap.18); r\u00e2zind (Fc rezum. cap.9); \u00baezind (Fc 18,1; 21,16; 37,25), (Ir 17,25); v\u00e3zind (Fc 6,5; 9,22; 21,9, 19; 23,18; 40,16; 45,2 7); v\u00e2zind: (Fc 24,30, 6 4; 28,6; 39,13); v\u00e3zindu- (Fc 19,1; 29,10; 32,2; 34,2; 40,6; 46,29); v\u00e2zindu- : (Fc 3 4,2); nev\u00e3zind (In rezum. cap.20). Aceast\u00e3 situa\u00feie poat e avea explica\u00feii multiple: formele din a doua serie pot f i, \u00een fapt, grafii hipercorecte \u00een scrisul celor care \u00eencer cau s\u00e3 elimine velarizarea, care \u00een v orbirea lor se realiza; pot rezulta din nesigur an\u00fea celui care scrie \u00een select area formelor \u00bai, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pot ilus tra o concuren\u00fe\u00e3 \u00eentre cele dou\u00e3 sufixe gerunziale.Forme nea\u00bateptate sunt \u00bai cele pe care le-am \u00eenregistrat, extrem de rar \u00eens\u00e3, \u00een paradigma substantivului a\u00baez\u00e3m\u00e2nt : a\u00baezem\u00e2ntul (Fc 9,11; 17,4, 7, 14, 19, 21), (I\u00ba 6,5) , (Ecz 4 4,25); a\u00baezem\u00e2nt (Fc 21,32). Grafii care atest\u00e3 amestec de forme velarizat e \u00bai nevelarizate se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai \u00een cazul altor cuvinte: s\u00e3 p\u00e3zasc\u00e3 (Fc 2,15; 3,24; 18,19), (Ps 40,3; 118,5), s\u00e3 (s\u00e3) p\u00e3zasc\u00e3 (In rezum. cap.17), fa\u00fe\u00e3 de p\u00e3zeasc\u00e3 (Jd 13,14), s\u00e3 (se) p\u00e3z easc\u00e3 (Ir 9,4); va z\u00e3ciui (1Sm 8,15, 17); z\u00e3ciui\u00fei (Lc 11,42); z\u00e3ciuiala (2Lg 14,23); z\u00e3ciuiale(Pr 14,10), (Lc 18,12); z\u00e3ciuielile (Pr 27,32); z\u00e3ciuirile (2Lg rezum. cap.12; 12,6, 11; rezum. cap.14; rezum. cap.26), (Pr 27,30, 31); z\u00e3ciuirea (2Lg 12,17; 26,12), z\u00e3ciuire (2Lg 14,28); z\u00e3ciuiri (Pr 23,13, 17; 24,5); z\u00e3ciuirilor (2Lg 26,12), (Pr rezum. cap.27), f a\u00fe\u00e3 de zeciuiri (2Par 31,5, 6); zeciuirile (2Par 31,6); zeciuielile (2Par 31,12). Un reflex al alternan\u00feei formelor velarizate cu cele nevelarizate este apari\u00feia unor gr afii hipercorecte \u00een cazul unor cuvinte car e, etimologic, au [\u00e3] (<[a] neaccentuat, \u00een cuvinte \u00eemprumutate). Se \u00eencadreaz\u00e3 aici formele hipercorecte ale verbului (a) z\u00e3misli: zemislind (Fc rezum. cap.16), au zemislit (Fc 30, 17, 23), car e sunt \u00eens\u00e3 apari\u00feii accidentale, formele preferate fiind, at\u00e2t pentru ver bul (a) z\u00e3misli , c\u00e2t \u00bai pentru substantivul z\u00e3mislire, cele cu z\u00e3105. 2.1.2.18.3. \u00aai \u00een acest text, ca \u00bai \u00een altele din etapa \u00een care se \u00eencadr eaz\u00e3 traducerea de la 1760 a Bibliei, gr afiile car e atest\u00e3 pe [ \u00ba] \u00bai [j] cu rostire dur \u00e3 se amesctec\u00e3 cu cele care reflect\u00e3 rostirile moi, acestea din urm\u00e3 fiind \u00een mod evident preponderente, mai cu seam\u00e3 pentru anumit e cuvinte106. As tfel, la cuvinte cu fonetism asem\u00e3n\u00e3tor, \u00bai nu o dat\u00e3 chiar pentru acela\u00bai cuv\u00e2nt, \u00een aceea\u00bai car te sau \u00een c\u00e3r\u00fei dif erite, apar deosebiri de notare a rostirii prepalatalelor. E greu de spus \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 aceste grafii reflect\u00e3 o realitate fonetic\u00e3 ori repr ezint\u00e3 doar rezultatul unei tradi\u00feii grafice sau al aplic\u00e3rii unei norme or tografice pe care sudul o impunea prin mijlocirea c\u00e3r\u00feilor, care, de multe ori, erau simple reedit\u00e3ri ale celor din Muntenia. A\u00baadar, \u00een perioada \u00een car e se realiza aceast\u00e3 traducere, norma munteneasc\u00e3, cu rostirea dur\u00e3 a prepalat alelor, c\u00e2\u00batiga ter en \u00een fa\u00fea normei nordice, cu ros tire moale, numai c\u00e3 unele cuvinte se dovedesc prea pu\u00fein \u201ereceptiv e\u201d la noua norm\u00e3.Consecven\u00fea cu care se noteaz\u00e3 totu\u00bai formele care reflect\u00e3 ros tire dur\u00e3, a\u00baa cum va rezulta din exem plele pe care le analiz\u00e3m \u00een continuare, ar putea f i un indiciu \u00een ce prive\u00bate fap tul c\u00e3 ele nu er au simple grafii, ci acoper eau o realitate fonetic\u00e3. Vom urm\u00e3ri, prin c\u00e2teva exemple, situa\u00feia concret\u00e3 pe care ne-o of er\u00e3 textul. Amestecul de for me \u00een cazul adver bului a\u00baa demonstreaz\u00e3 c\u00e3 normei sudice, \u00een expansiune, \u00eei opunea rezis ten\u00fe\u00e3 norma nordic\u00e3, cu [ \u00ba] rostit moale. Credem c\u00e3 situa\u00feia rostirii lui [ \u00ba] \u00een acest cuv\u00e2nt, a\u00baa cum se poate desprinde din c\u00e2teva c\u00e3r\u00fei analizate aici \u00bai din formele \u00eenregistrate \u00een Indice, este concludent\u00e3 pentr u afirma\u00feia de mai sus: Fc a\u00baa \u2013 circa 40 de ocuren\u00fee, 101 Vezi, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, descrierea am\u00e3nun\u00feit\u00e3 a manuscriselor, \u00een Not\u00e3 asupra edi\u00feiei, p.CXXVII\u2013CXXIX. 102 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu acest as pect, vezi, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, I. Chindri\u00ba, Testamentul lui Petru Pavel Aron, vol.I, p.LXXIV \u2013 LXXVI. 103 Vezi, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, N ot\u00e3 asupra edi\u00feiei pass. 1 04 Vezi Indice. 105Pentr u situa\u00feia la nivelul \u00eentregului text, vezi Indice. 106 Acest aspect este explicabil, de vreme ce \u201e\u00een teritoriul de la nord de Mure\u00ba, fenomenul [velariz\u00e3rii lui [ e], [i] dup\u00e3 [\u00ba] \u00bai [j] \u2013 n.n. N.I.] apare extrem de rar \u00bai es te, \u00een general, posterior jum\u00e3t\u00e3\u00feii a doua a secolului al XVIII-lea\u201d (I. Ghe\u00feie, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u2013 al XVI-lea (p\u00e2n\u00e3 la 1521), Editura A cademiei Rom\u00e2ne, Bucure\u00bati, 2000, p.89 \u2013 90. Cf. V. Arvinte, ST.L.FAC., p.56; ILRL Epoca v eche (1532-1780), Vol.I, p.331 \u2013 314. 803","NICULINA IACOB a\u00baea \u2013 circa 10; I\u00ba a\u00baa \u2013 9, a\u00baea \u2013 24; 2Lg a\u00baa \u2013 13, a\u00baea \u2013 15; Pr a\u00baa \u2013 17, a\u00baea . 12; Jos a\u00baa \u2013 21, a\u00baea \u2013 9; Jd a\u00baa \u2013 21, a\u00baea \u2013 7; 1Sm a\u00baa \u2013 18, a\u00baea \u2013 3; 2Sm a\u00baa \u2013 23, a\u00baea \u2013 N; Iov a\u00baa \u2013 26, a\u00baea \u2013 N; Ir a\u00baa \u2013 32, a\u00baea \u2013 3; Tng a\u00baa \u2013 N, a\u00baea \u2013 1. Difer en\u00feele destul de mari care se observ\u00e3 \u00eentre unele c\u00e3r\u00fei pot fi puse pe seama lucrului \u00een colectiv , fiecare traduc\u00e3t or venind cu par ticularit\u00e3\u00feile graiului de acas\u00e3 \u00bai fiind mai recep tiv sau mai refractar la inova\u00feii. Oricum \u00eens\u00e3, la nivelul \u00eentregului, asis t\u00e3m la amestecul de forme invocat mai sus. Pentru substantivul cenu\u00ba\u00e3 formele care atest\u00e3 rostirea dur\u00e3 a lui [\u00ba] sunt mai rar e: cenu\u00ba\u00e3 (I\u00ba 9,10); cenu\u00baa (I\u00ba 27,3), (Nm rezum. cap.19; 19,10, 17); (Pr 1,16), \u00een compara\u00feie cu cele care atest\u00e3 rostirea moale: cenu\u00bae (Fc 18,27), (I\u00ba 9,8), (Pr 4,12; 6,10), (Nm 4,13), (Iov 2,12; 16,16; 42,6), (2Lg 28, 24), (2Sm 13,19), (Ir 6,26; 25,34), (Tng 2,10; 3,16); cenu\u00baea (Pr 4,12), (Nm 4,13). \u00cen aceea\u00bai serie cu cenu\u00ba\u00e3 trebuie incluse: u\u00ba\u00e3, moa\u00ba\u00e3, plato\u00ba\u00e3, pentru care grafia demonstreaz\u00e3 amestec de forme, cu preponderen\u00fea rostirilor muiat e: u\u00bae (Fc 4,7; 6,16), (I\u00ba 21,6; 33,9), (Iov 31,34; 38,10), u\u00baea (I\u00ba 33,8, 10; 38,8), u\u00baile (I\u00ba 33,10), (Iov 38,8, 17), u\u00baii (I\u00ba 35,15), dar \u00bai u\u00baa (Fc 18,1, 2, 10; 19,6, 9, 10, 11; 43,19), (I\u00ba 12,22, 23; 29,4, 11, 42), (Iov 3,10; 31,9; 31,32); moa\u00baea (Fc 38,27), moa\u00baele (I\u00ba 1,17, 21), moa\u00baelor (I\u00ba 1,15, 20), dar \u00bai moa\u00baa (Fc 35,17); plato\u00baea (Fc 9,23; 24,65; 39,16, 18), plato\u00bae (Fc 41,42), (I\u00ba 36,18), dar \u00bai plato\u00baa (Fc 39,12, 15; 49,11), (Iov 41,17). \u00aai \u00een alte cazuri se confir m\u00e3 tratamentul diferit al consoanei [\u00ba], de la un cuv\u00e2nt la altul sau de la o car te la alta. De exemplu, (a) a\u00baeza, \u00een Cartea Facerii, atest\u00e3 e xclusiv rostirea muiat\u00e3 a lui [\u00ba]107, \u00een vreme ce \u00een alte c\u00e3r\u00fei \u00eent\u00e2lnim \u00bai forme care reflect\u00e3 rostirea dur\u00e3: s\u00e3 a\u00baaze (Iov rezum. cap.18), (Ps 7,6; 112,8); a\u00baaz\u00e3 (Iov 36,7), (Ir 31,21), (Ps 17,34; 49,5). Exclusiv ros tire moale am \u00eenregis trat pentru formele din par adigma cuv\u00e2ntului a\u00baez\u00e3m\u00e2nt, \u00een timp ce formele fle xionare ale ver bului (a) \u00baedea se realiz eaz\u00e3 \u00een mod obi\u00banuit cu [\u00ba] ros tit moale, f\u00e3r\u00e3 a lipsi oscila\u00feiile de tipul: \u00baade (Pl 20,8), (Ecz 1,8; 33,6; 40,3); s\u00e3 \u00baad\u00e3 (Ecz 33,28); s\u00e3 \u00baaz\u00e3 (Ecz 8,14; 12,12) \u00bai \u00baeade (I\u00ba 11,5), (Tov 11,5); (s\u00e3) \u00baeade (Ecz rezum. cap.13). Amestecul de forme \u00een cazul cuv\u00e2ntului \u00baatr\u00e3 este concludent reflectat \u00eentr-o singur\u00e3 carte biblic\u00e3, unde cuv\u00e2ntul cunoa\u00bate numeroase ocuren\u00fee (pentr u alte c\u00e3r\u00fei situa\u00feia poate fi urm\u00e3rit\u00e3 \u00een Indice): \u00baatr\u00e3 (I\u00ba 26,36; 33,8; 38,18; 40,5, 31; \u00baatra (I\u00ba 26,37; 35, 17; rezum. cap.36; 36,37; 39,38, 40; 40,26); \u00baatrea (I\u00ba 35,15); \u00baatrei (I\u00ba rezum. cap.26); \u00baetri (I\u00ba 27,9, 11, 12, 15; 40,8); \u00baetrile (I\u00ba 38,9, 11, 12, 15, 16, 18; 39,39); \u00baeatra (I\u00ba rezum. cap.27); \u00baeatr\u00e3 (I\u00ba 27,16); \u00baeatrii (I\u00ba 33,8); \u00baeatrile (I\u00ba 38,13). \u00cen afar\u00e3 de verbele (a) a\u00baeza, (a) \u00baedea, care prezint\u00e3 -\u00baa- \u00een radical, \u00bai unele verbe cu r adicalul \u00een [\u00ba] realizeaz\u00e3 uneori sufixul f lexionar la prezent \u00een f orma -az sau -a\u00bat : \u00eembr\u00e3\u00fe\u00e3\u00baaz\u00e3 (Fc r ezum. cap.45), (Iov 24,8); (s\u00e3) s\u00e3n\u00e3to\u00baaz\u00e3 (Fc rezum. cap.20); p\u00e3\u00baa\u00bate (Iov 9,8); \u00eenfrico\u00baaze (Iov 9,34); s\u00e3 \u00eenfrico\u00baaze (Iov 33,7); \u00eens\u00e3to\u00baaz\u00e3 (Iov 24,11); (s\u00e3) \u00eenv\u00e3rto\u00baaz\u00e3 (Iov 38,30); \u00eenv\u00e3rto\u00baaz\u00e3(-s\u00e3) (Iov 39,16). Pentru cuvintele de\u00baer t, de\u00baart\u00e3 \u00bai cele din familia lexical\u00e3 a acestora, am constatat comportament diferit de la o carte la alta \u00een ce prive\u00bate rostirea lui [\u00ba]. \u00cen Car tea lui Iov, de exem plu, se \u00eent\u00e2lnesc numai formele cu [\u00ba] moale: de\u00baer t (6,18; 11,12; 12,24; 21,34; 26,7, 34,12; 35,13, 16; 39,34) \u00bai de\u00baearte (22,9), la care ad\u00e3ug\u00e3m, din aceea\u00bai familie lexical\u00e3: de\u00baert\u00e2ndu(-s\u00e3) (14,11); de\u00baertat-ai (15,4); de\u00baert\u00e3ciunea (11,11); de\u00baert\u00e3ciune (31,5), \u00een vreme ce, prin compara\u00feie, \u00een Prorociia Ieremiii, formele se amestec\u00e3: de\u00baert (4,23; 14,21; 15,34); de\u00baer\u00fei (2,5); de\u00baer\u00feii (rezum. cap.10); vor de\u00baerta (48,12); de\u00baert\u00e3ciune (16,19); de\u00baert\u00e3ciuni (2,5; 8,19); de\u00baer t\u00e3ciunilor (10,8), dar \u00bai: de\u00baart\u00e3 (11,10; 31,32, 33,20, 21; 50,9); de\u00baarte (10,3, 15; 51,18). Formele cuv\u00e2ntului gre\u00baeal\u00e3 atest\u00e3 rostirea dur\u00e3 a \u00bauier\u00e3toarei: gre\u00baal\u00e3 (Fc 37,2; 43,12), (Jd 9,36), (1Sm 6,4, 8, 17); gr e\u00baala (2Lg 4, 19), (Pl rezum. cap.17; 17,9); gre\u00baalei (I\u00ba 21,20), gre\u00baalele (Jos 23,12), (Pl 10,12). Prezen\u00fea accidental\u00e3 a formei gre\u00baealele (Pl rezum. cap.14) nu este de natur\u00e3 s\u00e3 inf luen\u00feeze concluzia privind tratamentul \u00bauier\u00e3t oarei \u00een acest cuv\u00e2nt. Formele verbului ( a) gr e\u00bai, cu fonetism similar substantivului prezint\u00e3 tot -\u00baa-: gre\u00baa\u00bate (Pl rezum. cap.2; 10,17); gre\u00baa\u00bate (Iov 9,28), (Lc rezum. cap.17); s\u00e3 gre\u00baasc\u00e3 (Ps 35,2). \u00cen celelalte for me din flexiunea verbului, [\u00ba] se roste\u00bate moale: gre\u00baesc: (Ps 24,8); s\u00e3 gre\u00baesc (Ps 38,2); s\u00e3 gre\u00bae\u00bati (2Lg 7,25), iar [e] nu se velarizeaz\u00e3.108. Oscila\u00feia \u00eentre grafia care at est\u00e3 r ostire muiat\u00e3 \u00bai cea care atest\u00e3 ros tirea dur\u00e3 a \u00bauier\u00e3toarei am \u00eenregistrat-o \u00bai pentru cuv\u00e2ntul \u00baarpe: \u00baerpe (I\u00ba rezum. cap.7); \u00baerpele (Fc 3,1, 13); \u00baearpele (Fc 3,4), (2Lg 8,15), dar \u00baarpe (Fc 3,14; 49,17), (I\u00ba 4,3; 7,9, 10, 15); \u00baar pele (Iov 26,13); \u00baarpelui (Fc rezum. cap.3). Grafia numeralelor \u00baase , \u00baapte \u00bai a tuturor structurilor formate pe baza lor atest\u00e3 existen\u00fea normei oscilante \u00een ce prive\u00bate rostirea \u00bauier\u00e3toarei, chiar dac\u00e3 de la o carte biblic\u00e3 la alta sunt unele deosebiri. Astfel, \u00een Cartea Faceriiam \u00eenregistrat ros tirea dur\u00e3 a \u00bauier\u00e3toar ei \u00een numeralul \u00baase \u00bai \u00een toate structurile f ormate pe baza acestuia: a \u00baasa (Fc 1,31); \u00baas\u00e3(Fc rezum. cap.2); \u00baas\u00e3zeci \u00bai cinci (Fc 5,15, 21, 23); \u00baas\u00e3zeci \u00bai doi (Fc 5,18, 20); \u00baas\u00e3z\u00e3ci \u00bai noao (Fc 5,27); \u00baas\u00e3 sute (Fc 7,6); al \u00baas\u00e3 sutele (Fc 7,11); \u00baas\u00e3 sute unul (Fc 8,13); optz\u00e3ci \u00bai \u00baas\u00e3 (Fc 16,16); \u00baas\u00e3z\u00e3ci (Fc 25,26); al \u00baas\u00e3lea (Fc 30,19); \u00baas\u00e3 (Fc 30,20); \u00baas\u00e3spr\u00e3zece (Fc 37,2; 46,18); \u00baas\u00e3zeci \u00bai \u00baase (Fc 46,26). Situa\u00feia se schimb\u00e3 \u00een Cartea ie\u00bairii, unde nor ma este oscilant\u00e3: \u00baas\u00e3 sute de mii (I\u00ba 12,37); \u00baaseasut e (I\u00ba 14,7); a \u00baasa (I\u00ba 16,5, 29); \u00baas\u00e3 (I\u00ba 23,10, 12; 25,35; 28,10; 31,17; 36,16, 27; 37,18, 21); a \u00baasa par te (I\u00ba 25,17, 23; 36,21); \u00baas\u00e3spr\u00e3z\u00e3ce (I\u00ba 26,25); \u00baas\u00e3spr\u00e3zeace (I\u00ba 36,30), dar, \u00een aceea\u00bai carte, am \u00eenregistrat \u00bai s tructuri cu \u00baea- : a \u00baeasa (I\u00ba rezum. cap.9; 16,22); \u00baease (I\u00ba 16,26; 25,32, 33; 26,9; 31,15; 35,2); \u00baeas\u00e3 (I\u00ba 20,9, 11; 21,2; 24,16; 26,22; 28,10; 3 4,21); al \u00baeaselea (I\u00ba 26,9); \u00baease sute \u00bai trei de mii \u00bai cinci sute cinciz\u00e3ci (I\u00ba 38,25) . \u00cen Cartea lui Io v, nu am \u00eenregistrat dec\u00e2t de dou\u00e3 ori numeralul \u00baase , numai cu [\u00ba] dur: \u00baase (Iov 5,19); \u00baase mii (Iov 42,12). Datele pe care ni le ofer\u00e3 c\u00e3r\u00feile analizate sunt concludente pentru a stabili c\u00e3 predominant\u00e3 este ros tirea cu [ \u00ba] dur a numeralului \u00baase. \u00cen acelea\u00bai c\u00e3r\u00fei, numeralul \u00baapte \u00bai s tructurile formate pe baza acestuia reflect\u00e3 amestec de forme. \u00cen Cartea Facerii se \u00eent\u00e2lnesc deopotriv\u00e3 ambele forme: a \u00baaptea (Fc 2,2); de \u00baapte ori (Fc 4,24); de \u00baaptezeci de ori c\u00e2tea \u00baapte (Fc 4,24); doaoz\u00e3ci \u00bai \u00baapte (Fc 8,4); \u00baapte (Fc rezum. cap.29; r ezum. cap.41; 41,3, 3 4); \u00baaptezeci (Fc 46,27); dar \u00bai: a \u00baeaptea (Fc rezum. cap.2; 2,2, 3); opt sute \u00baeapte (Fc 5,7); \u00baeaptezeci (Fc 5,12); \u00baeapte sute \u00baeptezeci \u00bai \u00baepte (Fc 5,31); \u00baeapte (Fc 29,18, 30; 41,5, 18, 26, 30, 53, 5 4; 46,25; 50,10); o sut\u00e3 patruzeci \u00bai \u00baeapte (Fc 47,28); \u00baeptespr\u00e3zeace (Fc 47,28), \u00een vreme ce \u00een Cartea ie\u00bairii num\u00e3r ul formelor cu ros tire muiat\u00e3 es te incomparabil mai mare dec\u00e2t al celor cu ros tire dur\u00e3: o sut\u00e3 tr eiz\u00e3ci \u00bai \u00baeapte (I\u00ba 10 7 Vezi Indice. 108 Vezi Indice. 804","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ 6,16); o sut\u00e3 triiz eci \u00bai \u00baeapte (I\u00ba 6,20); \u00baeapte: (I\u00ba 7,25; 12,15, 19; 13,6; 16,7; 22,30; 23,14; rezum. cap.25; 25,37; 29,30, 35, 37; 3 4,18; 37,23); a \u00baeaptea (I\u00ba rezum. cap.9; 12,15, 16; 16,6, 26, 27, 29, 30; 20,10, 11; rezum. cap.23; 23,12; 24,16; 31,15; 34,21; 35,2); \u00baeaptezeci (I\u00ba rezum. cap.15; 15,27); al \u00baeap telea (I\u00ba 21,2); \u00baeaptez\u00e3ci (I\u00ba 24,1, 9); a \u00baeaptelea (I\u00ba 31,17); \u00baeapte sut e treiz\u00e3ci (I\u00ba 38,24); o mie \u00baeapte sute \u00baeaptez\u00e3ci \u00bai cinci (I\u00ba 38,28); \u00baeaptez\u00e3ci \u00bai doao de mii \u00bai patr u sute (I\u00ba 38,29), fa\u00fe\u00e3 de: \u00baapte (Is 2,16); \u00baaptezeci (I\u00ba 7,7); al \u00baaptele (I\u00ba 23,11). \u00cen Cartea lui Iov, sunt 5 s tructuri cu rostirea dur\u00e3 a prepalatalei sur de: \u00baapte (Io v rezum. cap.2; 2,13; 42,8, 13); a \u00baaptea (Iov 5,19) \u00bai 2 cu rostirea muiat\u00e3: \u00baeapte (Io v 1,2); \u00baeapte mii (Io v 1,3). Dincolo de difer en\u00feele care se \u00eenregistreaz\u00e3 de la o car te la alt a, situa\u00feia la nivel general atest\u00e3 aceea\u00bai oscila\u00feie \u00eentre notarea \u00bauier\u00e3toar ei rostite muiat \u00bai notarea rostirii dure a acesteia. Formele atone de dativ ale pronumelui reflexiv, \u00ee\u00bai, -\u00bai, \u00bai-, -\u00bai-, se reg\u00e3sesc mai ales \u00een variant a care atest\u00e3 rostirea dur\u00e3 a lui [\u00ba]. Situa\u00feia, \u00een trei c\u00e3r\u00fei biblice analizate, se prezint\u00e3 dup\u00e3 cum urmeaz\u00e3 \u00bai es te, credem, concludent\u00e3 pentru as pectul discut at: \u00een Cartea Facerii am \u00eenregis trat 3 ocuren\u00fee ale formei \u00ee\u00ba, 17 ale formei -\u00ba, 25 ale formei \u00ba- \u00bai numai 5 ale formei -\u00bai; \u00cen Cartea ie\u00bairii, -\u00ba cunoa\u00bate 5 ocuren\u00fee, \u00ba- este prezent de 10 ori, iar -\u00bai se reg\u00e3se\u00bate de 6 ori; \u00een Cartea 2leage, \u00ee\u00ba se no teaz\u00e3 de 4 ori, -\u00ba \u2013 de 10 ori, \u00ba- are 2 ocuren\u00fee, -\u00ba- este prezent o dat\u00e3, iar -\u00bai se folose\u00bate de 5 ori. Tratamentul prepalat alei [j] nu e radical diferit de cel aplicat corespondentei sale surde. Observa\u00feia pe care o f\u00e3ceam mai sus \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu faptul c\u00e3 la cuvinte cu fonetism asem\u00e3n\u00e3tor, \u00bai nu o dat\u00e3 chiar pentr u acela\u00bai cuv\u00e2nt, \u00een aceea\u00bai carte sau \u00een c\u00e3r\u00fei diferite, apar deosebiri de notare a ros tirii prepalatalelor se sus\u00feine foarte bine prin exemplele aduse \u00een continuare \u00een discu\u00feie. \u00aai de aceast\u00e3 dat\u00e3 asist\u00e3m la un amestec de rostiri dure \u00bai muiate, preponderente fiind cele din urm\u00e3. Pentru subs tantivul jale , verbele coradicale, (a) jeli \u00bai (a) jelui, pr ecum \u00bai \u00een derivatul jalnic (s.m., \u201ejeluitor\u201d) sunt cvasigener ale formele care atest\u00e3 ros tirea moale a lui [j]: jeale (2Sm 14,2), (Iov 30,31), (Ir 9,10; 31,15); jealea (Ecz 38,17), (Ir 6,26; 3 1,13); jelea (2Sm 11,27), (\u00cen\u00fe 19,3); jele (2Sm 19,2); jelind (2Sm 3,33); s\u00e3 jeluiasc\u00e3 (Fc 23,2); jeluindu(-se) (Io v rezum. cap.6); (s\u00e3) jeluia (Jd 14,16); jeluie\u00bate (2Sm 19,1); (s-)au jelit (Ps 77,63); jealnic (Ps 34,14), (\u00cen\u00fe 18,10); jelnici (Ecz 7,38); jealnicului (Ir 16,7). Formele cu ja- sunt \u00een num\u00e3r foarte mic \u00bai le-am \u00eenregis trat pentru subs tantiv: jale (Ecz rezum. cap.22; 22,6; 38,18), (\u00cen\u00fe 14,15); jalea (Ecz 26,8; 41,14). O mar e diver sitate de f orme am \u00eent\u00e2lnit \u00een cazul substantivelor jertf\u00e3 , jertfire, jertfelnic \u00bai al ver belor (a) jer tfi, (a) jer tfui109. Aceste cuvinte, \u00een special jer tf\u00e3 \u00bai (a) jer tfi, cunosc, \u00een mod fir esc, un num\u00e3r mare de ocur en\u00fee. \u00cen Cartea Facerii, substantivul jer tf\u00e3 este \u00eentrebuin\u00feat \u00een dou\u00e3 variante, \u00een ambele variante grafia atest\u00e2nd o ros tire moale a \u00bauier\u00e3toar ei sonore: jer tva (Fc 22,7), jertv\u00e3 (Fc 22,13), jir tfe (Fc 4,3; rezum. cap.8; 46,1), jir tf\u00e3 (Fc 8,20; rezum. cap.15; 22,2, 3, 6), jir tva (Fc 22,8). Lucrurile nu se prezint\u00e3 \u00eens\u00e3 la fel \u00een alte c\u00e3r\u00fei biblice analizate. \u00cen Cartea ie\u00bairii , cuv\u00e2ntul apare de 13 ori, de 11 ori gr afia reflect\u00e2nd ros tire dur\u00e3: j\u00e2r tve (10,25; 18,12; rezum. cap.24; 32,8; 40,27), j\u00e2r tvelor (rezum. cap.27), j\u00e2rtva (29,18), j\u00e2rtfele (29,28), j\u00e2r tfa (29,33, 35), j\u00e2rtf\u00e3 (29, 42) \u00bai doar de dou\u00e3 ori rostire muiata: jertf\u00e3 (29,25), jertva (3 4,25). \u00cen Cartea lui Iosue, cuv\u00e2ntul se reg\u00e3se\u00bate de trei ori \u00een grafia care atest\u00e3 rostire dur\u00e3: j\u00e2rtv\u00e3 (22,23), j\u00e2rtve (22,27, 29) \u00bai o dat\u00e3 \u00een gr afia care reflect\u00e3 un [j] cu r ostire moale: jer tvele (13,14). Ex clusiv rostiri dure am \u00eenregistrat pentru cuv\u00e2ntul \u00een discu\u00feie \u00een toate ocuren\u00feele lui din Cartea giudec\u00e3torilor: j\u00e2rtv\u00e3 (rezum. cap.6; 6,18; 11,31), j\u00e2rtva (6,26), j\u00e2rtve (20,26; 21,4). Tot numai rostiri dure am g\u00e3sit \u00een Cartea dint\u00e2iu a lui Samuil: j\u00e2rtv\u00e3 (1Sm 1,21; 7,9; 15,22; 16,3, 5; 20,29; 26,19), j\u00e2rtva (2,17, 29; 9,12, 13; 16,4), j\u00e2rtfele (2,28), j\u00e2r tve (3,14; 20,6), j\u00e2rtvele (15,22) \u00bai tot la fel \u00een Cartea a doao a lui Samuil, dar numai cu dou\u00e3 ocuren\u00fee \u00een text: j\u00e2r tv\u00e3 (6,12), j\u00e2rtva (14,17). \u00cen Cartea lui Iov cuv\u00e2ntul este \u00eenregis trat numai o dat\u00e3, \u00een forma j\u00e2rtv\u00e3 (42,8). Vom urm\u00e3ri \u00een cele ce urmeaz\u00e3 compor tamentul verbelor ( a) jertfi \u00bai (a) jertfui, \u00een aceea\u00bai ordine a c\u00e3r\u00feilor biblice, pentr u a vedea \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 verbele urmeaz\u00e3 fonetismul subs tantivului. \u00cen Cartea Facerii, ca \u00bai \u00een cazul subs tantivului, formele din paradigma gr amatical\u00e3 a verbului (a) jertfui atest\u00e3 t ot numai ros tirea moale a prepalatalei: s\u00e3 jertfuiasc\u00e3 (22,10), jer tfuind (31,54), jer tvuie\u00bate (rezum. cap.35), jirtfuie\u00bat e (rezum. cap.12). \u00centr-un num\u00e3r destul de mare de ocuren\u00fee 110 ale celor dou\u00e3 verbe, (a) jertfi \u00bai ( a) jertfui, Car tea ie\u00bairii atest\u00e3 amestecul de ros tiri dure \u00bai de rostiri moi, mai ales \u00een cazul ver bului (a) jertfui. La verbul (a) jertfi, din 11 forme, 6 au j\u00e2-, 5 au je-, \u00een timp ce din 2 4 de forme ale v erbului (a) jertfui, 1 2 au j\u00e2-, 5 au je-, 7 au ji-. \u00cen Cartea lui Iosue , cele dou\u00e3 verbe au c\u00e2te o \u00eentr ebuin\u00feare: s\u00e3 (s\u00e3) j\u00e2r tveasc\u00e3 (6,19) \u00bai au j\u00e2r tvuit (8,31). Cartea giudec\u00e3torilor are o dat\u00e3 forma j\u00e2rtfea\u00bate (rezum. cap.11) \u00bai de dou\u00e3 ori forme cu rostiri dure: s\u00e3 j\u00e2r tvuiasc\u00e3 (16,23), j\u00e2rtvuit-am (17,3). \u00cen Cartea dint\u00e2iu a lui Samuil, cele dou\u00e3 verbe sunt bine r eprezentate. Din 18 ocuren\u00fee, \u00een total, ale celor dou\u00e3 verbe, numai o dat\u00e3 grafia atest\u00e3 rostire moale: au jer tfuit (1,4)111. \u00cen Cartea a doao a lui Samuil , nu am \u00eenregistrat dec\u00e2t formele cu j\u00e2- pentr u ambele verbe: j\u00e2rtv ea (6,13), j\u00e2rtvind (15,12), au j\u00e2rtvit (23,16); voiu j\u00e2r tvui (15,8), iar \u00een Cartea lui Io v, tot f orma cu j\u00e2-, o singur\u00e3 dat\u00e3: j\u00e2rtv ea\u00bate (rezum. cap.1). \u00cen aceea\u00bai f amilie lexical\u00e3 cu ter menii discuta\u00fei mai sus intr\u00e3 \u00bai alte cuvinte \u00een forme care atest\u00e3 at\u00e2t rostirea muiat\u00e3, c\u00e2t \u00bai r ostirea dur\u00e3 a prepalat alei sonore: jer tfirea (Fc rezum. cap.22) fa\u00fe\u00e3 de j\u00e2rtvirea (I\u00ba rezum. cap.13) ; j\u00e2rtfir ea (I\u00ba 29,36); jer tvenic (I\u00ba 28,29); jertvelnic (I\u00ba 28,43; 31,11); jer tvealnic (I\u00ba 39,41), dar \u00bai: j\u00e2r tvelnic (I\u00ba 28,35; 29,30); j\u00e2rtvelnicului (I\u00ba 38,24); j\u00e2r tvealnicului (I\u00ba 38,30); j\u00e2r tveanicului (I\u00ba 30,24; 35,19), j\u00e2rtv enicele (I\u00ba 34,13); j\u00e2rtv enicului (I\u00ba 36,1; 38,26), j\u00e2rtvenicul (Jos 24,26); j\u00e2rtfenic (I\u00ba 25,8); j\u00e2rtfenicului (I\u00ba 36,6)112. Cu totul altfel se prezint\u00e3 situa\u00feia rostirii lui [j] urmat de [e] sau de [i] \u00een alte cuvinte dec\u00e2t cele de mai sus: (a) jefui, jefuitor, jefuire, (a) sluji, slujir e, grij\u00e3, (a) griji, jiganie, jivin\u00e3, jilav, jeler, glaj\u00e3. Cu e xcep\u00feia cazurilor \u00een care forma grija (Fc 31,5); (Ps 54,23); (Ecz 32,2; r ezum. cap.39) coexist\u00e3 cu grijea (Fc rezum. cap.39); (Ecz 30,26; 31,2; 42,9) sau formele cu -ja-: grija\u00bate (Ecz 38,7); s\u00e3 (s\u00e3) slujasc\u00e3 (Fc 34,31), s\u00e3 slujasc\u00e3 (Fc 27,29); (I\u00ba 4,23; 28,3, 4, 41, 43; 29,30, 44; 30,30; 35,19; 40,13), (s\u00e3) 109Vom urm\u00e3ri \u00een cele ce urmeaz\u00e3 situa\u00feia din textul supus analizei, f\u00e3r\u00e3 a face \u00bai considera\u00feii privind originea \u00bai e volu\u00feia acestor cuvinte \u00een limba rom\u00e2n\u00e3; pentr u aceste aspecte, vezi V. Arvinte, S T.L.FAC., p.58 \u2013 59. 1 10 Vezi Indice. 111 Pentru formele cu j\u00e2-, vezi Indice. 112 Pentru completarea imaginii asupr a oscila\u00feiilor care se produc \u00een rostir ea prepalatalei sonore, vezi Indicele de cuvinte ce secondeaz\u00e3 Cartea preo\u00feiii, ar ticolele: JERTF\u00c3, JERTFELNIC, (a) JER TFI, JERTFIRE, JERTFIT, (a) JERTFUI, JERTFUIT. 805","NICULINA IACOB sluja\u00bate (Iov 24,23) sunt \u00een num\u00e3r mai mare dec\u00e2t cele cu -jea-: grijeasc\u00e3 (Iov 23,15); (m\u00e3) grigeam (Iov 3,25); slujea (Fc 40,4); slujea\u00bat e (I\u00ba 39,1); s\u00e3 slujeasc\u00e3 (I\u00ba 14,5; 28,1), \u00een formele pe care le-am \u00eenregis trat pentr u cuvintele enumerate mai sus, grafia reflect\u00e3 rostirea muiat\u00e3 a lui[j]113. \u00cen cazul unora dintre ele, inf luen\u00fea etimonului poate sus\u00feine formele care atest\u00e3 aceast\u00e3 ros tire (a sluji, jivin\u00e3, jiganie, jilav, jeler ), \u00een cazul altora \u00eens\u00e3 (grij\u00e3, jaf, glaj\u00e3), aceste f orme trebuie puse pe seama nor mei specifice variantei nordice, cu rostirea moale a prepalat alelor [\u00ba], [ j]. 2.1.2.19. Un fenomen cu larg\u00e3 rasp\u00e2ndire \u00een text ele vechi este sonorizarea consoanei [s] atunci c\u00e2nd \u00een contextul f onetic este urmat\u00e3 de [ n] sau de [m]114. Fenomenul este bine ilustrat de textul de la 1760, relativ pu\u00feine fiind cazurile \u00een care acomodarea la sonoritate nu se produce. Transformarea se noteaz\u00e3 \u00een formele cuv\u00e2ntului snop: znopi (Fc 37,7; 41,47), znopul (Fc 37,7), znopii (Fc 37,7), znopului(Fc 37,7). Cu pu\u00feine excep\u00feii, cuvintele smochin, smochin\u00e3 sunt \u00eenregistrate \u00een forma cu [zm]: zmochin (Fc 3,7), (Ir 8,13), zmochinul (Ir 5,17), dar \u00bai smochini (2Lg 8,8); zmochine (1Sm 25,18; 30,12), (2Sm 16,1), (Ir r ezum. cap.24; 24,1, 2, 3), zmochinele (Ir 24,2, 5, 8), dar \u00bai: smochine (Ir 8,13; 29,17). Aceea\u00bai consecven\u00fe\u00e3 se cons tat\u00e3 \u00een notar ea acestui fenomen \u00een cazul cuvintelor (a) smulge, smuls, smulgere, pe care le-am \u00eenregistrat dup\u00e3 cum urmeaz\u00e3: vei zmulge (I\u00ba 21,14); (s\u00e3) vor zmulge (2Sm 23,6); au zmult (2Sm 23,21), (Ps 36,14); zmulg\u00e3(-s\u00e3)(Iov 18,14); zmulge(-s\u00e3)-va (Iov 20,28); zmulg\u00e2nd (Iov rezum. cap.21); s\u00e3 zmulgi (Ir 1,10); voiu zmulge (Ir 12,14, 15; 22,24; 24,6; 42,10); zmulge-v oiu (Ir 12,17); s\u00e3 zmulg (Ir 18,7); (s\u00e3) zmulge (Ir 18,14); (s\u00e3) va zmulge (Ecz 40,16), (Ir 31,40); zmulg (Ir 45,4); zmult (Iov 19,10); zmulgere (Ir 12,17). Pentru cuv\u00e2ntul mireasm\u00e3 am \u00eenregistrat at\u00e2t forme cu [zm]: mireazm\u00e3 (I\u00ba 29,25, 41; 30,34; 35,28), (Ecz 35,8); mirezme (Fc rezum. cap.50); mireazme (Fc 50,2, 25 ), (I\u00ba 25,6); mirezmele (Lc 24,1); mireazmelor (I\u00ba 40,25), c\u00e2t \u00bai f orme cu [sm]: mireasm\u00e3 (Fc 8,21), miresme (Fc 35,14), mireasme (I\u00ba 30,23, 34; 35,15), mireasmelor (I\u00ba 31,11). \u00cen cazul altor cuvinte care con\u00fein fonetismul \u00een discu\u00feie\u2013 ( a) smeri, smerin, smerit, smereni, (a) sminti, sminteal\u00e3, smirn\u00e3 \u2013 , acomodarea consonantic\u00e3 se produce destul de rar \u2013 zmerea\u00bate (1Sm 2,7), (s\u00e3) vor zmer i (Iov 24,24); (s\u00e3) va zminti (Ecz 22,20); va zminti (Ecz 23,13); zmereaniia (Ps 9,14), zmint eal\u00e3 (Ps 118,165) \u2013, r\u00e3m\u00e2n\u00e2nd larg majoritare formele cu [sm]115. Contextul fone tic impune acomodar ea la sonoritate, \u00een aceea\u00bai m\u00e3sur\u00e3 ca \u00een e xemplele precedent e, a cuv\u00e2ntului ve\u00bam\u00e2nt116. \u00cencadrat de o vocal\u00e3 (precedat\u00e3 de consoan\u00e3 sonor\u00e3) la st\u00e2nga \u00bai de o sonant\u00e3 la dreapta, [\u00ba] nu-\u00bai poate p\u00e3s tra caracterul sur d \u00bai se sonorizeaz\u00e3. Aceas ta explic\u00e3 num\u00e3rul f oarte mare de forme cu [j], f orme pe care, ca \u00bai \u00een cazul cuvint elor discutate mai sus, limba literar\u00e3 le-a respins: v\u00e3jm\u00e2ntului (Fc 39,12); v\u00e3jm\u00e2ntul (Fc 49,11); vejmintele (Pr 6,11; 8,30; 10,6; 11,40; 15,7, 8, 10, 11, 23, 27; 16,26, 28; 17,15), (Iov 1,20; 2,12; 9,31; 27,16; 37,17); vejm\u00e2nt (Iov 24,10; 31,19); vejm\u00e2ntul (Iov 30,18); vejm\u00e2ntului (Iov 30,18); v\u00e3jm\u00e2ntul (Iov 13,28); v\u00e3jm\u00e2nt (Iov 29,14); v\u00e2jm\u00e2ntul (Iov 38,14). \u00cent\u00e2lnim \u00eens\u00e3, aproape cu aceea\u00bai frecven\u00fe\u00e3, for mele cu [\u00ba]: ve\u00bamintele (Fc 24,53; 35,2; 38,14; 44,13), (Pr 11,25, 28; 13,6, 34, 45; 14,8, 47; 15,5, 6; 17,16; 21,10); ve\u00bamintelor (Fc 27,27); ve\u00baminte (Fc 45,22, 23)117. 2.1.2.20. Tot o acomodare la sonoritate, de data aceasta \u00een sens invers, este afonizarea lui [ b], sub influen\u00fea africatei surde [\u00fe], \u00een cuvintele sub\u00feire, (a) sub\u00feia: sup\u00feiri (Fc 41,6, 23, 27), sup\u00feire (1Sm 18,23), (\u00cen\u00fe 5,15; 7,22, 23); (s\u00e3) va sup\u00feiia (Iov 17,1), sup\u00feia(-s\u00e3)-va (Iov 18,12). \u00aai \u00een acest caz \u00eens\u00e3, nor ma literar\u00e3 a f ost selectat\u00e3 dintre formele mai apropiate de etimon118. 2.1.3. Am prezentat un num\u00e3r suficient de mare de par ticularit\u00e3\u00fei fonetice ale textului Bibliei de la 1760, dar a trebuit s\u00e3 l\u00e3s\u00e3m la o parte multe altele. \u00cen selectarea particularit\u00e3\u00feilor am pornit de la pr emisa c\u00e3 analiza unui text din perspectiva structurii fonetice, mai ales \u00een cazul unui text de amploarea celui de f a\u00fe\u00e3, nu poate pune \u00een discu\u00feie toate faptele care se manifest\u00e3 \u00een text. La nivel fonetic se \u00eenregistreaz\u00e3 cele mai numeroase, uneori \u00bai cele mai nea\u00bateptate, as pecte. A cesta este nivelul cu cele mai mult e aspecte particulare, lucru evident de la primele texte scrise \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 \u00bai chiar mai dinainte, de la cuvintele rom\u00e2ne\u00bati \u00eenregistrate \u00een texte slavone \u00bai latine, redactate \u00eenainte de 1521119. 2. 2. P articularit\u00e3\u00fei mor fosintactice Per spectiva diacronic\u00e3 asupra nivelului morfologic a pus mereu \u00een eviden\u00fe\u00e3 caracterul mai s tabil \u00bai mai unitar al aces tuia \u00een r aport cu nivelul fonetic. Textul pe care \u00eel analiz\u00e3m tezaurizeaz\u00e3, ca orice stadiu sincronic, rezultatele evolu\u00feiei anterioare \u00bai tendin\u00feele inerente oric\u00e3rui proces, acestea din urm\u00e3 impuse de dif eri\u00fei factori \u00bai manifeste cu deosebire \u00een punctele periferice ale sistemului. Contradic\u00feiile care apar sunt f ire\u00bati \u00bai generatoare de progres \u00een limb\u00e3. \u00cen momentul \u00een care o norm\u00e3 existent\u00e3 \u00een perioada precedent\u00e3 nu mai este agreat\u00e3 din diferite motive, aceasta este con\u00batientizat\u00e3 ca abatere, devine periferic\u00e3 \u00een sistem, \u00bai, finalmente, es te eliminat\u00e3 din uz. Un timp \u00eens\u00e3, norma veche \u00bai norma nou\u00e3 coexist\u00e3, schimb\u00e3rile \u00een limb\u00e3 f iind, cum se \u00batie, lente. A\u00baa se explic\u00e3 de ce \u00een textele pe care le analiz\u00e3m \u00eenregistr\u00e3m \u00een mod obi\u00banuit norme oscilante pentr u diferite as pecte luate \u00een discu\u00feie. \u00cen m\u00e3sura \u00een care factorul fonetic nu poate fi neglijat \u00een morfologie, vom spune c\u00e3 unele aspecte morfologice sunt reflexul direct al particularit\u00e3\u00feilor fonetice ale vorbirii dintr-o regiune sau alta (opozi\u00feia desinen\u00feial\u00e3 [-N]\/[ -\u00e3] \u2013 p\u00e3har\/p\u00e3har\u00e3 \u2013 pentru exprimarea num\u00e3rului \u00een clasa neutrelor, ca urmare a rostirii dure 113 Pentru toate ocuren\u00feele acestor cuvinte, vezi Indice. 114 Fenomenul este analizat pe larg, pe baza atlaselor lingvistice rom\u00e2ne\u00bati, de Doina Hr eapc\u00e3, \u00een studiul Sonorizarea fricativ elor \u00bai a oclusivelor surde (s, \u00ba, f; c, t, p) ur mate de sonanta nazal\u00e3 n, o tendin\u00fe\u00e3 activ\u00e3 \u00een graiurile dacorom\u00e2ne, \u00een ALIL, tom. XXIX, 1983 \u2013 1984, A, Ia\u00bai, p.175 \u2013 215; Fenomenul pe care \u00eel atest\u00e3 text ele din toate regiunile are baz\u00e3 popular\u00e3. Mai conser vator se dovede\u00bat e graiul moldov enesc, \u00een care se conserv\u00e3 fricativa dental\u00e3 surd\u00e3, fapt sus\u00feinut \u00bai de situa\u00feia pe care o ref lect\u00e3 Ms.45, \u00een compara\u00feie cu Ms.4389 \u00bai cu B1688 (vezi V. Arvinte, ST.L.FAC., p.69). A se vedea \u00bai Andr ei Avram, Cercet\u00e3ri asupr a sonorit\u00e3\u00feii \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, Bucure\u00bati, 1961; Sextil Pu\u00bacariu, Limba rom\u00e2n\u00e3, II, Rostirea, Bucure\u00bati, 1959; S t. Dumis tr\u00e3cel, Influen\u00fea limbii literare asupra graiurilor dacorom\u00e2ne, Bucure\u00bati, 1978. 11 5 Vezi Indice. 116 Pentru aceast\u00e3 form\u00e3, v ezi Al. Cior\u00e3nescu, DER, p.833. 117 Pentru alte ocuren\u00fee, vezi Indice. 118 Mai pu\u00fein cuv\u00e2ntul mireasm\u00e3 (<sl. mirizma), care are \u00een e timon [z] (Cf. Al Cior\u00e3nescu, DER, p. 514); pentr u ve\u00bam\u00e2nt, vezi trimiterea din no ta 106. 119 Cf. I. Coteanu, Structura \u00bai e volu\u00feia limbii rom\u00e2ne (De la origini p\u00een\u00e3 la 1860), Bucure\u00bati, 1981, pass; I. Ghe\u00feie, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u2013 al XVI-lea (p\u00e2n\u00e3 la 1521) , Bucure\u00bati, 2000, pass. 806","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ a consoanelor; s tructura incomple t\u00e3 a numeralului ordinal masculin ca ur mare a reducerii dif tongului [-ea] la [-e] \u2013 al doile). Cu c\u00e2t tr aduc\u00e3torul sau traduc\u00e3t orii unui text manifest\u00e3 re\u00feinere fa\u00fe\u00e3 de asemenea particularit\u00e3\u00fei, cu at\u00e2t cresc \u00baansele de a avea unit ate s porit\u00e3 \u00een plan morfologic. Tendin\u00feele fire\u00bati ale limbii, \u00een cazul \u00een care suntem \u00een fa\u00fea unui text tradus, sunt supuse nu o dat\u00e3 presiunii limbii din textul-surs\u00e3, mai mare dac\u00e3 e vorba despre o traducere religioas\u00e3. Influen\u00feele pot fi \u00een sensul sus\u00feinerii unor norme considerate deja arhaice la momentul traducerii (\u00eencadrarea unor susbstantive la declinarea a III-a \u2013 grindine, marmure, soarte) sau al introducerii unor norme noi, redundante o vreme pe l\u00e2ng\u00e3 cele e xistente, cu \u00baanse mai mari sau mai mici de a se impune (talantum \u2013 cu plur alul talantumuri \u2013, pe l\u00e2ng\u00e3 talant, cu pluralul talan\u00fei). \u00cen unele cazuri, sub aceast\u00e3 presiune se pot crea modele care devin func\u00feionale \u00een limba v orbit\u00e3 (exprimarea perifrastic\u00e3 a unor sensuri temporale; realizarea construc\u00feiilor intensive cu v erbul la diferite moduri \u00bai timpuri, \u00eenso\u00feit de un substantiv cor adical), situa\u00feie \u00een car e, dup\u00e3 un timp, nu se mai poate delimita \u00eentre ceea ce a rezultat datorit\u00e3 urm\u00e3rii unui model str\u00e3in \u00bai ceea ce a rezultat gra\u00feie suportului pe care traduc\u00e3t orul l-a g\u00e3sit \u00een graiul s\u00e3u de acas\u00e3. 2.2.1. Substantivul 2.2.1.1. Declinarea. Substantivul sor\u00e3, care se fixase deja \u00een aceas t\u00e3 perioad\u00e3 la declinarea I 120, l-am consemnat de c\u00e2teva ori \u00bai \u00een f orma sor (Fc 12,13, 19; 26,9), ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 norma veche devenise un fapt de limb\u00e3 periferic, dar nu ie\u00baise def initiv din uz. \u00cen formele com puse cu adjectiv pronominal posesiv, substantivul are cel mai adesea forma sor u: soru-sa (Fc 24,30; 29,13, 31; 34,13, 26), (2Sm rezum. cap.13; 13,22); soru-mea (Fc 30,8), (2Sm 13,5, 6, 11, 20), (Iov 17,14), tot astfel cum substantivul nor\u00e3 , \u00een acelea\u00bai sintagme, are forma noru121: noru-sa (Fc 11,31; 38,11, 16), (1Sm rezum. cap.4; 4,19), (Rt rezum. cap.1; 1,22); noru-t a (Fc 38,24), (Rt 4,15). Re\u00feinem pentru substantivul sor\u00e3 \u00bai forma iz olat\u00e3 sororei (In 11,1), \u00een care nu s-a pr odus alter nana\u00fea [o] ~ [u] \u00bai care trimite \u00een mod evident la forma de declinare sororis din textul latinesc. \u00cen afara aspectelor semnalate, cele dou\u00e3 subs tantive au \u00een paradigmele lor gramaticale formele actuale de declinare. Substantivele aram\u00e3, grindin\u00e3, latur\u00e3, marmur\u00e3, n\u00e3past\u00e3, pe\u00bater\u00e3, soar t\u00e3 nu se mai \u00eencadreaz\u00e3 e xclusiv la declinarea a III-a, cons tat\u00e2ndu-se \u00eens\u00e3 \u00bai diferen\u00fee de la un cuv\u00e2nt la altul. Situa\u00feia pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u00een textul de la 1760 confirm\u00e3 \u00eentr-o m\u00e3sur\u00e3 rezultatele cercet\u00e3rilor ant erioare122. Pentru susbs tantivul aram\u00e3 am \u00eenregistrat exclusiv forme de declinarea I: aram\u00e3 (Fc 4,22), (I\u00ba 25,3; 26,11, 37; 27,2, 3, 4, 6, 10, 11, 17, 18, 19; r ezum. cap.30; 30,4, 18; 31,4; 35,5, 16, 24, 32; 36,18, 38; rezum. cap.38; 38,2, 3, 4, 6, 8, 10, 12, 17, 19, 20, 29, 30; 39,39), (Jos 6,19, 24; 22,8), (1Sm 17,5, 6), (2Sm 8,10; 22,35), (Iov 6,12; 20,24; 40,13), (Ir 1,18; 6,28; 10,9; 15,20; 46,22; rezum. cap.52; 52,17, 18, 20, 22), ar ama (Iov 37,18; 41,18), (Ir 15,12; 52,17). Radical diferit\u00e3 este situa\u00feia subs tantivului grindin\u00e3, pentr u care se \u00eent\u00e2lne\u00bate numai izolat forma de declinar ea I: grindin\u00e3 (Ps 17,13; 104,32); grindina (I \u00ba 9,19), (Ps 148,8); cele mai multe f orme ale acestui substantiv sus\u00fein \u00eencadrarea la declinarea a III-a. Probleme am \u00eent\u00e2m pinat aici la rezolvarea omonimiei gramaticale dintre singular \u00bai plur al, fiind cunoscut faptul c\u00e3 desinen\u00fea de plur al a femininelor nu devenise dec\u00e2t la unele substantive -i. Pentru rezolvarea acestei omonimii am recur s, \u00een mod firesc, \u00een primul r\u00e2nd la cont ext, numai c\u00e3 nici contextul nu dezambiguizeaz\u00e3 \u00eentotdeauna sau nu \u00een m\u00e3sur\u00e3 suficient\u00e3. \u00cen astfel de situa\u00feii am recurs la textul Vulgatei123, pornind de la pr emisa c\u00e3 o traducere liter al\u00e3 era fidel\u00e3 izv orului inclusiv \u00een aceast\u00e3 privin\u00fe\u00e3. Mai e xact, contextul ne-a permis \u00eentr -un singur caz s\u00e3 rezolv\u00e3m f\u00e3r\u00e3 echivoc omonimia: voi ploua m\u00e2ne \u00eentr-acest ceas grindine mult\u00e3 foar te (I\u00ba 9,18). \u00cen alte cazuri \u00eens\u00e3, contextul nu este deloc concludent: \u201eR\u00e2dic\u00e3-\u00fe m\u00e2na \u00een ceriu, s\u00e3 fie grindine \u00een tot p\u00e3m\u00e2ntul Eghiptului, pr este oameni \u00bai preste dobitoace \u00bai preste toat\u00e3 iarba \u00fearinii \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Eghiptului\u201d (I\u00ba 9,22); *\u00aai au \u00eentins Moisii var ga \u00een ceriu \u00bai Domnul au dat tuneturi \u00bai grindine \u00bai fulgere curg\u00e3toare preste p\u00e3m\u00e2nt. (I\u00ba 9,23). \u00cen astfel de cazuri am apelat la textul Vulgatei, pentr u a stabili dac\u00e3 forma substantivului \u00een textul latinesc este de singular sau de plural. La pozi\u00feia 9,22, forma din latin\u00e3 este grando, iar la pozi\u00feia 9,23 \u2013 grandinem , ambele forme de singular. La f el am pr ocedat \u00bai \u00een alte cazuri: grindine (I\u00ba 9,25, 26; 10,12, 15); (Ps 17,14; 77,47). Omonimia se rezolv\u00e3 f\u00e3r\u00e3 probleme atunci c\u00e2nd substantivul es te articulat enclitic: grindinea (I\u00ba rezum. cap.9; 9,24, 25, 28, 29, 33, 3 4; 10,5). Substantivul latur\u00e3 este \u00eentrebuin\u00feat \u00een forma de declinarea a III-a cu -e: lature (I\u00ba 25,19, 32; 27,14, 15; 36,32; 37,3, 27; 38,14), laturea (I\u00ba 36,31), (2Lg rezumat cap.31; 31,26); (Ps 90,7; 114,9; 1 27,3). \u00cen aces t caz \u00eens\u00e3, nu ne-am confruntat cu probleme \u00een privin\u00fea omonimiei singular \u2013 plural, din mai multe motive. \u00cent\u00e2i, procesul de formare a pluralului \u00een -i pare \u00eencheiat la acest subs tantiv. O dovedesc ocuren\u00feele formelor de plural din aceea\u00bai carte \u00een care am \u00eent\u00e2lnit numeroase forme de singular : laturile (I\u00ba 25,20; 26,13; 27,7; 28,7, 12, 25, 27; 30,4; 36,11; 37,5, 18; 39,7, 16); laturi (I\u00ba 25,32), (Nm 8,4); al doilea, contextele \u00een care apare forma \u00een -e sunt de f iecare dat\u00e3 concludente, substantivul av\u00e2nd de regul\u00e3 determinative din r\u00e2ndul adjectivelor pronominale nehot\u00e3r\u00e2te: o \u2013 alta, fie\u00batecare, a\u00baa cum se poate vedea din exemple ca: Hier uvimii unul s\u00e3 f ie de o lature, \u00bai altul de alt\u00e3 lature (I\u00ba 25,19); \u00aaease fluieri vor ie\u00bai din laturi, trei de o lature \u00bai trei de alt\u00e3 lature (I\u00ba 25,32); al tr eilea, articolul hot\u00e3r\u00e2t enclitic -a: laturea (I\u00ba 36,31), (2Lg rezumat cap.31; 31,26). Subs tantivul marmur\u00e3 cunoa\u00bate num\u00e3r foarte mic de ocuren\u00fee la niv elul \u00eentregului text, din care rezult\u00e3 \u00eencadrarea aces tui subs tantiv la declinarea a III-a. N ume de materie, \u00een mod obi\u00banuit singulare tantum, acest substantiv poat e avea \u00bai plural, \u00een -e sau \u00een -i, f apt care pune probleme la rezolvarea omonimiei singular \u2013 plural. Uneori este suficient contextul: \u00aai au a\u00bater nut 120Subs tantivul este \u00een latin\u00e3 de declinarea a III-a imparisilabic\u00e3 ( soror, -\u00b9ris), trece \u00een rom\u00e2n\u00e3, ini\u00feial, la declinarea a II-a, dup\u00e3 care se f ixeaz\u00e3, firesc, al\u00e3turi de majorit atea femininelor, la declinarea I, \u00een -\u00e3. Un pr oces asem\u00e3n\u00e3tor se pe trece \u00een cazul substantivului nor\u00e3 , care \u00een limba latin\u00e3 este de declinar ea a IV-a (nur us, -\u00c0s). 121 A\u00baa apar p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi cele dou\u00e3 subst antive \u00een sintagmele r espective din limba popular\u00e3. 122Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.319 \u2013 320, unde se afirm\u00e3 c\u00e3 \u201ef ormele cu -\u00e3, de declinarea I, de\u00bai mai rare, sunt \u00een continu\u00e3 expansiune\u201d (p.319), dar nu se precizeaz\u00e3 c\u00e3 situa\u00feia nu es te aceea\u00bai la toate substantivele aduse \u00een discu\u00feie. 123Pentru compara\u00feii am folosit Hieronymi Vulgata (textul existent la adresa de inter net http:\/\/www.intr atext.com.\/X\/LAT0001.htm) \u00baiBiblia Sacra, Venetiis, apud. Nicolaum Pezzan MDCLXXXX (dup\u00e3 un exem plar din aceast\u00e3 edi\u00feie, existent \u00een fondul cel mai vechi al c\u00e3lug\u00e3rilor bazilitani de la Blaj, a tradus echipa coordonat\u00e3 de episcopul Aron. Vezi Ioan Chindri\u00ba, Tes tamentul lui Petru Pavel Aron , \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, p. LXVI). 807","NICULINA IACOB fa\u00fea bisearicii cu marmure foarte scump\u00e3 (2Par 3,6), alteori \u00eens\u00e3, chiar l\u00e3r git, contextul nu este concludent: Spre g\u00e2ndirea de orice feal de lucru, poate fi de aur \u00bai de argint \u00bai de aram\u00e3,\/ De marmor e \u00bai m\u00e3rg\u00e3ritariu \u00bai de multe fealiuri de leamne (I\u00ba 31,4, 5), situa\u00feie \u00een care, pentru \u00eencadrarea la declinare a acestui subs tantiv \u00bai pentru stabilirea num\u00e3rului, singura solu\u00feie a fost s\u00e3 recurgem la izvorul latinesc. Acolo am g\u00e3sit substantivul \u00een forma de ablativ singular, marmore, pe care, dup\u00e3 aspectul fonetic, nu este exclus ca traduc\u00e3torii bl\u00e3jeni s\u00e3 o fi luat ca atare din Vulgata. Formele substantivului n\u00e3past\u00e3, prezente \u00een num\u00e3r mic, sus\u00fein \u00eencadrarea, \u00een continuare, a substantivului la declinarea a III-a: n\u00e3paste (Fc 26,20), (Ir 7,6; 22,17), (Iz 22,29), (Lc 3,14; 11,45); n\u00e3pastea (Ir 51,51). Substantivul pe\u00bater\u00e3 este \u00eentrebuin\u00feat at\u00e2t cu for ma de declinarea a III-a, \u00een -e, c\u00e2t \u00bai cu cea de declinar ea I, \u00een -\u00e3, cele dou\u00e3 forme f iind folosite \u00een varia\u00feie liber\u00e3 dar, \u00een mod evident, fiind preponderente formele \u00een -e : pe\u00bat erea (Fc 23,9, 11, 17, 19; 50,13), (Jos 10,16, 17, 27), (Jd 15,11), (1Sm rezum. cap.22; 22,1; r ezum. cap.24), (2Sm 23,13), (Ps 10 Ov ,9); pe\u00bat\u00e3rea (Fc 49,29); pea\u00baterea (Fc 25,9), pe\u00batere (Jos rezum. cap.10; 10,23), (1Sm 24,4, 8, 9, 11), (Ps 56,1), dar: pe\u00bat er\u00e3 (Fc 19,30), (Ir 7,11; 49,8), (Ps 141,1), (Lc 19,45), (In 11,38); pe\u00bat\u00e3r\u00e3(Fc r ezum. cap.23), pe\u00batera (Jd 15,8). Pentru rezolvarea omonimiei singular \u2013 plural, mi jloacele sunt acelea\u00bai: contextul \u00bai\/sau raportarea la Vulgata: Da vid, spr e scrisoarea st\u00e2lpului, c\u00e2nd fugea de c\u00e3tr\u00e3 fa\u00fea lui Saul \u00een pe\u00batere (Ps 56,1), lat. ablativ sg. \u2013 in s pelunca, dar: \u00aai \u00ba-au f\u00e3cut gropi \u00bai pe\u00batere \u00een mun\u00fei, \u00bai locuri \u00eent\u00e3rite spre ap\u00e3r are (Jd 6,2), unde contextul es te \u00een \u00bai mai mic\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, dec\u00e2t \u00een primul e xemplu, concludent, sensul de plur al decod\u00e2ndu-se aproape exclusiv prin raportare la Vulgata, unde for ma este de acuzativ pl. \u2013 speluncas. Substantivul soart\u00e3 l-am \u00eenregistrat \u00een forma de declinarea a III-a: soarte (2Lg 1,38; 31,7), (Jos 1,6; rezum. cap.7; 9,7; 14,2; 17,17; 18,8; 19,24, 40, 51; 21,8; 22,7; 23,4), (Jd 18,1), (1Sm 14,42), soartea (2Lg rezum. cap.3), (Jos 7,14; 13,1; 15,1; 16,1; rezum.cap.17; 17,1, 6, 8; rezum. cap.18; 18,6, 11; 19,1, 10, 17, 49; 21,4, 6, 10), (Jd 1,3; 20,14), (1Sm 10,20), (Ir 13,25). Ne afl\u00e3m \u00een fa\u00fea unui text realizat aproape de debutul perioadei premoder ne a limbii rom\u00e2ne liter are. Totu\u00bai num\u00e3rul formelor vechi de declinarea a III-a este destul de mare. Explica\u00feia ar trebui c\u00e3utat\u00e3 \u00een apar tenen\u00fea textului la aria dialectal\u00e3 nordic\u00e3: \u00een textele din aceast\u00e3 zon\u00e3 erau prezente \u00een num\u00e3r mare formele \u00een -e, mai ales la \u00eenceputul perioadei 1640 \u2013 1780, \u00een compar a\u00feie cu textele provenind din aria sudic\u00e3, unde tendin\u00fea er a de impunere a formelor de declinarea I 124. Dup\u00e3 cum o demonstreaz\u00e3 analiza de mai sus \u00eens\u00e3, procesul de impunere a desinen\u00feei -\u00e3 nu a fost uniform pentru toate cuvintele, continu\u00e2ndu-se \u00bai \u00een perioada urm\u00e3toar e. Formele de declinar ea a III-a, \u00een -e , sunt \u00een varia\u00feie liber\u00e3 cu cele de declinarea I, \u00een -\u00e3, la o serie de substantive cu radicalul \u00een [\u00ba] sau [j]. Amestecul de for me este ur marea fireasc\u00e3 a unei caracteristici de ordin fonetic: coexisten\u00fea rostirilor dure \u00bai muiate ale celor dou\u00e3 consoane prepalatale (vezi 2.1.2.18.3). Exemplele care urmeaz\u00e3 v or eviden\u00feia cir cula\u00feia \u00een varia\u00feie liber\u00e3 a celor dou\u00e3 tipuri de forme subs tantivale: cenu\u00bae (Fc 18,27), (I\u00ba 9,8), (Pr 4,12; 6, 10), (Nm 4,13), (Iov 2,12; 16,16; 42,6), (2Lg 28, 24), (2Sm 13,19), (Ir 6,26; 25,34), (Tng 2,10; 3,16); cenu\u00baea (Pr 4,12), (Nm 4,13), dar : cenu\u00ba\u00e3 (I\u00ba 9,10); cenu\u00baa (I\u00ba 27,3), (Nm rezum. cap.19; 19,10, 17); (Pr 1,16); grija (Fc 31,5); (Ps 54,23); (Ecz 32,2; rezum. cap.39), dar grijea (Fc rezum. cap.39); (Ecz 30,26; 31,2; 42,9); moa\u00baa (Fc 35,17), dar moa\u00baea (Fc 38,27), moa\u00baele (I\u00ba 1,17, 21), moa\u00baelor (I\u00ba 1,15, 20); grija (Fc 31,5); (Ps 54,23); (Ecz 32,2; rezum. cap.39), dar grijea (fc rezum. cap.39); (Ecz 30,26; 31,2; 42,9);s traja (I\u00ba 14,24), (2Par 20,24), (1Sm 11,11), dar \u00bai strage (Lc 12,38); straje (Mc 6,48); mr eaje (I\u00ba 27,4; 38,4), (In 21,6, 8,11); mreajea (Ps 140,10); mreagea (Lc 5,5, 6). F oarte multe ocuren\u00fee cunoa\u00bate substantivul u\u00ba\u00e3, formele repar tiz\u00e2ndu-se at\u00e2t la declinarea a III-a, c\u00e2t \u00bai la declinar ea I: u\u00bae (Fc 4,7; 6,16), (I\u00ba 21,6; 33,9), (Io v 31,3 4; 38,10), u\u00baea (I\u00ba 33,8, 10; 38,8), dar \u00bai u\u00baa (Fc 18,1, 2, 10; 19,6, 9, 10, 11; 43,19), (I\u00ba 12,22, 23; 29,4, 11, 42), (Iov 3,10; 31,9; 31,32). Chiar dac\u00e3 pentru unele subs tantive num\u00e3rul prea mic de ocuren\u00fee (pentru substantivul c\u00e3ma\u00ba\u00e3, de exemplu, \u00een z ece c\u00e3r\u00fei \u2013 Fc, I\u00ba, 2Lg, Nm, Pr, 1Sm, 2Sm, Io v, Ir, Tng \u2013 am \u00eenregis trat numai for ma c\u00e3ma\u00ba\u00e3 \u2013 I\u00ba 28,4) nu poat e fi concludent pentr u a stabili circula\u00feia f ormelor, la niv el general, se sus\u00feine ideea coexis ten\u00feei for melor de declinarea I \u00bai a III-a, predominant e fiind cele din ur m\u00e3. Subs tantivul arie, a vea for ma are125 \u00een t exte din secolul al XVI-lea, reproduc\u00e2nd f idel lat. area. Aceas t\u00e3 for m\u00e3 se \u00eent\u00e2lne\u00bate sporadic \u00bai \u00een textul de la 1760, probabil datorit\u00e3 inf luen\u00feei izvorului f olosit: area (2Sm 24,18), (Rt 3,2); are (Rt 3,6). Cvasigenerale r\u00e3m\u00e2n for mele: arie (2Lg 16,13; 25,4), (Nm 15,20; 18,30), (Rt 3,3), (Is 30,24); aria (Fc 50,10), (2Sm rezum. cap.24), (Io v 39,12), (Lc 3,17); ariia (Sm 24,16, 21, 24). \u00cencadrarea substantivelor berbece, p\u00e2ntece, strugure, fagure la declinarea a III-a sau la declinarea a II-a nu difer\u00e3 prea mult de cea pe care o \u00eent\u00e2lnim \u00een prezent\u00e3rile f\u00e3cute \u00een diferite lucr\u00e3ri de specialitate126. Formele substantivului p\u00e2nt ece sus\u00fein \u00eencadrarea acestuia la declinarea a III-a: p\u00e2ntecele (Fc 15,4; 20,18; 25,22, 23; 30,22), (I\u00ba 13,2, 15; 34,19), (Jd 3,24; 13,5, 7; 16,17; 19,5), (1Sm 1,5; 24,4), (2Sm 7,12; 16,11), (Iov 1,21; 3,10; 15,2, 35; 19,17; 20,14, 15, 20, 23; 31,18; 32,18, 19; 40,11), (Ir rezum. cap.1; 4, 19; 51,34), (Tng 1,20), p\u00e2ntecelui (Fc 30,2), p\u00e2ntece (Fc 38,27; 43,29; 44,20), (Iov 3,11; 10,19; 21,10; 31,15; 38,29; 39,2), (Ir 1,5), p\u00e2nteceale (Jd 3,21), p\u00e3ntecele (Fc 25,24; 29,31; 38,24), (I\u00ba 13,12), p\u00e3ntece (Fc 30,38). Ber bece a fost \u00eenregistrat numai \u00een forma de declinarea a III-a: berbece (Fc 15,9; 22,13), (I\u00ba 29,15, 22, 26, 27), berbecele (I\u00ba 29,17, 22), berbeacele (I\u00ba 29,18, 31), (1Sm 14,34; 17,34), berbeace (I\u00ba 29,19), (2Sm 6,13); tot as tfel \u00bai iepure (2Lg 14,7), (Pr 11,6). \u00cen schimb, strugure prezint\u00e3, \u00een varia\u00feie liber\u00e3, dou\u00e3 forme, cea mai veche, de declinarea a II-a: strugur (Nm 13,25), (C\u00e2nt 1,13); strugur ul (Nm 13,24), (Jd 8,2), (Iov 15,33), (Ir 31,29, 30); strugurului (Fc 49,11), (Nm 13,24, 25; 32,9), \u00bai, mult mai rar \u00eens\u00e3, cea mai nou\u00e3, de declinarea a III-a: strugure (Nm 6,4), (Ir 6,9; 8,13; 49,9); strugur ele (Ir r ezum. cap.31). Substantivul fagure, cu num\u00e3r mic de ocuren\u00fee, l-am \u00eenregistrat \u00een forma care sus\u00feine \u00eencadrarea acestuia la declinarea a II-a: fagur (Ps 18,11), (C\u00e2nt 4,11), (Lc 24,42); fagurul (1Sm 14,27), (C\u00e2nt 5,1). 124 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p. 320. 125 Vezi Ovid Densusianu, ILR, II, p.100. 126 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780) , Vol.I, p. 320: \u201eFormele de declinarea a II-a berbec, iepur, p\u00e2ntec, viezur nu sunt atest ate \u00een textele literar e\u201d. 808","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu r epartizarea subs tantivelor pe declin\u00e3ri trebuie s\u00e3 mai preciz\u00e3m c\u00e3 cele trei substantive de declinarea a III-a, denumind gr ade de rudenie: t\u00e3t\u00e2ne , m\u00e3m\u00e2ne (\u00een forma redus\u00e3 m\u00e2ne), fr\u00e3\u00feine127, sunt bine reprezent ate \u00een textul analizat, \u00een mod obi\u00banuit \u00een alc\u00e3tuir ea unor substantive compuse, al\u00e3turi de un adjectiv pronominal posesiv: fr\u00e3\u00feine-s\u00e3u (Es t 2,7); fr\u00e3\u00feini-t\u00e3u (2Sm 13,7); m\u00e2ne-sa (Fc 27,14); m\u00e2nea-sa (Fc rezum. cap.24; 24,28, 53; 30,14); m\u00e2ni-ta (Fc 28,2); t\u00e3t\u00e2ni-t\u00e3u (Est 4,14); t\u00e3t\u00e2ni-s\u00e3u (Iov 21,19)128. 2.2.1.2. Genul unor substantive nu este \u00eenc\u00e3 definitiv fixat, \u00een sensul c\u00e3 unele prezint\u00e3, \u00een varia\u00feie liber\u00e3, forme pentru dou\u00e3 genuri, altele au alt gen dec\u00e2t \u00een limba actual\u00e3. Pe l\u00e2ng\u00e3 substantivele genunchi, grumaz, pustiu, rod, siclu, slug\u00e3, st\u00e2lp, um\u00e3r, veac, voie vod , care sunt \u00een mod obi\u00banuit aduse \u00een discu\u00feie \u00een lucr\u00e3rile de specialit ate, am \u00eenregis trat \u00bai altele: scaf, scandal, silitr\u00e3, stru\u00fe, topaz, turturea, talant. Subs tantivul slug\u00e3, de origine slav\u00e3, are \u00een continuar e genul nefixat. \u00cencadrar ea acestui substantiv la genul masculin rezult\u00e3 din contexte de tipul: Iar\u00e3 lui Avram i-au f\u00e3cut bine pentru d\u00e2nsa \u00bai au avut el oi \u00bai boi \u00bai asini \u00bai slugi \u00bai slujnice \u00bai asine \u00bai c\u00e3mile (Fc 12,16); \u00aai au luat Avimeleh oi \u00bai boi \u00bai sluji \u00bai slujnice \u00bai au dat lui Avraam (20,14); \u00aai i-au dat oi \u00bai boi \u00bai argint \u00bai aur, sluji \u00bai slujnice, c\u00e3mile \u00bai asini (Fc 24,35); \u00aai s-au \u00eembog\u00e3\u00feit omul preste m\u00e3sur\u00e3 \u00bai au avut turme multe, slujnice \u00bai sluji , c\u00e3mile \u00bai asini (Fc 30,43). Dis tinc\u00feia de gen se exprim\u00e3 aici prin substantivele heteronime slug\u00e3 \u2013 slujnic\u00e3, iar aceas ta do vede\u00bate c\u00e3 substantivul slug\u00e3 este consider at de genul masculin. Contextul ne ajut\u00e3 \u00bai \u00een alte situa\u00feii s\u00e3 r efacem logica g\u00e2ndirii celor vechi: S\u00e2n\u00e3tos este sluga ta, tat\u00e3l nostru, \u00eenc\u00e3 tr\u00e3ia\u00bate (Fc 43,28) sau Doispr\u00e3zece \u2013 au zis \u2013 slujile tale, fra\u00fe s\u00e2ntem, f eciori a unui om \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Hanaan (Fc 42,13), Cel mic \u00bai cel mare acolo s\u00e2nt, \u00bai sluga, slobod de Domnul s\u00e3u (Iov 3,19); Iar\u00e3 a unui sut a\u00ba sluga era bolnav \u00bai s pre moar te, care era lui iubit. (Lc 7,2); \u00aai \u00eentoc\u00e2ndu-s\u00e3 cei trimi\u00bai acas\u00e3, au aflat sluga ce bolis\u00e3 s\u00e3n\u00e3tos. (Lc 7,10); Veni-va domnul slugii aceluia \u00een zioa care nu n\u00e3d\u00e3jduia\u00bate (Lc 12,46); C\u00e3, gr\u00e3bind omul f\u00e3r\u00e3 ponoslu a s\u00e3 r uga pentru noroade, puind \u00eenainte pav\u00e3za slujbei sale, rug\u00e3ciunea, \u00bai prin t\u00e3m\u00e2iar e rug\u00e3ciunea \u00eent\u00e3rind, au s t\u00e3tut \u00eemprotiva m\u00e2niei \u00bai sf\u00e2r\u00bait au pus lipsei, ar\u00e3t\u00e2nd c\u00e3 al T\u00e3u slug\u00e3 ias te. (\u00cen\u00fe 18,21). Interesant este modul cum se face acordul cu substantivul slug\u00e3 \u00een urm\u00e3torul context: Pr e sluga mea l-am chemat \u00bai nu mi-au r\u00e3spuns; cu gur a mea m\u00e3 rugam de el (Iov 19,16), unde sunt, de fap t, dou\u00e3 acorduri, unul for mal: sluga mea, altul logic: pre sluga l-\u2026 el. \u00cen general \u00eens\u00e3, contextele sunt neutre \u00bai nu ne per mit s\u00e3 facem considera\u00feii privind \u00eencadrarea subs tantivului la un gen sau la altul. Sunt \u00bai contexte care demonstreaz\u00e3 c\u00e3 \u00eencadrarea se face dup\u00e3 criteriul formei, subs tantivul \u00een discu\u00feie consider\u00e2ndu-se, ca \u00bai ast\u00e3zi, de genul feminin: slugile le -au lovit cu sabia (Iov 1,15), \u00bai-l vei lua slug\u00e3 veacinic\u00e3 (Iov 40,23). La unele substantive \u00eempr umutate din slav\u00e3 sau din tur c\u00e3, caracterizat e prin tr\u00e3s\u00e3tura de sens +animat, lucrurile se complic\u00e3 din cauz\u00e3 c\u00e3 apar uneori neconcordan\u00fee \u00eentre form\u00e3, specif ic\u00e3 femininelor, \u00bai genul natural masculin. E vorba despre substantive de tipul vl\u00e3dic\u00e3, voievod, ag\u00e3, beizadea, pa\u00ba\u00e3. Dintre acestea, \u00een textul analizat, nu am \u00eenregistrat dec\u00e2t substantivul voie vod , \u00een toate formele excer ptate av\u00e2nd aceas t\u00e3 form\u00e3 \u00bai nu forma etimologic\u00e3 \u00een vocal\u00e3, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 pr ocesul de fixare la genul masculin poate fi considerat \u00eencheiat pentru acest cuv\u00e2nt: voievodul (Ir 40,2); voivodul (Ir 39,9; 52,19); voie vodului (Fc 37,36; 40,3), voivodului (Fc 41,10). Chiar dac\u00e3 nu se mai pune problema neconcordan\u00feei dintre genul gramatical \u00bai genul natural, \u00bai la substantivele caracterizate prin tr\u00e3s\u00e3tur a de sens \u2013animat sunt \u00eenc\u00e3 destule probleme \u00een ce prive\u00bate f ixarea unui substantiv \u00eentr-o form\u00e3 sau \u00een alta. Subs tantivul genunchi l-am \u00eenregistrat exclusiv \u00een forma de genul neutru: genunchele (Fc 30,3; 50,22), (4\u00cem p 1,13), (Iov 4,4), (Ps 108,24); jenunchele (Fc 41,43), (Jd 7,5, 6; 16,19), (4\u00cemp 4,20), ceea ce nu corespunde concluziilor exprimate \u00een unele lucr\u00e3ri de s pecialitate cu privire la \u00eencheierea procesului de fixare \u00een forma de masculin a acestui substantiv 129. Subs tantivul gr umaz pare fixat \u00een forma de masculin. O demonstr eaz\u00e3 numeroasele ocuren\u00fee ale cuv\u00e2ntului \u00een forma de plur al: gr umazi (Dn 5,7); grumazii (Fc 27,40; 45,14; 46,29; 49,8), (2Lg 33, 29), (Jd 8,21), (Dn 5,29); grumazilor (Jd 5,30). O situa\u00feie deosebit\u00e3 am \u00eent\u00e2lnit \u00een Car tea lui Iosue, unde, \u00een unul \u00bai acela\u00bai verset, am \u00eenregistrat dou\u00e3 forme diferite de plural: gr umazurile \u2013 neutru, \u00bai gr umazii\u2013 masculin: \u201eMearge\u00fei \u00bai pune\u00fe piciorul pre gr umazurile \u00eemp\u00e3ra\u00feilor acestora!\u201d Carii merg\u00e2nd \u00bai gr umazii supu\u00bailor cu picioarele c\u00e2lc\u00e2nd\u2026 (Jos 10,24). \u00cen plus, ceea ce mir\u00e3 este forma de neutru plural \u00een -uri \u00bai nu \u00een -e, gr umaze, a\u00baa cum circulase sus tantivul p\u00e2n\u00e3 la impunerea formei de masculin cu desinen\u00fea -i. Trebuie precizat, de asemenea, c\u00e3 \u00een nici una dintr e formele de plural \u00eenregistrate nu se produce alter nana\u00fea consonantic\u00e3, ast\u00e3zi obligatorie, [z] ~ [j]. De\u00bai perioada \u00een care se tr aduce acest text se caracterizeaz\u00e3 prin amestecul de forme pustiu, pustie, textul demonstreaz\u00e3 c\u00e3 f orma de neutru \u2013 pustiiul (Ps 28,8; 106,35), (Ecz 43,23), (Ir 9,12) \u2013 apare \u00een mod cu totul izolat, circula\u00feie larg\u00e3 \u00eenregistr\u00e2nd forma de feminin: pustie (Fc 14,6; 16,7; 21,20; 36,24; 3 7,22), (Fc 3,18; 4,27; 5,1, 3; 7,16; 8,27, 28; rezum. cap.13; 13,18, 20; 14,11, 12; 16,2, 32; 18,5), (Jos 1,4; 5,4, 5; 8,20, 24; 12,1, 3, 8; 14,10; 21,36; 24,7), pustiia (Fc 21,14; 21,21), (I\u00ba 14,3; 15,22; rezum. cap.16; 16,1, 3; 17,1; 19,1, 2), pustiii (I\u00ba 3,1); pustiii \u00een s. propr. Marea Pustiii (Jos 3,16). Num\u00e3rul ocuren\u00feelor, din care am selectat c\u00e2t eva, este suficient de mare pentru a fi concludent \u00een ce priv e\u00bate circula\u00feia formei de feminin a acestui subs tantiv, \u00een defavoarea celei de neutru. Substantivul siclu \u201e(La vechii evrei) unit ate de m\u00e3sur\u00e3 pentr u greut\u00e3\u00fei, cu o valoare de aproximativ 6 grame\u201d; \u201emoned\u00e3 cu gr eutatea de un siclu\u201d nu este fixat definitiv \u00een for ma de masculin, dar formele de masculin sunt larg majoritare: sicli (Fc 24,22), (I\u00ba 21,32; 30,23, 24; 38,24, 29), (2Lg 22,19, 29), (Jos 7,21), (Jd 8,26), (1Sm 17,5,7), (2Sm 14,26; 18,11), siclul (I\u00ba 30,13). \u00cen compar a\u00feie cu cele dint\u00e2i, formele de feminin reprezint\u00e3 apari\u00feii izolate: sicl\u00e3 (I\u00ba 30,13, 15); sicle (Fc 23,15, 16), (Pr 27,3), (Nm 7,14, 20), (2Sm 24,24). 127 Pentr u originea acestor forme \u00bai pentru r epartizarea lor \u00een text e din secolul al XVII-lea, vezi V. Arvinte, NORMELE (1688), p.XXIII. 128Pentr u alte exemple, vezi Indice. 129Cf ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p. 321, unde se afir m\u00e3: \u201e(\u2026) substantivul genunchi, de\u00bai este de cele mai multe ori \u00eent\u00e2lnit \u00een foma masculin\u00e3, \u00ee\u00bai p\u00e3s treaz\u00e3 forma neutr\u00e3, care apare numai la \u00eenceputul perioadei [1640 \u2013 1780 n.n. N.I.]\u201d. Trebuie s\u00e3 preciz\u00e3m \u00eens\u00e3 c\u00e3 nici \u00een B1795 nu am \u00eenr egistrat numai formele de masculin, ci am constatat existen\u00fea amestecului de forme masculine \u00bai neutre (Cf. N. Iacob, Limbajul biblic , II, p.52. Aceasta \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 f orma de genul neutru a continuat s\u00e3 de\u00fein\u00e3 o pozi\u00feie privilegiat\u00e3 \u00een graiurile populare, de unde a putut u\u00baor p\u00e3trunde \u00een texte, mai ales \u00een manuscrise. 809","NICULINA IACOB Substantivul veac cunoa\u00bate forme duble de plur al, \u00eencadrate la genuri diferite. Masculinul veci (veaci) este sus\u00feinut \u00bai r\u00e3sp\u00e2ndit gra\u00feie locu\u00feiunilor adver biale de tipul p\u00e2n\u00e3 \u00een veaci, \u00een veci, \u00een s tructura c\u00e3rora se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3, p\u00e2n\u00e3 as t\u00e3zi, substantivul cu forma de masculin: veaci (Fc 13,15), (I\u00ba 3,15), veci (Fc 17,7), veacilor (Iov 22,15), \u00een vreme ce neutrul, nesus\u00feinut \u00een aces t fel, apare foarte rar: veacuri (Iov 32,9); veacurilor (Ecz 24,28; 36,19), (Ps 144,15). Substantivul scandal (\u00cenv.)\u201ep\u00e3cat\u201d, \u201ef\u00e3r\u00e3delege\u201d l-am \u00eenregistrat numai izolat \u00bai doar \u00een forma de feminin, scandal\u00e3 (I\u00ba 10,7), (Ecz 27,26); scand\u00e3l\u00e3 (I\u00ba 23,33); scandalii (Is 8,14). Num\u00e3r ul at\u00e2t de mic de ocuren\u00fee ar putea fi un indiciu \u00een ce prive\u00bate faptul c\u00e3 ter menul nu era unul cu circula\u00feie curent\u00e3 \u00een limba epocii. Adaptarea \u00een dou\u00e3 feluri a subs tantivului talant \u2013 talant \u00bai talentum (t alantum) \u2013 trebuie pus\u00e3 \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu e timonul: sl. talant \u00f8 \u00bai lat. talentum, -\u00be. Cuv\u00e2ntului \u00een forma talant, \u00een circula\u00feie \u00een t extele vechi, traduc\u00e3torii \u00eencearc\u00e3 s\u00e3 \u00eei adauge acum forma talentum (talantum), dup\u00e3 originalul latin din care traduc. Aceast\u00e3 form\u00e3, de genul neutr u, am \u00eent\u00e2lnit-o numai \u00een dou\u00e3 locuri, \u00een aceea\u00bai car te \u2013 talentumuri (I\u00ba 38,24), talantumuri (I\u00ba 38,29) \u2013, \u00een car e majoritare sunt tot formele masculine: t\u00e3lant (I\u00ba 25,39; 37,24); talan\u00fei (I\u00ba 38,26, 27). O simpl\u00e3 \u00eencercare \u00bai nu un e xerci\u00feiu consecvent, din cel pu\u00fein dou\u00e3 motive: \u00eent\u00e2i, forma talant era deja impus\u00e3, al doilea, aceast\u00e3 for m\u00e3, adaptat\u00e3 deja sistemului limbii rom\u00e2ne, era mai scurt\u00e3 \u00bai mai u\u00baor de f olosit. \u00cen celelalte c\u00e3r\u00fei nu am mai g\u00e3sit dec\u00e2t talant (2Sm 12,30); t\u00e3lant (3\u00cemp 20,39), (4\u00cem p 5,22; 23,33); talan\u00fei (3\u00cem p 9,14, 28; 10,10, 14; 16,24), (4\u00cemp 15,19; 18,14), (3Ezr 8,57); t\u00e3lan\u00fei (4\u00cemp 5,5, 23; 23,33); (3Ezr 1,36; 3,21; 4,51, 52; 8,21, 57). Cu alt gen dec\u00e2t cel cu car e s-au fixat ulterior \u00een limb\u00e3 sau cu norm\u00e3 oscilant\u00e3 \u00een privin\u00fea genului am am \u00eenr egistrat substantivele scaf\u00e3, turturea, topaz, silitr\u00e3, pentr u care am consemnat urm\u00e3toarele f orme: scaf\u00e3 (I\u00ba 30,18; rezum. cap.38; 38,8), dar \u00bai: scaf (I\u00ba rezum. cap.30), scaful (I\u00ba 39,39; 40,28), (Pr 8,11), \u00bacaful (I\u00ba 31,9; 35,16; 40,7); turture (Fc 15,9), turturele \u2013 m. sg. nom. \u2013 (Ir 8,7), dar \u00bai tur turea (Pr 12,6); tur tureaoa (Ps 83,4); turtur eale (Pr 5,7; 12,8); topazie (I\u00ba 8,17; 39,10), (Ps 118,127); silitr u (Ir 2,22). Concuren\u00fea dintre forma de neutru \u2013 rod \u00bai forma de feminin \u2013 road\u00e3 \u2013 este un fap t curent \u00een textul analizat, a\u00baa cum o atest\u00e3 repr ezentarea foar te bun\u00e3 a ambelor genuri: rod (Fc 1,11, 12), (I\u00ba 10,15); rodu (Fc 3,2, 3); rodul (Fc 3,6), (2Lg 7,13; 28,4, 11, 18, 51, 53; 30,9; 32,22); rodurile (Fc 4,3, 12; 43,11; rezum. cap.47), (I\u00ba 23,16), (2Lg 1,25; 14,22; 26,2; 28,23, 51; 32,13), roduri (Fc 41,34), (I\u00ba 35,24), (2Lg 8,9); rodurilor (I\u00ba 13,4; 34,26), (2Lg 33,14), dar \u00bai roada (Fc 30,2), road\u00e3 (Fc 41,29), roade (Fc 47,24), (2Lg 23,19); roadele (I\u00ba 23,10), (2Lg 16,13, 15; 24,20; 25,4; 28,42; 33,16), roadelor (I\u00ba 22,6; 23,19; 34,22), (2Lg 16,1; 18,4; 26,10, 12). 2.2.1.3. Num\u00e3rul. U n prim aspect ce trebuie re\u00feinut \u00een privin\u00fea acestei categorii gr amaticale a substantivului este amestecul desinen\u00feelor -\u00e3 \u00bai - e. \u00cen cele mai multe cazuri, desinen\u00fea -\u00e3 \u00een loc de -e este reflexul v elariz\u00e3rii lui [e] la [\u00e3], ca urmare a r ostirii dure a unor consoane, \u00een special [ r] \u00bai [s], mai rar [\u00fe] (ml\u00e3di\u00fe\u00e3 \u2013 \u00een carea era trei ml\u00e3di\u00fe\u00e3 \u2013 Fc 40,10; b\u00e3tr\u00e2nea\u00fe\u00e3 \u2013 au murit \u00een b\u00e3tr\u00e2nea\u00fe\u00e3 bune \u2013 Fc 25,8; c\u00e3 ochii lui Israil p\u00e3ingina pentru ad\u00e2nci b\u00e3tr\u00e2nea\u00fe\u00e3 \u2013 Fc 48,10). Pentr u for mele de plural cu desinen\u00fea -\u00e3 ale substantivelor car\u00e3, fiar\u00e3, os, explica\u00feia este de ordin istoric 130, dar aces te forme sunt sus\u00feinute de producerea velariz\u00e3rii lui [e] la [ \u00e3] \u00een cazul altor subs tantive. Varia\u00feia liber\u00e3 a celor dou\u00e3 desinen\u00fee o at est\u00e3 numeroasele exemple excer ptate din aces t text: car\u00e3 (Fc 45,19, 21); car\u00e3le (Fc 45,27; 46,5), (I\u00ba rezum. cap.14; 14,23, 28; 15,4); car\u00e3lor (I\u00ba 14,25), dar care (Fc 50,9), (I\u00ba 14,7); cas\u00e3le (Fc 42,19), (I\u00ba 1,1; 8,21, 2 4; 10,6; 12,13, 15, 19); cas\u00e3lor (I\u00ba rezum. cap.12), dar caselor (Fc 42,33), (I\u00ba 6,14; 12,7); case (I\u00ba 1,21); casele (I\u00ba 12,3, 27); caseale (I\u00ba 1 2,23); coaps\u00e3le (Fc 24,2; 35,11), dar coapsele (Fc 46,26), (I\u00ba 1,5); fiiar\u00e3lor (Fc 7,21); fiiar\u00e3le (I\u00ba 23,11); hotar\u00e2le (Fc 10,19), (I\u00ba 10,14, 19; 13,7; 16,35; 19,21; 23,31); hotar\u00e3le (Fc 23,17), (I\u00ba 8,2; 10,4; 19,24; 34,24); hotar\u00e3 (I\u00ba 19,12), dar hotarelor (Fc 47,21), (I\u00ba 13,20); hotare (Fc 49,14), (I\u00ba 19,23); izvoar\u00e3le (Fc 7,11; 8,2), (I\u00ba 7,19); izvoar\u00e3 (I\u00ba 8,5; rezum.cap.15; 15,27); oas\u00e3le (I\u00ba 13,19), dar oasele (Fc 2,23; rezum. cap.50; 50,24), (I\u00ba rezum. cap.13); oaseale (I\u00ba 13,19); p\u00e3har\u00e3 (I\u00ba 25,29, 33), dar \u00bai p\u00e3hare (I\u00ba 3 7,16). Procesul de \u00eenlocuire a desinen\u00feei de neutru plur al -ure cu -uri er a deja \u00eencheiat \u00een jurul anului 1750, singura admis\u00e3 de norma literar\u00e3 f iind cea din urm\u00e3: ceriurile (Fc 2,1), (Iov 9,8; 15,15; 20,27; 26,13; 37,3, 18), dar uri(Fc rezum. cap.20; 2 4,53; rezum. cap.32; 32,13, 18; 34,12; rezum. cap.43; 43,11, 15, 26; rezum. cap.45; 49,3), dar urile (Fc 4,4, 5; 32,20, 21; rezum. cap.33; 38,26; 43,25), graiurile (I\u00ba 20,18), lucrurile (Fc 5,29; 39,23). \u00cen multe situa\u00feii, desine\u00fea -uri este, la r\u00e2ndul ei, concur at\u00e3 \u00bai dominat\u00e3 de -e. Rezultatul este coe xisten\u00fea ambelor forme la multe substantive: acoperi\u00baele (Ir 48,38), dar \u00bai acoperi\u00baurile (Ir 30,18); conto\u00bae (I\u00ba 26,7); contu\u00bae (I\u00ba 36,14), dar \u00bai contu\u00bauri (I\u00ba 26,12); contu\u00baurile (I\u00ba cap.36; 36,15, 18); coarnele (Fc 22,13), (I\u00ba 30,10; 37,25, 26; 38,2), dar \u00bai cornuri (I\u00ba 25,12; 26,19; 27,1; 28,16; 30,2; 37,25; 38,1; 39,9); cornurile (I\u00ba 27,2; 29,12; 30,2, 3); l\u00e3ca\u00baele (Fc rezum. cap.36), (I\u00ba 12,20; 35,3; 40,36), (Iov 39,6), dar \u00bai l\u00e3ca\u00bauri (Ps 42,3; 48,12; 68,26; 77,51; 83,2, 11); noroadele (I\u00ba 15,14; 19,5; 33,16; 34,24; 40,36), rarisim norodurile (I\u00ba 30,38). La alte subs tantiv e, forma cu -e pare definitiv impus\u00e3131: ora\u00baele (Jos 10,37; 17,11), (3\u00cemp 9,12); ora\u00bae (Jos 13,30), (3\u00cemp 9,11); s\u00e3la\u00baele (Fc 9,27), (Iov 12,6; 15,34; 18,21; 21,28), (4\u00cemp 8,21; 13,5; 14,12); ve\u00bamintele (Fc 24,53; 35,2; 38,14; 4 4,13), (I\u00ba 28,4; 29,5, 21; 35,19), ve\u00bamintelor (Fc 27,27), (I\u00ba 28,32), ve\u00baminte (Fc 45,22, 23), (I\u00ba 12,34; 28,4), vejmintele (I\u00ba 19,10, 14), (Iov 1,20; 2,12; 9,31; 27,16; 37,17), (4\u00cemp rezum. cap.5; 5,7, 8; 6,30; 10,22; 11,14; 19,1; 22,11, 19). Sunt \u00bai substantive la care pluralul se realizeaz\u00e3 cu desinen\u00fea -uri f\u00e3r\u00e3 concuren\u00fe\u00e3, \u00een acest text, dins pre desinen\u00fea -e: jur\u00e3m\u00e2nturile (2Lg 29,14), (Nm rezum. cap.30; 30,6), (1Sm 23,5); morm\u00e2nturi (4\u00cemp 23,16), (Ps 67,7), (Is 65,4), (Lc 8,27; 11,44), (In 5,28); morm\u00e2nturile (Fc 23,6), (4\u00cemp 23,6, 16), (Ps 48,12), (Lc 11,47, 48) Sus\u00feinut\u00e3 \u00een mod cer t de fenomenul \u00eenchiderii lui [e], \u00een pozi\u00feie final\u00e3, la [i] este desinen\u00fea de plural -i \u00een cazul subs tantivului piatr\u00e3: pietri (Fc 11,3; 31,46), (I\u00ba 8,26; 17,4; 19,13; rezum. cap.20; 20,25; 21,28, 29, 32; 25,17; 28,21; 39,14), (Pr 20,2; 24,14, 130 Explica\u00feii privind originea desinen\u00feei -\u00e3 \u00een cuvintele car\u00e3, fiar\u00e3 vezi la I. Ghe\u00feie, BDRL, p.159 \u00bai Ovid Densusianu, ILR, II, p.105. 131 Nu excludem posibilitatea de a \u00eent\u00e2lni la niv elul \u00eentregului text \u00bai forme cu desinene\u00fea \u2013uri , \u00eens\u00e3 norma o cons tituie \u00een mod cert for ma cu desinen\u00fea -e. 810","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ 16, 23), (4\u00cemp 3,19, 25; 12,12; 22,6); piiatri (Pr 14,42; 20,27). Chiar dac\u00e3 substantivul se articuleaz\u00e3, desinen\u00fea continu\u00e3 s\u00e3 fie -i : pietrile (Fc 28,11), (I\u00ba 35,33), (4\u00cemp 12,12), piiatrile (Pr 14,40, 43, 45). O singur\u00e3 dat\u00e3 am \u00eenregistrat forma cu desinen\u00fea -e, pietrele (Ir 43,10). Cum \u00eens\u00e3 este unic\u00e3 \u00eentre zeci de ocuren\u00fee ale formei cu desinen\u00fea -i132, ar putea f i o simpl\u00e3 er oare de grafie. Alternan\u00fea vocalic\u00e3 [ia] \u2013 [ie ], din piatr\u00e3 \u2013 pie tri, o reg\u00e3sim la un alt substantiv, care pare c\u00e3 a avut \u00een secolul al XVI-lea pluralul \u00een -i, fieri133. Formele \u00een -i ale acestui substantiv: fierile (Fc 1,24; 2,20), fieri (Fc 8,17), (I\u00ba rezum. cap.22; 22,31; 23,29), fierilor (Fc 9,5, 10),f ier\u00e2le (Fc 1,25, 26; 3,14), de\u00bai serios concurate de fiar\u00e3, fiar\u00e3le , coexist\u00e3 cu acestea, a\u00baa cum se poate vedea ur m\u00e3rind Indicele de cuvinte. Cu desinen\u00fea -i \u00een loc de -e, \u00een condi\u00feiile \u00een care \u00een radical a avut loc alter nan\u00fea vocalic\u00e3 [a] \u2013 [\u00e3], am consemnat o formele c\u00e3si (Fc 34,28), c\u00e3sile (Ir 21,13; 33,4). Pluralul legumi (Fc 9,3) nu a fost, de asemenea, selectat de nor ma literar\u00e3. Remarc\u00e3m t ot aici alte c\u00e2teva forme de plur al pe care, ult erior, nor ma literar\u00e3 le-a respins \u00een favoarea celor cu desinen\u00fea -i : l\u00e3p tuce (Fc 12,8), gre\u00baalele (Jos 23,12), (Iov 13,23; 14,17); pleave (Jd 19,19), pleavele (Iov 21,18), plevele (Io v 41,18), talpe (Iov 2,7). Num\u00e3rul aces tora este foarte mic \u00een compara\u00feie cu alte texte de la \u00eenceputul perioadei, unde cele dou\u00e3 desinen\u00fee de plural sunt \u00een varia\u00feie liber\u00e3, preponderen\u00fea de\u00fein\u00e2nd-o unele sau celelalte, \u00een func\u00feie de aria dialect al\u00e3 din care proveneau textele134. Pare neobi\u00banuit\u00e3, pentru momentul la care se realizeaz\u00e3 aceast\u00e3 traducere, forma de plural patriar\u00bailor(Jos rezum. cap.21), curent\u00e3 cu dou\u00e3 secole mai devreme, c\u00e2nd modelul slavon era suficient de put ernic, \u00eenc\u00e2t s\u00e3 impun\u00e3 schimbarea lui [h], [f] \u00een [\u00ba] ([j]) \u00een cuvinte precum: patriarh, v\u00e3t af, ieromonah etc., numai c\u00e3 aceas t\u00e3 alternan\u00fe\u00e3 o reg\u00e3sim \u00bai mai t\u00e2rziu la Samuil Micu. Cuv\u00e2ntul C\u00e3tr\u00e3 cetitoriu din B1795 este semnat de \u201esmeritul \u00eentr\u00e3 ier omona\u00bai, Samuil Clain, din M\u00e3n\u00e3stirea Sfintei Troi\u00fe\u00e3 de la Blaj\u201d, iar \u00een car tea Iisus Navi din B1795, \u00een acela\u00bai rezumat la capitolul 21, forma substantivului patriarh este tot patriar\u00bailor135. Substantivul copac prezint\u00e3 \u00bai \u00een acest text omonimia singular \u2013 plur al. \u00cen exemplele urm\u00e3rite \u00een am\u00e3nunt, din zece c\u00e3r\u00fei biblice (Fc, I\u00ba, 2Lg, Jos, Jd, 1Sm, 2Sm, Io v, Ir, Tng), am remarcat o extraordinar\u00e3 consecven\u00fe\u00e3 \u00een notarea lui [-u], ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 i se atribuia, \u00een mod e vident, rolul de a marca opozi\u00feia de num\u00e3r: copaciu (Fc 18,4, 8; 21,15), (2Lg 22, 6), (Iov 19,10), fa\u00fe\u00e3 de pluralul copaci (2Lg rezum. cap. 20), (Jd 9,49). \u00cen formele de singular, care primesc articol hot\u00e3r\u00e2t, forma copaciu se p\u00e3str eaz\u00e3, chiar dac\u00e3 rol distinctiv \u00eentre singular \u00bai plural dob\u00e2nde\u00bate acum ar ticolul hot\u00e3r\u00e2t: copaciul (4\u00cemp 17,10), (C\u00e2nt 8,5); copaciului (Lc 3,9). Rezult\u00e3 c\u00e3 forma veche copaci are \u00eenc\u00e3 stabilitate \u00een sistem, iar forma copac, ref\u00e3cut\u00e3 prin analogie cu s\u00e3rac \u2013 s\u00e3raci , nu intrase \u00een circula\u00feie. O discu\u00feie aparte trebuie s\u00e3 facem pentru substantivele care prezint\u00e3 dou\u00e3 desinen\u00fee de plural, ini\u00feial \u00een varia\u00feie liber\u00e3, ulterior \u00een raport de comut are. Nu credem c\u00e3, pentr u peioada pe care o reprezint\u00e3 acest text, putem sus\u00feine expressis ver bis c\u00e3 \u00een situa\u00feia \u00een car e un substantiv, de exemplu c\u00e3r nuri, exprim\u00e3 sensul de plur al cu desinen\u00fea -uri, cunoa\u00bate imediat \u00bai mut a\u00feia \u00een planul con\u00feinutului, exprim\u00e2nd sensul pe car e \u00eel are ast\u00e3zi \u2013 \u201esortimente de carne\u201d. O vr eme cele dou\u00e3 desinen\u00fee de plural, -i \u00bai \u2013uri, au continuat s\u00e3 f ie \u00een raport de varia\u00feie liber\u00e3, f\u00e3c\u00e2ndu-se trep tat diferen\u00feier ea semantic\u00e3 dintre forme. Pentru substantivul car ne am \u00eenregistrat numai desine\u00fea de plural -uri. \u00cel aducem totu\u00bai \u00een discu\u00feie pentr u a sublinia faptul c\u00e3 nu put ea fi vorba, \u00een etapa respectiv\u00e3, des pre o specializare semantic\u00e3 a f ormei cu plur alul \u00een -uri: or rumpe pas\u00e3rile c\u00e3r nurilet ale (Fc 40,19) \u00eenseamn\u00e3, de fap t, \u201eor rumpe p\u00e3s\u00e3rile c\u00e3rnile tale\u201d; nici ve\u00fe scoate din c\u00e3rnurile lui [mielului sacrificat] afar\u00e3, nici osul lui ve\u00fei fr\u00e2nge (I\u00ba 12,46) etc. Sunt \u00bai situa\u00feii \u00een care contextul permite decodarea substantivului ca un plural colectiv : Sara ve\u00fe m\u00e2nca c\u00e3rnuri \u00bai deminea\u00fea v\u00e3 ve\u00fe s\u00e3tura de p\u00e2ni (I\u00ba 16,12). \u00centr -o situa\u00feie similar\u00e3 este subs tantivul iarb\u00e3, pentr u care am \u00eenregistrat \u00bai pluralul \u00een - i: \u00bai nimic\u00e3 vearde n-au r\u00e3mas \u00een leamne \u00bai \u00een ierbile p\u00e3m\u00e2ntului \u00een tot Eghiptul (I\u00ba 10,15), \u00bai pluralul \u00een -uri: \u00aai m\u00e2nca ierburi \u00bai scoar\u00feele copacilor, \u00bai r\u00e3d\u00e3cina jneapinilor era bucata lor (Iov 30,4); S\u00e3 umple cea f\u00e3r\u00e3 de cale \u00bai pus tiit\u00e3 \u00bai s\u00e3 creasc\u00e3 ierburi ver zi (Iov 38,27); Acestuia mun\u00feii ierburi aduc (Iov 40,15). Este evident f aptul c\u00e3 forma ierburi este compatibil\u00e3 f\u00e3r\u00e3 probleme cu contextul \u00een care pluralul este ierbile, nu \u00eens\u00e3 \u00bai inver s. Oricum, aceasta dovede\u00bate c\u00e3 nu putem \u00eenc\u00e3 vorbi despre o specializare semantic\u00e3 a celor dou\u00e3 forme de plural. Unele substantive abstracte, incompatibile a\u00baadar cu sensul gramatical de plural, realizeaz\u00e3 totu\u00bai form\u00e3 de plural, situa\u00feie \u00een car e \u00ee\u00bai modific\u00e3 sfer a semantic-lexical\u00e3, devenind substantive concrete. Sunt prezente \u00een textul analizat subs tantivele: bun\u00e3tate, cu plur alul bun\u00e3t\u00e3\u00feile (Jos 24,20), (Iov 21,16), bun\u00e3t\u00e3\u00fei (Iov 22,18); mil\u00e3, \u00eenregis trat \u00een formele milele (Fc 32,10), (1Sm 12,7), (2Sm 24,14), mile (Ir 42,12); am\u00e3r\u00e3ciune, prezent \u00bai \u00een forma de plural am\u00e3r\u00e3ciuni (Iov 13,26; 17,2). \u00cen cazul substantivuluis\u00e2nge, ast\u00e3zi exclusiv singulare tantum, am consemnat \u00bai forma veche de plural s\u00e2ngiuri:s\u00e2ngiurilor (I\u00ba 4,26), (2Sm 16,7, 8; 21,1). Ad\u00e3ug\u00e3m tot aici substantivul hran\u00e3, prin excelen\u00fe\u00e3 singulare tantum, care s-a folosit \u00een forma de plur al hranele (Fc 6,21), evident cu sensul \u201ealimente\u201d: \u00aai vei lua cu tine din toate hranele care s\u00e3 pot m\u00e2nca \u00bai le vei str\u00e2nge la tine. Opozi\u00feia de num\u00e3r r ealizat\u00e3 la nivel desinen\u00feial este sus\u00feinut\u00e3 \u00een multe cazuri de alternan\u00fee fonetice. Sunt \u00eens\u00e3 substantive la car e opozi\u00feia de num\u00e3r, realizat\u00e3 acum numai la nivelul desinen\u00feei, va fi sus\u00feinut\u00e3 ulterior \u00bai prin alt ernan\u00fee fonetice. \u00cen forma de plural sabii nu se produce alter nan\u00fea vocalic\u00e3 [a] \u2013 [\u00e3]: sabiile (Fc 34,25), (1Sm 25,13), sabii (Jos 10,11), dup\u00e3 cum \u00een alte forme de plural nu se realizeaz\u00e3 alter nan\u00fea consonantic\u00e3 [z] \u2013 [j]: grumazii (Fc 27,40; 45,14; 46,29; 49,8), (2Lg 33, 29), (Jd 8,21), grumazilor(Jd 5,30), m\u00e2nzii (Fc 32,15). Norma literar\u00e3 va selecta \u00eens\u00e3 for mele \u00een care alternan\u00feele se pr oduc: s\u00e3bii, grumaji, dup\u00e3 cum va respinge, de exemplu, forma cu alternan\u00fea [a] \u2013 [\u00e3] \u00bai cu desinen\u00fea -i a substantivului cas\u00e3 : c\u00e3si 1 32 Vezi Indice. 133 Ovid Densusianu, ILR, II, p.98. 134 Cf. ILRL Epoca veche (1 532-1780), Vol.I, p. 323 \u2013 324. 135 Iat\u00e3 \u00eenc\u00e3 un prilej de a demonstra cvasiidentitatea rezumatelor din cele dou\u00e3 texte biblice. Cf. rezum. cap.21, \u00eenBibia lui Petru Pavel Aron \u201eLe vi\u00feilor s\u00e3 \u00eens\u00e3mneaz\u00e3 cet\u00e3\u00fei patruz\u00e3ci \u00bai opt, cu o\u00bateazele. \u00aai plinindu-s\u00e3 f\u00e3g\u00e3duin\u00fea lui Dumnezeu, oarec\u00e2nd patriar\u00bailor f\u00e3cut\u00e3, pace \u00bai odihn\u00e3 s\u00e3 d\u00e3 fiilor Israil.\u201d cu rezumatul aceluia\u00bai capitol din B1795: \u201eS\u00e3 \u00eens\u00e3mneaz\u00e3 levi\u00feilor patruzeci \u00bai op t de cet\u00e3\u00fei cu o\u00bateazele lor; \u00bai plinindu-s\u00e3 f\u00e3g\u00e3duin\u00fea lui Dumnezeu, oarec\u00e2nd patriar\u00bailor f\u00e3g\u00e3duit\u00e3, pace \u00bai odihn\u00e3 s\u00e3 d\u00e3 f iilor lui Israil\u201d. \u00cen mod cert, cei c\u00e3rora le \u00eencredin\u00fease Ioan Bob misiunea de a realiza aceste rezumate, dac\u00e3 nu le-au preluat literal, s-au \u00feinut, \u00een orice caz , foar te aproape de textul \u00eenainta\u00bailor. 811","NICULINA IACOB (Fc 34,28), c\u00e3sile (Ir 21,13; 33,4). \u00aai \u00een cazul consoanelor \u00eent\u00e2lnim alter nan\u00fee pe care limba liter ar\u00e3 le va respinge: ciurzile (Fc 46,32); \u00een aceea\u00bai car te, \u00eent\u00e2lnim \u00eens\u00e3 \u00bai dou\u00e3 ocuren\u00fee ale formei actuale: ciurdele (Fc 34,28; 45,10). Uneori, destul de rar \u00eens\u00e3, alter nan\u00fea r\u00e3m\u00e2ne principala modalitate de marcare a opozi\u00feiei singular \u2013 plural, deoarece ros tirea dur\u00e3 a consoanei din radical conduce la c\u00e3derea lui [-i]: c\u00e3r\u00e3miz (Fc 11,3), (I\u00ba 5,19); fra\u00fe (Fc 13,8; 42,3, 13); cet\u00e3\u00fe (41,35); oaspe\u00fe (Fc 42,2 7), (I\u00ba 4,24). 2.2.1.4. Cazul 2.2.1.4.1. Nevoia de a avea paradigme sigure \u00een f lexiune a condus, \u00een flexiunea cazual\u00e3 a substantivelor feminine, la simplificarea morfemului alc\u00e3tuit la genitiv-dativ din desinen\u00fe\u00e3 + articol hot\u00e3r\u00e2t \u00een cuvinte precum caseei > casei, lumiei > lumii. De\u00bai nu se poate vorbi despre fixarea definitiv\u00e3 a nor mei \u00een ce prive\u00bate selectarea formelor de declinare \u00een -ei sau \u00een -ii, amestecul acestora nu mai este at\u00e2t de frecvent \u00een textul de la 1760. Oscila\u00feii apar \u00een cazul unor cuvinte, a\u00baa cum o demonstreaz\u00e3 c\u00e2teva exemple: casei (Fac 36,6; 43,16; 44,1, 4), (Iov 1,19; 38,20) \u00bai casii(Fac 15,2; 17,23, 27; 18,19; 20,18; 24,2; 31,14, 37; 39,14; 43,19, 20; 46,27; 50,7), (Iov 19,15; 20,28), featei (Fc 29,24; 36,14, 18; 46,18, 25), fetei(Fc 36,2) \u00bai featii (Fc 36,39). Pentru cele mai multe substantive, formele de genitiv- dativ cu cea mai larg\u00e3 circula\u00feie sunt cele care au devenit ulterior norm\u00e3 a limbii literare: apei (Fc 16,7; 21,25; 24,13, 30, 42, 43), (Iov 14,9), cenu\u00baii (Iov 13,12; 30,19), coapsei(Fc rezum. cap.32; 32,25, 32), credin\u00feei (Fc 39,16),doamnei(Fc 16,8), firii (Iov rezum. cap.3; rezum. cap.28), foametei (Fc rezum. cap.47; 47,20), inimii (Fc 6,5, 6; 8,21; 20,5), lei\u00feei (Iov 4,10; 38,39), lumii (Iov 28,24), lunii (Fc 7,11; 8,4, 5, 13, 14), maicii(Iov 1,21; 31,18), m\u00e3rii (Fc 1,22, 26, 28; 9,2; 22,17; 32,12; 41,49; 49,13), (Iov 6,3; 9,8; 12,8; 36,30; 38,16; 41,22), na\u00baterii (Fc 11,28; 24,7; 25,24; 31,13; 32,9; 35,17; rezum. cap.40; 40,20), nedrept\u00e3\u00feii (Fc 49,5), pielii (Iov 18,13), pizmei (Fc 37,8), togmirii (Fc 30,33) etc. Dac\u00e3 la aces te exemple ad\u00e3ug\u00e3m \u00bai forme, de tipul: cea\u00feii (Iov 28,3), dragostii (Fc 29,20), foame\u00feii136 (Fc rezum. cap.41), ieslii (Iov 6,5), m\u00e3rimei (Iov 23,6; 37,4), zilii (Fc 1,16; 7,13; 18,1), care se \u00eent\u00e2lnesc mult mai rar dec\u00e2t cele dint\u00e2i, putem conchide, f\u00e3r\u00e3 a exagera, c\u00e3 \u00een acest text, \u00een condi\u00feiile \u00een care alegerea formei corecte pentru genitiv-dativ la unele feminine \u00een -\u00e3 sau \u00een - e este \u00bai ast\u00e3zi o problem\u00e3 pentru vorbitor, asist\u00e3m la o evident\u00e3 tendin\u00fe\u00e3 de fixare a normei limbii literare. Nesiguran\u00fe\u00e3 \u00een exprimarea sensului gramatical de genitiv-dativ se obser v\u00e3 \u00eenc\u00e3 la substantivele care au la nominativ- acuzativ -ie. Urmarea este apari\u00feia formelor de declinare \u00een -iii la astfel de substantive: c\u00e3peteniii (Fc rezum. cap.34), (Io v 21,28), c\u00e3l\u00e3toriii (Fc 29,13; 35,3), cor\u00e3biii (Fc 6,15, 16; 8,6, 13), m\u00e2niii (Iov 4,9), nevinov\u00e3\u00feiii (Iov rezum. cap.31), rudeniii (Fc 21,23), robiii (Fc 15,13; 43,18), sabiii (Iov 5,20; 19,29), s\u00e3r\u00e3ciii (Iov 36,8), pra\u00batiii (Iov 41,19), tir\u00e3niii (Iov 15,20), urgiii (Iov 20,23, 28; 21,17, 30). \u00cen cele dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei biblice din car e am selectat f ormele de genitiv-dativ ale substantivelor feminine, am \u00eenregistrat foar te pu\u00feine for me \u00een -iei: M\u00e3rturiei (Fc 31,47, 48 \u2013 \u00een s. propr. Movila M\u00e3r turiei); pustiei (Iov 1,19), sabiei (Iov 39,22), trestiei (Iov 40,16), fa\u00fe\u00e3 de peste 20 de ocuren\u00fee ale formelor \u00een -iii. Diferen\u00fee de la o carte biblic\u00e3 la alta exist\u00e3 \u00een mod cer t. De exemplu, \u00een Cartea lui Iosue, am \u00eenregistrat 13 forme cu \u2013iii: blagosloveniii (8,3 4); c\u00e2mpiii (17,16); \u00eem p\u00e3r\u00e3\u00feiii (13,27, 31); Pus tiii (3,16); sabiii (6,21; 10,30, 32, 35, 37, 39; 19,47); Scorpiii (15,3) \u00bai 9 forme cu -iei : robiei (24,17); m\u00e3rturiei (18,1; 19,51); pustiei (8,15; 12,3; 20,8); sabiei (10,28); Trestiei (16,8; 17,9). \u00cen gener al \u00eens\u00e3, formele de genitiv-dativ \u00een -iii sunt mai des \u00eentr ebuin\u00feate \u00een acest text, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 nu putem vorbi aici despre o expansiune a formelor \u00een -iei, a\u00baa cum s-a s tabilit pentru alte texte realizate \u00een aceea\u00bai perioad\u00e3137. 2.2.1.4.2. La subs tantivele proprii f eminine \u00eemprumutate, indiferent dac\u00e3 au tras\u00e3tura de sens +animat sau \u2013animat, sensul gr amatical de genitiv-dativ se exprim\u00e3 \u00een acela\u00bai mod ca la cele comune, \u00een sensul c\u00e3 au forma de declinare mai frecvent \u00een -ei: Rahilei (Fc 31,33; 35,20, 24, 25; 46,19, 22, 25), Liei (Fc 30,14; 31,33; 33,1; 34,1; 35,23, 26; 46,15, 18), Dinei (Fc rezum. cap.3 4; 34,25), A dei (Fc 36,10, 1 2, 16), Zelfei (Fc 37,2; 46,18), Valei (Fc 37,2; 46,25), S\u00edrei (Fc 28,6; 35,9, 26), Adamei138 (Fc 14,8) sau \u00een -iei: Ver saviei (Fc 21,14), Ethi\u00f3piei (Fc 2,13), mai rar \u00een-ii 139: Adii (Fc 4,23), Selii (Fc 4,23), Zelfii (Fc 35,26), Valii (Fc 35,25), Adamii (Fc 14,2) sau \u00een -iii: S\u00edriii (Fc 28,2, 5; 33,18; 46,15). Re\u00feine aten\u00feia substantivul Reveca, pentru care am \u00eenregistrat \u00een mai multe r\u00e2nduri forma de declinare care urmeaz\u00e3 modelul substantivelor comune (puica \u2013 puicii): Revecii (Fc 24,53; 25,21; 26,35; 28,5; 29,12; 35,8), nu \u00eens\u00e3 \u00bai forma \u00een -chii, Revechii, pe care o \u00eent\u00e2lnim p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi \u00een limba popular\u00e3 la substantivele \u00eencadrate la genul personal (Cf. Olghii, Puichii etc.). De asemenea subs tantivul Rahil, preluat peste tot de traduc\u00e3tor \u00een aceast\u00e3 form\u00e3 (\u00een latin\u00e3 Rahel), are, dup\u00e3 cum am v\u00e3zut, forma Rahilei pentru genitiv-dativ, ceea \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 traduc\u00e3torul a ur mat \u00eendeaproape modelul latinesc \u00een ce prive\u00bate forma-tip a numelui, dar la genitiv- dativ a \u00feinut seama de sens \u00bai nu de form\u00e3. O singur\u00e3 dat\u00e3, sensul de genitiv trebuie decodat din cont ext, deoarece substantivul nu exprim\u00e3 acest sens nici sintetic, nici analitic: \u00aai au desp\u00e3r\u00feit pre feciorii Liei \u00bai Rahil 140 \u00bai am\u00e2nduror slujnicelor (Fc 33,1). 136 Cf. V. Arvinte, NORMELE (1688), p.XXV. Cred em \u00eens\u00e3 c\u00e3 analogia cu substantivele cetate, parte, carte, care au fonetism asem\u00e3n\u00e3tor a f ost decisiv\u00e3 \u00een realizarea acestei forme de genitiv-dativ pentr u substantivul foamete. De altfel, chiar \u00een aceea\u00bai car te, tr aduc\u00e3torul a optat \u00een dou\u00e3 r\u00e2nduri pentru forma foame tei (Fc rezum. cap.47; 47,20). 137 Cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.325. 138 Acela\u00bai toponim apare \u00bai \u00een forma Adaman (Fc 10,19). 139 La numele proprii, cel pu\u00fein la numele pr oprii str\u00e3ine, cele dou\u00e3 modalit\u00e3\u00fei de exprimare a sensului gramatical de genitiv -dativ erau \u00een varia\u00feie liber\u00e3 admis\u00e3. O dovedesc pr eciz\u00e3rile lui Grigore Maior din ILV\/Lexicon , I, p.18 \u201eHas par ticulas [s.n., N.I.] lui, a lui masculinis solum nominibus praeponi posse, non item foemininis. Quare si peregrina foeminina occurrant formandus Gen. et Dat. in -ei vel -ii, ut: Ester, Esterei, vel Esterii [s.n., N.I.]. Caeterum hac ratione etiam alia propria virorum quae declinationem admittunt flecti possunt\u201d. Din observa\u00feiile f\u00e3cute pe mar ginea declin\u00e3rii subs tantivelor comune rezult\u00e3 c\u00e3 -ei \u00bai -ii nu se mai afl\u00e3 \u00een r aport de varia\u00feie liber\u00e3, ci \u00een raport de varia\u00feie com plementar\u00e3 (Cf. ibidem, p.12 \u2013 13), a\u00baa cum rezult\u00e3 \u00bai din discu\u00feia de sub 2.2.1.4.1. 140 Acesta este unul dintre cazurile c\u00e2nd un nume propriu feminin, terminat \u00een consoan\u00e3, nu se declin\u00e3 la cazul genitiv. V. Arvinte (ST.L.FAC., p.72) explic\u00e3 astfel de structuri prin urmar ea fidel\u00e3 a modelului grecesc de c\u00e3tre autorul traducerii din ms.45; prez en\u00fea aceluia\u00bai proccedeu \u00eentr-un text tradus dup\u00e3 Vulgata este semn c\u00e3 influen\u00fea vine aici din latin\u00e3, unde este: divisitque filios Liae et Rahel ambarumque famularum. Faptul c\u00e3, \u00een unele situa\u00feii, contextul are rol distinctiv, ajut\u00e2nd la decodarea sensului gramatical, putea, la fel de bine, s\u00e3-l determine pe traduc\u00e3tor s\u00e3 nu mai caute mijloace gr amaticale adecvate, sintetice sau analitice, pentr u exprimarea sensului de genitiv, \u00een condi\u00feiile \u00een care numele proprii erau foar te greu de adaptat la sistemul limbii rom\u00e2ne. (Vezi 2.2.2.1. \u2013 Articolul hot\u00e3r\u00e2t). 812","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ O discu\u00feie aparte necesit\u00e3 substantivul Sarai , cu variantele Saram (sic!) \u00bai Sara. P\u00e2n\u00e3 la cap.17,15, numele pe care \u00eel poart\u00e3 so\u00feia lui Avram este Sarai. La f orma de genitiv-dativ, substantivul ar e de fiecare dat\u00e3, p\u00e2n\u00e3 aici, forma Sarraii (Fc 12,11)\/ Saraii 16,8; rezum. cap.17). \u00cen aceast\u00e3 for m\u00e3 se produce un fenomen curios, al doilea -i din cuv\u00e2nt av\u00e2nd dublu rol: de desinen\u00fe\u00e3, dup\u00e3 r adicalul Sar ai, \u00bai de articol hot\u00e3r\u00e2t. \u00cen condi\u00feiile unui fonetism obi\u00banuit, substantivul articulat trebuia sa aib\u00e3 forma de genitiv-dativ Saraiei sau Saraiii, or cu aceast\u00e3 form\u00e3 nu se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een nici o pozi\u00feie, poate \u00bai pentru c\u00e3 s-ar f i \u00eendep\u00e3r tat prea mult de forma din textul latinesc, de care, precum se vede, tr aduc\u00e3torul s-a \u00feinut foarte aproape. \u00cen 17,15, numele de vine Saram: Pre Sarai, muiare ta, nu o vei mai chema Sarai, ce Saram (lat. Sarai ux orem tuam non vocabis Sarai, sed Saram). De fapt, a\u00baa cum se va vedea \u00een toate celelalte ocuren\u00fee, numele nou dob\u00e2ndit este Sara, numai c\u00e3 traduc\u00e3torul, probabil prin analogie cu for ma Sarai, care \u00een textul latinesc are comportamentul unui substantiv invariabil, a considerat drept form\u00e3-tip a cuv\u00e2ntului un acuzativ latinesc, s tabilind astfel opozi\u00feia Sarai \u2013 Saram. Nu este exclus \u00eens\u00e3 ca altele s\u00e3 fi fost motivele not\u00e3rii desinen\u00feei -m a formei de acuzativ, iar apoi s\u00e3 nu mai fi avut r\u00e3gaz s\u00e3 revin\u00e3 asupra acestei forme (cf. 2.2.1.4.3. Valam \u2013 Vala). O singur\u00e3 dat\u00e3 se reg\u00e3se\u00bate forma cu -m141, ulterior formele sunt cele fire\u00bati: nominativ -acuzativ Sara (Fc 17,17, 19, 21; 18,6), genitiv -dativ Sarei (Fc 18,11; 20,16; 24,67), respectiv Sarii (Fc 25,12). 2.2.1.4.3. La acuzativ142, re\u00feinem un aspect legat de asemenea de f lexiunea numelor proprii. Subs tantivul Vala este prezent \u00een text cu dou\u00e3 forme: Vala \u00bai Valam143, cea de a doua explic\u00e2ndu-se prin acuzativul latinesc al substantivului. Pentru motive pe care nu le putem cunoa\u00bate, traduc\u00e3torul l-a suprascris o dat\u00e3 pe M, iar a doua oar\u00e3 l-a ad\u00e3ugat \u00een succesiunea tran\u00baei grafice144, a\u00baa cum se vede \u00een varianta ini\u00feial\u00e3 a traducerii. \u00cen varianta transcris\u00e3 \u201epe cur at\u201d, copistul l-a ad\u00e3ugat \u00een ambele cazuri la for ma Vala, rezultatul fiind (pre) Valam (F c 29,29; 30,4). \u00cen alt loc, aceea\u00bai form\u00e3 de acuzativ , \u00een cadrul sintagmei famulam Balam, este firesc echivalat\u00e3 prin forma Vala, sintagma rom\u00e2neasc\u00e3 fiind slujnica Vala (Fc 30,3). \u00cen celelalte pozi\u00feii, subs tantivul \u00een forma Vala echivaleaz\u00e3 f ie un nominativ: z\u00e3mislind Vala (Fc 30,7), fie un ablativ: cu Vala (Fc rezum. cap.35; 35,22) \u2013 lat. cum Bala. 2.2.1.4.4. Sensul cazual de genitiv se exprim\u00e3 de regul\u00e3 sintetic, mai rar analitic. Structura format\u00e3 din pr epozi\u00feia-morfem a + t ot + substantiv cu form\u00e3 de nominativ\/acuzativ, specif ic\u00e3 limbajului bisericesc145, este, dup\u00e3 formele sintetice, modalitatea cea mai fr ecvent\u00e3 de exprimare a sensului de genitiv: obiceaiu a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 19,31); fa\u00feaa tot p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 7,3); suf letul a tot trupul (Iov 12,10); \u00eemprotiva a tot nor odul (Jd 20,14), m\u00e2na a tot b\u00e3rbatul (Ir 30,6); \u00eem protiva a toat\u00e3 gloata (Ir 44,20); [\u00eenaint ea] a t oat\u00e3 mul\u00feimea (Ir 36,9); \u00eemprotiva a toate neamurile (Ir 25,13); m\u00e2nile a tot norodul (Ir 38,4); din gura a t ot omul jidov (Ir 44,26); maiul a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Ir 50,23); cea cinstit\u00e3 a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Ir 51,41); bl\u00e3st\u00e3mul a toat\u00e3 robimea Iudei (Ir 29, 22); Domnul Dumnezeul a tot tr upul (Ir 32,27); iarba a tot \u00feinutul (Ir 12,4) etc. Faptul c\u00e3 sensul de genitiv era u\u00baor atenuat de lipsa mor femului sintetic rezult\u00e3 din unele structuri \u00een care acela\u00bai sens se exprim\u00e3 redundant a + tot + substantiv \u00een forma de genitiv, uneori toat\u00e3 aceast\u00e3 structur\u00e3 fiind pr ecedat\u00e3 de prepozi\u00feie sau locu\u00feiune prepozi\u00feional\u00e3 cu regim de genitiv : \u00eenaintea preo\u00feilor \u00bai a tot norodului (Ir 28,1), \u00een ochii a tot norodului (Ir 28,5), \u00een urechile a tot norodului (Ir 28,7), \u00een v edearea a tot norodului (Ir 28,11), [gloata] a toat\u00e3 mul\u00feimei (2Par 30,25); bucuriia a tot p\u00e3m\u00e2ntului (Ps 47,3) numai c\u00e3 astfel se structuri se realiz eaz\u00e3 totu\u00bai destul de rar. Sensul de genitiv se mai exprim\u00e3, ca \u00bai \u00een limba actual\u00e3, prin aceea\u00bai prepozi\u00feie a urmat\u00e3 \u00eens\u00e3 de numeral: pentru pierdere a doao lumin\u00e3ri s\u00e3 iau o izb\u00e2nd\u00e3 (Jd. 16,28). Pare destul de r\u00e3sp\u00e2ndit\u00e3 \u00een acest text o alt\u00e3 modalitate analitic\u00e3 de exprimare a sensului de genitiv, structura alc\u00e3tuit\u00e3 din prepozi\u00feia-morfem de + subs tantiv cu form\u00e3 de nominativ -acuzativ. \u00cen unele cazuri traduc\u00e3torul a echivalat chiar, printr-o astfel de cons truc\u00feie, o sint agm\u00e3 latineasc\u00e3 \u00een care intr\u00e3 un genitiv, alteori sintagma rom\u00e2neasc\u00e3 cu de este rezultatul traducerii unui singur cuv\u00e2nt latinesc: au suflat \u00een fa\u00fea lui suf lare de viia\u00fe\u00e3\u2013 lat. spiraculum vit ae(Fc 2,7); toate \u00een carele iaste r\u00e3suflare de viia\u00fe\u00e3 pre p\u00e3m\u00e2nt \u2013 lat spiraculum vitae (Fc 7,22); c\u00e3 nu s\u00e3 vor mai aduce ape de potop (Fc r ezum. cap.9), dar \u00een textul propriu-zis es te apele potopului(Fc 9,11, 15), dup\u00e3 lat aquis\/aquae diluvii;l\u00e3ng\u00e3 pu\u00feul cel de ap\u00e3 \u2013 lat. puteum aquae (Fc 24,11) \u2013 cf. aproape de f\u00e2nt\u00e2na apei \u2013 lat. fontem aquae (Fc 24,30); ie\u00baind Ruvin \u00een vreamea s\u00e3ceri\u00baului de gr\u00e2u la c\u00e2mp \u2013 lat. tempor e messis triticeae (Fc 30,14), unde de gr\u00e2u traduce \u00eentocmai adjectivul trit\u00beceus, acordat cu substantivul \u00een genitiv; cinstitori de dogme r\u00e3zvr\u00e3tite \u2013 lat. cultores perversor um dogmatum (Iov 13,4). \u00cen alte cazuri, structura cu de rezult\u00e3 \u00een urma echival\u00e3rii unui singur cuv\u00e2nt latinesc: lucr\u00e3toriu de p\u00e3m\u00e2nt \u2013 lat. agricola (Fc 4,2), care poate fi echivalat \u00bai prin *lucr\u00e3tor al p\u00e3m\u00e2ntului ; b\u00e3rbat de c\u00e2mp \u2013 lat. vir agricola (Fc 9,20), Isav au fost \u00batiut v\u00e2n\u00e3toriu \u00bai om de c\u00e2mp lucr\u00e3toriu \u2013 lat. homo agricola (Fc 25,27). Cel mai frecvent apar structurile leg\u00e3tur\u00e3 de pace, a\u00baez\u00e3m\u00e2nt de pace, s\u00e3mn de pace, care echivaleaz\u00e3 lat.foedus, -eris \u201etratat de alian\u00fe\u00e3\u201d, \u201epact\u201d, \u201econven\u00feie\u201d: au f\u00e3cut Dumnezeu leg\u00e3tur\u00e3 de pace cu Avram (Fc 15,18); t\u00e3ierea \u00eemprejur s\u00e3 porunce\u00bate, ca un s\u00e3mn de pace (Fc rezum. cap.17); a\u00baez\u00e3m\u00e2ntul Mieu de pace (Fc 17,2); a\u00baez\u00e3m\u00e2nt de pace \u00een veci (Fc 17,7); s\u00e3 f ie spre s\u00e3mn de pace \u00eentre Mine \u00bai \u00eentre voi (Fc 17,11); Avimeleh cu Avraam leg\u00e3tur\u00e3 de pace prin giur\u00e3m\u00e2nt face (Fc rezum. cap.21); \u00bai au lovit am\u00e2ndoi 141 Nu este \u00eent\u00e2mpl\u00e3tor faptul c\u00e3 aceast\u00e3 form\u00e3 apare numai \u00een momentul \u00een care Dumnez eu \u00eei schimb\u00e3 femeii numele. P\u00e2n\u00e3 aici, cum am v\u00e3zut, cuv\u00e2ntul \u00een v ersiunea latin\u00e3 este invariabil, Sarai. Distinc\u00feia \u00eentre cele dou\u00e3 nume er a mai bine eviden\u00feiat\u00e3 de opozi\u00feia-i \u2013 -m (Sarai \u2013 Saram), dec\u00e2t de opozi\u00feia -i \u2013 N, \u00een care unul dintre ter menii opozi\u00feiei avea realizare negativ\u00e3 (Sarai \u2013 SaraN). Este o \u00eencercar e de a g\u00e3si o explica\u00feie pentr u un aspect care nu poate fi \u00een nici un caz considerat eroare de traducere. Ad\u00e3ug\u00e3m aici f aptul c\u00e3 acest nume a pus mer eu probleme traduc\u00e3torilor. O do vedesc formele \u00een care circul\u00e3 \u00een diferite versiuni ale Bibliei: Sarai, Sara, Sarra, Saara. 142 Prepozi\u00feiile \u00bai locu\u00feiunile prepozi\u00feionale care cer acuzativul vor f i discutate sub 2.2.8.2. 143 \u00aai alte substantive proprii feminine cunosc acela\u00bai tratament: \u00aai l-au gonit \u00eemp\u00e3ratul Antiohul \u00bai au v enit \u00een Doram, fugind pre mare. (1Mac 15,11); Iar\u00e3 Antiohul \u00eemp\u00e3r atul au pus tab\u00e3ra spre Dora a doao oar\u00e3, cl\u00e3tindu-i de pururea m\u00e2na \u00bai gr\u00e3m\u00e3ziri f\u00e3c\u00e2nd; \u00bai au \u00eenchis pre Trifon s\u00e3 nu pur ceaz\u00e3 (1Mac 1 5,25). 144 Dac\u00e3 \u00een ambele cazuri M ar f i fost supr ascris, am fi putut deduce c\u00e3 traduc\u00e3t orul a urm\u00e3rit ceva anume \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu forma acestui cuv\u00e2nt. Nu putem reface mecanismul g\u00e2ndirii celui care a tradus, dar , \u00een condi\u00feiile \u00een care multe nume biblice nu sunt \u00eencadr ate la nici o declinar e \u00bai nu cunosc f lexiune, nu este exclus ca acest nume s\u00e3 fi fost considerat ca atar e \u00een cele dou\u00e3 contexte. 145 Cf. V. Ar vinte, ST.L.FAC., p.71; Idem, NORMELE (1688), p.XXV. 813","NICULINA IACOB leg\u00e3tur\u00e3 de pace (Fc 21,27); \u00bai au f\u00e3cut a\u00baez em\u00e2nt de pace pentru Pu\u00feul Jur\u00e3m\u00e2ntului (Fc 21,32); Avimeleh cu Isaac lo ve\u00bate leg\u00e3tur\u00e3 de pace (Fc rezum. cap.26); \u00bai s\u00e3 facem leg\u00e3tur\u00e3 de pace (Fc 26,28). 2.2.1.4.5. Dativul se exprim\u00e3 de asemenea \u00bai analitic. Structur a alc\u00e3tuit\u00e3 din prepozi\u00feia-morfem a + tot + substantiv cu f orm\u00e3 de nominativ -acuzativ se \u00eent\u00e2ne\u00bate mai r ar dec\u00e2t la genitiv: oi ierta a tot locul (Fc 18,26); s-au \u00eenchinat a toat\u00e3 oastea ceriului (2Par 33,3); p\u00e3r\u00feile le \u00eemp\u00e3r\u00feea a toat\u00e3 par tea b\u00e3r b\u00e3teasc\u00e3 (2Par 31,19); [am \u00eenchinat] a t ot norodului (Ir 25,19); au j\u00e2r tvit a t oat\u00e3 oastea cereasc\u00e3 (Ir 19,13); [zice] a toat\u00e3 robimea (Ir 29,4); nu iaste pace a tot trupul (Ir 12,12); a toat\u00e3 oastea lor am poruncit. (Is 45,12). \u00cen situa\u00feia \u00een care genitivul \u00bai dativul se exprim\u00e3 prin structuri omonime, rolul dis tinctiv revine, \u00een mod fir esc, contextului. Concludent este un exemplu de tipul: \u00aai au poruncit Solomon a tot Israilul, trivunilor \u00bai judec\u00e3t orilor a t ot Isr ailul \u00bai c\u00e3peteniilor familiilor. (2Par 1,2), unde prima structur\u00e3 exprim\u00e3 sensul de dativ, cea de a doua, de genitiv. Mult mai fr ecvent \u00eens\u00e3, sensul cazual de dativ se exprim\u00e3 cu prepozi\u00feia-morfem la : Avraam, la mul\u00fe f ii din Chitura n\u00e3scu\u00fei, \u00eem parte averi (Fc rezum. cap.25); s-au adaos la nor odul s\u00e3u (Fc 25,8, 17; 35,29); au por uncit la tot norodul (Fc 26,10); au vestit la doi fra\u00fei ai s\u00e3i (Fc 9,22); vestitu-s-au aceaste la Reveca (Fc 27,42); Iosif pre fra\u00feii s\u00e3i la tat\u00e3-s\u00e3u p\u00e2rea\u00bate (Fc rezum. cap.37); au trimis [inelul, covrigul, toiagul] la socru-s\u00e3u (Fc 38,25); [Iosif]s\u00e3 p\u00e3rea\u00bate la domnul s\u00e3u (Fc rezum. cap.39); au triimis la to\u00fe g\u00e3citorii Eghipetului \u00bai la to\u00fe \u00een\u00fe\u00e3lep\u00feii (Fc 41,8); au r\u00e3spuns la toate cuvintele (Iov 33,13); au gr\u00e3it fra\u00feii mumei lui pentru el la to\u00fe b\u00e3r ba\u00feii (Jd 9,3); au trimis soli la \u00eemp\u00e3ratul fiilor Ammon (Jd 11,12); \u00bai au trimis soli la \u00eemp\u00e3r atul Edom (Jd 11,17); \u00bai au trimis Israil soli la Sihon, \u00eemp\u00e3ratul ammorreailor (Jd 11,19). Frecvent am \u00eenregis trat aici dativul adnominal, e xprimat prin substantiv sau prin pronume: so\u00feie c\u00e3l\u00e3toriii meale \u2013 lat socius itineris mei (Fc 35,3); domn fra\u00feilor t\u00e3i \u2013 lat. dominus fratrum tuor um (Fc 27,29); sluji s\u00e2ntem domnului mieu \u2013 lat. omnes ser vi sumus domini mei (Fc 44,16); au doar\u00e3 p\u00e3zitoriu fratelui mieu s\u00e2nt eu? \u2013 lat. num cus tos fratris mei sum (Fc 4,9); \u00eem p\u00e3ra\u00fei noroadelor or r\u00e3s\u00e3ri dintr-\u00eensul \u2013 lat. reges populorum orientur ex eo (Fc 17,16); Frate am fost b\u00e3laurilor \u00bai so\u00feie stru\u00feilor \u2013 lat. frater fui draconum et socius strutionum (Iov 30,29 ); Aceia au fost \u00eem protiv\u00e3 r\u00e3zboitori luminei \u2013 lat. ipsi fuerunt rebelles luminis (Iov 24,13); ar\u00e3t\u00e2ndu-v\u00e3 me\u00bateri minciunii \u2013 lat. vos os tendens fabricatores mendacii (Iov 13,4). Structura din limba rom\u00e2n \u00e3 are la baz\u00e3 o sintagm\u00e3 cu genitiv \u00een latin\u00e3. Cum \u00eens\u00e3 \u00een traducere substantivul regent a r\u00e3mas nearticulat, s-a ajuns nu la o s tructur\u00e3 \u00een care r egentul este deter minat de un genitiv, ci la una \u00een care determinativul este \u00een cazul dativ. Remarc\u00e3m tot aici \u00bai exprimarea analitic\u00e3 a sensului de dativ adnominal: tat\u00e3 a multe neamuri(Fc 17,4, 5); st\u00e3p\u00e2n a t oat\u00e3 casa (Fc 45,8); \u00eem p\u00e3rat a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Ps 46,8). \u00centr ebuin\u00fearea dativului adnominal s-a retr\u00e2ns foar te mult, f iind ast\u00e3zi un fap t de limb\u00e3 arhaic, cultivat pentru rolul expresiv estetic \u00een stilul beletristic. 2.2.1.4.6. Vocativul nu pr ezint\u00e3 diferen\u00fee notabile fa\u00fe\u00e3 de situa\u00feia pe care o reflect\u00e3 textele realizate \u00een aceea\u00bai perioad\u00e3. Substantivele comune, masculine, nume de fiin\u00fee umane, precum \u00bai neutrele, denumind obiecte personificate, realizeaz\u00e3 vocativul singular cu morfemele s pecifice -e sau -ule ori, cel mai frecv ent, prezint\u00e3 omonimie cu formele de nominativ- acuzativ, contextul dob\u00e2ndind \u00een astfel de cazuri rol decisiv \u00een rezolvarea omonimiei: \u00eemp\u00e3r ate (Fc 41,10), (Jd 3,19); b\u00e3rbate (Jd 6,12); fiiule (Fc 22,7); p\u00e3m\u00e2ntule (Iov 16,19); fiiul (\u00een sint agma fiiul mieu ): Dumnezeu \u00ee\u00ba va g\u00e3ti \u00aaie jirtva arderii, fiiul mieu! (Fc 22,8), Fiiul mieu! (Fc 27,1), Acum dar\u00e3, fiiul mieu, ascult\u00e3 sfatul mieu (Fc 27,8), Asupra mea s\u00e3 f ie \u2013 au zis \u2013 aces t bl\u00e3st\u00e3m, fiiul mieu (Fc 27,13) etc., fratele: Am prea mult e, fratele mieu! (Fc 33,9); fra\u00feii (\u00een sintagma fra\u00feii miei): Nu, rogu-v\u00e3, fra\u00feii miei, nu face\u00fe r\u00e3utatea aceasta! (Fc 19,7); fra\u00feilor : Fra\u00feilor , de unde s\u00e2nte\u00fe? (Fc 29,4); tat\u00e3 : Au doar\u00e3 \u2013 i-au zis \u2013 numai o blagoslovenie ai, tat\u00e3? (Fc 27,38); Nu s\u00e3 cuvine a\u00baa, tat\u00e3, c\u00e3 acesta iaste \u00eent\u00e2iu n\u00e3scut (Fc 48,18); tat\u00e3-mieu: Scoal\u00e3, tat\u00e3-mieu , \u00bai m\u00e2nc\u00e3 din v\u00e2natul fiiului t\u00e3u (Fc 27,31); tat\u00e3l (\u00een sintagma tat\u00e3l mieu ): Tat\u00e3l mieu! (Fc 22,7; 27,18), Blagoslovea\u00bate-m\u00e3 \u00bai pre mine, tat\u00e3l mieu! (Fc 2 7,34); b\u00e3rba\u00fei: Pentru aceaea, b\u00e3rba\u00fei inimo\u00bai , auzi\u00fei-m\u00e3! (Iov 34,10); p\u00e3zitoriul: ce-\u00fei voiu f ace, o, p\u00e3zitoriul oamenilor? (Io v 7,20); priiatinii (\u00een sintagma priiatinii mei): Milostivi\u00fei-v\u00e3 spre mine, milostivi\u00fei-v\u00e3 spre mine, \u00eencai voi, priiatinii miei, c\u00e3 m\u00e2na Domnului m-au atins (Iov 19,21). \u00cen ceea ce prive\u00bate raportul dintre desine\u00feele specifice -e \u00bai -ule, atunci c\u00e2nd acestea pot fi \u00een varia\u00feie liber\u00e3, cons tat\u00e3m comportament diferit de la un cuv\u00e2nt la altul. \u00cen cazul unor substantive nu am mai \u00eenregistrat vechea form\u00e3 de vocativ cu - e, ci doar forma cu desinen\u00fea -ule: \u00eenv\u00e3\u00fe\u00e3t oriule (In 1,38; 8,4; 20,16), (Lc 3,12; 5,5; 7,40; 8,24, 45; 9,33, 38, 49; 10,25; 11,45; 12,13; 17,13; 19,39; 20,21, 28, 39; 21,7); omule (Lc 5,20; 12,14; 22,58, 60), \u00een timp ce pentru altele es te selectat\u00e3 \u00een continuare desinen\u00fea -e: aus tre (C\u00e2nt 4,16); crivea\u00fee (C\u00e2nt 4,16); f\u00e3\u00fearnice (Lc 6,42), (Mt 7,5); nebune (Lc 12,20), (Mt 5,22); farisee (Mt 23,26 \u2013 \u00een sintagma farisee oar be). \u00aai unele \u00bai celelalt e fac ast\u00e3zi parte din categoria substantivelor la care vocativul se formeaz\u00e3 \u00eentr-un singur fel, cu desinen\u00fea -ule, iar e xemplele de mai sus demonstreaz\u00e3 c\u00e3 forma pe care norma lit erar\u00e3 a select at-o s-a impus \u00een mod diferit de la un cuv\u00e2nt la altul. Feminine cu morfemul s pecific -o, apelative sau nume proprii, la care putem ad\u00e3uga \u00bai unele masculine, nu se \u00eent\u00e2lnesc foarte des: fato (Mt 9,22); fiico (Lc 8,48), Satano (Mt 16,23), (Mc 8,33), Sulamit eanco (C\u00e2nt 6,11), Thomo (In 20,29). Circula\u00feie larg\u00e3 au, \u00een schimb, formele de vocativ omonime cu nominatuiv-acuzativul, at\u00e2t la singular c\u00e2t \u00bai la plural: fecioar\u00e3 \u2013 A cui e\u00bati, fecioar\u00e3, spune-m? (Fc 24,23); fiic\u00e3 \u2013 Fiic\u00e3, credin\u00fea t a te-au m\u00e2ntuit (In 5,3 4);f iica (\u00een sintagma fiica mea) Hei mie, fiica mea, \u00een\u00baelatu-m- ai, \u00bai \u00eens\u00e3\u00bai e\u00bati \u00een\u00baelat\u00e3 (Jd 11,35) 146. Pentru c\u00e3 se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 at\u00e2t ca apelativ, c\u00e2t \u00bai ca nume propriu, substantivul domn prezint\u00e3 o situa\u00feie aparte. De fapt, com portamentul f le xionar al acestui substantiv, de terminat de cele dou\u00e3 \u00eentr ebuin\u00fe\u00e3ri, ar trebui s\u00e3 conduc\u00e3 la considerarea a dou\u00e3 cuvinte dis tincte. Apelativul realiz eaz\u00e3 opozi\u00feii de num\u00e3r \u00bai de caz, iar la vocativ are la singular formele domnule, domn, domnul, uneori doamne , de obicei atunci c\u00e2nd dob\u00e2nde\u00bate cono ta\u00feii \u00een plus \u00een adres\u00e3rile rever en\u00feioase fa\u00fe\u00e3 de capetele \u00eencoronate. La plural, formele sunt domnilor, domnii, domni, \u00een omonimie cu genitiv -dativul \u00bai cu nominativ- acuzativul. Substantivul propriu cunoa\u00bate doar opozi\u00feii de caz , iar la vocativ are for ma specific\u00e3 Doamne, la care se adaug\u00e3 \u00bai for ma omonim\u00e3 cu nominativ-acuzativul Domnul. 146 Pentru alte exemple, vezi Indice. 814","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Formele de vocativ ale apelativului, \u00eent\u00e2lnite \u00een c\u00e3r\u00feile analizate, sunt: domnul: nicidecum a\u00baa oi face, domnul mieu (Fc 23,11), domnul mieu, ascult\u00e3-m\u00e3 (Fc 23,15), \u201eBea, domnul mieu!\u201d (Fc 24,18), \u201eS\u00e3 af lu har \u00eenaintea ta, domnul mieu\u201d (Fc 33,8), \u00aatii, domnul mieu (Fc 33,13); domnule \u2013 care nu mai are nevoie de exem ple \u00een context \u2013 (Fc 42,10; 43,20), foarte rar doamne. Pentru o \u00eentrebuin\u00feare excep\u00feional\u00e3 a acestei forme de vocativ vom face referire la un episod din Cartea Facerii. Avraam cere f iilor lui Heth s\u00e3 \u00eei v\u00e2nd\u00e3 un anumit loc pentru a o \u00eengropa pe Sara, iar ace\u00batia i se adreseaz\u00e3 folosind apelativul \u00een forma doamne, ceea ce sugereaz\u00e3 respectul cu totul deosebit de care Avraam se bucur\u00e3: \u201eAscult\u00e3-ne pre noi, doamne , c\u00e3pe tenia lui Dumnez eu e\u00bati la noi. \u00cen morm\u00e2nturile noastre ceale alease \u00eengroap\u00e3 mor tul t\u00e3u \u00bai nime nu te va put ea opri s\u00e3 nu \u00eengr opi \u00een morm\u00e2ntul lui mortul t\u00e3u\u201d\/ Sculatu-s-au A vraam \u00bai s-au \u00eenchinat norodului p\u00e3m\u00e2ntului, feciorilor, adec\u00e3 lui Heth. (Fc 23,6, 7). Contextul amplu, \u00een mod deliber at selectat astfel, este concludent pentru a justifica \u00eentrebuin\u00fearea acestei forme. La plural, vocativul se exprim\u00e3 prin forma omonim\u00e3 cu genitiv -dativul plural, cu element ele suprasegmentale aferente: Rogu-m\u00e3, domnilor, abate\u00fei-v\u00e3 la casa slujii voastre (Fc 19,2). Pentr u substantivul propriu am reperat formele Domnul: Rogu-Te, Domnul mieu! (Fc 19,18), \u00centr\u00e3 la mine, Domnul mieu , \u00eentr\u00e3, nu te teame (Jd 14,18); Rogu-t e, Domnul mieu, de iaste Domnul cu noi, c\u00e3ci ne-au apucat toate aceastea? (Jd 6,13), Rogu-Te, Domnul mieu, \u00een ce voiu slobozi pre Israil? (Jd 6,15) \u00bai, cu nenum\u00e3rate ocuren\u00fee, pentru care nu mai es te nevoie de contexte, Doamne (Fc 15,8; 18,3, 30, 32; 20,4; 24,12, 42; 32,9; 49,18), (Iov 17,3), (Jd 5,4, 31; 6,22; 13,8; 21,3). Vocativul substantivului propriu Dumnezeu are mor femul specific -ule, Dumnezeule (Fc 15,2; 16,13), (Jd 6,22), dar se folosesc cu valoare de vocativ, \u00een asociere de regul\u00e3 cu Doamne, cu care poate forma o sintagma sau nu, ori cu adjectivul pronominal posesiv mieu, \u00bai f ormele Dumnez eul sau Dumnezeu:Doamne, Dumnezeuldomnului mieu, Avraam, \u00eent\u00e2mpin\u00e3-m\u00e3 ast\u00e3zi (Fc 24,12), Doamne, Dumnez eul domnului mieu, Avraam, de ai \u00eendreptat calea mea \u00een carea acum umblu (Fc 24,42), Pentru ce, Doamne, Dumnezeul lui Isr ail, s-au f\u00e3cut aceast\u00e3 r\u00e3utate \u00een norodul T\u00e3u (Jd 21,3), \u201eDoamne Dumnezeu, adu-\u00de aminte de mine \u00bai-m \u00eentoarce acum t\u00e3ria cea dint\u00e3iu, Dumnezeul mieu (Jd 16,28). Subs tantiv ele proprii masculine, terminate \u00een consoan\u00e3, formeaz\u00e3 vocativul cu morfemul s pecific -e: nu te teme, Avrame (Fc 15,1), \u00aai au zis \u00eengerul lui Dumnez eu c\u00e3tr\u00e3 mine, \u00een vis: \u00abIacove!\u00bb (Fc 31,11), L-au auzit prin vis noapte chem\u00e2ndu-l \u00bai zic\u00e2ndu-i: \u201eIacove! Iacove!\u201d (Fc 46,2) sau f orma de vocativ prezint\u00e3 omonimie cu nominativ-acuzativul, marcat suprasegmental: \u00bai au zis c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2nsul: \u201eAvraam, Avraam!\u201d (Fc 22,1), \u00aai iat\u00e3, \u00eengerul Domnului din ceriu au s tr\u00e2gat, zic\u00e2nd: \u201eAvraam, Avraam!\u201d (Fc 22,11), Ia aminte, Iov, \u00bai m\u00e3 auzi; \u00bai taci c\u00e2nd eu gr\u00e3iesc (Iov 33,31), \u201eFilisteii asupra ta, Samson!\u201d (Jd 16,9, 12, 14, 20). O for m\u00e3 inedit\u00e3 de vocativ am \u00eent\u00e2lnit la substantivul Iov. Cum \u00een text apare de mai multe ori forma articulat\u00e3 Iovul (Iov 2,3; rezum. cap.9; rezum. cap.24; rezum. cap.26), vocativul \u00een - ule era de a\u00bateptat la aces t substantiv propriu: Ascult\u00e3 aceastea, Iovule! (Io v 37,14). 2.2.2. Ar ticolul 2.2.2.1. Articolul hot\u00e3r\u00e2t. Dat fiind c\u00e3 \u00een limba latin\u00e3 lipse\u00bate ar ticolul, un substantiv poate fi tradus \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, \u00een func\u00feie de cont ext, fie printr-un substantiv articulat, fie printr-un substantiv nearticulat. Pe de alt\u00e3 parte, poat e din considerente de or din fonetic, la formele de nominativ -acuzativ singular ale substantivelor feminine, (reducerea dif tongului [-ea] la [-e]), formele declin\u00e3rii articulate se amestec\u00e3 cu cele ale declin\u00e3rii near ticulate147. A\u00baa s-ar putea explica, \u00een unele c\u00e3r\u00fei biblice, poate \u00bai \u00een func\u00feie de traduc\u00e3tor, num\u00e3rul destul de mar e de substantive folosite \u00een f orma f\u00e3r\u00e3 articol, de\u00bai contextul cerea forma articulat\u00e3. De regul\u00e3, problemele sunt \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu opozi\u00feia nearticulat \u2013 articulat cu articol hot\u00e3r\u00e2t. Subs tantivul muiere, \u00een variantele grafice muiare, muiere are, \u00een Cartea Facerii, un num\u00e3r impresionant de ocuren\u00fee148. Un simplu invent ar al formelor nu poate f i concludent, de vreme ce contextul decide asupra formei articulat e sau nearticulat e a substantivului. Din analiza c\u00e2torva contexte, \u00een care apare substantivul nearticulat, r ezult\u00e3 clar c\u00e3 se impunea forma articulat\u00e3: \u00aai au zis Dumnezeu c\u00e3tr\u00e3 Avraam: \u201ePre Sarai, muiare ta, nu o vei mai chema Sarai, ce Saram. (Fc 17,15), C\u00e3r uia i-au r\u00e3spuns muiare (Fc 3,2), \u00aai au v\u00e3zut muiare c\u00e3 iaste bun pomul la m\u00e2ncare (Fc 3,6),s-au ascuns Adam \u00bai muiare lui de la fa\u00fea Domnului Dumnezeu \u00eentre pomii r aiului (Fc 3,8), \u00aai era am\u00e2ndoi goli, Adam adec\u00e3 \u00bai muiare lui (Fc 2,25) etc. Am \u00eenregistrat o dat\u00e3 \u00bai substantivul compus muiare-sa \u2013 Pentru aceea va l\u00e3sa omul pre tat\u00e3-s\u00e3u \u00bai pre mum\u00e3-sa \u00bai s\u00e3 va lipi de muiare-sa (Fc 2,24) \u2013, \u00een care forma se explic\u00e3 prin realizarea unei singure unit\u00e3\u00fei morfosintactice, prin analogie cu sor\u00e3-sa, mam\u00e3-sa, st\u00e3p\u00e2n\u00e3-sa. Cum num\u00e3r ul cazurilor \u00een care apare forma nearticulat\u00e3 atunci c\u00e2nd \u00een context se impunea selectarea formei articulat e este mare, inclin\u00e3m s\u00e3 credem c\u00e3 avem a face cu un fapt de limb\u00e3 regional. Ideea aceasta este sprijinit\u00e3 de comportamentul unui alt subs tantiv feminin, cu num\u00e3r mare de ocuren\u00fee \u00een aceea\u00bai carte biblic\u00e3, corabie. Din cele 21 de ocuren\u00fee ale substantivului \u00een form\u00e3 nearticulat\u00e3, 19 sunt justificate de cont extele \u00een care apar, numai 2 nu: \u00bai s-au \u00eenmul\u00feit apele \u00bai au r\u00e3dicat corabie la \u00een\u00e3l\u00feime de pre p\u00e2m\u00e2nt (Fc 7,17), Iar\u00e3 corabie s\u00e3 purta preste ape. (Fc 7,18). Situa\u00feia este inegal\u00e3 \u00eens\u00e3 de la o carte la alt a. De\u00bai cu un num\u00e3r incomparabil mai mic de ocuren\u00fee \u00een Cartea lui Iov dec\u00e2t \u00een prima carte biblic\u00e3, substantivul muiere \u2013 muiere (Iov 14,1), muiare (Iov 15,14; 25,4; 31,9), muierea (Iov rezum. cap.2; 2,9) muiarea (Iov 31,10) \u2013 este folosit de f iecare dat\u00e3 \u00een forma impus\u00e3 de context.. Situa\u00feia este apropiat\u00e3 \u00een Cartea giudec\u00e3torilor, unde, din circa 20 de ocuren\u00fee ale formei f\u00e3r\u00e3 ar ticol hot\u00e3r\u00e2t, \u00eentr -un singur caz contextul impunea forma articulat\u00e3: \u00aai au zis filisteii: \u201eCine au f\u00e3cut acest lucru?\u201d C\u00e3ror a li s-au zis: \u201eSamson, ginerele lui Thammathei; c\u00e3 i-au luat muiere \u00bai o au dat altuia acestea au lucrat\u201d (Jd 15,6). \u00cen alte cazuri, sensul exprimat de context \u2013 \u201eobiectul\u201d r\u00e3mas neidentificat 147 Acest amestec de forme \u00een declinarea substantivelor se sus\u00feine \u00een plan t eoretic \u00een gramatica realizat\u00e3 de Grigore Maior (ILV\/Lexicon, I, p.12 \u201317). Amestecul de forme articulate \u00bai nearticulate se extinde \u00eens\u00e3 la feminin plural, nominativ -acuzativ-vocativ (\u00bai ablativ; aici se p\u00e3streaz\u00e3 ablativul \u00eentre cazurile subs tantivului rom\u00e2nesc) \u00bai la masculin \u00bai neutru plur al. De ex.: \u201eNom. jirtv\u00e3 vel j\u00eertva (\u2026)\/Acc. pe j\u00eertv\u00e3 vel j\u00eertva\/ Voc. o, j\u00eertv\u00e3 vel j\u00eertva\/ Abl. De la j\u00eer tv\u00e3 vel j\u00eertva\u201d(p.12); \u201eNom. j\u00eertve v el j\u00eertvele \/ Acc.pe j\u00eertve v el j\u00eertvele\/ voc. o, j\u00eer tve vel j\u00eertvele\/Abl. de la j\u00eertve vel j\u00eertvele \u201d (p.14); \u201eNom. st\u00e3p\u00een v el st\u00e3p\u00eenul\/ Ac. pe st\u00e3p\u00een vel st\u00e3p\u00eenul\/ [v ocativul este diferit \u2013 n.n. N.I.: o, st\u00e3p\u00eene v el st\u00e3p\u00eenule]\/ Abl. de la st\u00e3p\u00een vel st\u00e3p\u00eenul\u201d (p.15) etc. 148 Vezi Indice. 815","NICULINA IACOB \u2013 justific\u00e3 f orma nearticulat\u00e3: \u00aai s-au pogor\u00e2t t at\u00e3l lui la muiare, \u00bai au f\u00e3cut fiiului s\u00e3u, Samson, osp\u00e3\u00fe (Jd 14,10); \u00aai s-au dus \u00een Gaza \u00bai au v\u00e3zut acolo muiare cur v\u00e3 \u00bai au \u00eentrat la ea (Jd 16,1). Cum este imposibil de analizat ficare caz de \u00eentr ebuin\u00feare a formei nearticulate a unui substantiv, nu v om putea formula concluzii per tinente \u00een ce prive\u00bat e op\u00feiunea traduc\u00e3torilor pentru formele nearticulate c\u00e2nd contextul impunea forma articulat\u00e3. Ne v om rezuma la a mai aduce doar c\u00e2t eva exemple pentru alte substantive, printre care \u00bai c\u00e2t eva masculine: \u201eScoal\u00e3, ie-\u00fe muiarea \u00bai doao feat e care ai, s\u00e3 nu pieri \u00bai tu a\u00baijderea \u00een r\u00e3utate cet\u00e3\u00feii\u201d (Fc 19,15), Avram au venit \u00bai au l\u00e3cuit l\u00e3ng\u00e3 vale Mamvri (Fc 13,18) e tc. Iat\u00e3 \u00bai c\u00e2teva masculine: Cine \u00fe-au spus c\u00e3 e\u00bati gol? F\u00e3r\u00e3 c\u00e3 ai m\u00e2ncat din pom din carele poruncis\u00e3m \u00feie s\u00e3 nu m\u00e2n\u00e2nci (Fc 3,11), Pentru c\u00e3 ai ascultat glasul muierii tale \u00bai ai m\u00e2ncat din pom din carele poruncis\u00e3m \u00feie s\u00e3 nu m\u00e3n\u00e2nci (Fc 3,17), Deci Reveca \u00bai slujnicile ei, \u00eenc\u00e3lec\u00e2nd c\u00e3milele, au urmat dup\u00e3 om, carele grabnic s\u00e3 \u00eentorcea la domnul s\u00e3u (Fc 2 4,61). Vom sublinia, de asemenea, c\u00e3 situa\u00feia in vers\u00e3, de f olosire a subs tantivului \u00een f orma articulat\u00e3, de\u00bai contextul reclama f orma nearticulat\u00e3, se \u00eent\u00e2lne\u00bat e numai foarte rar149: \u00aai au f\u00e3cut Dumnez eu t\u00e3riia \u00bai au des p\u00e3r\u00feit apele carele era supt t\u00e3riia de cele ce era deasupr a t\u00e3riii. \u00aai s-au f\u00e3cut a\u00baa (Fc 1,7); Eu s\u00e2nt Domnul, Dumnez eul t\u00e3u Cel t are \u00bai r\u00e2vnitoriu, cercet\u00e2nd nedrep tatea p\u00e3rin\u00feilor spre f ii p\u00e2n\u00e3 la a tria \u00bai la a patra rudenia a celora ce M-au ur\u00e2t (I\u00ba 20,5); Feciorii lui Iaco v s\u00e3 num\u00e3r\u00e3, a c\u00e3ruia tat\u00e3l, Isaac, moar e (Fc rezum. cap.35). La unele substantive, -u poate prelua, \u00een anumite situa\u00feii, rolul ar ticolului: Din rodu pomilor carii s\u00e2nt \u00een r aiu m\u00e2nc\u00e3m (Fc 3,2), Iar\u00e3 din rodu pomului carele iaste \u00een mi jlocul raiului ne-au poruncit Dumnezeu s\u00e3 nu m\u00e2nc\u00e3m(Fc 3,3); Tat\u00e3l nostru b\u00e3tr\u00e2n este \u00bai nici un b\u00e3rbat au r\u00e3mas pre p\u00e3m\u00e2nt carele s\u00e3 poat\u00e3 \u00eentra la noi, dup\u00e3 obiceaiu a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 19,31), \u00aai er a obiceaiu s\u00e3 s\u00e3 r\u00e3dice piatra p\u00e2n\u00e3 s-or ad\u00e3pa toate turmele oilor (Fc 29,3), Nu este obiceaiu la locul nostru s\u00e3 s\u00e3 m\u00e3rite mai \u00eenainte ceale mai mici (Fc 29,26), Ca dup\u00e3 aceea s\u00e3 \u00eenvea\u00fee f iii lor a s\u00e3 certa cu vr\u00e3jma\u00ba, \u00bai a avea obiceaiu a o\u00bati (Jd 3,2), De atunci obiceaiu s-au sporit \u00een Israil, \u00bai obiceaiu s-au \u00feinut (Jd 11,39). Sunt \u00bai contexte \u00een care substantivul se folose\u00bate, \u00een mod firesc, nearticulat, situa\u00feie \u00een care avem a face cu un [u] final (vezi 2.1.1.32.): La carea \u00eentr\u00e3nd Iaco v dup\u00e3 obiceaiu, f\u00e3c\u00e2ndu-s\u00e3 diminea\u00fe\u00e3, au v\u00e3zut pre Liia (Fc 29,24), \u00aai vr\u00e2nd dup\u00e3 obiceaiu a \u00eentr a \u00een c\u00e3mara ei, l-au oprit tat\u00e3l ei (Jd 15,1), C\u00e3-i g\u00e2ndise a \u00eeng\u00e3dui dup\u00e3 obiceaiu, carii cu deadinsul f\u00e3c\u00e2ndu-s\u00e3 a fugi, au f\u00e3cut sfat s\u00e3-i tr ag\u00e3 din cetate (Jd 20,32), \u00aai c\u00e2nd ve\u00fei vedea f eatele din Silo dup\u00e3 obiceaiu ie\u00baind a duce hori (Jd 21,21). Acela\u00bai substantiv se folose\u00bate rar ar ticulat cu articolul hot\u00e3r\u00e2t -l. De pild\u00e3, \u00een Cartea Facerii, substantivul obiceaiu este o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00eentrebuin\u00feat cu articol ho t\u00e3r\u00e2t: c\u00e3 acesta era obiceaiul trupurilor celor unse (Fc 50,3) \u00bai tot numai o dat\u00e3 \u00een Cartea giudec\u00e3torilor: \u00aai duc\u00e2ndu-s\u00e3, cinci b\u00e3rba\u00fei au venit la Lais \u00bai au v\u00e3zut norodul l\u00e3cuind \u00een ea f\u00e3r\u00e3 toat\u00e3 frica, dup\u00e3 obiceaiul sidonilor, f\u00e3r\u00e3 grije \u00bai a\u00baezat(Jd 18,7), \u00een alte situa\u00feii, cum s-a v\u00e3zut mai sus, -u a preluat rolul articolului. Trebuie remarcat c\u00e3 de aceast\u00e3 dat\u00e3 nu se mai \u00eenregistreaz\u00e3 deosebiri mari \u00eentre o carte \u00bai alta, a\u00baa cum am constatat pentru subs tantivul muiere. \u00cen cazul substantivelor derivate cu sufixul -tor, \u00een varianta - toriu, o inter pretare pertinent\u00e3 a valorii lui -u este uneori greu de dat. \u00cen exemple ca cele de mai jos, subs tantivele pot fi considerate near ticulate, mai cu seam\u00e3 c\u00e3 se g\u00e3sesc \u00een construc\u00feii apozitive, \u00een care substantivul comun devine superfluu \u00een context: Aceas tea, dar\u00e3, s\u00e2nt numele pov\u00e3\u00feuitorilor lui Isav, \u00een neamurile \u00bai locurile \u00bai numirile sale: pov\u00e3\u00feuitoriu Thamna, pov\u00e3\u00feuitoriu Alva, pov\u00e3\u00feuitoriu Iethieth (Fc 36,40), Pov\u00e3\u00feuitoriu Oolivama, pov\u00e3\u00feuitoriu Ela, pov\u00e3\u00feuitoriu Finon (Fc 36,41), Pov\u00e3\u00feuitoriu Chinez, pov\u00e3\u00feuitoriu Theman, pov\u00e3\u00feuitoriu Mavsar (Fc 36,42), Pov\u00e3\u00feuitoriu Magdiil, pov\u00e3\u00feuitoriu Hiram (Fc 36,43). Uneori, inconsecven\u00fea traduc\u00e3torului este greu de explicat: Ace\u00batia pov\u00e3\u00feuitori a feciorilor Isav, a fiiului Elifaz , \u00eent\u00e2iului n\u00e3scut Isav: pov\u00e3\u00feuitori Theman, pov\u00e3\u00feuitor Omar, pov\u00e3\u00feuitoriu Sefo, pov\u00e3\u00feuitoriu Chinez (Fc 36,15), Pov\u00e3\u00feuitoriu Core, pov\u00e3\u00feuitoriu Gathan, pov\u00e3\u00feuitoriu Amalih. Ace\u00batia feciorii lui Elifaz \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Edom \u00bai ace\u00batea feciorii Adei (Fc 36,16), \u00aai ace\u00batia feciorii Rahuil, a fiiului Isav: pov\u00e3\u00feuitoriuNahath, pov\u00e3\u00feuitoriu Zar a, pov\u00e3\u00feuitoriu Samma, pov\u00e3\u00feuitoriu Meza (Fc 36,17), dar for ma pov\u00e3\u00feuitor din (Fc 36,15) sus\u00feine ideea c\u00e3 trebuie s\u00e3 consider\u00e3m substantivul nearticulat \u00een toate pozi\u00feiile. \u00aai mai este un aspect no tabil: nici m\u00e3car o dat\u00e3 nu am g\u00e3sit \u00een aceste succesiuni de substantive forma ar ticulat\u00e3 cu -l. Modul \u00een car e decod\u00e3m un cuv\u00e2nt cu aceast\u00e3 f orm\u00e3, atunci c\u00e2nd contextul nu este foarte concludent, poate avea uneori implica\u00feii \u00een inter pretarea valorii morfologice a altor cuvinte din context. \u00cen ver setele: \u201eCine va mearge \u00eenaintea noastr\u00e3 \u00eemprotiva hananeului \u00bai va fi pov\u00e3\u00feuitoriu oastei ?\u201d (Jd 1,1), va fi pov\u00e3\u00feuitoriu norodului Galaad (Jd 10,18), \u201ePentru aceas t\u00e3 dar\u00e3 pricin\u00e3 acum la tine venim, s\u00e3 purcezi cu noi \u00bai s\u00e3 o\u00bate\u00bati \u00eemprotiva fiilor Ammon \u00bai s\u00e3 fii pov\u00e3\u00feuitoriu tuturor carii l\u00e3cuiesc \u00een Galaad\u201d. (Jd 11,8), substantivele oastei, norodului \u00bai pronumele nehot\u00e3r\u00e2t tuturor pot fi considerate \u00een genitiv, dac\u00e3 atribuim lui-u rolul articolului hot\u00e3r\u00e2t enclitic, sau \u00een dativ adnominal, dac\u00e3 regentul nominal es te near ticulat, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 putem s pune c\u00e3 o inter pretare este corect\u00e3, celalat\u00e3 eronat\u00e3. Originalul latin nu ne ajut\u00e3 \u00een as tfel de cazuri pentr u c\u00e3, a\u00baa cum am v\u00e3zut mai sus (vezi 2.2.1.4.5.), dativul adnominal red\u00e3 un genitiv din latin\u00e3: dux belli (Jd 1 ,1); dux populi Galaad (Jd 10,18); dux omnium qui habitant in Galaad (Jd 11,8). \u00cen unele cazuri, contextul ne ajut\u00e3 s\u00e3 spunem dac\u00e3 avem a face \u00een mod cert cu forma ar ticulat\u00e3 sau nearticulat\u00e3 a subs tantiv elor derivate cu suf ixul -tor, \u00een varianta -toriu. Urm\u00e2nd textul latinesc \u2013 Fecitque Deus duo magna luminaria luminare maius (\u2026) et luminare minus (\u2026) \u2013, traduc\u00e3tor ul va zice ca acolo: \u00aai au f\u00e3cut Dumnezeu doi lumin\u00e3tori mari: lumin\u00e3toriu mai mare, spre st\u00e3p\u00e2nirea zilii \u00bai lumin\u00e3toriu mai mic, spre st\u00e3p\u00e2nirea nop\u00feii \u00bai s tealele (Fc 1,16). \u00cen cele dou\u00e3 situa\u00feii -u a preluat rolul articolului, a\u00baa cum rezult\u00e3 foarte bine \u00bai din urm\u00e3torul context: R\u00e3dic m\u00e2na mea c\u00e3tr\u00e3 Domnul Dumnezeul mieu cel \u00eenalt, st\u00e3p\u00e2nitoriu ceriului \u00bai al p\u00e3m\u00e2ntului (Fc 14,22). Alteori, e clar c\u00e3 avem a face cu forma nearticulat\u00e3 a subs tantivului, deoar ece contextul o respinge pe cea articulat\u00e3 : c\u00e3ruia pre E va din coasta lui ajutoriu i-au f\u00e3cut \u00bai c\u00e3s\u00e3toriia 149 Re\u00feinem aici un caz apar te de \u00eentrebuin\u00feare a articolului hot\u00e3r\u00e2t enclitic -l, articularea substantivelor proprii masculine. Substantivul Iov, din car tea car e poart\u00e3 numele personajului biblic, are, \u00een c\u00e2teva cazuri, forma Iovul (Iov 2,3; rezum. cap.9; rezum. cap.2 4; rezum. cap.26), ceea ce determin\u00e3 chiar realizarea vocativului \u00een -ule la aces t substantiv propriu: Ascult\u00e3 aceastea, Io vule! (Iov 37,14) (v ezi 2.2.1.4.6.). \u00cen acela\u00bai mod se articuleaz\u00e3 un alt subs tantiv masculin cu tema \u00een consoan\u00e3: Antiohul (1Mac 10,1; rezum. cap.11; 11,39, 54, 57; rezum. cap.13; 13,38; rezum. cap.15; 15,10, 11). Articularea celor terminat e \u00een -u (Chindeveul \u2013 1Mac 15,38, 40;16,1, 8) es te un aspect obi\u00banuit \u00een t extele literare vechi (cf. Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu, ILRL2 , p.280). 816","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ au r\u00e2nduit (Fc rezum. cap.2), Nu iaste bine a f i omului singur; s\u00e3-i facem agiutoriu aseaminea lui (Fc 2,18), Iar\u00e3 lui A dam nu i s\u00e3 afla agiutoriu aseaminea.(Fc 2,20), \u00aai iar\u00e3 au n\u00e3scut pre fratele lui, Avel \u00bai au fos t Avel p\u00e3storiu de oi \u00bai Cain, lucr\u00e3toriu de p\u00e3m\u00e2nt. (Fc 4,2); \u00bai s-au f\u00e3cut tin\u00e3r s\u00e3get\u00e3toriu (Fc 21,20), Care le-au de\u00bateptat m\u00e2ntuit oriu pre nume Aod (Jd 3,15), Ghedeon cu multe seamne agiutoriu li s\u00e3 r\u00e2nduia\u00bate (Jd rezum. cap.6), cer\u00baind agiutoriu \u00eemprotiva madianiteanilor (Jd 6,7). Ar ticolul ho t\u00e3r\u00e2t proclitic lui l-am \u00eenr egistrat o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00een forma lu, \u00een zece c\u00e3r\u00fei biblice\u2013 Fc, I\u00ba, 2Lg, Jos, Jd, 1Sm, 2Sm, Io v, Ir, Tng \u2013 \u00een care am ur m\u00e3rit formele acestuia: pre care l-au lovit Navohodonozor, \u00eemp\u00e3ratul Vavilonului, \u00een al patr ulea an al lu Ioachim, f iiului Iosie, \u00eemp\u00e3ratului Iudei (Ir 46,2). Desigur c\u00e3 la nivelul \u00eentregului text num\u00e3rul cazurilor de \u00eentrebuin\u00feare a for mei lu ar put ea cre\u00bat e, dar, \u00een principiu, rapor tul ar trebui s\u00e3 se p\u00e3streze sau m\u00e3car s\u00e3 nu se modifice fundament al 150. Dac\u00e3 consecv en\u00fea folosirii formei lui este ne\u00eentr ecut\u00e3, problemele vin de aceas t\u00e3 dat\u00e3 din alt\u00e3 par te. Remarc\u00e3m, pentru \u00eenceput, exprimarea redundant\u00e3 a sensului cazual de genitiv, la unele substantive proprii feminine \u00bai la unele masculine cu aspect de f eminin: \u00aai \u00ba-au luat Avram \u00bai Nahor muieri; numele muierii lui A vram, Sarai, \u00bai numele muierii lui Nahor, Milha, fata lui Aram, tat\u00e3l lui Milhei \u00bai t at\u00e3l lui Iashei. (Fc 11,29). Se obser v\u00e3, \u00een exemplele subliniate, articularea redundant\u00e3: \u00bai lui \u00bai -ei, cauza constituind-o, poate, nesigur an\u00fea traduc\u00e3t orului, fiind vorba de nume proprii care mereu i-au pus \u00een dificultate pe cei care tr aduceau, fie pentr u c\u00e3 aceste substantive desemnau persoane de al c\u00e3ror gen nu puteau fi \u00eentotdeauna siguri, f ie, legat de aceasta, se iv eau frecvent probleme de adaptar e la sistemul limbii rom\u00e2ne. Ca dovad\u00e3, \u00een mult e r\u00e2nduri traduc\u00e3torii le l\u00e3sau invariabile sau, \u00een e xtrema cealalt\u00e3, cumulau mai mul\u00fei semnif ican\u00fei pentru acela\u00bai semnif icat (vezi exprimarea genitivului, ca \u00een exemplele de aici). Un exemplu concludent pentru dificult\u00e3\u00feile cu care se confrunt au traduc\u00e3torii \u00een adaptarea numelor proprii este un substantiv \u00eenregis trat cu dou\u00e3 forme-tip: Thari \u00bai Thara. Substantivul, \u00een textul latinesc \u00een forma in variabil\u00e3 Thare, denume\u00bate un b\u00e3r bat: es te numele pur tat de t at\u00e3l lui Avram. Cuv\u00e2ntul apare o singur\u00e3 dat\u00e3 adaptat \u00een forma cu -a: \u00aai au luat Thara pre Avram, fiiul s\u00e3u \u00bai pre Lot, fiiul lui Aram, fiiul feciorului s\u00e3u, \u00bai pre Sarai, noru-sa, muiare lui Avram, fecior ului s\u00e3u \u00bai i-au scos pre ei din Urul haldeilor, s\u00e3 mearg\u00e3 \u00een p\u00e3m\u00e2ntul lui Hanaan; \u00bai au venit p\u00e2n\u00e3 la Haran \u00bai au l\u00e3cuit acolo. (Fc 11,31), \u00een mod ciudat \u00eens\u00e3, dup\u00e3 ce \u00een multe alte contexte are f orma Thari: \u00aai au tr\u00e3it Nahor, dup\u00e3 ce au n\u00e3scut pre Thari, ani o sut\u00e3 noaos pr\u00e3zece \u00bai au n\u00e3scut fii \u00bai fete (Fc 11,24), \u00aai au tr\u00e3it Nahor, dup\u00e3 ce au n\u00e3scut pre Thari, ani o sut\u00e3 noaospr\u00e3zece \u00bai au n\u00e3scut fii \u00bai fete. (Fc 11,25), \u00aai au tr\u00e3it Thari ani \u00baeptezeci \u00bai au n\u00e3scut pre Avram \u00bai N ahor \u00bai Aram (Fc 11,26), Thari au n\u00e3scut pre Avram, Nahor \u00bai Aram. Iar\u00e3 Aram au n\u00e3scut pre Lot (Fc 11,27). Sensul cazual de genitiv -dativ se exprim\u00e3 firesc cu articolul hot\u00e3r\u00e2t \u00een procliz\u00e3: \u00aai aceste s\u00e2nt neamurile lui Thari (Fc 11,27), \u00aai au fost zilele lui Thari ani doao sute cinci; \u00bai au murit \u00een Haram. (Fc 11,32). Dac\u00e3 genitiv-dativul s-ar fi construit de la forma \u00een -a, atunci erau posibile formele *Tharii, *Tharei. Dif icult\u00e3\u00feile \u00eent\u00e2mpinate de traduc\u00e3tori la adaptarea numelor proprii sunt puse \u00een eviden\u00fe\u00e3 \u00bai de modul \u00een care unuia \u00bai aceluia\u00bai substantiv i se atribuie c\u00e2nd flexiune specific\u00e3 masculinelor, c\u00e2nd fle xiune proprie femininelor: [Eliodor] cu j\u00e2r tva \u00bai r ug\u00e3ciunile arhier eului Onie s\u00e3 izb\u00e3vea\u00bate \u00bai, d\u00e2nd lui Dumnezeu \u00bai lui Onie har uri, \u00eemp\u00e3r atului \u00bai celoraalal\u00fei tuturor m\u00e3rimile lui Dumnezeu vestea\u00bate (2Mac rezum. cap.3); Lui Onie preotului mul\u00fe\u00e3mea\u00bate, c\u00e3 pentru d\u00e2nsul Domnul \u00fe-au r\u00e2nduit via\u00fea (2Mac 3,33); Ci, dup\u00e3 ie\u00bairea lui Seleuc din via\u00fe\u00e3, lu\u00e2nd \u00eem p\u00e3r\u00e3\u00feia Antiohul, care vestit s\u00e3 numea, r\u00e3vnea Iason, fratele Onei , arhier eirea (2Mac 4,7); Ci, \u00eentorc\u00e2ndu-s\u00e3 \u00eemp\u00e3r atul din locurile Chilichiei, s-au dus la el jidovii \u00een Antiohia, \u00eempreun\u00e3 \u00bai gr ecii, jeluindu-s\u00e3 de nedreapta ucider ea Oniei (2Mac 4,36). La analiza substantivelor \u00eencadrate la genul personal, cu articolul ho t\u00e3r\u00e2t lui \u00een procliz\u00e3151, problemele sunt generate, \u00een bun\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, \u00bai de gr afia textului. \u00cen astfel de situa\u00feii compara\u00feia cu textul latinesc poate oferi o posibil\u00e3 rezolvare. Secven\u00fea grafic\u00e3 lui, reprezent\u00e2nd articolul hot\u00e3r\u00e2t, apare c\u00e2nd legat\u00e3 de substantivul precedent, c\u00e2nd liber\u00e3 sau la o distan\u00fe\u00e3 foarte mic\u00e3 de acesta. Complica\u00feiile apar atunci c\u00e2nd substantivul precedent este masculin, singular, nearticulat. \u00cen ver setul: \u00aai au zis c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2n\u00baii: \u201eDe place sufle tului vos tru s\u00e3 \u00eengrop mortul mieu, ascult a\u00fei-m\u00e3 \u00bai v\u00e3 ruga\u00fe pentru mine lui Efron, f iiu lui Sior (Fc 23,8). \u00cen manuscris apar e un foarte mic spa\u00feiu \u00eentre fiiu \u00bai lui.Traducerea rom\u00e2neasc\u00e3 echivaleaz\u00e3 prin dativ + nominativ (de fap t, s-a urmat, pr obabil, acuzativul din latin\u00e3, numai c\u00e3 inter vin aici dou\u00e3 aspecte: \u00eent\u00e2i, omonimia cazual\u00e3 nominativ - acuzativ , al doilea, apozi\u00feia neacordat\u00e3, care este obligatoriu \u00een nominativ) sint agma care \u00een textul latinesc es te alc\u00e3tuit\u00e3 din acuzativ + acuzativ \u2013 lat. et intercedite apud Ephron filium Soor. Merg\u00e2nd pe ideea apozi\u00feiei acordate cu regentul152, forma subs tantivului comun regent trebuia s\u00e3 fie fiiului. \u00cen alte enun\u00feuri, transcrierea nu pune probleme, de\u00bai grafia manuscrisului nu este \u00eentotdeauna concludent\u00e3. De exemplu, la ver setul \u00aai Dison \u00bai Eser \u00bai Disan : ace\u00batia pov\u00e3\u00feuitorii lui Horrei , feciorului Seir, \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Edom (Fc 36,21), manuscrisul traducerii de la 1760 are \u00een cuv\u00e2ntul feciorului o sincop\u00e3, chiar \u00eentre fecioru \u00bai lui, datorat\u00e3, precum se v ede, prelungirii grafemului D din r\u00e2ndul de deasupra. Textul latinesc \u00eens\u00e3 Dison e t Eser et Disan hii duces Horrei filii Seir in terra Edom nu las\u00e3 nici un dubiu \u00een ce prive\u00bat e int erpretarea substantivului ca un genitiv. Grafia din manuscris este concludent\u00e3 \u00een situa\u00feia \u00een care subs tantivul regent este ar ticulat cu articolul hot\u00e3r\u00e2t -l (litera L fiind uneori suprascris\u00e3). Supunem aten\u00feiei c\u00e2teva enun\u00feuri de acest fel: \u00aai murind acesta, au st\u00e3p\u00e2nit dup\u00e3 el Adad, feciorul lui Vadad, carele au b\u00e3tut pre Madian \u00een \u00feinutul Moav; \u00bai numele cet\u00e3\u00feii aceia: A vith. (Fc 36,35) \u2013 lat. regnavit pro eo Adad 150Situa \u00feia pe care o r eflect\u00e3 aces t text \u00een cazul articolului hot\u00e3r\u00e2t proclitic lui vine \u00een sprijinul af irma\u00feiei po trivit c\u00e3reia forma \u00een discu\u00feie \u201eavea curs \u00een secolele al XVII-lea \u00bai al XVIII-lea \u00een \u00eentreaga Transilvanie\u201d, constituindu-se \u00eentr-o tras\u00e3tur\u00e3 distinctiv\u00e3 a ariei nordice fa\u00fe\u00e3 de cea sudic\u00e3 (I. Ghe\u00feie, Al Mare\u00ba, Graiurile dacorom\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea, Bucure\u00bati, 1974, p.229) \u00bai pe care o respinge C . Fr\u00e2ncu \u00een cap. al II-lea, Morfologia, din lucr area ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.124, consider\u00e2nd c\u00e3 \u201etextele literare nu ofer\u00e3 date suf icente pentru a considera c\u00e3 lu era sudic, iar lui nordic\u201d. 151 Articolul se \u00eent\u00e2lne\u00bate uneori \u00bai \u00een encliz\u00e3 la aceste substantive, urm\u00e2nd modelul apelativelor: fiiul Antiohului (1Mac 10,1); \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiia Antiohului (1Mac rezum. cap.12); fiiul Iazonului (1Mac 12,16). 152 \u00cen textele care ates t\u00e3 stadii mai vechi din devenirea limbii rom\u00e2ne literare, apozi\u00feia es te, de regul\u00e3, acordat\u00e3 cu regentul. 817","NICULINA IACOB filius Badadi; Vela, fecior ul lui Vior (Fc 36,32) \u2013 lat. Bale filius Beor, Iova v, feciorul Zarei din Vosra (Fc 36,33) \u2013 lat. Iobab filius Zare de Bosra. Sunt desigur numai c\u00e2t eva exemple din nenum\u00e3ratele care se pot \u00eent\u00e2lni la nivelul \u00eentregului text. Am afirmat mai sus c\u00e3 din pricina dificult\u00e3\u00feilor cu care se confruntau \u00een adaptarea substantivelor proprii la sistemul limbii rom\u00e2ne, traduc\u00e3torii optau nu o dat\u00e3 pentru invariabilitatea cuv\u00e2ntului respectiv (v ezi 2.2.1.4.2. \u00bai 2.2.1.4.3.). L ucrurile se complicau \u00bai din cauz\u00e3 c\u00e3 nu \u00eentotdeauna puteau f i siguri de genul substantivului propriu, uneori unul \u00bai acela\u00bai substantiv fiind folosit at\u00e2t ca nume b\u00e3rba\u00fei, c\u00e2t \u00bai ca nume de femei153. Un astfel de caz g\u00e3sim chiar \u00een Cartea Facerii, unde substantivul Oolivama este \u00bai numele celei de a doua so\u00feii a lui Isav, \u00bai numele unei c\u00e3petenii a edomi\u00feilor: Iar\u00e3 ace\u00batia feciorii Oolivama, a muierii lui Isav: pov\u00e3\u00feuitori Iehog, po v\u00e3\u00feuitor Ielon, po v\u00e3\u00feuitor Core. Ace\u00batia pov\u00e3\u00feuitorii Oolivamei, featei Anei, muierii lui Isav. (Fc 36,18); Pov\u00e3\u00feuitoriu Oolivama, pov\u00e3\u00feuitoriu Ela, pov\u00e3\u00feuitoriu Finon (Fc 36,41). \u00cen ce prive\u00bate f lexiunea acestui substantiv, primul ver set este credem concludent pentru nesigur an\u00fea traduc\u00e3torului \u00een ce priv e\u00bate adaptarea cuv\u00e2ntului: \u00een aceea\u00bai rela\u00feie sintactic\u00e3, rela\u00feie de dependen\u00fe\u00e3, pe pozi\u00feie de determinant \u00een cazul genitiv , o dat\u00e3 este invariabil, alt\u00e3 dat\u00e3 exprim\u00e3 categoria cazului prin flexiune sintetic\u00e3, av\u00e2nd desinen\u00fea specific\u00e3 femininelor de declinarea I la genitiv \u00bai articolul hot\u00e3r\u00e2t enclitic -i. Un alt exemplu de substantiv propriu invariabil este Vasemat, feminin, terminat \u00een consoan\u00e3: \u00aai aceastea numele fiilor lui: Elif az, fiiul A dei, muierii lui Isav, \u00bai Rahuil, f iiul Vasemath, muierii lui. (Fc 36,10), \u00aai ace\u00batea pov\u00e3\u00feuitori a lui Rahuil \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Edomului; ace\u00batia feciorii Vasemath, a muierii lui Isav. (Fc 36,17). Dup\u00e3 cum se vede, singurul mijloc de a decoda sensul gramatical de genitiv r\u00e3m\u00e2ne contextul, substantivul neav\u00e2nd nici f lexiune de feminin, nici articol hot\u00e3r\u00e2t \u00een procliz\u00e3, asemenea numelor proprii masculine. C\u00e2nd numele propriu feminin este terminat \u00een consoan\u00e3 der uta traduc\u00e3torului poate duce la solu\u00feii cu totul inedite, cum este cea din contextul urm\u00e3tor: \u00aai i-au n\u00e3scut sora ai Tahnes pre Ghenuvath fiiu \u00bai l -au doicit Tahnes \u00een casa lui Faraon \u00bai er a Ghenuvath l\u00e3cuind la Faraon cu fiii lui. (3\u00cemp 11,20). Numele proprii masculine apar \u00een repe tate r\u00e2nduri f\u00e3r\u00e3 articolul hot\u00e3r\u00e2t pr oclitic lui la genitiv-dativ. Ilustr\u00e3m cu c\u00e2teva cont exte, cu precizarea c\u00e3 fenomenul se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00bai \u00een alte traduceri biblice 154: Numele feciorilor Isr ail carii au \u00eentrat \u00een Eghipt, a c\u00e3rora \u00eenmul\u00feirea noul Faraon \u00een z\u00e3dar s\u00e3 s\u00e2rguia\u00bat e a o \u00eempiedeca (I\u00ba rezum. cap.1), Aceaste s\u00e2nt numele feciorilor Isr ail carii au \u00eentrat \u00een Eghipt cu Iaco v (I\u00ba 1,1), \u00aai era toate sufletele lor, care au ie\u00bait din coapsele Iacov, \u00baeptezeci (I\u00ba 1,5) e tc. Evitarea ambiguit\u00e3\u00feii poate conduce uneori la exprim\u00e3ri neeufonice, a\u00baa cum se poate vedea \u00een urm\u00e3torul verset: \u00aai au pl\u00e3cut cuv\u00e2ntul lui lui Avisalom \u00bai tuturor celor mai mari n\u00e3scu\u00fe a lui Israil (2Sm 17,4) \u2013 lat. placuitque ser mo eius Absalom et cunctis maioribus natu Isr ahel. Aici se cumuleaz\u00e3 cele dou\u00e3 secven\u00fee omonime, av\u00e2nd sensuri diferite: pronume personal \u00een genitiv \u2013 unul, ar ticol hot\u00e3r\u00e2t proclitic \u2013 cel\u00e3lalt. Renun\u00fearea la oricare dintre cele dou\u00e3 forme ne-ar f i pus \u00een situa\u00feii similare celor deja discutate. 2.2.2.2. Articolul nehot\u00e3r\u00e2t. \u00cen ce prive\u00bate opozi\u00feia near ticulat \u2013 articulat cu articol neho t\u00e3r\u00e2t, nu sunt aspecte majore de semnalat. . Remarc\u00e3m doar c\u00e3 articolul feminin la genitiv\u2013dativ se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 rar \u00bai numai \u00een forma unii, form\u00e3 care, probabil, \u00ee\u00bai g\u00e3se\u00bate sus\u00feinere \u00een omonimia cu formele mult mai r\u00e3sp\u00e2ndit e ale adjectivului \u00bai ale pronumelui nehot\u00e3r\u00e2t, la feminin, singular, genitiv-dativ, \u00bai la masculin, plural, nominativ-acuzativ: tur ta unii p\u00e2ni (I\u00ba 29,23), De zeace co\u00fei er a lungimea unii table \u00bai un cot cu a \u00baasa par te l\u00e3\u00feimea \u00feinea. (I\u00ba 36,21), Fost-au \u00eentr-aceaea vreame Ef te galaadit eanul b\u00e3rbat t are \u00bai osta\u00ba, fiiul unii muiari curve, care s-au n\u00e3scut din Galaad (Jd 11,1), Iu\u00feimea lor dup\u00e3 as\u00e3m\u00e3narea \u00baarpelui, ca unii aspide surde, car ea astup\u00e3 urechile sale (Ps 57,5). 2.2.2.3. Forma invariabil\u00e3 a articolului posesiv-genitival \u00bai f ormele variabile ale acestuia se amestec\u00e3 \u00een textul de la 1760, ceea ce reflect\u00e3 foarte bine statutul de zon\u00e3 de inter feren\u00fe\u00e3 \u00eentre nord \u00bai sud al regiunii din care provine textul. \u00cenainte de a ur m\u00e3ri \u00eens\u00e3, pe baz\u00e3 de exemple, oscila\u00feiile pe care ni le ofer\u00e3 textul, e necesar s\u00e3 facem o delimitare \u00eentre for mele care se constituie \u00een articole genitivale \u00bai cele care repr ezint\u00e3 doar elemente constitutive ale pronumelui posesiv \u00bai ale numeralului ordinal. Distinc\u00feia este impus\u00e3, \u00een aces t caz, de comportamentul diferit al acestora fa\u00fe\u00e3 de for mele omonime ale articolului genitival. Atunci c\u00e2nd ar ticolul posesiv este element de structur\u00e3 pentru f ormele pronumelui\/adjectivului posesiv sau pentr u numerale, in variabilitatea nu afecteaz\u00e3 dec\u00e2t r arisim membrii seriei155. Din numeroasele ex emple \u00eenr egistrate, am \u00eent\u00e2lnit for ma invariabil\u00e3 \u00een structura unui pr onume posesiv: Featele lor le vom lua muiari \u00bai a noastre le vom da (Fc 34,21), \u00een toate celelalte contexte e xcerptate am \u00eenregistrat numai s tructuri cu for mele variabile: \u00centr\u00e2nd Noe cu ai s\u00e3i \u00een corabie (Fc rezum. cap.7); au vestit la doi fr a\u00fei ai s\u00e3i (Fc 9,22); ai pre cineva de ai t\u00e3i aici (Fc 19,12); to\u00fe carii s\u00e2nt ai t\u00e3i (Fc 19,12); la ai t\u00e3i a mear ge pof teai (Fc 31,30); ai t\u00e3i om f i (Fc 47,19); ai miei s\u00e2nt (Fc 48,5); ai t\u00e3i vor fi (Fc 48,6); din toate care s\u00e2nt ale tale (Fc 14,23); s\u00e3 \u00batii c\u00e3 cu moar te vei muri tu \u00bai toate ale tale (Fc 20,7); nimic dintre ale tale am atins (Fc 26,29); fie\u00batecarele la ale sale s\u00e3 duce (Fc rezum cap.31); numele r\u00e2ului al doile, Gheon (Fc 2,13); numele r\u00e2ului al triilea, Tigris (Fc 2,14); \u00cen anul al \u00baas\u00e3 sutele vie\u00feii lui Noe (Fc 7,11); Doi fii ai miei ucide (Fc 42,37); \u00bai au v\u00e3zut fiii s\u00e3i \u00bai fiii f iilor s\u00e3i p\u00e2n\u00e3 la al patrulea neam (Iov 42,16); Iov a vie\u00feii omene\u00bati \u00bai ale sale mult e feliuri de n\u00e3cazuri arat\u00e3 (Iov rezum. cap.7); At\u00e2ta c\u00e2t de vor f i fost ceale dint\u00e2iu ale tale mici, \u00bai ceale de pre ur m\u00e3 ale tale s\u00e3 v or \u00eenmul\u00fei foarte (Iov 8,7); au v\u00e3rsat pre p\u00e3m\u00e2nt ceale dinl\u00e3untru ale meale (Io v 16,14); \u00cen iadul cel mai dedesupt s\u00e3 vor pogor\u00ee t oate ale meale (Io v 17,16). C\u00e2nd acelea\u00bai secv en\u00fee au valoare de ar ticol genitival, lucrurile se prezint\u00e3 diferit, \u00een sensul c\u00e3 asis t\u00e3m la amestecul formelor seriei variabile cu forma invariabil\u00e3 a. Forma a, \u00eentrebuin\u00feat\u00e3 indifer ent de genul \u00bai num\u00e3rul subs tantivului care denume\u00bate obiectul posedat, cunoa\u00bate o r\u00e3sp\u00e2ndire destul de mare, fapt explicabil prin difuzarea larg\u00e3 a aces tei forme mai 153 As tfel de substantive le numim ast\u00e3zi subs tantive cu gen comun(de ex.: Adi, Didi, Gabi, Vali etc.); ele sunt in variabile sau se caracterizeaz\u00e3 printr-o variabilitate redus\u00e3 (cf. Paula Diaconescu, Structur\u00e3 \u00bai evolu\u00feie \u00een morfologia substantivului r om\u00e2nesc, Bucure\u00bati, 1970, p.76 \u00ba.u.). 154 Cf. V. Ar vinte, ST.L NM., p.7. 155 Vezi V. Ar vinte, NORMELE (1688), p.XXVIII \u2013 XXIX. 818","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ cu seam\u00e3 \u00een texte provenind din aria dialectal\u00e3 nordic\u00e3156: Aceastea s\u00e2nt f acerile ceriului \u00bai a p\u00e3m\u00e2ntului (Fc 2,4); c\u00e3r uia s\u00e3 porunce\u00bate a face corabiia \u00eentru car ea \u00eensu\u00ba \u00bai a tuturor jiviniilor feliurile s\u00e3 s\u00e3 \u00feie (Fc rezum. cap.6); Ace\u00bati trei feciori s\u00e2nt a lui Noe (Fc 9,19); cer tare s-au f\u00e3cut \u00eentre p\u00e3storii turmelor lui Avr am \u00bai a lui Lot (Fc 13,7); \u00aai blagoslovitu-i Dumnezeul cel \u00eenalt, cu a c\u00e3ruia agiutoriu protivnicii s\u00e2nt \u00een m\u00e2nile tale (Fc 14,20); Partea b\u00e3r b\u00e3teasc\u00e3 a c\u00e3r uia m\u00e3dulariu nu va fi t\u00e3iat \u00eem prejur s\u00e3 va \u00baterge suf letul acela din norodul s\u00e3u (Fc 17,14); \u00bai au r\u00e3mas \u00een munte \u00bai doao feate a lui cu d\u00e2nsul (Fc 19,30), \u00bai au r\u00e3mas \u00een pe\u00bater\u00e3 el \u00bai doao feate a lui cu d\u00e2nsul (Fc 19,30); \u00aai au z\u00e3mislit doao fete a lui Lot din tat\u00e3l s\u00e3u (Fc 19,36); \u00bai au dat paie \u00bai f\u00e2n \u00bai ap\u00e3 s pre sp\u00e3larea piciorelor lui \u00bai a b\u00e3rba\u00feilor carii venis\u00e3 cu d\u00e2nsul (Fc 24,32); doaospr\u00e3z\u00e3ce c\u00e3petenii a neamurilor sale (Fc 25,16); iar\u00e3 m\u00e2nile, m\u00e2nile s\u00e2nt a lui Isav (Fc 27,22); a c\u00e3r uia mo\u00bateniri cerc\u00e2ndu-le Satana (Iov rezum. cap.1); \u00bai au lovit patru cornuri a casei (Iov 1,19); auz\u00e2nd trei priiatini a lui Iov (Iov 2,11); A c\u00e3ruie s\u00e3ceri\u00bau cel f l\u00e3m\u00e2nd \u00eel va m\u00e2nca (Iov 5,5); ce-i a lui din casa sa dup\u00e3 s\u00e2ne? (Iov 21,21); A cui agiutoriu e\u00bati? Au doar\u00e3 a neputinciosului (Io v 26,2), ceale ad\u00e2nce a r\u00e2urilor le-au cercetat (Iov 28,11). \u00cent\u00e2lnim, pe l\u00e2ng\u00e3 str ucturile numeroase cua invariabil, \u00bai pe cele consacrate de nor ma literar\u00e3: lemnul cuno\u00batin\u00feii binelui \u00bai al r\u00e3ului (Fc 2.9); din lemnul cuno\u00batin\u00feii binelui \u00bai al r\u00e3ului s\u00e3 nu m\u00e2n\u00e3nci (Fc 2,17) \u2013 aici acordul se face incorect cu subs tantivul neutru, ceea ce poate tr\u00e3da fie nesiguran\u00fea traduc\u00e3torului \u00een selectarea formei, f ie stabilirea unei rela\u00feii logice eronat e \u00eentre cuvintele din enun\u00fe; \u00aai s-au mis tuit tot trupul car ele s\u00e3 mi\u00baca pre p\u00e3m\u00e2nt, al paserilor, al jiviniilor, al fiiar\u00e3lor (Fc 7,21); Veni\u00fe s\u00e3 ne facem cetate \u00bai turn, al c\u00e3r uia v\u00e2rv s\u00e3 agiung\u00e3 la ceriu (Fc 11,4); deci \u00eemp\u00e3r atul sodomleanilor \u00bai al Gomorrei au \u00eent ors dosul \u00bai au c\u00e3zut acolo (Fc 14,10); st\u00e3p\u00e2nitoriu ceriului \u00bai al p\u00e3m\u00e2ntului (Fc 14,22); s\u00e3 fiu Dumnez eul t\u00e3u \u00bai al s\u00e3min\u00feiii t ale dup\u00e3 tine (Fc 17,7); am\u00e2ndoao \u00eentris tas\u00e3 sufle tul lui Isaac \u00bai al Revecii (Fc 26,35); au n\u00e3v\u00e3lit preste uci\u00bai ceiaalal\u00fei feciori ai lui Iaco v (Fc 34,27); au adus \u00bai Avel din cele \u00eent\u00e2iu n\u00e3scute ale turmii sale (Fc 4,4,); luat-au Iacov toate care era ale tat\u00e3lui nostru (Fc 31,1); La p\u00e3m\u00e2ntul mi\u00ba\u00e3l\u00e3t\u00e3\u00feii \u00bai al \u00eentunearecului (Iov 10,22); \u00eens\u00e3mn\u00e2nd bl\u00e3st\u00e3mul necur a\u00feilor \u00bai al f\u00e3\u00fear nicilor (Iov rezum. cap15); Pre v\u00e3duve le-ai l\u00e3sat de\u00baearte \u00bai cele c\u00e3rnoase ale s\u00e3racilor bra\u00fe\u00e3 le-ai sf\u00e3rmat (Iov 22,9); Au doar\u00e3 ai \u00eentrat \u00een ad\u00e2ncul m\u00e3rii \u00bai prin ceale mai de pre urm\u00e3 ale ad\u00e2ncului ai umblat? (Iov 38,16). Cum o analiz\u00e3 mai am\u00e3nun\u00feit\u00e3 a textului \u00een privin\u00fea acestui as pect este practic imposibil\u00e3 dat e fiind nenum\u00e3ratele ocuren\u00fee ale for melor \u00een text, vom conchide, pe baza exemplelor citate, c\u00e3 formele considerate \u00een bloc ar ticole posesiv- genitivale au com portament diferit \u00een func\u00feie de rolul lor. C\u00e2nd sunt elemente de str uctur\u00e3 pentru pronumele posesiv \u00bai pentru numer alul ordinal, formele seriei sunt variabile, iar c\u00e2nd sunt articole genitivale, deci morfeme ale cazului genitiv, asist\u00e3m la un amestec al formelor variabile din serie cu forma invariabil\u00e3 a. 2.2.2.4. Articolul demons trativ. Dou\u00e3 aspecte r e\u00fein aten\u00feia \u00een ce prive\u00bate \u00eentrebuin\u00fearea formelor articolului demons trativ: acor dul articolului \u00een caz cu substantivul regent, atunci c\u00e2nd acesta este la cazurile genitiv sau dativ: s-au rupt toate izvoar\u00e3le ad\u00e2ncului celui mare (Fc 7,11) c\u00e3 era preotul lui Dumnezeu celui \u00eenalt (Fc 14,18), \u00bai au chemat acolo numele Domnului Dumnez eu celui veacinic (Fc 20,34), \u00een casa fratelui s\u00e3u celui \u00eent\u00e2iu n\u00e3scut (Iov 1,13, 18), r\u00e2nduiala lui Dumnezeu celui necuprins (Iov rezum. cap.23), t\u00e3g\u00e3duire \u00eem protiva lui Dumnezeu celui prea\u00eenalt (Iov 31,28) \u00bai f orma etimologic\u00e3 cei, ceii (< lat. ecce illaei) a articolului demonstrativ, la genitiv -dativ, feminin singular157: \u00aai a vea doao feate: numele ceii mai mari Liia, iar\u00e3 cea mai mic\u00e3 s\u00e3 chema Rahil (Fc 29,16), Nu s\u00e3 va d\u00e3rui celor \u00eentin\u00bai cu v\u00e3pseale din India, nici pietrii sardonihe\u00bati ceii scumpe, nici samf irului (Iov 28,16), la \u00fe\u00e3rmurile m\u00e3rii ceii mari (Jos 9,1), \u00eenceputul ei [al pustiei Sim], de la capul M\u00e3rii ceii S\u00e3rate (Jos 15,2); r\u00e3zvr\u00e3tirea inimii sale ceii reale(Ir 3,17; 7,24); \u00eend\u00e3r\u00e3tniciia inimii sale ceii reale (Ir 11,8); \u00eend\u00e3r\u00e3tnicia inimii sale ceii r eale (Ir 16,12). 2.2.3. A djectivul 2.2.3.1. Privit\u00e3 \u00een diacronie, flexiunea adjectivului a \u00eenregis trat relativ pu\u00feine diver gen\u00fee, iar acestea s-au manif estat mai cu seam\u00e3 \u00een punctele perif erice ale subsistemului. O dovede\u00bate faptul c\u00e3 lucr\u00e3rile de specialitate \u00eenregistreaz\u00e3 un num\u00e3r mic de as pecte car acteristice flexiunii acestei p\u00e3r\u00fei de vorbire, viz\u00e2nd, \u00een mod obi\u00banuit, c\u00e2teva adjectiv e care au trecut dintr-o clas\u00e3 flexionar\u00e3 \u00een alta, c\u00e2teva probleme la nivelul desinen\u00feelor, cele mai multe fiind reflexul rostirii dure a unor consoane, eventual c\u00e2teva obser va\u00feii cu privire la e xprimarea categoriei gramaticale a compara\u00feiei 158. Prin urmare, fenomene spectaculoase nu sunt de a\u00bateptat nici \u00een acest text. Vom re\u00feine c\u00e2teva dintre caracteristicile clasei adjectivului, a\u00baa cum se reflect\u00e3 ele \u00een Biblia lui Petru Pavel Aron. Adjectivul ro\u00bau este atestat \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een forma cu [\u00ba] muiat - ro\u00baiu159, form\u00e3 care s-a p\u00e3strat prin tradi\u00feie \u00een aria nor dic\u00e3, dar nu numai \u00een cea moldoveneasc\u00e3160, ci \u00bai \u00een cea ardeleneasc\u00e3, a\u00baa cum o demonstreaz\u00e3 textul analizat: Carele au ie\u00bait dint\u00e2i era ro\u00baiu \u00bai tot ca pealea p\u00e3ros (Fc 25,25), \u00aai togma n\u00e3sc\u00e2nd, unul au scos m\u00e2na, \u00een carea moa\u00baea au legat s\u00e3mn ro\u00baiu (Fc 38,27). Dac\u00e3 pentr u masculin-neutru am \u00eenregis trat at\u00e2t forma ro\u00baiu (Jos 7,21), c\u00e2t \u00bai ro\u00bau (Pr 13,19, 24), pentru feminin nu am \u00eent\u00e2lnit \u00bai forma ro\u00bae, ci numai ro\u00baie (Pr 13,24); (Ir 22,14), (Ir 49, 21 \u2013 \u00een substantivul propriu Marea Ro\u00baie); (C\u00e2nt 4,3); ro\u00baiia (Pr 13,49 \u2013 adj. antep.). Forma ro\u00bau am \u00eenregistrat-o \u00bai cu valoare morfologic\u00e3 de substantiv: Featele lui Israil, pl\u00e2nge\u00fei pentru Saul, carele v\u00e3 \u00eembr\u00e3ca cu ro\u00bau \u00eentru desf\u00e3t\u00e3ri (2Sm 1 ,24), desemn\u00e2nd aici o \u201e\u00fees\u00e3tur\u00e3 sau br oderie de culoare ro\u00baie\u201d, prin care se echivaleaz\u00e3 lat. (vestiebat vos ) coccino; lat. coccum, -\u00be \u201estacojiu\u201d (culoare); (fig.) \u201estof\u00e3 de aceas t\u00e3m culoare\u201d. 156 Cf. I. Ghe\u00feie, BDRL, p.161. 157 Cu privire la men\u00feinerea acestei forme p\u00e2n\u00e3 t\u00e2r ziu \u00een secolul al XIX-lea, vezi C. Fr\u00e2ncu, Din istoria demonstrativelor rom\u00e2ne\u00bati: (a)celei(a), aceleia\u00bai, (a)celeilalt e, (a)cestei(a), \u00een SLLF, vol. II, Bucure\u00bati, 1972, p.27. 158Vezi: Ovid Densusianu, ILR, II, p.108 \u2013 109; ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.328; V. Arvinte, NORMELE (1688), XXIX \u2013 XXX; Al. Gaf ton, Evolu\u00feia limbii rom\u00e2ne prin tr aduceri biblice din secolul al XVI-lea, Ia\u00bai, 2001, p.108 \u2013 109. 159 V. Arvinte (NORMELE (1688), p.XXIX) consider\u00e3 c\u00e3 cele dou\u00e3 forme ro\u00baiu \u00bai ro\u00baie , ale c\u00e3ror ter mina\u00feii nu-\u00bai g\u00e3siser\u00e3 o explica\u00feie p\u00e2n\u00e3 la Ovid Densusianu (ILR, II, p.109) \u00bai nici la acesta, provin direct din lat. r\u00b4\u00f8sseus >*rosiu >ro\u00baiu; r\u00f8ssea > *rosi\u00e3 > ro\u00baie. 160 Cf. V. Ar vinte, NORMELE (1688), p.XXIX. 819","NICULINA IACOB \u00cen s tructura substantivului compus Marea Ro\u00baie, adjectivul are la genitiv forma de la nominativ-acuzativ: Acestea s\u00e2nt cuvintele carele au gr\u00e3it Moisi c\u00e2tr\u00e3 tot Israilul \u00een pustiia c\u00e2mpiei, \u00een preajma M\u00e3rii Ro\u00baie (2Lg 1,1), Iar\u00e3 voi v\u00e3 \u00eentoarce\u00fei \u00bai v\u00e3 duce\u00fei prin pustietate pre calea M\u00e3rii Ro\u00baie (2Lg 1,40), cum i-au acoperit apele M\u00e3rii Ro\u00baie (2Lg 11,4), Auzit-am c\u00e3 au s\u00e3cat Domnul apele M\u00e3rii Ro\u00baie la \u00eentrarea voastr\u00e3, c\u00e2nd a\u00fei ie\u00bait din Eghip t (Jos 2,10). Adjectivul gol are \u00bai \u00een acest text, la masculin plural, forma goli, f\u00e3r\u00e3 alternana\u00fea [l] \u2013 [N], pentr u care va opta ulterior nor ma literar\u00e3: goli (Fc 2,25; 3,7), (Iov 24,7). For ma se p\u00e3streaz\u00e3 \u00bai atunci c\u00e2nd se produce conversiunea adjectivului \u00een subs tantiv 161: pr e cei goli i-ai jefuit de haine (Iov 22,6), Celor goli \u00bai cari umbl\u00e3 f\u00e3r\u00e3 vejm\u00e2nt \u00bai celor f l\u00e3m\u00e2nzi le-au luat spicele(Io v 24,10). Prezen\u00fea acestui adjectiv, cu aceea\u00bai for m\u00e3, \u00bai dup\u00e3 trei decenii, \u00een Biblia tradus\u00e3 de Samuil Micu demonstreaz\u00e3 c\u00e3 aceasta era for ma \u00een circula\u00feie \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului al XVIII-lea162. Ca \u00bai la unele substantive a c\u00e3ror tem\u00e3 este \u00een consoan\u00e3 rostit\u00e3 dur, \u00bai la adjective, desinen\u00fea -e de la feminin-neutr u plural devine, uneori, -\u00e3, cele dou\u00e3 desinen\u00fee fiind \u00een varia\u00feie liber\u00e3, a\u00baa cum rezult\u00e3 din exemplele urm\u00e3toare:\u00een p\u00e3\u00bauni ap\u00e3toas\u00e3 s\u00e3 p\u00e3\u00batea (Fc 41,18); Din carele ie\u00baie \u00baepte vaci frumoas\u00e3 \u00bai gras\u00e3foarte (Fc 41,2), \u00aai au \u00eembucat pre cealefr umoas\u00e3\u00bai grase (Fc 41,4), \u00baeapte vaci a ie\u00bai din r\u00e2u, frumoas\u00e3 foarte \u00bai gras\u00e3 (Fc 41,18), \u00baepte spice \u00eencol\u00feiia \u00eentr-un p\u00e3iu\u00ba, pline \u00bai frumoas\u00e3 (Fc 41,22), V\u00e2z\u00e2nd fiii lui Dumnezeu pre featele oamenilor c\u00e3 s\u00e2nt frumoase (Fc 6,2), \u00baeapte spice \u00eencol\u00feea \u00eentr-un p\u00e3iu\u00ba, pline \u00bai frumoase (Fc 41,5);m\u00e2nile p\u00e3roas\u00e3 as\u00e3m\u00e3narea celui mai mare ar\u00e3tase (Fc 27,23); rug\u00e2ndu-s\u00e3 Moisi cu m\u00e2nile \u00eentins\u00e3 (I\u00ba rezum. cap.17); doao lespezi de piatr\u00e3 a m\u00e3r turiii,scris\u00e3 cu degetul lui Dumnezeu (I\u00ba 31,18), \u00aai s-au \u00eentors Moisi din munte pur t\u00e2nd doao tablele m\u00e3rturiei \u00een m\u00e2na sa, scrise de am\u00e2ndoao p\u00e3r\u00feile(I\u00ba 32,15); G\u00e3tit-au \u00bai doao pietri de onihin,str\u00e2ns\u00e3 \u00bai \u00eenchis\u00e3\u00een aur \u00bai cioplite de lucr\u00e3toriul cu pietri scumpe, cu numele fiilor Isr ail (I\u00ba 39,6); doaospr\u00e3z eace piiatri v\u00e2rtoas\u00e3 (Jos 4,3), \u00bai p\u00e2inile care pur ta de merinde v\u00e2r toase era \u00bai \u00een d\u00e3r\u00e3buri f\u00e3r\u00e2mate (Jos 9,5), V\u00e2rtoas\u00e3 s-au f\u00e3cut p\u00e3catele tale. (Ir 30,14), \u00aai atunci va lua Domnul Dumnezeu \u00eenaintea voastr\u00e3 neamuri mari \u00bai v\u00e2rtoase (Jos 23,9),Pentru mul\u00feimea nedrept\u00e3\u00feii tale \u00bai pentru v\u00e2rtoasele tale p\u00e3cate \u00fe-am f\u00e3cut aceastea. (Ir 30,15); mincinoas\u00e3 era m\u00e3gurile (Ir 3,23), ei prorocesc \u00eentru numele Mieu mincinoase (Ir 27,15). Adjectivul nou are, la feminin \u00bai neutru plur al \u00bai la feminin singular genitiv-dativ, o singur\u00e3 f orm\u00e3, noao: Iar\u00e3 fiii lui Israil p\u00e3catelor vechi ad\u00e3og\u00e2nd noao (Jd 10,6), care plosculi\u00feele ceale noao le spar ge (Iov 32,19), \u00bai au \u00baezut \u00eentru \u00eentrarea por\u00feii casii Domnului ceii noao (Ir 26,10), la \u00eentrarea por\u00feii ceii noao a casii Domnului (Ir 36,10). 2.2.3.2. Categoria gramatical\u00e3 a compar a\u00feiei se exprim\u00e3 cu ajut orul morfemelor obi\u00banuite p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, cu precizarea c\u00e3 destul de frecvent adverbul-morfem este postpus ad jectivului. Structurile superlativului cu adverbul-morfem postpus sunt curente \u00een limba textelor vremii, numai c\u00e3 \u00een acest caz explica\u00feia vine \u00bai dinspre modelul latinesc. Compararea c\u00e2torva structuri rom\u00e2ne\u00bati cu cele analitice latine\u00bati, care le-au generat, demons treaz\u00e3 limpede c\u00e3 aici trebuie c\u00e3utat\u00e3, \u00een primul r\u00e2nd, explica\u00feia pentr u aceste inversiuni: Deci, dup\u00e3 ce au \u00eentr at Avram \u00een Eghipt, au v\u00e3zut eghiptenii muiarea c\u00e3-i frumoas\u00e3 foarte (Fc 12,14), - lat. quod esset pulchr a nimis; Eu s\u00e2nt scutitoriul t\u00e3u \u00bai plata t a mare foar te (Fc 15,1) \u2013 lat. et merces tua magna nimis; \u00aai au fost Moisi b\u00e3rbat mare foar te \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Eghiptului (I\u00ba 11,3) lat. fuitq ue Moses vir magnus valde in ter ra Aegyp ti; Iat\u00e3, voi ploua m\u00e2ne \u00eentr -acest ceas grindine mult\u00e3 foar te (I\u00ba 9,18) \u2013 lat. grandinem multam nimis . Nu este obligatoriu ca traduc\u00e3torul s\u00e3 respecte \u00eentotdeauna topica modelului (\u00aai era foarte bogatde aur \u00bai de ar gint (Fc 13,2) \u2013 lat. erat autem dives valde in possessione argenti et auri ), dar, dup\u00e3 cum o demonstreaz\u00e3 exem plele, de cele mai multe ori o respect\u00e3: \u00aai a au v\u00e3zut Dumnezeu toate car e f\u00e3cuse \u00bai era foar te bune (Fc 1,31) \u2013 lat. viditque Deus cuncta quae f ecit et er ant valde bona; \u201eD\u00e3-m din fiertura aceast\u00e3 r o\u00baietec\u00e3, c\u00e3 foarte s\u00e2nt ostenit\u201d (Fc 25,30) \u2013 lat. quia oppido lassus sum. C\u00e2nd \u00een textul latinesc compar a\u00feia se realizeaz\u00e3 sintetic sau prin supletivism, de regul\u00e3, transpunerea \u00een rom\u00e2ne\u00bate se face prin structura cu adeverbul-mor fem prea, uneori adver bul dob\u00e2ndind comportament de prefix: Am prea multe [turme], fr atele mieu! (Fc 33,9) \u2013 lat. plurima; \u00bai \u00een p\u00e3m\u00e2nt \u00fe-au ar\u00e3tat focul S\u00e3u celprea mare (2Lg 4,36) \u2013 lat. ignem suum maximum; Ispitele ceale mari care le-au v\u00e3zut ochii t\u00e3i, seamnele acealea \u00bai ciudeasele ceale prea mari (2Lg 29,3) \u2013 lat. por tentaque ingentia (ingens, -ntis \u201euria\u00ba, foarte mare, extraordinar\u201d) ; De nu vei p\u00e3zi \u00bai v ei face toate cuvintele legii ace\u00batiia carea s-au scris \u00eentr-aceas t\u00e3 carte \u00bai de nu te vei teame de numele Lui cel preasl\u00e3vit \u00bai \u00eenfrico\u00baat, adec\u00e3 de Domnul, Dumnezeul t\u00e3u (2Lg 28,58) \u2013 lat. nomen eius gloriosum et terribile; C\u00e2nd \u00eemp\u00e3r\u00feiia Cel Prea\u00eenalt neamurile (2Lg 32,8) \u2013 lat. dividebat Altissimus gentes; Preaiubitul Domnului va l\u00e3cui cut ez\u00e2nd \u00eentr-\u00eensul, ca mireale \u00een c\u00e3mar\u00e3 t oat\u00e3 zioa va z\u00e3bovi \u00bai \u00eentre umerile lui s\u00e3 va odihni (2Lg 33,12) \u2013 lat. amantissimus Domini habitabit. Sensul gramatical de superlativ absolut se e xprim\u00e3 \u00bai prin alte mijloace \u00bai chiar la alte p\u00e3r\u00fei de vorbire \u00een afar\u00e3 de adjectiv \u00bai de adver b. Genitivul superlativ este, \u00een acest text, rezultatul calchierii unei structuri latine\u00bati: Iat\u00e3, a Domnului, Dumnezeului t\u00e3u, iaste ceriul \u00bai ceriul ceriului, p\u00e3m\u00e2ntul \u00bai toate care s\u00e2nt \u00eentr-\u00e3nsul (2Lg 10,14) \u2013 lat. en Domini Dei tui caelum est et caelum caeli terra et omnis quae in ea sunt ; acela\u00bai genitiv superlativ se g\u00e3se\u00bate \u00bai \u00een ver siunile traduse din greac\u00e3 sau din slavon\u00e3, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 sintagma vine din izvor ul primar, cel ebraic, iar sensul acestei sintagme es te \u201ecerul cel mai de sus\u201d163. Nu \u00batim cu certitudine ce anume \u00eei va f i determinat pe traduc\u00e3t ori s\u00e3 redea titlul c\u00e3r\u00feii C\u00e2nt area c\u00e2nt\u00e3rilor prin C\u00e2nt area lui Solomon 164, de vreme ce \u00een varianta venet\u00e3 a Vulgat ei dup\u00e3 care au tradus car tea se intituleaz\u00e3, f iresc, 161 Pentru c\u00e3, \u00een plan morfologic, r\u00e3m\u00e2n foar te aproape de clasa din care provin, \u00bai alte adjective care \u00ee\u00bai schimb\u00e3 valoarea gr amatical\u00e3 \u00een substantiv vor f i aduse \u00een discu\u00feie tot la clasa adjectivului; dac\u00e3 nu pr ezint\u00e3 interes pentr u analiz\u00e3, nu vom mai semnala cazurile de conversiune. 162 Cf. N. Iacob, Limbajul biblic , I, p.83. 163 Cf. V Arvinte, NORMELE (1688), p.XXX. \u00aai \u00een traducerea lui Samuil Micu se r eg\u00e3se\u00bate, \u00een mod fir esc, acela\u00bai genitiv superlativ . 164 Cei dint\u00e2i traduc\u00e3tori ai Vulgatei \u00een spa\u00feiul r om\u00e2nesc aleg, \u00een mod paradoxal, modelul septuagintic \u00een traducerea celui mai sugestiv titlu din toat\u00e3 Biblia. Prin acest titlu se dore\u00bate, poate, apropierea cititorului de dimensiunea alegoric\u00e3 a poemului. Ini\u00feial, s-a consider at c\u00e3 e vorba aici des pre rela\u00feia de iubire dintre Dumnezeu \u00bai poporul s\u00e3u ales, Israel, iar mai t\u00e2rziu alegoriei i s-a dat o nou\u00e3 interpretar e, \u00een sensul c\u00e3 pov estea de iubire din aceas t\u00e3 carte este, de fapt, rela\u00feia de dragoste dintre Hristos \u00bai biseric\u00e3. Pentru acela\u00bai titlu va opta \u00bai Samuil Micu, iar \u00een rezumatul la C\u00e2ntarea lui Solomon din B1795 i se propune citit orului chiar o succint\u00e3 interpretare alegoric\u00e3 a c\u00e3r\u00feii, un fel de cheie pentru lectur\u00e3, as tfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u00e3 nu fie surprins de aceast\u00e3 prezen\u00fe\u00e3 cu totul inedit\u00e3 \u00een canonul Sf intei Scrip turi: 820","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Canticum Canticor um. Cer t este \u00eens\u00e3 c\u00e3 a fost astfel eviden\u00feiat autorul textului, dar s-au anulat sugestiile exprimate prin genitivul super lativ din titlul original165. C\u00e2nd intensitatea maxim\u00e3 vizeaz\u00e3 o ac\u00feiune, se folose\u00bate \u00een mod curent tot adverbul-morfem foar te, cu aceea\u00bai t opic\u00e3 pe care am discut at-o la adjectiv. C\u00e2nd e vorba des pre intensit ate dep\u00e3\u00bait\u00e3, atunci se recurge la un mijloc afectiv, r epetarea adver bului foar te. A ceasta pentru c\u00e3 textul-surs\u00e3 o impune: \u00aai oi pune a\u00baez\u00e3m\u00e2ntul Mieu de pace \u00eentre Mine \u00bai \u00eentre tine \u00bai te voi \u00eenmul\u00fei foarte, foar te (Fc 17,2) \u2013 lat. et multiplicabo te vehementer nimis ; vehementer \u201estra\u00banic, amarnic, foar te mult\u201d + nimis; \u00aai te v oi face a cre\u00bate foarte, foarte \u00bai te voi pune \u00een neamuri \u00bai \u00eemp\u00e3r a\u00fe din tine or ie\u00bai (Fc 17,6) \u2013 lat. faciamque te crescer e vehementissime; vehemens, -ntis \u201es tra\u00banic, amarnic\u201d + -issim- sufixul superlativului. Acias tea auzind domnul \u00bai preacrezind (de fapt, \u201e\u00eencrez\u00e2ndu-se prea mult\u201d) cuvintelor muierii, s-au m\u00e2niat foarte (Fc 39,19) \u2013 lat. his auditis dominus et nimium credulus verbis coniugis iratus est valde Uneori, sensul de intensitate dep\u00e3\u00bait\u00e3, impus tot de textul-surs\u00e3, se exprima tr aduc\u00e2nd o expresie de acolo \u00bai care dob\u00e2nde\u00bate rol de mor fem: \u00aai s-au \u00eembog\u00e3\u00feit omul preste m\u00e3sur\u00e3 \u00bai au avut turme multe, slujnice \u00bai sluji, c\u00e3mile \u00bai asini (Fc 30,43) \u2013 lat. ditatusque est homo ultra modum et habuit greges multos ancillas et servos camelos et asinos; Cine iaste aces ta carele t\u00e3inuia\u00bate sfatul f\u00e3r\u00e3 \u00batiin\u00fe\u00e3? Pentr u aceaea ne\u00een\u00feelep\u00feea\u00bate am gr\u00e3it \u00bai carele s\u00e2nt preste m\u00e3sur\u00e3, preste \u00batiin\u00fea mea (Iov 42,3) \u2013 lat. Quis est iste qui celat consilium absque scientia ideo insipienter locutus sum et que ultra modum excederent scientiam meam. 2.2.4. Pronumele 2.2.4.1. Pronumele personal. F ormele accentuate de dativ ale pronumelui per sonal sunt, f\u00e3r\u00e3 excep\u00feie, cele obi\u00banuite \u00een toat\u00e3 perioada veche: noao, v oao: Ce ai f\u00e3cut noao? (Fc 20,9), Care nu tr\u00e3buia s\u00e3 faci, ne-ai f\u00e3cut noao (Fc 20,9), S\u00e3 nu ne f aci noao ceva r\u00e3u (Fc 26,29), Ci Dumnezeu au luat bog\u00e3\u00feiia tat\u00e3lui nostru \u00bai o au dat noao \u00bai fiilor no\u00batri (Fc 31,16), Iat\u00e3, v -am dat voao toat\u00e3 iar ba care aduce s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1,29), s\u00e3 v\u00e3 fie voao spre m\u00e2ncare (Fc 1,29), Au nu v-am zis voao s\u00e3 nu p\u00e3c\u00e3tui\u00fe \u00eemprotiva pruncului \u00bai nu m-a\u00fe ascult at? (Fc 42,22), Pace voao , nu v\u00e3 teame\u00fei (Fc 43,23). Originalul latin urmat de tr aduc\u00e3tor genereaz\u00e3 \u00bai s tructuri mai pu\u00fein obi\u00banuite \u00een care intr\u00e3 f ormele de dativ ale pronumelui per sonal: Iar\u00e3 el au zis: \u201eAm prea multe [turme], fratele mieu! Fie ale tale \u00feie\u201d. (Fc 33,9) \u2013 lat. et ille habeo ait plurima fr ater mi sint tua tibi; Fii mie milostiv (Fc 33,10) \u2013 lat. esto mihi pr opitius; \u00aai vei lua cu tine din toate hranele care s\u00e3 pot m\u00e2nca \u00bai le vei str\u00e2nge la tine; \u00bai vor fi \u00bai \u00feie \u00bai lor spre m\u00e2ncare (Fc 6,21) \u2013 lat. et erunt tam tibi quam illis in cibum . Com par\u00e2nd aceste structuri cu cele pe care le au textele biblice din secolul al XVII-lea \u00bai traducerea lui Samuil Micu, din secolul ur m\u00e3tor, constat\u00e3m c\u00e3 aproape acelea\u00bai s tructuri se reg\u00e3sesc \u00bai \u00een celelelalte traduceri, semn c\u00e3 nu numai modelul decide, ci \u00bai tr adi\u00feia existent\u00e3 \u00een limba traducerilor religioase la momentul respectiv. Si zise Isaf: \u201eS\u00eent la mine multe, frate! Fie \u00feie ale t ale!\u201d (B1688) 166\/ \u00aai dzise Isav: \u201eS\u00eentu la mine multe, frate! Fie \u00feie ale tale! (Ms.45)\/ Isav zise lui: \u201eFrate, ajung mie ale m\u00eale, iar ale tale \u00fei le \u00feine tu \u201d (Ms.4389)\/ Iar\u00e3 Isav au zis: \u201eAm eu multe, fr ate, \u00feine-\u00fei tu \u00feie ale t ale\u201d (B1795); bine vei vrea mie (B1688)\/ \u00bai bine vei vrea mie (Ms.45)\/ Arat\u00e3 c\u00e3tr\u00e3 mine dragoste (Ms.4389)\/ \u00bai-mi fii mie milostiv (B1795); \u00aai tu v ei lua \u00feie den toate bucatele care vor fi de m\u00eencare \u00bai le vei aduna c\u00e3tr\u00e3 tine \u00bai vor fi \u00feie \u00bai lor de m\u00eencat (B1688)\/ \u00aai tu vei lua \u00feie den toate bucatele carele ve\u00fei m\u00eenca \u00bai le vei aduna c\u00e3tr\u00e3 tine \u00bai vor fi \u00feie \u00bai lor de m\u00eencat (Ms.45)\/ textul lipse\u00bate din Ms.4389\/ \u00aai tu vei luoa \u00feie din toate bucatele de care m\u00e2nca\u00fei \u00bai v ei aduna la tine, \u00bai vor f i \u00bai \u00feie \u00bai lor de m\u00e2ncare (B1795). Uneori \u00eent\u00e2lnim \u00een text forma de nominativ \u00een locul formei de acuzativ, fie ca urmare a f idelit\u00e3\u00feii fa\u00fe\u00e3 de textul-surs\u00e3, fie dat orit\u00e3 continu\u00e3rii, \u00een stadiul mai vechi al limbii rom\u00e2ne, a situa\u00feiei din latina t\u00e2rzie, cu confundar ea for melor de nominativ \u00bai acuzativ 167: Nu vei face \u00eentr-\u00eensa ce va lucru \u00bai fiiul t\u00e3u \u00bai fata ta, sluga \u00bai slujnica \u00bai boul \u00bai asinul \u00bai t ot dobitocul t\u00e3u \u00bai nemear nicul t\u00e3u care iaste \u00eentre por\u00feile tale, ca s\u00e3 odihneasc\u00e3 sluga t a \u00bai slujnica ta ca \u00bai tu. (2Lg 5,14) \u2013 lat. (\u2026) ut requiescat ser vus et ancilla tua sicut et tu; Cel ce s\u00e3 batjocorea\u00bate de la priiatinul s\u00e3u ca eu, chema-va pr e Dumnezeu \u00bai-l va ascult a; c\u00e3 s\u00e3 r\u00e2de unir ea dreptului (Iov 1 2,4) \u2013 lat. qui deride tur ab amico suo sicut ego invocabit Deum et exaudie t eum deridetur enim ius ti simplicit as; \u00aai trimite frica Ta preste neamurile care nu Te-au c\u00e3utat, s\u00e3 cunoasc\u00e3 c\u00e3 nu ias te Dumnezeu f\u00e3r\u00e3 Tu \u00bai s\u00e3 povesteasc\u00e3 m\u00e3rimile Tale. (Ecz 36,2) \u2013 lat. quia non es t Deus nisi tu. Cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnim aceast\u00e3 situa\u00feie \u00een sintagma alc\u00e3tuit\u00e3 din int erjec\u00feia iat\u00e3 + pr onume: iat\u00e3 eu \u201eiat\u00e3-m\u00e3\u201d, care reprezint\u00e3 echivalentul lat. adsum \u201esunt de f a\u00fe\u00e3\u201d: Care dup\u00e3 ce s-au ispr\u00e3vit, au ispitit Dumnezeu pre Avr aam \u00bai au zis c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2nsul: \u201eAvr aam, Avraam!\u201d Iar\u00e3 el au r\u00e3spuns: \u201eIat\u00e3 eu!\u201d (Fc 22,1) \u2013 lat. quae postquam gesta sunt tem ptavit Deus Abraham et dixit ad eum Abraham elle respondit adsum, \u00aai iat\u00e3, \u00eenger ul Domnului din ceriu au str\u00e2gat, zic\u00e2nd: \u201eAvraam, Avraam!\u201d Carele au r\u00e3spuns: \u201eIat\u00e3 eu!\u201d (Fc 22,11)168 \u2013 lat. et ecce angelus Domini de caelo clamavit dicens Abraham Abraham qui respondit adsum. Formele derivate din lat. ipse nu se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3169 \u00een acest text dec\u00e2t cu prepozi\u00feii, ca \u00een exemplele: a c\u00e3ruia s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 s\u00e3 f ie \u00eentr-\u00eensul pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1 ,11), \u00eentr-\u00eensa au \u00eencetat de tot lucr ul S\u00e3u (Fc 2,3), vei m\u00e2nca dintr-\u00eensul (Fc 2,17) etc. sau \u00een formele compuse cu prepozi\u00feia de: d\u00e2nsul, d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele. \u201eT itulu\u00baul c\u00e3r\u00feii arat\u00e3 cine easte scriitoriul c\u00e3r\u00feii. C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u00e3rilor lui Solomon s-au zis pentru c\u00e3 au f ost f oarte frumoas\u00e3 c\u00e2ntare, \u00eentru car ea Solomon foar te frumos scrie cereasca iubire \u00bai unir ea lui Hristos \u00bai a bisearicii.\u201d (Biblia de la Blaj \u2013 1795. Edi\u00feie jubiliar\u00e3, Roma, 2000, p.1135). 165 Este titlul celei mai frumoase c\u00e3r\u00fei poetice din Vechiul Testament \u00bai chiar din \u00eentregul evantai de scrieri ale religiilor lumii. Es te, a\u00baadar, cum o spune titlul, \u201ecea mai minunat\u00e3 dintre c\u00e2nt\u00e3ri\u201d, prin con\u00feinut, c\u00e3ci este o od\u00e3 a iubirii dintre b\u00e3r bat \u00bai femeie, tr\u00e3it\u00e3 la modul absolut, \u00bai prin form\u00e3. 166 Pentr u cele trei texte din secolul al XVII-lea, am folosit MLD, I, iar pentru B1795 \u2013 Biblia de la Blaj (1795), edi\u00feie jubiliar\u00e3. Cu binecuv\u00e2ntar ea \u00ce.P.S. Lucian Mur e\u00baan, mitropolitul Bisericii Rom\u00e2ne Unite, Roma, 2000 (edi\u00feie realizat\u00e3 sub \u00eenaltul patronaj al P.S. Virgil Ber cea, episcopul Eparhiei Rom\u00e2ne Unite de Oradea \u00bai sub egida \u00batiin\u00feif ic\u00e3 a Academiei Rom\u00e2ne, Ins titutul de Istorie \u2013 Cluj-Napoca; coor donatorul edi\u00feiei I. Chindri\u00ba). \u00cen continuar e, toate exemplele v or excerp tate exclusiv din aces te edi\u00feii. 167 \u00aai ast\u00e3zi \u00een Maramure\u00ba auzim: C\u00e2tu-i Mar amure\u00bau,\/Nu-i f icior ca eu \u00bai tu. Fenomenul se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een dialectul arom\u00e2n (cf. N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.87). 168 Vezi \u00bai: Fc 2 7,1; 31,11; 37,14; 46,2; I\u00ba 3,4. P entru prez en\u00fea acestei structuri \u00een alte traduceri rom\u00e2ne\u00bati ale Bibliei, vezi V. Arvinte, S T.L.FAC., p.84. 169 La \u00eenceputul perioadei 1640\u20131780, urma\u00baii lui ipse, f\u00e3r\u00e3 prepozi\u00feie, \u00eenc\u00e3 se \u00eent\u00e2lnesc \u00een texte, apoi, \u00een concuren\u00fea cu el, ea, ei, ele, ajung spre periferia uzului \u00bai, \u00een f inal, sunt definitiv \u00eenl\u00e3rtur a\u00fei. 821","NICULINA IACOB Interesant es te raportul dintre formele el, ea, ei, ele \u00bai d\u00e2nsul, d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele. S-a subliniat \u00een repe tate r\u00e2nduri c\u00e3 spre 1780 formele el, ea, ei, ele se impun pentr u exprimarea sensului de per soana a III-a, \u00een defavoarea celorlalte Am demons trat acest lucr u \u00bai \u00een analiza \u00eentreprins\u00e3 la Cartea lui Iov din Biblia de la 1795, unde am g\u00e3sit numai 24 de ocure\u00fee ale formelor d\u00e2nsul, d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele, adic\u00e3 aproape at\u00e2tea c\u00e2te sunt \u00een aceea\u00bai car te din B1688 numai \u00een primele 10 capitole, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 punem la socoteal\u00e3 f aptul c\u00e3 tot cam at\u00e2tea ocuren\u00fee cunosc \u00een acelea\u00bai capitole formele simple, \u00eensul, \u00eensa, \u00een\u00baii, \u00eensele170. Concuren\u00fea dintre d\u00e2nsul d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele \u00bai el, ea, ei, ele este bine eviden\u00feiat\u00e3 de folosirea lor \u00een propor\u00feii apr oape egale \u00een Cartea Facerii din B1688, a\u00baa cum r ezult\u00e3 din analiza \u00eentreprins\u00e3 de V. Arvinte171, care a \u00eenregistrat \u00een aceast\u00e3 car te biblic\u00e3 140 de ocuren\u00fee ale for mei el \u00bai 160 ale formei d\u00e2nsul. \u00cen aceea\u00bai carte din textul de la 1760, am \u00eenregis trat cca. 140 de ocuren\u00fee ale formei el \u00bai cca. 40 ale formei d\u00e2nsul ( d\u00e2ns, d\u00e3nsul) - d\u00e2nsul (Fc 14,17; 15,4; 16,4; 17,1; 18,2, 9, 19, 26, 29; 19,17, 19, 30, 32, 35; 22,1; rezum. cap.24; 24,31, 32; 27,26, 39, 44; 32,26; 35,6; 37,13; 39,2, 3, 22; 43,34; 44,20; 45,15; 47,29; 48,13); d\u00e2ns (Fc 48,8), d\u00e3nsul (Fc 14,4). Dac\u00e3 ad\u00e3ug\u00e3m c\u00e3 \u00een Car tea ie\u00bairii am \u00eenregistrat pentru d\u00e2nsul, d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele cca. 40 de forme, \u00een Cartea lui Iov \u2013 cca. 10, chiar mai pu\u00feine dec\u00e2t \u00een aceea\u00bai carte biblic\u00e3 la Samui Micu, iar \u00een Prorociia Ieremiii \u2013 cca. 60, este limpede c\u00e3 ne afl\u00e3m \u00een fa\u00fea unui proces de impunere a formelor pentru car e a optat limba rom\u00e2n\u00e3 literar\u00e3 moder n\u00e3172. A\u00baezarea formei atone a pr onumelui personal de persoana a III-a, feminin, singular, acuzativ \u00een pozi\u00feie proclitic\u00e3 fa\u00fe\u00e3 de verbul auxiliar din structura perfectului compus este o par ticularitate a limbii vechi, cu mare r\u00e3sp\u00e2ndire \u00een textul analizat: \u00aai au blagoslovit zioa a \u00baeaptea \u00bai o au sfin\u00feit (Fc 2,3), \u00bai o au adus la Adam (Fc 2,22), o au b\u00e3gat \u00een corabie (Fc 8,9), par tea b\u00e3rb\u00e3t easc\u00e3 a t\u00e3t\u00e2nea-s\u00e3u nu o au v\u00e3zut (Fc 9,23), \u00aai o au vestit c\u00e3peteniile lui Faraon \u00bai o au l\u00e3udat \u00eenaintea lui (Fc 12,15); o au spoit cu cleiu \u00bai cu r\u00e3\u00bain\u00e3 (I\u00ba 2,3), o au scos buboas\u00e3 ca neaoa (I\u00ba 4,6), \u201ePune iar\u00e3\u00ba \u2013 au zis \u2013 m\u00e2na ta \u00een s\u00e2nul t\u00e3u\u201d. O au pus \u00bai iar\u00e3 o au scos \u00bai era aseaminea celuiaalalt trup (I\u00ba 4,7); \u00bai \u00eentunerecul nu o au cuprins (In 1,5); Iar\u00e3 c\u00e3rtur arii \u00bai fariseii aduc o muiare priins\u00e3 \u00een precurvie \u00bai o au pus \u00een mijloc. (In 8,3). Postpus\u00e3 ver bului \u00bai conjunct\u00e3 cu cr atim\u00e3 este atunci c\u00e2nd ur meaz\u00e3, de regul\u00e3, dup\u00e3 forme de im perativ \u00bai de gerunziu: Acum, dar\u00e3, iat\u00e3-\u00fe so\u00feul t\u00e3u, ia -o \u00bai mergi! (Fc 12,19), Da\u00fei-o lui muiare! (Fc 34,8), Deci n\u00e3c\u00e3jindu-o Sarai, au fugit (Fc 16,6), g\u00e3sindu-o \u00eengerul Domnului l\u00e2ng\u00e3 izvorul apei (Fc 16,7); Iar\u00e3 Isus v\u00e3z\u00e2ndu-o pl\u00e2ng\u00e2nd \u00bai pre jidovii carii venis\u00e3 cu ea pl\u00e2ng\u00e2nd (In 11,33). 2.2.4.2. Pronumele de \u00eent\u00e3rire. Paradigma bogat\u00e3 a acestui pronume, posibilitatea de a \u00eentrebuin\u00fea alte cuvinte cu acela\u00bai rol \u201ede \u00eent\u00e3rire\u201d \u00bai, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, faptul c\u00e3 la as tfel de forme se atenuase mult aces t sens173 au deter minat, mai \u00eent\u00e2i, restr\u00e2ngerea \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii vechilor pronume per sonale ale identit\u00e3\u00feii, \u00een str uctura c\u00e3rora intr\u00e3 un pronume personal propriu-zis \u00bai par ticula de \u00eent\u00e3rire -\u00bai \u2013 mine\u00bai, noi\u00bai, tine\u00bai, voi\u00bai, mie\u00bai, elu\u00bai, ea\u00bai, lui\u00bai, ei\u00bai, lor u\u00bai \u2013, \u00bai, ulterior, scoaterea lor definitiv\u00e3 din uz. Suntem \u00bai de aceast\u00e3 dat\u00e3 martorii unui proces, care pare a se \u00eencheia spre 1780, a\u00baa cum o demons treaz\u00e3 \u00bai textul Bibliei traduse de Samuil Micu \u00bai tip\u00e3rite la 1795, unde \u00een textul C\u00e3r\u00feii lui Iov nu am \u00eenregis trat nici m\u00e3car o dat\u00e3 pr onumele per sonal al identit\u00e3\u00feii174, iar \u00een Glosar ul din edi\u00feia jubiliar\u00e3 a acestei Biblii175 sunt \u00eenregistrate doar formele ei\u00bai (p.2537) \u00bai lui\u00bai (p.2560). Situa\u00feia din textul de la 1760 confir m\u00e3 dou\u00e3 aspecte legate de acest pronume: \u00eent\u00e2i, faptul c\u00e3 procesul despre care am vorbit mai sus se afl\u00e3 \u00eentr -o faz\u00e3 f inal\u00e3. Tendin\u00fea de restr\u00e2ngere a circula\u00feiei aces tor forme este eviden\u00feiat\u00e3, pe de o parte, prin num\u00e3rul destul de redus de forme \u00eenregistrate, dar, pe de alt\u00e3 parte, de faptul c\u00e3 formele \u00eenregistrate sunt de per soana a III-a, singurele care dovediser\u00e3 mai mult\u00e3 rezis ten\u00fe\u00e3 \u00een sistem : C\u00e3 p\u00e3m\u00e2ntul de elu\u00bai rodea\u00bate \u00eent\u00e2i iarba, dup\u00e3 aceaea spicul, dup\u00e3 aceaea gr\u00e3un\u00feul plin \u00een s pic. (Mc 4,28); \u00aai \u00ba-au ales lui\u00ba Lot \u00feinutul \u00eemprejurul Iordanului (Fc 13,11); S\u00e3 te de\u00bateapte Lui\u00bai spre norod \u00bai \u00censu\u00bai s\u00e3-\u00fei fie Dumnezeul t\u00e3u (2Lg 29,13); C\u00e3 paserea \u00ba-au aflat cas\u00e3 \u00bai turtureaoa cuib ei\u00bai, unde va pune puii s\u00e3i (Ps 83,4); Fr\u00e2mtu-m-au \u00bai m-au pus Lui\u00bai ca spre s\u00e3mn (Iov 16,13); Au doar\u00e3 ai v\u00e3zut ceale ce au f\u00e3cut doznica lui Isr ail? Dusu-s-au lui\u00bai preste muntele \u00eenalt \u00bai supt tot lemnul umbros \u00bai au cur vit acolo. (Ir 3,6), \u00aai vor sluji lui toate neamurile \u00bai fiiului lui \u00bai f iiului fiiului lui, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd va veni vr eamea p\u00e3m\u00e2ntului lui \u00bai a lui\u00ba (Ir 27,7); Scul\u00e2ndu-s\u00e3 deminea\u00fe\u00e3, s-au jur at loru\u00bai unii altora; \u00bai i-au slobozit pre ei Isaac \u00een pace la locul s\u00e3u (Fc 26,31), S\u00e3 \u00eenfr\u00e2neaz\u00e3 \u00een\u00e3l\u00fearea ca s\u00e3 nu-\u00ba \u00eempute loru\u00bai viitoarele biruin\u00fe\u00e3 (2Lg rezum. cap.9),: \u00aai va zmulge pre Isr ail din p\u00e3m\u00e2ntul acest bun, care l-au dat p\u00e3rin\u00feilor lor, \u00bai-i va v\u00e2ntura peste r\u00e2u, c\u00e3 \u00ba-au f\u00e3cut loru\u00bai bozi, ca s\u00e3 \u00eent\u00e3r\u00e2te pre Domnul (3 \u00cemp 14,15); \u00aai toat\u00e3 pr ada cet\u00e3\u00feilor acestora, \u00bai dobitoacele, le-au \u00eemp\u00e3r\u00feit loru\u00ba fiii lui Isr ail, ucig\u00e2nd to\u00fei oamenii (Jos 11,14);, \u00bai nu vor cuteza a s\u00e3 uita la El to\u00fei carii s\u00e3 v\u00e3d loru\u00bai a fi \u00een\u00feelep\u00fei (Iov 37,24); \u00cemp\u00e3r\u00feit-au vejmintele meale loru\u00bai \u00bai pentru haina mea au aruncat soarte. (Ps 21,19); \u00centorsu-ne-ai \u00eennapoi dup\u00e3 nepriiatinii no\u00batri \u00bai carii ne ur\u00e2se ne jefuia loru\u00bai (Ps 43,11); Ceart\u00e3 pre cei ce zidesc din nedreptate, f\u00e3g\u00e3duindu-\u00bai loru\u00bai fericirea p\u00e3rin\u00feilor celor drep\u00fei (Ir rezum. cap.22), Pieile lor \u00bai toate vasele lor \u00bai c\u00e3milele lor le vor lua loru\u00bai (Ir 49,29). Al doilea aspect este nesiguran\u00fea manifestat\u00e3 uneori de traduc\u00e3tori \u00een \u00eentrebuin\u00fearea formelor compuse din ur ma\u00baii lat. ipse + formele pronominale atone conjuncte -mi, -\u00fei, -\u00bai, -ne, -v\u00e3, -\u00bai (-le). Afir ma\u00feia se sus\u00feine prin dezacordurile176 pe care le-am \u00eenregistrat uneori: Iar\u00e3 Tu \u00eensu\u00bai acela e\u00bati \u00bai anii T\u00e3i nu vor sc\u00e3dea. (Ps 101,28); Era, ca \u00bai \u00eensu\u00bai \u00eemp\u00e3r a\u00feii \u00bai c\u00e3peteniile locul 170 Vezi N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.90 \u2013 93. 171 V. Ar vinte, ST.L.FAC., p.74 172 Chiar dac\u00e3 formele d\u00e2nsul, d\u00e2nsa, d\u00e2n\u00baii, d\u00e2nsele nu sunt neliterare, totu\u00bai exist\u00e3 anumite restric\u00feii \u00een \u00eentrebuin\u00fearea lor: norma literar\u00e3 recomand\u00e3 folosirea acestor f orme numai la acuzativ cu prepozi\u00feie (cf. ILR, II, p.241). 173 O dovad\u00e3 clar\u00e3 a pierderii sensului \u201ede \u00eent\u00e3rire\u201d este sintagma alc\u00e3tuit\u00e3 dintr-un pronume personal al identit\u00e3\u00feii \u00bai un adjectiv pronominal de \u00eent\u00e3rire: \u00aai au j\u00e2r thuit fase to\u00fei fiii r obiii \u00bai fra\u00feilor s\u00e3i, preo\u00feilor, \u00bai loru\u00bai \u00eensu\u00bai (3Ezr 7,12) (Cf. N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.95). Exist\u00e3 \u00bai un alt tip de sintagm\u00e3, alc\u00e3tuit\u00e3 din pronumele personal al identit\u00e3\u00feii voi\u00bai \u00bai pronumele per sonalvoi, care demonstraz\u00e3 c\u00e3 formei voi\u00bai i se atribuia e xclusiv sensul \u201echiar\u201d, fiind nevoie s\u00e3 se r eia pronumele personal propriu-zis (Cf. ibidem). Cele dou\u00e3 sintagme pun \u00een eviden\u00fe\u00e3 faptul c\u00e3 \u00een mintea vorbitorului se creaser\u00e3 confuzii \u00een \u00eentrebuin\u00fearea formelor res pective. Confuziile puteau fi u\u00baor r ezolvate, dac\u00e3 se r enun\u00fea la unele dintre f ormele care le generau. 174 Vezi N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.93 \u00ba.u. 175 Biblia de la Blaj (1795) , edi\u00feie jubiliar\u00e3, Roma, 2000. 176 Nu trebuie s\u00e3 facem din aceasta un cap de acuzare pentru traduc\u00e3tori, de vreme ce \u00bai ast\u00e3zi vorbit orii \u00eent\u00e2mpin\u00e3 dificult\u00e3\u00fei \u00een folosir ea corect\u00e3 a acestor for me. Din acest motiv prefer\u00e3 s\u00e3 le \u00eenlocuiasc\u00e3 cu cuvinte care exprim\u00e3 acela\u00bai sens, dar nu pun pr obleme de acord (chiar, \u00een persoan\u00e3, singur). 822","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ de mare cinste vreadnic a fi \u00eel socotea \u00bai bisearica cu mari daruri o fr\u00e2ms\u00e3\u00fea (2Mac 3,2); Nu d\u00e3zn\u00e3d\u00e3jduindu-m\u00e3 pre mine \u00eensu\u00bai , ci n\u00e3deajde mult\u00e3 av\u00e2nd a sc\u00e3pa de boal\u00e3. (2Mac 9,22); Ci \u00bai f\u00e3r\u00e3 aceas tea, cu o suflare s\u00e3 putea ucide, goan\u00e3 r\u00e3bd\u00e2nd de la \u00eens\u00e3\u00bai faptele sale \u00bai r\u00e3sipi\u00fei prin Duhul puterii Tale; ci toate \u00een m\u00e3sur\u00e3 \u00bai \u00een num\u00e3r \u00bai \u00een c\u00e2ntare le-ai r\u00e2nduit. (\u00cen\u00fe 11,21); \u00censu\u00bai p\u00e3s torii n-au cunosc ut \u00een\u00feeleagerea. (Is 56,11); \u00aai au j\u00e2rthuit fase to\u00fei fiii robiii \u00bai fra\u00feilor s\u00e3i, preo\u00feilor, \u00bai loru\u00bai \u00eensu\u00bai (3Ezr 7,12); \u00aai de cei ce slujea bisearicii, carii i-au dat David \u00bai \u00eensu\u00bai c\u00e3pe teniile spre lucrare levi\u00feilor ce sluja bisearicii doao sute doaoz\u00e3ci; toate numele s-au \u00eens\u00e3mnat \u00een scrisori (3Ezr 8,50); \u00censu\u00bai levi\u00feii zeciuiale vor lua din t oate cet\u00e3\u00feile lucrurilor noastre. (Ne 10,37). Dac\u00e3 \u00een limba actual\u00e3 for mele \u00eensumi, \u00eensu\u00fei \u00bacl. se folosesc cu valoare adjectival\u00e3, \u00een textul analizat le \u00eent\u00e2lnim, \u00een mod firesc, \u00bai cu valoare pronominal\u00e3, aceasta fiind o caracteristic\u00e3 a limbii vechi: c\u00e3ruia s\u00e3 porunce\u00bate a face corabiia \u00eentru carea \u00eensu\u00ba \u00bai a tuturor jiviniilor feliurile s\u00e3 s\u00e3 \u00feie (Fc rezum. cap.6), Au nu \u00eensu\u00ba mi-au zis: \u00abSora mea este!\u00bb(Fc 20,5), \u00cemprumuta-vei multor neamuri \u00bai \u00eensu\u00fei de la nime vei lua \u00eempr umut (2Lg 15,6), \u00bai vei \u00eempr umuta multe neamuri \u00bai \u00eensu\u00fei de la nime \u00eem prumutar e vei lua (2Lg 28,12) etc., \u00aai pentr u noi \u00eens\u00e3\u00bai v\u00e3 ruga\u00feiDomnului, Dumnezeului nostr u, c\u00e3 am p\u00e3c\u00e3tuit Domnului, Dumnez eului nostru, \u00bai nu s-au \u00eentors iu\u00feimea L ui de la noi p\u00e2n\u00e3 \u00eentr-aceas t\u00e3 zi (Vr 1,13); Des pre cuvintele tale \u00bai despre \u00een\u00fe\u00e3lepciunea t a \u00bai nu credeam celor ce-m spunea p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd \u00eens\u00e3\u00bai am venit \u00bai am v\u00e3zut cu ochii miei \u00bai am aflat c\u00e3 jum\u00e3t ate par te nu mi s-au v estit; mai mar e iaste \u00een\u00feelepciunea \u00bai lucrurile tale dec\u00e2t vestea car ea am auzit. (3\u00cemp 10,7). Desigur c\u00e3 s tructurile fire\u00bati, \u00een care acordul se realizeaz\u00e3, sunt cele mai numeroase. Exempif ic\u00e3m numai cu c\u00e2teva, pentru a nu ram\u00e2ne doar cu imaginea celor citate mai sus ca abateri de la regula acordului: Pre Mine \u00eensumi M-am jurat (Fc 22,16), \u00eensu\u00ba A vimeleh au zis c\u00e3tr\u00e3 Isaac (Fc 26,16), Pre tine, dar\u00e3, \u00eensu\u00fe mai v\u00e2r tos dec\u00e2t pre ace\u00bate vom c\u00e3zni (Fc 19,9), Voi \u00een\u00baiv\u00e3 a\u00fe v\u00e3zut ce am f\u00e3cut Eghipteanilor (I\u00ba 19,4), Eu \u00eensumi voi lep\u00e3da dinnaintea fe\u00feii tale amor reul \u00bai hananeul \u00bai hefteul \u00bai ferezeul \u00bai heveul \u00bai ievuseul (I\u00ba 34,11), pre tine \u00eensu\u00fei t e-am cunoscut din nume (I\u00ba 33,17), P\u00e3zea\u00bate-te dar\u00e3 pre tine \u00eensu\u00fei (2Lg 4,9). 2.2.4.3. Pronumele reflexiv. Distribu\u00feia larg\u00e3 a formelor accentuate de dativ \u00bai de acuzativ ale pr onumelui reflexiv este pus\u00e3 \u00een mod obi\u00banuit pe seama \u201ef idelit\u00e3\u00feii fa\u00fe\u00e3 de originalele sla ve\u201d177. Cu ajutorul c\u00e2torva exem ple excerptate doar din dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei biblice, la care vom ad\u00e3uga, uneori, corespondentul din textul-surs\u00e3, vom \u00eencer ca s\u00e3 demonstr\u00e3m c\u00e3 distribu\u00feia larg\u00e3 a formelor accentuate ale refle xivului poate fi pus\u00e3 la fel de bine pe seama modelului latin. Remarc\u00e3m \u00eent\u00e2i, la acuzativ , folosirea pronumelui reflexiv de identit ate \u2013 sine\u00bai \u201esine \u00eensu\u00bai\u201d: \u00bai t oate lemnele carele au \u00een sine\u00ba s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 (Fc 1,29) \u2013 lat. et univ ersa ligna quae habent in seme t ipsis sementem; \u00aai v\u00e3zind muiarea haina \u00een m\u00e2nile sale \u00bai pre sine\u00ba a fi nesoco tit\u00e3 (Fc 39,13); tem\u00e2ndu-s\u00e3 fra\u00feii lui \u00bai \u00eentre sine\u00ba gr\u00e3ind (Fc 50,15). \u00centrebuin\u00feare foarte larg\u00e3 are forma accentuat\u00e3 sine: C\u00e3 \u00batiu c\u00e3 s-au poruncit fiilor s\u00e3i \u00bai casii sale dup\u00e3 sine s\u00e3 p\u00e3zasc\u00e3 calea Domnului (Fc 18,19) \u2013 lat. scio enim q uod praecepturus sit filiis suis et domui suae post se ut custodiant viam Domini; \u00ba-au \u00eentins m\u00e2na b\u00e3r ba\u00feii \u00bai au dus \u00eenl\u00e3untr u la sine pre Lo t \u00bai au \u00eenchis u\u00baa (Fc 19,10) \u2013 lat. et ecce miserunt manum viri et introduxer unt ad se Loth cluser untque ostium; duc\u00e2nd cu sine doi tineri (Fc 22,3) \u2013 lat. ducens secum duos iuvenes (la ablativ, \u00een loc de cum se este secum ); \u00bai s-au dus, din toate averile lui purt\u00e2nd cu sine (Fc 24,10) \u2013 lat. et abiit ex omnibus bonis eius por tans secum ; \u00aai cu hainele lui Isa v cele mai bune car e le avea la sine l-au \u00eembr\u00e3cat (Fc 27,15); \u00aai au pus loc de trei zile de cale \u00eentre sine \u00bai \u00eentre ginere, carele p\u00e3\u00batea tur mele lui cealealalte (Fc 30,36); \u00aai cunosc\u00e2nd fa\u00fea lui Lavan c\u00e3 nu este c\u00e3tr\u00e3 sine , ca ieri \u00bai alalt\u00e3ieri (Fc 31,2); Temutu-s-au Iaco v foar te, \u00bai sp\u00e3m\u00e2nt\u00e2ndu-s\u00e3 au \u00eem p\u00e3r\u00feit norodul care era cu sine (Fc 32,7); \u00aai a\u00baea Iaco v de la sine slobozindu-l (Fc rezum. cap.33); Iosif pre fra\u00feii s\u00e3i la tat\u00e3-s\u00e3u p\u00e2rea\u00bate \u00bai povestind v\u00e3zutele visuri, pizma fra\u00feilor spre sine aprinde (Fc rezum. cap.3 7); Au chemat la sine oamenii casii sale \u00bai au zis c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2n\u00baii (Fc 39,14); De-abie au dob\u00e2ndit fra\u00feii lui Iosif de la tat\u00e3-s\u00e3u ca, \u00eentorc\u00e2ndu-s\u00e3 \u00een Eghipe t cu daruri \u00bai cu bani \u00eendoi\u00fe, s\u00e3 duc\u00e3 pre Veniamin cu sine (Fc rezum. cap.43); \u00aai Iuda pentr u Veniamin pre sine s pre robie s\u00e3 d\u00e3 (Fc rezum. cap.4 4); \u00bai toate carea au putut avea au adus cu sine (Fc 46,32); \u00aai apropiindu-i la sine, i-au s\u00e3rut at \u00bai \u00eembr\u00e3\u00fe\u00e3\u00baindu-i (Fc 48,10); Carele dup\u00e3 ce le-au dat porunc\u00e3 pentru oasele sale s\u00e3 le duc\u00e3 cu sine \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Hanaan c\u00e2nd or ie\u00bai din Eghipt, \u00een pace s-au odihnit (Fc rezum. cap.50); \u00aai au a vut cu sine care \u00bai c\u00e3l\u00e3re\u00fe; \u00bai au fost nu pu\u00fein\u00e3 gloat\u00e3 (Fc 50,9). Forma accentuat\u00e3 de dativ es te \u00baie, care apare frecvent \u00eenso\u00feit\u00e3 de par ticula deictic\u00e3 -\u00bai:: Dumnezeu \u00ce\u00ba va g\u00e3ti \u00aaie jirtva arderii, fiiul mieu! (Fc 22,8) \u2013 lat. Deus providebit sibi victimam holocausti fili mi; au cusut frunze de zmochin \u00bai \u00ba-au f\u00e3cut \u00baie\u00ba acopereminte (Fc 3,7) \u2013 lat. consuerunt folia ficus et fecerunt sibi perizomata; \u00ba-au luat \u00baie\u00ba muieri din toate carele alesease (Fc 6,2) \u2013 lat. acceperunt uxores sibi ex omnibus quas eleger ant; \u00aai au aflat Iosif har \u00eenaint ea st\u00e3p\u00e2nu-s\u00e3u \u00bai slujie lui, de la car ele preste to\u00fe fiind r\u00e2nduit, obl\u00e3duia casa \u00baie\u00ba \u00eencrezut\u00e3 \u00bai toate care-i er a date (Fc 39,4) \u2013 lat. gubernabat creditam sibi domum ;Cinci p\u00e3r\u00e3t aiuri \u00baie\u00ba s\u00e3 v or \u00eempreuna \u00bai alte cinci cu aseaminea \u00eem preunare s\u00e3 vor uni (I\u00ba 26,3) \u2013 lat. quinque cortinae sibi iungentur mutuo et aliae quinq ue nexu simili coherebunt; Face-vei \u00een piepturel lan\u00feuri, \u00baie\u00ba unul cu altul \u00eempreunat, de aur curat (I\u00ba 28,22) \u2013 lat. facies in rationali catenas sibi invicem coherentes ex auro purissimo; Aceaste \u00bai dinainte \u00bai dind\u00e3r\u00e3pt a\u00baea s\u00e3 t ogmea \u00baie\u00ba, ca preste-um\u00e3rariul cu piepturelul \u00eempreun\u00e3 s\u00e3 s\u00e3 \u00eencheaie (I\u00ba 39,18). 2.2.4.4. Pronumele \u00bai adjectivul pronominal posesiv. \u00cen analiza \u00eentreprins\u00e3 asupra C\u00e3r\u00feii lui Iov din B1795, \u00een compar a\u00feie cu acela\u00bai text din cele tr ei texte biblice traduse \u00een secolul al XVII-lea, Ms.45, Ms.4389 \u00bai B1688, am \u00eencercat s\u00e3 prob\u00e3m existen\u00fea unei concuren\u00fee reale \u00eentre pronumele personale de persoana a III-a, genitiv \u2013 lui, ei, lor \u2013 \u00bai pronumele posesive \u2013 s\u00e3u, sa, s\u00e3i, sale178, motivele \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii formelor de genitiv ale pr onumelui personal fiind, la singular, posibilitatea pronumelui personal de a exprima genul posesor ului, iar la plural, faptul c\u00e3 formele posesivului nu au posibilitatea s\u00e3 exprime plur alitatea posesorilor179. La prima vedere, se poate spune c\u00e3 la fel stau lucrurile \u00een textul de la 1760. Astfel, \u00een Car tea Facerii, am \u00eenregistrat circa 200 de ocuren\u00fee ale formei s\u00e3u, dintre care circa 80 sunt condi\u00feionate de structura substantivului compus 177 ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.329. 178 Vezi N. Iacob, Limbajul biblic , I, p.90 \u2013 93, 99. 179 Vezi G . C. Moldo veanu, Evolu\u00feia posesivelor \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 , \u00een Idem, Cr\u00eempeie de limba rom\u00e2n\u00e3 , Editura Bucovina viitoar e, Suceava, 1999, p. 65\u201390. 823","NICULINA IACOB \u00een care intr\u00e3 ca element constitutiv, pe l\u00e2ng\u00e3 forma nearticulat\u00e3 a substantivelor care exprim\u00e3 grade de rudenie: frate-s\u00e3u, fr\u00e3\u00feine-s\u00e3u, t\u00e3t\u00e2ne-s\u00e3u etc., ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 r\u00e3m\u00e2n \u00een discu\u00feie circa 120 de ocuren\u00fee. Forma de genitiv a pronumelui per sonal lui am \u00eenregis trat-o de circa 150 de ori \u00een aceea\u00bai car te. Din simpla comparare a acestor cifre rezult\u00e3 o tendin\u00fe\u00e3 de e xpansiune a for mei pronumelui per sonal \u00een cazul genitiv. Compar\u00e2nd \u00eens\u00e3 \u00een c\u00e2teva puncte textul rom\u00e2nesc cu textul- sur s\u00e3, observ\u00e3m c\u00e3 traduc\u00e3torul a schimbat ceea ce a g\u00e3sit \u00een izvor numai \u00een cazuri rarisime: \u00bai lemn roditoriu, care face rod dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1 ,11) \u2013 lat. et lignum pomif erum f aciens fructum iuxta genus suum; \u00aai au scos p\u00e3m\u00e2ntul iarb\u00e3 ver de \u00bai care face s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,12) \u2013 lat. et protulit terra herbam virentem et adferentem semem iuxta genus suum; \u00aai au f\u00e3cut Dumnezeu pre om dup\u00e3 chipul S\u00e3u (Fc 1,27) \u2013 lat. et creavit Deus hominem ad imaginem suam; \u00aai au plinit Dumnezeu a \u00baap tea zi lucrul S\u00e3u car ele f\u00e3cuse (Fc 2,2) \u2013 lat. conplevitque Deus die septimo opus suum quod fecerat; \u00aai au luat din rodul lui \u00bai au m\u00e2ncat \u00bai au dat b\u00e3rbatului s\u00e3u , carele au m\u00e2ncat (Fc 3,6) \u2013 lat. et tulit de fructu illius et comedit deditque viro suo qui comedit; \u00bai au suflat \u00een fa\u00fea lui suf lare de viia\u00fe\u00e3 \u00bai s-au f\u00e3cut omul \u00een suflet viu (Fc 2,7) \u2013 lat. et inspir avit in faciem eius spiraculum vitae et factus est homo in animam viv entem ; s\u00e3-i facem agiutoriu aseaminea lui (Fc 2,18) \u2013 lat. faciamus ei adiutorium similem sui; c\u00e3 tot ce au numit A dam suflet viu, acela este numele lui (Fc 2,19) \u2013 lat. omne enim quod vocavit Adam animae viventis ipsum est nomen eius; \u00aai au slobozit Domnul Dumnezeu somn preste Adam \u00bai, dup\u00e3 ce au ador mit, au luat una din coastele lui \u00bai au umplut cu carne locul ei (Fc 2,21) \u2013 lat. inmisit ergo Dominus Deus sopor em in Adam cumq ue obdormisse t tulit unam de costis eius et replevit car nem pro ea. Situa\u00feia nu se pr ezint\u00e3 altfel c\u00e2nd e vorba des pre pluralitatea posesorilor, unde, din toate contextele pe care le-am comparat, \u00eentr-unul singur forma suis a fos t \u00eenlocuit\u00e3 cu lor , \u00een celelalte, s-au echivalat, fir esc, pronumele demonstrativ determinativ eorum prin lor180 \u00bai adjectivele pronominale posesive prin adjectivele posesive rom\u00e2ne\u00bati: \u00aai s-au s\u00e3v\u00e3r\u00bait ceriurile \u00bai p\u00e3m\u00e2ntul \u00bai toat\u00e3 podoaba lor (Fc 2,1) \u2013 lat. igitur perfecti sunt caeli et terra et omnis or natus eorum; \u00aai au numit Adam cu numele lor toate jiviniile \u00bai t oate paserile ceriului \u00bai toate f ierile p\u00e3m\u00e2ntului (Fc 2,20) \u2013 lat. appellavitque Adam nominibus suis cuncta animantia et univer sa volatilia caeli et omnes bestias terrae; \u00aai au adus \u00bai Avel din cele \u00eent\u00e2iu n\u00e3scute ale tur mii sale \u00bai din gr\u00e3simea lor (Fc 4,4) \u2013 lat. Abel quoque obtulit de primogenitis gregis sui et de adipibus eorum; B\u00e3r bat \u00bai f\u00e3meaia i-au f\u00e3cut \u00bai i-au blagoslovit; \u00bai au chemat numele lor A dam, \u00een zioa \u00een care s-au zidit (Fc 5,2) \u2013 lat. masculum et feminam creavit eos et benedixit illis et v ocavit nomen eorum Adam in die qua creati sunt; Sf\u00e3r\u00baitul a tot trupul au venit \u00eenaintea Mea, umplutu-s-au p\u00e3m\u00e2ntul de nedreptate de la fa\u00fea lor (Fc 6,13) \u2013 lat. finis universae carnis venit coram me repleta este ter ra iniquitate a facie eor um; \u00aai fe\u00feele lor era \u00eentoarse \u00bai par tea b\u00e3rb\u00e3t easc\u00e3 a t\u00e3t\u00e2nea-s\u00e3u nu o au v\u00e3zut. (Fc 9,23) \u2013 lat. faciesque eor um aver sae erant e t patris virilia non viderunt; \u00aai au fost l\u00e3ca\u00baul lor de la Misa p\u00e3n\u00e3 la Sifar, muntele despre r\u00e3s\u00e3rit (Fc 10,30) et facta est habitatio eorum de Messa pergentibus usque Sephar montem orientalem; Ace\u00batia fiii lui Sim, dup\u00e3 rudenii \u00bai limbi \u00bai \u00fe\u00e3ri, \u00een semin\u00feiile sale (Fc 10,31) \u2013 lat. isti filii Sem secundum cognationes et linguas et regiones in gentibus suis; \u00aai au z\u00e3mislit doao fete a lui Lot din tat\u00e3l s\u00e3u (Fc 19,36) \u2013 lat. conceper unt ergo duae f iliae Loth de patre suo; \u00aai s\u00e3 ducea fiii lui \u00bai f\u00e3cea usp\u00e3\u00feu prin case, fie\u00batecarele \u00een zioa sa. \u00aai trimi\u00fe\u00e2nd chema trei surorile sale, s\u00e3 m\u00e2nce \u00bai s\u00e3 bea cu ei. (Iov 1,4) \u2013 lat. et ibant filii eius et faciebant convivium per domos unusquisque in die suo et mittentes vocabant tres sorores suas ut comeder ent et biberent cum eis ; Ca nu cumva s\u00e3 fie p\u00e3c\u00e3tuit f iii miei \u00bai bine s\u00e3 fie cuv\u00e2ntat pre Dumnez eu \u00een inimile sale (Iov 1,6) \u2013 lat. enim ne forte peccaverint f ilii mei et benedixerint Deo in cordibus suis; Au cu c\u00e3peteniile carii s t\u00e3p\u00e2nesc aur \u00bai-\u00ba umplu casele sale de argint (Iov 3,15) \u2013 lat. aut cum principibus qui possident aur um et replent domos suas argento; Cei \u00een\u00fe\u00e3lep\u00fei s\u00e3 m\u00e3r turisesc \u00bai nu-\u00bai ascund p\u00e3rin\u00feii s\u00e3i (Iov 15,18) \u2013 lat. sapientes confitentur et non abscondunt patres suos; Ducu-\u00bai \u00een ceale bune zilele sale \u00bai \u00eentr-o cirt\u00e3 s\u00e3 pogor \u00een iad (Iov 21,13) \u2013 lat. ducunt in bonis dies suos et in puncto ad inferna descendunt etc. Remarc\u00e3m \u00bai de aceast\u00e3 \u00eentrebuin\u00fearea formelor r egionale nos t, vost, rezultate \u00een ur ma disimil\u00e3rii totale a lui [r] nos t (Fc 19,34; 42,21, 32; 4 4,24, 25, 30), vost (Fc 44, 17). C\u00e3 sunt doar accident al prezent e \u00een text o demonstreaz\u00e3 faptul c\u00e3 \u00een alte 3 c\u00e3r\u00fei, analizat e riguros sub acest aspect (I\u00ba, Jos, Ir), for mele regionale ale posesivului nu se mai \u00eenregistreaz\u00e3. Credem c\u00e3 explica\u00feia pentr u apari\u00feia cu totul sporadic\u00e3 a aces tor f orme ar putea fi aceea pe car e am avansat-o sub 2.1.2.9. 2.2.4.5. Pronumele \u00bai adjectivul pronominal demonstrativ. Par adigma \u00bai distribu\u00feia pronumelor \u00bai adjectiv elor demons trative de apropier e, a\u00baa cum rezult\u00e3 din for mele atestate \u00een aces t text, nu prezint\u00e3 prea mult e diferen\u00fee f a\u00fe\u00e3 de s tadiul actual. Remarc\u00e3m folosirea cu t otul spor adic\u00e3 a for melor cu afereza lui [a]: Iat\u00e3, am dormit ieri cu t at\u00e3l mieu. S\u00e3-i d\u00e3m lui vin de b\u00e3ut \u00bai \u00een ceast\u00e3 noapte \u00bai vei dor mi cu el, s\u00e3 \u00feinem s\u00e3m\u00e2n\u00fea din tat\u00e3l nost (Fc 19,34); Treace-v oi dar\u00e3 \u00bai voi vedea p\u00e3m\u00e2ntul aces t bun pres te Iordan \u00bai munt ele cest ales \u00bai Livanul\u00bb (2Lg 3,25); \u00aai f ilis teii sta pre munte de ceast\u00e3 parte \u00bai Israil sta pre munte de ceea par te; \u00bai valea era \u00eentr e d\u00e2n\u00baii. (1Sm 17,3); Vino s\u00e3 treacem la s tarea cestor net\u00e3ia\u00fei \u00eem prejur (1Sm 14,6); Pune hainele ceaste vechi \u00bai aceaste t\u00e3iate \u00bai putr\u00e3de supt co tul m\u00e2nilor tale \u00bai pres te funi! (Ir 38,12); Pentru aceaea cestora Domnul vestea\u00bat e ceale reale, iar\u00e3 celora ceale bune (Ir. Rezum. cap.35). Norma \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii deicticului -a este \u00een mod obi\u00banuit respectat\u00e3. Sunt \u00eens\u00e3 c\u00e2teva cazuri \u00een care adjectivul antepus regentului p\u00e3streaz\u00e3 aceast\u00e3 particul\u00e3, dar \u00bai invers, c\u00e2nd adjectivul postpus regentului se folose\u00bat e f\u00e3r\u00e3 -a: Eu oi trece f\u00e3r\u00e3 prunci \u00bai fecior ul ispr avnicului casii meale, acesta damasc Eliezer (Fc 15,2); Carii \u00eentr-acesta chip s\u00e3 vor plini (Fc 41,28); \u00bai \u00eentr-acesta chip s\u00e3 va hirotoni (I\u00ba 29,7); \u00aai auz\u00e2nd norodul cuv\u00e2ntul acest r\u00e3u foar te, au pl\u00e2ns \u00bai nice unul dup\u00e3 obiceaiu nu s-au \u00eembr\u00e3cat cu podoaba sa (I\u00ba 33,4); muntele cest ales \u00bai Livanul (2Lg 3,25). 180 Eorum nu se putea traduce prin s\u00e3i, ci numai prin lor , dar, a\u00baa cum se vede din e xemplele cit ate, se folosea uneori posesivul de persoana a III-a \u00bai pentru a exprima plur alul posesorilor. Inv ers \u00eens\u00e3, traducerea posesivuluisuos prin pronumele lor, era posibil, evit\u00e2ndu-se eventualele confuzii. N orma \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii posesivelor \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 o g\u00e3sim exprimat\u00e3 chiar \u00een prima gramatic\u00e3, netip\u00e3rit\u00e3, a limbii rom\u00e2ne, a lui Dimitrie Eustatievici Br a\u00baoveanul (Gramatica rum\u00e2neasc\u00e3, 1757. Edi\u00feie, studiu introductiv \u00bai glosar de N . A. Ursu, Bucure\u00bati, 1969, p.99). 824","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Forma de plural masculin, nominativ-acuzativ, ace\u00bat ea, este \u00eenc\u00e3 destul de frecvent \u00eentrebuin\u00feat\u00e3, \u00een locul formei ace\u00batia, \u00bai cu extensie \u00een exprimarea sensului de plur al \u00bai pentru feminin181, unde, prin analogie cu pluralul, grupul consonantic [\u00bat] se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00bai \u00een formele de genitiv-dativ singular182: ace\u00bate s\u00e2nt puter nicii din veac b\u00e3rba\u00fei vesti\u00fei (Fc 6,4); \u00aai, iat\u00e3, unul carele sc\u00e3pas\u00e3 au vestit lui Avram ovreului, carele l\u00e3cuia \u00een valea Mamvrei Ammorreii, a fratelui lui Escol \u00bai a fratelui Anner, c\u00e3 ace\u00bate f\u00e3cusease leg\u00e3tur\u00e3 de pace cu A vram (Fc 14,13); Pre tine, d ar\u00e3, \u00eensu\u00fe mai v\u00e2rtos dec\u00e2t pre ace\u00bat e vom c\u00e3zni (Fc 19,9); to\u00fei ace\u00bate feciorii Chiturei (Fc 25,4); Aceaste familiile lui N oe, dup\u00e3 noroadele \u00bai neamurile sale. De la ace\u00bate s-au \u00eemp\u00e3r\u00feit s\u00e3min\u00feiile pr e p\u00e3m\u00e2nt dup\u00e3 potop. (Fc 10,32); Ce-i s\u00e3 faci cu ace\u00bate \u00baepte miele care le-ai pus deopar te? (Fc 21,29); \u00bai verigile lor le-au f\u00e3cut de aur, prin carele s\u00e3 poat\u00e3 treace pr\u00e3jinele, carii \u00bai ace\u00batea cu t\u00e2blile de aur le-au acoperit (I\u00ba 36,34). Uneori chiar \u00een acela\u00bai v erset sau \u00een contexte foarte apropiate \u00eent\u00e2lnim ambele for me \u00aai ace\u00bati a feciorii lui Elifaz, \u00eenp\u00e3m\u00e2ntul Edom, \u00bai ace\u00bat ea feciorii Adei (Fc 36,16). Reducerea dif tongului [- ea] la [-e] face ca formele pronominale s\u00e3 devin\u00e3 uneori: Aceste s\u00e2nt neamurile lui Sim (Fc 11,10), \u00aai aceste s\u00e2nt neamurile lui Thari (Fc 11,27), \u00bai au gr\u00e3it t oate cuvintele aceste \u00een ureachile lor \u00bai s-au temut to\u00fe b\u00e3r ba\u00feii foarte (Fc 20,8), ace\u00bate s\u00e2nt puter nicii din veac b\u00e3rba\u00fei vesti\u00fei (Fc 6,4), to\u00fei ace\u00bat e feciorii Chiturei (Fc 25,4). Rare sunt cazurile \u00een care demonstrativul de apropiere apare \u00eent\u00e3rit cu deicticul -\u00bai, cu sensul \u201echiar acesta\/aceasta\u201d: M\u00e3 voi \u00eentoarce le tine \u00eentr-aceasta\u00ba vreame (Fc 18,14), Nu te teame de ei, c\u00e3 m\u00e2ne \u00eentr-acesta\u00ba ceas Eu \u00eei voiu da to\u00fe ace\u00batia spre r\u00e3nire \u00eenaint ea lui Israil (Jos 11,6); Doao g\u00e3leate de orzu cu un s tatir vor f i \u00bai o g\u00e3leat\u00e3 de f\u00e3in\u00e3 cu un statir, \u00eentr- aceasta\u00ba vreame m\u00e2ne \u00een poarta Samariii (4\u00cemp 7,18); Murind, dar\u00e3, cel dint\u00e2iu \u00eentr-aces ta\u00ba chip, pre cel ce urma \u00eel ducea spre bajocur\u00e3 (2Mac 7,7); c\u00e3ci c\u00e2t au sf\u00e2r\u00bait acesta\u00ba cuv\u00e2nt, l-au apucat iute durearea ma\u00feelor \u00bai amar\u00e3le celor dinl\u00e3untru chinuri (2Mac 9,5) Foar te rar se \u00eent\u00e2lnesc formele populare \u00bai regionale ale acestui pronume: Z\u00e3stratu-m-au Dumnezeu cu zestre bun\u00e3 \u00bai ast\u00e3 dat\u00e3 cu mine va fi b\u00e3rbatul mieu (Fc 30,20), \u00bai m-au ascultat Domnul \u00bai de ast\u00e3 dat\u00e3 \u00bai n-au vrut a te piiarde (2Lg 10,10), \u201eDoarm\u00e3 cu tine iast\u00e3-noapte, pentru mandragoriile fiiului t\u00e3u!\u201d (Fc 30,15); \u00aai i-au zis Dumnez\u00e3u: \u00abNebune, iast\u00e3-noapte suf letul t\u00e3u l -or ceare de la tine. \u00aai ceale ce ai g\u00e3tit a cui vor fi?\u00bb (Lc 12,20). La genitiv -dativ, formele sunt cele justificate etimologic: featele l\u00e3cuitorilor cet\u00e3\u00feii ace\u00batie vor ie\u00bai s\u00e3 scoa\u00fe\u00e3 ap\u00e3 (Fc 24,13); Zioa a z eace a lunii ace\u00batie iaie f ie\u00batecarele mielul prin familiile \u00bai casele sale (I\u00ba 12,3); Plinea\u00bat e s\u00e3pt\u00e3m\u00e2na zilelor ace\u00batii \u00eem preun\u00e3ri (Fc 29,27); \u00aai-l ve\u00fe \u00feinea p\u00e3n\u00e3 la a patr aspr\u00e3zecea zi a lunii ace\u00batiia \u00bai-l va j\u00e2rtvi toat\u00e3 mul\u00feimea feciorilor Israil de c\u00e3tr\u00e3 sar\u00e3 (I\u00ba 12,6). Demons trativul de dep\u00e3rtare nu pune pr obleme diferite de cel\u00e3lalt demonstrativ. Formele cu af ereza lui [a] sunt rare: \u00aai pre ceia carii era af ar\u00e3 i-au lovit cu urbire, de la cel mai mic p\u00e3n\u00e3 la cel mai mare, a\u00baa, de nu putea afla u\u00baa. (Fc 19,11); Eu s\u00e2nt Domnul, Dumnezeul t\u00e3u cel tare \u00bai r\u00e2vnitoriu, cercet\u00e2nd nedrep tatea p\u00e3rin\u00feilor spre fii p\u00e2n\u00e3 la a triia \u00bai la a patra rudenia a celora ce M-au ur\u00e2t (I\u00ba 20,5); Ce omu-i cela ce vine pr e c\u00e2mp \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u00e3? (Fc 24,65). Norma \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii deicticului -a este \u00bai \u00een acest caz, de regul\u00e3, respectat\u00e3: s tr\u00e3b\u00e3t\u00e2nd tot \u00feinutul acela (Mc 6,55); ce vi s\u00e3 va da \u00een ceasul acela , aceaea gr\u00e3i\u00fei(Mc 13,11); \u00bai s-au chemat numele loculuiaceluia \u00dearina celor Tari (2Sm 2,16); Pentr u aceea s-au chemat numele locului aceluia Vaal Farasim (2Sm 5,20). Sunt \u00eens\u00e3 \u00bai situa\u00feii \u00een care adjectivul antepus regentului p\u00e3streaz\u00e3 aceast\u00e3 particul\u00e3, dar \u00bai invers, c\u00e2nd ad jectivul postpus regentului se folose\u00bate f\u00e3r\u00e3 -a: \u00bai au aflat \u00eentr-acela an \u00eensutit (Fc 26,12), fa\u00fe\u00e3 de \u00bai i-au \u00feinut \u00eentr-acel an (Fc 47,17); \u00aai vei sfin\u00fei \u00bai pieptu\u00feul acel j\u00e2rtfit \u00bai spata carea din ber bece o ai deschilinit (I\u00ba 29,27); Iar\u00e3 Oza \u00bai Ahion , fiii lui Avinadav, m\u00e2na carul acel nou. (2Sm 6,3). Alteori, \u00een acela\u00bai verset, formele coexist\u00e3: Iar\u00e3 amar omului acelui prin car ele Fiiul Omenesc s\u00e3 va vinde! Bine era lui de nu s-ar fi n\u00e3scut omul acela\u201d (Mc 14,21). Forma de genitiv -dativ, feminin, singular este exclusiv cea e timologic\u00e3 acei, aceii, nu cea analogic\u00e3, cu -l-: \u00cen par tea zilii aceie au \u00eentr at Noe \u00bai Sim \u00bai Ham \u00bai Iafeth, feciorii lui, muiarea lui \u00bai trii muierile fiilor lui, cu ei \u00een corabie. (Fc 7,13), Pentru aceea s-au chemat numele cet\u00e3\u00feii aceiia Sigor (Fc 19,22) auzind to\u00fei carii \u00eentra pre poar ta ce t\u00e3\u00feii aceiia (Fc 23,10), \u00bai numele ce t\u00e3\u00feii aceia, Avith (Fc 36,35), \u00bai numele cet\u00e3\u00feii aceiia, Fau (Fc 36,39). Un reflex al niv elului fonetic (pentr u [-ia]>[-ie ], vezi 2.1.1.31.) \u00eel cons tituie formele subliniate din urm\u00e3toar ele contexte: \u00aai nu vei ierta locului aceluie pentru cinzeci drep\u00fei de or fi \u00eentr -\u00eensul? (Fc 18,24), Au \u00eentrebat oamenii locului aceluie (Fc 38,21), numai c\u00e3 nu am \u00eenregis trat dec\u00e2t aceste dou\u00e3 ocuren\u00fee \u00eentr-un e\u00baantion de zece c\u00e3r\u00fei am\u00e3nun\u00feit analizate (Fc, I\u00ba, 2Lg, Jos, Jd, 1Sm, 2Sm, Io v, Ir, Tng), ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 norma o reprezint\u00e3 formele cu [ia]: S-au uitat la Sodom \u00bai la Gomorr \u00bai la tot p\u00e3m\u00e2ntul \u00feinutului aceluia (Fc 19,28); Nu o am aflat, ce \u00bai oamenii locului aceluia mi-au zis niciodat\u00e3 a fi v\u00e3zut acolo cur v\u00e3 (Fc 38,22). La demonstrativul de identitate, remarc\u00e3m \u00eent\u00e2i aceea\u00bai form\u00e3 e timologic\u00e3 pentru genitiv-dativ, feminin, singular: \u00aai fecior \u00bai fat\u00e3 de va \u00eempunge, aceiia\u00ba judec\u00e3\u00fe va fi supus (I\u00ba 21,31); Care zemislind \u00bai pentru aceea pre st\u00e3p\u00e2n\u00e3-sa urgisind, de la aceie\u00ba n\u00e3c\u00e3jindu-s\u00e3 fuge. Iar\u00e3 din por unca \u00eengerului aceie\u00ba supuindu-s\u00e3, na\u00bate pre Ismail (Fc rezum. cap.16). Rostirea dur\u00e3 a prepalatalei surde [\u00ba] f ace s\u00e3 dispar\u00e3 [-i], astfel c\u00e3 for mele vor de veni: aceiia\u00ba, aceie\u00ba (v ezi ocuren\u00feele de mai sus) , acela\u00ba (I\u00ba 30,33), tot astfel cum formele demonstrativului de apropiere \u00eent\u00e3rite prin -\u00bai devin aceasta\u00ba (Fc 18,14), acesta\u00ba (Jos 11,6). Intr ebuin\u00feare frecvent\u00e3 au formele demonstrativului de nonidentitate, alc\u00e3tuite din (a)cel(a) \u00bai alalt(\u00e3) \u00bai a c\u00e3ror fle xiune urmeaz\u00e3 f lexiunea elementelor cons titutive: \u00bai trei aseaminea p\u00e3har\u00e3 ca nuca \u00een celalalt f luier (I\u00ba 25,33); iar\u00e3 celalalt s\u00e2nge \u00eel v ei turna l\u00e2ng\u00e3 temeiul lui (I\u00ba 29,12), Iar\u00e3 celalalt miel \u00eel vei aduce sar a (I\u00ba 29,41), de ceiaalal\u00fei feciorii lui Iaco v cetatea lor 181 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu apari\u00feia acestei forme \u00bai cu circula\u00feia ei \u00een text e din secolele al XVI-lea \u00bai al XVII-lea, vezi Ovid Densusianu, ILR, II, p.121 \u00bai V. Arvinte, NORMELE (1688), p .XXXV. 182 De altfel, \u00een gramatica lui Grigore Maior ( ILV\/Lexicon, I, p.2 7), acestea sunt singur ele forme \u00eenregistrate \u00een par adigma gramatical\u00e3 a pronumelui demonstrativ la feminin, singular, genitiv-dativ. E adev\u00e3rat c\u00e3 la masculin plural, nominativ-acuzativ -ablativ, nu sunt \u00eenregistrate dec\u00e2tace\u00bati \u00bai ace\u00batia. Faptul c\u00e3 nu se consemneaz\u00e3 \u00bai forma ace\u00batea nu \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 nu putea circula \u00een varia\u00feie liber\u00e3 cu ace\u00bati, ace\u00batia. 825","NICULINA IACOB s\u00e3 pustie\u00bate (Fc rezum. cap.34) Carii ie\u00baind, au n\u00e3v\u00e3lit pr este uci\u00bai ceiaalal\u00fei feciori ai lui Iacov \u00bai au pr\u00e3dat c etatea(Fc 34,27), Iar\u00e3 ceialal\u00fei care-i vei na\u00bate dup\u00e3 d\u00e2n\u00baii, ai t\u00e3i vor fi (Fc 48,6), r\u00e3m\u00e2ind ceialal\u00fei la poalele muntelui (I\u00ba rezum. cap.2 4), pre cealeaalalt e jig\u00e3nii le-au \u00eeneacat (Fc rezum. cap.7), \u00aai au zis \u00eemp\u00e3r atul sodomleanilor c\u00e3tr\u00e3 Avram: \u201eD\u00e3-mi mie sufle tele, cealeaalalte ia-le \u00feie\u201d (Fc14,21), scaf de aram\u00e3 s\u00e3 s\u00e3 f ac\u00e3 \u00bai pentru sp\u00e3larea pr eo\u00feilor, a sfint ei unsori pentru ungerea preo\u00feilor \u00bai a vaselor besearicii, a ungerii, t\u00e3m\u00e2ierii \u00bai a celoralalte ce s\u00e2nt ale cortului (I\u00ba rezum. cap.30), S\u00e3 r\u00e2nduiesc de la Domnul Veseliil \u00bai Oolia v spre f acerea cortului \u00bai celoraalalte care s-au zis (I\u00ba rezum. cap.31), pre \u00eenchin\u00e3torii de idoli ucide \u00bai celoraalal\u00fei ier tar e dob\u00e2nde\u00bate (I\u00ba r ezum cap.32); Hieruvim unul \u00een v\u00e3rful unii p\u00e3r\u00fei, \u00bai her uvim altul \u00een v\u00e2rful ceiealalte p\u00e3r\u00fei, doi her uvimi \u00een fie\u00bat ecare v\u00e3r ful \u00eembl\u00e2nzitoriului (I\u00ba 37,8); numele uniia Ada \u00bai numele ceiialalte, Sella (Fc 4,19). Exemplele de mai sus tr\u00e3deaz\u00e3 nesiguran\u00fe\u00e3 din par tea traduc\u00e3torilor, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 uzul nu impusese anumite forme. N-ar fi exclus \u00eens\u00e3 ca as tfel de forme s\u00e3 f ie generate de dorin\u00fea traduc\u00e3t orilor de a p\u00e3stra nealterate elementele constitutive primare, semn al orient\u00e3rii lor spre un etimologism moderat. 2.2.4.6. Pronumele \u00bai adjectivele pronominale relativ-int erogative. Caracteristic tutur or textelor din aceas t\u00e3 perioad\u00e3 este ames tecul de forme variabile dup\u00e3 gen \u00bai num\u00e3r la nominativ-acuzativ \u00bai invariabile ale pr onumelui care. Textul de fa\u00fe\u00e3 demons treaz\u00e3 aceea\u00bai norm\u00e3 oscilant\u00e3, pe care o eviden\u00feiem \u00een continuare prin \u00een\u00bairarea exemplelor exact \u00een ordinea \u00een car e apar la \u00eenceputul celor dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei biblice din care le-am excer ptat: de \u00eenchipuirea omului, c\u00e3ruia au supus Dumnezeu toate car e zidise (Fc rezum. cap.1); \u00bai au desp\u00e3r\u00feit apele car ele era sup t t\u00e3riia de cele ce era deasupra t\u00e3riii (Fc 1,7); S\u00e3 r\u00e3sar\u00e3 p\u00e3m\u00e2ntul iarb\u00e3 verde \u00bai car eaf ace s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 \u00bai lemn roditoriu, care f ace rod dup\u00e3 feliul s\u00e3u, a c\u00e3r uia s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 s\u00e3 fie \u00eentr-\u00eensul pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1,11); \u00aai au scos p\u00e3m\u00e2ntul iarb\u00e3 verde \u00bai care face s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 dup\u00e3 f eliul s\u00e3u \u00bai lemn care face rod si are fie\u00batecarele s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,12); \u00aai au f\u00e3cut Dumnezeu chitu\u00bai mari si tot sufletul viu \u00bai ce s\u00e3 mi\u00bac\u00e3, car ele au scos apele dup\u00e3 feliurile sale \u00bai tot ce zboar\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,21); Iat\u00e3, v-am dat voao toat\u00e3 iarba car e aduce s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai toate lemnele car ele au \u00een sine\u00ba s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,29); \u00aai tuturor jiviniilor p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai tuturor paserilor ceriului \u00bai tuturor care s\u00e3 mi\u00bac\u00e3 pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai \u00een care iaste suflet viu, ca s\u00e3 aib\u00e3 de m\u00e2ncat (Fc 1,30);, Dumnez eu, plinind \u00een \u00baas\u00e3 zile lucrarea, a \u00baeap tea s\u00e3 odihne\u00bate, careao \u00bai blagoslove\u00bate (Fc rezum. cap.2); \u00aai au plinit Dumnezeu a \u00baap tea zi lucr ul S\u00e3u car ele f\u00e3cuse (Fc 2,1); Numele feciorilor Israil carii au \u00eentrat \u00een Eghip t, a c\u00e3rora \u00eenmul\u00feirea noul Faraon \u00een z\u00e3dar s\u00e3 s\u00e2rguia\u00bat e a o \u00eempiedeca (I\u00ba rezum. cap.1); Aceaste s\u00e2nt numele feciorilor Israil carii au \u00eentrat \u00een Eghipt cu Iacov (I\u00ba 1,1); \u00aai er a toate suf letele lor, care au ie\u00bait din coapsele Iacov, \u00baep tezeci (I\u00ba 1,5); Sculatu-s-au \u00eentr-aceaea \u00eemp\u00e3r at nou preste Eghipt, carele nu \u00batiia pre Iosif (I\u00ba 1,8); \u00bai cu toat\u00e3 slu jba cu care \u00een lucrurile p\u00e3m\u00e2ntului s\u00e3 \u00eem presura (I\u00ba 1,14); Carele la sine chem\u00e2ndu-le, \u00eemp\u00e3r atul au zis: \u201eCe iaste aceasta ce a\u00fei vr ut a face, s\u00e3 \u00feine\u00fei pruncii? (I\u00ba 1,18), C\u00e3riia sora pruncului: \u201eVreai \u2013 au zis \u2013 s\u00e3 merg \u00bai s\u00e3 chem \u00feie muiare o vreaie carea s\u00e3 poat\u00e3 doici pruncul?\u201d (I\u00ba 2,7). Ad\u00e3ug\u00e3m la aceste exem ple fap tul c\u00e3, \u00eentr-o car te biblic\u00e3 ar bitrar aleas\u00e3 \u2013 Cartea lui Iosue \u2013, am \u00eenregistrat circa 140 de ocuren\u00fee ale formelor variabile \u00bai cam tot at\u00e2tea ocur en\u00fee ale for mei invariabile. Aceasta ne \u00eent\u00e3re\u00bate convingerea, pe care am e xprimat-o \u00bai cu alt\u00e3 ocazie183, c\u00e3 o tendin\u00fe\u00e3 devine greu nor m\u00e3, uzul fiind decisiv \u00een impunerea unei forme sau a alteia. C\u00e2nd \u00eens\u00e3 varia\u00feia liber\u00e3 a formelor este spri jinit\u00e3 \u00bai de lucr\u00e3ri cu caracter normativ, atunci impunerea unei nor me unice este \u00bai mai dificil\u00e3184. La genitiv -dativ, f ormele pronominale p\u00e3s treaz\u00e3 deicticul -a \u00een structur\u00e3 \u00bai atunci c\u00e2nd sunt antepuse regentului, iar prezen\u00fea lui -a nu se mai justific\u00e3: a c\u00e3ruia s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 s\u00e3 fie \u00eentr-\u00eensul pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1,11); Dup\u00e3 a c\u00e3ruia na\u00batere au tr\u00e3it ani opt sute cincispreazece \u00bai au n\u00e3scut feciori \u00bai fete (Fc 5,10); Veni\u00fe s\u00e3 ne facem cetate \u00bai turn, al c\u00e3ruia v\u00e2r v s\u00e3 agiung\u00e3 la ceriu (Fc 11,4); blagoslovitu-i Dumnezeul cel \u00eenalt, cu a c\u00e3r uia agiutoriu protivnicii s\u00e2nt \u00een m\u00e2nile tale (Fc 14,20); Par tea b\u00e3r b\u00e3teasc\u00e3 a c\u00e3ruia m\u00e3dulariu nu va fi t\u00e3iat \u00eemprejur s\u00e3 va \u00bat erge sufletul acela din norodul s\u00e3u (Fc 17,14); Nu v ei lua muiare f iiului mieu din fetele cananeilor, \u00eentr-a c\u00e3rora p\u00e3m\u00e2nt l\u00e3cuiesc (Fc 24,37); \u00aai \u00eentr-aceea vr eame s\u00e3 preumbla Isaac pre calea cer ea duce la pu\u00fe, a c\u00e3ruia nume es te A-Celui-ce-Este-\u00bai-Vede, c\u00e3 l\u00e3cuia des pre amiaz\u00e3zi (Fc 24,62); Feciorii lui Iaco v s\u00e3 num\u00e3r\u00e3, a c\u00e3ruia tat\u00e3l, Isaac, moare (Fc rezum. cap.35); \u00aai al triilea au n\u00e3scut, carele l-au chemat Sela, dup\u00e3 a c\u00e3ruia na\u00bater e au \u00eencetat a mai na\u00bate (Fc 38,5). Se adaug\u00e3 la aceasta dezacordurile \u00eentre for ma de gen \u00bai num\u00e3r a pronumelui \u00bai genul \u00bai num\u00e3r ul antecedentului. Acordul se face \u00een mod nejustificat, prin atrac\u00feie, cu substantivul cel mai apropiat: Veni\u00fe s\u00e3 ne facem cetate \u00bai turn, al c\u00e3ruia v\u00e2r v s\u00e3 agiung\u00e3 la ceriu (Fc 11,4), Partea b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3 a c\u00e3ruia m\u00e3dulariu nu va fi t\u00e3iat \u00eemprejur s\u00e3 va \u00bat erge suf letul acela din norodul s\u00e3u (Fc 17,14). Caracterul invariabil al formei ce a deter minat extinderea folosirii acesteia \u00een locul formei care, mai greu de \u00eentr ebuin\u00feat dec\u00e2t cea dint\u00e2i tocmai din pricina flexiunii destul de bogate pe car e o avea. Legea minimului efor t impunea \u00eenlocuirea formelor pronumelui care cu pronumele ce185, pentr u c\u00e3, altfel, deosebirile de sens nu puteau impune deosebiri de distribu\u00feie dec\u00e2t \u00een direc\u00feia extinderii formei care \u00een defavoarea lui ce. Folosirea din ce \u00een ce mai des a lui ce \u00een locul formelor pronumelui care a favorizat o schimbare a raportului de substitu\u00feie, \u00een sensul \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii celei dint\u00e2i \u00bai pentru a substitui nume de lucruri \u00bai pentru a substitui nume de fiin\u00fee.Iat\u00e3 c\u00e2teva contexte concludente pentr u substituirea des pre car e am vorbit : S\u00e3 scoa\u00fe\u00e3 apele jivin\u00e3 ce s\u00e3 t\u00e2r\u00e3ie\u00bate pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai pasire zbur\u00e3toare supt t\u00e3riia ceriului (Fc 1,20); \u00bai st\u00e3p\u00e2ni\u00fei preste pe\u00batii m\u00e3rii \u00bai 183 Vezi N. Iacob, Limbajul biblic , II, p.102. 184 Avem \u00een veder e faptul c\u00e3 \u00een paradigma pronumelui relativ din gramatica lui Grigore Maior (ILV\/Lexicon , I, p.30), ca \u00bai mai t\u00e2r ziu \u00een Elementele lui Samuil Micu (vezi N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.102), se \u00eenregistreaz\u00e3 at\u00e2t formele invariabile, c\u00e2t \u00bai formele variabile ale acestui pronume. Chiar dac\u00e3 lucr area lui Grigore Maior nu a fost tip\u00e3rit\u00e3, aspectele pe care le cuprindea nu putea s\u00e3 le fie str\u00e3ine celor care er au colaboratori apropia\u00fei ai autorului. De altfel, a\u00baa cum s-a demons trat (vezi Mihai Alin Gherman, Studiu introductiv la Grigore Maior, ILV\/Lexicon, I, p.XXIX \u2013 XXX), la realizarea Lexiconului a contribuit, e drept \u00eentr-o m\u00e3sur\u00e3 infinit mai mic\u00e3, \u00bai Silves tru Caliani. 185 Vezi ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.331, unde se precizeaz\u00e3: \u201ePronumele relativ ce este mult mai frecvent dec\u00e2t care, \u00eentruc\u00e2t se folose\u00bate at\u00e2t pentr u lucruri, c\u00e2t \u00bai pentru f iin\u00fee (\u2026)\u201d. \u00cen realitate, este, de fapt, in vers: ce \u00bai cine se \u00eenscriu \u00een opozi\u00feia semantic\u00e3 \u00b1uman: ce substituie un nume car e are \u00een sememul s\u00e3u tr\u00e3s\u00e3tura de sens \u2013 uman \u00bai chiar \u2013 animat, iar cine substituie un nume care are \u00een sememul s\u00e3u tr\u00e3s\u00e3tura de sens +uman ; spre deosebire de acestea, care es te indiferent la aceast\u00e3 opozi\u00feie semantic\u00e3, fapt care fav orizeaz\u00e3 distribu\u00feia mai larg\u00e3 a formei. A\u00baadar, nu putem invoca acest factor pentru a justifica extinderea formei ce \u00een defav oarea lui care. 826","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ preste pasirile ceriului \u00bai preste toate jiviniile ce s\u00e3 mi\u00bac\u00e3 pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1,28); \u00aai au plinit Dumnezeu a \u00baaptea zi lucrul S\u00e3u car ele f\u00e3cuse, \u00bai s-au odihnit a \u00baeaptea zi de tot lucrul ce f\u00e3cuse. (Fc 2,2); Ce \u00fei-i voia, fiiule? (Fc 22,7), \u00bai n-au \u00eendr\u00e3znit a goni pre ace\u00bati ce s\u00e3 ducea (Fc 35,5). Substituirea pronumelui cine cu ce se \u00eent\u00e2lne \u00bate mai r ar. \u00cen contextul urm\u00e3tor, \u00eenlocuir ea a fost, credem, determinat\u00e3 de f aptul c\u00e3 cine \u2013 pe care traduc\u00e3t orul l-a g\u00e3sit \u00een textul latinesc \u2013 nu se putea \u00eentrebuin\u00fea cu valoare adjectival\u00e3, situa\u00feie \u00een car e a preferat s\u00e3 \u00eel foloseasc\u00e3 pe ce cu valoare de adjectiv pronominal: \u00aai au zis c\u00e2tr\u00e3 slug\u00e3: Ce omu-i cela ce vine pre c\u00e2mp \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u00e3? (Fc 24,65) \u2013 lat. et ait ad puerum quis est ille homo q ui venit per agrum in occursum nobis. Un caz interesant de \u00eentrebuin\u00feare a formei pronominale ce ni-l ofer\u00e3 urm\u00e3torul ver set: \u00aai dup\u00e3 ce au zidit Domnul Dumnez eu din p\u00e3m\u00e2nt toate jiviniile p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai toate paserile ceriului, le-au adus la Adam s\u00e3 vaz\u00e3 ce le va numi, c\u00e3 tot ce au numit Adam suf let viu, acela este numele lui (Fc 2,19) \u2013 lat. formatis igitur Dominus Deus de humo cunctis animantibus terrae et univer sis volatilibus caeli adduxit ea ad Adam ut vider et quid vocaret ea omne enim quod v ocavit Adam animae viventis ipsum es t nomen eius. Faptul c\u00e3 traducerea de la 1760 urmeaz\u00e3 textul latinesc este lim pede. Este int eresant \u00eens\u00e3 de precizat c\u00e3 structura s\u00e3 vaz\u00e3 ce le va numi se reg\u00e3se\u00bate \u00eentocmai \u00een B1688 \u00bai \u00een Ms.45186. \u00cen Ms.4389 este ca s\u00e3 vaz\u00e3 cum le va pune numele187, iar \u00een traducerea lui Samuil Micu: s\u00e3 vaz\u00e3 ce nume le va pune, cu precizar ea c\u00e3 \u00een acest ver set se face o trimit ere, nota d), \u00een car e se precizeaz\u00e3: \u00cen jidovie s tihul acesta a\u00baea easte: \u00aai dup\u00e3 ce au f\u00e3cut Dumnezeu t oate f ierile p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai toate pas\u00e3rile ceriului, le-au adus la Adam188. Rezult\u00e3 c\u00e3 segmentul de text care face obiectul discu\u00feiei noastre repr ezint\u00e3 de fapt un adaos al traduc\u00e3torilor Sep tuagintei , pe care l-au preluat urm\u00e3toarele traduceri f\u00e3cute dup\u00e3 textul gr ecesc. Aceasta poate e xplica prezen\u00fea structurii amintite, f\u00e3r\u00e3 modific\u00e3ri, \u00een trei dintre variantele rom\u00e2ne\u00bati ale Facerii, dou\u00e3 dup\u00e3 textul \u00een greac\u00e3, una dup\u00e3 Vulgata. Faptul c\u00e3 \u00een Ms.4389 \u00bai \u00een B1795 structura este aproape de nor mele limbii literare actuale nu ne mir\u00e3. \u00cent\u00e2i, Ms.4389 propune \u00een nenum\u00e3rate r\u00e2nduri solu\u00feii \u201emoder ne\u201d, acolo unde Ms.45 \u00bai B1688 nu inoveaz\u00e3189, deci nu este un lucr u neobi\u00banuit solu\u00feia pentru care a optat traduc\u00e3torul aces tei variante a Vechiului Testament ; al doilea, Samuil Micu \u00ee\u00bai pr opusese s\u00e3 realizeze o traducere \u00een spiritul limbii c\u00e3r\u00feilor care \u00een toate bisericile rom\u00e2ne\u00bati se citeau c\u00e3tre sf\u00e2r\u00baitul secolului al XVIII-lea190, a\u00baadar, o exprimare de tipul s\u00e3 vaz\u00e3 ce le va numi putea p\u00e3rea rebar bativ\u00e3 cititor ului \u00een zorii limbii literare moderne. 2.2.4.7. Pronumele \u00bai adjectivul pronominal nehot\u00e3r\u00e2t. Inventar ul de elemente din care se constituie aceast\u00e3 clas\u00e3 este unul foarte mare, fapt ce favoriz eaz\u00e3 gradul ei sporit de eter ogenitate. Spre deosebire de alte text e, realizate \u00een aceea\u00bai perioad\u00e3, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai mai vechile forme ale pronumelui nehot\u00e3r\u00e2t: ne\u00batine, cine\u00ba, carele\u00bai191, \u00een traducerea de la 1760 aces tea nu s-au mai \u00eentregistrat192. Pentr u c\u00e2\u00feiva dintre cons tituen\u00feii acestei clase am consemnat unele aspecte, concludente, credem, pentru a-i contur a \u00een linii generale fizionomia. Formele tot, toat\u00e3, to\u00fei, t oate exprim\u00e3 sensul cazual de genitiv-dativ \u00een sintagma format\u00e3 din prepozi\u00feia-morfem a + subs tantivul cu form\u00e3 de nominativ-acuzativ (v ezi supra, 2.2.1.4.4. ). Forma de feminin toate nu mai este urmat\u00e3 \u00een sintagm\u00e3 de subs tantiv near ticulat, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 forma articulat\u00e3 din cadrul acestei sint agme se impusese deja \u00een a doua jum\u00e3tate a secolului al XVIII-lea193. Nu am \u00eenregistrat dec\u00e2t structuri de tipul: pre pieptul t\u00e3u te vei t\u00e2rei \u00bai p\u00e3m\u00e2nt vei m\u00e2nca \u00een toate zilele vie\u00feii tale (Fc 3,14), Lucr\u00e2nd vei m\u00e2nca dintr-\u00eensul \u00een toate zilele vie\u00feii tale (Fc 3,18) 194. Pr onumele nehot\u00e3r\u00e2t tot alc\u00e3tuie\u00bate \u00eempreun\u00e3 cu relativele care, cine, ce pronume neho t\u00e3r\u00e2te compuse, cu sensul \u201eoricine\u201d, \u201eorice\u201d, \u201eoricare\u201d195: \u00aai va fi Idumeea pustie; tot care va treace printr -\u00eensa s\u00e3 va mira \u00bai va \u00bauiera preste toate ranele ei (Ir 49,17); Tot care va treace din Vavilon s\u00e3 va mira \u00bai va \u00bauiera preste toate ranele ei (Ir 50,13); Iat\u00e3, m\u00e3 sco\u00fei ast\u00e3zi de la fa\u00fea p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai de la f a\u00fea Ta m\u00e3 voiu ascunde \u00bai voi fi r\u00e3t\u00e3cind \u00bai pribeag pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai tot cine m\u00e3 va afla m\u00e3 va ucide (Fc 4,14); Nicidecum va fi a\u00baa, ce tot cine va ucide pre Cain, de \u00baepte ori va lua r\u00e3spl\u00e3tire (Fc 4,15); S\u00e3 fie p\u00e3m\u00e2ntul lor spre pustiire \u00bai spre \u00bauierare veacinic\u00e3; tot cine va treace printr-\u00eensul s\u00e3 va minuna \u00bai va cl\u00e3ti cu capul s\u00e3u (Ir 18,16); \u00aai au f\u00e3cut Dumnezeu chitu\u00bai mari si tot sufletul viu \u00bai ce s\u00e3 mi\u00bac\u00e3, carele au scos apele dup\u00e3 feliurile sale \u00bai tot ce zboar\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u(Fc 1,21); \u00aai au f\u00e3cut Dumnezeu fier\u00e2le p\u00e3m\u00e2ntului dup\u00e3 feliurile sale \u00bai dobitoacele \u00bai tot ce s\u00e3 t\u00e2r\u00e3ia\u00bate pre p\u00e3m\u00e2nt dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,25);S\u00e3 f acem om dup\u00e3 186 Vezi text ele din MLD, I, p.172. 1 87 Vezi ibidem. 188 Biblia de la Blaj (1795), edi\u00feie jubiliar\u00e3, Roma, 2000. 189 A demonstrat acest lucr u V Arvinte \u00een ST.L.FAC., ST.L.EX., S T.L.LV., ST.L.NM., S T.L.D T., passim; a reluat demonstra\u00feia \u00een NORMELE (1688), passim ; am propus c\u00e2teva interpret\u00e3ri \u00een aces t sens \u00bai noi \u00eentr-o comunicare intitulat\u00e3 C\u00e2teva observa\u00feii cu privire la norma unui manuscris din secolul al XVII-lea (Ms.4389), sus\u00feinut\u00e3 la Colocviul Interna\u00feional de \u00aatiin\u00fee ale Limbajului, Suceava, 1999 \u00bai publicat\u00e3 \u00een volumul Limbaje \u00bai comunicar e, IV, Suceava, 2000. 190 Vezi cuv\u00e2ntul C\u00e3tr\u00e3 cetitoriu \u00een B1795, p.1 sau \u00een Biblia de la Blaj (1795) , edi\u00feia jubiliar\u00e3, Roma, 2000, p.17. 191 Vezi ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.332. 192 Preciz\u00e3m c\u00e3 dintre aces te pronume, singurul \u00eenregistrat \u00een lexiconul lui Grigore Maior (ILV\/Le xicon, II, p.378) es te ne\u00batine, ad\u00e3ugat de alt\u00e3 m\u00e2n\u00e3 (Silves tru Caliani, dup\u00e3 cum indic\u00e3 autorii edi\u00feiei). Se \u00eenregistreaz\u00e3, de asemenea, pronumele nescare, \u00een forma niscare (ibidem, p. 588), pe care l- am \u00eent\u00e2lnit \u00bai \u00een t ext, o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00eens\u00e3, \u00een forma de plural: \u00aai s-au apr opiiat niscarii \u00eempreun\u00e3, carii urma s\u00e3-\u00bai \u00eenseamne locul, \u00bai nu l-au putut afla (2Mac 2,6). Chiar dac\u00e3 am fi pierdut din vedere alte ocuren\u00fee ale acestui pronume, es te cert c\u00e3 el nu era \u00eentrebuin\u00feat curent \u00een limba epocii. 193 Vezi ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.332 \u00bai N. Iacob, Limbajul biblic, II, p.107. 194 Pentr u alte exemple, vezi Indice. 195 Subscriem, \u00een aces t fel, la punctul de veder e sus\u00feinut de V. Ar vinte \u2013 NORMELE (1688), p.XXXVII \u2013, dar consider\u00e3m c\u00e3 sunt necesare c\u00e2teva nuan\u00fe\u00e3ri. \u00cen primul r\u00e2nd, nu putem pune aces te \u00eembin\u00e3ri exclusiv pe seama modelului grecesc, dovad\u00e3 c\u00e3 acelea\u00bai structuri (cf. ibidem) se r eg\u00e3sesc \u00een tr aduceri f\u00e3cute din limbi diferite, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 fie c\u00e3 modelul tr ebuie c\u00e3utat, pe r\u00e2nd, \u00een greac\u00e3, latin\u00e3, slavon\u00e3, f ie c\u00e3 \u00eembin\u00e3rile respective se consacr aser\u00e3 deja \u00een limbajul bisericesc rom\u00e2nesc ca ni\u00bate pronume nedefinite sui-generis. \u00cen al doilea r\u00e2nd, nu toate cele tr ei \u00eembin\u00e3ri par a avea \u00een aceea\u00bai m\u00e3sur\u00e3 caracter nedisociabil. \u00cenclin\u00e3m s\u00e3 credem, iar exemplele de mai sus sus\u00fein ideea, c\u00e3 \u00eembin\u00e3rile tot cine \u00bai tot care prezint\u00e3 gr ad sporit de coeziune \u00een r aport cu tot ce. Frecven\u00fea mai mare a structurii cu ce, favorizat\u00e3 de comoditatea \u00een exprimare, a de terminat sl\u00e3birea coeziunii semantice \u00bai, im plicit, morfosintactice a aces tei structuri. V ezi \u2013 sub 2.2.4.6. \u2013 discu\u00feia des pre extinderea formei ce \u00een rapor t cu care. 827","NICULINA IACOB chipul \u00bai dup\u00e3 as\u00e3m\u00e2narea Noas tr\u00e3 \u00bai s\u00e3 st\u00e3p\u00e2neasc\u00e3 pe\u00batii m\u00e3rii \u00bai pasirile ceriului \u00bai fier\u00e2le \u00bai tot p\u00e3m\u00e2ntul \u00bai tot ce s\u00e3 t\u00e2r\u00e3ia mi\u00bac\u00e2ndu-s\u00e3 pr e p\u00e3m\u00e2nt (Fc 1,26); c\u00e3 tot ce au numit Adam sufle t viu, acela este numele lui (Fc 2,19), \u00aai t oate jiviniile, dobito<a>cele \u00bai tot ce s\u00e3 t\u00e2r\u00e3ie\u00bate pre p\u00e3m\u00e2nt, dup\u00e3 feliul s\u00e3u, au ie\u00bait din corabie (Fc 8,19). Forma de masculin plural, nominativ-acuzativ, to\u00fei cunoa\u00bate trei variante: to\u00fei, to\u00fe. Dac\u00e3 ros tirea dur\u00e3 a lui [\u00fe] favorizeaz\u00e3 apari\u00feia for mei to\u00fe \u00een nenum\u00e3rate cazuri, uneori chiar \u00een acela\u00bai verset \u00eenregis tr\u00e2ndu-se ambele variante \u2013 \u00aai au luat A vraam pre Ismail, fiiul s\u00e3u, \u00bai pre to\u00fe cei din casa sa \u00bai pre to\u00fei cari-i cum p\u00e3rase, toat\u00e3 partea b\u00e3rb\u00e3t easc\u00e3 din to\u00fe b\u00e3rba\u00feii casii sale (Fc 17,23). Forma regional\u00e3 t\u00e3\u00fe am \u00eenregis trat-o numai o dat\u00e3 \u00een ver setul: R\u00e3dic\u00e3 ochii t\u00e3i \u00bai vezi t\u00e3\u00fe suindu-s\u00e3 pre oi, are\u00fe b\u00e3l\u00fea\u00fe, m\u00e3chea\u00fe \u00bai t\u00e3rca\u00fe, c\u00e3 am v\u00e3zut toate care \u00fe-au f\u00e3cut \u00feie Lavan (Fc 31,12) ,iar forma t\u00e3t de asemenea o singur\u00e3 dat\u00e3: a\u00baa f\u00e3cea a t\u00e3t Israilul carii v enea \u00een Silo (1Sm 2,14) 196. Forma de feminin una are genitiv-dativul unii(a): numele uniia Ada \u00bai numele ceiialalte, Sella (Fc 4,19); Hieruvim unul \u00een v\u00e3rful unii p\u00e3r\u00fei, \u00bai heruvim altul \u00een v\u00e2r ful ceiealalte p\u00e3r\u00fei, doi her uvimi \u00een fie\u00batecare v\u00e3r ful \u00eembl\u00e2nzitoriului (I\u00ba 37,8); \u00aai au chemat numele uniia Zio \u00bai numele al\u00feie Cassia \u00bai numele a treia, Cornul Fluier ului (Iov 42,14). Corelativul aces tui pronume este alta, pentr u care se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00bai \u00een acest text forma de genitiv -dativ al\u00feiia , cu alter nan\u00fea consonantic\u00e3 [t]~ [\u00fe], bine sus\u00feinut\u00e3 \u00een sistemul declin\u00e3rii rom\u00e2ne\u00bati: \u00aai au chemat numele uniia Zio \u00bai numele al\u00feie Cassia \u00bai numele a treia, Cornul Fluier ului (Iov 42,14). \u00aai au a\u00baezat \u00baeapte st\u00e2lpi, unul \u00een prejma al\u00feiia, tat\u00e3lui \u00bai maicii \u00bai patr u fra\u00feilor (1Mac 13,28); Pentru ce te \u00een\u00baeli, fiiule, de la cea strein\u00e3 \u00bai te \u00eenc\u00e3lz e\u00bati \u00een s\u00e2nul al\u00feiia ? (Pl 5,20). Pr onumele nehot\u00e3r\u00e2t unul se coreleaz\u00e3, logic, cu altul: Hieruvim unul \u00een v\u00e3rful unii p\u00e3r\u00fei, \u00bai heruvim altul \u00een v\u00e2rful ceiealalte p\u00e3r\u00fei, doi heruvimi \u00een fie\u00batecare v\u00e3r ful \u00eembl\u00e2nzitoriului (I\u00ba 37,8) \u2013 lat. cherub unum in summitate huius par tis et cherub alter um in summitate partis alterius duos cherubin in singulis summitatibus propitiatorii, numai c\u00e3, dup\u00e3 modelul textului-surs\u00e3, \u00een unele situa\u00feii \u00eent\u00e2lnim cor ela\u00feia altul\u2026 altul: \u00aai m\u00e2niindu-s\u00e3 \u00eempotriva lor Faraon (c\u00e3 altul era preste p\u00e3har nici, altul preste pit ari) (Fc 40,2) \u2013 lat. ir atusque Pharao contra eos nam alter pincernis praeerat alter pistoribus. Aceea\u00bai structur\u00e3 es te folosit\u00e3, dup\u00e3 modelul textului tradus, \u00bai \u00een rezumatul aceluia\u00bai capitol: Visurile f amenului Putifar \u00een temni\u00fe\u00e3 Iosif t\u00e2lcuia\u00bate. Altul la slujba dint\u00e2i c\u00e3-l vor \u00eentoar ce, altul \u00een cruce c\u00e3-l vor duce pr orocea\u00bat e. Carea toate \u00een praznicul na\u00baterii lui Faraon s-au plinit, fapt care demonstreaz\u00e3 \u00een ce m\u00e3sur\u00e3 traduc\u00e3t orul r\u00e3m\u00e2ne tributar modelului pe care \u00eel traduce197. Rar se \u00eentr ebuin\u00feeaz\u00e3 for mele compuse oarece (cu valoare adjectival\u00e3) \u201eceva\u201d \u00bai oarecine \u201ecineva\u201d (cu valoare pr onominal\u00e3): \u00aai s-au \u00eent\u00e3m plat \u00eentr-o zi lui Iosif a \u00eentra \u00een cas\u00e3 \u00bai oarece lucr u f\u00e3r\u00e3 m\u00e3rturii a face (Fc 39,11); \u00aai au v\u00e3zut aceas ta oarecine \u00bai au v estit lui Ioav, zic\u00e2nd: \u201eV\u00e3zut-am pre Avisalom sp\u00e3nzur\u00e2nd din st\u00e3jeriu\u201d (2Sm 18,10). Ad\u00e3ug\u00e3m \u00bai f orma adjectival\u00e3 pu\u00fein obi\u00banuit\u00e3 oarec\u00e3t\u00e3va : Iar\u00e3 temniceriul i-au dat lui Iosif, carele le \u00bai slujea. Oarec\u00e3t\u00e3va vr eamea trecus\u00e3, \u00bai ei \u00een paz\u00e3 s\u00e3 \u00feinea (Fc 40,4), construit\u00e3 din oare+ c\u00e2t\u00e3va . Formele pronominale nehot\u00e3r\u00e2te \u2013 orice \u00bai oricare \u2013, atunci c\u00e2nd sunt \u00een contexte prepozi\u00feionale, nu se \u00eenregistreaz\u00e3 dec\u00e2t dislocate prin inser\u00feia prepozi\u00feiilor \u00een sau la , ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 elementele constitutive nu \u00ee\u00bai pierduser\u00e3 def initiv autonomia lexical\u00e3 \u00bai gramatical\u00e3: Iar\u00e3 din lemnul cuno\u00batin\u00feii binelui \u00bai al r\u00e3ului s\u00e3 nu m\u00e2n\u00e3nci, c\u00e3 ori \u00een ce zi vei m\u00e2nca dintr-\u00eensul, cu moarte vei muri (Fc 2,17); C\u00e3 \u00bati Dumnezeu c\u00e3 ori \u00een ce zi ve\u00fei m\u00e2nca dintr-\u00e3nsul, s\u00e3 v or de\u00bachide ochii vo\u00batri (Fc 3,5); ori \u00een ce zi te vei ar\u00e3ta mie, vei muri (I\u00ba 10,28); C\u00e3 ori \u00een ce loc vei fi, domnul mieu, \u00eemp\u00e3rate, sau \u00een moarte, sau \u00een viia\u00fe\u00e3, acolo va fi sluga ta (2Sm 15,21); \u00aai vom n\u00e3v\u00e3li asupr a lui, ori \u00een ce loc s\u00e3 va af la (2Sm 17,12); Ori la carele vei afla dumnez eii t\u00e3i, ucig\u00e3-s\u00e3 \u00eenaintea fr a\u00feilor no\u00batri! (Fc 31,32); Ori la carele s\u00e3 va g\u00e3si dintr e slugile tale ce cau\u00fei, s\u00e3 moar\u00e3 \u00bai noi om fi slugi domnului nostru (Fc 44,9); Ori la carele s\u00e3 va g\u00e3si, acela s\u00e3 fie sluga mea, iar\u00e3 voi ve\u00fei fi nevinova\u00fei (Fc 44,10); Nu te \u00eenfrico\u00baa \u00bai nu te teame, c\u00e3 cu tine ias te Domnul, Dumnezeul t\u00e3u, \u00eentru toate, ori la care vei mearge (Jos 1,9); \u00aai ie\u00baiia David la toate, ori la care \u00eel trimitea Saul, \u00bai \u00een\u00feealep\u00feea\u00bate s\u00e3 purta (1Sm 18,5); \u00aai au \u00feinut Domnul pre David \u00eentru toate, ori la carea mergea (2Sm 8,6); \u00aai au \u00feinut Domnul \u00eentru toate pre David, ori la care au por nit (2Sm 8,14); \u00bai voiu da \u00feie suf letul t\u00e3u spre m\u00e2ntuir e \u00eentru toate lucrurile, ori la car e vei mearge (Ir 45,5). Astfel de structuri se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai as t\u00e3zi, \u00bai nu doar \u00een aria nordic\u00e3, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 fenomenul poate fi considerat specific vorbirii populare. De vreme ce traduc\u00e3torii acestui text nu au \u00eencercat s\u00e3 e vite aceste structuri, \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 nici ei nu le resim\u00feeau ca regionale. Pronumele \u00bai adjectivul pronominal compus din fie\u00bate + care este, de regul\u00e3, variabil dup\u00e3 gen \u00bai num\u00e3r la nominativ- acuzativ, f lexiunea fiind asigurat\u00e3 de articolul hot\u00e3r\u00e2t din structura pronumelui relativ care: si are fie\u00batecarele s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 dup\u00e3 feliul s\u00e3u (Fc 1,12), De la ace\u00batia s-au desp\u00e3r\u00feit ostroavele limbilor prin \u00fe\u00e3rile sale, fie\u00bat ecarele dup\u00e3 limba sa \u00bai dup\u00e3 familiile sale (Fc 10,5), ca s\u00e3 nu auz\u00e3 fie\u00batecarele glasul vecinului s\u00e3u (Fc 11,7), Rahil stearp\u00e3 fiind \u00bai Liia a na\u00bate \u00eencet\u00e2nd, slujnicele sale b\u00e3rbatului le dau, carele fie\u00batecarea c\u00e2te doi feciori dob\u00e2ndesc (Fc rezum. cap.30), Deci gr\u00e3bind au desc\u00e3r cat la p\u00e3m\u00e2nt sacii, au de\u00bachis fie\u00batecarii (Fc 44,11), \u00bai au blagoslovit pre fie\u00batecarii cu blagoslveniile sale (Fc 49,28) etc. Nu lipse\u00bate, \u00een mod firesc, \u00eentrebuin\u00fearea acestuia \u00een forma invariabil\u00e3 dup\u00e3 gen \u00bai num\u00e3r la nominativ-acuzativ. \u00cen Cartea F acerii am \u00eenregistrat, de exemplu, 9 ocuren\u00fee ale formelor variabile \u00bai numai de dou\u00e3 ori forma invariabil\u00e3, \u00een ambele cazuri fie\u00batecare fiind adjectiv: \u00aai au trimis prin m\u00e2nile slu jilor sale fie\u00batecare turm\u00e3 deosebi \u00bai au zis copiilor s\u00e3i (Fc 32,16), \u00aai toat\u00e3 prisosin\u00fea gr\u00e3ului \u00een fie\u00batecare cetate s-au adunat (Fc 41,48). \u00cen Cartea lui Iosue, \u00een schimb, se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 de 9 ori forma invariabil\u00e3 \u00bai de 6 ori formele variabile198. Aceasta \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3, \u00een general, putem vorbi despre acela\u00bai amestec de forme ca \u00bai \u00een cazul relativului car e (vezi supr a, 2.2.4.6.). 196Chiar dac\u00e3 nu este exclus ca la nivelul \u00eentregului text s\u00e3 se \u00eenregistreze \u00bai alte ocuren\u00fee ale acestor f orme, este evident c\u00e3 fenomenul regional a f ost cu grij\u00e3 evitat. 197 Fidelitatea f a\u00fe\u00e3 de original poate conduce \u00bai la alte structuri nefir e\u00bati \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, a\u00baa cum vedem \u00een urm\u00e3torul verset: De va ie\u00bai levitul din una ce t\u00e3\u00feilor tale din tot Israilul \u00een carea l\u00e3cuia\u00bate \u00bai va vrea a veni dorind de locul care-l va aleage Domnul (2Lg 18,6) \u2013 lat. si e xierit Levites de una urbium tuar um ex omni Israhel. 198 Dac\u00e3 \u00een 6 (3,12; 4,2, 4; 18,4; 21,1; 22, 14) din cele 9 ocuren\u00fee, fie\u00batecare \u2013 invariabil \u2013 are \u00eentrebuin\u00feare adjectival\u00e3 \u00bai numai o dat\u00e3 este variabil (la nominativ-acuzativ) ca adjectiv (7,18), credem c\u00e3 se poate vorbi despre contur area unei tendin\u00fee \u00een folosirea aces tei forme: mai ales variabil\u00e3, cu valoare pronominal\u00e3, \u00bai, de r egul\u00e3, invariabil\u00e3, atunci c\u00e2nd are \u00eentrebuin\u00feare adjectival\u00e3. 828","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Pronumele nehot\u00e3r\u00e2t altceva nu pune probleme deosebit e de \u00eentrebuin\u00feare, \u00een sensul c\u00e3, pe l\u00e2ng\u00e3 aceast\u00e3 form\u00e3: nu putem, af ar\u00e3 de pl\u00e3cerea Lui, altceva a gr\u00e3i cu tine (Fc 24,50), Nu iaste aceasta altceva , f\u00e3r\u00e3 sabia lui Ghedeon (Jd 7,14), se mai \u00eenregistreaz\u00e3, ca \u00bai \u00een limba actual\u00e3, alt\u00e3ceva : Nu-i alt\u00e3ceva aceasta, f\u00e3r\u00e3 casa Domnului \u00bai poar ta ceriului (Fc 28,17), Nici alt\u00e3ceva \u00batiia, f\u00e3r\u00e3 p\u00e2nea cu carea s\u00e3 hr\u00e3nea (Fc 39,6), P\u00e2nea s-au sf\u00e3r\u00bait \u00een strai\u00feele noastre \u00bai ceva dar nu avem s\u00e3 d\u00e3m omului lui Dumnezeu, nici alt\u00e3ceva (1Sm 9,7), \u201eAceastea \u00eem fac\u00e3 Dumnezeu \u00bai aceastea \u00eem adaog\u00e3, de voiu gusta p\u00e2ne sau alt\u00e3ce va \u00eenaintea apusului soarelui!\u201d (2 Sm 3,35), macar de\u00bai mainte alt\u00e3ce va a face au zis (Ir rezum. cap.18). E posibil ca cele tr ei consoane consecutive din structura cuv\u00e2ntului s\u00e3-i deter mine pe vorbitori, \u00bai ast\u00e3zi, s\u00e3 \u00eentroduc\u00e3 o vocal\u00e3 pentru u\u00baurarea rostirii, dup\u00e3 cum es te logic\u00e3 leg\u00e3tura pe care v orbitorul o face \u00eentre formele alt \u2013 alt\u00e3, pe de o parte, \u00bai altceva \u2013 alt\u00e3ce va, pe de alt\u00e3 parte. 2.2.4.8. Pronumele \u00bai adjectivul pronominal negativ. Am \u00eenr egistrat f orme pentru to\u00fei membrii clasei, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 observ\u00e3m probleme deosebite de \u00eentrebuin\u00feare. Nimeni este atestat \u00een formele nimene, nimenea \u00bai nime: Visurile lui Faraon de vaci \u00bai de spice nimene put\u00e2ndu-le t\u00e3lcui, unul Iosif le t\u00e3lcuia\u00bat e (Fc rezum. cap.41); Spus-am g\u00e2citorilor visul, \u00bai nimene este cine s\u00e3-l descoper e (Fc 41,24); nimene din toate acestea nice un r\u00e3u p\u00e3time\u00bate (I\u00ba rezum. cap.9); nimenea din voi s\u00e3 nu ias\u00e3 din u\u00baa casei sale p\u00e3n\u00e3 diminea\u00fea (I\u00ba 12,22); Nimenea nu \u00ba-au v\u00e3zut fratele s\u00e3u, nici s-au mi\u00bacat din locul unde era. (I\u00ba 10,23); nime199: nu te va putea opri s\u00e3 nu \u00eengropi \u00een morm\u00e2ntul lui mortul t\u00e3u (Fc 23,6), Nime nu-i m\u00e3rturie vorbei noastre, f\u00e3r\u00e3 Dumnez eu, carele de fa\u00fe\u00e3 privea\u00bate (Fc 31,50), \u00aai c\u00e3ut\u00e2nd \u00eencoace \u00bai \u00eencolo \u00bai nime a f i aci v\u00e3z\u00e2nd, lovind eghip teanu, l-au ascuns \u00een n\u00e3sip. (I\u00ba 2,12). Pe l\u00e2ng\u00e3 forma nimic, se \u00eent\u00e2lensc \u00een text nimica, nimic\u00e3, nemic\u00e3: precum \u00bai noi nimic dintre ale tale am atins (Fc 26,29); s\u00e3 nu piar\u00e3 nimic din ceale ce s\u00e2nt a fiilor Israil (I\u00ba 9,4); Nimica vr eau! (Fc 30,31); \u00aai cerc\u00e2nd tot cortul \u00bai nimica afl\u00e2nd (Fc 31,34); iar\u00e3 din jig\u00e3niile fiilor Isr ail nimica au perit (I\u00ba 9,6); Zioa dint\u00e2i va fi sf\u00e2nt\u00e3 \u00bai mare \u00bai a \u00baeaptea zi cu aceea\u00ba pr\u00e3znuire cins tit\u00e3; nimica ve\u00fe lucra \u00eentr-\u00eensele (I\u00ba 12,16); Nici ascuns este \u00feie c\u00e3, af ar\u00e3 de trupuri \u00bai de p\u00e3m\u00e2nturi, nimic\u00e3 avem (Fc 47,18); nimic\u00e3 vearde n-au r\u00e3mas \u00een leamne \u00bai \u00een ierbile p\u00e3m\u00e2ntului \u00een tot Eghip tul (I\u00ba 10,15); macar c\u00e3 nemic\u00e3 n-au dus pr\u00e3d\u00e3tori (Jd 5,19); de nemic\u00e3 nu ni-i lips\u00e3, f\u00e3r\u00e3 de s\u00e3la\u00ba (Jd 19,19); Ceart\u00e3-m\u00e3, Doamne, \u00eens\u00e3 \u00eentru judecat\u00e3, \u00bai nu \u00eentru iu\u00feimea Ta, ca nu cum va de nemica s\u00e3 m\u00e3 faci (Ir 10,24). Precum se v ede, textul reflect\u00e3 aproape toate variantele pronumelui negativ invariabil, pe care v orbirea din zona de la nord de Mur e\u00ba le cunoa\u00bate \u00bai ast\u00e3zi200. Formele compuse se folosesc at\u00e2t cu valoare pronominal\u00e3, c\u00e2t \u00bai cu valoare adjectival\u00e3, f lexiunea supletiv\u00e3 caracteriz\u00e2nd formele \u00eentrebuin\u00feate adjectival. Remarc\u00e3m \u00een unele cazuri forma nice a adverbului din structur\u00e3, dar varianta cu -i este mult mai bine reprezentat\u00e3. De altfel, nici se folosea mai des chiar din a doua jum\u00e3t ate a secolului al XVII-lea 201: \u00bai au dep\u00e3rtat musca de la F araon \u00bai de la slugile sale \u00bai de la norodul lui; n-au r\u00e3mas nice una. (I\u00ba 8,31); \u00bai, apuc\u00e2nd l\u00e3custele , le-au aruncat \u00een Marea Ro\u00baie, nici una au r\u00e3mas \u00een toate ho tar\u00e2le Eghiptului (I\u00ba 10,19); nici unul au r\u00e3mas dintr -\u00een\u00baii (Fc 14,28); numai b\u00e3r ba\u00feilor acestora nice un r\u00e3u s\u00e3 le f ace\u00fei, c\u00e3 au \u00eentrat supt umbra s tre\u00bainii meale (Fc 19,8); Tat\u00e3l nos tru b\u00e3tr\u00e2n este \u00bai nici un b\u00e3rbat au r\u00e3mas pre p\u00e3m\u00e2nt carele s\u00e3 poat\u00e3 \u00eentra la noi, dup\u00e3 obiceaiu a tot p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 19,31); Nici un s\u00e2mn de s\u00e3turare n-au dat (Fc 41,21); P\u00e3ciui\u00fei s\u00e2ntem, nici o le\u00bauire nu cuget\u00e3m! (Fc 42,31); au poruncit s\u00e3 ias\u00e3 to\u00fe af ar\u00e3 \u00bai nici un strein s\u00e3 nu f ie de fa\u00fe\u00e3 c\u00e2nd s\u00e3 vor cunoa\u00bate \u00eempreun\u00e3 (Fc 45,1); nimene din toate acestea nice un r\u00e3u p\u00e3time\u00bate (I\u00ba rezum. cap.9). 2.2.5. Numeralul 2.2.5.1. Numeralul cardinal. Dup\u00e3 modelul textului-surs\u00e3, numeralul cardinal una este folosit cu valoare de numeral or dinal: \u00aai s-au f\u00e3cut sar\u00e3 \u00bai diminea\u00fe\u00e3: zi una. (Fc 1,5) \u2013 lat factumq ue est vespere et mane dies unus . Sintagma se reg\u00e3se\u00bate \u00eentocmai \u00een B1688, \u00een Ms.45202 \u00bai \u00een B1795. \u00cen nota v) din traducerea lui Micu g\u00e3sim \u00bai explica\u00feia: \u00een limba jidoveasc\u00e3 nu s\u00e3 zice \u00eent\u00e2iu, \u00eent\u00e2ie, ci \u00een loc de a zice \u00eent\u00e2iu s\u00e3 zice unul, \u00bai \u00een loc de \u00eent\u00e2ie s\u00e3 zice una, precum \u00bai aici ar trebui s\u00e3 zicem zioa \u00eent\u00e2ie203 . \u00cen toate celelalte cazuri, c\u00e2nd este vorba de zilele Facerii, se folosesc e xclusiv numeralele or dinale. Se demonstreaz\u00e3 \u00eenc\u00e3 o dat\u00e3 modul \u00een care traduc\u00e3torii vechi, indiferent de s pa\u00feiul etnolingvistic din care pr oveneau, p\u00e3strau sacralitatea textului ini\u00feial. Numeralul cardinal mie are plur alul mii: \u00aai au purces f iii lui Israil din Rames \u00een Socoth, mai \u00baas\u00e3 sute de mii de b\u00e3rba\u00fe pedes tri, afar\u00e3 de prunci (I\u00ba 12,37); \u00aai f\u00e3c\u00e2nd mil\u00e3 spre mii celor ce M\u00e3 iub\u00e3sc \u00bai p\u00e3zesc poruncile Meale (I\u00ba 20,6); \u00bai au t\u00e3iat \u00een zioa aceaea ca doaoz\u00e3ci \u00bai trei de mii de oameni (I\u00ba 3 2,28); \u00aai s-au adus de la ace\u00batia, carii au trecut la num\u00e3r de doaoz\u00e3ci de ani \u00bai mai \u00een sus, din \u00baease sute \u00bai trei de mii \u00bai cinci sute cinciz\u00e3ci de arma\u00fei (I\u00ba 38,25); \u00aai de ar am\u00e3 s-au adus talantumuri \u00baeaptez\u00e3ci \u00bai doao de mii \u00bai patru sute de sicli (I\u00ba 38,29). De vreme ce forma de plur al mii s-a generalizat, credem c\u00e3 \u00eentr ebuin\u00fearea, uneori, a formei de singular mie \u00een sintagme care, semantic, reclam\u00e3 pluralul trebuie pus\u00e3 pe seama inter pret\u00e3rii unilaterale a sensului aces tui cuv\u00e2nt. \u00cen ver setul Sora noastr\u00e3 e\u00bati, cre\u00bate \u00een mie de mii \u00bai s\u00e3 st\u00e3p\u00e2neasc\u00e3 s\u00e3m\u00e2n\u00fea ta por\u00feile vr\u00e3jma\u00bailor s\u00e3i (Fc 24,60) \u2013 lat. soror nostra es crescas in mille milia , mie intr\u00e3 \u00een alc\u00e3tuirea unei sintagme care exprim\u00e3 ideea de nedeterminare numeric\u00e3. Aici traduc\u00e3torul a ur mat sensul de baz\u00e3 al cuv\u00e2ntului mille \u201eo mie\u201d, ignor\u00e2nd f aptul c\u00e3 acela\u00bai cuv\u00e2nt, \u00een forma de singular, dezvolt\u00e3 \u00bai un sens f igurat \u201eo infinitate\u201d, \u201enenum\u00e3ra\u00fei\u201d, \u201emii de..\u201d. R\u00e3m\u00e2n\u00e2nd \u00eentru totul f idel modelului sintagmatic din limba latin\u00e3, traduc\u00e3torul nu adaug\u00e3 nici m\u00e3car numer alul o l\u00e2ng\u00e3 for ma de singular (*o mie de mii ). Aici traducer ea lui Samuil Micu are: Sor a noastr\u00e3 e\u00bati, f\u00e3-t e \u00eentru mii de zeci de mii \u00bai s\u00e3 mo\u00bateneasc\u00e3 s\u00e3m\u00e2n\u00fea ta cet\u00e3\u00feile nepriiatinilor204. Sintagma se 199 Acesta fiind s pecific ariei nordice (Cf. I. Ghe\u00feie, BDRL, p.164). 200 P entru r\u00e3sp\u00e2ndirea acestor forme \u00een limba veche \u00bai \u00een limba actual\u00e3, vezi I. Ghe\u00feie, BDRL, p.163 \u2013 164. 201 Cf. V. Ar vinte, NORMELE (1688), p.XXXVIII. 202 \u00cen Ms.4389, traducere dup\u00e3 ver siune slavon\u00e3, sintagma este zioa dent\u00e3i (vezi t extul \u00een MLD, I, p.167). 203 Biblia de la Blaj (1795), edi\u00feia jubiliar\u00e3, Roma, 2000. 204 Ibidem. 829","NICULINA IACOB \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00eentocmai \u00een B1688. Prin compara\u00feie, celelalte dou\u00e3 traduceri din a doua jum\u00e3tate a secolului al XVII-lea at est\u00e3 un s tadiu arhaic \u00een \u00eentr ebuin\u00fearea numeralului, deoarece \u00eenc\u00e3 se folose\u00bate cuv\u00e2ntul \u00eentunearec cu sensul \u201e\u00eentuneric\u201d, dar \u00bai \u201ezeci de mii\u201d, \u201enum\u00e3r foarte mare\u201d, un calc dup\u00e3 vsl. t\u00efma: \u00een Ms.45: \u201eSoru-noastr\u00e3 e\u00bati, f\u00e3-t e \u00eentru mii de \u00eentun\u00earece \u00bai mo\u00bateneasc\u00e3 s\u00e3min\u00feiia t a cet\u00e3\u00feile nepri\u00eat enilor\u201d, iar \u00een Ms.4389: \u201eSor e\u00bati noao\u00e3, s\u00e3 fii \u00eentr-o mie de \u00eentun\u00earece \u00bai semin\u00feiia ta s\u00e3 ia cet\u00e3\u00feile vr\u00e3jma\u00bailor\u201d205. Evolu\u00feia de la o traducer e la alta nu mai necesit\u00e3 comentarii. Modelul este urmat \u00eentocmai \u00bai \u00een versetul urm\u00e3tor: \u00bai au adus \u00een el [\u00een olt ariul cel de aram\u00e3] mie de j\u00e2r tve (2Par 1,6) \u2013 lat. et obtulit in eo mille hostias. \u2013, unde mie exprim\u00e3 de aceast\u00e3 dat\u00e3 sensul de baz\u00e3, dar, la fel ca mai sus, se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 ne\u00eenso\u00feit de numeralul o. Desigur c\u00e3 decodarea mesajului se face f\u00e3r\u00e3 probleme, dar exprimarea nu este \u00een spiritul limii rom\u00e2ne. Formele etimologice patrusprezece, \u00baasesprezece, \u00baasezeci \u00bai toate cele \u00een care intr\u00e3 ca element de compunere una dintre aceste forme sunt generale \u00een textul celor zece c\u00e3r\u00fei men\u00feionat e206: \u00aai au tr\u00e3it Iared ani o sut\u00e3 \u00baas\u00e3zeci \u00bai doi \u00bai au n\u00e3scut pre Enoh (Fc 5,18), \u00aai au fos<t> toate zilele lui Iared ani noao sute \u00baas\u00e3zeci \u00bai doi (Fc 5,20), Deci \u00een anul al patr uspr\u00e3zecele au venit Hodor lahomor (Fc 14,5), Iosif, f iind de \u00baas\u00e3spr\u00e3zece ani, p\u00e3\u00batea turma cu fra\u00feii s\u00e3i, \u00eenc\u00e3 prunc (Fc 37,2), \u00bai ace\u00batia au n\u00e3scut Iacov: \u00baas\u00e3spr\u00e3zece suflete (Fc 46,18), toat e sufletele, patruspr\u00e3zece (Fc 46,22). Am \u00eenregistrat \u00een schimb, e ade v\u00e3rat, o dat\u00e3, \u00een Cartea Facerii (din acela\u00bai e\u00baantion de zece c\u00e3r\u00fei biblice), forma doisprece: C\u00e3 doisprece ani au fos t slujit lui Hodor lahomor \u00bai \u00een anul al treispr\u00e3zecele s-au l\u00e3sat de d\u00e3nsul (Fc 14,4). E posibil ca aici s\u00e3 fie un simplu fapt de grafie, mai cu seam\u00e3 c\u00e3 \u00een manuscris, \u00een maculator g\u00e3sim numeralul scris cu slovo-cifre, \u00een timp ce \u00een varianta \u201ecurat\u00e3\u201d cuv\u00e2ntul es te scris deasupr a unei \u00bater s\u00e3turi, posibil de alt\u00e3 m\u00e2n\u00e3 dec\u00e2t cea a copistului, c\u00e2nd s-a int en\u00feionat corectarea textului207. Spa\u00feiul prea mic putea s\u00e3-l oblige pe corector s\u00e3 reduc\u00e3 o silab\u00e3. Topica numeralului \u00een sintagm\u00e3 cu subs tantivul es te de cele mai multe ori substantiv + numeral, mai ales la numer alele de la dou\u00e3zeci \u00eenainte. \u00centrebuin\u00fearea numeralului cu valoare adjectival\u00e3 exclude, \u00een astfel de cazuri, folosirea prepozi\u00feiei de: au desp\u00e3r\u00feit din ceale care avea, daruri lui Isav, fratelui s\u00e3u, (Fc 32,13)\/ Capre doao sute, \u00feapi doaoz\u00e3ci, oi doao sute \u00bai berbeci doaoz\u00e3ci, (Fc 32,14)\/ C\u00e3mile f\u00e3t ate cu m\u00e2nzii s\u00e3i treizeci, vaci patruz\u00e3ci \u00bai tauri doaoz\u00e3ci, asini doaoz\u00e3ci \u00bai m\u00e2nzii lor zece. (Fc 32,15) \u2013 lat separ avit de his quae habebat munera Esau fratri suo\/ capras ducentas hircos viginti oves ducentas arie tes viginti\/ camelos fetas cum pullis suis triginta vaccas quadraginta e t tauros viginti asinas viginti et pullos earum decem ; Iar\u00e3 la \u00eentrarea pridvorului va fi \u00baeatr\u00e3 de co\u00fe doaoz\u00e3ci (I\u00ba 27,16) \u2013 lat. in introitu vero atrii fiet tentorium cubitorum viginti. Topica este aceea\u00bai chiar \u00een cazul sintagmelor cu numerale ce exprim\u00e3 numere mai mici de nou\u00e3sprezece: Iar\u00e3 feciorii lui Iosif, carii i s-au n\u00e3scut \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Eghiptului: suflete doao (Fc 46,27) \u2013 lat. filii autem Ioseph qui nati sunt ei in ter ra Aegyp ti animae duae. Dup\u00e3 cum se vede \u00een aceste exem ple, topica modelului208 este decisiv\u00e3 \u00een organizarea sintagmei cuprinz\u00e2nd numeralul cu valoare adjectival\u00e3. Nu \u00eentotdeauna \u00eens\u00e3, o as tfel de topic\u00e3 trebuie pus\u00e3 pe seama originalului, de vreme ce, \u00een urm\u00e3toarele contexte, topica originalului es te diferit\u00e3 de cea pentr u care a optat traduc\u00e3torul: \u00aai au fost toate zilele lui Sith ani noao sut e doispr\u00e3zece ; \u00bai au murit (Fc 5,8) \u2013 lat. et facti sunt omnes dies Se th nongentor um duodecim annorum et mortuus est; Iar\u00e3 Mesa, \u00eemp\u00e3ratul lui Moav, hr\u00e3nea dobitoace multe \u00bai pl\u00e3tea \u00eemp\u00e3r atului Israil miei o sut\u00e3 de mii \u00bai berbeci o sut\u00e3 de mii, cu l\u00e2nile sale. (4 \u00cemp 3,4) \u2013 lat. centum milia agnorum et centum milia arie tum; Dup\u00e3 a c\u00e3r uia na\u00batere au tr\u00e3it ani opt sute cincisprezeace \u00bai au n\u00e3scut feciori \u00bai fete (Fc 5,10) \u2013 lat. post cuius or tum vixit octigentis quindecim annis et genui f ilios et f ilias; \u00aai au tr\u00e3it Nahor ani doaozeci \u00bai noao \u00bai au n\u00e3scut pr e Thari (Fc 11,24) \u2013 lat. vixit autem Nahor viginti novem annis et genuit Thare, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 sint agma astfel alc\u00e3tuit\u00e3 se \u00eencet\u00e3\u00feenise \u00een traducerile rom\u00e2ne\u00bati. C\u00e2nd numer alul exprim\u00e3 numere mai mici, topica este, \u00een general, cea fireasc\u00e3: \u00cendoindu-s\u00e3 el, l-au apucat de m\u00e2n\u00e3, \u00bai pre muiarea lui \u00bai doao featele lui, pentru c\u00e3 Domnul \u00eel cr u\u00fea pre el (Fc 19,16) \u2013 lat. dissimulante illo adprehenderunt manum eius et manum uxoris ac duarum filiarum eius eo quod par ceret Dominus illi; \u00aai s-au suit Lo t din Sigor \u00bai au r\u00e3mas \u00een munte \u00bai doao f eate a lui cu d\u00e2nsul (c\u00e3 s-au temut a r\u00e3m\u00e2nea \u00een Sigor) \u00bai au r\u00e3mas \u00een pe\u00bat er\u00e3 el \u00bai doao feate a lui cu d\u00e2nsul. (Fc 19,30) \u2013 lat. ascenditque Loth de Segor et mansit in monte duae quoque filiae eius cum eo timuerat enim manere in Segor et mansit in speclunca ipse et duae filiae eius; \u00aai au z\u00e3mislit doao fete a lui Lot din tat\u00e2l s\u00e3u (Fc 19,36) \u2013 lat. conceper unt er go duae filiae Loth de patre suo; \u00aai din Asineth, de la Faraon dat\u00e3-i muiare, mai \u00eenainte de \u00baapte anii foame\u00feii, doi fii dob\u00e2ndea\u00bate (Fc rezum. cap.41). Aces te structuri au caracter oar ecum artificial: pe de o parte, substantivul \u00eenso\u00feit de numeral cardinal nu se ar ticuleaz\u00e3 cu articol hot\u00e3r\u00e2t, iar, pe de alt\u00e3 parte, numai \u00een anumite situa\u00feii se poate folosi nearticulat. Nevoia de articulare, acolo unde structura sintagmatic\u00e3 refuz\u00e3 ar ticolul hot\u00e3r\u00e2t sau substantivul nearticulat, a condus la select area articolului demonstrativ \u00bai la impunerea structurilor de tipul: *cele dou\u00e3 fete, *cei \u00baapte ani. Sintagma alc\u00e3tuit\u00e3 din numeral (exprim\u00e2nd numere mai mari de dou\u00e3zeci) + prepozi\u00feie + substantiv se realizeaz\u00e3, a\u00baa cum o demons treaz\u00e3 e xem ple de felul: \u00aai au fost ploaie pre p\u00e3m\u00e2nt patruzeci de zile \u00bai patruz eci de nop\u00fei. (Fc 7,12); \u00aai au \u00feinut apele p\u00e3m\u00e2ntul o sut\u00e3 \u00bai cincizeci de zile . (Fc 7,24); Iat\u00e3, o mie de argin\u00fe am dat fratelui t\u00e3u (Fc 20,16), Domnul mieu, ascult\u00e3-m\u00e3: p\u00e3m\u00e2ntul carele pof te\u00bati patru sute de sicle de argint pl\u00e3te\u00bate (Fc 23,15), fa\u00fe\u00e3 de structura din versetul imediat urm\u00e3tor: Carea auzind Avraam, au pus banii carii au poftit Efron, auzind feciorii lui Heth, sicle de argint patr u sute, bani ale\u00bai cur\u00e3tori. (Fc 23,16). Prezen\u00fea celor dou\u00e3 tipuri str ucturi \u00een versete succesive este o dovad\u00e3 a coexisten\u00feei acestor structuri. Necesitatea de a folosi prepozi\u00feia de \u00een cadrul unei astfel de sintagme o con\u00batientizau \u00een suficient\u00e3 m\u00e3sur\u00e3 traduc\u00e3torii, de vreme ce g\u00e3sim \u00bai structuri c\u00e3rora le putem atribui calificativul \u201ehipercorecte\u201d, a\u00baa cum este cazul celei de mai jos. Aici, poate, lipsa de exer ci\u00feiu \u00een \u00eentrebuin\u00fearea numeralelor care exprim\u00e3 numere a\u00baa de mari \u00eel deter min\u00e3 pe traduc\u00e3tor s\u00e3 205 MLD, I, p.231. 206 Fc, I\u00ba, 2Lg, Jos, Jd, 1Sm, 2Sm, Io v, Ir, Tng. 207 Nedus\u00e3 \u00eens\u00e3 la cap\u00e3t, deoar ece corecturi f\u00e3cute sistematic sunt numai \u00een Cartea Facerii. 208 Pe seama res pect\u00e3rii topicii din limba greac\u00e3 punea V. Arvinte organizarea unor astfel de sintagme: \u201eReproducerea servil\u00e3 a textului grecesc este prezent\u00e3 \u00bai \u00een pozi\u00feia numeralelor , de la doi \u00eenainte , dup\u00e3 substantiv (\u2026)\u201d (S T.L.NM., p.7). 830","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ foloseasc\u00e3 hipercorect prepozi\u00feia, al\u00e3turi de conjunc\u00feia \u00bai: \u00aai s-au adus de la ace\u00batia, carii au trecut la num\u00e3r de doaoz\u00e3ci de ani \u00bai mai \u00een sus, din \u00baease sute \u00bai trei de mii \u00bai cinci sute cinciz\u00e3ci209 de arma\u00fei (I\u00ba 38,25). Un exemplu similar de \u00eentrebuin\u00feare a celor dou\u00e3 elemente jonc\u00feionale \u00een cadrul numer alelor cu structur\u00e3 complex\u00e3 g\u00e3sim \u00een urm\u00e3torul context: \u00aai de aram\u00e3 s-au adus talantumuri \u00baeap tez\u00e3ci \u00bai doao de mii \u00bai patru sute210 de sicli (I\u00ba 38,29). Dif icultatea \u00een care era pus traduc\u00e3torul c\u00e2nd tr ebuia s\u00e3 g\u00e3seasc\u00e3 formula optim\u00e3 pentru as tfel de numer ale complexe rezult\u00e3 \u00bai din ver setul urm\u00e3tor: \u00aai au num\u00e3rat Solomon to\u00fei oamenii v eni\u00fei carii era \u00een p\u00e3m\u00e2ntul lui Israil, dup\u00e3 num\u00e3r area carea o au num\u00e3rat David, t at\u00e3l lui, \u00bai s-au aflat o sut\u00e3 \u00bai cinzeaci de mii \u00bai trei mii \u00bai \u00baase sut e. (2Par 2,17) \u2013 lat. et inventi sunt centum quinquaginta milia et tria milia sescenti. La numer alele compuse cu mie, pr oblemele ar putea veni \u00bai din alt\u00e3 dir ec\u00feie: \u00eencadrarea aces tui cuv\u00e2nt la clasa numeralului sau la clasa substantivului. Credem c\u00e3 aceasta ar putea fi cauza realiz\u00e3rii unor structuri cu totul nef ire\u00bati \u00een limba r om\u00e2n\u00e3, acolo unde solu\u00feia traduc\u00e3torului nu poate f i pus\u00e3 exclusiv pe seama fidelit\u00e3\u00feii fa\u00fe\u00e3 de model: \u00aai au ucis \u00eem p\u00e3ratul Solomon junghieri de boi mii doaozeaci \u00bai doao, de berbeci mii o sut\u00e3 doaozeaci. (2Par 7,5) \u2013 lat. boum viginti duo milia arietum centum viginti milia; \u00aai \u00eentr\u00e2nd Avie la r\u00e3zboiu \u00bai av\u00e2nd buni osta\u00bai \u00bai de cei ale\u00bai mii patruz eaci, iar\u00e3 Ier ovoam dimprotiv\u00e3 au g\u00e3tit oaste de mii optspr\u00e3z eace de b\u00e3rba\u00fei, carii \u00bai aceaia era ale\u00bai \u00bai la r\u00e3zboiu t ari. (2Par 13,3) \u2013 lat. electorum quadringenta milia ; aciem octigenta milia virorum; \u00aai au avut Asa \u00een oastea sa din cei ce pur ta paveze \u00bai suli\u00fee, din Iiuda mii trei sute, iar\u00e3 din Veniamin de cei p\u00e3v\u00e3za\u00fei \u00bai de s\u00e3get\u00e3tori mii doao sute opt, to\u00fei ace\u00batia b\u00e3rba\u00fei tari (2Par 14,8) \u2013 lat. de Iuda trecenta milia; scutariorum et sagittariorum ducenta oct oginta milia. Sensul de genitiv se mai exprim\u00e3, ca \u00bai \u00een limba actual\u00e3, prin prepozi\u00feia a + numeral cardinal + substantiv \u00een forma de nominativ -acuzativ: pentru pier dere a doao lumin\u00e3ri s\u00e3 iau o izb\u00e2nd\u00e3 (Jd. 16,28), \u00een timp ce sen sul de dativ se exprim\u00e3 cu prepozi\u00feia la : Carea v\u00e3zind Ham, tat\u00e3l lui Hanaan, adec\u00e3 r u\u00bainea t\u00e2t\u00e2nea-s\u00e3u a fi golit, au vestit la doi fra\u00fei ai s\u00e3i, afar\u00e3 (Fc 9,22); A nu sluji la doi domni. (Mt rezum. cap.6); Nime nu poat e slugi la doi domni, c\u00e3 au pre unul va ur\u00ee \u00bai pre altul va iubi, au pr e unul va suferi \u00bai pre altul va urgisi. (Mt 6,24), structura nefiind cu nimic diferit\u00e3 de vorbirea popular\u00e3 de ast\u00e3zi. Discu\u00feia de mai sus, \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu sintagma \u00een care intr\u00e3 un numeral cardinal, \u00bai exemplele excerptate din textul de la 1760 demonstreaz\u00e3 c\u00e3 topica nu este \u00eenc\u00e3 f ixat\u00e3 \u00een cadrul unei asemenea sintagme. Uneori traduc\u00e3torii urmau modelul originalului dup\u00e3 care tr aduceau, dar, \u00een mod cert, \u00bai tradi\u00feia de mai bine de dou\u00e3 secole \u00bai jum\u00e3tate a limbii literare scrise \u00ee\u00bai spunea cuv\u00e2ntul \u00een folosir ea numeralului. 2.2.5.1.1. Aproximarea numeric\u00e3 se e xprim\u00e3 \u00een mod obi\u00banuit prin structuri pe care le \u00eentrebuin\u00fe\u00e3m \u00bai ast\u00e3zi: \u00aai, ie\u00baind duhurile ceale necur ate, au \u00eentr at \u00een porci \u00bai, cu repejune mare, turma s-au aruncat \u00een mare, ca la doao mii , \u00bai s-au \u00eenecat \u00een mare. (Mc 5,13); Iar\u00e3 cei ce m\u00e2ncas\u00e3 era ca la patru mii. \u00aai i-au slobozit. (Mc 8,9); \u00aai au zis Isus: \u201eFace\u00fei oamenii s\u00e3 \u00baaz\u00e3!\u201d \u00aai er a iarb\u00e3 mult\u00e3 \u00eentr -acel loc. \u00aai au \u00baezut b\u00e3rba\u00fei, cu num\u00e3rul ca la cinci mii. (In 6,10); \u00aai v\u00e2nsl\u00e2nd ca la vro doaozeci \u00bai cinci au treizeci de stadii, au v\u00e3zut pre Isus umbl\u00e2nd pre mare \u00bai apropiindu-s\u00e3 de cor abie \u00bai s-au temut. (In 6,19); \u00aai au f\u00e3cut fiii Levi dup\u00e3 cuv\u00e2ntul lui Moisi \u00bai au t\u00e3iat \u00een zioa aceaea ca doaoz\u00e3ci \u00bai trei de mii de oameni. (I\u00ba 32,28). Apr oximare numeric\u00e3 se exprim\u00e3 \u00bai prin sintagma subliniat\u00e3 din ver setul: Sora noastr\u00e3 e\u00bati, cre\u00bate \u00een mie de mii \u00bai s\u00e3 st\u00e3p\u00e2neasc\u00e3 s\u00e3m\u00e2n\u00fea ta por\u00feile vr\u00e3jma\u00bailor s\u00e3i (Fc 24,60) \u2013 pentru care v ezi discu\u00feia de sub 2.2.5.1. Rezultat\u00e3 ca urmare a echival\u00e3rii adv erbului lat. ferm\u00bd \u201ecam\u201d, \u201eapr oape\u201d prin adverbul r om\u00e2nesc mai211 este structura subliniat\u00e3, nereperabil\u00e3 as t\u00e3zi \u00een vorbire, din ver setul: \u00aai au purces fiii lui Israil din Rames \u00een Soco th, mai \u00baas\u00e3 sute de mii de b\u00e3rba\u00fe pedestri, afar\u00e3 de prunci. (I\u00ba 12,37) \u2013 cf. lat. sescenta ferme milia peditum virorum absq ue parvulis. 2.2.5.2. N umeralul ordinal. Aspectul cel mai semnificativ prin frecv en\u00fe\u00e3 este \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu circula\u00feia amestecat\u00e3 a formelor de masculin av\u00e2nd \u00een structur\u00e3 -lea sau -le. \u00dein\u00e2nd seama de modul \u00een care s-a desf\u00e3\u00baurat procesul de formare la numeralele ordinale rom\u00e2ne\u00bati212, este clar c\u00e3 \u00een formele f\u00e3r\u00e3 deicticul -a avem a face cu reflexul rostirii regionale a diftongului [- ea] neaccentuat ca [-e ] deschis213. Circula\u00feia amestecat\u00e3 a formelor o ilustr\u00e3m cu o serie de exemple \u00een care se p\u00e3s trez\u00e3 - lea: iar\u00e3 pr e Liia \u00bai pre feciorii ei \u00een locul al doilea (Fc 33,2); \u00een anul al patrulea a lui Ioachim (Ir 25,1; 36,1; 45,1); ); De la anul al triispr\u00e3zeacelea a lui Iosie, fiiul lui Ammon, \u00eemp\u00e3ratului Iudei, p\u00e2n\u00e3 la zioa aceas ta, aces ta e al doaozeaci \u00bai triilea an (Ir 25,3); \u00een al patrulea an al lu Ioachim (Ir 46,2); Cuv\u00e2ntul ce au fost de la Domnul c\u00e3tr\u00e3 Ieremie \u00een anul al zeacelea a lui Sedechie, \u00eemp\u00e3r atul Iudii; acela e anul al unspr\u00e3zeacelea a lui Navohodonzor. (Ir 32,1); Iar\u00e3 \u00een anul al uns pr\u00e3zeacelea a lui Sedechie, \u00een luna a patra, \u00een a cincea a lunii, s-au de\u00bachis ce tatea (Ir 39,2); \u00aai au fos t cetatea conocit\u00e3 p\u00e2n\u00e3 la anul \u00eem p\u00e3ratului Sedechie al unspr\u00e3zeacelea (Ir 52,5); A\u00baijderea ale st\u00e2lpului al doilea \u00bai poamele gr\u00e3nate (Ir 52,22); \u00aai au luat voie vodul oas tei pre Sar aia, \u00eent\u00e2iul preot, \u00bai Sofonie, preo tul al doilea, \u00bai trii p\u00e3zitori pridvorului (Ir 52,24) sau se reduce la 209 C\u00e3 \u00bai al\u00fei tr aduc\u00e3tori rom\u00e2ni, \u00eenainte \u00bai dup\u00e3 1760, s-au aflat aici \u00een aceea\u00bai dificultate rezult\u00e3 din com pararea mai multor ver siuni: Tot acela mergea la num\u00e3r car ele era de doaozeci de ani \u00bai mai sus, la \u00baease sute \u00bai trei de mii \u00bai cinci sut e cincizeci \u2013 \u00een traducerea lui Samuil Micu (Biblia de la Blaj (1795), edi\u00feia jubiliar\u00e3, Roma, 2000); Tot cela ce mergea la socoteal\u00e3 den 20 de ani \u00bai \u00een sus, la 6 sute de mii \u00bai 3 mii \u00bai 5 sute \u00bai 50 \u2013 \u00een B1688 (\u00een MLD, II, p.195). Ms.45 (la 603 550) \u00bai Ms.4389 (unde se schimb\u00e3 modul de a exprima aproximar ea numeric\u00e3 \u00bai valoarea exprimat\u00e3: spre 663 550 ) nu prezint\u00e3 interes, de vreme ce numeralele nu sunt redate prin cuvinte. 210 A fost mai greu s\u00e3 delimit\u00e3m \u00een interiorul structurii subliniate din acest verset: \u00aai de aram\u00e3 s-au adus talantumuri \u00baeaptez\u00e3ci \u00bai doao de mii \u00baipatr u sute de sicli \u2013 lat. aeris quoque oblat a sunt talenta septuaginta duo milia et quadringenti supra sicli, mai cu seam\u00e3 c\u00e3 alte v ersiuni \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 aduc interpret\u00e3ri diferite: \u00een Ms.45, \u00een B1688 \u00bai la Micu: 370 de talan\u00fei \u00bai 2400 de sicli! \u00cen Ms.4389: 50 de talan\u00fe \u00bai 2 400 de sicle. \u00cen orice caz \u00eens\u00e3, a doua valoar e exprimat\u00e3 este aceea\u00bai \u00een t oate aceste traduceri. 211 Preciz\u00e3m c\u00e3 mai este singur ul echivalent dat pentru adverbul latinesc ferm\u00bd la Grigore Maior, ILV\/Lexicon , I. 212 Este \u00eendeob\u00bate acceptat f aptul c\u00e3 seria numeralelor ordinale \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 s-a format din numeralul cardinal la care s-a ad\u00e3ugat ini\u00feial articolul hot\u00e3r\u00e2t enclitic \u00bai mai t\u00e2rziu articolul posesiv. La \u00eenceput, numeralele cu tema \u00een consoan\u00e3 au p\u00e3s trat ar ticolul \u00een forma -l(u), \u00een vreme ce numeralele cu tema \u00een -e sau \u00een -i au avut articolul \u00een forma -le. Ulterior, articolul \u00een forma -le s-a gener alizat la toate numeralele ordinale masculine \u00bai apoi s-a ad\u00e3ugat -a. Dup\u00e3 crearea numeralului ordinal \u00een forma cu -lea la masculin \u00bai cu \u2013a la feminin s-a ad\u00e3ugat, \u00een momentul \u00een care ar ticolul enclitic \u00ee\u00bai pierduse func\u00feia de articol \u00bai r\u00e3m\u00e3sese simplu element de s tructur\u00e3, articolul posesiv (al, a). (Vezi G. Iv\u00e3nescu, Istoria limbii rom\u00e2ne, Ia\u00bai, 1980, p.224\u2013225). 213 Textul pr ovine dintr-o arie lingvis tic\u00e3 cu [-ea] r edus la [-e] (Vezi I. Ghe\u00feie, BDRL, p.165). 831","NICULINA IACOB -le : \u00aai numele r\u00e2ului al doile, Gheon (Fc 2,13); al doilean dup\u00e3 potop(Fc 11,10); pre cel dint\u00e2i \u00bai apoi pre al doile cu Thamar i-au \u00eempreunat (Fc rezum. cap.38); \u00aai au venit al doile an (Fc 47,18); \u00cen anul al patruspr\u00e3zeacele a \u00eemp\u00e3r atului Ezehie s-au suit Senaheriv, \u00eemp\u00e3ratul asiriilor, la toate cet\u00e3\u00feile Iiudei ceale zidite \u00bai le-au prins. (4 \u00cemp 18,13); \u00een al triispr\u00e3zeacele an al \u00eem p\u00e3r\u00e3\u00feiii lui (Ir 1,2). Uneori cele dou\u00e3 tipuri de forme coexist\u00e3 \u00een cadrul aceluia\u00bai verset: A\u00baijderea au dat porunci al doilea \u00bai al triile \u00bai tuturor carii pe trecea tur meale (Fc 32,19); \u00aai numele r\u00e2ului al triilea, Tigris [\u2026] Iar\u00e3 r\u00e2ul al patr ule, aces ta iaste Efrath. (Fc 2,14), fapt care eviden\u00feiaz\u00e3 \u00een \u00bai mai mar e m\u00e3sur\u00e3 circula\u00feia amestecat\u00e3 a formelor. De r egul\u00e3, numeralele ordinale se formeaz\u00e3 \u00bai ast\u00e3zi de la numerale car dinale care exprim\u00e3 numere mici. Numer alele prea complexe le creau probleme tr aduc\u00e3torilor, rezultatul constituindu-l structurile incomplete de tipul: \u00aai au fost \u00een anul al patru sute \u00bai optz\u00e3ci ie\u00bairii f iilor lui Israil din Eghipt (3\u00cemp 6,1); \u00aai n\u00e3v\u00e3lind Zamvri, l-au lovit \u00bai l-au ucis, \u00een anul al doaozeaci \u00bai \u00baeap te a lui Asa, \u00eemp\u00e3ratului Iiudei, \u00bai au \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feit pentru el. (3\u00cemp 16,10); \u00cen anul al cinzeci \u00bai doi a lui Azarie, \u00eemp\u00e3ratului Iiuda, au \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feit Fachee, fiiul lui Romelie, preste Isr ail, \u00een Samaria, doaozeci de ani. (4 \u00cemp 15,27); Iar\u00e3 \u00een anul al treizeaci \u00bai \u00baase al \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiii lui (2Par 16,1); Boln\u00e3vitu-s-au \u00bai Asa, \u00een anul al treizeaci \u00bai noao a \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiii sale, de durearea picioarelor foar te cumplit\u00e3 (2Par 16,12); \u00aai au adormit cu p\u00e3rin\u00feii s\u00e3i; \u00bai au murit \u00een anul \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feiii sale al patruzeaci \u00bai unul (2Par 16,13). Numai accidental poate ap\u00e3rea structura incomplet\u00e3 \u00een cazul unor numerale ce exprim\u00e3 numere mici: \u00cen anul al doispr\u00e3zeace a lui Ahaz , \u00eemp\u00e3ratului Iiudii, au \u00eem p\u00e3r\u00e3\u00feit Osie, fiiul Eli, \u00een Samaria, preste Israil, noao ani. (4 \u00cemp 17,1). \u00cencercarea de a aplica numeralului ordinal regulile flexiunii prin analogie cu flexiunea substantivului articulat cu articolul hot\u00e3r\u00e2t enclitic conduce la urm\u00e3toarea form\u00e3: p\u00e2n\u00e3 la plinirea a unspr\u00e3zeacelui an a lui Sedechie (Ir 1,3), o form\u00e3 absolut ar tificial\u00e3, care demonstreaz\u00e3 \u00eens\u00e3 modul ingenios \u00een care traduc\u00e3torul a reu\u00bait s\u00e3 exprime aici sensul cazual de genitiv. Alteori se e xprim\u00e3 sensul de plural, de ast\u00e3 dat\u00e3 prin f orma articolului posesiv din structur\u00e3: To\u00fei carii s-au num\u00e3r at \u00een taberile lui Efrem, mii o sut\u00e3 opt \u00bai o sut\u00e3 prin gloatele sale, ai treile vor purcede (Nm 2,24). Dac\u00e3 ad\u00e3ug\u00e3m la situa\u00feiile discut ate p\u00e2n\u00e3 acum \u00bai cazul unui numeral ordinal din structura c\u00e3ruia lipse\u00bate articolul posesiv: Iar\u00e3 Ioram, fiiul lui Ahav, au \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feit preste Israil \u00een Samaria la anul optspr\u00e3zeacealea al lui Iosafat, \u00eemp\u00e3ratul Iiudei. (4 \u00cemp 3,1) \u2013 de\u00bai ar putea fi vorba aici despre o omisiune exclusiv de ordin grafic \u2013, credem c\u00e3 am semnalat cele mai im portante aspecte reper abile la nivelul acestui text, cu privire la seria numeralelor ordinale create pe terenul limbii rom\u00e2ne. \u00cen capul seriei numeralelor ordinale este \u00eent\u00e2i, \u00een forma simpl\u00e3, dar \u00bai compus, av\u00e2nd \u00een structur\u00e3 prepozi\u00feia de + \u00eent\u00e2i, invariabil sau variabil dup\u00e3 gen , cu \u00eentrebuin\u00feare substantival\u00e3, adjectival\u00e3 sau adverbial\u00e3: \u00een zioa dint\u00e2i a lunii (Fc 8,5); Deci \u00een anul \u00baas\u00e3 sute unul, \u00een luna dint\u00e2i, \u00een zioa dint\u00e2i a lunii, au sc\u00e3zut apele de pre p\u00e3m\u00e2nt (Fc 8,13); cel mai mare vinde celui mai mic na\u00baterea dint\u00e2i (Fc rezum. cap.25); \u201eIat\u00e3, moriu! ce-m va folosi mie na\u00bat erea dint\u00e2ie?\u201d (Fc 25,32); \u00bai i-au v\u00e2ndut na\u00baterea dint\u00e2iu (Fc 25,33). \u00cen cazul acestui numeral sensurile gramaticale de gen, num\u00e3r caz se exprim\u00e3 frecvent cu ajutorul articolului demonstrativ, pe care nu-l \u00eent\u00e2lnim c\u00e2nd e vorba de alte numerale: \u201eVinde-m na\u00baterea t a cea dint\u00e2i!\u201d (Fc 25,31); na\u00bater ea mea cea dint\u00e2iu mai nainte o au luat (Fc 2 7,36); \u00aai a\u00baa, dob\u00e2ndind dorita nunt\u00e3, au mai iubit pre a doua dec\u00e2t pre cea dint\u00e2i (Fc 29,30); \u00aai au por uncit celui dint\u00e2i (Fc 32,17); \u00bai te va \u00eentoar ce \u00een treapta dint\u00e2i (Fc 40,13); \u00cembuc\u00e2nd toat\u00e3 frumsea\u00feea celor dint\u00e2i (Fc 41,7). Forma simpl\u00e3 cunoa\u00bate, de asemenea, o larg\u00e3 circula\u00feie \u00een acest text214,mai cu seam\u00e3 \u00een sintagma \u00eent\u00e2i(iul) n\u00e3scut \u201ecel mai mare dintre f ii\u201d, dar \u00bai, mai ales la plural, \u201eprimii miei, iezi etc. f\u00e3ta\u00fei \u00eentr-o turm\u00e3\u201d, dup\u00e3 cum dint\u00e2i (dint\u00e2ie\/dint\u00e2iu\/ dint\u00e3ia) intr\u00e3 \u00een sintagma na\u00baterea (cea) dint\u00e2i, cu sensul \u201edr eptul primului n\u00e3scut\u201d (\u00een Fc rezum. cap.25; 25,31, 32, 33, 3 4; 27,36). De\u00bai are posibilitatea s\u00e3 exprime categoriile de gen num\u00e3r \u00bai caz \u00een mod sint etic: \u00eent\u00e3iul n\u00e3scut (Fc 35,23; 46,8); \u00eent\u00e2iului n\u00e3scut (Fc 36,15; 38,6), forma simpl\u00e3 este uneori precedat\u00e3 de articol demonstrativ care-i asigur\u00e3 f lexiunea: celui \u00eent\u00e2i n\u00e3scut (Fc 41,51); cei \u00eent\u00e2i n\u00e3scu\u00fe (Fc 43,33). 2.2.5.3. Alte numerale. Toate tipurile de numer ale se reg\u00e3sesc \u00een textul pe care \u00eel analiz\u00e3m. Dintre numeralele colective sunt bine reprezentate formele am\u00e2ndoi, am\u00e2ndoao: \u00aai er a am\u00e2ndoi goli, Adam adec\u00e3 \u00bai muiare lui \u00bai nu s\u00e3 r u\u00baina (Fc 2,25); \u00aai er a am\u00e2ndoi b\u00e3tr\u00e2ni \u00bai vechi de zile (Fc 18,11); \u00bai au lovit am\u00e2ndoi leg\u00e3tur\u00e3 de pace (Fc 21,27); Carele lu\u00e2nd toate acestea, le-au \u00eemp\u00e3r\u00feit pre mijloc \u00bai am\u00e2ndoao p\u00e3r\u00feile \u00eemprotiva sa cu partea dinlontr u le-au pus (Fc 15,10); cu am\u00e2ndoao fetele, ne\u00batiind, s-au ames tecat (Fc rezum. cap.19); a v\u00e2nd la genitiv-dativ am\u00e2nduror: \u00aai s-au de\u00bachis ochii am\u00e2ndur or (Fc 3,7); \u00aai \u00eentr\u00e2nd Lavan \u00een cortul lui Iacov \u00bai al Liei \u00bai am\u00e2nduror slujnicelor, n-au aflat (Fc 31,33); \u00aai au desp\u00e3r\u00feit pre feciorii Liei \u00bai Rahil \u00bai am\u00e2nduror slujnicelor (Fc 33,1); Isa v, cu muierile \u00bai pr uncii, de la fratele s\u00e3u, Iacov, pentru mult\u00e3 foar te am\u00e2ndur or blag\u00e3, s\u00e3 des parte (Fc rezum. cap.36). Numeralul multiplicativ este prezent prin forme precum: \u00eendoit, \u00eemp\u00e3trat, \u00eensutit : cu bani \u00eendoi\u00fe (Fc rezum. cap.43); \u00aai bani \u00eendoi\u00fe duce\u00fe cu voi (Fc 43,12); Luat-au, dar\u00e3, b\u00e3rba\u00feii daruri \u00bai bani \u00eendoi\u00fe \u00bai pre Veniamin \u00bai s-au pogor\u00e2t \u00een Eghipt (Fc 43,15); \u00aai voiu r\u00e3s pl\u00e3ti \u00eent\u00e2i \u00eendoitele nedrept\u00e3\u00fei \u00bai p\u00e3catele lor (Ir 16,18); ad\u00e3 preste d\u00e2n\u00baii zi de n\u00e3cazu \u00bai cu \u00eendoit\u00e3 zdrobire \u00eei zdrobea\u00bate! (Ir 17,18); Oaia o va \u00eentoarce \u00eemp\u00e3trat\u00e3, pentr u c\u00e3 au f\u00e3cut aceasta \u00bai n-au \u00eeng\u00e3duit (2Sm 12,6); \u00aai au s\u00e3m\u00e2nat Isaac \u00een p\u00e3m\u00e2ntul acela \u00bai au af lat \u00eentr-acela an \u00eensutit (Fc 26,12). Pentru numeralul distributiv am \u00eenregistrat structura cu c\u00e2te + numeral car dinal: \u00aai din toate jiviniile a tot trupul c\u00e3te doao vei b\u00e3ga \u00een corabie (Fc 6,19); c\u00e3te doao din toate or \u00eentra cu tine, ca s\u00e3 poat\u00e3 tr\u00e3i (Fc 6,20); Au \u00eentrat la Noe \u00een corabie, c\u00e3te doao, c\u00e3te doao din tot trupul \u00een carele era duhul vie\u00feii (Fc 7,15); \u00aai fie\u00batec\u00e3ruia au poruncit s\u00e3 li s\u00e3 aduc\u00e3 c\u00e3te doao ve\u00baminte (Fc 45,22); Am\u00e2ndoo c\u00e3petealele s t\u00e2lpilor era v\u00e3rsate, c\u00e2te \u00baeapte r\u00e2nduri de mreju\u00fee \u00eentr-un c\u00e3petel \u00bai c\u00e2te \u00baeapte mreju\u00fee \u00eentr-alt c\u00e3petel. (3\u00cemp 7,17); C\u00e3, ucig\u00e2nd Iezavel prorocii Domnului, au luat el o sut\u00e3 de proroci \u00bai i-au ascuns c\u00e2te cincizeaci \u00bai c\u00e2te cincizeaci \u00een pe\u00batere \u00bai i-au hr\u00e3nit cu p\u00e2ne \u00bai ap\u00e3. (3\u00cemp 18,4); c\u00e3 am ascuns din prorocii Domnului o sut\u00e3 de b\u00e3r ba\u00fei, c\u00e2te cinz eaci \u00bai c\u00e2te cinzeaci \u00een pe\u00bateri \u00bai i-am p\u00e3scut cu p\u00e2ne \u00bai ap\u00e3 (3\u00cemp 18,13). La numer alul adverbial, subliniem prezen\u00fea structurii cu numeral cardinal + substantivul ori : De \u00baapte ori r\u00e3spl\u00e3tire s\u00e3 va da pentr u Cain, iar\u00e3 pentru Lameh de \u00baaptezeci de ori c\u00e2tea \u00baapte (Fc 4,24), De trei ori \u00een fie\u00batecare an ve\u00fe pr\u00e3znui Mie 214 Vezi formele \u00eenregistrate \u00een Indice. 832","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ s\u00e3rb\u00e3tori (I\u00ba 23,14); De trei ori \u00een an s\u00e3 va ar\u00e3ta toat\u00e3 partea b\u00e3rb\u00e3teasc\u00e3 a ta \u00eenaintea Domnului, Dumnezeului t\u00e3u (I\u00ba 23,17); Hiachint \u00bai ur\u00bainic \u00bai coc de doao ori \u00eentins \u00bai visom (I\u00ba 25,4); Iar\u00e3 cortul a\u00baa-l vei face: zeace p\u00e3retari de vison r\u00e3sucit \u00bai hiachinth \u00bai de ur\u00bainic \u00bai de co cu de doao ori \u00eentins (I\u00ba 26,1); Face-vei \u00bai zaveas\u00e3 de hiachinth \u00bai de por fir\u00e3 \u00bai coc de doao ori \u00eentins \u00bai de vison r\u00e3sucit (I\u00ba 26,31). O alt\u00e3 structur\u00e3 prin care se exprim\u00e3 sensul iter ativ este alc\u00e3tuit\u00e3 din numeralul ordinal + substantivul oar\u00e3, acesta fiind uneori \u00een elips\u00e3: \u00aai au chemat \u00eengerul Domnului pre Avraam a doao oar\u00e3 din ceriu (Fc 22,15); Iar\u00e3 ce ai v\u00e3zut a doao , de acela\u00ba lucru fiind visul, s\u00e3mn de \u00eent\u00e3rire este (Fc 41,32); De n-ar fi mijlocit apestirea \u00bai a doaoa am f i venit (Fc 43,10); De va \u00eenceta, va sp\u00e3la cu ap\u00e3 ceale curate, a doao oar\u00e3, \u00bai curate v or fi. (Pr 13,58). Cartea preo\u00feiii ne of er\u00e3 un num\u00e3r foarte mare de exemple pentru numeralul fr ac\u00feionar, reprezentat cel mai frecvent de structuri complexe alc\u00e3tuite din numeral ordinal + substantivul par te: De nu va putea m\u00e2na lui a aduce doi turturi sau doi pui de porumb, va aduce pentr u p\u00e3catul s\u00e3u f\u00e3in\u00e3, a z eacea parte efi (Pr 5,11); \u00bai a cincea parte o va pune deasupra (Pr 5,16); \u00bai \u00eenc\u00e3 \u00bai a cincea parte [va \u00eentoarce] st\u00e3p\u00e2nului c\u00e3ruia au f\u00e3cut pagub\u00e3 (Pr 6,5); A zeace par te efi vor aduce din f\u00e3in\u00e3 \u00een jir tf\u00e3 veacinic\u00e3 (Pr 6,20); din uleiu a \u00baeasea par te [va lua] (Pr 14,10); din unt de lemn a \u00baeasea par te [va lua] (Pr 14,12); \u00aai din a \u00baeasa parte a untului de lemn va turna \u00een st\u00e2nga sa (Pr 14,15); pentru gre\u00baal\u00e3 va lua un miel s pre aducere, s\u00e3 s\u00e3 roage pentru el preotul, \u00bai a zecea parte de f\u00e3in\u00e3 stropit e cu unt de lemn spre jir tfirea, \u00bai din untdelemn a \u00baasa par te (Pr 14,21); Carele lu\u00e2nd mielul pentru gre\u00baal\u00e3 \u00bai a \u00baeasea parte din untul-de- lemn, le va r\u00e3dica \u00eempreun\u00e3 (Pr 14,24); Cine va m\u00e2nca din ceale sfin\u00feite prin ne\u00batiin\u00fe\u00e3, va adaoge a cincea parte cu ceaea ce au m\u00e2ncat \u00bai o va da preotului la j\u00e2r tfealnic (Pr 22,14); \u00bai gus tarea vinului, a patra parte de hin (Pr 23,13); va da preste biciulat a cincea par te (Pr 27,13); va da preste biciuluit a cincea par te (Pr 27,15); va \u00eentoarce a cincea par tea banilor ce s-au biciuluit (Pr 27,19); \u00bai va da a cincea par te a pre\u00feului (Pr 27,27); Iar\u00e3 cine va vrea a r\u00e3scump\u00e3ra z\u00e3ciu irile sale va adaoge a cincea parte a lor (Pr 27,31). 2.2.6. Ver bul215 Clas\u00e3 f lexionar\u00e3 stabil\u00e3, verbul prezint\u00e3 \u00bai la nivelul aces tui text c\u00e2teva aspecte car acteris tice vechii rom\u00e2ne liter are \u00bai unele par ticularit\u00e3\u00fei de flexiune datorate \u00eenscrierii textului \u00een aria dialectal\u00e3 situat\u00e3 la nord de Mur e\u00ba. 2.2.6.1. Conjugarea. Ver bul a adaoge (< lat. *adaugere) se \u00eencadreaz\u00e3 \u00een continuare la conjugarea a III 216: \u00bai ve\u00fei adaoge (Fc 32,20); \u00bai el s\u00e3 va adaoge dind\u00e3r\u00e3pt (Fc 49,19); Pentru aceaea s\u00e3 adaoge a triia, mu\u00bai\u00fe\u00e3le, \u00bai a patra, mu\u00batele (I\u00ba rezum. cap.8); Pentru aceaea s\u00e3 adaoge a nooa, desimea \u00eentunerecului (I\u00ba rezum. cap.10); Bogatul nu va adaoge la gium\u00e3tate de sicl\u00e3, \u00bai s\u00e3r acul nimic va sc\u00e3dea (I\u00ba 30,15); Nu ve\u00fe adaoge la cuv\u00e2ntul car e gr\u00e3iesc voao, nice v e\u00fe lua dintr-\u00eensul (2Lg 4,2); Ce-\u00fei por uncesc, aceasta numai f\u00e3 Domnului, nici adaoge ceva, nici sc\u00e3dea (2Lg 12,32); \u00aai va \u00feinea cel drep t calea sa, \u00bai cel cu m\u00e2ni curate va adaoge t\u00e3rie (Iov 17,9). Din lat. curro, -\u00ecr e a rezultat verbul a cure, trecut frecvent la conjugarea I \u00een f orma a cura. \u00cen aceast\u00e3 perioad\u00e3 se creeaz\u00e3 \u00bai forma analogic\u00e3 cu g, dup\u00e3 a merge, ceea ce favorizeaz\u00e3 circula\u00feia ambelor forme, predominante f iind \u00eens\u00e3 formele analogice: \u00een p\u00e3m\u00e2ntul care cur\u00e3 lap te \u00bai miere (I\u00ba 3,8), p\u00e3m\u00e2ntul ce cur\u00e3 lapte \u00bai miiare (2Lg 6,3), care cur\u00e3 lapte \u00bai miere (2Lg 11,9), p\u00e3m\u00e2ntul ce cur\u00e3 lapte \u00bai miere (2Lg 26,9, 15), \u00aai au \u00eentrat norodul \u00een codru \u00bai s-au ar\u00e3t at cur\u00e2nd miere (1Sm 14,26) etc., dar: la p\u00e3m\u00e2ntul ce curge lapte \u00bai miere (I\u00ba 3,17; 33,3), p\u00e3m\u00e2ntul ce curge lapte \u00bai mi ere (I\u00ba 13,5), St\u00e3tut-au apa curg\u00e2nd, adunatu-s-au ad\u00e2ncurile \u00een mijlocul m\u00e3rii (I\u00ba 15,8), Muntele, c\u00e3z\u00e2nd, curge, \u00bai piatra s\u00e3 mut\u00e3 din locul s\u00e3u (Iov 14,18), Care din nori curg (Iov 36,28), \u00aai are n\u00e3dejde c\u00e3 curge Iordanul \u00een gura lui (Iov 40,18), vor curge\u00bai v or peri (2Lg 28,40), s\u00e3 curg\u00e3 ca rooa vorba mea (2Lg 32,2), curge-va desf\u00e3t at din Vasan (2Lg 33,22). Inova\u00feia es te prezent\u00e3 \u00bai \u00een derivatele acestui ver b: \u00bai Domnul au dat tuneturi \u00bai grindine \u00bai fulgere curg\u00e3t oare preste p\u00e3m\u00e2nt (I\u00ba 9,23), praznicul c\u00e2nd s\u00e3 adun\u00e3 toate \u00een curgerea anului (I\u00ba 34,22), al\u00e3turi de cele ale formei e timologice: Carea auzind Avraam, au pus banii carii au pof tit Efron, auzind feciorii lui He th, sicle de argint patr u sute, bani ale\u00bai cur\u00e3tori (Fc 23,16). R\u00e3m\u00e2n la conjugarea a II-a urm\u00e3toarele ver be: a pl\u00e3cea (< lat. plac\u00eco, -\u00bdre), a r\u00e3m\u00e2nea (< lat. reman\u00eco, -\u00bdre), a t\u00e3cea (< lat. tac\u00eco, -\u00bdre), a \u00feinea (< lat. ten\u00eco, -\u00bdre), a umplea (< lat. impl\u00eco, -\u00bdre). A pl\u00e3cea, \u00eencadr at uneori ast\u00e3zi, incor ect, la conjugarea a III-a, are n umai forme de conjugarea a II-a: precum v\u00e3 va pl\u00e3cea (Fc 19,8); oriunde \u00ee\u00fe va pl\u00e3cea, l\u00e3cuia\u00bate! (Fc 20,15); De nu va pl\u00e3cea ochilor domnului s\u00e3u (I\u00ba 21,8); \u00bai nu M\u00e3 voi \u00eendura \u00eentru carele bine-M va pl\u00e3cea (I\u00ba 33,19); \u00aai vei cump\u00e3ra dintr -aceia\u00ba bani orice-\u00fei va pl\u00e3cea (2Lg 14,26); L\u00e3cui-va cu tine \u00een locul care-i va pl\u00e3cea (2Lg 23,16); m\u00e2nc\u00e3 struguri c\u00e2t \u00ee\u00fe va pl\u00e3cea (2Lg 23,24). Exclusiv la conjugarea a II-a se \u00eencadr eaz\u00e3 \u00bai verbul a r\u00e3m\u00e2nea: Nu va r\u00e3m\u00e2nea Duhul Mieu \u00een om \u00een veac, c\u00e3 trup este (Fc 6,3); Nicidecum, ce \u00een uli\u00fe\u00e3 vom r\u00e3m\u00e2nea (Fc 19,2); c\u00e3 s-au temut a r\u00e3m\u00e2nea\u00een Sigor (Fc 19,30); R\u00e3m\u00e2nea-voi dar\u00e3 robul t\u00e3u pentru prunc \u00een slujba domnul mieu (Fc 44,33); \u00bai ve\u00fei r\u00e3m\u00e2nea pu\u00fe\u00e2ni \u00een neamuri la care v\u00e3 va duce Domnul (2Lg 4,27); \u00bainu va r\u00e3m\u00e2nea din c\u00e3rnurile cealui ce s-au j\u00e2rtvit sara (2Lg 16,4); Nu va r\u00e3m\u00e2nea trupul lui \u00een lemn, ci \u00eentr-aceea zi s\u00e3 va \u00eengropa (2Lg 21,23); orice va r\u00e3m\u00e2nea \u00een pomi nu te vei \u00eentoarce s\u00e3 le culegi (2Lg 24,20); \u00aai ve\u00fe r\u00e3m\u00e2nea pu\u00feini cu num\u00e3rul carii \u00eent\u00e2i era\u00fei ca stelele ceriului cu mul\u00feimea (2Lg 28,62); au vei r\u00e3m\u00e2nea p\u00e2n\u00e3 \u00een sf\u00e2r\u00bait? (Ir 3,5); am\u00e2n\u00e3n\u00feindu-le greale reale de vor r\u00e3m\u00e2nea \u00een r\u00e3ot\u00e3\u00fei (Ir rezum. cap.4);ca un c\u00e3l\u00e3toriu ce abate a r\u00e3m\u00e2nea (Ir 14,8); \u00bai numai aceiavor r\u00e3m\u00e2nea carii vor fugi la haldei (Ir rezum. cap.21). Sunt \u00eens\u00e3 forme a c\u00e3ror \u00eencadrare la conjugarea a II-a sau la conjugarea a III-a se poate f ace numai \u00een func\u00feie de accentul fonetic al cuv\u00e2ntului. \u00cen transcriere nu s-a notat accentul, prin urmare posibiliatea de a verifica locul accentului la formele susceptibile de a f i \u00eencadrate la o conjugare sau la alta este limitat\u00e3. \u00cen Cartea Facerii am \u00eenregistr at o singur\u00e3 form\u00e3 \u00een care accentul poate distinge \u00eentre o conjugare \u00bai cealalt\u00e3: Rogu-m\u00e3, domnilor, abate\u00fei-v\u00e3 la casa slujii voastr e \u00bai r\u00e3m\u00e2ne\u00fe acolo (Fc 19,2). Accentuat\u00e3 pe ultima silab\u00e3, a\u00baa cum am putut cons tata analiz\u00e2nd manuscrisul, aceast\u00e3 form\u00e3 apar\u00feine conjug\u00e3rii a II-a217. 215 Pentru toate verbele discutate aici \u00bai, desigur, pentru multe altele care nu intr\u00e3 \u00een discu\u00feia noastr\u00e3, se pot urm\u00e3ri paradigmele f lexionare \u00een Indice. 216 Cu aceast\u00e3 form\u00e3 \u00eel vom \u00eent\u00e2lni \u00eenc\u00e3 \u00een secolul al XIX-lea, cu deosebire \u00een scrierile lui A. Pumnul, I.G. Sbiera. 217 Analizat\u00e3 numai din perspectiva gr afiei, aceast\u00e3 form\u00e3 va fi \u00eencadrat\u00e3 \u00eens\u00e3 la conjugarea a III-a. Este \u00bai mo tivul pentru care consider\u00e3m c\u00e3 grafia a putut a vea un anumit rol \u00een trecerea v erbelor de acest tip la conjugarea a III-a. 833","NICULINA IACOB Formele f lexionare ale ver bului a t\u00e3cea atest\u00e3 exclusiv \u00eencadrarea la conjugarea a II-a: Domnul va o\u00bati pentr u voi, \u00bai voi ve\u00fei t\u00e3cea (I\u00ba 14,14); deac\u00e3 vor t\u00e3cea pov\u00e3\u00feuitorii oastei \u00bai vor sf\u00e2r\u00bai de-a gr\u00e3i (2Lg 20,9); P\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd t\u00e3ce\u00fei \u00bai nu aduce\u00fei \u00eend\u00e3r\u00e3p t \u00eemp\u00e3ratul? (2Sm 19,10); nu v oiu t\u00e3cea (Ir 4,19); s\u00e3 t\u00e3cem acolo (Ir 8,14); ne-au f\u00e3cut a t\u00e3cea (Ir 8,14); T\u00e3c\u00e2nd dar\u00e3 vei t\u00e3cea \u00bai va urma dup\u00e3 tine sabia (Ir 48,2); To\u00fei b\u00e3r ba\u00feii osta\u00bai vor t\u00e3cea \u00een zioa aceaea (Ir 49,26); S\u00e3 nu t\u00e3ce\u00fei preste nedreptatea ei (Ir 51,6). \u00aai \u00een cazul unor forme flexionare ale ver bului a \u00feinea analiza trebuie extins\u00e3 la nivel suprasegmental. Aceea\u00bai form\u00e3 flexionar\u00e3, \u00een func\u00feie de accent, poate veni de la a \u00feine sau de la a \u00feinea. Dac\u00e3 formele subliniate din contextele urm\u00e3toare nu pun probleme de acest fel: \u00bai m\u00e3 vor ucide \u00bai pre tine te vor \u00feinea (Fc 12,12); Umple sacii lor de gr\u00e2u c\u00e2t pot \u00feinea \u00bai pune banii fie\u00batec\u00e3rora \u00een v\u00e3r ful sacului (Fc 44,1), \u00een alte situa\u00feii, omografia nu se poate rezolva dec\u00e2t dac\u00e3 avem posibilitatea s\u00e3 stabilim locul accentului \u00een cuv\u00e2nt: De vei merge spre st\u00e2nga, eu oi \u00feine dreapta (Fc 13,9); Vino s\u00e3-l \u00eemb\u00e3t\u00e3m cu vin \u00bai s\u00e3 dur mim cu d\u00e2nsul, s\u00e3 \u00feinem din tat\u00e3l nos tru s\u00e3m\u00e2n\u00fea (Fc 19,32); S\u00e3-i d\u00e3m lui vin de b\u00e3ut \u00bai \u00een ceast\u00e3 noapte \u00bai vei dormi cu el, s\u00e3 \u00feinem s\u00e3m\u00e2n\u00fea din t at\u00e3l nost (Fc 19,34); Nu ucide\u00fe sufletul lui, nici v\u00e3rsa\u00fe s\u00e2ngele, ce-l arunca\u00fe \u00een jghiabul acesta carele iaste \u00een pustie \u00bai v\u00e3 \u00feine\u00fe m\u00e3nile voastre nevinovate (Fc 37,22); \u00aai m-au triimis mai \u00eenainte Dumnezeu, s\u00e3 v\u00e3 \u00feine\u00fei pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai hran\u00e3 de tr\u00e3it s\u00e3 pute\u00fe a vea (Fc 45,7). Din analiza manuscrisului r ezult\u00e3 c\u00e3 accentul este notat de fiecare dat\u00e3 pe ultima silab\u00e3, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 formele de mai sus fac par te din paradigma ver bului de conjugarea a II-a. Cum \u00een transcriere accentele nu s-au notat, ar fi imposibil s\u00e3 urm\u00e3rim \u00een manuscris fiecare form\u00e3 f lexionar\u00e3 susceptibil\u00e3 de a fi \u00eencadrat\u00e3 la o conjugare sau la cealalt\u00e3. Analiza de mai sus s-a efectuat numai pe textul din Cartea Facerii, unde nu am \u00eent\u00e2lnit nici m\u00e3car o dat\u00e3 forme car e s\u00e3 poat\u00e3 fi atribuite ver bului de conjugarea a III-a. Vom conchide, a\u00baadar, \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu acest verb, c\u00e3 dat ele analizei par\u00feiale \u00eentreprinse de noi f avorizeaz\u00e3 \u00eencadr area verbului \u00een discu\u00feie la conjugarea a II-a. O analiz\u00e3 similar\u00e3 necesit\u00e3 v erbul a um plea. Toate formele pe care le-am \u00eenregistrat pentru acest v erb \u00een Cartea Facerii au putut fi atribuit e conjug\u00e3rii a II-a numai dup\u00e3 ce am analizat, \u00een manuscris, locul accentului \u00een fiecare form\u00e3 \u00een par te. \u00cen toate cazurile, accentul este notat pe ultima silab\u00e3: Cre\u00bate\u00fei \u00bai v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fei \u00baiumple\u00fei apele m\u00e3rii (Fc 1,22); Cre\u00bate\u00fei \u00bai v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fe \u00bai umple\u00fei p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 1,28); Cre\u00bate\u00fe \u00bai v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fe \u00bai umple\u00fe p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 9,1); Iar\u00e3 voi cre\u00bate\u00fe \u00bai v\u00e3 \u00eenmul\u00fei\u00fe \u00bai \u00eentra\u00fe pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai-l umple\u00fe (Fc 9,7). \u00cen alte c\u00e3r\u00fei biblice sunt suficiente forme care s\u00e3 nu necesite stabilir ea pozi\u00feiei accentului pentru a preciza conjugarea: \u00bai s\u00e3 vor umplea cas\u00e3le eghipteanilor de multe feliuri de mu\u00bate \u00bai tot p\u00e3m\u00e2ntul \u00een care v or fi (I\u00ba 8,21); \u00aai vor umplea [l\u00e3custele] toate cas\u00e3le tale (I\u00ba 10,6), \u00bai au \u00eenceput a s\u00e3 umplea de viermi \u00bai s-au putr\u00e3zit (I\u00ba 16,20); Nu va fi neroditoriu, nici ster p \u00een p\u00e3m\u00e2ntul t\u00e3u, num\u00e3r ul zilelor tale l-oiu umplea (I\u00ba 23,26); \u00aacaful \u00eentre oltariu \u00bai \u00eentre cor t, carele \u00eel vei umplea de ap\u00e3 (I\u00ba 40,7); \u00abToat\u00e3 plosculi\u00fea s\u00e3 va umplea de vin\u00bb. \u00aai vor zice c\u00e3tr\u00e3 tine: \u00abAu doar\u00e3 nu \u00batim c\u00e3 toat\u00e3 plosculi\u00fea s\u00e3 va umplea de vin?\u00bb (Ir 13,12). Concluzia este cea pe car e am exprimat-o mai sus \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu ver bul a \u00feinea. Forme f lexionare precum: au cur\u00e3\u00feit, v\u00e3 cur\u00e3\u00fei\u00fe, s\u00e3 cur\u00e3\u00fei\u00fe etc. atest\u00e3 \u00eencadrarea ver bului la conjugarea a IV-a, a cur\u00e3\u00fei, a\u00baa cum circul\u00e3 p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi \u00een aria nordic\u00e3218: \u00aai lu\u00e2nd Iacov nuiale de plop verzi \u00bai de migdali \u00bai de platos, de o parte le-au cur\u00e3\u00feit (Fc 30,37); Lep\u00e3da\u00fe dumnezeii cei streini carii s\u00e2nt \u00een mijlocul vostru \u00bai v\u00e3 cur\u00e3\u00fei\u00fe \u00bai s\u00e3 cur\u00e3\u00fei\u00fe ve\u00bamintele v oastre. (Fc 35,2); \u00aai vei cur\u00e3\u00fei oltariul c\u00e2nd vei junghiia j\u00e2rtfa cur\u00e3\u00fe\u00e3niii \u00bai-l vei unge spre sfin\u00fe\u00e3nie (I\u00ba 29,35); \u00aaeap te zile vei cur\u00e3\u00fei oltariul \u00bai-l vei sf in\u00fei (I\u00ba 29,37); F\u00e3cut-au \u00bai \u00baeapte candele cu muc\u00e3rile sale, \u00bai vase \u00een carele s\u00e3 s\u00e3 st\u00e2ng\u00e3 ceale ce s\u00e3 cur\u00e3\u00feiia, de aur foarte cur at. (I\u00ba 37,23); Ci vei treace la munte \u00bai-\u00fe vei cur\u00e3\u00fei poieni s pre l\u00e3cuire (Jos 17,18). Dublete de con jugare prezint\u00e3 v erbe mai pu\u00fein \u00eentrebuin\u00feate: a p\u00e3ingina\/a se \u00eemp\u00e3ingina fa\u00fe\u00e3 de a p\u00e3iengini\/a p\u00e3ingini: \u00aai au \u00eemb\u00e3trinit Isaac \u00bai i s-au \u00eemp\u00e3i nginat ochii lui \u00bai nu putea vedea (Fc 27,1); C\u00e3 ochii lui Israil p\u00e3ingina pentru ad\u00e2nci b\u00e3tr\u00e2nea\u00fe\u00e3 \u00bai nu putea chiar vedea (Fc 48,10); Heli zecea \u00een locul s\u00e3u \u00bai ochii lui p\u00e3inginise, nici putea vedea (1Sm 3,2); Iar\u00e3 Heli era de ani noaoz eaci \u00bai opt \u00bai oc hii lui p\u00e3ienginise \u00bai nu putea vedea (1Sm 4,15). O situa\u00feie similar\u00e3 caracteriz eaz\u00e3 verbul a se s\u00e3n\u00e3to\u00bai \u2013 a se s\u00e3n\u00e3t o\u00baa: \u00aai rug\u00e2ndu-s\u00e3 A vraam, s\u00e3 s\u00e3n\u00e3to\u00baaz\u00e3 casa \u00eem p\u00e3ratului (Fc rezum. cap.20); \u00aai r ug\u00e2ndu-s\u00e3 Avraam, au s\u00e3n\u00e3to\u00bait Dumnezeu pre Avimeleh \u00bai muiarea \u00bai slujile lui \u00bai au n\u00e3scut (Fc 20,17). Neobi\u00banuit\u00e3 este perechea a se \u00eenso\u00fei \u2013 a se \u00eenso\u00feia. Cel dint\u00e2i nu necesit\u00e3 comentarii. Cel de-al doilea nu este \u00eenregis trat \u00een DA. Exist\u00e3, \u00een schimb, \u00een MDA substantivul \u00eenso\u00feiere (la Donici, \u00een Fabule), cu precizarea neobi\u00banuit \u00bai cu etimologia \u00een- + so\u00feie. Crearea ver bului a \u00eenso\u00feia favorizeaz\u00e3 apari\u00feia dubletelor de conjugare: \u00aai to\u00fei isr ailiteanii carii s\u00e3 ascunsease \u00een munt ele Efrem, auz\u00e2nd c\u00e3 fu jise filisteii, s-au \u00eenso\u00feit cu ai s\u00e3i \u00een r\u00e3zboiu (1Sm 14,22); \u00aai oamenii lui Israil s-au \u00eenso\u00feiat \u00baie\u00ba \u00een zioa aceea \u00bai au jurat Saul norodul, zic\u00e2nd: \u201eBl\u00e3st\u00e3mat omul care va m\u00e2nca p\u00e2ne p\u00e2n\u00e3 de c\u00e2tr\u00e3 sar\u00e3, p\u00e2n\u00e3 ce m\u00e3 voiu izb\u00e2ndi de neprietinii miei\u201d. (1Sm 14,2 4); \u00aai era r\u00e3zboiu tare \u00eemprotiva filisteilor \u00een toate zilele lui Saul, c\u00e3 oricare vedea Saul b\u00e3r bat tare \u00bai vreadnic de r\u00e3zboiu \u00eel \u00eensu\u00feiia \u00baie\u00ba. (1Sm 14,52) 2.2.6.2. Diateza. Nu vom aduce \u00een discu\u00feie situa\u00feiile \u00een care sensul pasiv se exprim\u00e3 prin verbe cu pronume reflexiv, cu foarte larg\u00e3 circula\u00feie \u00een acest text, ca de altfel \u00een toat\u00e3 perioada veche, ci vom urm\u00e3ri oscila\u00feiile \u00eentre formele active \u00bai cele construite cu pronume reflexiv, \u00eencadrate, prin tradi\u00feie, la diateza reflexiv\u00e3, chiar dac\u00e3 dezv olt\u00e3 de multe ori alte sensuri dec\u00e2t reflexivul propriu-zis (pasiv, eventiv, reciproc etc.). S-a sus\u00feinut, pe bun\u00e3 dreptate, c\u00e3 num\u00e3rul mare de verbe construite cu pronume ref lexiv s-ar datora unor modele str\u00e3ine, celui slavon \u00een primul r\u00e2nd. Textul analizat, tradus dup\u00e3 un original latin, ar trebui s\u00e3 reflecte acest fenomen morfologic \u00een mai mic\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, dar, \u00een realitate, nu se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 a\u00baa, ceea ce ne \u00eent\u00e3re\u00bate convinger ea c\u00e3 astfel de oscila\u00feii puteau v eni la fel de bine dinspre graiurile populare219. Fiind vorba despre o etap\u00e3 \u00een care limba rom\u00e2n\u00e3 literar\u00e3 avea o tr adi\u00feie de peste 250 de ani, e f iresc ca evolu\u00feia \u00eenregistrat\u00e3 la nivelul structurilor limbii, ca urmare a exers\u00e3rii ei continue ca limb\u00e3 de cultur\u00e3, s\u00e3 se reflect e \u00bai \u00een \u00eentrebuin\u00fearea unora dintre verbele care \u00eenregistrau numeroase oscila\u00feii p\u00e2n\u00e3 la 1640 \u00bai mult\u00e3 vreme dup\u00e3 aceea. Un exemplu concludent \u00eel constituie verbul a se na\u00bate. Acesta se \u00eentrebuin\u00fea foar te des \u00een textele vechi cu valoare reflexiv\u00e3, dar f\u00e3r\u00e3 pronume reflexiv, uneori structurile rezultate f iind ambigue220. Textul de la 1760 reflect\u00e3 folosirea 218 Cf. Al. Gafton, Evolu\u00feia limbii r om\u00e2ne prin traduceri biblice din secolul al XVI-lea, Ia\u00bai, 2001, p.122. 219 Cf. ibidem, p. 124. 220 Vezi ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p. 1 33, 335; V. Arvinte, NORMELE (1688), p. XL. 834","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ corect\u00e3 a ver bului cu sens reflexiv. Iat\u00e3 un astfel de e xemplu: Piar\u00e3 zioa \u00een carea m-am n\u00e3scut \u00bai noaptea \u00een carea s-au zis: \u00abZ\u00e3mislitu-s-au om!\u00bb (Iov 3,3), \u00een compara\u00feie cu dou\u00e3 dintre traducerile biblice din secolul al XVII-lea, Ms. 45 \u00bai B1688, care, \u00een acela\u00bai ver set, \u00eenregistreaz\u00e3 formele active: piar\u00e3 ziua \u00eentru carea am n\u00e3scut221. O discu\u00feie aparte necesit\u00e3 forme precum cele din context ele de mai jos, generatoare de ambiguit\u00e3\u00fei: \u00aai iar\u00e3\u00bai pentru prisosirea pedeapsii s\u00e3 t\u00e2nguia\u00bate a fi n\u00e3scut. (Iov rezum. cap.10) 222; Omul de\u00baert s\u00e3 \u00eennal\u00fe\u00e3 spre trufie \u00bai ca m\u00e2nzul m\u00e3gariului s\u00e3lbatec pre s\u00e2ne\u00bai slobod a fi n\u00e3scut s\u00e3 g\u00e2ndea\u00bat e (Iov 11,12); Adu-\u00fei aminte c\u00e3 f\u00e3r\u00e3 de d\u00e2n\u00baiin-ai f i n\u00e3scut\u00bai le r\u00e3s pl\u00e3tea\u00bate, precum \u00bai ei \u00feie. (Ecz 7,30). Am considerat c\u00e3 aceste f orme reprezint\u00e3 inf initivul prezent al diatezei pasive, respectiv condi\u00feionalul prezent al aceleia\u00bai diateze, numai c\u00e3 formele flexionare pe care contextele le reclamau erau de infinitiv perfect pasiv: a fi fost n\u00e3scut , respectiv condi\u00feional perfect pasiv: ai fi fost n\u00e3scut. Put em vedea aici o anumit\u00e3 caren\u00fe\u00e3 a folosirii formelor temporale compuse \u00bai nu una de exprimare a categoriei diatezei, de vreme ce \u00een nenum\u00e3rate structuri pe care le-am verificat nu se \u00eenregistreaz\u00e3 abateri223. Constatar ea pe care am f\u00e3cut-o \u00een ce prive\u00bate \u00eentrebuin\u00fearea ver bului a na\u00bate nu trebuie s\u00e3 conduc\u00e3 la ideea c\u00e3 nu apar oscila\u00feii \u00een \u00eentrebuin\u00fearea activ\u00e3 sau\/\u00bai reflexiv\u00e3 a verbelor. La unele verbe oscila\u00feiile apar destul de des. \u00cent\u00e2lnim astfel forme reflexive pentru v erbe care ast\u00e3zi se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 cu form\u00e3 activ\u00e3 \u00bai invers, lucru obi\u00banuit \u00een textele din perioada veche224: a-\u00bai b\u00e3nui \u201ea regreta, a se c\u00e3i\u201d; \u201ea mustra\u201d \u2013 \u00aa-au b\u00e3nuit c\u00e3 f\u00e3cus\u00e3 om pre p\u00e2m<\u00e2>nt. \u00aai ating\u00e3ndu-S\u00e3 cu durearea inimii dinl\u00e3untru (Fc 6,6); \u201e\u00aater ge-voi \u2013 au zis \u2013 omul carele l-am zidit de pre f a\u00fea p\u00e3m\u00e2ntului, de la om p\u00e3n\u00e3 la jivinii, de la cel ce s\u00e3 t\u00e2rie\u00bate p\u00e3n\u00e3 la paserile ceriului, c\u00e3 \u00cem b\u00e3nuiesc c\u00e3 i-am f\u00e3cut pre ei\u201d. (Fc 6,7); \u00aai, b\u00e3nuindu-\u00ba fiii lui Israil pentru fratele s\u00e3u Veniamin, au \u00eenceput a zice: \u201eLuatu-s-au un neam din Israil\u201d (Jd 21,6); \u00aai tot Israilul foar te \u00ba-au b\u00e3nuit \u00bai s-au poc\u00e3it pentru ucider ea unui neam din Israil (Jd 21,15); a se l\u00e2ncezi: Nici un s\u00e2mn de s\u00e3turare n-au dat, ce cu aseaminea usc\u00e3ciune \u00bai ve\u00batejirie s\u00e3 l\u00e2ncezea (Fc 41,21); a gr\u00e3bi : Gr\u00e3bit-au Avraam \u00een umbrariu la Sara \u00bai i-au zis: \u201eGr\u00e3be\u00bate, trei m\u00e3suri de f\u00e3in\u00e3 mes tec\u00e3 \u00bai f\u00e3 p\u00e2ni supt c\u00e3r buni!\u201d (Fc 18,6); Iar\u00e3 el au alergat la ciurd\u00e3 \u00bai au adus de-acolo un vi\u00fe\u00e3l foarte tin\u00e3r \u00bai bun \u00bai l-au dat slujii, carele au gr\u00e3bit\u00bai l-au f iert. (Fc 18,7); Gr\u00e3bea\u00bate \u00bai te m\u00e2ntuia\u00bate acolo, c\u00e3 nu oi putea face ce va p\u00e2n\u00e3 vei \u00eentra acolo (Fc 19,22); \u201eA\u00batepta\u00fe aici cu asinul! Eu \u00bai pruncul, p\u00e2n\u00e3 acolo gr\u00e3bind, dup\u00e3 ce ne vom \u00eenchina, ne vom \u00eentoarce la voi\u201d. (Fc 22,5); \u00aai avea Reveca un frate pe nume La van, car ele gr\u00e3bind au ie\u00bait la om, unde era f\u00e2nt\u00e3na (Fc 24,29); Car ea gr\u00e3bind, au luat vadra de pre um\u00e3r \u00bai mi-au zis: \u00ab\u00aai tu bea \u00bai c\u00e3milelor tale voi da de beut\u00bb (Fc 24,46); Iar\u00e3 ea,gr\u00e3bind, au vestit t\u00e3t\u00e2ne-s\u00e3u (Fc 29,12); Ea gr\u00e3bind au ascuns idolii supt a\u00bat ernuturile c\u00e3milei \u00bai au \u00baezut deasupra. (Fc 31,34); (a) p\u00e3zi \u201ea lua aminte\u201d, \u201ea se feri\u201d: \u00aai au zis Avraam: P\u00e3zea\u00bate, ca nu c\u00e2ndva s\u00e3 duci pre fiiul mieu acolo! (Fc 24,6); P\u00e3zea\u00bate s\u00e3 nu gr\u00e3ie\u00bati ceva aspru \u00eempotriva lui Iacov! (Fc 31,24); P\u00e3zea\u00bate s\u00e3 nu gr\u00e3ie\u00bati \u00eempotriva lui Iacov ceva greu! (Fc 31,29); a se s\u00e3r\u00e3ci: \u00aai va \u00eenceta m\u00e2nia lui \u00bai s\u00e3 va uita de ceale ce ai f\u00e3cut \u00eemprotiva lui. Dup\u00e3 aceea oi trimite \u00bai te v oi aduce de acolo aici. C\u00e3ci s\u00e3 m\u00e3 s\u00e3r\u00e3cesc de am\u00e2ndoi f iii \u00eentr-o zi?\u201d (Fc 27,45); a se buigui (aici) \u201ea se minuna\u201d (echivaleaz\u00e3 lat. obstupesc\u00b9, -ere \u201ea \u00eencremeni\u201d; \u201ea se minuna\u201d) Asculta\u00fei \u00bai v\u00e3 buigui\u00fei \u00bai pune\u00fei deagetul gurii v oastre (Iov 21,5); a se s\u00e3ca: Mai nainte de-a i s\u00e3 plini zilele va peri, \u00bai m\u00e2nile lui s\u00e3 vor s\u00e3ca (Iov 15,32); Pielea mea s-au negrit preste mine, \u00bai oasele meale s-au s\u00e3cat de z\u00e3duh (Iov 30,30). La fel de numeroase sunt oscila\u00feiile \u00een \u00eentrebuin\u00fearea activ\u00e3 sau reflexiv\u00e3 a v erbelor: a (se) boln\u00e3vi : Iacov boln\u00e3vind, Iosif \u00eel cer ceteaz\u00e3 (Fc r ezum. cap.48); s-au vestit lui Iosif c\u00e3 s-ar fi boln\u00e3vit tat\u00e3l s\u00e3u (Fc 48,1); a (se) scula225: Scoal\u00e3 \u00bai \u00eencungiur\u00e3 p\u00e3m\u00e2ntul \u00een lungime \u00bai \u00een l\u00e3\u00feimea sa, c\u00e3 \u00feie \u00fei-l v oi da (Fc 13,17); Scoal\u00e3, ie-\u00fe muiarea \u00bai doao feat e care ai, s\u00e3 nu pieri \u00bai tu a\u00baijderea \u00een r\u00e3ut ate cet\u00e3\u00feii (Fc 19,15); Scoal\u00e3, ia pruncul \u00bai \u00fe\u00e2ne m\u00e2na lui, c\u00e3 \u00een neam mare l-oi face(Fc 21,18); Scoal\u00e3 , \u00baez \u00bai m\u00e2nc\u00e3 din v\u00e2natul mieu, s\u00e3 m\u00e3 blagosloveasc\u00e3 sufletul t\u00e3u (Fc 27,19), Scoal\u00e3 , tat\u00e3-mieu, \u00bai m\u00e2nc\u00e3 din v\u00e2natul fiiului t\u00e3u, s\u00e3 m\u00e3 blagosloveasc\u00e3 sufle tul t\u00e3u! (Fc 27,31); \u201eScula\u00fei-v\u00e3, ie\u00bai\u00fe din locul acesta, c\u00e3 va \u00baterge Dumnezeu cetate aceasta\u201d. (Fc 19,14); Scula\u00fei-v\u00e3 \u00bai s\u00e3 mear gem \u00een Vithil, s\u00e3 facem acolo oltariu lui Dumnezeu (Fc 35,3); a (se) r\u00e3s\u00e3ri: \u00bai au r\u00e3s\u00e3rit to\u00fe cei muritori (Fc rezum. cap.10); Iar\u00e3 Arfaxad au n\u00e3scut pre Salli, din carele au r\u00e3s\u00e3rit Ever. (Fc 10,24); Iar\u00e3 din Madian au r\u00e3s\u00e3rit Ef a \u00bai Ofer \u00bai Enoc \u00bai Avida \u00bai Eldaa, to\u00fei ace\u00bate feciorii Chiturei (Fc 25,4); \u00aai i s-au r\u00e3s\u00e3rit \u00eendat\u00e3 soarele, dup\u00e3 ce au trecut Fanuil, iar\u00e3 el \u00bachiopa cu piciorul (Fc 32,31); a (se) s\u00e2rgui: \u00aai auz\u00e2nd aceas ta Ruvim, s\u00e3 s\u00e3rguia a-l m\u00e2ntui din m\u00e2nile lor \u00bai zicea (Fc 37,21); S\u00e2rgui\u00fei \u00bai v\u00e3 sui\u00fe la tat\u00e3l mieu (Fc 45,9); S\u00e2rgui\u00fe \u00bai-l aduce\u00fe la mine! (Fc 45,13); a (se) \u00eemp\u00e3ingina\/a (se) p\u00e3ingina: \u00aai au \u00eemb\u00e3trinit Isaac \u00bai i s-au \u00eemp\u00e3inginat ochii lui \u00bai nu putea vedea (Fc 27,1); Fa\u00fea mea s-au umf lat de pl\u00e2ns, \u00bai geanele meale au \u00eemp\u00e3inginit (Iov, 16,17); \u00cenp\u00e3injinit-au de urgie ochiul mieu \u00bai m\u00e3dul\u00e3rile meale ca \u00eentr-o nimica s-au \u00eentors.(Iov 17,7); C\u00e3 ochii lui Israil p\u00e3ingina pentru ad\u00e2nci b\u00e3tr\u00e2nea\u00fe\u00e3 \u00bai nu putea chiar vedea (Fc 48,10); a (se) \u00eenceta: \u00aai au poruncit Moisi s\u00e3 s\u00e3 str\u00e2ge prin glasul pris tavului ca nici b\u00e3rbat, nici muiare s\u00e3 mai aduc\u00e3 ce va la lucrarea j\u00e2rtfenicului, \u00bai a\u00baea s-au \u00eencetat de-a mai aduce daruri (I\u00ba 36,6); \u00aai ie\u00baind Moisii de la Faraon din cetate, tins-au m\u00e2nile c\u00e3tr\u00e3 Domnul \u00bai au \u00eencetattune turile \u00bai grindinea (I\u00ba 9,33); \u00aai v\u00e3z\u00e2nd Faraon c\u00e3 au \u00eencetat ploaia \u00bai grindinea \u00bai tuneturile, au sporit p\u00e3catul (I\u00ba 9,34); c\u00e3 \u00een \u00baas\u00e3 zile au f\u00e3cut Domnul ceriul \u00bai p\u00e3m\u00e2ntul, \u00bai \u00eentr -a \u00baeaptelea au \u00eencetat de lucr u (I\u00ba 31,17); a (se) ame\u00fei: Ame\u00fei-v or drep\u00feii pr este aceasta, \u00bai cel nevinovat \u00eemprotiva f\u00e3\u00fearnicului s\u00e3 va de\u00batep ta (Iov 17,8); \u00cen zioa lui s\u00e3 vor ame\u00fei cei mai de pre ur m\u00e3, \u00bai pre cei dint\u00e2i \u00eei va n\u00e3v\u00e3li groaza (Iov 18,20); a (se) odihni: Odihni-vei \u00bai nu va f i cine s\u00e3 te sparie; \u00bai s\u00e3 vor ruga fe\u00feii t ale mul\u00fei. (Iov 11,19); Dep\u00e3rteaz\u00e3-Te pu\u00feintel de la el, ca s\u00e3 odihneasc\u00e3, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd va v eni cea dorit\u00e3, ca a n\u00e3imitului zioa lui (Iov 14,6); C\u00e3 acum dormind a\u00ba t\u00e3cea \u00bai \u00een somnul mieu m-a\u00ba odihni (Io v 3,13); Acolo cei necura\u00fei au \u00eencetat de g\u00e2lceav\u00e3 \u00bai acolo s-au odihnit cei obosi\u00fei de v\u00e2rtute (Iov 3,17); \u00cendoite lu\u00e2nd de ceale ce pierduse, \u00bai mai pe urm\u00e3, plin de zile, \u00een pace s-au odihnit (Iov rezum. cap.42); Au nu m-am odihnit? (Iov 3,26); Nu \u00eeng\u00e3duia\u00bate a s\u00e3 odihni duhul mieu \u00bai m\u00e3 umple de am\u00e3r\u00e3ciune (Iov 9,18); Odihnea\u00bate-te dar\u00e3 spre El \u00bai aibi pace, \u00bai 221 Pentr u alte exemple \u00bai compar a\u00feia \u00eentre t exte vezi N Iacob, Limbajul biblic, II, p.118 \u2013 119. 222 Es te un enun\u00fe \u00eencheiat, deci l\u00e3rgirea contextului pentru a rezolva omonimia nu e posibil\u00e3. 223 Nu excludem totu\u00bai posibilitatea \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii acestui verb cu form\u00e3 activ\u00e3 atunci c\u00e2nd contextul ar impune forma cu se. Av em \u00een vedere faptul c\u00e3 num\u00e3r ul ocuren\u00feelor este extrem de mare, fiind practic imposibil\u00e3 analiza fiec\u00e3rui caz \u00een parte. 224 Cf. Ovid Densusianu, ILR, II, p.178. Uneori \u00bai ast\u00e3zi circul\u00e3 ambele f orme. 225 Dup\u00e3 cum se poate vedea \u00een Indice, formele cu sens ref lexiv se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 f\u00e3r\u00e3 pronume ref lexiv \u00een special la modul imperativ. 835","NICULINA IACOB prin aceas tea vei avea roduri bune (Iov 22,21); Au doar\u00e3 cine s\u00e3 ceart\u00e3 cu Dumnezeu a\u00baa lezne s\u00e3 odihnea\u00bate? (Iov 39,32); a (se) abat e: A\u00bateptarea lui Israil, m\u00e2ntuitoriul lui \u00een vreame de n\u00e3cazu; c\u00e3ci ca un lucr\u00e3t oriu de c\u00e2mp vei s\u00e3 fii pre p\u00e3m\u00e2nt \u00bai ca un c\u00e3l\u00e3t oriu ce abate a r\u00e3m\u00e2nea (Ir 14,8); Nedrept\u00e3\u00feile voastre s-au ab\u00e3tut de la aceas tea \u00bai p\u00e3catele voastre au oprit vinele de la voi. (Ir 5,25). Unele verbe, \u00een func\u00feie de prezen\u00fea sau absen\u00fea pronumelui refle xiv, ar at\u00e3 c\u00e3 subiectul particip\u00e3 intens la ac\u00feiunea exprimat\u00e3 de verb sau, dimpotriv\u00e3, ac\u00feiunea se s\u00e3v\u00e2r\u00bae\u00bate f\u00e3r\u00e3 interes deosebit din par tea aces tuia. \u00cen seria acestor verbe v om \u00eencadra c\u00e2teva pe care le consider\u00e3m sugestive pentr u ideea de mai sus. A f\u00e3g\u00e3dui \u2013 a se f\u00e3g\u00e3dui: A doao ran\u00e3 a Eghiptului ias te broa\u00bat ele, pentr u a c\u00e3rora dep\u00e3r tare f\u00e3g\u00e3duia\u00bate Faraon c\u00e3 va slobozi norodul (I\u00ba rezum. cap.8); \u00eenger nor odului pov\u00e3\u00feuitoriu Dumnezeu f\u00e3g\u00e3duia\u00bate \u00bai r\u00e3spl\u00e3tire celor ce vor p\u00e3zi por uncile (I\u00ba r ezum. cap.23); \u00aai \u00eentr\u00e2nd la p\u00e3m\u00e2ntul \u00een car ele Domnul va da voao precum au f\u00e3g\u00e3duit , ve\u00fei p\u00e3zi togmealele aceas tea (I\u00ba 12,25); Pentr u aceaea s\u00e3 adaoge a triia, mu\u00bai\u00fe\u00e3le, \u00bai a patra, mu\u00batele, pentr u carele iar\u00e3\u00ba s\u00e3 f\u00e3g\u00e3duia\u00bate Faraon c\u00e3 va slobozi f iii lui Israil (I\u00ba rezum. cap.8); a \u00baeaptea grindinea, tresniturile \u00bai fulgerile, pentr u carea s\u00e3 f\u00e3g\u00e3duia\u00bate F araon c\u00e3 va slobozi nor odul de va \u00eenceta (Fc r ezum. cap.9); a jur a \u2013 a se jura: \u201eEu oi jura!\u201d (Fc 21,24); Pentr u aceea s-au cheamat locul acela Versavie, c\u00e3 acolo am\u00e2ndoi au jurat. (Fc 21,31); \u00aai au pus sluga m\u00e2na sup t coapsa lui Avraam, domnului s\u00e3u, \u00bai i-au jur at lui pre vorba aceasta (Fc 24,9); S\u00e3 te jur pre Domnul, Dumnezeul ceriului \u00bai al p\u00e3m\u00e2ntului, s\u00e3 nu iai muiare feciorului mieu dintre fetele cananeilor, \u00eentre carii l\u00e3cuiesc (Fc 24,3); \u00aai m-au jurat domnul, zic\u00e2nd: \u00abNu vei lua muiare fiiului mieu din fetele cananeilor, \u00eentr-a c\u00e3ror a p\u00e3m\u00e2nt l\u00e3cuiesc. (Fc 24,37); \u00aai au jurat Iaco v pre frica t\u00e3t\u00e2ne-s\u00e3u, Isaac (Fc 31,53), fa\u00fe\u00e3 de: Carele mi-au gr\u00e3it \u00bai S-au jurat mie (Fc 24,7); Pre Mine \u00eensumi M-am jurat \u2013 zice Domnul \u2013 pentr u c\u00e3 ai f\u00e3cut aceas ta \u00bai n-ai p\u00e3r tinit f iiului t\u00e3u, unuia n\u00e3scut, pentru Mine (Fc 22,16); Zis-au Iacov: \u201eJoar\u00e3-m, dar\u00e3!\u201d \u00aai s-au jur at lui Isav \u00bai i-au v\u00e2ndut na\u00bat erea dint\u00e2iu . (Fc 25,33); a m\u00e3rturisi \u201ea spune (drept)\u201d \u2013 a se m\u00e3rturisi \u201ea spune (drept), lu\u00e2ndu-se, e xplicit, \u00bai pe sine mar tor\u201d: c\u00e3 s\u00e3 temea a m\u00e3rturisi c\u00e3 i-ar fi so\u00fe de c\u00e3s\u00e3torie, g\u00e2ndind ca nu cumva s\u00e3-l ucig\u00e3 pentru fr umsea\u00feea ei. (Fc 26,7); Pogoar\u00e3-te \u00bai m\u00e3rturisea\u00bate norodului, s\u00e3 nu cumva v oiasc\u00e3 a treace hotar\u00e2le, s\u00e3 vaz\u00e3 pre Domnul \u00bai s\u00e3 piiar\u00e3 dintre d\u00e2n\u00baii mul\u00feime mult\u00e3 (I\u00ba 19,21); \u00cen gur a a doao au trei m\u00e3rturii va peri car e s\u00e3 va ucide. Nime nu s\u00e3 va ucide unul m\u00e3r turisind \u00eempr otiva sa (2Lg 17,6); Pune\u00fei inimile voas tre spr e toate cuvint ele care eu v\u00e3 m\u00e3rturiseasc ast\u00e3zi, ca s\u00e3 le porunci\u00fei fiilor vo\u00batri a p\u00e3zi \u00bai a face \u00bai a plini toate care s\u00e2nt scrise a legii ace\u00batia (2Lg 32,46); \u00aai au zis Iosue c\u00e2tr\u00e3 Aham: \u201eFiiul mieu, d\u00e3 slav\u00e3 Domnului, Dumnezeului Israil, \u00bai m\u00e3r turisea\u00bate \u00bai-mi s pune ce ai f\u00e3cut, nu ascunde!\u201d (Jos 7,19); \u00aai v\u00e3z\u00e2nd ea c\u00e3 i -au m\u00e3rturisit tot sufle tul s\u00e3u, au trimis la c\u00e3peteniile f ilis teilor \u00bai le-au por uncit: \u201eSui\u00fei-v\u00e3 \u00eenc\u00e3 o dat\u00e3, c\u00e3 acum mi-au de\u00bachis inima sa (Jd 16,18); Cui voiu gr\u00e3i \u00bai cui voiu m\u00e3rturisi s\u00e3 auz\u00e3? (Ir 6,10); Zb\u00e2r citurile meale m\u00e3r turisesc \u00eemprotiva mea \u00bai s\u00e3 de\u00bat ap t\u00e3 gr\u00e3itoriu str\u00e3mb \u00eempr otiva fea\u00feii meale, zic\u00e2ndu-mi \u00eempr otiv\u00e3 (Io v 16,9); \u00aai Eu voiu m\u00e3r turisi c\u00e3 te poate m\u00e2ntui dreapta ta (Io v 40,9); \u201eAcum m\u00e3 voi m\u00e3rturisi Domnului!\u201d (Fc 29,35); M\u00e3r turisescu-m\u00e3 ast\u00e3zi \u00eenaintea Domnului, Dumnez eului t\u00e3u, c\u00e3 am \u00eentrat la p\u00e3m\u00e2ntul pentru care s-au jur at p\u00e3rin\u00feilor no\u00batri s\u00e3 ni-l dea noao (2Lg 26,3); \u00abM\u00e3r turisi\u00fei-v\u00e3 Domnului oastelor, c\u00e3 bun e Domnul, c\u00e3 \u00een veac e mila Lui!\u00bb (Ir 33,11); Cei \u00een\u00fe\u00e3lep\u00fei s\u00e3 m\u00e3rturisesc \u00bai nu-\u00bai ascund p\u00e3rin\u00feii s\u00e3i (Iov 15,18). Distinc\u00feia nonpar ticipativ \u2013 participativ se realiz eaz\u00e3 \u00bai la verbul a r uga \u2013 a se ruga , forma din urm\u00e3 pr esupun\u00e2nd \u00bai tr\u00e3s\u00e3tura de sens +(cu) umilin\u00fe\u00e3, (cu) supunere: Adu-\u00fei amint e, rogu-te, cine c\u00e2ndva nevinovat au perit, sau c\u00e2nd cei drep\u00fei s-au \u00baters? (Iov 4,7), R\u00e3spunde\u00fei, rogu-v\u00e3, f\u00e3r\u00e3 prigonire, \u00bai gr\u00e3ind cel ce-i drept, judeca\u00fei (Iov 6,29), Asculta\u00fei, rogu-v\u00e3, cuvintele meale \u00bai v\u00e3 poc\u00e3i\u00fei (Iov 21,2), fa\u00fe\u00e3 de: Adu-\u00dei aminte, rogu-m\u00e3, c\u00e3 ca lutul m-ai f\u00e3cut \u00bai \u00een pulber e m\u00e3 vei \u00eentoarce (Iov 10,9), Fiiule, \u00eentru boln\u00e3virea ta nu te p\u00e3r\u00e3si pre tine \u00eensu\u00fei, ci roag\u00e3 pre Domnul \u00bai El te va gri ji (Ecz 38,9); Iar\u00e3 omul deac\u00e3 va muri, \u00bai golit \u00bai mistuit, unde ias te, rogu-m\u00e3? (Iov 14,10), \u201eRogu-m\u00e3, domnilor, abate\u00fei-v\u00e3 la casa slujii voas tre \u00bai r\u00e3m\u00e2ne\u00fe acolo. Sp\u00e3la\u00fei-v\u00e3 picioarele \u00bai la diminea\u00fe\u00e3 ve\u00fei merge \u00een calea v oastr\u00e3\u201d (Fc 19,2), Doamne, Dumnezeul domnului mieu, Avraam, \u00eent\u00e2mpin\u00e3-m\u00e3 ast\u00e3zi, rogu-m\u00e3 \u00bai f\u00e3 mil\u00e3 cu domnul mieu, Avraam. (Fc 24,12), \u201eAu doar\u00e3 \u2013 i-au zis \u2013 numai o blagoslovenie ai, tat\u00e3? Blagoslo ve\u00bate-m\u00e3 \u00bai pre mine, rogu-m\u00e3!\u201d (Fc 27,38), Nu a\u00baa, rogu-m\u00e3 , ci de am g\u00e3sit har \u00een ochii t\u00e3i, priimea\u00bate pu\u00fein dar din m\u00e2nile meale (Fc 33,10), Rogu-m\u00e3, domnul mieu, s\u00e3 gr\u00e3iasc\u00e3 sluga ta cuv\u00e2nt \u00een urechile tale \u00bai s\u00e3 nu te m\u00e2nii \u00eem protiva slujii tale, c\u00e3 tu e\u00bati dup\u00e3 faraon. (Fc 44,18); \u00aai au zis c\u00e2tr\u00e3 Aaron: \u201eApropie-te la oltariu \u00bai jirtfea\u00bat e pentru p\u00e2catul t\u00e3u; ad\u00e3 jir va \u00bai te roag\u00e3 pentru tine \u00bai pentru nor od. \u00aai c\u00e2nd vei omor\u00ee jirtva norodului, roag\u00e3-te pentru el, precum au poruncit Domnul\u201d. (Pr 9,7); \u201ePentru ce nu a\u00fei m\u00e2ncat jir tfa pentr u p\u00e3cat \u00een locul cel sf\u00e2nt? Care iaste sf\u00e2nta sfint elor \u00bai s-au dat voao s\u00e3 purta\u00fe nedrept\u00e3\u00feile mul\u00feimii \u00bai s\u00e3 v\u00e3 ruga\u00fei pentr u d\u00e2nsa \u00eenaintea Domnului (Pr 10,17); Umbla-voi dar\u00e3 \u00bai Eu \u00eemprotiva lor \u00bai voi duce pre ei la p\u00e3m\u00e2nt protivnic, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd s\u00e3 va ru\u00baina cea net\u00e3iat\u00e3 \u00eempregiur mintea lor; atunci s\u00e3 vor ruga pentr u nedumnez\u00e3irile sale. (Pr 26,41). 2.2.6.3. Io tacizarea verbelor226. Ver bele care au radicalul ter minat \u00een [t], [d], [n], [ r] prezint\u00e3 forme iotacizate la pers. I sg. a prezentului indicativ, la persoanele I \u00bai a III-a sg. \u00bai pl. ale prezentului conjunctiv \u00bai la gerunziu. 227. Conjugarea I. Fenomenul nu caracteriz eaz\u00e3 verbele de con jugarea I, dar am \u00eenr egistrat forme iotacizate pentru a m\u00e2na la forma de conjunctiv prezent: s\u00e3 m\u00e2ie (2Sm 15,14) \u00bai la gerunziu: m\u00e2ind (I\u00ba 3,1). Conjugarea a II-a. For me de prezent indicativ: pociu 228 (Ir 36,5), (Iov 9,35; 19,8), (Lc 16,3), (In 5,30; 13,37); poci (Lc 11,7; 14,20); v\u00e3zu (Ir 1,11, 13), (Iov 32,8, 12); forme de prezent conjunctiv: caz\u00e3 \u2013 conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 (I\u00ba 15,16), s\u00e3 v\u00e2z (I\u00ba 4,18), s\u00e3 vaz\u00e3 (Fc 2,19; 8,8; 11,5; 34,1),(I\u00ba 3,4; 9,7; 19,21; 34,10), s\u00e3 s\u00e3 vaz\u00e3 (I\u00ba 34,3) . Conjugarea a III-a. For me de prezent indicativ: trime\u00feu (Fc 32,5), crezu (Iov 9,16); forme de prezent conjunctiv: s\u00e3 caz\u00e3 (Jos 11,20), s\u00e3 cuprinz\u00e3 (Fc 19,19), s\u00e3 supuie (Fc 43,18), s\u00e3 s\u00e3 \u00feie (Fc rezum. cap.6; 41,35), s\u00e3 \u00feie (Fc 7,3), s\u00e3 ceaie (I\u00ba 11,2), 226 \u00centruc\u00e2t fenomenul se produce la mai multe for me verbale, \u00eencadrate la moduri diferite, le vom aborda pe toate sub acest titlu, pentru a evita repet\u00e3rile. 227 Pentru originea f ormelor iotacizate, \u00een general, \u00bai pentr u r\u00e3sp\u00e2ndirea lor \u00een limba veche \u00bai \u00een variantele t eritoriale ale limbii rom\u00e2ne actuale v ezi I. Ghe\u00feie, BDRL, p.166 \u2013 167 \u00bai V. Ar vinte, NORMELE (1688), p.XL. 22 8 Originea posibil\u00e3 a acestei forme \u00bai r\u00e3sp\u00e2ndirea ei \u00een vechea rom\u00e2n\u00e3 literar\u00e3 \u00bai \u00een graiurile actuale sunt discutate de V. Arvint e \u00een NORMELE (1688), p.XLI. 836","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ s\u00e3 creaz\u00e3 (I\u00ba 4,5; 19,9), s\u00e3 pierz (I\u00ba 33,3), s\u00e3 s\u00e3 puie (I\u00ba 26,19); s\u00e3 purceaz\u00e3 (I\u00ba 14,15), s\u00e3 r\u00e3m\u00e3iu229 (I\u00ba 29,46), s\u00e3 r\u00e3m\u00e2ie (I\u00ba 8,9; 28,28), r\u00e3m\u00e2ie (I\u00ba 10,24; 16,29); s\u00e3 sco\u00feu (I\u00ba 3,8, 17), s\u00e3 sco\u00fe (I\u00ba 3,10, 11), s\u00e3 uciz\u00e3 (I\u00ba 2,15); forme de gerunziu: spuindu\/ (Fc 37,9, 10; 41,12; 43,6), supuindu-s\u00e3 (Fc rezum. cap.16), supuindu- (Fc rezum. cap.29), supuind (Fc 34,2), \u00feiind (Fc 43,26), (I\u00ba 8,17; 12,11); puind (I\u00ba 40,17), (Lc rezum. cap.7; 22,41; rezum. cap.23); r\u00e3m\u00e2ind (I\u00ba rezum. cap.24). Conjugarea a IV-a. Forme de prezent indicativ: auz (Fc 27,18), (I\u00ba 32,18), viu (I\u00ba 18,6); f orme de prezent con junctiv: s\u00e3 auz\u00e3 (Fc 11,7), (I\u00ba 19,9), s\u00e3 s\u00e3 auz\u00e3 (I\u00ba 28,35),s\u00e3 des par\u00fe\u00e3(Fc 1,6, 14, 18), s\u00e3 \u00eempar\u00fe\u00e3(Ir 37,11), (Jos rezum. cap.13), s\u00e3 slobozu (I\u00ba 9,28), s\u00e3 sloboz (Jd 10,13), s\u00e3 sloboaz\u00e3 (Fc 43,14), (I\u00ba 6,11; rezum. cap.7; 7,2), (Ir 34,9, 10), s\u00e3 vie (Fc 26,17; 49,6), (I\u00ba 26,5; 36,12, 33), (Jd 13,8; 18,25; 20,36), (Ir 9,17; 27,18; 48,16; 49,36); forme de gerunziu: viind (Jd 7,13), (\u00cen\u00fe 16,10), (Mc8,39; 13,26; 14,62). Am re\u00feinut \u00bai situa\u00feii \u00een care iotacizarea nu se produce. Cel mai frecvent verbul a veni, are la gerunziu formele: venind (Fc 24,45, 58, 63; 25,29; 26,26; 28,11; 30,38; 31,10, 52; 32,11; 33,1; 43,21; 48,7); (I\u00ba 19,2), (Jd 7,13; 8,4; 12,5; 13,6, 11; 14,5, 9; 15,14; 17,8; 18,13), (Ir 41,7; 43,11), (Mc 7,1; 11,13; 12,14, 42; 13,36; 14,45; 16,1) \u00bai vinind (Fc 37,25; 46,29), (Mc 9,13). Se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een general cu forme neio tacizate verbul a pieri: s\u00e3 piar\u00e3 (I\u00ba 9,4), (Jd 5,31) (Ir 44,7), s\u00e3 piiar\u00e3 (I\u00ba 19,21), precum \u00bai subs tantivul provenit din infinitivul lung: perirea (Jd 20,34) (Ir . rezum. cap.18; rezum. cap.25; 48,16; 49,8), peririi (Ir 18,17), perire (Ir 49,32); verbul es te prezent \u00bai cu iotacizat\u00e3 la persoana a II-a sg. a conjunctivului prezent: s\u00e3 piei (Jd 18,25), (Ecz 9,4). Aceasta tr\u00e3deaz\u00e3 o anumit\u00e3 derut\u00e3 a traduc\u00e3torilor, dar, mai ales, este semn c\u00e3 formele neiotacizate la v erbele cu radicalul \u00een [r] (cf. \u00bai a cere) erau cvasigener ale. Rar se \u00eent\u00e2lnesc \u00eens\u00e3 forme neiotacizate la alte ver be dec\u00e2t cele deja amintite: s\u00e3 s\u00e3 scoat\u00e3 (Ps 108,10); scot \u2013 1.sg. \u2013 (Lc 11,18); s\u00e3 sloboad\u00e3 (2Lg 22,14). 2.2.6. 4. Categoria gramatical\u00e3 a modului 2.2.6.4.1. Modul indicativ 2.2.6.4.1.1. Paradigma prezentului are la c\u00e2teva verbe unele for me particulare. Cea mai semnificativ\u00e3 pentr u aria dialectal\u00e3 din car e provine acest text pare a f i for ma etimologic\u00e3 \u00bati (< lat. sc\u00bet ) la persoana a III-a sg. a v erbului a \u00bati. Aceas t\u00e3 for m\u00e3, \u00bai ast\u00e3zi \u00een circula\u00feie \u00een Transilvania de la nord de linia Mure\u00baului230, este cvasigener al\u00e3 \u00een textul de la 1760: C\u00e3 \u00bati Dumnez eu c\u00e3 ori \u00een ce zi ve\u00fei m\u00e2nca dintr-\u00eensul, s\u00e3 vor de\u00bachide ochii vo\u00batri \u00bai v e\u00fei fi ca dumnezeii, \u00batiind binele \u00bai r\u00e3ul (Fc 3,5), De nu s\u00e3 \u00bati furul, s t\u00e3p\u00e2nul casii s\u00e3 va lipi la dumnezei \u00bai va jura c\u00e3 nu \u00ba-au \u00eentins m\u00e2na spre unealta de-apr oapelui s\u00e3u (I\u00ba 22,8), vor cer ca om ce \u00bati zice cu al\u00e3uta (1Sm16, 16), Iat\u00e3, am v\u00e3zut fiiul lui Isai Vithleemit eanul care \u00bati ps\u00e3lmui \u00bai tare de v\u00e2rtute \u00bai b\u00e3r bat osta\u00ba \u00bai \u00een\u00fe\u00e3lept \u00een cuvint e \u00bai om frumos \u00bai Domnul ias te cu d\u00e2nsul . (1Sm 16,18), \u00aati adev\u00e3rat tat\u00e3l t\u00e3u c\u00e3 am af lat har \u00een ochii t\u00e3i (1Sm 20,3), ci \u00bai Saul, tat\u00e2l mieu, \u00bati aceas ta (1Sm 23,17), Cine \u00bati, doar\u00e3 mi-l va d\u00e3rui Domnul \u00bai s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 pruncul. (2Sm 12,22), c\u00e3 \u00bati tot norodul lui Isr ail tare a f i t at\u00e3l t\u00e3u \u00bai v\u00e2rto\u00ba to\u00fei carii cu el s\u00e2nt (2Sm 17,10), \u00aai mie iaste inim\u00e3, ca \u00bai voao, nici s\u00e2nt mai \u00een jos dec\u00e2t voi; c\u00e3 cine aces tea, care \u00bati\u00fei, nu le \u00bati ? (Iov 12,3), Cine nu \u00bati c\u00e3 toate acestea m\u00e2na Domnului le-au f\u00e3cut? (Iov 12,9), Iar\u00e3 El \u00bati calea mea \u00bai m-au cercat ca aur ul ce treace prin foc. (Io v 23,10), Nu \u00bati omul pre\u00feul ei [al \u00een\u00feelepciunii], nici s\u00e3 af l\u00e3 \u00een p\u00e3m\u00e2ntul celor ce desf\u00e3tat tr\u00e3iesc. (Io v 28,13). Ocuren\u00feele f ormei analogice nu lipsesc, \u00eens\u00e3 numai \u00een unele c\u00e3r\u00fei par a f i \u00een concuren\u00fe\u00e3 cu ocuren\u00feele f ormei etimologice. Es te cazul Psaltirii, unde for ma anlogic\u00e3 o \u00eent\u00e2nim mai des (\u00batie: 1,6; 43,22; 88, 16; 89,11; 93,11) dec\u00e2t forma e timologic\u00e3 (\u00bati : 38,7; 72,11). Cum \u00een alte c\u00e3r\u00fei numai izolat se \u00eent\u00e2ne\u00bat e forma analogic\u00e3 \u2013 \u00batie (Fc 39,8), (Jos 22,22); (1Mac 15,12) \u2013, am putea trage concluzia c\u00e3 Psaltirea, tr adus\u00e3 exclusiv de episcopul P. P. Aron 231, prin unele par ticularit\u00e3\u00fei lingvis tice232, s t\u00e3 sub semnul inf luen\u00feei celebrei Psaltiri muntene\u00bati (Buz\u00e3u, 1703). Un alt aspect specif ic ariei dialectale din care provine textul analizat este for ma scurt\u00e3 a v erbului a m\u00e2nca233 la per soanele I, a II-a sg. \u00bai la persoana a III-a, sg. \u00bai pl. Formele sunt concludente prin ele \u00eense\u00bai, deci nu vom mai selecta \u00bai contextele \u00een care apar. Vom preciza, \u00een schimb, persoana \u00bai num\u00e3rul: m\u00e2nc\u00e3 3.sg.\/pl. (Fc 27,9; 32,32), (Jd 14,14), (1Sm 9,13), (Iov 1 2,11; 40,10), (Ps 13,4; 105,20), (Pl 4,17; 13,25; 25,27; 30,14, 20), (Ir 22,15; 30,16), (Mc 2,16; 7,3, 4, 5, 28; 14,18). Es te evident c\u00e3 aceasta este forma \u00een uz pentru prezentul indicativ. Forma lung\u00e3 am \u00eenr egistrat-o cu totul sporadic: m\u00e2n\u00e2nc\u00e3 3.pl. (Iov 30,17), (Is 65,4), (Mt 15,2). Verbul a se usca are formele scurte, cu [u] sincopat: s\u00e3 usc\u00e3 3.pl. (Iov 8,12), te u\u00bati 2.sg. (2Sm 13,4), dar \u00bai formele lungi: usuc\u00e3 3.sg. (Pl 17,22), (Ecz 43,3); (s\u00e3) usuc\u00e3 3.sg. (Mc 9,17). Acest verb nu are o frecven\u00fe\u00e3 prea mare, prin urmare, nu putem trage o concluzie \u00een privin\u00fea raportului care se s tabile\u00bate \u00eentre un tip de for me \u00bai cel\u00e3lalt. 229 De\u00bai p\u00e3s treaz\u00e3 conjugar ea lat. reman\u00eco, -\u00bdre (v ezi 2.2.6.1.), formele iotacizate ale verbului a r\u00e3m\u00e2nea le discut\u00e3m la conjugarea a III-a, \u00eentr uc\u00e2t aces te forme nu prezint\u00e3 nici un element dis tinctiv pentru a le \u00eencadr a la conjugarea a II-a. 230 P entru originea \u00bai circula\u00feia acestei forme, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVI-lea p\u00e2n\u00e3 \u00een prez ent, vezi I Ghe\u00feie \u00bai Al. Mare\u00ba, Graiurile dacor om\u00e2ne \u00een secolul al XVI-lea , Editura A cademiei, Bucur e\u00bati, 1974, p. 245 \u2013 246 \u00bai I. Ghe\u00feie, BDRL, p.169 \u2013 170. 231 \u00cen r\u00e2ndul c\u00e3r\u00feilor liturgice de a c\u00e3ror tip\u00e3rire s-a \u00eengrijit episcopul P. P. Aron se \u00eenscrie cu prioritate Psaltirea (Blaj, 1756) \u2013 vezi I. Chindri\u00ba, Tes tamentul lui P etru Pavel Ar on, \u00een edi\u00feia de fa\u00fe\u00e3, vol.I, p.LXXII-LXXVI. Chiar dac\u00e3, strict arhitectur al, Psaltirea cuprins\u00e3 \u00een Biblia de la 1760 \u201ees te copia fidel\u00e3 a schemei din edi\u00feia venet\u00e3 de la 1690\u201d (ibidem), inf luen\u00feele textului de la Buz\u00e3u, la nivelul expresiei, nu pot fi respinse. O com para\u00feie, din perspectiva par ticularit\u00e3\u00feilor de limb\u00e3, \u00eentre Psaltirea cuprins\u00e3 \u00een textul supus analizei noastre \u00bai Psaltirea de la Buz\u00e3u (1703) \u2013 cu raportare \u00bai la celelalte Psaltiri din Transilvania care urmeaz\u00e3 ver siunea de la Buz\u00e3u \u2013 nu numai c\u00e3 ar face lumin\u00e3 \u00een acest caz , dar repr ezint\u00e3 o tem\u00e3 de cercetare e xtrem de ispititoare. 232 Am a vut ocazia s\u00e3 constat\u00e3m \u00een Psalmi aceea\u00bai expansiune a nor mei munte\u00bati \u00bai \u00een cazul anticip\u00e3rii elementului palatal \u00een cuv\u00e2ntul p\u00e2ine: \u00een 15 din cele 17 ocur en\u00fee ale cuv\u00e2ntului se realizeaz\u00e3 formele mai noi (cf 2.1.1.27). Facem precizarea c\u00e3 forma acestui cuv\u00e2nt se realiz eaz\u00e3 frecvent dup\u00e3 norma sudic\u00e3 \u00bai \u00een alte c\u00e3r\u00fei ale t extului supus analizei noastre, ceea ce ar putea \u00eensemna c\u00e3, \u00een cazul cuv\u00e2ntului p\u00e2ine, trebuie s\u00e3 \u00feinem seama \u00bai de un alt aspect: frecven\u00fea cuv\u00e2ntului, asigurat\u00e3 de semnifica\u00feia p\u00e2inii \u00een biseric\u00e3. 233 Forme scurte se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00bai \u00een paradigma conjunctivului prezent \u00bai la imperativ (vezi infra, 2.2.6.4.2.1. \u00bai 2.2.6.4.4.1.). 837","NICULINA IACOB Ver bul a lucra are \u00een paradigma prezentului indicativ, a\u00baa cum se contureaz\u00e3 din ocuren\u00feele \u00eenregistr ate \u00een acest text, f ormele \u201etari\u201d, f\u00e3r\u00e3 suf ix f lexionar, lucr u firesc pentru toat\u00e3 aria lingvistic\u00e3 de peste mun\u00fei234: lucri 2.sg. (Fc 16,5), (I\u00ba 5,15), (Nm 23,11), (Jd 11,27; 18,3), (s\u00e3) lucr\u00e3 impers. (Fc 37,14), lucr\u00e33.sg.\/pl.(1Sm 17,18), (1Par 4,21), (Iov 4,8; 31,3; 33,29; 34,8, 22). Formele care au \u00een str uctur\u00e3 sufix flexionar se \u00eent\u00e2lnesc foarte rar: lucr ezi 2.sg. (Jos 1,7) \u00bai lucreaz\u00e3 3.pl. (2Par 20,11), (Ir 12,2). \u00cen f orma f\u00e3r\u00e3 sufix f lexionar, cu accent pe silaba antepenultim\u00e3 (accentul are \u00een aces t caz rol func\u00feional, fiind singura modalitate de a distinge \u00eentr e for ma de prezent \u00bai cea de perfect simplu), se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00bai ver bul a se osp\u00e3ta: (s\u00e3) usp\u00e3t\u00e3 3.pl. (Fc rezum. cap.43) \u2013 Carii [fra\u00feii lui Iosif] chema\u00fe la usp\u00e3\u00fe, sco\u00feind pre Simeon din temni\u00fe\u00e3, \u00eempreun\u00e3 s\u00e3 usp\u00e3t\u00e3 cu Iosif; Pentru aceaea mul\u00fe\u00e3mind lui Dumnezeu, dup\u00e3 venir ea Sarei \u00bai a familei, \u00een \u00baapte zile veaseli s\u00e3 usp\u00e3t\u00e3. (Tov rezum. cap.11). F\u00e3r\u00e3 sufix f lexionar am \u00eenregistrat indicativul prezent al verbelor a (se) dep\u00e3r ta: (s\u00e3) depart\u00e3 3.sg.\/pl. (Pl 22,5), (Is rezum. cap.8), (Lc 9,39), (In r ezum. cap.11) \u00bai a \u00eenceta: \u00eenceat\u00e3 3.sg. (Pr 15,25), (Is rezum. cap .62). Specif icul variantei literare \u00een car e se traduce Biblia de la 1760 rezult\u00e3 \u00bai din alte particularit\u00e3\u00fei flexionare ale ver belor la indicativ prezent. Ver bele a (se) \u00eempresura \u00bai a \u00eenconjura au formele e timologice235: (s\u00e3) \u00eempresur\u00e3 3.pl. (I\u00ba 3,9), \u00eempresur\u00e3 3.sg. (I\u00ba rezum. cap.5), \u00eencungiur\u00e3 3.sg. (Fc 2,11, 13), (Jos 15,10; 16,6; 19,14), cu accentul pe radical, proparoxit on. Pentr u a \u00eempresura am \u00eenr egistrat \u00bai forma analogic\u00e3, \u00een -oar\u00e3, cu schimbarea locului accentului (paroxiton \u00een acest caz) \u00een cadrul r adicalului: \u00eempresoar\u00e3 3.pl. (2Sm 16,8), \u00een timp ce \u00een paradigma ver bului a \u00eenconjura g\u00e3sim numai formele etimologice, mai rezistente probabil datorit\u00e3 celuilalt [u] din radical. Tot aici trebuie s\u00e3 aducem \u00een discu\u00feie forma analogic\u00e3 gioar\u00e3, pe car e o vom reg\u00e3si la con junctiv \u00bai la imperativ. Forma ardeleneasc\u00e3, cu -o-, se \u00eent\u00e2lne\u00bate destul de rar la prezentul indicativului236: gioar\u00e3 3.sg. (Fc rezum. cap.47), (Pr 5,1); (s\u00e3) joar\u00e3 3.sg. (Idt r ezum. cap.1), cele mai frecvent e fiind formele etimologice237, care au \u00bai devenit norm\u00e3 a limbii rom\u00e2ne literar e. Pentru comportamentul flexionar al ver bului a cur ge vezi discu\u00feia de sub 2.2.6.1. Analiz\u00e2nd c\u00e2teva aspecte din f lexiunea verbului a fi, V. Arvinte remarc\u00e3, pentru persoana a III-a singular, f orma general\u00e3 iaste, \u00een Biblia de la Bucure\u00bati. O singur\u00e3 excep\u00feie \u00eenregistreaz\u00e3 (\u00een Nm 14,3: este) \u00bai subliniaz\u00e3 c\u00e3 \u201eavem a face cu fenomenul de \u00eenchidere a lui e\u00e1 \u00een pozi\u00feie e, \u00een s tare incipient\u00e3, care a dus la apari\u00feia for mei actuale este\u201d 238. Dac\u00e3 a\u00baa stau lucrurile, \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 \u00een textul tr adus la 1760 procesul este \u00een plin\u00e3 desf\u00e3\u00baurare, de vreme ce forma notat\u00e3 ca atare \u2013 es\u00f1e \u2013 cunoa\u00bate, cel pu\u00fein \u00een unele c\u00e3r\u00fei, numeroase ocuren\u00fee. Formele excer ptate din Car tea Facerii sunt concludente \u00een acest sens: este 2,11, 19; 5,1; 6,3; 9,16, 18; 12,12, 18; 13,9, 18; 14,3, 6, 7; 16,6, 7, 14; 17,10; 18,9, 12, 14, 21; 19,20, 31, 37; 20,5, 11, 12, 15; 21,13, 22; 22,17; 23,11, 19; 24,14, 44, 51, 62, 65; 25,9, 11; 26,7; 28,16; 29,26; 30,30; 31,2; 33,15, 18; 34,10, 22; 35,4, 19, 20; 36,1, 19, 24, 43; 37,33; 38,26; 39,9; 40,12; 41,24, 25, 32; 42,12, 13; 43,28, 29; 44,5; 47,18; 48,3; 49,10, fa\u00fe\u00e3 de iaste239 \u2013 \u00een grafia chirilic\u00e3 \u00e6ste: ind. prez. 3.sg. 1,4, 10, 12, 18, 21, 25, 30; 2,12, 13, 14, 18; 3,3, 6; 4,13; 6,5, 17; 7,22; 9,10, 12; 10,12; 11,6; 14,2, 15, 17; 19,38; 20,2, 7; 21,17; 22,7; 23,2; 24,23, 25; 26,9, 20; 27,11, 22; 29,6, 7; 31,5; 3 4,14; 35,27; 36,8; 37,22, 27, 32; 38,25; 40,8, 18; 41,15; 42,14, 32; 44,15; 45,28; 47,4, 6, 25, 26; 48,18; 49,15, 29; 50,10, 11. Chiar dac\u00e3 \u00een alte c\u00e3r\u00fei biblice rapor tul nu se p\u00e3streaz\u00e3, se \u00eenregis treaz\u00e3 destul de mult e ocuren\u00fee ale formei este. \u00cen Cartea lui Iosue, forma este cunoa\u00bate urm\u00e3toarele ocuren\u00fee: 13,27; 22,16, 17, 19, 27, 31, 34; 24,30, \u00een timp ce num\u00e3rul ocuren\u00feelor formei iaste e mult mai mare: 1,9; 2,11; 3,10; 5,4, 16; 6,4, 13; 7,2, 13; 8,5, 18; 11,4, 8; 12,2; 13,14, 24, 25, 33; 14,1; 15,7, 8, 13, 20, 25, 60; 17,8; 18,7, 13, 14, 16, 20, 27; 19,11, 16, 31, 33, 39, 48; 20,3, 7; 24,18, 19. Tot \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu flexiunea verbului a fi, remarc\u00e3m prezen\u00fea aproape nesemnificativ\u00e3 a formei scur te de persoana a III-a singular cu \u00ee protetic: \u00eei, semn c\u00e3 aceast\u00e3 form\u00e3 p\u00e3trundea greu \u00een textele literare240: (Fc 34,21), (Pr 13,25; 14,46), (1Sm 28,14). Num\u00e3rul mare de oscila\u00feii care se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00een general \u00een flexiunea verbului a fi241 nu este nefiresc la un ver b care p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi prezint\u00e3 gradul cel mai mare de neregularit ate \u00een flexiune, ajung\u00e2nd, dup\u00e3 unii s peciali\u00bati, la nu mai pu\u00fein de 9 radicali dif eri\u00fei242. Formele de indicativ prezent perifrastic se realiz eaz\u00e3 destul de rar \u00een acest text. \u00cen s tructur a acestora intr\u00e3 prezentul indicativ al verbului a fi + gerunziul verbului de baz\u00e3. Str ucturile de acest fel sunt, ne\u00eendoielnic, livre\u00bati, modelul trebuind c\u00e3utat \u00een izvoarele dup\u00e3 care se traducea, \u00een cazul de f a\u00fe\u00e3 cel latinesc. Nu e \u00eens\u00e3 mai pu\u00fein adev\u00e3r at c\u00e3 modelul dup\u00e3 care se creau astfel de forme analitice a devenit func\u00feional243, iar formele astfel alc\u00e3tuite au p\u00e3truns \u00bai \u00een graiuri. Cu timpul, limba liter ar\u00e3 le-a respins, dar unele graiuri au continuat s\u00e3 le p\u00e3streze. \u00cen regiunea din care provin traduc\u00e3t orii acestui text, exprimarea 234 Vezi I. Ghe\u00feie, BDRL, p.169. 235 Formele etimologice sunt r\u00e3sp\u00e2ndite mai ales \u00een Banat, Transilvania, f\u00e3r\u00e3 zona de sud-est, \u00bai Moldova, \u00een vreme ce formele analogice sunt \u00een curs \u00een Muntenia, Dobrogea \u00bai sud-es tul Transilvaniei (v ezi I: Ghe\u00feie, BDRL, p.168). 236 Cf. I. Ghe\u00feie, BDRL, p.168; ILRL Epoca veche (1532-1780) , Vol.I, p.336. 237 Vezi f ormele \u00eenregistrate \u00een Indice. 238 NORMELE (1688), p.XLI. 239 Am \u00eenregistrat o dat\u00e3 \u00een Car tea Facerii (desigur c\u00e3 se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00bai \u00een alte c\u00e3r\u00fei) forma ieste \u2013 \u00een grafia chirilic\u00e3 \u00abste \u2013 form\u00e3 care sus\u00feine t endin\u00fea fir easc\u00e3 de a scrie cum se pronun\u00fe\u00e3. \u00cen fapt, nu este altceva dec\u00e2t aplicarea principiului fonetic \u00een ortografie. Aceasta \u00eei va determina pe traduc\u00e3tori s\u00e3 redea grafic \u00eentocmai as pectul fonetic al cuvintelor, motiv pentru care, mai ales \u00een V1, se \u00eent\u00e2lnesc grafii de tipul: a gr\u00e3ii (Lc 1,19; 4,41; 5,4; 7,15); faris\u00e3iilor (Lc rezum. cap.5); fariseiilor (Lc 5,33; rezum. cap.12), care pot p\u00e3rea rebar bative cititorului de ast\u00e3zi. \u00cen V2, num\u00e3rul acestora este mai mic, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 schimb\u00e3rile trebuie atribuite copistului. Cum pentr u Evanghelii nu exist\u00e3 dec\u00e2t varianta primar\u00e3, maculatorul tr aducerii, \u00bai cum op\u00feiunea s peciali\u00batilor care au asigurat transcrierea textului a fost s\u00e3 urmeze cu f idelitate originalul, cele patru c\u00e3r\u00fei din Noul Testament abund\u00e3 \u00een grafii de tipul celor exem plificate mai sus, s pre deosebire de c\u00e3r\u00feile din Vechiul Tes tament, unde forme asem\u00e3n\u00e3toare se \u00eenregistreaz\u00e3 destul de rar \u00bai sunt, \u00een general, cele pe care le reg\u00e3sim \u00een mai toate textele vechi: iubiia (Fc 25,28; 34,19); ie\u00baiia (I\u00ba 34,34; 37,17, 19, 25,; 38,2); piiale (Pr 4,11; 8,17; 13,2, 3, 4, 5, 6, 10, 11, 12, 25, 27, 35, 38, 39, 48, 59) \u00ba.a. 240 Vezi ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.135. 241 Nu am \u00eenregistrat formele etimologice sem(<lat. simus), se\u00fei (<lat. sitis), la persoanele I \u00bai a II-a pl.; f ormele analogice (vezi Indice) se generalizaser\u00e3 \u00een limba scris\u00e3 din toate r egiunile (cf. ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.336), indiferent dac\u00e3 este vorba despre texte tip\u00e3rite sau despre manuscrise. 242 Vezi C. Dimitriu, TG I, p.466 \u2013 467. 243 Vezi V. Ar vinte, NORMELE (1688), p.XLII. 838","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ perifrastic\u00e3 a sensurilor t emporale este \u00bai ast\u00e3zi agr eat\u00e3 de vorbitori. Re\u00feinem c\u00e2teva forme analitice de prezent : C\u00e3 norodul spre m\u00e2nie \u00eent\u00e3r\u00e2t\u00e2nd ies te, \u00bai fiii mincino\u00bai, f ii ce nu vreau a asculta leagea lui Dumnezeu. (Is 30,9) \u2013 lat. provocans est; Nu e sl\u00e3bind, nici ostenindu-s\u00e3 \u00eentr-\u00eensul (Is 5,27) \u2013 lat. non est def iciens neque laborans in eo. 2.2.6.4.1.2. \u00cen paradigma imper fectului am \u00eenregistrat particularit\u00e3\u00fei f lexionare specifice tuturor textelor din perioada \u00een care se \u00eenscrie traducerea de la 1760 a Bibliei. Gener alizarea desinen\u00feei - m la per soana I singular244 rezolv\u00e3 sincretismul dintre persoana I singular, persoana a III-a singular \u00bai persoana a III-a plural. Rezult\u00e3 \u00eens\u00e3 o nou\u00e3 omonimie, \u00een interiorul persoanei I, \u00eentre singular \u00bai plur al: a\u00batep tam 1.sg. (Iov 30,26); aveam: 1.sg. (Fc 40,16); cer cam 1.sg. (Iov 29,16); (m\u00e3) dep\u00e3rtam 1.sg. (Iov 19,18); er am 1.sg. (Iov 29,16, 25; 33,27); g\u00e2ndeam 1.sg. (Iov 32,12); gr\u00e3iam 1.sg. (I\u00ba 14,12); (m\u00e3) grigeam 1.sg. (Iov 3,25); ie\u00baiiam 1.sg. (Iov 29,7); \u00eenf\u00e3\u00baam 1.sg. (Iov 38,9); \u00eent orceam 1.sg. (Fc 31,39); (m\u00e3) \u00eenvredniceam 1.sg. (Iov 30,1); leagam 1.pl. (Fc 37,7); luam 3.sg. (Iov 29,17; 32,12); m\u00e2ncam 1.pl. (I\u00ba 16,3); n\u00e3d\u00e3jduiam 1.sg. (Iov 32,7); pl\u00e2ngeam 1.sg. (Iov 30,25); puneam 1.sg. (Iov 38,4, 9); puteam 1.sg.\/pl. (Fc 43,7), (Iov 16,4); r\u00e2deam 1.sg. (Iov 29,24); (m\u00e3) r ugam 1.sg. (Iov 19,16, 17); (m\u00e3) stideam 1.sg. (Iov 9,28); str\u00e2gam 1.sg. (Iov 30,28); \u00baedeam 1.pl. (I\u00ba 16,3); \u00baedeam 1.sg. (Iov 29,25); \u00batiiam 1.sg. (Fc 28,16) (Iov 29,16); (m\u00e3) temeam 1.sg. (Iov 3,25); \u00feineam 1.sg. (Fc 39,15, 18; 40,11); umblam 1.sg. (Iov 29,3; 30,28); (m\u00e3) vedeam 1.sg. (Iov 31,21); vream 1.sg.\/pl. (Fc 27,20), (Iov 21,14); zdrobiiam 1.sg. (Iov 29,17); ziceam 1.sg. (Iov 29,18). Se men\u00feine \u00bai \u00een acest text omonimia \u00een interiorul persoanei a III, \u00eentre singular \u00bai plural: avea 3.sg.\/pl. (Fc 11,30; 12,20; 13,1, 6; 14,10; 24,29, 36; 27,15; 28,9; 29,16; 32,13; 35,4; 37,24; 46,1; 49,23); gr\u00e3ia 3.sg.\/pl.(Fc 16,13; 37,19; 42,23); l\u00e3cuia 3.sg.\/pl. (Fc 4,20; 14,7, 12, 13; 23,10; 24,62; 25,11, 27); putea 3.sg.\/pl.(I\u00ba 7,21, 24; 9,11; 12,39; 14,20; 15,23; 16,18; 40,33); \u00batiia 3.sg.\/pl. (I\u00ba 1,8; 16,15; 21,36; 34,29); str\u00e3juia 3.sg.\/pl. (I\u00ba 38,8; 40,36). \u00cen astfel de cazuri, r olul de a rezolva omonimia revine contextului: \u00aai era Sarai s tearp\u00e3 \u00bai nu avea prunci (Fc 11,30); Nici putea \u00eenchepea ei pre p\u00e3m\u00e2nt s\u00e3 poat\u00e3 l\u00e3cui ei \u00eem preun\u00e3, c\u00e3 avea multe averi \u00bai nu putea l\u00e3cui de ob\u00bate (Fc 13,6); Iar\u00e3 Valea S\u00e3lvatec\u00e3 avea mult e pu\u00feuri cleite (Fc 14,10); \u00aai au chemat numele Domnului car ele gr\u00e3ia c\u00e3tr\u00e3 d\u00e2nsa: \u201eTu, Dumnezeule, Carele m-ai v\u00e3zut!\u201d (Fc 16,13); \u00aai gr\u00e3ia \u00eempreun\u00e3: \u201eIat\u00e3, cel ce visaz\u00e3 vine!\u201d (Fc 37,19). Dac\u00e3 \u00eens\u00e3 verbul este la diateza pasiv\u00e3 construit\u00e3 cu auxiliarul a fi, rezolvarea omonimiei se f ace cu ajutor ul participiului acordat : er a r\u00e2ndui\u00fei 3.pl. (I\u00ba 5,14;); era por uncite 3.pl. (I\u00ba 34,34); era \u00fe\u00e3sute 3.pl.(I\u00ba 38,16). Formele de imperfect ale verbelor a da \u00bai a sta sunt \u00bai \u00een acest text t ot cele etimologice, f\u00e3r\u00e3 reduplicare dup\u00e3 modelul per fectului simplu 245: da 3.sg. (Iov 29,11), (2Sm 1,24; 16,23); sta 3.sg.\/pl. (Fc 18,8, 22; 24,30), (I\u00ba 5,20; 18,13; 33,8, 9, 10), (Jos 28,5; 36,21; 44,15; 52,12), (Jd 9,6; 14,17; 15,5; 18,16, 17; 20,41), (1Sm 4,20; 17,3, 16, 26; 22,7, 9, 17), (2Sm 2,23; 13,31; 15,2; 17,17; 20,12; 22,40), (Iov 2,1; 29,8), (Ir 28,5; 36,21; 4 4,15; 52,12). La im perfectul verbelor de conjugarea a IV-a, oscila\u00feia \u00eentre for mele mai vechi \u00een -ii\u00e1(-), -\u00eei\u00e1(-) \u00bai cele noi \u00een -i\u00e1, -e\u00e1 demons treaz\u00e3 c\u00e3 asist\u00e3m la un proces af lat \u00een plin\u00e3 desf\u00e3\u00baurare, inova\u00feia c\u00e2\u00batig\u00e2nd \u00een mod e vident ter en, a\u00baa cum se poate vedea din formele \u00eenr egistrate numai din primele dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei biblice: acoperea 3.sg. (I\u00ba 40,33); biruia 3.sg. (Fc 46,6); fugea 3.sg. (Fc 31,40); fugeai 2.sg. (Fc 35,1); gr\u00e3ia 3.sg.\/pl. (Fc 16,13; 37,19; 42,23), (I\u00ba 19,19; 33,9; 34,34, 35); hr\u00e3nea 3.sg. (Fc 47,12); ie\u00baea 3.sg. (I\u00ba 33,7); \u00eencol\u00feea 3.pl.(Fc 41,5); (s\u00e3) \u00eenmul\u00feea 3.pl. (I\u00ba 1,12); \u00eentea\u00feea 3.pl. (I\u00ba 5,13); iubea 3.sg. (Fc 37,3); l\u00e3cuia 3.pl. (I\u00ba 10,23); pizmuia 3.pl. (Fc 37,11); pof tea 3.sg.(Fc r ezum. cap.39); pof teai 2.sg. (Fc 31,30, 39); prisosea 3.sg.(Fc 43,34), (I\u00ba 37,6); privea 3.sg.(Fc 23,19); (s\u00e3) s\u00e3rguia 3.sg.(Fc 3 7,21); silea 3.pl. (Fc 19,9); slujea 3.sg.(Fc 40,4); (s\u00e3) suia 3.pl. (Fc 30,39, 41, 42; 38,12); \u00batia 3.pl. (Fc 42,23); t\u00e3g\u00e3duia 3.sg. (Fc 39,10); (s\u00e3) t\u00e2r\u00e3ia 3.sg. (Fc 1,26); tr\u00e3buia im pers. (Fc 20,9; 34,31); vinea 3.sg.\/pl. (Fc 29,9; 34,7); zidea 3.pl. (Fc 11,5), fa\u00fe\u00e3 de: acoperiia 3.sg. (I\u00ba 34,35; rezum. cap.40); descoperiia 3.sg. (I\u00ba 34,34); ie\u00baiia 3.sg.\/pl. (Fc 2,6) \u00bai (Fc 43,30); \u00eencol\u00feiia 3.pl. (Fc 41,22); iubiia 3.sg. (Fc 25,28) (Fc 3 4,19\\\"); o\u00batiia 3.sg. (I\u00ba 17,8); (s\u00e3) p\u00e3ziia 3.pl. (Fc 39,20); r\u00e3t\u00e3ciia 3.sg. (Fc 21,14); \u00batiia 3.sg. (Fc 27,14; 31,32; 38,16; 39,6); vorbiia 3.sg. (Fc 29,9). Fenomenul trecerii diftongului [-i\u00e1] la [ -ie] ([ -i\u00b7]), specific \u00bai ariei \u00een care se \u00eenscrie textul analizat se \u00eenregis treaz\u00e3 cu totul sporadic, confirm\u00e2ndu-se astfel afir ma\u00feia cu privire la modul \u00een care gr aiurile impun inova\u00feii \u00een limba scris\u00e3 246: ie\u00baiei 2.sg. (Jd 5,8); z\u00e3bovie 3.pl. (Jd 8,11). Dintre formele perifrastice de imperfect, aduse \u00een discu\u00feie \u00een diferite lucr\u00e3ri de specialitate247, am \u00eenregis trat \u00een acest text numai s tructura alc\u00e3tuit\u00e3 din im perfectul vebului a fi + verbul de baz\u00e3 la gerunziu. Aceast\u00e3 form\u00e3 perifrastic\u00e3, echival\u00e2nd, \u00een textul de la 1760, structura latineasc\u00e3 alc\u00e3tuit\u00e3 din im perfect + par ticipiul prezent activ la nominativ singular, a devenit func\u00feional\u00e3 \u00een limba vorbit\u00e3, suportul acestor forme put\u00e2nd fi c\u00e3utat, pe l\u00e2ng\u00e3 textul-izvor, \u00bai \u00een graiuri: Ci \u00bai ieri \u00bai alalt\u00e3ieri, fiind Saul \u00eemp\u00e3r at preste noi, tu erai sco\u00feind \u00bai \u00eenlontr u duc\u00e2nd pre Israil (2Sm 5,2) \u2013 lat. tu eras educens et reducens; \u00aai er a \u00eemp\u00e3ratul Solomon \u00eemp\u00e3r\u00e3\u00feind preste tot Israilul (3 \u00cemp 4,1) \u2013 lat. erat autem rex Salomon regnans super omnem Israhel; \u00aai i-au n\u00e3scut sora ei Tahnes pre Ghenuvath f iiu, \u00bai l-au doicit Tahnes \u00een casa lui Faraon; \u00bai er a Ghenuvath l\u00e3cuind la Faraon cu f ii lui (3 \u00cemp 11,20) \u2013 lat. eratque Genebath habitans apud Pharaonem cum filiis eius; \u00aai s-au sculat cu r\u00e3zboiu \u00eemprotiva lui sluga sa Zam vri, pov\u00e3\u00feuitoriul a jum\u00e3tate parte de c\u00e3l\u00e3re\u00fei; \u00bai era Ela \u00een Thersa b\u00e2nd \u00bai ame\u00feit de vin, \u00een casa lui Arsa, celui mai mare preste Thersa (3\u00cemp 16,9) \u2013 lat. er at autem Hela in Ther sa bibens et temulentus in domo Arsa praefecti Thersa; \u00aai er a Iuda adun\u00e2nd pre cei mai de pre urm\u00e3 \u00bai \u00eendemna norodul prin toat\u00e3 calea, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd au venit la p\u00e3m\u00e2ntul Iudei. (1Mac 5,53) R emarc\u00e3m, dup\u00e3 modelul latinesc, dislocarea aproape de fiecare dat\u00e3 a aces tor forme perifrastice. 244 \u00cen leg\u00e3tur\u00e3 cu originea acestei desinen\u00fee, v ezi Ovid Densusianu, ILR, II, p.137. 245 Cum perfectul simplu nu car acterizeaz\u00e3 graiul din perimetrul dialectal din care provine textul analizat (vezi infra, 2.2.6.4.1.3.), es te fir esc s\u00e3 \u00eenregistr\u00e3m exclusiv f ormele etimologice la imperfectul aces tor ver be. 246P\u00e3trunder ea acestui fenomen \u00een limba scris\u00e3 are loc mai ales dup\u00e3 1640. Se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00een manuscrise (\u00een tip\u00e3rituri) din Moldova, Banat \u00bai Transilvania, \u00een r egiunea din urm\u00e3 fiind \u00eenregistrat abia la sf\u00e2r\u00baitul secolului al XVII-lea. (Vezi. ILRL Epoca v eche (1532-1780) , Vol.I, p.304). Mi\u00bacarea aces tui fenomen ilustreaz\u00e3, pe de o par te, modul cum aspecte specifice gr aiurilor se infiltreaz\u00e3 \u00een limba scris\u00e3, \u00bai, pe de alt\u00e3 parte, faptul c\u00e3 limba scris\u00e3 se dovede\u00bate refractar\u00e3 la inova\u00feiile venite dinspre graiuri. 247 Ovid Densusianu (ILR, II, p.138) semnaleaz\u00e3 existen\u00fea aces tor forme, \u00een vreme ce V. Ar vinte (NORMELE (1688), p.XLIV \u00ba.u.) explic\u00e3 pe lar g \u00bai exem plific\u00e3 s tructurile datorate transpune rii fidele a modelelor din izvorul grecesc. 839","NICULINA IACOB Trebuie, de altfel, s\u00e3 preciz\u00e3m c\u00e3 sistemul flexiunii verbale, a\u00baa cum se poate contura din analiza de fa\u00fe\u00e3 \u00bai din perspectiva mult mai larg\u00e3 pe care ne-o ofer\u00e3 Indicele de cuvinte, este foar te aproape de sistemul actual. Se actualizeaz\u00e3 \u00eens\u00e3, \u00een acest text, forme ver bale perifrastice pe care limba literar\u00e3 actual\u00e3 nu le-a accep tat, dar car e se p\u00e3streaz\u00e3 p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi \u00een graiuri, cu deosebire \u00een graiurile ariei dialect ale nordice, din care provin traduc\u00e3t orii acestui text. O f orm\u00e3 perifr astic\u00e3, exprim\u00e2nd sensul de \u201etrecut posterior\u201d, alc\u00e3tuit\u00e3 din verbul a f i la im perfect, ca auxiliar mor fologic, \u00bai conjunctivul pr ezent al verbului de baz\u00e3, aici t ot a fi, am \u00eenregis trat \u00een urm\u00e3torul verset: \u00aai au chemat Adam numele muierii sale Eva, pentr u c\u00e3 er a s\u00e3 fie mum\u00e3 tuturor celor vii. (Fc 3,20). Structura er a s\u00e3 fie exprim\u00e3 posteriorit atea din perspectiva trecutului 248. Acela\u00bai sens es te dezv oltat de structur a era s\u00e3 zic\u00e3 din ur m\u00e3torul context: \u201e\u00centrebatu-ne-au omul pre r\u00e2nd de semin\u00feia noastr\u00e3, de tr\u00e3ia\u00bate tat\u00e3l, de avem frate. \u00aai noi i-am r\u00e3spuns urm\u00e2nd dup\u00e3 ce ne-au \u00eentrebat. Au puteam \u00bati ce era s\u00e3 zic\u00e3: \u00abAduce\u00fe fratele vos tru cu voi!\u00bb?\u201d (Fc 43,7). Comparabile sunt \u00bai sint agmele subliniate din cont extele de mai jos: Ci s\u00e3 certa \u00eempr eun\u00e3 \u00een p\u00e2ntecele ei copila\u00baii; carea au zis: \u201eDeac\u00e3 era s\u00e3-m fie mie a\u00baa, ce lips\u00e3 era a z\u00e3misli?\u201d \u00aai s-au dus s\u00e3 \u00eentreabe pre Domnul (Fc 25,22); \u00aai au cuprins galaaditeanii vadurile Ior danului prin carele Efrem era s\u00e3 s\u00e3 \u00eentoarc\u00e3 (Jd 12,5) 2.2.6.4.1.3. Per fectul simplu. Textele din secolul al XVI-lea atest\u00e3 r\u00e3sp\u00e2ndirea general\u00e3 a acestei forme v erbale, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 perfectul sim plu s-a constituit \u00eentr-un \u201eelement de unitate a limbii rom\u00e2ne \u00een perioada veche\u201d249. Treptat \u00eens\u00e3, aria de circula\u00feie a per fectului simplu s-a restr\u00e2ns, astfel c\u00e3, \u00een perioada 1640 \u2013 1780, aceast\u00e3 form\u00e3 temporal\u00e3 mai caracteriza graiurile din pu\u00feine regiuni: Oltenia, Banat \u00bai Cri\u00baana. \u00cen textele din varii r egiuni, perfectul simplu, \u00eendeosebi formele de per soana a III-a, rezist\u00e3 \u00eens\u00e3 ca timp al nar a\u00feiunii. \u00cen contextele care ur meaz\u00e3 sunt citate toate formele de per fect simplu din aces t text, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 acest timp se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 aici cu totul accidental. Remarc\u00e3m dou\u00e3 ocuren\u00fee ale unui perfect f orte: \u00aai le-am s pus m\u00e2na Dumnezeului mieu c\u00e3 iaste bun\u00e3 cu mine \u00bai cuvintele \u00eemp\u00e3ratului, care mi-au gr\u00e3it \u00bai zi\u00bau: \u00abS\u00e3 ne scul\u00e3m \u00bai s\u00e3 zidim\u00bb. \u00aai s -au \u00eent\u00e3rit m\u00e2nile lor \u00een bine. (N e 2,18); \u00aai m-am uitat \u00bai m-am sculat \u00bai zi\u00bau c\u00e3tr\u00e3 ceai mai-mari, \u00bai sf eatnici \u00bai c\u00e3tr\u00e3 ceaeaalalt\u00e3 parte a o\u00batii: \u00abS\u00e3 nu v\u00e3 teame\u00fei de fa\u00fea lor! Aduce\u00fei-v\u00e3 aminte de Dumnezeul cel mare \u00bai \u00eenfrico\u00baat \u00bai o\u00bati\u00fei pentru fr a\u00feii vo\u00batri, fiii vo\u00batri \u00bai pentru featele v oastre \u00bai muierile voastre \u00bai casele voastre!\u00bb (Ne 4,14) \u00bai forma asigmatic\u00e3 fu: C\u00e3 iat\u00e3, c\u00e2t fu glasul \u00eenchin\u00e3rii tale \u00een urechile meale, s\u00e3ltat-au pruncul cu bucurie \u00een p\u00e2ntecele mieu. (Lc 1,44). Celelalte forme nu necesit\u00e3 comentarii: C\u00e3 mie, venind din Mesopotamiia, mi-au murit Rahil \u00een p\u00e3m\u00e2ntul Hanaan, \u00een drum. \u00aai era prim\u00e3vara \u00bai \u00eentrai \u00een Efrata \u00bai o am \u00eengropat l\u00e3ng\u00e3 calea Efratii, carea cu alt nume s\u00e3 chiam\u00e3 Vif laim. (Fc 48,7); Iat\u00e3, Domnul te lovi cu ran\u00e3 mare, cu nor odul t\u00e3u \u00bai cu fiii \u00bai muiarile t ale \u00bai toate averile tale. (2Par 21,14); \u00aai el au zis: \u201eDrep te. Domnul mieu m-au trimis la tine zic\u00e2nd: \u00abAcum venir\u00e3 la mine doi tineri din muntele Efrem, din fiii prorocilor. D\u00e3-le un t\u00e3lant de argint \u00bai haine schimb\u00e3toare \u00eendoite\u00bb\u201d. (4\u00cem p 5,22); Pentru c\u00e3 m -ai p\u00e3r\u00e3sit \u00bai eu, adec\u00e3, am f\u00e3cut dup\u00e3 cuvintele tale \u00bai am ie\u00bait la c\u00e2mp. \u00aai, iat\u00e3, am v\u00e3zut; \u00bai v\u00e3zui ce nu pociu povesti (4Ezr 10,32). 2.2.6.4.1.4. Perfectul compus are \u00bai \u00een acest text auxiliar ul \u00een forma au la persoana a III-a, singular \u00bai plural 250. \u00cen privin\u00fea locului pe care \u00eel ocup\u00e3 auxiliarul \u00een structur a perfectului com pus, trebuie spus c\u00e3 topica este de regul\u00e3 cea care s-a impus drept norm\u00e3 a limbii lit erare, dar se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai cazuri \u00een care auxiliarul este postpus. \u00centr-o singur\u00e3 car te biblic\u00e3 \u2013 Cartea Ie\u00bairii \u2013 am \u00eenregistrat, pentru topica in vers\u00e3, e xemplele care urmeaz\u00e3, vr eo 80 de ocuren\u00fee: amur\u00feit-au 3.pl. (I\u00ba 15,15); ascuns-au 3.sg. (I\u00ba 3,6); a\u00baezat-au3.sg. (I\u00ba 40,28); chemat-au 3.sg. (I\u00ba 10,16); f\u00e3cut-au 3.sg.\/pl. (I\u00ba 17,6, 10; 36,11, 14, 19, 20, 31, 35, 37; 37,6, 10, 17, 23, 25; 38,1, 8, 9; 39,8, 15, 25, 29); fost-au 3.sg. (I\u00ba 38,26); g\u00e3tit-au 3.sg. I\u00ba 39,6); gr\u00e3it-au 3.sg. (I\u00ba 32,30); ie\u00bait-au 3.sg. (I\u00ba 2,1); \u00eenchis(u-)-au 3.pl. (I\u00ba 14,3); \u00eenecatu(-s)-au 3.pl. (I\u00ba 15,10); \u00eentins-au 3.sg. (I\u00ba 4,4); \u00eentinsu(-\u00de)-ai 2.sg. (I\u00ba 15,12); luat-au 3.sg. (I\u00ba 4,25; 18,2); mers-au 3.sg. (I\u00ba 2,8); p\u00e3c\u00e3tuit-a\u00fei 2.pl. (I\u00ba 32,30); p\u00e3c\u00e3tuit- au 3.sg. (I\u00ba 32,31); pogor\u00e2tu(-s)-au 3.pl. (I\u00ba 15,5); priimit-au 3.sg. (I\u00ba 2,9); prins-au 3.pl. (I\u00ba 14,6); pus-au 3.sg. (I\u00ba 40,18, 20, 22, 24, 26); r\u00e3spuns-au 3.sg.\/pl. (I\u00ba 2,8, 19; 4,2; 6,12; 10,29; 33,19; 3 4,10); r\u00e3dicat-au 3.sg. (I\u00ba 40,31); sculatu(-s)-au 3.sg. (I\u00ba 1,8; 24,13); st\u00e3tut-au 3.sg. (I\u00ba 15,8); suf lat-au 3.sg. (I\u00ba 15,10); suitu(-s)-au 3.pl. (I\u00ba 15,14); temutu(s-)au 3.sg. (I\u00ba 2,14); tins-au 3.sg. (I\u00ba 9,33); trimis-ai 2.sg. (I\u00ba 15,7); v\u00e3rsat-au 3.sg. (I\u00ba 3 7,13); venit-au 3.sg.\/pl. (I\u00ba 2,17; 19,7); zis-au 3.sg. (I\u00ba 3,13, 14, 14; 4,10, 11; 5,4; 9,29; 10,9, 25; 15,9); zis-am 1.sg. (I\u00ba 4,23). Num\u00e3rul lor este \u00eens\u00e3 de peste 10 ori mai mic dec\u00e2t num\u00e3rul formelor \u00een care topica elementelor constitutive es te auxiliar + v erb de con jugat, care dep\u00e3\u00bae\u00bate, \u00een aceea\u00bai carte biblic\u00e3, 1000 de ocuren\u00fee. Verbul a sta are \u00een structura perfectului compus, \u00een cele mai multe cazuri, participiul \u00een forma reduplicat\u00e3: au st\u00e3tut 3.sg.\/ pl. (Fc 41,46; 43, 15), (I\u00ba 9,10; 14,20; 19,17; 20,18, 21; 34,5), (Jos 4,3, 9; 8,11, 13; 10,13), .(Jd 9,7, 35), (1Sm 3,10; 6,14; 10,23; 16,21; 17,51), (2Sm 2,25; 15,17; 18,4; 23,10), (Ir 14,6; 19,14; 46,15; 48,45); st\u00e3tut-au 3.sg.\/pl. (I\u00ba 15,8), (2Sm 23,12), (Iov 4,16; 32,16), (Jos 3,16); am st\u00e3tut 1.sg. (1Sm 1,26); a\u00fei st\u00e3tut 2.pl. (Ir 7,10). Forma etimologic\u00e3, f\u00e3r\u00e3 reduplicare analogic\u00e3 dup\u00e3 per fectul simplu, apare mai rar: au stat 3.sg. (Jos 24,1), (2Sm 2,28), (Iov 9,4). Verbul a fr\u00e2nge are \u00een structur\u00e3 participiul \u00bai \u00een forma fr\u00e2mt: au fr\u00e2mt: ind. pf.c. 3.sg. (I\u00ba 32,19); ai fr\u00e2mt : ind. pf.c. 2.sg. (I\u00ba 34,1), iar a adaoge are par ticipiul \u00een forma adaos: au adaos: ind. pf.c. 3.sg. (Fc 15,3; 2 4,19, 25; 27,36), (Ir 45,3), (s-)au adaos: ind. pf.c. 3.sg. (Fc 25, 8, 17; 35,29), (Ir 36,32), adaos-am: ind. pf.c. 1.sg. (Fc 4 4,22) etc. O tr ansformare \u00een fonetic\u00e3 sintactic\u00e3 \u2013 [i-ai] > [i-ei] \u2013 angajeaz\u00e3 schimbarea formei auxiliarului la persoana a II-a singular \u2013 ei dat 2.sg. (Fc 15,3): \u00aai au adaos Avram: \u201eIar\u00e3 mie nu mi-ei dat s\u00e3m\u00e2n\u00fe\u00e3 \u00bai iat\u00e3, casnicul mieu va fi mo\u00bateanul mieu!\u201d. Fiind un caz izolat, putem considera c\u00e3 modificarea auxiliarului este accidental\u00e3. 248 Sint agma \u00een discu\u00feie con\u00feine verbul a fi al c\u00e3rui sens s-a abs tractizat \u00een gr ad suficient de mare, \u00eenc\u00e2t s\u00e3 poat\u00e3 f i considerat simplu instrument gr amatical. Suntem \u00een fa\u00fea unei construc\u00feii care, ini\u00feial, a circulat exclusiv \u00een limba popular\u00e3, apoi uzul impun\u00e2nd-o ca fapt de limb\u00e3 liter ar\u00e3. La C. Dimitriu (TG, I, p.404), astfel de structuri gramaticalizate sunt numite viitor \u00een trecut. 249 Al. Gaf ton, Evolu\u00feia limbii rom\u00e2ne prin traduceri biblice din secolul al X VI-lea, Ia\u00bai, 2001, p.134. 250 Vezi Indice. 840","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Cum exprimar ea perifrastic\u00e3 a timpurilor ver bale este o caracteristic\u00e3 a gr aiurilor din acest\u00e3 regiune, remarc\u00e3m aici per fectul com pus perifrastic, exprimat printr-o form\u00e3 alc\u00e3tuit\u00e3 din perfectul compus al auxiliarului a fi \u00bai gerunziul ver bului de baz\u00e3: \u00aai au fos t slugind cu preo\u00feiia \u00een r\u00e2ndul s\u00e3u \u00eenaintea lui Dumnez\u00e3u. (Lc 1,8); \u00aai au fost umpl\u00e2ndu-s\u00e3 zilele \u00een\u00e3l\u00fe\u00e3rii Lui \u00bai El \u00ba-au \u00eent\u00e3rit fa\u00fea s\u00e3 mearg\u00e3 \u00een Ierusalim. (Lc 9,51); \u00aai au fost \u00eentr\u00e2nd Isus \u00een casa unui c\u00e3petenie de farisei s\u00e2mb\u00e3ta a m\u00e2nca p\u00e2ne; \u00bai ei \u00cel soco tea. (Lc 14,1). Formele ver bale251 intr\u00e3 frecvent, \u00eem preun\u00e3 cu un substantiv coradical, \u00een alc\u00e3tuirea construc\u00feiilor int ensive252. Uneori, \u00een locul substantivului, \u00een structur\u00e3 intr\u00e3 gerunziul aceluia\u00bai verb sau al unui verb din acela\u00bai c\u00e2mp semantic: \u00aai au adaos zic\u00e2nd: \u201e\u00aai paie \u00bai f\u00e2n mult iaste la noi \u00bai loc mare de r\u00e3mas (Fc 24,25). Construc\u00feii intensiv e cu substantivul coradical pe l\u00e2ng\u00e3 v erb la per fect compus am \u00eenregistrat \u00een versetele: \u00aai au f\u00e3g\u00e3duit f\u00e3g\u00e3duin\u00fe\u00e3, zic\u00e2nd: \u201eDe va fi Dumnezeu cu mine \u00bai m\u00e3 va p\u00e3zi \u00een calea prin carea eu umblu \u00bai-m va da mie p\u00e2ne de m\u00e2ncat \u00bai hain\u00e3 de \u00eembr\u00e3cat\u201d (Fc 28,20) \u2013 lat. vovit etiam votum dicens253; Eu s\u00e2nt Dumnezeul lui Vithil, unde ai uns piatra \u00bai f\u00e3g\u00e3duin\u00fe\u00e3 Mi-ai f\u00e3g\u00e3duit Mie (Fc 31,13) \u2013 lat. et votum vovisti mihi; \u00aai s-au rugat Da vid Domnului pentru prunc. \u00aai au postit David cu pos t \u00bai \u00eentr\u00e2nd, deusebi au z\u00e3cut pre p\u00e3m\u00e2nt.(2Sm 12,16) \u2013 lat. et ieiunavit David ieiunio; \u00aai au gustat gus t\u00e3ri \u00bai au turnat s\u00e2ngele p\u00e3ciuitoarelor carele adusease pr e oltariu. (4 \u00cemp 16,13) \u2013 lat. et libavit libamina ; \u00aai au pl\u00e2ns Izehie cu pl\u00e2ngere mare. (4 \u00cemp 20,3) \u2013 lat. flevit itaq ue Ezechias fletu magno ; \u00aai s-au adunat adunare, ca s\u00e3 f ie gata la r\u00e3zboiu \u00bai s\u00e3 s\u00e3 roage \u00bai s\u00e3 cear\u00e3 mil\u00e3 \u00bai \u00eendur\u00e3ri (1Mac 3,4 4) \u2013 lat et congregatus est conventus ; \u00aai s-au t emut oamenii cu teamere mare de Domnul \u00bai au j\u00e2rtvit junghieri Domnului \u00bai au f\u00e3g\u00e3duit f\u00e3g\u00e3duin\u00fee. (Iona 1,16) \u2013 et timuerunt viri timore magno Dominum et immolaverunt hos tias Domino e t voverunt vota.; \u00bai s-au veselit Iona pentru tidv\u00e3 cu veselie mare (Iona 4,6) \u2013 lat. et laetatus est Ioana super heder a laetitia magna; \u00aai s-au adunat c\u00e3tr\u00e3 Alchim \u00bai Vachide adunare de scriitori, a cerca ceale dreapte (1Mac 7,12); \u00aai au izb\u00e2ndit izb\u00e2ndir ea s\u00e2ngelui fratelui s\u00e3u. \u00aai s-au \u00eentors la r\u00e2pa Iordanului. (1Mac 9,42); \u00aai au auzit Alixandru \u00eemp\u00e3ratul f\u00e3g\u00e3duin\u00feele care au f\u00e3g\u00e3duit Dimitrie lui Ionathan; \u00bai i-au po vestit r\u00e3zboaiele \u00bai put erile care el au f\u00e3cut \u00bai fra\u00feii lui, \u00bai os tenealele care au ostenit. (1Mac 10,15); \u00aai au t\u00e3iat v ejmintele sale \u00bai au pl\u00e2ns cu pl\u00e2ngere mare \u00bai au pus cenu\u00bae pre capul s\u00e3u. (1Mac 4,39); \u00aai l-au pl\u00e2ns tot norodul lui Isr ail cu pl\u00e2ngere mare \u00bai jelea zile multe. (1Mac 9,20); \u00aai l-au pl\u00e2ns tot Israilul cu pl\u00e2ngere mare \u00bai l-au jelit zile multe. (1Mac 13,26); R\u00e3sipitu-s-au, nici s-au umilit; ispititu-m-au, bajocoritu-m-au cu bajocur \u00e3; scr\u00e2\u00banit-au asupra mea cu din\u00feii s\u00e3i. (Ps 34,16); \u00aai au poftit poft\u00e3 \u00een pustie \u00bai au is pitit pre Dumnezeu \u00een loc f\u00e3r\u00e3 ap\u00e3 (Ps 105,14). 2.2.6.4.1.5. Mai mult ca perfectul se realizeaz\u00e3 \u00een dou\u00e3 feluri: sintetic \u00bai perifrastic, acesta din urm\u00e3 cu frecven\u00fe\u00e3 diferit\u00e3 de la o car te biblic\u00e3 la alta, poate \u00bai din cauz\u00e3 c\u00e3 nu era caracteristic deopotriv\u00e3 celor cinci traduc\u00e3tori din echipa condus\u00e3 de episcopul Petru Pavel Aron. Suf ixul gr amatical de mai mult ca perfect -se- se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00bai \u00een for ma -s\u00e3- , aceasta rezult\u00e2nd \u00een urma v elariz\u00e3rii lui [e] la [\u00e3], dup\u00e3 [s] rostit dur. Cele dou\u00e3 forme circul\u00e3 \u00een varia\u00feie liber\u00e3, \u00eenregistr\u00e2nd fiecare numeroase ocuren\u00fee: (s\u00e3) ar\u00e3tase 3.sg. (Fc 12,7); ar\u00e3tase 3.sg. (Fc 27,23); c\u00e3\u00batigase 3.sg. (Fc 12,5); (s\u00e3) pogor\u00e2se 3.sg. (Fc 24,16); cump\u00e3rase 3.sg. (Fc 17,23); deslegase 3.sg. (Fc 40, 16); (s\u00e3) dusease 3.sg. (Fc 4 4,14); f\u00e3cuse 3.sg. (Fc 1,31; 2,2, 8; 3,1; 8,6; 13,4); ie\u00baise 3.sg. (Fc 2 4,15, 63), dar \u00bai: acoperis\u00e3 3.sg. (Fc 7,20; 38,15); ar\u00e3t as\u00e3 3.sg. (Fc 22,9); blagoslovis\u00e3 3.sg. (Fc 24,1); cump\u00e3ras\u00e3 3.sg. (Fc 50,13); dos\u00e3dis\u00e3 3.sg. (Fc 47,13); (s\u00e3) duseas\u00e3 3.sg. (Fc 31,21); f\u00e3cus\u00e3 3.sg. (Fc 6,6; 12,5; 24,66). Este interesant de observat modul \u00een care apare, o singur\u00e3 dat\u00e3 \u00eens\u00e3, reduplicarea sufixului gramatical de mai mult ca perfect la verbul a face: f\u00e3cusease (sic!) 3.sg. (Fc 14,13), prin analogie cu f orme de tipul mersese, s pusese. O as tfel de form\u00e3 poat e vorbi des pre nesiguran\u00fea folosirii mai mult ca per fectului sintetic \u00eentr-o regiune \u00een care pentru exprimarea acestui sens gramatical era preferat\u00e3 s tructura analitic\u00e3. La persoana I sg., formele sint etice prezint\u00e3 desinen\u00fea -m, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 s pre 1780 aceasta se generalizeaz\u00e3, rezolv\u00e2ndu-se astfel omonimia cu persoana a III-a: poruncis\u00e3m 1.sg. (Fc 3,11, 17); slobozisem 1.sg. (Iov 29,12); ascunseasem 1.sg. (Ir 13,7); dedeas\u00e3m 1.sg. (Ir 3,8); lep\u00e3dasem 1.sg. (Ir 23,8); poruncisem 1.sg. (Ir 23,32); slobozis\u00e3m 1.sg. (Ir 3,8); trimiseasem 1.sg. (Ir 23,32). Plur alul nu se distinge \u00eenc\u00e3 de singular prin morfemul special de num\u00e3r -r\u00e3-, iar rezolvarea omonimiilor de tipul: f\u00e3cus\u00e3 3.sg.\/pl. (I\u00ba 18,8, 9; 32,20); v\u00e3zuse 3.sg.\/pl. (Iov 20,7, 9; 32,5); venis\u00e3 3.sg.\/pl. (Fc 13,3; 24,32) se poate f ace doar contextual. Verbul a da realizeaz\u00e3 paradigma de mai mult ca per fect \u00een formele tari, e timologice: dedeas\u00e3 3.sg. (I\u00ba 36,2); dedeas\u00e3m 1.sg. (Ir 3,8); dedease 3.sg.\/pl. (Jos 14,3; 21,12; 22,7; 23,1), (Jd 3,18; 20,38). Nu am \u00eenregistrat formele de la tema analogic\u00e3 a per fectului d\u00e3du-. For mele analitice de mai mult ca perfect au \u00een alc\u00e3tuirea lor perfectul compus al v erbului auxiliar a fi + participiul neacordat al verbului de baz\u00e3. S tructura er a specific\u00e3 gr aiurilor nordice \u00bai s-a p\u00e3strat p\u00e2n\u00e3 as t\u00e3zi \u00een unele dintre aces tea. \u00cen t extul analizat circula\u00feia acestor f orme variaz\u00e3 de la o car te la alta, ceea ce ne determin\u00e3 s\u00e3 credem c\u00e3 numai tr aduc\u00e3torii care proveneau din aria nor dic\u00e3 extrem\u00e3 \u00eel f oloseau \u00een mod curent. \u00cen Car tea Facerii , f ormele 251 Verbul poate avea, \u00een principiu, orice f orm\u00e3, dar am ales s\u00e3 \u00eencepem discu\u00feia \u00een cadrul timpului perfect compus pentru c\u00e3 num\u00e3rul cons truc\u00feiilor cu aceast\u00e3 form\u00e3 verbal\u00e3 este f oarte mare. Cu prezentul se \u00eent\u00e2lnesc mai rar, \u00een exem ple de tipul: C\u00e3 nu ias te alt Dumnezeu, f\u00e3r\u00e3 Tu, C\u00e3ruia gri je ias te de toate, s\u00e3 ar\u00e3\u00fei c\u00e3 nu nedrept judeci judecata. (\u00cen\u00fe 1 2,13), cu imper fectul \u00bai cu perfectul simplu nu am \u00eenr egistrat. 252 V. Arvint e discut\u00e3 pe larg diver se tipuri de construc\u00feii int ensive \u2013 \u00een NORMELE (1688), p.XLII \u00ba.u. \u2013 care au a vut ca punct de plecare, pentru Septuaginta, modelul ebraic. Din acelea\u00bai texte-izvor s-au r\u00e3sp\u00e2ndit \u00een Vulgata \u00bai \u00een varianta slavon\u00e3, apoi s-au perpetuat \u00een tr aducerile Bibliei \u00een limbile ver naculare. C\u00e3 sur sa primar\u00e3 a construc\u00feiilor intensive din Biblia de la 1760 o constituie Vulgata nu \u00eencape \u00eendoial\u00e3, dar nu putem exclude faptul c\u00e3 supor tul acestor construc\u00feii \u00eel puteau afla tr aduc\u00e3torii \u00bai \u00een gr aiul lor de acas\u00e3, unde p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi se poate auzi: \u201ecu s pusu\u2019 ti-am s pus\u201d, \u201ecu juratu\u2019 am jurat\u201d sau, \u00eentr-un regis tru mai larg, popular sau chiar liter ar: \u201eam visat un vis\u201d; \u201ede spus am s pus\u201d; \u201ec\u00e2nd vorbe\u00bati v orbe\u00bate\u201d \u00ba.a. 253 Cit\u00e3m pentru c\u00e2teva dintre structurile select ate \u00bai cor espondentele lor din Vulgat a, pentr u a eviden\u00feia fidelitatea traduc\u00e3torilor fa\u00fe\u00e3 de textul- sur s\u00e3. 841","NICULINA IACOB analitice ale mai mult ca per fectului sunt \u00een num\u00e3r de 37254, \u00een compar a\u00feie cu numai 8 for me \u00een Car tea Ie\u00bairii: (s-)au fos t dat 3.sg. (I\u00ba 21,8); au f os t gr\u00e3it 3.sg. (I\u00ba 32,14); au fost giur at 3.pl. (I\u00ba 13,19); au fos t por uncit 3.sg. (I\u00ba 4,28); au fos t priimit 3.pl. (I\u00ba 22,7); au fost r\u00e3mas 3.pl. (I\u00ba 10,15); au fos t tor s 3.pl. (I\u00ba 35,25); au fos t trimis 3.sg. (I\u00ba 4,28), una singur\u00e3 \u00een Car tea lui Io v: (s-)au fos t sf\u00e3tuit 3.sg. (Iov 2 4,16), 2 \u00een Pror ociia Ieremiii: au fos t f\u00e3cut 3.pl., \u00een expr. au fos t f\u00e3cut leg\u00e3tur\u00e3 \u201e\u00eencheiaser\u00e3 leg\u00e3m\u00e2nt\u201d (Ir 34,10); a\u00fei fos t slobozit 2.pl. (Ir 34,16). Situa\u00feia aceasta, a\u00baa cum se pr ezint\u00e3 \u00een patru c\u00e3r\u00fei biblice, comparabile ca \u00eentinder e, ar putea fi concludent\u00e3 pentr u afirma\u00feia de mai sus. O construc\u00feie \u00eentensiv\u00e3 cu mai mult ca perfectul perifrastic am \u00eenregis trat \u00een urm\u00e3torul ver set: Iat\u00e3, feciorii lui vinea din c\u00e2m p \u00bai auzind ce s\u00e3 \u00eent\u00e2mplase, s-au m\u00e2niiat foar te pentru c\u00e3 lucru ur\u00e2t au fost f\u00e3cut \u00een Israil, \u00bai p\u00e2ng\u00e3rind fecioara lui Iaco v, lucru necuvios au fos t lucrat. Fc 3 4,7) \u2013 lat. et violat a filia Iacob rem inlicitam per petrasset. 2.2.6.4.1.6. Viitorul nu prezint\u00e3 aspecte f lexionare diferite fa\u00fe\u00e3 de cele actuale. Desigur c\u00e3 cele mai multe realiz\u00e3ri le cunosc formele cu voi, vei, va, vom, ve\u00fei vor + infinitivul verbului de baz\u00e3. Topica celor doi constituen\u00fei este \u00een mod obi\u00banuit auxiliar + verb de baz\u00e3, dar se \u00eenregistreaz\u00e3 \u00bai formele inverse. Formele inverse din primele dou\u00e3 c\u00e3r\u00fei biblice ne pot oferi o imagine asupra frecven\u00feei acestora, dac\u00e3 \u00feinem seama de faptul c\u00e3 celelalte sunt de ordinul sutelor: blagoslovi(-)-voi 1.sg. (Fc 26,24); cerceta(-)-va 3.sg. (I\u00ba 13,19); da(-)-va 3.sg. (I\u00ba 16,8); da-voi 1.sg. (I\u00ba 23,31); duce(-)-vei 2.sg. (I\u00ba 15,17); face-vei 2.sg. (I\u00ba 25,17, 23, 31, 37; 26,6, 7, 10, 11, 14, 15, 26, 31, 36; 27,6, 9; 28,13, 22, 26, 31, 36, 42); g\u00e3ti-vei 2.sg. (I\u00ba 25,29); \u00eemp\u00e3r\u00fei(-)-voi 1.sg. (Fc 49,7); \u00eemp\u00e3r\u00fei-voi 1.sg. (I\u00ba 15,9); \u00eemple(-s\u00e3)-va 3.sg. (I\u00ba 15,9); \u00eenmul\u00fei-voi 1.sg. (Fc 3,16); l\u00e3\u00fei(-t e)-vei 2.sg. (Fc 28,14); mearge-voi 1.sg. (Fc 45,28); pogor\u00ee(-m\u00e3)-voi 1.sg. (Fc 18,21); pr\u00e3znui-vei 2.sg. (I\u00ba 13,5); pune-vei 2.sg. (I\u00ba 26,34; 29,10); r\u00e3m\u00e2nea-voi 1.sg. (Fc 44,33); sfin\u00fei-voi 1.sg. (I\u00ba 29,44); sp\u00e3la-va 3.sg. (Fc 49,11); st\u00e3p\u00e2ni-va 3.sg. (Fc 22,17); \u00baterge-v ei 2.sg. (Fc 18,28); sui(-m\u00e3)-v oi 1.sg. (Fc 50,5), (I\u00ba 32,30); ucide-va 3.sg. (I\u00ba 15,9). Atunci c\u00e2nd auxiliarul apare \u00een forma f\u00e3r\u00e3 v- este foar te rar antepus verbului de baz\u00e3. \u00cen Cartea Facerii , dintr-un num\u00e3r considerabil de structuri255 cu auxiliarul \u00een forma f\u00e3r\u00e3 v-, schimbarea topicii constituen\u00feilor este prezent\u00e3 doar \u00een urm\u00e3toarele cazuri: blagoslovi-oi 1.sg. 12,3; da(-)-oi 1.sg. 23,13; peri-or 3.pl. 18,24. Auxiliarul apare \u00een f orma f\u00e3r\u00e3 \u03bd-, \u00een mod obi\u00banuit, la persoanele I singular ( oi, mai rar oiu) \u00bai a III-a plural (or), mai rar la persoana I plur al (om ). Se impune \u00eens\u00e3 o precizare: din nou, Cartea Facerii se do vede\u00bate mai permisiv\u00e3 la forme pe care norma lit erar\u00e3 le respingea. Fa\u00fe\u00e3 de prima carte biblic\u00e3, unde num\u00e3rul de ocur en\u00fee este mare, \u00een alte c\u00e3r\u00fei, compar abile ca \u00eentindere, am \u00eentregistrat pu\u00feine forme de viitor cu auxiliarul \u00een f orma f\u00e3r\u00e3 v-: \u00een Cartea Ie\u00bairii\u2013 doar 13 forme, nici una pentru per soana I plural, \u00een Cartea lui Io v \u2013 5 f orme, \u00eentre care se remarc\u00e3 forma oiu pentru persoana I singular: n-oiu adaoge 1.sg. (Iov 39,35); (-)oiu de\u00batepta 1.sg. (Iov 41,1); oiu r\u00e3spunde 1.sg. (Iov 13,22), iar \u00een Prorociia Ieremiii \u2013 6 forme, una de per soana I plural, om auzi 1.pl. (Ir 4 4,16), \u00bai una de persoana I singular, cu -u: oiu f ace1.sg. (Ir 49,19). O as tfel de situa\u00feie \u00bai- ar put ea afla e xplica\u00feia fie \u00een particularit\u00e3\u00feile graiului unui traduc\u00e3tor \u00een rapor t cu altul, fie \u00een con\u00batientizarea trep tat\u00e3 a necesit\u00e3\u00feii de a elimina fap tele de limb\u00e3 care nu erau agreate de nor ma literar\u00e3 curent\u00e3, a\u00baa cum o g\u00e3seau ei \u00een tip\u00e3riturile venite din \u00deara Rom\u00e2neasc\u00e3, pentru f inalitatea pe care, indubit abil, o urm\u00e3reau: tip\u00e3rirea c\u00e3r\u00feii256. Viitorul alc\u00e3tuit din a v oi + conjunctivul prezent al verbului de baz\u00e3 es te slab reprezentat: va s\u00e3 fie exprim\u00e3 sensul \u201eare de g\u00e2nd s\u00e3 fie\u201d, \u201eare s\u00e3 fie\u201d: Deac\u00e3 va s\u00e3 f ie neam mare \u00bai tare foar te \u00bai \u00eentr-\u00eensul tr\u00e3buie s\u00e3 s\u00e3 blagosloveasc\u00e3 toate neamurile p\u00e3m\u00e2ntului? (Fc 18,18), pe care \u00eel are \u00een textul latinesc, la conjugarea perifrastic\u00e3 activ\u00e3; participiul viitor activ futurusal verbului sum, esse, fu\u00be + acela\u00bai verb, auxiliar, la conjunctiv prezent \u2013 sit, form\u00e3 de f lexiune care arat\u00e3 dorin\u00fea, voin\u00fea, inten\u00feia de a face ceva: cum futurus sit in gentem magnam ac robustissimam et benedicendae sint in illo omnes nationes terrae. Acela\u00bai sens se exprim\u00e3 \u00bai prin f orma oi s\u00e3 fac: \u00aai au zis Domnul: \u201eAu doar\u00e3 voi putea ascunde de c\u00e3tr\u00e3 Avraam cele ce oi s\u00e3 fac (Fc 18,17) \u2013 lat. dixitque Dominus num celare potero Abraham quae gesturus sum. (structura gesturus sum fiind alc\u00e3tuit\u00e3 din participiul viitor activ gesturus al ver bului ger\u00b9, -ere, gess\u00be, gestum + auxiliar ul la indicativ prezent sum \u201eam de g\u00e2nd s\u00e3 fac\u201d \u201eam s\u00e3 fac\u201d. Pentru persoana a II-a am \u00eenregistrat tot o form\u00e3 scur tat\u00e3 a auxiliarului + conjunctivul vebului de baz\u00e3: (-)i s\u00e3 faci \u2013 C\u00e3ruia au zis Avimeleh: \u201eCe-i s\u00e3 faci cu ace\u00bate \u00baepte miele care le-ai pus deoparte?\u201d (Fc 21,29). 254 au fost astupat 3.pl. (Fc 26,18); (s-)au fost atins 3.sg. (Fc 20,4); au fost blagoslovit 3.sg. (Fc 27,41); au fost chemat 3.sg. (Fc 26,18); au fost cop t 3.sg. (Fc 27,17); am fost pogor\u00e2t 1.pl. (Fc 43,20); au fost crescut 3.sg. (Fc 38,14); au fost cunoscut3.sg. (Fc 39,3); au fost dat 3.sg. (Fc 29,29; 38,20); au fost dob\u00e2ndit 3.sg. (Fc 31,18); au fost dob\u00e3ndit 3.sg. (Fc 38,14); (s-)au fost dus 3.sg.(Fc 31,19; 39,1); au fost f\u00e3cut3.sg.\/pl. (Fc 34,7; rezum. cap.50); au fost f\u00e3g\u00e3duit 3.sg. (Fc 21,1); au fost fiert 3.sg. (Fc 18,8); au fost furat 3.sg. (Fc 31,32); au fost gr\u00e3it 3.sg. (Fc 35,14); au fost \u00eenfipt 3.sg. (Fc 33,19); au f ost \u00eentins 3.sg. (Fc 31,25); au fost luat 3.pl. (Fc 21,25); au fost lucrat 3.sg. (Fc 34,7); au fost n\u00e3scut 3.sg. (Fc 37,3); (te-)ai fost obicinuit 2.sg. (Fc 40,13); au fost plinit 3.sg. (Fc 17,25); au fost por uncit 3.sg. (Fc 7,16; 12,4; 17,23); (s-)au fost por uncit 3.sg. (Fc 43,17); au f ost s\u00e3pat 3.pl. (Fc 26,32); au f ost slujit 3.sg. (Fc 14,4); au fost stricat 3.sg. (Fc 6,12); au f ost zis 3.sg. (Fc 41,54); a\u00fe fost zis 2.pl. (Fc 43,2 7, 29). 255 (s-)or ad\u00e3pa 3.pl. 29,3; oi aduce 1.sg. 18,4; 28,22; (s-)or aduna 3.pl. 29, 8; om ascunde 1.pl. 47,18; oi a\u00batepta 1.sg. 49,18; oi bate 1.sg. 8,21; or bea 3.pl. 24,19; oi blestema 1.sg. 12,3; oi cerca 1.sg. 9,5; om cump\u00e3r a 1.pl. 43,4; oi da 1.sg. 13,15; 15,18; 24,14; 26,3, 4; 28,13; 30,3 1; 34,11, 12; 35,12; or da 3.pl. 24,41; om da 1.pl., \u00een loc. v. om da [\u00eemprumut] 34,16; or duce 3.pl. 44,31; oi face 1.sg. 13,16; 18,30; 21,18; 23,11; 27,37; 32,9; 47,30; om face 1.pl. 34,23; oi fi 1.sg. 17,8; 24,5; 26,3; 31,3; 33,12; 43,9, 14; or fi 3.pl. 18,24; 31,8; 34,23; 35,11; om fi 1.pl. 34,16; 44,9; 47,19; oi g\u00e3si 1.sg. 18,26, 28, 30; oi gr\u00e3i 1.sg. 18,27, 30, 31, 32; om gr\u00e3i 1.pl. 44,16; oi ierta 1.sg. 18,26; or ie\u00bai 3.pl. 15,14; 17,6; rezum. cap.50; or \u00eentra 3.pl. 6,20; om \u00eentra 1.pl. 20,13; or \u00eencet a 3.pl. 11,6; oi \u00eengropa 1.sg. 50,5; oi \u00eenmul\u00fei 1.sg. 16,10; 26,24; oi \u00een\u00fe\u00e3leage 1.sg. 24,14; oi judeca 1.sg. 15,14; oi jura 1.sg. 21,24; om l\u00e3cui 1.pl. 34,16; oi lua 1.sg. 14,23; 16,2; or lua 3.pl. 14,24; om lua 1.pl., \u00een loc. v. om lua \u00eemprumut 34,16; om lua 1.pl. 34,17; oi m\u00e2nca 1.sg. 24,33; or m\u00e2nca 3.pl. 43,16, 25; oi m\u00e3ng\u00e3ia 1.sg. 32,20; oi mearge 1.sg. 37,30; 24,58; om mearge 1.pl. 43,4; 44,26; oi muri 1.sg. 27,7; 30,1; or muri 3.pl. 33,13; om muri 1.pl. 47,19; oi pa\u00bate 1.sg. 30,31; oi p\u00e3zi 1.sg. 30,31; oi plini 1.sg. 28,15; oi plua 1.sg. 7,4; oi pune 1.sg. 3,15; 6,18; 9,11, 13; 17,2, 7, 19, 21; 18,5; 44,21; oi putea 1.sg. 19,22; 39,9; 41,39; om putea 1.pl. 44,16; or r\u00e3s\u00e3ri 3.pl. 17,16; or rumpe 3.pl. 40,19; oi scoat e 1.sg. 24,19, 44; or sluji 3.pl. 15,14; oi sluji 1.sg. 18,12; 29,18; om slu ji 1.pl. 47,25; oi suf eri 1.sg. 38,17; oi \u00baterge 1.sg. 18,28; om \u00baterge 1.pl. 19,13; om t\u00e3inui 1.pl. 37,26; oi trece 1.sg. 15,2; 3 1,52; oi trimite 1.sg. 27,45; 38,17; oi \u00feine 1.sg. 13,9; oi ucide 1.sg. 27,41; oi urma 1.sg. 33,14; or urma 3.pl. 41,30; oi vedea 1.sg. 32,20; 33,14; oi veni 1.sg. 18,10; 33,14; oi vesti 1.sg. 46,31; or zice 3.pl. 12,12; oi zice 1.sg. 24,14; 26,2; om zice 1.pl. 37,20. 256 Traducerea \u00bai tip\u00e3rirea Bibliei ar fi \u00eensemnat \u00eencununarea activit\u00e3\u00feii de editare a c\u00e3r\u00feilor religioase, f iind deja subliniat faptul c\u00e3 Petru Pavel Ar on es te episcopul unit care a editat \u00een premier\u00e3 toate c\u00e3r\u00feile de cult pentru cr edincio\u00baii greco-catolici din Transilvania (Vezi I. Chindri\u00ba, Secolele, p.276 \u00ba.u .). Exis ten\u00fea variantei transcrise \u00eengrijit a Vechiului Tes tament, de o singur\u00e3 m\u00e2n\u00e3, cu oglinda paginii \u00eencadrat\u00e3 \u00een chenar, este m\u00e3rturia cea mai clar\u00e3 a f inalit\u00e3\u00feii despre care vorbeam. 842","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ S tructura perifrastic\u00e3 de viitor este alc\u00e3tuit\u00e3 din viitorul verbului a fi + gerunziul verbului de baz\u00e3 : Str\u00e2ga-va tot nor odul cu strigare mare foar te, \u00bai zidurile cet\u00e3\u00feii din fund v or c\u00e3dea \u00bai vor \u00eentra f ie\u00batecarii prin locul \u00een preajma c\u00e3ruia va fi st\u00e2nd (Jos 6,5); \u00aai-i v or \u00feinea noroadele \u00bai-i v or aduce \u00een locul s\u00e3u \u00bai-i va mo\u00bateni casa lui Isr ail pre p\u00e3m\u00e2ntul Domnului spre sluji \u00bai slujnice \u00bai vor fi prinz\u00e2nd pre cei ce-i prinsease pre ei \u00bai vor supune pre str\u00e3ng\u00e3torii s\u00e3i. (Is 14,2); \u00aai, iat\u00e3, vei f i t\u00e3c\u00e2nd \u00bai nu vei putea gr\u00e3ii p\u00e2n\u00e3 \u00een zioa \u00een care vor fi aceaste, pentru ce n-ai crezut cuvintelor meale, care s\u00e3 vor umplea la vreamea sa (Lc 1,20). Com parabil\u00e3 ca alc\u00e3tuire cu formele de mai sus, voi fi r\u00e3t\u00e3cind, din contextul de mai jos, trebuie totu\u00bai analizat\u00e3 diferit, dat orit\u00e3 sensului pe care \u00eel impune contextul: Iat\u00e3, m\u00e3 sco\u00fei ast\u00e3zi de la fa\u00fea p\u00e3m\u00e2ntului \u00bai de la fa\u00fea Ta m\u00e3 v oiu ascunde \u00bai voi fi r\u00e3t\u00e3cind \u00bai pribeag pr e p\u00e3m\u00e2nt \u00bai tot cine m\u00e3 va af la m\u00e3 va ucide\u201d. (Fc 4,14): \u201evoi fi r\u00e3t\u00e3citor \u00bai pribeag\u201d, a\u00baadar , un nume predicativ multiplu, cel dint\u00e2i exprimat printr-un gerunziu acordat, cel de-al doilea \u2013 prin adjectiv pr opriu-zis. Forma de viitor este fr ecvent prezent\u00e3 \u00een construc\u00feii intensive. \u00cen ver setul: Mear g\u00e3 domnul mieu \u00eenaintea slujii sale \u00bai eu oi urma \u00eencet urmele lui, precum oi vedea c\u00e3 pot mititeii mei, p\u00e3n\u00e3 oi veni la domnul mieu, \u00een Seir (Fc 33,14), dup\u00e3 lat. et ego sequar paulatim vestigia eius, traduc\u00e3t orul a realizat o construc\u00feie intensiv\u00e3 de viitor prin echivalarea pur si simplu a cuvintelor \u201esequar\u201d si \u201ev estigia\u201d, care, prin fidelitate, a dat, logic, \u201eoi urma urmele\u201d. La fel au rezultat \u00bai urm\u00e3toarele constr uc\u00feii int ensive: De vei \u00eentra \u00een holda priiatinului t\u00e3u, vei fr\u00e2nge spice \u00bai le vei zdrobi \u00een m\u00e2n\u00e3, iar\u00e3 cu seacerea nu vei s\u00e3cera (2Lg 23,25) \u2013 lat. si intraveris in segetem amici tui franges spicas et manu conteres falce autem non metes; M\u00e2na nu-l va atinge, ci cu pietri s\u00e3 va zdr obi, au cu s\u00e3ge\u00fe s\u00e3 va s\u00e3geta; acar dobitoc de va fi, acar om, nu va tr\u00e3i (I\u00ba 19,13) \u2013 lat. manus non tanget eum sed lapidibus opprimetur aut confodietur iaculis sive iumntum fuerit sive homo non vivet. \u00cen ver setul C\u00e2nd vei f\u00e3g\u00e3dui f\u00e3g\u00e3duin\u00fe\u00e3 Domnului, Dumnezeului t\u00e3u, nu vei \u00eent\u00e2r ziia a o da (2Lg 23,21), construc\u00feia intensiv\u00e3 rezult\u00e3 prin calchierea cons truc\u00feiei din t extul-surs\u00e3: lat. cum voveris votum Domino Deo tuo non tardabis reddere. La fel \u00bai \u00een versetul \u00aai au zis \u00baear pele c\u00e3tr\u00e3 muiare: \u201eNicidecum cu moarte ve\u00fe muri\u201d. (Fc 3,4) \u2013 lat. dixit autem serpens ad mulierem neq uaquam morte moriemini.; \u00aai c\u00e2nd vei \u00eentra diminea\u00fea, de nu vei g\u00e3si toate m\u00e2ncate de Vil, cu moarte vom muri; sau Daniil, cel ce au min\u00feit \u00eem protiva noastr\u00e3 (Dn 14,11) \u2013 lat. morte moriemur. E mai pu\u00fein important cum anume s-a ajuns la aceste construc\u00feii. Semnificativ es te fap tul c\u00e3 traduc\u00e3torii nu le-au respins, ceea ce \u00eenseamn\u00e3 c\u00e3 le g\u00e3seau \u00een spiritul graiului pe car e ei \u00eel vorbeau. Ad\u00e3ug\u00e3m la exem plele de mai sus alte c\u00e2teva, f\u00e3r\u00e3 a mai da \u00bai corespondentul din textul-surs\u00e3: Iar\u00e3 c\u00e2t au \u00een\u00feeles Ieremie, cert\u00e2ndu-i, au zis c\u00e3 necunoscut va f i locul, p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd va aduna Dumnezeu adunarea norodului \u00bai s\u00e3 se \u00eembl\u00e2nzasc\u00e3 (2Mac 2,7); Nu voiu aduna adun\u00e3rile lor din s\u00e2ngiuri, nici voiu pomeni numele lor prin buz ele meale. (Ps 15,4); Fata Vavilonului, tic\u00e3loas\u00e3, fericit e cel ce va r\u00e3spl\u00e3ti \u00feie r\u00e3spl\u00e3tirea ta, car e ai r\u00e3spl\u00e3tit noao. (Ps 136,8); Bucur\u00e2ndu- M\u00e3, M\u00e3 voiu bucura \u00eentr u Domnul \u00bai va s\u00e3lta sufle tul Mieu \u00eentru Dumnezeul Mieu. (Is 61,10); \u00aai s\u00e3 va cunoa\u00bate Domnul de la Eghipt, \u00bai vor cunoa\u00bate eghipteanii pre Domnul \u00een zioa aceaea \u00bai-L vor cinsti cu junghieri \u00bai cu dar uri \u00bai f\u00e3g\u00e3duin\u00fee vor f\u00e3g\u00e3dui Domnului \u00bai le vor plini. (Is 19,21); Cur\u00e2nd, degrab\u00e3 v\u00e3 voiu r\u00e3spl\u00e3ti r\u00e3spl\u00e3tire preste capul vostru. (Ioil 3,4) 2.2.6.4.1.7. Structura de viitor ant erior, alc\u00e3tuit\u00e3 din viitorul ver bului auxiliar a fi + participiul invariabil al verbului de baz\u00e3 nu exprim\u00e3 sensul propriu acestui timp de rela\u00feie, ci exprim\u00e3 ac\u00feiune nesigur\u00e3, \u00eendoielnic\u00e3, presupus\u00e3, situat\u00e3 \u00een trecut, \u00eenaintea momentului vorbirii, adic\u00e3 sensul unui timp absolut, pr ezumtivul perfect. Aceasta ne \u00eendrept\u00e3\u00fee\u00bate s\u00e3 credem c\u00e3 ar trebui, \u00een astfel de construc\u00feii, s\u00e3 disociem, \u00een func\u00feie de context, \u00eentre viitorul anterior, timp de rela\u00feie, \u00bai prezumtivul per fect, timp absolut. Cele dou\u00e3 structuri pe care le analiz\u00e3m \u00een continuare actualizeaz\u00e3 sensul gramatical al unui tim p absolut: Iar\u00e3 el s\u00e3 uit a la ea t\u00e3c\u00e3nd, vr\u00e2nd a \u00bati de cumva n\u00e3rocit\u00e3 cale ei va fi f\u00e3cut Domnul, au nu (Fc 24,21); \u00aai fiii t\u00e3i de-I vor fi p\u00e3c\u00e3tuit \u00bai i-au slobozit \u00een m\u00e2na nedrept\u00e3\u00feii sale (Iov 8,4). 2.2.6.4. 2. Conjunctivul 2.2.6.4.2.1. Conjunctivul prezent cunoa\u00bate forme io tacizat e la verbele cu radicalul \u00een [ t], [d], [n], [r], la pers. I sg., la per soanele I \u00bai a III-a sg. \u00bai pl. (vezi supr a, 2.2.6.3.). Conjunc\u00feia-morfem s\u00e3 lipse\u00bate uneori din structur a conjunctivului, unele forme actualiz\u00e2nd sens de imperativ, ca \u00bai \u00een limba actual\u00e3, atunci c\u00e2nd li se asociaz\u00e3 \u00een plan suprasegment al accentul \u00een context \u00bai intona\u00feia specific\u00e3 imperativului: blagosloveasc\u00e3 3.sg. \u2013 \u00cenger ul carele m-au scos din toate realele blagosloveasc\u00e3 pruncii ace\u00batea! \u2013 (Fc 48,16); creasc\u00e3 3.pl. \u2013 \u00aai s\u00e3 s\u00e3 cheme preste ei numele mieu \u00bai numele p\u00e3rin\u00feilor miei, A vraam \u00bai Isaac, \u00bai creasc\u00e3 \u00eentr u mul\u00feime pre p\u00e3m\u00e2nt! \u2013 (Fc 48,16); \u00aai i-au blagoslovit \u00een vreamea aceaea, zic\u00e2nd: \u201e\u00cen tine s\u00e3 va blagoslovi Israil \u00bai s\u00e3 va zice: \u00ab Fac\u00e3 -\u00fei \u00feie Dumnezeu ca lui Efrem \u00bai ca lui Manasse!\u00bb\u201d (Fc 48,20), altele sens de conjunctiv: caute 3.sg. \u2013 Acum, dar\u00e3, caute \u00eem p\u00e3ratul om \u00een\u00fe\u00e3leapt \u00bai ager \u00bai-l r\u00e2nduiasc\u00e3 maimare pres te p\u00e3m\u00e2ntul Eghiptului \u2013 (Fc 41,33);fac\u00e3 3.sg. \u2013 Iar\u00e3 Dumnezeul mieu Atotputearnicul vi-l fac\u00e3 bl\u00e2nd \u00bai s\u00e3 sloboaz\u00e3 cu v oi fratele vostru carele \u00feine \u00bai pre acest Veniamin. Iar\u00e3 eu ca un lipsit f\u00e3r\u00e3 prunci oi fi (Fc 43,14);257. Unele verbe, pe care nor ma liter ar\u00e3 le-a impus ulterior \u00een varianta cu sufix sau a acceptat \u00een varia\u00feie liber\u00e3 ambele forme (a se \u00eempreuna ), se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 aici \u00een forma f\u00e3r\u00e3 sufix f lexionar (a se \u00eencle\u00bata, a se \u00eencopcia, a se pitula, a slobozi ): s\u00e3 (m\u00e3) \u00eem preun 1.sg. (Fc 38,16), s\u00e3 (s\u00e3) \u00eempreune 3.sg.\/pl. (Fc 39,14), (I\u00ba 26,10, 11; 36,12); (Jos 17,10); s\u00e3 (s\u00e3) \u00eenclea\u00bate 3.sg. (I\u00ba 26,17); s\u00e3 (s\u00e3) \u00eencopce 3.sg. (I\u00ba 36, 18); s\u00e3 (te) pituli 2.sg. (1Sm 20,19), s\u00e3 sloboaz\u00e3 3.sg. (Fc 43,14), (I\u00ba 6,11; rezum. cap.7; 7,2), (Jd 10,14), (2Sm 14,16), (Iov 6,9; 33,17), (Ir 34,9, 10), s\u00e3 sloboz 1.sg. (Jd 10,13), (I\u00ba 3,8; 5,2); s\u00e3 slobozi 2.sg. (I\u00ba 4,23; 8,29); s\u00e3 slobozu 1.sg.(I\u00ba 9,28) , \u00een vreme ce altele, pe care norma literar\u00e3 le-a im pus \u00een varianta f\u00e3r\u00e3 suf ix, apar \u00een acest text cu sufixul de prezent: a se cur\u00e3\u00fei, a se mirosi, a pip\u00e3i: s\u00e3 (se) cur\u00e3\u00feeasc\u00e3 3.sg. (Iov rezum. cap.31); miroseasc\u00e3(-s\u00e3) conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (1Sm 26,19); s\u00e3 pip\u00e3iesc 1.sg. (Fc 27,21). 257 Alte forme de conjunctiv f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 : fie 3.sg. (Fc 13,8; 18,25; 24,51; 3 1,30; 32,16; 33,9; 38,23; 44,10, 17; 49,17, 26); judece 3.sg.\/pl. (Fc 16,5; 31,53); giudece 3.sg. (Fc 31,49); mearg\u00e3 3.sg. (Fc 33,14); milostiv easc\u00e3(-s\u00e3) 3.sg. (Fc 47,25); negu\u00fe\u00e3toreasc\u00e3 3.pl. (Fc 34,21); r\u00e2nduiasc\u00e3 3.sg. (Fc 41,33). Pentru alte c\u00e3r\u00fei, vezi Indice. 843","NICULINA IACOB Pentru unele verbe, formele sunt \u00een varia\u00feie liber\u00e3: s\u00e3 \u00eencete 3.sg. (Nm 20,6); s\u00e3 \u00eenceate 3.sg.\/pl.(I\u00ba 9,28), (2Sm 2,26; 3,29; 24,21), (Pl 25,10), dar s\u00e3 \u00eencetezi 2.sg. (Iov 3 4,36); s\u00e3 depar t\u00e3 3.sg. (1Sm 6,3), (Ir 17,5); s\u00e3 (s\u00e3) deperte 3.pl. (I\u00ba 8,9); s\u00e3 (se) depear te 3.pl. (2Par 35,15), dar s\u00e3 (s\u00e3) dep\u00e3r teaz\u00e3 3.sg. (Ir 6,8); s\u00e3 (se) dep\u00e3rteaz\u00e3 3.sg. (Ir 21,2); s\u00e3 dep\u00e3r teaze 3.pl. (Ir 27,10), (Mc 5,3); s\u00e3 (s\u00e3) deperteaz e 3.pl. (Ir 32,40); deperteze conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (Iov 9,3 4); dep\u00e3rteaz\u00e3(-s\u00e3) conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.pl. (1Sm 2,3); s\u00e3 \u00eent\u00e3r\u00e2te 3.sg.\/pl. (3\u00cemp 14,15; 16,26), dar s\u00e3 \u00eent\u00e3r\u00e2tezi 2.sg. (3\u00cemp 16,2); s\u00e3 lucre 3.sg. (Fc 2,5, 15; 3,23), dar s\u00e3 lucreaz e 3.pl. (1Mac 9,51), (2Mac 6,8); s\u00e3 (se) ospete 3.sg. (Ecl 10,19); s\u00e3 (se) oaspete 3.pl. (3Ezr 9,55); s\u00e3 (se) uspe te 3.pl. (Jd 16,23), (Tov 2,2), dar s\u00e3 (s\u00e3) uspeteze 3.pl. (Ps 67,4). Ca \u00bai la prezentul indicativului, ver bul a m\u00e2nca se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 cu forma scurt\u00e3, regional\u00e3, la persoanele I, a II-a, a III- a singular \u00bai a III-a plural, cu precizarea c\u00e3, spre deosebire de indicativ, la conjunctiv am \u00eent\u00e2lnit mai des \u00bai forma lung\u00e3: s\u00e3 m\u00e2nc 1.sg. (Fc 27,4, 7), (1Sm 2,36), (2Sm 11,11; 13,5), (Lc 22,11); s\u00e3 m\u00e2nce 3.sg.\/pl. (Fc 37,25), (1Sm 9,13; 30,11), (2Sm 11,13), (Iov 1,4; 31,8), (I\u00ba 2,20; 23,11), (Mc 5,43; 6,36, 37), (In 6,5, 31); s\u00e3 (s\u00e3) m\u00e2nce 3.sg. (I\u00ba 10,5, 12); s\u00e3 m\u00e2nci 2.sg. (Jd 13,4), (Pl rezum. cap.23; 23,1), (Ir 16,8); m\u00e2nce conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (Jd 13,14), dar s\u00e3 m\u00e2n\u00e2nc 1.sg. (2Sm 13,10), (Mc 14,14); s\u00e3 m\u00e3n\u00e2nci 2.sg. (Fc 3,17), (Jd 13,7), s\u00e3 m\u00e2n\u00e3nci 2.sg. (Fc 2,17), s\u00e3 m\u00e3n\u00e3nce 3.pl. (Fc 31,54), s\u00e3 m\u00e2n\u00e2nci 2.sg. (Fc 2,16; 3,11), (I\u00ba 34,15), (Mc 14,12); s\u00e3 m\u00e2n\u00e2nce 3.sg.\/pl. (Fc 3,22), (I\u00ba 18,12), (Lc 7,36), (Mc 11,14), (In 18,28). Verbul a (se) usca a fost \u00eenregistrat at\u00e2t \u00een variant a cu [u] sincopat: s\u00e3 (se\/s\u00e3) u\u00bate 3.sg. (Iov 14,11), (Ps 89,6), c\u00e2t \u00bai \u00een forma cu [u] nesincopat: s\u00e3 usuce 3.sg. (Pr 26,16); s\u00e3 (s\u00e3) usuce 3.pl. (Iov 18,16). \u00cen stabilir ea formei de con junctiv prezent a unor v erbe, traduc\u00e3t orii \u00eent\u00e2mpinau dificult\u00e3\u00fei. Verbul a ucide este un caz concludent \u00een acest sens. Cvasigener ale sunt formele cu radicalul \u00een [g]: s\u00e3 ucig\u00e3 3.sg.\/pl.(Fc 4,15; 26,7), (I\u00ba 4,24; 5,21; 19,24; 32,12, 27), (1Sm 5,11; 19,1; 20,33; 26,15; 28,9; 31,4), (2Sm 14,11), (Iov 6,9), (Ir 40,15; 43,3); s\u00e3 ucig 1.sg. (Fc 6,17), (1Sm 24,11); ucig\u00e3(-s\u00e3) conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e33.sg. (Fc 31,32); s\u00e3 (s\u00e3) ucig\u00e3 3.sg.\/pl. (I\u00ba 22,20), (Jos 9,26), (1Sm 19,11, 15; rezum. cap.24), (2Sm 3,37), (Ir rezum. cap.26; 38,4); s\u00e3 (se) ucig\u00e3 3.sg. (2Sm 21,4); ucig\u00e3 conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (Iov 9,23), dar prezen\u00fea formei s\u00e3 uciz\u00e3 3.sg. (I\u00ba 2,15), (1Sm 5,10) este semn c\u00e3 se \u00eentrebuin\u00fea \u00bai forma cu r adicalul \u00een [d], cu iotacizarea obi\u00banuit\u00e3. Pentru ver bul a avea, \u00een mod curent am \u00eent\u00e2lnit formele etimologice: s\u00e3 aibi 2.sg. (I\u00ba 20,12), (2Lg 24,13; 28,29), (Pl 3,5); aibi conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 2. sg. (Iov 22,21), (Pl. 5,17), numai cu totul izolat formele rezultate prin analogie cu prezentul indicativului: s\u00e3 ai 2.sg. (Pr 19,17). La ver bele a bea, a da, a lua, a sta se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 mai frecvent formele etimologice: s\u00e3 bea 3.sg.\/pl. (Jd 4,19), (1Sm 30,11), (2Sm 11,13; 16,2; 23,16), (Iov 1,4), (Ir 25,28; 35,14; 49,12); s\u00e3 (s\u00e3) dea 3.sg. (I\u00ba 32,29), (Jos 17,4; 21,2), (1Sm 18,19; rezum. cap.23), (Ir 26,24; 37,20); s\u00e3 dea 3.sg. (Jos 9,24), (1Sm 8,15), (Ir rezum. cap.15; 43,3); dea conj. pr ez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (1Sm 2,20); s\u00e3 ia 3.sg.\/pl.(I\u00ba 8,8; 10,17; rezum. cap.23; rezum. cap.24), (Jos 4,3; 10,27; 21,6), (Jd 11,5; 14,8; 21,22), (1Sm 25,39, 40), (2Sm 10,3), (Ir 17,23; 36,21; 46,10); s\u00e3 (se) ia 3.sg. (Jd 20,13); s\u00e3 (s\u00e3) ia 3.sg. (Jd 21,3); s\u00e3 iai 2.sg. (Ir 15,15); s\u00e3 stea 3.sg. (Ir 49,19; 50,44), dar se \u00eent\u00e2lnesc \u00bai cele analogice, specifice graiurilor nordice: beaie conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (Jd 13,14); deaie conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (1Sm 1,17); deie(-)(-s\u00e3) conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (1Sm 27,5); deaie(-)(-s\u00e3): conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.pl.(Sm 21,6); s\u00e3 iaie 3.sg. (2Sm 3,35); iaie conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg.\/pl. (I\u00ba 12,3), (Jos 6,4, 6), (1Sm 20,15), (2Sm 19,30; 24,22), (Ir 9,18); steie conj. prez. f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 3.sg. (1Sm 16,22). 2.2.6.4.2.2. Conjunctivul per fect nu se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 prea des . Formele auxiliarului a fi din s tructura acestui timp sunt variabile dup\u00e3 persoan\u00e3 \u00bai num\u00e3r: s\u00e3 fie f\u00e3cut 3.pl. (Fc 44,7); s\u00e3 fie fos t 3.sg. (Fc 43,12); s\u00e3 fim furat 1.pl. (Fc 44,8); s\u00e3 fie r\u00e3mas3.sg. (Ir 44,14); s\u00e3 fie p\u00e3c\u00e3tuit 3.pl. (Iov 1,5). 2.2.6.4. 3. Condi\u00feionalul-optativ 2.2.6.4.3.1. Condi\u00feionalul-optativ prezent cu a vrea + inf initivul prezent al v erbului de baz\u00e3 este structura curent\u00e3 \u00een acest text. Auxiliarul la per soana a III-a are forma ar, ca \u00bai \u00een limba actual\u00e3: ar cerca 3.sg. (Fc 37,15); ar fi 3.sg (Fc 42,23); (s-)ar \u00eenchina 3.pl. (Fc 37,7, 9); ar \u00eencol\u00fei 3.sg. (Fc 2,5); (s-)ar juca 3.sg. (Fc 19,14); ar r\u00e3s\u00e3ri 3.sg. (Fc 2,5); (s-)ar scula 3.sg. (Fc 37,7); ar s ta 3.pl. (Fc 37,7); ar t\u00e2lcui 3.sg. (Fc 41,8); ar tr\u00e3i 3.sg. (Fc 17,18); ar v\u00e3t\u00e3ma 3.sg.(Fc 26,29); ar veni 3.pl. (Fc 34,5) 258. Formele perifrastice, av\u00e2nd \u00een structur\u00e3 condi\u00feionalul prezent al verbului auxiliar a fi + gerunziul ver bului de baz\u00e3 se \u00eent\u00e2lnesc, f\u00e3r\u00e3 a f i \u00eens\u00e3 foarte frecvente. De fapt, a\u00baa cum o ar at\u00e3 contextele, sensul pe care \u00eel dezvolt\u00e3 aceste s tructuri nu este \u00eentotdeauna de condi\u00feional, semn c\u00e3 \u00eencepe s\u00e3 se contureze prezumtivul. Structurile as tfel alc\u00e3tuit au rezult at prin traducerea conjunctivului im perfect latin, activ sau pasiv. Cum construc\u00feiile perifrastice cu gerunziul erau curente \u00een graiurile nordice, transpunerea s-a f\u00e3cut nu printr-un condi\u00feional obi\u00banuit, ci printr-o form\u00e3 perifrastic\u00e3 cu gerunziul: ar fi boln\u00e3vind \u2013 \u00aai au trimis Saul slugile ora\u00baului, carii s\u00e3 apuce pre David; \u00bai au r\u00e3spuns c\u00e3 ar fi boln\u00e3vind (1Sm 19,14) \u2013 lat. misit autem Saul apparitores qui r aperent David et responsum est quod aegrotaret; ar fi chem\u00e2nd \u2013 \u00aai au \u00een\u00fe\u00e3les Heli c\u00e3 Domnul ar fi chem\u00e2nd pruncul \u00bai au zis c\u00e2tr\u00e3 Samuil (1Sm 3,9) \u2013 lat. intellexit igitur Heli quia Dominus vocaret puerum et ait ad Samuhel; ar fi fugind \u2013 S-au v estit lui Lavan a triia zi c\u00e3 ar fi fugind Iacov (Fc 31,22) \u2013 lat. nuntiatum est Laban die ter tio quod fugeret Iacob ; ar f i l\u00e3cuind \u2013 \u00aai dup\u00e3 trei zile de pacea f\u00e3cut\u00e3, au auzit c\u00e3 aproape ar fi l\u00e3cuind \u00bai \u00eentre d\u00e2n\u00baii ar fi r\u00e3m\u00e2it ori. (Jos 9,16) \u2013 lat. pos t dies autem tr es initi foederis audierunt quod in vicino habitarent et inter eos futuri essent; (s-)ar fi pitul\u00e2nd \u2013 \u00bai au \u00eendreptat \u00baireagul \u00eemprotiva pustiii, ne\u00batiind c\u00e3 dinnapoi s-ar fi pitul\u00e2nd le\u00bauiri. (Jos 8,14) \u2013 lat. direxitq ue aciem contra desertum ignorans q uod post tergum laterent insidiae; (s-)ar f i suind \u2013 \u00aai au \u00een\u00fe\u00e3les Thamar c\u00e3 socr ul ei s-ar f i suind \u00een Thamna, la tunderea oilor. (Fc 38,13) \u2013 lat. nuntiatumque es t Thamar quod socer illius ascenderet in Thamnas ad tondendas oves; n-a\u00bai fi tr\u00e3ind \u2013 Au ca un f\u00e3r\u00e3 vreame n\u00e3scut n-a\u00bai fi tr\u00e3ind, sau ca cei z\u00e3misli\u00fei, ce n-au v\u00e3zut lumina (Iov 3,16) \u2013 lat. aut sicut abortivum absconditum non subsis terem vel qui concepti non viderunt lucem; ar fi tunz\u00e2nd \u2013 Auzit-am c\u00e3 ar fi tunz\u00e2nd p\u00e3storii t\u00e3i carii era cu noi \u00een pustie (1Sm 25,7) \u2013 lat. audivi q uod tonderent pastores tui qui erant nobiscum in 258 Aceast\u00e3 consecven\u00fe\u00e3 es te \u00een mod cert urmar ea extinderii nor mei sudice gra\u00feie c\u00e3r\u00feilor munt ene\u00bati care se reproduc \u00een tipografia Blajului. 844","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ deserto; (s-)ar fi v\u00e3nz\u00e2nd \u2013 \u00aai auzind Iacov c\u00e3 s-ar fi v\u00e3nz\u00e2nd bucate \u00een Eghipt (Fc 42,1) \u2013 lat. audiens autem Iacob quod aliment a venderentur in Aegypto. 2.2.6.4.3.2. Condi\u00feionalul-optativ perfect are paradigma pe care a p\u00e3strat-o p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi: (s-)ar fi boln\u00e3vit 3.sg. (Fc 48,1); ar f i fos t 3.sg. (Fc 31,42); ar fi mijlocit 3.sg. (Fc 43,10); ar f i n\u00e3scut: cond. pf. 3.sg. (Fc 22,20); ar fi putut: cond. pf. 3.sg. (Fc 26,10); ai f i slobozit: cond. pf. 2.sg. (Fc 31,42); (s-)ar fi uitat: cond. pf. 3.sg. (Fc 28,8); a\u00ba f i v\u00e3zut : cond. pf. 1.sg. (Fc 33,10); am f i venit: cond. pf. 1.pl. (Fc 43,10). Inver siunea auxiliarului am \u00eenr egistrat-o pentr u aceast\u00e3 for m\u00e3 temporal\u00e3 \u00een versetul ur m\u00e3tor: Fos t-a\u00ba fi ca c\u00e2nd n-a\u00ba fi, din p\u00e2ntece mutat la morm\u00e2nt . (Iov 10,19) \u2013 lat. fuissem quasi qui non essem de utero translatus af tumultum, unde remarc\u00e3m, de asemenea, corelarea celor dou\u00e3 timpuri ale condi\u00feionalului, unul red\u00e2nd conjunctivul mai mult ca per fect din latin\u00e3, cel\u00e3lalt \u2013 conjunctivul imper fect. O form\u00e3 \u201esupracom pus\u00e3\u201d, numit\u00e3 de C. Fr\u00e2ncu, condi\u00feional mai mult ca perfect259 g\u00e3sim \u00een ver setul ur m\u00e3tor: Pentru ce m-ai scos din zg\u00e3u? C are bat\u00e2r de m-a\u00ba fi fost mis tuit, s\u00e3 nu m\u00e3 vaz\u00e3 ochiul. (Iov 10,18) \u2013 lat. quare de vulva eduxisti me qui utinam consumptus essem ne oculus me videret. Prin (m-)a\u00ba f i fost mistuit se traduce o form\u00e3 verbal\u00e3 latineasc\u00e3 alc\u00e3tuit\u00e3 din par ticipiul viitor consumptus al verbului cons\u00c0mo, -re + ver bul auxiliar esse la conjunctiv imper fect, exprim\u00e2ndu-se \u201epreanterioritatea \u00een trecut\u201d. 2.2.6.4.4. Im perativul 2.2.6.4.4.1. Imperativul \u00een forma af irmativ\u00e3 prezint\u00e3 aspecte particulare la c\u00e2teva ver be: a aduce, a avea, a jur a, a lucra, a m\u00e2nca, a slobozi, a sta, a u\u00baura. Verbul a aduce se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 at\u00e2t cu forma etimologic\u00e3 adu, c\u00e2t \u00bai cu formele analogice ad\u00e3 \u00bai ado: adu-\u00fe\/-\u00fei aminte (Fc 40,14), (Jd 16,28), (Iov 4,7; 7,7; 10,9; 36,24; 40,27), (I\u00ba 32,13), (Ir 14,21; 15,15; 18,20), (Tng 3,19; 5,1), adu (2Sm 14,10), dar ad\u00e3 (Fc 2 7,4, 7, 9, 13, 25; 48,9), . (Jd 6,30), (1Sm 16,11; 20,21, 31, 36), (Ir 17,18), (-)\u00fei ad\u00e3 aminte (Fc 20,16), ado (Jos 10,6). Spre deosebire de a aduce, verbul a veni realizeaz\u00e3 imperativul \u00een forma vino: (Fc 12,1; 19,32; 31,44; 37,13), (Jd 4,22; 9,10, 12, 14, 29; 11,6; 18,19; 19,11), (1Sm 9,5, 10; 14,1, 6; 16,1; 17,4 4; 20,22; 23,27), (2Sm 13,7, 11; 14,15; 15,22; 19,33), (Ir 36, 14; 40,4). Verbul a avea are la persoana a II-a singular imperativul aibi \u2014 \u00aai au zis to\u00fe oamenii Iavis c\u00e2tr\u00e3 Naas: \u201eAibi-ne p\u00e3ciui\u00fei \u00bai-\u00fe vom slu ji\u201d. (1Sm 11,1); Aibi-le [izvoar ele] s\u00e2ngur, nici f ie streinii p\u00e3r ta\u00baii t\u00e3i. (Pl 5,17). Pentru a jura, imperativul la persoana a II-a singular este cel regional: joar\u00e3 (Fc 21,23; 25,33) \u00bai gioar\u00e3 (Fc 47,31), dar \u00bai f orma jur\u00e3 (1Sm 24,22; 30,15). Verbele a lucra, a slobozi, a u\u00baura se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3, ca \u00bai la prezent, f\u00e3r\u00e3 sufixul flexionar: lucr\u00e3: imperativ 2.sg. (Jos 1,18), (2Sm 9,10), slobozi: imperativ 2.sg. (I\u00ba 4,23), (Jos 10,6), u\u00baoar\u00e3 imperativ 2.sg. \u2013 Mai u\u00baoar\u00e3 giugul, ce au pus tat\u00e3l t\u00e3u preste noi! (3\u00cemp 12,9). Re\u00feinem, de asemenea, forma etimologic\u00e3 de imperativ singular st\u00e3 a verbului a sta: De po\u00fei, r\u00e3s punde-mi \u00bai \u00eemprotiva fea\u00feii meale st\u00e3. (Iov 33,5) \u00bai, cu foar te multe ocuren\u00fee, forma analogic\u00e3 st\u00e3i: imper ativ 2.sg. (I\u00ba 8,20; 9,13), (1Sm 9,27), (2Sm 1,9; 18,30), (Iov 37,14), (Ir 7,2; 17,19; 26,2; 48,19). Forma scurt\u00e3, regional\u00e3,m\u00e2nc\u00e3 se \u00eent\u00e2lne\u00bate \u00bai la imperativ:m\u00e2nc\u00e3 2.sg. (1Sm 9,24), (4\u00cem p 19,29), (Is37,30), (Pl 23,7; 25,16). Pentru ver bul a p\u00e3sa (\u00cenv.) \u201ea merge\u201d, \u201ea se duce\u201d, am \u00eenregis trat imperativul pas\u00e3, a c\u00e3r ui circula\u00feie este din ce \u00een ce mai r ar\u00e3 \u00een perioada \u00een care se traduce acest t ext biblic: pas\u00e3 : imper ativ 2.sg. (Fc 19,9), (I\u00ba 4,12). \u00cen cadr ul sistemului de forme perifras tice cu a fi + ger unziul s-a putut crea imper ativul perifrastic: Fii tocmindu-te cu pr otivnicul t\u00e3u degrab, c\u00e2t e\u00bati \u00een cale cu el, ca nu cumva s\u00e3 te dea protivnicul judec\u00e3toriului \u00bai judec\u00e3toriul s\u00e3 te dea slu jitoriului \u00bai s\u00e3 te tremi\u00fei \u00een t emni\u00fe\u00e3. (Mt 5,25); fii tocmindu-te \u00eenseamn\u00e3, a\u00baadar, \u201e\u00eempac\u00e3-te\u201d. Prin imper ativul sintetic s-ar f i c\u00e2\u00batigat \u00een concizia exprim\u00e3rii, dar s-ar fi pierdut \u00een expr esivitate. Este, de altfel, cazul tuturor formelor perifrastice de acela\u00bai tip. Cons truc\u00feiile intensive cu imperativul \u00een structur\u00e3 nu lipsesc. Expresivitatea lor este chiar sporit\u00e3 \u00een compara\u00feie cu a celor realizate cu alte forme verbale, imperativului revenindu-i un r ol important \u00een asigurarea func\u00feiei fatice a limbajului. \u00cen momentul \u00een care \u00een vecin\u00e3tatea verbului la imperativ se af l\u00e3 un substantiv coradical, dorin\u00fea emi\u00fe\u00e3torului nu este doar s\u00e3 men\u00fein\u00e3 contactul cu receptor ul, ci s\u00e3 fie puter nic persuasiv prin mesajul transmis: \u00aai ve\u00fei aduce c\u00e3tr\u00e3 voi pre to\u00fei f\u00e3c\u00e3torii legii \u00bai izb\u00e2ndi\u00fei izb\u00e2nda norodului v ostru (1Mac 2,67); R\u00e3spl\u00e3ti\u00fei r\u00e3spl\u00e3tirea limbilor \u00bai lua\u00fei aminte spre porunca legii (1Mac 2,68); D\u00e3- le lor dup\u00e3 lucrurile lor \u00bai dup\u00e3 vicle\u00baugul me\u00bate\u00baugirilor lor. Dup\u00e3 faptele m\u00e2nilor lor d\u00e3-le lor, r\u00e3s pl\u00e3tea\u00bate r\u00e3spl\u00e3tirea lor. (Ps 27,4); \u00cenal\u00fe\u00ce-Te, Cel ce judeci p\u00e3m\u00e2ntul, r\u00e3spl\u00e3tea\u00bate r\u00e3spl\u00e3tire celor m\u00e2ndri. ( Ps 93,2); Scoal\u00e3 \u00bai mergi \u00een Ninivea, cetatea cea mare, \u00bai propoveduia\u00bate \u00eentr-\u00eensa propoveduirea, carea Eu gr\u00e3iesc c\u00e3tr\u00e3 tine! (Iona 3,2). O construc\u00feie intensiv\u00e3 cu imperativul \u00eenregistr\u00e3m \u00een urm\u00e3torul context: C\u00e3 aceastea zice Domnul omului Iiudii \u00bai a Ier usalimului: \u00ab\u00cenoi\u00fei-v\u00e3 voao \u00eenoitur\u00e3 , \u00bai s\u00e3 nu s\u00e3m\u00e2na\u00fei preste s pini!\u00bb (Ir 4,3)\/T\u00e3ia\u00fei-v\u00e3 \u00eemprejur Domnului \u00bai dep\u00e3rta\u00fei m\u00e3dulariul inimilor voastre, b\u00e3rba\u00feii Iudii \u00bai l\u00e3cuitorii Ierusalimului, ca nu cumva s\u00e3 ias\u00e3 ca focul urgiia Mea \u00bai s\u00e3 s\u00e3 aprinz\u00e3 \u00bai s\u00e3 nu fie cine s\u00e3 s t\u00e2ng\u00e3, pentru r\u00e3otatea g\u00e2ndurilor voastre. (Ir 4,4). Sintagma rom\u00e2neasc\u00e3 \u00eenoi\u00fei-v\u00e3 voao \u00eenoitur\u00e3 , deosebit de expresiv\u00e3, este rezultatul leg\u00e3turii stabilite de traduc\u00e3tor \u00eentre cele dou\u00e3 cuvinte coradicale: din sintagma lat. novate vobis novale, unde ver bul novo \u201e\u00eennoiesc\u201d\u00bai novalis \u201eogor\u201d260; aceea\u00bai sint agm\u00e3 din Vulgata \u2013 innovate vobis no vale \u2013 este tradus\u00e3 prin \u00eenoi\u00fei-v\u00e3 ogorul \u00een Prorociia lui Osie 10,12: S\u00e3m\u00e2na\u00fei voao \u00eentru drep tate \u00bai s\u00e3cera\u00fei \u00een gura milei, \u00eenoi\u00fei-v\u00e3 ogorul. Iat\u00e3 vreamea a c\u00e3uta pre Domnul, c\u00e2nd va veni Cel ce v\u00e3 va \u00eenv\u00e3\u00fea drep tatea. Sintagma din Prorociia lui Osie es te mult mai transparent\u00e3 pentru cititor dar a pier dut \u00een mod evident \u00een planul e xpresivit\u00e3\u00feii. 259 ILRL Epoca veche (1532-1780), Vol.I, p.341. For ma este \u00eenregistr at\u00e3 de Grigore Maior \u00een ILV\/Lexicon, I, p.39, la Optativus modus. Plusquamperfectum. 260 Cf. Grigore Maior, ILV\/Lexicon, I, p.319 \u2013 320. 845","NICULINA IACOB 2.2.6.4.4.2. Imperativul pr ohibitiv sau negativ se realiz eaz\u00e3 frecvent \u00een -are\u00fei, -ere\u00fei, -ire\u00fei: (nu) oprire\u00fe 2.pl. (Fc 24,56); (nu v\u00e3) s p\u00e3im\u00e2ntare\u00fe 2.pl. (Fc 45,5); (nu v\u00e3) teamere\u00fei 2.pl. (Fc 50,19); (nu v\u00e3) t eamere\u00fe 2.pl. (Fc 50,21), (I\u00ba 20,20), (Jos 10,25); (nu v\u00e3) temere\u00fe 2.pl. (I\u00ba 14,13), (Jd 6,10); (nu v\u00e3) temere\u00fei 2.pl. (1Sm 12,20), (2Sm 13,28); (nu) stare\u00fei 2.pl. (Ir 51,50); (nu) \u00eenmul\u00feir ea\u00fei 2.pl. (1Sm 2,3); (nu v\u00e3) plecare\u00fei 2.pl. (1Sm 12,21); (nu) vestire\u00fe 2.pl. (2Sm 1,20), (nici) vestire\u00fei 2.pl. (2Sm 1,20). Al\u00e3turi de aceste forme lungi le-am \u00eenr egistrat, \u00een mod firesc, \u00bai pe cele scur te: (nu) face\u00fe 2.pl. (Fc 19,7); (nu) f ace\u00fei 2.pl. (1 Sm 2,24); (nu v\u00e3) teame\u00fei 2.pl. (Fc 43,23); (nici v\u00e3) sp\u00e3im\u00e2nt a\u00fe 2.pl.(Jos 10,25), (nu) aduce\u00fei 2.pl. (2Sm 19,10) etc. 2.2.6.4.5. Inf initivul 2.2.6.4.5.1. Infinitivul prezent. Sintagmele latine\u00bati alc\u00e3tuite din volo, velle, v olui, respectiv nolo, nolle, nolui + infinitivul pezent al unui alt verb au generat structuri echivalente \u00een traducere, numai c\u00e3 traduc\u00e3t orii nu au p\u00e3strat ver bul la forma de inf initiv lung, form\u00e3 pe care o \u00eent\u00e2lnim \u00een acest text extrem de rar cu valoare v erbal\u00e3: Oamenii ace\u00batia p\u00e3ciui\u00fe s\u00e2nt \u00bai vreau a l\u00e3cui cu noi. (Fc 34,21) lat. viri isti pacifici sunt et volunt habit are nobiscum; \u00aai chemat\u00e3 venind, o au \u00eentrebat : \u201eVrei a mere261 cu omul aces ta?\u201d (Fc 24,58) \u2013 lat. cumq ue vocata venisset sciscit ati sunt vis ire cum homine isto; De va lua Iacov muiare din ruda locului acestuia, nu vreau a tr\u00e3i (Fc 27,46) \u2013 lat. si acceperit Iacob ux orem de stirpe huius t errae nolo vivere. Rezultatul este acela\u00bai \u00een limba rom\u00e2n\u00e3 atunci c\u00e2nd traduc\u00e3torii ur meaz\u00e3 o form\u00e3 a conjug\u00e3rii perifrastice latine\u00bati, cu sensul \u201eare de g\u00e2nd s\u00e3 f ac\u00e3\u201d, alc\u00e3tuit\u00e3 din participiul viitor activ al unui ver b de baz\u00e3 + verbul auxiliar sum, esse, fui: Vis ul \u00eemp\u00e3r atului unul este: carele Dumnezeu vrea a face, le-au ar\u00e3t at lui Faraon (Fc 41,25) \u2013 lat. somnium regis unum est quae facturus est Deus ostendit Pharaoni ; sintagma alc\u00e3tuit\u00e3 din a vrea + infinitivul prezent red\u00e3 \u00eentocmai sensul exprimat prin forma verbal\u00e3 latineasc\u00e3. Forma lung\u00e3 a infinitivului, cu valoare verbal\u00e3, se \u00eent\u00e2lne\u00bate rar, semn c\u00e3 pierduse foarte serios teren \u00een fa\u00fea f ormei scur te. Cea dint\u00e2i s-a subs tantivat. Numai uneori \u00bai numai precedat\u00e3 de prepozi\u00feia-morfem s pecific\u00e3 inf initivului a continuat s\u00e3 \u00ee\u00bai p\u00e3s treze valoarea verbal\u00e3, a\u00baa cum se poate vedea din exem plele urm\u00e3toare: \u00aai au zis: \u201eVeni\u00fe s\u00e3 ne f acem cetate \u00bai turn, al c\u00e3ruia v\u00e2r v s\u00e3 agiung\u00e3 la ceriu \u00bai s\u00e3 ne vestim numele mai \u00eenainte de-a ne desp\u00e3r\u00feire preste tot p\u00e3m\u00e2ntul (Fc 11,4); Blagosloveniia celui ce era de-a perirea preste mine veniia, \u00bai inima v\u00e3duvei o am m\u00e2ng\u00e3iat. (Iov 29,13). 2.2.6.4.5.2. Inf initivul perfect este atestat de multe ori, semn al tendin\u00feei de extindere a acestei forme temporale: C\u00e3 din ce v om putea \u00bati, eu \u00bai norodul T\u00e3u, a fi af lat noi har \u00eenaintea Ta, de nu v ei umbla cu noi, s\u00e3 ne sl\u00e3vim de toate noroadele car e l\u00e3cuiesc pre p\u00e3m\u00e2nt?\u201d (I\u00ba 33,16); Aceasta va fi leagea uciga\u00baului ce fuge, a c\u00e3ruia viia\u00fea trebuie s\u00e3 s\u00e3 \u00feie, care va lovi pre aproapele s\u00e3u ne\u00batiind \u00bai carele ieri \u00bai alalt\u00e3ieri nici o m\u00e2nie \u00eemprotiva lui a fi avut s\u00e3 arat\u00e3 (2Lg 19, 4); \u00aai nu-l vor da \u00een m\u00e2nile celui ce-l va goni a izb\u00e2ndi s\u00e2ngele; c\u00e3 ne\u00batiind au lovit aproapele lui, nici s\u00e3 v\u00e3dea\u00bate a-i fi fost neprietin mai \u00eenainte de doao sau trei zile. (Jos 20,5); \u00aai pentru aceea au zis: \u201eCine iaste din toate neamurile lui Israil care nu s-au suit la Domnul \u00een Masfa?\u201d \u00aai iat\u00e3, s-au af lat l\u00e3cuitorii Iavisgalaad a nu fi fost \u00eentr-acea oaste. (Jd 21,8); Iov \u00ee\u00ba t\u00e2nguia\u00bat e necazul, pricina lui de la Dumnez eu cerc\u00e2nd; carea o arat\u00e3 a nu f i fost r\u00e3otatea sa, nici ne\u00batiin\u00fea lui Dumnez eu, Carele ziditul de la S\u00e2ne om bine-l cunoa\u00bate. (Io v rezum. cap.10); C\u00e3ruia el au r\u00e3spuns: \u201eS\u00e3 nu s\u00e3 supere domnul mieu, c\u00e3 tu ai cunoscut norodul aces ta a fi plecat spre r\u00e3u. (I\u00ba 32,22). Exem plele pot continua, dar pentru economia lucr\u00e3rii ne oprim doar la acestea. Cum la verbele tranzitive formele infinitivului per fect activ sunt omonime cu infinitivul prezent pasiv, simpla \u00een\u00bairare a unor for me scoase din context nu ar fi oricum concludent\u00e3. 2.2.6.4.6. Ger unziul. \u00cen afara formelor io tacizate (2.2.6.3. ) \u00bai a \u00eentrebuin\u00fe\u00e3rii gerunziului \u00een formele perifrastice ale unor timpuri, trebuie remarcate alte c\u00e2t eva aspecte \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu structura acestei forme modale. Dorin\u00fea traduc\u00e3torilor de a e vita ros tirea dur\u00e3 a consoanelor favorizeaz\u00e3 uneori apari\u00feia formelor hipercorecte, cu [i] \u00een loc de [\u00ee] \u00een sufixul specific de gerunziu: aprinzind (Lc 22,55); aprinzindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.52); arzind (Fc 34,13); c\u00e3zind (Fc 24,52; 45,14), (Ir 30,23), (In rezum cap.18); crezind (Fc rezum. cap.15); cuprinzind (Fc rezum. cap.19); cutezind (Fc 44,18); de\u00bachizind (Fc 8,13; 42,27); preacrezind (Fc 39,19); prinzind (Fc 46,29),prinzindu(-s\u00e3) (Ir rezum. cap.39); pur cezind (Fc 24,10; 26,22; 28,5; 29,1; 33,3; 45,24; 46,1); r\u00e3spunzind (Fc 15,9; 16,6; 18,27; 25,23; 37,13; 38,16), (Lc 3,11; 9,20; 13,2, 8, 14, 15, 25; 14,3, 5; 15,29; 20,39; 23,3, 40; 24,18), (In rezum. cap.18); r\u00e2zind (Fc rezum. cap.9); \u00baezind (Fc 18,1; 21,16; 37,25), (Ir 17,25); v\u00e3zind (Fc 6,5; 9,22; 21,9, 19; 23,18; 40,16; 45,27); v\u00e2zind : (Fc 24,30, 64; 28,6; 39,13); v\u00e3zindu- (Fc 19,1; 29,10; 32,2; 3 4,2; 40,6; 46,29);v\u00e2zindu-: (Fc 34,2); nev\u00e3zind (In rezum. cap.20). Fenomenul a fost semnalat \u00bai \u00een alte locuri \u00een analiza noastr\u00e3 (vezi 2.1.1.17. \u00bai 2.1.2.18.2. ). Verbul a fugi are dou\u00e3 forme de gerunziu, \u00een varia\u00feie liber\u00e3: fug\u00e2nd (Fc 35,7), (I\u00ba 14,27), (Jos 7,5; 8,15; 10,11), (Jd 5,22; 7,23; 9,40; 11, 3; 20,31), (1Sm 14,16; r ezum. cap.19; 19,18), (2Sm 17,2; 18,16), (Ir rezum. cap.39; 48,45; rezum. cap.52), dar \u00bai fugind (Fc 31,22), (I\u00ba 2,15), (Jos 8,7), (Jd rezum.cap.4; 4,17), (2Sm 13,37, 38; 23,11), (Iov 27,22). Au mai fost atestate urm\u00e3toarele for me: luund (1Sm 27,9), (2Sm 13,9) \u00een loc de lu\u00e2nd; purceg\u00e3nd (Jd 20,20) de la a purcede; uciz\u00e2ndu(-s\u00e3) (1Sm rezum. cap.15) de la a (se) ucide , dar acestea apar destul de rar \u00een compar a\u00feie cu formele de gerunziu, obi\u00banuite p\u00e2n\u00e3 ast\u00e3zi, ale acestor verbe. De altfel, gerunziul nu este o form\u00e3 verbal\u00e3 caracterizat\u00e3 prin discontinuit\u00e3\u00fei marcante de la o etap\u00e3 de evolu\u00feie a limbii la alt a. Ar mai fi de re\u00feinut cele c\u00e2teva ocuren\u00fee ale formelor negative realizate cu adver bul nu, asemenea modurilor pr edicative \u00bai infinitivului: \u00bai am r\u00e3mas \u00een munte patr uz\u00e3ci de zile \u00bai patruz\u00e3ci de nop\u00fei p\u00e2ne nu m\u00e2nc\u00e2nd \u00bai ap\u00e3 nu b\u00e2nd (2Lg 9,9) \u2013 lat et persever avi in monte quadraginta diebus ac noctibus panem non comedens et aquam non bibens; acelea\u00bai structuri latine\u00bati \u2013 panem non comedens et aquam non bibens \u2013 sunt \u00bai \u00een v ersetul urm\u00e3tor: \u00aai am c\u00e3zut \u00eenaintea Domnului ca \u00bai dint\u00e2i patruz\u00e3ci de zile \u00bai de nop\u00fei, p\u00e2ne nu m\u00e2nc\u00e2nd \u00bai ap\u00e3 nu b\u00e2nd , pentru toate p\u00e3catele voastre care a\u00fe f\u00e3cut \u00eemprotiva 261 Remarc\u00e3m aici folosirea formei regionale de infinitiv. \u00cen mod obi\u00banuit \u00eens\u00e3, verbul se folose\u00bate \u00een forma a merge, fiind acesta \u00eenc\u00e3 un argunment \u00een sprijinul ideii c\u00e3 aspectele cu tent\u00e3 regional\u00e3 prea accentuat\u00e3 au f ost evitate de traduc\u00e3tori. 846","LIMBA {I STILUL VULGATEI DE LA BLAJ Domnului \u00bai l-a\u00fei \u00eenvitat s pre m\u00e2nie. (2Lg 9,18); zisele sale le \u00eent\u00e3rea\u00bate \u00bai-i \u00eendeamn\u00e3 s\u00e3 s\u00e3 lipeasc\u00e3 de Domnul, nu \u00eencet\u00e2nd a s\u00e3 ruga pentr u d\u00e2n\u00baii (1Sm rezum. cap.12). Fidelitatea e xagerat\u00e3 fa\u00fe\u00e3 de model a putut conduce la aceste forme negative de gerunziu, care sunt, p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3, doar excep\u00feii de la realizarea obi\u00banuit\u00e3 a aspectului negativ cu ne-: neafl\u00e2nd (Fc 8,9), neaf l\u00e3nd (Fc 38,20), nefiind (I\u00ba 22,14); neput\u00e2ndu- (I\u00ba 2,3); nesocotindu- (I\u00ba rezum. cap.5); nesuferindu- (I\u00ba 1 2,39); ne\u00batiind (I\u00ba 10,26); ne vr\u00e2nd (I\u00ba 13,15). Prezente \u00een num\u00e3r destul de mare, construc\u00feiile intensive cu ger unziul sus\u00fein ideea pe care am exprimat-o mai sus \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu fap tul c\u00e3 modelul pe care traduc\u00e3torii \u00eel aflau \u00een Vulgata tr ebuie coroborat cu suportul pe care \u00eel g\u00e3seau \u00een graiul lor de acas\u00e3 (vezi 2.2.6.4.1.4. ).Prin construc\u00feia int ensiv\u00e3 r\u00e2vnind r\u00e2vna din versetul: Finees, tat\u00e3l nos tru, r\u00e2vnind r\u00e2vna lui Dumnezeu, au luat testam\u00e2ntul vecinicii preo\u00feii (1Mac 2,5 4) \u2013 cf. lat.: Finees pater noster zelando zelum Dei accepit t estamentum sacerdo tii aeter ni. \u2013 se suger eaz\u00e3 intensitatea tr\u00e3irii celui care a \u00eem prumut at parc\u00e3 ceva din gelozia aprig\u00e3 a lui Dumnez eu, \u201eCare, asemenea unui so\u00fe \u00een\u00baelat, se aprinde de m\u00e2nie \u00eem potriva poporului infidel \u2013 care-L tr\u00e3deaz\u00e3 prin idolatrie\u201d 262. Aceea\u00bai cons truc\u00feie intensiv\u00e3, cu alte semnifica\u00feii \u00eens\u00e3, o \u00eent\u00e2lnim \u00een urm\u00e3t orul verset: Ilie, r\u00e2vnind r\u00e2vna legii, s-au r\u00e2dicat \u00een ceriu. (1Mac 2,58), unde exprim\u00e3 z elul de care vechiul prof et a dat dovad\u00e3 \u00een respectarea legii, zel pentru care a fos t r\u00e3spl\u00e3tit prin ridicarea la cer. Reperabil\u00e3 \u00bai ast\u00e3zi \u00een vorbire este construc\u00feia intensiv\u00e3 din fragmentul ur m\u00e3tor: \u00aai fra\u00feii, cu multe daruri d\u00e3r uindu-i, la tat\u00e3 \u00eei trimite (Fc rezum. cap.45). De f apt, \u00eentreaga secven\u00fe\u00e3 pare luat\u00e3 dint-un basm popular rom\u00e2nesc, fap t sus\u00feinut aici \u00bai de oralitatea generat\u00e3 prin anacolut: \u00bai fra\u00feii (...) la tat\u00e3 \u00eei trimit e. Nu e mai pu\u00fein sugestiv versetul Iscodit-au f\u00e3r\u00e3legiuiri, sc\u00e3zut- au iscodind cu iscodir e. Ps (63,7), unde sunt prezente trei cuvinte coradicale: de dou\u00e3 ori ver bul a iscodi \u00bai o dat\u00e3 substantivul iscodire, care, \u00eempreun\u00e3 cu celelalt e dou\u00e3 cuvinte, f\u00e3r\u00e3legiuire \u00bai a sc\u00e3dea \u201ea se slei de putere\u201d, vorbesc despre starea celui car e dore\u00bate s\u00e3 fac\u00e3 r\u00e3ul cu orice pre\u00fe. 2.2.6.4.7. Pentru modul participiu consemn\u00e3m doar formele v erbului a sta, cu reduplicare, \u00een alc\u00e3tuirea unor timpuri compuse 263: am st\u00e3tut : ind. pf.c. 1.sg. (1Sm 1,26), (Ir 18,20), a\u00fei st\u00e3tut : ind. pf.c. 2.pl.(Ir 7,10), au st\u00e3tut : ind. pf.c. 3.sg.\/pl. (Fc 41,46; 43,15), (I\u00ba 9,10; 14,20; 19,17; 20,18, 21; 34,5), (Ir 14,6; 19,14; 46,15; 48,45) etc., st\u00e3tut-au: ind. pf.c. 3.sg.\/pl. (I\u00ba 15,8), (Iov 4,16; 32,16), ar fi st\u00e3tut: cond. pf. 3.pl. (Ir 23,22) \u00bai, mai rar, f\u00e3r\u00e3 reduplicare au stat: ind. pf.c. 3.sg.\/pl. (Jos 24,1), (2Sm 2,28), (Iov 9,4). 2.2.6.4.8. Supinul cunoa\u00bate mai mult e atest\u00e3ri aici, \u00een compar a\u00feie cu atest\u00e3rile din textele anterioare, fap t care sus\u00feine afir ma\u00feia potrivit c\u00e3reia \u00eentrebuin\u00fearea acestei forme se extinde tot mai mult, pe m\u00e3sur\u00e3 ce textele sunt mai aproape de perioada moder n\u00e3264: (la) arat (Iov 39,10); (de) b\u00e3ut (Fc 19,34), (I\u00ba 17,1); (de\/la) beut (Fc 19,35; 24,14, 17, 18, 46; 30,38), (I\u00ba 2,19), (de) \u00eembr\u00e3cat (Fc 28,20); (de) l\u00e3cuit (I\u00ba 1,11; 16,34), (Jos 14,4; 20,4; 21,2); (de) m\u00e2ncat (Fc 1,30; 28,20), (I\u00ba 16,8, 15, 16, 21); (de) p\u00e3scut (1Sm 28,24); (de) pitulat (Iov 16,19); (de) r\u00e3mas (Fc 24,23, 25); (de) tr\u00e3it (Fc 45,7). 2.2.7. Adv erbul este o clas\u00e3 bine reprezentat\u00e3, adv erbelor primare ad\u00e3ug\u00e2ndu-li-se un num\u00e3r important de adver be formate prin derivare cu suf ixul adverbial -e\u00bat e sau prin conversiune, \u00een mod obi\u00banuit, din adjectiv, subs tantiv, numeral. Acar \u201em\u00e3car\u201d, \u201efie\u2026fie\u201d este un adverb regional, \u00eempr umutat din limba maghiar\u00e3 (<mg. ak\u00e0r), care se poat e \u00eentrebuin\u00fea at\u00e2t ur mat de un pronume relativ, de un adver b relativ sau de o conjunc\u00feie: Acum dar\u00e3 de ai ceva la m\u00e2n\u00e3 sau cinci p\u00e2ni, d\u00e3-mi, sau acar ce vei afla (1Sm 21,3); \u00bai c\u00e3zind unul acar carele \u00eent\u00e2iu va auzi, oricare va auzi \u00bai va zice: \u00abF\u00e3cutu-s-au ran\u00e3 \u00een norodul care urma dup\u00e3 Avisalom\u00bb (2Sm 17,9); \u00centr eba\u00fei pre acar carele dintre c\u00e3l\u00e3t ori \u00bai togma aceastea \u00eel ve\u00fei cunoa\u00bate a le \u00een\u00feeleage (Iov 21,29), c\u00e2t \u00bai corelat cu el \u00eensu\u00bai, acar\u2026 acar: M\u00e2na nu-l va atinge, ci cu pietri s\u00e3 va zdrobi, au cu s\u00e3ge\u00fe s\u00e3 va s\u00e3geta; acar dobitoc de va fi, acar om, nu va tr\u00e3i (I\u00ba 19,13); Asculta\u00fei-i \u00bai ce e drept judeca\u00fei, acar mo\u00batean fie el, acar nimear nic (2Lg 1,16); Iar\u00e3 de vei vrea a m\u00e2nca \u00bai m\u00e2ncarea c\u00e3rnurilor te va \u00eendulci, ucide \u00bai m\u00e2nc\u00e3 l\u00e2ng\u00e3 blagoslovenia Domnului, Dumnezeului t\u00e3u, car ea \u00fe-au dat \u00een cet\u00e3\u00feile tale, acar necurat de va fi, adec\u00e3 \u00eentinat \u00bai slab, acar curat, adec\u00e3 \u00eentreg \u00bai f\u00e3r\u00e3 mache (2Lg 12,15); \u00aai vei cump\u00e3ra dintr-aceia\u00ba bani orice-\u00fei va pl\u00e3cea, acar din ciurde, acar din oi \u00bai vin \u00bai alt\u00e3 beautur\u00e3 \u00bai t ot ce pof tea\u00bate suf letul t\u00e3u. (2Lg 14,26); acar bou, acar oaie vor j\u00e2rtvui, vor da preotului un ar m \u00bai p\u00e3ntecele (2Lg 18,3); Acar vesti\u00fei vorf i fiii lui, acar nevesti\u00fei, nu va \u00een\u00feeleage (Iov 14,21); Acar bun e, acar r\u00e3u glasul Domnului, Dumnezeului nostru, la Car ele te trimitem, vom asculta, ca s\u00e3 ne fie bine c\u00e2nd vom auzi glasul Domnului, Dumnezeului nostru. (Ir 42,6). Apr opierea sau dep\u00e3rtarea \u00een s pa\u00feiu din perspectiva subiectului vorbit or se organizeaz\u00e3 \u00een trei termeni corelativi: adver bele aici (aicea, aice) arat\u00e3 locul cel mai apropiat de vorbitor; aci, aciia, acole\u00e1 exprim\u00e3 situar ea \u00een spa\u00feiu la o distan\u00fe\u00e3 ce va mai mare fa\u00fe\u00e3 de vorbitor, dar mai mic\u00e3 dec\u00e2t cea exprimat\u00e3 prin adver bul acol\u00f3 (colo). Distinc\u00feia oper at\u00e3 de H. Tiktin (\u00een DRG, sub acolea) este reluat\u00e3 de V. Ar vinte265 , care precizeaz\u00e3 originea \u00bai sensurile adverbelor \u00een discu\u00feie. Analiza acestor adverbe \u00een textul de la 1760 ne-a condus la concluzia c\u00e3 aceast\u00e3 distinc\u00feie semantic\u00e3 a f ost consecvent urm\u00e3rit\u00e3 de traduc\u00e3tori, mereu aten\u00fei la nuan\u00feele pe care cuvintele le put eau dezvolta \u00een limba rom\u00e2n\u00e3. Adver bul aici , precedat sau nu de prepozi\u00feie, cunoa\u00bate variantele aici: (Jos 2,2; 15,4; 18,6, 8), (1Sm 1,26; 7,12; 9,11; 14,36, 38; 16,11; 21,8, 9; 23,3), (2Sm 1,10; 5,6; 11,12; 18,30), (Ir 31,8; 38,10; 48,47; 50,5; 51,64) \u00bai aicea: (Jos 18,6), (1Sm 9,12), (2Sm 7,18), (Ir 22,11), aice (I\u00ba 9,28) \u00bai cor espunde, \u00een contextele pe care le-am analizat, lat. hic \u201elocul acesta, unde stau eu\u201d: B\u00e3tr\u00e2nilor au zis: \u201eA\u00bat epta\u00fe aici p\u00e2n\u00e3 ne vom \u00eentoarce la v oi. Ave\u00fe pre Aaron \u00bai Hur cu voi; de s\u00e3 va na\u00bate ce va \u00eentrebar e, ve\u00fe aduce la ei\u201d. (I\u00ba 24,14) \u2013 lat. senioribus ait expectate hic donec revertamur ad vos habetis Aaron et Hur vobiscum si quid natum fuerit q uaestionis referetis ad eos ; Ruga\u00fei pre Domnul s\u00e3 \u00eenceate tuneturile lui Dumnezeu \u00bai grindinea, s\u00e3 v\u00e3 slobozu, 262 Anania 2001, p.1391. 263 Am pr ecizat c\u00e3 este vorba des pre f orme verbale compuse, pentru c\u00e3 \u00bai ast\u00e3zi participiul adjectiv de la a s ta es te st\u00e3tut: ap\u00e3 st\u00e3tut\u00e3, ou\u00e3 st\u00e3tute \u00bai mai rar st at: Timpul stat acolo nu poate f i considerat pierdut. 264 ILRL Epoca v eche (1532-1780) , Vol.I, p.343. 265 S T.L.FAC., p.81 \u00bai NORMELE (1688), p.LIV. 847","NICULINA IACOB \u00bai mai mult aice s\u00e3 nu mai r\u00e3m\u00e2ne\u00fe (I\u00ba 9,28) \u2013 lat. orate Dominum et desinant tonitrua Dei et grando ut dimittam vos et nequaquam hic ultra maneatis ; lat. huc \u201espre locul unde sunt eu\u201d: Iar\u00e3 El: \u201eS\u00e3 nu te apropii \u2013 au zis \u2013 aici. Dezleag\u00e3 \u00eenc\u00e3l\u00fe\u00e3mintele din picioarele tale, c\u00e3 locul \u00een carele stai p\u00e3m\u00e2nt sf\u00e2nt iaste (I\u00ba 3,5) \u2013 lat. at ille ne adpropies inquit huc solve calciamentum de pedibus tuis locus enim in quo stas ter ra sancta est; lat. hinc \u201ede aici (de unde sunt eu): Cerce ta-v\u00e3-va Dumnezeu, lua\u00fe oaseale meale de aici cu voi! (I\u00ba 13,19) \u2013 lat. visitabit vos Deus efferte ossa mea hinc v obiscum sau, f\u00e3r\u00e3 a corespunde vreunui adverb din textul-surs\u00e3, este impus de context: \u00aai au zis vr\u00e3jitorii c\u00e3tr\u00e3 Faraon: \u201eDegetul lui Dumnez eu iaste aici\u201d. \u00aai s-au \u00eenv\u00e3r to\u00baat inima lui Faraon \u00bai nu i-au ascultat, precum poruncise Domnul (I\u00ba 8,19) \u2013 lat. et dixer unt malefici ad Pharao digitus Dei est induratumque est cor Pharaonis et non audivit eos sicut pr aeceperat Dominus. Al doilea termen corelativ este adverbul aci , \u00een varianta acii, prin care, \u00een contextele analizate, se echivaleaz\u00e3 lat. adesse \u201ea f i de fa\u00fe\u00e3\u201d: \u00aai c\u00e3ut\u00e2nd \u00eencoace \u00bai \u00eencolo \u00bai nime a fi aci v\u00e3z\u00e2nd, lovind eghipteanu, l-au ascuns \u00een n\u00e3sip (I\u00ba 2,12) \u2013 lat cumque circums pexisset huc atque illuc et nullum adesse vidisset percussum Aegyptium abscondit sabulo; \u00aai au zis Saul norodului car e era cu el: \u201eCerca\u00fei \u00bai vede\u00fei cine s-au dus din voi\u201d. \u00aai cerc\u00e2nd, s-au af lat a nu fi aci Ionathan \u00bai arma\u00baul lui. (1Sm 14,17) \u2013 lat. cumq ue requisissent repper tum est non adesse Ionathan et armiger um eius. Acela\u00bai adv erb se \u00eent\u00e2lne\u00bate, dar cu sens temporal, \u00een locu\u00feiunea adver bial\u00e3 de aci \u00eenainte \u201ede acum \u00eencolo\u201d: \u00aai au luat Samuil cornul cu untul-de-lemn \u00bai l-au uns \u00een mi jlocul fra\u00feilor lui \u00bai s-au \u00eendr eptat Duhul Domnului din zioa aceaea s pre David \u00bai de aci \u00eenainte; \u00bai scul\u00e2ndu-s\u00e3 Samuil, s-au dus \u00een Ramatha . (1Sm 16,13) \u2013 lat. tulit igitur Samuhel cornu olei et unxit eum in medio fratrum eius et directus es t spiritus Domini in Da vid a die illa et in reliquumsur gensque Samuhel abiit in Ramatha (in reliquum \u201e\u00een rest\u201d), \u00een timp ce forma aciia am consemnat-o precedat\u00e3 de prepozi\u00feia de, av\u00e2nd sensul \u201ede acum \u00eencolo, de acum \u00eenainte\u201d: De aciia pov\u00e3\u00feuia\u00bate Dumnezeu pre Israil nu prin Filisteia, ci prin pustie. Oasele lui Iosif cu sine le duce \u00bai st\u00e2lp de foc \u00bai de nor iaste pova\u00fe\u00e3 c\u00e3l\u00e3toriii. (I\u00ba rezum. cap.13). Cu sensul \u201epe aici, prin apr opiere\u201d se \u00eentrebuin\u00feeaz\u00e3 \u00bai adv erbul acolea , care \u00een contextele analizate echivaleaz\u00e3 lat ibi, adverb ce corespunde pronumelui demonstrativ determinativ is, care se refer\u00e3 la o persoan\u00e3 sau la un lucr u despre care a mai fos t vor ba: \u00aai trec\u00e2nd multe zile \u00bai acolea z ebovind, uit\u00e2ndu-s\u00e3 Avimeleh, \u00eemp\u00e3ratul palestineanilor, prin fereastr\u00e3, l-au v\u00e3zut juc\u00e2ndu-s\u00e3 cu Reveca, muiarea sa (Fc 26,8) \u2013 lat cumq ue pertransissent dies plurimi et ibi demoraretur pros piciens Abimelech Pales tinorum rex per fenes tram vidit eum iocantem cum Rebecca uxore sua; Iar\u00e3 ea au f\u00e3cut a s\u00e3 sui b\u00e3r ba\u00feii \u00een umbrariul casii sale \u00bai i-au acoperit cu paie de in, care era acolea. (Jos 2,6) \u2013 lat ipsa autem fecit ascendere vir os in solarium domus suae operuitq ue eos lini stipula quae ibi er at; Iar\u00e3 muierea, dep\u00e2rt\u00e2ndu-s\u00e3 \u00eentunearecul, au v enit la u\u00baea c\u00e3sii unde r\u00e3m\u00e2nea domnul s\u00e3u \u00bai acolea au c\u00e3zut (Jd 19,26) \u2013 lat. at mulier recedentibus tenebris venit ad os tium dous ubi manebat dominus suus et ibi corruit; \u00aai era acolea un b\u00e3rbat oarecarele din slugile lui Saul \u00een zioa aceaea, \u00eenlontru \u00een cortul Domnului, \u00bai numele lui, Doeg idumeul, foarte putear nic, din p\u00e3storii lui Saul. (1Sm 21,7) \u2013 lat. erat autem ibi vir de ser vis Saul in die illa intus in t abernaculo Domini et nomen eius Doec Idumeus potentissimus pas tor um Saul; \u00aai au zis David c\u00e2tr\u00e3 Aviathar: \u201e\u00aatiiam \u00een zioa aceea c\u00e3, fiind acolea Doeg idumeul, f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3 va vesti lui Saul, deci s\u00e2nt vinovat tuturor sufletelor t\u00e3t\u00e2ni-t\u00e3u\u201d (1Sm 22,22) \u2013 lat. et ait David ad Abiathar sciebam in die illa q uod cum ibi esset Doec Idumeus pr ocul dubio adnuntiaret Saul ego sum reus omnium animarum patris tui; \u00aai s-au m\u00e2niiat cu urgie Domnul \u00eem protiva Ozei \u00bai l-au lovit pentr u \u00eendr\u00e3znirea, care au murit acolea, l\u00e2ng\u00e3 sicriiul lui Dumnez eu. (2Sm 6,7) \u2013 lat. ir atusque est indignatione Dominus contra Ozam et per cussit eum super temeritate q ui mortuus est ibi iuxta arcam Dei. Adv erbul acolo, prin care se exprim\u00e3 dep\u00e3r tarea, cunoa\u00bate, \u00een mod firesc, \u00bai cele mai multe ocuren\u00fee: (Fc 2,10, 12; 11,7, 9, 31; rezum. cap.12; 12,7, 8, 10; rezum. cap.13; 13,4, 18; 14,10; 18,7, 16, 22, 28, 29, 30, 31, 32; 19,2, 17, 22; 20,1; 21,15, 31, 3 4; 22,2, 5, 19; 24,4, 6, 7, 8, 54; 25,10; 26,17, 20, 22, 25; 27,45; 28,2, 6; 31,54; 32,13; 33,20; 35,1, 3, 7, 16, 21; 38,2, 22; 39,20; 41,12; 43,18, 25; 45,11, 18; 46,1, 3, 4, 29; 49,24, 31), (Jos 2,16, 22; 3,1; 4,5, 8, 9; 6,11; 10,38; 11,11; 14,15; 15,4, 8, 15; 18,1, 12; 19,13, 34; rezum. cap.20), (Jd 1,7, 11, 26; 2,5; 5,11; 6,24; 7,4; 8,8; 9,21, 50; 11,29; 14,1, 19; 16,1, 2, 27, 30; 17,7; r ezum. cap.18; 18,2, 13; 19,13, 15; 20,4, 20, 27; 21,4, 9), (1Sm 1,3, 22, 28; 6,14; 7,6, 17; 9,6; 10,3, 5, 22; 11,14, 15; 14,18, 34; 20,6; rezum. cap.21; 21,6; 22,1; 23,22; 24,1, 4; 26,4; 27,5; 31,7, 12), (2Sm 1,21; rezum. cap.2; 2,4, 18; 3,27; 4,3; 5,21; 13,38; 14,2, 32; 15,21, 29; 16,5, 14; 18,7, 8; 20,1; 21,13; 23,9, 11; 24,25), \u00een timp ce forma colo se \u00eent\u00e2lne\u00bate numai cu totul izolat: (1Sm 20,37). Adverbul acum are \u00een mod obi\u00banuit aceast\u00e3 form\u00e3 (Fc 2,23; 3,22; 4,11; 12,19; 13,14; 14,3; 19,37; 20,7; 21,7; 24,42; 26,22; 27,8, 36, 43; 29,32, 34, 35; 30,30; 31,13, 28, 35, 42; 32,5, 10; 35,20; 41,33, 35; 43,21; 44,28; 46,30, 34; 50,20), rar forma acuma (Fc 22,12; 40,7) \u00bai numai izolat acumu\u00ba (Fc 42,15). Pr ovenit prin conversiune din ad jectiv, adev\u00e3rat cunoa\u00bate multe atest\u00e3ri: (Fc 18,13; 28,16; 38,23; 4 4,32), (I\u00ba 23,33), (2Lg 13, 14; 17, 4; 22,21), (Jos 2,4; 7,20; 14,7), (1Sm 10,24; 20,3, 9; 25,21; 26,4), (2Sm 19,6), (Io v 5,2; 9,2; 21,27; 33,27; 34,12; 36,4; 39,32), (Ir 2,11; 3,23; 8,8; 16,19; 23,22; 4 4,29), el intr\u00e2nd \u00bai \u00een alc\u00e3tuirea locu\u00feiunii adverbiale cu adev\u00e3rat \u201e\u00eentr-adev\u00e3r\u201d, \u201erealmente\u201d: (Fc 16,13; 20,12), (2Lg 24, 3; 31, 17), (1Sm 24,21), (2Sm 24,13), (Ir rezum. cap.4). Aanliz\u00e2nd c\u00e2teva contexte pentru a vedea ce cuvinte latine\u00bati se echivaleaz\u00e3 \u00een traducerea rom\u00e2neasc\u00e3 prin adverbul adev\u00e3r at sau prin locu\u00feiunea adverbial\u00e3 cu adev\u00e3rat, am cons tatat c\u00e3 de fiecare dat\u00e3 cuv\u00e2ntul din textul-sur s\u00e3 este un adv erb, a c\u00e3r ui component\u00e3 semantic\u00e3 de baz\u00e3 este aceea cuprins\u00e3 \u00bai \u00een adver bul rom\u00e2nesc. Traduc\u00e3torii rom\u00e2ni nu au avut \u00eens\u00e3 la dis pozi\u00feie dec\u00e2t o modalitate de a exprima acest sens, dac\u00e3 \u00feinem seama de faptul c\u00e3 adv erbul \u00bai locu\u00feiunea din care face par te sunt foar te apropiate: Cu adev\u00e3r at aici am v\u00e3zut dosul Celui ce m-au v\u00e3zut pre mine (Fc 16,13) \u2013 lat. profecto hic vidi posteriora videntis me ; profecto \u201edesigur, f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3\u201d; Au doar\u00e3 ade v\u00e3rat voiu na\u00bate, vechie fiind? (Fc 18,13) \u2013 lat. num vere paritur a sum anus; vere \u201e\u00eentr-adev\u00e3r\u201d; \u00aai, \u00eentr-alt chip, cu adev\u00e3rat \u00bai sor a mea este, fiica t\u00e3t\u00e2nea-mieu, iar\u00e3 nu fiica maicii meale, \u00bai o am luat muiar e. (Fc 20,12) \u2013 lat. alias autem et vere soror mea est filia patris mei et non f ilia matris meae et duxi eam uxorem; \u00aai de\u00batept\u00e2ndu-s\u00e3 Iacov din somn, au zis: \u201eAdev\u00e3rat, Domnul este \u00een locul acesta, \u00bai eu nu \u00batiiam!\u201d (Fc 28,16) \u2013 lat. cumq ue evigilasset Iacob de somno ait vere Dominus est in loco isto et ego nesciebam; Zis-au Iuda: \u201eFie ei! Adev\u00e3r at, nu ne poate p\u00e3r\u00ee de minciun\u00e3. Eu am trimis iedul carele i-am f\u00e3g\u00e3duit \u00bai tu nu o ai aflat\u201d. (Fc 38,23) \u2013 lat. ait Iudas habeat sibi cer te mendacii nos arguere non po terit ego misi hedum quem promiseram et tu non invenisti eam; certe \u201ecu siguran\u00fe\u00e3\u201d; 848"]