Comentariul biblic al credinciosului - Noul Testament

["800 Filipeni tin\u0103. Unii numesc aceast\u0103 atitudi\u00adne fanatism, harul Lui? Dea Domnul s\u0103 fim!19 extremism sau radicali\u00adsm. Dar apostolul afirm\u0103 \t \u015ei uita\u0163i-v\u0103 bine la cei ce ce se poart\u0103 dup\u0103 c\u0103 cei ce au ajuns la matur\u00aditate vor \u00een\u0163elege modelul pe care \u00eel ave\u0163i \u00een noi. Asta se refer\u0103 numaidec\u00e2t c\u0103 este singu\u00adrul r\u0103spuns cuminte, la to\u0163i cei ce tr\u0103iau acela\u015fi fel de via\u0163\u0103 ca logic \u015fi rezonabil pe care-l putem da Celui Pavel. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei trebuiau marca\u0163i \u00een care \u015ei-a v\u0103rsat via\u0163a, murind pentru noi pe mod dezaprobator, ci trebuiau observa\u0163i cu crucea Calvarului. scopul de a le urma exemplul. \t Dac\u0103 \u00een vreo privin\u0163\u0103 g\u00e2ndi\u0163i altfel, \t 3:18 Dup\u0103 cum versetul 17 \u00eei descrie pe Dumnezeu v\u0103 va lumina \u015fi \u00een aceast\u0103 pri\u00ad cei al c\u0103ror exemplu credincio\u015fii trebuie s\u0103-l vin\u0163\u0103. Pavel \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 nu to\u0163i vor fi de urmeze, versetul acesta ne spune care sunt cei acord cu el \u00een privin\u0163a adopt\u0103rii unei filosofii al c\u0103ror exemplu nu trebuie s\u0103-l urm\u0103m. [de via\u0163\u0103] at\u00e2t de periculoase. Dar el \u00ee\u015fi expri- Apostolul nu-i identific\u0103 pe ace\u015fti oameni \u00een m\u0103 \u00eencrederea c\u0103 dac\u0103 cineva dore\u015fte cu ade- mod concret. Fie c\u0103 erau \u00eenv\u0103\u0163\u0103\u00adtorii fal\u015fi cu v\u0103rat s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, Dumnezeu i-l va tendin\u0163e iudaizatoare, din versetul 2, fie c\u0103 descoperi. Motivul pen\u00adtru care asist\u0103m \u00een erau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori ce se con\u00adsiderau cre\u015ftini, dar \u00een vremea noastr\u0103 la un cre\u015ftin\u00adism at\u00e2t de comod realitate pref\u0103ceau libertatea cre\u015ftin\u0103 \u00een prilej \u015fi de compl\u0103cut este faptul c\u0103 nu dorim s\u0103 de complacere \u00een p\u0103\u00adcate, transform\u00ad \u00e2nd harul \u00een cunoa\u015ftem adev\u00ad\u0103rul, c\u0103 nu dorim s\u0103 facem pretext pentru p\u0103cat \u2013 nu ni se precizeaz\u0103 clar ceea ce cere un cre\u015ftinism ideal. Dumnezeu despre cine a fost vorba. este dispus s\u0103 le arate adev\u0103rul celor care sunt \t Pavel \u00eei avertizase pe sfin\u0163i cu privire la dispu\u015fi s\u0103-l urmeze. ace\u015fti oameni, dar acum reia subiectul, pl\u00e2n\u00ad \t 3:16 \u00cen continuare apostolul adaug\u0103 c\u0103, g\u00e2nd. Cum se face c\u0103 vars\u0103 lacrimi, c\u00e2nd \u00eentre timp, trebuie s\u0103 tr\u0103im pe m\u0103sura lumin\u00adii lanseaz\u0103 o condamnare at\u00e2t de aspr\u0103? pe care ne-a dat-o Domnul. Nu ar avea rost Explica\u0163ia o g\u0103sim \u00een daunele pe care le pro- s\u0103 a\u015ftept\u0103m p\u00e2n\u0103 ce vom fi ajuns la o cuno\u015f- duc ace\u015fti oameni \u00een r\u00e2ndul bisericilor lui tin\u0163\u0103 mai deplin\u0103 a ceea ce ni se cere s\u0103 Dumnezeu. \u00cen vie\u0163ile altora pe care le ruinea- facem ca cre\u015ftini. \u00cen timp ce a\u015ftept\u0103m ca z\u0103. \u00cen ocara pe care o aduc Numelui lui Domnul s\u0103 ne descopere implica\u0163iile depli\u00adne Cristos. \u00cen acoperirea adev\u0103ratului sens al cru- ale crucii, trebuie s\u0103 ascult\u0103m de gra\u00addul de cii. \u015ei \u00een faptul c\u0103 adev\u0103rata dragoste pl\u00e2nge adev\u0103r ce ni s-a descoperit. chiar atunci c\u00e2nd \u00eei condamn\u0103 pe du\u015fmanii \t 3:17 Acum Pavel se ocup\u0103 de \u00eendemn\u00aduri, crucii lui Cristos, dup\u0103 cum \u015fi Domnul Isus a \u00eencuraj\u00e2ndu-i, mai \u00eent\u00e2i, pe filipeni s\u0103 fie pl\u00e2ns pentru ora\u015ful uciga\u015f, Ierusalim. urma\u015fi sau imitatori ai s\u0103i. Este un tribut a\u00addus \t 3:19 Oamenii ace\u015ftia erau destina\u0163i pierz\u0103- vie\u0163ii sale exemplare faptul c\u0103 a putut scrie rii ve\u015fnice. Asta nu \u00eenseamn\u0103 anihila\u00adrea lor, ci asemenea cuvinte. Adesea auzim pe un\u00adii afir- judecata lui Dumnezeu, \u00een iazul de foc, pe m\u00e2nd \u00een glum\u0103: \u201eF\u0103 cum spun, nu cum fac veci de veci. eu\u201c. Nu tot a\u015fa a procedat aposto\u00adlul, c\u0103ci el a \t Dumnezeul lor era p\u00e2ntecele lor. Toate putut s\u0103-\u015fi ofere via\u0163a ca mod\u00adel de devotament activit\u0103\u0163ile lor, chiar \u015fi pretinsa lor slujire reli- integral pentru Cris\u00adtos \u015fi cauza Lui, cum arat\u0103 gioas\u0103, erau \u00eendreptate spre acumularea de \u015fi Lehman Strauss: bucate (sau poate b\u0103uturi), cu care s\u0103-\u015fi sati- sfac\u0103 poftele trupe\u015fti. F. B. Meyer \u00eei descrie Pavel s-a considerat receptor al \u00eendur\u0103rii lui pe ace\u015fti oameni cu mult\u0103 precizie: \u201eNu exist\u0103 Dumnezeu, pentru ca s\u0103 poat\u0103 fi \u201eun mode\u00adl\u201c. nici o capel\u0103 \u00een via\u0163a lor. Doar o imens\u0103 Astfel, \u00eentreaga lui via\u0163\u0103 ce a urmat dup\u0103 con\u00adver\u00ad buc\u0103t\u0103rie\u201c. tirea sa a fost dedicat\u0103 prezent\u0103rii pentru cei din \t Gloria lor era, \u00een acela\u015fi timp, ru\u015finea lor. jurul lui a unui portret esen\u0163ial a ceea ce treb\u00aduie Ei se l\u0103udau cu \u00eense\u015fi lucrurile de care ar fi s\u0103 fie un cre\u015ftin. Dumne\u00adzeu l-a m\u00e2ntuit pe Pavel trebuit s\u0103 se ru\u015fineze \u2013 cu goliciunea \u015fi com- pentru ca el s\u0103 poat\u0103 arat\u0103 prin pilda con\u00adv\u00adertirii portarea lor imoral\u0103. lui c\u0103 ceea ce Isus Cristos a f\u0103cut pentru el poate \t Ei erau preocupa\u0163i de lucruri p\u0103m\u00e2nte\u015fti. face \u015fi negre\u015fit va face \u015fi pentru al\u0163ii. Oare nu a Pentru ei, lucrurile importante \u00een via\u0163\u0103 erau fost acesta obiectivul special avut \u00een vedere de alimentele, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, onoarea, confor\u00adtul Domnul c\u00e2nd S-a \u00eend\u00adurat de tine \u015fi de mine? Eu \u015fi pl\u0103cerile. Lucrurile care privesc cerul \u015fi ve\u015f- cred c\u0103 El ne-a m\u00e2nt\u00aduit pentru a fi un model nicia nu le tulburau cu nimic b\u0103l\u0103cirea \u00een pentru to\u0163i credin\u00adcio\u015fii care vor veni. Slujim noi noroiul acestei lumi. Ei \u00ee\u015fi vedeau mai departe ca modele pentru cei ce au fost m\u00e2ntui\u0163i prin de \u00eendeletnicirile lor, de parc\u0103 ar fi tr\u0103it ve\u015fnic","Filipeni 801 pe acest p\u0103m\u00e2nt. noscut \u00een mod distinct dup\u0103 \u00eenvierea Sa \u015fi \t 3:20 Apostolul contrasteaz\u0103 acum aceste negre\u015fit fiecare individ \u00ee\u015fi va p\u0103stra identit\u00adatea purt\u0103ri cu atitudinea cereasc\u0103 a adev\u0103ratului fizic\u0103 \u00een ve\u015fnicie. credincios. \t De asemenea, acest pasaj nu ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 \t C\u00e2nd a fost scris\u0103 epistola de fa\u0163\u0103, Filipi vom fi ca Domnul Isus \u00een ce prive\u015fte atribute- era o colonie a Romei (vezi Fapte 16:12). le lui Dumnezeu. Noi niciodat\u0103 nu vom avea Filipenii erau cet\u0103\u0163eni ai Romei, bucur\u00e2nd\u00adu-se atot\u015ftiin\u0163a \u015fi atotputernicia lui Dumnezeu, dup\u0103 de protec\u0163ia \u015fi privilegiile ei. Dar ei erau \u015fi cum nu vom putea fi \u00een orice loc, \u00een acela\u015fi cet\u0103\u0163eni ai st\u0103p\u00e2nirii locale. Pe acest fundal, timp. apostolul le aminte\u015fte credincio\u015filor c\u0103 cet\u0103\u0163e- \t Dar vom fi din punct de vedere moral ca nia lor este \u00een cer. Moffatt tra\u00adduce astfel acest Domnul Isus. Vom fi pe veci elibera\u0163i de verset: \u201eDar noi suntem o colo\u00adnie a cerului\u201c. p\u0103cat. Acest pasaj nu ne ofer\u0103 \u00eens\u0103 suficien\u00adte \t Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cre\u015ftinii nu sunt \u015fi date pentru a ne satisface curiozitatea. Totu\u015fi cet\u0103\u0163eni ai \u0163\u0103rilor de pe p\u0103m\u00e2nt \u00een care locu\u00ad c\u00e2t ni se d\u0103 este suficient pentru a ne inspira iesc. Alte versete din Scriptur\u0103 ne \u00eenva\u0163\u0103 clar m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi n\u0103dejde. c\u0103 trebuie s\u0103 ne supunem guvern\u00adelor, pentru \t Potrivit cu lucrarea prin care El este \u00een c\u0103 ele sunt r\u00e2nduite de Dum\u00adnezeu (Rom. 13:1- stare de a-\u015ei supune toate lucrurile. Trans\u00ad 7). \u00centr-adev\u0103r, credincio\u00ad\u015fii trebuie s\u0103 asculte formarea trupurilor noastre va fi rea\u00adli\u00adzat\u0103 de de guvern \u00een toate privin\u0163ele \u00een care Domnul aceea\u015fi putere divin\u0103 la care va rec\u00adurg\u00ade ulte- nu le-a interzis \u00een mod expres s\u0103 o fac\u0103. rior Domnul pentru a-\u015ei supune toat\u00ade lucru- Filipenii datorau ascultare magistra\u0163ilor locali \u015fi rile. El este \u201e\u00een stare s\u0103 m\u00e2ntu\u00adiasc\u0103\u201c (Ev. \u00eemp\u0103ratului de la Roma. Tot a\u015fa credincio\u015fii 7:25). El este \u201e\u00een stare s\u0103 ajute\u201c (Ev. 2:18). El de azi au responsabilit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de guvernele este \u201e\u00een stare s\u0103 p\u0103streze\u201c (Iuda 24). Acum \u00een p\u0103m\u00e2n\u00adte\u015fti, dar loialitatea lor primordial\u0103 este versetul de fa\u0163\u0103 afl\u0103m c\u0103 El este \u00een stare s\u0103 fa\u0163\u0103 de Domnul lor din cer. supun\u0103. \u201eAcesta este Dum\u00adnezeul nostru \u00een \t Nu numai c\u0103 suntem cet\u0103\u0163eni ai cerului, ci veci de veci. El va fi c\u0103l\u00ad\u0103uza noastr\u0103, chiar \u015fi a\u015ftept\u0103m cu ner\u0103bdare pe M\u00e2ntuito\u00adrul din p\u00e2n\u0103 la moarte\u201c (Ps. 48:14). cer! A\u015ftept\u0103m cu ner\u0103bdare sunt cuvinte VIII. \u0007\u00ceNDEMNUL LA ARMONIE, AJU\u00ad foarte puternice (\u00een textul original), prin care se exprim\u0103 a\u015fteptarea unui lucru considerat TORARE RECIPROC\u0102, BUCU\u00adRIE, iminent. \u00censeamn\u0103 textual s\u0103-\u0163i \u00eentinzi capul \u00ceNG\u0102DUIN\u0162\u0102, SPI\u00adRIT RUGAT\u00ad IV \u00eenainte, ca s\u0103 po\u0163i auzi cel mai mic semnal c\u0103 \u015eI O VIA\u0162\u0102 DISCIPLINAT\u0102 A lucrul sau persoana a\u015fteptat\u0103 a ap\u0103rut la ori- G\u00c2N\u00adDURI\u00adLOR (4:1-9). zont. \t 4:1 Pe baza minunatei n\u0103dejdi pe care a \t 3:21 C\u00e2nd va veni Domnul Isus din cer, a\u015fezat-o apostolul \u00eenaintea min\u0163ilor cre\u00addin\u00ad El va schimba aceste trupuri ale noastre. Nu cio\u015filor \u00een versetul anterior, el \u00eei \u00eendeam\u00adn\u0103 este nimic r\u0103u sau murdar \u00een trupul nostru acum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 tari \u00een Domnul. Vers\u00adet\u00adul omenesc, ca atare. R\u0103ul const\u0103 doar \u00een \u00eentre- acesta este plin de nume pline de dr\u0103\u00adg\u0103\u00adl\u0103\u015fenie buin\u0163area gre\u015fit\u0103 pe care o putem da trupului la adresa credincio\u015filor. Mai \u00eent\u00e2i, Pav\u00adel \u00eei nostru. nume\u015fte fra\u0163i. Dar nu numai fra\u0163i, ci preaiu- \t Dar este un trup al st\u0103rii noastre sme\u00adrite, bi\u0163ii lui fra\u0163i. Apoi adaug\u0103 c\u0103 \u00eei este dor de adic\u0103 un trup al umilirii. Este supus ridurilor, ei, adic\u0103 dore\u015fte s\u0103 fie din nou \u00een mijlocul lor. cicatricelor, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii, suferin\u0163ei, bolilor \u015fi \u00cen continuare \u00eei nume\u015fte cun\u00ad una \u015fi bucuria mor\u0163ii. Ne limiteaz\u0103 \u015fi ne face s\u0103 nu ne sim- lui. Negre\u015fit el vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 sunt bucuria \u0163im comozi! lui \u00een prezent \u015fi c\u0103 vor fi cununa lui la \t Domnul \u00eel va transforma \u00eens\u0103 \u00eentr-un trup Scaunul de judecat\u0103 al lui Cristos. \u00cen cele din de slav\u0103. Noi nu cunoa\u015ftem \u00een\u0163elesul deplin al urm\u0103, el \u00eencheie vers\u00adetul cu cuv\u00e2ntul: preaiu- acestei afirma\u0163ii, dar \u015ftim c\u0103 noul trup nu va bi\u0163ilor. Apost\u00adolul avea \u00eentr-adev\u0103r o mare mai fi supus deterior\u0103rii sau mor\u0163\u00adii, nici limit\u0103- iubire pentru oam\u00ad eni \u015fi negre\u015fit acesta este rilor de timp sau barierelor nat\u00adu\u00ad rale. Va fi un unul din secret\u00adele eficien\u0163ei sale \u00een lucrarea trup real, dar perfect a\u00adcom\u00ad odat la condi\u0163iile Domnu\u00adlui. cerului. Va fi ca trupul \u00eenvierii posedat de \t 4:2 Evodia \u015fi Sintichia erau ni\u015fte femei Domnul Isus. din biserica de la Filipi, care nu se \u00een\u0163ele\u00adgeau. \t Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vom avea cu to\u0163ii Nu ni se ofer\u0103 detaliile ne\u00een\u0163elegerii lor (\u015fi aceea\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare fizic\u0103! Isus putea fi recu\u00ad poate c\u0103 mai bine e a\u015fa!).","802 Filipeni \t Apostolul folose\u015fte (\u00een textul original) ter- cuvintele \u00een Domnul. Indiferent c\u00e2t de \u00eentune- menul a implora de dou\u0103 ori, pentru a ar\u0103ta cate ar fi \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii, \u00eentotdea\u00aduna cre\u015f- c\u0103 \u00eendemnul este adresat \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi tinul poate s\u0103 se bucure \u00een Domn\u00ad ul, dup\u0103 uneia, \u015fi alteia. Pavel le \u00eendeamn\u00ad\u0103 pe aceste cum arat\u0103 Jowett, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find propria sa expe- surori cre\u015ftine s\u0103 fie cu un g\u00e2nd \u00een Domnul. rien\u0163\u0103 a bucuriei cre\u015ftine: Ne este imposibil s\u0103 fim uni\u0163i \u00een toate lucruri- le vie\u0163ii de zi cu zi, dar, \u00een ce prive\u015fte lucruri- \t Bucuria cre\u015ftin\u0103 este o stare sufleteasc\u0103 le Domnului, este posibil s\u0103 renun\u0163\u0103m la deo- ind\u00adependent\u0103 de \u00eemprejur\u0103rile imediate prin care sebirile noastre m\u0103runte de vederi, pentru ca trecem. Dac\u0103 ar depinde de lucrurile din jurul Domnul s\u0103 fie pream\u0103rit, iar lucrarea Lui s\u0103 nostru, atunci \u00eentr-adev\u0103r ar fi la fel de nesigu\u00adr\u0103 prop\u0103\u015feasc\u0103. \u015fi de firav\u0103 ca flac\u0103ra unei lum\u00e2n\u0103ri neprotej\u00adate, \t 4:3 S-au creat destule specula\u0163ii cu privire \u00een mijlocul unei vijelii. O clip\u0103 lum\u00e2narea va la identitatea adev\u0103ratului tovar\u0103\u015f de jug20 arde frumos \u015fi stabil, pentru ca \u00een clipa urm\u0103toare c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 Pavel \u00een acest verset. flac\u0103ra s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la marginea mucului, Timotei \u015fi Luca sunt dou\u0103 nume posibile care, nemaid\u00e2nd lumin\u0103 suficient\u00ad\u0103. Dar bucuria cre\u015ftin\u0103 dup\u0103 unii, ar putea fi cei viza\u0163i de Pavel aici, nu depinde de \u00eemprejur\u0103\u00adrile vre\u00admelnice ale vie\u0163ii dar cel mai probabil este c\u0103 Pavel s-a referit \u015fi, prin urmare, nu este victima zilei trec\u0103toare. la Epafrodit. C\u0103ci el este \u00eendemnat s\u0103 le ajute La un moment dat din via\u0163a mea, toate lucrurile pe aceste femei care trudiser\u0103 din greu \u00eempre- \u00eemi merg bine, ca \u00eentr-o zi \u00eensorit\u0103 de iunie, pen- un\u0103 cu Pavel pentru prop\u0103\u015firea Evangheliei. tru ca mai t\u00e2rziu, ele s\u0103 ia o alt\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103, Noi credem c\u0103 aceste femei au fost Evodia \u015fi devenind sumbre, ca o zi de noiembrie. \u00centr-o zi Sintichia \u015fi c\u0103 apostolul Pavel le ofer\u0103 un sfat sunt la o nunt\u0103, pentru ca \u00een alt\u0103 zi s\u0103 m\u0103 aflu la c\u0103ruia experien\u0163a i-a dovedit valabilitatea. buza unui morm\u00e2nt. \u00centr-o zi, afl\u00e2ndu-m\u0103 \u00een Adesea, c\u00e2nd dou\u0103 persoane se ceart\u0103, solu\u0163ia lucrarea Domnului, am c\u00e2\u015ftigat zece suflete pen- cea mai bun\u0103 este ca rezolvarea s-o dea o tru Domnul, pentru ca apoi s\u0103 treac\u0103 zile multe ter\u0163\u0103 persoan\u0103, independent\u0103 \u2013 cineva care are f\u0103r\u0103 s\u0103 mai c\u00e2\u015ftig vreunul. A\u015fadar, zilele sunt spirit de discern\u0103m\u00e2nt, judecat\u0103 matur\u0103. Iar schimb\u0103toare ca vremea \u015fi totu\u015fi bucuria cre\u015fti\u00adn\u0103 aceast\u0103 persoan\u0103 nu trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze arbi- poate fi constant\u0103. \u00cen ce const\u0103 secretul persisten- trar \u00een cazul ce i s-a adus \u015fi \u00een decizia pe \u0163ei ei? care o ia, ci mai degrab\u0103 trebuie s\u0103 recurg\u0103 la \t \u00cen aceast\u0103 realitate: \u201eIat\u0103, Eu sunt cu voi \u00een cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, fiind \u00een stare s\u0103 arate toate zilele\u201c. \u00cen toate zilele, indiferent de schim- persoanelor care s-au certat solu\u0163ia biblic\u0103 la b\u0103rile pe care le aduc acestea, El nu Se schimb\u0103, problema lor. nici nu obose\u015fte\u201c. El nu e Prieten doar de zile \t Trebuie s\u0103 avem grij\u0103 c\u00e2nd interpret\u0103m sin- bune, care s\u0103 m\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 atunci c\u00e2nd cerul se tagma: \u201eau lucrat din greu \u00eempreun\u0103 cu mine \u00eentunec\u0103 \u015fi vremea se r\u0103ce\u015fte. El nu alege zilele pentru Evanghelie\u201c \u00cen nici un caz nu se mele de exuberan\u0163\u0103, dup\u0103 cum nu le alege pe poate imagina c\u0103 ele au predicat Evanghelia cele de usc\u0103ciune \u015fi \u00eenfr\u00e2ngere. El nu Se arat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu apostolul Pavel. Ex\u00adist\u0103 multe doar atunci c\u00e2nd port o ghirlan\u00add\u0103, dup\u0103 cum nu moduri \u00een care femeile pot lucra din greu Se ascunde atunci c\u00e2nd port o cu\u00adnun\u0103 de spini. pentru \u00eenaintarea Evangheliei \u2013 om\u00ad en\u00adindu-i pe El este cu mine \u201e\u00een toate zilele\u201c \u2013 \u015fi \u00een zilele de slujitorii lui Cristos, f\u0103c\u00e2nd vi\u00adzite \u00een familii, prop\u0103\u015fire, \u015fi \u00een cele de necaz; \u015fi \u00een zilele c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-le pe femeile mai tinere \u015fi pe copii bat clopotele purt\u0103rii cuiva pe ultimul s\u0103u drum, \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-\u015fi as\u00adume rolul de a \u00eenv\u0103\u0163a pe \u015fi \u00een zilele c\u00e2nd r\u0103sun\u0103 imnul nup\u0163ial. \u201e\u00cen toate b\u0103rba\u0163i \u00een public sau de a predica. zilele\u201c. Ziua vie\u0163ii \u2013 ziua mor\u0163ii \u2013 ziua judec\u0103- \t Pavel aminte\u015fte de un alt conlucr\u0103tor al \u0163ii.21 s\u0103u, Clement. Nu mai de\u0163inem alte date pre\u00ad cise despre el. Apoi Pavel men\u0163ioneaz\u0103 pe \t 4:5 \u00cen continuare, Pavel \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ceilal\u0163i lucr\u0103tori \u00eempreun\u0103 cu el, ale c\u0103ror fa\u00adc\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t bl\u00e2nde\u0163ea lor s\u0103 fie nume sunt scrise \u00een cartea vie\u0163ii. Este un mod cunoscut\u0103 de to\u0163i oamenii. Termenul acesta a minunat de a exprima binecuv\u00ad\u00e2nt\u00adarea ve\u015fnic\u0103 fost tradus \u015fi prin \u00eenduplecare, prin spirit rezo\u00ad \u015fi nespus de mare de care ben\u00adeficiaz\u0103 cei ce nabil, prin disponibilitatea de a ceda, de a nu cred \u00een Cristos \u015fi \u00cel slujesc. insista s\u0103 se fac\u0103 cum vrei tu. Dificultatea nu \t 4:4 \u00cendrept\u00e2ndu-\u015fi acum aten\u0163ia c\u0103tre const\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea sensul\u00adui termenului, ci \u00een \u00eentreaga biseric\u0103, Pavel repet\u0103 \u00eendemnul lui ascultarea de preceptul cuprins \u00een cuvintele: predilect. Secretul \u00eendemnului lui se g\u0103se\u015fte \u00een de to\u0163i oamenii.","Filipeni 803 \t Domnul este aproape ar putea \u00eensemna c\u0103 care tr\u0103im, plin\u0103 de nevroze, crize nervoase, Domnul este prezent acum sau c\u0103 venir\u00adea boli mintale \u015fi tot felul de alte tulbur\u0103ri, c\u00e2nd Domnului se apropie. Ambele sensuri sunt at\u00e2\u0163ia oameni consum\u0103 tranchilizante! valabile, de\u015fi noi \u00eel prefer\u0103m pe al doilea. \t 4:8 Acum apostolul ofer\u0103, \u00een \u00eencheiere, \t 4:6 Este oare posibil ca un cre\u015ftin s\u0103 nu c\u00e2teva sfaturi privitoare la via\u0163a g\u00e2ndurilor. De se \u00eengrijoreze cu privire la nimic? Este posibil, la un cap\u0103t la altul, Biblia ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 putem at\u00e2ta timp c\u00e2t avem resursa unei rug\u0103ciuni exercita control asupra g\u00e2ndurilor noastre. Nu f\u0103cute cu credin\u0163\u0103. Restul versetului explic\u0103 ne va fi de nici un folos dac\u0103 vom adopta o cum pot fi vie\u0163ile noastre eliberate de \u00eengrijo- atitudine defetist\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103, pur \u015fi simplu, rarea p\u0103c\u0103toas\u0103. Toate trebuie aduse \u00eenaintea nu putem \u00eempiedica g\u00e2nd\u00adur\u00adile nepotrivite care Domnului \u00een rug\u0103ciune. Toate \u00eenseamn\u0103 lite- ne inund\u0103 uneori mintea. Adev\u0103rul e c\u0103 putem ralmente toate! Nu exist\u0103 nici un lucru, oric\u00e2t fi st\u0103p\u00e2ni pe g\u00e2n\u00addurile noastre. Secretul const\u0103 de mare sau mic, care s\u0103 nu stea \u00een aten\u0163ia Sa \u00een g\u00e2ndi\u00adrea pozitiv\u0103, care a devenit un princi- plin\u0103 de dra\u00adgoste pentru noi! piu binestabilit, respectiv \u00eenlocuirea g\u00e2ndurilor \t Rug\u0103ciunea este deopotriv\u0103 un act \u015fi o rele cu g\u00e2nduri noi, pozitive. Asta pentru c\u0103 atmosfer\u0103. Noi ne apropiem de Domnul \u00een putem g\u00e2ndi simultan \u015fi g\u00e2nduri rele, \u015fi g\u00e2n- anumite momente, aduc\u00e2ndu-I cererile noastre duri bune despre Domnul Isus. Prin urmare, concrete. Dar este posibil s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o atmo- dac\u0103 \u0163i se strecoar\u0103 \u00een inim\u0103 un g\u00e2nd r\u0103u, sfer\u0103 de rug\u0103ciune. Este posibil ca starea acesta poate fi eliminat numaide\u00adc\u00e2t, \u00eendrept\u00e2n- noastr\u0103 sufleteasc\u0103 s\u0103 fie o stare de rug\u0103ciune. du-\u0163i g\u00e2ndul spre Persoana \u015fi lucrarea lui Probabil cuv\u00e2ntul rug\u0103ciune din acest verset Cristos, medit\u00e2nd asupra lor. Psihologii \u015fi psi- \u00eenseamn\u0103 \u00eentreaga atitudine a vie\u0163ii noastre, pe hiatrii de marc\u0103 dintotdeaun\u00ada au ajuns s\u0103 recu\u00ad c\u00e2nd cererile semnific\u0103 anumite lucruri con- noasc\u0103 valabilitat\u00adea principiului enun\u0163at de crete, anumite cereri pe care le aducem \u00eenain- apostolul Pavel \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. \u015ei ace\u015fti tea Domnului. speciali\u015fti sublin\u00adiaz\u0103 pericolul g\u00e2ndirii negati- \t Dar apoi trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 cererile ve. noastre trebuie s\u0103 fie aduse la cuno\u015ftin\u0163a lui \t Nu va fi nevoie de prea mult\u0103 c\u0103utare Dumnezeu cu mul\u0163umire. Cineva a rezumat p\u00e2n\u0103 s\u0103-L descoperi pe Domnul Isus Cris\u00adtos versetul acesta afirm\u00e2nd c\u0103 noi nu trebuie s\u0103 \u00een versetul 8. Tot ce este adev\u0103rat, tot ce este ne \u00eengrijor\u0103m cu privire la nimic, s\u0103 ne rug\u0103m drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de pentru toate \u015fi s\u0103 mul\u0163umim pentru orice. iubit, tot ce este vrednic de primit se g\u0103se\u015fte \t Dac\u0103 aceste atitudini vor caracteriza via\u0163a \u00een El. S\u0103 examin\u0103m, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, fiecare din noastr\u0103, pacea lui Dumnezeu, care \u00eentrece aceste virtu\u0163i. Adev\u0103rat este tot ce nu e fals orice pricepere, va p\u0103zi inimile \u015fi g\u00e2ndurile sau nevrednic de \u00eencre\u00addere; tot ce e autentic \u015fi noastre \u00een Cristos Isus. Pacea lui Dumnezeu real. Tot ce este vrednic de cinste (sau nobil) este starea sf\u00e2nt\u0103 de odihn\u0103 \u015fi mul\u0163umire care \u2013 adic\u0103 tot ce este atr\u0103g\u0103tor din punct de inund\u0103 sufletul credincio\u00adsului, c\u00e2nd se bizuie vedere moral. Drept \u00eenseamn\u0103 aici neprih\u0103nit, cu totul pe Dumnezeu. at\u00e2t fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de om. Curat se refer\u0103 la caracterul de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 Bizuindu-se pe Iehova, moral\u0103 al unei persoane. Tot ce este vrednic Inimile\u2019s binecuv\u00e2ntate; de iubit \u2013 adic\u0103 tot ce este agreabil \u015fi admi\u00ad G\u0103sind, a\u015fa cum a f\u0103g\u0103duit El, rabil de pri\u00advit sau luat \u00een considerare. Tot ce odihn\u0103 \u015fi pace des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. este vrednic de primit ar mai putea fi tradus \t\t \u2013 Frances Ridley Havergal prin: \u201etot ce se bucur\u0103 de o bun\u0103 reputa\u0163ie\u201c. Apoi, desigur, virtutea din acest verset se Pacea aceasta \u00eentrece orice pricepere. refer\u0103 la excelen\u0163a pe plan moral. Orice laud\u0103 Oa\u00admenii din lume nu pot s-o \u00een\u0163eleag\u0103 deloc \u2013 adic\u0103 tot ce merit\u0103 s\u0103 fie elogiat. \u015fi chiar cre\u015ftinii care o posed\u0103 constat\u0103 c\u0103 are \t \u00cen versetul 7, Pavel i-a asigurat pe sfin\u0163i c\u0103 un element tainic, de mister. Ei sunt surprin\u015fi Dumnezeu va p\u0103zi inimile \u015fi g\u00e2ndurile lor \u00een de faptul c\u0103 nu sunt cuprin\u015fi de disperare Cristos Isus. Dar el are grij\u0103 s\u0103 le aminteasc\u0103 atunci c\u00e2nd sunt confrunta\u0163i cu tragedii sau faptul c\u0103 \u015fi ei au partea lor de respon\u00adsabilitate, \u00eemprejur\u0103ri potrivnice. \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Dumnez\u00adeu nu p\u0103ze\u015fte via\u0163a \t Aceast\u0103 pace le fortific\u0103 via\u0163a inimii \u015fi g\u00e2ndurilor unei persoan\u00ade care nu dore\u015fte ca g\u00e2ndurilor lor. Ce tonic binevenit este, prin aceast\u0103 via\u0163\u0103 s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 curat\u0103. urmare, aceast\u0103 pace, \u00een perioada tulbure \u00een \t 4:9 Din nou, apostolul Pavel se d\u0103 pe sine","804 Filipeni ca pild\u0103, se prezint\u0103 ca model de sf\u00e2nt, care s-ar g\u0103si. Starea de mul\u0163umire este cu \u00een\u00addemn\u00e2ndu-i pe credincio\u015fi s\u0103 prac\u00adtice mult mai de pre\u0163 de\u00adc\u00e2t bog\u0103\u0163iile, \u00eentruc\u00e2t dac\u0103 luc\u00ad rurile pe care le-au deprins de la el \u015fi pe e adev\u0103rat \u201ec\u0103 mul\u00ad\u0163u\u00ad mirea nu produce bog\u0103\u0163ii, care le-au v\u0103zut exemplificate \u00een via\u0163a lui. tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 ea real\u00adizeaz\u0103 ace- \t Faptul c\u0103 acest \u00eendemn survine at\u00e2t de la\u015fi scop, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd dorin\u0163a de \u00eembog\u0103\u0163ire\u201c. aproape de versetul 8 nu e lipsit de sem\u00ad \t \u201eDe mare pre\u0163 este secretul pe care \u015fi l-a nifica\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t tr\u0103irea corect\u0103 este urmar\u00adea \u00eensu\u015fit un credincios, c\u00e2nd a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 stea cu g\u00e2ndirii corecte. Dac\u0103 g\u00e2ndurile din via\u0163a cuiva capul sus, chiar atunci c\u00e2nd stoma\u00adcul \u00eei este sunt curate, atunci \u015fi via\u0163a lui va fi curat\u0103. Pe gol; c\u00e2nd prive\u015fte drept \u00eenainte, chiar dac\u0103 de alt\u0103 parte, dac\u0103 mint\u00adea cuiva este un focar buzunarele \u00eei sunt goale; c\u00e2nd se bucur\u0103, chiar de stric\u0103ciune, at\u00adunci negre\u015fit acesta se va \u015fi atunci c\u00e2nd nu i s-a pl\u0103tit salariul, g\u0103sindu- rev\u0103rsa \u00een tr\u0103irea practic\u0103 a acelei persoane, \u015fi desf\u0103tarea \u00een Dumne\u00adzeu, chiar atunci c\u00e2nd \u00eentin\u00e2ndu-i via\u0163a. \u00cen plus, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m oamenii \u00ee\u015fi calc\u0103 cuv\u00e2n\u00adtul, fiind nevrednici\u201c c\u0103 dac\u0103 cineva ad\u0103poste\u015fte \u00een mintea sa un (text select). g\u00e2nd r\u0103u timp \u00eendelungat, mai devreme sau \t 4:12 Pavel a \u015ftiut s\u0103 fie smerit, adic\u0103 s\u0103 mai t\u00e2rziu va pune \u00een aplicare acel g\u00e2nd. se descurce, chiar atunci c\u00e2nd \u00eei lipseau cele \t Celor care urmeaz\u0103 cu credincio\u015fie pilda necesare traiului, dup\u0103 cum a \u015ftiut s\u0103 tr\u0103i\u00adasc\u0103 apostolului li se f\u0103g\u0103duie\u015fte c\u0103 Dumnezeul \u015fi \u00een bel\u015fug, adic\u0103 atunci c\u00e2nd i s-a d\u0103ruit mai p\u0103cii va fi cu ei. \u00cen versetul 7, pacea lui mult dec\u00e2t avea nevoie pentru traiul lui. \u00cen Dumnezeu este partea celor care au obiceiul toate lucrurile \u015fi \u00een toate privin\u0163ele el s-a s\u0103 se roage; aici Dumnezeul p\u0103cii este deprins s\u0103 fie s\u0103tul \u015fi fl\u0103m\u00e2nd... \u00een bel\u015fug... \u015fi Prietenul \u015fi \u00censo\u0163itorul celor care sunt sfin\u0163i. \u00een lips\u0103. Cum a deprins apostolul aceast\u0103 lec- Ideea care se desprinde de aici este c\u0103 \u0163ie? Pur \u015fi simplu prin faptul c\u0103 era convins Dumnezeu \u00censu\u015fi Se va apropia \u015fi va fi pre- c\u0103 se afl\u0103 \u00een voia lui Dumnezeu. El \u015ftia c\u0103 zent cu drag \u00een experien\u0163a tuturor celor \u00een a indiferent \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri s-ar fi aflat, c\u0103ror via\u0163\u0103 se \u00eentruchipeaz\u0103 adev\u0103rul. Dumnezeu r\u00e2nd\u00aduise s\u0103 treac\u0103 prin ele. Dac\u0103 IX. M\u0007 UL\u0162UMIRILE LUI PAVEL PEN\u00ad era fl\u0103m\u00ad \u00e2nd, asta se datora faptului c\u0103 Dumnezeu \u00een\u00adg\u00ad\u0103duise acest lucru. Dac\u0103 era TRU DARURILE FINANCIARE PRI\u00ad s\u0103tul, asta \u00een\u00adsemna c\u0103 Domnul r\u00e2nduise acest MITE DIN PARTEA SFIN\u0162I\u00adLOR lucru. Fii\u00adnd angrenat cu toate for\u0163ele \u015fi cu (4:10-20) toat\u0103 pers\u00ad\u00adeveren\u0163a \u00een slujba Regelui, apostolul \t 4:10 \u00cen versetele 10-19, Pavel trateaz\u0103 rela\u0163ia put\u00adea afirma cu toat\u0103 convingerea: \u201eDa, Tat\u0103, ce exista \u00eentre biserica din Filipi \u015fi el, \u00een leg\u0103- c\u0103 a\u015fa ai g\u0103sit Tu cu cale!\u201c tur\u0103 cu asisten\u0163a financiar\u0103. Nim\u00ad eni nu va \t 4:13 Apoi apostolul adaug\u0103 cuvintele care putea sublinia \u00eendeajuns ce m\u00e2n\u00adg\u00e2iere au adus i-au nedumerit pe mul\u0163i: \u201ePot totul prin aceste versete sfin\u0163ilor lui Dumnezeu care au Cristos, care m\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte\u201c. Ce a vrut s\u0103 fost chema\u0163i s\u0103 treac\u0103 prin vremuri de str\u00e2m- spun\u0103 Pavel? Voia el s\u0103 interpret\u0103m aceast\u0103 tor\u0103ri financiare \u015fi e\u015fecuri! afirma\u0163ie \u00een sens literal? Credea el oare c\u0103 \t Pavel se bucur\u0103 c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 o peri- \u00eentr-adev\u0103r nu este nici un lucru pe care nu-l oad\u0103 de timp, filipenii i-au trimis asist\u00aden\u0163\u0103 de poate \u00eenf\u0103ptui? R\u0103spunsul este urm\u0103torul: C\u00e2nd ordin practic, \u00een lucrarea Domnu\u00adlui. El nu le apostolul Pavel spune c\u0103 poate face toate bag\u0103 de vin\u0103 pentru perioada de timp \u00een care lucrurile, el \u00een\u0163elege prin aceasta toate lucrurile nu a primit nici un ajutor, ci \u00eei elogiaz\u0103 pentru care se \u00eencadrau \u00een voia lui Dumnezeu pentru c\u0103 au dorit s\u0103 trimit\u0103 ajutoare, dar le lipsea el. El \u00eenv\u0103\u0163ase c\u0103 poruncile Domnului benefi- prilejul s-o fac\u0103. Moffatt traduce astfel acest ciaz\u0103 de protec\u0163ia divin\u0103 a cerului. El \u015ftia c\u0103 verset: \u201eC\u0103ci vou\u0103 nu v-a lipsit niciodat\u0103 preo- Dumnezeu niciodat\u0103 nu-l va chema s\u0103 realize- cuparea, ci doar prilejul de a v-o etala\u201c. ze vreo lucrare pentru care s\u0103 nu-i fi dat \u015fi \t 4:11 Analiz\u00e2nd acum tema finan\u0163elor, este harul necesar. Toate lucrurile se aplic\u0103, pro- \u00eencurajator s\u0103 vedem delicate\u0163ea \u015fi curtoazia cu babil, nu numai la marile \u00eenf\u0103ptuiri, ci, mai care o trateaz\u0103 Pavel. El nu dore\u015fte ca ei s\u0103 degra\u00adb\u0103, la marile st\u0103ri de priva\u0163iune \u015fi de cread\u0103 c\u0103 el s-ar pl\u00e2nge sau c\u0103 i-ar critica foa\u00adme. pentru lipsa de fonduri. Mai degrab\u0103, dore\u015fte \t 4:14 \u00cen pofida tuturor spuselor sale, apos- s\u0103 le spun\u0103 c\u0103 este total independent de \u00eempre- tolul vrea ca filipenii s\u0103 \u015ftie c\u0103 ei au procedat jur\u0103ri at\u00e2t de monde\u00adne, c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fie bine prin faptul c\u0103 au luat parte al\u00ad\u0103t\u00aduri de el mul\u0163umit, indiferent de starea financiar\u0103 \u00een la str\u00e2mtorarea lui. Asta se re\u00adfer\u0103, probabil, la","Filipeni 805 banii pe care i-au trimis pentru acoperirea spune de fapt: Am de toate c\u00e2te am nevoie \u015fi nevoilor sale, \u00een timp ce se afla la \u00eenchisoare. sunt \u00een bel\u015fug. Ni se pare ciudat s\u0103 auzim, \u00een \t 4:15 \u00cen trecut, filipenii excelaser\u0103 \u00een harul secolul acesta al dou\u0103zecilea, caracterizat prin- d\u0103rniciei. \u00cen zilele de la \u00eenceputul lucr\u0103rii lui tr-un excesiv spirit comer\u00adcial, cum un slujitor Pavel, c\u00e2nd a plecat din Mace\u00addonia, nici o al Domnului nu se miloge\u015fte \u015fi nu cer\u015fe\u015fte biseric\u0103 nu a luat parte la ajutorarea sa finan- bani, ci, dimpotriv\u00ad\u0103, recunoa\u015fte c\u0103 are de ciar\u0103, dec\u00e2t cea a filipeni\u00adlor. ajuns. Toate cam\u00adpaniile ie\u015fite de sub control, \t Ce uimitor este s\u0103 constat\u0103m cum aceste de cer\u015fetorie de bani de la public din vremea detalii, aparent insignifiante, sunt consemn\u00adate noastr\u0103 sunt o ur\u00e2ciune \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu pe veci \u00een cuv\u00e2ntul scump al lui Dum\u00adnezeu! \u015fi o ocar\u0103 pentru numele lui Cristos. \u00cen plus, Asta ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 tot ce d\u0103m slujito\u00adrilor sunt cu totul inutile. Hudson Taylor spunea Domnului este dat, de fapt, Domnului. El este odat\u0103: \u201eC\u00e2nd lucrarea lui Dumnezeu este f\u0103cu- interesat de fiecare b\u0103nu\u0163. El cons\u00ademneaz\u0103 tot t\u0103 dup\u0103 tiparul lui Dumnezeu, nu vor lipsi ceea ce se face pentru El \u015fi-i r\u0103spl\u0103te\u015fte din niciodat\u0103 resursele lui Dumnezeu\u201c. Necazul \u00een plin, cu m\u0103sur\u0103 bun\u0103, scutu\u00adrat \u015fi d\u00e2nd peste vremea noastr\u0103 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 nu mai margini, pe to\u0163i cei ce procedeaz\u0103 astfel. suntem \u00een stare s\u0103 facem distinc\u00ad\u0163ie \u00eentre lucrul \t 4:16 Chiar pe c\u00e2nd se afla la Tesalonic\u00ada, pentru Dumne\u00adzeu \u015fi lucrarea lui Dumnezeu. ei au trimis din nou ajutoare pentru nevoile Este posibil ca cineva s\u0103 se angajeze \u00een a\u015fa- sale. Se pare c\u0103 filipenii tr\u0103iau at\u00e2t de aproape numita slujire cre\u015ftin\u0103, care s\u0103 nu fie \u00eens\u0103 de Domnul, \u00eenc\u00e2t El putea s\u0103-i c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 \u00een deloc dup\u0103 voia lui Dumne\u00adzeu. Acolo unde privin\u0163a d\u0103rniciei. Duhul Sf\u00e2nt le-a pus pe exist\u0103 o abunden\u0163\u0103 de bani, exist\u0103 \u00eentotdeauna inim\u0103 dorin\u0163a s\u0103 \u00eel ajute pe apostolul Pavel. \u015ei \u015fi pericolul cel mai mare de a te angaja pe ei au r\u0103spuns \u00eendem\u00adnului divin, trimi\u0163\u00e2ndu-i c\u0103i care nu benefi\u00adciaz\u0103 de aprobarea divin\u0103 bani o dat\u0103 \u015fi chiar de dou\u0103 ori. C\u00e2nd ne sau, cit\u00e2ndu-l pe Hudson Taylor din nou: amintim c\u0103 Pavel s-a aflat la Tesalonica doar \u201eLucrul de care trebuie s\u0103 ne temem cel mai un timp scurt, gestul lor de d\u0103rnicie devine \u015fi mult nu este lipsa fondurilor, ci prea multe mai semnificativ. fonduri neconsacrate\u201c. \t 4:17 Admirabilul altruism al apostolului \t Darul adus de Epafrodit din partea filipeni- Pavel reiese \u015fi din acest verset, \u00eentruc\u00e2t vedem lor \u2013 expresia iubirii lor pentru apostolul Pavel c\u0103 el era mai \u00eenc\u00e2ntat de c\u00e2\u015ftigul lor, dec\u00e2t de \u2013 este descris drept o mireasm\u0103 pl\u0103cut mirosi- darul lor. \u015ei mai mare dec\u00e2t dorin\u0163a lui de a toare, o jertf\u0103 bine primit\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103 \u00eenaintea fi ajutat financiar era dorul s\u0103u ca roada s\u0103 lui Dumnezeu. Singura dat\u0103 c\u00e2nd mai sunt abunde \u00een folosul credinc\u00adio\u015filor. Este exact folosite aceste cuvinte este atunci c\u00e2nd se refe- ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd d\u0103ruim bani r\u0103 la Cristos \u00censu\u015fi (Ef. 5:2). Pavel \u00eennobileaz\u0103 Domnului. Totul se \u00eenre\u00adgistreaz\u0103 \u00een re\u00adgistrele d\u0103rnicia jertfitoare a filipenilor, ar\u0103t\u00e2nd ce a financiare ale cerului, urm\u00e2nd ca \u00eentr-o zi s\u0103 \u00eensem\u00adnat ea pentru Dumnezeu, prin faptul c\u0103 primim \u00eenapoi \u00eensu\u00adtit. s-a suit p\u00e2n\u0103 la el ca o jertf\u0103 pl\u0103cut mirositoa- \t Tot ce avem este al Domnului, iar c\u00e2nd \u00cei re, fiind nu numai acceptabil\u0103, dar \u015fi pl\u0103cut\u0103, d\u0103m Lui, nu facem altceva dec\u00e2t s\u0103-I d\u0103m cum arat\u0103 \u015fi Jowett: ceea ce deja \u00cei apar\u0163ine. Cre\u015ftinii care taie firul \u00een patru, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 stabileasc\u0103 dac\u0103 trebuie Prin urmare, c\u00e2t de vast\u0103 este gama acestui gest sau nu s\u0103 dea zeciuial\u0103, au pierdut din vedere de d\u0103rnicie, aparent local! Noi credeam c\u0103 i-am punctul central al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii despre d\u0103rnic\u00adie. slujit pe s\u0103raci, c\u00e2nd, \u00een realitate, am con\u00adversat cu Israeli\u0163ilor \u00eentr-adev\u0103r li s-a porunc\u00adit s\u0103 dea a Regele. Noi ne \u00eenchipuiam c\u0103 aroma se va opri zecea parte ca dar minim. \u00cen aceast\u0103 epoc\u0103 a undeva \u00eentr-un cartier s\u0103r\u0103c\u0103\u00adcios, \u015fi c\u00e2nd colo harului, nu ar trebui s\u0103 se pun\u0103 \u00eentrebarea: aceast\u0103 mireasm\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2n\u00addit \u00een uni\u00advers. Noi \u201eC\u00e2t s\u0103 dau Domnul\u00adui?\u201c, ci mai degrab\u0103: g\u00e2ndeam c\u0103 ne-am ocupat doar de Pavel, dar iat\u0103 \u201eC\u00e2t voi \u00eendr\u0103zni s\u0103 p\u0103strez pentru mine c\u0103 L-am slujit chiar pe M\u00e2ntuit\u00adorul \u015fi Domnul \u00eensumi?\u201c Ar trebui ca to\u0163i cre\u015ftinii s\u0103 doreasc\u0103 lui Pavel.22 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een mod economic \u015fi jertfitor, pentru a putea da o parte tot mai mare a veniturilor \t 4:19 Acum Pavel adaug\u0103 ceea ce este pro- lor lucr\u0103rii Domnului, pentru ca oamenii s\u0103 nu babil cel mai cunoscut \u015fi mai iubit din verset piar\u0103 pentru simplul fapt c\u0103 nu au auzit din capitolul de fa\u0163\u0103. S\u0103 fim aten\u0163i s\u0103 observ\u0103m Evanghelia lui Cristos. c\u0103 aceast\u0103 f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 vine imed\u00adiat dup\u0103 descri- \t 4:18 C\u00e2nd Pavel afirm\u0103: Am de toate, el erea ispr\u0103vniciei lor fidele. Cu alte cuvinte,","806 Filipeni pentru c\u0103 I-au d\u0103ruit lui Dumnezeu din resurse- tocmai le-o scria apostolul, Pavel salut\u0103 pe fie- le lor materiale, chiar p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u015fi-au care sf\u00e2nt \u00een Cristos Isus, trimi\u0163\u00e2nd salut\u0103ri de periclitat pro\u00adpriul lor trai, Dumnezeu va \u00eengriji la fra\u0163ii care sunt cu el. acum din plin de toate nevoile lor. Ce u\u015for este \t 4:22 Suntem obliga\u0163i s\u0103 iubim acest verset pen\u00adtru unii cre\u015ftini s\u0103 scoat\u0103 versetul acesta din datorit\u0103 referirilor la casa Cezarului. contex\u00adtul \u00een care a fost dat, folosindu-l ca pern\u0103 Imagina\u0163ia noastr\u0103 \u00eembrac\u0103 forme multiple, \u00een comod\u0103 pe care s\u0103-\u015fi plece capul, risipind banii aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Pe bun\u0103 dreptate, ne punem pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, \u015fi abia arareo\u00adri g\u00e2nd\u00adindu-se la \u00eentreb\u0103ri de genul: Cine sunt mem\u00adbrii casei lucrarea lui Dumnezeu, am\u0103gin\u00addu-se cu cuvinte- Cezarului la care se refer\u0103 acest verset? Erau le: \u201eNu-i nimic, c\u0103 Dumne\u00adzeu va avea grij\u0103 de ei oare ni\u015fte osta\u015fi, care primi\u00adser\u0103 mi\u00adsiunea de toate nevoile tale\u201c. a-l p\u0103zi pe apostolul Pavel, fiind m\u00e2ntui\u0163i ulte- \t De\u015fi este adev\u0103rat c\u0103, \u00een general, Dumn\u00adez\u00adeu rior prin lucrarea sa? Erau ei oare sclavi sau are grij\u0103 de toate nevoile copiilor S\u0103i, pro\u00ad oameni liberi, care lucrau la palat? Sau poate misiunea din acest verset e una aparte, ce se versetul se refer\u0103 \u015fi la oficialit\u0103\u0163i ale guvernu- adreseaz\u0103 celor credincio\u015fi \u015fi devota\u0163i d\u0103rn\u00adi\u00adciei lui ro\u00adman? Nu putem \u015fti precis despre cine c\u0103tre Cristos, ace\u015ftia fiind asigura\u0163i c\u0103 Cristos nu este vorba, dar avem o minunat\u0103 ilustrare a va \u00eeng\u0103dui niciodat\u0103 s\u0103 sufere lipsuri. adev\u0103rului potrivit c\u0103ruia, cre\u015ftinii, asemen\u00adea \t Adesea s-a ar\u0103tat c\u0103 Dumnezeu are grij\u0103 p\u0103ianjenilor, se strecoar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een palatelor de nevoile copiilor S\u0103i \u2013 nu din bog\u0103\u0163iile Sale, regilor (Prov. 30:28)! Evanghelia nu cunoa\u015fte ci potrivit cu bog\u0103\u0163iile Sale \u00een slav\u0103 prin hotare, ci str\u0103punge p\u00e2n\u0103 \u015fi cele mai formida- Cristos Isus. Dac\u0103 un milionar ar da zece bile ziduri. Ea se poate s\u0103di, prinz\u00e2nd r\u0103d\u0103cini, cen\u0163i unui copil, ar da din bog\u0103\u0163iile sale. Dar chiar \u00een mijlo\u00adcul celor care caut\u0103 s-o extermi- dac\u0103 ar d\u0103rui o sut\u0103 de mii de dolari unei ne. Cu adev\u0103rat por\u0163ile Hadesului nu vor putea cauze vrednice, ar da potrivit cu bog\u0103\u0163iile sale. \u00eenvinge biserica lui Isus Cristos! Dumnezeu poart\u0103 de grij\u0103 dup\u0103 bog\u0103\u0163iile Sale \t 4:23 Acum Pavel \u00eencheie cu salutul s\u0103u \u00een slav\u0103 prin Cristos Isus, aceste bog\u0103\u0163ii nepu- caracteristic. Harul a str\u0103lucit pe prima pa\u00adgin\u0103 t\u00e2nd fi \u00eentrecute! a acestei scrisori \u015fi tot harul r\u0103zbate de pe \t Williams nume\u015fte versetul 19 o not\u0103 de ultima pagin\u0103. Din prisosul inimii vorbe\u015fte plat\u0103 achitat\u0103 de banca credin\u0163ei, av\u00e2nd urm\u0103- gura. Inima lui Pavel era plin\u0103 p\u00e2n\u0103 la refuz toarele elemente: de cea mai mare tem\u0103 din toate veacurile: \t Dumnezeul meu \u2013 numele Bancheru\u00adlui; harul lui Dumnezeu prin Cristos \u2013 \u015fi nu e \t va avea grij\u0103 \u2013 asta e promisiunea c\u0103 se de mirare c\u0103 acest adev\u00ad\u0103r scump str\u0103b\u0103tea va efectua plata; toate compartimentele vie\u0163ii sale. S\u0103-l l\u0103s\u0103m \t de toate nevoile voastre \u2013 valoarea notei pe Paul Rees s\u0103 \u00eencheie comentar\u00adiul asupra de plat\u0103; c\u0103r\u0163ii Filipeni: \t dup\u0103 bog\u0103\u0163iile Sale \u2013 capitalul b\u0103ncii; \t \u00een slav\u0103 \u2013 adresa b\u0103ncii; Cel mai mare dintre oameni a scris cea mai \t prin Cristos Isus \u2013 semn\u0103tura de la subso- cald\u0103 dintre scrisori. De-acum \u00eendatorirea izvor\u00e2t\u0103 lul notei, f\u0103r\u0103 de care ea nu are nici o valoa- din dragoste este \u00eemplinit\u0103. Ziua s-a scurs. re.23 Apostolul continu\u0103 s\u0103 zac\u0103 \u00een lan\u0163uri. Osta\u015ful \u00eel \t 4:20 G\u00e2ndindu-se la \u00eembel\u015fugata purtare p\u0103ze\u015fte \u00een continuare. Dar nu e ni\u00admic! C\u0103ci de grij\u0103 a lui Dumnezeu, apostolul izbucn\u00ade\u015fte duhul lui Pavel este liber! Mintea lui este lucid\u0103! \u00een laude. Este un limbaj c\u00e2t se poate de adec- Inima \u00eei str\u0103luce\u015fte de bucurie! Iar a doua zi dis- vat pentru orice copil al lui Dumne\u00adzeu care de-diminea\u0163\u0103, Epafrodit por\u00adne\u015fte spre Filipi!\u200924 tr\u0103ie\u015fte \u00een experien\u0163a zilnic\u0103 harul lui Dumnezeu, purtarea Sa de grij\u0103, nu numai NOTE FINALE prin acoperirea nevoilor sale materia\u00adle, ci \u015fi \t 1(Intro) H. A. A. Kennedy, \u201cPhilippi\u00adans, prin c\u0103l\u0103uzirea ce i se d\u0103, prin ajutorul pe The Expositor\u2019s Greek Testament, III:407. care \u00eel prime\u015fte ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eempotrivi ispi- \t 2(1:1) J.H.Jowett, The High Calling, p. 2. telor \u015fi prin \u00eenfl\u0103c\u0103rarea duhu\u00adlui s\u0103u l\u00e2ncezit \t 3(1:7) W. E. Vine, The Epistles to the de a tr\u0103i o via\u0163\u0103 devotat\u0103. Philippians and Colossians, p. 23. X. S\u0007 ALUT\u0102RI DE \u00ceNCHEIERE (4:21-23) \t 4(1:10) Prin derivare, termenul tradus prin \t 4:21 G\u00e2ndindu-se la credincio\u015fii care se \u201esincer\u201c (eilikrines) \u00eenseamn\u0103 \u201eneames\u00adtecat\u201c vor fi adunat s\u0103 asculte citirea scrisorii pe care sau poate \u201eprotejat de soare\u201c. Dac\u0103 se accept\u0103 sensul acesta, atunci are acela\u015fi sens ca terme-","Filipeni 807 nul englez: \u201esincere\u201c (adic\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 cear\u0103\u201c). Un sclavi. sculptor cinstit va d\u0103ltui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va reu\u015fi s\u0103 \t 21(4:4) Jowett, Day by Day, p. 169-171. \u00eendep\u0103rteze cusurul din stat\u00aduia de marmur\u0103, pe \t 22(4:18) Ibid, p. 225. c\u00e2nd unul \u201enes\u00adincer\u201c va ac\u00ado\u00adperi imperfec\u0163iu- \t 23(4:19) Williams, Student's Comment\u00adary, nea cu cear\u0103. Dar prin exp\u00adunerea la soare, p. 934. ceara din acea statuie s-ar topi, sco\u0163\u00e2nd la \t 24(4:23) Paul Rees, The Adequate Man, p. iveal\u0103 \u00eencercare de mu\u015fama\u00adlizare a sculptoru- 127. lui. \t 5(1:11) Lehman Strauss, Devotional Studies BIBLIOGRAFIE in Philippians, p. 63. Erdman, C. R. The Epistle of Paul to the \t 6(1:13) T. W. Drury, The Prison Minis\u00adtry of St. Paul, p. 22. Philippians. Philadelphia: Westminster \t 7(1:20) Guy King, Joy Way, p. 33. Press, 1928. \t 8(1:21) Jowett, Calling, p. 34. Gifford, E. H. The Incarnation: A Study of \t 9(2:1) F. B. Meyer, Devotional Com\u00ad Philippians. Londra: Hodder & Stoughton, mentary on Philippians, p. 77-79. 1897. \t 10(2:5) King, Joy Way, p. 51. Jowett, J. H. The High Calling. Londra: \t 11(2:6) E. H. Gifford, The Incarnation, p. Andrew Melrose, 1909. 44, 45. Kelly, William. Lectures on Philippians and \t 12(2:11) Charles R. Erdman; nu dispu\u00adnem Colossians. Londra: G. Morrish, n.d. de alt\u0103 documenta\u0163ie. Ken\u00adne\u00addy, H. A. A. \u201cPhilippians,\u201d The Expos\u00ad \t 13(2:17) George Williams, The Student\u2019s itor\u2019s Greek Testam\u00ad ent, Vol. II. Grand Commentary on the Holy Scriptures, p. 931. Rapids: Wm. B. Eerdmans Publ\u00adish\u00ading Col, \t 14(3:7) King, Joy Way, p. 81. 1961. \t 15(3:10) Jowett, Calling, p. 217. King, Guy H. Joy Way. Londra: Marshall, \t 16(3:10) Ibid, p. 81, 82. Morgan & Scott, Ltd., 1954. \t 17(3:10) Hudson Taylor, citat de D-na Meyer, F. B. Devotional Commentary on Howard Taylor \u00een Behind the Ranges, p. 170. Philippians. Grand Rapids: Kregel Public\u00ada\u00ad \t 18(3:10) C. A. Coates, The Paths of Life and tions, 1979. Other Addresses, p. 127. Rees, Paul. The Adequate Man. Westwood, \t 19(3:17) Strauss, Philippians, p. 202. N.J.: Fleming H. Revell Co., 1959. \t 20(4:3) \u201eTorav\u0103\u015f de jug\u201c (su(n)zugos \u00een Strauss, Lehman. Devotional Studies in P\u00adhil\u00adip\u00ad \u00ad greac\u0103) poate fi substantiv propriu (Synzy\u00adgus). pi\u00ada\u00adns. Ne\u00adp\u00adtu\u00adne, N.J.: Loizeaux Bros. De\u015fi \u00eenc\u0103 nu a fost g\u0103sit \u00een alt con\u00adtext, este Publishers, 1959. un nume care se aplica cu prec\u0103\u00addere unor Vine, W. E. The Epistles to the Philippians and Colossians. Londra: Oliphants, 1955.","808 Filipeni","EPISTOLA C\u0102TRE COLOSENI Introducere \t \u201eA p\u0103trunde \u00een cartea [Coloseni] propriu-zis\u0103, a reg\u00e2ndi g\u00e2ndirea ei inspirat\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un limbaj inspirat, a l\u0103sa lumina \u015fi puterea g\u00e2ndirii ei s\u0103 umple sufletul \u015fi s\u0103 modeleze via\u0163a \u2013 este o \u00eennobilare de o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015fi pentru eter- nitate\u201c. \t\t\t\t\t\t \u2013 R. C. H. Lenski I. Locul unic \u00een Canon transpunerea ei \u00een practic\u0103, la capitolul \u00eendatoriri, \t Cele mai multe din scrisorile lui Pavel au este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a apostolului. Poate fost adresate unor adun\u0103ri din centre urbane c\u0103 cea mai conving\u0103toare dovad\u0103 de autenti\u00ad mari sau importante, cum ar fi Roma, Corint, citate este puternica leg\u0103tur\u0103 cu Filimon \u2013 epis- Efes sau Filipi. \u00cen schimb, Colose era un ora\u015f tol\u0103 acceptat\u0103 unanim ca fiind paulin\u0103. Cinci a c\u0103rui glorie apusese deja. Chiar adu\u00adnarea de din persoanele men\u0163ionate \u00een acea scurt\u0103 episto- acolo nu a ajuns s\u0103 fie binecunoscu\u00adt\u0103 \u00een isto- l\u0103 fi\u00adgureaz\u0103 \u015fi \u00een Coloseni. Chiar \u015fi un critic de ria bisericii. Pe scurt, dac\u0103 nu ar fi fost aceas- genul lui Renan a fost impresionat de paralela t\u0103 epistol\u0103 inspirat\u0103, adresat\u0103 cre\u015ft\u00adinilor de dintre aceste dou\u0103 epistole. Or, se \u015ftie c\u0103 Renan acolo, Colose nu ar avea rezonan\u0163\u0103 ast\u0103zi a avut \u00eendoieli cu privire la Coloseni. dec\u00e2t pentru cercet\u0103torii istoriei antice. \t Argumentele formulate \u00eempotriva pa\u00adter\u00adni\u00ad \t De\u015fi localitatea \u00een sine este insignifiant\u0103, t\u0103\u0163ii pauline se axeaz\u0103 pe chestiuni de voca\u00ad scrisoarea trimis\u0103 credincio\u015filor de acolo este bular, pe doctrina privitoare la Cristos \u015fi pe foarte important\u0103. \u00cempreun\u0103 cu Ioan 1 \u015fi Evrei aparentele referiri la gnosticism. Cu privire la 1, Coloseni 1 prezint\u0103 cea mai minu\u00adnat\u0103 expu- primul punct enun\u0163at, noul vocabular cu care nere a Dumnezeirii absolute a Domnului nos- facem cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een Coloseni \u00eenlocuie\u015fte unii tru Isus Cristos. \u00centruc\u00e2t doc\u00adtrina aceasta este din termenii prefera\u0163i cu care se exprim\u00ad a Pavel. fundamental\u0103 pentru \u00eentreg adev\u0103rul cre\u015ftin, Salmon, c\u0103rturar britanic de orien\u00adtare conser\u00ad valoarea ei nu poate fi subli\u00adniat\u0103 \u00eendeajuns. vatoare, combate \u015fugub\u0103\u0163 acest punct de vede- \t Scrisoarea con\u0163ine, \u00een acela\u015fi timp, re cu contra-argumentul urm\u0103\u00adtor: \u201eNu pot sub- im\u00adportante \u00eendrum\u0103ri referitoare la rela\u0163iile din- scrie la doctrina potrivit c\u0103reia un om, atunci tre oameni, religia cultic\u0103 \u015fi via\u0163a cre\u015fti\u00adn\u0103. c\u00e2nd compune o nou\u0103 lucrare, nu are voie, II. Paternitatea sub amenin\u0163area pierde\u00adrii identi\u00adt\u0103\u0163ii, s\u0103 folo- \t Nu exist\u0103 dovezi c\u0103 cineva ar fi contestat seasc\u0103 termeni noi, pe care nu i-a mai folosit paternitatea paulin\u0103 a epistolei c\u0103tre Colo\u00adseni, \u00een alt\u0103 lucrare\u201c.1 Cu privire la cristol\u00adogia \u00eenainte de secolul al nou\u0103sprezecelea \u2013 \u00eentr-at\u00e2t cuprins\u0103 \u00een Coloseni, ea se \u00eembi\u00adn\u0103 perfect cu de complet\u0103 este structura de dovezi pozitive. aceea de la Filipeni \u015fi Ioan \u015fi numai cei ce ar Dovezile externe sunt deose\u00adbit de puternice. dori s\u0103 transforme Dumneze\u00adi\u00adrea lui Cristos Printre cei ce \u00eel citeaz\u0103 pe Pavel ca autor se \u00eentr-o evolu\u0163ie a p\u0103g\u00e2nismu\u00adlui veacului al doi- num\u0103r\u0103 Ignatiu, Iustin Martirul, Teofil din lea se vor potic\u00adni de aceas\u00adt\u0103 doctrin\u0103. Antiohia, Irineu, Clement din Alexandria, \t C\u00e2t prive\u015fte gnosticismul, c\u0103rturarul sco\u0163ian Tertullian \u015fi Origen. At\u00e2t canonul lui Marcion, de orientare liberal\u0103 Moffatt credea c\u0103 faza c\u00e2t \u015fi cel Murator\u00adian accept\u0103 autenticitatea incipient\u0103 de gnosticism prezentat\u0103 \u00een Coloseni c\u0103r\u0163ii Coloseni. ar fi putut exista \u00een primul veac.2 \t Dovezile interne pornesc de la simplul fapt \t Astfel, paternitatea paulin\u0103 a c\u0103r\u0163ii Colo\u00adseni c\u0103 de trei ori autorul epistolei afirm\u0103 c\u0103 este st\u0103 pe o temelie solid\u0103. Pavel (1:1, 23; 4:18), iar con\u0163inutul conc\u00adord\u0103 cu III. Data aceste afirma\u0163ii. Expunerea doctrin\u00adei, urmat\u0103 de \t \u00censcris\u0103 \u00een \u201eEpistolele din \u00eenchisoare\u201c, 809","810 Coloseni Col\u00adoseni ar putea fi produsul \u00eentemni\u0163\u0103rii de tur\u0103 fals\u0103, cunoscut\u0103 ulterior sub denumirea de doi ani a lui Pavel \u00een Cezareea (Fapte 23:23; gnosticism, \u00eencepuse s\u0103 amenin\u0163e biserica din 24:27). Dar, \u00eentruc\u00e2t evanghelistul Filip a fost Colose. Gnosticii se f\u0103leau cu cuno\u015ftin\u0163e\u00adle lor gazda lui acolo, pare neverosimil ca apostolul (din grecescul gnosis, \u201ecunoa\u015ftere\u201c). Adep\u0163ii s\u0103 nu-l fi pomenit \u00een aceast\u0103 carte, av\u00e2nd \u00een acestui curent pretindeau c\u0103 posed\u0103 informa\u0163ii vedere ce cre\u015ftin curtenitor \u015fi delic\u00adat era Pavel. superioare celor de\u0163inute de apos\u00adtoli \u015fi \u00eencer- Unii au sugerat \u015fi posibilitatea \u00eentemni\u0163\u0103rii cau s\u0103 creeze impresia c\u0103 nimeni nu putea fi apostolului la Efes, de\u015fi aceast\u0103 variant\u0103 este cu adev\u0103rat fericit, dec\u00e2t dac\u0103 era ini\u0163iat \u00een mult mai pu\u0163in probabil\u0103. Cei mai mul\u0163i con- tainele cultului lor. sider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 scrisoare, \u00eempreun\u0103 cu \t Unii din gnostici negau adev\u0103rata latur\u0103 Filimon, a fost scris\u0103 pe la mijlocul \u00eentemni\u0163\u0103- uman\u0103 a lui Cristos, propov\u0103duind c\u0103 \u201eCris\u00ad rii lui Pavel la Roma, prin anul 60 d.Cr. tosul\u201c ar fi fost o influen\u0163\u0103 divin\u0103, care ar fi (Fapte 28:30, 31). emanat din Dumnezeu \u015fi s-ar fi odihnit asup\u00adra \t Din fericire, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de cele Omului Isus, la botezul Lui. Apoi sus\u0163in\u00adeau c\u0103 mai multe ori, pentru a \u00een\u0163elege cartea de fa\u0163\u0103 Cristosul acesta L-ar fi p\u0103r\u0103sit pe Isus cu nu este nevoie s\u0103 cunoa\u015ftem \u00eemprejur\u0103\u00adrile \u00een pu\u0163in timp \u00eenaintea r\u0103stignirii Lui. A\u015fadar, con- care a fost compus\u0103. form teoriei acestora, Isus a murit, dar nu \u015fi IV. Fondul \u015fi tema c\u0103r\u0163ii Cristosul. \t Colose era un ora\u015f din provincia Frigia, \t Anumite variante ale gnosticismului sus\u00ad\u0163i\u00ad \u00een regiunea cunoscut\u0103 azi sub numele de neau c\u0103 \u00eentre Dumnezeu \u015fi materie exist\u0103 Asia Mic\u0103, situat la 16 km est de Laodiceea, di\u00adverse nivele sau grade de fiin\u0163e spirituale. Ei la 20 km sud-est de Hierapolis (vezi 4:13). adoptau acest punct de vedere \u00een efortul de a Fa\u0163\u0103 de Efes era situat la o sut\u0103 \u015faizeci de explica originea r\u0103ului, a\u015fa cum arat\u0103 \u015fi A. T. kilome\u00adtri est, la intrarea unei trec\u0103tori din Robertson: mun\u0163ii Cadm\u00ad ieni (o vale \u00eengust\u0103 de circa 18 km), pe tra\u00adseul militar ce stabilea leg\u0103tura Specula\u0163ia gnosticilor se axa, mai cu seam\u0103, as\u00adu\u00ad dintre Eufrat \u015fi Occident. Colose era situat pra originii universului \u015fi existen\u0163ei r\u0103ului. Ei pre\u00ad pe valea r\u00e2ului Lycus (Lupul), al c\u0103rui curs \u00ads\u00adupuneau c\u0103 Dumnezeu este bun \u015fi totu\u015fi r\u0103u \u00een era \u00een\u00addreptat spre vest, fiind afluent al r\u00e2ului cadrul existen\u0163ei. \u015ei totu\u015fi, Dumnezeul bun nu a Maea\u00adnder, \u00een care se v\u0103rsa dup\u0103 ce acesta putut crea materia rea. Prin urmare, ei postulau o str\u0103b\u0103\u00adtea Laodic\u00adeea. Acolo apa de la izvoa\u00ad serie de emana\u0163ii, eoni, spirite \u015fi \u00eengeri care s-ar rele fierbin\u0163i din Hiera\u00adpolis se une\u015fte cu apa fi interpus \u00eentre Dumnezeu \u015fi materie. Ideea era rece provenit\u0103 de la Colose, produc\u00e2nd acea c\u0103 un eon ar fi provenit din Dumnezeu, al\u00adtul din stare de \u201ec\u0103ldicel\u201c de la Laodiceea. Hierapo\u00ad acest eon, \u015fi a\u015fa mai departe, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-ar fi lis era at\u00e2t o sta\u0163iune balnear\u0103, c\u00e2t \u015fi un aflat la o distan\u0163\u0103 suficient de mare de Dum\u00ad centru religios, \u00een timp ce Laodiceea era nezeu pentru ca Dumnezeu s\u0103 nu fie contam\u00ad inat metropola din valea respectiv\u0103. \u00cen perioada de crea\u0163ia materiei rele, dar suficient de aproape anterioar\u0103 NT, Colose cunoscuse o \u00eenflorire \u00eenc\u00e2t s\u0103 aib\u0103 for\u0163a de a executa lucrarea.\u20093 deosebit\u0103. Se crede c\u0103 denumirea ora\u015fului provine de la termenul \u201ecolossus\u201c, inspirat de \t Fiind convin\u015fi c\u0103 trupul este inerent p\u0103\u00adc\u0103\u00adtos, forma\u0163iunile de calcar, ce se pre\u00adzentau sub unii gnostici practicau ascetismul, acel sis\u00adtem de forme fantez\u00adiste. renun\u0163are de sine sau chiar autotort\u00adurare, \u00een \t Nu \u015ftim exact cum a ajuns Evanghelia la efortul de a atinge o stare spir\u00adit\u00adual\u0103 mai \u00eenalt\u0103. Co\u00adlose. \u00cen punctul \u00een care Pavel le scrie Al\u0163ii treceau \u00een extrema ceal\u00adal\u00adt\u0103, tr\u0103ind \u00een sati- col\u00adosenilor aceast\u0103 scrisoare, el \u00eenc\u0103 nu-i sfacerea tuturor pl\u0103ceri\u00adlor tru\u00adpe\u015fti, afirm\u00e2nd c\u0103 cun\u00adoscuse pe nici unul dintre credincio\u015fii de trupul nu are nici o im\u00adpor\u00adtan\u0163\u0103 sau c\u0103 nu afec- ac\u00adolo (2:1). \u00cen general se crede c\u0103 Epafras e teaz\u0103 via\u0163a spiritua\u00adl\u0103 a omului! cel ce a dus vestea bun\u0103 a m\u00e2ntuirii \u00een a\u00adcest \t Se pare c\u0103 urme ale altor dou\u0103 erori pu\u00adteau ora\u015f (1:7). Mul\u0163i cred c\u0103 el a fost conv\u00adert\u00adi\u00adt fi \u00eent\u00e2lnite la Colose: antinomianismul \u015fi iuda- prin Pavel, \u00een timpul \u015federii de trei ani a ap\u00ados\u00ad ismul. An\u00adti\u00adnomianismul este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tu\u00adra potrivit tolului la Efes. Frigia f\u0103cea parte din Asia c\u0103r\u00adeia sub har o persoan\u0103 nu trebuie s\u0103 practi- Proconsular\u0103. Pavel a fost \u00een Frigia (Fap\u00adte ce st\u0103\u00adp\u00e2nirea de sine, ci poate s\u0103 dea curs 16:6; 18:23), dar nu \u015fi la Colose (2:1). tutur\u00ador poftelor \u015fi dorin\u0163el\u00ador trupului. Iudaismul \t Din textul epistolei deducem c\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163\u0103\u00ad de genul Vechiului Testa\u00adment degenerase, atin- g\u00e2nd forma unui sistem de \u00eendeplinire a un\u00ador","Coloseni 811 ceremonii, prin care omul spera s\u0103 poat\u0103 ob\u0163i- \t \u00cen Coloseni, apostolul Pavel contracareaz\u00ad\u0103 ne neprih\u0103nirea \u00eenaintea lui Dum\u00adnezeu. cu m\u0103iestrie aceste erori, prin etalarea glori\u00adilor \t Erorile care existau la Colose continu\u0103 s\u0103 Persoanei \u015fi lucr\u0103rii Domnului nostru Isus se manifeste \u015fi \u00een vremea noastr\u0103. Gnosticis\u00ad Cristos. mul a reap\u0103rut \u00een s\u00e2nul curentelor: Christian \t Epistola aceasta se aseam\u0103n\u0103 uimitor de Science, Teosofie, Mormonism, Martorii lui mult cu scrisoarea lui Pavel c\u0103tre Efeseni. Este Ie\u00adhova, Unity \u015fi al altor sisteme. Antinomia\u00adnis\u00ad \u00eens\u0103 o asem\u0103nare din care lipse\u015fte elem\u00ad entul \u00admul este caracteristic tuturor celor care spun repeti\u0163iei. Efeseni \u00eei prive\u015fte pe cre\u00addincio\u015fi a\u015fe- c\u0103, \u00eentruc\u00e2t tr\u0103im sub har, putem face ce za\u0163i cu Cristos \u00een locurile cere\u015fti. Pe de alt\u0103 dorim, tr\u0103ind oricum. Iudaismul a fost in\u00adi\u00ad\u0163ial o parte, Coloseni \u00eei prive\u015fte pe p\u0103\u00adm\u00e2nt, \u00een timp revela\u0163ie de la Dumnezeu, ale c\u0103rei form\u00ad\u00ad e \u015fi ce Cristos, Capul lor Glorifi\u00adcat, se afl\u0103 \u00een cer. ceremonialuri au avut menirea de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe \u00cen Efeseni accentul se pune asupra faptului c\u0103 oameni adev\u0103ruri spirituale sub for\u00adma unor credinciosul este \u00een Cris\u00adtos, \u00een timp ce arhetipuri, a\u015fa cum reiese din epistola c\u0103tre Coloseni \u00eel prezint\u0103 pe Cris\u00adtos, n\u0103dejdea sla- Evrei \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale NT. Dar aceast\u00ad\u0103 vei, \u00een credincios. \u00cen Efeseni accentul cade pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a degenerat, devenind un sistem \u00een biseric\u0103, \u00een ipostaza de \u201eTrup\u201c al lui Cristos, care formele propriu-zise au ajuns s\u0103 cape\u00adte \u201eplin\u0103tatea Celui care \u00eempline\u015fte totul \u00een to\u0163i\u201c valoare, sensul lor spiritual fiind, \u00een gener\u00adal, (Ef. 1:23). De aici \u015fi sublinierea unit\u0103\u0163ii ignorat. Iudaismul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015ft\u00ade coresp\u00adond\u00adentul Trupului lui Cris\u00adtos. \u00cen Coloseni, pozi\u0163ia de modern \u00een numeroasele sisteme relig\u00adioase din cap a lui Cristos este expus\u0103 pe larg \u00een capito- vremea noastr\u0103, care propov\u0103d\u00aduiesc c\u0103 omul lul 1, \u00eempreun\u0103 cu necesitatea de \u201ea ne \u0163ine poate ob\u0163ine bun\u0103voi\u00adn\u0163a lui Dumnez\u00adeu prin str\u00e2n\u015fi de Cap\u201c (2:18, 19), de a-I fi supu\u015fi. propriile sale fapte, ignor\u00e2nd sau t\u0103g\u0103d\u00aduind Cincizeci \u015fi patru din cele 155 de versete ale starea sa de p\u0103cat \u015fi nevoia m\u00e2ntui\u00adrii exclu\u00adsiv c\u0103r\u0163ii Efeseni sunt similare cu cele din din partea lui Dumnezeu. Coloseni. SCHI\u0162A I. DOCTRINA PREEMINEN\u0162EI LUI CRISTOS (cap. 1, 2) A. Salutul (1:1,2) B. Mul\u0163umirile \u015fi rug\u0103ciunea lui Pavel pentru credincio\u015fi (1:3-14) C. Gloriile lui Cristos, Capul Bisericii (1:15-23) D. Slujba \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Pavel (1:24-29) E. Suficien\u0163a lui Cristos \u00een fa\u0163a pericolelor filosofiei, legalismului, misticismului \u015fi ascetismului (2:1-13) II. \u00ceNDATORIRILE CREDINCIOSULUI FA\u0162\u0102 DE CRISTOSUL PREEMINENT (cap. 3, 4) A. Noua via\u0163\u0103 a credinciosului: dezbr\u0103carea de omul vechi \u015fi \u00eembr\u0103carea cu omul nou (3:1-17) B. Comportamentul adecvat pentru membrii casei cre\u015ftine (3:18\u20134:1) C. Via\u0163a de rug\u0103ciune a credinciosului \u015fi m\u0103rturia dat\u0103 de el prin fapt\u0103 \u015fi prin viu grai (4:2-6) D. Am\u0103nunte despre unii din asocia\u0163ii lui Pavel (4:7-14) E. Salut\u0103ri \u015fi \u00eendrum\u0103ri (4:15-18)","812 Coloseni Comentariu I. D\u0007 OCTRINA PREEMINEN\u0162EI LUI \u015fi surori care cred. Cre\u015ftinii mai sunt numi\u0163i CRISTOS (cap. 1, 2) discipoli (ucenici) \u015fi credincio\u015fi, \u00een alte locuri din NT. A. Salutul (1:1, 2) \t \u00cen Cristos se refer\u0103 la pozi\u0163ia lor duhov\u00ad \t 1:1 Pe vremea c\u00e2nd a fost redactat Noul niceasc\u0103. C\u00e2nd au fost m\u00e2ntui\u0163i, Dumnezeu Testament, o scrisoare \u00eencepea de obicei cu i-a a\u015fezat \u00een Cristos, ei fiind acum \u201eaccepta\u0163i numele autorului. Tot a\u015fa \u015fi Pavel se prez\u00adint\u0103 \u00een Preaiubitul\u201c. Urmarea este c\u0103 ei au via\u0163a \u015fi ca apostol al lui Isus Cristos prin voia lui natura Lui, de acum \u00eenainte nemaifiind v\u0103z\u00adu\u0163i Dumnezeu. Un apostol era un trimis special de Dumnezeu ca ni\u015fte copii ai lui Adam sau al Domnului Isus. Pentru a li se confirma ca oameni nen\u0103scu\u0163i din nou, ci accepta\u0163i pe mesajul propov\u0103duit, apostolii au primit pute- deplin, cum este Fiul S\u0103u. Sint\u00adagma: \u00een rea de a s\u0103v\u00e2r\u015fi minuni (2 Cor. 12:12). \u00cen Cristos comunic\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de intimitat\u00ade, plus, citim c\u0103 atunci c\u00e2nd apostolii \u015fi-au pus, acceptare \u015fi siguran\u0163\u0103 ce dep\u0103\u015fe\u015fte orice \u00een unele cazuri, m\u00e2inile peste credincio\u015fi, a cap\u00adacitate a min\u0163ii omene\u015fti de a o pricepe. fost d\u0103ruit Duhul Sf\u00e2nt (Fapte 8:15-20; 19:6). Am\u00adplasarea geografic\u0103 a acestor credincio\u015fi Ast\u0103zi nu exist\u0103 \u00een lume apostoli \u00een sensul este indicat\u0103 de sintagma: care sunt \u00een Co\u00adlose. strict al cuv\u00e2ntului \u015fi este o mare nechibzuin\u00ad\u0163\u0103 Poate niciodat\u0103 n-am fi putut ci\u00adti\u00ad despre acest ca cineva s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 ar fi succesor al pri- ora\u015f, dac\u0103 Evanghelia nu s-ar fi predicat acolo, milor doisprezece apost\u00adoli. Mul\u0163i interpret\u00adeaz\u0103 aduc\u00e2nd sufletele la m\u00e2ntuire. Efeseni 2:20 \u00een sen\u00adsul c\u0103 lucrarea celor \u00eenzes- \t Pavel \u00eei salut\u0103 acum pe sfin\u0163i cu frumosul tra\u0163i cu darul dis\u00adtinctiv de apostoli \u015fi profe\u0163i a salut: Har vou\u0103 \u015fi pace de la Dumnezeu, avut de a face, \u00een principal, cu \u00eentem\u00ad eierea Tat\u0103l nostru \u015fi de la Domnul Isus Cristos. bisericii, \u00een contrast cu lucrarea evangheli\u015ftilor, Nici o alt\u0103 al\u0103turare de cuvinte nu ar putea p\u0103sto\u00adrilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor (Ef. 4:11), care conti- exprima mai plenar binecuv\u00e2nt\u0103rile aduse de nu\u0103 \u015fi \u00een dispensa\u0163ia actual\u0103. cre\u015ftinism dec\u00e2t formula: har \u015fi pace. Har \t Pavel \u00ee\u015fi deriv\u0103 apostolia din voia lui era un salut destul de r\u0103sp\u00e2ndit \u00een lumea Dumnezeu (vezi \u015fi Fapte 9:15; Gal. 1:1). Nu elen\u0103, dup\u0103 cum pace era un salut obi\u015fnuit a fost o ocupa\u0163ie pe care \u015fi-a ales-o singur sau la evrei, ambele cuvinte fiind folosite at\u00e2t la pentru care s\u0103 fi fost instruit de oameni, dup\u0103 \u00eent\u00ad\u00e2lnire, c\u00e2t \u015fi la desp\u0103r\u0163ire. Harul ni-L cum aceast\u0103 func\u0163ie nu i-a fost \u00eencred\u00adin\u0163at\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u00ad\u015feaz\u0103 pe Dumnezeu co\u00adbor\u00e2ndu-Se la prin ordinarea oamenilor. Nu a prov\u00adenit \u201ede la nivelul omenirii p\u0103c\u0103toase \u015fi pierdute, cu oameni\u201c (ca surs\u0103), nici \u201eprin oameni\u201c (ca nesf\u00e2r\u015fit\u0103 iubire \u015fi compas\u00adiune, iar pacea instrument), ci \u00eentreaga lui misiune a fost des- rezum\u0103 toate rezultatele vie\u0163ii unei persoane, f\u0103\u015furat\u0103 cu convingerea solemn\u0103 c\u0103 Dum\u00adnezeu atunci c\u00e2nd aceasta accept\u0103 harul lui Dumne\u00ad \u00censu\u015fi l-a ales s\u0103 fie apostol. zeu, ca dar f\u0103r\u0103 plat\u0103. R. J. Little spune: \t Pe c\u00e2nd redacta aceast\u0103 scrisoare l\u00e2ng\u0103 \u201eHarul poate \u00eensemna multe lucruri, fiind Pavel se afla Timotei fratele nostru. Este bine aidoma unui cec \u00een alb. Pacea este negre\u015fit o s\u0103 observ\u0103m aici o total\u0103 lips\u0103 de oficial\u00adism \u00een component\u0103 a mo\u015f\u00adtenirii cre\u015ftinului, pe care atitudinea lui Pavel fa\u0163\u0103 de Timotei. Ambii nu trebuie s\u0103-l l\u0103s\u0103m pe Satan s\u0103 ne-o erau membri ai unei fr\u0103\u0163ii comune \u015fi nici r\u0103\u00adpeasc\u0103\u201c. Sem\u00adnific\u00adativ\u0103 este \u015fi top\u00adica: \u00eent\u00e2i m\u0103car nu se punea problema unei ierarh\u00adii, de este harul, apoi pacea. Dac\u0103 Dumnezeu felul celei care exist\u0103 ast\u0103zi \u00een r\u00e2ndur\u00adile dem- n-ar fi luat ini\u0163iativa, ac\u0163ion\u00e2nd sub impulsul nitarilor biserice\u015fti, cu titluri pom\u00adpoase \u015fi ve\u015f- iubirii \u015fi \u00eendur\u0103rii Sale fa\u0163\u0103 de noi, am z\u0103cea minte specifice. \u015fi azi \u00een p\u0103catele noastre. Dar slav\u0103 Lui, c\u0103 a \t 1:2 Scrisoarea aceasta se adreseaz\u0103 sfin\u0163i\u00ad avut aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103, trimi\u0163\u00e2ndu-L pe Fiul lor \u015fi fra\u0163ilor credincio\u015fi \u00een Cristos care sunt Lui s\u0103 moar\u0103 pentru noi, drept care acum \u00een Colose \u2013 dou\u0103 denumiri frum\u00ad oase care se putem avea pace cu Dumnezeu, pace cu aplic\u0103 \u00een NT tuturor cre\u015ftinil\u00ador. Sfin\u0163i \u2013 asta semenii no\u015ftri \u015fi pacea lui Dumnezeu \u00een \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i de lume \u015fi ali- sufletele noastre! Dar de \u00eendat\u0103 ce am f\u0103cut pi\u0163i de Dumnezeu, urmarea acestui act trebu- aceast\u0103 afirma\u0163ie, ne d\u0103m seama c\u00e2t de nea- ind s\u0103 se manifeste prin via\u0163a lor sf\u00e2nt\u0103. Fra\u0163i decvate sunt cuvintele noas\u00adtre pentru a putea credincio\u015fi arat\u0103 c\u0103 sunt copiii unui Tat\u0103 defini suficient pro\u00adfunda realitate pe care o comun prin credin\u0163a \u00een Domnul Isus; sunt fra\u0163i exprim\u0103 ele.","813 Coloseni 813 B. \u0007Mul\u0163umirile \u015fi rug\u0103ciunea lui Pavel pen\u00ad lor \u00een via\u0163a lor. Pavel pune sub semnul \u00eentre- tru credincio\u015fi (1:3-14) b\u0103rii \u015fi sinceritatea credin\u0163ei lor. Trebuie s\u0103 existe credin\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u00een M\u00e2nt\u00aduitorul, \u015fi \t 1:3 Dup\u0103 ce i-a salutat pe sfin\u0163ii ace\u015ftia cu aceast\u0103 credin\u0163\u0103 trebuie de\u00admonstrat\u00ad\u0103 printr-o cuvintele ce au intrat \u00een vocabularul de\u00adfi\u00adnitoriu via\u0163\u0103 de iubire fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de al cre\u015ftinismului, apostolul face \u00eenc\u0103 un gest semenii no\u015ftri. caracteristic \u2013 se pleac\u0103 pe ge\u00adnunchi, cu mul\u00ad \t Pavel spune c\u0103 credin\u0163a este \u00een Cristos. \u0163umiri \u015fi rug\u0103ciune pe buze. Se pare c\u0103 apos- Tre\u00adbuie s\u0103 lu\u0103m bine seama la acest lucru. tolul \u00eentotdeauna \u00ee\u015fi \u00eencepea rug\u0103ciun\u00adea cu Dom\u00adnul Isus Cristos este prezentat \u00eentotdea\u00adu\u00adna laude adresate Dom\u00adnului \u2013 pild\u0103 pe ca\u00adre bine \u00een Scriptur\u0103 ca \u0163inta credin\u0163ei, obiectivul spre ar fi dac\u0103 ne-am \u00eensu\u015fi-o. Rug\u0103ciun\u00adea lui este care este \u00eendreptat\u0103 aceasta. Cineva poate avea adresat\u0103 lui Dumnezeu Tat\u0103l Dom\u00adnului nos\u00ad credin\u0163\u0103 nem\u0103rginit\u0103 \u00eentr-o banc\u0103, dar credin\u0163a tru Isus Cristos. Rug\u0103\u00adciunea este privilegiul aceea este valabil\u0103 doar \u00een m\u0103s\u00adura \u00een care nespus de mare de a fi primi\u0163i \u00een audien\u0163\u0103 la banca respectiv\u0103 este fiabil\u0103. Ori\u00adc\u00e2t\u0103 credin\u0163\u0103 Suveran\u00adul universului. Pe bun\u0103 drept\u00adate cineva ai avea \u00een banca respectiv\u0103, ac\u00adeasta nu va ar putea \u00eentreba: \u201eCum poate un biet om putea asigura depozitele banc\u00adar\u00ade, dac\u0103 banca \u00eendr\u0103zni s\u0103 stea \u00eenaintea \u00eenfrico\u015f\u0103\u00adtoar\u00adei \u015fi m\u0103re- nu este gestionat\u0103 cum treb\u00aduie. Credin\u0163a \u00een \u0163ei prez\u00aden\u0163e a Dumnezeului Prea\u00ee\u00adnalt?\u201c sine nu este suficient\u0103. Cre\u00addin\u0163a respectiv\u0103 R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim \u00een \u00eensu\u015fi textul vers\u00adetului: trebuie s\u0103 fie axat\u0103 pe Dom\u00adnul Isus Cristos. sl\u0103vitul \u015fi maies\u00adtuosul Dumne\u00adzeu al universu- \u00centruc\u00e2t El nu poate da gre\u015f nic\u00adiodat\u00ad\u0103, nici o lui este Tat\u0103l Domnului nostru Isus Cristos. persoan\u0103 care-\u015fi pune \u00eencred\u00aderea \u00een El nu va Cel Prea\u00ee\u00adnalt este acela\u015fi care s-a apropiat de fi dezam\u0103git\u0103 nicioda\u00adt\u0103\u00ad. noi, devenind intim. Datorit\u0103 fap\u00adtului c\u0103 credin\u00ad \t Faptul c\u0103 Pavel a auzit despre credin\u0163a \u015fi cio\u015fii \u00een Cristos se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015f\u00adesc din via\u0163a Lui, dragostea lor arat\u0103 c\u0103 ei nu erau ni\u015fte cre\u00ad Dumnez\u00adeu este acum \u015fi Ta\u00adt\u0103l nostru (Ioan dincio\u015fi ascun\u015fi. De fapt, NT nu ofer\u0103 prea 20:17). Noi ne putem ap\u00adropia de El prin multe \u00eencuraj\u0103ri celor care \u015fi-ar propune s\u0103 Cristos. Rug\u00e2ndu-ne ne\u00een\u00adce\u00adtat pentru voi. tr\u0103\u00adiasc\u0103 o via\u0163\u0103 de ucenic secret. \u00cenv\u0103\u0163\u0103\u00adtura Luat\u0103 separat, aceast\u0103 sin\u00adtagm\u0103 nu pare ie\u015f\u00adit\u0103 Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu este c\u0103 dac\u0103 cinev\u00ada din comun, dar sensul ei e amplifi\u00adcat de L-a primit cu adev\u0103rat pe M\u00e2ntuito\u00adrul, atunci obser\u00adva\u0163ia c\u0103 Pavel \u00ee\u015fi expri\u00adm\u0103 aici inter\u00adesul acea persoan\u0103 nu va putea s\u0103 nu-L m\u0103rturi\u00ad pentru oameni cu care \u00eenc\u0103 nu a avut prilejul seasc\u0103 \u00een public pe Cristos \u015fi m\u00e2ntuir\u00adea pe s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. Compara\u0163\u00adia aceasta cu pro- care i-a adus-o. pria noastr\u0103 dificul\u00adtate de a ne aduce aminte \t Dragostea colosenilor \u00eei cuprindea pe to\u0163i de rudele \u015fi prieten\u00adii no\u015ftri, \u00een\u00adaintea tronului sfin\u0163ii. Cu alte cuvinte, aceast\u0103 dragoste nu de har! Ce list\u0103 uria\u015f\u0103 de per\u00adsoane pentru care avea nici o umbr\u0103 de sectarism sau de m\u0103rgi\u00ad obi\u015fnuia s\u0103 se roage tre\u00adbuie s\u0103 fi avut aposto- nire local\u0103. Colosenii nu-i iubeau doar pe cei lul Pavel! El se ruga nu num\u00ad ai pentru cei pe din p\u0103rt\u0103\u015fia lor, ci oriunde g\u0103seau credincio\u015fi care \u00eei cuno\u015ftea, ci \u015fi pent\u00adru cre\u015ftinii din adev\u0103ra\u0163i, \u00ee\u015fi rev\u0103rsau f\u0103r\u0103 rezerve toat\u0103 c\u0103ldura dep\u0103rt\u0103ri, ale c\u0103ror nume i-au fost aduse la dragostei lor peste ei. Asta ar trebui s\u0103 ne fie cuno\u015ftin\u0163\u0103 de al\u0163ii. Cu adev\u00ad\u0103rat, via\u0163a de necur- \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ca \u015fi dragostea noastr\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 mat\u0103 rug\u0103ciune a aposto\u00adlului Pavel ne ajut\u0103 un caracter \u00eengust \u015fi s\u0103 nu se m\u0103rg\u00adineasc\u0103 la s\u0103-l \u00een\u0163elegem mai bine. cei din propriul nostru cerc de p\u0103rt\u0103\u015fie local\u0103 \t 1:4 El auzise despre credin\u0163a \u00een Cristos sau numai la misionarii din \u0163ara noastr\u0103. Isus a colosenilor \u015fi despre dragostea lor fa\u0163\u0103 Trebuie s\u0103 d\u0103m cinste oilor lui Cristos din de to\u0163i sfin\u0163ii. Mai \u00eent\u00e2i el men\u0163ioneaz\u0103 cre\u00ad orice loc unde s-ar g\u0103si acestea, manifest\u00e2ndu- din\u0163a lor \u00een Cristos Isus, acesta trebuind s\u0103 ne, ori de c\u00e2te ori posibil, dragostea fa\u0163\u0103 de fie \u00eentotdeauna punctul nostru de plecare. \u00cen ele. lumea contemporan\u0103 exist\u0103 mul\u0163i oameni reli- \t 1:5 Nu este prea clar\u0103 leg\u0103tura acestui gio\u015fi, care vorbesc \u00eentruna despre dragos\u00adtea lor verset cu textul precedent. Trebuie el legat de pentru al\u0163ii. Dar dac\u0103 \u00eei desco\u015fi mai \u00eendeaproa- versetul 3? Noi d\u0103m mul\u0163umiri... din pricina pe, consta\u0163i c\u0103 nu au nici o credin\u0163\u00ad\u0103 \u00een n\u0103dejdii care v\u0103 este p\u0103strat\u0103 \u00een ceruri? Sau Domnul Isus. Or, o asemenea dragoste repre- leg\u0103tura trebuie stabilit\u0103 cu versetul 4: zint\u0103 un gol imens \u015fi o total\u0103 lips\u0103 de sens. Dragostea voastr\u0103 pentru to\u0163i sfin\u0163ii, din prici\u00ad Pe de alt\u0103 parte, sunt cei care m\u0103rturis\u00adesc cu na n\u0103dejdii care v\u0103 este p\u0103strat\u0103 \u00een ceruri? buzele credin\u0163a lor \u00een Cristos, dar degeaba Ambele interpret\u0103ri sunt valabile. Apostolul cau\u0163i c\u0103 nu vei g\u0103si nici o dovad\u0103 a dragostei","814 Coloseni avea motive s\u0103 mul\u0163um\u00ad easc\u0103 nu numai pentru Evanghelia \u00eenf\u0103ptuie\u015fte am\u00adbele procese simul- credin\u0163a \u015fi dragost\u00adea lor, ci \u015fi pentru mo\u015fteni- tan: d\u0103 road\u0103 \u00een m\u00e2ntuirea sufletelor \u015fi zidirea rea de care vor avea ei parte \u00een viitor. Pe de sfin\u0163ilor, r\u0103sp\u00e2ndindu-se, \u00een acela\u015fi timp, din alt\u0103 parte, tot at\u00e2t de adev\u0103rat este \u015fi faptul c\u0103 ora\u015f \u00een ora\u015f \u015fi de la neam la neam. credin\u0163a \u00een Cristos Isus \u015fi dragostea pentru to\u0163i \t Este exact efectul pe care l-a avut sfin\u0163ii sunt exercitate \u00een lumina binecuv\u00e2nt\u0103rilor Evanghelia \u00een via\u0163a colosenilor din ziua c\u00e2nd care ne a\u015fteapt\u0103. \u00cen orice caz, putem vedea cu ei au auzit \u015fi au cunoscut harul lui Dumnezeu to\u0163ii c\u0103 Pavel enumer\u0103 aici cele trei virtu\u0163i \u00een adev\u0103r. \u00cen biserica din Colose s-a produs o cardinale ale vie\u0163ii cre\u015ftine: credin\u0163a, dragos\u00adtea cre\u015ftere numeric\u0103, dar \u015fi o dezvoltare \u015fi n\u0103dej\u00addea, pe care le g\u0103sim \u015fi la 1 Corinteni duh\u00adovniceasc\u0103 \u00een via\u0163a credincio\u015filor de acolo. 13:13 \u015fi la 1 Tesaloniceni 1:3; 5:8. Lightfoot \t Se pare c\u0103 Evanghelia a f\u0103cut, \u00eentr-ade\u00adv\u0103r, spune: \u201eCredin\u0163a se reazem\u0103 pe trecut; dragos- pa\u015fi uria\u015fi \u00een primul veac, ajung\u00e2nd \u00een Europ\u00ada, tea ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een prezent; iar n\u0103dejdea ne Asia \u015fi Africa, cu mult peste limitele unde \u00een\u00addreapt\u0103 privirile spre viitor\u201c.\u20094 credeau unii c\u0103 se va opri. Dar nu exist\u0103 \t \u00cen versetul acesta n\u0103dejdea nu \u00eenseamn\u0103 temeiuri s\u0103 credem c\u0103 a str\u0103b\u0103tut tot p\u0103m\u00e2n\u00ad atitudinea de a\u015fteptare sau de n\u0103zuire dup\u0103 un tul. Harul lui Dumnezeu descrie aici foarte lucru, ci se refer\u0103 la obiectul sperat. Aici adecvat mesajul Evangheliei. Prin ce am putea \u00eenseamn\u0103 \u00eemplinirea sau consumarea m\u00e2ntuir\u00adii rezuma mai frumos vestea bun\u0103 dec\u00e2t prin noastre, c\u00e2nd vom fi du\u015fi \u00een cer \u015fi ne vom adev\u0103rul minunat, potrivit c\u0103ruia harul lui lua \u00een primire mo\u015ftenirea ve\u015fnic\u0103. Colosenii Dumnezeu se revars\u0103 peste oameni vinov\u00ada\u0163i, auziser\u0103 despre aceast\u0103 n\u0103dejde, probabil c\u00e2nd care nu merit\u0103 dec\u00e2t m\u00e2nia lui Dumne\u00adzeu! Epafras le vestise Evanghelia. Ceea ce au \t 1:7 Apostolul precizeaz\u0103 c\u0103 de la Epafras auzit ei este redat de sintagma: cuv\u00e2ntul ade\u00ad au auzit credincio\u015fii mesajul Evangheliei, v\u0103rului Evangheliei. Evanghelia de aici este a\u00adjung\u00e2nd s\u0103 cunoasc\u0103 acest mesaj \u00een expe\u00ad descris\u0103 ca mesajul unei ve\u015fti bune adev\u0103rate. rien\u0163a lor practic\u0103 de tr\u0103ire. Pavel \u00eel laud\u0103 pe Poate c\u0103 Pavel se g\u00e2ndea la \u00eenv\u0103\u00ad\u0163\u0103turile false Ep\u00adafras, definindu-l drept preaiubitul nost\u00adru ale gnosticilor, c\u00e2nd scria aceste cuvinte. rob \u00eempreun\u0103 cu noi \u015fi credincios slu\u00adjitor al Cineva a definit \u201eadev\u0103rul\u201c drept ceea ce afir- lui Cristos pentru ei. Nu g\u0103sim la apostol\u00adul m\u0103 Dumnezeu despre un lucru (Ioan 17:17). Pavel nici urm\u0103 de am\u0103r\u0103ciune sau gelo\u00adzie. Pe Evanghelia este adev\u0103ra\u00adt\u0103 pentru c\u0103 este el nu-l deranja faptul c\u0103 \u015fi al\u0163i predic\u00adatori cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. aveau parte de elogieri. Ba mai mult, el \u00eensu\u015fi \t 1:6 Adev\u0103rul Evangheliei ajunsese p\u00e2n\u0103 la este primul care \u00ee\u015fi expri\u00adm\u0103 aprecie\u00adrea fa\u0163\u0103 de coloseni, ca de altfel p\u00e2n\u0103 la marginile lumii al\u0163i slujitori ai Domnu\u00adlui. cunoscute p\u00e2n\u0103 atunci. Afirma\u0163ia nu trebuie \t 1:8 De la Epafras a auzit Pavel de dra\u00ad luat\u0103 \u00een sens absolut, \u00eentruc\u00e2t nu se poate gostea colosenilor \u00een Duhul. Nu era aici doar deduce de aici c\u0103 absolut to\u0163i oamenii din un sentiment uman de afec\u0163iune, ci o iubire lumea de atunci au auzit Evanghelia. Mai autentic\u0103 fa\u0163\u0103 de Domnul \u015fi copiii Lui, pe degrab\u0103 ar putea s\u0103 \u00eensemne, cel pu\u0163in par\u0163\u00adial, care o produce Duhul lui Dumnezeu ce s\u0103l\u0103\u015f- c\u0103 o seam\u0103 de oameni din orice na\u0163iune au luie\u015fte \u00een l\u0103untrul credincio\u015filor. Aceast\u00ada este auzit vestea bun\u0103 a Evangheliei (Fapte 2). singura referire la Duhul Sf\u00e2nt din aceast\u00ad\u0103 Versetul ar mai putea \u00eensemna c\u0103 Evanghelia epistol\u0103. este destinat\u0103 tuturor oamenilor \u015fi c\u0103 se ves\u00adtea \t 1:9 Odat\u0103 \u00eencheiat capitolul mul\u0163umiri\u00adlor, peste tot, f\u0103r\u0103 \u00eengr\u0103diri inten\u0163ionate. Pavel Pavel \u00eencepe acum s\u0103 fac\u0103 mijlociri concrete descrie \u015fi rezultatele inevitabile pe care le pro- pentru sfin\u0163i. Am amintit deja c\u00e2t de cuprin\u00ad duce Evanghelia. \u00cen Colose \u015fi \u00een toate celelalte z\u0103tor era orizontul rug\u0103ciunilor lui Pavel. p\u0103r\u0163i ale lumii \u00een care ajunsese s\u0103 fie vestit\u0103 Trebuie acum s\u0103 amintim \u015fi faptul c\u0103 cererile Evanghelia, ea a dat road\u0103 \u015fi a crescut (textul formulate de el se raportau \u00eentotdea\u00aduna la marginal5 NKJV). Se face aceast\u0103 afirma\u0163ie nevoile specifice ale copiilor lui Dumnezeu pentru a se sublinia carac\u00adterul su\u00adpranatural al din orice localitate. Apostolul nu se ruga la Evangheliei, c\u0103ci \u00een natur\u0103 de obicei rodirea \u015fi modul general. Patru par s\u0103 fie cererile expri\u00ad cre\u015fterea nu au loc concomi\u00adtent. De multe ori mate cu privire la coloseni: (1) ca ei s\u0103 cape\u00adte planta respec\u00adtiv\u0103 trebuie cur\u0103\u0163at\u0103 pentru ca s\u0103 pricepere duhovniceasc\u0103: (2) s\u0103 aib\u0103 o purtare dea rod, c\u0103ci dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een vrednic\u0103 de Domnul; (3) s\u0103 aib\u0103 parte din voie, va acapara toat\u0103 seva, repartiz\u00e2nd-o frun- plin de putere \u015fi (4) s\u0103 fie cuprin\u015fi de un duh zelor \u015fi ramurilor, \u015fi nu rodului. Dar de mul\u0163umire.","Coloseni 815 \t Cererile formulate de Pavel nu sunt parci\u00ad avem tendin\u0163a ca, prin sublinierea totalei monioase ori meschine \u2013 fapt care reiese mai nevrednicii \u015fi ineficacit\u0103\u0163i a faptelor bune de a cu seam\u0103 din versetele 9, 10 \u015fi 11, prin folosi- m\u00e2ntui sufletul, s\u0103 cre\u0103m impresia c\u0103 cre\u015f\u00adtinii rea unor cuvinte cum ar fi: orice, orice lucru, nu cred \u00een valoarea sau necesitatea fapte\u00adlor tot felul de, cu toat\u0103 puterea, pentru orice r\u0103b- bune. Nimic nu ar putea fi mai departe de dare.... (1) orice fel de \u00een\u0163elepciune \u015fi de pri\u00ad adev\u0103r dec\u00e2t o atare interpretare trunchiat\u0103! cepere duhovniceasc\u0103 (v. 9). (2) \u201es\u0103-I fi\u0163i Afl\u0103m de la Efeseni 2:10 c\u0103: \u201enoi suntem pl\u0103cu\u0163i \u00een orice lucru\u201c (v. 10). (3) \u201e\u00cen orice lucrarea Lui \u015fi am fost crea\u0163i \u00een Cristos Isus lucrare bun\u0103\u201c (v. 10). (4) \u201eCu toat\u0103 puterea\u201c pentru fapte bune, pe care Dum\u00adnezeu le-a (v. 11). (5) \u201ePentru orice r\u0103bdare \u015fi \u00eendelung\u0103 preg\u0103tit mai dinainte, ca s\u0103 um\u00adbl\u0103m \u00een ele\u201c. \u015ei \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103\u201c (v. 11). iar\u0103\u015fi la Tit 3:8, Pavel \u00eei scrie lui Tit: \u201eAdev\u0103rat \t De aceea de la \u00eenceputul versetului 9 sta\u00ad este cuv\u00e2ntul acesta \u015fi vreau s\u0103 st\u0103rui cu t\u0103rie bile\u015fte leg\u0103tura cu versetele anterioare, sensul asupra acestor lucruri, pentru ca cei care au sint\u00ada\u00adgmei fiind: datorit\u0103 ve\u015ftilor aduse de Epa\u00ad crezut \u00een Dum\u00adnezeu s\u0103 caute s\u0103 fie cei dint\u00e2i fras (v. 4, 5, 8). De prima dat\u0103 c\u00e2nd a au\u00adzit \u00een fapte bu\u00adne\u201c. despre ace\u015fti sfin\u0163i scumpi de la Colose \u015fi \t Pavel nu dorea doar ca ei s\u0103 aduc\u0103 road\u0103 despre cre\u00addin\u0163a, dragostea \u015fi n\u0103dejdea lor, \u00een orice lucrare bun\u0103, ci \u015fi s\u0103 creasc\u0103 \u00een aposto\u00adlul \u015fi-a f\u0103cut un obicei s\u0103 se roage pen- cun\u00adoa\u015fterea lui Dumnezeu. Cum se reali\u00adzeaz\u0103 tru ei. Mai \u00een\u00adt\u00e2i, s-a rugat ca ei s\u0103 fie umplu\u0163i acest lucru? Mai \u00eent\u00e2i de toate, se face prin de cunoa\u015f\u00adte\u00adrea deplin\u0103 a voii lui Dumnezeu, studierea consecvent\u0103 \u015fi atent\u0103 a cuv\u00e2n\u00adtului lui \u00een orice fel de \u00een\u0163elepciune \u015fi de pricepere Dumnezeu. Apoi se cap\u0103t\u0103 prin ascultarea de duhovni\u00adceasc\u0103. Apostolul nu a cerut ca ei s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Sale, slujindu-L cu credincio\u00ad\u015fie \u2013 fie mul\u0163\u00adumi\u0163i cu preten\u0163\u00adiile de cunoa\u015fte\u00adre acest element din urm\u0103 fiind un g\u00e2nd foarte tr\u00e2mbi\u00ad\u0163ate de gnostici, ci a dorit ca credinc\u00adio\u015fii proeminent aici. Pe m\u0103sur\u0103 ce facem aceste co\u00adloseni s\u0103 aib\u0103 parte de deplina cu\u00adnoa\u015ftere a lucruri, suntem adu\u015fi la o stare de cunoa\u015ftere voii lui Dumnezeu pentru via\u0163a lor, a\u015fa cum mai deplin\u0103 a Domnului. \u201eAtunci vom cunoa\u015f- este aceasta desco\u00adperit\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul S\u0103u. te, dac\u0103 vom persevera \u00een cunoa\u015ft\u00aderea Cu\u00adnoa\u015ft\u00aderea acesta nu este de natur\u0103 lumeas\u00adc\u0103 Domnului\u201c (Osea 6:3, KJV). ori carnal\u0103, ci e caracterizat\u0103 de \u00een\u0163elep\u00adciune \t Observa\u0163i repetarea cuvintelor care se refe- \u015fi pricepere duhovniceasc\u0103 \u2013 adic\u0103 de \u00een\u0163e\u00ad r\u0103 la cunoa\u015ftere \u00een capitolul 1 \u015fi modul \u00een lepciunea de a aplica cuno\u015f\u00adtin\u0163ele dob\u00e2n\u00addite care fiecare men\u0163ionare nou\u0103 a lor ne trans\u00ad \u00een modul cel mai adecvat \u015fi de priceperea mite un g\u00e2nd \u015fi mai profund. \u00cen versetul 6, ei de a vedea care lucruri sunt dup\u0103 voia lui \u201eau cunoscut harul lui Dumnezeu\u201c. \u00cen verse\u00adtul Dum\u00adnezeu \u015fi care sunt contrare acesteia. 9, ei aveau deja \u201ecunoa\u015fterea voii Sale\u201c, pen- \t 1:10 \u00centre versetul 10 \u015fi 9 exist\u0103 o foarte tru ca \u00een versetul 10 s\u0103 ni se spun\u0103 c\u0103 ei important\u0103 leg\u0103tur\u0103. De ce voia apostolul Pavel \u201ecre\u015fteau \u00een cunoa\u015fterea lui Dumne\u00adzeu\u201c. Am s\u0103 fie colosenii umplu\u0163i cu cunoa\u015fterea voii lui putea spune c\u0103 prima cunoa\u015ftere se refer\u0103 la Dumnezeu? Pentru ca ei s\u0103 devin\u0103 oare predi- m\u00e2ntuire, a doua la studierea Scrip\u00adturilor, iar a catori str\u0103luci\u0163i sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori senza\u0163\u00adionali? Ca treia la slujirea \u015fi la tr\u0103irea vie\u0163ii cre\u015ftine. s\u0103 atrag\u0103 dup\u0103 ei mul\u0163imi mari de adep\u0163i, cum Doctrina sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura s\u0103n\u0103\u00adtoas\u0103 trebuie s\u0103 f\u0103ceau gnosticii? Nici\u00addecum! Adev\u0103rata \u00een\u0163e- conduc\u0103 neap\u0103rat la o pur\u00adtare corespunz\u0103toa\u00adre, lepciune \u015fi pricepere duhovnic\u00adeasc\u0103 are meni- care se va exprima prin slujirea \u015fi asculta\u00adrea rea de a-i \u00eenvrednici pe cre\u015ft\u00adini s\u0103 umble noastr\u0103 de Domnul. \u00eentr-un chip vrednic de Domn\u00ad ul, s\u0103-I fie pl\u0103\u00ad \t 1:11 A treia cerere a apostolului este ca cu\u0163i \u00een orice lucru. G\u0103sim aici o lec\u0163ie impor- sfin\u0163ii s\u0103 fie \u00eent\u0103ri\u0163i cu toat\u0103 puterea, potri\u00advit tant\u0103 despre c\u0103l\u0103u\u00adzire. Dumnezeu nu ne des- cu t\u0103ria slavei Lui. (Observa\u0163i din nou progre- coper\u0103 voia Sa pentru a ne satisface curiozita- sia: umplu\u0163i, v. 9; aduc\u00e2nd rod, v. 10; \u00eent\u0103ri\u0163i, tea, dup\u0103 cum nu o face pentru a ne g\u00e2dila v. 11). Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 nu poate fi tr\u0103it\u0103 doar \u00een ambi\u0163ia sau orgoliul. Mai degrab\u0103, Domnul ne virtutea energiilor naturale ale omului, ci este arat\u0103 voia Sa pentru via\u0163a noastr\u0103 pentru ca nevoie de o t\u0103rie supranatu\u00adral\u0103. De aceea, noi s\u0103-I fim pl\u0103cu\u0163i \u00een tot ceea ce facem. Pavel dore\u015fte ca credincio\u015fii s\u0103 cunoas\u00adc\u0103 pute- \t Aduc\u00e2nd rod \u00een tot felul de fapte bune. rea Fiului \u00eenviat al lui Dum\u00adnezeu, dar nu se Iat\u0103 o util\u0103 aten\u0163ionare c\u0103 de\u015fi nu suntem opre\u015fte aici, ci vrea ca ei s-o cunoasc\u0103 potri\u00ad m\u00e2ntui\u0163i prin faptele bune, negre\u015fit suntem vit cu t\u0103ria slavei Lui. El nu cere ca aceast\u0103 \u00eens\u0103 m\u00e2ntui\u0163i pentru a face fapte bune. Uneo\u00adri putere s\u0103 fie din t\u0103ria slavei Lui, ci potrivit","816 Coloseni cu ea. T\u0103ria slavei Lui este nem\u0103rg\u00adinit\u0103 \u015fi tot de slav\u0103 pe care o avem acum se g\u0103se\u015fte \u00een a\u015fa este \u015fi cadrul rug\u0103ciu\u00adnii, cum arat\u0103 \u015fi Persoana Domnului Isus Cristos: Peake: \u201eDotarea cu putere nu se face doar pe m\u0103sura nevoii receptoru\u00adlui, ci \u015fi dup\u0103 m\u0103sura M\u0103 reazem pe meritele Sale, puterii divine disponi\u00adbile\u201c.\u20096 Alt reazem n-am, \t De ce dorea Pavel s\u0103 aib\u0103 cre\u015ftinii aceast\u00ad\u0103 putere sau t\u0103rie? Pentru ca s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 Nici chiar \u00een locurile cere\u015fti, minuni spectaculoase? Sau pentru ca s\u0103 \u00eenvie \u00cen \u0163ara lui Emanuel. mor\u0163ii, s\u0103 vindece bolnavii sau s\u0103 scoat\u0103 \t \u2013 Anne Ross Cousin demonii? Din nou, r\u0103spunsul este \u201eNu\u201c. Ci este nevoie de putere astfel \u00eenc\u00e2t copilul lui \t C\u00e2nd Dumnezeu \u00eel m\u00e2ntuie\u015fte pe cineva, Dumnezeu s\u0103 aib\u0103 orice r\u0103bdare \u015fi \u00eende\u00adlung\u0103 imediat \u00eel \u00eenzestreaz\u0103 cu caracterul adecvat \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 [r\u0103bdare], cu bucurie. Trebuie s\u0103 pentru cer. Acest caracter adecvat este chiar d\u0103m toat\u0103 aten\u0163ia acestui cuv\u00e2nt! Pentru c\u0103 \u00een Cristos. Nimic nu mai poate fi ad\u0103ugat la multe zone ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii cont\u00ademporane se a\u00adceast\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fire. Nici m\u0103car o via\u0163\u0103 \u00eentrea\u00ad pune un mare accent pe a\u015fa-zisele miracole, g\u0103 de ascultare \u015fi de slujire aici pe p\u0103m\u00e2nt cum ar fi vorbirea \u00een limbi, vindecarea bolna- nu-l va putea face pe cineva s\u0103 fie mai potri\u00ad vilor \u015fi alte lucruri senza\u0163ion\u00adale. Dar fa\u0163\u0103 de vit, mai adecvat pentru cer dec\u00e2t \u00een ziua c\u00e2nd toate acestea, asist\u00ad\u0103m \u00een epoca noastr\u0103 la un a fost m\u00e2ntuit. N\u0103dejdea noastr\u0103 de slav\u0103 se miracol mult mai mare: acela de a vedea cum g\u0103se\u015fte \u00een s\u00e2ngele Lui. \u00cen timp ce mo\u015ftenirea un copil al lui Dumne\u00adzeu sufer\u0103 r\u0103bd\u0103tor \u015fi-I este \u00een lumin\u0103 \u015fi \u201epus\u0103 deoparte \u00een cer\u201c, noi, mul\u0163ume\u015fte lui Dumn\u00adezeu \u00een mijlocul tuturor credincio\u015fii avem aici pe p\u0103m\u00ad \u00e2nt Duhul Sf\u00e2nt \u00eencerc\u0103ri\u00adlor! ca \u201egaran\u0163ie a mo\u015ftenirii noastre\u201c. Prin urmar\u00ade, \t La 1 Corinteni 13:4, \u00eendelunga r\u0103bdare este ne bucur\u0103m, g\u00e2ndin\u00addu-ne la ce ne a\u015fteapt\u0103 \u00een asociat\u0103 cu bun\u0103tatea. Aici ea este legat\u0103 dir\u00adect viitor, \u00een timp ce \u00eenc\u0103 de pe acum ne bucu\u00ad de bucurie. Noi suferim pentru c\u0103 nu ne r\u0103m de \u201ep\u00e2rga Duhului\u201c. putem smulge din gemetele (\u015fi suferin\u0163el\u00ade) de \t 1:13 \u00cenvrednicindu-ne s\u0103 avem parte de care are parte crea\u0163ia. Pentru a ne p\u0103stra \u00eens\u0103 mo\u015ftenirea sfin\u0163ilor \u00een lumin\u0103, Dumnezeu ne-a bucuria \u00een l\u0103untrul nostru \u015fi bu\u00adn\u0103tatea fa\u0163\u0103 de eliberat de sub puterea \u00eentunericului \u015fi ne-a al\u0163ii, este nevoie de puterea lui Dum\u00adnezeu, str\u0103mutat \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Fiului dra\u00adgostei Lui aceasta fiind o izb\u00e2nd\u0103 \u00een via\u0163a de credin\u0163\u0103. (cf. 1 Ioan 2:11). Acest lucru poate fi ilustrat Deosebirea dintre r\u0103bdare \u015fi \u00eende\u00adlung\u0103 r\u0103b\u00ad prin experien\u0163a copiilor lui Israel, a\u015fa cum o dare este, dup\u0103 unii, deosebi\u00adrea dintre a r\u0103bda g\u0103sim consemnat\u0103 \u00een Exod. Ei o duseser\u0103 f\u0103r\u0103 murmur \u015fi a r\u0103bda f\u0103r\u0103 s\u0103 te r\u0103zbuni. greu \u00een Egipt, sub loviturile de bici ale st\u0103p\u00e2- Harul lui Dumnezeu a realizat unul dintre nilor de sclavi. Dar printr-un act minunat al obiectivele supreme \u00een via\u0163a credinciosului care interven\u0163iei divine, Dumnezeu i-a izb\u0103vit din \u015ftie s\u0103 sufere cu r\u0103bdare \u015fi s\u0103-L laude pe groaznica robie \u015fi i-a condus prin pustie spre Dumnezeu, chiar \u00een mijlocul unei \u00eencerc\u0103ri de \u0163ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei. Tot a\u015fa \u015fi noi, ca p\u0103c\u0103to\u015fi foc. eram robi ai Satanei, dar prin Cris\u00adtos am fost \t 1:12 Mul\u0163umind din acest verset se re\u00adfer\u0103 izb\u0103vi\u0163i din ghearele sale, fiind acum supu\u015fi ai la coloseni, nu la Pavel (\u00een original ver\u00adbul este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Cristos. \u00cemp\u0103r\u0103\u00ad\u0163ia Satanei este la plural). Pavel se roag\u0103 ca ei s\u0103 fie nu doar caracterizat\u0103 de \u00eentu\u00adneric \u2013 adic\u0103 de absen\u0163a \u00eent\u0103ri\u0163i \u00een toate privin\u0163ele, ci \u015fi s\u0103 aib\u0103 un duh luminii, c\u0103ldurii \u015fi bucuriei; pe c\u00e2nd, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia de mul\u0163umire, pentru ca nicioda\u00adt\u0103 s\u0103 nu \u00eence- lui Cristos este caracteriza\u00adt\u0103 de dragoste, care teze s\u0103-\u015fi exprime recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de Tat\u0103l, presupune prezen\u0163a tutu\u00adror celor trei elemente: care i-a \u00eenvrednicit s\u0103 aib\u0103 par\u00adte de mo\u015fteni\u00ad lumin\u0103, c\u0103ldur\u0103 \u015fi bucurie. rea sfin\u0163ilor \u00een lumin\u0103. Ca fii ai lui Adam, \t \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Cristos e v\u0103zut\u0103 \u00een Scrip\u00ad noi nu eram potrivi\u0163i s\u0103 ne buc\u00adur\u0103m de glori- tur\u0103 \u00een c\u00e2teva aspecte diferite. C\u00e2nd a venit ile cerului. De fapt, dac\u0103 ar fi posibil ca prima oar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, El a oferit na\u0163iunii oamenii nem\u00e2ntui\u0163i s\u0103 fie du\u015fi \u00een cer, ei nu Israel o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie literal\u0103. Iudeii doreau izb\u0103\u00ad s-ar sim\u0163i bine acolo, ci ar fi cu\u00adprin\u015fi de cea virea de sub asuprirea roman\u0103, dar nu voiau mai ad\u00e2nc\u0103 mizerie. Ca s\u0103 po\u0163i a\u00adprecia cerul s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 de p\u0103catele lor. Cristos nu trebuie s\u0103 fii potrivit pentru el. Chiar \u015fi noi, put\u00adea domni dec\u00e2t peste un popor aflat \u00eentr-o credincio\u015fii \u00een Domnul Isus, nu sunt\u00adem potri\u00ad rel\u00ada\u0163ie spiritual\u0103 corect\u0103 cu El. C\u00e2nd Domnul vi\u0163i pentru cer prin noi \u00een\u015fine. Sin\u00adgura n\u0103dej\u00adde Isus le-a ar\u0103tat acest lucru israeli\u0163il\u00ador, ace\u015ftia L-au respins pe Regele lor, r\u0103s\u00adtignindu-L. De","Coloseni 817 atunci Domnul Isus a revenit \u00een cer \u015fi ac\u00adum Yale a scos \u00een eviden\u0163\u0103 c\u0103 dac\u0103 ne lu\u0103m via\u0163a, asist\u0103m la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00een faza ei tainic\u0103 (Mat. f\u0103c\u00e2nd ce dorim cu ea, ne \u00eensu\u015f\u00adim un lucru 13). Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163\u00adia nu se poate ce nu ne apar\u0163ine, fiind, prin urmare, ho\u0163i! vedea sub form\u0103 vizibil\u0103. Regele este abs\u00adent. \t Nu numai c\u0103 El ne-a r\u0103scump\u0103rat, ci ne-a Dar to\u0163i cei care \u00cel accep\u00adt\u0103 pe Isus Cris\u00adtos \u00een dat iertarea p\u0103catelor. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 epoc\u0103 \u00cel recun\u00adosc ca St\u0103p\u00ad\u00e2n\u00aditor de Dumnezeu a \u015fters datoria acumulat\u0103 de p\u0103ca\u00ad drept al lor, fiind astfel supu\u015fii \u00eemp\u00ad\u0103r\u0103\u0163iei Sale. tele noastre. Domnul Isus a pl\u0103tit plata pentru \u00cen viitor, c\u00e2nd Dom\u00adnul Isus va reveni pe aceste p\u0103cate pe cruce; de-acum nu mai e p\u0103m\u00e2nt, \u00ce\u015fi va stabili \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, a c\u0103rei capita- nevoie s\u0103 se fac\u0103 nici o plat\u0103. Contul a fost l\u0103 va fi Ierusalimul, \u015fi va domni o mie de ani. achitat \u015fi \u00eencheiat, iar Dumnezeu nu numai c\u0103 La sf\u00e2r\u015fitul celor o mie de ani, Cristos \u00eei va ne-a iertat, ci ne-a \u00eendep\u0103rtat p\u0103cat\u00adele, cum zdrobi sub pic\u00adioare\u00adle Sale pe to\u0163i du\u015f\u00admanii, este r\u0103s\u0103ritul departe de apus (Ps. 103:12). pred\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumne\u00adzeu Tat\u0103l. \u015ei ast- C. \u0007Gloriile lui Cristos, Capul Bisericii fel se va inaugura \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ve\u015f\u00adnic\u0103, care va \t (1:15-23) continua de-a lungul \u00eentregii ve\u015fnicii. \t 1:15 \u00cen urm\u0103toarele patru versete, \u00cel g\u0103sim \t 1:14 Dup\u0103 ce a men\u0163ionat \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Fiului descris pe Domnul Isus: (1) \u00een rela\u0163ia Sa cu dragostei lui Dumnezeu, Pavel se lanseaz\u0103 Dumnezeu (v. 15); (2) \u00een rela\u0163ia Sa cu crea\u0163ia acum \u00eentr-unul din cele mai m\u0103re\u0163e pasaje din (v. 16, 17); \u015fi (3) \u00een rela\u0163ia Sa cu biserica (v. cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu privitoare la Persoana 18). \u015fi lucrarea Domnului Isus. Ne este greu s\u0103 \t Domnul este descris aici drept chipul \u015ftim dac\u0103 Pavel \u015fi-a \u00eencheiat rug\u00ad\u0103ciunea sau Dumnezeului Celui nev\u0103zut. Chipul trans\u00admite dac\u0103 aceasta continu\u0103 \u00een verset\u00adele de fa\u0163\u0103 pe cel pu\u0163in dou\u0103 idei. Mai \u00eent\u00e2i, g\u00e2ndul c\u0103 care urmeaz\u0103 s\u0103 le stud\u00adiem. Nu are \u00eens\u0103 prea Dom\u00adnul Isus ne-a \u00eenvrednicit s\u0103 vedem cum mare importan\u0163\u0103, pentru c\u0103 \u015fi dac\u0103 urm\u0103toare- este Dumnezeu. Dumnezeu este Duh \u015fi, prin le versete nu sunt o rug\u0103c\u00adiune, ele negre\u015fit urm\u00ad are, invizibil. Dar \u00een Persoana lui Cris\u00adtos, sunt o adev\u0103rat\u0103 \u00eenchina\u00adre. Dumnezeu S-a f\u0103cut pe Sine vizibil o\u00adchil\u00ador \t Sturz a scos \u00een eviden\u0163\u0103 c\u0103 \u201e\u00een acest pasaj muritorilor. \u00cen acest sens Domnul Isus este uimitor, care \u00cel pream\u0103re\u015fte pe Isus Cristos chipul Dumnezeului Celui nev\u0103\u00adzut. Ori\u00adcine mai mult dec\u00e2t oricare alt pasaj, numele Lui L-a v\u0103zut pe El L-a v\u0103zut pe Tat\u0103l (vezi Ioan nu apare nici o singur\u0103 dat\u0103, sub nici o for\u00ad 14:9). Dar cuv\u00e2ntul chip transmite \u015fi ideea de m\u0103\u201c. De\u015fi acest lucru este, \u00eentr-o privin\u0163\u0103, \u201ereprezentant\u201c. Dumnez\u00adeu l-a a\u015f\u00adezat ini\u0163ial pe remarcabil, nu trebuie s\u0103 ne mire. C\u0103ci Cine Adam pe p\u0103m\u00e2nt ca s\u0103-I rep\u00adrezinte interes\u00adele, altul dec\u00e2t binecuv\u00e2ntatul nostru M\u00e2ntuitor ar dar Adam a dat gre\u015f. Prin urmare, Dum\u00adnezeu putea fi obiectul descrierii ce ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u00ad\u015feaz\u0103 L-a trimis pe singu\u00adrul S\u0103u Fiu n\u0103scut \u00een lume privirilor? Pasajul ne aminte\u015fte de \u00eentrebarea ca Repre\u00adzentant al S\u0103u, ca s\u0103 Se ocupe de pe care i-a pus-o Maria gr\u0103dinaru\u00adlui: interesele Sale \u015fi s\u0103-i fac\u0103 cun\u00adoscut\u0103 omului \u201eDomnule, dac\u0103 L-ai luat, spune-mi unde L-ai inima Sa plin\u0103 de iub\u00adire. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, pus \u015fi m\u0103 voi duce s\u0103-L iau\u201c (Ioan 20:15). El este chipul lui Dumn\u00adezeu. Acela\u015fi cuv\u00e2nt A\u015fadar, nu I-a spus pe nume, deoare\u00adce nu era chip este folosit \u015fi la 3:10, unde se spune c\u0103 nevoie, mintea fiindu-i preocupat\u0103 de o singur\u0103 credincio\u015fii sunt chi\u00adpul lui Cristos. Persoan\u0103. \t Cristos mai este \u015fi Cel \u00eent\u00e2i-n\u0103scut peste \t Cristos ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat mai \u00eent\u00e2i drept Cel toat\u0103 crea\u0163ia sau peste toate fiin\u0163ele create. \u00een care avem r\u0103scump\u0103rarea, iertarea Ce \u00eenseamn\u0103 asta? Unii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori fal\u015fi suge\u00ad p\u0103c\u00ad atelor. R\u0103scump\u0103rarea descrie actul prin reaz\u0103 c\u0103 Domnul Isus este El \u00censu\u015fi o fiin\u0163\u0103 ca\u00adre am fost cump\u0103ra\u0163i de pe pia\u0163a de sclavi a creat\u0103, c\u0103 a fost prima Persoan\u0103 creat\u0103 de p\u0103catului. E ca \u015fi c\u00e2nd Domnul Isus ar fi pus Dumnezeu. Ba unii merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103 o etichet\u0103 cu pre\u0163ul asupra noastr\u0103. C\u00e2t de recunoasc\u0103 c\u0103 El este cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 dintre mar\u00ade a fost valoarea ce ne-a acordat-o? \u00cen creaturile care au ie\u015fit din m\u00e2na lui Dumne\u00ad re\u00adalitate, El a spus: \u201ePun un pre\u0163 a\u015fa de mare zeu. Dar nimic nu ar putea contrazice mai pe ei, \u00eenc\u00e2t sunt dispus s\u0103-Mi v\u0103rs s\u00e2ngele, ca direct \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu s\u0103-i cump\u0103r\u201c. \u00centruc\u00e2t am fost cump\u0103ra\u0163i cu dec\u00e2t aceste p\u0103reri. un pre\u0163 at\u00e2t de mare, ar trebui s\u0103 ne fie clar \t Sintagma: \u201eCel \u00eent\u00e2i-n\u0103scut\u201c are cel pu\u0163in c\u0103 nu mai suntem ai no\u015ftri; am fost cump\u0103\u00adra\u0163i trei \u00een\u0163elesuri \u00een Scriptur\u0103. \u00cen Luca 2:7, se cu un pre\u0163. Prin urmare, nu mai trebuie s\u0103 tr\u0103\u00ad folose\u015fte \u00een sens literal, c\u00e2nd Maria L-a n\u0103scut im via\u0163a dup\u0103 bunul nostru plac. Bor\u00adden din","818 Coloseni pe primul ei Fiu, \u00eent\u00e2i-n\u0103scut. \u00cen Exod 4:22 lu\u00adcrurile din cer, fie lucrurile de pe p\u0103m\u00e2nt. \u00eens\u0103 termenul e folosit cu sens figurat. \u201eIsrael Ac\u00adeste cuvinte nu mai las\u0103 nim\u0103nui vreo por\u00ad\u00ad este fiul Meu, \u00eent\u00e2iul Meu n\u0103scut\u201c. \u00cen versetul ti\u0163\u0103 s\u0103 afirme c\u0103 de\u015fi El a creat unele lucruri, acesta nu se exprim\u0103 deloc ideea unei na\u015fteri El \u00eensu\u015fi ar fi fost creat, ini\u0163ial! fizice, ci Domnul recurge la termenul de \u00eent\u00e2i \t Apoi apostolul afirm\u0103 c\u0103 crea\u0163ia Domnul\u00adui n\u0103scut pentru a descrie locul aparte pe care-l a cuprins lucruri v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute. Ter\u00admenul ocup\u0103 poporul Israel \u00een plan\u00adurile \u015fi scopurile v\u0103zute (sau \u201evizibile\u201c) nu necesit\u0103 nici o Sale. \u00cen fine \u00een Psalmul 89:27 termenul \u201e\u00eent\u00e2i explica\u0163ie. \u00cen schimb, Pavel a fost con\u00ad\u015ftient c\u0103 n\u0103scut\u201c e folosit pentru a desemna un loc de termenul nev\u0103zute (sau \u201einvizi\u00adbi\u00adle\u201c) va st\u00e2rni superioritate, de supre\u00adma\u0163ie, av\u00e2nd un caracter curiozitatea noastr\u0103, ceea ce l-a det\u00aderminat s\u0103 unic. Acolo, Dum\u00adnezeu spune c\u0103 \u00eel va face pe procedeze la o defalcare a sen\u00adsurilor termenu- David \u00eent\u00e2iul S\u0103u n\u0103scut, mai presus de regii lui. A\u015fadar, \u00eentre lucrurile in\u00advizibile figureaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntului. David a fost \u00een realitate ultimul tronurile, st\u0103p\u00e2nirile, princ\u00ad\u00ad ipalit\u0103\u0163ile \u015fi fiu n\u0103scut al lui Iese, dup\u0103 trup. Dar puterile. Noi credem c\u0103 a\u00adce\u015fti termeni se Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i acorde un loc de refer\u0103 la fiin\u0163e \u00eengere\u015fti, de\u015fi nu putem face suprema\u0163ie unic\u0103, de primat \u015fi de suveranitate. distinc\u0163ie \u00eentre diversele rang\u00aduri ale acestor \t Oare nu este exact acesta g\u00e2ndul subli\u00adniat fiin\u0163e inteligente. la Coloseni 1:15 \u2013 Cel \u00eent\u00e2i-n\u0103scut peste \t Gnosticii sus\u0163ineau c\u0103 exist\u0103 diferite ran\u00adguri toat\u0103 crea\u0163ia? Domnul Isus Cristos este Fiul sau categorii de fiin\u0163e spirituale, de la unic al lui Dumnezeu. \u00centr-o privin\u00ad\u0163\u0103, to\u0163i cre- Dumnezeu la materie \u015fi c\u0103 Cristos ar apar\u0163i\u00adne dincio\u015fii sunt fii ai lui Dumnezeu, dar Domnul uneia din aceste categorii. Pe de alt\u0103 par\u00adte, Isus este Fiul lui Dumnezeu \u00eentr-un sens care Martorii lui Iehova afirm\u0103 c\u0103 \u00eenainte de a fi nu se aplic\u0103 la nimeni altul. El a existat venit \u00een lume, Domnul ar fi fost un \u00eenger dinainte de toat\u0103 crea\u0163ia \u015fi ocup\u0103 o pozi\u0163ie de creat, \u015fi anume chiar arhanghelul Mihail! \u00cen suprema\u0163ie peste ea. Sintagma: Cel \u00eent\u00e2i-n\u0103s\u00ad acest verset \u00eens\u0103 Pavel combate viguros aceste cut peste toat\u0103 crea\u0163ia nu are aici nimic de a idei absurde, afirm\u00e2nd \u00een termenii cei mai face cu na\u015fterea, ci \u00eenseamn\u0103, pur \u015fi simplu, clari cu putin\u0163\u0103 c\u0103 Domnul Isus Cristos este c\u0103 El este Fiul lui Dumnezeu \u00een virtutea unei Creatorul \u00eengerilor \u2013 de fapt, al tuturor fiin\u0163e- rela\u0163ii eterne. Este un titlu de prioritate a pozi- lor, fie v\u0103zute, fie nev\u0103\u00adzute. \u0163iei, \u015fi nu doar a timpului. \t 1:17 El este mai \u00eenainte de toate \u015fi toate se \t 1:16 \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii fal\u015fi recurg la versetul 15 men\u0163in prin El. Pavel spune: \u201eEl este \u00eenainte (\u00een special \u00een versiunea KJV) pentru a sus\u0163i\u00adne de toate lucrurile\u201c. \u00cen Biblie se folo\u00adse\u015fte ade- c\u0103 Domnul Isus ar fi o fiin\u0163\u0103 creat\u0103. De ob\u00adi\u00adcei sea timpul prezent pentru a se de\u00adscrie atempo- \u00eens\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile eronate pot fi comb\u0103\u00adtut\u00ade chiar ralitatea Dumnezeirii. Astfel, Domnul Isus a cu textele din Scriptur\u0103 invocate de adep\u0163ii spus: \u201e\u00cenainte de a fi fost Avraam, Eu SUNT\u201c cultelor deraiate, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazul (Ioan 8:58). de fa\u0163\u0103. Versetul 16 afirm\u0103 conc\u00adlud\u00adent c\u0103 \t Nu numai c\u0103 Domnul Isus a existat \u00eenaint\u00ade Domnul Isus nu este o creatur\u0103, ci \u00cens\u00adu\u015fi de a fi fost orice crea\u0163ie, ci \u00een El toate se Creatorul. \u00cen versetul acesta afl\u0103m c\u0103 toat\u00ade men\u0163in. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 El este Sus\u0163in\u0103to\u00adrul lucrurile \u2013 \u00eentregul univers al lucruri\u00adlor \u2013 au universului \u015fi Sursa mi\u015fc\u0103rii sale perpe\u00adtu\u00ad e. fost create nu numai de El, ci \u015fi prin El \u015fi Chiar pe c\u00e2nd S-a aflat aici pe p\u0103m\u00e2nt, El a pentru El. Fiecare din aceste prep\u00adozi\u0163ii trans- fost Cel care a controlat legile prin care func- mite un alt g\u00e2nd. Mai \u00eent\u00e2i, citim c\u0103 de El au \u0163ioneaz\u0103 universul nostru, \u00een condi\u0163ii optime. fost create toate lucrurile \u2013 id\u00adeea ce decurge \t 1:18 St\u0103p\u00e2nirea Domnului Isus nu aco\u00adper\u0103 de aici fiind c\u0103 puterea de a crea era \u00een Fiin\u0163a doar universul natural, ci se extinde \u015fi la Sa. El a fost Arhitec\u00adtul. Mai jos, \u00een acela\u015fi domeniul spiritual. El este Capul trupul\u00adui, al verset, afl\u0103m c\u0103 toate lu\u00adcrurile au fost create Bisericii. To\u0163i credincio\u015fii \u00een Domnul Isus din prin El \u2013 adic\u0103 El a fost Agentul \u00een procesul actuala dispensa\u0163ie formeaz\u0103 \u00eempre\u00adun\u0103 ceea ce crea\u0163iei. El a fost Per\u00adsoana Dumnezeirii prin se nume\u015fte trupul lui Cristos sau biserica. care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit act\u00adul crea\u0163iei. \u00cen plus, toate Dup\u0103 cum trupul uman este vehi\u00adculul prin lucrurile au fost crea\u00adte pentru El. El este Cel care se exprim\u0103 o persoan\u0103, tot a\u015fa Trupul lui pentru care au fost create toate lucrurile \u2013 Cristos este vehiculul prin care a g\u0103sit El cu \u00eensu\u015fi \u0163elul crea\u0163iei. cale s\u0103 se exprime fa\u0163\u0103 de lume. \u015ei El este \t Pavel se str\u0103duie\u015fte s\u0103 sublinieze c\u0103 toa\u00adte Capul acestui trup. Capul trans\u00admite ideea de lucrurile au fost create prin Cristos, fie \u00eendrumare, dirijare \u015fi control. El ocup\u0103 locul","Coloseni 819 de preeminen\u0163\u0103 \u00een cadrul biseric\u00adii. lui. Dar, \u00een viziunea acestor oameni, ar fi \t El este \u00eenceputul. Prin asta noi \u00een\u0163elegem existat dup\u0103 El alte verigi mai bune. Cu alte \u00eenceputul noii crea\u0163ii (vezi Apo. 3:14), sursa cuvinte, par s\u0103 spun\u0103 ace\u015ftia: \u201eNu v\u0103 opri\u0163i! vie\u0163ii spirituale \u2013 adev\u0103r exprimat \u015fi prin folo- Continua\u0163i, p\u00e2n\u0103 ve\u0163i atinge plin\u0103ta\u00adtea\u201c. sirea sintagmei Cel \u00eent\u00e2i-n\u0103scut dintre cei \u201eNicidecum\u201c, r\u0103spunde Pavel. \u201eCristos este El mor\u0163i. \u015ei aici trebuie s\u0103 avem grij\u0103 s\u0103 subli- \u00censu\u015fi plin\u0103tatea des\u0103v\u00e2r\u00ad\u015fit\u0103, deplina com\u00ad niem c\u0103 prin asta nu se \u00een\u0163elege c\u0103 Domn\u00adul plete\u0163e!\u201c Isus a fost primul care a \u00eenviat din mor\u0163i, \t Toat\u0103 plin\u0103tatea locuie\u015fte \u00een Cristos. \u00cen o\u00adri\u00ad deoarece au mai existat cazuri de \u00eenviere \u00een ginal se folose\u015fte un verb care desem\u00adneaz\u0103 o VT, precum \u015fi \u00een NT. Dar Domnul Isus a fost locuire permanent\u0103,9 nu doar o \u015fe\u00addere tempora\u00ad primul care a \u00eenviat din mor\u0163i, pentru ca dup\u0103 r\u0103. aceea s\u0103 nu mai moar\u0103; El a fost primul care \t 1:20 \u00centre versetul 19 \u015fi 20 exist\u0103 urm\u0103\u00adtoa\u00ad a \u00eenviat cu un trup sl\u0103vit \u015fi a \u00eenviat ca \u015fi Cap rea leg\u0103tur\u0103: \u201eC\u0103ci I-a f\u0103cut pl\u0103cere Tat\u0103\u00adlui ca al unei noi crea\u0163ii. \u00cenvierea Sa este unic\u0103, fiind prin El (prin Cristos) s\u0103 \u00eempace toate lucru\u00ad garan\u0163ia c\u0103 to\u0163i cei ce-\u015fi pun \u00eencrederea \u00een El rile cu Sine... dup\u0103 ce a f\u0103cut pace prin s\u00e2n\u00ad vor \u00eenvia \u015fi ei. \u00cenvierea Lui \u00cei proclam\u0103 supre- gele crucii Lui\u201c. Cu alte cuvinte, nu numai c\u0103 ma\u0163ia \u00een cadrul crea\u0163iei spir\u00adituale, dup\u0103 cum a fost buna pl\u0103cere a Dumnezei\u00adrii ca toat\u0103 arat\u0103 foarte frumos Alfred Mace: plin\u0103tatea s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Cristos, (v. 19), ci \u015fi ca Cristos s\u0103 \u00eempace toate lucru\u00adrile cu Sine. Cristos nu poate ocupa locul secund nic\u0103ieri. El \t \u00cen acest verset sunt men\u0163ionate dou\u0103 recon\u00ad este \u201e\u00eent\u00e2iul n\u0103scut peste toat\u0103 crea\u0163ia\u201c pentru c\u0103 cilieri: (1) Reconcilierea lucrurilor (v. 20) \u015fi El a creat totul (Col. 1:15, 16). El este \u00een acela\u015fi (2) reconcilierea persoanelor (v. 21). Prima se timp \u00eent\u00e2iul n\u0103scut dintre cei mor\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een viitor, pe c\u00e2nd a doua e deja la o familie r\u0103scump\u0103rat\u0103 \u015fi cereasc\u0103. Astfel crea\u0163ia trecut, pentru to\u0163i cei ce au crezut \u00een Cristos. \u015fi r\u0103scump\u0103rarea \u00cei acord\u0103 onorurile suprema\u0163iei, pentru c\u0103 este Cine este \u015fi pentru ceea ce a RECONCILIEREA f\u0103cut; \u201epentru ca \u00een toate lucrurile El s\u0103 aib\u0103 \t A reconcilia \u00eenseamn\u0103 a restaura la rela\u0163ia preemi\u00adnen\u0163a\u201c. El este primul peste tot.\u20098 sau norma corect\u0103 sau a face pace acolo unde p\u00e2n\u0103 atunci exista vr\u0103jm\u0103\u015fie. Biblia niciodat\u0103 \t Domnul Isus are astfel o dubl\u0103 preemi\u00adnen\u00ad nu spune c\u0103 Dumnezeu ar avea nevoie s\u0103 se \u0163\u0103: mai \u00eent\u00e2i \u00een cadrul crea\u0163iei \u015fi apoi \u00een \u00eempace cu omul, ci \u00eentot\u00addeauna arat\u0103 c\u0103 omul bis\u00aderic\u0103. Dumnezeu a decretat ca \u00een toate trebuie s\u0103 se \u00eempace cu Dumnezeu. Mintea luc\u00ad rurile El s\u0103 aib\u0103 preeminen\u0163a. Ce r\u0103s\u00adpuns fireasc\u0103 este du\u015fm\u0103nie fa\u0163\u0103 de Dumnezeu (Ro. adecvat e acesta pentru to\u0163i cei care a\u00adt\u00e2t pe 8:7) \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103, omul trebuie s\u0103 se vremea lui Pavel, c\u00e2t \u015fi a noastr\u0103 ar c\u0103u\u00adta \u00eempace. s\u0103-L deposedeze pe Cristos de Dumnez\u00adei\u00adrea \t C\u00e2nd a intrat p\u0103catul \u00een lume, omul s-a Sa, f\u0103c\u00e2ndu-L doar o fiin\u0163\u0103 creat\u0103, oric\u00e2t de \u00eenstr\u0103inat de Dumnezeu. El a adoptat o atitu\u00ad \u00eenalt ar fi rangul la care L-ar a\u015feza ei! dine de ostilitate fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. Prin \t Citind cuvintele: ca \u00een toate lucrurile El s\u0103 urmare, a trebuie s\u0103 se \u00eempace. aib\u0103 preeminen\u0163a, este c\u00e2t se poate de nime- \t Dar p\u0103catul a afectat toat\u0103 crea\u0163ia, nu rit s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: \u201eAre El oare preeminen\u0163a, numai familia omeneasc\u0103. locul suprem, \u00een via\u0163a mea?\u201c \t 1. Anumi\u0163i \u00eengeri p\u0103c\u0103tuiser\u0103 \u00een trecut. (Dar \t 1:19 Darby traduce versetul 19 \u00een felul nu exist\u0103 nici un indiciu c\u0103 \u00eengerii ace\u015f\u00adtia vor urm\u0103tor: \u201eC\u0103ci \u00een El toat\u0103 plin\u0103tatea Dumne\u00ad fi \u00eemp\u0103ca\u0163i vreodat\u0103. Ei sunt \u201epu\u015fi deoparte \u00een zei\u00adrii a g\u0103sit pl\u0103cere s\u0103 locuiasc\u0103\u201c. Versiun\u00adea lan\u0163uri ve\u015fnice sub \u00eentune\u00adric, \u00een vederea judec\u0103\u00ad King James ar putea l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u00ad\u0103 c\u0103, \u0163ii acelei zile mari\u201c, Iuda 6.) La Iov 4:18 la un moment dat, Tat\u0103lui (observa\u0163i folosi\u00adrea Elifaz afirm\u0103 c\u0103 Dumn\u00adezeu le g\u0103se\u015fte gre\u015feli caracterelor cursive pentru cuvintele ce nu \u00eengerilor S\u0103i. exist\u0103 \u00een textul origin\u00adal grec) I-ar fi f\u0103cut pl\u0103- \t 2. Crea\u0163ia animal\u0103 a fost \u015fi ea afectat\u0103 de cere s\u0103 fac\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 toat\u0103 plin\u0103tatea \u00een p\u0103trunderea p\u0103catului \u00een lume: \u201eDe aseme\u00adnea Fiul. Sensul real este c\u0103 plin\u0103tatea Dum\u00ad \u015fi crea\u0163ia a\u015fteapt\u0103 cu o dorin\u0163\u0103 \u00eenfocat\u0103 des\u00ad nezeirii \u00eentotdeauna a locuit \u00een Cristos. coperi\u00adrea fiilor lui Dumnezeu. C\u0103ci crea\u0163ia a \t Ereticii gnostici propov\u0103duiau c\u0103 Cristos a fost supus\u0103 de\u015fert\u0103ciunii... C\u0103ci \u015ftim c\u0103 p\u00e2n\u0103 fost un fel de \u201epunct intermediar\u201c spre \u00een ziua de azi, toat\u0103 crea\u0163ia suspin\u0103 \u015fi sufer\u0103 Dumne\u00adzeu, o verig\u0103 necesar\u0103 din cadrul lan\u0163u- durerile na\u015fterii\u201c (Rom. 8:19-22). Faptul c\u0103","820 Coloseni animalele sufer\u0103 de boli \u015fi dureri, fiind supu\u00adse cele din urm\u0103, s\u0103 se plece \u00een fa\u0163a Domnului mor\u0163ii, este o dovad\u0103 c\u0103 nici ele nu sunt scu- Isus, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor fi vreodat\u0103 tite de blestemul p\u0103ca\u00adtului. \u00eemp\u0103cate. Subliniem aceasta pent\u00adru c\u0103 unii \t 3. P\u0103m\u00e2ntul a fost blestemat de Dumnez\u00adeu s-au folosit de Coloseni 1:20 pen\u00adtru a propaga dup\u0103 ce a p\u0103c\u0103tuit Adam (Gen. 3:17) \u2013 fapt \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura fals\u0103 a m\u00e2ntuir\u00adii un\u00adiv\u00adersale \u2013 potrivit eviden\u0163iat de prezen\u0163a buruienilor, a spinilor \u015fi c\u0103reia Satan \u00eensu\u015fi, \u00eeng\u00aderii c\u0103zu\u0163i \u015fi oamenii a p\u0103l\u0103midei. necredincio\u015fi vor fi cu to\u0163\u00adii \u00eemp\u0103ca\u0163i cu \t 4. \u00cen cartea Iov, Bildad ne spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 Dumnezeu, \u00een cele din urm\u00ad \u0103. Textul din \u015fi stelele nu sunt curate \u00een ochii lui Dumne\u00ad Scriptur\u0103 de care ne ocup\u00ad\u0103m limiteaz\u00ad\u0103 gradul zeu (Iov 25:5), deci se pare c\u0103 p\u0103catul a de r\u0103sp\u00e2ndire a recon\u00adcil\u00adi\u00aderii prin sintagma: afectat \u015fi sfera stelelor. lucruri de pe p\u0103m\u00e2nt sau lucruri din cer. \t 5. La Evrei 9:23 ni se spune c\u0103 \u00eensu\u015fi \u201eLucrurile de sub p\u0103m\u00ad \u00e2nt\u201c, (lucrurile infernale) ce\u00adrul a trebuit s\u0103 fie purificat. Noi nu cu\u00adnoa\u015f\u00ad nu sunt cu\u00adprin\u00adse. tem deplina semnifica\u0163ie a acestei afirm\u00ad a\u0163ii, dar \t 1:21 Pavel le aminte\u015fte colosenilor c\u0103 am putea deduce c\u0103 lucrurile cere\u015fti au fost \u00eemp\u0103carea \u00een cazul lor este deja un fapt \u00eempli\u00ad \u00eentinate prin prezen\u0163a Satanei, care are acces la nit. \u00cenainte de a fi converti\u0163i, colosenii fusese\u00adr\u0103 Dumne\u00adzeu ca p\u00e2r\u00e2\u015f al fra\u0163ilor (Iov 1:6, 7; p\u0103c\u0103to\u015fi din r\u00e2ndul neevreilor, \u00eenstr\u0103ina\u0163i de Apo. 12:10). Unii cred c\u0103 acest pasaj se refer\u0103 Dumnezeu \u015fi vr\u0103jma\u015fi ai Lui \u00een g\u00e2ndirea lor, la locuin\u0163a lui Dumne\u00adzeu; al\u0163ii cred c\u0103 este datorit\u0103 faptelor rele (Ef. 4:17, 18). Ei aveau vorba de cerurile \u00een \u00een\u0163elesul sferei a\u015ftrilor. o nevoie disperat\u0103 de a fi \u00eemp\u0103ca\u0163i, drept care, Ace\u015ftia din urm\u0103 cred c\u0103 Satan are acces la Domnul Isus Cristos, \u00een harul Lui nem\u0103rginit, Dumnezeu \u00een spa\u0163iul stelar. \u00cen orice caz, to\u0163i a luat ini\u0163iativa.\u2009\u2021 sunt de acord c\u0103 tronul lui Dumne\u00adzeu nu este \t 1:22 El i-a \u00eemp\u0103cat \u00een trupul Lui de \u00eentinat de p\u0103cat. carne, prin moarte. Nu prin via\u0163a Sa s-a \t Unul din scopurile mor\u0163ii lui Cristos a fost f\u0103cut aceasta, ci prin moartea Sa. Sintagma: de a face posibil\u0103 \u00eemp\u0103carea tuturor persoa\u00adne\u00adlor trupul Lui de carne \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Domnul \u015fi lucrurilor cu Dumnezeu. Pen\u00adtru a reali\u00adza Isus a \u00eenf\u0103ptuit \u00eemp\u0103carea prin moartea Sa pe aceasta, El a trebuit s\u0103 \u00eende\u00adp\u0103rteze vr\u0103jm\u0103\u00ad\u015fia \u015fi cruce, \u00eentr-un trup uman real (iar nu ca fiin\u0163\u0103 \u00eenstr\u0103inarea. Acest lucru El l-a realizat eficient spiritual\u0103, ca un duh, cum afirmau gnosticii). prin rezolvarea spre deplina satisfac\u00ad\u0163ie a lui Compara\u0163i Evrei 2:14-16, unde \u00centruparea lui Dumnezeu a chestiu\u00adnii p\u0103catului. Cristos este declara\u00adt\u0103 o cond\u00adi\u0163ie necesar\u0103 r\u0103s- \t C\u00e2t de cuprinz\u0103toare este reconcilierea ne-o cump\u0103r\u0103rii. Or, gnosti\u00adcii negau acest fapt. spune Colos\u00adeni 1, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) To\u0163i \t Minunatul rezultat al acestei \u00eemp\u0103c\u0103ri este cei ce cred \u00een Domnul Isus sunt deja \u00eemp\u0103ca\u0163i redat de cuvintele: ca s\u0103 v\u0103 prezinte \u00eenaintea sau reconci\u00adlia\u0163i cu Dumnezeu (v. 21). De\u015fi Lui sfin\u0163i, cura\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 vin\u0103. Ce har minu\u00adnat, lucra\u00adrea de \u00eemp\u0103care a lui Dumnezeu este ca p\u0103c\u0103to\u015fii nelegiui\u0163i s\u0103 poat\u0103 fi izb\u0103vi\u0163i de sufic\u00adient\u0103 pentru toat\u0103 omenirea, ea intr\u0103 \u00een trecutul lor, fiind str\u0103muta\u0163i \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m at\u00e2t vigoare sau devine efectiv\u0103 doar \u00een cazul celor de binecuv\u00e2ntat! Cum se expri\u00adm\u0103 \u015fi C. R. care se prevaleaz\u0103 de ea. (2) \u00cen cele din urm\u0103, Erdman: \u201e\u00cen Cristos g\u0103sim un Dumnezeu care toate lucrurile vor fi \u00eemp\u0103cate, fie lucrurile de este aproa\u00adpe, care are grij\u0103, care aude, c\u0103ruia pe p\u0103m\u00e2nt, fie cele din cer (v. 20). Asta se \u00eei pas\u0103, care se \u00eendur\u0103 \u015fi care m\u00e2ntuie\u015f\u00adte\u201c.10 refer\u0103 la crea\u0163ia animal\u0103 \u015fi la lucrur\u00adile f\u0103r\u0103 \t Deplina eficacitate a \u00eemp\u0103c\u0103rii realizat\u0103 de via\u0163\u0103, care au fost \u00eentinate de p\u0103cat. Dar nu se Cristos cu privire la ai S\u0103i se va vedea atunci refer\u0103 la Satan, la al\u0163i \u00eengeri c\u0103zu\u0163i sau la c\u00e2nd vom fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00eenaintea lui Dumnezeu oameni necredincio\u015fi. Pierzarea lor ve\u015fnic\u0103 este Tat\u0103l f\u0103r\u0103 p\u0103cat, f\u0103r\u0103 pat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 nici o acuz\u0103 prezentat\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc \u00een Scriptur\u0103. la activul nostru, c\u00e2nd, \u00eenchin\u00e2n\u00addu-ne, \u00cel vom \t Se spune c\u0103 reconcilierea se extinde la recunoa\u015fte bucuro\u015fi pe Cristos ca fiind Cel \u201eluc\u00adrurile de sub p\u0103m\u00e2nt\u201c. Este o deosebire Vrednic (Apo. 5). \u00een\u00adtre reconciliere \u015fi subjugare. Aceasta din \t 1:23 Acum apostolul Pavel adaug\u0103 unul urm\u00ad \u0103 este descris\u0103 la Filipeni 2:10: \u201ePentru ca din numeroasele dac\u010311 din aceste texte, care \u00een Numele lui Isus s\u0103 se plece orice ge\u00adnunchi s-au dovedit foarte descump\u0103nitoare pentru al celor din ceruri, de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi de sub mul\u0163i copii ai lui Dumnezeu. La prima veder\u00ade, p\u0103m\u00e2nt\u201c. Sau, cum traduce Darby: \u201eal fi\u00adin\u0163elor verse\u00adtul ar p\u0103rea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 r\u0103m\u00e2nerea noas- cere\u015fti \u015fi p\u0103m\u00ad \u00e2nte\u015fti \u015fi infernale\u201c. Toat\u00ade fiin\u0163ele tr\u0103 \u00een starea de m\u00e2ntui\u0163i ar depinde de r\u0103m\u00e2- create, chiar \u00eengerii c\u0103zu\u0163i, vor fi obligate, \u00een","Coloseni 821 nerea noastr\u0103 \u00een credin\u0163\u0103. Dac\u0103 a\u015fa ar sta \t Iar\u0103\u015fi Pavel spune despre Evanghelie c\u0103 a lucrurile, atunci cum vom putea \u00eemp\u0103ca acest fost predicat\u0103 la orice f\u0103ptur\u0103 (sau \u201e\u00eentregii verset cu alte texte din cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, crea\u0163ii\u201c) de sub cer. Evanghelia se adreseaz\u0103 cum e cel de la Ioan 10:28, 29, care declar\u0103 \u00eentregii crea\u0163ii, dar \u00eenc\u0103 nu a ajuns literal\u00admente c\u0103 nici o oaie a lui Cristos nu va pieri nicio- la toate creaturile. Pavel argumenteaz\u00ad\u0103 aici dat\u0103? necesitatea proclam\u0103rii mondiale a Evangheliei \t C\u0103ut\u00e2nd un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare, ca m\u0103rturie de autentificare. El vede \u00een aceasta am dori s\u0103 spunem de la \u00eenceput c\u0103 siguran\u0163a dovada c\u0103 ea este adaptabil\u0103 la nevoile \u00eentregii etern\u0103 a credinciosului este un adev\u0103r bine\u00ad omeniri, de pretutindeni. Versetul nu \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntat, prezentat cu claritate pe paginile NT. c\u0103 toate persoanele din lumea de atunci au Dar Scrip\u00adturile ne \u00eenva\u0163\u0103, a\u015fa cum o fac \u00een auzit Evanghelia. Aceast\u0103 misiune nu se \u00eenche- versetul de fa\u0163\u0103, \u015fi faptul c\u0103 credin\u0163a adev\u00ad\u0103rat\u0103 iase \u00eenc\u0103, ci era un pro\u00adces aflat \u00een plin\u0103 desf\u0103- \u00eentotdeauna are calitatea de perma\u00adnen\u0163\u0103, de \u015furare. Mai trebuie sublin\u00adiat c\u0103 Evanghelia a statornicie \u015fi c\u0103 o persoan\u0103 care a fost n\u0103scut\u0103 ajuns p\u00e2n\u0103 la mar\u00adginile lumii biblice, adic\u0103 \u00een cu adev\u0103rat din Dumnezeu va merge, cu cre- toate col\u0163urile lumii Mediterane. din\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Continuar\u00adea este dovada \t Pavel se nume\u015fte slujitor, termenul nea\u00ad realit\u0103\u0163ii. Desigur exist\u0103 \u00eentotdeauna pericolul v\u00e2nd nici o conota\u0163ie de oficialitate; nu deno\u00adt\u0103 alunec\u0103rii \u015fi abaterii de la calea cea dreapt\u0103, nici un post suspus, ci o pozi\u0163ie de slujire, \u00een dar cre\u015ftinul chiar dac\u0103 mai cade, se ridic\u0103 din smerenie. (\u00cen latin\u0103 minister, de unde \u015fi ter- nou (Pro. 24:16). El nu se dezice de credin\u0163a menul modern de \u201eministru\u201c, adic\u0103 slujitor al lui. publicului. \u00cen engleza curent\u00ad\u0103 termenul de \t Duhul lui Dumnezeu a g\u0103sit cu cale s\u0103 minister are \u00een\u0163elesul de cleric, pastor sau slu- insereze de multe ori conjunc\u0163ia \u201edac\u0103\u201c \u00een jitor al amvonului, n.tr.). pasajele din cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pentru a-i D. S\u0007 lujba \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Pavel (1:24-29) soma pe cei ce rostesc numele lui Cristos, \t 1:24 Ultimele \u015fase versete din capitolul 1 pun\u00e2nd la \u00eencercare realitatea m\u0103rturiei lor. De descriu slujba lui Pavel. Mai \u00eent\u00e2i, ea s-a desf\u0103- aceea, nu am dori s\u0103 \u015ftirbim cu nimic prin \u015furat \u00eentr-o atmosfer\u0103 de suferin\u0163\u0103. Scriind din cuvintele noastre t\u0103i\u015ful acestor versete, dup\u0103 \u00eenchisoare, Pavel poate spune c\u0103 acum se bucu- cum s-a exprimat cineva: \u201eAceste \u00abdac\u0103\u00bb din r\u0103 \u00een suferin\u0163ele sale pentru sfin\u0163i, adic\u0103, din Scriptur\u0103 au darul de a-i examina pe cre\u015ftinii pricina lor. Ca slujitor al Domnului Isus Cristos, afla\u0163i \u00een lume, prezent\u00e2ndu-i apoi ca pe unii el a fost chemat s\u0103 \u00eendure nespuse greut\u0103\u0163i, care au trecut cu brio examenul sufletului\u201c. prigoane \u015fi suferin\u00ad\u0163e. Toate acestea au fost pen- \t Pridham comenteaz\u0103 \u015fi el pe marginea pro- tru el un privileg\u00adiu \u2013 privilegiul de a completa voc\u0103rii g\u0103site \u00een aceste versete: ce lipsea \u00een sufer\u00adin\u0163ele lui Cristos. Ce vrea s\u0103 spun\u0103 apostolul prin asta? Mai \u00eent\u00e2i, nu poate Cititorul va constata, \u00een urma studierii atente a fi o referire la suferin\u0163ele isp\u0103\u015fitoare ale Cuv\u00ad\u00e2ntului, c\u0103 Duhul are obiceiul s\u0103 al\u0103ture cel\u00ador Domnu\u00adlui Isus Cristos pe cruce, c\u0103ci acestea mai plenare \u015fi absolute afirma\u0163ii ale haru\u00adlui au fost ispr\u0103vite odat\u0103 pentru totdeauna \u015fi an\u00adumite aten\u0163ion\u0103ri sau avertismente ce presup\u00adun nimeni nu mai poate lua parte la ele. Dar exis- un e\u015fec total din partea unora care sunt cred\u00adin\u00ad t\u0103 un sens \u00een care Domnul Isus \u00eenc\u0103 mai cio\u015fi doar cu numele... Avertismentele care \u00eei sufer\u0103. C\u00e2nd Saul din Tars a fost dobor\u00e2t la zg\u00e2rie \u00een urechi pe cei nesinceri \u00een m\u0103rturia lor p\u0103m\u00e2nt pe drumul spre Damasc, el a auzit o sunt \u00eens\u0103 sorbite cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 de sufletele evla- voce din cer, spun\u00e2nd: \u201eSaule, Saule, de ce vioase... Scopul tuturor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi\u00adlor de felul celor M\u0103 prigo\u00adne\u015fti?\u201c Saul nu fusese con\u015ftient c\u0103-L prezentate aici este de a \u00eencura\u00adja credin\u0163a, iar pe persec\u00adut\u0103 pe Domnul \u2013 el nu-i persecutase de alt\u0103 parte, de a condamna, prin anticip\u00adare, pe dec\u00e2t pe cre\u015ftini. Dar el a aflat c\u0103 persecut\u00e2n- cei nep\u0103s\u0103tori \u015fi \u00eencrez\u0103tori \u00een for\u0163ele lor, care du-i pe credincio\u015fi, el L-a persecutat pe M\u00e2ntui\u00ad m\u0103rturisesc doar cu buzele.12 torul lor. Capul din cer resimte suferin\u0163ele Trupul\u00adui S\u0103u de pe p\u0103m\u00e2nt. \t Negre\u015fit g\u00e2ndindu-se la gnostici, aposto\u00adlul \t Astfel, apostolul Pavel consider\u0103 toate sufe- \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe coloseni s\u0103 nu nu se abat\u0103 de rin\u0163ele pe care cre\u015ftinii sunt nevoi\u0163i s\u0103 le \u00eendure la n\u0103dejdea care \u00eenso\u0163e\u015fte Evanghelia sau pe din pricina Domnului Isus ca parte integrant\u0103 care o inspir\u0103 Evanghelia. Ei trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2- din suferin\u0163ele lui Cristos care au mai r\u0103mas. n\u0103 statornici \u00een credin\u0163a de care au auzit de la Aici sunt incluse suferin\u0163ele din pricina neprih\u0103- Epafras, \u00eentemeia\u0163i \u015fi neclinti\u0163i \u00een ea.","822 Coloseni nirii, suferin\u0163ele de dragul Lui (purt\u00e2nd ocara el a fost ales s\u0103 fie cel care s\u0103 transmit\u0103 acest Lui) \u015fi suferin\u0163ele din pricina Evangheliei. adev\u0103r scump Neamur\u00adilor. \u00cen el se cuprinde \t Dar suferin\u0163ele lui Cristos se refer\u0103 nu pozi\u0163ia unic\u0103 a biseri\u00adcii \u00een rela\u0163ia ei cu Cristos numai la suferin\u0163ele pentru Cristos, ci de\u00adscriu \u015fi cu dispen\u00adsa\u0163iile, biseri\u00adca av\u00e2nd constitu\u0163ia ei \u015fi acela\u015fi fel de suferin\u0163e pe care le-a \u00eendurat \u015fi proprie, n\u0103dejdea \u015fi destinul ei distinctiv, pre- M\u00e2ntuitorul c\u00e2nd S-a aflat pe p\u0103m\u00e2nt, de\u015fi pe cum \u015fi celelalte adev\u0103ruri numeroase privitoare o scar\u0103 mult mai mic\u0103. la via\u0163a \u015fi ordinea ei, pe care Dumnezeu le-a \t Suferin\u0163ele \u00eendurate de apostolul \u00een trupul \u00eencredin\u0163at lui Pavel \u015fi celorlal\u0163i apostoli. s\u0103u au fost din pricina trupului lui Cristos, \t C\u00e2nd spune el: pe care Dumnezeu mi-a adic\u0103 pentru biserica Lui. Suferin\u0163ele oamen\u00adilor da\u00adt-o pentru voi, \u00eei consider\u0103 pe coloseni cre\u00ad nem\u00e2ntui\u0163i sunt, \u00eentr-o anumit\u0103 privin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 \u00add\u00ad\u00ad\u00adincio\u015fi neevrei. Apostolul Petru fu\u00ads\u00adese trimis sens, c\u0103ci nu se atinge nici un grad ridi\u00adcat de s\u0103 predice poporului evreu, \u00een timp ce lui demnitate. Ele nu sunt altceva dec\u00e2t o antici- Pavel i se \u00eencredin\u0163ase o misiune sim\u00ad ilar\u0103, pare a chinurilor iadului, pe care le vor \u00eendura destinat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een principal neevrei\u00adlor. pe veci de veci. Nu tot a\u015fa este cu suferin\u0163ele \t Una din cele mai dificile sintagme din cre\u015ftinilor. C\u00e2nd ace\u015ftia sufer\u0103 pentru Cristos, acest capitol este: ca s\u0103 \u00eentregesc Cuv\u00e2ntul lui \u00eentr-un sens foarte real \u00censu\u015fi Cristos sufer\u0103 cu Dumnezeu. Ce vrea s\u0103 spun\u0103 Pavel cu asta? ei. Mai \u00eent\u00e2i, \u015ftim c\u0103 nu se refer\u0103 la \u00eenche\u00adierea \t 1:25 Slujitorul ei am fost f\u0103cut eu. Pavel cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, prin ad\u0103uga\u00adrea ulti- deja a folosit aceast\u0103 sintagm\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul ver- mei c\u0103r\u0163i, cea de fa\u0163\u0103. Dup\u0103 c\u00e2te \u015ftim setului 23. Acum \u00eens\u0103 o repet\u0103, cu o anum\u00ad it\u0103 Apocalipsa, redactat\u0103 de Ioan, a fost ultima deosebire. Apostolul avea o slujb\u0103 du\u00adbl\u0103: \u00eent\u00e2i, carte care a completat alc\u0103tuirea NT, pe plan fusese \u00eemputernicit s\u0103 predice Evanghelia (v. calendaristic. Atunci care e sensul spuselor lui 23); \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, fusese trimis s\u0103 pre- Pavel, c\u0103 \u00eentrege\u015fte cuv\u00e2ntul lui Dumne\u00adzeu? dea \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura mi\u00adnunatei taine despre biseric\u0103 \t Mai \u00eent\u00e2i, a \u00eentregi \u00eenseamn\u0103 a declara pe (v. 25). G\u0103sim aici \u00eenv\u0103\u0163\u0103min\u00adte de mare pre\u0163 de-a-ntregul, a face cunoscut. Astfel, Pavel pentru orice slu\u00adjitor adev\u0103rat al lui Cristos \u00een declarase tot sfatul lui Dumnezeu. \u00cen al doilea sensul c\u0103 nu se a\u015fteapt\u0103 de la noi doar s\u0103-i r\u00e2nd, am dori s\u0103 suger\u0103m c\u0103 Pavel a \u00eentregit condu\u00adcem pe oam\u00ad eni la Cristos, prin sau \u00eemplinit cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu din punct Evanghelie, \u015fi apoi s\u0103-i abandon\u0103m, l\u0103s\u00e2ndu-i de vedere al doctrinei. Marele adev\u0103r al tainei s\u0103 se descur\u00adce cum pot. Dimp\u00adotriv\u0103, ni se [bisericii] formeaz\u0103 cheia de bolt\u0103 a revela\u0163iei cere s\u0103 canaliz\u00ad\u0103m ef\u00adorturile de evanghel\u00adizare NT. \u00centr-un mod c\u00e2t se poate de real, ea com- \u00een direc\u0163ia form\u0103\u00adrii de biserici nou-testamentale pleteaz\u0103 salba de su\u00adbiecte tratate de NT. De\u015fi locale, \u00een car\u00ade converti\u0163ii s\u0103 poat\u0103 fi zidi\u0163i \u00een alte c\u0103r\u0163i au fost scrise la o dat\u0103 ulterioa\u00adr\u0103 credin\u00ad\u0163a cea mai sf\u00e2nt\u0103, transmi\u0163\u00e2ndu-li-se celor redactate de Pavel, totu\u015fi ele nu con\u0163in inclusiv \u00een\u00adv\u0103\u0163\u00ad\u0103tura \u015fi ade\u00adv\u0103rul despre biseric\u0103. alte taine noi ale credin\u0163ei care s\u0103 nu fi fost Dom\u00adnul vrea ca bebelu\u00ad\u015fii Lui s\u0103 fie \u00eendruma\u0163i deja tratate de aposto\u00adlul Pavel \u00een scrie\u00adrile sale. spre sta\u0163ii de hr\u0103nire, unde s\u0103 li se asigure o \u00centr-un sens foarte real, revela\u0163iile privitoare la nu\u00adtri\u0163ie \u00eendestul\u0103toare \u015fi unde s\u0103 poat\u0103 cre\u015f\u00adte. taina bisericii \u00eentregesc cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. \t Astfel \u00een Coloseni 1 am v\u0103zut (1) cele Nimic din ce s-a ad\u0103ugat mai t\u00e2rziu nu a mai dou\u0103 aspecte ale preeminen\u0163ei lui Cristos, (2) fost nou \u00een acela\u015fi sens. cele dou\u0103 aspecte ale \u00eemp\u0103c\u0103rii realizate de \t 1:26 Faptul c\u0103 \u00eentregirea de c\u0103tre Pavel a Cristos \u015fi (3) cele dou\u0103 aspecte ale slujbei lui cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu a avut de a face cu Pavel. Aici, \u00een versetul 25, c\u00e2nd Pavel spune: taina reiese din versetul de fa\u0163\u0103, anume taina \u201eAl c\u0103rei slujitor am fost f\u0103cut eu\u201c, el se \u0163inut\u0103 ascuns\u0103 din veacuri \u015fi din genera\u0163ii, refer\u0103 la slujba sa cu privire la biseric\u0103, \u015fi nu dar descoperit\u0103 acum sfin\u0163ilor S\u0103i. \u00cen NT o la Evanghelie, cum reiese din sintagma urm\u0103\u00ad tain\u0103 este un adev\u0103r nedescope\u00adrit anterior, dar toare: potrivit administr\u0103rii (sau \u201edispensa\u00ad care a fost f\u0103cut cunoscut acum fiilor oameni- \u0163iei\u201c) pe care mi-a dat-o Dumne\u00adzeu pentru lor prin apostolii \u015fi profe\u00ad\u0163ii NT. Este un adev\u0103r voi. Un administrator are datoria s\u0103 \u00eengri\u00adjeasc\u0103 la care omul nu putea ajunge nicidecum prin de interesele sau de proprietat\u00adea altuia. Pavel propria sa inteligen\u0163\u0103, dar pe care Dumnezeu era administrator sau isprav\u00adnic \u00een sen\u00adsul c\u0103 \u00een harul Lui a \u00eeng\u0103du\u00adit s\u0103 fie f\u0103cut cunoscut. m\u0103re\u0163ul adev\u0103r despre biseri\u00adc\u0103 i-a fost \u00eencre- \t Versetul acesta este unul din multele din din\u0163at lui, \u00een mod deosebit. De\u015fi taina Trupului NT care ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 adev\u0103rul privitor la lui Cristos nu i-a fost revelat\u0103 doar lui, totu\u015fi bi\u00adseric\u0103 nu era cunoscut \u00een perioada Vechiu\u00adlui","Coloseni 823 Testament, c\u0103ci fusese \u0163inut ascuns de veacuri locuin\u0163a \u00een inima unui neevreu \u2013 ei bine, asta \u015fi de genera\u0163ii (Ef. 3:2-13; Rom. 16:25-27). a fost incredibil!\u201c \u015ei totu\u015fi exact asta presupu- Astfel este gre\u015fit s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 biserica ar fi ne taina: \u201ec\u0103 adic\u0103 Neamurile sunt \u00eempreun\u0103 \u00eenceput cu Adam sau cu Avra\u00adam. Biserica a mo\u015ftenitoare cu noi, alc\u0103tuind acela\u015fi trup, \u00eenceput \u00een ziua de Rusalii, iar adev\u0103rul despre lu\u00e2nd parte cu noi la aceea\u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 \u00een biseric\u0103 a fost descoperit apostolilor. Biserica Cristos prin Evanghelie\u201c (Ef. 3:6). Pentru a \u00een NT nu este totuna cu Israelul din Vechiul sublinia importan\u0163a acestui adev\u0103r, apostolul nu Testament, ci este o real\u00aditate cu totul \u015fi cu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 spune \u201etaina\u201c sau \u201egloria totul nou\u0103, ce n-a existat \u00een prealabil. acestei taine\u201c, ci bog\u0103\u0163iile slavei tainei aceste\u00ad \t Ob\u00e2r\u015fia Israelului se identific\u0103 cu mom\u00ad entul ia, comas\u00e2nd o seam\u0103 de cuvinte, pentru a chem\u0103rii lui Avraam de c\u0103tre Dumn\u00adezeu, din imprima \u00een cititor\u00adii epistolei sale faptul c\u0103 Ur, din \u0163ara haldeilor, c\u00e2nd acesta a renun\u0163at acesta este un ade\u00adv\u0103r sl\u0103vit, care trebuie tratat la celelalte popoare \u015fi la p\u0103catele \u015fi idolatria de ei cu toat\u0103 aten\u0163ia. acestora. Dumnezeu a f\u0103cut o na\u0163\u00adiune din \t Care este Cristos \u00een voi, n\u0103dejdea sla\u00advei. s\u0103m\u00e2n\u0163a lui Avraam, distinct\u0103 de toate celelalte Cristos care locuie\u015fte \u00een credincio\u015fi este n\u0103dej- na\u0163iuni \u015fi separat\u0103 de ele. Biserica este exact dea lor de slav\u0103. Noi nu avem alt titlu de reversul acesteia, fiind o uniune de credincio\u015fi proprietate, alt drept de a merge \u00een cer dec\u00e2t din toate rasele \u015fi na\u0163ion\u00adalit\u0103\u0163ile, reuni\u0163i \u00eentr-un M\u00e2ntuitorul nostru \u00censu\u015fi. Faptul c\u0103 El locu- singur Trup \u015fi desp\u00ad\u0103r\u0163i\u0163i moral \u015fi duhovnice\u015fte ie\u015fte \u00een noi face ca cerul s\u0103 ne fie at\u00e2t de de to\u0163i cei\u00adlal\u0163i. Faptul c\u0103 biserica nu este asigurat de parc\u0103 deja ne-am afla acolo! continua\u00adrea Israelu\u00adlui se poate vedea dintr-o \t 1:28 Sintagma pe El \u00cel predic\u0103m este seam\u0103 de lucruri, de pild\u0103, din analogia cu semn\u00ad\u00adificativ\u0103. Desigur, El se refer\u0103 la Domn\u00adul \u201em\u0103slinul\u201c, folosit\u0103 de Pavel la Romani 11, Isus Cristos (v. 27). Pavel spune c\u0103 pred\u00adic\u00ad\u0103 o pentru a ar\u0103tat c\u0103 na\u0163iunea Israel \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 Persoan\u0103. Cu alte cuvinte, nu \u015fi-a pier\u00add\u00adut tim- iden\u00adtitatea dis\u00adtinct\u0103, dar c\u0103 orice evreu care pul cu politic\u0103 sau filozofie, ci \u015fi-a con\u00adcentrat crede \u00een Cristos devine membru al bisericii mesajul asupra Persoanei Dom\u00adnu\u00adl\u00adu\u00ad\u00ad i Isus \u00censu\u015fi, (Col. 3:10, 11). pentru c\u0103 \u015fi-a dat seama c\u0103 cre\u015ft\u00ad\u00adi\u00adnismul este \t 1:27 Adev\u0103rul acestei taine poate fi rezu- Cristos. Avertiz\u00e2ndu-l pe ori\u00adc\u00ad e om \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2n\u00ad mat dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) Biserica este Trupul du-l pe orice om \u00een toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea, ca lui Cristos. To\u0163i credincio\u015fii sunt m\u0103dulare ale s\u0103-l putem prezent\u00ada pe orice om des\u0103v\u00e2r\u015fit Trupului, fiind destina\u0163i s\u0103 fie p\u0103rta\u015fi ve\u015fnici la \u00een Cristos Isus. A\u00adv\u00ad\u00ad\u00adem aici alte detalii despre slava lui Cristos. (2) Dom\u00adnul Isus este Capul slujba prea\u00adi\u00adu\u00ad\u00ad bitu\u00adlui apostol, ce vestea cuv\u00e2ntul Trupului, asigur\u00e2ndu-i via\u0163a, seva, alimenta\u0163ia \u015fi de la om la om. Pe cei nem\u00e2ntui\u0163i \u00eei avertiza c\u0103l\u0103uzirea. (3) Evreii nu beneficiaz\u0103 de nici un de groaz\u00adnica m\u00e2nie care va veni \u015fi-i \u00eenv\u0103\u0163a pe tratament preferen\u0163ial c\u00e2nd vine vorba de intra- sfin\u0163i marile adev\u0103ruri ale credin\u0163ei cre\u015fti\u00adne. rea \u00een s\u00e2nul bisericii, dup\u0103 cum Neamurile nu \t Apoi vedem accentul pe care \u00eel punea sunt deloc dezavantajate \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. At\u00e2t apostolul pe lucrarea de consolidare, imediat evreii, c\u00e2t \u015fi Neamurile devin m\u0103dulare ale urm\u0103toare convertirii. El resim\u0163ea o mare res- Trupului prin credin\u0163\u0103, form\u00e2nd un singur om ponsabilitate fa\u0163\u0103 de cei pe care \u00eei \u00eendrepta (Ef. 2:15; 3:6). Faptul c\u0103 Neamurile pot fi m\u00e2n- spre M\u00e2ntuitorul. El nu se mul\u0163umea s\u0103 vad\u0103 tuite nu a fost un adev\u0103r ascuns \u00een VT; dar sufletele m\u00e2ntuite \u015fi apoi s\u0103-\u015fi ia la revedere. faptul c\u0103 Neamurile convertite vor fi \u00eempreun\u0103 El dorea s\u0103-l prezinte pe orice om des\u0103v\u00e2r\u015fit m\u0103dulare ale Trupului lui Cristos, c\u0103 vor fi al\u0103- \u00een Cristos Isus. Pavel se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe sine ca turi de El \u00een slav\u0103, domnind cu El \u2013 ei bine, un preot ce aduce jertfe lui Dumnezeu. Jert\u00ad acesta a fost un adev\u0103r necu\u00adnoscut \u00een VT. fele de aici sunt b\u0103rba\u0163i \u015fi femei. \u00cen ce condi\u00ad \t Aspectul anumit pe care \u00eel subliniaz\u0103 Pavel \u0163ii \u00eei ofer\u0103 el Domnului? Sunt ei slabi? Sau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu taina bisericii \u00een versetul 27 este ni\u015fte bebelu\u015fi \u00een Cristos? Adev\u0103rul e c\u0103 apos- faptul c\u0103 Domnul Isus este dispus s\u0103 locuiasc\u0103 tolul \u00eei vrea s\u0103 fie cre\u015ftini maturi, dezv\u00adolta\u0163i, \u00een inima Neamurilor. Cristos \u00een voi n\u0103dejdea adul\u0163i. El vrea ca ei s\u0103 fie ancora\u0163i \u00een adev\u0103r. slavei. Aceste cuvinte au fost adresate colose- Avem noi pe inim\u0103 aceea\u015fi povar\u0103 pentru cei nilor, deci unor Neamuri, neevrei, drept care pe care i-am \u00eendrumat la Cristos? F. B. Meyer exclam\u0103: \u201eFapt\u00adul c\u0103 El a consim- \t 1:29 Tocmai spre atingerea acestui \u0163el \u0163it s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een inima unui copil al lui munc\u00adea Pavel din greu, al\u0103turi de ceilal\u0163i Avraam a fost considerat un act minunat de a\u00adpostoli. \u015ei totu\u015fi el \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 nu condescenden\u0163\u0103, dar apoi faptul c\u0103 \u015ei-a f\u0103cut f\u0103\u00adcea toate acestea cu for\u0163ele proprii, ci potri\u00ad","824 Coloseni vit lucr\u0103rii Lui, care se arat\u0103 cu putere \u00een el. \t A doua parte a rug\u0103ciunii este ca ei s\u0103 fie Cu alte cuvinte, el \u015fi-a dat seama c\u0103 numai \u00een un\u00ad i\u0163i \u00een dragoste. Dac\u0103 sfin\u0163ii vor tr\u0103i \u00een p\u0103r\u00ad m\u0103sura \u00een care era \u00een\u00advrednicit de Domnul t\u0103\u015fie curat\u0103, sf\u00e2nt\u0103 \u015fi plin\u0103 de iubire unii cu putea el s\u0103-L slujeasc\u0103. El era con\u00ad\u015ftient de al\u0163\u00adii, atunci vor prezenta un front comun faptul c\u0103 Domnul lucra \u00een el cu putere, \u00een \u00eemp\u00adotriva oric\u0103ror atacuri ale vr\u0103jma\u015fului. De c\u0103l\u0103toriile pe care le f\u0103cea Pavel, din loc \u00een a\u00adse\u00admenea, dac\u0103 inimile lor vor fi pline de c\u0103l\u00ad loc, s\u0103dind biserici \u015fi hr\u0103\u00adnindu-i duhovn\u00adice\u015fte dura iubirii fa\u0163\u0103 de Cristos, El le va desco\u00adperi pe sfin\u0163ii lui Dumne\u00adzeu. a\u00addev\u0103rurile mai profunde ale credin\u0163ei cre\u015fti\u00adne. \t Versetele 28 \u015fi 29 sunt deosebit de utile Este un principiu binecunoscut al Scriptu\u00adrii, c\u0103 pentru noi \u00een traducerea Phillips: Domnul descoper\u0103 secretele Sale celor care \u00cei sunt apropia\u0163i. De pild\u0103, Ioan este a\u00adpostolul A\u015fadar, natural, c\u0103 \u00cel vestim pe Cristos. Noi \u00eei care se rezema la pieptul lui Isus \u015fi nu \u00eent\u00e2m- avertiz\u0103m pe to\u0163i cei \u00eent\u00e2lni\u0163i de noi \u015fi-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pl\u0103tor lui i s-a dat m\u0103rea\u0163a revela\u0163ie a lui Isus pe to\u0163i c\u00e2\u0163i putem tot ceea ce \u015ftim despre El, Cristos. pentru ca, dac\u0103 este posibil, s\u0103-l aducem pe fieca- \t \u00cen continuare Pavel s-a rugat ca ei s\u0103 re om la maturitatea deplin\u0103 \u00een Cristos. \u00cen vede- capete toate bog\u0103\u0163iile siguran\u0163ei depline a rea acestui lucru, muncesc eu tot timpul, cu toat\u0103 \u00een\u0163elegerii. Asta pentru c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce c\u0103p\u0103- t\u0103ria pe care mi-o d\u0103 Dumnezeu. tau tot mai mult\u0103 \u00een\u0163elegere a credin\u0163ei cre\u015fti- ne, cu at\u00e2t mai convin\u015fi erau de autenti\u00adcitatea E. S\u0007 uficien\u0163a lui Cristos \u00een fa\u0163a pericolelor ei. Cu c\u00e2t erau cre\u015ftinii mai bine ancora\u0163i \u00een filozofiei, legalismului, misticismului \u015fi credin\u0163\u0103, cu at\u00e2t mai mic era pericolul alunec\u0103- ascetismului rii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile false din vremea aceea. \t Sintagma siguran\u0163a deplin\u0103 apare \u00een trei \t 2:1 Versetul acesta este str\u00e2ns legat de ip\u00ados\u00adtaze \u00een NT. (1) Deplina asigurare a cre\u00ad ultimele dou\u0103 versete din capitolul 1. Acolo din\u0163ei \u2013 noi ne bizuim pe cuv\u00e2ntul lui Dum\u00ad apostolul Pavel descria str\u0103duin\u0163ele sale de a-l nezeu, pe m\u0103rturia Sa fa\u0163\u0103 de noi (Ev. 10:22). \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa pe fiecare credincios \u00eentr-o stare de (2) Siguran\u0163a deplin\u0103 a \u00een\u0163elegerii \u2013 noi \u015ftim maturitate \u00een Cristos, prin predare \u015fi predica\u00adre. \u015fi suntem asigura\u0163i (Col. 2:2). (3) Si\u00adguran\u0163a Aici str\u0103duin\u0163ele sale sunt de alt\u0103 natur\u0103, fiind deplin\u0103 a n\u0103dejdii \u2013 noi \u00eenaint\u0103m pe c\u0103rarea definite drept un mare conflict pe care \u00eel cre\u015ftin\u0103 plini de n\u0103dejde cu privir\u00ade la punctul poart\u0103 apostolul \u00een rug\u0103ciune \u00een folosul unora final al drumului acestuia (E\u00advrei 6:11). pe care \u00eenc\u0103 nu i-a \u00eent\u00e2lnit \u00een persoan\u0103. Din \t Punctul culminant al rug\u0103ciunii lui Pavel \u00eel prima zi c\u00e2nd a auzit despre coloseni, Pavel constituie cuvintele: ca s\u0103 cunoasc\u0103 dep\u00ad lin s-a rugat pentru ei \u015fi pentru cei din Laodiceea, taina lui Dumnezeu, at\u00e2t pe Tat\u0103l, c\u00e2t pe precum \u015fi pentru al\u0163i cre\u015ftini cu care nu a Cristos. avut \u00eenc\u0103 prilejul s\u0103 fac\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 (vezi Apo. \t Ce vrea s\u0103 spun\u0103 Pavel prin \u00eendem\u00adnul ca 3:14-19, unde este descris\u0103 starea trist\u0103 \u00een care ei s\u0103 cunoasc\u0103 taina lui Dumnez\u00ad eu... \u015fi a lui s-a aflat mai t\u00e2r\u00adziu biserica din acea localita- Cristos? Trebuie precizat c\u0103 Pavel continu\u0103 s\u0103 te). se refere la adev\u0103rul despre biser\u00adic\u0103 \u2013 Cristos, \t Versetul 1 este o m\u00e2ng\u00e2iere pentru cei ce Capul Trupului, \u015fi to\u0163i credinc\u00adio\u015fii, m\u0103dulare \u00een nu au avut niciodat\u0103 privilegiul de a se anga\u00adja acest Trup. Dar aspectul particul\u00adar al tainei \u00een slujba public\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura pe care o des\u00ad avut \u00een vedere de apostol este c\u0103petenia lui prindem de aici este c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne sim\u00ad Cristos. El dore\u015fte ca sfin\u0163ii s\u0103 recunoasc\u0103 \u0163im limita\u0163i de ceea ce putem face \u00een prezen\u0163a acest adev\u0103r. El \u015ftie c\u0103 dac\u0103 ei \u00ee\u015fi vor da altora oameni. Noi putem s\u0103-L slujim pe seama de m\u0103re\u0163ia Capu\u00adlui, ei nu vor fi ab\u0103tu\u0163i Domnul \u00een intimitatea c\u0103m\u0103ru\u0163ei noastre, pe de la calea dreapt\u0103 de c\u0103tre gnosti\u00adcism sau de genunchi, la rug\u0103ciune. Dac\u0103 ajungem totu\u015fi alte culte nelegiuite care \u00eei ame\u00adnin\u0163au. s\u0103 slujim \u00een public, eficacitatea noastr\u0103 depin\u00ad \t Pavel vrea ca sfin\u0163ii s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 din de, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de p\u0103rt\u0103\u015fia perso\u00adnal\u0103 \u015fi Crist\u00ados, s\u0103-I utilizeze resursele, s\u0103-\u015fi trag\u0103 seva st\u0103ruin\u0163a noastr\u0103 \u00eenaintea lui Dum\u00adnezeu. din El \u00een orice situa\u0163ii de criz\u0103. El dore\u015ft\u00ade ca \t 2:2 \u00cen acest verset ni se prezint\u0103 con\u0163inut\u00adul ei s\u0103 vad\u0103 c\u0103 Cristos, cum arat\u0103 Alfred exact al rug\u0103ciunii lui Pavel. Prima parte a Mace, rug\u0103ciunii este pentru ca s\u0103 li se \u00eencuraje\u00adze inimile. Pe coloseni \u00eei p\u0103\u015ftea pericolul \u00eenv\u0103\u0163\u0103- ...este \u00een ai S\u0103i, av\u00e2nd toate atributele Dumneze\u00ad turilor gnosticilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eencura- irii \u015fi ale nem\u0103rginitelor \u015fi nespus de m\u0103re\u0163elor jarea de aici \u00eenseamn\u0103 confirmare sau \u00eent\u0103rire.","Coloseni 825 resurse, pentru ca ei s\u0103 nu mai trebuiasc\u0103 s\u0103 ape- posed\u0103 adev\u0103rul, va c\u0103uta s\u0103-\u015fi fac\u0103 adep\u0163i leze la cineva din afara Lui, \u00een nici o privin\u0163\u00ad\u0103. printr-o prezentare viclean\u0103 a mesajului. Este \u201eLor Dumnezeu a binevoit s\u0103 le fac\u0103 cunosc\u00adute exact ceea ce fac ereticii, \u00een mod curent, for- BOG\u0102\u0162IILE slavei ACESTEI TAINE printre mul\u00e2ndu-\u015fi argumentele de la simple probabili- Neamuri: ADIC\u0102 CRISTOS \u00ceN VOI, n\u0103dejdea t\u0103\u0163i \u015fi cl\u0103dind un sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pe sim- slavei\u201c (Col. 1:27). Adev\u0103rul acestei afirma\u0163ii, ple deduc\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 un om cunoscut \u00een mod deplin, constituie antidotul sigur predic\u0103 adev\u0103rul lui Dum\u00adnezeu, atunci el nu \u015fi imbatabil la orgoliul laodiceni\u00adlor, la teologia are nevoie s\u0103 se bizuie pe ele\u00admente cum ar fi ra\u0163ionalist\u0103, la religia tradi\u0163ional\u0103, la mediile \u015fi elocin\u0163a sau dib\u0103cia argu\u00admentelor sale. spiritismul posedate de demoni, precum \u015fi la Adev\u0103rul pose\u00add\u0103 \u00een el \u00eensu\u015fi cele mai imbata\u00ad orice form\u0103 de opozi\u0163ie sau pl\u0103smu\u00adire.13 bile argumen\u00adte; ca un leu, el \u015ftie s\u0103 se apere, magistral. \t 2:3 \u00cen Cristos sunt ascunse toate como\u00adri\u00adle \t 2:5 Versetul acesta arat\u0103 c\u00e2t de intim era \u00een\u0163elepciunii \u015fi cunoa\u015fterii. Desigur, gnost\u00adicii familiarizat apostolul Pavel cu problemele \u015fi se l\u0103udau c\u0103 posed\u0103 o \u00een\u0163elegere mult supe- pericolele ce-i p\u00e2ndeau pe coloseni. El se \u00eenf\u0103- rioar\u0103 celei pe care o g\u0103sim pe pa\u00adginile reve- \u0163i\u015feaz\u0103 ca un ofi\u0163er militar, care \u00ee\u015fi pri\u00adve\u015fte la\u0163iei divine. \u00cen\u0163elepciunea lor era \u00een\u00ads\u0103 ceva trupele aliniate, gata s\u0103 fie inspectate. Celelalte adi\u0163ional la ceea ce se g\u0103sea \u00een Crist\u00ados sau \u00een dou\u0103 cuvinte: buna voastr\u0103 r\u00e2nd\u00ad uial\u0103 \u015fi cre\u015ftinism. Dar aici Pavel spune c\u0103 toate t\u0103ria credin\u0163ei voastre sunt \u00een original ter- comorile \u00een\u0163elepciunii \u015fi cu\u00adnoa\u015fterii sunt meni \u00eemprumuta\u0163i din limbajul militar. Primul ascunse \u00een Cristos, Capul. Prin urmare, credin- descrie alinierea ordonat\u0103 a unei companii de cio\u015fii nu au trebuin\u0163\u0103 s\u0103 treac\u0103 de ceea ce este solda\u0163i, iar al doilea scoate \u00een eviden\u0163\u0103 frontul scris \u00een Scriptur\u0103. Com\u00ad orile aflate \u00een Cristos comun pe care \u00eel prezint\u0103 ace\u015ftia. Pavel se sunt ascunse de nec\u00adredin\u0163\u0103; \u015fi p\u00e2n\u0103 \u015fi credin- bucur\u0103 c\u00e2nd vede (\u00een duh, nu \u00een trup) cu c\u00e2t\u0103 ciosul trebuie s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Cristos \u00een statornicie r\u0103m\u00e2n colose\u00adnii fideli cuv\u00e2ntului lui mod intim, pentru a putea p\u0103trunde \u00een aceste Dumnezeu. comori. \t 2:6 Aici Pavel \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 continue cum au pornit ini\u0163ial la drum, adic\u0103 prin cre\u00ad Cristos este \u00een credincios \u00een calitate de Cap, de din\u0163\u0103. Dup\u0103 cum L-a\u0163i primit pe Cris\u00adtos Isus cent\u00adr\u00adu \u015fi izvor de resurse. Prin caracterul vast al Domnul, a\u015fa s\u0103 \u015fi umbla\u0163i \u00een El. Ac\u00adcentul se bo\u00adg\u0103\u00ad\u0163iilor Sale nep\u0103trunse, prin bog\u0103\u0163ia Sa pre\u00ad pune aici pe cu\u00adv\u00e2ntul Domn. Cu alte cuvinte, eminent\u0103 de infinit\u0103 m\u0103re\u0163ie, prin tot ce este El ei au recu\u00adnoscut c\u0103 \u00een El g\u0103sesc resursele e\u00adsen\u0163\u00adialmente ca Dumnezeu, prin tot ceea ce a depline, su\u00adficien\u0163a total\u0103 la orice nevoie a lor. re\u00adalizat El \u00een cadrul crea\u0163iei \u015fi al r\u0103scump\u0103r\u0103r\u00adii, El a fost \u00eentru totul de ajuns nu numai pentru prin gloriile Sale personale, morale \u015fi oficia\u00adle, El m\u00e2ntuir\u00adea lor, ci \u015fi pentru toate aspectele vie\u0163ii fac\u00ad\u00ade s\u0103 nu mai existe loc \u00een credincios pentru cre\u015ftine. Acum Pavel \u00eei \u00een\u00addeamn\u0103 pe sfin\u0163i s\u0103 toat\u00ad\u00ad\u0103\u00ad pleiada de profesori, autori, medii, critici \u015fi cont\u00adinue s\u0103 recunoasc\u0103 domnia lui Cristos. Ei to\u0163i ceilal\u0163i care s-au aliat \u00eempotriva Sa. (Select) nu trebuie s\u0103 se abat\u0103 de la El prin accep\u00adtar\u00adea \u00een cuget\u00adul lor a unor \u00eenv\u0103\u0163\u0103t\u00aduri omen\u00ade\u015fti, ori- \t Dar versetul acesta con\u0163ine comori mult c\u00e2t de conving\u0103toare ar p\u0103rea aces\u00adtea. mai mari dec\u00e2t se pot observa la prima ved\u00adere. Termenul umblare este folo\u00adsit adesea cu refe- Toat\u0103 cuno\u015ftin\u0163a se g\u0103se\u015fte \u00een Cris\u00adtos. El este rire la via\u0163a cre\u015ftin\u0103, refe\u00adrindu-se la ac\u00ad\u0163iune \u015fi \u00eentruparea adev\u0103rului. El a spus: \u201eEu sunt \u00eenaintare pe aceast\u0103 c\u0103rare. Nu po\u0163i um\u00adbla \u015fi calea, adev\u0103rul \u015fi via\u0163a\u201c. Nici un lucru adev\u0103- \u00een acela\u015fi timp r\u0103m\u00e2n\u00ade pe loc. Tot a\u015fa este \u015fi rat nu va fi niciodat\u0103 \u00een contra\u00addic\u0163ie cu cuvin- \u00een via\u0163a cre\u015fti\u00adn\u0103: fie mergem \u00ee\u00adnainte, fie \u00eena- tele Sale sau cu faptele Sale. Deosebi\u00adrea dintre poi. Dar de stat pe loc nu putem sta! cunoa\u015ftere (cuno\u015ftin\u0163\u0103) \u015fi \u00een\u0163el\u00adepciun\u00ad e a \t 2:7 Pavel recurge mai \u00eent\u00e2i la o metafor\u0103 fost explicat\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: Cunoa\u015f\u00adterea din agricultur\u0103, apoi la una din arhitectur\u0103. este \u00een\u0163elegerea adev\u0103rului, pe c\u00e2nd \u00een\u0163elege\u00ad Sin\u00adtagma \u00eenr\u0103d\u0103cina\u0163i se refer\u0103 la ceea ce rea este capaci\u00adtatea de a aplica adev\u00ad\u0103rul \u00eenv\u0103- s-a \u00eent\u00e2mplat la convertirea noastr\u0103. Ni se pre\u00ad \u0163\u0103turilor \u00eensu\u00ad\u015fite. zint\u0103 imaginea \u00een care Domnul Isus Cris\u00adtos \t 2:4 \u00centruc\u00e2t toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea \u015fi cu\u00adnoa\u015f\u00ad \u00eentruchipeaz\u0103 solul, \u00een care se \u00eenfig r\u0103d\u0103\u00adcinile terea sunt \u00een Cristos, cre\u015ftinii nu trebuie s\u0103 se noastre, tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi toat\u0103 seva din El. Desigur, lase am\u0103gi\u0163i de cuvintele \u00eenduplec\u0103t\u00adoare ale aici se subliniaz\u0103 \u015fi importan\u0163a de a ne \u00eenfige exponen\u0163ilor cultelor deraiate. C\u00e2nd un om nu r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nc \u00een El, pentru a nu fi zdrunci-","826 Coloseni na\u0163i (Mat. 13:5, 20, 21). creaturii, mai mult dec\u00e2t Creatoru\u00adlui. Acest \t Apoi Pavel recurge la analogia cu o cl\u0103di\u00ad gen de \u00een\u0163elepciune rea este carac\u00adteristic\u0103 libe- re. Zidi\u0163i \u00een El. Aici Domnul Isus este ase\u00admuit ralilor din vremea noastr\u0103, care fac at\u00e2ta tapaj cu o temelie \u2013 St\u00e2nca veacurilor, pe Care de intelectualism\u00ad ul \u015fi ra\u0163ional\u00adismul lor. Am\u0103gi\u00ad suntem zidi\u0163i noi (Luca 6:47-49). Noi am fost re de\u015fart\u0103 se refer\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile false \u015fi \u00eenr\u0103d\u0103cina\u0163i o dat\u0103 pentru totdeauna, dar lipsite de valoar\u00ade ale celor care pretindeau c\u0103 suntem zidi\u0163i \u00eentruna. ofer\u0103 adev\u0103\u00adruri secrete unui cerc intim de \t \u015ei \u00eent\u0103ri\u0163i \u00een credin\u0163\u0103 sau \u201econfirma\u0163i\u201c. oameni. Dar \u00een realitate aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi erau Ideea care se desprinde de aici este a unui lipsite de orice valoare, atr\u0103g\u00e2ndu-i pe oameni proces continuu, care se desf\u0103\u015foar\u0103 pe tot par- prin recurge\u00adrea la mobilul curiozit\u0103\u00ad\u0163ii \u015fi cursul vie\u0163ii cre\u015ftine. Epafras le predase colo- g\u00e2dil\u00e2n\u00addu-le vanitatea, \u00eentruc\u00e2t \u2013 nu-i a\u015fa? \u2013 senilor no\u0163iunile de baz\u0103 ale cre\u015ftinismu\u00adlui. apar\u0163\u00adin unui cerc ales, elitei unui num\u0103r Acum, pe m\u0103sur\u0103 ce ei \u00eenaintau pe c\u0103ra\u00adrea restr\u00e2ns. credin\u0163ei, aceste adev\u0103ruri scumpe erau confir- \t Filozofia \u015fi am\u0103girea de\u015fart\u0103 pe care le mate \u015fi adeverite \u00een inima \u015fi \u00een via\u0163a lor. atac\u0103 Pavel sunt dup\u0103 tradi\u0163ia oamenilor, Subliniind reversul acestei situa\u0163ii, 2 Petru 1:9 dup\u0103 principiile de baz\u0103 (\u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u00eence\u00ad arat\u0103 c\u0103 e\u015fecul de a \u00eenainta \u00een via\u0163a duhovni- p\u0103toare) ale lumii, iar nu dup\u0103 Cris\u00adtos. Prin ceasc\u0103 duce la \u00eendoial\u0103 \u015fi la pierde\u00adrea bucuriei \u201etradi\u0163ia oamenilor\u201c se \u00een\u0163elege aici \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u015fi a binecuv\u00e2nt\u0103rii Evangheliei. religioase n\u0103scocite de oameni, care nu au \t Pavel \u00eencheie aceast\u0103 descriere cu cuvin\u00adtele: \u00eens\u0103 nici o temelie adev\u0103rat\u0103 \u00een Scriptur\u0103. sporind din bel\u015fug \u00een ea cu mul\u0163um\u00ad iri. El (Prin tradi\u0163ie se \u00een\u0163elege \u00eencet\u0103\u0163e\u00adnirea unui obi- nu-i vrea pe cre\u015ftini s\u0103 fie ni\u015fte posesori ai cei, a unei datini, care a pornit de la o ches- doctrinei corecte, dar reci, ci dore\u015fte ca ei s\u0103 tiune de convenien\u0163\u0103 sau care a servit scopuri- fie captiva\u0163i de adev\u0103rurile minunate ale le unei anumite \u00eemprejur\u0103ri.) Principiile de Evangheliei, pentru ca din inimile lor s\u0103 se baz\u0103 ale lumii se refer\u0103 la ri\u00adtualurile, ceremo- reverse lauda \u015fi mul\u0163umirea c\u0103tre Domnul. niile \u015fi r\u00e2nduielile iudaice, prin care oamenii Mul\u0163umiri pentru binecuv\u00e2n\u00adt\u0103rile cre\u015ftinis\u00ad sperau s\u0103 capete bun\u0103voin\u00ad\u0163a lui Dumnezeu. mului constituie antidotul minunat \u00eempotriva otr\u0103vii doctrinei false. Legea lui Moise \u00ee\u015fi slujise scopul, ca arhetip al \t Arthur Way traduce versetul 7 astfel: \u201eFi\u0163i lucrurilor ce aveau s\u0103 vin\u0103. Ea fusese un gen de ca ni\u015fte pomi bine \u00eenr\u0103d\u0103cina\u0163i, ca ni\u015fte cl\u0103\u00addiri \u201e\u015fcoal\u0103 primar\u0103\u201c, preg\u0103titoare a inimii pentru ce se ridic\u0103 mereu, sim\u0163indu-v\u0103 \u00eenv\u0103\u00adlui\u0163i de Cristos Ce avea s\u0103 vin\u0103. Dar a reveni acum la ea prezen\u0163a Lui, ba mai mult (c\u0103ci \u00een acest scop ar \u00eensemna s\u0103 se fac\u0103 jocul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor fal\u015fi, ale a fost educa\u0163ia voastr\u0103): s\u0103 fi\u0163i neclinti\u0163i \u00een c\u0103ror uneltiri vizau s\u0103-L \u00eenlocuiasc\u0103 [\u00een inimile credin\u0163a voastr\u0103, plini p\u00e2n\u0103 la refuz de mul\u0163u- credincio\u015filor] pe Fiul lui Dumnezeu cu un sis- miri\u201c. tem perimat. (citat din lucrarea: Daily Notes of the \t 2:8 Acum Pavel este gata s\u0103 se ocupe Scripture Union) dir\u00adect de erorile (r\u0103t\u0103cirile doctrinare) care \u00eei a\u00admen\u00adin\u0163au pe credincio\u015fii din valea r\u00e2ului \t Colosenilor Pavel le dora s\u0103 pun\u0103 la \u00eencer\u00ad Ly\u00adcus, unde, a\u015fa cum ar\u0103tam, era situat ora\u015ful care toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile, pentru a verifica dac\u0103 Co\u00adlose. Lua\u0163i seama ca nimeni s\u0103 nu v\u0103 fu\u00adre erau sau nu \u00een acord cu doctrinele lui Cris\u00ad cu filozofia \u015fi cu o am\u0103gire de\u015fart\u0103. tos. Aici ne va fi de folos s\u0103 recurgem din \u00cenv\u00ad\u0103\u0163\u0103turile false le r\u0103pesc oamenil\u00ador tot ce e nou la traducerea lui Phillips: \u201eAve\u0163i grij\u0103 s\u0103 de valoare, \u00eenlocuindu-le cu lucruri de nim\u00ad ic. nu v\u0103 strice nimeni credin\u0163a prin intelectual\u00adism Filozofia \u00eenseamn\u0103 textual: \u201eiubirea \u00een\u00ad\u0163elep\u00ad sau prin teorii care, de\u015fi sun\u0103 foarte elevate, ciunii\u201c \u015fi nu este rea, \u00een sine, ci devi\u00adne rea sunt, \u00een realitate, lipsite de sens. Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii caut\u0103 \u00een\u00ad\u0163elepciu\u00adnea \u00een toate acestea sunt, \u00een cazul cel mai bun, \u00eente- afara Domnului Isus Cristos. Aici termen\u00adul e meiate pe ideile oamenilor despre natura lumii, folosit cu scopul de a descrie \u00eencerca\u00adrea omu- ele nesocotindu-L pe Cristos!\u201c lui de a afla \u015fi cerceta, prin eforturile propriu\u00ad \t 2:9 E minunat s\u0103 vedem cum apostolul lui s\u0103u intelect, acele lucruri care pot fi cunos- Pavel mereu \u00eei readuce pe cititori la Persoana cute doar prin intermediul revela\u0163iei divine (1 lui Cristos. Aici el red\u0103 unul din cele mai Cor. 2:14). Este o \u00een\u0163e\u00adlepciune rea pentru c\u0103 sublime \u015fi mai neechivoce versete din Biblie pream\u0103re\u015f\u00adte ra\u0163iunea uman\u0103, a\u015fe\u00adz\u00e2nd-o mai asupra Dumnezeirii Domnului Isus Cristos. presus de Dumnezeu \u015fi pentru c\u0103 se \u00eenchin\u0103 C\u0103ci \u00een El locuie\u015fte trupe\u015fte toat\u0103 plin\u0103ta\u00adtea","Coloseni 827 Dumnezeirii. Observa\u0163i acumula\u00adrea inten\u0163io- iubirii noastre, Cel cu care avem o alea\u00ads\u0103 p\u0103r- nat\u0103 de dovezi ale faptului c\u0103 Cristos este t\u0103\u015fie. Dumnezeu. Mai \u00eent\u00e2i, avem Dumnezei\u00adrea Lui: \t 2:11 Circumcizia era un ritual caracte\u00adristic \u201eC\u0103ci \u00een El locuie\u015fte... trupe\u015fte... al iudaismului \u2013 acea opera\u0163ie chirur\u00adgical\u0103 Dumnezeirea\u201c. \u00cen al doilea r\u00e2nd avem ceea minor\u0103, aplicat\u0103 copilului de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103. ce s-a numit amplitudinea Dumn\u00adezeirii: \u201eC\u0103ci Pe plan duhovnicesc, semnifica moartea fa\u0163\u0103 \u00een El locuie\u015fte trupe\u015fte toat\u0103 plin\u0103tatea Dum\u00ad de firea veche sau \u00eendep\u0103rtarea naturii rele, nezeirii\u201c. \u00cen fine, avem ceea ce s-a numit corupte \u015fi nen\u0103scute din nou a omului. Din absoluta complete\u0163e a Dumne\u00adzeirii: \u201eC\u0103ci \u00een nefericire, evreii au ajuns s\u0103 fie mai preocupa\u0163i El locuie\u015fte trupe\u015fte toat\u0103 plin\u0103tatea Dum\u00ad de ceremonia fizic\u0103 pro\u00adpriu-zis\u0103, neglij\u00e2ndu-i nezeirii\u201c. (Acesta e r\u0103spun\u00adsul efectiv la diver- \u00een\u0163elesul duhovnicesc. \u00cen \u00eencercarea de a ob\u0163ine sele forme de gnosticism care neag\u0103 bun\u0103voin\u0163a lui Dumn\u00adezeu prin ceremonii \u015fi Dumnezeirea Domnului Isus \u2013 Christian fapte bune, ei afir\u00admau, de fapt, c\u0103 \u00een firea Science, Martorii lui Iehova, Unity, Teosofia, veche ar exista sufi\u00adciente lucruri bune care Christadelphianism, etc.) s\u0103-I fie pl\u0103cute lui Dumnezeu! Or, realitatea \t Vincent spune: \u201eVersetul con\u0163ine dou\u0103 afir- este total diferi\u00adt\u0103, adev\u0103rul fiind c\u0103 nimic bun ma\u0163ii distincte: (1) c\u0103 plin\u0103tatea Dumnez\u00adeirii nu locuie\u015fte \u00een firea veche. locuie\u015fte etern \u00een Cristos...; (2) c\u0103 plin\u0103t\u00adatea \t \u00cen versetul de fa\u0163\u0103 nu se are \u00een vedere cir- Dumnezeirii locuie\u015fte \u00een El... ca unul care are cumcizia fizic\u0103, ci cea duhovniceasc\u0103, ce \u00eei un trup omenesc\u201c.14 Multe din cultele deraiate caracterizeaz\u0103 pe to\u0163i cei ce \u015fi-au pus cre\u00addin\u0163a men\u0163ionate mai sus recunosc c\u0103 o anumit\u0103 \u015fi \u00eencrederea \u00een Domnul Isus. Luc\u00adrul acesta form\u0103 de divinitate a locuit \u00een Isus. Acest ver- reiese din sintagma: circumcizie nef\u0103\u00adcut\u0103 de set identific\u0103 toat\u0103 plin\u0103tatea Dumnezeirii \u00een m\u00e2ini. Adic\u0103: fiecare credincios este circumcis El, \u00een caracterul S\u0103u uman. Argumentul e clar: cu circumcizia lui Cristos. Prin circumcizia dac\u0103 exist\u0103 o atare sufi\u00adcien\u0163\u0103 \u00een Persoana lui Cristos se \u00een\u0163elege moar\u00adtea Sa pe crucea Domnului Isus Cristos, ce rost mai are s\u0103 ne Golgotei. Ideea subliniat\u0103 de verset este c\u0103 mul\u0163umim cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi care \u00cel diminueaz\u0103 pe atunci c\u00e2nd Domnul Isus a murit, \u015fi credincio- El sau \u00cel ignor\u0103? sul a murit. El a murit fa\u0163\u0103 de p\u0103cat (Rom. \t 2:10 Apostolul continu\u0103 efortul de a impri- 6:11), fa\u0163\u0103 de lege, fa\u0163\u0103 de eul s\u0103u (Gal. 2:20) ma \u00een cititorii s\u0103i atotsuficien\u0163a Dom\u00adnului Isus \u015fi fa\u0163\u0103 de lume (Gal. 6:14). (Cir\u00adcumcizia nu a Cristos, precum \u015fi pozi\u0163ia perfect\u0103 pe care o fost f\u0103cut\u0103 de m\u00e2n\u0103, \u00een sensul c\u0103 m\u00e2inile au ei \u00een El. Este o minunat\u0103 expre\u00adsie a haru- omene\u015fti nu pot avea nici un rol \u00een aceast\u0103 lui lui Dumnezeu faptul c\u0103 adev\u0103\u00adrul din verse- circumcizie \u015fi, desigur, nici un merit. Omul nu tul 10 \u00eel urmeaz\u0103 pe cel din versetul 9. \u00cen poate ob\u0163ine circumc\u00adizia prin meritele sale; nu Cristos locuie\u015fte toat\u0103 plin\u0103tat\u00adea Dumn\u00adezeirii o poate merita, c\u0103ci este \u00een \u00eentregime lucrarea trupe\u015fte, iar credinciosul este comp\u00ad let \u00een El. lui Dumnez\u00adeu.) Astfel el s-a dezbr\u0103cat de tru\u00ad Desigur, asta nu \u00eenseam\u00adn\u0103 c\u0103 \u00een credincios pul p\u0103cat\u00adelor firii p\u0103c\u0103t\u00adoase. Cu alte cuvinte, locuie\u015fte toat\u0103 plin\u0103tatea Dumne\u00adzeirii. Singurul c\u00e2nd este m\u00e2nt\u00aduit cineva, el se asociaz\u0103 cu \u00een care a locuit, locu\u00adie\u015fte \u015fi va locui \u00een veci Cristos \u00een moar\u00adtea Sa, renun\u0163\u00e2nd la orice spe- toat\u0103 plin\u0103tatea Dumnezeirii este Domnul Isus ran\u0163\u0103 de a mai c\u00e2\u015ftiga sau merita m\u00e2ntuirea Cristos. Dar ceea ce ne \u00eenva\u0163\u0103 acest verset este prin efortur\u00adile firii vechi. Samuel Ridout scrie c\u0103 credin\u00adciosul are \u00een Cristos tot ce-i trebuie \u00een aceas\u00adt\u0103 privin\u0163\u0103: \u201eMoartea Domnului nostru pentru via\u0163\u0103 \u015fi evlavie. Spurg\u00adeon ne ofer\u0103 o nu numai c\u0103 a \u00eendep\u0103rtat rodul, ci a condam\u00ad bun\u0103 defini\u0163ie a complete\u0163ii noastre, spun\u00e2nd nat \u00eens\u0103\u015fi r\u0103d\u0103cina care d\u0103dea acest rod\u201c. c\u0103 noi suntem (1) comple\u0163i, f\u0103r\u0103 ajutorul cere\u00ad \t 2:12 Pavel trece acum de la circumcizie la moniilor iudaice; (2) comp\u00adle\u0163i, f\u0103r\u0103 ajutorul botez. Dup\u0103 cum circumcizia reprezint\u0103 moar- filozofiei; (3) comple\u0163i, f\u0103r\u0103 inven\u0163iile super\u00ad tea fa\u0163\u0103 de firea veche, tot a\u015fa botezul repre- sti\u0163iei; (4) comple\u0163i, f\u0103r\u0103 meritul uman. zint\u0103 \u00eengroparea omului vechi, cum citim: \t Cel \u00een care suntem comple\u0163i este Capul fiind \u00eengropa\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El \u00een botez, \u00een oric\u0103rei domnii \u015fi st\u0103p\u00e2niri. Gnosticii erau care a\u0163i fost \u00eenvia\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El, prin cre\u00ad foarte preocupa\u0163i de tema \u00eengerilor, a\u015fa cum din\u0163a \u00een lucrarea lui Dumne\u00adzeu, care L-a se arat\u0103 mai \u00eencolo, \u00een capitolul de fa\u0163\u0103. Dar \u00eenviat dintre cei mor\u0163i. \u00cenv\u0103\u0163\u00ad\u0103tura din aceste Cristos este capul peste toate fiin\u0163ele \u00eenge\u00adre\u015fti verset const\u0103 \u00een faptul c\u0103 noi nu numai c\u0103 am \u015fi ar fi o mare gre\u015feal\u0103 s\u0103 ne ocup\u0103m de murit cu Cristos, ci am fost \u015fi \u00eengropa\u0163i cu El. \u00eengeri, c\u00e2nd \u00censu\u015fi Creatorul \u00eengerilor este \u0163inta Asta semnific\u0103 botez\u00adul nos\u00adtru. Aceasta a avut","828 Coloseni loc la convertirea noastr\u0103, dar am exprimat-o nial\u0103, existau tot felul de porunci cu privire la \u00een m\u0103rturia pub\u00adlic\u0103 pe care am dat-o, c\u00e2nd am zile sfinte, la alimente \u015fi la alte ritualuri reli- intrat \u00een apa botezului. Botezul este o \u00eengropa- gioase. Toate acestea f\u0103ceau parte din religia re, \u00eengropar\u00adea a tot ce eram, \u00een calitate de prescris\u0103 a iudeilor. Ele \u00eendreptau privirile spre copii ai lui Adam. \u00cen botez noi recunoa\u015ftem venirea Domnului Isus, fiind umbre ale c\u0103 nimic din noi \u00een\u015fine nu ar putea fi vreoda- Persoanei \u015fi lucr\u0103rii Sale. \u00cen moartea Sa pe t\u0103 dup\u0103 voia lui Dumne\u00adzeu \u015fi astfel noi \u00eende- cruce, El le-a dat pe toate acestea la o parte, p\u0103rt\u0103m din fa\u0163a lui Dum\u00adnezeu aceast\u0103 fire \u0163intuindu-le pe cruce \u015fi anul\u00e2ndu-le, cum se veche, pe veci. Dar lucru\u00adrile nu se opresc la anuleaz\u0103 o not\u0103 de plat\u0103 atunci c\u00e2nd este \u00eengropare, c\u0103ci noi nu numai c\u0103 am fost r\u0103s- achitat\u0103 sau cum se exprim\u0103 Meyer: \u201ePrin tigni\u0163i cu Cristos \u015fi \u00eengropa\u0163i cu El, ci am fost moartea lui Cristos pe cruce, legea care \u00eei \u015fi \u00eenv\u00adia\u0163i cu El, pentru a umbla \u00een noutatea condamna pe oameni \u015fi-a pierdut autoritatea vie\u0163ii. Toate acest\u00adea au loc la convertire, f\u0103c\u00e2n- penal\u0103, \u00eentruc\u00e2t Cristos, prin moartea Sa, a du-se prin credin\u0163a \u00een lucrarea lui Dumnezeu, \u00eendurat pentru om bleste\u00admul legii, devenind care L-a \u00eenviat pe Cristos dintre cei mor\u0163i. sf\u00e2r\u015fitul legii\u201c.15 Kelly exprim\u0103 aceea\u015fi idee: \t 2:13 Apostolul Pavel aplic\u0103 acum toate \u201eLegea nu este moart\u0103, dar noi am murit fa\u0163\u0103 aceste lucruri \u00een cazul colosenilor. \u00cenainte de de ea\u201c. convertirea lor, ei erau mor\u0163i \u00een gre\u015felile lor. \t Se prea poate ca limbajul lui Pavel \u00een Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, datorit\u0103 p\u0103catelor lor, ei a\u00adcest loc s\u0103 se refere la practica str\u0103veche de erau mor\u0163i duhovnice\u015fte fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. a afi\u015fa \u00eentr-un loc public dovada scris\u0103 a unei Nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 duhurile lor erau moar\u00adte, datorii publice, ca to\u0163i s\u0103 \u015ftie c\u0103 credito\u00adrul nu ci doar faptul c\u0103 \u00een duhul lor nu se \u00eenre\u00adgistra mai putea avea nici o preten\u0163ie de la datornic. nici o tres\u0103rire fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi c\u0103 ei nu \t 2:15 Prin moartea Sa pe cruce, urmat\u0103 puteau face nimic pentru a ob\u0163ine bun\u0103voin\u0163a apoi de \u00eenvierea \u015fi \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer, Dom\u00adnul lui Dumnezeu. Nu numai c\u0103 ei erau mor\u0163i \u00een Isus a cucerit \u015fi puterile r\u0103ului, f\u0103c\u00e2nd un p\u0103cate, dar Pavel spune c\u0103 erau necircumci\u015fi spectacol public din ele \u015fi triumf\u00e2nd asupra \u00een firea lor p\u0103c\u0103toas\u0103. Necirc\u00adumcizia se refer\u0103 lor. Noi credem c\u0103 este acela\u015fi triumf descris adesea \u00een NT la Neamuri. Colosenii erau ei de Efeseni 4, unde se spune c\u0103 Domnul Isus \u00een\u015fi\u015fi Neamuri, adic\u0103 neevrei, nef\u0103c\u00e2nd parte a condus captivitatea captiv\u0103. Moartea, \u00eengro\u00ad din poporul ales al lui Dumnezeu pe acest parea, \u00eenvierea \u015fi \u00een\u0103l\u0163area Sa au consti\u00adtuit tri- p\u0103m\u00e2nt. Prin urmare, ei se situaser\u0103 pe o umful sl\u0103vit asupra tuturor o\u015ftirilor iadului \u015fi pozi\u0163ie de distan\u00ad\u0163are fa\u0163\u0103 de Dumnezeu; d\u0103du- Satanei. Trec\u00e2nd prin atmosfer\u0103, \u00een drumul ser\u0103 fr\u00e2u liber poftelor firii vechi. Dar c\u00e2nd au S\u0103u spre cer, El a trecut chiar prin t\u0103r\u00e2mul auzit Evanghelia \u015fi au crezut \u00een Domn\u00adul Isus celui care este prin\u0163ul puterii v\u0103zdu\u00adhului. Cristos, ei au fost \u00eenvia\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Cristos \t Poate c\u0103 acest verset aduce o deosebit\u0103 \u015fi toate gre\u015felile lor au fost iertate. Cu alte m\u00e2ng\u00e2iere celor care au fost converti\u0163i de la cuvinte, \u00eentregul stil de via\u0163\u0103 al colo\u00adsenilor s-a demonism, dar care s-ar putea s\u0103 mai fie schim\u00adbat; toat\u0103 istoria lor de p\u0103c\u0103\u00adto\u015fi a luat obseda\u0163i de frica de duhurile rele. Nu mai sf\u00e2r\u015fit, ei fiind acum creaturi noi \u00een Cristos avem de ce s\u0103 ne temem, dac\u0103 suntem \u00een Isus. Ei tr\u0103iau realitatea \u00eenvierii. Prin urmare, Cristos, pentru c\u0103 El a dezarmat domniile \u015fi ei trebuiau s\u0103-\u015fi ia r\u0103mas bun de la tot ce-i st\u0103p\u00e2nirile. caracteriza \u00eenainte ca oameni cu\u00adfunda\u0163i \u00een firea \t 2:16 \u00cenc\u0103 o dat\u0103 apostolul Pavel este gata veche. s\u0103 aplice \u00een practic\u0103 afirma\u0163iile sale. Am putea \t 2:14 Pavel descrie \u00een continuare un alt rezuma cele ce urmeaz\u0103 \u00een felul urm\u0103t\u00ador: lucru pe care \u00eel cuprinde lucrarea lui Cristos. Colosenii au murit fa\u0163\u0103 de toate efortu\u00adrile de A \u015fters \u00eenscrisul care era \u00eempotriva noast\u00adr\u0103 a-I fi pl\u0103cu\u0163i lui Dumnezeu prin firea veche. prin poruncile lui \u015fi l-a luat din cale, pironin\u00ad Ei nu numai c\u0103 au murit, ci au fost \u015fi \u00eengro- du-l pe cruce. Prin \u00eenscrisul care era \u00eempo\u00ad pa\u0163i \u015fi au \u00eenviat \u00eempreun\u0103 cu Cristos la o triva noastr\u0103, prin poruncile lui se \u00een\u0163elegea nou\u0103 via\u0163\u0103. Prin urmare, ei trebuie s-o rup\u0103 legea. \u00centr-o privin\u0163\u0103, Cele Zece Porunci au definitiv cu iudaizatorii \u015fi cu gnosticii, care fost \u00eempotriva noastr\u0103, condamn\u00ad\u00e2ndu-ne, pentru \u00eencercau s\u0103-i atrag\u0103 \u00eenapoi chiar la lucrurile c\u0103 noi n-am putut s\u0103 le respect\u0103m \u00eentru totul. fa\u0163\u0103 de care au murit colosenii. Deci nimeni Dar apostolul Pavel nu se g\u00e2nde\u015fte numai la s\u0103 nu v\u0103 judece cu privire la m\u00e2ncare sau la Cele Zece Porunci, ci \u015fi la legea ceremonial\u0103 b\u0103utur\u0103, sau cu privire la o zi de s\u0103rb\u0103\u00adtoare care i-a fost dat\u0103 Israelului. \u00cen legea ceremo- sau lun\u0103 nou\u0103 sau sabate. Toate religiile ome-","Coloseni 829 ne\u015fti \u00eei fac pe oameni robi fa\u0163\u0103 de r\u00e2nduieli, Dumnezeu spune limp\u00adede c\u0103 exist\u0103 \u201eun singur reguli, \u00eendatoriri \u015fi un calendar religios. Acest Mediator \u00eentre Dum\u00adnezeu \u015fi oameni, Omul calendar cuprinde de obicei zile sfinte anuale, Cristos Isus\u201c (1 Tim. 2:5). apoi celebr\u0103ri lunare legate de luna nou\u0103 sau \t Apostolul Pavel adaug\u0103 aici o sintagm\u0103 zile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale de s\u0103rb\u0103\u00adtoare (sabaturile). greu de \u00een\u0163eles: amestec\u00e2ndu-se \u00een lucruri pe Sintagma: \u201eNimeni s\u0103 nu v\u0103 judece\u201c \u00eenseam- care nu16 le-a v\u0103zut. Gnosticii pret\u00adindeau c\u0103 n\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 temei ca un cre\u015ftin s\u0103 fie posed\u0103 taine ad\u00e2nci \u015fi mistere \u015fi c\u0103 pentru ca judecat de al\u0163ii dac\u0103 consum\u00ad \u0103 carne de porc cineva s\u0103 poat\u0103 cunoa\u015fte aceste taine, trebuia sau dac\u0103 nu \u0163ine s\u0103rb\u0103\u00adtorile religioase sau zile- s\u0103 fie ini\u0163iat. Poate c\u0103 secretele acest\u00adea constau le sfinte. Unele culte dera\u00adiate, cum ar fi spiri- din a\u015fa-numitele \u201evedenii\u201c. \u00cen vre\u00admea noastr\u0103 ti\u015ftii, insist\u0103 ca me\u00admbrii lor s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la presupusele vedenii consti\u00adtuie un element consumul de carne. Veacuri de-a r\u00e2ndul roma- important \u00een ereziile mormon\u00adismului, spiritis- no-catolicii nu au avut voie s\u0103 consume carne mului, catolicismului \u015fi swedenborgia\u00adnismului. vinerea. Multe bise\u00adrici pretind abstinen\u0163a de la Cei ce f\u0103ceau parte din cercul intim erau, anumite alimente \u00een timpul Postului Mare. natural, foarte m\u00e2ndri de cuno\u015ftin\u0163ele lor secre- Al\u0163ii, ca mormonii, spun c\u0103 o persoan\u0103 nu se te. Prin urmare, Pavel adaug\u0103: umf\u00adlat de o \u00eencad\u00adreaz\u0103 \u00een norm\u00ad ele lor dac\u0103 consum\u0103 ceai m\u00e2ndrie de\u015far\u00adt\u0103, prin g\u00e2ndurile firii p\u0103c\u0103\u00ad sau cafea. Iar al\u0163ii, \u00een special adventi\u015ftii de toase. Ei adopt\u00adau o atitudine de superioritate ziua a \u015faptea, insist\u0103 c\u0103 trebuie \u0163inut sabatul, fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, cre\u00e2nd impresia c\u0103 fericirea se pentru a-I fi pl\u0103cut lui Dumnezeu. Cre\u015ftinul putea dob\u00e2ndi doar prin descifrar\u00adea acestor nu se mai afl\u0103 sub robia nici uneia dintre taine ascunse. Am putea face o parantez\u0103 aici, aceste r\u00e2ndui\u00adeli. Pentru o tratare mai ampl\u0103 a subliniind c\u0103 aceasta e \u015fi caracteristica celor legii, saba\u00adtului \u015fi legalismului, vezi excur\u00adsul de mai multe societ\u0103\u0163i secrete din vremea noastr\u0103. la Matei 5:18, 12:8 \u015fi Galateni 6:18. Cre\u015ftin\u00adul care umbl\u0103 \u00een p\u0103rt\u0103\u015fie cu Domnul \t 2:17 S\u0103rb\u0103torile religioase iudaice erau o lui nu va avea nici tim\u00adpul, nici \u00eenclina\u0163ia de a umbr\u0103 a lucrurilor viitoare, dar trupul (sub\u00ad se ocupa de aceste organiza\u0163ii. stan\u0163a) este al lui Cristos. Ele au fost instituite \t Important este s\u0103 observ\u0103m aici c\u0103 diver\u00ad \u00een VT ca un fel de anticipare, ca imagini pre- sele practici religioase ale acestor oameni erau figuratoare. De pild\u0103, sabatul a fost dat ca un efectuate dup\u0103 cum g\u0103seau ace\u015ftia de cuviin\u0163\u0103, arhetip al odihnei de care aveau s\u0103 aib\u0103 parte f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 nici o baz\u0103 scriptural\u0103. Ei nu ac\u0163i- to\u0163i cei ce aveau s\u0103 cread\u00ad\u0103 \u00een Domnul Isus onau \u00een supunere fa\u0163\u0103 de Cristos, ci erau Cristos. Acum, dup\u0103 ce a venit Domnul Isus, umfla\u0163i de o m\u00e2ndrie de\u015fart\u0103, prin g\u00e2ndurile ce rost mai are s\u0103 se ocupe oamenii de firii lor p\u0103c\u0103toase, \u00eentruc\u00e2t f\u0103ceau cum voiau umbre? E ca \u015fi cum ne-am ocupa de o foto- ei, independent de Domnul; cu toate acestea, grafie, c\u00e2nd persoana din fotografie se afl\u0103 comportarea lor p\u0103rea smerit\u0103 \u015fi religioas\u0103. l\u00e2ng\u0103 noi. \t 2:19 Ne\u0163in\u00e2ndu-se str\u00e2ns de Capul. \t 2:18 Este dificil s\u0103 cunoa\u015ftem sensul e\u00adxact Domnul Isus Cristos este numit aici Capul al acestui verset, pentru c\u0103 nu suntem dep\u00adlin Trupului. \u201eA se \u0163ine de Cap\u201c \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i familiariza\u0163i cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile gnostici\u00adlor. Probabil con\u015ftien\u0163i c\u0103 Cristos este Capul, extr\u0103g\u00e2nd\u00adu- \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii ace\u015ftia pret\u00adindeau c\u0103 ne energia \u015fi seva pentru toate nevoile noast\u00adre sunt at\u00e2t de smeri\u0163i \u00eenc\u00e2t nu \u00een\u00addr\u0103zneau s\u0103 se din resursele Sale inepuizabile, \u015fi toate lucru\u00ad apropie de Dumnezeu \u00een mod ne\u00admijlocit. rile f\u0103c\u00e2ndu-le spre slava Lui. \u00censeamn\u0103 s\u0103 Poate c\u0103 gnosticii sus\u0163ineau c\u0103 tre\u00adbuie s\u0103 se privim la Domnul nostru, Cel din slav\u0103, c\u00e2nd apropie de Dumnezeu prin \u00een\u00adgeri, \u015fi astfel, \u00een avem nevoie de t\u0103rie \u015fi c\u0103l\u0103uzire, \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2\u00ad presupusa lor smerenie, ei se \u00eenchinau la nem mereu \u00een contact cu El. Lucrul acesta \u00eengeri, iar nu Domnului. Av\u00adem o situa\u0163ie este explicat \u00een continuare \u00een urm\u0103toar\u00adea sin- similar\u0103 \u00een lumea contempor\u00ada\u00adn\u0103. Exist\u0103 roma- tagm\u0103: din care tot trupul, hr\u0103nit \u015fi str\u00e2ns no-catolici care spun c\u0103 nu con\u00adcep s\u0103 se roage unit, prin \u00eencheieturi \u015fi leg\u0103turi, cre\u015fte cu direct lui Dumnezeu sau Dom\u00adnului Isus, adop- cre\u015fterea lui Dumnezeu. Divers\u00adele p\u0103r\u0163i ale t\u00e2nd, \u00een schimb, moto-ul: \u201eLa Isus prin Maria\u201c. trupului uman sunt legate \u00eentre ele prin \u00eenche\u00ad Asta pare a fi o fal\u00ads\u0103 smerenie din partea lor, ieturi \u015fi ligamente. Trupul la r\u00e2ndul lui este constituind un act de \u00eenchinare \u00een fa\u0163a unei legat de cap. Trupul solicit\u0103 c\u0103l\u0103uzire \u015fi \u00eendru- fiin\u0163e create. Cre\u015ft\u00adinii nu au voie s\u0103 permit\u0103 mare de la cap. Exact ideea subliniat\u0103 de nim\u0103nui s\u0103-i v\u0103\u00adduveasc\u00ad\u0103 de r\u0103splata lor, prin apostolul Pavel aici. M\u0103dula\u00adrele Trupului lui practici at\u00e2t de nebibli\u00adce. Cuv\u00e2ntul lui Cristos de pe p\u0103m\u00e2nt tre\u00adbuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 toate","830 Coloseni satisfac\u0163ia \u015fi suficien\u0163a lor \u00een El \u015fi s\u0103 nu se nu ating\u0103, c\u00e2nd, de fapt, sensul versetului este lase am\u0103gite sau ab\u0103tute de argumentele apa- exact opusul. rent conving\u0103toare ale \u00eenv\u0103\u00ad\u0163\u0103torilor acestora \t Trebuie men\u0163ionat aici c\u0103 unii cercet\u0103tori fal\u015fi. comp\u00adeten\u0163i, cum ar fi William Kelly, cred c\u0103 \t \u0162in\u00e2ndu-se str\u00e2ns de Cap subliniaz\u0103 nece- to\u00adpica ar trebui inversat\u0103, \u00een felul urm\u0103tor: sitatea bizuirii, clip\u0103-de-clip\u0103, pe Dom\u00adnul. \u201eNu lua, nu gusta, nici m\u0103car nu te atinge de Ajutorul primit ieri nu mai e de ajuns pentru ele\u201c Cu alte cuvinte, topica sugerat\u0103 ar de\u00adscrie nevoile zilei de azi. Nu putem m\u0103cina gr\u00e2u cu gravitatea tot mai mare pe care o presu\u00adpune apa ce s-a scurs peste baraj. De ase\u00admenea practica ascetismului. trebuie subliniat aici c\u0103 acolo unde cre\u015ftinii se \t 2:22 Sensul versetului 21 este completat de \u0163in de Cap, vor \u00eentreprinde ac\u0163iuni spontane versetul 22. Acestea sunt interdic\u0163ii \u015fi prohibi\u0163ii care vor fi coordonate cu cele ale altor m\u0103du- inventate de om, cum reiese din cuvintele: lare din Trupul lui Cristos. dup\u0103 poruncile \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile oamenilor. S\u0103 \t 2:20 Principiile de baz\u0103 ale lumii (sau fie oare aceasta esen\u0163a adev\u0103\u00adratei religii? Oare \u201e\u00een\u00adv\u0103\u0163\u0103turile \u00eencep\u0103toare ale lumii\u201c) se refer\u0103 la asta se reduce totul, la m\u00e2nc\u0103ri sau la b\u0103u- la datini \u015fi ritualuri. De pild\u0103, ritualurile din turi? Sau, dimpotriv\u0103, religia adev\u0103rat\u0103 se VT erau elemente rudimentare ale lumii \u00een ocup\u0103 cu Cristosul Cel Viu? Weymouth tradu- sen\u00adsul c\u0103 propagau principiile elementare ale ce versetele 20-22 ast\u00adfel: religiei, adic\u0103 abecedarul, no\u0163iunile de baz\u0103 (Gal. 4:9-11). Poate c\u0103 Pavel se g\u00e2nde\u015ft\u00ade \u015fi la Dac\u0103 a\u0163i murit cu Cristos \u015fi a\u0163i sc\u0103pat de no\u0163iu\u00adni\u00ad ritualurile \u015fi datinile asociate cu prac\u00adtica gnos- le de baz\u0103 ale lumii, de ce atunci \u2013 ca \u015fi c\u00e2nd ticismului sau a altor religii. \u00cen mod deosebit, via\u00ad\u0163a voastr\u0103 ar apar\u0163ine \u00een continuare lumii \u2013 v\u0103 apostolul se ocup\u0103 de asce\u00adtism, care a derivat sup\u00adune\u0163i unor precepte de genul: \u201eNu lua cutare din iudaismul ce \u015fi-a pierdut deja valabilitatea lu\u00adcru\u201c; \u201eNu gusta acel lucru\u201c; \u201eNu te atinge de \u00eenaintea lui Dumn\u00adezeu sau din gnosticism ori a\u00adcesta\u201c \u2013 care se refer\u0103 la lucruri ce au menirea din orice alt cult deraiat, care niciodat\u0103 nu a de a fi consumate, fiind pieritoare \u2013 ascult\u00e2nd avut valabi\u00adlitate \u00eenaintea lui Dumnezeu. \u00centruc\u00e2t astfel doar de ni\u015fte porunci \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103\u00adturi ome\u00ad colose\u00adnii au murit \u00eemp\u00ad reun\u0103 cu Cristos, ne\u015fti? Pavel \u00eei \u00eentreab\u0103 de ce mai doreau \u00eenc\u0103 s\u0103 se supun\u0103 unor reguli de acest gen. A proceda \t 2:23 Aceste practici ale religiei omene\u015fti astfel \u00eenseamn\u0103 a uita c\u0103 au rupt orice leg\u0103turi creeaz\u0103 toate o aparen\u0163\u0103 de \u00een\u0163elepciune, \u00een\u00adtr-o cu lumea. Poate c\u0103 \u00een mintea unora se ridic\u0103 religie auto-impus\u0103, o fals\u0103 smerenie \u015fi aspri- aici \u00eentrebarea: \u201eDac\u0103 un cre\u015ftin este mort fa\u0163\u0103 me fa\u0163\u0103 de trup. Religia autoimpus\u0103 \u00eenseamn\u0103 de r\u00e2nduieli, de ce re\u0163ine totu\u015fi practica botezu\u00ad c\u0103 oamenii ace\u015ftia adopt\u0103 o form\u0103 de \u00eenchina- lui \u015fi a Cinei Domnului?\u201c R\u0103spunsul cel mai re corespunz\u0103toare propriilor lor idei despre ce evi\u00addent este c\u0103 aceste dou\u0103 r\u00e2nduieli ale Biseri\u00ad e bine, \u015fi nu dup\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Ei cii Cre\u015ftine sunt clar expuse \u015fi pre\u00adscrise de par a fi religio\u015fi, dar nu acesta e cre\u015ftinismul NT. Dar ele nu sunt \u201emijloace ale harului\u201c, adev\u0103rat. Falsa smerenie a fost explicat\u0103 deja care ne-ar face mai adecva\u0163i pentru cer sau \u2013 anume faptul c\u0103 ei se pret\u00adindeau a fi prea ne-ar ajuta s\u0103 c\u0103p\u0103t\u0103m bun\u0103voin\u0163a lui Dumne\u00ad smeri\u0163i ca s\u0103 se poat\u0103 aprop\u00adia de Dumnezeu zeu. Mai degrab\u0103, ele sunt simple gesturi de direct \u015fi astfel recurg\u00adeau la mediatori angelici. ascult\u00adare fa\u0163\u0103 de Domnul, prin care indic\u0103m Neglijarea trupu\u00adlui se refer\u0103 la practica ascetis- identi\u00adficarea cu Cristos \u015fi ne amintim de El \u00een mului. Este concep\u0163ia potrivit c\u0103reia prin auto- moartea Sa. Ele nu sunt at\u00e2t de mult legi care priv\u0103ri \u015fi autotortur\u00ad\u0103ri, omul ar putea atinge o trebuie respectate, c\u00e2t privilegii de care se stare superioar\u0103 de sfin\u0163enie. Aceast\u0103 practic\u0103 cuvine s\u0103 ne bucu\u00adr\u0103m. se \u00eent\u00e2lne\u015fte la hinduism \u015fi la alte religii mis- \t 2:21 Vom \u00een\u0163elege versetul acesta mai bine tice din Orient. dac\u0103 vom ad\u0103uga cuvintele: \u201ecum ar fi\u201c la \t Care este valoarea tuturor acestor prac\u00adtici? \u00eenceput. (Sau \u201eca acestea\u201c, ce apar la sf\u00e2r\u00ad\u015fitul Poate c\u0103 ultima parte a versetului o e\u00adx\u00adprim\u0103 versetului 20 \u00een edi\u0163ia folosit\u0103 de traduc\u00ad\u0103tor.) cel mai concis: nu sunt de nici un pre\u0163 \u00eempo\u00ad \u201eOare de ce \u2013 ca \u015fi c\u00e2nd a\u0163i tr\u0103i mai departe triva mul\u0163umirii firii p\u0103c\u0103toase. Toat\u00ade acestea \u00een lume \u2013 v\u0103 supune\u0163i la regu\u00adlamen\u00adte ca aces- sunt \u00eembr\u0103cate \u00eentr-o fa\u0163ad\u0103 a\u00adpa\u00adrent frumoas\u0103, tea (v. 21): Nu atinge, nu gusta, nu lua?\u201c \u00cen dar ele nu sunt de nici un fol\u00ados \u00een \u00eenfr\u00e2narea mod bizar, unii sus\u0163in c\u0103 aici Pavel le-ar complacerii firii vechi. (P\u00e2\u00adn\u0103 \u015fi bineinten\u0163iona- porunci colosenilor s\u0103 nu ia, s\u0103 nu guste, s\u0103","Coloseni 831 ta \u00eencercare de cum\u00adp\u0103\u00adtare a lor nu-\u015fi atinge din versetul 2 descrie impuls\u00adul l\u0103untric \u015fi dis- \u0163elul.) Nici un sistem fals nu a reu\u015fit s\u0103-l pozi\u0163ia noastr\u0103 sufleteasc\u0103. Sintagma: amelioreze pe om. De\u015fi cre\u00adeaz\u0103 impresia c\u0103 \u00een Concentra\u0163i-v\u0103 cu mintea (\u00een rom\u00e2ne\u015fte: firea veche ar exista el\u00ademente care s\u0103 merite \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103\u201c, n.tr.) este identic\u0103 cu cea de la bun\u0103voin\u0163a lui Dum\u00adne\u00adzeu, aceste sisteme nu Filipeni 3:19: \u201ecare \u00ee\u015fi concent\u00adreaz\u0103 mintea pot \u00eenfr\u00e2na pasiu\u00adnile \u015fi poftele c\u0103rnii, ale firii asupra unor lucruri p\u0103m\u00e2n\u00adte\u015fti\u201c. A. T. vechi. Atitudin\u00adea cre\u015ftinului este c\u0103 noi am Robertson scrie: \u201eVia\u0163a botezat\u0103 \u00eens\u00adeamn\u0103 c\u0103 murit fa\u0163\u0103 de fir\u00adea veche, cu toate patimile \u015fi cre\u015ftinul urm\u0103re\u015fte cerul \u015fi se g\u00e2nde\u015fte la cer. poftele ei \u015fi c\u0103 de acum \u00eencolo tr\u0103im spre Picioarele sale sunt \u00eenc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, dar capul slava lui Dumn\u00adez\u00adeu. \u015ei asta o facem nu pen- \u00eei este printre stele. El tr\u0103ie\u015fte ca un cet\u0103\u0163ean tru c\u0103 ne e fri\u00adc\u0103 de pedeaps\u0103, ci mai degrab\u0103 al cerului aici pe p\u0103\u00adm\u00e2nt\u201c.17 din iubirea pe care I-o purt\u0103m Celui care S-a \t \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mon\u00addial, dat pe Sine pen\u00adtru noi. A. T. Robertson expri- un t\u00e2n\u0103r cre\u015ftin a exclamat triumf\u0103tor \u00een fa\u0163a m\u0103 minunat a\u00adcest g\u00e2nd: \u201eDragostea este aceea unui slujitor mai v\u00e2rstnic al lui Cristos: \u201e\u00cen\u0163eleg care ne el\u00adi\u00adberea\u00adz\u0103 s\u0103 putem face ce este bine. c\u0103 bombardierele noastre au f\u0103cut pr\u0103p\u0103d asu- Drag\u00ados\u00adtea ne face s\u0103 nu ne fie greu de ales. pra ora\u015felor inamicului \u00een cursul nop\u0163ii prece- Dragos\u00adtea face ca \u00eendatoririle s\u0103 nu ni se par\u0103 dente\u201c. La care, credinciosul mai v\u00e2rstnic a o povar\u0103, ci o bucurie. Dragostea face ca p\u0103r- r\u0103spuns: \u201eNu \u015ftiam c\u0103 biserica lui Dumnezeu t\u0103\u015fia \u015fi leg\u0103tura cu Cristos s\u0103 fie o dulcea\u00ad\u0163\u0103. posed\u0103 bombardiere\u201c. Evident, acest cre\u015ftin Dragost\u00adea face ca truda \u00een slujba binelui s\u0103 fie privea lucrurile din perspectiva divin\u0103, nepu- o adev\u0103rat\u0103 libertate pentru noi\u201c. t\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 nici un dram de satisfac\u0163ie \u00een II. \u00ce\u0007 NDATORIRILE CREDINCIOSU\u00adLUI m\u0103cel\u0103rirea unor femei \u015fi copii. F. B. Hole explic\u0103 foarte bine pozi\u0163ia noastr\u0103: FA\u0162\u0102 DE CRISTOSUL PREEMI\u00adNENT (cap. 3, 4) Complementul identific\u0103rii noastre cu Cristos \u00een A. N\u0007 oua via\u0163\u0103 a credinciosului: dezbr\u0103car\u00ad ea moartea Lui este identificarea noastr\u0103 cu El \u00een de omul vechi \u015fi \u00eembr\u0103carea cu omul cel \u00eenvierea Sa. Efectul primei ac\u0163iuni este de a ne nou (3:1-17) deconecta de lumea omului, de religia omului, de \t 3:1 Deci, dac\u0103 a\u0163i fost \u00eenvia\u0163i \u00eempreun\u0103 cu \u00een\u0163elepciunea omului. Efectul celeilalte este de a Cristos, c\u0103uta\u0163i lucrurile de sus, unde Cristos ne pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lumea lui Dumnezeu \u015fi st\u0103 la dreapta lui Dumnezeu. Conj\u00adunc\u0163ia dac\u0103 tot ce se afl\u0103 \u00een ea. Primele patru versete ale din acest verset nu exprim\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 \u00een capitolului III desf\u0103\u015foar\u0103 privirilor noastre starea mintea apostolului Pavel, ci constituie a\u015fa- de binecuv\u00e2ntare \u00een care suntem introdu\u015fi.18 numitul argument pornind de la \u201edac\u0103\u201c, ce ar putea fi tradus prin \u00eentruc\u00e2t: \u201e\u00centruc\u00e2t a\u0163i fost \t 3:3 C\u00e2nd Pavel spune c\u0103 credinciosul a \u00eenvia\u0163i \u00eempreun\u0103 cu Crist\u00ados...\u201c Cum s-a ar\u0103tat murit, el se refer\u0103 la pozi\u0163ie, nu la practic\u0103. \u00een capitolul 2, credinc\u00adiosul este v\u0103zut ca unul Da\u00adtorit\u0103 identific\u0103rii noastre cu Cristos \u00een care a murit cu Cristos, a fost \u00eengropat cu El moar\u00adtea Sa, Dumnezeu vrea ca noi s\u0103 ne con\u00ad \u015fi a \u00eenviat cu El dintre cei mor\u0163i. Sensul sider\u0103m ca unii care au murit \u00eempreun\u0103 cu duhovnicesc al tutur\u00ador acestor cuvinte este c\u0103 El. Inima noastr\u0103 \u00eens\u0103 este mereu gata s\u0103 am rupt-o cu ve\u00adchiul mod de via\u0163\u0103, adopt\u00e2nd pu\u00adn\u0103 la \u00eendoial\u0103 acest fapt, \u00eentruc\u00e2t ne sim\u00ad\u0163im un fel com\u00adplet nou de a tr\u0103i, adic\u0103 via\u0163a at\u00e2t de \u201evii\u201c fa\u0163\u0103 de p\u0103cat \u015fi ispite. Dar Domnului Isus Cristos Cel \u00eenviat. \u00centruc\u00e2t am rea\u00adlitatea minunat\u0103 este c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce, prin fost \u00eenvia\u0163i cu Cristos, se cuvine acum s\u0103 c\u0103u- credin\u0163\u0103, ne socotim ca unii care am murit cu t\u0103m lucrurile de sus. Desigur, \u00eenc\u0103 ne afl\u0103m Cristos, acest fapt devine o realitate moral\u0103 \u00een pe p\u0103m\u00e2nt, dar trebuie s\u0103 cultiv\u0103m lucrurile via\u0163a noastr\u0103. Dac\u0103 tr\u0103im ca unii care au cere\u015fti. murit, atunci via\u0163a noastr\u0103 va fi tot mai mult \t 3:2 Cre\u015ftinul nu trebuie s\u0103 aib\u0103 o optic\u0103 pe m\u0103sura vie\u0163ii Domnului Isus Cristos. p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. El nu trebuie s\u0103 priveasc\u0103 lucru- Desigur, niciodat\u0103 nu vom atinge perfec\u0163iu\u00adnea rile sub aspectul \u00een care se prezint\u0103 ele ochiu- \u00een via\u0163a de acum, dar este un proces care tre- lui natural, ci \u00een func\u0163ie de importan\u0163a lor \u00eena- buie s\u0103 se desf\u0103\u015foare perma\u00adnent \u00een fiecare intea lui Dumnezeu \u015fi \u00een perspectiva eternit\u0103\u0163ii. credincios. Vincent sugereaz\u0103 c\u0103 \u201ea c\u0103uta\u201c din versetul 1 \t Nu numai c\u0103 am murit, ci, \u00een plus, via\u0163a marcheaz\u0103 str\u0103duin\u0163a practic\u0103 \u015fi c\u0103 g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 noastr\u0103 este ascuns\u0103 cu Cristos \u00een Dumnez\u00ad eu. Lucrurile care-l preocup\u0103 \u015fi-l intere\u00adsea\u00adz\u0103 pe","832 Coloseni omul lumesc se g\u0103sesc peste tot pe pla\u00adneta pe \t Aici trebuie s\u0103 observ\u0103m \u015fi diferen\u0163a dintre care tr\u0103im. Dar lucrurile care sunt de cea mai lege \u015fi har. Dumnezeu nu spune: \u201eDac\u0103 vei mare preocupare pentru credinc\u00adios sunt toate tr\u0103i o via\u0163\u0103 eliberat\u0103 de p\u0103cat, atunci \u00ee\u0163i voi da \u00eensumate \u00een Persoana Domnu\u00adlui Isus Cristos. o pozi\u0163ie de moarte \u00eempreun\u00ad\u0103 cu Crist\u00ados\u201c, c\u0103ci Destinul nostru este insepar\u00adabil leg\u00adat de desti- asta ar \u00eensemna legea, iar pozi\u0163ia noastr\u0103 ar nul Lui. G\u00e2ndul subliniat de Pav\u00adel aici este c\u0103 depinde de propriile noas\u00adtre efor\u00adturi \u015fi \u2013 mai \u00eentruc\u00e2t via\u0163a noastr\u0103 este a\u00ads\u00adcuns\u00ad \u0103 cu Cristos trebuie s-o spunem? \u2013 nimeni nu ar atinge \u00een Dumnezeu, nu tre\u00adbuie s\u0103 ne ocup\u0103m de acea pozi\u0163ie. Mai degra\u00adb\u0103, Dumn\u00adezeu spune: lucru\u00adrile m\u0103runte ale vie\u0163ii aceste\u00adia \u015fi, \u00een speci- \u201eEu le dau f\u0103r\u0103 plat\u0103 tuturor celor care cred \u00een al, nu trebuie s\u0103 avem de a face cu lumea Domnul Isus o pozi\u0163ie de favoare \u00eenaintea reli\u00adgioas\u0103 din jurul nostru. Mea. Acum duc\u00ade\u0163i-v\u0103 \u015fi tr\u0103i\u0163i o via\u0163\u0103 cores- \t Dar mai este un g\u00e2nd ce se degaj\u0103 din punz\u0103toare cu o chemare at\u00e2t de \u00eenalt\u0103!\u201c sintagma: via\u0163a voastr\u0103 este ascuns\u0103 cu Acesta e harul! Cristos \u00een Dumnezeu. Lumea nu vede via\u0163a \t C\u00e2nd apostolul spune c\u0103 trebuie s\u0103 d\u0103m la noastr\u0103 duhovniceasc\u0103. Oamenii nu ne \u00een\u0163e\u00adleg. moarte m\u0103dularele noastre care sunt pe Lor li se pare ciudat c\u0103 noi nu tr\u0103im ca ei. Ei p\u0103m\u00ad \u00e2nt, el nu vrea s\u0103 spun\u0103 prin aceasta c\u0103 nu \u00een\u0163eleg g\u00e2ndurile noastre, motivele sau c\u0103ile literalmente trebuie s\u0103 distrugem vreunul din noastre. Dup\u0103 cum s-a spus despre Duhul organele trupului nostru, ci recurge la o expri\u00ad Sf\u00e2nt c\u0103 lumea \u201enici nu-L vede, nici nu-L mare figurat\u0103, a\u015fa cum reiese din urm\u0103t\u00adoar\u00adele cunoa\u015fte\u201c, tot a\u015fa este cu via\u0163a noastr\u0103 spiritu- propozi\u0163ii. Termenul m\u0103dulare des\u00ademneaz\u0103 al\u0103: ea este ascuns\u0103 cu Cristos \u00een Dumnezeu. diversele forme de pofte \u015fi de ur\u0103, pe care le Mai \u00eent\u00e2i, Ioan 3:1 ne spune c\u0103: \u201eDe aceea, g\u0103sim enumerate. lumea nu ne cunoa\u015fte, pentru c\u0103 nu L-a \t Desfr\u00e2narea se refer\u0103 \u00een general la rela\u00ad\u0163ii\u00ad cunoscut nici pe El\u201c. Adev\u0103rata sepa\u00adra\u0163ie de le sexuale interzise sau la imoralitate, \u00een spe\u00ad lume st\u0103 \u00een faptul c\u0103 lumea nu-l \u00een\u0163elege pe cial la cele dintre persoane nec\u0103s\u0103torite (Mat. cre\u015ftin, ci \u00eel \u00een\u0163elege gre\u015fit. 15:19; Marcu 7:21). Uneori sensul termenului \t 3:4 Pentru a ridica pe culmi noi aceast\u0103 e mai cuprinz\u0103tor, fiind tradus prin imoralitate descriere a harului \u015fi mo\u015ftenirii credinciosul\u00adui sexual\u0103. Necur\u0103\u0163ie se refer\u0103 la impuritate \u00een \u00een Cristos, apostolul \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 acum privi\u00ad g\u00e2ndire, vorb\u0103 sau fapt\u0103. Aici e vorba de rile spre revenirea lui Cristos. C\u00e2nd Se va necur\u0103\u0163ie moral\u0103, nu fizic\u0103. Pati\u00admile denot\u0103 ar\u0103ta Cristos, via\u0163a noastr\u0103, atunci v\u0103 ve\u0163i pofte puternice, ie\u015fite de sub control. Dorin\u0163a ar\u0103ta \u015fi voi \u00eempreun\u0103 cu El \u00een slav\u0103. \u00cen vre- rea exprim\u0103 pofte sau l\u0103co\u00admii foarte puterni\u00adce, mea de acum noi suntem \u00eenvia\u0163i cu El \u015fi ne adesea violente. L\u0103com\u00ad ia (de bani) se refer\u0103 bucur\u0103m de o via\u0163\u0103 nev\u0103zut\u0103 \u015fi ne\u00een\u0163e\u00adleas\u0103 de \u00een general la l\u0103comie sau la dorin\u0163a de a avea oameni. Dar va veni ziua c\u00e2nd Dom\u00adnul Isus mai mult, dar aici se refer\u0103 probabil la dorin\u0163a Se va \u00eentoarce s\u0103-\u015ei ia acas\u0103 sfin\u0163ii S\u0103i. Atunci nelegiuit\u0103 de a satisf\u00adace apetitul sexual, care noi ne vom ar\u0103ta \u00eempre\u00adun\u0103 cu El \u00een slav\u0103. este o form\u0103 de idolatrie. Oamenii ne vor \u00een\u0163elege atunci \u015fi-\u015fi vor da \t Lista \u00eencepe cu actele propriu-zise, trec\u00ad\u00e2nd seama de ce ne-am com\u00adportat a\u015fa cum ne-am apoi la motive. Sunt descrise diversele forme comportat. de p\u0103cate sexuale, fiind urm\u0103rite apoi p\u00e2n\u0103 la \t 3:5 \u00cen versetul 3, ni s-a spus c\u0103 am murit. b\u00e2rlogul lor, adic\u0103 inima lacom\u0103 a omului. Aici ni se spune s\u0103 d\u0103m mor\u0163ii m\u0103dularele Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne \u00eenva\u0163\u0103 clar c\u0103 nu noastre care sunt pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen aceste dou\u0103 este nimic gre\u015fit \u00een actul sexual \u00een sine. Dum\u00ad ver\u00adsete avem o ilustrare clar\u0103 a diferen\u0163ei din\u00ad nezeu l-a f\u0103cut pe om cu puterea de reprodu\u00ad tre pozi\u0163ia unui credincios \u015fi starea lui. Po\u00adzi\u0163ia cere. Dar p\u0103catul intervine atunci c\u00e2nd acele lui este aceea a unuia care a murit. Sta\u00adrea lui lucruri cu care Dumnezeu \u00een dragostea Sa trebuie s\u0103 fie aceea de a se socoti mort fa\u0163\u0103 \u015ei-a \u00eenzestrat creaturile sunt folosite \u00een scopuri de p\u0103cat, prin darea la moarte a m\u0103\u00addularelor rele \u015fi ilicite. P\u0103catul se\u00adxual a fost principalul sale care sunt pe p\u0103m\u00e2nt. Pozi\u00ad\u0163ia noastr\u0103 este p\u0103cat al lumii p\u0103g\u00e2\u00adne, \u00een vremea lui Pavel \u015fi identic\u0103 cu ceea ce suntem \u00een Crist\u00ados. Starea negre\u00ad\u015fit a r\u0103mas \u015fi azi pe acela\u015fi loc. Acolo noastr\u0103 este identic\u0103 cu ceea ce suntem \u00een noi unde credincio\u015fii nu sunt preda\u0163i Duhului \u00een\u015fine. Pozi\u0163ia noastr\u0103 este dar\u00adul f\u0103r\u0103 plat\u0103 al Sf\u00e2nt, p\u0103catele sexuale adesea p\u0103trund \u00een via\u0163a lui Dumnezeu prin credin\u0163\u00ada \u00een Domnul Isus lor, provoc\u00e2ndu-le c\u0103derea. Cristos. Starea noastr\u0103 re\u00adprezint\u0103 r\u0103spunsul la \t 3:6 Oamenii cred c\u0103 pot s\u0103v\u00e2r\u015fi aceste harul lui Dum\u00adnez\u00adeu. p\u0103c\u00adate groaznice \u015fi totu\u015fi s\u0103 scape de ped\u00adeap\u00ad","Coloseni 833 s\u0103. C\u00e2nd cerul pare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mut \u00een fa\u0163a lor, larul de impozit, fie prin \u201ecopiere\u201c la exame\u00ad omul merge \u015fi mai departe \u00een p\u0103ca\u00adtul s\u0103u. ne, fie prin exagerarea faptelor unei relat\u0103ri. Dar Dumnezeu nu Se las\u0103 batjocorit! M\u00e2nia Minciunea \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 gravitatea, atunci c\u00e2nd lui Dumnezeu vine peste fiii nea\u00adscult\u0103rii, din prin ea lez\u0103m o per\u00adsoan\u0103, prin afirma\u0163ii false pricina acestor lucruri. P\u0103catele acestea aduc sau prin crearea unor impresii false. grave consecin\u0163e \u00een via\u0163a de acum, c\u0103ci oame\u00ad \t 3:10 Nu numai c\u0103 ne-am lep\u0103dat de omul nii culeg \u00een trupul lor urm\u0103r\u00adile imoralit\u00ad\u0103\u0163ii cel vechi, ci ne-am \u00eembr\u0103cat cu cel nou, care sexuale. \u00cen plus, ei vor cule\u00adge roadele cumpli\u00ad se \u00eennoie\u015fte spre cunoa\u015ftere deplin\u0103, dup\u0103 te ale judec\u0103\u0163ii \u00een ziua de apoi. chipul Celui care l-a creat. Dup\u0103 cum omul \t 3:7 Pavel le aminte\u015fte colosenilor c\u0103 \u015fi ei cel vechi se refer\u0103 la tot ce eram ca fii ai lui se compl\u0103ceau c\u00e2ndva \u00een aceste p\u0103cate, \u00eenain\u00adte Adam, cu natura nen\u0103scut\u0103 din nou, tot a\u015fa de a fi fost converti\u0163i. Dar harul lui Dum\u00ad omul nou se refer\u0103 la noua noastr\u0103 pozi\u0163ie de nezeu a p\u0103truns \u00een inima lor \u015fi i-a izb\u0103v\u00adit de copii ai lui Dumnezeu. S-a produs o crea\u0163ie necur\u0103\u0163\u00adie. Acest capitol din via\u0163a lor a fost nou\u0103, iar noi suntem creaturi noi. Scopul acoperit de s\u00e2ngele lui Cristos. Acum ei aveau urm\u0103rit de Dumnezeu este ca acest om nou o via\u0163\u0103 nou\u0103, care-\u015fi tr\u0103gea seva din mereu s\u0103 creasc\u0103 tot mai mult dup\u0103 chipul Dumnezeu. Vezi Galateni 5:25; \u201eDac\u0103 tr\u0103im \u00een Domnului Isus Cristos. Nicioda\u00adt\u0103 nu trebuie s\u0103 Duhul, s\u0103 \u015fi umbl\u0103m \u00een Duhul\u201c. ne mul\u0163umim cu realiz\u0103rile ob\u0163inute, ci \u00eentot\u00ad \t 3:8 \u00centruc\u00e2t ei au fost r\u0103scump\u0103ra\u0163i cu un deauna trebuie s\u0103 ne av\u00e2n\u00adt\u0103m \u00eenainte, spre noi pre\u0163 at\u00e2t de mare, acum trebuie s\u0103 se lepede culmi de tot mai mare asem\u0103nare cu M\u00e2ntui\u00ad de toate aceste lucruri, ca de o hain\u0103 murda\u00adr\u0103. torul. El este pilda noastr\u0103 suprem\u0103 \u015fi regula Apostolul nu se refer\u0103 numai la diversele de via\u0163\u0103 pentru noi. \u00cen ziua de apoi, c\u00e2nd forme de pofte nelegiuite enumerate \u00een verse\u00ad vom sta \u00eenaintea Scaunului de Judecat\u0103 al lui tul 5, ci \u015fi la genurile de ur\u0103 rea pe care se Crist\u00ados, nu vom fi judeca\u0163i lu\u00e2ndu-se \u00een vedere preg\u0103\u00adte\u015fte s\u0103 le enumere. cu c\u00e2t au fost vie\u0163ile noastre mai bune dec\u00e2t \t M\u00e2nia este, desigur, un spirit de intens\u0103 ale altora, ci dup\u0103 c\u00e2t de mult s-au racordat ant\u00adipatie sau animozitate, un spirit de r\u0103zbu\u00ad vie\u0163ile noastre la \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a Dom\u00adnului Isus. nare, de vrajb\u0103 \u015fi ur\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103. Iu\u0163imea de\u00adscrie o form\u0103 intens\u0103 de m\u00e2nie, probabil Chipul lui Dumnezeu nu reiese din conforma\u0163ia man\u00adifestat\u0103 prin ie\u015firi violente \u015fi necontrola\u00adte. trupului nostru, ci din frumuse\u0163ea unei min\u0163i re\u00een- R\u0103utatea este purtarea mali\u0163ioas\u0103 fa\u0163\u0103 de alt\u00adul, noite \u015fi a unei inimi schimbate. Sfin\u0163enia, dragos- cu g\u00e2nd de a-i face r\u0103u sau de a-i \u015ftirbi tea, smerenia, bl\u00e2nde\u0163ea, bun\u0103tatea \u015fi iertar\u00adea \u2013 rep\u00aduta\u0163ia. Este o antipatie nerezonabil\u0103, \u00een\u00adtre\u0163i\u00ad iat\u0103 elementele din care e alc\u0103tuit caract\u00aderul divin. nut\u0103 de pl\u0103cerea de a-i vedea pe al\u0163ii c\u0103 (Daily Notes of the Scripture Union) suf\u00ader\u0103. Def\u0103imarea sau vorbirea de r\u0103u, a\u00addic\u0103 cuvinte ascu\u0163ite, necontrolate, folosite la a\u00addresa \t 3:11 \u00cen noua crea\u0163ie descris\u0103 de apostol, altora. \u00censeamn\u0103 a certa pe cineva, cu cuv\u00adinte nu mai este nici grec, nici iudeu, nici cir\u00ad aspre, \u00eentr-o manier\u0103 obraznic\u0103. Lim\u00adbaj mur\u00ad cumcizie, nici necircumcizie, nici barb\u00ad ar, nici dar \u00eenseamn\u0103 cuvinte ru\u015finoas\u00ade, cu referire la scit, nici rob, nici liber, ci Cristos este totul \u00een lucruri de\u015f\u0103n\u0163ate, indecente sau corupte. Un to\u0163i. Diferen\u0163ele de na\u0163ionali\u00adtate, religie, cultur\u0103 vocabular stricat \u015fi necurat. \u00cen acest catalog al \u015fi nivel social sunt ele\u00admente care nu conteaz\u0103. p\u0103catelor apostolul trece de la motive la fapte\u00ad C\u00e2t prive\u015fte pozi\u0163ia lor \u00eenaintea lui Dumnezeu, le propriu-zise. Mai \u00een\u00adt\u00e2i, \u00een inima omului to\u0163i credincio\u015fii sunt la acela\u015fi nivel \u015fi \u00een cer- \u00eencol\u0163e\u015fte am\u0103r\u0103ciu\u00adnea, ca\u00adre se manifest\u0103 apoi cul de p\u0103rt\u0103\u015fie al bisericii locale ar trebui s\u0103 sub formele descrise mai sus. adopt\u0103m aceea\u015fi atitudine. \t 3:9 \u00cen versetul 9 apostolul spune, de fapt: \t Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 distinc\u0163ii \u00een \u201eFie ca starea voastr\u0103 s\u0103 corespund\u0103 cu pozi\u00ad\u0163ia cadrul bisericii. Unii au darul de evanghe\u00adlist, voastr\u0103!\u201c V-a\u0163i dezbr\u0103cat de omul cel vechi; al\u0163ii de p\u0103stor, iar al\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. Unii acum dezbr\u0103ca\u0163i-v\u0103 de el \u015fi \u00een practic\u0103, prin oameni sunt prezbiteri \u00een biseric\u0103, iar al\u0163ii sunt refuzul de a mai min\u0163i. Minciun\u00adea este unul diaconi. Astfel, versetul de fa\u0163\u0103 nu dispre\u0163u\u00adie\u015fte din lucrurile ce apar\u0163in omului celui vechi, distinc\u0163iile cuvenite. neav\u00e2nd ce c\u0103uta \u00een via\u0163a copilu\u00adlui lui Dumne\u00ad \t Tot a\u015fa nu trebuie s\u0103 interpret\u0103m verse\u00adtul, zeu. \u00cen fiecare zi din via\u0163a noastr\u0103 suntem cum fac unii, \u00een sensul c\u0103 distinc\u0163iile de mai ispiti\u0163i s\u0103 denatur\u0103m adev\u0103\u00adrul, fie prin nede\u00ad sus ar fi fost cu totul eliminate \u00een lume. Nici\u00ad clararea integral\u0103 a venitului nostru, pe formu\u00ad decum, c\u0103ci exist\u0103 \u00een continuare grec \u015fi iu\u00addeu,","834 Coloseni prin \u201egrec\u201c \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se aici neevreii \u00een \u00eempot\u00adriva voin\u0163ei lor. Aceea\u015fi Bib\u00adlie care afir- general. Dup\u0103 cum exist\u0103 circum\u00adci\u015fi \u015fi necir\u00ad m\u0103: \u201eale\u015fi dup\u0103 \u015ftiin\u0163a mai \u00een\u00adainte a lui cumci\u015fi. Prin ace\u015fti doi termeni sunt desem\u00ad Dumne\u00adzeu\u201c mai spune \u015fi: \u201eoric\u00adine va chema na\u0163i \u00een Noul Testament evreii \u015fi respec\u00adtiv numele Domnului va fi m\u00e2n\u00adtuit\u201c. Neamurile. Dar aici termenii se refer\u0103 probabil \t \u00cen continuare Pavel \u00eei nume\u015fte pe colos\u00adeni la ritualul circumciziei \u00een sine, a\u015fa cum era sfin\u0163i \u015fi preaiubi\u0163i. Sf\u00e2nt \u00eenseamn\u0103 sfin\u0163it sau practicat de iudei \u015fi neso\u00adcotit de Neamuri. pus deoparte pentru Dumnezeu \u015fi desp\u0103r\u0163it de \t Apoi exist\u0103 \u00een continuare barbari (adic\u0103 lume. Noi suntem sfin\u0163i \u00een pozi\u00ad\u0163ia pe care o oameni necultiva\u0163i) \u015fi sci\u0163i. Cei doi termeni nu ocup\u0103m \u00eenaintea lui Dumnezeu, dar trebuie s\u0103 sunt aici \u00een rela\u0163ie adversativ\u0103. Sci\u0163ii era bar\u00ad fim sfin\u0163i \u015fi \u00een manier\u0103 pract\u00adic\u0103, \u00een via\u0163a pe bari, dar \u00eentr-o manier\u0103 mai pronun\u0163at\u0103, fiind care o tr\u0103im zilnic. Pentru c\u0103 suntem focarul cei mai s\u0103lbatici dintre barbari. Ultimul con\u00ad iubirii lui Dumnezeu, ne face pl\u0103cere s\u0103-I fim trast este \u00eentre sclavi \u015fi oameni liberi. Prin pl\u0103cu\u0163i \u00een toate privin\u0163ele. liber se \u00een\u0163elege cei ce nu au fost nicio\u00addat\u0103 \t Acum Pavel descrie harurile cre\u015ftine cu sclavi, adic\u0103 s-au n\u0103scut oameni liberi. Pentru care trebuie s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m asemenea unui cre\u015ftin aceste distinc\u0163ii lume\u015fti nu mai sunt ve\u015fm\u00e2nt. \u00cen primul r\u00e2nd, cu o inim\u0103 plin\u0103 de importante. Cristos este Cel care conteaz\u00ad\u0103 cu \u00eendurare. Apoi bun\u0103tatea trebuie s\u0103 se adev\u0103rat! El este totul pentru credincios \u015fi \u00een manifeste printr-un duh altruist fa\u0163\u0103 de al\u0163ii; toate. El reprezint\u0103 centrul \u015fi circumfer\u00adin\u0163a printr-o atitudine de afec\u0163iune \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103. vie\u0163ii cre\u015ftine, cum arat\u0103 foarte clar \u015fi episco- Smerenia \u00eenseamn\u0103 starea umil\u0103, disponibi\u00ad pul Ryle: litatea de a fi umili\u0163i \u015fi de a-i stima pe al\u0163ii, consider\u00e2ndu-i mai buni dec\u00e2t noi \u00een\u015fine. Prin Aceste trei cuvinte \u2013 Cristos este totul \u2013 sunt bl\u00e2nde\u0163e nu se \u00een\u0163elege sl\u0103biciunea, ci t\u0103ria es\u00ad\u00aden\u0163a \u015fi substan\u0163a cre\u015ftinismului. Dac\u0103 inimile de a ne lep\u0103da de noi \u00een\u015fine, umbl\u00e2nd \u00een har noastre le vor \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa, atunci bine va fi de fa\u0163\u0103 de to\u0163i oamenii, cum spune \u015fi Vine: su\u00adfle\u00adtul nostru... Mul\u0163i \u00cei acord\u0103 lui Cristos un a\u00adnum\u00ad it loc \u00een religia lor, dar nu locul pe care a Cei mai mul\u0163i cred c\u0103 atunci c\u00e2nd cineva este in\u00adten\u00ad\u0163ionat Dumnezeu s\u0103-L ocupe El. Pentru bl\u00e2nd asta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 ar fi neajuto\u00ad su\u00adfle\u00adtele acestora, Cristos nu reprezint\u0103 \u201etotul \u00een rat, c\u0103 nu poate mai mult. Dar Domnul a fost toa\u00adte\u201c. O, nu! Ci este fie Cristos \u015fi biserica; fie \u201ebl\u00e2nd\u201c pentru c\u0103 a dispus de toate resursele Cris\u00adtos \u015fi sacramentele; fie Cristos \u015fi slujitorii nem\u0103rginite ale lui Dumnezeu, pe care le-a avut ordin\u00ada\u0163i; fie Cristos \u015fi propria lor poc\u0103in\u0163\u0103; fie sub comanda Sa. Descris\u0103 \u00een latura ei negativ\u0103, Crist\u00ados \u015fi propria lor bun\u0103tate; fie Cristos \u015fi bl\u00e2nde\u0163ea este contrarul autoafirm\u0103rii \u015fi al proprii- rug\u00ad\u0103ciunile lor; fie Cristos \u015fi propria lor sinceri\u00ad lor interese; este acea stare de echilibru a duhului, tate \u015fi milost\u00adenie, pe care se reazem\u0103 practic \u00een care nu suntem nici exalta\u0163i, nici dobor\u00e2\u0163i de suflete\u00adle lor.19 \u00eentristare, pur \u015fi simplu pentru c\u0103 nu ne preocu- p\u0103m de eul nos\u00adtru.20 \t 3:12 \u00cen versetul 10, Pavel a spus c\u0103 ne-am \u00eembr\u0103cat cu omul cel nou. Acum ne d\u0103 c\u00e2t\u00adeva \t Dac\u0103 smerenia este \u201eabsen\u0163a m\u00e2ndriei\u201c, modalit\u0103\u0163i practice prin care se poate real\u00adiza atunci m\u00e2ndria este \u201eabsen\u0163a pasiunii\u201c. \u00cende\u00ad acest lucru \u00een via\u0163a noastr\u0103 de zi cu zi. Mai lunga r\u0103bdare se refer\u0103 la r\u0103bdare, atunci \u00eent\u00e2i, el se adreseaz\u0103 colosenilor, nu\u00admindu-i c\u00e2nd suntem provoca\u0163i \u015fi la capacita\u00adtea de a ale\u015fii lui Dumnezeu, aceasta fiind o referire la \u00eendura \u00eendelung ofensele aduse nou\u0103 de al\u0163ii. faptul c\u0103 au fost ale\u015fi de Dum\u00adnez\u00adeu \u00een Cristos Este o combina\u0163ie de bucurie \u015fi atitudine de \u00eenainte de \u00eentemeierea lumii. Ha\u00adrul lui omenie \u015fi bun\u0103tate fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, \u00eempletit\u0103 cu Dumnezeu prin care ne-a ales este una din perseveren\u0163a \u00een suferin\u0163\u0103. tainele revela\u0163iei divine. Noi credem c\u0103 Scrip\u00ad \t 3:13 \u00ceng\u0103dui\u0163i-v\u0103 unii pe al\u0163ii descrie \u00eeng\u0103- tura ne \u00eenva\u0163\u0103 clar c\u0103 Dumnezeu, \u00een suv\u00ad\u00aderani\u00ad duin\u0163a \u015fi r\u0103bdarea pe care trebuie s\u0103 le avem tatea Sa, a ales oa\u00admeni care s\u0103 fie ai lui Cris\u00ad fa\u0163\u0103 de sl\u0103biciunile \u015fi ciud\u0103\u0163eniile fra\u0163i\u00adlor no\u015ftri. tos. Noi nu cre\u00addem c\u0103 Dumnezeu l-a al\u00ades pe Atunci c\u00e2nd tr\u0103im al\u0103turi de al\u0163ii, este cu nepu- cineva s\u0103 fie condamnat. O atare \u00een\u00adv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 tin\u0163\u0103 s\u0103 nu descoperim punctele lor slabe. Este este \u00een contrad\u00adic\u0163ie clar\u0103 cu Script\u00adu\u00adra. Dup\u0103 nevoie de harul lui Dumnezeu \u00een via\u0163a noastr\u0103 cum credem \u00een harul selectiv al lui Dumne\u00ad ca s\u0103 suport\u0103m idiosincra\u00adsiile altora, dup\u0103 cum zeu, tot a\u015fa credem \u00een responsabil\u00adit\u00adatea omu\u00ad negre\u015fit \u015fi ei au nevoie de harul lui Dumnezeu lui. Dumne\u00adzeu nu \u00eei m\u00e2ntuie\u015fte pe oameni pentru a le suporta pe ale noastre. Trebuie \u00eens\u0103","Coloseni 835 s\u0103 ne \u00eeng\u0103duim unii pe al\u0163ii. Iert\u00e2ndu-v\u0103 unii \t Cristos ne-a chemat s\u0103 ne bucur\u0103m de pe al\u0163ii, dac\u0103 vreunul are s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de altul. pa\u00adcea Sa, at\u00e2t pe plan personal, c\u00e2t \u015fi \u00een Pu\u0163ine divergen\u0163e ar exista \u00een r\u00e2ndul copiilor lui biseri\u00adc\u0103. Nu nesocoti\u0163i importan\u0163a ultimei p\u0103r\u0163i Dumnezeu, dac\u0103 acest \u00eendemn ar fi aplicat. a versetului: la care a\u0163i fost chema\u0163i \u00eentr-un Trebuie s\u0103-i iert\u0103m pe cei ce ne-au jignit. singur trup. O modalitate \u00een care am putea Adesea auzim \u00eens\u0103 pe unii pl\u00e2ng\u00e2ndu-se: \u201eDar avea pace ar fi s\u0103 tr\u0103im izola\u0163i de al\u0163i cre\u015ftini. el este cel care m-a jignit!\u201c Este exact cazul \u00een Dar Dumnezeu nu ne-a r\u00e2nduit la asta, ci ne-a care suntem chema\u0163i s\u0103 iert\u0103m. Dac\u0103 cealalt\u0103 a\u015fezat \u00een familii. Dumnezeu a l\u0103sat ca noi s\u0103 persoan\u0103 nu ne-ar fi jignit, n-ar fi gre\u015fit fa\u0163\u0103 de ne adun\u0103m cu al\u0163i cre\u015ftini, \u00een biserici locale. noi, n-ar mai fi fost nevoie de iertare! Dac\u0103 noi De\u015fi tr\u0103irea al\u0103turi de al\u0163i cre\u015ftini ne poate am fi fost cei care am gre\u015fit, atunci ar fi trebu- pune uneori r\u0103bdarea la \u00eencercare, totu\u015fi \u00een it s\u0103 ne ducem s\u0103 ne cerem iertare. \u00ceng\u0103duin\u0163a felul acesta Dumnezeu poate face s\u0103 se dez\u00ad presupune s\u0103 nu fim ofensa\u0163i, iar iertarea s\u0103 nu volte \u00een via\u0163a cre\u015ftinului virtu\u0163i care nu s-ar \u0163inem ofensa. Asta pentru c\u0103 nu exist\u0103 un putea forma pe nici o alt\u0103 cale. Prin urmare, motiv mai imper\u00adios pentru care trebuie s\u0103 ier- nu trebuie s\u0103 fugim de responsabili\u00adt\u0103\u0163ile noas\u00ad t\u0103m dec\u00e2t cel enun\u0163at \u00een acest verset: Cum v-a tre din cadrul bisericii locale, dup\u0103 cum, odat\u0103 iertat Cristos, a\u015fa ierta\u0163i-v\u0103 \u015fi voi. Cum ne-a ce ni le-am asumat, nu trebuie s\u0103 le abando\u00ad iertat Cristos? El ne-a iertat f\u0103r\u0103 s\u0103 fi existat n\u0103m, c\u00e2nd vom fi provoca\u0163i sau irita\u0163i de al\u0163ii. un temei \u2013 a\u015fa ar trebui s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi. El Mai degrab\u0103, trebuie s\u0103 tr\u0103im \u00een armonie \u015fi ne-a iertat f\u0103r\u0103 plat\u0103 \u2013 a\u015fa s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi! El compatibilitate cu fra\u0163ii \u015fi surorile noastre de a iertat \u015fi a uitat \u2013 a\u015fa s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi! \u015ei-n credin\u0163\u0103, fiind\u00adu-le de ajutor \u00een tot ceea ce maniera de iertare, \u015fi \u00een gradul de ierta\u00adre, noi facem \u015fi spu\u00adnem. trebuie s\u0103 urm\u0103m pilda binecuv\u00e2n\u00adta\u00adtului nostru \t \u015ei fi\u0163i mul\u0163umitori (sau recunosc\u0103tori). Domn, \u00een aceas\u00adt\u0103 minunat\u0103 atitudine. Acest \u00eendemn apare de foarte multe ori, ca un \t 3:14 Dragostea cu care ni se spune s\u0103 ne re\u00adfren, \u00een scrierile lui Pavel. Ceea ce \u00eenseam\u00adn\u0103 \u00eem\u00adbr\u0103c\u0103m sau s\u0103 ne \u00eencingem este leg\u0103tura c\u0103 trebuie s\u0103 existe un motiv \u00een\u00addrept\u0103\u0163it pent\u00adru care leag\u0103 toate celelalte virtu\u0163i la un loc, pen- care trebuie s\u0103 facem acest lucru \u2013 a\u00adnume tru a forma des\u0103v\u00e2r\u015firea. Dragostea men\u00ad\u0163ine faptul c\u0103 Duhul lui Dumnez\u00adeu consi\u00adder\u00ad\u0103 un \u00een simetrie toate componentele ca\u00adrac\u00adterului duh recunosc\u0103tor de o mare \u00eensemn\u00ad\u0103t\u00adate. \u015ei cre\u015ftin. E posibil ca cineva s\u0103 ma\u00adnifes\u00adte unele noi suntem de acord cu Duhul Sf\u00e2nt, recunos\u00ad virtu\u0163i, pe dinafar\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca s\u0103 aib\u0103 dra- c\u00e2ndu-i de asemenea importan\u00ad\u0163a \u2013 nu numai gostea \u00een inima lui. De aceea Pav\u00adel subli\u00adniaz\u0103 pentru via\u0163a duhovnic\u00adeasc\u0103 a cuiva, ci \u015fi pen- aici c\u0103 ceea ce facem tre\u00adbuie f\u0103\u00adcut \u00eentr-un duh tru bun\u0103starea sa fizic\u0103. Medic\u00adii au constatat autentic de dragoste pentru fra\u0163\u00adii no\u015ftri. ceea ce Scriptura spunea de mult: c\u0103 o atitudi- Ac\u0163iunile noastre nu trebuie s\u0103 fie f\u0103cute cu ne de bun\u0103 dis\u00adpozi\u0163ie \u015fi mul\u00ad\u0163umire a min\u0163ii lehamite, ci trebuie s\u0103 izvorasc\u0103 din inima este benefic\u0103 pentru org\u00adanism. Dup\u0103 cum \u015fi noastr\u0103 plin\u0103 de iubire. \u00cen opinia gnos\u00adtic\u00adilor, rever\u00adsul este adev\u0103\u00adrat: c\u0103 \u00eengrijorarea, deprima- cuno\u015ftin\u0163a era leg\u0103tura des\u0103v\u00e2r\u015fir\u00adii, dar Pavel rea \u015fi duhul de v\u0103ic\u0103\u00adreal\u0103 \u015fi nemul\u0163u\u00admire sunt corecteaz\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie, su\u00adbliniind c\u0103 dra- categoric d\u0103un\u0103toa\u00adre s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. De obicei cre- gostea e leg\u0103tura des\u0103v\u00e2r\u015fi\u00adrii. dem c\u0103 spiritul de mul\u0163umire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 \t 3:15 Pacea lui Dumnezeu ar trebui s\u0103 fie depind de \u00eempreju\u00adr\u0103rile noastre imediate, dar arbitrul \u00een inima noastr\u0103. Dac\u0103 avem \u00eendoieli Pavel arat\u0103 aici c\u0103 este un har care trebuie cu privire la un lucru, ar trebui s\u0103 ne punem cultivat. Noi avem datoria de a fi mul\u0163umi\u00ad \u00eentrebarea: \u201eVa conduce asta la pace\u201c sau tori. Din\u00adtre to\u0163i oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt, noi \u201eVoi avea eu pace \u00een inim\u0103, dac\u0103 voi da curs avem cele mai multe motive s\u0103 fim mul\u0163umi\u00ad ac\u0163iunii contemplate?\u201c tori (comp\u00adara\u0163i cu Deut. 33:29). Problema nu \t Versetul acesta este de un mare ajutor \u00een const\u0103 \u00een faptul c\u0103 nu ar exista suficiente special atunci c\u00e2nd cerem c\u0103l\u0103uzire de la lucruri pentru care putem fi recu\u00adnosc\u0103tori, ci Domnul. Dac\u0103 Domnul vrea cu adev\u0103rat s\u0103 te \u00een egoismul din inima noastr\u0103, care ne \u00eempie\u00ad angajezi \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u0163ie sau ac\u0163iun\u00ade, di\u00adc\u0103 s\u0103 aducem mul\u0163umiri. atunci po\u0163i fi sigur c\u0103-\u0163i va d\u0103rui pace \u00een acea \t 3:16 Exist\u0103 deosebiri de vederi cu privi\u00adre lucrare. Dac\u0103 nu ai pace, atunci nu mai f\u0103 nici la punctua\u0163ia versetului 16. Se \u015ftie c\u0103 \u00een tex\u00adtul un pas pe c\u0103rarea aceea. Sau cum s-a expri\u00admat original al Noului Testament nu exista pun\u00adc\u00adtu\u00ad cineva: \u201e\u00centunericul \u00een direc\u0163ia \u00een care vreau s\u0103 a\u0163ie. Sensul unui verset ca cel de fa\u0163\u0103 de\u00adp\u00ad\u00adinde merg \u00eenseamn\u0103 lumin\u0103 s\u0103 stau pe loc\u201c. \u00een mare de semnele de pun\u00adctu\u00ada\u0163ie \u00een\u00adtre\u00adbuin\u0163ate.","836 Coloseni Suger\u0103m urm\u0103t\u00adoar\u00adea var\u00adiant\u00ad\u0103: Cuv\u00ad \u00e2ntul lui Ce dureri inutile purt\u0103m! Cristos s\u0103 loc\u00ad uiasc\u0103 \u00een voi din bel\u015fug, \u00een toat\u0103 Toate astea pentru c\u0103 nu aducem \u00een\u0163e\u00adlepc\u00ad iunea, \u00eenv\u00ad \u0103\u0163\u00e2n\u00addu-v\u0103 \u015fi sf\u0103tuindu-v\u0103 unii Totul \u00eenaintea lui Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune. pe al\u0163ii; cu psalmi, imnuri \u015fi c\u00e2nt\u0103ri \t\t \u2013 Joseph Scriven duh\u00ad ovnice\u015fti, c\u00e2nt\u00e2nd cu har \u00een inimile voastre Domnu\u00adlui. \t A\u015fadar, recurg\u00e2nd la aceast\u0103 varietate de \t \u00cen felul acesta versetul are trei sec\u0163iuni. c\u00e2nt\u00ad\u0103ri, trebuie s\u0103 c\u00e2nt\u0103m cu har sau cu mul\u00ad Prima, se refer\u0103 la faptul c\u0103 trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m \u0163um\u00ad ire \u00een inimile noastre Domnului. \u00cen acest cuv\u00e2ntul lui Cristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een noi din punct se cuvine s\u0103 spunem c\u0103 cre\u015ftinul tre\u00adbuie bel\u015fug. Cuv\u00e2ntul lui Cristos se refer\u0103 la \u00eenv\u0103- s\u0103 fie cu mult\u0103 b\u0103gare de seam\u0103 \u015fi disc\u00adern\u0103\u00ad \u0163\u0103turile lui Cristos, a\u015fa cum le g\u0103sim \u00een Biblie. m\u00e2nt \u00een privin\u0163a genului de muzic\u0103 pe care \u00eel Pe m\u0103sur\u0103 ce umplem p\u00e2n\u0103 la satura\u00ad\u0163ie inimi- utilizeaz\u0103. Mult\u0103 a\u015fa-numit\u0103 muzic\u00ad\u0103 \u201ecre\u015ft\u00adin\u0103\u201c le \u015fi min\u0163ile noastre cu cuv\u00e2ntul Lui sf\u00e2nt, din zilele noastre este u\u015foar\u0103 \u015fi nel\u00adalocul ei. O c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ascult\u0103m de acest cuv\u00e2nt, \u00een tr\u0103irea mare parte a acesteia este to\u00adtal contrar\u0103 Scrip\u00ad noastr\u0103 zilnic\u0103, cuv\u00e2ntul lui Cristos este ca \u015fi turii \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult\u0103 este similar\u0103 cu acas\u0103 la el \u00een inimile noastre. muzica \u201epop\u201c sau rock a lu\u00admii, care este o \t Al doilea g\u00e2nd care se desprinde este c\u0103 dezonoare la adresa nume\u00adlui lui Cristos. \u00een toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea trebuie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \t Versetul 16 este foarte similar cu Efeseni \u015fi s\u0103 ne \u00eendemn\u0103m unii pe al\u0163ii. Fiecare cre\u015f\u00ad 5:18, 19, unde citim: \u201eNu v\u0103 \u00eemb\u0103ta\u0163i de vin tin are r\u0103spunderea fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii \u015fi suro\u00adrile lui \u2013 aceasta este destr\u0103b\u0103lare. Dimpotriv\u0103, fi\u0163i \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura priv\u00ade\u015fte doc\u00ad plini de Duhul, vorbind \u00eentre voi cu psalmi, cu trina, pe c\u00e2nd sf\u0103tuirea se refer\u0103 la \u00een\u00addatori\u00adre. imnuri, cu c\u00e2nt\u0103ri duhovnice\u015fti, c\u00e2nt\u00e2nd \u015fi Cu alte cuvinte, suntem datori fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii inton\u00e2nd melodii \u00een inima voastr\u0103 Domnu\u00adlui\u201c. no\u015ftri s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim cu ei cu\u00adno\u015ftin\u0163a din \u00cen Coloseni 3:16 deosebirea const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Scriptur\u0103 \u015fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103-i ajut\u0103m prin sfa\u00adturi \u00een locul cuvintelor: \u201efi\u0163i plini de Duhul\u201c, Pavel practice \u015fi evlavioase. C\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tu\u00adra \u015fi sf\u0103tu- spune: \u201eCuv\u00e2ntul lui Cristos s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een irea se fac cu \u00een\u0163e\u00adlepciune, exist\u0103 \u015fanse mai voi din bel\u015fug\u201c. Cu alte cuvinte, fiind plini de mari ca acestea s\u0103 fie primite, dec\u00e2t a\u00adtunci Duhul \u015fi fiind plini de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu c\u00e2nd rostim cuvinte\u00adle ap\u0103sat, dar f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elep- sunt condi\u0163ii necesa\u00adre pentru a putea tr\u0103i o ciune sau f\u0103r\u0103 dragoste. via\u0163\u0103 plin\u0103 de bucur\u00adie, rodnicie \u015fi cu folos. Nu \t Al treilea lucru este c\u0103 prin psalmi, im\u00adnuri vom fi umplu\u0163i cu Duhul dac\u0103 nu ne vom \u015fi c\u00e2nt\u0103ri spirituale trebuie s\u0103 c\u00e2nt\u0103m cu har s\u0103tura cu cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu; iar studierea (sau \u201emul\u0163umire\u201c) \u00een inimile noastre Domnu\u00ad cuv\u00e2ntului lui Dum\u00adnezeu nu-\u015fi va face lucra\u00ad lui. Prin psalmi se \u00een\u0163eleg acele rostiri inspirat\u00ade rea deplin\u0103 \u00een via\u0163a noastr\u0103, dac\u0103 nu ne vom pe care le g\u0103sim \u00een cartea cu acela\u015fi nume, ce preda din str\u0103fundul fiin\u0163ei noastre st\u0103p\u00e2nirii erau c\u00e2ntate \u00een cadrul serviciului de \u00eenchina\u00adre Duhului Sf\u00e2nt. Prin urmare, oare nu reiese clar \u00een Israel. Pe de alt\u0103 parte, prin imnuri se c\u0103 a fi umplut cu Duhul \u00eenseamn\u0103 a fi umplut \u00een\u0163elegea c\u00e2nt\u0103ri de \u00eenchin\u0103ciune \u015fi de laud\u0103, cu cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu? Nu este vorba aici adresate lui Dumnezeu Tat\u0103l \u015fi Domnului Isus de cine \u015ftie ce experien\u0163\u0103 tainic\u0103, de un Cristos, cum este \u015fi acesta: moment culminant de mare emotivitate din via\u0163\u00ada mea, ci, mai degrab\u0103, este rezultatul hr\u0103\u00ad Isus! \u00censu\u015fi g\u00e2ndul la Tine nirii mele zi de zi din Scripturi, medit\u00e2nd la \u00cemi umple inima de bucurie; ele, ascult\u00e2nd de ele \u015fi tr\u0103ind dup\u0103 princi\u00adpiile Dar \u015fi mai mare bucurie este s\u0103-\u0162i v\u0103d fa\u0163a g\u0103site \u00een ele. \u015ei \u00een prezen\u0163a Ta s\u0103 m\u0103 odihnesc. \t 3:17 Versetul 17 este o regul\u0103 atotinclu\u00adsiv\u0103 \t \u2013 Atribuit lui Bernard de Clairvaux prin care ne putem judeca sau m\u0103sura con\u00ad duita noastr\u0103 de cre\u015ftini. \u00cen special tinerii din Aceste imnuri nu sunt inspirate \u00een acela\u015fi fel vremea noastr\u0103 au probleme c\u00e2nd e vorb\u00ada s\u0103 ca psalmii. Prin c\u00e2nt\u0103ri duhovnice\u015fti se decid\u0103 dac\u0103 un lucru este gre\u015fit sau nu. Dar \u00een\u0163elege poezia de factur\u0103 religioas\u0103, care memorarea acestui verset se va dovedi, pro\u00adba\u00ad descrie experien\u0163a cre\u015ftin\u0103, a\u015fa cum se poate bil, cheia rezolv\u0103rii multora din aceste dil\u00ademe. vedea din cuvintele urm\u0103toare (redate \u00een tradu- Proba suprem\u0103 la care trebuie s\u0103 sup\u00adunem cere aproximativ\u0103, n.tr.): orice ac\u0163iune este urm\u0103toarea: Voi pu\u00adtea eu s\u0103v\u00e2r\u015fi acest lucru \u00een numele Dom\u00adnul\u00adui Isus O, de ce pace ne v\u0103duvim adesea, Cristos? Va fi acest lucru spre sla\u00adva Lui? M\u0103","Coloseni 837 voi putea a\u015ftepta eu ca bine\u00adcu\u00adv\u00e2nta\u00adrea Lui s\u0103 ciune. vin\u0103 peste el? A\u015f fi eu gata s\u0103 fac lucrul res\u00ad \t 2. Tat\u0103l trebuie s\u0103 aib\u0103 rolul de autoritate pectiv la revenirea Lui? Ob\u00adserva\u0163i v\u0103 rog c\u0103 \u00een familie, pe care trebuie s\u0103-l exercite \u00een \u00een\u0163e- trebuie s\u0103 supunem la a\u00adceast\u0103 prob\u0103 at\u00e2t lepciune \u015fi dragoste. cuvintele pe care le ros\u00adtim, c\u00e2t \u015fi faptele pe \t 3. So\u0163ia \u015fi mama trebuie s\u0103-\u015fi dea seama care le s\u0103v\u00e2r\u015fim. Ascul\u00adtarea de aceast\u0103 porun\u00ad c\u0103 prima ei responsabilitate fa\u0163\u0103 de Dumnez\u00adeu c\u0103 ne \u00eennobileaz\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103. Scump este \u015fi fa\u0163\u0103 de familie este acas\u0103. \u00cen general, nu secretul pe care-l afl\u0103 cre\u015ft\u00adi\u00adnul atunci c\u00e2nd este \u00een\u0163elept ca so\u0163ia s\u0103 aib\u0103 serviciu \u00een afar\u0103. \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 toate ca pent\u00adru Domnul \u015fi spre Desigur, exist\u0103 \u015fi situa\u0163ii excep\u0163ionale. slava Lui! Din nou, a\u00adpost\u00adol\u00adul adaug\u0103 cuvinte\u00ad \t 4. So\u0163ul \u015fi so\u0163ia trebuie s\u0103 dea o pild\u0103 de le: \u201eAduc\u00e2nd mul\u00ad\u0163u\u00admiri lui Dumne\u00adzeu Tat\u0103l purtare evlavioas\u0103 copiilor lor. Ei trebuie s\u0103 fie prin El\u201c. Mul\u0163\u00adu\u00admiri! Mul\u0163umiri! Mul\u0163\u00adumiri! uni\u0163i \u00een toate privin\u0163ele, inclusiv \u00een discip\u00adlinarea E \u00eendatori\u00adrea necurmat\u0103 a celor m\u00e2ntui\u0163i prin copiilor, c\u00e2nd este cazul. har \u015fi des\u00adtina\u0163i s\u0103 petreac\u0103 ve\u015fni\u00adcia \u00een cur\u0163ile \t 5. Trebuie p\u0103strat\u0103 unitatea familiei, raiu\u00adlui. de\u00adoarece prea adesea exist\u0103 pericolul angre\u00adn\u0103\u00ad B. C\u0007 omportamentul adecvat pentru mem\u00ad rii \u00een activitatea de la serviciu, \u00een via\u0163a social\u00ad\u0103 \u015fi chiar \u00een lucrarea cre\u015ftin\u0103, \u00een detrimentul brii casei cre\u015ftine (3:18\u20134:1) cop\u00adiilor, care sunt priva\u0163i de afec\u0163iune, de pre\u00ad\u00ad \t Pavel le d\u0103 acum o serie de sfaturi mem\u00ad zen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor, de \u00eendrumare \u015fi de discip\u00adlin\u00ad\u00ad\u0103. brilor casei cre\u015ftine. Seria continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la Mul\u0163i p\u0103rin\u0163i au fost nevoi\u0163i s\u0103 m\u0103rtur\u00adis\u00adeasc\u0103 4:1. Sfaturile sale se adreseaz\u0103 so\u0163iilor \u015fi so\u0163i- cu lacrimi \u00een ochi, c\u00e2nd au fost con\u00adfrunt\u00ada\u0163i cu lor, copiilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor, slujitorilor \u015fi st\u0103p\u00e2ni- un fiu sau o fiic\u0103 r\u0103zvr\u0103tit\u0103: \u201e\u015ei pe c\u00e2nd sluji- lor. La \u00eenceput, s-ar p\u0103rea c\u0103 e o trece\u00adre torul t\u0103u f\u0103cea c\u00e2te ceva \u00eencoace \u015fi \u00eenco\u00adlo, brusc\u0103 de la temele de care s-a ocup\u00adat Pavel, b\u0103rbatul s-a f\u0103cut nev\u0103zut\u201c (1 Regi 20:40). abord\u00e2nd acum chestiuni at\u00e2t de mon\u00addene, din \t 6. Cu privire la disciplinarea copiilor, tre- via\u0163a de familie. Dar \u00een aceast\u0103 trecere exist\u0103 buie s\u0103 \u0163inem seama de trei reguli de baz\u0103: o semni\u00adfica\u0163ie deosebit\u0103. Niciodat\u0103 nu avem voie s\u0103 pedepsim la m\u00e2\u00adnie. Niciodat\u0103 s\u0103 nu pedepsim pe nedrept. Nicio\u00ad FAMILIA CRE\u015eTIN\u0102 dat\u0103 s\u0103 nu pedepsim f\u0103r\u0103 s\u0103 explic\u0103m moti- \t Dumnezeu consider\u0103 familia o for\u0163\u0103 extra\u00ad vul. ordinar de important\u0103 \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103. Bine\u00ad \t 7. E bine s\u0103 \u00eenve\u0163e copiii s\u0103 poarte un jug cunoscuta zical\u0103: \u201eM\u00e2na care pune \u00een mi\u015fcare \u00een tinere\u0163ea lor (Pl\u00e2ngeri 3:27), s\u0103 \u00eenve\u0163e disci- leag\u0103nul copilului conduce de fapt lumea\u201c plina muncii \u015fi s\u0103-\u015fi asume r\u0103spunderi, precum con\u0163ine un s\u00e2mbure de adev\u0103r, mai profund \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e valoa\u00adrea banilor. dec\u00e2t se pare. Familia a fost concep\u00adut\u0103 de \t 8. Mai presus de toate, p\u0103rin\u0163ii cre\u015ftini tre- Dumnezeu pentru prezervarea a tot ceea ce buie s\u0103 evite s\u0103 fie ambi\u0163io\u015fi \u00een privin\u0163a este de pre\u0163 \u00een via\u0163\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai co\u00adpiilor \u00eentr-o manier\u0103 fireasc\u0103, lumeasc\u0103, ci pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie este acordat\u0103 familiei, \u00een con\u00adtex\u00ad necontenit trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 \u00eenaintea lor slujirea tul \u00een care civiliza\u0163ia noastr\u0103 se degra\u00addeaz\u0103 cu Domnului, ca modul cel mai c\u00e2\u015ftigat \u00een care repeziciune, prima Scrisoare a lui Pavel c\u0103tre ne-am putea petrece via\u0163a. Pentru unii, a\u00adceasta Timotei ne \u00eenva\u0163\u0103, \u00een mod deose\u00adbit, c\u0103 Dum\u00ad ar putea \u00eensemna slujirea integral\u0103 pe c\u00e2mpul nezeu a r\u00e2nduit via\u0163a din familie ca mijloc de de misiune; pentru al\u0163ii, ar putea \u00eensemna slu- dezvoltare a calit\u0103\u0163ilor spiritu\u00adale, pentru ca jirea Domnului printr-o ocupa\u0163ie secular\u0103. Dar celor care sunt potrivi\u0163i s\u0103 ocupe pozi\u0163ii de \u015fi \u00eentr-un caz, \u015fi \u00een altul, lucrul pentru Domnul conducere \u00een biseric\u0103 s\u0103 li se for\u00admeze caracte\u00ad trebuie avut \u00een primul r\u00e2nd \u00een vedere. Fie c\u0103 rul doveditor \u00een familie. ne afl\u0103m acas\u0103, fie la serviciu sau \u00een orice alt \t \u00cen versetele urm\u0103toare avem c\u00e2teva din loc, trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 \u00cel principiile fundamentale care ne ofer\u0103 c\u0103l\u0103u\u00adzire reprezent\u0103m pe M\u00e2ntuitorul nostru \u015fi, ca atare, \u00een stabilirea unei familii cre\u015ftine. Stu\u00addiind fiecare cuv\u00e2nt pe care-l rostim \u015fi fiecare fapt\u0103 aceast\u0103 sec\u0163iune, trebuie s\u0103 fim con\u00ad\u015ftien\u0163i de pe care o s\u0103v\u00e2r\u015fim trebuie s\u0103 fie vred\u00adnice de c\u00e2teva comandamente, exprimate prin \u201etrebu\u00ad El \u015fi s\u0103 fie guver\u00adnate de El.\u2009\u2021 ie\u201c: \t 3:18 Primul \u00eendemn e adresat de apost\u00adol \t 1. Trebuie s\u0103 existe un altar al familiei \u2013 so\u0163iilor, care trebuie s\u0103 se supun\u0103 so\u0163ilor lor, adic\u0103 un timp \u00een care to\u0163i membrii fami\u00adliei se a\u015fa cum se cade \u00een Domnul. Potrivit pla\u00adnului adun\u0103 la citirea Sfintelor Scripturi \u015fi la rug\u0103\u00ad","838 Coloseni divin, so\u0163ul este capul familiei. Fe\u00admeii i s-a ca pentru Domnul. \u00cen felul acesta, ei pot fi o rezervat o pozi\u0163ie de supunere fa\u0163\u0103 de so\u0163. Ea m\u0103rturie bun\u0103 pentru p\u0103rin\u0163ii lor, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-i nu are voie s\u0103 domine sau s\u0103 con\u00adduc\u0103, ci s\u0103 c\u00e2\u015ftige pentru Domnul. urmeze conducerea lui, ori de c\u00e2te ori poate \t 3:21 Ta\u0163ilor li se spune s\u0103 nu-i \u00eent\u0103r\u00e2te pe face acest lucru f\u0103r\u0103 a-\u015fi comp\u00adrom\u00ad ite loialita\u00ad copiii lor, pentru ca ace\u015ftia s\u0103 nu se des\u00adcu\u00adraje\u00ad tea fa\u0163\u0103 de Cristos. Exist\u0103, de\u00adsigur, situa\u0163ii \u00een ze. Este interesant c\u0103 sfatul acesta se adreseaz\u0103 care femeia nu poate s\u0103 as\u00adculte de so\u0163ul ei \u015fi ta\u0163ilor, iar nu mamelor. Oare nu ne dezv\u0103luie s\u0103 fie credincioas\u0103, \u00een a\u00adcela\u015fi timp, lui Cris\u00adtos. pericolul de care e p\u00e2ndit tat\u0103l de a comite \u00cen asemenea cazuri, prima ei loialitate este fa\u0163\u0103 aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 mult mai mare de Domnul Isus. Ac\u00adolo unde o sor\u0103 cre\u015ftin\u0103 dec\u00e2t mama? Kelly sugereaz\u0103 c\u0103 mamele sunt are un so\u0163 mai \u00ee\u00adnapoiat, versetul de fa\u0163\u0103 arat\u0103 de cele mai multe ori tentate s\u0103-\u015fi r\u0103sfe\u0163e c\u0103 ea trebuie s\u0103-\u015fi ajute so\u0163ul s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 copiii. rolul ce i s-a \u00eencredin\u0163\u00adat \u00een famil\u00adie, iar nu s\u0103 \t 3:22 De la versetul 22 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul \u00eencerce s\u0103 u\u00adzurpe pozi\u0163ia so\u0163ului, doar pentru capitolului, Duhul lui Dumnezeu se adresea\u00adz\u0103 c\u0103 este mai inteli\u00adgent\u0103 dec\u00e2t el. robilor sau sclavilor. Este interesant s\u0103 obser\u00ad \t 3:19 Ce frumos este echilibrul pe care ni-l v\u0103m spa\u0163iul acordat \u00een Noul Testament sclavi\u00ad prezint\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu! Apost\u00adolul nu lor \u2013 un fapt care nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. El ne se opre\u015fte la sfatul adresat so\u0163iilor, ci arat\u0103 arat\u0103 c\u0103 indiferent c\u00e2t de jos s-ar afla cineva acum c\u0103 \u015fi so\u0163ii au responsabilit\u0103\u0163i. Ei trebuie pe scara social\u0103, poate atinge cele mai \u00eenalte s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 so\u0163iile, \u015fi s\u0103 nu \u0163in\u0103 necaz pe culmi \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103, prin credincio\u015f\u00adia sa ele. Dac\u0103 aceste precepte simple ar fi respec\u00ad fa\u0163\u0103 de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Poate c\u0103 este tate, multe din problemele vie\u0163ii de c\u0103snicie ar \u00een acela\u015fi timp o reflec\u0163ie a pre\u015ftiin\u0163\u00adei lui dispare, iar familiile ar fi mult mai fericite \u00een Dumnezeu cu privire la faptul c\u0103 cei mai Domnul. \u00cen realitate, nici o so\u0163ie nu prea va mul\u0163i cre\u015ftini aveau s\u0103 ocupe pozi\u0163ii de sluji\u00adre, avea obiec\u0163ii \u00een ascultarea de so\u0163ul care o mai degrab\u0103 dec\u00e2t pozi\u0163ii de autorita\u00adte. De iube\u015fte cu ade\u00adv\u0103rat. S-a obser\u00advat c\u0103 so\u0163ului nu pild\u0103, \u00een NT g\u0103sim foarte pu\u0163ine in\u00adstruc\u0163iuni i se spune s\u0103-\u015fi oblige so\u0163ia s\u0103 asculte de el. privitoare la dreg\u0103torii na\u0163iunilor. \u00cen schimb, Dac\u0103 aceasta nu ascul\u00adt\u0103, el trebuie s\u0103 se duc\u0103 g\u0103sim o sumedenie de \u00eendrum\u0103ri pentru cei ce la Domnul, s\u0103-I spun\u0103 Lui. Supunerea trebuie \u015fi-au consacrat via\u0163a slujirii altora. Sclavii din s\u0103 fie actul ei de bun\u0103voie, cum se cuvine \u00een vremea lui Pavel erau de obicei foarte descon\u00ad Domnul. sidera\u0163i \u015fi, desigur, primii cre\u015ftini vor fi fost \t 3:20 Copiii sunt sf\u0103tui\u0163i s\u0103 asculte de surprin\u015fi de spa\u0163iul care li se acord\u0103 \u00een aceste p\u0103rin\u0163ii lor \u00een toate privin\u0163ele, c\u0103ci lucrul acesta Scrisori. Faptul dovede\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 harul lui este pl\u0103cut Domnului. \u00cen toate veacu\u00adrile, fami- Dumnezeu se coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la locul unde se liile au fost sudate de prezen\u0163a a dou\u0103 princi- afl\u0103 oamenii, indiferent c\u00e2t de umil\u0103 ar fi pii de c\u0103petenie: autoritate \u015fi ascultare. Aici pozi\u0163ia ocupat\u0103 de ace\u015ftia \u00een via\u0163\u0103. C. H. avem al doilea dintre ele. Observa\u0163i c\u0103 aceast\u0103 Mackintosh face urm\u0103toarea observa\u0163ie: \u201eScla\u00ad ascultare trebuie s\u0103 fie \u00een toate privin\u00ad\u0163ele. Asta vul nu este exclus de la lucrarea lui Dumne\u00ad \u00eenseamn\u0103 ascultare nu numai \u00een lucrurile care zeu. Prin simplul fapt c\u0103-\u015fi face datoria \u00eenain\u00ad sunt agreabile, ci \u015fi \u00een cele care nu sunt, \u00een tea lui Dumnezeu, el poate \u00eempodobi doctrina, mod firesc, pl\u0103cute. aduc\u00e2nd slav\u0103 lui Dumne\u00adzeu\u201c. \t Copiii cre\u015ftini care au p\u0103rin\u0163i nem\u00e2ntui\u0163i se \t Robilor li se spune s\u0103 asculte \u00een toate de g\u0103sesc adesea \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103. Ei doresc cei ce sunt st\u0103p\u00e2nii lor p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u2013 terme\u00adnul s\u0103 fie loiali Domnului, dar \u00een acela\u015fi timp sunt \u201ep\u0103m\u00e2nte\u015fti\u201c constituind o aten\u0163ionare subtil\u0103 confrunta\u0163i cu preten\u0163iile p\u0103rin\u0163ilor lor. \u00cen gene- c\u0103 ace\u015ftia sunt st\u0103p\u00e2ni doar \u00een cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti! ral, noi credem c\u0103 dac\u0103 ei \u00ee\u015fi onoreaz\u0103 p\u0103rin\u0163ii, Asta pentru c\u0103 ei au un St\u0103p\u00e2n care este mai Dumnezeu, la r\u00e2ndul Lui, \u00eei va onora. At\u00e2ta presus de to\u0163i \u015fi care vede tot ce se face timp c\u00e2t ei locuiesc cu p\u0103rin\u0163ii lor, au o obli- copiil\u00ador S\u0103i afla\u0163i \u00een pozi\u0163ii umile. Sclavii nu ga\u0163ie foarte binedefinit\u0103 de \u00eendeplinit. Desigur, treb\u00aduie s\u0103 slujeasc\u0103 numai c\u00e2nd sunt sub ochii ei nu trebuie s\u0103 fac\u0103 nimic care ar fi contrar lor, ca cei care caut\u0103 s\u0103 plac\u0103 oa\u00admenilor, ci \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui Cris\u00adtos, dar de obicei nu li se cu cur\u0103\u0163ie de inim\u0103, tem\u00e2ndu-se de Domnul. va cere s\u0103 fac\u0103 acest lucru. Adesea ei vor fi (Pentru a vedea o bun\u0103 pild\u0103 a acestui adev\u0103r chema\u0163i s\u0103 fac\u0103 lucruri care le sunt nepl\u0103cute, \u00een VT, deschide\u0163i la Geneza 24:33.) \u00cen special dar at\u00e2ta timp c\u00e2t ele nu sunt clar gre\u015fite sau c\u00e2nd o persoan\u0103 este asu\u00adprit\u0103, exist\u0103 tenta\u0163ia p\u0103c\u0103toase, ei trebuie s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 s\u0103 le fac\u0103 de a \u00eencetini lucrul, at\u00adunci c\u00e2nd nu se uit\u0103","Coloseni 839 st\u0103p\u00e2nul. Dar slujitorul cre\u015ftin \u00ee\u015fi va dea seama st\u0103p\u00e2n. \u201eNu-i nimic\u201c, spune Pavel, \u201eDomn\u00adul c\u0103 St\u0103p\u00e2nul lui se ui\u00adt\u0103 \u00eentotdeauna \u015fi astfel, \u015ftie tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, cunoa\u015fte problema cu chiar dac\u0103 \u00eempreju\u00adr\u0103\u00adrile sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti sunt care e\u015fti confruntat \u015fi se va ocupa \u015fi de foarte amare, el va lucra ca pentru Domnul. ne\u00addrept\u0103\u0163ile care \u0163i se fac\u201c. Cu cur\u0103\u0163ie de i\u00adnim\u00ad \u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el va fi \t Dar de\u015fi \u00een text sunt cuprin\u015fi, probabil, \u015fi domi\u00adnat de mo\u00adtive cu\u00adrate \u2013 adic\u0103 va lucra st\u0103p\u00e2nii, el se refer\u0103 \u00een principal la slujitori. numai pentru a-I fi pl\u0103\u00adcut Domnului Isus. Lucrul de m\u00e2ntuial\u0103, \u00een\u015fel\u0103ciunea, tragerea \t Interesant e c\u0103 nu g\u0103sim \u00een NT nici o pro\u00ad chiulului sau alte forme de nesinceritate nu hibi\u0163ie expres\u0103 a sclaviei. Evanghelia nu r\u0103s\u00ad vor r\u0103m\u00e2ne neobservate. La Dumnezeu nu toarn\u0103 institu\u0163ii sociale prin revolu\u0163ie. Dar ori\u00ad exist\u0103 p\u0103rtinire. El este St\u0103p\u00e2nul tuturor \u015fi unde a p\u0103truns Evanghelia, sclavia a fost abo\u00ad distinc\u0163iile de care \u0163in seama oamenii nu lit\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste instruc\u00ad\u0163iuni \u00eenseamn\u0103 nimic pentru El. Dac\u0103 sclavii \u00ee\u015fi sunt, astfel, f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate pentru noi. Tot ce \u00een\u015feal\u0103 st\u0103p\u00e2nii (cum se pare c\u0103 a f\u0103cut Oni\u00ad se spune aici se poate aplica foarte bine \u015fi la sim), ei vor trebui s\u0103 dea socoteal\u0103 \u00eenaintea situa\u0163ia rela\u0163iilor dintre patron \u015fi salaria\u0163i. Domnului. \t 3:23 Orice se face trebuie f\u0103cut din toat\u0103 \t 4:1 Versetul acesta ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte, inima (textual: \u201edin suflet\u201c) ca pentru Dom\u00adnul, logic, din capitolul 3. St\u0103p\u00e2nii trebuie s\u0103 acor- nu ca pentru oameni. \u00cen orice form\u0103 de slujire de robilor ceea ce este drept \u015fi cinstit. Ei nu au cre\u015ftin\u0103, precum \u015fi \u00een toate sferele vie\u0163ii, exist\u0103 voie s\u0103 re\u0163in\u0103 plata ce li se cuvine, ci trebuie multe obliga\u0163ii de lucru care le displac oame- s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 bine pentru munca efectuat\u0103. nilor. E de prisos s\u0103 spunem c\u0103 \u00een general Acest lucru se adreseaz\u0103 direct patronilor cre\u015f- evit\u0103m asemenea munci. Dar verse\u00adtul acesta tini. Dumnezeu ur\u0103\u015fte asuprir\u00adea celor s\u0103raci \u015fi ne \u00eenva\u0163\u0103 lec\u0163ia important\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cel mai darurile unui om care s-a \u00eembog\u0103\u0163it prin meto- umil serviciu poate fi glorifi\u00adcat \u015fi ridicat la de inacceptabile de folos\u00adire a bra\u0163elor de munc\u0103, rang de demnitate, dac\u0103 este f\u0103cut ca pentru pe care Domnul le respin\u00adge: \u201eP\u0103streaz\u0103-\u0163i banii, Domnul. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, nu exist\u0103 deosebi- pentru c\u0103 nu-Mi place modul \u00een care i-ai ob\u0163i- re \u00eentre lucrarea secular\u0103 \u015fi cea sacr\u0103. Toate nut\u201c (vezi Iacov 5:1-4). St\u0103p\u00e2nii nu trebuie s\u0103 lucr\u0103rile sunt sacre. R\u0103spl\u0103\u0163\u00adile din cer nu vor fie aro\u00adgan\u0163i, ci plini de team\u0103, c\u0103ci \u015fi ei au un fi pentru proeminen\u0163\u0103 sau pentru suc\u00adcese apa- St\u0103p\u00e2n \u00een cer, Care este drept \u015fi neprih\u0103nit \u00een rente, nici pentru talente sau prilejuri, ci pentru toate c\u0103ile Sale. credincio\u015fie. Astfel persoane obscure vor fi \t \u00cenainte de a \u00eencheia acest fragment, este \u00eentr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103 \u00een ziua aceea, dac\u0103 interesant s\u0103 observ\u0103m de c\u00e2te ori readuce \u015fi-au \u00eendeplinit cu credincio\u015fie \u00eendatori\u00adrile ca apostolul Pavel \u00een discu\u0163ie aceste chestiuni ce pentru Domnul. Dou\u0103 motouri at\u00e2rnate adesea \u0163in de via\u0163a cotidian\u0103 sub reflectorul domniei deasupra chiuv\u00adetei, \u00een multe buc\u0103t\u0103rii, sun\u0103 lui Cristos, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) So\u0163iile \u2013 astfel: \u201eNu oricum, ci triumf\u0103tor\u201c \u015fi \u201eServicii cum se cuvine \u00een Domnul (v. 18). (2) Copiii div\u00adine se \u0163in aici de trei ori pe zi\u201c. \u2013 pl\u0103cu\u0163i Domnului (v. 20). (3) Slujitorii \u2013 \t 3:24 Domnul este Cel care \u0163ine \u00een prez\u00adent tem\u00e2ndu-se de Domnul (v. 22). (4) Slujitorii eviden\u0163a datelor \u015fi tot ce se face pentru El \u00cei \u2013 ca Domnului (v. 23). va re\u0163ine negre\u015fit aten\u0163ia. \u201eBun\u0103tatea lui Dum\u00ad C. V\u0007 ia\u0163a de rug\u0103ciune a credinciosului \u015fi nezeu va r\u0103spl\u0103ti bun\u0103tatea oamenilor\u201c. Cei ce nu au dec\u00e2t pu\u0163ine mo\u015fteniri p\u0103m\u00e2nt\u00ade\u015fti vor m\u0103rturia dat\u0103 de el prin fapt\u0103 \u015fi prin viu primi \u00een schimb r\u0103splata mo\u015ftenirii \u00een cer. S\u0103 grai (4:2-6) ne aducem aminte de acest lucru c\u00e2nd vom fi \t 4:2 Pavel nu obose\u015fte \u00een a-i sf\u0103tui pe chema\u0163i din nou s\u0103 facem un lucru nepl\u0103cut, cop\u00adiii lui Dumnezeu s\u0103 fie st\u0103ruitori \u00een rug\u0103\u00ad fie \u00een cadrul bisericii, fie la slujb\u0103. Va fi o ciune. Negre\u015fit unul din regretele pe care le m\u0103rturie pentru Cristos, dac\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 vom avea \u00een cer va fi c\u0103 nu am petrecut mai facem acest lucru f\u0103r\u0103 murmur \u015fi dac\u0103 ne mult timp \u00een rug\u0103ciune, \u00een special c\u00e2nd ne vom da toate str\u0103duin\u0163ele s\u0103 facem c\u00e2t mai vom da seama \u00een ce m\u0103sur\u0103 mare ne-au fost bine aceast\u0103 lucrare. ascultate rug\u0103ciunile. \u00centreg subiectul rug\u0103\u00adciunii \t 3:25 Pavel nu precizeaz\u0103 la cine se refer\u0103 este \u00eenv\u0103luit de un mare mister, la multe din \u00een versetul 25. Poate c\u0103 se refer\u0103 la un st\u0103p\u00e2n \u00eentreb\u0103rile legate de el neexist\u00e2nd r\u0103spunsuri. nedrept, care \u00ee\u015fi asupre\u015fte slujitorii. Poate c\u0103 Dar cea mai bun\u0103 atitudine pe care o poate un slujitor cre\u015ftin s-a s\u0103turat s\u0103 mai asculte de adopta un cre\u015ftin este s\u0103 nu caute s\u0103 analizeze poruncile nedrepte venite din partea aces\u00adtui sau s\u0103 despice firul \u00een patru sau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103","840 Coloseni tainele cele mai ad\u00e2nci ale rug\u0103ciun\u00adii. Cea mai lui Evangheliei care i s-a \u00eencredin\u0163at lui Pavel bun\u0103 metod\u0103 este s\u0103 ne rug\u0103m \u00eencontinuu, cu s\u0103-l vesteasc\u0103. Or, toc\u00admai pentru faptul c\u0103 a credin\u0163\u0103 simpl\u0103, renun\u00ad\u0163\u00e2nd la \u00eendoielile noastre \u00eendr\u0103znit s\u0103 su\u00adgereze c\u0103 Neamurile pot fi de ordin intelectual. m\u00e2ntuite \u00een acela\u015fi fel ca iudeii au reu\u015fit \u00een \t Nu numai c\u0103 suntem \u00eendemna\u0163i s\u0103 st\u0103\u00adruim cele din urm\u0103 conduc\u0103torii iudei s\u0103-l trimit\u0103 la \u00een rug\u0103ciune, dar ni se spune s\u0103 \u015fi veg\u00adhem \u00een Roma ca de\u0163inut. ea. Asta ne aminte\u015fte imediat de ce\u00adrerea adre- \t Exist\u0103 unii care sus\u0163in c\u0103 marea tain\u0103 des- sat\u0103 de Domnul Isus ucenicilor \u00een gr\u0103d\u00adina pre biseric\u0103 i-ar fi fost descoperit\u0103 lui Pavel pe Ghetsimani: \u201eVeghea\u0163i \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 ca s\u0103 nu c\u00e2nd se afla \u00een \u00eenchisoare. Prin urmare, ace\u015ftia c\u0103de\u0163i \u00een ispit\u0103\u201c. Ei nu au ve\u00adgheat \u00eens\u0103 \u015fi ast- pun mare accent pe \u201eepistol\u00adele din \u00eenchisoare\u201c, fel au adormit. Nu numai c\u0103 tre\u00adbuie s\u0103 subestim\u00e2nd, dup\u0103 c\u00e2te se pare, importan\u0163a veghem s\u0103 nu adormim, ci trebuie s\u0103 fim cu Evangheliilor \u015fi a altor c\u0103r\u0163i din NT. Dar din b\u0103gare de seam\u0103 \u015fi cu privire la pos\u00adibilitat\u00adea versetul acesta reiese clar c\u0103 predicarea tainei ca g\u00e2ndurile noastre s-o ia razna, s\u0103 ne pier\u00ad a fost cauza \u00eentem\u00adni\u0163\u0103rii sale \u015fi, prin urmare, dem concentrar\u00adea, s\u0103 nu mai fim reali\u015fti. De \u00eei va fi fost desco\u00adperit\u0103 \u00eenainte de arestarea asemenea tre\u00adbuie s\u0103 veghem ca s\u0103 nu fim sa. v\u0103duvi\u0163i de timpul pe care trebuie s\u0103-l aloc\u0103m \t 4:4 El este dornic s-o fac\u0103 cunoscut\u0103, rug\u0103ciunii (Ef. 6:18). \u015ei apoi ru\u00adg\u0103ciunile noas- adic\u0103 s-o predice \u00eentr-o manier\u0103 at\u00e2t de lim\u00adpe\u00ad tre trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163\u00adite de mul\u0163\u00adumiri. Nu de \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie numaidec\u00e2t \u00een\u0163eleas\u0103 de oa\u00admeni. numai c\u0103 trebuie s\u0103 mul\u0163um\u00ad im pentru r\u0103spun- Aceasta ar trebui s\u0103 fie dorin\u0163a tuturor cre\u015ftini- surile primite \u00een trecut la rug\u0103ciune, ci, cu lor: de a c\u0103uta s\u0103-L fac\u0103 pe Cristos cunoscut. credin\u0163\u0103, trebuie s\u0103-I mul\u0163u\u00admim Domnului \u015fi Nu exist\u0103 nici o virtute \u00een a fi \u201ea\u00add\u00e2nc\u201c. Noi pentru rug\u0103ciu\u00adnile la care nu ne-a dat r\u0103spuns. trebui s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u00ad\u0103m masele de Guy King rezum\u0103 foarte frumos acest lucru: oameni \u015fi pentru a face acest lucru, mesajul \u201eDra\u00adgos\u00adtea Sa ne dore\u015fte binele suprem; trebuie prezentat \u00eentr-o manie\u00adr\u0103 sim\u00adpl\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepc\u00adiunea Sa ne cunoa\u015fte la modul suprem; clar\u0103. iar puterea Sa ne poate ob\u0163ine binele suprem \t 4:5 Cre\u015ftinii trebuie s\u0103 se poarte cu \u00een\u0163e\u00ad pentru noi\u201c.21 lepciune fa\u0163\u0103 de cei din afar\u0103. \u00cen purtarea lor \t 4:3 Pavel \u00eei roag\u0103 pe coloseni s\u0103-\u015fi aduc\u0103 de zi cu zi, ei trebuie s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 sunt aminte s\u0103 se roage \u015fi pentru el, \u015fi pentru sluji\u00ad urm\u0103ri\u0163i foarte atent de necredincio\u015fi. Lumea e t\u00adorii Domnului care sunt cu el la Roma. Ce mai interesat\u0103 de umblarea sau compor\u00adta\u00adrea frumos e s\u0103 observ\u0103m c\u0103 nu le cere s\u0103 se noastr\u0103, dec\u00e2t de vorbirea noastr\u0103 sau, cum s-a roage s\u0103 fie eliberat din \u00eenchisoare, ci ca exprimat Edgar Guest: \u201eOric\u00e2nd prefer s\u0103 v\u0103d, Dumnezeu s\u0103-i deschid\u0103 o u\u015f\u0103 pentru predic\u00ada\u00ad mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 aud o predic\u0103\u201c. Asta nu rea cuv\u00e2ntului! Apostolul voia ca Dumne\u00adzeu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cre\u015ftinul nu trebuie s\u0103-L m\u0103rturi- s\u0103-i deschid\u0103 u\u015fi. Ce lec\u0163ie important\u0103 trebuie seasc\u0103 pe Cristos \u015fi cu buzele lui, dar ideea s\u0103 fie aceasta pentru noi! Este foarte posibil s\u0103 care se desprinde de aici este c\u0103 purta\u00adrea ne d\u0103m str\u0103duin\u0163a s\u0103 ne deschidem singuri u\u015fi noastr\u0103 trebuie s\u0103 corespun\u00add\u0103 cu vorbirea pentru slujirea cre\u015ftin\u0103. Dar acesta e un pericol noastr\u0103. Niciodat\u0103 nu trebuie s\u0103 se poat\u0103 spune ce trebuie evitat. Dac\u0103 Domnul ne deschide despre noi: \u201eNumai vorba e de el!\u201c u\u015fi, atunci putem intra cu \u00eencre\u00addere pe aceste \t R\u0103scump\u0103r\u00e2nd timpul \u00eenseamn\u0103 \u201ecum\u00ad u\u015fi, \u015ftiind c\u0103 El este Cel care ne conduce. Pe p\u0103r\u00e2nd prilejuri\u201c de a-L sluji pe Domnul. \u00cen de alt\u0103 parte, dac\u0103 noi \u00een\u015fine ne deschidem fiecare zi din via\u0163a noastr\u0103 suntem confrunt\u00ada\u0163i aceste u\u015fi, atunci nu mai putem fi siguri c\u0103 ne cu prilejuri de a-L m\u0103rturisi pe Domnul Isus afl\u0103m \u00een centrul voii Domnului \u015fi cur\u00e2nd dup\u0103 Cristos, spun\u00e2ndu-le oamenilor despre pute\u00adrea aceea s-ar putea s\u0103 recurgem la metode fire\u015fti Sa de a-i m\u00e2ntui. Pe m\u0103sur\u0103 ce se ivesc aces- de a efectua ceea ce noi vom continua s\u0103 te prilejuri, noi trebuie s\u0103 le prin\u00addem numaide\u00ad numim lucrarea Domnului. Cere\u00adrea concret\u0103 a c\u00e2t. Termenul: \u201ea cump\u0103ra\u201c presupu\u00adne c\u0103 ade- lui Pavel este ca o u\u015f\u0103 s\u0103 i se deschid\u0103 pen\u00adtru sea ne cost\u0103 acest lucru. Dar oric\u00e2t de mare ca el s\u0103 vorbeasc\u0103 despre taina lui Cristos, ar fi costul, noi trebuie s\u0103 fim gata s\u0103 vorbim pentru care se afla el \u00een lan\u0163uri. Taina lui despre scumpul nostru M\u00e2ntuitor celor care Cristos din acest verset este adev\u0103rul despre nu-L cunosc. biseric\u0103, \u015fi \u00een special aspec\u00adtul care se poate \t 4:6 Cuv\u00e2ntul nostru trebuie s\u0103 fie totd\u00ad ea\u00ad defini prin sintagma: \u201eCrist\u00ados pentru Neamu\u00ad una cu har, dres cu sare, ca s\u0103 \u015ftim cum tre- ri\u201c. Acesta a fost un aspect special al mesa\u00adju\u00ad buie s\u0103 r\u0103spundem fiec\u0103ruia. Pentru ca vorbi-","Coloseni 841 rea noastr\u0103 s\u0103 fie \u00eentotdeauna cu har, ea trebu- pompoasele apelative ecleziastice acordate ofi- ie s\u0103 fie curtenitoare, smerit\u0103 \u015fi cristianic\u00ad\u0103. Din cialilor bisericii \u00een vremea noastr\u0103! ea trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 b\u00e2rfa, frivolita\u00adtea, necu- \t 4:8 C\u0103l\u0103toria lui Tihic la Colose avea s\u0103 r\u0103\u0163ia \u015fi am\u0103r\u0103ciunea. Sintag\u00adma: dreas\u0103 cu har slujeasc\u0103 dou\u0103 scopuri. Mai \u00eent\u00e2i, el avea s\u0103 le poate avea mai multe \u00een\u0163eles\u00aduri. Unii comenta- dea sfin\u0163ilor o relatare nemijlocit\u0103 despre Pavel tori cred c\u0103, de\u015fi limbajul nostru trebuie s\u0103 fie \u015fi \u00eenso\u0163itorii lui la Roma, urm\u00e2nd apoi s\u0103 curtenitor, el mai trebuie s\u0103 fie onest \u015fi lipsit m\u00e2ng\u00e2ie inimile colosenilor. Aici din nou ter- de ipocrizie. Al\u0163ii privesc sarea ca element menul a m\u00e2ng\u00e2ia are mai mult ideea de a care poten\u0163ea\u00adz\u0103 aroma sau gustul, prin urmare, \u00eent\u0103ri sau a \u00eencuraja (vezi 2:2) dec\u00e2t aceea de ei cred c\u0103 Pavel vrea s\u0103 spun\u0103 aici c\u0103 vorbirea a consola. Slujba lui c\u0103tre ei urma s\u0103 aib\u0103 noastr\u0103 nu trebuie s\u0103 fie niciodat\u0103 \u015ftears\u0103, fad\u0103 efectul general de a-i ajuta s\u0103 ia o pozi\u0163ie sau ins\u00adipid\u0103, ci \u00eentot\u00addeauna cu folos, mereu hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00eempotriva \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii false ce f\u0103cea vioaie. Lightfoot spune c\u0103 autorii p\u0103g\u00e2ni folo- ravagii \u00een vremea aceea. seau termenul de sare c\u00e2nd voiau s\u0103 se refere \t 4:9 Men\u0163ionarea numelui Onisim ne pre- la vorbirea plin\u0103 de inteligen\u0163\u0103 a cuiva. Dar zint\u0103 minunata relatare cuprins\u0103 \u00een Scri\u00adsoa\u00adrea Pavel \u00eenlocuie\u015fte inteligen\u0163a cu \u00een\u0163elepc\u00adiunea. lui Pavel c\u0103tre Filimon. Onisim a fost un sclav Poate c\u0103 modul cel mai bun de a explica sen- fugar care a c\u0103utat s\u0103 scape de pe\u00addeaps\u0103, sul aceste sintagm\u00ad e este de a studia limbajul fugind la Roma. Dar \u00eentre timp a intrat \u00een folosit de Dom\u00adnul Isus. Fe\u00admeii prinse \u00een adul- leg\u0103tur\u0103 cu Pavel, care, la r\u00e2ndul lui, l-a \u00eendru\u00ad ter El i-a spus: \u201eNici eu nu te condamn: du-te mat spre Cristos. Acum Onisim urma s\u0103 se \u015fi nu mai p\u0103c\u0103tui!\u201c Aici avem \u015fi harul, \u015fi \u00eentoarc\u0103 la fostul s\u0103u st\u0103p\u00e2n, Filimon, la Colo\u00ad sarea. Mai \u00eent\u00e2i, harul: \u201eNici Eu nu te con- se. Imagina\u0163i-v\u0103 bucuria credincio\u015filor de la damn\u201c. Apoi sarea: \u201eDu-te \u015fi nu mai p\u0103c\u0103tui!\u201c Colose c\u00e2nd vor fi sosit ace\u015fti doi fra\u0163i, cu Apoi din nou Domnul Isus i-a spus femeii de scrisori din partea lui Pavel! Negre\u015fit ei vor fi la f\u00e2nt\u00e2na lui Iacov: \u201eD\u0103-Mi s\u0103 beau... Du-te stat p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2r\u00adziu, cople\u015findu-i cu \u00eentreb\u0103ri \u015fi cheam\u0103-l pe so\u0163ul t\u0103u\u201c. Prima rostire se despre con\u00addi\u0163iile de la Roma, fiind informa\u0163i refer\u0103 la har, pe c\u00e2nd a doua ne aminte\u015fte despre curajul de care d\u0103dea dovad\u0103 apostolul mai mult de sare. \u00een slujba M\u00e2ntuitorului s\u0103u. \t Ca s\u0103 \u015fti\u0163i cum trebuie s\u0103 r\u0103spunde\u0163i fie\u00ad \t 4:10 Nu se cunosc multe despre Aris\u00adtarh c\u0103ruia. Poate c\u0103 apostolul Pavel se g\u00e2n\u00adde\u015fte dec\u00e2t faptul c\u0103 fusese arestat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aici \u00een mod deosebit la gnosticii, care se apro- slujirea sa pentru Domnul, a\u015fa cum con\u00adsem\u00ad piau de coloseni cu doctrine plauzib\u00adile. Prin neaz\u0103 Fapte 19:29. Acum el este de\u0163inut urmare, colosenii trebuiau s\u0103 fie gata s\u0103 le \u00eempreun\u0103 cu Pavel la Roma. r\u0103spund\u0103 acestor \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori fal\u015fi cu cuvinte de \t Marcu este identificat aici drept v\u0103rul lui \u00een\u0163elepciune \u015fi credincio\u015fie. Barnaba. Acest t\u00e2n\u0103r pornise la drum \u00eempre\u00ad D. \u0007Am\u0103nunte despre unii din asocia\u0163ii lui un\u0103 cu Pavel \u015fi Barnaba \u00een c\u0103l\u0103toriile lor misionare. Datorit\u0103 e\u015fecului s\u0103u, \u00eens\u0103, Pavel a Pavel (4:7-14) decis ca Marcu s\u0103 fie l\u0103sat acas\u0103. Dar Bar\u00ad \t 4:7 Tihic a fost, dup\u0103 c\u00e2te se pare, cel pe naba a insistat s\u0103-l ia cu el. Acest lucru a care l-a ales Pavel s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 scrisoare de provocat o disensiune \u00eentre cei doi lu\u00adcr\u0103tori la Roma la Colose. Maclaren \u00ee\u015fi imagi\u00adneaz\u0103 cre\u015ftini mai v\u00e2rstnici. Acum \u00eens\u0103 e \u00eem\u00adbucur\u0103\u00ad c\u00e2t de surprins ar fi fost Tihic dac\u0103 i s-ar fi tor s\u0103 afl\u0103m c\u0103 e\u015fecul lui Marcu nu a fost spus c\u0103 \u201eaceste suluri de pergament aveau s\u0103 definitiv, ci c\u0103 mai t\u00e2rziu a rec\u00e2\u015ftigat \u00eenc\u00adrede\u00ad supravie\u0163uiasc\u0103 tuturor elementelor de faim\u0103 rea preaiubitului Pavel. ostentativ\u0103 ale acestui ora\u015f, \u015fi c\u0103 numele s\u0103u \t Dac\u0103 Marcu va vizita ora\u015ful Colose, sfin\u0163i- avea s\u0103 fie cunoscut p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul timpului, lor de acolo li se spune s\u0103-l primeasc\u0103 bine. \u00een toat\u0103 lumea\u201c. Men\u0163ionarea lui Marcu, autorul evan\u00adghe\u00adliei a \t Pavel \u00eei asigur\u0103 aici pe sfin\u0163i c\u0103 atunci doua, ne aminte\u015fte de faptul c\u0103 fiecare din noi c\u00e2nd va sosi, Tihic le va spune toate ve\u015ftile scrie o evanghelie, zi de zi: despre apostol. Din nou suntem impresiona\u0163i de minunata combina\u0163ie de titluri pe care \t Fiecare scriem o evanghelie, c\u00e2te un capi\u00adtol apostolul Pavel le confer\u0103 acestui frate, pe zi, prin fapte, priviri \u015fi cuvinte. Ac\u0163iunile ne nu\u00admindu-l fratele preaiubit \u015fi slujitorul cre\u00ad definesc \u2013 mai fidel dec\u00e2t cuvintele noastre. dincios, rob \u00eempreun\u0103 cu mine \u00een Domnul. \t \u00centrebarea se pune: \u201eCare este evanghelia Cu c\u00e2t mai de dorit sunt aceste titluri dec\u00e2t dup\u0103 tine?\u201c","842 Coloseni \t 4:11 Un alt coleg de lucru al lui Pavel \u015fi-au dat seama c\u0103 sunt goi. Manuscrisele nu este numit Isus, zis \u015fi Iust. Isus era un nume sunt clare \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u00ad\u0103, respectiv dac\u0103 destul de obi\u015fnuit pe vremea aceea, cum este aici este pomenit Nymphas (un b\u0103rbat) sau \u015fi ast\u0103zi \u00een unele \u0163\u0103ri. Este echivalentul grec al Nympha (o femeie). Dar este suficient s\u0103 numelui ebraic \u201eIosua\u201c. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 omului observ\u0103m c\u0103 \u00een casa aceea din Colose exista o acesta i se spunea \u015fi Iust \u00eentruc\u00e2t priet\u00adenii lui biseric\u0103. \u00cen vremea aceea cre\u015ftinii nu aveau cre\u015ftini au observat incongruita\u00adtea ca el s\u0103 edificii somptuoase, ca cele actuale. Dar sunt aib\u0103 acela\u015fi nume ca Fiul lui Dum\u00adne\u00adzeu. sigur c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre noi vor fi de \t Cei trei oameni mai sus numi\u0163i erau cu acord c\u0103 puterea lui Dumnezeu \u00eentr-o biseric\u0103 to\u0163ii iudei converti\u0163i. \u00centr-adev\u0103r, ei au fost local\u0103 este mult mai important\u0103 dec\u00e2t cl\u0103d\u00adirea singurii fo\u015fti iudei care au lucrat \u00eempreun\u0103 cu \u00een sine ori mobilierul elegant. Puterea nu Pavel pentru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi care depinde de aceste lucruri fizice; dimpotriv\u00ad\u0103, s-au dovedit o m\u00e2ng\u00e2iere pentru Pavel. cl\u0103dirile luxoase ale bisericilor adesea consti\u00ad \t 4:12 C\u00e2nd Pavel se preg\u0103te\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eenche\u00adie tuie o piedic\u0103 \u00een calea manifest\u0103rii puterii scrisoarea, Epapfras \u00eei aminte\u015fte s\u0103 adauge duhovnic\u00ade\u015fti. propriile sale salut\u0103ri personale c\u0103tre sfin\u0163ii \t 4:16 Dup\u0103 ce va fi fost citit\u0103 aceast\u0103 epis\u00ad preaiubi\u0163i din Colose. Epafras, care era de loc tol\u0103 la Colose, ea trebuia trimis\u0103 biser\u00ad icii din Colose, \u00ee\u015fi aducea mereu aminte de cre\u00ad laodicenilor, pentru a putea fi citit\u0103 \u015fi acolo. dincio\u015fi \u00een rug\u0103ciunile sale, rug\u00e2ndu-L pe Negre\u015fit lucrul acesta a fost \u00eenf\u0103ptuit, dar din Domnul ca ei s\u0103 fie des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i \u015fi cu totul cele citite la Apocalipsa 3, se pare c\u0103 laodice\u00ad siguri \u00een toat\u0103 voia lui Dumnezeu. nii nu au \u0163inut seama de mesajul ei, cel pu\u0163in \t 4:13 Pavel depune m\u0103rturie c\u0103 Epafras a nu p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. trudit \u00een rug\u0103ciune, nu numai pentru cei din \t Pavel \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe coloseni ca \u015fi ei s\u0103 Colose, ci \u015fi pentru cre\u015ftinii din Laodiceea \u015fi citeasc\u0103 epistola care va veni din Laodiceea. pentru cei din Hierapolis. Omul acesta era Nu putem \u015fti la care scrisoare se refer\u0103 Pavel personal interesat de copiii lui Dumnezeu pe aici. Unii cred c\u0103 este vorba despre a\u015fa-numit\u00ada care \u00eei cuno\u015ftea. Negre\u015fit el avea o list\u0103 foarte \u201eScrisoare c\u0103tre Efeseni\u201c a lui Pavel. Unele lung\u0103 de nume pe care le aducea \u00eenain\u00adtea lui manuscrise str\u0103vechi omit cuvintele \u201e\u00een Efes\u201c Dumnezeu \u00een rug\u0103ciun\u00ade \u015fi nu ne-am mir\u00ada din Efeseni 1:1. Asta i-a condus pe unii dac\u0103 am afla c\u0103 el se ruga \u00een fiecare zi pentru com\u00ad entatori s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Scrisoarea c\u0103tre Efe\u00ad fiecare dintre ei. \u201eEl se roag\u0103 v\u00e2rtos pentru seni ar fi fost o scrisoare circular\u0103 care trebu\u00adia voi tot timpul, ca voi s\u0103 sta\u0163i tari, cu convin- citit\u0103 \u00een mai multe biserici \u2013 de pild\u0103, Efes, gerea nestr\u0103mu\u00adtat\u0103, total consa\u00adcra\u0163i \u0163elului de a Laodiceea, \u015fi apoi Colose. Ac\u00adeast\u0103 p\u0103rere este face voia lui Dumnezeu\u201c (NEB). sprijinit\u0103 de faptul c\u0103 \u00een Efeseni g\u0103sim at\u00e2t de \t 4:14 Acum Pavel trimite salut\u0103ri de la pu\u0163ine referiri person\u00adale, com\u00adparativ cu cele Lu\u00adca, doctorul preaiubit, \u015fi Dima. G\u0103sim ai\u00adci f\u0103cute \u00een Coloseni.22 un studiu al contrastelor. Luca c\u0103l\u0103torise cu \t 4:17 Lui Arhip i se spune s\u0103 ia seama Pavel o bun\u0103 bucat\u0103 de timp \u015fi probabil \u00eel slu\u00ad bine la slujba pe care a primit-o \u00een Dom\u00adnul jise at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u015fi spiritual, c\u00e2nd a fost bol- \u015fi s-o \u00eemplineasc\u0103. Nici aici nu avem sufi\u00ad nav, c\u00e2nd a fost prigonit \u015fi \u00eentem\u00adni\u0163at. ciente date pentru a \u015fti la care slujb\u0103 se \t Dima, pe de alt\u0103 parte, mersese o vreme refer\u0103 Pavel. Mul\u0163i cred \u00eens\u0103 c\u0103 Arhip era fiul cu apostolul, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Pavel a trebuit lui Filimon \u015fi c\u0103 era activ \u00een biserica din s\u0103 spun\u0103 despre el: \u201eDima, din dragoste pen- Colose. Versetul va c\u0103p\u0103ta mai mult\u0103 semni\u00ad tru veacul de acum, m-a p\u0103r\u0103sit \u015fi a plecat la fica\u0163ie dac\u0103 \u00een locul lui Arhip vom trece Tesalonic\u201c (2 Tim. 4:10). numele nostru \u015fi dac\u0103 vom auzi Duhul lui E. Salut\u0103ri \u015fi \u00eendrum\u0103ri (4:15-18) Dumnezeu spun\u00e2ndu-ne: \u201eIa seama bine la \t 4:15 Acum sunt trimise salut\u0103ri fra\u0163ilor slujba pe care ai primit-o \u00een Domnul, ca s-o din Laodiceea, lui Nimfa \u015fi bisericii din casa \u00eempli\u00adne\u015fti!\u201c Fiecare dintre noi a primit o lui. Citim din nou despre biserica din slujb\u0103 de la Domnul \u015fi \u00eentr-o zi ni se va cere Laodiceea \u00een Apocalipsa 3:14-22. Biserica de socoteal\u0103 de ceea ce am f\u0103cut cu aceast\u0103 sluj\u00ad acolo a devenit, \u00eentre timp, c\u0103ldicic\u0103 fa\u0163\u0103 de b\u0103, de felul cum ne-am achitat de slujirea lucrurile lui Dumnezeu, adopt\u00e2nd o atitud\u00adine noastr\u0103. materialist\u0103, de mul\u0163umire de sine. Crez\u00e2nd c\u0103 \t 4:18 \u00cen acest punct, apostolul a luat \u00een la asta se rezum\u0103 toate, oamenii de acolo nu m\u00e2\u00adn\u0103 pana, ad\u0103ug\u00e2nd salutul s\u0103u personal de \u00eenc\u00adheiere, semn\u00e2nd cu numele neevreiesc","Coloseni 843 Pav\u00adel. Negre\u015fit gestul acesta a fost mult NU, dar \u00een\u0163elesul rezultant ar fi acela\u015fi. Dac\u0103 \u00een\u00adgreu\u00adnat de lan\u0163urile de la m\u00e2ini, dar ele i-au ei au v\u0103zut sau nu ceva, totul a fost o de\u015fer\u00ad dat prilejul s\u0103 le aminteasc\u0103 colosenilor s\u0103-\u015fi t\u0103ciune fireasc\u0103. aduc\u0103 aminte de lan\u0163urile lui. Sunetul peni\u00ad\u0163ei \t 17(3:2) Robertson, Intellectuals, p. 149. care se contope\u015fte cu cel al lan\u0163urilor este \t 18(3:2) F. B. Hole, Paul\u2019s Epistles, Vol\u00adume semnul final c\u0103 lan\u0163urile predicatorului nu pot Two, p. 105. lega Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201c.23 Apoi aposto\u00ad \t 19(3:11) J. C. Ryle, Holiness, p. 436, 455. lul \u015fi-a \u00eencheiat epistola cu cuvintele Harul s\u0103 \t 20(3:12) W. E. Vine, Expository Dictio\u00adnary fie cu voi. Amin. A. T. Robertson scrie: \u201eNu of New Testament Words, p. 56. exist\u0103 cuv\u00e2nt mai bogat dec\u00e2t cuv\u00e2ntul \u00abhar,\u00bb \t 21(4:2) Guy King, Crossing the Border, p. deoarece el poart\u0103 \u00een \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa toat\u0103 dra- 111. gostea lui Dumnezeu, manifestat\u0103 \u00een darul \t 22(4:16) Pe de alt\u0103 parte, \u00eentruc\u00e2t Pavel a Fiului S\u0103u pentru noi\u201c.24 Amin. stat trei ani la Efes, e normal s\u0103 presupun\u00adem c\u0103-i va fi cunoscut pe at\u00e2t de mul\u0163i dintre ei, NOTE FINALE \u00eenc\u00e2t ar fi fost precar s\u0103 aleag\u0103 doar c\u00e2\u0163iva \t 1(Intro) George Salmon, A Historical dintre ei, de team\u0103 s\u0103 nu-i jigneasc\u0103 pe al\u0163ii. Introduction to the Study of the Books of the \t 23(4:18) New Bible Commentary, p. 1051. New Testament, p. 384. \t 24(4:18) Robertson, Intellectuals, p. 211. \t 2(Intro) New Bible Commentary, p. 1043. \t 3(Intro) A. T. Robertson, Paul and the BIBLIOGRAFIE Intellectuals, p. 16. (Coloseni \u015fi Filimon) \t 4(1:5) J. B. Lightfoot, Saint Paul\u2019s Epist\u00adles Carson, Herbert M. The Epistles of Paul to the to the Colossians and to Philemon, p. 134. Colossians and to Philemon. Grand Rap\u00adids: \t 5(1:6) At\u00e2t textele NU, c\u00e2t \u015fi cele M adau\u00ad Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1960. g\u0103 \u201e\u015fi merge cresc\u00e2nd\u201c. English, E. Schuyler. Studies in the Epistle to \t 6(1:11) A. S. Peake, \u201cColossians,\u201d The the Colossians. New York: Our Hope Expositor\u2019s Greek Testament, III:499. Press, 1944. \t 7(1:14) Cuvintele \u201eprin s\u00e2ngele S\u0103u\u201c apar Erdman, Charles R. Epistles of Paul to the cu siguran\u0163\u0103 \u00een pasajul paralel de la Efeseni Colossians and Philemon. Philadelphia: 1:7, dar aici ele nu apar nici \u00een manuscrisele Westminster Press, 1933. cele mai vechi (NU), nici \u00een textul majoritar King, Guy. Crossing the Border. Londra: (M) \u00een limba greac\u0103. Marshall, Morgan and Scott, Ltd., 1957. \t 8(1:18) Alfred Mace; nu dispunem de alte Lightfoot, J. B. Saint Paul\u2019s Epistle to the documente. Colossians and to Philemon. Grand Rap\u00adids: \t 9(1:19) Forma \u00eent\u0103rit\u0103 a lui oikeo care se Zondervan Publishing House, retip\u00ad\u0103rire a folose\u015fte aici (katoikeo) sugereaz\u0103 a\u015fezarea sau ed. 1879, publicat\u0103 de Mac\u00adMillan. acomodarea \u00eentr-o locuin\u0163\u0103. Maclaren, Alexander. \u201cColossians and Phile\u00ad \t 10(1:22) Charles R. Erdman, Epistle of Paul mon,\u201d The Expositor\u2019s Bible. Londra: Hod\u00ad to the Colossians and Philemon, p. 46. der and Stoughton, 1888. \t 11(1:23) Elina are doi termeni pentru \u201eda\u00ad Meyer, H. A. W. Critical and Exegetical c\u0103\u201c (ei \u015fi ean) \u015fi mai multe cons\u00adtruc\u0163ii grama\u00ad Handbook to the Epistles to the Philippi\u00adans ticale prin care se red\u0103 tipul de condi\u0163ie avut and Colossians. New York: Funk and \u00een vedere de scriitor sau vorbi\u00adtor. Aici ei folo- Wag\u00adnalls, 1884. sit cu indicativul epimenete este o condi\u0163ie de Nicholson, W. R. Popular Studies in Colo\u00ad categoria \u00eent\u00e2i (Pavel consi\u00adder\u0103 de la sine \u00een\u0163e- ssians: Oneness with Christ. Grand Rap\u00adids: les faptul c\u0103 ei vor conti\u00adnua). Kregel Publications, 1903. \t 12(1:23). Pridham; nu dispunem de alte Peake, Arthur S. \u201cColossians,\u201d The Exposi\u00adtor\u2019s documente. Greek Testament. Vol. 3. Grand Rapids: \t 13(2:2) Alfred Mace; nu dispunem de alte Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1961. documente. Robertson, A. T. Paul and the Intellectuals. \t 14(2:9) Marvin Vincent, Word Studies in the \t Nashville: Sunday School Board of the New Testament, II:906. Southern Baptist Convention, 1928. \t 15(2:14) F. B. Meyer. Rutherfurd, John. St. Paul\u2019s Epistles to Colossae \t 16(2:18) Termenul nu este omis din textul and Laodicea. Edinburgh: T. & T. Clark,","844 Coloseni 1908. and Philemon. Grand Rapids: Bak\u00ader Book Sturz, Richard. Studies in Colossians. Chica\u00adgo: House, 1973. Vine, W. E. The Epistle to the Philippians and Moody Press, 1955. Colossians. Londra: Oliphants, 1955. Thomas, W. H. Griffith. Studies in Colos\u00adsians","PRIMA EPISTOL\u0102 C\u0102TRE TESALONICENI Introducere \u201eAceast\u0103 scrisoare, mai mult dec\u00e2t oricare din scrierile lui Pavel, se remarc\u0103 prin suple\u0163ea, ging\u0103\u015fia si c\u0103ldura ei... nu vom g\u0103si aici nici o controvers\u0103\u201c. \u2013 W. Graham Scroggie I. Locul unic \u00een canon de c\u0103r\u0163i considerate \u00een perioada primar\u0103 drept \t De obicei prima carte scoas\u0103 de orice autor Scripturi inspirate, prima eretic\u0103, iar a doua renumit se bucur\u0103 de o pre\u0163uire deose\u00adbit de ortodox\u0103, adic\u0103 drept-credincioas\u0103). mare, fiind apreciat\u0103 drept o realizare major\u0103 \t Dovezile interne constau \u00een prezen\u0163a unui la o dat\u0103 timpurie \u00een cariera sa, relief\u00ad\u00e2nd o vocabular \u015fi stil caracteristic apostolului Pavel, excep\u0163ional\u0103 calitate de a comu\u00adnica. E posibil precum \u015fi \u00een viziunea care se desprind\u00ade din ca \u00cent\u00e2i Tesaloniceni s\u0103 fi fost prima epistol\u0103 textul epistolei, despre un tat\u0103 duhov\u00adnicesc, cu inspirat\u0103 a apostolului Pavel. Cantitatea extra\u00ad inima cald\u0103. Referirile istorice coincid cu eve\u00ad ordinar de mare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cre\u015ftin\u0103 pe care nimentele descrise \u00een cartea Faptele Apostolilor. apostolul a reu\u015fit s-o comprime \u00een scurta sa At\u00e2t la 1:1, c\u00e2t \u015fi la 2:18, scriitorul se identifi\u00ad \u015federe la Tesalonic reiese clar \u015fi din num\u0103rul c\u0103 drept: Pavel. mare de doctrine pe care le dezbate, cum III. Data tesalonicenii aflaser\u0103 deja. \t \u00cent\u00e2i Tesaloniceni a fost scris\u0103 la Corint \u00een \t Ast\u0103zi o majoritate cov\u00e2r\u015fitoare a cre\u015ftin\u00adilor timpul \u015federii sale de optsprezece luni \u00een acel evanghelici cred \u00een ea \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu bucurie a ora\u015f, la scurt timp dup\u0103 veni\u00adrea lui Timotei la doua venire a Domnului nostru Isus Cristos. Pavel (1 Tes. 3:6; 2:17). \u00centruc\u00ad\u00e2t se crede c\u0103 Dar nu \u00eentotdeauna a fost a\u015fa. Rev\u00adigor\u00adarea Galio (Fapte 18) \u015fi-a pre\u00adluat func\u0163ia de pro\u00ad interesu\u00adlui pentru aceast\u0103 doc\u00adtrin\u0103, \u00een special consul la \u00eenceputul verii anului 51 d.Cr., rezul\u00ad prin scrierile primilor mem\u00adbri ai confesiunii t\u0103 c\u0103 Pavel a venit \u00een acest ora\u015f pe la \u00eencepu\u00ad Brethren (textual: \u201efra\u0163ii\u201c, echi\u00advalentul \u201eCre\u015fti\u00ad tul anului 50, redac\u00adt\u00e2ndu-\u015fi epistola la scurt nilor dup\u0103 Evanghelie\u201c din Rom\u00e2nia, n.tr.) din timp dup\u0103 aceea. Aproape to\u0163i c\u0103rturarii sunt Marea Britanie (1825-1850) se datoreaz\u0103 \u00een de p\u0103rere c\u0103 \u00cent\u00e2i Tesa\u00adloniceni a fost scris\u0103 pe bun\u0103 parte studiului c\u0103r\u0163ii \u00cent\u00e2i Tesaloniceni. la \u00eenceputul anilor cincizeci, mai precis \u00een anul F\u0103r\u0103 ac\u00adeast\u0103 scurt\u0103 scris\u00adoare, nu am avea 50 sau 51 d.Cr., la numai dou\u0103zeci de ani \u00een\u0163elege\u00adrea necesa\u00adr\u0103 privitoare la diversele dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163a\u00adrea Domnului nostru la cer. aspecte legate de revenirea lui Cristos. II. Paternitatea IV. Fondul \u015fi temele principale \t Practic nici un c\u0103rturar biblic nu neag\u0103 c\u0103 \t Lumina Evangheliei a str\u0103puns \u00eentunericul aceast\u0103 carte este o autentic\u0103 epistol\u0103 pauli\u00adn\u0103. ce domnea la Tesalonic, cu ocazia celei de-a Dup\u0103 cum se exprim\u0103 J. E. Frame: dove\u00adzile doua c\u0103l\u0103torii misionare a lui Pavel (Fapte \u00een sprijinul autenticit\u0103\u0163ii paternit\u0103\u0163ii pauline a 17:1-10). epistolei sunt suficiente, ele put\u00e2nd fi negate \t Dup\u0103 eliberarea lui Pavel \u015fi Sila din \u00eenchi\u00ad \u201edoar de cei care ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 soarea de la Filipi, ace\u015ftia au pornit spre Pavel n-a tr\u0103it niciodat\u0103 sau c\u0103 nici una din Tesalonic, trec\u00e2nd prin Amfipolis \u015fi Apolo\u00adnia. scrisorile sale nu s-a p\u0103strat\u201c.1 \u00cen vremea aceea, cetatea Tesalonic avea o \t Dovezile externe ale paternit\u0103\u0163ii pauline a pozi\u0163ie strategic\u0103, pe plan comercial \u015fi politic. scrisorii pot fi g\u0103site la Policarp, Ignatiu \u015fi \t Conform obiceiului s\u0103u, Pavel s-a dus la Iustin, precum \u015fi \u00een Canonul lui Marcion \u015fi \u00een sinagoga din localitate, prezent\u00e2nd dovezi din Canonul Muratorian (acestea fiind dou\u0103 liste VT, potrivit c\u0103rora Mesia trebuia s\u0103 sufere, 845","846 1 Tesaloniceni s\u0103 moar\u0103 \u015fi apoi s\u0103 \u00eenvie din mor\u0163i. Dup\u0103 \u00een sinagog\u0103. Pavel \u015fi echipa lui au petrecut aceea Pavel a declarat c\u0103 Isus din Nazaret \u00eens\u0103 circa trei luni \u00een cetatea Tesalonic. este Mesia cel f\u0103g\u0103duit. Unii dintre iudei au Scrisorile trimise de apostol tesalonicenilor fost convin\u015fi, devenind credincio\u015fi cre\u015ftini \u015fi arat\u0103 c\u0103 ace\u015ftia aveau cuno\u015f\u00adtin\u0163e temeinice al\u0103tur\u00e2ndu-li-se lui Pavel \u015fi Sila. De aseme\u00ad despre doctrina cre\u015ftin\u0103, pe care nu \u015fi le-ar fi nea, mul\u0163i dintre prozeli\u0163ii greci \u015fi c\u00e2teva putut \u00eensu\u015fi \u00een doar trei sau patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. dintre femeile de marc\u0103 ale cet\u0103\u0163ii au fost cu \t De la Bereea, Pavel s-a dus la Atena (Fapte to\u0163ii converti\u0163i, dup\u0103 care a urmat reac\u0163ia. 17:15). Acolo a aflat c\u0103 credincio\u015fii din Acei iudei care nu au crezut au \u00eenceput ime\u00ad Tesalonic erau prigoni\u0163i, drept care a \u00eenc\u00adercat diat s\u0103 adune o gloat\u0103 de ele\u00admente turbu\u00ad s\u0103-i viziteze, dar Satan i-a pus pie\u00addici (1 Tes. lente din pia\u0163a ora\u015fului, incit\u00e2n\u00addu-i \u015fi \u00eencon\u00ad 2:17, 18). Prin urmare, Pavel l-a trim\u00ad is pe jur\u00e2nd casa lui Iason, unde st\u0103teau Pavel \u015fi Timotei la ei (3:1, 2), acesta reve\u00adnind cu ve\u015fti, Sila. Neg\u0103sindu-i pe predicat\u00adori acolo, i-au \u00een general bune (3:6-8), care l-au determinat t\u00e2r\u00e2t pe Iason \u015fi pe c\u00e2\u0163iva dintre ceilal\u0163i cre\u00ad pe apostol s\u0103 scrie aceast\u0103 scris\u00adoare. \u00cen ea, dincio\u015fi \u00een fa\u0163a mai-marilor ora\u015fului (politar\u00ad apostolul \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 misiunea de atacurile calom\u00ad hii), acuz\u00e2ndu-i c\u0103 au \u00eentors lumea pe dos, niatoare ce i s-au adus \u015fi se pronun\u0163\u0103 pentru negre\u015fit acesta fiind un comp\u00adliment involun\u00ad separarea de imoralitatea ce f\u0103cea ravagii \u00een tar! Apoi i-au acuzat pe cre\u015ftini c\u0103 ar fi cultura respectiv\u0103. De ase\u00admenea, el corecteaz\u0103 uneltit r\u0103sturnarea lui Cezar, prin prom\u00ad ovarea unele concep\u0163ii gre\u015fite pe care le aveau credin\u00ad altui rege, numit Isus. Politarhii au fost cio\u015fii tesalonic\u00adeni despre cei ce au murit \u00een cuprin\u015fi de nelini\u015fte la auzul acestor acuza\u0163ii. Cristos, mus\u00adtr\u00e2n\u00addu-i pe cei ce s-au l\u0103sat de \u015ei astfel le-au cerut lui Iason \u015fi colegilor s\u0103i lucru, pe motiv c\u0103 venirea Domnului este s\u0103 depun\u0103 cau\u0163iune, poruncind\u00adu-le, probabil, aproape. De asemen\u00adea, \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe sfin\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015f\u00adul. Apoi Iason \u015fi ceilal\u0163i s\u0103-i respecte pe li\u00adderii spirituali. au fost pu\u015fi \u00een libertate. \t Una din cele mai importante teme \u00een car\u00ad \t Fra\u0163ii cre\u015ftini de la Tesalonic au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 tea \u00cent\u00e2i Tesaloniceni este \u00eentoarcerea Domnului ar fi mai \u00een\u0163elept ca predicatorii s\u0103 p\u0103r\u0103s\u00adeasc\u0103 Isus, care este amintit\u0103 cel pu\u0163in o dat\u0103 \u00een ora\u015ful, drept care i-au ajutat s\u0103 plece \u00een cursul fiecare din cele cinci capitole. G. R. Harding nop\u0163ii spre Bereea. Wood a \u00eensumat toate aceste refer\u00adiri, realiz\u00e2nd \t \u00centru totul remarcabil este c\u0103 la pleca\u00adrea lui o minunat\u0103 sinops\u0103: Pavel \u015fi Sila, \u00een urma lor a r\u0103mas o adu\u00adnare de credincio\u015fi instrui\u0163i, de pe acum, \u00een doctri\u00ad Cre\u015ftinul care a\u015fteapt\u0103 \u00eentoarcerea Domnului Isus nele credin\u0163ei \u2013 credincio\u015fi care au r\u0103mas nu mai are loc pentru: (1) idoli \u00een inima sa (1:9, neclin\u00adti\u0163i \u00een prigoanele ce au urmat. Ar fi u\u015for 10); (2) pentru l\u00e2ncezeal\u0103 \u015fi dormitare \u00een slujirea s\u0103 deducem de la Fapte 17:2 c\u0103 Pavel \u015fi sa (2:9, 19); (3) pentru dezbin\u0103ri \u00een r\u00e2ndurile \u00eenso\u0163it\u00adorii lui au stat la Tesalonic doar trei credincio\u015filor (3:12, 13); (4) pentru deprimare \u00een saba\u00adturi. Mai corect este \u00eens\u0103 s\u0103 presupunem mintea sa (4:13-18); sau (5) pentru p\u0103cat \u00een via\u0163a c\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni repre\u00ad sa (5:23).2 zint\u0103 doar durata cursului pe care l-au predat SCHI\u0162A I. SALUTUL (1:1) II. RELA\u0162IILE PERSONALE ALE LUI PAVEL CU TESALONICENII (1:2\u20133:13) A. Elogiile aduse de Pavel tesalonicenilor (1:2-10) B. Recapitularea slujbei, mesajului \u015fi conduitei lui Pavel la Tesalonic (2:1-12) C. Recapitularea r\u0103spunsului dat de tesaloniceni la Evanghelie (2:13-16) D. Explica\u0163ia e\u015fecului lui Pavel de a reveni la Tesalonic (2:17-20) E. Misiunea lui Timotei la Tesalonic (3:1-10) F. Rug\u0103ciunea concret\u0103 a lui Pavel (3:11-13)","847 1 Tesaloniceni 847 III. \u00ceNDEMNURI PRACTICE (4:1\u20135:22) A. Sfin\u0163irea ce \u00eempline\u015fte voia lui Dumnezeu (4:1-8) B. Dragostea care se g\u00e2nde\u015fte la al\u0163ii (4:9, 10) C. Via\u0163a care le vorbe\u015fte celor din afar\u0103 (4:11, 12) D. N\u0103dejdea care-i m\u00e2ng\u00e2ie pe credincio\u015fi (4:13-18) E. Ziua Domnului (5:1-11) F. Diverse sfaturi oferite sfin\u0163ilor (5:12-22) IV. SALUT\u0102RI FINALE C\u0102TRE TESALONICENI (5:23-28) Comentariu I. SALUTUL (1:1) men\u0163ionat pe tesaloniceni. (Suntem noi oare \t Scrisoarea \u00eencepe cu numele a trei oa\u00admeni tot at\u00e2t de statornici \u00een pomenirea fra\u0163ilor \u015fi care fuseser\u0103 acuza\u0163i c\u0103 au \u00eentors lumea pe surorilor noastre de credin\u0163\u0103?) \u015ei \u00eentotdeauna dos \u2013 acuza\u0163ie ce le fusese adus\u0103 ca ocar\u0103, s-a rugat cu mul\u0163umiri pentru ei, aduc\u00e2n\u00add\u00ad u- dar care constituia, \u00een fapt, un omagiu la adre\u00ad \u015fi aminte de lucrarea credin\u0163ei lor, de munca sa lor. dragostei lor \u015fi de r\u0103bdarea n\u0103dej\u00addii lor. \t Pavel este autorul epistolei. Silvan \u015fi \t Lucrarea credin\u0163ei lor se refer\u0103 probabil Timotei \u00eel \u00eenso\u0163eau \u00een c\u0103l\u0103toriile sale, \u00een aceast\u0103 mai cu seam\u0103 la convertirea lor la Dumne\u00adzeu. vreme, drept care Pavel a men\u0163ionat \u015fi numele Descrierea credin\u0163ei drept o lucrare ne amin\u00ad lor. Silvan este probabil identic cu Sila, cel te\u015fte de acea ocazie c\u00e2nd ni\u015fte oameni L-au care a c\u00e2ntat \u00eempreun\u0103 cu Pavel acel duet \u00eentrebat pe Isus: \u201eCe s\u0103 facem ca s\u0103 lucr\u0103m minunat \u00een temni\u0163a din Filipi (Fapte 16:25). lucr\u0103rile lui Dumnezeu?\u201c La care Isus le-a Timotei este fratele mai t\u00e2n\u0103r de la Listra, care r\u0103spuns: \u201eAceasta este lucrarea lui Dumnezeu, s-a al\u0103turat lui Pavel cu pu\u0163in \u00eenainte de c\u0103l\u0103to\u00ad ca voi s\u0103 crede\u0163i \u00een Cel pe care L-a trimis El\u201c ria la Tesalonic (Fapte 16:1). (Ioan 6:28, 29). \u00cen aceast\u0103 pri\u00advin\u0163\u0103, credin\u0163a \t Scrisoarea a fost scris\u0103 c\u0103tre biserica tesa- este un act sau o fapt\u0103. Dar nu este truda prin lonicenilor, care este \u00een Dumnezeu Tat\u0103l \u015fi \u00een care un om dob\u00e2nde\u015fte vreun merit sau cu Domnul Isus Cristos. Termenul original tra\u00ad care se poate m\u00e2ndri. De fapt, este singura dus de noi prin biseric\u0103 era utili\u00adzat pe vremea lucrare pe care o poate face omul f\u0103r\u0103 s\u0103-I aceea pentru a desemna orice fel de adunare. r\u0103peasc\u0103 lui Cristos gloria Sa de M\u00e2ntuitor \u015fi Prin urmare, Pavel vrea s\u0103 precizeze c\u0103 aceas\u00ad f\u0103r\u0103 s\u0103 nege propriul s\u0103u statut de p\u0103c\u0103tos ta nu era o adunare p\u0103g\u00e2\u00adn\u0103, ci una care are neputincios. Credin\u0163a este o lucrare nemeritorie de a face cu Dumnezeu ca Tat\u0103 \u015fi cu Isus prin care creatura \u00cel recunoa\u015fte pe Creatorul Cristos ca Domn. S\u0103u, iar p\u0103c\u0103tosul \u00cel recunoa\u015fte pe M\u00e2ntuitorul \t Salutul har... \u015fi pace \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cele mai S\u0103u. Sintagma lucrarea credin\u0163ei presupune alese binecuv\u00e2nt\u0103ri de care poate avea cineva \u015fi via\u0163a cre\u00addin\u0163ei, care urmeaz\u0103 convertirii. parte de aceast\u0103 parte a raiului. Harul este \t Pe l\u00e2ng\u0103 lucrarea credin\u0163ei, Pavel \u015fi-a favoarea nemeritat\u0103 din partea lui Dum\u00adnezeu, adus aminte de lucrarea dragostei. Asta se asupra oric\u0103rui aspect al vie\u0163ii noast\u00adre. Pacea refer\u0103 la slujirea lor pentru Dumnezeu, motiva\u00ad este lini\u015ftea \u015fi \u00eencrederea netulbu\u00adrat\u0103 cu care t\u0103 de dragostea fa\u0163\u0103 de Domnul Isus. \u00eenfrunt\u0103m \u00eemprejur\u0103rile zgudui\u00adtoare \u015fi nea\u015ftepta\u00ad Cre\u015ftinismul nu este o via\u0163\u0103 pe care trebuie te din via\u0163a aceasta. Harul este cauza, iar s-o r\u0103bd\u0103m, doar pentru a ne face datoria, ci pacea efectul. Pavel repet\u0103 cele dou\u0103 nume este o Persoan\u0103 care trebuie slujit\u0103 din dra\u00ad divine, ca surs\u0103 co-egal\u0103 a binecuv\u00e2nt\u0103rilor, de goste. A fi sclavul Lui \u00eenseamn\u0103 o libertate data aceasta ad\u0103ug\u00e2nd pronumele personal nos- des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, iar \u201edragostea pentru El transfor\u00adm\u0103 tru cuv\u00e2ntului Ta\u00adt\u0103l.3 monotonia \u00een bucurie divin\u0103\u201c. Pus\u0103 al\u0103turi de II. \u0007RELA\u0162IILE PERSONALE ALE LUI dragoste, motiva\u0163ia izvor\u00e2t\u0103 din do\u00adrin\u0163a dup\u0103 profit este o jalnic\u0103 \u015fi ieftin\u0103 manevr\u0103. PAVEL CU TESALONICENII (1:2\u2013 Dragostea pentru Cristos atrage un gen de 3:13) slujire pe care to\u0163i dolarii din lume nu ar A. E\u0007 logiile aduse de Pavel tesalonicenilor putea-o inspira vreodat\u0103. Tesalonicenii erau o (1:2-10) m\u0103rturie vie a acestei realit\u0103\u0163i. \t 1:2, 3 Ori de c\u00e2te ori s-a rugat, Pavel i-a \t \u00cen fine, Pavel a mul\u0163umit pentru r\u0103bda\u00adrea","848 1 Tesaloniceni n\u0103dejdii lor, adic\u0103 faptul c\u0103 \u00cel a\u015ftep\u00adtau cu gie supranatural\u0103, produc\u00e2nd \u00een ei mus\u00adtrarea \u015fi statornicie pe Isus. Ei fuseser\u0103 prigon\u00adi\u0163i pentru convingerea de p\u0103cat, poc\u0103in\u0163a \u015fi convertirea. pozi\u0163ia ferm\u0103 ce o adoptaser\u0103 pentru Cristos. (2) Cu Duhul Sf\u00e2nt. Puterea aceasta era pro\u00ad Dar \u00een aceast\u0103 armur\u0103 de \u201er\u0103bdare plin\u0103 de dus\u0103 \u00een ei de Duhul Sf\u00e2nt. (3) Cu mult\u0103 asi- tenacitate\u201c, cum se exprim\u00ad \u0103 Phillips, au \u00eence\u00ad gurare. Pavel a predicat mesaj\u00adul cu mult\u0103 put s\u0103 apar\u0103 fisuri. \u00eencredere. Tesalonicenii l-au acceptat cu mult\u0103 \t Locul unde se face aducerea aminte este siguran\u0163\u0103, ca pe cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. redat prin sintagma \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi Urmarea acestor lucruri \u00een via\u0163a lor a fost Tat\u0103l nostru. C\u00e2nd Pavel a p\u0103truns \u00een prezen\u00ad deplina asigurare a credin\u0163ei. \u0163a lui Dumnezeu, prin rug\u0103ciune, el a recitat \t Acum Pavel le aminte\u015fte despre propria sa realitatea na\u015fterii spirituale \u015fi a cre\u015fter\u00adii sfin\u0163i\u00ad conduit\u0103 pe c\u00e2nd se afla printre ei. El nu lor, aduc\u00e2nd mul\u0163umiri pentru cre\u00addin\u0163a, dragos\u00ad numai c\u0103 a predicat Evanghelia, dar a \u015fi tr\u0103it tea \u015fi n\u0103dejdea lor. o via\u0163\u0103 consonant\u0103 cu aceast\u0103 Evanghelie. Cea \t 1:4 Apostolul era sigur c\u0103 ace\u015fti sfin\u0163i au mai bun\u0103 predic\u0103 este o via\u0163\u0103 de sfin\u0163e\u00adnie. fost ale\u015fi de Dumnezeu \u00eenainte de \u00eentemeie\u00adrea \t 1:6 \u015ei astfel Pavel putea spune: \u201eVoi a\u0163i lumii. De unde \u015ftia el \u00eens\u0103 acest lucru? devenit adep\u0163i ai no\u015ftri \u015fi ai Domnului\u201c. Printr-o presupus\u0103 capacitate supranatural\u0103 de Poate ne-am fi a\u015fteptat s\u0103 spun\u0103: \u201eai Domnu\u00ad a cunoa\u015fte? Nu, ci el \u015ftia c\u0103 ei se aflau prin\u00ad lui \u015fi ai no\u015ftri\u201c, pun\u00e2ndu-L pe Domnul pe tre cei ale\u015fi prin modul \u00een care au primit locul \u00eent\u00e2i. Dar aici apostolul red\u0103 ordinea \u00een Evanghelia. care s-au petrecut lucrurile, c\u0103ci ei au luat \t Doctrina alegerii4 ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 Dumne\u00adzeu cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre Domnul mai \u00eent\u00e2i prin via\u0163a i-a ales pe unii oameni \u00een Cristos \u00eenainte de apostolului. \u00eentemeierea lumii (Ef. 1:4). Dar aceast\u0103 doctri\u00ad \t Ce mare e responsabilitatea pe care o n\u0103 nu ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 El i-ar fi ales pe al\u0163ii s\u0103 avem, c\u00e2nd ne g\u00e2ndim c\u0103 oamenii trebuie s\u0103 fie os\u00e2ndi\u0163i. Dac\u0103 oamenii ajung s\u0103 fie \u00een cele fie \u00een stare s\u0103-L vad\u0103 pe Cristos \u00een noi! \u015ei din urm\u0103 pierdu\u0163i, asta se datoreaz\u0103 p\u0103catului noi ar trebui s\u0103 putem afirma al\u0103turi de Pavel: \u015fi necredin\u0163ei lor. \u201eImita\u0163i-m\u0103 pe mine, dup\u0103 cum \u015fi eu \u00cel imit \t Aceea\u015fi Biblie care ne \u00eenva\u0163\u0103 doctrina ale\u00ad pe Cristos\u201c (1 Cor. 11:1). gerii ne \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi doctrina responsabilit\u0103\u0163ii \t Observa\u0163i c\u0103 au primit cuv\u00e2ntul cu bucu\u00adrie omului sau a liberului arbitru. Dumnezeu face \u015fi \u00een multe necazuri. A\u015fa au imitat ei pe o ofert\u0103 veritabil\u0103 de m\u00e2ntuire tuturor oameni\u00ad Domnul \u015fi pe apostol. Pe plan exterior, ei au lor de pretutindeni. Oricine vine la Cristos va fost \u00eenconjura\u0163i de necazuri, dar \u00een interior fi primit cu c\u0103ldur\u0103. erau plini de bucurie. Ce combina\u0163ie neobi\u015f\u00ad \t Aceste dou\u0103 doctrine, alegerea \u015fi libertat\u00adea nuit\u0103! Omul lumesc nu poate tr\u0103i simultan \u015fi de a alege, creeaz\u0103 un conflict ireconcil\u00adiabil \u00een experien\u0163a bucuriei, \u015fi a necazului, c\u0103ci pentru mintea oamenilor. Dar Biblia le pre\u00adzint\u0103 pe el necazurile sunt opusul bucuriei. Dar cre\u015fti\u00ad ambele; prin urmare, avem dator\u00adia de a crede nul are o bucurie a Duhului Sf\u00e2nt, care nu \u00een am\u00e2ndou\u0103, chiar dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 le depinde de \u00eemprejur\u0103ri. Pentru el contra\u00adriul armoniz\u0103m. bucuriei este p\u0103catul. \t Noi nu \u015ftim cine sunt cei ale\u015fi, drept care \t Necazurile \u00eendurate de ei se datorau pri\u00ad trebuie s\u0103 vestim Evanghelia \u00een toat\u0103 lumea. goanelor ce s-au ab\u0103tut peste ei din prici\u00adna P\u0103c\u0103to\u015fii nu pot invoca doctrina alegerii ca convertirii lor. scuz\u0103 pentru a nu crede. Dac\u0103 ei se vor poc\u0103i \t 1:7 Tesalonicenii au devenit cre\u015ftini model. \u015fi vor crede \u00een Domnul Isus Cristos, Dumne\u00ad Mai \u00eent\u00e2i, pilda lor de bucurie chiar pe c\u00e2nd zeu \u00eei va m\u00e2ntui. erau prigoni\u0163i a fost un exemplu pentru credin\u00ad \t 1:5 Prin Evanghelia noastr\u0103 Pavel nu se cio\u015fii din Macedonia \u015fi Ahaia, adic\u0103 pentru refer\u0103 la vreun alt mesaj dec\u00e2t cel vestit de to\u0163i cre\u015ftinii din Grecia. ceilal\u0163i apostoli. Con\u0163inutul era acela\u015fi, singura \t 1:8 Dar m\u0103rturia lor nu s-a oprit aici, ci ei deosebire const\u00e2nd \u00een solii prin care era vesti\u00ad au devenit ni\u015fte cre\u015ftini reproductivi. Ca v\u0103lu\u00ad t\u0103. Tesalonicenii nu trataser\u0103 mesa\u00adjul doar ca relele concentrice provocate de aruncar\u00adea unei pe o prelegere de teme relig\u00adioase. Desigur, ei pietre \u00een ap\u0103, cuv\u00e2ntul Domnului s-a r\u0103sp\u00e2n\u00ad primiser\u0103 mesajul, dar nu numai \u00een cuv\u00e2nt. dit \u00een cercuri concentrice tot mai cuprinz\u0103toare: \t Mesajul le-a fost adus cu putere \u015fi cu mai \u00eent\u00e2i, \u00een Macedonia \u015fi Ahaia, apoi pretu- Duhul Sf\u00e2nt \u015fi cu o mare siguran\u0163\u0103. (1) Cu tindeni. Cur\u00e2nd vestea despre credin\u0163a lor putere. Mesajul ac\u0163iona \u00een via\u0163a lor cu ener\u00ad fa\u0163\u0103 de Dumnezeu s-a r\u0103sp\u00e2ndit at\u00e2t de mult,","1 Tesaloniceni 849 \u00eenc\u00e2t Pavel nu a mai avut nevoie s\u0103 vorbeasc\u0103 viitoare despre ea, c\u0103ci oamenii o cuno\u015fteau deja. \t Astfel \u00een versetele 9 \u015fi 10 avem cele trei \t Noi nu am fost r\u00e2ndui\u0163i de Dumnezeu s\u0103 aspecte ale experien\u0163ei tesalonicenilor: fim puncte terminale ale binecuv\u00e2nt\u0103rilor, ci \t \u00centoarcerea (compara\u0163i lucrarea credin\u0163ei, v. canale prin care s\u0103 se reverse aceste binecu\u00ad 3) v\u00e2nt\u0103ri spre al\u0163ii. Dumnezeu str\u0103luce\u015fte \u00een inima \t Slujirea (compara\u0163i lucrarea dragostei, ver\u00ad noastr\u0103 pentru ca acea lumin\u0103 s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 \u015fi setul 3) asupra altora (2 Cor. 4:6, tradu\u00adcerea JND). \t A\u015fteptarea (compara\u0163i r\u0103bdarea n\u0103dejdii, v. Dac\u0103 am sorbit cu adev\u0103rat din apa m\u00e2ntuirii, 3) atunci r\u00e2uri de ap\u0103 vie se vor rev\u0103rsa spre cei \t G. R. Harding Wood5 le analizeaz\u0103 \u00een din jurul nostru (Ioan 7:37, 38). felul urm\u0103tor: \t 1:9 Era \u00eendeob\u015fte cunoscut faptul c\u0103 at\u00adunci \t Urmarea: a\u015ftept\u00e2ndu-L pe Dumnezeu c\u00e2nd apostolul \u015fi colegii lui s-au dus la \t Slujirea: privind ogoarele Tesalonic, au avut parte de o primire regal\u0103. \t A\u015fteptarea: a\u015ftept\u00e2ndu-L pe Isus De asemenea a ajuns s\u0103 fie cunoscut de to\u0163i \t Tesalonicenii \u00cel a\u015fteptau pe Fiul lui faptul c\u0103 \u00een via\u0163a multor oameni de acolo s-a Dumnezeu din ceruri. Asta presupune posi\u00ad produs o transformare radical\u0103. Ei s-au \u00eentors bilitatea ca El s\u0103 vin\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii lor, la Dumnezeu de la idolii p\u0103\u00adg\u00e2ni, nu de la adic\u0103 \u00een orice clip\u0103 din via\u0163a lor. Iminenta idoli la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei s-au re\u00eentoarcere a Domnului Isus este n\u0103dejdea \u00eentors la Dumnezeu \u015fi au constatat c\u0103 El este cre\u015ftinului, pe care o g\u0103sim \u00een multe pasaje pe deplin satisf\u0103c\u0103tor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t n-au mai g\u0103sit din NT, dintre care red\u0103m pe cele mai nici o satisfac\u0163ie \u00een idolii lor, abandon\u00e2ndu-i. imp\u00adortante: Luca 12:36: \u201e\u015ei voi \u00een\u015fiv\u0103 fi\u0163i ca ni\u015fte oa\u00admeni Privirea ce l-a topit pe Petru, care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 st\u0103p\u00e2nul\u201c. Fa\u0163a v\u0103zut\u0103 de \u015etefan, Romani 8:23: \u201e..a\u015ftept\u00e2nd adop\u0163iunea, r\u0103scum\u00ad Inima ce a pl\u00e2ns cu Maria \u2013 p\u0103rarea trupului nostru\u201c. 1 Corinteni 11:26: \u201eC\u0103ci ori de c\u00e2te ori m\u00e2n\u00ad Singura ce ne poate smulge de l\u00e2ng\u0103 idoli. ca\u0163i aceast\u0103 p\u00e2ine \u015fi be\u0163i acest pahar vesti\u0163i \t\t\t \u2013 Ora Rowan moartea Domnului p\u00e2n\u0103 va veni El\u201c. 2 Corinteni 5:2: \u201eC\u0103ci \u00een aceasta gemem, \t S\u0103 nu sc\u0103p\u0103m atmosfera de \u00eenc\u00e2ntare \u015fi dorind cu \u00eenfocare s\u0103 fim \u00eembr\u0103ca\u0163i cu fior divin ce \u00eenv\u0103luie aceast\u0103 relatare despre locu\u00adin\u0163a care este din cer\u201c. doi oameni care viziteaz\u0103 o cetate p\u0103g\u00e2n\u0103, Galateni 5:5: \u201eC\u0103ci noi, prin Duhul, a\u015ftep\u00adt\u0103m duc\u00e2nd cu ei cuv\u00e2ntul Domnului, predic\u00e2nd cu ner\u0103bdare n\u0103dejdea neprih\u0103nirii prin cre\u00ad Evanghelia cu puterea Duhului, dup\u0103 care se din\u0163\u0103\u201c. produce miracolul regener\u0103rii, oamenii deve\u00ad Filipeni 3:20: \u201eDar cet\u0103\u0163enia noastr\u0103 este \u00een nind at\u00e2t de captiva\u0163i de M\u00e2ntuitorul \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi ceruri, de unde \u015fi a\u015ftept\u0103m pe M\u00e2ntuitorul, p\u0103r\u0103sesc idolii de care erau mai \u00eenainte nedez\u00ad Domnul Isus Cristos\u201c. lipi\u0163i. Cur\u00e2nd dup\u0103 aceea se \u00eencheag\u0103 o adu\u00ad Filipeni 4:5: \u201eDomnul este aproape\u201c. nare de credincio\u015fi care \u00cel laud\u0103 pe Dumnezeu, Tit 2:13: \u201eA\u015ftept\u00e2nd binecuv\u00e2ntata n\u0103dejde \u015fi tr\u0103ind o via\u0163\u0103 de sfin\u0163en\u00adie, \u00eendur\u00e2nd cu b\u0103rb\u0103\u00ad sl\u0103vita ar\u0103tare a m\u0103re\u0163ului nostru Dumne\u00ad \u0163ie prigoanele \u015fi c\u00e2\u015fti\u00adg\u00e2nd alte suflete la zeu \u015fi M\u00e2ntuitor Isus Cristos\u201c. Cristos. Cu adev\u0103rat slujirea Domnului este Evrei 9:28: \u201eCelor care \u00cel a\u015fteapt\u0103 cu dor El cea mai nobil\u0103 dintre chem\u0103rile de care Se va ar\u0103ta a doua oar\u0103, nu \u00een vederea puteam avea parte \u00een via\u0163\u0103! p\u0103ca\u00adtului, ci a m\u00e2ntuirii\u201c. \t 1:10 Nu numai c\u0103 tesalonicenii slujeau un Iacov 5:7-9: \u201ePrin urmare, fi\u0163i r\u0103bd\u0103tori, fra\u0163i\u00ad Dumnezeu viu \u015fi adev\u0103rat (\u00een contrast cu ido\u00ad lor, p\u00e2n\u0103 la venirea Domnuui.. c\u0103ci venirea lii fal\u015fi \u015fi lipsi\u0163i de via\u0163\u0103), ci, \u00een plus, a\u015fteptau Domnului este aproape.. Judec\u0103torul este pe Domnul Isus. Observa\u0163i detaliile a\u015ftept\u0103rii chiar la u\u015f\u0103\u201c. lor: 1 Petru 4:7: \u201eDar sf\u00e2r\u015fitul tuturor lucrurilor \t 1. Persoana: Fiul Lui este aproape\u201c. \t 2. Locul: din cer 1 Ioan 3:3: \u201e\u015ei oricine are aceast\u0103 n\u0103dejde \u00een \t 3. F\u0103g\u0103duin\u0163a: pe care L-a \u00eenviat dintre cei El se cur\u0103\u0163\u0103, dup\u0103 cum El este curat\u201c. mor\u0163i Iuda 21: \u201e..a\u015ftept\u00e2nd \u00eendurarea Domnului nos\u00ad \t 4. Numele scump: pe Isus tru Isus Cristos pentru via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201c. \t 5. Perspectivele: care ne scap\u0103 de m\u00e2\u00adnia"]