["IISUS, FIVL LUI SIRA, 16 16. Domnul a invartosat mima lui Faraon, ca s\u00e4 nu ie socotealit de Dom- Dreapta melnie a Domnului impotriva nul, spre a vadi puterea sa in tot pit- celor rdi. Omul e o nimica inaintea Dom,. m\u00e2ntul de sub cer; nului. Infelepciunea invederatei prin face- Mile, sa s'a dat pe fatii, fapturii intregi; si lumina sa i intunericul situ rea lumii. le-a imp\u00e4rtit fiilor oamenilor. S\u00e4, nu zici: o Eu sunt ascuns de Nu pofti fii mu4i i netrebnici, nici la fat.% Domnului; c\u00e4ci intru nu te bucura de fii fitrit credinI\u00e4. cine o s\u00e4-si aduc\u00e4 aminte de mine? Inteatata multirae, voi fi fitrift pomenire, De se vor innaulVi, nu te bucura si ce este sufletul meu in fiiptura net\u00e4r- de ei, dach sunt far& fria, de Dumnezeu. murit\u00e4 ! \u00bb Nu te astepta, de la ei, la viaVA Dit-ti seama: cerul i cerul cerului, lung& si nu te bizui pe numttrul lor, caci oceanul i p\u00e4iniintul se cutremurii cand mai bine este unul singur, care face Domnul le cerceteaz\u00e1. Mugii impreunit cu temeliile voia Domnului, dec\u00e4t o mie, si mai bine este s\u00e4 mori fi\u00edr\u00e4, de copii, cleat s\u00e4 ai miintului se chitin& de fried, la privirea lui ! copii p\u00e4g\u00e4ni. Dar la acestea inima omului nu se g\u00e4ndeste si cine este cel care ia aminte Cad un singur om temator de Dum- nezeu va umplea cetatea de locuitori, la c\u00e1ile Domnului! Precum este zbuciumarea v\u00e4ntu- pe c\u00e4nd un neam intreg de nelegiuiti lui pe care omul nu o vede, tot asa cele va pustii-o. mai multe din lucrurile Domnului stint Multe ca acestea a vlizut ochiul ascunse. meu i mai tari ded,t acestea a auzit \u00ab Cine ne va ve,sti faptele dreptlitii urechea mea. sale sau cine va putea sii le adast,e ? Departe este legamantul f\u00e4cut cu pii- Impotriva adun\u00e4rii piciitosilor a rinii \u00bb izbucnit focul i impotriva neamului Acestea cuget\u00e4 cel lipsit de pri- r\u00e4zvrittit s'a aprins m\u00e4nia lui Dum- cepere i omul nerod i rittAcit se zbate in glinduri nebunesti. nezeu. El n'a iertat pe uriasii din vechime Ascult\u00e4, fiul meu, i illy*, in- telepciunea i cu mima ta ja aminte la care, trufasi intru puterea lor, s'au de- cuvintele mele ! partat de Doranul; Eu vreau arit o invkit\u00e1turii, vestesc o El n'a crgat pe cei ce locuiau im- bine einti\u00edritti, preuntt cu Lot, ci i-a urgisit din pricina numaratit bob cu bob. nebunestii lor trufii; Dap& sfatul Domnului, lucrurile lui sunt asa din inceput, si de cand le-a El a fost far& mil\u00e1 cu poporul f\u00e4cut a osebit p\u00e4rtile lor. El a oranduit intru vecii vecilor pierzarii, care a fost starpit intru luerdrile sale si cuprinsul puterii lor l-a tele lui. intdrit in neam i in neam; nu stiu de foame i nu stiu de oboseaI5, si nu con- Tot asa a fost cu cei pase sute de tenesc niciodat\u00e4, din lucrul lor. mii de piotasi secerai laolalt\u00e4 pentru Nici una din aceste fiipturi ale inima lor inv\u00e4rtosatii. cerului nu se ciocneste cu vecina ei ph,nii, in veac nu vor iesi din ascultarea Si unul dac\u00e4 este vartos de ceaf\u00e1, euv\u00e2ntului siiu. minune ar fi s\u00e4, faulting, nepedepsit, Si dupii toate acestea citutat-a ciici de la Domnul yin i milostivirea si Donmul spre pitmant si 1-a umplut cu m\u00e4nia; puternic este sit ierte, dar i sit-EA reverse m\u00e4nia. buntit\u00e0,Vile sale. Pe at este de mare indurarea sa, tot atilt de asprit este si pedeapsa sa; el judecit pe om chip& faptele lui. Nu va sapa pacatosul cu pr\u00e4d\u00e4- ciunile lui i nu va ritm\u00e4nea fiir\u00e4 rds- plat& riibdarea celui bine credincios. Once faptii milostivit are parte de ri\u00edsplatii, i fiecare om primeste dup\u00e4 faptele sale. 989","IISUS, FIUL LUI SIRAIL 17, 18 30. Cu tot felul de fiinte vii a aco- Milostenia omului pretueste la perit fata pamantului si in p\u00e1mtint ele Domnul ca un inel cu pecetie, i bine- trebue s\u00e1 se intearcii. facerile omului, el le pastreaza ea lumina ochiului. 17. Dup.& aceea, Domnul se va scula Dirnicia lui Dumnezeu. El ritsplette\u00a7te pe alujitorii 8di. Indemnuri atclruitoare. si le va rasplati si va da fiecaruia 1. Domnul a facut pe om din pamant ritsplata euvenita. iarAsi 1-a Intors In pamant. Insa celor ce se podiesc el le div- 2. Zile cu numar i putina vreme i-a daruit i i-a dat stapinire peste cele ce rueste Intoarcere i mangaie pe cei ce sunt pe piimant. 3. Dupa chipul sau, i-a Imbritcat pe au slabit In rabdarea lor. oameni Cu vartute, i dupa asemanarea, Intoarce-te eu pocitinta la Domnul sa facutu-i-a pe ei: 4. A pus frica de om peste toata fap- lasa-te de pacatele tale, roaga-te tura, ea el sa stApaneasca peste fiare Inaintea fetei lui i Impqineaza alune- peste p\u00e4sari. afile tale. 5. Pricepere i limba, ochi, urechi inim\u00e1 dat-a omului, ca s'a cugete. Vino inapoi la Col Pica Inalt 6. Umplut-a pe oameni cu stiinta dezbara-te de nelegiuire si te scarbeste Cu Intelegere si le-a aratat ce este binele foarte de ceca ce este urit Inaintea Dom- si ce este rail'. 7. El a sAliisluit ochiul sau In inimile nului. lor, ca sa le faca, stiuta naketia faptelor Cine 11 va l\u00e4uda In Seo]. pe Cel Prea sale, Inalt, In locul celor vii si al celor care Ii aduc Inchinaciunile lor ? 8. Ca astfel ei s\u00e4 slaveasc\u00e4 sifint nu- mele sau i sa vesteasei minunile sa- Din partea celui mort, ca de la varsirilor sale. unul care nu mai este, a pierit orice lauda; cel viu i sanatos preamareste 9. Le-a mai harazit i tiinta i legea vietii le-a dat-o In stapanire. pe Domnul. 10. A facut cu ei lega:mal:A vesnic Cat este de mare milostivirea poruncile sale li le-a dat in pita,. Domnului i Indurarea sa catre coi ce 11. Ochii lor au privit stralucirea se l'atore la el! miririi sale si ureehile ion au auzit In\u00e1l- timea glasului sita. Ca nu poate des\u00e4,varsirea s'A se 12. Si el le-a grAit: *Feriti-va de afle intru oameni, pentru c\u00e1 fiul omului (n'ice nedreptate ! si a dat fiecaruia nu e nemuritor. grij\u00e4 datoriile catre aproapele. Ce este mai luminos decat soarele? 13. Citile lor Bunt pururea In fato Domnului, nu se pot ascunde de la totusi el se intuneca, darmite ce ochii lui. este carne si s\u00e2nge! Va cugeta negresit 14. Fiectirui popor i-a pus cate un cele rele, Indrum\u00e1tor, dar partea Domnului este Pe cand soarele cerceteaza ostile Israil. din inaltul cerului, oamenii Cu totii sunt 15. Toate lucrurile Ion stau inaintea p\u00e1mant i cenusa. lui, ea soarele, i ochii sai sunt atintiti 18. asupra c\u00e4ior lor. Dumnezeu i omul. Felurite afaturi pentru 16. Nedreptatile lor nu se pot ascunde treburile viefii . de fata lui i toate pacatele lor sunt Cel ce traieste In veac a zidit toate, deobste. fnaintea Domnului. Dumnezeu singur este fara, de paeat. El n'a dat fneuviintare nimanui vesteasca luerurile sale, si cine va putea sa urmareasca minunile sale? Cine va putea sa masoare puterea lui mareat\u00e1 si cine va eta sil spuna In- dui\u00e1rile sale? 990","IISUS, iVL LUI SIRAH, 19 In minunatele sale sivarsiri, nu Mai nainte de a figidui, pregit- este nimic de scitzut si nu este nimio teste-te, si nu fi ca omul care ispiteste de adflogat si ele sunt de nepittruns. pe Domnul Cand omul a sfrirsit cu cercetirile, Adu-ti amint,e de mania din ziva este deabia la inceput, i c\u00e2nd se (apreste, nu stie incotro sit mai apuce. cea din urna& si de vremea ritzbuni\\\"trii, Ce este omul si la ce poate sil fie cand Domnul \u00eei va intoarce fata sa. folositor ? Care e partea lui buni si care este partes, lui cea rea? Adu-ti aminte de timpul foamet,ei In timpul belsugului, g\u00e4ndeste-te la si- Num\u00e4rul zilelor omului este cel r\u00e4cie Eji. la lipsii in miele de bogittie. mult de o sutii de ani. De dimineati pan& seara se Ca o piciturit de api din mare si schimbi vremea i toate sunt grabnice inaintea Domnului. ea un gr5,unte de nisip, atta suntdeputini Omul intelept isi ia seama in anii lui, in fat,a vesniciei. toate lucrurile i in zilele de p\u00e4cat se Pentru aceea, Domnul este inde- p\u00e4zeste de gresali. lung ritbdator cu oamenii si a rev\u00e4rsat Once om priceput invat\u00e4 inte- peste ei milostivirea sa. lepciunea si pe cel ce a aflat-o cu cinste El a v\u00e4zut EA a cunoscut cii, sfar- Il cinsteste. situl lor este jalnic, pentru aceea a in- Cei care au intelegere pentru cu- multit induritrile sale. vintele intelepte, ei insisi au ajuns inte- Mila omului se \u00b0preste la cel ce-i lepti i r\u00e4,spandesc cu belsug pildele cele mai bune. este aproape, dar mila Domnului se in- tinde peste intreaga fipturi. Nu te irisa purtat de poftele tale fereste-te de dorintele tale! Mustand si certitud i inv\u00e4t\u00e1nd, el duce inapoi la staul, ea un cioban, Daci hirizesti sufletului tau ceea turma sa. ce-ti cero pofta, ea te va face de petre- cere pentru dusmanii t\u00e4,i. El milueste pe cei ce primesc invittatura k\u00e1 pe cei ce se sirguesc si Nu te veseli intru proa multe urmeze poruncile sale. mese bune, c\u00e4ci, daca va fi si te lipsefAi Fiule, cand faci o faptit bung, nu de ele, iti va fi de douli ori mai ad\u00e4oga si o dojan\u00e1, si la darul pe care il faci nu pune vre-un euv\u00e1nt jignitor. greu. Dup\u00e4, cum bura de ploaie Nu te s\u00e4,r\u00e4ci, f\u00e4c\u00e4nd ospete cu bani imprumutati, in timp ce tu esti para aria verii, tot asa si cuv\u00e2ntul cu punga goali! schimbg pretul darului. 19. i daca' cuvintul este mai de pret Des pro infrdnare, limbuie, dojanii decitt darul cel de pret, omul cu mina smerenie darnicg s\u00e4, le adune laolalt\u00e4,. Muncitorul nitrivit cu vinul nu Omul zinatic scoate ochii cu do- janele lui, iar darul celui pizmas face strange avere, si cine dispretueste pu- ochii s\u00e4 licritmeze. tinul pe care-1 are se pr\u00e4buse,te degrabit. Mai inainte ca s\u00e4 vorbesti, invatg, Vinul i femeile insalli pe cei mai si mai inainte ca s\u00e4 cazi bolnav, ingri- jeste-te de sin\u00e4tate-ti. intelepti si cine se adun\u00e4, cu desfrAnatele este sortit pieirii. Mai nainte de judecati, cerco- teazit-te pe tine insuti, i atunci, in Moliile i vierraii vor avea parte de el i - suflet nelegiuit - st\u00e1rpit va fi. ceasul judec\u00e4tii, vei afla indurare. Pana a nu te imboln\u00e4,vi, posteste, Cine se increde prea usor este usu- ratio, si cine cade in astfel de gresal\u00e4 si in vremea picatelor arat\u00e4 frangere isi aduce pagubi de inimi. Cine e bucuros de flechrealit va fi Nu zitbovi implinesti juruint,a, r\u00e4u judecat, iar cine uritste vorba de clac\u00e4 li micsoreaz\u00e4 aup5z5zile. la timpul potrivit, si nu astepta pana la moarte, ca si faci ce-ai 991","F1TJL LUI SIRAli, 20 Niciodati nu apune altora ceea ce Merg cu capul in piept i se fac ai auzit \u00ec Cu nimic nu vei fi pigubit; surzi de-o ureche, dar pe nevizute vor nilv\u00e2li asupra ta. Nu apune nici prietenului, nici vrtijmasului, si dad], prin ticerea ta nu Si daci, fiind prea slabi, au fost faci vre-un piicat, nu da nimic pe fat\u00e4, impieclicati de la picat, cand vor gasi prilejul, vor face ce e rim. Cici auzind cel dat pe fatii, se va feri de tine i, c\u00e2nd va avea prilej, iti Omul se cunoaste dupit inflitisare va ar\u00e4ta di te uriste. cel cu mints anume dap& intimpi- asses, ochilor. Auzit-ai vre-o taint',\\\" ? Si, moari o data' eu tine! Fii f\u00e4r\u00e4 grij\u00e4, ca nu te va Imbricifitura omului, dezvelirea sf\u00e0ia ca s\u00e1 iasi, din tine! dintilor cind ride i cilcitura lui dau Din pricina unui cuvint care tre- bue t\u00e4inuit, cel nerod se zbate in duren, de veste ce este in el. intocmai ca o femeie care e gata sa.' nasci. 20. Intocmai ca o sigeat\u00e1 infiptii in aind 8ei loci fi and Id vorbefti. sold, asa st\u00e4 cuvlintul de fain& in ini- ma unui nerod. uneori infect% Darurile cetui nerod. Cereeteaz\u00e4 pe prieten, poate Felurite anti*. n'a &cut ce binuesti, i, ciao& a ficut, sit nu mai fact), sat-Watt Uneori dojana nu este Monti la timp potrivit i citeodati cel ce tace Cerceteazi pe priet,en, poate cit n'a zis ce binuesti si, dacii a zis, si nu se dovedeste raintos. mai zici Este mult mai bine si dojenesti, Cerceteazit pe prieten, ci de multe dealt, ticind, s\u00e4 fierbi de minie, i cel ce ori este birfeali si nu da crezare Ii mirturiseste gresala va fi scutit de zvon. necaz. Este cite unul care slime* dar Ca un famen care se apropie de o fecioarii, asa este eel ce, orbit de patimi, nu cu dina,dinsul, si cine n'a gresit vor- voieste si faci judecati,. bind prea mult? Unii care tac se dovede,so intelepti, Dojeneste pe aproapele tau, mai nainte co ameninti si fit asa cum iar unii din prea multi vorbirie ajung zice legea Celui Prea Inalt. nesuferiti. Toatii, intelepciunea st\u00e0 in frica Domnului si in tool& intelepciunea nu Unii tac fiindci n'au ce di ids- este dead irnplinirea legii. pundii dar unii tac fiinda, tiu ci e Intelepciunea nu este iscusinta vremea s\u00e0, dreapta cugetare nu se Omul intelept tace pini la timpul giseste in sfatul plicatosilor. potrivit, dar cel ingionfat i nerod trece Este o iscusintil care este intreagi dincolo de ceasul prielnic. uriciune si se intimpr\u00e1 nerod care si Cine meliti, necontenit cu gura se face n'aibi r\u00e4utate. urit tuturor si cel infumurat asijderea. Este mai bun unul care n'are Citeodati, in nenorocire, omul multi pitrundere, dar este temittor de de eistig i cateodatit norocul se schimbii Dumnezeu, decit unul care prisoseste In pagubi. In istetime, dar calcii legea. Uneori faci daruri care nu-ti aduc Este un soi de istetime care nu nici un folos i alteori cite un dar iti di' gres, dar care e nedreaptit, i sunt este r\u00e1spliitit indoit. oameni care sucesc dreptatea, ea scoati o sentinti, pe plac. Poate si-ti vie smerenia dupi Sunt oameni care merg incovo- slay& i se poate ca, dap& smerenie, si iati i in haine cernite, dar pe dinliuntru riclici capul pan& la slavi. sunt plini de inseliciune; Cite unul cumpari malt cu putin altul phiteste cu sapte p\u00e4rti mai mult. Inteleptul se face pl'acut prin cu- vintele sale, dar drigilisiile unui nerod sunt lepidate. 992","usus, ram LUI SIRAH, 21 Darul unui nebun nu-ti este de Onaul care-0 ascunde nerozia este nici o isprav\u00e2, etici el se asteapt\u00e4 la o mai bun cleat cel ce-si ascunde inte- inseptitit rOsplatire. lepciunea. El di putin scoate ochii cu 21. ce ti-a dat, i face g\u00e1l\u00e4gie c\u00e2t un pristav. Ast\u00e4zi d\u00e1 cu imprumut i m\u00e2ine cere Sd ne ferim de pcicat f i de nedreptate. inapoi. Un astfel de om te respinge! Cum aratei nebunul i inteleptul, pufi lap Nerodul zice: \u00ab N'arn nici un prie- in laid. ten s't faptele mele cele bune nu int\u00e2,m- Fiule, dad, ai pOcittuit, nu mai pin& nici o recunostintd. Cei ce miin\u00e2,ned spori in p\u00e4cat i roagii-te pentru cele ce p\u00e2inea mea au limbd vicleand ! ai s\u00e1viirsit in trecut. De c\u00e2te ori i cata lume va title Fugi de dinaintea piicatului ca de de el! dinaintea sarpelui, cdci dad te apropii E mai bine sit, cazi pe caldaram, de el, te va musca; dintii lui sunt ca dintii de leu si sfitsie sufletele oame- decat sti eazi din pricina limbii, s't busirea celor r\u00e1i vine astfel degraba. nilor. \u00b0r ice fOr\u00e4delege este ca o sabie cu Omul uricios este ca o poveste tr\u00e4zvit\u00e4, pe care o poartd, in gur& cei cloud t\u00e4isuri; rana ei nu are vindecare. Tirania i ingimfarea pustiesc bo- neciopliti. ghtia; astfel c\u00e4minul celui trufas se va 0 pild\u00e4 care vine din gura unui nerod este neprimiti, dei el n'o ros- nOrui. teste la vremea potrivit\u00e4. Rughciunea s\u00e4racului urea din gura Sunt oameni care sunt opriti de lui pan& la urechile Domnului, i jude- la pheat din pricina s\u00e4rticiei; acestia, in cata Domnului soseste in twit& graba. somnul lor, nu sunt prigoniti de remus- Cel ce ur\u00e4ste mustrarea cald pe dri. urmele p\u00e4dtosului, dar cel ce se teme Sunt unii care isi pierd viata de Domnul se va intoarce ciitre Dom- nul cu mima dintr'o rusine neinteleaptit i care se jertfesc de hat\u00e2rul unui prost. Omul cu gura mare se cunoaste de departe, dar omul ctuninte stie c\u00e1 bate C\u00e2te unul. tot din rusine neinte- leapt\u00e4, fitgOdueste unui prieten marea Cel ce-si zideste cad, cu bani streini Cu sarea i si-1 face vrajmas pe veresie. este asemenea celui ce Ii adun\u00e4, pietre de mormant. Minciuna la om este m\u00e2njiturd rusinoas\u00e4, dar ea st\u00e4, pururea in gura C\u00e2lti adunati este adunarea celor NA, de lege si sfarsitul lor este para celor f\u00e4rd crestere. E mai bun un fur, dec\u00e2t un min- focului. Calea pfte\u00e4tosilor este pardositi cu cinos rani, de leac, dar am\u00e2ndoi vcir fi pietre, dar la capatul ei se cased, gura mostenitorii pieirii. iadului. N\u00e4ravul omului minemos este \u00b0car& Cine piizeste legea \u00eei tine g\u00e2,ndu- rusinea lui este cu el pururea. rile in fr\u00e4,u, i urmarea fricii de Dunanezeu Cel intelept in cuvintele lui este intelepciunea. sporeste vaza s't omul cuminte stapti- Cine nu este intelept nu distigii, neste pe cei puternici. inv\u00e4t\u00e4turd, dar este o desteptliciune care Cine \u00eei lucreaz\u00e4 ogorul s\u00e4u sporeste am\u00e4rticiunea. Stiinta celui intelept se revarsii ca cadeste inalt stogul de gr\u00e2u i cel ce are trecere la st\u00e2p\u00e2ni poate s\u00e4-si acopere potopul i sfatul lui este ca un izvor de viatd. greselile. Plocoanele i darurile orbesc ochii Launtrul nebunului este ea un vas spart si nu poate s\u00e1 tie in el nici o celor intelepti s't ca z\u00e4bala in gura calului Intelepciune. opreso pe loo mustedrile drepte. Intelepciunea ascuns\u00e4, i comoara ingropatit in pfun\u00e2nt: ce folos pot ele s\u00e4, aduci? 993 83","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 22 C\u00e2nd omul cuminte aude o vorb\u00e4. Fiul r\u00e4.0 orescut este o mine pentru inteleaptil, o pretueate si mai pune ceva la ea; dar and o aude un fecior de bani tata' s\u00e4u, iar ciind este o fiica, ea s'a gata, o ja in rtis i apoi o aruncit la spate. nttscut spre paguba pitrintelui s\u00e4,u, Ce povesteate nebunul este ca 0 fecioar\u00e1 inteleapt\u00e4 face bogat pe povara in c\u00e1ltitorie; pe c\u00e2nd pe buzele celui cuminte se afl\u00e4, b\u00e4rbatul ei, dar cea dezmitat\u00e4, aduce intristare celui ce a n\u00e4scut-o. Gura celui mintos are c\u00e4utare in adunare ai cuvintele lui sunt cant\u00e1rite Fiica f\u00e4rit ruaine face s\u00e1 roaeasca In cugetul ascult\u00e4torilor. si pe tat\u00e1 ai pe b\u00e4rbat ai este dispre- tuit\u00e1 de amtmdoi. Pentru cel nerod intelepciunea este ca o temnit\u00e4, ai tot ce atie nebunul Un euvitnt spus la timp nepotrivit sunt cuvinte f\u00e2r\u00e4 noimit. este ca o muzicii in zi de intristare; dar biciul i bEttaia au intelepciunea lor tot- Inv\u00e4t\u00e4tura pentru cel dezmetic deauna. insemneaz\u00e0 obezi la picioare i cittuati Cine invat\u00e1 pe prost este ca la mana dreapt\u00e4, and ar lipi o oalit aparta, sau ca a't c\u00e2nd Pe c\u00e1nd la eel intelept, invit\u00e4- ai seu.la din somn ad\u00e1n\u00b0 pe unul care tura este podoab\u00e1 de aur kfi ca o bratarit doarme. la bratul drept. C\u00e1nd vorbeati cu un prost, este ca Nebunul, c\u00e1nd d.de, rade cu ho- cand ai vorbi cu un adormit; cand hote, pe c\u00e2nd omul cu simtire deabia ai slitrait euvitntul tau, el te va intreba: zimbeate. <(Je ai zis ? \u00bb Dezmeticul, c\u00e4nd intr\u00e4 In odaie, Pe cel mort il pltmgi, cici li lipseate d\u00e1 n\u00e1valii; pe efind omul socotit lumina; pe cel prost 11 pl\u00e4ngi, teapta sfios la uaii. li lipseate mintea. Pe mort fi pl\u00e4ngi cu Nebunul se apleac\u00e1, de la u\u00e4 ca duioaie, c\u00e1ci a g\u00e4sit odihna, dar viata s\u00e1 vaz\u00e1 ce e In odaie; omul bine crescut celui n\u00e4t\u00e4r\u00e4u e mai rea dee\u00e4t moartea,. st\u00e4, afar\u00e4. Dup\u00e4, un mort eati in intristare Pentru omul cu simtire este mo- sapte zile, dar cu un prost sau cu un jicie s\u00e1 asculti la us\u00e4; pe omul intelept nelegiuit eati in intristare in toate zilele 11 jigneate atare fapt\u00e4, necinstit\u00e4. vietii lor. Buzele celor fdri minte vorbese Cu cel dezmetic nu te intinde meren de treburile altera, pe cand cu- la vorbit si nu eta in tovtiritaia celui vintele omului intelept sunt cantirite In tirizii. prost; p\u00e4zeate-te de el ea Bit nu ai necaz ca s\u00e4 nu te m\u00e1njeati ating\u00e4ndu-te de 25. mima nebunului este in gura lui, iar gura Inteleptului este in mima lui. el. Ocoleate-1 i vei afla odihn\u00e4, si nu te impoviira cu nebunia lui. and cel nelegiuit blestem\u00e1 pe duamanul s\u00e4u, el se blestemii pe sine Ce este mai greu dec\u00e4t plumbul Cel ce \u00abni z\u00e4z\u00e4nii se p\u00e4ng\u00e4reate si care \u00eei este numele altul deat: nerodul ? singur i toti din preajma lui Il uritse. Nisipul, bolovanii de sare, drugii 22. de fier, Ii duci mai usor, dectt,t s\u00e1 stai laolalt\u00e4 cu un om f\u00e4r\u00e4, minte. Copiii buni i copiii rdi. Prietenul nerod gi prietenul inte\/ept. Incheietura grinzilor intirite in zidirea casei nu se priibuaeate la cutre- Leneaul este asemenea unei pietre mur; tot astfel cugetul care e intitrit prin sfaturi bine cant\u00c9trite, nu-ai pierde intinate i toti fluerit intru ocara lui. cumpatul in ceasul de primejdie. Leneaul este asemenea unui mor- mima care se reazim\u00e4, pe cuge- man de gunoi; cine se apucti, stt-1 ridice t\u00e4ri temeinice este ea o tencuiali data scutur\u00e4 pe un perete neted. Gardul infipt in v\u00e4rful dealului nu r\u00e4m\u00e4ne in picioare, ciind il izbeste vijelia; tot aaa un ouget sovlielnic 904","HSU'S, FIUL LUI SIRAH, 23 btut de giinduri nebunesti nu r\u00e4mtme di cad inaintea protivnicilor mei si dfirz in fata spaimelor. sa se bucure de rusinea mea vrajma- Cel ce impunge ochiul scoate din sul meu. el lacrimi; cel ce impunge mima r\u00e4sco- Doamne, Parinte i Dumnezeul vietii leste simtirea. mele, ingamfarea ochilor nu mi-o da mile, Cine arune\u00e4 cu piatra dupti pa- i pofta intoarce-o de la mine ! sarele le gonete; cine ocareste pe prie- ten stria, prietenia. Pofta p5,ntecelui si a impreunarii trupului sa nu ma cuprinda i duhului Chiar cand ai sees sabia impotriva celui far& de rusine sa nu ml. dai. unui prieten, nu te desnadajdui, cazi Copii, ascultati invatatura despre paza gurii, si cine o pazeste nu va cadea intoarcerea este cu putint5,. Dad. ai deschis gura impotriva prins. prietenului tau, nu te teme, caci puteti Pacatosul se prinde din vorbele s5, v\u00e1, imp\u00e4cati. Mara doar de ()car& si de obraznicie, de descoperirea tainei sale; ociritorul 1}.1 trufasul se poticnesc si de barfirea vicleana, caoi de unele tot aya. ca acestea fuge once prieten. Nu-ti obisnui gura cu jurtimantul R\u00e4mai credincios prietenului tau In sanicia lui, ca sa te bucuri impreun\u00e4 Numele Prea Sfant nu-1 pomeni adesea. cu el cand va da de belsug; rimai tang& Caci precum robul care este adesea el in vremea de necaz, ca sa iei si tu parte la bogatia pe care va mosteni-o. luat la rost nu scapa, far& de v5,nat5,i, Mai inainte de a se aprinde focul, tot asa i cel ce se jura fA are vesnic In gura numele lui Dumnezeu nu va se tidied din cuptor abur i fum; tot ramemea slobod de pacat. asa injuraturile merg inaintea Cine se jurii, rault pacatueste mult de singe. harapnicul nu se va departa de casa SA nu-ti fie rusine de prietenul lui. Daca nu se tine de juramant, pl.-. care a cazut in saracie si nu te ascunde catul ramane &supra lui i dada, nu da din fate, lui, nici o luare aminte, pacatueste indoit. Iar dacit se jura pe degeaba nu va fi far5, Caci dada i se intampla vre-un ne- vin5,, caci casa lui se va umplea de ajuns din nepasarea ta, oricine va auzi nenorociri. se va feri de tine. 12. Este uneori vorbire care casuneaza 0, de-ar pune eineva paza gurii moartea; asa ceva eh nu se afle in mo- mele si peste buzele mele pecetie de stenirea lui Iacob ! Caci de la cei bine- intelepciune, ca s5, nu alunec din pri- credinciosi toate acestea departa-se-vor cina ei i ea ea nu ml. piarda Inaba ei nu se vor tavali in pacate. mea! Nu-ti deprinde gura cu rostiri dez- 23. matate, caci intru ele sunt i cuvinte Rugciciune. Pckatele limbii. Pcicatele poftei trupefti. cu pacat. Adu-ti aminte de tatiil tau i de Doamne, Parinte i Stap\u00e1nul vietii mele, nu ml. Elsa ea ma dud], gura mea muma ta, cand stai la sfat in mijlocul dup.& cum vrea ea si nu ingadui 85, boierilor, ca nu cumva, uitandu-ti de alunec din pricina ei! ei in fata acelora, s\u00e4 savarsesti, din obisnuinta, vre-o nerozie i sa ajungi Cine va pune biciul peste g\u00e1ndurile doresti sa nu te fi nascut i sa-ti ble- stemi ziva nasterii. mele i varga indreptarii peste mima mea, ca sa nu erute r\u00e4t\u00e4cirile mele Omul care se obisnueste cu cu- s\u00e2 nu tread, cu vederea pticatele mele! vinte de sudalm\u00e4 nu se mai ciopleste Ca gresalele mele sit nu sporeasc\u00e1, ate zile va trai. s5, nu se inmulteasca, alunecarile raele Doua soiuri de oameni \u00eei sporesc pacatele si al treilea soi aduce mania Dorrmului; patima fierbinte arde ca focul si nu se stinge pana ce nu mistueste 995 68","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 24 totul, tot aaa omul desfranat in trupul Ea deschide gura sa in adunaren sau si in carnea sa nu se astampara Celui Pros, Inalt i se preamareate in pan& ce nu-1 mistueate focal. Pentru fata oatilor lui: omul desfranat once pain\u00b0 este dulce \u00ab leait-am din gura Celui Prea Inalt ai nu se do moleate decat odat\u00e4 ca moartea. ai ca negura am acoperit pam\u00e2ntul. Precurvarul care p\u00e1rasete patul Intru cele inalte m'am caminului zice in cugetul sail: a Cine me tronul meu e deasupra unui stalp de vede ? Intuneric este imprejurul meu, nouri ; peretii ma ascund i nimeni nu ma za- Am strabiitut de jur imprejur ro- reate: de ce sa, ma tem? Cel Prea Inalt tundul cerului ai am calcat adtincurile nu va pomeni pacatele mele.* Astfel, el se teme numai de ochii oceanului. Pe valurile m\u00e4rii ai in tot pamantul oamenilor ai nu stie c\u00e2 ochii Domnului ai in tot norodul i semintia sunt sta- sunt de zece mii de ori mai luminoai pane. decat soarele i ei yid toate caritrile Dar peste toate acestea cautat-am oamenilor a't patrund in colturile cele un loo de odihnii i am zis: intea cui mai aseunse. moatenire sit m5, satialuese? Atunci Facatorul a-toate mi-a dat Toate lucrurile cunoscute au fost de Domnul mai inainte de zidirea lor porunca i cel ce m'a creat a hotarit tot aaa, dup5, ce au fost desavaraite. cortul mea, ai a gait: a Aaeaza-te in Precurvarul sa fie pedepsit in pieta Iacob i ia-ti moatenire in Israil!*. cetatii, caci unde cu gandul nu gandeate, Mai nainte de veac, dintru inceput, acolo va fi prins ; m'a zidit i pan& in veac nu voi avea La fel ai femeia care-ai lasa bar- sfarait. batul si aduce moatenitor pe fiul altuia. In cortul eel sfant am slujit inain- Alai intai: ea a calcat legea Celui tea Domnului si pe urma in Sion m'am Prea Inalt, al doilea: ea a greait fate' statornicit. de barbatul ei, ai al treilea: a savarait In cetatea cea iubita aaijderea precurvie i a fiicut copii cu barbat m'a odihnit i in Ierusalim este scaunul strain. imparatiei mele. Una ca aceasta sa fie adus\u00e4 inain- Inradacinatu-m'am in poporul cel tea adunarii, iar asupra copiilor ei va marit, in parten Domnului, in mijlocul Marna pedeapsa. moatenirii sale. Copiii ei nu vor prinde radacini Ca un cedru in Liban m'am inaltat, ramurile ei nu vor aduce roade. ca un chiparos in muntii Hermonu- Pomenirea ei va famanea sub ble- lui. stem ai ocara ei nu se va sterge nicio- data ; Crescut-am ea finicul din Enghedi ca dumbravile de trandafiri din Ierihon, Aaa Meat cei ce vor trai dupa ea ca un maslin trainic in campie i m'am vor cunoaate ca, nimic nu este mai bun ridicat ca un platen la tarmul apei. decal frica Domnului i nimio nu este Ca scortiaoara fiti ea balsamul cu mai dulce dead ascultarea de poruncile bun miros dat-am mireazma mea si ca Domnului. Cad este mare cinste sa ur- smirna cea aleasa raspandit-am olmul mezi pe Doranul ai este viatit lunga cand meu; ca galbanul, ea onixul i ca stactia te lipeati de el. si ea duhul tamaii din cortul descope- ririi ; 24. Ca un terebint intins-am ramurile mele i ramurile mele sunt ramurile Lauda intelepciunii ca temelia legii Domnului. slavei tai ale harului ; Ca o vita odraslit-am harul i flo- 1. Intelepciunea \u00eei este lauda sie in- rile mele dat-au rod de slava EA de avutie. este preamarita in mijlocul po- Apropiati-v5, de mine cei ce m\u00e4 doriti i v\u00e4 saturati de rodurile mele ; porului. 996","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 25 CA pomenirea mea este mai dulce dragostea dintre prieteni i b\u00e4rbatul Cu deckt mierea i agonisirea mea mai dulce femeia care se ingilduesc unul tu altul. dec\u00e1t fagurele de miere. Si sunt trei soiuri de oameni pe Cei ce m\u00e4 m\u00e4nancii simt mereu foame de mine si cei ce ma, beau m'ar care le urgiseste sufletul meu si ale ciiror bea necontenit. naravuri m\u00e1 ingretoseaz\u00e0; foarte: calicul fudul, bogatul inselator si batranul pre- Cel ce ma. asculta, nu va da de curvar si f\u00e4r\u00e4 minte. rusine si cei ce se ostenesc pentru mine nu vor cadea in 'Amt. \u00bb Dar\u00e1 n'ai adunat la tinerete, cum vei gasi cu ce tria, la batranete? Toate acestea aunt cartea lega- Cat de bine le vade c\u00e4runtetelor miLntului Dumnezeului Celui Prea Inalt, legea pe care ne-a poruncit-o Moise, ca cand judecit drept i celor biltrani &Ind sa fie mostenirea obstiei lui Iacob. stiu s\u00e1 dea sfaturi! Si legea aceasta umple pe om de Cat de frumoasii e la b\u00e1trani inte- intelepciune, cum se umplu de apa flu- viile Fisonul i Tigrul, c\u00e2nd se coc roa- lepciunea i la cei ce stau In loc de dele. slava: chibzuinta si sfatul bun 1 Cununa mosnegilor este ciociineala Legea umple de pricepere cat Eu- fratul 5i citt Iordanul, cand vine mare, vietii si marirea lor este frica Domnului. in zilele secerisului. Sunt noua lucruri pe care le feri- Ea ravars\u00e4 invatatura ca Nilul cese in inima mea si pe al zecelea voi spune cu toat\u00e4 gura: fericit este raviirsat si ca Ghihonul, la culesul viilor. omul care a ajuns sa se bucure de copiii Cel dintai care a invatat-o n'a sai si a trait a& vazil prabusirea ajuns s'o cunoasca desilvarsit, si la fel cel din urrnii n'a dat de hotare\/e ei, Fericit este cel ce s'a cisiitorit cu o femeie intelegatoare si care, Lang& ea, Cad cugetul ei este mai coprin- nu este ca boul cu magarul, arand la zator dectit marea si p\u00e4trunderea ei este un plug. Fericit este cel ce nu paciitueste mai adanca decht genunea. cu limba sa si fericit este care nu e sluga la un st\u00e4pan mai prejos decal sine. lar eu am fost ca un sant cu ap\u00e4 tras din 'Au, ca o panglica, de aria ce Fericit este cel ce a gasit un prieten strabato o gradin\u00e4 desfatat\u00e4, credincios si cel ce da, inviit\u00e1turit unor urechi ascultatoare. Si am zis: adapa-voi gr\u00e4dina mea si voi inneca razoarele mele, si iat\u00e4 ca,\\\" Cat de mare este cel ce a &it in- santul rneu s'a fitcut fluviu si fluviul telepciunea, ins& nimeni nu este mai meu a ajuns mare! presus de eel ce se teme de Domnul! Raspandi-voi, iar qi iar, invat\u00e4- Frica de Domnul toate le covar- tura ca rav\u00e4rsatul zorilor si voi vadi seste; cine are aceasta frica nu poate pildele ei pan& la caphtul lumii. fi asem\u00e4nat cu nimeni! Si ca proorocia voi turna invatii- Nici o ran\u00e4 nu este ca rana inimii Qi tura i voi lasa-o mostenire neamurilor nici o r\u00e4utate nu este ca r\u00e4utatea femeii. din veacurile viitoare. Nici un necaz nu este ca necazul Vedeti c\u00e1 nu m'am ost,enit numai pe care ti-1 fac cei ce te maze si nici o pentru mine, ci pentru toti cei ce caut\u00e4 lovitur\u00e4 nu este ca lovitura pe care ti-o intelepciunea. da dusmanul. 25. Nici un venin nu este mai riiu ca veninul sarpelui si nici o manie nu este Trei lucruri bune i trei lucruri rete. mai presos de mania femeii. Infelepciunea este cununa bdtrane(ii. Frica Mai degraba vreau sa locuese im- de Dumnezeu e sf amid. Despre emeia rea. preuna tu leul si cu balaurul, dealt s\u00e4 tridesc inteo casa cu o femeie hapsani. 1. Trei lucruri iubeste sufletul meu, si ele stint pl\u00e4cute si inaintea Domnului Rautatea, femeii Ii schimonoseste si inaintea oamenilor: unirea dintre frati, obrazul si-i face fata neagr\u00e4 ca de ur- soaica. 997","usus, FruL LUI SIRAH, 26 1'7. Brbatul ei sade in mijlocul prie- Blestem\u00e4tie mare este muierea be- tenilor i farts-, de voie suspina cu amar. Ova ; ea nu mai poate s\u00e0i aseundli Once fautate este mica pe Pang& rautatea femeii. Soarta piicatosului rusinea. sib& parte de ea! Pe femeia desfranata o cunosti dupa Cum este suisul nisipos sub pi- indrazneala ochilor i chip& freamatul cioarele batranului, asa este femeia lim- but& pentru brubatul linistit. genelor. Nu cauta la frumusetea femeii Asupra fetei indaratnice intireste nu o pofti fiindca e femeie. paza, ea nu cumva, afland prilej, sa fac5, ce pofteste. Este sminteala, uriciune si mare rusine, cand femeia hraneste pe bra- Fereste-te sit' te tii dup.& o femeie batu-sau. Cu ochi nerusinati, ori de nu, sa nu te Initra infranta, obraz ofilit i rang miri cand te-o vari in pacat. launtrica, iata co aduce o femeie rea. M\u00e1ini far5, putere i genunchi slablnogi Precum cal\u00e4torul insetosat li des- are sotul pe care nevasta-sa nu I-a chide gura i bea din once apa ca,re ferieit. Ii vine la indemana, asa i ea vade lang5, once par si-si deschide tolba la orice De la femeie este inceputul sageata. catului i prin ea toti murim. Harul femeii inveseleste pe bar Nu lasa apei loe pe unde sa, iasa, batul ei i intelepciunea ei da putere nici femeii celei rele putere a,supra ta. oaselor lui. Daca 'nu umbla cum o poarta mana ta, reteaza-o de la sanul tau! Femeia acuta este un dar al Tot des pre sotie, Mad e band, 0 ctind e rea. Domnului i femeia bine crescut5, nu are pret pe pamfint. Fericit este b5,rbatul femeii celei bune, cad numarul zilelor lui se in- Dar peste dar este femeia rusi- doieste. noasa i nici o comoara nu pretue.ste cat o femeie infranat5,. Femeia vrednica veseleste pe bar- batu-sau i el ajunge in pace la capatul Precum soarele se ridica intru inal- anilor tele ceruri ale Domnului, tot asa frumu- setea femeii celei bune, in buna intoc- Femeia ceo bung este partea ceo mire a casei sale. buna i e dat5, c\u00e1stig celor ce se tem de Domnul. Precum este candela care lumi- neaza in candelabrul cel sfant, asa este Fie bogat, fie s5,rac, sotul ei are un chip frumos pe un trup bine implinit. mima voioas5, i totdeauna este cu fata Si cum sunt niste stalpi de aur vesela. pe o temelie de argint. asa sunt picioa- De trei Iucruri se teme mima mea rele frumoase pe calcit'ie puternice. si de cel de al patrulea sunt ingrozit: Fiule, piistreaza intrega floarea ti- zavistiile din cetate, gr5,madeala noro- dului i napastuirea,- acestea toate sunt neretii tale si nu da desfranatelor vat,- mai rele deciit moartea, tutea ta. Dar o femeie geloasi de alta fe- Cautii i g\u00e4seste, In toat5, mosia, meie. care-i imp\u00e4rtaseste pe toti de ha- o postata bung, i sam5,na samanta ta, rapnicul limbii ei, este sfasierea inimii cu credint5, in neamul tau eel bun. jale grea. Astfel vlastarii t\u00e0i vor crests in jurul t\u00e0u i sa,manta ta nu va fi pre- 0 nevast\u00e4 rea laugh' tine este ea tutindeni. un jug cu boi rau injugati, i cel care o tine este ca unul care a apucat o 0 femeie de vanzare socotita este ca un scuipat, dar o femeie maritata scorpie, insemneaza turnul mortii pentru cel cu care a pacatuit. 0 femeie fara Dumnezeu e data ca pedeapsa celui nelegiuit, lar o femeie cucernica e rasplata celui ce se teme de Dumnezeu. 998","IISUS, FITT!. LUI SIRAH, 27 Femeia nerusinatit Ii bate joo de Pits&rile se adun& laolalt& cu se- ouviinta femeiasck dar femeia Cu ru- menele lor, tot asa si adev&rul se in- vine se sfieste chiar si de sotul ei. toarce pururea la cei ce tritiesc dupit adeviir. Femeia far& de obraz este ca o cittea, dar femeia rusinoas& se teme de Leul p&ndeste prada, asa si catul p&ndeste pe cei ce lucreazi ne- Domnul. Femeia care-si cinsteste b&rbatul dreptatea,. Vorbirea omului cucernic este tot- se v&deste inteleapt\u00e1 tuturor, dar aceea care nu 5i-1 cinsteste d& pe fat& tuturor deauna cu intelepciune, pe c&nd nerodul ca e pkganit. se schimb& ca luna. Femeia gitligioas& i vorbitreat\u00e4, C\u00e1nd te afli in naijlocul prostilor, este ca o tr&mbit\u00e4, de f\u00e1zboi care pune vremea; dar cand te afli in pe vr\u00e0jmasi pe fugit; iar sotul ei, dad, se potriveste cu ea, trebue s&-si duo& mijlocul oamenilor intelepti, z\u00e4boveste viata in ritzmirit& de r&zboi. c\u00e2t poi. De dou& lucruri se intristeaz& mima mea, dar de al treilea m\u00e4 apuc& Vorba nerozilor e uricioas& si r\u00e4sul m&nia: omul bogat care se caliceste rabd\u00e4, de foame i omul cu nume mare, lor merge al&turi cu dezmittarea si cu c&nd nu este luat in seamit; iar cine pacatul. se intoarce de la cucernicie spre pitcat, pe acela Domnul il preg\u00e4teste de sabie. Vorba celui ce se jur\u00e4, necontenit zb&rleste p\u00e4rul, iar c&nd se ceartit, tre- Anevoie scap& negut\u00e4torul de p\u00e4cat bue s&-ti astupi urechile. c&rciumarul nu ritmane fix& vial. Inciderarile trufasilor se sf\u00e1rsesc cu 27. v\u00e4rsitri de \u00a1Adage si injuritturile lor sunt Palcatele i primejdiile traiului de neauzit. mire oameni. Cel ce &A pe fat& o taints si-a Din pricina banilor, multi au p&- cittuit, FA cine cauta sit se imbogateascit pierdut credinta si nu mai g\u00e4seste prieten dup& pofta inimii intoarce ochiul de la dreptate. Intre incheieturile pietrelor t\u00e4rusul Iubeste pe prieten si fii lui cre- se infige tare, iar intre vanzare si cum- dincios, ins& (lac& li dai tainele pe fatk p\u00e4rare pittrunde pitcatul. nu mai umbla dup.& el, Dac& omul nu se tine cu s&rgtrintit Caci, precum un om vi-a pierdut mostenirea, asa ai pierdut tu prietenia intru frica Domnului, casa lui curand prietenului t\u00e4,u, se prtibuseste. Si dup.& cum scapi o pagre din Cand dai gr&ul la ciur, 6:man gu- asa ai scapat pe prietenul tau noaiele, tot asa \u00a1A pleava omului in con- si nu poti sit-1 mai prinzi. vorbirea lui. Nu mai alerga dup& el, did a Vasele olarului cuptorul le pune la incercare, iar pe om 11 pui la incercare ajuns departe si a fugit ca o c&prioar& c\u00e1nd stai cu el de vorbit. din la. Cum a fost ingrijit pomul, arat\u00e4, Poi s\u00e0, legi o rani): 5i poi sit te roada pomului, tot asa cuv&ntul omului arat\u00e4, ce za,ce in inima lui. impaci dupi ceartit, ins& cel ce a dat pe fat& o tain\u00e4, a pierdut once ntt- Nu l\u00e4uda pe nimeni p&n\u00e4 ce nu vorbesti cu el, citci cuvantul este piatra dejde. de incercare a omului. Cine face cu ochiul panueste lu- Dac& te tii de dreptate, va fi a ta cruri rele si cine-i prinde de ve,ste st\u00e4, si te vei imbraca cu ea ca inteo mantie departe de el. de slavit.. \u00b0And st\u00e4 inaintea ta, el are in gur& vorbe dulci si e plin de admirare cand vorbesti ; ins& dup& a,ceea 15i schimb& graiul si d\u00e4, cuvintelor tale intelesuri care si te pun\u00e4, r\u00e4u cu lumea. Multe lucruri uritsc, dar nimio atitt de mult ca pe omul acesta; si Domnul 11 uraste la fel 5i-1 di. blestemului. 999","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 28 Cine arunci piatra in sus o arunci Precum este materia focului, asa In capul sau, iar o lovitur\u00e1 vieleana ni- este i puterea flacarilor i dupa puterea mereste intai pe cel viclean. celor ce se ceart\u00e0 se aprinde i vrajba ; citt este de puternic omul tot Mata si Cine Etapa, groapa altuia cade in m\u00e1nia lui; pe masura bogatiei lui \u00b0reste si furia lui. ea, si cel ce intinde cursa se prinde Smoala i pacura se aprind pe singur. data; cearta grabnica aduce varsare de Cel ce face fapt,e rele, ele se san ge. atoara, peste el, fara ea s'a stie de mide i-au venit pe cap. Daca sufli inteo licurti de foc, se aprinde, iar daca scuipi in ea, se stinge; Batjocura i ocara sunt partea celui semet, dar pedeapsa Il pandeste at'at una cat si alta ies din gura ta. Blestemati pe biirfitor si pe cel ea leul. cu limba fatarnica, fiindca au pierdut Cei ce se bucura de prabusirea pe multi oameni care traiau in pace. celor cucernici vor cadea in cursa, chinurile ii vor mistui mai nainte de Limba clevetitoare a prabusit pe multi i i-a gonit din popor in popor moarte. a surpat cetati intarite si a rasturnat Supirarea i manis,: i acestea sunt casele color mari. uricioase i omul pacatos se tine tare Limba clevetitoare a gonit din de ele. casele lor femei vrednice i le-a .16,sat pagubase de rodul ostenelilor lor. 28. Cel ce asculta de ea nu mai gaseste Rdzbunarea, izbucnirea nulniei i pcicatele limbii. tihnii, si nu mai poate sa locuisca in pace. Lovitura biciului face viinataie, dar Cel ce se razbuna, fazbunare gaseste la Domnul, caci pacatele lui Domnul le lovitura limbii frange oasele. va tine minte. Multi au cazut de ascutisul sabiei, Tarta aproapelui tau ceea ce ti-a dar nu asa de multi ea acei ce au cazut gresit i atunci cand tu te vei ruga, de ascutisul limbii. ierta-se-vor p\u00e4catele tale. Fericit este col ce e la adapost Omul care tine manie impotriva o- de loviturile ei i n'a, incaput sub m\u00e1nia mului, cum poate s'a ceara de la Dom- ei si n'a tras la jugul ei i n'a fost legat nul t\u00e1maduire? cu lanturile ei. De omul cel asemenea lui nu-i este Caci jugul ei este jug de fier totusi se maga sa, i se ierte lanturile ei sunt lanturi de arama. pacatele! Moartea pe care o aduce ea este El, care este carne, pastreaza moarte groaznica i decat ea este mai bun iadul. nie ; atunci cine va curati piicatele Dar asupra celor cucernici ea nu lui? are putero si de flacara ei acestia nu Adu-ti aminte de cele de pe urma s int vatilmati. pune eapat vrajmasiei; adu-ti arainte Cei ce parasese pe Domnul vor cadea de stricaciune si de moarte i vine-te de porunci. In puterea ei; pe acestia ii aprinde si nu se mai stinge. Asupra lor \u00eei dI. drumul Adu-ti aminte de aceste porunci ea un leu ffi ca un pardos \u00eei nimiceste. si de legamantul Celui Prea Inalt si nu mai vrajmasi pe aproapele si iarta-i ne- Baga de noma, ingradeste cu stiinta. racini mosia ta i argintul tau i aurul Departeaza-te de vrajba, i vei im- triu leaga-1 bine, putina pacatele, fiindca omul grabnic lar pentru cuvintele tale fa cantar la mitnie 444 vrajba. greutati si, tot asa, gurii tale pune-i Caci omul pacatos turbura pe prie- usa, cu incuietoare. teni i samana zazania printre cei ce 26. Ia aminte sa, nu aluneci din pricina ei tritiesc in huna, pace. sil nu caziinaintea celor ce te prindesc. 1000","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 29, 30 29. Omul bun se pune chezas pentru aproapele situ, iar cel ce a pierdut rusi- Impruntutul, chevigia, ecIminul ci petre- nea il n\u00e4pusteste. cerea prin Binele pe care ti 1-a f\u00e4cut che- zasul s\u00e4 nu-1 uiti, aid el si-a pus viata Cine este milostiv d\u00e0 aproapelui pentru tine. cu imprumut si cine are mtlna darnica Cel plicIttos primejdueste averea tine poruncile. chezasului i cel cu suflet nerecunosc\u00e4,tor D5, cu imprumut aproapelui, cand se g\u00e4seste in nevoie si tot asa intoarce pir\u00e4seste pe izbavitorul s\u00e4u. la vreme aproapelui tau ce ti-a dat cu imprumut. Chezi\u00edsia pe multi care erau soco- titi fericiti i-a dat la p\u00e4m\u00e4nt i i-a Tine-te de cuviint i poarti-te cu azvarlit incoace i incolo, ca valurile ; credintil fatii, de el i vei g\u00e4si totdeauna ce-ti trebueste. Pe oameni bine inst\u00e4riti i-a scos afar& din casele lor i i-a gonit s\u00e4, ritit- Multi socotesc imprumutul ca un ceascil prin neamuri streine. lucru g\u00e4sit in drum i dau b\u00e4taie de cap Pacatosul d\u00e4 gres in chezi\u00edsie celor ce i-au ajutat. cine aleargh, dup.& castig necurat In judecliti. Piing s\u00e0 ja imprumutul, siirut\u00e4, nile celui ce-i d\u00e0 i pentru banii aproa- Chez\u00e4queste pentru aproapele t\u00e4u, pelui ii smereste glasul, iar and este dupti puterea ta, dar bag\u00e4, bine de seam& vremea s\u00e4 dea inapoi, t\u00e4r\u00e4g\u00e4neste sorocul, s\u00e4, nu cazi. da in loc de bani v\u00e4ic\u00e4,reli i invinovii- Cele mai de seam\u00e4 lucruri, in teste timpurile grele. via4a, omului, sunt apa, pitinea, vesmiln- tul i locuinta, ca acopen i goliciunea. Mud poate 85, pl\u00e4teasc\u00e4, aduce Mai bun& este viata si\u00edracului, deabia pe jum\u00e4tate i aceea o socoteste sub acoperis de scanduri, dealt ospete imbelsugate prin str\u00e4ini. ca bani dati de poman\u00e4; iar de nu poate Multumeste-te si cu mult i cu pl\u00e4ti, 1-a p\u00e4gubit pe celiilalt de banii putin, i astfel n'o s\u00e4-ti mai auzi ocara imprumutati; i acesta si-lcap\u00e4t\u00e4 dusman 6, esti venetic. pe degeaba, c\u00e4,ci Ii plateste cu blesteme Rea viat\u00e4, este s\u00e4, umbli din cas\u00e4 in cas\u00e1, i unde te-ai ficivat nu deschide cu sudalme i, in loe de cinste, Ii ri\u00eds- gura ta. punde cu ocar\u00e1. Osp\u00e4tezi i dai s\u00e0 bea unor nemul- Multi, din pricina acestei r\u00e4ut\u00e4ti tumitori i, pe l\u00e4ngii aceasta, mai auzi vorbe amare: a oamenilor, se intorc de &titre om si nu dau cu imprumut, tem\u00e4ndu-se s\u00e4 nu se n Vino incoace, veneticule, i pune pagubea,sc\u00e4 in zadar. masa! i ce-ai la indemlinit s\u00e4, Totusi fii ingaduitor cu cel smerit si nu-1 l\u00e4sa s\u00e4, imbatr\u00e4nescii, astepand mananc !* milostenia ta. Sau: *Mara, hangiu venetic, din fata mai-m\u00e4rimilor ! C\u00e4, mi-a venit oaspe In numele poruncii Domnului, ajuti\u00ed fratele meu, vi-mi trebueste toat\u00e0 casa! pe cel shrac i, in nevoia in care se afl\u00e4, Greu ji cade omului cu simtire nu-i da drumul cu m\u00e4inile goale. s\u00e0 audit certarea st\u00e4pilnului casei ocara c\u00e0 esti c\u00e1miltar ! Lasti-ti banul pierdut, pentru frate si pentru prieten, i nu-1 him st1-1 80. n\u00e2nce rugina, sub piatra ori in perete. Des pre cregterea eopiilor. Des pre &Imitate Pune-ti comoara ta intru poruncile anufie. Celui Prea Inalt i aceasta iti va folosi 1. Cel ce iubeste pe fiul situ 85, nu in mai mult dealt aurul. biciul de pe spinarea lui, ca mai pe Gr\u00e4m\u00e4deste milostenii in ciim\u00e4rile tale s ele te vor scoate din toate neno- urm\u00e4 s\u00e4 se bucure de el. rocirile. Mai mult dealt scutul tare si de- c\u00e2t n\u00e4,valnicii ele se vor f\u00e1zboi cu vriijmasul, pentru tine. 1001","IISUS, FML LUI SIRAH, 31 Cine mustrulueste pe fiul sau va Ce foloseste idolului jertfa? CA, avea multuraire fA se va liuda cu el, in nici nu milnanca, niel nu miroase! Asa este cu cel ce stapaneste avutie, dar nu adunarea cunoscutilor. poate si se bucure de ea. Cine da invitatura fiului sil'u face El o vede doar cu ochii i ofteaza, gelosi pe dusmani i ponte si se bucure intocmai ca famenul care imbr\u00e4tiseaza de el intre prieteni. o fecioara. Daci, moare tatal sin, este ca Nu liza intrist\u00e4rii sufletul tau IA nu te chinui cu prea multi purtare de grij\u00e4. cum n'ar fi murit, c5,ci a l\u00e4sat dupil el un Veselia inimii di viat\u00e4 omului fecior asemenea lui. voiosia lui Ii prelungeste zilele. Cat a trait, a v5,zut de el FA s'a bu- Imbuneaza sufletul tau i ogoieste curat, iar cand a fost si moark nu s'a inima ta i gonete intristarea departe intristat. de tine, cad intristarea a ucis pe multi si nu e bung la nimio El Iasi un rizbunator asupra masilor, iar prietenilor un urmas care le Pizma i mania seurteaza zilele raspl\u00e4teste pentru dragostea lor. si multe griji te imbatr\u00e2nesc mai nainte de vreme. Cine r\u00e4sfat,a pe fecior se apuca Somnul celui plin de voie buni lege Vanataile si la once tipat al lui e adev\u00e4rat \u00b0spat FA demancarea Ii priest() ii Bare mima. foarte. Calul nedomolit ajunge n\u00e4ravas 31. fiul l\u00e4sat de capul lui ajunge rizvratit. Primejdiile bogdfiei. Pravila ospeifului. Daca esti prea dragistos cu fiul Sfdnta cumplitare. tau, va ajunge s\u00e4, te infricoseze, \u00ed daca iti faci cu el de joaca, o s5,ti fac\u00e4, Veghile celui bogat topesc carnea de pe el si grija lui de bani Ii alung\u00e4 necaz. somnul. Nu rade cu el, ca si nu dai de Fr\u00e4m\u00e4ntarea lui necontenita il im- piedica si atipeasca si-i risipeste somnul duren i la urma, s5, nu scrasnesti din dinti! mai abitir ca o boalii, grea. Nu-I 15.sa de capul lui, cand este Bogatul se trudeste ea adune averi mic, i nu-i trece cu vederea nebuniile. cand se odihneste, pofteste sise sature de desfitari. Frange-i grumazul in copil\u00e4rie plesneste-1 peste sale cat este 'Inca Saracul se zbuciuma, pentru ea nu prune, ca si nu se invartoseze i sa, se are cu ce trai, iar cand se odihneste, toate razvr\u00e4teasca impotrivali i si4i sange- Ii lipsesc. reze mima. Cine iubeste aurul nu va ajunge la sfintenie i cine alearga dup.& clistig Mustrulueste-1 i bine-1 sub jug se incurca in p\u00e4cate. greu, ca nu cumva, intru zburdalnicia lui, si se poticneasca. Multi au ajuns eh,' se poticneasci, din pricina aurului i si-au pus lucre- Este mai bine si fii sarac, dar si- derea lor in marg\u00e4ritare. natos i cu trup de fier, decat bogat impov\u00e4rat de suferinte. Aurul este grind& de impiedicare pentru cei nerozi, i cei fin a de minte Sanatatea EA zdr5,venia pretuesc se poticnesc in ea. mai mult dead tot aurul, EA un trup Fericit este bogatul care se dove- deste farii, de prihana i care n'a alergat voinic dec5,t avutii nenum5,rate. dup\u00e4 aur! Nici o bog5,tie nu este mai presus Cine este acesta? - ea si-1 laudam de s\u00e4n\u00e4tatea trupeasca, FA nici o stap\u00e0- ea prea fericit si ea pe unul care a fiteut nire pimanteasca nu face cat bucuria minunatii in poporul inimii. Este mai buna moartea decat o viata chinuita, i mai bun\u00e4 vesnica odihna decat o suferint\u00e4 neconteniti. Mancaruri alese, aduse in preajma une guri inchise, sunt ea bucatele cele puse la morm\u00e4nt. 1002","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 32 Cine este acela care a fost pus la La biute, nu te arata viteaz, pe multi i-a pierdut vinul. incercare, prin bogatie, i a ramas in totul drept? El este vrednic de toata Dupil cum cuptorul pune la incercare lauda! Cine a putut &ilea porunca lucrul faurarului, tot apa i vinul inimile n'a calcat-o ? Cine, a putut face rau trufapilor care stau gata sa se incaiere. EA n'a facut? Vinul este pentru om apa data- Fericirea unuia ca acesta este toare de viata, daca 11 bea cu m\u00e4sura. intarita i olaptia va pream\u00e4ri facerile Ce este viata celui ca,re nu are yin ? Ca lui de bine. el a fost facut ca s\u00e4 veseleascii pe oameni. C5,nd pezi la masa unui boier mare, Bucuria inimii (0.1 veselia sufle- nu casca gura In fata ei EA nu zice: tului este vinul, cand Il bei la vreme a Cate buniati stau pe mas5,! cu m'asur\u00e4. Aduli aminte c\u00e2 ochiul lacom Dar vinul baut cu nemiluita, aduce este uricios. Ce este mai rau, intre lu- amaraciune sufletului, intaratare i g5.1- crurile create, decitt ochiul ? Doar nu degeaba plange el la orisice. ceav5,. Nu intinde mana ta unde pi-a pus Betia aprinde patima celui far\u00e4 ochii altul de langl tine, ca sa nu vi se minte Impinge in pr5,pastie, scade intalnesca m\u00e2inie in talger. puterile i capuneaz5, b5,t\u00e4i i rani. Judec\u00e4 dorintele aproapelui tau Gaud stai la ()spat, nu te apuca dup5, dorintele tale pi fil cu socotealli s\u00e4 dojenepti pe prieten i nu-i ar\u00e4ta In toate cate faci. dispret pe cand el se veselepte. Nu-i apune cuvinte de \u00b0car& i nu-1 necaji Miinancit cuviincios cele ce sunt cerandu-i inapoi niscaiva bani impru- puse inaintea ta pi nu elef\u00e1i, ca 65, nu te faci urit. mutati. Ca bun& creptere, ispriiveste cel Runde moravuri la ospere. Cucernicii Fapta dintai i nu fi nesatios, ca ea nu dai Daca sotii ospatului te-au facut mai sminteala. marele mesei, nu te trufi i fii in mijlocul Dacii pezi in mijlocul unei adunari, lor ca unul dintre ei; ingrijepte de ei nu-ti intinde mina mai inainte decat apoi pezi pi tu la masa. ceilalti. Dupa ce ai indeplinit toate cele Cat de putin Ii trebue omului bine de trebuintii, poi sa% stai jos, ca di te bucuri de cinstea pe care ti-au dat-o crescut! De aceea, cand se \u00b0Web, in patul pentru buna intocmire a mesei, s\u00e1 pri- situ. nu are inneaciuni. mepti oununii. Pantecele cumpittat are parte de Graiepte tu cel ce epti mai batran, somn siingtos. Te scoli dimineata cugetul ti-e limpede. Truda nesomifului, caci tie se cuvine intai, dar cu part i cu varsaturile pi durerile pantecelui sunt ptiinta i fara sit Impiedici pe c\u00e1ntareti. captigul omului nes5,tios. Unde nu te ascult\u00e4 nimeni, nu lar dac\u00e4 ai fost nevoit sit ospittezi cheltui vorba, pi la timp nepotrivit nu-ti dincolo de masufa, scoalti-te, du-te ar5,ta intelepciunea. primprejur pi te vei simti upurat. Ca o pecetie de cornalina in lega- Asculta-ma, fiule, pi nu mil dis- tura, de aur, apa este rostul cantttretilor In mijlocul ospatului. pretui ! Si mai la urin\u00e4 vei descoperi ade- varul cuvintelor mele. In toate lucrurile Si iarapi ca o pecetie de smarald, inschunatii in aur, este rasunetul c\u00e2nte- tale f\u00fc cumpata,t i nici o boala nu va cului, in tovar\u00e4pia vinului dezmierdator. da peste tine. Gridepte i tu, tinere, daca gandepti Gurile lauda pe cel ce di ospet,e c\u00e1 ai nevoie, ins& dup.& ce ai fost poftit stralucite, i m\u00e4rturia d'arniciei lui este de doua-trei ori. Intemeiata. Dimpotriva, cetatea cartepte asu- pra mesei zgarcitului, i marturia car- panopiei lui este iarapi intemeiat.a. 1003","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 33 Strange-ti euvantul ; eu putine, daca intr.& in ispita Domnul il scoate iar afara. spune multe; fii ca unul care stie, dar care tace. Barbatul intelept nu uraste legea, dar cel ce este fatarnic fat& de ea este Intre cei mai mari, nu te face de po- ca o corabie in furtuni. triva lor, i unde stint batrani, scurteazi, Omul intelegittor isi pune toatii vorba,. nadejdea in lege, si legea este pentru el Precum fulgerul straluceste cu totul vrednicit de incredere, ca ras- intea tunetului, la fel inaintea tanarului punsul Domnului din Urim. sfios purcede harul. Pregateste ceca ce ai de rostit Gaud a venit ceasul, ridica-te de la vei fi ascultat; adunali invatatura mug, si nu fi cel de pe urnail; alearga fleas& si nu Vandal pe drum. raspunde. Aci petrece i f\u00e1 ce-ti cere inicia, Capul unui nebun este ea o roat\u00e4 dar intru frica Domnului pi nu in ne- de car si cugetarea lui este ca osia care se invarteste. bunie. Un prieten batjocoritor este ca un lar pentru toate aeestea binecu- armasar: el necheaza oricine ar incaleca vinteaz\u00e1. pe Ziditorul tau, care te in- pe el. destuleaza cu buniit\u00e4tile sale. Pentru ce o zi este mai slavitit de- Cel ce se teme de Domnul aro cat alta, o data\\\" ce toat\u00e0, lumina din parte de inviitaturit i cei ce-1 caut\u00e4 zilele anului vine de la scare ? dis-de-dimineata gasesc bun5,vointa lu\u00ed. Prin intelepeiunea Domnului ele Cel ce cauta legea hrana va avea s'au osebit intre ele, caci el a statornicit intru ea, pe and coi fatarnic se va po- vremurile felurite Efi zilele de praznic, tieni in ea. Astfel c5 dintre ele, pe unele le-a Cei ce se tem de Dumnezeu afla-vor inaltat si le-a sfintit, iar pe altele le-a pus in randul zilelor obisnuite. dreapta judecat\u00e4 si vor aprinde ca o torta rostirile lor cele intelepte. La fel, toti oamenii sunt din tarana, din pamantul din care a fost Omul eel nedrept respinge dojana si chip& patimile sale \u00eei g\u00e4seste dez- zidit Adam, Dar intru multimea intelepciunii vi novittiri. sale, Dornnul i-a osebit i le-a dat ea Barbatul eel de sfat nu trece ca mearga pe di felurite: vederea parerile altora, pe cand cel strain de lege si trufas nu se impiedica Pe unii i-a binecuvantat i i-a de nici o frica. inaltat, pe unii i-a sfintit i i-a apropiat Nu face nimio far& de chibzuiar\u00e1, sie-si; pe altii i-a blestemat i i-a smerit i-a ritsturnat din locurile lor. ea sa nu te caesti de fapta 85,varsita. Precum lutul st\u00e4 in mane olarului, Nu merge pe drumul cel surpat, ca sa.-1 framftnte dup\u00e1 placul sau, tot ca sa nu te izbesti de pietre. asa oamenii aunt in mane FrIcatorului Nu te Meted\u00b0 prea mult nici in lor, ca sit le dea lor dupa cum a drumul far\u00e1 hopuri, ci fereste-te chiar hotarit. si de fiii Fata in ta\u00e1 eu raul sta binele, In once faci, ai grij\u00e1 de sufletul fat& in tap: cu moartea st\u00e4 viata, tau, c\u00e1ci aceasta este paza poruncilor. asijderea in fata celui cucernic sta. pa- Cel ce crede legii asculta de porunci, catosul. si eel ce se increde in Domnul nu va da de ru.sine. Priveste, astfel, la toate cate a f\u00e1cut Cel Prea 'wilt: ele stint perechi 33. perechi, una inapotriva celeilalte. Preziderite cucerniciei. Ougetdri i slaturi Cat despre mine, cel venit la practice, urma, m'am straduit dup\u00e4 intelepciune 1. Pe temitorul de Dumnezeu nu-1 si aunt ea unul care adun\u00e4 in vie pe nimiceste nici o nenorocire, i chiar urma culegatorilor, dar cu binecuvan. 1004","IISUS, FIUL LUI SIRAII, 34 tarea Domnului am apucat inaintea 34. tovarasilor i ca un adevarat culegator Deert\u00e4ciunea viselor. Cdldloriile. Pronin am umplut teascul. lui Dumnezeu. Adev\u00e4rata inchinaciune Socotiti ca nu m'am ostenit pentru cuvenit\u00e4 Domnnlui. mine singur, ci i pentru toti cei ce cauta Nadejdi desarte i amagitoare face omul cel neintelegator, si visele scot intelepciune. din fire pe coi nerozi. Ascultati-ma, mai mari ai popo- Ca unul care ar vrea sa prindil umbra rului; intai stiitatori ai aduntirii, luati cu mans, sau care ar alerga dupa vant, aminte! asa e cel ce se bizueste in vise. Nici fiului tau, nici femeii tale, Ceea ce vezi in vis este numai nici fratelui tau, nici prietenului tau sit nu le dai, cat traiesti, putero asupra ta. oglindire, este oglindirea chipului fatii cu chipul banii tai s\u00e1 nu-i dai altora, ca nu cumva sa-ti par\u00e1 rau i sa te rogi pen- Dup5, cum din ceea ce este necurat tru ei. nu poate 85, ias5, nirnic curat, tot asa din ceea ce este minciuna nu poate stt iasa Cat traiesti i catit vreme este nimio adevarat. suflare in tine, nu te da rob nim5,nui, Ghicitul, talcuirea semnelor si vise- Ctici este mai bine ca liii t\u00e4l EA se le Bunt desertticiuni, la fel cu inchipui- rile unei femei insarcinate. roage de tine, deal tu sit cauti la Afar& numai dacii nu-ti Bunt tri- mainile fiilor t5,i. mise de Cel Proa Inalt, spre cercetare, nu le da niel o luare amirite. In toate lucrurile tale, nimbi tu stapinul si nu ingadui asupra cinstei Caci visele au ratacit pe multi, tale nici o pata. care d\u00e2nd viselor creziimant s'au po- ticnit in drum, Cand va veni sfarsitul zilelor vie- tii tale, in ceasul cel din urm5 atunci Pe cand legea se implineste farii de minciun5 ca once cuvint intelept imparti mostenirea. care purcede din gurli credincioasa. Magarului Ii trebue m5,ncare, toiag povara; robului Ii trebue pane, bataie Omul pe care 1-a dascalit viata stie munca. 25. Pune B5, muncescli pe robul tau multe lucruri i cel ce a trecut prin vei avea odihnit; dads, ins& Ii Iasi multe graieste cu intelepciune. mainile fara lucru, el va umbla dupti Cine n'a descusut viata stie putine, libertate. dar cel ce a ciilatorit mult sporit 26. Jugul i fuma incovoaie gru- iscusinta. majii, iar pe robul cel netrebnic caznele Multe am vazut in calatoriile mele biitaia. si multe intamplari au dat peste mine. Pune-1 la munca, 85, nu stes, tran- De multe ori am fost in piimejdie dav, fiindci tr5,ndavia este diiscalita multor rautati. de moarte si am scapat prin iscusinta Da-i de lucru, dup.& priceperea lui, aceasta. Duhul color ce se tem de Domnul si (lac& nu asculta, ingreuiaza obezile lui. Totusi nu intrece masura fat& cu va fi viu, pentru c5, niidejdea lor este spre m\u00e2ntuitorul lor. nimeni i nu lucra nimio fara dreapta Cel ce se teme de Domnul nu se j udecata. infricoseaza de nimio si nu tremura de nimio, c\u00e1ci Domnul este nadejdea lui. Dacti ai un rob credincios, tine Fericit este cel ce se teme de socoteala de el ca de tine insuti, fiindc5, Domnul! In cine se reazima el si cine 1-ai agonisit cu sudori de sange. este intarirea lui? Dacii, ai un rob credincios, poar- Ochii Domnului sunt asupra celor ta-te cu el frateste, cad iti este de folos cum iti esti tu insuti. ce Il iubesc ; el este scut puternic i intl.- ritur5, vajnica; el apara impotriva van- Daca te pc* neomenos cu el porneste i fuge, pe ce drum te vei duce sa-1 cauti? 1005","FI13L LUI SIRAH, 35 tului arzator; el este adapost impotriva Jertfa omului drept unge jertfel- arsitei de la amiaza ; el pazeste de impie- nicul i bunul ei miros se ridica, pana dicare i intru cadere d\u00e0 ajutor; la Cel Prea Inalt. El inalt\u00e1 sufletul si lumineaza Jertfa celui drept este placut\u00e4 si pomenirea ei Domnul nu va uita-o. ochii; el da vindecare, viata i binecu- vantare. Cinsteste pe Domnul cu inim\u00e4 ne- vinovat\u00e4 si nu scadea nimio din p\u00e2rga Cel ce aduce jertf\u00e4, din agonisit\u00e4 mainilor tale. nedreaptii, aduce jertfit de ocaril, prinoasele nelegiuitilor nu sunt placute Totdeauna cand dai, fii cu fata Domnului. voioas\u00e4, i cu bucurie sfinteste zeciuiala. Cel Prea Inalt nu se uit\u00e4, cu drag DA Celui Prea Inalt precum si el la cele ce-i aduc necredinciosii, iar ier- tarea pacatelor n'o da, in schimbul jert- ti-a dat, i d\u00e4, din toat\u00e4 mima din cele felor numeroase. ce se ala sub mana ta, Cine aduce jertfa stoars\u00e4 din Fiindca Domnul este raspliititor putinul s\u00e1racilor este ca si cum ar junghia va da inapoi de sapte ori mai pe fiu sub ochii tatalui. mult. Nu cauta s\u00e4-1 cumperi cu daruri, Painea goal& este viata saracilor; &id nu le va primi i nu-ti pune n\u00e4dejdea cine le-o ja de la gura este ucigas de In jertfele nedrepte. Domnul este drept judecator oameni. la el nu incape p\u00e4rtinire. El nu face hataruri in paguba sa- Ucigasul aproapelui 85,u este cel racului; dimpotrivA el asculta ruga- ce Ii ja hrana trebuitoare i varsiitor de ciunea celui nedreptatit. sange este cel ce opreste simbria argatului. El nu trece cu vederea rugaciunea orfanului si a vaduvei &bid i se je- Cand unul zideste Efi eelalalt risi- lueste, Astfel ca nu zadarnie lacr\u00e4rnile peste, ce alt folos pot 8\u00e1 aiba vaduvei i se scurg pe obraz i strigarea ei se inalt\u00e4 impotriva asupritonilui. zadarnica osteneala ? Domnul primeste cu bunavoint\u00e4 Cand unul se roaga s't altul bles- pe cel ce-i slujeste i rugaciunea ere- tem5,, al cui glas auzi-l-va St\u00e4panitorul? dinciosului se lidie& pana,' la non. Cand te lai, dup5, ce te-ai atins de Rugaciunea celui smerit strabate un mort, i iarasi te atingi de el, la ce norii i nu se odihneste pana ce nu-si ti-a fost bun litutul? ajunge tinta, si nu se linisteste pana ce Domnul nu-i ja aminte i judeca cu .A.sa este i cu omul care posteste dreptate i da sentint\u00e4 dreaptit. pentru pacatele sale, si porneste din non si face aceleasi pAcate. Cine va asculta lar Domnul nu va mai zabovi rugaciunea lui si ce folos a avut din nu va mai r\u00e4bda pe cei fax& indurare. infranarea lui? El le va zdrobi coapsele i se va razbuna impotriva pag\u00e2nilor; el va risipi mul- 35. timea color trufasi i va frange schiptrul Jertiele plcicute Domnului. El ascultei nelegiuitilor; strigeitul celor asuprifi. El va rasplati omului dupii faptele Col ce p\u00e4zeste legea este ea s't cum sale si va judeca ispravile oamenilor ar aduce multime de jertfe; cel ce ja dupa g\u00e1ndurile vicleniei lor. aminte la porunci aduce jertfa de pace. El va sta ca judeclitor pentru po- Cine se dovedeste recunoseator porul 85,u si-1 va bucura cu indurArile aduce jertf\u00e4, de paine si cine fa,ce milos- tenie aduce jertfa de laud\u00e9,. sale. Placut este Domnului cand te de- Scump\u00e1 este mila Domnului, in pArtezi de rautate i iertator este Dom- vremea cand Israil e impilat, ea norii nul cand te lepezi de str\u00e2mbatate. cei plini de ploaie in timp de seceta. S\u00e0 nu te arati in fata Domnului cu m\u00e2inile goale, dtei toate jertfele stmt din porunca legii. 1006","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 36, 37 36. Pitntecele primeete orice mancare, Rugdciune pentru adunarea \/la Israil col ins\u00e4, o bucata este mai bine primiti risipit. Lauda lemeii casnice. cleat alta. o Milueete-ne pe noi, St\u00e4p\u00e4ne, Dum- Dup\u00e4, cum gura osebeete gustul nezeule al tuturor, i priveete i trimite vanatului, tot aea cugetul priceput ose- frica ta peste toate noroadele. beete cuvint,ele mincinoase. Inalt\u00e4, mama ta deasupra neamu- Cugetul viclean caeuneadi supd- rilor streine, ca si vaz\u00e1 puterea ta. rare, ins\u00e4 omul dedat cu viata etie sti-i Precum, pedepsindu-ne pe noi, le-ai stea impotriv\u00e4. arittat lor sfintenia ta, tot aea, batandu-le Femeia primeete orine sot, dar pe ele, aratti-ne nou\u00e4, m\u00e4rirea ta, cuta,re fat\u00e4 este mai bun& cleat alta. Ca s\u00e4 te cunoasca pe tino, precum Frumusetea femeii lumineaza fate, noi te-am cunoscut, c\u00e4 nu este Dum- barbatului e't covareeete once alta des- nezeu afara de tine, Doarnne. fatare a ochiului. Innoeete rainunile tale, adu Inca Daca in gura femeii se afl\u00e4 blandee, atunci b\u00e1rbatul ei nu are o datti dovezile puterii tale, proslitveete pereche printre ceilalti oameni. mttna ta i bratul tau cel drept. Cine-ei agoniseete o femeie bun\u00e4 Deeteapt\u00e4, mania ta i revarsa aprin- a pus temelia averii sale, avand ajutor derea ta. Nimiceete pe dueman i spul- pe potriva sa i stalp de reazim. her& pe protivnic ! Unde nu este ingr\u00e1ditura, ago- Grabeete vremea f\u00e1zbunarii i adu-ti niseala casei e jefuit\u00e4, i unde nu este aminte de juramant, ca sit se povesteascit m\u00e4ririle tale. femeie, toate sunt f\u00e4r\u00e4, ritnduial\u00e4, i fu- gare. Iutimea focului s\u00e4, mistuia.sea pe cel sc\u00e4pat foi cei ce asupre,so pe poporul Cine BB increde in polcul do ostaei tau g\u00e4seasca pieirea. care alearg\u00e4, din cetate in cetate ? Zdrobeete capetele celar Tot aea este ta cu omul care nu t\u00e1tori ai vritjmaeilor ei care zic: Nu are cuib ei care poposeete pe unde mai este nimeni afar& de noi! \u00bb insereaza. Adun\u00e4 toate semintiile lui Iacob lor moetenirea pe care au avut-o 37. de la inceput. Prietenii buni \u00a7i prietenii rdi. Sletnicii Milueete, Doamne, poporul care se aclevdrati mincino\u00a7i. chiamit cu numele tau, pe Israil, pe care 1-ai inchipuit ca intaiul tau nitscut. Tot prietenul apune: eu Bunt prietenul tau \u00bb, ins& sunt prieteni nu- Indurii-te de cetatea unde este mai cu numele. templul tau, de Ierusalim, locul odihnei Nu este intristare puternica s\u00e0. tale. Ve pana la moarte, cand un so t sau un prieten se schimh\u00e1 in dueman ? Umple Sionul cu str\u00e4lucirea ta sfitntul tau loca e cu slava ta. 0, tu viclean\u00e4 fire omeneasci! De ce ai fost tu facut\u00e4 s\u00e4, umpli fate, lumii Int\u00e4reete adev\u00e4rul celor filcute de tine, la inceput, te't implineete proorociile cu viclenie ! rostite intru numele tau. C\u00e1t de rea este fapta prietenului Rispl\u00e4teete pe cei ce te asteapt\u00e4 care sta cu tine la mask iar in timp cu rabdare i d\u00e1 crezamant proorocilor de restriete se dovedeate dueman! Asculta. Doamne, rug5,ciunea celor Adev\u00e4ratul prieten se lupt\u00e4 cu due- ce V se roagii tie, pentru poporul t\u00e4u, manul i pune mana pe scut, in fata int\u00e4rind binecuvantarea lui Aaron, protivnicului. i toti cei de pe p\u00e4m\u00e4nt s\u00e1 cu- Nu uita pe tovarite, cant' e in r\u00e1zbot, noasca cum c\u00e1 tu. Doanane, eeti Dum- ei nu-1 lasa in primejdie, dandu-te in nezeul veacurilor. \u00bb l\u00e4turi, incarcat cu prada ta. 1007","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 38 Once sfetnic sine la sfatul su, dar Fiindca nu i-a fost lui hi\u00edrazit han sunt Efi sfetnici care dau sfaturi cu gandul de la Domnul \u00ed lipsit a fost de toatit la treburile lor. cinstea. Pazeste-te de cel ce-ti da sfaturi Sin-A oameni intelepti spre binele afla intai care este nevoia lui - caci lor si roadele stiintei ion se vad dupa el te sfatueste spre folosul lui - ca infatisarea lor. nu arunce mreaja asupra ta, Omul intelept d\u00e4, invatatura po- zica: Esti pe calea cea porului sau I rodul invataturii lui buna \u00bb, dar pe urma Bit \u00abtea langa tine, mane. ca vaza ce ti se va intampla. Omul intelept este de toti bine- Nu te sfatui cu omul care te pri- cuvantat i toti cati il v\u00e1d II fe- veste piezi i ascunde planurile tale fati); de cei ce te pizmuesc. ricesc. Nu te sflitui cu o femeie in privinta Viata omului are zilele numarate, protivnicei ei, nici Cu un fricos despre dar 7ilele lui Israil sunt fitra numar. ritzboi, nici eu un negutator despre Inteleptul castiga increderea po- schimb, nici cu un cumparator despre porului si numele silu va trai in veac. vanzare, niel cu un pizm\u00e1taret despre Fiule, in viata pe care o incepi, recunostint\u00e4, nici cu cel nemilostiv de- spre milostenie, niel cu cel trandav de- cerceteaz\u00e1-te pe tine insuti, vezi ce poate spre munci, nici cu sluga tocmita Cu anul despre bucatele din anul viitor, \u00aba te vatame i fereste-te; nici cu robul lenes despre vre-o lucrare Fiindca nu toate lucrurile folosesc grea: Cu unii ca acestia, nu te sfatui; orisicui si nu toate sufletele se multu- Ci stai statornic in preajma omului mese cu aceleasi lucruri. cucernic, pe care-1 stii ea tine portm- Nu fi nes\u00e1tios in nici o desfatare cile i a carui inima se potriveste cu si nu te repezi cu lacomie asupra bu- Mima ta si pe care, daca ar fi si cazi In vre-un necaz, Il va durea Mima de catelor, Fiindca mancares, cea multa aduce tine. boala i nestapanirea de sine ajunge Pe ranga acestea, asculta ce te pana, la ingretosare. pov\u00e1tueste cugetul tau, caci nimeni nu-ti Din pricina l\u00e1comiei, multi si-au Ette mai credincios dedil tu insuti, pierdut viata, dar cel infrinat isi pre- lungeste zilele. Fiindcii simtul omului \u00eei spune lui ce-i trebueste, mai bine dec5,t sapte 38. iscoade care \u00abtau sus pe turn, puse ca sa ia seama ; Doltorul ci leacurile. Moartea i indelet- nicirile omenefti. lar mai presus de toate acestea, roaga-te Celui Prea Inalt ca sa indrep- Cinsteste pe doftor, mai nainte ca teze intru adevar calea ta. ai nevoie de el, cu cinstea ce i se cuvine, c\u00e2ci i pe el 1-a facut Domnul, Inceputul oricarui lucru este cu- vantul i inainte de orine fapta este Caci doftorul isi are istetimea lui buna chibzuiala ; de la Durnnezeu si de la imparat pri- meste daruri. Din radacinile cugetarii inimii, odraslesc ace,ste patru lucruri: tiinta doftorului Malta fruntea sa si este admirat printre principi. Binele i raul, viata i moartea ; lar limba este pururea stapana lor. Domnul scoate leacurile din pa- mant i omul inteleg\u00e1tor nu le dispre- Este cate un om iscusit i inva- tatorul multora, dar pentru sine insusi tueste. nu e bun de nimio. Oare nu din lemn s'a indulcit, odi- Este cate un om care face pe in- nioara, apa, pentru ca Domnul sa-si va- teleptul, dar este urit pentru euvintele deasc\u00e1 puterea sa lui i ajunge si n'aiba ce manca, i el insusi a dat oamenilor stiinta, ca sa se preamareasca intru leacurile sale cele minunate. 1008","IISUS, F1UL LUI SIRAH, 38 Cu acestea vindecg doftorul i ri- Intelepciunea ciirturarului se do- dic\u00e4 iar spiterul pregdteste din bandeste cu ziibav\u00e4 si cine n'are tre- ele alifiile sale, buri pamantesti poate sat, ajungd, inte- lept intru ale legii. Asa incat lucri\u00edrile Domnului nu conteneasett i sEtn\u00e4tatea poruncit\u00e4 Cum poate s\u00e4 ajung5., intelept cel de el s\u00e4, stapttneascit pe fata p\u00e4mitntului. ce tine coarnele plugului si se fdleste cu boldul de imboldit, cel ce mama, boii Fiule, in boala ta nu fi nebitgator si-0 trece viata, cu ei i toat\u00e4 vorba lui de seam\u00e4, ci te roag\u00e4 Domnului si el este numai de vitei ? te va t\u00e4m\u00e4dui. Tot gandul lui este cum s\u00e4, in- Dep\u00e4rteazi paicatul, intinde-ti toard, brazda i toat\u00e4, grija lui este la spre faptele drepte i cur\u00e4teste mima ta de tout& caticarea de lege. nutretul vacilor. La fel este cu once dulgher s't cu Adu tamale i jettfit de pomenire din lamurit de fain& i junghie jertfe once zidar, care muncesc necontenit zi grase, pe cat te ajut\u00e4, puterile. noapte ; la fel este cu cel ce sap& s\u00e4- Apoi d\u00e4 rand doftorului, c5, si pe pitturi de peceti si se strtidueste cu r\u00e4b- el 1-a fitcut Domnul; i s\u00e4 nu se depar- teze de langa tine, fiindcai si el iti tre- dare sat impleteasca scrijiliturile, ptme bueste, toatit inima s\u00e2 scoat\u00e4 izvodul intocmai CA, uneori izbanda este in mati- si nu di gean5, in geanat pin& nu-si nile lui. des\u00e4vArF3e0e lucrul sau. Ci si el se roagii, Domnului ca s\u00e4-1 Tot asa este fierarul care sti Ping& ajute in mestesugul lui i t\u00e4mtiduire dea spre ins\u00e4natosirea bolnavului. nicovalii, i se uit\u00e4 la fierul nelucrat; Cel ce pdcatueste fata de Zidi- dogoarea focului II face lac de sudoare si el indura zipusala cuptorului; poc- torul situ sit cazat in m\u00e2inile doftorului ! netele cioca,nului Ii asurzesc urechile, dar Fiule, pentru cel ce a murit van& ochii lui stau atintiti la scula pe care trebue s'o scoot& din ciocan. Gandul lui lacrimi i, greu incercat precum esti, este cum Bali facit lucrul mai bun pi incepe tanguirea pentru morti, i dupit str\u00e4dania lui e sit-i dea o desaivarsit\u00e4 frumusete. cuviintat ai grija de trupul lui si nu Tot asa este i olarul care vade trece nimic cu vederea din cele ale in- la meseria lui i invarteste roata cu pi- cioarele si esto pururea ingrijit de lu- Amara' pl\u00e4ngere f\u00e4, i fierbinte tan- crul situ i, in munca sa, numartt iar guire i te jeleste, dupii vrednicia celui iar oalele poruncite. raiposat, o zi ori dou\u00e4, ca s\u00e4, gonesti Mttinile lui sunt maple din pri- clevetirea, i apoi m\u00e4ngfile-te de intri- cina lutului si mai inainte de b\u00e4tranete stare, el este garbov i frant de sale ; grija lui este sm\u00e4ltuitul i toat\u00e4, luarea Ca din intristare vine moarte lui aminte este potrivita ardere a cup- intristarea inimii incovoaie puterea. torului. Necazul statornic este mai r\u00e4u Toti acestia se bizuesc in mainile lor i fiecare este priceput in meseria decat moartea si o viat\u00e4 impoviirat\u00e4 im- pinge mima la blestem. lui. Nu ltisa intrist\u00e4rii sufletul t\u00e4,u, nail de ei nu se zideste nici o ci gonete-o, aducanduli aminte de ziva cea din urmit. cetate i oriunde se aciueazit, ei nu mor de foame. Si nu uita c\u00e4 nu este intoarcere; Indt, in adunarea poporului nimeni lui, celui r\u00e4posat, nu-i folosesti cu nimio, nu intreabit de p\u00e4rerea lor i in sfat iar pe tine te pagubesti. n'au nici o intaietate; in scaunul jude- a Cuget\u00e4 la rostul meu, e\u00e4ci la catorului nu au ce ciiuta, iar intru ale legii si ale drept\u00e4tii nu au nici o pri- fel este si al tau! Eu, ieri, i tu, ast\u00e4zi! Cel plecat se odihneste; odihneas- cepere. cii-se i pomenirea lui. Duhul lui s'a desp\u00e4rtit de el, mangaie-te s't tu. 1009 64","LISUS, FIUL LUI SIRAH, 39 34. Ei nu se indeletnicese Cu treburile Cat va t'id va avea un nume mai invatiturii si ale dreptului i cu pildele vestit dectit o mie laolalt\u00e4, iar cand inteleptilor n'au nici o legatura. Totusi va intra intrn odihna, slava lui va fi ei sunt cei ce intaresc alc\u00e1tuirea tovari,- mai mare. omenesti ki inclinares lor este catre mune& pi catre meptesug. Inca o data', cu bun5, chibzuiala, vreau s'a tupir gandurile mele, fiindei 39. sunt plin de ele ea luna plina, la juma,- tatea lunii. Cum este infeleptul care cunoa,ste teges. Lauda Icipturii celei zidite. Ascultati-m\u00e4 pe mine, voi fil cu- cernici, i yeti odriisli ca trandafirul cel Altfel este cel ce-si indrepteaza cu- sadit getul catre frica de Dumnezeu i se in- deletniceste numai cu legea Celui Prea i ca t\u00e4,maia yeti ritsp5,ndi bun Inalt; el cereeteaza intelepciunea tuturor miros i yeti inflori ea floarea crinului. celor din veohime cuprinde vremea Ridicati glasul vostru i cintati c\u00e2ntece Cu adincirea profetilor; de lauda si binecuvantati pe Domnul, pentru toat,e lucrurile sale. El p\u00e1streaz\u00e1 cuvintele barbatilor celor vestiti s't piitrtmde in taina para- Dati madre numelui situ i spu- neti sus si tare vrednicia lui de laudit, bolelor ; prearaltrindu-1 cu cintari din gura' i cu eintari din harf\u00e4, tfi graiti astfel, cu bu- El da de urma intelesului adinc al curio mare: pildelor i petrece intru descurcarea pro- Lucrurile Doranului sunt toate verbelor. foarte bune i tot ce este de nevoie, el d\u00e4 la vreme potrivita. Slujba lui este in mijlocul celor mari Efi el se arati inaintea principilor; S\u00e4 nu zici: u Ce e asta? \u00bb sau: *La ce slujeste asta ? \u00bb, pentru ea toate, el strabate prin tarile popoarelor striLine c\u00e2ntilrepte ce este bine 1.1 ce este M'u la vremea lor, se dovedesc de folos. Prin intre oameni. cuvintul lui, au stat apele in picioare El \u00a1si deprinde cugetul s5, se in- ea niste stoguri de gran i la porunca gurii lui, apele s'au adunat in zacatorile drepteze catre Domnul, Ziditorul sau, s\u00e4 se roage inaintea Celui Prea Inalt, lor. deschizind gura Ba in rugaciune pi ce- Intru porunca lui stau toate cele rind iertare pentru gresalele sale. bune i nimeni nu poate s\u00e4-1 impiedice cand vrea sa mintuiasca. Si daca marele Dumnezeu bine- voieste, el se va impartasi de duhul Toate faptele oamenilor sunt de telegetii i Domnul va r\u00e1varsa, ea ploaia, fat,5, inaintea lui i nimio nu se poate cuvintele intelepciunii lui, iar el intru ascunde de ochii lui. rugaciuni va liuda pe Domnul. Cu privirea lui el imbratiseaza' Domnul indrepteaza vointa i pri- vea,curile i nimio nu este neinteles ceperea lui, iar el se va apropia eu mintea pentru el. de sfaturile Donmului cele ascunse. Nimeni 85, nu zica: La ce foloseste Domnul insusi Ii insufla invatatura acest lucru? \u00bb, c\u00e1oi toate sunt ficute cu cu care se arat\u00e1 luraii, a,stfel di el ajunge scopul lor. de lauda in t\u00e1murirea legii si a legamin- tului cu Domnul. Binecuvintarea lui se revarsi ca Nilul i adap\u00e4 ea Eufratul p\u00e4m\u00e2ntul cel Multa lume va lauda stiint,a sa numele sau nu va fi sters in veac. Po- uscat. menirea lui nu va pieri i numele lui Dar, tot asa, m\u00e4nia sa dezmoste- va fi viu din neam in neam. neste neamurile pi preface in Baratura Popoarele vorbi-vor despre bite- tinutul eel udat de ape. lepciunea lui si lauda lui va vesti-o Caile lui, pentru cei cucernici, sunt adunarea. drepte pi tot asa, pentru cei trufasi, sunt pline de hopmi.","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 40 De la inceput, el a h\u00e4r\u00e4zit bunit- Gandurile lor i zmiicinarea inimii t\u00e4tile sale celor buni i, la fel, celor pa- lor i asteptarea lor plin\u00e4 de grij\u00e4, toate c\u00e4tosi, cele role. merg spre ziva mortii! Cele dintai lucruri trebuincioase De la cel ce vade pe tron, intru pentru viata omului sunt: apa i focul, davit, i pan& la cel smerit, in pulbere fierul i sarea i faina de gram i laptele e'r In cenus\u00e4, De la cel ce poarta porfir\u00e4 si co- rnierea, cangele strugurelui i untul de lemn i vesmantul. roanii, pang la cel ce se imbraca in panzii de tort, mania i ciuda, turbu- Toate acestea slujesc spre bine celor cucernici, ins& celor pac\u00e1tosi din rarea i zbuciumul si frica de moarte, inta- bune li se fac rele. ratarile i incaierarile sunt painea tuturor. Sunt vanturi care au fost facute 6. Chiar in vremea cand se odihneste spre pedeaps\u00e4 i, intru mania lor, ele zdruncin\u00e4 muntii. In vremea prapidului, In asternutul sau, somnul noptii Ii aiu- ele revars\u00e4 strasnicia lor i domolesc reste cugetul. mania Ziditorului. Putina, ca i nirnic, este odihna Focul i grindina, foametea lui, dar ci atunci el este turburat de ciuma au fost i ele &cute spre pe- vise; am\u00e4git de vedeniile sufletului sau deaps\u00e4; el este ca un fugar care fuge de dinaintea Asijderea coltii fiarelor, scorpiile prigonitorului. naparcile i sabia r\u00e4zbunittoare.: ea s\u00e4 starpeascii pe ne\/egiuiti; toate ace- In clipa cand e di scape, se de- stea au fost facute cu scopul lor steapt\u00e4 si se minuneaz\u00e4, nevazand nici o stau gata in vistierie, ca s\u00e0 slujease\u00e4 primejdie. Ja timpul potrivit. Cand Domnul le porunceste, ele Asa este cu toat\u00e4 faptura, de la cm panto'. la dobitoc, iar cu piicatosii aunt in mare bucurie i sunt pregatite, de sapte ori mai limit. and ele II trebuesc pe pamant, i and Ciuma i v\u00e4rs\u00e4rile de sange, cer- turile i sabia, pustiirile i prapadul, vine vremea, nu trec peste euvantul foametea i moartea: lui. Toate acestea au fost f\u00e4cute pentru Despre acestea, incrediiatat am cei nelegiuiti si tot din pricina lor a fost de la inceput i, dup\u00e4 ce m'am gandit indelungat, am l\u00e4sat in scris venit i potopul. aceste ganduri: Toate cate sunt din pknant se Lucrurile Domnului Bunt toate baton) in p\u00e4mant i cate sunt din ape bune i, la ceasul lor, vor raspunde la se intorc in mare. toata trebuinta. Once dar mitarnie i orice avere Nu trebue sa zici: Lucrul acesta nedreapta se vor prapadi, Irm\u00e4 cinstea este mai rau cleat celsalalt 0, caci fie- ramane in vesnicie. care lucru se va dovedi bun, la tim- Banii nedreptilor Bead. intocmai ea un au si pier ca bubuitul tunetului, pul lui. cand lar acum, din toata inima deschi- Cine deschide mana bucurie va avea, deti gura s'r l\u00e4udati pe Donmul i bine- dar cei ce cale\u00e4 legea vor pieri de istov. cuvamtati numele lui I Urmasii color nelegiuiti nu vor 40. avea multi vlastari, caci r\u00e4dacinile ion necurate stau in stancii neprimitoare. Trudnicia lidutatea pi buniitatea. Tot asa papura care crests pe 1. Truda mare a fost harazita fie- carui om si jug greu zace peste fiii lui tang& apt): si pe lamp); tarmul riului este Adam, din ziva c\u00e2nd ies din pantecele smuls\u00e4 mai devreme dec'at once alta maicii lor j pan& in ziva cand se !acre la maica Ion obsteasca. buruianit. Buniitatea este ca o gradina bine- cuvantata i milostenia tine in vesnicie. Dulce este vista celui ce are cu ce tad r}.1 a muncitorului care se mul- 1011 64e","IISUS, FlUL LUI SIRAH, 41 tumeste cu ce castig\u00e4, dar mai bun& intru averea sa, pentru cel lipsit de decat a lor este viata celui ce a aflat griji i cu noroc in toate si care este inca destul de zdravan ca s\u00e4 se bu- o comoara. cure de desfiltarile mesei! Copiii i ziclirea unei cetati fac Dar, o, moarte, cat de placuta este un nume sa traiasca, dar mai presus dec\u00e4t am\u00e1ndoua acestea socotita este sentina ta pentru cel stirac i istovit de putere i garbovit de batranete femeia cea fad+, de prihana. coplesit de gnu i care nu mai na- Vinul i muzica veselesc mima, d\u00e1jdueste in nimie si a pierdut rab- mai mult decal amecndou\u00e4; iubirea in- darea! Fluerul si harfa fac cantarea dulce, Nu te teme de sentina mortii; dar mai mult decal amandoua place adu-ti aminte ca, stramosii tai i dup.!), darul vorbirii. tine urmasii t\u00e4i stau sub puterea ei. Harul i frurnusetea desfateaza, Este hotarirea Domnului pentru in- ochiul omului, dar mai mult decal aman- treaga faptura, i atunci cum sit te r\u00e1z- doua Il desfateaza lanurile verzi. vratesti tu impotriva vointei Celui Prea Prietenul i tovaritsul te intam- Inalt ? Fie o mie, fie o sut\u00e4, fie zece ani, in *eol nu se mai socoteste lungimea pin& uneori la vreme de nevoie, dar mai Neam urit aunt feciorii celor pa- mult decal ei este de bun folos sotia catosi, ca unii care petrec in locasurile in teleaptii. necredinciosilor. Mostenirea fiilor p5,catosi1or se n\u00e4, Fratii i ocrotitorul sunt de pret la ceasul greu, dar mai mult decal ei rueste i ocara va Bann pururea deasupra mantueste milostenia. neamului lor. Aurul si argintul intaresc picios, Pe tatal nelegiuit feciorii fl hulesc, rele, dar mai bun decat amandoua este fiindea ei sunt de \u00b0car& din pricina lui. sfatul cel bun. Vai voua, oameni necredinciosi, care Averea i puterea inalt\u00e4 inima, ai lepadat legea Dumnezeului Celui Prea dar mai mult decat amandoua: frica de Dumnezeu. Temerea de Dumnezeu Inalt ! nu are nici un cusur; nu trebue sa-i mai Caci dad, v\u00e4 inmultiti, nenorocirea cauti alt ajutor. v\u00e1 manancii; dad: faceti copii, durerea Frica de Dumnezeu este un rai are parte de ei; daca va prabusiti, twit& binecuv\u00e2ntat fo'r peste once slava ea se lumea se bucura de c\u00e4derea voastr\u00e4; revars5, ea un polog imparatesc. daca muriti, blestemul v\u00e0 inghite! Fiule, sa nu-ti duci viata in cer- Toate cate sunt din piimant se setorie, caci e mai bine sa mori decal baton in pamant, tot asa i neeredin- ciosii, din blestem dau in prapad. sa cersesti ! Omul este desertaciune, cand e Card un om priveste cu jind la vorba de trupul lui, Ins\u00e0 numele celui masa altuia, viata lui nu mai trebue cucernic nu se sterge. socotita ca viat\u00e4 omeneasca. El panga- Ai grip, de numele t\u00e4u, caci el reste sufletul s\u00e4u cu mancari stretine de va dainui mai mult decat o mie de lege, pe cand omul cu simtire i cu ore- comori de mare pret. stere se fereste. Bunatatile vietii in nuruai putine In gura omului nesimtitor cersitul zile, pe cand fajina unui nume tine zile poate sa fie dulce, dar in maruntaiele nenumarate. lui arde ea focul. Copiii mei, paziti intru pace in- 41. vatatura mea: Intelepciunea nedata pe Intelepciunea mortii. Numele eel bun si fat& fo'r comoara ascuns\u00f6, in piimant, de pata lui. ce folos aunt amandoult? 1. 0, moarte, cat de amara este amin- Mai bun este omul care ascunde tirea ta pentru cel ce traieste in pace, nerozia sa, decal omul care isi ascunde intelepciunea. 1012","II SUS, F.RTL LIJE SIRAFI, 42 Ascultati, copii, inv\u00e4tiitura asupra do drum si si nu te rusinezi de dreapta simtim\u00e2ntului de rusine i simtiti ru- imp\u00e4rtire intre rude a unei mosteniri. sinea, dup5, pravila mea, &lei nu once rusinare este la locul ei si nu este bine Si nu-ti fie rusine de c\u00e2ntarul drept si te rusinezi de fitece. de misurile adev\u00e4rate, nici de chstigul mult-putin; S5, te rusinezi de destranare, inain- tea tathlui si a mamei, i 85, te rusinezi Si nu-ti fie rusine de banul castigat de minciunit inaintea Domnitorului si a din jocul cumpiririi 0 al vanzilrii, nici och,rmuitorului; de aspra pedepsire a copiilor, nici de friingerea coastelor robului Celtics. Si te rusinezi de fapta rea inaintea judechtorului 0 a dregitorului, 0 de cil- La femeia rea, este bun& pecetea, carea legii inaintea adundrii poporului; unde sunt mhini multe, incuie. De chicarea prieteniei inaintea to- Once dai, dii cu numir i cu nib:- varisului 0 a prietenului, si de furtisag Bur:A; si ce dai 0 ce iei, toate serie-le. inaintea oamenilor cu care triliesti. Si nu-ti fie rusine sii dojenesti pe Si-ti fie rusine sii strici legamhntul prost 0 pe nebun 0 pe mosneagul zut in petrecere cu tinerii, i vei fi cu ori jurlimh,ntul, si intinzi cotul, la adevirat om intelept i cu vazii inaintea celor cu fric5, de Dumnezeu. mas\u00e4, in pieptul altera, sii opresti darul fig\u00e4duit; Fata este pentru tat\u00e4 Wade de cap multi i ascunsi; grija ei halungii Si respingi cererea unui prieten, si jacmilnesti pe altul de partea ce i somnul: cat este tfiniirii, ca nu cumva treacit varsta, i dup5, ce s'a ma-I-Hat, se cuvine sau si nu vrei dai ce ca nu cumva s'o urasci b\u00e4rbatul. esti dator ; Cat este fecioari, tatil are mereu Si nu rispunzi cu inchin5,ciune griji si nu se pangireasei si sit ramtinii, ceiui ce ti se inchini, si te uiti la o grea in casa p5,rinteasc5,, iar chnd este laugh birbatu-s\u00e4u, si nu apuce pe dru- femeie de,sfranati, sau s\u00e44i opresti ochii muri rele, sau, in casa sotului ei, asupra unei femei miiritate; nu ritinh.ni stearp\u00e4. Si-ti fie rusine s5, te lai in prie- Cu fata ind\u00e4ritnici intiireste paza, tenie cu slujnica ta i sh, te impirt\u00e4- sesti de patul ei; ca nu cumva si dea vrijmasilor tui cuv\u00e2nt de bucurie i si te tacit' de po- Sh,'-ti fie rusine si ochristi pe veste in cetate i batjocorit de norod 0 si te dea de rusine in adundrile din priet,en 0. dupi co i-ai d\u00e4ruit ceva, si-i scoti ochii cu darul tiu; poarti. Sii nu-si arate frumusetea nici Sii-ti fie rusine sii mai spui si al- unui birbat i sh, nu stea intre femei, tora ceea ce ti s'a spus in taind i si vorbind nimicuri, dezv\u00e4luesti ceea ce se chdea C5, molls, iese din hail* si de la ascuns. femeie r\u00e4utatea femeii. Astfel, tu vei {di care este rusinea Este mai neprimejdioasii hursu- ceo adev\u00e4rati i vei afla bar inaintea zenia b\u00e4rbatului decO,t ajutorinta femeii, &Ad cu femeia poi si dai de rusine oric\u00e4rui om. de ocari. 42. Aduce-mi-voi arninte de lucrurile Domnului tFA cele ce am vizut voi isto- Grija pentru fecioare. Dumnezeu in risi. Prin cuvfintul lui fficutu-s'au 0, la fclpturile sale. porunea \/ui, ele implinese voina lui. sr, nu-ti fie rusine de urmitoarele Soarele, ris\u00e4rind, pe toate le pri- lucruri si de hatirul nim5,nui si nu intri veste, el insusi fiind f\u00e4ptura Domnului, In picat: Oa, de slava lui. S\u00e4 nu-ti fie rusine de legea Celui Prea Inalt fA de legamOntul situ, ca Nici sfintii Domnului nu sunt de dai indreptitire celor ajuns ca si numere toate minunile lui, Si nu-ti fie rusine si faci socoteli binesti ou prietenul sau Cu tovaripsul 1013","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 43 msa Dumnezeu a dat ostilor sale pu- Ea este crainicul s\u00e4rbatorilor; discul tere s. stea in fato, m\u00e4ririi sale. ei scade, noapte cu noapte, dup\u00e4 ce s'a aratat intreg. Domnul fazbate oceanul si mima cuneaste a,seunzisurile lor, ad el este Luna dupii luna, ea se premeneste, atoatestiutor si are chile vesniciei ina- cht de minunatil, este in schimbarile intea ochilor. ei! Ea straluceste pe bolta cerului ca El vesteste ce a fost \u00a7i ce va a un steag de aur, in tabara ostirilor fie si dezv\u00e0leste albia celor thinuite. in\u00e4ltimii. Nici un gand al omului nu-i acepa Frumusetea thriei este colbaria ste- nici un euv\u00e2nt nu ritm\u00e2ne ascuns de el. lelor, podoabh saparittoare in inaltul El a imbritcat intru podoabii cer al Domnului! retele sale lucran; el este unul s't acelasi Dupit pravila Celui Sfint, ele stau In rh'nduiala lor si nu obosesc in strii- din vesnicie; el nu creste FA nu des- jile lor. creste s't nu are nevoie do sfatul ni- Priveste curcubeul si binecuvin- m\u00e1n ui. teaza pe faatorul lui, ad e negrhit de mandru in maretia lui de colori! Citt sunt de vrednice de iubire lucrurile lui \u00a7i dragi la privit ca niste El coprinde tot cerul cu arcul sau slavit si mina Celui Prea Inalt 1-a in- flori! tins, intru atotputerea sa. Toate au viata i ritmhn in veac Atotputernicia Domnului frttnge si tente-i sunt ascultittoare, spre folosul fulgerele de bolta cerului si raspandeste pentru care au fost fhcute. shgetile de feo ale hotaririlor sale. Toate lucrurile sunt felurite futre Pentru aceasta el si-a zidit vi- ele, dar nici unul dintre ele nu este de stierie unde le pastreaza i norii sil zboara ca prisos. Un lucru sporeste bunitates, c,elui- Cu puterea-i nenalisurath el in- aliaga norii si farfimiteaza pietrele grin- lalt si cine se ponte satura admirand frumusetea lor! dinii. Glasul tunetului s\u00e4u cutreinura 43. mantul i, and el se arate, muntii incep Minunat este Domnui fntru Icipturile sale, s'a se clatine. dar el este mai presus de toate laudele Dup.& vointa lui, se porneste noastre. din miazit-zi i furtunile din miazil-noapte si vijelia pustiitoare. El scutura ornittul, Stravezia ferie a cerului este fru- ca un stol de pasan i care se las& pe pa,- musetea locasurilor de sus si strilucirea DATA; ca niste lacuste care poposese, asa lui: mi\u00edreata priveliste! este pogorirea zhpezii. C\u00e2nd se arat\u00e4, soarele, el reversa Dalba ei stralucire aiureste ochii lumia, si aldura; minu.nata este aceast\u00e0 cugetul se minuneazit de fulguirea ei. fhtptur\u00e1 a Celui Prea Inalt! El presara bruma pe pitmhnt, ca Cu v\u00e1paia lui de la amiaz\u00e0, el usua, sarea, si inghetul o face ca vfirfuri de phmlintul; cine ponte sa stea impotriv\u00e4 arsitei lui? bold. C\u00e2nd sloboade vitntul de la miazit- Cuptorul de topit, il aprinde me- sterul faur, suflAnd in foc cu foalele, noapte, apa prinde ghiata si peste once dar soarele incinde muntii de trei ori iezer se intinde o pojghith i apele se mai mult; el aprinde pacle de foc \u00a7i, irabraci in za de ghiat\u00e4,. raze imprastiind, orbeste ochii. Domnul mistueste muntii si arde Mare este Doranul, ziditorul soa- pasunile i cu arsita phrjoleste coltul relui, si el, la porunca Domnului, bate de zor ararea-i hothrith. ierbii. Asijderea si luna se wat& totdes, Dar leacul acestui praphd este una la ceasul ei, ca s\u00e4 insemneze im- partirle vremii i ca semn fara de moarte. grabnica innourare si roua care se iveste, aduchnd racoare dupit zaduf. 1014","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 44 Prin a sa socotinti, el a linistit Ei alatuiau c\u00e2nt\u00e4ri dup\u00e4 pravila fr\u00e4mintarea oceanului ai a sidit in el muziceascii qi au asternut in scris fal- ostroave. nice ispr\u00e4vi. Cei ce c1toresc pe mare vorbesc Ei eran oameni boga4i, prisoselnici de intinderea-i nemisurath; i noi as- intru putere, dar locuind in pace in sit- in uimire, istorisirile lor. lasurile lor. In m\u00e4ri sunt flipturi de necrezut Toti acestia au fost pream\u00e4riti In minunate, felurirai de jivine i dih\u00e4nii vacul lor si au fost de laud5, in zilele nazdrivane. and au tr5.it. Pentru Domnul, ingerii implinese Sunt dintre ei unii care au l\u00e4sat lucrul lor i dup5, porunca sa Bunt lu- nume mare, ca s\u00e0 putem sa povestim cr\u00e4torii vointei sale. liudatele lor fapte. Am putea s\u00e0 spunem inch', multe, Dar sunt altii care nu au pomenire si au pierit ca si cum n'ar fi fost i au far\u00e4 a dim de c5.pititi, dar toate cu- fost ca si cum nu s'ar fi ntiscut, i ei vintele laolalt\u00e4 stint unul singur: tot copiii lor dup\u00e0 ei. toate el este! 10 Ins& p\u00e4rinii nostri au fost oameni preamirim, - cum vom iz- cucernici, ale aror vrednicii n'au fost uitate. buti Ci el este mai mare decit toate Cu semintia lor d\u00e4inueste binecu- lucrurile sale. Infricosat este Domnul i necu- antarea i mostenirea ei 1.5:mane in- prins de mare EA minunat\u00e4 este pu- treag\u00e4 in mina urmasilor. terea sa! Neamul lor st\u00e4rueste in p\u00e4strarea Iniltati pe Domnul intru laude, copiii copiilor lor cat puteti de sus, dar el rilm\u00e2ne dea- pururi si mai sus ! Cu puteri premenite 'Ileac la fel. foarte i nu v\u00e0 obositi, dar de S\u00e4mttnta lor famine in vac ajuns nu-1 puteti ajunge! miirirea lor nu se va sterge. Cine 1-a Vazut, ca s\u00e4 poati Trupurile lor au fost ingropate cu ni-1 zugr\u00e4veasa si cine poate s\u00e4-1 prea- pace, dar numele lor tfaieste in neam mireasa. dupi cuviint\u00e4 ? de neam. Sunt multe lucruri si mai minu- Noroadele preamiresc intelepciu- nate si mai neintelese decat acestea, eiici prea putine am vizut din lucr\u00e4rile sale. nea lor i adunarea lui Israil ant\u00e4 Toate le-a fticut Domnul i ce\/or lauda lor. cuviosi le-a dat intelepciune. Enoh a fost plicut Domnului 44. s'a mutat eu trupul, ficindu-se neamu- Istoria 91 miiretia descoperirii duninezeoti. rilor pildi de poainti. Noe s'a aflat desivirsit i drept Lauda pair.i a rhilor In vremea mhriei Dornnului ffi a ajuns S\u00e4 l\u00e4udim pe oamenii cei vestiti a, fie impicarea neamului omenesc. Pen- si pe pitrintii nostri, clupit cum au venit tru aceea, a fames o r\u00e4misit5, pe pi- unii dupii altii. mint and a venit potopul. Domnul le-a h\u00e4r\u00e4zit lor multi cinste, Cu el Dumnezeu a incheiat le- aritandu-le slava sa, din strivechime. gilmttnt yank, ca s\u00e0 nu mai piar5, Ei eran stilpinitori de tari in ti- toati fiptura, nimicit\u00e4 de potop. nuturile lor i oameni vestiti prin pu- Avraam este parintele cel mare terea lor; ei erau sfetnici plini de in- telepciune i prin proorociile lor vesteau a o multime de popoare si nu s'a do- vointa Domnului. vedit altul asemenea lui, intru m\u00e4rire. Ei indrumau noroadele prin iste- El a p\u00e4zit legea Celui Prea Inalt timea lor i cu intelepciunea lor. Ei si a &cut legiimant cu Durunezeu; el a tau poporul pilduiau intru \u00a7tiinta lor. statornicit acest leg\u00e4mtint in carnea sa si s'a ar\u00e4tat credincios, and a fost pus la incercare. 1015","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 45 Pentru aceea Dumnezeu 1-a in- lui, h\u00e4rizindu-i vesmantul coapselor credintat cu jur\u00e1mant o neamurile se tunica i efodul. vor binecuvanta intru semintia lui cd va inmulti-o ca pulberea pamantului Si a cusut de vesmant, jur-imprejur, si va malta pe urmasii sai ca stelele ce- rodii si printre ele clopotei de aur, ca rului, dandu-le lor mostenire de la Mare 85, sune cilnd mergea si sil se auz5, in pana, la cealalt5, Mare si de la fluviul templul Domnului, ca o pomenire a Eufrat pana la marginile pamantului. fiilor poporului. Asijderea i in Isaac a intitrit, L-a imbracat cu un vesmant sfant, lucru &cut cu mestesug, tesut din aur pentru Avraam, tata' sdu, binecuvantarea din porfira violeta i stacojie; apoi tuturor popoarelor \u00ec legamantul, i-a dat engolpionul cu Urim i Tumim, tesut din fire stacojii, lucru de mare Asezandu-le, dup\u00e4 aceea, pe capul meter, Avand pietre scumpe siipate ca lui Iacob. Si i-a dat lui prec\u00e4dere de pecetile i insc\u00e4unate in aur, de m5,na unui meter s\u00e4pator, ca s\u00e4 pomeneasca intai n\u00e4scut si pe el 1-a facut mostenitor numele serse pe ele ale celor dou5spre- zece semintii ale lui Israil. In pamantul f\u00e1gaduit i a imp\u00e4rtit pa- Dup.& aceea, i-a pus pe mitra o rn\u00e2ntul in bucati i 1-a dat in stapanire cuntm\u00e4 de aur, cu aceste cuvinte shpate: Sfant lui Dumnezeu \u00bb, care era po- color dou\u00e4sprezece senn\u00edntii. doabil de mare cinste, lucru desitv5,rsit, desf\u00e4tand ochii ca un odor slavit. 45. Nimio asemenea n'a fost inaintea lui si nu va mai fi niciodat\u00e4; niel un Lauda lui Moise i a \/la Aarcm,. Manta str5,in nu s'a imbracat in aceste odajdii, lui ci numai fiii lui Aaron i urmasii lui, din Din Iaeob. Domnul a scos un om veac in veac. cucernic care era plicut tuturor, pe Jertfele Domnului trebuiau aduse de dou\u00e4 ori in fiecare zi, f\u00e4r5, incetare. Moise, cel iubit de Dumnezeu si de oa- Si Moise 1-a asezat in cinstea lu\u00ed si 1-a uns pe el cu untdelemn sfant. meni, a c\u00e4rui pomenire fie izvor de acesta a fost pentru el un legamant vesnie, ea i pentru neamul lui, c\u00e1t, vor binecuvantare I tine zilele cerului, ca s\u00e4 slujeasci ir\u00eda- Domnul i-a dat lui slav\u00e4 deopotrivi intea Domnului i sa implineasca toata slujba preotiei i s\u00e4, binecuv'anteze po- Cu a ingerilor si mare 1-a facut prin porul intru numele Domnului. frica pe care dusmanii o aveau de Si Domnul 1-a ales dintre toti coi vii, ca sa-i aduc5, arderi de tot i jertfe el. ardet pe jertfelnic gra,se Prin cuvintele lui Moise, Domnul cu bun miros, spre pomenire, i s\u00e4 jert- a indeplinit minuni grabnice i Domnul fea,sc5, cele de nevoie pentru ispasirea pacatelor poporului. 1-a preamarit pe Moise in fata imp\u00e4ratilor, Si i-a dat poruncile sale si putere i-a dat porunci pentru poporul sal\u00ed s5, talcuiascit legea i el. judece i s'a in- vete pe Iacob &lile dreptatii \u00ed sa-i vare 1-a Risat s\u00e4 privease\u00e4 m\u00e4rirea sa. In minte lui Israil intelegerea randuie- Pentru credinciosia \u00ec bl\u00e4ndetea sa, lilor. Dar niste oameni de neam strain Domnul 1-a ales din toti muritorii, Si 1-a l\u00e4sat 85, auz\u00e1 glasul s\u00e4u EA sa s'au invfajbit impotriva lui tift 1-au piz- muit, pe c5,nd erau in pustie; acestia au intre in norul de pe munte i i-a pus in fost oamenii \u00b0are tineau ou Datan si ou mana poruncile sale, legea vietii i a intelepelunii, ea Iacob s\u00e2 invete lega- mantul cu Domnul i Israil poruncile indreptarile sale. Apoi a ridicat pe Aaron, sfant ase- menea lui Moise, i frate cu el, din se- mintia lui Levi. Si a f\u00e4cut cu el legiimant vesnie i-a dat preotia in popor i 1-a impo- dobit cu stralucita podoabi si 1-a incins cu vesmantul de slav\u00e4. 8. Si 1-a imbr\u00e4cat cu frumusete des\u00e4- varsita i i-a harazit vesmintele slujbei 1016","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 46 Abiram i ceata lui Core, aprinsg, Cat de maret era el, cand intindea valnica. mama sa avanta sulita impotriva unei cet\u00e4ti! Vazut-a Donmul si s'a scarbit aceia au pierit in aria maniei lui, caci Cine ar fi putut sii-i tin& piept, el a facut rninuni impotriva lor i i-a nimicit cu vapaia focului situ. cand el ducea razboaiele Domnului ! Atunci el a sporit slava lui Aaron Oare nu la semnul lui, soarele a i-a intarit lui ca mostenire i i-a &A- stat pe loe o ziva s'a facut mare cat ruit, ca parte a lui, parga roadelor mit'ntului i i-a poruncit sit manance doll& zile? jertfele Domnului. Cad a chemat pe stapanul Cel De asemenea painile punerii ina- Prea Inalt, atunci and vrajmasii inte sunt partea lui si dar pentru el si pentru urmasii sai; stramtorau de jur-imprejur, i Cel Prea Inalt i-a rgspuns cu o vajnica grindina Ins\u00e4 el s\u00e4 nu aiba parte de moste- nire i sa, nu stapaneasca pamant in cu bulgari de ghiata, mijlocul poporului, fiindca, Domnul in- Aruncandu-i asupra poporului pro- susi este partea i mostenirea lui, in mijlocul fiilor lui Israil. tivnic i, pogorind asupra lor, a nimicit pe cei ce tineau piept, ca sa cunoascg Finea,s, apoi, fiul lui Eleazar, a neamurile sortite pieirii care sunt armele ajuns, al treilea, la cinste, prin ravna lui Iosua si cum ca razboiul este din lui puternicii, fiindcg, fiind plin de zel porunca Domnului, iar el se supune pentru Dumnezeul a toate, E3'a aratat vointei Celui Prea Inalt. statornic &and cu rlizvratirea poporului Ci in zilele lui 11,1oise el se dovedise fiind cu inima viteaza, el a dobandit cucernic, impreuna cu Caleb, feciorul lui ispasire pentru Israil. Iefune, c\u00e2nd ei au infruntat obstia rgz- Drept aceea, facutu-s'a ca el lega- vratita si au oprit poporul de la pacat si au domolit clevetirile. m\u00e1nt de pace, ca s\u00e1, fie ciipetenie preo- De accea, numai ei doi au ramas tilor i poporului i ca arhieria sa fie in viata din cei F,4ase sute de mii de pururea numai a lui si a urmasilor lui. piotasi, ca Domnul aducg in tara mostenirii, unde cargo lapte o miere. A fost de asemenea i legamantul ca David, fiul lui Iesei, din semintia lui Si Donmul a daruit lui Caleb putero, luda; dar mostenirea regelui trece din puternic a ramas pan& la adanci fiu in fiu, pe cand mostenirea lui Aaron merge deavalma la toti urmasii sa se Buie pe podisurile iar urmasii sai au st\u00e4panit mosia mos- Ci acum, o, preotilor, daruiascii--va Domnul intelepciune in inimile voastre ten it\u00e4, ca sa judecati poporul lui Cu dreptate Ca toti fili lui Israil sa cunoasca si s\u00e4, pu se iroseasca norocul lui i nici cum ca bine este a asculta de Domnul. slava lui, pan& in vremurile cele mai Apoi vin la rand judecatorii, fie- departate ! care dup\u00e4, numele sau, toti a carer 46. inima nu s'a desfranat si care nu s'au losua, Caleb, judealtorii fi Samuil. departat de Domnul, fie pomenirea lor 1. Rizboinic mare a fost Iosua, fiul fantanit de binecuvantari! lui Nun, i urmas a fost lui Moise, in vrednicia de prooroc; el a fost, dup.& Oasele lor sa oddisleascil din local talcul numelui sau, puternic in m\u00e1n- undo odihnesc s'a numele lor di se inno- tuirea alesilor Domnului i trimis sa pedepseasc\u00e4, pe dusmanii care se ricli- iasca in str\u00e4nepotii plini de slava! cau impotriva-i i s\u00e4, dea tara mostenire Samuel, cinstit de popor i iubit lui Is rail. de Ziditorul situ, a fost cerut din Om- tecele maicii sale; el a fost uns prooroc de Domnul, a fost judecator i preot. Dup\u00e4 porunca Domnuliti el a carmuit pe Israil si a uns principi poporului. Cu legea Domnului a judecat obstia i Donanul a cercetat milosard pe Iacob. 1017","IISUS, MUJA LUI SIRAH, 47 Intru credinta sa s'a adeverit pro- In toate faptele sale, el aduces oroc i prin rostirile sale s'a aratat bun multumit\u00e4 Celui Sffint, ant\u00e2nd cu va,zator. cuvinte de lauda pe Dumnezeul Cel Prea Si el, la fel, a chemat pe Domnul Inalt i iubind pe Ziditorul sau din toata cel puternic, cand vrajmasii il impre- mima i slavindu-1 in psalmii s\u00e4i, in surau, pi a adus jertf\u00e4, un miel de lapte. toate zilele. lar Domnul a slobozit din cer Si a pus e\u00e4ntitreti inaintea alta- tunetul sita pi a racnit cu glas bubuitor. rului ea sa m\u00e4estreascit cu glasurile lor chnt\u00e4ri proa frumoase i s\u00e4 laude zilnic Si a nimicit pe capitanii (*flor In stihurile lor pe Domnul. vriljmape i pe toti principii Filis- El a dat sarbatorilor str\u00e4lucire tenilor. pi a impodobit praznicele cu toata po- doaba, laudand numele cel sf\u00e4nt al Apoi Samuil, mai nainte de vre- mea adorrnirii sale, a mitrturisit inaintea Domnului i umpl\u00e1nd de ettntare Bant\u00fa Domnului pi a unsului Domnului: a Nici bani, nici macar o pereche de incalta- locap, minte n'am luat de la nimeni !o i nimeni nu i-a adus vre-o invinovittire. Ci Domnul a sters picatele lui pi a inaltat in veci cornul lui \u00edi i-a dat Si cbiar dup\u00e4, adormirea lui, cand lui drept de stap\u00e4nire i a intarit tronul a fost intrebat, a arlitat regelui cum o s\u00e4, sf\u00e4rpeasca pi din pamant a ridicat glasul lui peste Israil. sau de prooroc, ca sa ptearga pacatele poporului. lar dup\u00e4, el s'a ridicat un fecior 47. Int,elept, care, dupa reaboaiele p\u00e4rintelui, a odihnit Intru largime. Natan proorocul, David, Solomon, Ro- boam i leroboam. Solomon a domnit in zile'de pace, aci Dumnezeu i-a dat tihn\u00e4, de jur-im- Apoi s'a ridicat Natan ea prooroc, In vremea lui David. prejur, ca s\u00e4 inalte sf\u00e2nt loca p intru Ca seul cel osebit, din jertfa de numele Domnului ffi sit-i intemeieze jert- pace, apa, a fost David osebit dintre felnic vesnic. fiji lui Israil. C\u00e1t de intelept erai tu, din fine- El se juca cu leii, cum s'ar fi jucat retile tale, pi ca Nilul rev\u00e4rsai inv\u00e4ta- cu iezii, Efi cu urpii, cum s'ar fi jucat cu tura ta! mieii din turma. Cu duhul tau ai imp\u00e1nzit pa- In tineretea sa, el a \u00b0mor% pe m\u00e1ntul i 1-ai umplut cu pildele tale uriap pi a indep\u00e4rtat ocara de la neamul cele ad\u00e4nci la t\u00e1le. situ, and a inv\u00e4rtit praptia cu mana Pittruns-a numele tau ptma la ostroavele cele mai dep\u00e4rtate i pretuit pi a doborit semetia lui Goliat, 6. Fiinda, el se rugase Domnului ai fost pentru dragostea ta de pace. Cu c\u00e2ntecele, cu pildele, cu para-. Celui Prea Inalt ca si-1 ajute i Domnul dliduse putere dreptei lui David, ca sa bolele i cu talcuirile tale, ai uimit rapue pe ritzboinic p*I ea inalte cornul neamului sau. toate popoarele. Numitu-te-ai cu numele cel mai Pentru aceea, fecioarele efintau intru slava lui pi-1 l\u00e4udau pentru cei de gaya, care este pomenit in Israil. zece raii de dupmani rztpupi. lar cand a pus stem\u00e4 de imp\u00e4,rat, a dus razboaiele Adunat-ai aur mult ca fierul 1.1 ai ago- inainte; nisit argint mult ca plumbul. A smerit pe dupmani de jur-impre- Dar ai l\u00e1sat femeilor coapsele tale jur pi a dat pierzarii pe Filistenii vrtij- le-ai facut &apane pe trupul t\u00e4u. mapi pi a sf\u00e4rfimat cornul puterii lor, de nu s'a mai ridicat pana astazi. Adus-ai pata de rupine pe slava ta i ai pangarit patul tau, astfel ai intaritat mania asupra vlastarilor titi i ai capunat suspin in neamul tau. Pentru acest cuvant, regatul tau s'a despartit in dona pi din Efraim s'a ridicat un regat razvr\u00e4tit. 1018","IISUS, nuL LUI SIRAH, 48 Insi Domnul nu va lepida indu- Fericiti cei ce te-au vilzut ei au rarea sa ei nu va t\u00e1sa stearp& niel una adormit e'r fericit eeti tu, ci\u00ed, eeti viu! din f&giduintele sale: c5, el nu va prii- Cind lilie a fost r\u00e4.pit la cer, in vijelie, Eliseu s'a umplut de duhul lu\u00ed. pidi vlitstarii alesului s\u00e4tu ei nu va stairpi El a f\u00e4cut minuni de dou\u00e4, ori mai multe ei din gura lui au ieeit minuni. Cit a neamul aceluia pe care l-a iubit. Ci tritit, el n'a tremurat inaintea nim\u00e4nui Domnul a liisat lui Iacob rimiteit\u00e4, e't nici un om n'a avut putere a,supra lu\u00ed. Nici un lucro nu era pentru el lui David rilditein5, din el. peste putint& e't chiar din mormintul lui trupul lui proorocea. Iar cind Solomon s'a odihnit In zilele vietii sale sivineit-a minuni ei la moartea lui, la fel, fapte s5,i, a ritsat dup& sine, din sitm\u00e2nta sa, un fecior bogat in nebu- m itoare. nie i sitrac in inte\/epciune, adica pe Roboam, care, cu nechibzuinta lui, a Si cu toate acestea, poporul nu s'a impins pe popor la f\u00e1zvrittire; iar Iero- litsat de necredinta lui ei nu s'a dezbirat boam, feciorul lui Nabat, s'a ridicat ei a de pacatele lui, pan& ce a fost smuls ispitit pe Israil spre pitcat i l-a impins din tara lui ei a fost imprietiat peste pe Efraim in calea nelegiuirii. tot piimintul ei a ramas din luda o min& de oameni e'r un pr\u00edncipe din casa lui .Astfel, el v\u00ednovat a fost c5, fili \/ui Israil au fost goniti din ter& i c5, paca- David. tele lor s'au inmultit peste m\u00e4suri, Unii dintre ei au tritit intru drep- tatea legii, iar altii, printre ei, au sii- Dindu-se la toate nelegiuirile, vineit pitcate infricoeate. pin& ce pedeapsa Domnului a citzut peste ei. Iezechia a int\u00e1rit cetetea e'r a adus ap& in mijlocul ei; el a siipat cu fierul 48. stinca ei a clitdit iazuri de apii. In vremea lui, s'a ridicat San- Iiie, Eliseu, lezechia herib qi a trimis pe Rabeaehe, e'r acest a venit intins mina impotriva Dup5, aceea, s'a sculat proorocul Sionului i, in trufia lui, a hulit pe Ilie, aprig ca focul; iar cuvintul lui era Dumnezeu. torta arz\u00e1toare. Atunei tremurat-au inimile El a adus foametea peste ei i cu rivna lui a sclizut numitrul lor. nile lor e'r fiii lui Israil sinatirit dureriea o femeie care naete. Cu cuvintul Domnului el a incuiat Si strigar& c\u00e1tre Dumnezeu, cerul ffi de trei ori a pogorit foc. Proa Indurat, ffi ciare el au intins 111E- 11i\/e Ion; e't atunci Cel Sfant auzit-a Cit de vajnic erai tu, Ilie, prin din cerril situ, degrab5,, rugficiunea lor e't i-a mintuit prin mina lui Isaia. minunile tale ei numai cine este la fe\/ Si a lovit tabira Asirienilor eu tine, poate s5, te laude! ingerul situ i-a pr5,p\u00e4dit cu cium5 Chci Iezechia acuse cees, ce era Tu ai inviat pe mort din moarte pliteut Domnului e'r umblase cu nestrit- ei din Seol, cu incuviintarea Celui Atot- mutare in clAIe stritmoeului situ David, puternic. sea cum Ii poruncise Isaia, proorocul cel mare ei viziitorul vrednie de \u00b0re- Tu ai risturnat regi in pr\u00e4,pastie ai ridicat pe cei mItreti din patul lor. zare. In zilele lui, soarele s'a dat ina- Tu ai auzit mustrarea in Sinai, e'r poi ei bada a prelungit viate regelui. In Horeb judecilti rizbunittoare. Prin duhul san cel puternic, el vedea cele ce vor veni e'r mingiia pe Tu ad una regi ea s\u00e4, dai ritsp15,tire cei ce plingeau in Sion. el ca urmae al tau ai uns un prooroc. Tu ai fost inilltat la cer in vijelie, inteun car cu cai de flacirit. Tu eeti hottirit, precum este serie, pentru vremi viitoare, ca s& potoleeti minia dumnezeeascil mai inainte de izbucnire, s\u00e4 intorci inima pirintilor c\u00e1tre copii i s& aduci la loo semintiile lu\u00ed Israil. 1019","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 49, 50 25. Pitn5, la portile vesniciei, el a A.semeni i Neemia odihneascd intru laude pomenirea lui ! ne-a in\u00e4ltat stritbittut cu duhul si a vestit cele vii- din nou zidurile di\u00edriipanate i ne-a toare i cele a,scunse mai inainte de im- f &cut portile cu zilvoarele lor i cuele plinirea lor. ni le-a zidit la loc. 49. Dar putini au fost pe pamant asemenea lui Enoh, caci el a si fost losia i leremia. lezechil, Zarobabel, losua i Neemia. r\u00e4pit de pe pfim\u00e2nt. Nici ca Iosif nu s'a mai nascut Numele lui Iosia este ca t5,maia binemirositoare, pregatita cu mestesug altul, principele fratilor sal i sprijinul de cel ce pregateste mirezme, si este poporului sau, iar osemintele sale au dulce, in gura fiectiruia, ca mierea fost ascunse cu grijd. ca muzica de la ospete, Si Sem si Set si Enos au fost Fiinda el s'a mahnit din pricina necredintei noastre i a pus capitt uri- preamtiriti intre oameni, dar, mai presus de toti cati au trdit pe pamtint, stit intru ciunilor idolesti. slava Adam. El si-a dat mima cu totul Domnului 50. si a int\u00e4rit cucernicia In vremea lep\u00e4d5,rii de Dumnezeu. Lauda lui Sir\/ton arhiereul, fiul lui Onia. Mari de David si de Iezechia Cel mai mare futre fratii sal de Iosia toti au cilzut in pacate ; toti mandria poporului sau a fost arhiereul regii din luda au parasit legea Celui Prea Inalt, pana' c\u00e1nd a venit prap\u00e4dul Simon, fiul lui Onia, care, in timpul san, a premenit casa Domnului i in zilele peste ei. ci\u00edruia templul s'a int\u00e4rit ca o ce- De aceea, puterea lor a fost tre- tate, cuta altera si slava lor unui popor strein ; Cid in zilele lui s'au ridicat zidu- Si cetatea sfantd a fost data' focului ei au rtifnas rile, turnurile de la colturi i zidul din jurul altarului ; Din pricina lui Ieremia, pe care In zilele lui s'a s5.pat casa apelor, 1-au chinuit, macar di el a fost, din pan- un str\u00e1ngator larg ca marea; tecele maicii sale, hotarit si fie prooroc, ca s5, smulgi, si sfarame i si risipeasc\u00e4 El a pus la ad\u00e1post poporul din partea pr\u00e1dt\u00edciunilor si a intarit cetatea si tot asa si cladease\u00e4, si sadeasc5, i si impotriva navalirilor dusmane. in t\u00e4reascii. Cat de maret era el, c5,nd iesea Iezechil a avut parte sa, priveasc\u00e4 din sf5,ntul boca i pornea in suvoiul art\u00edtarea slavei si el a descris fapturile care tin tronul cu roate al Domnului. poporului! Si mi-aduc aminte si de Iov, care Era ca lucear\u00e1rul de dimineat\u00e1, a tinut cu sarguinta calle dreptatii. printre nori i ca luna plin5, in zilele Iar cei doisprezece profeti fie de praznic; ca oasele lor si vlast\u00e4reascii iar din Era ca soarele cand straluceste mormintele lor1 ei 1-au insanatosit pe dea,supra templului Celui Prea Inalt Iacob i 1-au mantuit, dandu-i temeinice ca arcul curcubeului ctind incepe si se nadejdi. arate futre non; Cum vom pream\u00e4ri pe Zorobabel, Ca floarea trandafirului in zilele caci el este ca un inel cu pecetie, in mana ca floarea crinului langi dreapta! paraie, ca faldurii de verdeata ai Liba- Si tot asa Iosua, fiul lui Iotadac; nului in timpul verii, am\u00e2ndoi, in zilele lor, au zidit la loo locasul Domnului i au ridicat templul Si ca norii de t'arable in jurul ca- inchinat Dora,nplui j h\u00e4razit vesnicei delnitelor, i ca potirul de aur, lucrat de man\u00e1,' de meter i b5.tut cu tot felul slave. de pietre scumpe; 1020","IISUS, PIUL LUI SMAH, 51 Era ca un m\u00e1slin plin de rod si mari pretutindenea, care ridica pe om ea un chiparos care atinge norii cu din pantecele mamei i ne darueste nota toate, dupa mare mila sa. crestetul. 23. Daruiasca-ne nota bucuria initnii Calad se invesmanta in sfintele trimita, In zilele noastre, paces, in odajdii si se impodobea cu toatti po- Israil, ea in zilele de odinioara! doaba, cand se suia el la sfantul jert- 24. Statomiceasc\u00e1 mila sa cu Simon p\u00e1streze pentru el legamantul lui felnic, se umplea de luminli curte& dim- Fincas, ea nici el, nici nimeni din urmasii prejur ; lui sa nu fie retezat, cat vor tinea zilele lar cand primea partile jertfelor cerului ! din mainile preotilor i statea in pi- cioare l\u00e1ng5, focul de pe altar, in jurul Doua neamuri a urit sufletul meu, ciici al treilea nu este neam. lui statea cununa fiilor s\u00e2i, ca nioto cedri tineri in pajistile Libanului, sau ca niste Neamul s\u00e1laeluit in muntele Seir salcii care fac rotocol in jurul unei fan- Filistenii i neamul nelegiuit care locueste in Sihem. t\u00e2ni ; Invataturi inteleaptii s't priceputa i toti fiii lui Aaron erau in odajdii scris-am in cartea aceasta, eu, Iisus, fiul jertfele Domnului harlizite focului eran lui Sirah, din Ierusalim, ca unul care a Fa- in m'anille lor, in tata obstiei intregului sat sa se reverse intelepciunea inimii sale. Israil. Fericit este barbatul care va umbla i dup\u00e1 ce starsea toata slujba din tata altarului, ca sa pecetluiasca dup.& aceste sfaturi si le va pune la aducerea facuta Prea Inaltului Stapan, inima ; el va ajunge intelept, El intindea catre cupii mana sa Cid daca se tine de ele, va fi aducea prinos din sangele strugurelui, varsandu-1 la temelia jertfelnicului, ca put,ernic intru toate, de vreme ce frica de Dumnezeu este viata. miros de huna' mireazm\u00e4 Celui Prea Inalt, imparatul imparatilor. 51. Atunci fiii lui Aaron suflau in Bugdeiunea lui 1i8u8, fini lui Sirah. trambitele lor lucrate maestrit si, su- cele din urm\u00e4 indemnuri. fland, ridicau rasunet mare, ca sa educa Preamari-te-voi pe tine, Doamne aminte Celui Prea Inalt de poporul ce Imparate, e't lauda iti voi aduce tie, Duna- statea de tata. nezeului m\u00e1ntuirii mete! Lituda-voi nu- Atunci tot poporul laolaltit se mele tau, tu sprijinitorul vietii mele ! grabea i cadea cu tata la pamant ca Caci aparator i ajutor ai fost pentru mine i ai mantuit trupul meu din prit, s'a se Incline Domnului sau, Atottiitorul, pastie i ai emulo picioarele mele de sub Dumnezeului Celui Prea Inalt. puterea eolului i m'ai scos din latul i cantaretii porneau s'a cante limbii clevetitoare, din gura celor ce psaImii lor i in largul d'ATA locas fasuna inconjura lumea cu minciuni; m'ai ocrotit dulce viersul lor. sprijinitor mi-ai fost impotriva pro- i tot poporul tresalta in ru- tivnicilor mei. gaciunea catre Cel 31ilostiv, pana ce i m'ai mantuit, dup.& multimea slujba Domnului se incheia oi tot ce se induritrilor tale, din latul celor ce pla- cuvenea fusese adus. nuiau sii m'a inghita oi din puterea celor Atunci arhiereul se pogora I ri- ce umblau sa-mi ja viata i din multele nevoi pe care le-am indurat; dica mainile sale peste toata obstia lui Israil, ca s\u00e1 dea binecuvantarea Dom- Din innecaciunea fumului si a fo- nului cu buzele lui i, rostind nurnele cului care era in jurul meu si din v\u00e4paia Domnului, si se preannireasca el insusi. pe care n'o aprinsesem eu, i poporul cadea iarasi la pamant Din adancul inimii eolului, de la ca sa primeascii binecuvantarea Celui limba necurata si din valul vorbelor Prea Inalt. lar acum binecuvantqi pe Dum- nezeul a toate, care savarseste lucruri 1021","I1SUS, IUL LUI SIRAH, 51 mincinoase si din sitgetile limbilor vi- Am fost neincetat purtat de g\u00e4ndul clene. s\u00e1 dau pe fat& intelepciunea, i m'am straduit cu rftvnit s\u00e1 fac cele bune Apropiatu-s'a pin la naoarte su- n'am dat de rusine. fletul meu i viata mea coborise pan& la fundul impitratiei Tot sufletul meu s'a luptat pentru Atunci m'am intors in toat,e p\u00e1r- intelepciune si in toate faptele mele tile, dar nu era nimeni care s\u00e1 m\u00e1 ajute; m'am uitat spre vre-un sprijin din m'am purtat cu luare aminte; intins-am partea oamenilor, dar n'am g\u00e4sit nici m\u00e2inile mele atre cer i m'am intristat unul; cand am gresit impotriva intelep- i mi-am adus aminte de mila ta, Doamne, s'a de lucrarea ta cea din veac, ciunii. c\u00e1 miintuesti pe cei ce ntidzi,jduese intru tine si-i izbitvesti din mans, vr\u00e4jmasilor Indreptat-am cugetul meu atre lor. ea si am g\u00e4sit-o prin cur\u00e4tia inimii mele; dob\u00e4ndit-am de la inceput p\u00e4trundere, i am habitat, de pe p\u00e4m\u00e4nt, cu ajutorul ei; de aceea nu m\u00e4 voi ciunea mea i m'am rugat s\u00e1 fiu sapat de ea niciodat\u00e4. de moarte. Tot l\u00e4untrul meu era incordat s\u00e4 Chemat-am pe Domnul: 0, umblu dupii ea; drept aceea am c&stigat Doamne, tu esti tattd meu! Gici tu esti cu ea frumoas5, st\u00e4pttnire. viteazul m\u00e4ntuirii mele. Nu m\u00e4 uita Domnul datu-ini-a darul graiului In ziva de necaz, in ceasul de napitstuire ca Displatii, de acees, cu buzele mele si de jale grea. c\u00e4uts,voi laudele Domnului. Liiuda-voi pururea numele titu Intoarceti-vit la mine, voi cei nein- intru antari, multumiri iti voi aduce.* vdtati, s'a r\u00e4mb,neti in casa mea, la Domnul a auzit glasul meu si a luat ! aminte la t\u00e4nguirea mea, CAUL' vreme mai r\u00e4bdati lipsa i m'a liberat din toat\u00e4 ritutatea voastr\u00e4 de invitt\u00e1tur\u00e1, chnd sufletele si m'a izb\u00e4vit in vremea de primejdie. Drept aceea, ie iti voi multumi i ie voastre insetostazii dupit ea? iti voi anta chntitri de laud& i voi m\u00e4ri foarte numele Domnului. Deschis-am gura mea ca s\u00e1 vor- besc: venii, cumparati, nu costa-, nici C\u00e4nd eram ina t\u00e4n\u00e4r i mai nainte un ban ! de-a porni in citlitorii, am c\u00e4utat cu Incovoiati grumajii vostri sub dor intelepciunea in rug\u00e4ciunile mele. jug si sufletul vostru primeasa M'am rugat, in sflintul locas, taturii, ctici ea este aproape de coi ce pentru ea s'a p\u00e4nii, la sf\u00e4rsitul vieii m\u00e4 o cautii si cine i se d\u00e4rueste o git- voi str\u00e4dui dup\u00e4 ea. seste! Ea este in floare ca un strugure Vedeti cu ochii vostri c\u00e1 numai ce se come EA intru ea mima mea se putin m'am ostenit i mult\u00e1 odihn\u00e4 veseleste. Cu povata ei, piciorul meu a mi-am gasit intru ea. alcat pe p\u00e1mtint neted; din tineretea mea am mere pe urmele ei. Imp\u00e4rtitsiti-v5, de invit\u00e4tur5, cttt mai multi si cu ea, argint Indat\u00e4 ce i-am plecat urechea mea, am primit-o si am &flat multi inviit\u00e4- aur. turii. Veseleascii-se sufletul vostru de Mare folos avut-am de la ea; celui mila Domnului i nu conteniti cu laudele ce mi-a dat intelepciune, cu mult\u00e4 lui! tumire Ii voi r\u00e4spunde. Indepliniti lucrul vostru intru dreptate, si el vit va da r\u00e4splata, voastri la vremea cuvenit\u00e4. 1022","ISTORIA SUZANEI Suzana i cei doi boitrdni. asandirea Su- Apucari pe cite un drum de ocol zanei. Daniil scapc1 pe Suzana. Judecata si se intilniri tot in acelasi loe, iar cttnd osanda celor doi bdtrani. se intrebarit unul pe altul care este pri- Era un om care locuia in Babilon cina, ei Ii marturisir\u00e4, patima lor. Apoi si care se numea Ioachim. se inteleser\u00e4 pentru vremea egad ei ar putea s'o giseascA, singur\u00e4. Si el isi luA, de sotie o femeie cu Si pe cind ei pandeau o zi numele Suzana, fiica lui Hilchia, femeie iati c\u00e4 Suzana intri in gritdin\u00e4, foarte frumoasi i temiltoare de Dum- asa cum avea obiceiul, impreunA cu doui nezeu. slujnice, ca sa se sealde, fiindcit era Dar si prinii erau cucernici i ei cald. Dar in gr\u00e4dini nu se afla nimeni crescuseril pe fiica lor dup.& legea lui decit cei doi birbati ascunsi, care o Moise. Ioachim ins& era foarte bogat pindeau. ring& casa lui avea o gridin\u00e4. La el Apoi ea porunci slujnicelor: 4 Adu- aveau obiceiul s\u00e4, se adune Iudeii, fiincici ceti-mi mirezme i urisori i inchideti e\/ era cc\/ mai co vazi dintre ei. poarta gr\u00e4dinii, ca s\u00e0 mi scald! # Si in anul acela fuseserit asezati ca Si ele ficurA, intocmai i inchiseri judeattori ai poporului doi bitrAni, des- poarta gradinii i ieir\u00e1 prin poarta de din pre care Domnul a zis: t Din Babilon a dos, ca s\u00e4, aduci ceea ce ea le poruncise, purees faridelegea, de la bAtrinii care f\u00e4r\u00e4 saatie c\u00e4 bittrinii erau ascunsi in fuseseri pusi judecitori i despre care gradinit. lumea credea ca ei carmuesc noro- Si fridat\u00e4 dupit ce iesiri slujnice\/e, cei doi bitrini se scular\u00e4, i alergari dul ! \u00bb Ei veneau adesea in casa lui Ioa- la ea. chim, iar toti cati aveau pricini de ju- si-i Vezi! Poarta grAdinii decat se duceau la ei. este inchis\u00e4 i nimeni nu ne poate ve- Ci la ainiazii, dupit ce poporul dea, i suntem aprinsi de iubire pentru pleca, iesea i Suzana de se plimba in tine; ingidueste-ne ca s\u00e0 fim cu tine, gridina barbatului lar de nu, vom mArturisi impo- triva ta cit a fost Cu tine un flaciu, Si fiindcA cei doi b\u00e1tritni o vedeau de aceea ai dat drumul slujnicelor sA cii iese la plimbare in fiecare zi, Ii apuci se &la.* o poft\u00e4, nestipinit\u00e4, pentru ea. Atunci suspinA, Samna i zise: Atunci ei fi stricari mintea si-fa indreptari ochii in pimi'nt ca si nu se Sunt striantorat\u00e4 din toate p\u00e4rtile ! trite la cer i nici aduci aminte de Dad): fac ceca ce-mi spuneti, moartea m'asteapti, iar dad, nu fac, nu pot hot\u00e4ririle judecAtii celei drepte. Si amAndoi erau cuprinsi de ace- mapa din mina voastrA,. easi patimit de iubire, dar nu-si spuneau (Ji mai degrabii, s\u00e4 nu fac i aft cad in miinile voastre, decit s\u00e0 pick.- urnd a\/tuia ce-1 chinueste, Fiindcti se rusinau 85,-0 dezvit- tuesc impotriva Domnului. luiasc\u00e0 unul altuia pofta care Ii Impingea Atunci Suz.ana sties, cu glas mare, citre ea. dar si cei doi b\u00e2tr\u00e2ni strigarti la ea, Cu toate acestea ei ciutau prilej lar unul dinteinsii alergi si des- ea s'o vadii, in fiecare zi. chise portile gridinii. Dar inteo zi, unul imbie pe celi- CAnd insi slugile auzirit strigitul lalt: t Haidem acasi, cad este vremea In grAdinit, alergari degrabi pe poarta pri,nzuluil* i dupi ce iesiri si se des- cea de din dos, ca si vadi ce i s'a in- unul de altul, timplat stiipttnei. 1023","ISTORIA SUZANEI Si cand batranii liimurirg, pricina, Tu Qtii cS ei au marturisit stramb sluglie se rusinarii foarte, fiindcii, nici- impotriva mea, si kit& c\u00e1 eu mor cu \u00b0data nu se spusese asemenea lucru de- toate ca n'am savarsit nimic din ceea spre Suzana. ce ei in rautatea lor au n\u00e4scocit impo- triva mea! A doua zi, &Ind poporul se stranse Si Domnul a ascultat glasul ei. la sotul ei Ioachim, venira i cei doi bittrani, plini de gandmi necurate im- Si pe child ei o duceau s'o omoare, potriva Suzanei, ca s'o dea spre moarte, Dumnezeu desteptii, duhul Wait al unui tfiniir pe care Il cherna Daniil, Si zisera inaintea poporului: Tri- miteti dupg Suzana, fiica lui Hilchia, Care striga cu glas tare: a Nevi- sotia lui Ioachim a. Si o chemara. novat cunt eu de cangele acestei femei ! Si ea veni ca parintii ei, Cu copiii Atunci intreg poporul se intoarse cu toate rudele ei. spre el si-1 intreba: a Ce insemneaza cu- vantul acesta pe care tu 1-ai grgit? \u00bb Inca. Suzana era foart,e gingasa frumoasg la chip. Iar el venind in mijlocul lor zise: a Asa de nebuni sunteti voi, fii ai lui Atunci cei doi battani fara de lege Israil, sit ()sand* pe o fiicg a lui Israil, f\u00e4rS s\u00e4. cercetati i far& el. cunoasteti poruncirii, sa i se ja valul, fiindca ea adevarul? purta v\u00e4l, ca sit se sature de frumu- Intoarceti-vg inapoi la judecatorie, setea ei. fiindcg acestia au marturisit stramb ini- Si toti ai chi precum i cunoscutil potriva ei! \u00bb ei izbucnira, in plans. Atunci, tot norodul se intoarse Dupg aceasta, cei doi biitrani se grabnic. Si batignii li ziserii: 4 Vino aici sculara in mijlocul poporului pu- stai in mijlocul nostru i ne apune sera mainile pe capul ei, gandul tau, caci tie ti-a hariizit Dum- lar ea uittindu-se la cer plangea, nezeu intelepciunea batranetii! \u00bb caci inima ei nadiljduia in Dornnul. Dar Daniil a zis poporului: Des- Atunci batranii zisera: < Pe cand partiti-i unul de altul ca sa-i ascult! a noi ne plimbam singuri prin grading, intr.& ea ca douii slujnice i, dupii, ce Si dupa ce au fost despartiti unul a poruncit sS inchida portile, dadu dru- de altul, el chema pe unul din ei si-i mul slujnicelor. zise: a Imbatranitule in zile rele, acum vin peste tine pacatele tale pe care tu Apoi veni la ea un tanar care le-ai savarsit mai nainte, pan& atunci statuse ascuns i se mild, Din pricin\u00e1 cS ai facut judecata cu ea. nedr\u00e9apta i ai osandit pe cei nevino- Noi, care in vremea aceasta eram vati, lar celor vinovati le dadeai dru- mul, cu toate ca Domnul a zis: t Pe cel In coltul gr\u00e0dinii, cand am vazut aceastg nevinovat si pe cel drept sI. nu-1 fgradelege, alergaram spre ei. ucizi! Si noi am vazut cum ei erau cul- Si acum, dad. ai viizut-o, apune: cati impreuna, dar n'am putut sii punem mana pe fib-x.6ml acela, i fiindca, el era Sub ce fel de copac i-al vazut pe aman- doi cand erau impreung? a Si el ras- mai tare decal noi, deschise portile punse: a Sub un ulm\u00bb. gr\u00e0diniisi o bra la goang, Atunci Daniil zise: a Mintit-ai in- lar pe ea am prins-o si o intre- deajuns pentru pierderea capului tau, eiici ingerul lui Dumnezeu primit-a po- baram: \u00ab Cine era flacaul? \u00bb, rune& sa te despice in doua ! \u00bb Insg ea n'a vrut s\u00e0 ne spuie. Tata Si dupit ce i-a dat drumul, a po- ce marturisim ! a i obstia i-a crezut pe runcit sii-i aduca. pe celalalt caruia fi ei ca pe niste batrani ai poporului zise: a Neam al lui Canaan si nu al lui judecatori ce erau, si o osandirli, la Iuda! Frumusetea ei te-a ademenit patima ti-a stricat mima! moarte. Atunci Suzana izbucni in hohote de plans i zice: a 0, Dumnezeule cel vesnic, cel ce cunosti cele a,scunse, fiindca tu le stii inainte es ele sa ja 1024","BEL SI BALAURUL 67, Asa vi purtati voi cu fiicele lui Apoi se ridicari fmpotriva celor Draft, citrora fiindu-le frica, de voi se doi b\u00e4tritni pe care Daniil i-a dovedit lissau in voia voastri, iar fiica lui luda, di au mirturisit strimb din chiar spusa lor, i le-a ficut r\u00e4ul pe care ei voiseri n'a putut si, fridure fitridelegea voastri ! si-1 faca aproapelui lor, Acum deci, spune-mi: Sub ce fel Ca sa Implineasc\u00e1 legea lui Moise; de copac i-ai vizut pe arnindoi, \u00b0bid rfi ei i-au ostindit la moarte, iar singele nevinovat fost-a mintuit in ziva aceea. erau impreunit,' ? aSi el rispunse: t Sub un stejar !* Atunci Hilchia i sotia lui, Si Daniil ii zise: a Mintit-ai in de- cu Ioachim, b\u00e4rbatul ei, pream\u00e1.- ajuns pentru pierderea capului tiu, ci\u00edci rir\u00e1 pe Dumnezeu pentru fiica lor Su- Ingerul Domnului sta cu sabia In mina, zana, precum i rudele ei, fiindci nu ea si te taie in doui si si vi dea s'a aflat in ea pricini de ocari. axil !* Si Dandi a ajuns la mare cinste 60. Atunci toat\u00e4, obstia izbucni in stri- In fato, norodului din ziva acees, si in vremea mai de pe urmii. gite i prosl\u00e4vi pe Dumnezeu cel care a mintuit pe cei ce nild\u00e1jduesc in el. BEL SI BALAURUL Daniil nu se inchincl lui Bel, fiindcd este de lut, iar partea, de dinafari este de arami si el n'a mincat niciodati! este idol pi nu Dumnezeu. Daniil omoard cu voia impdra,tului pe balaurul cel 8fdnt. Atunci imparatul s'a miniat Eji a Poporul 8e infurie pi Daniil este aruncat chemat pe preotii idolului i le-a zis: s De nu-mi yeti apune cine mininci In groapa cu lei, unde Dumnezeu aceste prinoase, yeti muri, iar de-mi yeti dovedi ea Bel milnandt, prinoa,sele, Da- ocrotepte. niil va muri, fiindci a hulit pe Bel*. Dupii ce finparatul Astiage s'a adio- Si Dandi zise impiratului: a Fie gat la parintii sii, Cirus Persul s'a suit dupi, cuvintul tiu!* Si Bel aves, sapte- pe tronul zeci de preoti, afea de femei si de copii. Si Daniil era prietenul imp\u00e4ratului, Dupi aceasta imp\u00e4ratul se duse mincand la madi, cu el, si cel mai de eu Daniil in templul lui Bel. cinste dintre toti prietenii lu\u00ed. Si preotii lui Bel ziser\u00e4: e Teth noi Si Babilonienii aveau un idol pe iesim afar\u00e4, iar tu, impirate, pune pri- care fl cherna Bel, pentru care se chel- noasele i vinul dres cu mirodenii inain- tuiau in fiecare zi doufisprezece baniti tea lui, inchide usa i o pecetlueste cu de lamuri de fiada:, patruzeci de oi inelul Impiritesc, iar cand vei veni maine sase vedre de vin. de diraineati, de nu vei gasi ci Bel & Dar si impiratul 11 cinstea si se mancat tot, noi si murim, iar de nu, si ducea In fiecare zi si i se fuchina. Insi motu& Daniil, cel eare a umblat cu minciuni impotriva noastrii! Dardil se fuchina Dumnezeului Atunci impi\u00edratul fi zise: a De ce Ei fusa, se gindeau la usulita as- cunsi dedesubtul me,sei cu prinoase, pe nu te inchini lui Bel? a i Daniil ras- unde ei intrau i mincau piinoasele. punse: a Nu ma inchin unui idol fi\u00edcut de min\u00e1, de om, ci numai Dumnezeului Si dupi ce au iesit ei, Impiratul celui viu, care a M'out cerul i pimantul puse prinoase de mincare fnaintea lui si este stipin peste total], f\u00e4ptura s. Bel, Dar imp\u00e4ratul Ii zise: a Nu crezi tu c\u00e1 Bel este dumnezeu viu? Si nu vezi Apoi Daniil porunci slugilor fui cit m\u00e4ninci, el i bea in fiecare zi? s\u00e1 aducis cenusi, pe care ele o presitrari, In tot templul in fata impiiratului. Si Daniil fi rispunse zimbind: e Nu au iesit si au fnchis usa, pe care au pe- te amagi, imparate, fiindci liuntrul lui 1025 65","BEL I BALAURUL cetluit-o cu inelul imparatului, si au Pe Bel 1-a nimicit, pe balaur 1-a omorit, si pa preoti i-a m\u00e1celarit.* plecat. i s'au dus la imparat si i-au lar preotii veniri in timpul noptii, zis: 4 Dii-ne pe Daniil, iar de nu, te vom \u00b0mod pe tine impreuna cu toata casa precum le era obiceiul, impreunii ca fe- tas. Mud a vitzut imparatul ca norodul meile i copiii, i mancara i baud' tot unelteste impotriva lui, fu silit ca sa-1 dea pe Dania lor. vinul. i 1-au aruncat trite\u00b0 groapii, ml i imparatul se scul\u00e4, la manecate, lei, in care a stat sase zile. i in groapa se aflau sapte lei, impreunit cu Daniil. carora li se &idea in fiecare zi hrana: i imparatul intreba pe Daniil: douti vite i doua oi. Dar atunci nu li s'a dat nimio de mancare, ea sa-1 PeceVle aunt neatinse, Daniile? * manance pe Daniil. Daniil r\u00e1spunse: s Sunt intregi, In Iudeea ins& se afla profetul rate !* Avacum. i el tocmai facuse o fierturii dumicase paine pe care o pusese i indata ce s'a deschis usa inteo sea& i pornise la camp s'o ducii imparatul se uita pe masa de prinoase, seceratorilor. striga cu glas tare: \u00abMare esti tu, Bel, Atunci ingerul Domnului zise lui Avacum: s Pr\u00e2nzul pe care 1-ai gatit, In tine nu se afl\u00e4, viclesug! du-1 lui Daniil in Babilon, in groapa 19 Ins& Dania incepu sa rada, si eu lei!\u00bb nand pe imparat ca sit mi intre, li zise: Ja te uita pe caldaram i vezi ale cui Dar Avacum zise: e Doamne ! Ba- sunt urmele acestea ? * bilonul nu 1-am vazut i groapa cu lei n'o stiu! * i imparatul zise: o Vad urme de i ingerul Domnului il apuca pe barbati, de femei si de copii I* Avacum de chic& duse in Babilon Jute\u00b0 suflare. Atunci imparatul se intarati de i Avacum striga: Daniile, Da- manie i chern\u00e1 pe preoti, impreunii, ca niile ! Ia mancarea pe care Dumnezeu femeile si copiii lor i ei aratara impa- trimis-o!* ratului usa con tainieft pe unde Atunci Daniil zise: Adusu-ti-ai sera si mancasera prinoasele de pe 'twat aminte de mine, Dumnezeule, masa. pe cei ce te iubesc pe tine !* i Daniil se scula i imparatul Ii dada mori\u00ec, iar ingerul lui Dumnezeu il duse pe Avacum indata la locul lui. pe Bel il dadu in seama lui Daniil, care i imparatul veni in ziva a sa,ptea 11 nimici impreuna cu templu cu tot. ca sa jeleasca pe Daniil, i ajungand la groapli viizu pe Daniil ca states in i Babilonienii mai aveau si un balaur mare pe care 11 cinsteau. mijlocul leilor. Atunci el striga cu glas mare si i imparatul zise lui Daniil: s De- zise: Mare esti, Doamne, Dumnezeul lui Daniil, si nu este altul afar& de tine !* spre acesta nu pqi apune ea nu este Apoi fl scoase din groapa cu lei si pe cei ce voiser\u00e4, pieirea lui Ii arunca dumnezeu viu. Inchina-te dar lui! \u00bb In groapa i ei fur& sfarteca4i intrio Atunci a r\u00e1spuns Daniil: o Dom- clipa, in fata lui. nului Dumnezeului meu m\u00e4, voi inchina, fiindca el este Dumnezeu viu. Ins\u00e4, tu, imparate, da-mi putero i eu voi omori balaurul fara sabia i f\u00e4ra toiag.* i imparatul Ii zise: s Ti-o clan!\u00bb Deci lug Daniil smoala, grasime par pe care le fierse impreuna i f\u00e1cu cocoloase pe care le aruncti, in gura ha,- laurului. Iar dupa ce balaurul le m\u00e1nci, crapa. Apoi Daniil zise: s Iatti, cui va inchinati voi I* Gaud auzira Babilonienii, cumplit se necijirgs i uneltir\u00e4, impotriva impara- tului zicand: 4 Imparatul s'a Rout iudeu I 1026","CARTEA INTAIA A MACABEILOR 1. Si acest indemn a fost pliicut in ochii lor. Imperial la meartea lui Alexandra cel Mare. Antioh Epilaniu d\u00e1 poruncd in Si citiva din popor s'au inifitarat toaui impdrdlia ca tog. ecl aibd acelea\u00a7i s'au due la imparat, care le-a dat datini. Prigoane impotriva ludeilor care lor depart& putere ca s\u00e4 tr\u00e1iasa dup\u00e1 datina mai lineau la legea lor. i ei au zidit in Ierusalim un gim- Dup\u00e4 ce Alexandru, fiul lui Filip naziu dup.& datina p\u00e4ginilor, Macedoneanul, care plecase din tara Chi-. Si nu s'au mai titiat imprejur, ci s'au lepttdat de Bantu' legamint tim, a b\u00e4tut pe Dariu, impttratul Per- s'au injugat mai virtos cu silor si al Mezilor, a Impttr\u00e4tit in locul s'au vindut, ca s\u00e4 s\u00e4virseasa ptica,t. lui, qi el a fost ce] dintai impitrat de Si and Antioh a socotit c\u00e4, tine neam grecesc. bine In mini frinele domniei, i-a trecut Si el a &cut multe r\u00e4zboaie, a cu- prin gind sii, imp\u00e4r\u00e4teasa, si peste Egipt, cerit multe cetiti si a rEtpus imp\u00e4rati adia sit fie imparat peste am\u00e1ndouti, ai Deci el a intrat In Egipt cu o S't el a ajuns pinto, la capittul mintului si a luat pr\u00e4zi de la multime puternicti ostire, cu care de r\u00e4,zboi, cu de popoare. i dup.& ce ptimantul i s'a elefanti i cu o mare f\/ot\u00e4, fost supus, el s'a trufit i mima lui s'a semetit. Si s'a retzboit cu Ptolomeu, im- pttratul Egiptului. Ptolomeu ins& a fugit Si a adunat o oeste foarte puter- din fats, lui. Atunci au azut o multime nicit qi a supus \u00e4ri, popoare s'a voevo- de morti. date, care ajunseser\u00e4, sti-i plfitease\u00e4, tribut. Sirienii cucerir\u00e4 cetittile Egiptului, iar Antioh lui, din Egipt o bogat\u00e1 pradtt. Si dupit acestea a citzut la pat cind a simtit c\u00e4 i se apropie sfrusitul, Dup\u00e4 ce Antioh a infrint Egiptul, A chemat pe doi dintre cei mai in anul o slat& i patruzeci i trei, s'a de seam& dreg\u00e4tori ai s\u00e4i, care din ti- intors 0 a pornit cu o putemicit \u00b0stir() nerete crescuser\u00e4 cu el, 0, inch fiind in impotriva viatto le-a imp\u00e4,rtit impftratia. Si in trufia lui a intrat in templu qi Si Alexandru a murit dupa o dom- a luat altarul t\u00e4m\u00e2ierii cel de aur nie de doisprezece ani. Apoi au inceput sit domneasc\u00e4, dre- candelabrul, impreuniti cu toate cele ale lui, g\u00e4torii lui, fiecare la locul lui. Si dup\u00e4 moartea lui toti s'au in- Masa piirtilor punerii inainte, cu- pele pentru turnare, ibricele, cituile cele coronat si tot asa si feciorii lor multi de aur, catapeteazma, coroanele i toati, ani de-a-rindul i ei filcurtt multe ritut\u00e4ti podoaba de aur de pe fatada templului, pe care o despuie de aurul ei. pe pilmfint. De asemenea el a jefuit aurul Si a iesit dintr'insii un vl\u00e4star argintul, odoarele i vistieriile cele as- cunse pe caro a putut s\u00e4, le g\u00e4seasa. nelegiuit, Antioh Epifaniu, feciorul Im- p\u00e4ratului Antioh, care fusese ostatic la Si dup\u00e1, ce a jefuit tot, s'a tutors In tara lui; iar pentru aceasta a s\u00e4vitrsit Roma, si el ajunse impirat in anul o multe viirsitri de singe si multe ble- (Data treizeci i apte al impitr\u00e4tiei gre- stem\u00e4tii. cesti. Atunci s'a pornit mare j\u00e4lanie in Thrall si in toate asez\u00e4rile lui, In zilele acelea s'au ivit in Israil Si c\u00e4peteniile ci preotii s'au pus oameni far& ctip\u00e4tiii care imbiau pe multi pe bocet; fecioarele si tinerii au rimas si le ziceau: Haidem s\u00e4 ne infr\u00e4tim ou popoarele care se megiesesc cu noi, c\u00e4ci, de cand stiim ritzletiti de ele, multe nenorociri au dat peste noi 1* 1027 65'","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 1 frumusetea femeilor s'a Multi Israiliti se invoir5, cu aceasta vestejit. inchinare a lui, au adus jertfe uriciu- Tot mirele a izbucnit in plans nilor idolesti si au pangitrit Sambitta. cei care sedeau in citmara miresei Dup\u00e4 aceasta imp\u00e4ratul a trinais varsat-au lacr\u00e1mi. scrisori prin m\u00e1inile crainicilor, in Ieru- Panattntul s'a cutremurat din pri- salim ci in toate orasele lui luda, cu cuprin- cina locuitorilor si tot neamul lui Iacob sul ca a\u00e4 se laso de datinile streine t\u00e4rii; s'a acoperit de rusine. Sit desfiinteze arderle de tot, jertfa S't dupa doi ani imp\u00e4ratul a trimis ci turnarea din templu, ci ail pangitreasca un stringittor de ditri in orasele lui Iuda, care a venit la Ierusalim cu mare oaste, Sambetele c sarb5,torile; S5, intineze templul \u00e7i poporul ce! i cu siretenie le-a gait cuvinte de pace, asa incitt ei 1-au crezut. Apoi sf\u00e4nt; pe neasteptate a tilb5,rit pe cetate, ca- S5, zideasca altare pentru jertf5 reia i-a pricinuit o mare infritngere, a omorit multi oameni din Israil. ci dumbravi c't temple idolesti, pe care sit se jertfeasca porci ci alte dobitoace S't dup5, ce a jefuit cetatea, i-a necurate; dat foc, a daramat casele s't zidurile ei de jur-imprejur. Sit base pe feciorii lor netaiati itn- Apoi au dus femeile cj copiii In prejur ci s\u00e4 se spurce cu tot felul de robie, iar vitele le luarit. spurcAciuni c groz5,vii, lar cetatea lui David au intiirit-o Incat sit uite legea ci toate indrep- cu zid mare Efi puternic, cu turnuri tari, s't asa a ajuns cetatea lor. t5,rile lui Dumnezeu s\u00e4 le desfiinteze. Iar cine nu se va supune poruncii Si au adus oameni fara credinta impitratului, 85, fie ucis. si far& de lege, care s'au int5,rit intr'insa. S't el a poruncit ea se trimiii scri- Ei au adus i arme si merinde sori cu acest cuprins in toata imp5,ra4ia si au strans intr'insa prada pe care o lui si a pus supraveghetori peste tot luaser5, din Ierusalim, incitt cetatea aceea norodul, si a dat porunca in toate ora- a ajuns o mare curs& intins\u00e4. cele lui luda, ca de la cel dint\u00e2i s't pana la col din urmit sa aduc\u00e4 jertfe. Si a ajuns ca o panda pentru Atunci multi din coi care se le- templu si ca un diavol rim pentru Israil piidasera de lege se alaturar\u00e4 de ei. In toatii vremea,. ei prigonira, S't ei au vareat sange nevinovat Si izgonira din tara pe adevitratii imprejurul templului i 1-au spurcat. Israiliti care au fost siliti Bd se ascunda Atunci locuitorii Ierusalimului au In ascunzittori c in tot felul de locuri fugit din pricina lor si el a ajuns s\u00e4las pentru coi streini. Cetatea a ajuns strain& dosnice. pentru cei ce se nitscusera in ea, chiar In anul o sutit patruzeci c cinci, ei o par\u00e4sisera. In ziva a oincisprezecea a lunii Chislev, Templul a ajuns pustiu, ca o par- ei ridicarit uriciunea pustiirii pe altarul loag5 sitrbatorile s'au prefficut in bo- de jertfit, iar in toate orasele invecinate cet, S5,mbetele in ocar5 c cinstea lui au ridicat altare, In dispret. i pe cat fusese odinioar5, str5,1u- Inc\u00e4t au adus jertfe la wile ca- cirea lui, tot pe atat era acum jalea. selor si pe ulite. Atunci impitratul &Au un hrisov al ciirui cuprins era pentru toat\u00e1 im- Si toate citrtile legii pe care au pitrittia: #Toti locuitorii 85, alcatuiasca un singur popor, putut s\u00e4 le gitseasca le-au rupt s't le-au ara. Si fiecare 85, se lepede de datinile sale deosebite I Atunci toate popoa- 67. Si la cine s'ar fi g5.sit cartea le- rele s'au supus poruncii imp5,ratului. gamantului, sau dad, cineva isi dragostea pentru lege, era dat mortii, potrivit hrisovului impar\u00e4te,sc. 58. i cu aceastit silnicie ei s'au purtat cu Israilitii, luna dupit luna, si impo- triva acelora care erau prinsi in dife- rite cetiti. 1028","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2 In ziva a douizeci i eince,a a Templul nostru i podoaba noa- lunii, ei au adus jertf\u00e4 pe altarul care str\u00e4,, ja uitati-vi cum stau pustiite, cum at& pustiitii slava noastrit: p\u00e4ng\u00e4riti, de fusese zidit deasupra altarului de jertfi. pig\u00e4ni! Pe femeile care-0 traliaser\u00e4 copiii lor La ce s\u00e1 mai triiim 7 * Si atunci Matatia si-a sffisiat yes- imprejur le-au ucis potrivit hrisovului mintele, franpreun\u00e4 cu feciorii, i s'au in- cins cu vesminte de pociiintira si au in- Imparraitese, eeput si jeleasei. Si au venit crainicii Imptiratului Spinzurandu-le copiii de g\u00e4t, s'ra la Modein, ea s\u00e4, sileasclt cetatea la le- micel\u00e4rind pe toti din casele lor, cum piradare de lege si ea s\u00e1 aducti jertfe. pe cei care ficuserrai thierea imprejur. Multi Israiliti au trecut la ei. Pe de altrara parte multi Israiliti s'au Ins& errand 1VIatatia s'ra feciorii lui s'au stipinit i s'au intirarit in sine-si ca adunat Crainicii impiratului au inceput nu mrainfince din cele spurcate, Incit mai degrah\u00e1 au ales moartea, si gritlasci lui Matatia: Tu esti dre- dealt s\u00e4 se spurce eu minciri i s\u00e4 pin- graitor Cu vazi si mare in aceast\u00e4, cetate gitrease\u00e4, sf\u00e2ntul legimtrant. i inteade- sprijinit de feciori si rude ! v\u00e4r ei au murit. Incepe tu mai intai i implineste Si marea urgie a lui Dumnezeu porunca imp\u00e4ratului, precum au ficut se abituse peste Israil. toate popoarele si b\u00e4rbatii lui luda, care au rimas in Ierusalim; atunci i tu im- 2. preuni cu casa ta vei fi num\u00e4rat printre prietenii imp\u00e4ratului i yeti fi cinstiti, Rclecoala lui Matatia. Deirdmarea alta, at\u00e4t tu at s'ra feciorii t\u00e4i, cu argint, cu rului pcigeinesc din Modein fi din alte aur i cu multe daruri!* orafe. Retzboiul pentru lege. Moartea lui Dar Matatia riraspunse cu mare Matatia. El lag in locul stiu pe luda glas si zise: *Mar \u00b0And toate popoa- rele care se afl\u00e4, in cuprinsul Macabeul. Impiratului vor asculta de el si se vor lepraida fiecare de legea p\u00e4rinti\/or lor qi In zilele acelea s'a ivit Matatia se vor supune poruncilor lui, feciorul lui loan, nepotul lui Simeon, preot din neamul lui Ioiarib din Ieru- Eu, copiii mei, c\u00e2,t i rudeniile mele, salim, care locuia in Modein. vom umbla si mai departe in legitmintul str\u00e4mosilor nostri pe care Dumnezeu I-a Si el avea cinci feciori: loan, po- reclit si Gadis, incheiat cu ei. Dumnezeu s\u00e1 ne pizeascii s\u00e4 ne Simon, care se mai numea i Tasi, Iuda, numit i Macabeul, lepidim de lege i de indrept\u00e1rile ei. Eleazar. numit i Auaran, i lona- Si nu vom asculta de porunca tan, crairuia i se mai zicea Afifus. Si cind el a virazut pirang\u00e4rirea care Impiratului ea ail ne abatem de la legea se sivirsea in luda si in Ierusalim, noastr\u00e4, niel la dreapta, nici la stinga. * A zis: Vai mie Pentru ce m'am n\u00e4scut ea si mira uit la pieirea poporului Si dupira ce el a stinsit aceasti meu i la pieirea cet\u00eb4ii sfinte i srara stau vorbire, a venit In ochii tuturor un nepisitor i s'o yid cum cade in mina iudeu ea si aduci, jertf\u00e4 pe altarul de la vrraijmasilor s'ra templul in mina p\u00e4gtmilor ! Modein, potrivit cu porunca impiraratului. C\u00e2nd 1-a v\u00e4zut Matatia, l-a prins Poporul ei a ajuns ea un om firs& de ciaste; ciuda i firunchii lui se cutremurarii, si mania lui se int\u00e4r\u00e4t\u00e4, potrivit legii Toate podoabele au fost luate pra- s'ra repezindu-se la el I-a ucis pe altar. di; copiii mor pe ulite, tinerii cad in Tot in cupa aceea el a omorit pe dregitorul imparraltesc care 11 silea sabia dusmanului. si aducii, jertfi i &rim& altarul. Care popor n'a pus st\u00e4p\u00e4nire pe Imp\u00e1r\u00e4ia ei si nu si-a ficut parte din pr\u00e4zile ei? Toati podoaba ei i-a fost luati, si din cetate liberi a ajrams roabi. 1029","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2 Si el s'a infl\u00e1cgrat pentru paza curAnd-curAnd ne vor nimioi ei de legii, precum a f\u00e4cut alt\u00e4datti Fineas im- pe fata pitm\u00e2ntului ! o potriva lui Zimri, fiul lui Salu. Atunci Matatia a strigat in cetate Atunci ei luari in ziva aceea cu glas tare pi a zis: o Cine este infra- carat pentru lege ai tine la legiimAnt, aceast\u00e4 hotiirire: o Oricine ar niivitli peste sit vie dup\u00e4, mine ! \u00bb noi Skobilta, s\u00e1 pornim r\u00e1zboi impotriva lui, ca sit nu murim cu totii, precum au Atunci el, impreun\u00e4, cu feciorii lui murit fratii noptri in ascunziltori I* au fugit in munte p't avere,a lor au la,- sat-o in cetate. In vremea aceea, au trecut de In vremea acee,a, cei care se stir- partea lor ceata Asideilor, oameni din guiau dup.& dreptate i dup.& omenie s'au Israil, viteji, toti dintre cei care in mima dus i s'au salitaluit in pustie, lor erau gata s\u00e4 se jertfeasc5, pentru lege. Impreunit cu feciorii ai cu femeile Si toti cei caro cilutau s\u00e4, scape lor i turmele lor, fiindcit blestem\u00e4tiile de nenorociri treceau la ei i le spores se intetisedi foarte. Atunci dreg\u00e1torii imparatului, pre- numitrul. cum pi oa,stea care se afla in cetatea lui David in Ierusalim, au fost inptiintati Toti aceptia alcittuiri o caste: ei uciseri in m\u00e1nia lor pe cei pacitopi vreo chiva inai care cillcaserii porunca pi in urgia lor pe cei f\u00e4r\u00e1 de lege. Si imp\u00e4rfiteascii, s'au impaptiat in ascun- zipuri in pustie. cei care au mai limas au satpat cu Deci a inceput urmilrease\u00e4, fuga la paglini. multi Wire i ajung\u00e2ndu-i, se apezil, in Atunci Matatia, impreuni cu prie- rand de biltaie impotriva lor, pi se pre- gatir\u00e1, de luptii, in ziva ambetei, tenii lui au dat ocol pe de alt\u00e4, parte Si a strigat la ei: Ajunge ! pi au d\u00e4r\u00e1mat altarele, de aici i supuneti-v\u00e1 poruncii tului, ca s\u00e4, ram\u00e2neti cu viati !* Au tiiiat imprejur cu sila pe copiii Dar ei au riispuns: Nu iepim de aici i nici nu ne supunem poruncii im- cliti mai ramitseserii, netaiati imprejur in ca s\u00e0. ping\u00e1rim ziva cuprinsul lui Israil, betei !* Si izgonir\u00e4 pe cei caro erau plini de trufie ; i lucrul sporea In mama lor. Atunoi Sirienii au inceput lupta impotriva lor. Ei au aparat legea impotriva pu- Ins\u00e1 ei nu le-au r\u00e4spuns cn ni- terii pAg\u00e1nilor, impotriva puterii mic: nici n'au aruncat cu pietre i nici ratilor pi nu-pi plecari fruntea in fate nu le-au t\u00e1iat calea spre ascunziito- rile lor, pacatopilor. Ci le-au zis: o Mai degmbi s\u00e4 mu- rim cu totii cu cugetul curat ! Cerul Si and Matatia a simtit c\u00e1 i se plim\u00e1ntul stint martori c\u00e1 voi ne onto- apropie vremea s\u00e1 moar\u00e1, a zis fillor eV pe nedrept !* sal: Acum stap\u00e1nepte trufia pi faca Atunci ei incepuri lupta In zi de Shanb\u00e1tli, i murk& barbatii i femeile prApad pedeapsa ! copiii lor, impreunii cu turmele lor, Este o vreme de priiplid i de cum- ca la o mie de inai. Cand Matatia pi cu prietenii lui plit\u00e4 urgie. Deci, copii, fiti infl\u00e4c\u00e1rati aflar\u00e1, Ii pl\u00e2nseri mult, Si ziseri unii ciitre pentru lege pi dati-va viata pentru patrie I Doe& Aduceti-vii aminte de faptele str\u00e4- am face apa precum au gout fratii no- ca sit nu ne lupt\u00e4m impotriva pi- mopilor voptri, pe care ei le-au siivitrpit gAnilor, pentru vials i pentru legea noa- In vremea lor, c\u00e4, dobilnditi o mare faim\u00e4, pi un nume nepieritor. Oare Avraam n'a fost el gisit credincios in ispit\u00e1 pi nu i s'a socotit aceasta ca dreptate ? Iosif, in vremea str\u00e2mtor\u00e0rii lui, a p\u00e4zit porunca lui Dumnezeu 10 a ajuns stitpanitor In Egipt; lineas, str\u00e1mopul nostru, flinch& ardea de r\u00e1vnii. pentru Dumnezeu, a do- bandit legiunftntul preotiei veanice ; Iosua, fiindcli a implinit porunca lui Dumnezeu, a ajuns carmuitor al lui Israil ; 1030","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3 Caleb, fiindc6, a mi\u00edrturisit drept El a riisp\u00e4ndit in lung si In lat In fata obstiei, a prirait mostenire. faima poporului 86,u si s'a Mahn-teat cu David, pentru evlavia lui, a mo- stenit tronul imp\u00e1ritiei deapururi. platosa ca un viteaz, si s'a incins cu Ilie, fiiiadc6, era cu mare rivni armele de lupt\u00e4 si a f6eut r\u00e4zboaie, ocro- pentru lege, a fost luat la cer. find cu sabia ostirea lui Israil. Anania, Azaria si Misail, prin ore- El, in faptele lid, a fost asemenea dint\/1,, au sc6pat de vapaia focului. unui leu i ca un pui de leu care rrarac- Daniil, pentru neprihtranirea lui, a neste dap& prad6,. fost sapat din gura leilor. i tot asa ati putea g\u00e2si pilde El a adulmecat pe cei nelegiuiti i-a urmhrit si pe cei care chinuiau In fiecare and de oameni, ci toti cei norodul lui i-a dat prad6, ca,re nidirajduese In Doranul nu pier ! i cei flir6 de lege au dat inapoi de Deci sit' nu v\u00e4 fie team& de ame- frica lui, i toti cei care au sivirarsit f6,f\u00e4delege,a s'au cutremurat si In par:ma nintiirile omului pEraciratos, fiinderat slava lui este stricaciune i mincarea viermilor. lui a ajuns la sf\u00e4rsit liberarea popo- Astimi se ridie6, i maine nu mai rului este, oftci se intoarce iar\u00e4si In p\u00e4m\u00e4nt El a am6,rit multi imp\u00e4rati i cu piere Impreunii, cu planurile lui! faptele sale a veselit pe Iacob, s'a po- 64. Voi ins6 copiii mei, fiti b\u00e4rbittosi menirea lui este binecuv6,ntat\u00e0, in veac tari, fiindc\u00e4 in lege este slava voastri. de veac. i Simon, fratele vostru, este un El a strirab\u00e4tut orasele lui Inda qi om iscusit. Pe el s6,-1 ascultati de acum inainte, fiindc6, el va fi tat\u00e4l vostru! a nimicit pe cei fiat' de lege si a abiltut urgia lui Dumnezeu de la Israil. luda Macabeul, care a fost viteaz Faima lui a ajuns piing, la capiratul din tinerete, s\u00e4 fie apitanul pamlintului si pe cei care erau s6, piari i-a adunat. el sit se rilzboiaaci cu pi-rag\/Mil. Ins& Apoloniu a str6,ns pe p6,g\u00e4ni lar voi toti care impliniti legea, adunati-vii toti i razbunati poporul si o mare oeste din Samaria, ca s\u00e4 se vostru! lupte lmpotriva lui Israil. Rispl\u00e4titi pralg\u00e4nilor pentru ceea Dar errand luda a prins de veste, ce ne-au pricinuit i piziti poruncile i-a iesit inainte, I-a infr6,nt i 1-a omorit. legii !* atunci au pierit multi dusmani, iar cei ce au mai riramas au luat-o la fug6,. Apoi el i-a binecuv\u00e4ntat ii s'a $i ei le-au luat o bogata prad6,, adtraogat la p\u00e4rintii lui. iar luda a luat sabia lui Apoloniu El a murit in anul o sut\u00e4 patru- a folosit-o in \/apt& In toate zilele vieii lui, zeci i sase, i fiji siral 1-au ingropat gropnita pttrintilor sIti din Modein, i and a auzit Siron, cirapetenia intreg Israilul 1-a jelit cu jale mare. ()Oka din Siria, c6, luda straws o multime de oeste i o ceat6, de oameni 8. credinciosi, care au pornit eu el la Fa piale vitejepti ale lui Iuda Mctcabeul pi rralzboi, faima \/ui. luda cu mica sa (Ore In- zis In sine: Face-mi-voi un \/range pe Apoloniu. Antioh dcl porunccl renume i voi dob6,ndi fainarat in lui Lisias aci porneascd rdzboiulimpotriva riratie i voi lupta cu luda cu oamenii lui, care au dispretuit porunca impara- Gorgias, generalul lui Lisias. tului!* i in local lui Matatia a venit fiul $i a pornit din nou la n\u00e2val\u00e4 cu s\u00e4u luda, numit Macabeul. o puternicira armatii de pagfini, ca s\u00e4-1 ajute fa se riizbune Impotriva fiilor lui i 1-au ajutat pe el toti fratii lui toti cati se alaturaseri de p\u00e4rintele Ins\u00e4 cfmd ajunsese aproape de sui\u00a7ul Bethoronului, luda fi iei fnainte lui, i Cu voie bun\u00e4 au inceput rirazboiul cu cativa oameni. pentru Israil. 1031","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3 Si dad, au vizut ostirea care le mai nainte, nemai putind si &al fat\u00e4, iesise inainte, ei au zis lui luda: it Cum cheltuielilor i darurilor, pe care el le putem noi atad de putini s5, ne lupt\u00e4m diduse mai eu &amide 0 mai din bel- cu o armat5, atit de mare, mai ales sug cleat impiratii, inaintasii lui. eft noi suntem osteniti i nici m\u00e4car n'am luat nimio in gur\u00e4, ! In aceastit mare incureiturg, el Dar luda zise: o Este foarte cu pu- s'a hotirit si plece in Persia, ca s\u00e4, string& tint& ca multi si cad& in m\u00e2inile celor putini, i pentru Dumnezeu din ceruri &rile t\u00e4rilor supuse i si aduci multi nu este nici o deosebire dac5, mintuirea vine prin multi ori prin putini, bani. Fiindc5, biruinta in lupti nu se De aceea a Fasat peste trebile reazimit pe mitrimea oastei, ci puterea vine de la Dumnezeu din ceruri. pitr5,tiei, de la fluviul Eufratului i ping Ei inainteaz5, impotriva noastrg la granita Egiptului, pe Lisias, unul plini de trufie i de f\u00e4nidelege, ea si dintre coi mai cu vazi boieri i care ne piarzit pe noi, pe femeile 0 pe copiii era 0 din familia impiriteascit, nostri, i 85, ne j\u00e4luiasci, Noi ins\u00e4 ne lupt5,m pentru viaja Precum i si se ingrijeasci de noastr5, i pentru legea noastr\u00e4. Si Dumnezeu li va sfirima Main- cresterea fiului situ Antioh, p5,n5, la in- tea ochilor nostri; you& deci s5, nu vi toarcere. fie Mc& de ei!* Si dup5, ce a sfirsit vorba, el s'a Si i-a incredintat jumitate din repezit dinteo data iar Siron armatele sale, precum i elefantii i i-a impreuni cu oastea lui au fost zdrobiti dat i deplini putero pentru aducerea la In fata lor. indeplinire a tuturor planurilor sale, Si i-a urmitrit p\u00e4n5, la povilrnisul asijdere a si indreptiri mai cu seam& pen- Bethoronului. p5,n5, in cimpie, 0 au clzut tru toti locuitorii Iudei i ai Ierusalimului, dinteinsii opt sute de insi, iar ceilalti au fugit la Filisteni. Impotriva cirora trebuia s\u00e4, tri- Atunci a inceput si se r5sp\u00e4n- mit\u00e4, ostire ca s5, sf\u00e1rime cu des\u00e4vir- deasc5, frica de luda 0 de fratii lui sire dirzenia lui Israil i r5,m5sita Ierusa- groaza printre toate neamurile megiese. limului 0 si steargit din acest loe amin- tirea lor, Numele lui ajunsese p5,n5, la ure- chea impiratului, lar de rizboaiele lui Si si aseze striini in tot cuprinsul povestea toat\u00e4, lumea. tirii, iar tara si le-o imparti prin sorti. Cand Antioh a aflat despre aceste lucruri, urgia lui s'a aprins 0 el a tri- Apoi impliratul a luat cealalti ju- mis ca si se strings& toati armata mittate de oeste 0 a plecat din capitala sale, o armatil daft', din cale sa Antiohia, in anul o slit& patruzeci de puternic5,. Atunci el a deschis vistieria sa sapte, a trecut Eufratul 0 a stribi,tut si a plitit solda armatei sale pe un an, t\u00e4rile cele de sus. apoi a vestit-o ca si fie gata pentru once nevoie. Dup5, aceasta, Lisias a ales pe i cand a vitzut 6, nu mai are bani in vistierie i c5, dirile t\u00e4rii s'au Ptolomeu, fiul lui Dorimene, pe Nica,nor imputinat din pricina riscoalei si a asu- si pe Gorgias, cgpitani viteji dintre prie- tenii impara,tului, pririi care se deslintuiser5, in tari pentru desfiintarea datinelor strivechi, Pe care i-a trimis cu patruzeci S'a temut ca si nu-i lipseasci banii, dupg cum s'a intimplat adesea de mii de pedestrasi i apte mii de 05,- lgreti, ca s\u00e4, nivileasci in tara lui luda si s'o pustiasc5 intocmai dupti porunca Si ei au poniit cu toati ostirea Ion i c\u00e2nd au intrat in Iudeea, au ti- b5,rit in yes, u\u00e2ngi Emaus. Si and negutatorii t\u00e4rii au rains de veste despre ei, au venit in tabiri cu mult aun cu mult argint, precum cu dituse, ca si cumpere robi pe fiii lui Israil. La accost& ostire s'a adiugat ostirea din Siria 0 cea din tara Filiste- nilor. 1032","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4 i vizitnd luda i fratii lui c ne- 66. Pe urmi a poruncit celor ce-si norocirea era tot mai ameninttttoare si oastea vrijmasit titb\u00e1rise in tinutul zidiseri case, color ce se insuraserlt, celor ce-si didiserii, vie i celor pe care i-ar fi lor, \u00ec prinzind de veste despre porunca apucat frica, 5 se intoarci acasi,, asa impiratului ea IA pritplideasci i si cum serie legea. nimiceasci, poporul, ia Au zis unii mitre altii: S\u00e4, ne Bi oastea a pornit Indat\u00e1 tib\u00e1rit la miazi-zi de Emaus. sculim impotriva nimicirii norodului i atunci luda le-a spus: Fiti nostru si si luptim pentru popor gata i ostasi viteji I pentru templu!* 69. Cad este mai bine sit .murim in i obstia poporului s'a adunat ca lupti, dead si ne uitim la nenorocirea s\u00e0, fie gata de lupti i ca sit' se roage poporului si a templului nostru. si cearit de la Dumnezeu milostiva sa 60. i asa cum a hotirit Dumnezeu Indurare. din ceruri, a44a si fie!\u00bb Dar Ierusalimul era firii, locuitori \u00e7i pustiu i nici unul din fili s\u00e1i nu intra, nici nu iesea; templul era cillcat in 4. picioare i str\u00e1inii s\u00e0l\u00e3luiau in cetate; Ierusalimul era sitlasul piginilor. Veselia InIrdngerea lui Gorgias ; infrtingerea lui lui Iacob piense, iar flautul si harpa Lisias. Curdfirea templului din Ierusalim. amutiserit. Inzestrarea lui cu noi odoare Mute. Min- i dupit ce s'au adunat, au purees firea altarului pi a templului. Intdrirea la Mitpa, in preajina Ierusalimului, unde fusese alt\u00e4dati locul de rugiciune al lui cetd\u00e7ii Betfur, ca pazei inspre Edom. Israil. Apoi, in ziva aeeea, ei au postit Atunci Gorgias a luat cu sine cinci s'au imbricat eu vesmint de jale, si si-au presitrat cenusii, in cap si si-au mii de pedestrasi i o mie de clilireti sfitsiat vesmintele lor, unul i unul, i castes, a pornit noap- i au deschis cartea legii, una dinteacelea pe care o ciutau pitg\u00e4nii tea, ea zugr\u00e4veasci pe ea chipurile ido- Ca si cadi peste oastea Iudeilor lilor lor. i au adus oditjdiile arhieresti, loveascii, firi, de veste. i oamenii p\u00e4rga i zeciuielile, precum si pe nazireii eare-si impliniseri vremea juruintii cetitti le-au fost chl\u00e4uzi. i au inceput s\u00e1 strige din fits- Dar cind ludo, a prins de veste, puteri la cer i si zici: i Ce s\u00e1 facem cu acesti oameni i incotro si-i ducem? a pornit cu ostasii ca s\u00e4 bovesc\u00e1 oastea impiratului, care t\u00e4bitrise la Emana, Templul tiu a fost cilcat in picioare si a fost pingirit, iar preotii At\u00e4ta vreme c\u00e1t oastea era im- pristiati afar& din ta,biri. Val jelesc stunt ! C\u00e2nd Gorgias a ajuns in tabira B*1 iati c\u00e1 p\u00e1g\u00e2nii s'au adunat lui luda si n'a dat de nimeni, s'a due impotriva noastri ca s\u00e1 ne piarzi,. Tu stii ce pun ei la cale impotriva noastri! caute in munti, cici cugeta: i Ei Cum putem dar si, stam in fate lor Mfg ajutorul au?* fug de noi !* Apoi au sunat din trimbiti i au strigat cu putero. Dar in revirsat de zi, ludo s'a i dupit aceasta, luda a pus pitani peste poporul cel rizboinic: capi- arittat in ses cu trei mii de insi, ins& tani peste mii, sutasi si ciipitani peste far& at\u00e4tea platose i s\u00e4bii c\u00e2t le-ar fi oincizeci si peste zeci. fost voia. i v\u00e4z\u00e2nd oastea pigitnilor mai puternici si mai inzimatit i citl\u00e4reti iscu- siti in mestesugul rizboiului, c,are ficeau de straji imprejurul ei, A zis ludo voinicilor care erau cu el: 4 De multimea lor s\u00e1 nu vit temeti de niivala lor sit nu v\u00e4, inspitim\u00e4ntati! Ci aduceti-vit aminte de felul cum stramosii nostri au fost izb\u00e4vit\u00ec in Marea Rosie, cind Faraon ii urm\u00e4rea cu oeste puternici. 1033","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4 Si acum s strigitm la cer, Cu lar el, and a auzit aceasti, veste, dejdea c Dumnezeu Ii va aduce aminte si-a pierdut cumpatul i s'a mahnit, fi-. de leglimantul ficut cu stramosii indcit toate planurile lui impotriva lui zdrobeaseft astazi in faja nostril' aceasta Israil dadusera' grey si mai eu seama cit porunca imparatului nu fusese ostire, Ca si stie toate neamurile c este In anul urmator, Lisias a strans cineva care izbaveste pe Israil ! * o armatit' aleasa de saizeci de mii de Si cand piganii si-au ridicat ochii pedestrasi i cinci mii de calareti ca ea se \u00e7i i-au vizut c inainteazit spre ei, lupte impotriva lui Israil. Au iesit din tabitri ea s\u00e0 se 6'2- boiasca, iar cei care erau cu luda au Si ei au intrat in Edom i tabi- sunat din trambit\u00e4, Si au inceput lupta. Rigitnii au rifa' la Bettur, iar ludo pomise impotriva fost infranti si au luat-o la fug& in see, lar intreaga coada a ostirii a cizut lor in fruntea unei cete de zece In ascutisul s\u00e1biei, i Iudeii i-au urmiirit pan& la Ghezer trt pang in F}esul Edo- de insi. mului si al Azotului si al Iamniei, si au Cind a vizut el oastea cea puter- pierit din ei trei mii de insi. Intorcandu-se luda impreuni, cu nica, a inceput sit se roage si a zis: Pros- oastea lui de la infrangerea lor, fii tu, Doamne, Mantuitorul lui A zis norodului situ: H Nu vi, laco- raiti la prada, fiindca ne asteapta iarisi Israil, care ai zdrobit puterea uriasului o lupta: prin mina robului tau David si ai dat Gorgias si armata lui sunt aproape tah\u00e1ra Filistenilor in mina lui Ionatan, de noi, in munte: fiul lui Saul, si a scutierului situ. acum cu tirie vrajmasilor nostri i luptati-vi Di si aceasti, Wire in mainile cu ei, iar dupit aceasta pritdati firi fric\u00e4. * poporului titu Israil, ca sa riming, de Si luda nici nu isprivise vorba, rusine cu toati pedestrimea si cu toatit iat\u00e0, c\u00e0 o ceati de ostasi ai lui Gor- gias se lasa din munte. caldrimea. Ei au vazut c\u00e4 ai lor fugisera Iudeii adusera foo taberii, deoarece Insuflit-le teami! Piardit-si cum- fumul care se z\u00e4rea arata, ceea ce se in- pittul si si tremure din pricina infran- gerii lor ! tamplase. Cand si-au dat seama, s'an ingro- Doboari-i cu sabia celor ce te zit, si mai vazand si pe luda gata de luptit in yes, iubesc pe tine si sit te laude pe tine toti cei ce cunosc numele tau! Au fugit cu totii in Ora Filis- Si ei s'au prins in lupt\u00e0, si din tenilor. oastea lui Lisias au cazut in fata Iudeilor Si luda s'a intors si jtifuiasei cinci mii de insi. tahara. Si au luat mult aur si argint si porfira violeta i stacojie si tot felul de Cind a vazut Lisias infrangerea lucruri scumpe, ostirii sale si birbatia ostirii lui ludo, care era gata ori s\u00e0 triiasca cu cinste, lar la intoarcere au cantat sla- ori si moarii, s'a tutors la Antiohia. voslavii, prosliivind pe Dumnezeu din Si el a nitimit streini cu gandul ca sit ceruri: Cit este bun, cit in veac tine intre din non In Iudeea cu oeste prospita. mila lui !*, Atunci ludo a zis fratilor Fiindcit in ziva aceea Israil avusese parte de o mare biruinti. *lath:4 pe vrajmasii nostri nimiciti 1 Toti piganii care scipasera se Si curitim iarasi templul si sa-1 sfintim ! * indreptara spre Lisias si-i vestiri cele ce se fntamplasera. Si toatit oastea s'a adunat si s'a suit pe muntele Sionului. Vizand templul pustiu, altarul de jertfii, pangitrit, portile arse, pi in curti ea in padure, si chiliile mate, Si-au sfasiat hainele si au izbuonit In plans, si-au pre,sltrat cenusit in cap, Si au cazut cu fata la pamant, au sunat din trambite si au stiigat la cer. 1034","CARTEA !M'ATA A MACABEILOR, 5 Atunci luda a poruncit une (seto au dres t'Ole i chiliiie ciirora le-au 840- de ostaai s\u00e4, se lupte cu cei din cetate zat pana cand ei vor curitti templul. i poporu\/ s'a veselit cu veselie Atunci el a ales preoti f\u00e4rit pri- mare, fiindca ocara pricinuit\u00e4 de pa- hana credincioai legii, gitni fusese indepartata. Care au curatit templul ei au dus Dupi aceasta,, luda. impreunii, cu inteun loo necurat pietrele altarului fratii lui i cu obatia lu\u00ed Israil au hota- rit ca ziva sfintirii altarului sa se paz- idolesc. nuiasea an de an, la vremea ei, incepand de la douazeci i cinci Chislev, timp de Apoi ei au facut sfat ce 86, faca, opt zile cu bucurie i cu veselie. ei cu altarul cel pangarit al arderilor de tot, In vremea aceea au int\u00e4rit muntele Sionului cu ziduri imite de jur-imprejur Si au ajuns &j'Ame, ca sa nu Qi \u00b0u turnuri tari, ca nu cumva sa, vin\u00e4 fie pricinit de ruaine o data, ce pilganii pangitrisera. i ei au d\u00e4rilmat altarul, pagitnii i si calce in picioare templul lar pietrele le-au dus in muntele cel sfant, dupil cum fitcuserit mai inainte. templului inteun loo potrivit, pana ce Si au pus inteinsul straja ea sa-1 va veni un profet care sit ia o hotarire pentru ele. pilzeasca i sa-1 intareascii. Si au int\u00e4rit cetatea Bettur, care sa apere poporul Si au luat pietre necioplite, dupii cum serie in lege, a't au zidit un altar nou, dinspre Edom. dup\u00e2 chipul celui de mai nainte. 5. Ei au zidit Sfanta din nou, cal ai lituntrul templului ai au sfintit curtile; luda pornepte cu rdzboi impotriva Baianifilor i Amonirilor. luda se Facut-au sfinte odoare noi, au pus candelabrul la locul lui in templu, duce in Galaad pi Sinum in Galileea, ca sd libereze pe fratii lor ameniMati cu nimi- altarul t\u00e4m\u00e4ierii ai masa punerii painllor inainte; eirea. lzbanzile lor si intoarcerea in ludeea. Au aprins tiimaie pe altar, au Cand au auzit paganii din vecina- aprins candelele din candelabru ai au tate di altarul fusese din nou zidit templul fusese sfintit ca mai nainte, luminat templul; s'au necajit foarte, Au pus pe masa, paini ai au pus ai Si s'au hotarit sa, starpeasca, pe cei din neamul lui Iacob din mijlocul catapeteazma. i dup6, ce au dus la lor a't au ineeput prigoneasca ai capat tot ceca ce-ai puseserii in gand ma,celareasca. s'A faca, Atunci Iuda a pornit cu ra,zboi impotriva fiilor lui Esau din Edom, in In anul o Bufa patruzeci vi opt, tinutul Acrabatene, fiindca ei navaleau In luna a noua, care este Chislev, in mereu peste fili lui Israil. i dupg, ce i-a ziva a dolfitzeoi \u00ec cincea, s'au sculat infra,nt cumpla, i-a supus si le-a luat de dimineatit, bogate Dar el ai-a adus arninte qi de Baia- Si au adus \u00a1eras& pe altarul arde- niti, care erau cursa, i smintealit pentru rilor de tot cel nou, pe care il facuserit. popor, fiindc6, Il p\u00e4ndeau mereu pe In ceasul i in ziva in care cale. El i-a inchis in turnurile lor, i-a pangariserii p\u00e4gftnii, altarul a fost sfintit impresurat i i-a ucis ai a dat foo tur- din nou cu cantad de lauda, insotite de nurilor cu tot ceca ce era inteinsele. harfe, de alitute ai de chimvale. Apoi a trecut la Amoniti, unde a dat peste o oaste puternica i nume- Atunci tot poporul a cazut cu fata roas6 in fruntea carda se afla, Timotei la pamant ai s'a inchinat ai a proslitvit capitanul. pe Dumnezeu din ceruri, care le diduse izband\u00e4. Si au priznuit sfintirea altarului opt zile tfi au adus arden i de tot cu veselie ai au adus jertfe de pace ai de lauda; Apoi au impodobit fata templu- lui ou oununi de aur i cu paveze tnici, 1035","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 5 $i s'a misurat cu el in multe ea la trei mii de insi. $i el a luat o bogati si 1-a infrint ki I-a nimicit. pradit. $i dup\u00e4, ce a cuprins Iazerul cu Apoi a luat pe Iudeii pe care i-a asedirile din jur, s'a intors in ludeea. gisit in Arbata, impreuni cu femeile Dupi, aceasta p\u00e1g\u00e2nii din Galaad copiii i toate cite le mai aveau, i cu mare bucurie i-a dus in Iudeea. s'au strins impotriva Israilitilor care Dupit aceasta, Judo Macabeul, im- locuiau in tinutul lor, ca stirpeascii, preuni cu fratele situ Ionatan au trecut dar ei au fugit in cetittuia Datema, Iordanul si s'au infundat in pustie cale de trei zile. $i au trirais scrisori lui luda fratilor lui ou urmiitorul cuprins: Pigi, $i. ei au dat peste Nabateeni care i-au primit prieteneste i le-au povestit dimprejurul nostru s'au strins impo- tot ceca ce se intimplitse cu fratii lor triva noastrit ca CA, ne starpeascit, In Galaad, $i se pregitesc s\u00e4, nivileaseit in i di multi din ei sunt inchisi in cetatea in care noi am fugit, iar Timotei este in fruntea otirii lor. Bosra, Beter, Alema, Casfon, Mached Carnaim, cetiti mari i intitrite, Vino acum i ne scapii, din mina lor, eici multi dintr'ai nostri au si cfaut. Dar si in alte cet\u00e4ti ale Galaadului se mai anti inchisi, iar protivnicii Ion Toti fratii nostri din tinutul Tubi s'au pregitit ca de miine s\u00e9. n\u00e4v\u00e3leasc\u00e4 au si fost omoriti, i protivnicii nostri au dus in robie pe femeile qi pe copiii lor, asupra cet\u00e4i1or, si le cuprindii, i inteo singuri zi s\u00e9. stirpeascit pe toti Iudeii si au jefuit averea lor. $i au omorit dintr'i nsele. aproape o mie de insi.* Atunci luda s'a intors pe neastep- $i tocmai citeau scrisorile lor, cind tate cu oastea sa in pustie spre Beter. au sosit din Galileea alti soli, eu hainele El a cuprins cetatea, a omorit, treand sfilsiate, aducand aceasti veste: prin aseutisul sibiei. toatit partea bar- biteasci, a luat o pradli bogatii si a dat a Ptolemais, Tirul, Sidonul i toat\u00e4, foe cetitii. Galileea cea p\u00e2g\u00e2n\u00e9. s'au adunat ca si Apoi in timpul noptii el a pornit de acolo si a mers pin& la cetatea Da- ne nimiceascit ! tema. Cind ludo, si poporul au auzit Dimineata, eind au ridicat ochii, aceastit veste, ei au strins o mare adu- au vizut oaste nenumitrati. care ducea scari i masini de impresurare, ca si nare ca sit ehibzuiascli ce id. facit pentru cuprindi cetatea i erau gata sit inceapit fratii lor care erau atilt de strimtorati nfivala. de duqmani. $i dad, a viizut ludo c\u00e9. lupta Atunci ludo a zis fratelui siu incepuse si eit, zarva din cetate se ridica pti,nit la cer de sunetul trttmbitelor si de Simon: a Alege oameni i du-te de libe-. strigittul cumplit, reazit pe fratii tiii din Galileea, iar eu si ou Ionatan o s\u00e9. ne ducem in Galaad A zis ostasilor din ostirea lui: Luptati-v\u00e4, astizi pentru fratii vostri! In Iudeea el a litsat de pazil pe $i cu trei cete de oameni le-a s\u00e4,rit Iosif, fiul lui Zaharia, si pe Azaria, cape- tenia poporului, impreunit cu cealaltit In spate, apoi au sunat din tr\u00e2mbite parte a armatei, si au sunat de rugiciune. $i le-a poruncit astfel: i Ctirmuiti Mud a cunoscut Timotei ci este poporul acesta, Iris\u00e9. pima la intoarcerea Macabeul, a fugit din fata lor. $i el i-a biitut cumplit si au cizut dintre ei in noastri nu vi prindeti la luptit eu ziva aceea ca la opt mii de insi. p\u00e4g\u00e2nii s. Dupi aceasta s'a indreptat spre $i Simon a luat trei mii de oameni Mitpa, a nivitlit asupra ei, a cuprins-o, a pridat-o i i-a dat foc. ea sit, plece in Galileea i Judo opt mii ca si. plece in Galaad. $i a plecat Simon in Galileea si s'a mitsurat cu p\u00e4g\u00e9.nii in multe si a zdrobit pe pilgini, $i i-a urmirit pin& la poarta Ptolemaisului. $i au clizut dintre pigani 1036","CARTEA ils,ITAIA A MACABEILOR, 5 De acolo a pornit si a cucerit Ingidu4i-ne si trecem pe pilmintul Casfon, Mached, Beter, precum i toate vostru ca s\u00e1 ajungen in tara noastri, cetettile Galaadului. Dupit aceste \u00eent\u00e2mpl\u00e4ri, Timotei cad nimeni nu vi va face nici o pagub5,, a adunat alti ostire si a tiibirit in fata ci numai s\u00e4 trecem pe jos \u00bb. i n'au voit Rafonului, dincolo de riu. si-i deschidit. Si Iuda a trimis oameni ca si iscodeasci tab\u00e4ra, i i-au adus vestea Atunci ludo a poruncit si se dea aceasta : Toti piginii din vecinittate de veste ca fiecare costal) s\u00e1 poposeasci s'au stritns la ei si alcituesc o foarte cu tabitra unde se all\u00e1. mare ostire. Si ostasii au poposit cu tabb,ra De asemenea si-au tocmit si Arabi, s'au luptat impotriva cetittii toati oeste de ajutor, care se all\u00e1 dincolo de ziva i toatit noaptea aceea, i cetatea gata s\u00e1 inceap5., lupta cu tine. \u00bb a cizut in mina lui. Atunci luda a pornit in intimpinarea lor. Si Timotei a zis cipeteniilor ostirii Si el a trecut toati part,ea barbit- sale, in timp ce Judo i cu ai lui se apro- tease& prin ascutisul s\u00e4biei, iar cetatea piau de riu: Dacil el se nipusteste a d\u00e4rilma,t-o din temelie i, dupi ce a mai tut& impotriva nowt* nu putem jefuit-o, a trecut prin cetate pe deasupra si-i tinem piept, fiindcgt el ne covirseste, hoiturilor. iar ciao& de team& eta Cu oastea dincolo Apoi au trecut lordanul si au de ritu, s\u00e1 ne arunciim asupra lui si-1 vom dovedi s. ajuns in sesul cel mare ling& Betsean. \u00b0and luda a ajuns aproape de r\u00e4ul cu api, a poruncit clipeteniflor Si in tot timpul Judo a stat la oastei: s Nu ingicluiti niminui sii, se opreasci, aici, ci toti sit intre in luptii! coada otirii, adunind pe cei care rimi- Cind el a trecut cel dintii din- neau In urm\u00e1 i imbilrb\u00e4t\u00e4nd poporul, colo pi s'a n\u00e4pustit impotriva lor im- pin& ce a ajuns Ora lui luda. preunii cu oastea lui dupgt, el, pigitnii au fost infr\u00e4nti, au aruncat armele i au Dap& aceasta ei s'au suit in mun- fugit in templul din Carnaim. tele Sionului cu bucurie si cu veselie Atunci el a cuprins cetatea si a si au adus arderi de tot, fiindcit ei se dat foe templului i tuturor celor ce se intorseser5, cu bine, fiat s\u00e1 piardi pe aflau inteinsul. Asa a fost infrint Car- nici unul din ei. naimul EA ei n'au mai putut sit se impo- In vremea cand Judo i Ionatan triveasa lui Judo,. se aflau in Galaad, iar Simon, fratele Dupi aceasta, Lida a adunat pe lor, in Galileea, in fata cetiltii Ptole- toti Israilitii care se g\u00e4seau in Galaad, de la mic piing,: la mare, cu femeile mais, ou copiii, si Cu tot avutul lor, o foarte Iosif, feciorul lui Zaharia, i Azaria, raare tab\u00e2r\u00e4, ca due& in Iu- cipeteniile ostirei, afland despre faptele deea. vitejesti i despre bitfiliile pe care ei le diduser\u00e4, Si ei au ajuns pinit la Efron, cetate foarte intitrit\u00e4 si mare, asezat5, Au zis: o i noi vrem s5, ne fa,cem bite\u00b0 trecitoare, incit nimeni nu putea faim5, i sit ne ducem ca s\u00e1 ne r\u00e1zboim sit coteasc5, nici I dreapta, nici la stinga, oi trebuia sit treac\u00e4 prin ea. Cu pagginii cu care ne megiesim I Locuitorii cetittii huffs inchiseseri Atunci ei au dat de stire oamenilor portile i trintiseri grimezi de pietre inteinsele. din ostirea lor si au pornit impotriva Atunci Lida a trimis la ei crainici ea sit-i ja cu binisorul i si le spunit: Iamniei. Dar Gorgias, impreun5, cu oamenii lui au iesit din cetate i au inaintat impotriva lor, ca si se batit cu ei. Insi Iosif i cu Azaria au fost pusi pe fugi i au fost urmiriti pin& la granita Iudeei, i in ziva aceea au cizut din ostirea lui Israil clout\\\" nui de insi. Si asa ostirea a suferit o mare infr\u00e4ngere, fiindcit n'au ascultat pe Judo si pe fratii lui, inchipuindu-si 0, pot si ei s\u00e1 faci, fapte vitejesti. 1037","CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 6 Insi ei nu erau din neamul acelora Lisias, care inaintase in fruntea prin mane, citrora Israil avea s\u00e4 ajungit unei armate puternice, fusese silit sa la biruinta. fug& din fata lor ; ei se intitrisera cu arme, luda cel viteaz i fratii lui au fost slaviti de tot Lsrailul i de toti cu oaste i cu multe prazi pe care le orisiunde s'ar fi auzit de numele lor, hissed), de la ostirile biruite; Si se adunan in jurul lor ca sit le Niraicisera uriciunea pe care o zidise fad, urari. el pe altarul de jertf\u00e4 din Ierusalim, Si luda a pornit din non ca ea se templul fusese inconjurat cu ziduri inalte bath cu fiii lui Esau in tara de la miazit-zi. ea i mai inainte si tot asa i cetatea El a cucerit Hebronul i satele hive- Began cinate, i-a dartimat intariturile, iar tur- nurilor celor de jur-imprejur le-a dat Auzind aceste vesti, imparatul fu ingrozit i zdrobit. El caul la pat i din foc. pricina aceasta se fmbolntivi de m\u00e1l- nire, c\u00e1 vointa lui nu se implinise. Apoi a pornit sit se due& in tara Filistenilor i a trecut prin Marea. Si a stat in pat mai multe zile, In ziva aceea au cazut i cativa Mudd, el cildea mereu in mare mihnire. preoti, fiindcit i ei voiau s\u00e4, faca fapte cand a simtit ca este aproape s\u00e1 moara, vitejesti, intrand in luptit ea niste nesti- A chemat pe toti prietenii lui b\u00e4duiti. Apoi luda s'a litsat spre Azot, in si le-a zis: Somnul nu ma mai prinde methnirea mi-a zdruncinat mima. tara Filistenilor, unde a ditramat altarele, Si am zis in mimo mea: Ce chin a ars chipurile idolilor i, dup.& ce a luat o si ce zbucium cumplit m'au cuprins pe begat& pradit din orase, s'a intors in mine, care eram bun i iubit in imparti- tia mea? Iudeea. Acum mi-aduc aminte de bleste- 6. matiile pe care le-am &cut in Ierusalira, cum am luat toate odoarele de aur Impciratul Antioh V Eupator ajunge int- de argint care se aflau acolo si am trimis pdrat In locul tat\u00e2lui sclu. Beizboiul din o oaste ca s\u00e4 nimiceascrt fartt cuvint pe ludeea. Bdteilia de la Bet-Zaharia. Impre- locuitorii din Judo. surarea Ierusalimului. Pacea cu ludeii. Stiu ea pentru toate acestea m'au 1. i pe citnd imparatul Antioh strii ajuns nenorocirile i bat): c\u00e1 mor in tara b\u00e1tea tinuturile cele de BUS ale tarii, streinti din pricina acestei mari m\u00e2hniri. * a auzit ca in Persia este un oras anume Elimais, vestit prin bogatie, prin argint Atunci el a chemat pe Filip, unul din prietenii s\u00e1\u00ed, i l-a pus peste tool& prin aur, imparatia lui, 2. Si templul care este in acest oras este foarte bogat i acolo se aflit scuturi Si i-a dat coroana, mantia de por- de aur, zale i alte arme pe care le liisase fir\u00e4, i inelul cu pecetia imparateascit, Alexandru, imp\u00e4ratul Macedoniei, fiul poruncindu-i s\u00e1 crease& pe fiul s\u00e4u lui Filip, care a domnit cel diritai ca sa-1 pregateascit s\u00e4, fie impiirat. imp\u00e4rat grec. 3. Atunci el a venit si a incercat s\u00e4, Si imparatul Antioh a murit acolo, cuprinda orasul i s\u00e4-1 jtifuiftsca, dar n'a In anul o Butt); patruzeci \u00ec noutt. izbutit, filndc\u00e1 planul lui fusese aflat. 4. Si. locuitorii s'au ridicat impotriva Citnd a aflat Lisias ea a murit lui la luptit, incttt el a fost silit s\u00e4 dea impitratul, a pus imparat pe .Antioh, inapoi i cu mare mithnire s\u00e4 se intoarca In Babilon. fiul lui, pe care II cre,scuse de th,nar, 5. Atunci a venit in Persia un crainie i-a pus numele de Eujiator. ca s\u00e4-1 vesteasca pe el c5, \u00b0stile care intraserl in luda fusesera infrante ; Castes, din cetate tinea incercuit pe Israil de jur-imprejurul templului cauta mereu sa-i facts', neajunsuri, iar pentru pagOni s\u00e4 le fie sprijin. Atunci Judo se hotari s'o pentru aceasta a adunat poporul cel riaboinic ca s'o impresoare. 1038"]
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
- 209
- 210
- 211
- 212
- 213
- 214
- 215
- 216
- 217
- 218
- 219
- 220
- 221
- 222
- 223
- 224
- 225
- 226
- 227
- 228
- 229
- 230
- 231
- 232
- 233
- 234
- 235
- 236
- 237
- 238
- 239
- 240
- 241
- 242
- 243
- 244
- 245
- 246
- 247
- 248
- 249
- 250
- 251
- 252
- 253
- 254
- 255
- 256
- 257
- 258
- 259
- 260
- 261
- 262
- 263
- 264
- 265
- 266
- 267
- 268
- 269
- 270
- 271
- 272
- 273
- 274
- 275
- 276
- 277
- 278
- 279
- 280
- 281
- 282
- 283
- 284
- 285
- 286
- 287
- 288
- 289
- 290
- 291
- 292
- 293
- 294
- 295
- 296
- 297
- 298
- 299
- 300
- 301
- 302
- 303
- 304
- 305
- 306
- 307
- 308
- 309
- 310
- 311
- 312
- 313
- 314
- 315
- 316
- 317
- 318
- 319
- 320
- 321
- 322
- 323
- 324
- 325
- 326
- 327
- 328
- 329
- 330
- 331
- 332
- 333
- 334
- 335
- 336
- 337
- 338
- 339
- 340
- 341
- 342
- 343
- 344
- 345
- 346
- 347
- 348
- 349
- 350
- 351
- 352
- 353
- 354
- 355
- 356
- 357
- 358
- 359
- 360
- 361
- 362
- 363
- 364
- 365
- 366
- 367
- 368
- 369
- 370
- 371
- 372
- 373
- 374
- 375
- 376
- 377
- 378
- 379
- 380
- 381
- 382
- 383
- 384
- 385
- 386
- 387
- 388
- 389
- 390
- 391
- 392
- 393
- 394
- 395
- 396
- 397
- 398
- 399
- 400
- 401
- 402
- 403
- 404
- 405
- 406
- 407
- 408
- 409
- 410
- 411
- 412
- 413
- 414
- 415
- 416
- 417
- 418
- 419
- 420
- 421
- 422
- 423
- 424
- 425
- 426
- 427
- 428
- 429
- 430
- 431
- 432
- 433
- 434
- 435
- 436
- 437
- 438
- 439
- 440
- 441
- 442
- 443
- 444
- 445
- 446
- 447
- 448
- 449
- 450
- 451
- 452
- 453
- 454
- 455
- 456
- 457
- 458
- 459
- 460
- 461
- 462
- 463
- 464
- 465
- 466
- 467
- 468
- 469
- 470
- 471
- 472
- 473
- 474
- 475
- 476
- 477
- 478
- 479
- 480
- 481
- 482
- 483
- 484
- 485
- 486
- 487
- 488
- 489
- 490
- 491
- 492
- 493
- 494
- 495
- 496
- 497
- 498
- 499
- 500
- 501
- 502
- 503
- 504
- 505
- 506
- 507
- 508
- 509
- 510
- 511
- 512
- 513
- 514
- 515
- 516
- 517
- 518
- 519
- 520
- 521
- 522
- 523
- 524
- 525
- 526
- 527
- 528
- 529
- 530
- 531
- 532
- 533
- 534
- 535
- 536
- 537
- 538
- 539
- 540
- 541
- 542
- 543
- 544
- 545
- 546
- 547
- 548
- 549
- 550
- 551
- 552
- 553
- 554
- 555
- 556
- 557
- 558
- 559
- 560
- 561
- 562
- 563
- 564
- 565
- 566
- 567
- 568
- 569
- 570
- 571
- 572
- 573
- 574
- 575
- 576
- 577
- 578
- 579
- 580
- 581
- 582
- 583
- 584
- 585
- 586
- 587
- 588
- 589
- 590
- 591
- 592
- 593
- 594
- 595
- 596
- 597
- 598
- 599
- 600
- 601
- 602
- 603
- 604
- 605
- 606
- 607
- 608
- 609
- 610
- 611
- 612
- 613
- 614
- 615
- 616
- 617
- 618
- 619
- 620
- 621
- 622
- 623
- 624
- 625
- 626
- 627
- 628
- 629
- 630
- 631
- 632
- 633
- 634
- 635
- 636
- 637
- 638
- 639
- 640
- 641
- 642
- 643
- 644
- 645
- 646
- 647
- 648
- 649
- 650
- 651
- 652
- 653
- 654
- 655
- 656
- 657
- 658
- 659
- 660
- 661
- 662
- 663
- 664
- 665
- 666
- 667
- 668
- 669
- 670
- 671
- 672
- 673
- 674
- 675
- 676
- 677
- 678
- 679
- 680
- 681
- 682
- 683
- 684
- 685
- 686
- 687
- 688
- 689
- 690
- 691
- 692
- 693
- 694
- 695
- 696
- 697
- 698
- 699
- 700
- 701
- 702
- 703
- 704
- 705
- 706
- 707
- 708
- 709
- 710
- 711
- 712
- 713
- 714
- 715
- 716
- 717
- 718
- 719
- 720
- 721
- 722
- 723
- 724
- 725
- 726
- 727
- 728
- 729
- 730
- 731
- 732
- 733
- 734
- 735
- 736
- 737
- 738
- 739
- 740
- 741
- 742
- 743
- 744
- 745
- 746
- 747
- 748
- 749
- 750
- 751
- 752
- 753
- 754
- 755
- 756
- 757
- 758
- 759
- 760
- 761
- 762
- 763
- 764
- 765
- 766
- 767
- 768
- 769
- 770
- 771
- 772
- 773
- 774
- 775
- 776
- 777
- 778
- 779
- 780
- 781
- 782
- 783
- 784
- 785
- 786
- 787
- 788
- 789
- 790
- 791
- 792
- 793
- 794
- 795
- 796
- 797
- 798
- 799
- 800
- 801
- 802
- 803
- 804
- 805
- 806
- 807
- 808
- 809
- 810
- 811
- 812
- 813
- 814
- 815
- 816
- 817
- 818
- 819
- 820
- 821
- 822
- 823
- 824
- 825
- 826
- 827
- 828
- 829
- 830
- 831
- 832
- 833
- 834
- 835
- 836
- 837
- 838
- 839
- 840
- 841
- 842
- 843
- 844
- 845
- 846
- 847
- 848
- 849
- 850
- 851
- 852
- 853
- 854
- 855
- 856
- 857
- 858
- 859
- 860
- 861
- 862
- 863
- 864
- 865
- 866
- 867
- 868
- 869
- 870
- 871
- 872
- 873
- 874
- 875
- 876
- 877
- 878
- 879
- 880
- 881
- 882
- 883
- 884
- 885
- 886
- 887
- 888
- 889
- 890
- 891
- 892
- 893
- 894
- 895
- 896
- 897
- 898
- 899
- 900
- 901
- 902
- 903
- 904
- 905
- 906
- 907
- 908
- 909
- 910
- 911
- 912
- 913
- 914
- 915
- 916
- 917
- 918
- 919
- 920
- 921
- 922
- 923
- 924
- 925
- 926
- 927
- 928
- 929
- 930
- 931
- 932
- 933
- 934
- 935
- 936
- 937
- 938
- 939
- 940
- 941
- 942
- 943
- 944
- 945
- 946
- 947
- 948
- 949
- 950
- 951
- 952
- 953
- 954
- 955
- 956
- 957
- 958
- 959
- 960
- 961
- 962
- 963
- 964
- 965
- 966
- 967
- 968
- 969
- 970
- 971
- 972
- 973
- 974
- 975
- 976
- 977
- 978
- 979
- 980
- 981
- 982
- 983
- 984
- 985
- 986
- 987
- 988
- 989
- 990
- 991
- 992
- 993
- 994
- 995
- 996
- 997
- 998
- 999
- 1000
- 1001
- 1002
- 1003
- 1004
- 1005
- 1006
- 1007
- 1008
- 1009
- 1010
- 1011
- 1012
- 1013
- 1014
- 1015
- 1016
- 1017
- 1018
- 1019
- 1020
- 1021
- 1022
- 1023
- 1024
- 1025
- 1026
- 1027
- 1028
- 1029
- 1030
- 1031
- 1032
- 1033
- 1034
- 1035
- 1036
- 1037
- 1038
- 1039
- 1040
- 1041
- 1042
- 1043
- 1044
- 1045
- 1046
- 1047
- 1048
- 1049
- 1050
- 1051
- 1052
- 1053
- 1054
- 1055
- 1056
- 1057
- 1058
- 1059
- 1060
- 1061
- 1062
- 1063
- 1064
- 1065
- 1066
- 1067
- 1068
- 1069
- 1070
- 1071
- 1072
- 1073
- 1074
- 1075
- 1076
- 1077
- 1078
- 1079
- 1080
- 1081
- 1082
- 1083
- 1084
- 1085
- 1086
- 1087
- 1088
- 1089
- 1090
- 1091
- 1092
- 1093
- 1094
- 1095
- 1096
- 1097
- 1098
- 1099
- 1100
- 1101
- 1102
- 1103
- 1104
- 1105
- 1106
- 1107
- 1108
- 1109
- 1110
- 1111
- 1112
- 1113
- 1114
- 1115
- 1116
- 1117
- 1118
- 1119
- 1120
- 1121
- 1122
- 1123
- 1124
- 1125
- 1126
- 1127
- 1128
- 1129
- 1130
- 1131
- 1132
- 1133
- 1134
- 1135
- 1136
- 1137
- 1138
- 1139
- 1140
- 1141
- 1142
- 1143
- 1144
- 1145
- 1146
- 1147
- 1148
- 1149
- 1150
- 1151
- 1152
- 1153
- 1154
- 1155
- 1156
- 1157
- 1158
- 1159
- 1160
- 1161
- 1162
- 1163
- 1164
- 1165
- 1166
- 1167
- 1168
- 1169
- 1170
- 1171
- 1172
- 1173
- 1174
- 1175
- 1176
- 1177
- 1178
- 1179
- 1180
- 1181
- 1182
- 1183
- 1184
- 1185
- 1186
- 1187
- 1188
- 1189
- 1190
- 1191
- 1192
- 1193
- 1194
- 1195
- 1196
- 1197
- 1198
- 1199
- 1200
- 1201
- 1202
- 1203
- 1204
- 1205
- 1206
- 1207
- 1208
- 1209
- 1210
- 1211
- 1212
- 1213
- 1214
- 1215
- 1216
- 1217
- 1218
- 1219
- 1220
- 1221
- 1222
- 1223
- 1224
- 1225
- 1226
- 1227
- 1228
- 1229
- 1230
- 1231
- 1232
- 1233
- 1234
- 1235
- 1236
- 1237
- 1238
- 1239
- 1240
- 1241
- 1242
- 1243
- 1244
- 1245
- 1246
- 1247
- 1248
- 1249
- 1250
- 1251
- 1252
- 1253
- 1254
- 1255
- 1256
- 1257
- 1258
- 1259
- 1260
- 1261
- 1262
- 1263
- 1264
- 1265
- 1266
- 1267
- 1268
- 1269
- 1270
- 1271
- 1272
- 1273
- 1274
- 1275
- 1276
- 1277
- 1278
- 1279
- 1280
- 1281
- 1282
- 1283
- 1284
- 1285
- 1286
- 1287
- 1288
- 1289
- 1290
- 1291
- 1292
- 1293
- 1294
- 1295
- 1296
- 1297
- 1298
- 1299
- 1300
- 1301
- 1302
- 1303
- 1304
- 1305
- 1306
- 1307
- 1308
- 1309
- 1310
- 1311
- 1312
- 1313
- 1314
- 1315
- 1316
- 1317
- 1318
- 1319
- 1320
- 1321
- 1322
- 1323
- 1324
- 1325
- 1326
- 1327
- 1328
- 1329
- 1330
- 1331
- 1332
- 1333
- 1334
- 1335
- 1336
- 1337
- 1338
- 1339
- 1340
- 1341
- 1342
- 1343
- 1344
- 1345
- 1346
- 1347
- 1348
- 1349
- 1350
- 1351
- 1352
- 1353
- 1354
- 1355
- 1356
- 1357
- 1358
- 1359
- 1360
- 1361
- 1362
- 1363
- 1364
- 1365
- 1366
- 1367
- 1368
- 1369
- 1370
- 1371
- 1372
- 1373
- 1374
- 1375
- 1376
- 1377
- 1378
- 1379
- 1380
- 1381
- 1382
- 1383
- 1384
- 1385
- 1386
- 1387
- 1388
- 1389
- 1390
