Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

["FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 16 fratilor dintre p\u00e1g\u00e4ni care Bunt in An- venise alitturi la lucrul evangheliei, nu tiohia Siria si Cilicia, mult\u00e4 s\u00e4niitate! trebue ia cu ei. Deoarece am auzit unii dintre noi, f\u00e4rii sit, fi avut porunca noastr\u00e0, ve- Deci s'a iscat ceart\u00e4, asa \u00eenc\u00e2t s'au nind la voi v'au turburat cu vorbele lor desp\u00e4rtit unul de altul. Barnaba a luat si au rfivapit sufletele voastre, zic\u00e2nd c\u00e4 trebue s vb.ti\u00ediati imprejur s p\u00e4ziti pe Marcu i a plecat cu corabia la legea, Cipru. Noi am glisit cu cale, intr'un g\u00e4nd Pavel. alegfindu-si pe Sila, a ple- fiind, s\u00e4, alegem barbati trimitem cat, incredintat de ditre frati darului la voi, impreun\u00e4 cu iubitii nostri Bar- naba si Pavel, Domnului, Oameni care 0-au pus viata lor pentru numele Domnului nostru Iisus Si stf\u00e4latiind Siria si Cilicia a intarit bisericile. Christos. 16. Drept aceea, am trimis pe luda pe Sila, care v\u00e4 vor spune i ei din gur\u00e4 Panel ia ca sine pe Timotei pi duce evan- ghtlia din Asia in Europa. Inhimpli\u00edrile aceleasi lucruri. Ciici Santul Duh noi am g\u00e4sit din Filipi. cu cale nu v\u00e4 mai impovitrAm cu nimic mai mult dealt cu acestea de nea- *i a sosit in Derbe 5i in Listra. piirat\u00e4 trebuinti: iat\u00e1 era acolo un ucenic cu numele Ti- motel, feciorul unei femei iudee credin- S\u00e4 v\u00eb feriti de cele jertfite idolilor cioase, dar al unui tat\u00e4 elin, si de situp) si de carne de dobitoc su- grumat si de desfr\u00e1nare. P\u00e4zindu-vi de Si care avea bune m\u00e4rturii de la acestea, va fi bine de voi. Fiti s\u00e4n\u00e4- fratii din Listra si din Iconia. tosi. Deci, cei trimii in solie au coborit Pavel a voit ca acesta vie im- In Antiohia, au adunat multimea \u00a35i au preun\u00e4 cu el si, luandu-1, 1-a t\u00e4iat impre- jur, din pricina Lideilor care erau in acole dat scrisoarea,. locuri; ciici toti stiau pe tat\u00e4l lui c\u00e4 era Si citind-o, credinciosii s'au bu- elin. curat de m\u00e1ngilierea aceasta. lar Iuda si cu Sila, fiind si ei pro- Si child treceau prin orase le diideau roci, au m\u00e4ngiliat, cu multe cuv\u00e2nt\u00e4ri, In grij\u00e4 s\u00e4 p\u00e4zeasc\u00e4, poruncile hot\u00e4,rite de si au intirit pe frati. apostolii si de b\u00e4tr\u00e4nii din Ierusalim. Dup\u00e1 ce-au zabovit catiiva vreme, Deci biseiicile se intilreau in arc- fratii i-au liisat cu pace s\u00e4 se due& la cei dint& i prisoseau la num\u00e4r. in fiecare zi. ce i-au fost trimis. Ci Sila s'a hotarit s\u00e4, r\u00e4m\u00e4n\u00e4. Si apostolii au trecut prin Frigia Galatia, opriti fiind de Santul Duh ea acolo. Iar Pavel si Barnaba petreceau in Et& propov\u00e4duiascii euv\u00e4ntul in Asia. Antiohia, inv\u00e4t\u00e4nd si binevestind, im- Ajung\u00e4nd in dreptul Misiei se in- preun\u00e4 cu multi altii, cuv\u00e4ntul Dom- cercau s\u00e4 ra- earg\u00e4 in Bitinia, dar duhul lui nului. Dar chip& un timp, Pavel a zis lisus nu i-a l\u00e4sat. cutre Bamaba: Haidem inapoi, cer- Atunci au mers de-a-lungul Misiei cet\u00e1rn pe frati, in fiecare oral in care am vestit cuv\u00e1ntul Doranului si sit vedem si s'au pogorit la Troia. Noapt,ea, i s'a arlitat lui Pavel o cum se afl\u00e4. Barnaba tinea s\u00e1 ja impreun\u00e4 cu vedenie: Un b\u00e4rbat macedonean sta ru- g\u00e4ndu-1 zic\u00e2nd: Treci In Macedonia pi ei si pe Ioan, care se numeste Marcu. ne ajut\u00e4! Pavel ins& socotea di pe Marcu, C\u00e2nd a vilzut el aceast\u00e4 vedenie, care se desp\u00e4rtise de ei din Panafilia si nu am cautat numaideat s\u00e1 ne facem drum In Macedonia, intelegand bine u! Dum nezeu ne chiamit sii, predic\u00e4m acolo evanghelia. Plec\u00e4nd cu corabia de la Troia, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli, 1239","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 16 Si de acolo, la colonia romana lui Dumnezeu ; lar cei inchisi ascultau Filipi, care este primul oras al acestei la ei. pirti a Macedoniei. lar in acest oras am Si deodatti s'a ficut cutremur r\u00e4mas cgteva zile. mare de p\u00e4in\u00e2nt, asa cti s'au zguduit temeliile temnitei i trite\u00b0 elipi s'au Sambiti, am iesit afar\u00e4 din poarta deschis toate usile i leg\u00e4turile tuturor cetitii, la un rtiu unde btinuiam cti este s'au dezlegat. loe de rugiciune, s't sttind jos vorbeam cu femeile care se str\u00e2nseserti. Atunci destepttindu-qe temnicerul viztind desehise usile inchisorii, a tras Ci o femeie temitoare de Dum- nezeu, cu numele Lidia, negutitoreasti sabia, gata sh-si ja viata, cilci credca de porfiri., de fel din orasul Tiatira, cei inchisi au fugit. a.se.ulta si ea. lar Dumnezeu a deschis inima ei ca si la aminte la cele griiite de Dar Pavel a strigat eu glas put,ernic dare Pavel. si a zis: Si nu-ti faci nici un ran, cui toti lar dupi ce s'a botezat si ea si suntem aici. lar el cerand lumin\u00e4, s'a repezit casa ei, ne-a rugat si ne-a zia De m'ati intiuntru i tremurand a ciizut inaintea socotit c\u00e4 sunt credincioasti Domnului, lui Pavel si a lui Sila; intrati j stati in casa mea. Si ne-a indu- Si scot\u00e2ndu-i afarti, dupti ce pe cei- plecat. lalti i-a ztivorit la loc, le-a zis: Domnilor. ce trebue sti fac ca sti m\u00e1 mtintuesc? Dar odati, pe and ne duceam noi la locul de rugiciune, ne a inttimpinat o Ci ei au rispuns: Crede in Domnul liana i te vei mtintui, tusi casa ta. roahti, care avea un dub pitonicesc si care, Si i-au predicat lui cuv\u00e2ntul Dom- ghicind, aducea mult distig sttipsinilor ei. nului i tuturor celor din casa lui. Si ea tinandu-se dupii Pavel si dupii Atonal el luandu-i la sine, in- noi striga i zicea: Acesti oameni mint teacel coas al noptii, a sptilat rtinile lor slujitori ai Dumnezeului celui prea inalt, si s'a botezat el si toti ai lui. numai- care vti vestesc vouti calea mantuirii. dectit. Apoi ductindu-i in casii, a pus Aceasta a fticut-o mai multe zile. masa si s'a veselit cu totii din oadi cui a Ci Pavel mtiniindu-se, s'a tutors i i-a ajuns sui creadti in Dumnezeu. zis duhului: In numele lui Iisus Christos, iti poruncesc sti iei afar& din ea. Si in Ctind s'a hicut ziuti, judeetitorii au aceeasi or\u00e4 a iesit. trimis pe lictori sui spunii temnicerului: D\u00e1 drumul aeelor oameni. Mud au vizut st\u00e4p\u00e2nii roabei cti lar temnicerul a spus cuvintele s'a dus nadejdea ctistigului lor, au pus acestea care Pavel, cti: pretorii au trimis m\u00e2na pe Pavel si pe Sila i i-au tarit in t\u00e2rg, inaintea, dregitorilor. vorbil sii fiti Iftsati liberi. Acum dar iesiti mergeti in pace. I-au adus la pretori \u00a7si au zis: Dar Pavel a rostit &titre lictori: Dupti ce, f\u00e1rti judecati, ne-au btitut in Acesti oameni, care sunt Iudei, turburii orasul nostru; piatti, pe noi care suntem cettiteni romani, ne-au bagat in inchisoare, acum ne Ei ne invatti obiceiuri care nouti, scot afar& pe ascuns? Nu asa! Ci sti vinti ca Romani, nu ne este iertat sti le pri- mim, nici ail, le facem. ei insisi sui ne scoatti Lictorii au spus pretorilor aceste Si s'a sculat i gloata impotriva vorbe. Si auzind cii sunt cettiteni romani. pretorii s'au temut. lor. Atunci pretorii le-au rupt vesmintele Deci au venit ffi i-au imbunat si au poruncit batti cu vergi. scotii,'ndii-i dart): i-au rugat sti piece din Si dup\u00e4 ce le-au dat multe lovituri i-au aruncat in inchisoare, poruncind oras. temnicerului si-i ptizeascti cu bun& pazti. Atunci ei iesind din inchisoare s'an Acesta primind o asemenea po- rune& i-a btigat in fundul temnitei dus in casa Lidiei, au vtizut pe frati, 1-au pieioarele lor le-a striins in butuci. mtinghiat si au plecat. .. Ci, ctitre miezul noptii, Pavel si Sila se rugau i ctintau etintece de laudi 1240","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 17 17. Atunci fratii au trimis degraba pe Pavel ca sa ajunga la mare; iar Silo si Pavel propoveidueste in Tesalonic, in cu Timotei au ramas in Bereia. Bereia si in Atena. Cei ce insoteau pe Pavel I-au dus Dupa ce au trecut prin Ainfipoli papa la Atena i, dupa ce au luat din prin ApoIonia, au sosit la TesaIonic, parte-i cuvant catre Sila i Tirnotei uncle era o sinagoga a Iudeilor. vie la el cat mai curand, au plecat, Dupa cum \u00eei era obiceiul, Pavel a intrat la ei i in trei Sambete le-a grh,it Asteptandu-i Pavel in Atena, duhul din Scripturi. lui era indarjit, cand privea acest ores plin de idoli. Dovedindu-le aratandu-le ca stos trebuia sa patimeasca i sit invieze Si statea de vorba in sinagoga err din morti acest Iisus pe caro vi-1 vestesc eu este Christos. Iudeii i cu prozelitii, iar in piatii, in Si unii dintre ei s'au induplecat au trecut de partea lui Pavel si a lui Sila, fiecare zi, cu cine se intillnea. tot asa, mare multime de Elini, tematori Cativa dintre filozofii epicurei de Dumnezeu i nu putine dintre femeile de frunte. stoici s'au nimerit in cale. Si unii in- Deci Iudeii care nu crezusera, um- plandu-se de pizm\u00e4 au luat cu ei pe trebau : Ce voieste sa ne spuna acest se- cativa oameni rid, din pleava targului, marrator de vorbe? Altii ziceau: Se pare au adunat gloate si au ridicat orasul in di este crainicul unor dumnezei streini, fiindca, binevestea pe Bsus i invie- picioare. Apoi, navalind in casa lui Iason. eiiutau pe apostoli rea. inaintea gloatei. scoata afarri, Atunci I-au luat cu ei, I-au dus in Dar neg\u00e4sindu-i, au tirrit pe Iason Areopag i i au spus: Putem sa f}tim pe cativa frati la mai marii orasului, noi care este aceasta invataturit, nouii pe strigand: Acesti oameni care au intors care o inveti tu? lumea pe dos au ajuns i aici. Si Iason i-a primit. Toti acestia lu- Caci tu aduci la auzul nostru ceca creaza impotriva randuielilor Cezarului, zicand di un altul este imparat, anume strein; voim deci s\u00e4. stim ce poate fi Esus. Si au turburat norodul si pe mai aceasta. Fiincica toti Atenienii ca i streinii marii orasului care ascultau acestea. Dar dupli ce au luat chezasie de la care st\u00e4teau in Atena cu nimic nu-si tre- Iason si de la ceilalti, le-au dat drumul. ceau vremea decat sa spuni ori sa aud\u00e2 Iar fratii au trimis indata noaptea ce mai este nou. pe Pavel si pe Sila la Bereia, care sosind acolo s'au dus la sinagoga Iudeilor. Ci Pavel stand in mijlocul Areo- Acestia erau mai m\u00e4rinimosi decat pagului a rostit: Barbati atenieni, voi sunteti in ochii mei, dupa toate cate vad, cei din Tesalonic ; ei primira cuvantul cu osebit de cucernici. toata osardia i zilnic cercetau scripturile ca s\u00e2 vadil dactt lucrurile sunt asa. Choi stfabatand orasul vostru si Multi dar din ei au crezut si din privind la ce va inchinati voi, am aflat si un altar pe care este scris: Necuno- Elini nu putini, atat din femeile de seam\u00e4 scutului Durnnezeu. Deci eu va vestesc cat si din barbati. vou\u00e4, pe cine voi cinstiti f\u00e4r\u00e4, sa-1 Cb,nd au aflat insa Iudeii din Te- salonic cum c\u00e2 Pavel a vestit i in Dumnezeu care a facut lumea Bereia cuviintul lui Dumnezeu, au venit aceasta i toate cele ce sunt inteinsa, aici co sit lilt:irate j s\u00e4, turbure mul- Bind Doranul cerului si al pamantului, nu locueste in temple RI:cute de mana timile. omeneascit, i nici nu-I slujesc maini omenesti. ciici n'are nevoie do nimio, de vreme ce el d\u00e4 tuturor via%\u00e4. suflare i toate, El a f\u00e4cut, dintr'un sange, in- tregul neara al oamenilor, ca s\u00e2 locuiasch peste toat\u00e4, fata p\u00e4m\u00e2ntului i a asezat de mai inainte vremurile i hotarele ase- zarii lor, 1241","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 18 Facandu-i sa, caute pe Dumnezeu cu mare zel, dovedind Iudeilor ca, Iisus dibuiasca, pang, cand vor macar cii, nu e departe de fiecare clintre este Mesia, noi. Dar ei stateau impotriva i huleau. Atunci Pavel si-a scuturat vesmintele Caci in el avem viata, in el ne a rostit care ei: Sangele vostru vie miscam i suntem, precum au zis si peste capul vostru! Eu n'am nici o villa. dintre poetii vostri: din neamul lui suntem i noi. De acum inainte mit voi duce la pitgani. Si trecand de acolo a intrat in casa Deci, dac\u00e2 suntem nes,m al lui unui prozelit cu numele Titiu Iustu, a chrui casa era alaturi de sinagoga. Dumnezeu, nu trebue sa credem c\u00e4 Dum- Dar Crispu, mai marele sinagogii, a nezeirea este asemenea cu aurul, sau cu crezut in Domnul, cu teat& casa sa ; asemenea multi din Corinteni, auzind pe argintul, sau Cu marmura cioplita de Pavel, credeau EA se botezau. mestesugul si de inchipuirea omului. Si Domnul a zis lui Pavel, noaptea, In vedenie: Nu te teme, ci vorbeste Dar Dumnezeu, trecand cu ve- nu tiicea, derea veacurile nestiintei, vesteste mum Pentru ea eu sunt cu tine i nimeni pe oameni ca toti, pretutindeni, s\u00e2 se nu va ciidea asupra ta ca s'a te vat:time. Ciici am mult popor in orasul acesta. pocaiasca,, Deci a stat in Corint un an si sase luni, invatand intre ei cuvantul lui Intrucat a hotarit o zi cand va sa, judece lumea cu dreptate, prin barbatul Dumnezeu. pe care 1-a randuit spre aceasta, dupti ce Dar pe cand Galion era procon- a pus credinta la indemana tuturor, in- sulul Ahaiei, Iudeii s'au sculat toti in- viindu-1 pe el din morti. tr'un cuget impotriva lui Pavel si 1-a- adus la scaunul de judecat\u00e0, Auzind ei despre invierea mortilor, Zicand: Acesta, indupleci pe oa- unii 1-au luat in ras, altii i-au spus: Te meni sa, se incline lui Dumnezeu afara vom asculta despre aceasta i alta, data,. din lege. Astfel Pavel a iesit din mijlocul lor. Ci ciind Pavel era gata sa, rispunda, Dar cativa barbati s'au alaturat Galion a rostit catre Iudei: Dac\u00e4 ar fi de el i au crezut, intre care Dionisie vre-o strambatate sau vre-o faptii, vi- Areopagitul si o femeie cu numele Da- cleani v'as asculta, o Iudeilor, precum maris i altii impreuna cu ei. se cade; 18. Dar blindcd. sunt neintelegeri des- pre invittatura i despre nume de dascitli Pavel se le,agei En Corint cm Acvila Priscila. A treia cdlcitorie a lui Pavel. despre legea voastra, singuri vedeti-vii Apolo in Efes. de ele. Judeclitor in aceste lucruri eu nu voiesc s\u00e2 fiu. Dupi acest,ea, Pavel a plecat din Si i-a gonit de la tribunal. Atena E3i a venit in Corint. Atunci toti au pus mana pe Sos- tene, mai marele sinagogei, bittut Acolo au gasit pe un Iudeu cu inaintea tribunalului. Dar Galion nu lua in seama nimio din acestea, numele Acvila, nascut in Pont, venit de curtind din Italia, impreuna cu Priscila Ci Pavel, dupi ce a stat inca multe femeia lui, in urna poruncii lui Claudiu zile in Corint, luat ramas bun de la ca toti Iudeii s\u00e2 piece din Roma, si a mers la ei. frati si a plecat pe apa, in Siria, impreuna cu Priscila si Aovila, care s'a ras pe cap, Si a IAMBS la ei, caci avea aceeasi la Chenhrea, caci avea o juruinta. Sosind in Efes, Pavel i-a lasat pe meserie i lucrau impreuna. Erau de ei acolo, iar el a intrat in sinagoga i a meserie tesatori de corturi. desehis vorba Cu Iudeii. Dar in fiecare Sambat\u00e4, Pavel ri- dica glasul in sinagoga i aducea la ore- dinti Iudei i Elini. Cand SiJa i cu Timotei au venit din Macedonia, Pavel propovaduia cuvantul 1742","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 19 Si ei 1-au rugat s r\u00e4m\u00e4nii. la ei Atunci Pavel a gr\u00e4it: Ioan a bo- mai mult\u00e4 vreme, dar Pavel nu s'a invoit, tezat cu botezul pociiintei, spun\u00e2nd no-. rodului sift cread\u00e2 in cel ce era di vie Ci despartindu-se de ei le-a spus: dupa el, adicit in Dais. Trebue, negresit, ca sarb\u00e4toarea care Auzind ei asa, s'au botezat in vine s'o fac la Ierusalim, dar cu voia numele Domnului Iisus. Domnului m voi intoarce iar la voi. lar cand Pavel si-a pus m\u00e4inile $i a plecat de la Efes, cu corabia. peste ei, Duhul Mat a venit asupra lor i vorbeau in limbi i proroceau. D\u00e2ndu-se jos la Cezareia, s'a suit la Ierusalim i, chip& ce s'a intalnit fr\u00e4- Si erau cu totii vreo doisprezece teste cu cei din Biserick a cobotit la Apoi a intrat in sinagoga si a pro- Antiohia. povaduit cu indfazneal\u00e4 timp de troj luni, tin\u00e2nd piept cu cuv\u00e4ntul i incre- Dup.& ce a stat cfitiva vreme, a dint\u00e4ndu-i pe Iudei despre lucrurile fin- purees i, str\u00e1batind de-a-r\u00e1ndul tinutul p\u00e4ratiei lui Dumnezeu. Galatiei si Frigia, a intirit pe toti uce- Dar unii erau inv\u00e4rtosati si nu se induplecau, b\u00e4rfind calea Domnului, nicii. inaintea multimii. Atunci Pavel s'a des- p\u00e4rtit de ei si a osebit pe ucenici, inv.& Intr'acestea, un iudeu cu numele t\u00e4nd in fiecare zi in F coala lui Tiranus. Apolo, niiscut in Alexandria, barbat in- Si aceasta a tinut vreme de doi v\u00e4tst, care era tare in Scripturi, a sosit ani, asa incAt toti cei ce locuiau in Asia, In Efes. Iudei i Elini, au auzit cuvilntul Dom- Acesta priraise inviitAtur\u00e2 despro nului. lar Dumnezeu f\u00e1cea prin calea Domnului ii cu \u00ednim fierbinte lui Pavel minuni neobisnuite. vorbea i \u00eenv\u00e2a fiira gres cele despre Astfel ci credinciosii puneau peste Bails, dar cunostea numai botezul lui bolnavi stergare sau pestelci purtate de Pavel si boalele se departau de ei, lar Ioan. duhmile cele rele ieseau din ei. Atunci c\u00e2iva Iudei dintre cei ce Si el a inceput s vorbeasc\u00e4 far\u00e2 cutreeril lumea, zic\u00e2nd c\u00e4 sunt alungil- sfial\u00e2 In sinagog\u00e0. Auzindu-1 Priscila si Acvila 1-au luat cu ei i i-au l\u00e4murit FA tori de demoni, au incercat i ei s\u00e4, cheme mai cu dea.m\u00e4runtul calea lui Dum- peste coi bilntuiti de duhurile rele numele nezeu. jur pe Iisus Domnului Iisus, Si i-a fost vreres, ca 85. treac\u00e1 in pe care-1 propovadueste Pavel! Ahaia, iar fratii au seria ucenicilor i i-au indemnat st\u00e4ruitor ca sa-1 primeasc\u00e4 Cei care f\u00e4ceau aceasta erau feciorii bine. Si sosind in Corint a fost de mare marelui preot iudeu Scheva, sapte la ajutor, prin darul Domnului, color ce num\u00e4r. crezusera. Atunci duhul cel r\u00e4u r\u00e4spunzilnd le-a grait: Pe Iisus il cunosc i tiu cine Ciici cu Uric) EA de fat5. cu toata este Pavel, dar cine sunteti voi? lumea, el inchidea Iudeilor gura, dove- Si s\u00e4rind asupra lor omul in care dind din Scripturi ca. Iisus este Mesia. era duhul cel r\u00e4u i-a biruit pe am\u00e2ndoi i-a strunit atilt de tare incat au scapat 19. din casa aceea goi i r\u00e4niti. Pave\/ fn Efes. Rdscoala argintarului Intimplarea aceasta a ajuns la Dernetriu. stirea tuturor locuitorilor din Efes, Iudei Elini, s't peste ei toti a \u00b0taut frica, iar Pe cand Apolo era in Corint, Pavel, numele Doranului Iisus se preamilrea. dup\u00e1 ce a strab\u00e4tut Virile de sus ale Multi dintre cei ce crezuser\u00e4 ve- neau si se m\u00e4rturiseau i spuneau Asiei, a coborit la Efes. Si giisind cativa ucenici, faptele lor. I-a intrebat: Primit-ati voi Duhul &tint, cand ati crezut? Ei insa i-au raspuns: Nici n'am auzit railcar oil este Duhul Sf\u00e4nt. Zis-a Pavel: Dar cu ce botez v'ati botezat? Ei au spus: Ou botezul lui loan. 1249","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 20 Si destul de multi dintre coi ce se Si unii strigau una, altii strigau tinuserti de meeteeugul vriijitoresc igi alta, caci in adunare era mare invalmiistag, aduceau cartile ei le dadeau foc in fata iar coi mai multi nu etiau pentru ce s'au tuturor. Si au socotit pretul lor ei au strans acolo. gasit ca faceau cincizeci de lull de bani Atunci, din gloata, au scos la de argint. iveaI5, pe Alexandru, impins inainte de Atat de puternic creetea euvantul Iudei, iar Alexandru faeand semne cu Domnului ei se intarea. mama voia sii tina poporului un cuv\u00e2nt Dupa ce au trecut acestea, Pavel de dezvinovatire. s'a hotarit, intru Duhul, s\u00e4 treaca prin Dar and au cunoscut c\u00e1, este Macedonia ei prin Ahaia i sa se duca Iudeu, din pieptul tuturor a izbucnit un Ierusalim. i zicea: Dupa ce voi fi acolo, singur glas i aproape douii, ceasuri au trebue s\u00e2 vad ei Roma. strigat: Mare este Diana Efesenilor! Si trimit\u00e2nd in Macedonia pe doi Dupa ce scriitorul oraeului a po- dintre coi care II slujeau, pe Timotei si pe tolit multimea, a rostit: Barbati Efe- Erast, el, Ora la o vrerne, a ramas in Beni ! Cine este, intre oameni, care sa nu Asia. etie cum ca. cetatea Efesenilor este pazi- Ci, in vremea &Tea., s'a facut toarea templului marii Diane si a chi- mare turburare pentru ealea Dornnului. pului ei cazut din cer ? Caci un argintar cu numele De-. Si fiindca aceasta e mai presus de metriu, care facea in argint temple mici once tagada, cade-se ca voi s\u00e1 va potoliti ale Dianei i aducea mesterilor sai foarte si sa nu faceti nimio cu piipealii. mare chetig, Ciici ati adus pe oamenii aceetia I-a adunat pe aceetia si pe alti care nu sunt nici furi de cele sfinte, nici lucrirtori cu meserii la fel si le-a zis: hulitori impotriva zeitei noastie. Prietenilor, voi etiti ca beleugul nostru Apoi, dad., Demetriu i mesterii vine din aceasta indeletnicire; care sunt cu el au vre-o plangere impo- Acure, priviti i auziti ea, nu triva cuiva, cheme-se in judecata unii pe numai in Efes, dar aproape in toatii Asia, altii. Doar se tin zile de judecata si pro- Pavel acesta a induplecat si a scos din consuli nu lipsesc. fire multime de norod, invatand cure lar de va este aminte de alte c\u00e0 dumnezeii facuti de maini nu sunt lucruri, se vor dezlega in legiuita adu- dumnezei. nare. Oki noi suntem in primejdie sa Din aceasta, nu numai ca meseria noastr\u00e0 e in primejdie sa ajunga Rua fim invinuiti de riiscoala, pentru ziva trecere, dar si templul marii zeite Diana de azi, intrucat nu avem nici o e in primej die ea nu mai aibii nici un pret, cu care sa putem sii dam seam& de iar cu vremea, marirea ei a ei la care aceasta ingramiidealii. se inchina toata Asia ei toatii, lumea Dupii, ce a vorbit acestea a des- sit fie doborita. facut adunarea. Auzind ei aea, s'au umplut de manie strigau cat ii lua gura: Mare este Diana 20. Efesenilor ! Pavel ccildloreste iar prin Macedonia. Inviazil pe Ertihie in Troia si fsj ja reinicts Si cetatea s'a umplut de huet Efesenii au pornit toti la circ, tarind cu bun de la biserica ei pe macedonenii Gaiu Efi Aristarh, tova- ritsii de c\u00e4l\u00e4torie ai lui Pavel. Dupa ce a incetat turburarea, Pavel lar Pavel voind sii intre in mul- a chemat pe ucenici, i-a int\u00e4rit cu su- timea adunata, ucenicii l-au tinut de rail, fletul \u00ed luandu-0 ramas bun a ieeit sa Ba cativa dintre dregatorii imp\u00e4- se duo& in Macedonia. rateeti, care \u00eei erau prieteni, au trimis Si strabatand acule p\u00e4rti i (land la el tsi I-au rugat sa nu se duo& la ucenicilor multe sfaturi e't indernnuri a circ. sosit in Elada. 1244","FAPTELE SFIN'.11L01-{, APOSTOLI, 20 Si a stat trei luni. Dar cand era s'a Insa, din Milet, a trimis la Efes ai place, pe apa, in Siria, Iudeii au uneltit a chemat la sine pe barb:nil bisericii. impotriva vietii lui i atunci s'a hotarit sa se intoarca prin Macedonia. Si cand au venit la el, le-a grait: Voi f}titi cum m'am purtat cu voi, in Cu el pe drum mergeau, 'Ana in toata vremea, din ziva cea dint\u00e4i cand Asia, Sopatru din Bereia, feciorul lui am calcat in Asia, Piru, Aristarh ai Secund din Tesalonic, Gaius din Derbe i Timotei, iar din Asia: Cum am slujit Domnului cu toata Tihic f}i Trofim. smerenia ti cilte lacrimi i ispite m'au Aceatia plecand inainte ne-au aa- intampinat din uneltirile Iudeilor. teptat in Troia. Voi atiti cum n'am aseuns nimio lar noi, chip& zilele Azirnilor, am din cele folositoare, ca sa, nu vi le vestesc pornit cu corabia de la Filipi i in cinci fA sii va invat, fie cu toti de fatii fie din zile am sosit la ei, in Troia, unde am casa in casa, ramas aapte zile. Marturisind i Iudeilor i Elinilor In ziva Int\u00e2ia a s\u00e0pti\u00edm\u00e2nii, adu- poc\u00e4inta cea intru Dumnezeu i credinta n\u00e4ndu-ne noi ca s\u00e1 frangem p\u00e4inea, In Domnul nostru Iisus Christos. Pavel, care avea de gaud ad place a doua lar acum iatii cii legat cu duhul zi, a inceput sa le vorbeasca ai a prelungit mii duc la Ierusalim, f\u00e4r\u00e4 s\u00e4, stiu cele ce cuv\u00e2ntarea lui 'Ana, la miezul noptii. mi se vor intampla acolo, lar in odaia do sus, unde erau F\u00e4r\u00e4, numai cii Duhul Mint, din ora a in ora, ma incredinteaza i imi adunati, erau multe lumini aprinse. spune cii mii aateapt\u00e4 lanturi i necazuri. Si un baiat cu numele Evtihie, ae- Dar nu bag seama la nimio si nu zand pe fereastra. pe \u00b0And Pavel tines, pun nici un pral pe viata mea, numai lungul salt cuv\u00e2nt, a adormit ad\u00e2nc sa implinesc cala mea ai slujba pe care astfel, doborit de somn, a cazut jos din am luat-o de la Domnul Timis, de a mar- catul al treilea j 1-au ridicat mort. turisi evanghelia darului lui Dumnezeu. Atunci Pavel dandu-se jos s'a Si acum, iat\u00e1, eu tiu Ca VOl toti, plecat peste el, I-a luat in brate ai a zis: printre care am petrecut propovaduind Nu va turburati, ciici sufletul lui este impdratia lui Dumnezeu, nu yeti mai In el. vedea fats. mea. Apoi s'a suit, a frant p\u00e4inea, a Pentru aceea, in aceast\u00e4 zi, adevar mancat ai a mai vorbit \u00eenc\u00e2 mult, pan& vii spun ca sunt curat de s\u00e4ngele ori- la ziu\u00e1. Dup\u00e4, aceea, a purees. Caci nu m'am ferit sii vii vestesc lar pe baiat I-au adus viu ai peste tot sfatul lui Dumnezeu. masura s'au m\u00e4ng\u00e2iat. Luati dar aminte de voi ai de Noi am plecat inainte in corabie toat\u00e1 turma, intru care Duhul Sf\u00e4nt v'a si am plutit spre Asos, ca sa ham de acolo pus pe voi episcopi ca sii pastoriti bise- pe Pavel, iaritai Cu noi, caci astfel rica Domnului, pe care a c\u00e4atigat-o cu duise, fiindu-i voia sa mearga pe jos. insuai Angela sin. lar daca s'a intilnit cu noi la Asos, CI en Etiu aceasta, ea dupa du- cerea mea vor intra, intre voi, lupi 1-am luat in corabie ai am ajuns la cr\u00e4nceni, care nu vor cruta turma. Mitilene. Si dintre voi inaiva se vor scula De acolo, plutind inainte am sosit barbati, invatiind invataturi sucite, ca sa traga pe ucenici dupa ei. a doua zi in fata ostrovului Chios. In ziva urmatoare am fost pe coasta ostrovului Drept aceea, priveghiati, adman- Samos, iar a patra zi dupa ce am mas la du-v\u00e4 aminte cii timp de trei ani n'am Troghilion, am oprit corabia la Milet. cont,enit, noapte,a i ziva, sii vii indemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi. Pavel hotarise sii treaca pe apa pe l\u00e4nga Efes, ca sa nu i se int\u00e4mple Si acum, fratilor, va incredintez pe voi lui Durnnezeu i cuvfintului da- int\u00e4rzie in Asia ; pentru ca se grabea sa fie, dad, i-ar fi cu putintii, la Ierusalim, de zius. Cincizecimii. 1245","FAPTELE SF1NTILOR APOSTOLL 21 rului situ col ce poate s\u00e4 vit otadeascg, Pornind a doua zi, am venit in desiv\u00e4rsit si sit v\u00e4 dea mostenirea iintre Cezareia. Am intrat in casa lui Filip bine- toti cei sfintiti. vestitorul, unul dintre coi sapte diaconi, si am ramas la el. Argint, sau aur, sau haina, n'am Ci el avea patru fiice, fete mari, poftit de la nimeni. care eran prorocite. Stand asa mai multe zile, a coborit Singuri stiti cum mainile acestea din Indeia un proroc cu numele Agabus, au lucrat pentru nevoile male si ale to- Si venind la noi a luat bawl lui Pavel, s'a legat cu el de picioare si de varilgilor mei. maini si a rostit: Acestea zice Duhul &ant: Pe bOrbatul al cui este acest brau Intru toate v'am dat vou\u00e1 pad& ostenindu-vii astfel, cade-se s\u00e1 aju- asa 11 vor lega Iudeii in Ierusalim si-1 vor tati pe coi neputinciogi si sit tineti minte cuvintele Domnului Iisus, oiici el a zis: da in m\u00e1inile pag\u00e4nilor. Esti mai fericit c5,nd dai, dead cand CAnd am auzit acestea, 1-am rugat noi i cei din Cezareia, sit nu se duc\u00e4 iei. la Ierusalim. Atunci Pavel a luat vorba si a Si zictInd acestea a ingenunchiat zis: Ce faceti, de pl\u00e4ngeti si s'a rugat cu ei toti. sfitsiati mima ! Eu stint gata nu numai s\u00fc. fiu Si mare jale i-a ouprins pe toti legat, ci s\u00e1 i mor, in Ierusalim, pentru dizand pe gruntazii lui Pa,vel 11 imbr\u00e4- numele Dornnului Iisus. tisau, Deci nevoind s\u00e4 asculte, ne-am Intristati cu osebire de cuv\u00e4ntul potolit [;si am zis: Faca-se voia Dotnnului. pe care 11 spusese, ca fata lui nu vor Dup\u00e4, aceste zile, am ridicat po- verile de drum si ne-am dua la Ierusalim. mai vedea-o. Apoi II petrecura la corabie. Si au venit cu noi si din ucenicii din Cezareia i ne-am dus la unul Mna- 21. son, de fel din Cipru, ucenic de multi vreme, la caro era s'a stiim in gazdh. Pavel ccilatore,ste de la Milet vital la Ieru- Mid am sosit in Ierusalim, fratii ne-au primit cu bucurie. salint. ludeii pun mtina pe el in templu A doua zi, Pavel a mars cu noi la ajunge n cazarnza Antonia. Jacob i s'au adunat acolo toti hatranii. Si dupa ce s'a inchinat lor, le-a Duph ce ne-am despi\u00edrtit cu greu de povestit cu deamaruntul cele ce f\u00e4cuse ei, am plecat pe apii, i in\u00e2nd drumul Dumnezeu intre p\u00e4gitni, prin slujba in- drept am venit in Cos si a doua zi la credintatii, lui. Rodos, iar de acolo la Patara. lar ei ascult\u00e1nd dtideau mitrire lui Dumnezeu. Apoi i-au zis: Frate, tu Si g\u00e4sind o corabie care mergea in vezi cas,te zecimi de mii dintre Iudei au Fenicia, ne-am urcat In ea gi am pornit. venit la credint\u00e4 si cum toti sunt plini de Gaud am ajuns in zarea Ciprului, ravnit pentru lege. I-am hint pe st\u00e1nga si am plutit spre Acum, ei au auzit despre tine c\u00e4, Siria si ne-am dat jos la Tir, c5,ci acolo inveti pe toti Iudeil care tritieso printre corabia era sa,\\\" se descarce de povar\u00e4. pitgani, s'a se lepede de Moise, spunfin- du-le sa nu-si taie Imprejur copiii si sit D\u00e4nd de ucenici, am rAmas acolo nu mai calce dup\u00e4 obiceiurile noastre. sapte zile. Iar ei spuneau lui Pavel prin Duhul Sf\u00e2nt sa nu se sue la Ierusalim. Ce este de f\u00e1cut ? Negresit c\u00e4 mul- Gaud am implinit cele sapte zile, timea se va aduna, cici vor auzi cii, ai venit. am iesit si am pornit la drum. Iar ei toti, impreun\u00e4 cu femeile cu copii, ne-au Fa, deci, ceca ce iti zicem: Avem petrecut pana afar\u00e4 din ora. Si la thrmul patru bitrbati care au asupra lor o ju- m\u00e4rii am ingenunchiat si ne-am rugat. ruint\u00e4 ; Apoi ne-am desp\u00e4rtit unii de altii; noi am intrat in corabie, iar ei s'au intors pe la vetre. Sf\u00e4rsind c\u00e4bltoria noastr\u00e4 pe ap\u00e4, de la TV am purees la Ptolemais, am fmbratigat pe frati de bun gitsit si am limas la ei o zi. 1246","FAPTELE SFINTIL011 APOSTGLI, Ia-i pe acestia Cu tine, curAteste-te Choi multimea norodului se tines dup5, el, zbierand: Omoriti-l! impreuna ou ei i cheltueste pentru ei cu jertfele, ca si poata sa-si radii capul. Gaud era sa-1 bage in cazarm\u00e4, Asa vor sti toti c5, nimio nu este ade- Pavel a zis catre tribun: Mi-este oare v\u00e4rat din cele ce au auzit despre tine, iertat vorbesc ceva? El a r\u00e4spuns: dar c5, tu insuti umbli cum zice legea Stii elineste ? o pAzesti. Nu esti tu, dar\u00e1, Egipteanul care, Cat despre pii,g5,nii care au crezut, mai nainte de zilele acestea, s'a rasculat noi le-am trimis scrisoare, hotArindu-le sa se fereasca de ce-a fost jertfit idolilor si a scos in pustie coi patru mii de de &Inge i de carnea dobitoacelor ucigasi? sugrumate i de desfranare. Dar Pavel a rostit: Eu Bunt Iudeu Atunci Pavel, lu\u00e2nd cu el pe acei din Tarsus, cet\u00e4tean al unui vestit oras barbati, s'a curatit impreung cu ei si a al Ciliciei. Te rog, da-mi voie s\u00e4 vorbese doua zi a intrat in templu sit vesteasc5, in ce zi se implinese zilele de curatire poporului. si deci Gaud trebue B5, fie adusa jertfa Deci, voie, Pavel a stat pentru fiecare dintre ei. In picioare pe trepte si a facut noro- Dar cand cele \u00a7apte zile erau dului semn cu mana. i liniste mare s'a se sfarseasca, Iudeii din Asia 1-au vazut facut, iar Pavel, rostindu-se in limba pe Pavel in templu, au intaratat tot evreiasca, a gait: norodul si au pus mana pe el, 22. Strigand: R\u00e1rbati israiliti, dati ajutor ! Acesta este omul care propova- Pavel poyeetege Iudeilor intcImplarea in- dueste la toti i pretutindeni impotriva toareerii lui Christos. norodului i a legii si a locului acestuia, Fratilor i p\u00e4rintilor, ascultati acum ba bleb: a b\u00e1gat in templu i Elini i a cuvAntul meu de dezvinovatire fat& cu spurcat locul acesta stant. voi ! Caci ei viizurii, mai inainte pe Trofim Auzind cb, le vorbeste in limba evreiazca, au fost si mai linistiti. Iar din Efes, cu Pavel, in oras, si pe acesta Pavel a zis: gandeau ei ea Pavel I-a bagat in templu. Eu Bunt Iudeu n\u00e4scut in Tarsul Si s'a zguduit tot orasul si no- dar am crescut in acest oras, rodul a dat n\u00e1val\u00e1, i apucandu-1 pe Pavel 1-au scos afar& din templu, iar inv\u00e4V\u00e4nd la picioarele lui Gamaliel usile se inchisera in toata graba. tin cu strAsnicie legea parinteasca, fiind de !Avila pentru DumneLeu, precum Dar cand cautau ei ca sa-1 rapue, i-a venit vorb\u00e1 tribunului cohortei .ca sunteti astAzi i voi toti. t,ot Ierusalimul e in riiscoalli. Eu am prigonit aceast\u00e4 inviitaturA Tribunul lu\u00e1nd indata ostasi pan& la moarte, legand i (land spre centurioni a alergat la ei ; iar ei, cand inchisoare i bArbati i femei, au vazut pe tribun i ne ostasi, s'au oprit Precum poate sa-mi dea marturie n'au mai bettut pe-Pavel. Atunci tribunul venind aproape marele preot i tot soborul batranilor. punand mana pe el a poruncit s\u00e4-1 De la ei am si luat scrisori catre fratii din lege cu dou\u00e4 lanturi; apoi a intrebat Damaso i m'am dus sii-i aduc pe cei cine este f}i ce a fiiptuit. Dar in gloat\u00e1 unii strigau una, altii ce erau acolo legati la Ierusalim, ca s\u00e4 fie pedepsiti. alta. Deci tribunul neputand din pricina huetului BA, cunoascri, nimio temeinic, a Dar pe cAnd eram pe drum si ma poruncit 85,1 duc5, in cetatuia Antonia. apropiam catre amiaz\u00e4 de Da- masc, deodati o lumina puternica, din Cand a sosit la trepte, a trebuit, cer, a str\u00e4lucit de jur-imprejurul meu. de silnicia gloatei, ca Pavel 85, fie dus Atunci am cazut la pam\u00e2nt s't am pe sus de ostasi. auzit un glas care-mi zicea: Saule, Saule, de ce ma, prigonesti? 1247","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 23 lar eu am riispuns: Cine esti, Si au inceput st racneasca, sa-si Doamne? Zis-a atre mine: Eu sunt smulga hainele de pe ei i ea' arunce cu pulbere in vazduh. Iisus din Nazaret pe care tu 1.1 prigonesti. Atunci tribunul a poruncit Cei ce emu cu mine au v\u00e4zut bage pe Pavel in cazarmii, spunand si-1 ia inteadevar lumina, dar n'au auzit vocea la cercetare, cu biciul, ca sa afle pentru celui care imi vorbea. care cuvant strigau asa impotriva lui. Ci eu am intrebat: Doamne, ce sa Dar \u00b0and 1-au intins la tragatoare, fac ? Iar Domnul a rostit catre mine: Scoala-te i du-te in Damasc si acolo Pavel a zis atre sutasul care era de se va spune despre toate ate randuite faVI: VI, este oare iertat st bate\u00c7i un stint pentru tine sa, le faci. om care esto cetatean roman si este Si fiinc5, nu mai vedeam nimio, nej udecat ? din pricina stralucirii acelei lumini, am venit in Damasc dus de man\u00e4, de catre Auzind asa sutasul, s'a dus la cei ce eran mi mine. tribun i vestindu-1 i-a zis: Ce ai de gand sa faci ? Ca omul acesta este ce- Atunci unul, Anania, barbat cucer- nic, dupa lege si astfel socotit de catre tat,ean roman. 27 Atunci venind la el tribunul a to0 Iudeii salasluiti in Damasc, Venind la mine si stand alaturea, intrebat: Spune-mi, tu esti cetatean roman ? Pavel a zis: De band seama! mi-a zis: Frate Saule, primeste-Vi iar ve- derile. lar eu, in aceeasi clip\u00e1, am ridicat Tribunul a raspuns: Eu am do- ochii spre el si 1-am v\u00e4zut. bandit aceast\u00e4 cetat,enie cu multt chel- Apoi a zis: Dumnezeul parinOor tuiala. Pavel a int5,mpinat: Eu ins& m'am nostri te-a ales de mai inainte pe tine ca nfiscut cetatean. s\u00e4 cunosti voia lui i s\u00e1 vezi pe Cel Drept 0 sit' auzi glaz din gura lai; Deci cei ce erau gata sag ja la cercetare s'au dat laoparte numaide- Caci martor vei fi lui, in fats, at, iar tribunul, caro pusese s5,-1 lege, s'a temut and a aflat a este cetalean tuturor oamenilor, despre cele ce ai vazut auzit. roman. A doua zi, voind sii, stie temeiul Si acum, ce mai astepti ? Scoal5-te, pentru ce era pdrit de Iudei, 1-a dez- primeste botezul i spala-te de picatele legat si a poruncit IA se adune arhi- tale, chemand numele Domnului. ereii si tot sinedriul. Apoi, aducandu-1 jos po Pavel, 1-a pus ina,intea lor. C5,nd m'am intors la Ierusalim m\u00e1 rugam in templu, mi s'a intamplat o 23. rapire de mine insumi. Saducheii \u00e71 Fariseii nu se inteleg in Si 1-am vazut pe Domnul care-mi vinla lui Pavel. El vede, noaptea, pe Dom- zicea: Gr\u00e1bete-te i iesi curand din nul. Uneltirile ludeilor. Pavel e dus la Ierusalim pentru a nu vor primi mar- turia ta despre mine. Cezareia. lar eu am zis: Doamne, ei sin- lar Pavel privind sinedriul in MO:, guri stiu c5, eu eram cel ce aduceam a cuv5,ntat: BarbaWor i fra%ilor, eu mi-am dus viata mea, inaintea Domnului, la inchisoare i bateara, prin sinagoga, pan& la aceasta zi, cu deplin cuget carat. pe creciinciosii t5,i, Ci arhiereul Anania a poruncit celor ce Fe dean langa el sa-1 bata peste guri. lar and au varsat angele lui Atunci Pavel a rostit catre el: Te Stefan, martorul tau, am fost i eu de va bate Dumnezeu, perete varuit ! Cl. tu sezi sa m5, judeci dup5, lege i porun- fa45, i gaseam bun& fapta lor i pazeam vesmintele ucigasilor lui. cesti 55, m\u00e4 bat\u00e1 fara de lege ! 2] . Ci el zis-a catre mine: Mergi, et eu te Cei ce stateau Magi el zisera: Pe voi trimite afara, departe intre neamuri. arhiereul lui Dumnezeu ii faci tu de 22. Si \/-au ascultat pana la acest euvant. ocar5,? Aici, au ridicat glasul si au strigat: LuaV-1 de pe pamant pe unul ca acesta! Caci nu i se cade sa mai traiasa. 1248","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 23 Pavel raspunse: Fratilor, nu stiam Sutasul 1-a luat, 1-a dus la tri- ca, este arhiereu; cad este scris: Pe mai bun si a vorbit: Pavel cel inchis m'a marele poporului tau sa nu-1 vorbesti chemat si m'a rugat s\u00e1 aduc pe bitiatul acesta la tine, avand s\u00e14i spun& oarece. de ram. Tribunul luandu-1 de mana s'a dus Dar Pavel stiind bine ca sunt o cu el deoparte i 1-a intrebat: Ce lucru parte Saduchei i cealalta Farisei, a ai s\u00e9.-mi spui? strigat In sinedriu: Barbatilor i fratilor ! Atunci el a graft: Iudeii s'au in- Eu sunt Fariseu, fecior de Farisei. Pentru nadejdea i invierea mortilor sunt eu in teles sa te roage ca maine sa-1 pogori pe judecat\u00e1. Pavel la sinedriu, ea i cum le-ar fi Cand a grait aceasta, intre Fari- gandul s\u00e1 cerceteze mai amanuntit pri- risei i Saduchei s'a iscat neintelegere cina lui. multimea lor s'a dezbinat. Ca Saducheii zic cum ca nu este Dar tu B\u00e4 nu te increzi in ei. inviere, niei inger, nici duh, iar Fariseii C\u00e1ci dintre ei 11 pandese mai multi de le marturiseso pe amandougt. patruzeci de insi, care s'au legat pe ei insisi cu blestem, nid s\u00e4 mananoe, nici Atunci s'a f\u00e1cut inane strigat s\u00e1 bea, pan& cand nu-1 vor rapune. sculandu-se unii carturari din partea acum ei sunt gata, asteptand fagaduiala Fariseilor tineau piept i ziceau: Nici un ta. rail nu aflam in acest om. Cad Tribunul a trimis acasa pe baiat poruncindu-i: Nimanui sa nu spui ca daca i-a vorbit lui un duh sau un unge'.? mi-ai destainuit aceste lucruri. Deci nascandu-se mare dezbinare Apoi, chemand la sine pe doi dintre temandu-se tribunul ca Pavel sa, nu sutasi, le-a zis: Tineti gata, de la ceasul fie sfasiat de ei, a poruncit ostasilor se pogoare, sa-1 smulga din mijlocul lor al treilea din noapte, doug, sute de osta.si, saptezeci de calareti i doua sute sa-1 duc\u00e4 in cazarma. de sulitasi, ea sa mearga pana la Cezareia. Ci In noaptea urmatoare a stat Si dobitoace de povara, sa aiba la Domnul langii el si i-a zis: Fii cu mima, indeman\u00e4., ca sii-1 puna pe Pavel si Pavele ! C\u00e1ci precum ai marturisit despre duca teafar la Felix Procuratorul. mine la Ierusalim, astfel trobue sa mar- turisesti si la Roma. Apoi a scris o scrisoare avand Cand s'a ivit ziva, Iudeii au acest cuprins: Claudiu Lisias, prea puternicului facut o tovarasie i s'au legat cu blestem sa nu manance, nici s\u00e1 bea, pan& ce nu procurator Felix, multa sanatate! vor \u00b0mod pe Pavel. Pe omul acesta 1-au fost prins Si cei ce facusera intros ei acest Iudeii i erau sa-1 omoare; ci eu m'am juram\u00e1'nt eran mai multi de patruzeci, dus peste ei cu oaste i 1-am scapat, afland ea este cetitean roman. Care, ducandu-se la arhierei i la batrani, le-au spus: Ne-am legat pe noi Si vrand s\u00e1stiu pricina pentru care Insine ou blestem ea nu punem nimio Il asupreau 1-am dus inaintea sinedriului In gura, pana ce nu-1 omorim pe Pavel. lor. Acum dar, voi impreuna eu sine- driul dati de ftiro tribunului sa.-1 aduc\u00e1 Si am gasit ca e parit pentru fin- la voi, jos, ca si cum ati avea de gand mai trebari din legea lor, dar far& sa aib\u00e4 cu deamaruntul 8114 cereetati. Iar noi, vre-o vita vrednica de moarte sau de lanturi. mai inainte ca el ea se apropie, gata Cand mi s'a destainuit, Insii, ca suntem sa.-1 ritpunem. din ei vor s\u00e4 Min& o eurs\u00e1 acestui Dar fiul surorii lui Pavel, auzind de om, 1-am trimis la tine si le-am dat aceasta uneltire, s'a infatisat, a patruns in de stire i pai+ilor sa-si spurn): cuv\u00e2ntul cazarmii, si a vestit pe Pavel. inaintea ta. Atunci Pavel a chemat pe unul Deci ostasii 1-au luat pe Pavel, precurn li s'a poruncit, i 1-au dus noap- din sutasi i i-a zis: Du pe baiatul acesta tea la Antipatris. la tribun, caci are ceva spuna. 1249 79","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 24 A doua zi, lisand pe oilireti si $1 nu m'au gisit nioi in templu, se duo i ou el, s'au intors la tabira. pricindu-mi cu cineva sau facand ras- coala In norod, nici in sinagogi, nioi in Ciliretii intrand in Cezareia i dand procura,torului sorisoarea i-au infatisat cetate. pe Pave\/. Nici nu pot si-ti dovedeasci cele Proouratorul, dupi ce a citit, a in- ce spun acum impotriva mea. Aceasta, \u00eeus\u00e4, fi mArturisesc: ca trebat din care tinut este Pavel si a- asa slujeso Dumnezeului pirintilor mei, fland ci este din Cilicia dupti invatitura pe care ei o numesc eres, Voi sta s\u00e4 te ascult, a zis el, cand cred toate cele serse in lege si in parisii tal vor fi aici. Apoi a poruncit s\u00e2 fie pus sub pazi, In pretoriul lui Irod. prooroci, 24. Av\u00e2nd nifidejde in Dumnezeu, pre- Pavel se dezvinovit fe. pte fnaintea lui Felix, cum i acestia insisi o asteapta ci va si, fie invierea dreptilor si a nedreptilor. Dupi, oinci zile, a venit arhiereul Anania cu d'Ova dintre bitrani si cu Drept aceea, mi, si strilduese un ritor anume Tertul si au ariitat am, lata de Dumnezeu si de oameni, un cuget pururea f\u00e4ta vina. procuratorului plangerea lor impotriva lui Pavel. lar dupa multi ani, am venit ca s'a aduo neamului meu milostenii si prinoase. lar dupi ce 1-au chemat pe Pavel, Tertul a inceput si-1 invinuiasci astfe\/: Cu acest prilej, cativa ludei din Asia m'au g\u00e1sit - curinit - in templu, Proa puternice Felix, prin tine ne dar nu cu gloati, nici cu ga\/ceava. bucurim de mula pace si prin puterea ta de grifa imbunatatiri s'au ficut acestui Aceia trebuiau ta fie de fat.i, inain- neam. Aceasta o marturisim ou deplina multumita, in tot timpul i pretutindeni. tea ta i ea M\u00a31 invinuiasci, daca aveau ceva impotriva mea. Dar ca sa nu te osteneso proa mult, te Sau chiar acestia si spuni, ce stram- rog si ne asculti, futir a ta bunatate, In putine cuvinte. bitate mi-au gasa, cand am stat inain- tea sinedriului, Pe omol acesta 1-am dovedit ciumi si urzitor de rAzvritiri printre toti Iudeii Decat doar pentru acest singur de pe lume. El este ciipetenia eresului cuvant pe care 1-am strigat stand futre Nazareilor ; ei: Din pricina invierii mortilor sunt eu azi in judecati inaintea voastri. $i a Incercat si pangareascii, templul, dar am pus mana pe el si am Dar Felix, care ounostea destul voit s\u00e44 judecim dupti lego, noastri. de bine ce este aceasti inv\u00e1taturi, i-a amanat zicand: Cand va veni tribunu\/ Ci venind tribunul Lisias, 1-a emula Lisias voi botad a,supra pricinii voastre. t'u multa silnicie din mainile noastre, Apoi a poruncit sutasului sa tie $1 a poruncit ca p\u00e2r\u00eeii lui a vie pe Pavel sub paza, dar sa-i lase tihni, inaintea ta. De la el putea-vei, cercetand nu opreasoi pe nimeni dintre ai lui ca si vie si-1 slujasca. tu insuti, si cunosti aminuntit toate Dup.& cateva zile, Felix venind cu invinuirile pe care i le aducem. Drusila, femeia lui, care era din nemul lar Iudeii Impreunii adevereau, zi- Iudeilor, a trimis ea cheme pe Pavel cand ci acestea sunt asa. si 1-a ascultat despre credinta cea intru Atunci procuratorul ficandu-i semn Christos lisus. si vorbeasci, Pavel a raspuns: Ffindci, stiu ci de multi ani esti judecitor ace- Ci vorbind el de dreptate si de stui neam, bucuros sunt si vorbeso intru infranare si de judecata viitoare, Felix apirarea mea. s'a fnfricosat si a r\u00e4spuns : De acum, te du. Tu potis\u00e4afhlesnec\u00e4nu sunt mai $i cand voi afla prilej, iar te voi cherna. mult decat douisprezece zile, de cand m'am suit in Ierusalim ca sa mi. inchin. In acelasi timp, el nadajduia ea' i se vor da bani de catre Pavel ; de aceea mai adesea trimitand cierne stitea ou el de vorbi. 1250","FAPTELE SFINTLLOR APOSTOLL 25 27. Dar \u00b0and s'au implinit doi ani, Atunci Festus, luand ouvant ou sfetnicii lui, a raspuns: Ai cenit s\u00e4, In locul lui Felix a urmat Porcius Festus. judecat de Cezarul, la Cezarul te vei voind s'ft le fie Iudeilor pe plat), Felix duce. a lasat pe Pavel la inchisoare. Dupa ce au trecut cateva zile, 25. oraiul Agripa si Berenice au sosit in Pavel inaintea procuratorului Porcius Cezareia, ea sa ureze lui Festus bun venit, Festus i a craiului Agripa. Si pentru ea au ramas acolo mai lar Festus, dup5, ce a p\u00e4sit in ti- multe zile, Festus in fats, craiului a nutul eau, la troj zile s'a suit din Ce- deschis vorba despre Pavel i a zis: Este zareia la Ierusalim. aici un barbat, lasat de Felix in inchi- Atunci arhiereii i fruntasii Iudeilor soare, i s'au infiqisat cu para lor impotriva In privinta caruia, cand am fost lui Pavel si s'au rugat de el, In Ierusalim, mi s'au jeluit arhiereii batranii Iudeilor O. au cenit osandirea Si i-au cerut ca un hatar sa-1 tri- mita pe Pavel la Ierusalim, in vreme ce lui. ei pregateau cursa lor, ca s5,-1 omoare Eu lasa le-am faspuns 05, Romanii In cale. n'au obiceiul s\u00e0 osandeasca un om, pang, Dar Festus a raspuns ea Pavel e bine pazit in Cezareia, apoi di el insusi dad invinuitul n'are in fata pe parisii va pleca degraba acolo. lui si nu i se d5, ragaz sit se apere de Deci, a zis el, sit vie impreunii, invinuire. cu mine cei ce au &Adore dintre voi, Atunci ei au venit aici. Eu, fara dac5, acest om a facut vre-o &ea- nici o amanare, a doua zi, am stat in tribunal si am poruncit sa-1 aduca pe delege, sa-1 parasca. barbat. Dupa ce-a ramas la ei nu mai mult Dar paricii caro s'au ridicat im- ca opt ori zoco zile, a pogorit in Cezareia, potriva lui nu i-au adus nici o invinuire dintre cele rele, precum banuiam eu, iar a doua zi, sezand in tribunal, a po- runcit aducii, pe Pavel. Ci aveau ou el niste neintelegeri pentru a lor credinta i pentru un Ci venind Pavel, Iudeii pogoriti din lisus mort, de care ins& Pavel zicea ca Ierusalim I-au inconjurat i impotriva este viu. lui au adus multe i grele invinuiri, pe care ins& nu puteau sit le dovedeasca. Eu, fiind la stramtoare ou cer- lar Pavel se apara zicand: N'am cetarea acestei pricini, 1-am intrebat dad, gresit cu nimio, nici fata de legea nu voieste BO; meargit la Ierusalim deilor, niel fat\u00e0 de templu, nici fat& de acolo s\u00e4, se judece pentru acestea. Cezarul. Dar Pavel a spus c\u00e0 cere ea fie Festus, voind multumeasca, pe pus deoparte, ca sa fie cercetat de Imparatul. Deci am dat porunca, sa-1 Iudei, a raspuns lui Pavel, si a zis: pazeasca, pang ce il voi trimite la Ceza- Vrei c\u00e0 mergi la Ierusalim si acolo sa te judeci, inaintea mea, asupra acestor rul. lucruri ? Atunci Agripa catre Festus: Dar Pavel a grait: Stau inaintea vrea, 85, aud i eu pe acest orn. 11 tribunalului Cezarului; aici se envine sa fiu judecat. Iudeilor nu le-am stricat ve i auzi maine, rosteste el. nimie, precum prea bine stii si tu. A doua zi Agripa si Berenice au Daca, am stricat i am faptuit ceva sosit cu mult alai si au intrat in locul vrednio de moarte, nu ma dau in laturi de ascultare impreuna cu tribunii Ffi cu de la moarte ; daca ins& nu se alego nimio birba4ii coi mai de frunte ai orasului ; din cele ce ei irai pun in sarcina, nimeni iar Festus a dat porunca i 1-au adus n'are dreptul sa ma, dea in mana lor. Cer s\u00e0 fiu judecat de Cezarul. Po Pavel. Apoi Festus graieate: Agripo Doam- ne i voi to0 care suntefi cu noi de fati, vedeti pe acela pentru care toata mul- 1251","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 26 timea Iudeilor a staruit la mine, si in Ceea ce am si fa:cut in Ierusalim, Ternsalim i aici, strigand c\u00e4 nu i se caci pe multi sfinti i-am inchis in tem- cade sa, mai traiasca. nite cu puterea pe care o luasem de la Eu am inteles ea n'a filptuit nimio arhierei. Iar \u00b0and erau dati la moarte vrednic de moarte, totusi fiindcii, el singur intaream i eu Cu glasul meu. a cerut sii, fie judecat de Imparatul, am Ii pedepsearn adesea prin toate sinagogeIe si-i sileam sa huleasca. hotarit trimit. Dar ceva temeinic s\u00e4 scriu SU- inversunat peste masura impotriva lor, panului despre el, nu am. De aceea 1-am Ii urrnaream pana i prin cetatile de adus inainte-a voastra i mai cu seam& ina- din afara. intea ta, m\u00e4rite Agripo, ca, chip& ce In vremea acestora, ducandu-ma. va fi cercetat, sa am ce sa scriu. la Damasc, cu intarire i cu o man& de Caci mi se pare nerozie s\u00e4 trimit oarneni din partea arhiereilor, un om legat si M nu arat i cuvintele Am vazut, o marite Doamne, la amiaz\u00e0, in calea mea, o lumin\u00e0 din cer impotriva lui. mai puternica decat slava soarelui si care 26. m'a inv\u00e4luit in stralucirea ei, ca si pe cei ce cil\u00e4toreau cu mine. Pavel se dezvinoveitepte inaintea lui Festus Atunci noi am cazut cu totii la pi a craiului Agripa. Amelndoi fi gifsesc parnant, iar au am auzit un glas Cate-mi nevinovat. zicea in limba evreiascii: Saule, Saule, Agiipa a rostit catre Pavel: Iti de ce ma prigonesti? Greu iti este sa este ingitduit M vorbesti pentru tine. lovesti in tepusa cu piciorul. Atunci Pavel, intinzand mana, a vorbit Ci eu am grait: Cine esti tu, intru apararea sa: Doamne? Iar Domnul a raspuns: Eu M6, socote,sc fericit, o miirite Agripo, aunt Iisus pe care tu Il prigonesti. c\u00e0 astazi, inaintea ta, pot sa ma apar Dar scoalii-te i stai in pieioare. de toate cate ma parasc Iudeii. Caci spre aceasta m'am ar\u00e4tat tie, ca sa Mai ales pentru ea tu cunosti toate te randueso slujitor i martor, atit celor obiceiurile i neintelegerile dintre Iudei. ce ai viizut, cat i celar pentru care va Drept aceea te rog sii, ma asculti cu fi a ma aria tie. ingaduiala. Te-am scos pe tine din ace,st popor Astfel, vietuirea mea, de taniir, cum dintre neamurile catre caro te a fost ea de la inceput in poporul meu trimit, In Ierusalim, o stiu toti Iudeii. Ca ea, le deschizi ochii, s\u00e0 se in- Daca vor sa, spun& adev\u00e4rul ei stiu toarc\u00e4 de la intuneric la lumina \u00a30 de la despre mine, de mult, c\u00e4 am trait ca stapanirea lui Satan la Dumnezeu, Fariseu, adica dupa eresul cel mai strasnic prin eredinta intru mine sa primeasca al legii noastre. iertarea p\u00e4catelor si parte cu cei ce s'au i acum stau s\u00e4 fiu judecat pentru sfintit. nadejdea in fagitduinta de Dumnezeu Drept aceea, marite Agripo, n'am facut\u00e4 ciitre p\u00e4rintii nostri, fost neascult\u00e4tor cerestii aratari, Ci inai intai celor din Damasc i la care cele doultsprezece senaintii ale noastre, slujind lui Dumnezeu fara din Ierusalim, apoi in tot tinutul Iudeii, incetare, zi i noapte, nadajduesc s\u00e1 a- apoi pag\u00e2nilor le-am vestit 86, se pocaiascil junga. Pentru nadejdea aceasta, Doamne, se intoarcii la Dumnezeu, facand stint p\u00e1rit de Iudei lucruri vrednice de pedant& De ce se socoteste de voi de ne- Pentru acestea, Iudeii au pus crezut ca, Dumnezeu inviaza pe cei mana pe mine, pc cand cram in templo, si an incercat sa m\u00e0 omoare. morti ? Eu unul am ga,ndit, in mintea mea, Lisa dobandind ajutorul cel de \/a at fat& cu numele lui Iisus Nazarinea- Dumnezeu, stau pana in ziva aceasta nul trebue sa fac tot ce e protivnic, marturiseso, si la mic i la mare, far& sit 1252","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 27 spun nimio decat ceea ce si prorocii A doua zi, am ajuns In Sidon Iuliu Moise au spus ca va Sit fie: purtandu-se fat\u00e4 de Pavel cu iubire de oameni, i-a dat voie sa se dud, la prieteni Ca &die& Christos va trebui sa primeasca purtarea lor de grija. patimeascii, si sit fie cel dintai din invierea Pornind de acolo, am plutit pe mortilor i sa propovaduiasca lumina deopotriva poporului Israil i paganilor. lang\u00e1 Cipru, pentru ca v\u00e2nturile emu impotriva. Si graind acestea Pavel intru apa- rarea sa, Festus a rostit cu glas puternic: Apoi am strabatut marea Ciliciei Pavele, esti nebun ! Inviltatura ta cea a Pa,mfiliei, i am sosit la Mira Liciei. mult\u00e4 te duce la sminteala. Acolo sutasul a gasit o corabie din Dar Pavel: Nu sunt nebun, prea Alexandria in drum spre Italia si ne-a suit in ea. puternice Festus, zice el, ci graiesc cuvintele adevarului si ale intelepciunii. Multe zile am plutit cu incetineala si am ajuns de abia in dreptul Cnidului Craiul stie despre a,cestea i in fata lui vorbesc fr sfial\u00e1, fiind lucre- fiindca vantul nu ne slabea am intrat dintat c nimio nu i-a ramas ascuns, pen- sub Creta, pe langa Salmone. truc\u00e4 aceste lucruri nu s'au intamplat Inteun ungher. Si cu multa greutate, mergand noi pe lang\u00e1 ea, am sosit inteun loo numit Crezi tu, craiule Agripo, in prooroci ? Bune-Limanuri, de caro este aproape orasul Lasea. Stiu crezi. Atunci Agripa rosteste ciitro Pavel: Se scursese multa vreme i chid- toria era acum primejdioasa, fiindca Cu putin de nu ma, indupleci sa ma fac trecuse i postul (de Iom-Kippor). Pavel eu crestin ! ii indemna. lar Pavel: Ori cu putin, ori cu Si le zicea: Barbatilor, \\\\Tad ca mutt, eu m'as ruga lui Dumnezeu ca mergerea pe ap\u00e4, va sa fie cu silinte peste fire si cu inult\u00e4 pagubi, nu numai pentru nu numai tu, ci i toti care ma ascultati incarcatura i pentru corabie, dar si pen- astazi s\u00e1 fiti astfel cum sunt i eu, Mara tru vietile noastre. doar de aceste lanturi. Dar sutasul se incredea mai mult Ci oraiul s'a sculat i procuratorul In carmaci i in c\u00e4pitanul corabiei dealt si Berenice si coi care sedeau impreun\u00e4 In cele spuse de Pavel. cu ei. Limanul nefiind bun de iernat, cei Si departandu-se vorbeau unii cu altii i ziceau: Omul acesta nu face mai multi dintre ei au dat sfatul sh nimio vrednic de moarte sau de inchi- plecam de acolo si dad)\\\", s'ar putea soare. ajungem i s\u00e4 ierniim la Fenix, un liman din Creta, asezat spre miaz\u00e1-zi i apus Apoi Agripa, a zis catre Fe,stus: Acest om putea sa fie l\u00e4sat liber, dad, spre miaz\u00e4-noapte i apus. n'ar fi cerut s\u00e1 fie judecat de Cezarul. Cand a inceput sit sufle un \\\\rant 27. de miaza-zi au crezut cii, stint stapani pe punerea lor la cale, au ridicat ancora si Pavel, in lanfuri, e pornit co corabia spre Italia. Greuteifile cdldtoriei. Corabia se au vaslit cat mai aproape de Virmul Cretei. sfeirclmii, kiwi Malta, dar oamenii scapit. Ins& nu dupa multa vreme s'a Mid a fost hotEtrit sa plecitm pe napustit pe ostrov un \\\\lilt viforos, caro DTI in Italia, au dat in primire pe Pavel si pe alti cativa intemnitati unui sutas se numeste Evrachilonul. ou numele Iuliu, din Cohorta Augusta. Si smulgand corabia, iar corabm Am intrat 'kite\u00b0 corabie de la Adra- neputand sii, stea impotriva mit, care avea s\u00e1 treacii, prin locurile ne-am lasat sa fim dusi in voia lui. do pe coasta Asiei, si am purees; lar cu noi era Aristarh, Macedonean din Te- Pe cand treceam pe sub un ostrov salonic. mic anume Clauda, am izbutit cu greu- tate s\u00e1 prindem luntrea. Apoi, dupa ce au ridicat-o, au pus mana pe odgoane si au incins corabia pe 1253","FAPTELE SFINTLLOR APOSTOLL 28 dedesubt. Iar de Mort s\u00e4, nu dea peste Atunoi ostayii t\u00e4iar\u00e4 funfile luntrii Sirte, au l\u00e4sat panzele jos yi vantul yi o l'\u00e1sara, s\u00e4 cada. ducea aya. Ci, pang sa se faca ziu\u00e4, Pavel i-a Si pentru c\u00e0. vijelia ne impresura rugat pe toti s\u00e4 ja s\u00e1 manance, zican- cu straynicie, in ziva urmatoare au le- du-le: Sunt azi paisprezece zile de \u00b0and padat povara din corabie. staruiti in ayteptare yi in nemancare, f\u00e4r\u00e4, sit gustati nimio. lar a treia zi, cu mainile lor, arun- cara uneltele cora,biei. Pentru aceea, v\u00e9, rog luati de man- Mai multe zile, nici soarele nici cati, citei aceasta este spre scaparea stelele nu se ar\u00e1tara, iar furtuna bantuia voastrii. Ca nici unuia din voi un fir de Ewa scadere; drept aceea, once nadejde par din cap nu-i va pieri. de sca,pare ni se luake. Si graind acestea, i luand paine, Apoi, de multi): vreme, nimeni nu a multumit lui Dumnezeu inaintea tu- mancase. Atunci Pavel stand in mijlocul turor, a fra.nt yi a Inceput sa milnance. lor le-a grait: Trebuia, o b\u00e4rbatilor, ascultati de vorba mea i s\u00e4 nu plecati Atunci toti prinzand inim\u00e4 au luat tyi ei de mancare. din Creta; i n'ati fi indurat nici pri- Si erau in corabie, de toti, doua, mejdia aceasta, nici aceasta paguba. sute qaptezeci i pase de suflete. Dar acum va, indemn s\u00e4 fiti cu Dupi ce s'au sitturat, au uyurat ininali bung', eaci nici un suflet dintre voi corabia, aruncand graul in mare. nu va pieri, &A, numai corabia. Cand s'a facut ziva, ei n'au cu- Caci, asta noapte, un inger al nosout pamantul, ci vedeau un Ban de Durnnezeului al carui Bunt eu i auras, mare, avand tarn\u00b0 de nisip. Si. au hot\u00e4rit ii slujescs a sta,t inaintea mea, s\u00e4 scoatit corabia inteacolo de le va fi cu putinta. Si mi-a zis: Nu te teme, Pavele. Tu trebue s\u00e4 stai inaintea Cezarului Atunci au deznodat ancorele le-au lasat in mare; in acelayi timp au Duncuaezeu ti-a da,ruit pe toti cei slabit legaturile carmelor. Apoi au ri- ce sunt in corabie cu tine. dicat vetrila din frunte, In biitaia van- tului, yi au tinut catre tarm. De aceea, barbatilor, fiti ou buna, caci am incredere in Dumnezeu 05, Dar au nimerit intr'un crac de aya va fi dup5, cum mi s'a spus. nisip yi au fntepenit corabia, aya incat Ci trebue sa dam de vre-un ostrov. piscul infiga.ndu-se statea necfintit, iar partea dinapoi se sf\u00e4rama de urgia va- Intru a paisprezecea noapte de cand vantul ne purta 1ncoace i incolo lurilor. Ci ostayii sfatuira, s\u00e4, omoare pe cei peAdriatica,pe la miezul nop, corabierii ca ea nu scape vre-unul, innotand. i\u00a7i &Aura ou b\u00e4nuiala ca un pitmant Sutayul \u00eens\u00e4, voind sa, ferease\u00e4, pe oarecare este in apropiere. Pavel, i-a oprit de la gandul lor yi a porun- Atunci, las\u00e1nd masura in jos, douazeci de stanjeni i, trecand putin cit ea aceia care ytiau 85, innoate di se mai departe, masurara din nou i gasira, arunce in mare yi s\u00e2 iasa la tarm, cal cinsprezece stanjeni. dintai, Deci, temandu-se ca nu cumva sgi Iar ceilalti, care pe sctinduri, care cadem in Ica stancos, au aruncat patru pe cate ceva de la corabie. i astfel au ancore, de la part,ea din urmii a cor\u00e1biei ajuns ou totii ni. scape la uscat. yi au ayteptat cu nerabdare sa se faca ziva. 28. Dar cor5,bierii cautau sa fug& din Localnicii din Malta stunt bucurofi de corabie pi au scoborit luntrea in mare sub cuvant ca vor s\u00e4 intind\u00e4 i ancorele oaspeti. Pavel lecuefte pe bolnavi. Sose,gte de la piso. In Italia i in Roma fi predicii doi ani. Pavel a spus sutayului i ostayilor: 1. Dupli ce am scapat, aflaram atunci Daca aceytia nu raman in corabie, voi nu c\u00e2 ostrovul se numeyte Malta. puteti sa scapati. 1254","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 28 lar locuitorii din ostrov ne aratari Pavel, vizandu-i, a multumit lui Dum- osebita dragoste de oameni, eSci aprin- nezeu i s'a imbarbitat. zand foo ne luara pe toti la ei, din pricina Cand am intrat in Roma, sutasul ploii care era si din pricina frigului. a dat pe cei legati in primire voevodului oastei, iar lui Pavel i-au ingiduit si Ci Pavel strangand gramad\u00e4, de gi- locuiasci singur, cu ostasul care teje i punandu-le pe foo, o raiparca, a Si dupii troj zile, Pavel a poftit la iesit de clildur\u00e4, si s'a agatat de mama lui. el pe cei care erau fruntasii Iudeilor. Iar cand s'au adunat laolalt\u00e4, a rostit catre ei: Cand barbarii vitzur\u00e4 jivina span- B\u00e4rbatilor i fratilor, desi eu n'am fitout zurat\u00e4 de mina lui, ziseri unii catre nimio impotriva poporului nostru sau a da- altii: Negresit ca acest om este un ucigas tinelor parintesti, am fost dat din Ierusa- pe care dreptatea lui Dumnezeu nu 1-a ingaduit s\u00e0, mai tritiasc\u00e4 macar c\u00e4 din lim, ca un puscarias, in mainile Romanilor. valuri a sciipat. Acestia, dupi ce m'au oercetat, dea drumul, fiindcit nu se Ins& Pavel scuturand jivina in foc, voiau n'a pittimit nici un rim. dovedea la mine nici o pricina vrednici de moarte. Dar ei se asteptau ci el va sa se Ci Iudeii s'au rostit impotrivi. umfle, ori s\u00e2 cad& mort, dinteo data. Atunci am fost silit s\u00e4, cer si fiu judecat Ci dup5. ce au asteptat multi vreme de Cezarul, dar nu ci a\u00a7 avea vre-o Ora au vitzut di nu i se intampli nimio bi- de adus neamului meu. Pentru atare cuvant, v'am chemat t\u00e4tor la ochi, si-au schimbat cugetele la mine s\u00e4 v\u00e1 yid i s\u00e4, vorbeso ou voi. ziceau de el \u00b0A, este un zeu. Cad pentru nadejdea lui Israil stau eu feracat cu lantul acesta.. Imprejurul acelui loo avea twine Ei au faspuns lui Pavel: Noi n'am un anume Publius, fi-tratasul ostrovului. Acesta ne-a primit la el si ne-a gazduit, primit din Iudeia nici scrisori in privinta prieteneste, trei zile. ta, nici vre-unul dintre frati nu a venit ca s\u00e4, ne dea de stire sau ea zicit ceva Si s'a intamplat ca tattil lui Publius r\u00e4u despre tine. Gasim ins5, cu cale s\u00e4 auzim de la zacea in pat, bantuit de friguri si de tine ceea ce gandesti; cad despre eresul acesta ne este ounoscut o\u00e4, pretutindeni urdinare cu sit'nge. Ci Pavel, intrind la el si rugandu-se, si-a pus mainile peste se vorbeste impotriv\u00e4.4. el si 1-a f\u00e4cut s\u00e4,natos. Deci, randuindu-i o zi, au venit la el la ga,zda mai multi. Si de diraineata Dup5, aceast\u00e4 vindecare, si ceilalti pima seara, Pavel le-a l'amurit si le-a din ostrov, care aveau slabiciuni, veneau marturisit impitratia lui Dumnezeu, cau- si se t\u00e4m\u00e4duiau. Lind incredinteze despre Iisus din Si acestia ne-au cinstit cu multe legea lui Moise pi din proorooi. daruri i cand a fost s\u00e4, plecim cu corabia ne-au pus la indeman\u00e1 cele ce ne tre- Si unii dideau crezare color opuse, iar altii nu credeau. buiau. Deci, firi si se inteleagii unii ou altii, au plecat. Ci Pavel a mai spus un Dupa trei luni, am purees cu o cuvant: Bine a gait Duhul Rant, prin corabie din Alexandria, care iernaae in Isaia Proorocul, catre parintii vostri, ostrov si care avea icoana fratilor Dio- Gaud a zis: Mergi la norodul tweets scuri (Castor si Pollux). Ajungand la Siracuza, am zabovit zi: Cu auzul veti auzi, qinu yeti tutelage, trei zile. uitandu-v\u00e4 yeti privi, dar nu veti vedea. De acolo, pe inconjur, am sosit la Cad mima acestui norod s'a in- vartosat i cu urechile au auzit greu Regium. O zi in urmit, a inceput un vant ochii lor si i-au inchis. Ca nu oumva si vadi ou ochii i ea audi ou urechile \u00a7i ou de miazi-zi si a doua zi am ajuns la Puteoli. Acolo am gasit frati care ne-au rugat s\u00e1 ramanem la ei o saptamb.nit. asa am venit la Roma. Auzind despre noi, fratii de acolo au venit Intru intampinarea noastra pima la Forul lui Apiu i la Troj Tavenra. lar 1255","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 1 mima. s inteleagri ai sit se intoarca i eu lar Pavel a rimas doi ani deplini, insiinittosez. In casa luatit de el cu chirie, i primea Deci cunoscut s vit fie vouit eft pe toti care veneau la el, aceastit mintuire a lui Dumnezeu trimisi Propovaduind impitr\u00e4tia lui Dum- a fost neamurilor; si ele vor asculta. nezeu i invftti.nd despre Domnul Iisus Christos, cu teat& indritzneala i fin\u00e0 i dupi, ce a zis el acestea, Iudeii nici o piedicii. plecarii avand intre ei mare neintelegere. EPISTOLA SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI 1. preunit cu voi, prin oredinta, cea de o parte EA de alta, a voastri si a mea. Inceput pi inchinare. Evanghelia &I pe MO indreptarea din credinfa, pentru pcigana- Fratilor, nu vreau ca voi si nu tatea care eta sub mania lui Dumnezeu. stiti &it de multe ori mi-am pus in gilnd Pavel, slujitor al lui Iisus Christos, si viu la voi, dar am fost pin& scum cbemat de el apostol, pus de o parte spre impiedicat si am si intro voi oarecare vestirea Evangheliei lui Dumnezeu, roadit, ca i intro celelalte neamuri. Pe care a ftigiduit-o mai inainte Dator aunt i Elinilor i barbarilor prin proorocii sii, in sfintele Scripturi, neinvAtatilor; Despre Fiul situ, niscut din sim\u00e2nta Astfel ci, despre mine, eu aunt lui David, dupit trup, prea bucuros si vi vestesc Evanghelia i rinduit Fiu al lui Dumnezeu si you'd celor din Roma. Cilci nu mi rusinez de Evanghelia intru putere, dupit Duhul Sfinteniei, prin invierea lui din morti, adicii, despre lui Christos, pentru ci\u00ed este puterea lui Iisus Christos, Domnul nostru, Dumnezeu, spre mintuirea orisicui care crede, atilt Iudeu, mai intii, cat i Elin, Prin care am luat dar i apostolie, ca si aduc, in numele s\u00e4u, la ascultarea ,5i in ea se di pe fati acea dreptate credintei toate neamurile, de la Dumnezou, care vine din credint\u00e4 si e pentru credinta, precum este seria: Intro care sunteti i voi, prin che- Tar dreptul din credintit va fi viu. marea lui Iisus Christos: lar mania lui Dumnezeu se des- Tuturor celor ce sunteti in Roma, in- copero din cer peste tout& pigilnittatea biti ai lui Dumnezeu, sfinti chemati de el, si peste toatit nelegiuirea oamenilor care dar vouit si pace de la Dumnezeu, Tatil in adevitrul in robia nedrept\u00e4tii. nostru si de la Domnul Iisus Christos ! Fiindcit ceca ce se poate sti despre Mai intAi multumesc Dumnezeului meu, prin Iisus Christos, pentru voi toti, Dumnezeu vidit este in inimile lor Dumnezeu este cel ce le-a vidit-o. fiindat credinta voastrit este vestiti in Inteadevir, insusirile lui nevitzute, toad); lumea; puterea lui cea vesnicit si a lui dumne- Caci martor imi este Dumnezeu, zeire se vid prin cugetare de la inceputul ruia-i slujeso cu duhul meu,intru Evanghe- lumii in filpturile lui, ca ei si fie lia Fiului sin, c3 vi pomenesc neincetat, cuvint de apArare. Cerind, in rugaciunile mele, pu- De vreme ce, cunoscilnd pe Dum- rurea, si am, prin vointa lui, vreodati, cumva, prilej de drum pin& la voi. nezeu, nu I-au mitrit ea pe un Dumnezeu, Pentru ci doresc cu mare dor nioi nu i-au multumit, ci s'au riticit in Vi vid, ea si vi imp\u00e4rtitsesc vre un dar inohipuirile lor i mima 'or cea neinte- duhovnicesc, spre Int\u00e4rirea voastrit. legiltoare s'a intunecat. Ori mai bine ail mi m\u00e2ngiti im- Tinindu-se ci aunt intelepti, au ajuns nebuni. 1266","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 2 Si au schimbat nagrires, lui Dum- i socotesti, oare, omule care judeci nezeu celui nestric\u00e1cios in aserniinarea in infiitisarea omului strickios si a pAsii- pe cei ce fac unele ca acestea, dar le rilor si a dobitoacelor ou patru picioare faci si tu, di tu vei acgpa de judecata si a tbritoarelor. lui Dumnezeu 7 De aceea, Dumnezeu i-a dat ne- curgtiei, dupg pofta inimilor lor, ca Sau dispretuiesti tu boglitia bung- pang\u00e4reascii trupurile lor, ei hide ei. tiitii lui si a inggduintii si a indelungii lui rgbdiiri si nu stii cii bungtatea lui Ca unii care au rist\u00e1lmileit ade- Dumnezeu te indeamng la pocaintil? viirul lui Dumnezeu In minciunii i s'au inchinat si au slujit f\u00e4pturii in loo sg-i i dup.& impietrirea ta i dupg slujeascg Ricgtorului, cel ce este bine- mima ta nepociiitg \u00eei agonisesti cuviintat in veci, amin! In ziva m\u00e2niei si a ar\u00e1tkrii dreptei jude- ciiti a lui Dumnezeu, Din aceast\u00e4 pricing, Dumnezeu i-a niipustit unor patimi de marg., caci la ei Care va da fiecgruia dupg faptele femeile au schimbat fireasca intrebuin- tare in vea impotriva firii. lui.: Asijderea i b\u00e4rbatii, las\u00e1nd intre- Adic\u00e1 viatg venic\u00e1 celor ce, prin buirrtarea fireasc\u00e4, a femeii, s'au aprins stgruintii in fapta bung, cautti mgrire, In pofta lor, unii pentru altii, bitrbati cu bitrbati, aviirsind rusinea i luilnd In oinste i nestric\u00e1ciune, trupul Ion rgsplata cuvenitit f\u00e1tacirii lor. Dar m\u00e2nie i urgie fiilor zavistiei, Si precum n'au ggsit cu cale sk-1 care nu se supun adeviirului, ci se supun cunoascg. pe Dumnezeu de aproape, asa nedrept\u00e1tii. Dumnezeu i-a l\u00e4sat la mintea lor Da, necaz i stramtorare peste su- fletul oricgrui om care f\u00e4ptueste rgul, netrebnicii, s\u00e4 fad., cele neiertate, peste Iudeu, mai \u00eent\u00e2i, dar i peste Elin: Plini fiind de tot soiul de nelegiuire. Mgrire, cinste si pace orisicui care de viclenie, de Ificomie, de raufkti, plini lucreazii binele, dupg cum, mai intai, de pizmii, de ucidere, de ceartii, de fuse- Iudeului, tot asa Elinului. Ifiziune, de purtiri nesufeiite, CAci Dumnezeu nu cauti la fata Soptitori, barfitori, uritori de Dum- nezeu, cuteziitori, trufasi, lgud\u00e4.rosi. nits- omului! cocitori de role, nesupusi pgrintilor. Cgti, deci, f\u00e4.rg s\u00e1 aib\u00e4 legea, au Desmetici, ciilclitori de cuviint, de lege vor i pieri; iar fgr\u00e1 iubire fireascg, f\u00e1r\u00e1 mil\u00e4. &Ali au p\u00e0c\u00e4tuit cu legea in fatii. dupg Ei, cu toate ca au cunoscut hotd- lege judeca-se-vor. rirea lui Dumnezeu cum c\u00e1 cei co fa'c unele ca acestea vrednici sunt de moarte, Fiindc\u00e1 nu cei ce aud legea sunt nu numai cii le fac, dar si incuviinteazg drepti la Dumnezeu, (lar coi ce indepli- pe alti fgptuitori. nese legea se vor indrepta. 2. Cand paganii cei cc nu au legea din fire fac ce porunceste legel, asa lip- ludeii &ant tot at& de plini de piicate siti de lege, ei singuri isi sunt lege, ca Ca unii care aryl& fapta legii scrisii Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule in inimile lor, prin m\u00e4rturia cugetultii care judeci, esti f\u00e0r\u00e4 cuvant de apgrare, lor i prin cercetarea de sine, care dial In ceea ce pe altul judeci, pe tine invinoviiteste, ii i dezvinoviiteste. insuti te os\u00e1ndesti, de vreme ce, tu, jude- eitterule, fiiptuesti aceleasi luoruri. Ceea ce se va vedea in ziva and Ci noi stim c\u00e1 judecata lui Dum- Dumnezeu va judeca, prin Iisus Christos, nezeu este, dupg adev\u00e4r, &supra celar ce dupg Evanghelia mea, cele ascunse ale fae unele ca acestea. oamenilor. Ci dac\u00e1 tu te cherni Iudeu i te razimi pe lege si te lauzi cu Dumnezeu, Si cunosti voia lui i tii ea incu- viirqezi cele bune, c\u00e1ci ai Inviitat din lege, Tu care te crezi pe tine cgliwzi orbilor si.lunaing celor ce sunt in intu- neric, 1257","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 3 Povlituitor celor firi minte, dasc\u00e4l Dar de vi-eme ce nedreptatea noastri celor nevristnici, ca unul care ai In lege icoana ounostintei si a adevarului, Invedereazi dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu oumva 84 Dumnezeu e Tu, in sfirsit, care inveti pe altu\/, nedrept, cind revars5, mania lui? Ome- pe tine insuti nu te inveti! Tu propo- neste vorbesc. viduesti: S\u00e4 nu furi FA tu fui-i! Fereascii, Domnul! Cioi atunci cum Tu rostesti: Si, nu ourvesti va judeca Dumnezeu lumea? tu curvesti! Tu urgisesti idolii - dar le Ce vom zice? C\u00e4 de vi-eme ce ade- jefuesti capistele! virul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre slava lui, pentru ce dar Tu care te lauzi Cu legea, il ne- mai sunt eu judeoat ca pac5.tos ? cinstesti pe Dumnezeu, pi-in c\u00e4lcarea Si iarisi, de ce n'am face cele rele, legii! ca s\u00e4 vie cele bune ? Precum suntem Pentru nurnele lui Dumnezeu, preoum spun unii 84 ne rostim din pricina voastri, este hulit intro nea- noi. Osinda acestora este dreapt\u00e0! muri, - precum este scris. Asa dar, ce este ? Avem noi vie-o Thierea imprejur foloseste inteade- prec\u00e4dere? Nu, debo. C\u00e1ci am invinuit mai inainte at& pe Iudei, oAto pe v\u00e4r dad, pizesti legea; daci ins\u00e4 esti ci toti stint sub picat, cilditor de lege, titierea ta Imprejur se Dupi cum este Boris: Nu este face natal-ere Imprejur. drept; nu este nici unul; Si atunci dac\u00e4 oel netitiat imprejur Nu este cine si inteleagi, nu este pizeste hotiririle legii, netiieres, lui Im- cine 84 cauta pe Dumnezeu; prejur nu va fi oare socotit\u00e4, ca tiiere Toti s'au ab\u00e4tut, impreuni netreb- imprejur ? nioi s'au lieut. Nu este cine s\u00e4 fach bi- nele, nici micar unul nu este; lar el - din fire nethiat imprejur, dar Implinitor al legii - nu te va judeca Morm\u00e4,nt deschis este glitlejul lor; oare pe tine, care, cu toat\u00e4 slova legii cu lirnbile lor vorbit-au viclenii; venin de aspidit e sub buzele lor; tiierea imprejur, esti alciltor de lege ? Pentru ci nu cel ce se &rat& pe Gura lor e plini de blestem i de dinafani e Iudeu, nici adev\u00e4rata tiiere amiiriiciune; imprejur nu este cea de dinafar\u00e4, in trup: Iuti aunt picioarele lor spre Bare de singe; (Ji este Iudeu col intru ascuns, iar t\u00e4iere imprejur este aceea a inimii, in Pripltd i nenorocire sunt in dru- spirit, nu in liter\u00e4; si lauda lui nu vine murile lor, de la oameni, ci de la Dumnezeu. Si cales picii ei nu au ounoscut-o; 3. Nu esta frici de Dumnezeu ins,- intea ochilor lor. Teti oamenii, lard asebire, aunt pciatoai Stim ins& c5, toate cite zice legos, ajung drepti tetra' mere, prin credinril. le rosteste pentru cei care sunt sub lege, ca orice gurA si fie inchisi foi toati lumea I. Atunci care este intiietatea Iudeu- s\u00e4 fie vinovati inaintea lui Dumnezeu. lui, sau care este folosul t\u00e4ierii imprejur ? Pentru di din fapteie legii nici un Este mare in toste privintele, mai om nu se va indrepta inaintea lui, de int\u00e4i pentru cA lor li s'au incredintat cu- vintele lui Durnnezeu. vi-eme ce pi-in lege vine cunostinta Cad ce este dac\u00e4, unii n'au crezut? catului. Oare neoredinta lor va nimici eredin- Ci acum in afari de lege s'a ar5,tat oioia Dumnezeu? o Indreptare de la Dumnezeu, martini- Fereasc\u00e1 Domnul! Ci r\u00e4m\u00e2n\u00e1 Dum- sit\u00e4 de lege si de prooroci, nezeu adev\u00e4rat In cuvintul lui, iar once Adici Indreptarea care vine de la om mincinos, precum este scris: S\u00e4, Dumnezeu, pi-in oredinta lui lisus Chri- fil g\u00e4sit drept in ouvintele tale si si stos, pentru toti si peste toti (lei ce ored, biruesti cind te vor judeca. oici nu este deosebire. 1258","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 4 nudo toti au p'\u00e1dituit i sunt Fericit barbatul cande Domnul nu-i tine pacatul in searnii! lipsiti de m\u00e4rirea lui Dumnezeu; Si sunt indreptati in dar, cu harul Deci, fericirea oxeaste este ea nu- mai pentru cei thiati imprejur sau lui, prin rascumpararea cea in Christos pentru cei net\u00e4iati imprejur? C\u00e1ci zicem lisus. inca o data: i s'a socotit lui Avraam ere- dinta ea dreptate. Pe el, Dumnezeu 1-a r\u00e1nduit jertfa de ispaaire, prin credinta in sangele lui, Dar cum i s'a socotit? C\u00e1nd era ca sit-ai arate a sa dreptate caci trecuse Wat imprejur sau cand era netaiat im- cu vederea pacatele f\u00e1cute mai inainte. pn3jur? Nu c\u00e2nd era t\u00e1iat imprejur, ei cand era, netaiat imprejur. In vremea ingaduintei lui Dum- nez,eu ca sa-ai arate a sa dreptate, in lar semnul t\u00e4ierii imprejur 1-a pri- zilele de fat\u00e0, dovedindu-se pe sine drept rait ca pecetie a dreptatii, pentru credinta lui din vremea netaierii imprejur, ca sa indrept\u00e2nd pe cel ce este din credinta fie pa,rintele tuturor calor ce cred, deai in Iisus. netaiati imprejur, i s'a li se socoteasca Atunci, unde este pricina de lauda? lor oredinta ca drepta,te, Apoi i parinte al celor taiati im- A fost inlaturat\u00e4,. Prin \u00b0are lego? Prin legea faptelor? Nu, ci prin legea ore- prejur. Dar nu al celor care sunt numai dintel t\u00e4iai imprejur, ci i umbl\u00e1 in urmele credintei pe care o avea parintele nostru Caci noi oredem ca omul se in- Avraam, pe cand era netaiat imprejur. drepteaza prin oredinta, fax& faptele legii. Pentru ea Avraam i semintia lui nu prin lege au primit fagaduinta ca, vor Oare Dumnezeu este numai al moateni lumea, ci prin dreptatea din Iudeilor? Nu este el si Dumnezeul paga,- credinte. nilor ? De huna, aclama ai al pagamilor, Caci daca moatenitorii sunt cei ce De vreme ce unul este Dumnezeu, au legea, atunei credinta, a ajuns ze- darnicii iar fagaduiala s'a de,sfiintat, \u00b0are va indrepta, din oredinta, pe cei t\u00e4iati imprejur i iar\u00e4i prin credinta pe De vreme ce legea pricinueate cei netaiati imprejur. m\u00e2nie; dar unde nu e lege, nu e nici cal- Dar nu cumva, prin credintii, noi care de lege. desfiintam logea? Fereasca Domnul! Dirnpotriv\u00e4, interim legea. De aceea moatenirea fagaduita este din credinta, ca sa fie din dar ai ca 4. fitgaduiala ta ram\u00e2na temeinic\u00e4 pentru toti urmaaii, nu numai pentru cei ce se Indreptarea prim creding e intdritd cu tin de lege, dar si pentru cei ce se tin de oredinta lui Avraam, camba este pa- pilda dui Avraam pi cu nuirturia lui David. rintele nostru al tuturora, Ce vom zice a,cum ol\u00ed a dobandit Precum este scris: Pusu-te-am pe chipa trup str\u00e4moaul nostru Avraam? tine parinte al multor neamuri. El e Daca, Avraam s'a indreptat din parintele nostru in fata celui in care a fapte, are cuv\u00e4nt de lauda, dar nu crezut, adic\u00e1, a lui Dumnezeu, care in- inaintea lui Dumnezeu. viaza pe cei morti i chiernii, la fiint\u00e0, cele C\u00e1ci, ce spune scriptura? i Avraam ce inca, nu sunt. a crezut lui Dumnezeu i i s'a socotit lui Avraam, cu nlidejde i impotrive ca dreptate. nadejdii, a crezut ca, el va fi inteadevar parintele multor neamuri, dupit, cum i Celui care lucreaza nu i se socoteate s'a spus: Aaa, va fi semintia ta. plata ea dar, ci ca datorie; Si farii, sa, slabease\u00e4 in oredinta, Pe c\u00e1nd celui care nu lucreaza, ci dei s'a v\u00e4zut pe sine amortit ou trupul crede in cel ce indrepteaz\u00e4, pe pacatos, clioi era aproape de o sute de ani oredinta lui se socoteate ca dreptate. ai a vazut amortirea p\u00e4ntecelui Sarei, Intocmai cum ai David fericeate pe omul cande Dumnezeu Ii socoteate drep- tatea, ara, de fapte: Fericiti aceia carora s'au iertat faradelegile i Ji s'au acoperit pacatele! 1259","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 20. Totusi, nu s'a indoit, prin necre- Chci clack pe \u00b0And eram vr\u00e4jmasi, dinth, despre filgaduiala lui Dumnezeu, ne-am imphcat co Dumnezeu, prin moar- ci s'a invartosat in credinth, dhnd mhrire tea Fiului shu, cu atht mai mult, o data lui Dumnezeu, imphcati, ne voin m\u00e2ntui prin viata lui. 21. Ca unul care a orezut desavarsit Si nu numai atat, ci i l\u00e4ud\u00e2ndu-ne ea ceea ce a fagiiduit puternic este sh In Duinnezeu prin Domnul nostril Iisus indeplineascit. Christos, prin care am primit acum 22. De aceea, credinta lui i s'a s000tit ca dreptate, impticarea. 23. Dar nu s'a scris numai pentru el Drept aceea, precum printeun cii i s'a socotit, singur om a intrat pilcatul in lume prin phcat moartea i astfel moartea a 24. Ci i pentru noi, chci i noti\u00e4 va strdbatut in toti oamenii, prin aceea sii, ni se socoteasc5 nouii care credem in toti au pachtuit, cel ce a inviat dintre morti pe Iisus, Domnul nostru, Fiindch p'hrui la lege, piicatul era In lume, dar phcatul nu so socoteste, 25. Carele s' a datpentrupicatele noastre c\u00e2nd nu este lege. 0 s'a sculat pentru indreptarea noastrh. Ci moartea a domnit de la Adam U. pand la Moise 0 peste cei ce nu pach- tuiserh, dup\u00e1 asemiinarea greselii lui Roadele indreptdrii din credintd: Precum peicatul i moartea venit-au prin Adam Adam, care este chipul celui ce era sit' vie. peste noi tori, asa, prim Christos, indrep- lush nu e cu gresala cum e cu tarea fi viata. daruiala, caci dach prin gresala unuia a Asa dar, fiind indreptati din credintii, chzut moartea pe cei multi, cu atilt mai avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul vartos harul lui Dumnezeu i dhruiala nostru Iisus Christos, lui au prisosit, spre mantuirea celor multi, prin harul unui singur om, Iisus Christos. Chruia datori \u00eei suntem ch am do- bandit min credinth apropiere la darul Si ce aduce darul nu seaman5, on acesta, in care stain, si c\u00e1 ne lauddin ce a adus acel unul, care a pichtuit; chci intru nhdejdea miiririi lui Dumnezeu. pe and judecata, pornind de la el unul, se face osandire, darul cate iarth, pornind Si nu numai atht, ci ne liludara 0 in de la multe c\u00e0lcri de lege, se face iz- suferinte, bine stiind ch suferinta, dsu- neazh, rdbdare, bhvire. $i rhbdarea incercare, i incercarea Inteadev\u00e4r, dach, prin gresala niidejde. unuia, moartea a domnit prin unul sin- lar nhdejdea nu d5, de rusine, pen- gur, cu atht mai mare cuv\u00e2nt cei ce tru ch' iubirea lui Dumnezeu s'a varsat in primesc belsugul harului 0 al darului inimile noastre, prin Duhul Sfant, cel di\u00edruit nou\u00e4. dreptiltii vor imphrti in viath' prin unul C\u00e1ci Christos, child noi eram inch' liana Christos. Astfel dar, dupii cum printr'o sin- f5,r\u00e1 vlagh, la ceasul hothrit a murit gur\u00e1 gresa1\u00e1 a venit osandil pentru toti pentru necredinciosi. oamenii, asijderea, printr'o singurh in- dreptare, pentru toti oamenii a venit Ci pentru unul drept cu greu va indreptarea care d5, muri cineva, iar pentru binele celor multi Si precum din neascultarea unui poate se hothr\u00e4ste cineva om toti s'au fhcut piichtosi, tot asa din ascultarea unuia, multi se vor face drepti. Dar Dumnezeu invedereazh dra- gostea lui ditre noi prin aceea ch, pentru lar legea a intrat ca s\u00e4 se inmul- noi, Christos a murit child noi eram inch' teasch gresala; unde ins& pficatul s'a inmultit darul a prisosit; phcatosi. Asa eh, precum p\u00e4catul a stapinit Cu atfit mai v\u00e2rtos, prin urmare, fiind acum indreptati intru sangele lui, In moarte, tot astfel 85, st\u00e4pfineascit izb\u00e4vi-ne-vom prin el de manic). darul, prin dreptate, spre viata vesnich, prin Iisus Christos, Dornnul nostru. 1260","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 6, 7 6. Au nu stiti ca, de va dati cuiva Sfinfirea si ascultarea cea noud sunt rodul pe voi robi de ascultare, robi sunteti cui dreptdtii din credintd. va supuneti: fie pacatului spre moarte, fie ascultarii de Dumnezeu spre dreptate ? Ce vom zice, atunci ? Ramanea-vom oare in pacat, ca sa se inmulteasc\u00e4 darul ? Dar multumim lui Dumnezeu dei erati robi ai pacatului, v'ati supus Fereascet Domnul ! Noi care am murit din tool& mima dreptarului invatitturii cu care v'ati deprins. pacatului, cum vom mai trai in pleat ? Au nu stiti ca toti cati In Christos Asa ca, scapati hind din robia pa- catului, v'ati facut robi dreptatii. lisus ne-am botezat, intru moartea lui ne-am botezat? Omeneste vorbesc, din pricina neputintei trupului vostru. Dupa cum Deci ne-am ingropat cu el, in moarte, ati facut madularele voastre roabe ne- prin bot,ez ; asa incat, dui:a cum Christos curatiei i faradelegii, spre faradelege, tot a inviat din morti, prin marirea Tatalui, asa faceti acum madularele voastre roabe dreptatii spre sfintire. tot asa i noi sa umblam intru innoirea vietii; Wei atunci &and erati robi ai pa- catului erati slobozi fat& de dreptate. Ca dacii ne-am facut cu el o singura Deci ce roadii aveati atunci ? Roade intru asemanarea mortii lui, de care acum va, e rusine, pentru ea sfar- atunci vom fi la fel si in invierea lui. situl acelora este moartea. Dandu-ne bine seama ca omul nostril Dar acum, izbaviti fiind de pac,at cel vechi a fost impreuni rastignit cu el, robi facandu-va lui Dumnezeu, aveti ea set se nimiceascet trupul pacatului, asa roada voastrii in sfintenie, iar sfarsitul: viata vesnica. bleat sa nu mai fim robii pacatului, Fiindca cine a murit este slobod de Pentru c\u00e4 simbria pacatului este moartea, iar darul lui Dumnezeu: viata pacat. vesnica, intru Christos Iisus, Domnul Si daca am murit impreuna cu Chri- nostru. stos, credem ca vom i vietui impreuna cu el, 7. Stiind cum ca Christos, dupii ce a Dreptatea din credintd scutegte de legea inviat din morti, nu mai moare. Moartea vechegi ne pune datorie s\u00e4 ne supunent nu mai are stapanire peste el. Christos. Lupta intre carne gi duh. Caci, cu moartea lui, a murit pa- Oam nu stiti, fratilor, caci vor- catului o data ; iar cu viata lui vie- bese unor cunoscatori ai legii, ca legea are putere asupra omului atilt timp tuieste lui Dumnezeu. cat el e in viata ? Asa i voi, socotiti-va insiva oa Cad femeia maritata e legata do sunteti rnorti pacatului, dar vii pentru barbatul sau, prin lege, atilt cat el tra- Dumnezeu, in Christes Esus, Domnul ieste; iar daca a murit barbatul, dezlegatii nostru. e de legea care o lega de barbat. Drept aceea, sa nu stapaneasca pa- Astfel dar, cat el e in viata, daca catul in trupul vostru col muritor, ca se marita cu alt barbat, se va numi sa, v\u00e1 supuneti la poftele lui, precurvarit; iar daca a murit barbatul, este sloboda de lege, ca sa, nu fie pre- Si nu dati pacatului madularele curvara, maritandu-se cu alt barbat. voastre, feicandu-le scule ale nedreptatii, Asa, fratii mei, si voi ai murit, fati oi infatisati-va, pe voi lui Dumnezeu, cu legea, prin trupul lui Christos, spre ca vii, sculati din morti, i madularele a fi ai altuia, ai celui ce a inviat din voastre ca scule de dreptate pentru morti, ca, sa aducem roade lui Dum- Dumnezeu. nezeu. Pentru ca pacatul nu va avea pu- tere asupra voastra, caci nu mai sunteti sub lege, oi sub dar. Atunci, ce Sa pacatuim, fiindca nu suntem sub lege, ci sub dar? Fereasch Domnul! 1261","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 8 caoi pe cand eram sub st\u00e4pfinirea i atunci, dacit fac ceea co nu-mi patimile pacatelor, care emu este voia, nu mai aunt eu hiptuitorul, prin lege intaratate, lucrau In mildu- ei pacatul care locueste intru mine. larele noastre, ea aducem roade Gases\u00b0 deci aceasta lege, in mine, care vreau ea fac bine, ca anume raid, Dar acum, ne-am desfacut de lege se Vne de mine. si am murit fatit de ea, care ne Vmea in silnicie, asa Matt noi slujim lui Dum- Cit, dupa omul cel tiuntric, ma nezeu intru innoirea duhului si nu intru bucur de legea lui Dumnezeu, bittranetea slovei. Dar vad in madularele mele o altit Asa dar ce vom zice? Este legea lege, care se lupta impotriva mintii mele piteat? Fereascli, Domnul ! Dar pacatul ro'r mri, face rob legii pacatului, cea din nu 1-am cunoscut far5, numai prin lege. madularele me\/e. Caci n'as fi \u00a7tiut pofta, dad, legea n'ar fi zis: Sit nu poftesti! Om nenorocit ce sunt ! Cine m\u00e4 va izhavi de trupul mortii acesteia? Ci prilej luand, pacatul prin porunca a lucrat in mine tot soiul de pofte. C\u00e1ci 1VIu1tumese lui Dumnezeu, prin In afar& de lege piicatul este mort. sus Christos, Domnul nostru! Deci dar, Odinioar5 traiam far& lege, dar eu insumi, cu mintea mea, slujesc legii cand a venit porunca, pacatul a prins lui Dumnezeu, iar cu trupul: legii pa- visa, catului. Iar eu am murit! i porunca spre 8. viata, tocmai ea, la mine s'a nimerit spre moarte. Credinciopii aunt alobozi lard de mama Ei aunt liii \/ui Dumnezeu pi impreund Pentru c\u00e4 p5,catul, hand pornire, moptenitori ca Chriatos. S Idntul Dula m'a inselat ruin porunca i m'a ueis prin mijlocitorul. ea. Drept aceea, asupra celor co sunt Astfel dar, legea e sfanta i po- In Cluistos Earls nu este acurn nici o runca e sf\u00e4ntrt i dreapta i bun5,. os\u00e4nda. Atunci, ce era bun a fost pentru mine moarte ? Fereasca Domnul! Ci De vreme ce legea duhului vietii pacatul, ca s\u00e1 se arate pleat, mi-a ca- In Isus Christos m'a liberat de legea pit- sunat moartea, chiar prin ceca ce a fost catului si a mortii. bun, i pentru ca pacatul prin poruncri sa fie peste mitsura de pacatos. Caci lucru peste putinta legii, intru cat era neputincioasit din pricina Stim cu adevarat ca legea e du- carnii Dumnezeu a trimis, pentru hovniceasc5 dar eu sunt de carne v\u00e4ndut picat, pe insusi Fiul situ, in trup asema- sub pficat, nator trupului pricatului, si in trup a Pentru c\u00e1 nu stiu ce fac ; clici nu ceea ce voiesc indeplinesc, dar ceea ce osandit pitcatul, urasc, tocmai aceea savarsesc. Pentru ca hotarirea legii ea se im- lar daca fac ceea ce nu mi-e voia, pline,ase5, intru noi coi ce nu umbliftm po- ma potriveso cu legea i zic cit este buna. trivit trupului, ci potrivit duhului, Ci acum nu mai savarseso eu aces- 6. Citci cei ce se 1,in de trup poftesc cele tea, ci pricatul care locueste in mine. trupesti, iar cei ce se in de duh, cele Fiindc5, stiu ca in mine, adica in trupul mea, nu locueste ce e bun. Caci duhovnicesti. de voit voiesc, dar de lucrat binele nu-1 Ci pofta carnii este moarte, pe cand lucrez; cugetul duhului este viata si pace; Caci nu binele pe care 11 vreau, 11 Deoarece pofta carnii este vras- fac, ci ritul pe care nu-1 voiesc, pe aces- ta Il savfirsesc. masie impotriva lui Durnnezeu, fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu i nici nu poat,e. lar coi ce sunt in carne nu pot sa pla,c5, lui Dumnezeu. 1262","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 8 Voi, Wei, nu sunteti sub puterea Si nu numai atit, ci ii noi, care ci a duhului, dacit intr'adevar avem pirga Duhului, noi singtiri suspinim Duhul lui Dumnezeu s\u00e41\u00e0luiete intru voi. Iar daca cineva nu are duhul In noi inaine, atateptind cu nerilbdare Christos: acela nu este al lui. Infierea, riscumpirarea trupului nostru. Si de e Christos In voi, trupul, pe Cioi Intru nildejde ne-am mintuit ; de o parte, este mort, din pricina dar nidejdea care se vede nu mai e ni- catului, dar duhul, pe de alta parte, este dejde. Cum ar nidijdui cineva ceea ce viata, din pricina indreptarii date de vede? Dumnezeu. lar de nidgijduim ceea ce nu ve- Iar dad, duhul celui ce a Inviat dem, asteptam Cu st\u00e4ruintit. pe Iisus din morti locueste intru voi, el Asemenes. i Duhul vine sigibi- cel ce a inviat pe 1.1SUB din morti, vii va ciunii noa,stre Inteajutor, oaci si ne face i trupurile voastre muritoare, din ruggtm cum trebue: nu stim, ci singur pricina Duhului situ carele sitllueate Duhul se magi, pentru noi cu suspinuri intru voi. negfaite. Drept acees fratilor, nu suntem lush; cercetittorul jnimiloratie care este nitzuinta Duhului, caci el se roagi datori trupului, ca s\u00e4 vietuim dup\u00e4, trup. pentru sfinti dupa voia lui Dumnezeu. Cgici daca vietuiti potrivit trupului, Stim, apoi, c\u00e1 pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu, adica pentru cei ce sunt yeti muri, iar daca ucidati, cu Duhul, chemati dupa a sa \u00a7tiintli mai dinainte, faptele trupului, yeti fi vii. toate laolalat lucreazi inspre bine. Fiindci toti cati aunt minati de Cici pe care i-a cunosout mai Ina- Spiritul lui Dumnezeu, ei fiii lui Dum- inte, pe aceia mai inainte i-a i hotirit nezeu stint. s\u00e4 fie asemenea icoanei Fiului situ, ca el si fie intfii nisout Intre foarte multi Intr'adevar, n'ati primit duh de robie, ca s\u00e1 vi fie iardai frio\u00e4, ci ati frati. primit spiritul Infierii, prin care stri- gam: Abba! (P\u00e4rinte !) lar pe care i-a hot\u00e4rit mai Ina- inte, pe aceia i-a i chemat; ai pe care Spiritul Insui miirturiseate Impre- i-a chemat, pe acoja i-a i Indreptat, unit cu spiritul nostru ea suntem fil ai lar pe care i-a indreptat, pe aceia i-a lui Dumnezeu. pream\u00e4rit. Si (lac& suntem Iii, suntem i 1210\u00a7- Ce vom zice dar, la acestea ? Daci tenitori moatenitori ai lui Dumnezeu Dumnezeu e pentru noi, cine este im- Impreun\u00e4 moatenitori ou Christos, dad, potriva noastrit? Inteadevar suferim Impreuni cu el, ca Cand el pe Mau:A Fiul sgiu nu l-a Impreuna cu el sa ne i preamirim. crutat, ci 1-a dat mortii pentru noi toti, cum nu ne va da el oare toate Impreura Ci socotesc o\u00e4, durerile ceasului de cu el? fatal, nu pot sa stea in cumpin\u00e4 cu Cine va riches piri impotriva ale- ailor lui Durnnezeu? Dumnezeu este cel mitrirea care va s\u00e4 se arate pentru noi. ce Indrepteaza. Pentru c\u00e1 dorul statornio al flip- Cine va osindi? Oare Christes? turii aateapti cu nerabdare descoperirea Christos col ce a murit, ba mai bine cel fiilor lui Dumnezeu. ce a Inviat, col ce este de-a-dreapta lui Dumnezeu el mijloceate pentru noi! Choi faptura a fost supusi deer- t\u00e4ciunii nu de voia ei, ci din pricina Cine ne va despirti pe noi de aceluia oare a supus-o totuai cu iubirea lui Christos ? Oare necazul? Ori dejde: stramtorarea, ori prigoana, ori foamet,ea, De vreme ce fiptura \u00a1mil,* se va ori golitatea, ori primejdia, ori sabia? izbivi din robia stric\u00e4ciunii, ca s\u00e4 se Cgtoi precum este Boris: Pentru tine bucure de libertatea miririi fiilor lui suntem omoriti toati ziva; socotitu- Dumnezeu. Fiindcii atim c\u00e1 toati fiptura sus- ne-am ca niate oi de junghiere. pina laolalta i este pan& acum ca In duren i de naatere. 1263","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 9 Ci in toate acestea suntem mai mult ca rinduiala lui Dumnezeu cea dupa ale- dec\u00e2t biruitori, prin acela care ne-a gere sa ramini in picioare, nu pe te- iubit. meiul faptelor, ci din alegerea celui care Pentru c\u00e0 aunt incredintat ca nici chianti - moartea, nici viata, nici ingerii, nici stipanirile, nioi ce este acum, nici ce I s'a zis Rebecai: Col mai mare va va si fie, nici puterile sluji celui mai mic ! Inaltimii, nici puterile genunei Precum este seris: Pe Iacob 1-am iubit, iar pe Esau 1-am urit. nici o alti fipturi, nu va putea si, ne Ce vom zice dar? Nu cumva ca desparti, pe noi de dragostea lui Dum- la Dumnezeu e nedreptate ? Fereascit nezeu, cea intru list's Christos, Domnul nostru. Domnul ! Caci graieete catre Moise: 9. voi pe care vreau si-1 miluiesc i in- Alegerea lui I8rail, odinioard, i mauirea dura-mii-voi de cine vreau s\u00e1 ma indur. peigtinilcrr, acum, sunt lucrul liberei in- Aea dar, nu este de la cel care durciri a lui Dumnezeu. voieete, nici de la cel ce aleargi, ci de la Spun adevarul in Christos, nu mint Dumnezeu care milueete. - cugetul meu mi-o dovedeete prin Du- Cici Scripture zice lui Fara,on: bai &ant - Pentru aceasta chiar te-am ridicat, ea sa exit in tine puterea mea ei ca numele Ca mare imi este jalea ei necurmati meu sa so vestesca, in tot pamantul. durerea inimii. Deci dar pe cine vrea il milueete Pentru c\u00e1 ae don i de s'ar putea iar pe cine vrea Il impietreete. si fiu eu insumi anatema, departe de Christos, pentru fratii mei, pentru rudele Tu, acum, imi vei zice: Atunci de mele dupa trup, ce mai bag& vini? Cad vointei lui cine ponte 86.'4 stea impotrivii ? Ca unii ce stint Israiliti, a carora este infieren i marirea i asezamintele Dar, mai inainte, cine eeti tu, o rinduiala legii i slujba dumnezeiasca omule, ca s\u00e4 te certi cu Dumnezeu ? fagtiduintele, Oare vasul de lut va zice citre cel ce 1-a fiicut: De ce m'ai facut aea ? Ai caror sunt parintii ei din care dupi Sau nu are olarul putere peste trup este Christos, cel ce este peste toate Dumnezeu, bineouvintat in veci, lutul lui, ca din aceeaF,4i framantatura as& fad, un vas de cinste, iar altul de amin ! necinste ? Dar nu spun aceasta ca ei cum i ce este daci Dumnezeu, voind cuvintul Jul Dumnezeu ar fi cazut. Wei arate minia i cunoscut\u00e1 s\u00e0 fee& nu toti caro sunt din Israil stint ei Is- putere,a sa, a suferit cu multi rribdare vasele m\u00e2niei sale, gatito spre pieire ? Nici - pentru ca sunt stimanta lui Aeijderea ca Fs\u00e4 arate bogatia mi- Avraa,m - stint toti i fii, ci: urmaeii ririi sale, catre vasele indurarii, pe care lui Isaac vor fi urmaeii tai, mai dinainte le-a gatit spre marire, Adica pe noi, pe care ne-a i chemat, Adie\u00e1: nu copiii trupului sunt copiii nu numai dintre Iudei, ci ei dintre Domnului, ci se socotesc urmaei fiii fagaduintei. Precum zice i in Osea: Cherna- voi pe cine nu era norodul meu: no- C\u00e1ci: voi veni din nou pe vremea rodul meu, ei pe cine nu era aceasta e't Sara avea-va un fecior, - iubiti. este, doar, cuvitnt de fagiduint.i. i va fi ca, in locul unde li s'a Dar nu a fost aea numai cu Sara, ci i cu Rebeca, z\u00e1tnislind ea cei doi ge- zis: Voi nu sunteti norodul meu - acolo rneni de la unul Isaac, p\u00e1rintele nostru: chema-se-vor fii ai Dumnezeului celui viu. Cici, mai inainte de naeterea lor lar Isaia strigi despre Israil: fari, si fi f\u00e4cut ei ceva bine ori r\u00e4u - Dacii numarul fiilor lui Israil ar fi ca 1264","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 10 nisipul marii, r\u00e0m\u00e4ita numai se va man- Dar ce zice Scriptura ?: Aproape de tui. tine e cuvantul, in gura ta i in mima Pentru ca, implinind i scurtand, ta. Acesta este cuvantul credintei pe care-I predicam: Domnul va indeplini, pe pamant, cu- Daca, marturisesti cu gura ta c& vantul situ, Iisus este Domnul i crezi in mima ta Si precum a proorocit Isaia: Dac& c\u00e1 Dumnezeu l-a inviat pe el din morti, vei fi mantuit. Domnul Savaot nu ne-ar fi lasat nou& samant\u00e4 pentru noul Israil, am fi ajuns Choi cu mima credem ca s\u00e4, ne in- ca Sodoma 0 am fi fost la fel cu Go- dreptam, iar cu gura m\u00e1rturisim ca ne mantuim. mora. Precum zice Scriptura: Oricine Ce vom zice atunci? Ca paganii, crede in el nu se va ruina. care nu umblau drip& dreptat,e, au do- bandit indreptare, ins& indreptarea din Fiindc& nu este deosebire intre Iudeu i Elin, intrucat acelai Christos creclint\u00e4, este Domnul tuturor, bogat fat& cu toti lar Israil, umbland dupa legea drep- care Il chiam5, pe nume. tatii, n'a ajuns la legea care da indrep- each Oricine va cherna numele tare. Domnului se va mii,ntui. Pentru ce? Pentru ca voind s\u00e4 ajun- Dar cum vor cherna numele ace- luia in care file& n'au crezut ? Si cum gii, nu prin credinta, ci ca din faptele vor crede in acela de care n'au auzit? legii, s'au poticnit de piatra poticnirii, Si cum vor auzi far& de propovadui- Precum este seria: Tata, pun in tor ? Sion piatra, de poticnire i stanch' de sminteala, 0: Cine crede in el nu Si cum vor propovadui far& de se va ruina. apostolie? Precum este scris: Cat do frumoase sunt picioarele celor ce ve- 10. stesc pacea, celor ce vestesc lucrurile Iudeii au umblat dupd indreptare, eu pu- bune! tenle lor, de aceea n'au gdsit indreptarea Dar nu toti s'au supus Evanghe- care vine din creclinjd. liei. Caci Isaia zice: Daamne, cine a crezut ce-a auzit de la noi? Fratilor, dorul inimii mele i ru- gaciunea mea la Dumnezeu, pentru ei, Prin urmare, credinto, vine din pre- este ca s\u00e4 se mantuiascti. dict+, auzita, iar predica este prin cu- Fiinde& martor le sunt au vantul lui Christos. ravni pentru Dumnezeu, dar far& de Ci intreb: Oare n'au auzit? Dim- pricepere. potriva, glasul lor a strabatut peste tot Deoarece necunoscand dreptat,ea pamantul i cuvintele lor au ajuns pana la marginile lumii. lui Dumnezeu i caut\u00e1nd s\u00e1 statorni- ceasca, dreptatea lor, dreptatii lui Dum- Atunci intreb: Nu cumva Israil nezeu nu s'a supus. n'a inteles ? Moise apune cel dintai: Voi Caci Christos este sfarsitul legii, int\u00e4rata, ravna voastr\u00e4 Cu cine nu este spre indreptarea oricui care crede. poporul meu i voi atata mania voa- str\u00e4 cu un popor nepriceput. Inteadevar, Moise serie despre in- dreptarea care vine din lege, ca: ornul lar Isaia indrazneste i zice: Aflat care va indeplini-o viu va fi prin ea. am fost de cei ce nu m& cautau i v\u00e1- Ci dreptatea din credinta graieste zut m'am facut color ce nu intrebau asa: S\u00e0, nu zici in mima ta: Cine se va sui in cer ? Caci aceasta insemneaza, de mine. a pogori pe Christos ! Dar care Israil rosteste: Toata Sau s\u00e1 zici: Cine se va pogori in ziva intins-am mainile mele catre un genune ? Oki aceasta insemneaza a scoate popor neascultator i cu vorbe razvrii- afar& pe Christos dintre morti ! tits. 1266 80","EPISTOLA SF. .APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 11 11. Bunt apostolul p\u00e4ginilor dau slujbei mele toatil slave, Alegerea lui lerail rdyndne neschimbatd, dar trecdtoarea lui necredintd a adua mi- Doar voi izbuti si atit rivna luirea pdganilor. Cdile Donmului mint celor din neamul meu i ea scap ctitiva deapururi minuna,te i nepdtrunae. din ei. Intreb deci: Oare lepidat-a Dam- Cici (lac& inliturarea lor a adus nezeu poporul su? Fereasc5, Domnul! impacarea lumii, ce va fi primirea lor Citei i eu aunt Israilit, din a:manta lui Avraam, din spit.% lui Veniamin. la loo, dad: nu o inviere din mo i? Nu! Dumnezeu n'a lep5,dat popo- rul 85,u pe care dinainte 1-a ounosout. Fiindc5,, daci, ce-ai luat \u00eent\u00e2i din Nu tatiti oare ce zice Scriptura, unde e vorba de Die, and mijloceate el la citpistere este dint, i fritmantitura Dumnezeu impotriva lui Israil: este sfint\u00e4; i dac5, r\u00e0d\u00e2cina este Doamne, pe proorocii t\u00e4i i-au o- morn, jertfelnicele tale le-au surpat sfintit, i ramurile sunt la fel. lar dad:, unele din ramuri au fost eu am rimas singiu.; i acum cauti s\u00f6xni ia fr\u00e4nte ai tu, care erai mislin Dar ce-i spune r5,spunsul dumne- si fost altoit in local Ion i parta te-ai zeesc?: Mi-am pus deoparte taapte mil fiieut r\u00e4d\u00e4cinii i sucului m\u00e4slinului, de birbati, care nu ai-au plecat genun- ohiul inaintea lui Baal. Nu te milndii fat& de ramuri; iar Deci, tot aaa i in vremea de acum: dad, te mindreati, bag& de seamit c\u00e4 nu este o riimitaiti dup5, alegerea darului. tu tii r\u00e4d\u00e4cina, ci richicina pe tine. lar de este din dar, nu mai este din fapte, altfel darul nu mai este dar. Dar vei zice: Aceste ramuri au lar de este din fapte, nu mai este dar, fost t\u00e4iate, ea ea fiu altoit eu. altfel fapta nu mai este fapti. Atunci, ce s'a intimplat? Ce cituta Prea bine! Din prioina necredintei Israil, toemai aceea n'a dobandit, pe au fost titiate, iar tu stai prin credinti. and oei aleai au dobindit. Tar ceilalti Nu g5,ndi lucruri inalte despre tine, ci s'au impietrit, teme-te; Precum este scris: Dumnezeu le-a dat un duh de toropeal\u00e4, ochi ea CA, dac5, Dumnezeu n'a crutat ra- nu vad5, i urechi ca sit nu audi, ping murile fireati, nici pe tine nu te va cruta. In ziva de azi. lar David zice: Fa,ci-se mesa lor Vezi, deci, bunitatea i asprimea curd:: i la t impiedicitoare i dreapti lui Dumnezeu: Asprimea lui cittre cei ritspl\u00e4tire! ce au ct\u00edzut q't bunitatea lui catre tine, Intunece-se ochii lor ea sit nu vadi daca vei st\u00e4rui in acea.stit bun5,tate; altfel t\u00e1iat vei fi i tu. spinarea lor Vine-o pururea incovoiat5.! Aaa dar, intreb: S'a poticnit oare Dar ai aceia, de nu vor stitrui in ea sit se pribuaease\u00e4? Fereasa, Dom- neeredintit, vor fi altoiti; e\u00e4ci puternio este Dumnezeu altoiasci nul! Ci, prin eiderea Ion, neamurilor le-a venit mintuirea, ca Israil si rivneasci CIci dad, tu ai fost thiat din la ele. Dao5, dar gretjala ion a fost bo- firescul mislin stilbatic i impotriva firii gitia lumii i micaorarea lor avutia ai fost altoit in m\u00e4slinul bun, cu atilt Cu oat mai virtos: intreg nu- mai v\u00e4rtos aceatia, caro sunt fireati, vor mitrul lor! fi altoiti in chiar m\u00e3niinul lor. Ciei v'o spun vou5 care sunteti Intrucit Pentru eit nu voiesc, fratilor, ca voi oredincioai veniti dintre s\u00e4 nu atiti taina aceasta, ca se\\\", nu v5, bizuiti pe intelepciunea voastri, c\u00e1 im- pietrirea in parte a lui Israil s'a ficut pani ce va intra tot num\u00e1rul Si astfel intregul Israil se va mintui precum este seis: Din Sion va veni Izbivitorul ai va inlitura nelegiuirea lui Iacob; Si acesta este legimintul meu ou ei, cand voi ridica pricatele lor. E adevitrat ca ei, ou privire la Evanghelie, aunt vrijmaai, din pricina 1268","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 12, 13 voastra, dar ou privire la alegere, ei Daca avem slujbil s\u00e1 staruim in slujblt; daca unul invat\u00e4, sa se stir- sunt iubiti, din pricsina parintilor. guiasca in inviit\u00e4tura; Fiindca Dumnezeu nu-si mai ja Daci indeamn\u00e4, sa fie la indem- inapoi darurile i chemarea lui. nare ; da,cit Imparte altera, s\u00e0 imparta ou fireasca nevinov\u00e4tie; dad, sta in Dupl cure voi, altidatit, n'ati frunte, ail, fie cu tragere de inima; dac\u00e4 ascultat de Dumnezeu, dar acum ati milueate, s\u00e4 miluiasc\u00e1 cu voie 'mina! fost miluiti prin neascultarea lor, Dragostea di fie nefiitarnica. Urgi- Tot aaa ti ei n'au ascultat acum siti r\u00e4ul. Lipiti-va de ce e bine. ca prin mila lui, d\u00e4ruit\u00e4 vou\u00e4, miluiti sit fie acum i ei. In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-vi; in cinste, unii altera dati-va Caci Dumnezeu i-a inchis pe tot,i intru neasoultare, pentru ca pe toti sa-i intaietate. miluia scit. La sarguint,5 nu pregetati; cu duhul fiti fierbinti; pe Domnul slujiti-1 0, ad\u00e2ncime a bogatiei q't a inte- ca robii lui. lepciunii ai a atiintei lui Dumnezeu! Bucurati-va cu bucuria, nadejdii; Cat sunt de nepatrunse judeciitile lui In suferinta fiti ritbdatori; la rugaciune cat de neurmate dale lui ! dati-va tool& staruinta. Caci cine a cunoscut gandul Dom- Faceti-va p\u00e4rtasi sfintilor la tre- nului sau cine a fost sfetnicul lui? buintele lor; fiti gata sa primiti in gazdii. Sau cine mai inainte i-a dat lui Binecuvantati pe cei ce v\u00e1 prigo- va lua inapoi r\u00e4splata ? neso, binecuvantati-i i nu-i blestemati. Pentru ca de la el ai prin el ai intru Bucurati-va cu cei ce se bucura; el sunt toate. A lui fie m\u00e4rirea in veoi! plangeti cu coi ce plang. Amin I Nazuiti acelaai lucre unii pentru 12. altii: nu nilzuiti la cele inalte, ci lasati-va duai spre cele smerite. Nu va tineti de Indemnuri la slinfenie. Intrebuinfarea intelepti pe voi inaivii. folositoare a deosebitelor daruri. Nu intoarceti nimanui rani cu riiu. Deci indemnu-v5, pe voi, fratilor, prin indurarile lui Dumnezeu, sa infati- Purtati grip, de cele bune fata de toti sati trupurile voastre ca o jertf\u00e4 vie, oamenii. sfb,ntit, Domnului bine pl\u00e4,cutit i ca o Daca se poate, pe cat sta in puterea inteleapta inchin\u00e4ciune a voastra. voastra, traiti in bunii pace cu toti S\u00e4., nu v\u00e4, asemiinati chipului acestui oamenii. veac, oi s\u00e1 va schimbati, prin innoirea Nu v5, razbunati singuri, iubitilor, mintii, ea sit fiti in stare sa deosebiti care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, oi lasati loo m\u00e2niei lui Dumnezeu, c5,ci pliiout, desavarait. scris este: A mea este r\u00e4zbunarea; eu voi r\u00e1spl\u00e1ti, - zice Domnul. Ciloi in puterea darului ce mi s'a dat, spun oricui care este intre voi sa nu Deci, dacii ve\u00e1jmaaul tilu este nazuiasca mai sus decat i se cuvine sg fl\u00e4mand, d\u00e4-i de mancare; dae\u00e4, Ii este nazuiascii, ci sa cugete cumpanit, fiecare Bete, d\u00e4-i s\u00e4, bea, ciici facand aceasta precum Dumnezeu i-a impartit milsura gr\u00e4mlidi-vei carbuni de foc pe capul lui. oredintei. Nu te l\u00e4sa biruit de rAu, ci birueste Ci precum inteun singur trup avem raul cu binele. multe madulare i mlidularele nu au 13. toate acee&si lucrare, Sit ne supunem stdpanirilor : sd avem dragoste laid de aproa pele \u00a7i, sd umbldm Asa si noi, cei multi, suntem in Christos un trup, iar fiecare dintre noi In mitdulare suntem unii altera; 1. Once suflet sa se supun\u00e4 inaltelor Dar avem felurite daruri, dup5, stapaniri, cad nu este st\u00e4panire fitra darul ce ni s'a dat: Daca avem profetie, sit profetim dupa mitsura oredintei; 1267 80*","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 14 numai de la Dumnezeu; iar cele ce Bunt, 14. de Dumnezeu aunt rinduite. Cuin ed ne purtdm Cu cei elabi pi 8C1 nu Pentru aceea, cine se impotriveste dcim prilej de eminteald nimdnui. st\u00e4panirii se impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Tar impotrivitorii vor lua Primiti cu bine pe cel slab in ere- \u00b0sand& asupra lor. dint\u00e4, fara s\u00e4 stati s\u00e4 cerneti gandurile Dreg\u00e4torii nu Bunt spaim\u00e0 pentru lui. fapta bun\u00e4, ci pentru cea rea. Voiesti, deci, s\u00e4 nu-ti fie Melt' de stiipanire? F6, Unul are incredere s\u00e4 miinitnce de binele \u00ed vei avea laud\u00e0 de la ea. toate; cel slab, inslt, m\u00e1nitne\u00e4 legume. Clici dregatorul este slujitorul lui Cel ce man\u00e2nc\u00e4 s\u00e4 nu priveasc\u00e9, de Dumnezeu spre binele t\u00f6u. lar dac\u00e4, faoi sus pe cel ce nu m\u00e4n\u00e1nc\u00e4; iar cel ce nu rgiu, teme-te; &lei nu in zadar poart\u00e4 m\u00e4nancii sk nu judece pe cel ce in\u00e4m\u00e4,nc\u00e4.; sabia, de vreme ce este slujitorul lui fiinda Dumnezeu 1-a primit intre ai Dumnezeu i izbanditorul maniei lui, asupra celui ce s\u00e4varseste r\u00e4ul. Cine esti tu ca s\u00e4, judeoi pe sluga altuia ? Deed st\u00e4 drept sau cade, Domnul De aceea, nevoie este s\u00e4 v\u00e4 supu- neti, nu numai de frica pedepsei, dar si lui tine socotealit. Dar va sta, cad pentru cugetul vostru. Domnul are putere ca s\u00e4-1 &di s\u00e4, stea. Ca pentru aceasta pl\u00e4titi Unul osebeste o zi de alta, iar altul caci dreg\u00e1torii sunt slujitorii lui Durn- nezeu, st\u00e4ruind in slujba lor neincetat. judec\u00e4, toate zilele asemenea. Fiecare s\u00e4 fie, in cugetul lui, deplin incredintat. Dati tuturor cele cu care sunteti datori: celui cu dajdia, dajdie; celui ou Cine socoteste ziun ca zi legat\u00e4, o vana, vam\u00e4; celui cu teama, teami; socoteste pentru Domnul; si cine o dez- leagd, o dezleagii pentru Domnul. Cine celui cu cinstea, cinste. mi\u00ednanc\u00e4 pentru Domnul man\u00e2nctt, pen- Nim\u00e4nui cu nimio nu fiti datori, Mr& tru c\u00e4 multumeste lui Dumnezeu, i cine nu m\u00e4n\u00e2nc\u00e1, tot pentru Domnul nu mi- numai s\u00e4 v\u00e4 iubiti unii pe altii; c\u00e4 acela liaria, i multumeste si el lui Dumnezeu. care iubeste pe aproapele a implinit legea. Ciici nimeni dintre noi nu trfiieste Pentru s\u00e4 nu precurvesti; s\u00e4 nu pentru sine i nimeni nu moare pentru ucizi; s\u00e0 nu furi; ta nu m\u00e4rturisesti sine. stramb; al nu poftesti... i once alta porunc\u00e4 ar mai fi, se cuprinde intru C\u00e4, de traim, pentru Domnul tram de murim, pentru Domnul murim. acest cuvant: S\u00e4, iubesti pe aproapele tau Deci, fie c\u00e4 triiim, fie c\u00e4 murim, suntem ca insuti pe tine. ai Domnului. Iubirea nu face r\u00e4u aproapelui; Ciici pentru aceasta a murit s't a inviat Christos, ca ta aibi stapanire drept aceea, iubirea este implinirea legii. peste morti si peste vii. Si aceasta fiindc\u00e4 titi in ce timp Tu, dar, de ce judeci pe fratele tau ? no g\u00e4sim, ciici acum este ceasul Si tu, de ce te uiti de sus la fratele tau? treziti din somn, deoarece acum m\u00e4n- De vreme ce toti ne vom infittisa inaintea tuirea este mai aproape de noi decat judeciitii lui Dumnezeu. atunci c\u00e1nd am prirait eredinta. Cilei scris este: Viu Bunt eu I Noaptea e pe sfarsite; ziva este zice Domnul. Orice genunchi se va pleca inaintea mea i once limb& va da aproape. Sa lep\u00e4d\u00e1m dar lucrurile intune- slay& lui Dumnezeu. ricului i s\u00e4ne imbraciim Cu armeleluminii. Astfel, fiecare din noi va da pentru S\u00e4 umbl\u00e4m ouviincios, ca la lu- sine seam\u00e4. lui Dumnezeu. mina zilei; nu in ospete i in betii, nu in Deci O. nu ne mai judeciim unii desfraniii si in destrabillare, nu in ceart\u00e4 pe altii, ci mai v\u00e4rtos judecati aceasta: In zulie, s\u00e4, nu dati fratelui prilej de poticneal\u00e4 Ci invesmantati-v\u00e4 in Domnul sau de sminteal\u00e4. Iisus Christos i nu purtati Mate grij\u00e4 Stiu i aunt incredintat in Domnul de trupul vostru, inc\u00e4t ta-i desteptati liBUS csa nimio nu e spurcat prin sine, dorintele. 1268","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 16 fax& numai pentru cel cara gandeste ca lar Dunmezeul rabdarii si al man- e ceva, spurcat, pentru acela spurcat gaierii sa va daruiasca, voua, unul fatit este. cu altul, acelasi cuget dupa Iisus Chri- Ci daca, pentru o maneare, fratele stos, tau se mahneste, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mancarea ta, pe Pentru ea toti, laolalta i cu o sin- aoela pentru care a murit Christos. gura gura., sa preamariti pe Dumnezeu Nu lasati ca bunul vostru ea fie Tatal Domnului nostru Iisus Chri- defaimat. stos. Pentru c\u00e0 imparatia lui Dumnezeu Drept aceea, primiti-va sufleteste nu este dernancare i bautura, ci drep- unii pe altii, preoum i Christos v'Et prima tate si pace si bucurie intru Duhul Sfant. pe voi, spre maiirea lui Dumnezeu. lar cel ce slujeste, in felul acesta, Caci spuil ca Christos s'a facut slu- pe Christos, pl\u00e4cut este lui Dumnezeu jitor al taierii imprejur pentru adevarul incuviintat e de oameni. lui Duinnezeu, ca s\u00e4 implineasca f\u00e1ga- duintele date parintilor, Drept aceea, s urmarim faptele pacii si ale intaririi dintre noi. In vreme ce paganii preamare,so pe Dumnezeu pentru indurarea lui, precum Nu strica, pentru mancare, lucrul lui Dumnezeu. E adevarat ca toate sunt este scris: Pentru aceasta te voi lauda curate, dar lit' u este pentru omul care, filtre neanauri i voi canta intru slava numelui tau. maneand, da altuia sau si* prilej de i iar zice scriptura: Veseliti-va, poticneala. neamurilor, impreuna cu norodul lui. Bine este sa, nu ruda:1,nel carne, i inca o data: Laudati pe Doranul, niel si bei vin, niel s\u00e4 faci ceva de care fratele tau se poticneste, se sminteste, toate neamurile; preamareasca4 pe el ori slabeste in credint\/t. toate noroadele. Credinta pe care o ai, s'o ai pentru lar [sala zice i el: Si va fi si se tine insuti, in fata lui Dumnezeu. Fericit arate, in ziva aceea, radacina lui Iesei este cel ce nu se judeca, singur, in ceca ce inouviinteaza! cel ce se ridic\u00e1, si domneasca peste neamuri; intru acela neamurile vor na- Dar eel ce eta la indoialit e osandit, daca va manca, fiindca n'a fost din ere-. d\u00e1jdui. dina. Si tot ce nu vine din credint\u00e0 Ci Dumnezeul nadejdii sil va umple e pacat. pe voi de toata bucuria i pacea, in ere- dina, ca sa prisoseasca nadejdea voastrii, 15. prin put,erea Duhului Sfant. Indemnuri la rabdare cu cei slabi fi la De alta parte, fratilor, sunt incre- dintat eu insumi despre voi eh i voi unirea Irdteascd. IdAncla i mprckherea sunteti plini de cuget bun, plini de toata Evangheliei prin predica Apostolului. mmostinta si in stare sil va povatuiti unii pe altii. Datori suntem noi cei t,ari sa purtam Ci v'am scris, fratilor, mai cu in- slabiciunile celor fax& putere i di nu drazneal\u00e1l, ca s'a va amintesc in parte de unele lucruri, in puterea darului ce mi-a cautam placerea noastra. fost dat de Dumnezeu, Fiecare dintre noi sa fie aproapelui Ca di fiu slujitorul lui Iisus Chii- pe plac, la ce e bine, pentru zidirea lui. stos intre pagani, slujind preoteste Ca, i Christos n'a cautat a sa Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca jertfa neamurilor s'a fie bine primita, cere, ci, precum este soris: Ocruile celor sfintita intru Duhul Sfant. ce te m'arase pe tine au cazut asupra Asa dar, in Christos Esus, am cuvant de lauda, in slujba mea catre mea. Dumnezeu. Deoarece toate cate s'au seria mai Caci n'as cuteza sit spun c\u00e2 a fost inainte, s'au scris spre inviitatura noastret, ca, prin rabdarea i mingaierea care vin vi-e-un luoru pe oare 65, nu-1 fi savarsit din Soriptmi, naciejde s\u00e4 avem. 1269","EPISTOLA SF. APOSTOL PAVEL CATRE ROMANI, 16 Christos prin mine, spre aducerea Asa incat, cu voia lui Dumnezeu, g\u00e1nilor la creclintA, prin ouvant i prin s\u00e4. sosesc la voi eu bucurie i s\u00e4 m\u00e4 odih- neso in mijlocul vostru. Prin puterea semnelor si a minu- nilor, prin vartutea Duhului lui Dum- lar Dumnezeul paeii sa fie Cu voi nezeu, asa ineat de la Ierusalim 0 din ou toti. Amin ! tinuturile de primprejur pang. in Iliria, am implinit propovaduirea Evangheliei 16. lui Christos. Apostolul le dcl in grijd pe diaconita Febe. Si asa mi-a fost ravna s\u00e4, bine- Inchindciuni celor din Roma. Primejdia vestese nu acolo unde numele lui Chd- dezbindrilor. Doxologie. stos ajunsese, ca sit nu cladeso pe temelia altora, VI. dau in grijit pe Febe, sora noastra, care este slujitoare la biserica Ci, precum este scris: Carora nu li din Chenhrea, s'a vestit despre el, aceia 11 vor vedea, Ca s'o primiti in Domnul, cu vred- cei ce n'au auzit despre el, aceia Il vor nicia euvenitii sfintilor fiti de a iutor cunoaste. la erice ar avea nevoie de ajutorul vostru. Aceasta m'a 0 impiedicat, de Cazi si ea a ajutat pe multi 0 chiar pe atittea ori, ca s vin la voi. mine. Acum, insa, nemai avand loo in Imbr\u00e4tisati pe Prisca i Acvila, aceste tinuturi i ava'nd dorinta sit vin tovarasii mei de lucru intru Christos la voi, de multi ani, Iisus. Voi veni cand mit voi duce in Ca unii care, pentru 'data mea, au Spania. Cad nadEjduesc sit v\u00e2 viid in pus jos grumazul lor i carora nu numai trecere, si de c\u00e1tre voi sit fiu cal\u00e4uzit eu le dau multurnit\u00e4, ei qi toate bised- Vin\u00e4 acolo, dup\u00e1 ce, mai \u00eent\u00e2i, voi cile paganilor ; indestula macar in parte dorinta mea sa Asemenea si pe cei ce se adun5. in vit vad. casa ion. Imbratisati pe Epenet, iubitul In ceasul de fata, ma duo la Ieru- meu, care este parga Asiei, intru Christos. salim, cu o samba& in folosul sfintilor. Imbratisati pe Mariam, care s'a Caci Macedonia 0 Ahaia bine au ostenit mult pentru noi. voit sa facl o strangere de ajutoare pentru sitracii dintre sfinti, care traiesc in Ieru- Imbr\u00e4tisati pe Andronio f3i pe Iunian, neamurile mele i impreunit lnchii cu salim. mine, care sunt fruntasi intre apostoli si au fost in Christos inaintea mea. Asa a fost buna lor vointa, dar Imbratisa,ti pe Ampliat, iubitul meu Bunt f\u00a1i datori fat& de ei. Pentru e\u00e4, dacit p\u00e4g\u00e2n\u00fc s'au impartitsit de cele duhov- In Domnul. nicesti ale Iudeilor, datori sunt ca sa-i Imbratisati pe Urban, tovarasul slujeascit i ei, cu cele pitm\u00e2ntesti. meu de numb: in Christos, 0 pe Stahis, iubitul meu. Dupti ce voi fi sfarsit ou aceast\u00e4 Imbratisati pe Apelles, cel in- sarcin\u00e4 i voi fi incredintat in mana lor cercat in Christos. Imbrittisati pe coi ce rodul acesta, voi merge - trecand pe la sunt din casa lui Aristobul. voi - in Spania. Imbr\u00e4tisati pa Irodion, rudenia mea. Imbrittisati pe coi din casa lui Si stiu cd, venind la voi, voi veni Narcis care aunt in Dornnul. cu tot belsugul binecuvantarii lui Christos. Imbr\u00e4tisati pe Trifana 0 pe Tri- foza, pe ostenitoarele intru Domnul. Si v\u00e1 rog pe voi, fratilor, pentru Imbratisati pe iubita Persida, care mult Domnul nostru Iisus Christos i pentru s'a ostenit in Domnul. iubirea Duhului sfant, s\u00e4 v\u00e4 luptati, Imbratisati pe Rufus, cel ales intru pentru mine, in rug\u00e1ciunile voastre dare Dornnul, si pe mama lui, care este FAa Dumnezeu, mea. Ca sit scap de r5.zvrittitii din Iu- deia j ca darul pe care-I duo la Ierusalim a, fie bine primit de otitre sfinti, 1270","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 1 Imbritiaati pe Asincrit, pe Flegon, repede sub picioarele voaatre pe Solana. pe Erme,s, pe Patroba, pe Erma ai pe Darul Domnului nostru Iisus ou voi ! fratii care aunt impreuni cu ei. V& imbrititseaz& Timotei, tova- Imbritiaati pe Filolog ai pe Ililia, 1.4111 meu de lucru, i Luciu i Iason Sosipatru, coi de un neam Cu mine. pe Nereu ai pe sora lui, pe Olimpan ai pe toti sfintii care sunt impreuni V& imbratiaez in Domnul eu Ter- tius, cel ce am scris epistola aceasta. cu ei. Imbritiaati-vi unii pe altii cu Ba- V& imbr\u00e4tiaeazi Gaiu, gazda mea ai a toati biserica. VA. imbrittiaeazi Eraat, rutare sfuintii. Vii imbriitiaeazi pe voi vistiemicul cet\u00e0ii, 't fratele Quartus. toate bisericile lui Christos. Darul Domnului nostru Iisus Chri- Indemnu-v\u00e1, fratilor, a& fiti cu stos si fie cu voi cu toti. Amin ! luare aminte asupra celor ce fac dez- lar celui ce poate B.& vi intireasci sminteli itnpotriva potrivit cu Evanghelia mea ai cu propo- pe caro ati invitat-o. Depirtati-vi v&duirea despre Iisus Christos, po- do ei. trivit cu dezviluirea tainei celei aacunse de-a-lungul veanicelor veacuri, Pentru ea' unii ca aceatia nu slujeso Domnului nostru lisas Chtistos, ci pin- lar mum dati pe fati i adus& tecelui lor, r$i prin vorbele lor blinde prin blagosloveniilo lor inaeal\u00e4 inimile la cunostinta tuturor neamurilor, prin celor fir& de Mutate. scrisori profetice, dupti r\u00e2nduiala ve. nicului Dumnezeu, ca si se supuni ere- Ci ascultarea voastri a ajuns la Unuia, proa inteleptului Dumnezeu auzul tuturor, de aceea mi bucur de voi. Dar voiesc si fiti intelepti fat& cu binele prin lisas Christos, lui fie m\u00e4rirea, in nevinovati fat5, ca vecii vecilor! Amin ! lar Dumnezeul picii va zdrobi EPISTOLA I-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI 1. lui Dumnezeu, pe care vi I-a dat in Intrare. Mu4umitd pentru credinfa Ccrrin- Christos Iisus. tenilor. Raul dezbinclrilor. CuvcIntul Crucii: Ciel prin el v'ati imbogitit deplin, ncbunie pentru c,ei ce pier, puterea In orice invitituri EA in once cunoatintii. Dumnezeu pentru cei ce se mtintuesc. Precum a fost cAnd a prins in voi Pavel, apostol al lui Iisus Christos, t\u00e4rie m\u00e4rturisirea lui Christos, chemat prin vointa lui Dumnezeu, Aaa 'Meta si nu vi lipseasci nici un fratele nostru Sostene, fel do dar, acum c\u00e2nd aateptati aritarea Bisericii lui Dunmezeu celei care Domnului nostru Iisus Cluistos. este in Corint, credineiosilor sfintiti in Iisus Christos, color chemati s\u00e4 fie sfinti, El vi va ai 'Maxi pin& la urmi, ca impreuni cu toti cei ce chiam\u00e4, numelo sii fiti fin & de vinit, in ziva Domnului Domnului nostru Iisus Christos al lor nostru Iisus Christos. si al nostru in once loe ar fi, Credincios este Dumnezeu, prin care Dar von& ai pace de la Dumnezeu, Tat\u00e4l nostru, ai de la Domnul lisas ati fost chemati la impirtiairea cu Fiul Christos. situ Thus Christos, Domnul nostru. Multumeso Dumnezeului meu, in Indemnu-vi, fratilor, pentru nu- privinta voastrit, pururea, pentru darul mele Domnului nostru lisas Christos, ea toti sii griiti la fel a't si nu fie dezbiniri in sinul vostru; ci si fiti cu total potri- viti in acelaai euget i in aceettai judecati. 1271","EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 2 Cad, fratilor, prin oameni de la omeneste, nu multi aunt puternici, nu Hloe, din cash', mi-a venit stire despre multi sunt de neam; voi cum cg la voi sunt certuri; i Dumnezeu si-a ales pe cele ne- Adicg vreau sg spun, ea fiecare bune ale lumii, ca s\u00e4 rusineze pe inte- dintro voi rosteste: - Eu unul sunt al lepti ; Dumnezeu si-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s\u00e4 dea do rusine pe cele tari; lui Pavel. - i eu sunt al lui Apolo. - i eu sunt al lui Chefa. - Tar eu sunt Dumnezeu si-a ales pe cele de al lui Christos ! neam prost ale lumii, pe cele nebigate in seamii, pe cele ce nu sunt, ca s\u00e2 dea jos Oare s'a imp\u00e4rtit Christos ? Nu pe cele ce sunt. cumva s'a r\u00e4stignit Pavel pentru voi? Asa bloat nici un trup s\u00e4, nu se Sau fost-ati botezati in numele lui Pavel ? laudo in fata lui Dumnezeu. Multumesc lui Dumnezeu cg nici De la el, dar, sunteti voi in Christos pe unul din voi n'am botezat, far& numai pe Crispus si pe Gaius, Iisus, carele pentru noi s'a facut lute- lepciune de la Dumnezeu, i dreptate Ca sg nu zic\u00e0, nimeni cg ati fost botezati in numele meo. sfintire ui rtiscump\u00e4rare, Am botezat si casa lui Stefana ; Pentru ca, dup5, cum este saris: aiarg de acestia nu stiu s mai fi botezat Cine se laudii, in Domnul sit se laude. pe altcineva. 2. C\u00e1ci Christos nu m'a trimis ca s\u00e4, botes, ci ca sg binevestesc, dar nu cu Invdreitura lui Christos este c,erease,d, plind intelepciunea cuvantarii, ca 0, nu rrt- de putere 0 de Duh,. man& stearpg crucea lui Christos. Fratilor, eu insumi, \u00b0find am venit Inteadevhr, cuvantul crucii pentru la voi i v'am vestit taina lui Durnnezeu, cei ce pier - e nebunie; pentru noi, n'am venit ca meter ouvantalor, ori ca cei ce ne m\u00e2ntuim, este puterea lui Dun), intelept. nezeu. Clei am judecat s\u00e4, nu stiu intro voi altceva decal pe Iisus Christos Cgci scris este: Pierde-voi intelep- pe acesta rgstignit. ciunoa inteleptilor i tiinta celor inv\u00e4- tati voi nimici-o. i intru sl\u00e4biciune cu frio\u00e2si tremur\u00e2nd tot, m'arn ivit intro voi. Uncle e inteleptul? Undo e cgrtu- rarul ? Undo e priciuitorul acestui veac ? lar cuvantul meo i propovaduirea N'a scos Dumnezeu intelepciunea lurnii mea nu st\u00e4teau in dovezile mestesugite de nebungt? ale intelopciunii omenesti, cita dovedirea Duhului si a Puterii. Ca de vreme ce lumea, prin inte- lepciunea ei, n'a cunoscut pe Dumnezeu, Asa incal credinta voastr\u00e4 s\u00e2 nu-si intru intelepciunea lui Dumnezeu, bine aib\u00e4 temeiul in intelepciunea oamenilor, a voit Domnul s5, m\u00e2ntuiascii pe cei ore- oi in puterea lui Dumnezeu. dinciosi prin nebunia propovaduirii. Propovaduim si noi o intelepciune Iudebi cer minuni, iar Elinii caut5, celor co sunt desavarsiti - dar nu intelepciune. intelepciunea, acestui veac, nici a stg- Ci noi propovgduim pe Christos panitorilor acestui veac, porniti 65, piar5 col r\u00e4stignit: pentru Iudei, smintealg, Ci propovgduim intelepciunea lui pentru p\u00e4gani, nebunie. Dumnezeu, cea din tain5, i ascunsit, pe Dar pentru ei, cei chemati, fie care Dumnezeu, mai nainte de toti vecii, Iudei, fie Elini: pe Christos, puterea lui a randuit-o spre m\u00e4rirea noastr\u00e4, Dumnezeu i intelepciunea lui Dumnezeu. i pe care nici unul din fruntasii Pentru c\u00e2 nebunia lui Dumnezeu acestui veac n'a cunoscut-o, caci, dad, ar fi cunoscut-o, n'ar fi rastignit pe este mai inteleaptii decgt intelepciunea oamenilor, i sl\u00e4biciunea lui Dumnezeu Domnul slavei. mai puternicg decgt t\u00e4ria lor. Dar, precum este seria: Cele co Inteadevar, fratilor, uitati-vi la ochiul n'a v\u00e4zut i urechea n'a auzit si voi, cei chemati, ea nu multi sunt intelepti 1272","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 3 la inima omului nu s'au suit, ace,stea le-a dint,5,; fiecare dupii, cum i-a dat Dum- g\u00e4tit Dumnezeu pentru cei ce-1 iubesc. nezeu. Ci noug ni le-a dezv\u00e4luit Dumnezeu, Eu am Baca; Apolo a udat; dar prin Duhul situ, fiindca Duhul toate le cercete,az\u00e4, chiar i adancurile lui Dum- Dumnezeu a &cut si, creascii. Astfel, nici cel ce sadeste nu e ceva, nezeu. nici cel ce udd, ci numai Dumnezeu care 05, cine dintre oameni stie ale omului, f\u00e4r\u00e4, numai duhul omului care face sa creascit. Cel care s\u00e4deste i eel care ud\u00e4, este in el; asa si ale lui Dumnezeu nimeni nu le-a cunoscut, f\u00e4r\u00e4 numai Duhul lui sunt Mtn) ei deopotriv\u00e4; fOi fiecare va Dumnezeu. lua plata lui, dup\u00e0, osteneala lui. beg noi n'am primit duhul lumii, Cad noi suntem ajutoare de munc5, ci Duhul col de la Dumnezeu, ca s\u00e4 cu- ale lui Dumnezeu; voi sunteti ogorul lui noastem cele d\u00e4ruite noua de Dumnezeu. Dumnezeu, cladirea lui Dumnezeu. Si aeestea le si graim, dar nu cu Dup\u00e4 darul lui Dumnezeu, eel dat rule, eu, ca un intelept meter eldditor, cuvinte din scoala intelepciunii omenesti, am pus temelia; altul cladeste deasupra. ci Cu cuvinte inv\u00e4tate de la Duhul Sf\u00e2nt, Dar fiecare sa ja seama cum cl\u00e4deste. lamurind lucrmi duhovnicesti oamenilor duhovnicesti. Nimeni nu poate pune alt\u00e4 temelie dealt cea o data pus\u00e4, care e lisus Chri- Omul neduhovniceso nu primeste adev\u00e4rurile Duhului lui Dumnezeu, c5,ci stos. pentru el stint nebunie, si nu poate sii le inteleaga, Mudc\u00e4 trebuesc judecate du- lar pe a,ceast\u00e4, temelie, care ce hovniceste. zideste: aur, argint, pietre scumpe, Dar omul duhovnicesc toate le lemne, fan ori trestie, judeca, pe el, ins\u00e4, nu-1 judeca nimeni. Lucrul fiec\u00e4,ruia se va face cuno- Pentru ca: Cine a cunoscut gandul scut; \u00eei va da pe fat\u00e4 ziva Domnului. lui Dumnezeu, care FAA dea inv\u00e4t\u00e1tur\u00e4 ? Pentru c5, aceasta zi se descopere prin Noi, \u00eens\u00e4, avem gandul lui Christos. foc, si ce fel este lucrul fiec\u00e4ruia, focul insusi va cerca-o. 3. Daca lucrul lui pe care 1-a cl\u00e4dit .Rdul dezbindrilor. Temelia Bisericii este va r5,manea, va lua plata. unid: Christos. Crestinii, sunt templul lui Daca lucrul lui va arde, va fi ph- Dumnezeu. gubas de plat\u00e4, dar el se va mantui, asa ins\u00e4' ca prin foo. Ci eu, fratilor, n'am putut Nu stiti oare cii voi sunteti tem- vorbesc ca unor oameni duhovnicesti, ci plul lui Dumnezeu i cii Duhul lui Dum- nezeu s\u00e4ldslueste intru voi ? ca unora trupesti, ca unor prunci in Dad, stria: unul templul lui Dum- Cluistos. nezeu, strica-l-va Dumnezeu pe el, pen- Cu lapte v'am hr5,nit, nu cu bucate, tru c\u00e4, locasul Domnului Wait este si asa sunteti si voi. caei nu puteati m\u00e4nca i inca, nici acum nu puteti. Nimeni pe sine sii, nu se insele: dam& cineva, intro voi, gandeste c5, e Minded, sunteti tot trupesti. Cat& intelept in veacul acesta, si se faca nebun, vreme este intre voi pizm\u00e4 i ceart\u00e4 ea s\u00e4 fie intelept. dezbin\u00e4ri nu sunteti oare oamenii tru- pului si nu umblati voi ca toti cei de Cad intelepciunea lumii acesteia rand? este nebunie inaintea lui Dumnezeu, de vreme ce seria este: Ce] ce prinde pe Cand zice unul: Eu sunt al lui Pavel, intelopti intru viclenia lor. iar altul: Ba eu sunt al lui Apolo, nu sunteti voi oameni slabi? Si iardsi: Domnul cunoaste gan- durile inteleptilor cii aunt desarte. Dar ce este Apolo ? Si ce este Pavel ? Drept aceea, nimeni BA, nu-si pun\u00e4 Slujitori prin care ati fost adusi la ere- lauda in oameni, caci toate sunt ale voastre: 1273","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 4, Fie Pavel, fie Apolo, fie Chefa, fie Pana in ceasul de acum indur\u00e4tn lumea, fie viata, fie moartea, fie cele de foame si Bete; goi umblam i primim bittiti; suntem faril de c\u00e1min, fatii, fie cele viitoare toate stint ale Si ne trudim muncind ou mAinile voastre, noa,stre. Oehriti, noi binecuvantiim. Pri- lar voi ai lui Cluistos, Christos al goniti, noi rabdam. lui Dumnezeu. Huliti, noi mingaiem. Ca matu- riitura lumii ne-am f\u00e4out, ca gunoiul 4. tuturor, pang, astiizi! Slujitcrrii lui Christos. Apostolul Pavel Nu ea sit va rusinez va scriu ace- Corintenii adufi de el la credintd. Timotei stem, dar ca s\u00e4 v\u00e4 dojenesc, ca pe niste oopii ai mei iubiti. inainte mergeitor al lui Pavel. Pentrn cA zece mii de inviitilton de Asa s\u00e4, ne socoteasca pe noi fiecare: ati avea in Christos, totusi nu aveti mai ea slujitori ai lui Christos i ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. multi parinti. Choi eu v'am niiscut pe voi intru Christos lisus, prin Evanghelie. Acum, la iconomi, numai atilt se cauth: sit fie cineva dovedit credincios. Deci, va rog, luati-va dupii, mine, precum \u00e7i eu dupit Christos. Ci pentru mine este lucrul cel mai mks s\u00e4, fiu judecat de voi sau de vre-un Pentru aceea chiar, am trimis tribunal omenesc; ba nici eu singur nu voi pe Timotei, care este fiul meu iubit ma judee. credincios in Domnul. El vii va aduce C\u00e1ci, desi nu ma stiu vinovat cu aminte care sunt c\u00e4r\u00e4rile mele in Chri- nimio, nu intni aceasta m'am indreptat. stos lisus, ce fel invat eu pretutindeni. In orisice bisericii. Col care ma judee\u00e4, pe mine este Domnul. Drept aceea, nu judecati nimio mai Unii, ciez\u00e1nd c\u00e4, n'am s\u00e4, mai viu la voi, s'au semetit. inainte de vreme, adica pan& ce nu va veni Domnul, care va aduce la lumina Dar voi veni la voi degrabii, cele ascunse in intuneric si va da pe fatti daca Domnul va voi si voi ounoaste sfaturile inimilor. Atunci fiecare avea-va atunci nu cuvantul acestor semeti, oi de la Duinnezeu lauda cuvenitii. pu terca Ion. Acestea, fratilor, le-am zis chip pentru mine EA pentru Apolo, dar ele sunt Caci imp\u00e4zitia lui Dumnezeu nu eta' in vorbe, ci in fapte. pentru voi, ca sa inviitati, din pilda noastrii ea nu treceti peste ce e sons, Ce voiti? SA viu la voi cu toiagul, s\u00e4, nu va fiiliti, fiecare cu cate unul sau s\u00e4 viu cu dragoste i cu duhul impotriva celuilalt. detii ? Cine te alego pe tine? Ce lucru ai Irnpotriva celui ce trdia Cu sotia Naha pe care s\u00e0, nu-1 fi primit? i daca 1-ai sdu. lzgcmirea pciccito\u00a7ilor din bisericci. primit, de ce te f\u00e1lesti ca si cum nu \/-ai fi primit? In deobste, se aude ca la voi e des- frAnare si o astfel de desfranare cum V'ati i shturat! D'ati i imbogiitit! nici intre pilgitni nu s'a vraut, ca unul Imp\u00e4xati ati ajuns f\u00e4ra noi! 0, de-ati fi s\u00e4 traiascit ou femeia tat\u00e4lui ajuns, ca s\u00e4, impitr\u00e4tim i noi cu voi! lar voi va tineti mfindri, in loc mai ourfind s\u00e4, va fi jelit ca sit piara Ciici imi pare e\u00e4, Dumnezeu pe noi din mijlocul vostru eel ce a silvarsit apostolii ne-a aritat ea pe cei din urm\u00e4, aceast\u00e4, fapta! oameni, ea pe niste osanditi la moarte, fiindcit lumii ne-am frieut priveliste, si Ci eu, dei departe ou trupul, Meg ingerilor i oamenilor. de fatil cu dam', am si judecat, ca si cum as fi de fata, pe eel ce a facut una Noi suntem nebuni pentru Chri- ea aceesta: stos; voi, insa, intelepti intru Christos. Noi suntem slabi; voi sunteti tari. Voi In numele Domnului nostru lisus aunteti plini de slavIt; noi suntem de Christos, adunati fiind voi impreunit cu neoinste! 1274","EPISTOLA I-a A SF. .APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 6 duhul meu, eu puterea Domnului nostru Asa dar, dad', aveti judeciiti lumesti, Dau pe unul ca a,cesta Sata,nei, spre pe cei neb\u00e4gati in seam& din bisericit, pe pieirea trupului, ea sufletul s\u00e4 se man- acestia 8E4 puneti B5, vg judece! tuia,se5, in ziva Domnului Iisus. 0 spun spre rusinea voastrii: Nu Semetia voastrg nu e bung. Care stiti ea putin aluat dospeste toatg, este, astfel, intre voi nici un om intelept, fr\u00e4m\u00e4ntitura ? care sii, fie in stare s\u00e4, judece pricinile dintre frati ? Cufatiti aluatul eel vechi, ea sg Ci frate cu frate se judecg. s't aceasta fii fram&ntiitur\u00e1 proasp\u00e4t\u00e4, precum inaintea necredinciosilor I sunteti fdri de aluat; cad Chtistos, Negresit, i ace,asta este cgdere pen- mielul nostru de Pasti, a fost injun- tru voi c\u00e4 aveti judecgti unii cu altii. gbiat. Pentru ce nu suferiti mai bine strain- Drept aceea, sil facem praznicul nu bgtate? Pentru ce nu .va l\u00e4sati mai bine cu aluat vechi, nici cu aluat de r\u00e4utate piigubasi? de viclenie, dar cu azimile curgtiei Ci voi nedrept5,titi, ci voi ctisunati ale adev\u00e4rului. pagubil, i aceasta fratilor! V'am seria, in scrisoarea mea, s\u00e4 Nu titi oare c\u00e2 nedreptii nu vor nu vg amestecati cu desfr\u00e2natii. mosteni impitrdtia lui Dumnezeu ? Nu Dar nu in intregime cu des- v\u00e1 faceti socoteli gresite: nici desfranatii, frgnatii acestei lumi sau cu agonisitorii nici slujitorii idolilor, nici precurvarii, lacomi, sau cu jefuitorii, sau cu slujitorii nici moJeitii, nici sodomitii, idolilor, cgci altfel ar trebui afar& din lume. Nici furii, nici nes\u00e4tiosii de avere, nici betivii, nici cei rdi de gurg, nici hrg- Ci eu v'am Boris you& sl n'aveti pit,orii nu vor mosteni impi\u00edratia lui amestec cu vre-unul care, frate fiind cu Dumne7eu. numele, este desfrgnat, sau zg\u00e4rcit, sau se trichina', la idoli, sau e rgu de gurg, i asa erati unii din voi. Ci v'ati s\u00e4,u e betiv, sau e hr5,pitor. Cu unul ca sp5,1at, ci v'ati sfintit, ci v'ati indreptat acesta nici s\u00e4 nu sedeti la mas\u00e0. intru numele Domnului Tiros Christos gi Gad ce am eu sa judec pe cei din intru Duhul Dumnezeului nostru. afarg? lus\u00e4 pe cei dinlguntru care nu-i judecati voi? Toat,e imi Bunt iertate, dar nu toate Bunt de folos. Toate imi sunt iertate, dar Pe cei din afar\u00e4 Ii va judeca Dum- nu mii, voi Igsa biruit de nimic. nezeu. Smulgeti pe cel viclean din rnij- locul vostru. Bucatele sunt pentru p\u00e1ntece p\u00e4ntecele pentru bucate, i Dumnezeu va 6. nimici si pe unul si pe celelalte. Trupul, tusk nu e pentru desfrgnare, ci pentru Despre frarii care se judeca inaintea tri- Domnul. i Domnul esto pentru trup. bunalelar p\u00e3g\u00e1ne. Feriti-vci de desIrtinare Dumnezeu,- care a inviat pe Dom- fi de nedreptate. Cute,azg oare vre-unul dintre voi, nul, si pe noi ne va invia, prin pu- cind are vre-o pricing cu alt frat,e, si terea sa. se judece inaintea paganilor i nu ina- Au nu stiti c\u00e4 trupurile voastre intea sfintilor? sunt miidularele lui Christos? Lua-voi Au nu stiti c\u00e4 Efintii vor judeca deci mildularele lui Christos, ca s\u00e4 fac lumea ? i dacii voi sunteti judecatorii din ele miidularele unei desfr\u00e1nate? Fe- lumii, nu sunteti voi destoinici s\u00e4 jude- reasc\u00e4 Domnul! cati lucruri atfit de mici? Nu stiti, apoi, cii cine se impreunit Nu stiti, oare, c\u00e0 noi vom judeca cu desfr\u00e2nata este un singur trup cu ea ? pe ingeri, necum cele lumesti ? Choi vor fi zice Scriptura cei doi un singur trup. Pe cAnd col ce se uneste cu Domnul este un singur Duh cu el. Fugiti de desfritnare. Orice p5,cat pe care-1 va siiv\u00e4ssi omul este in afar\u00e4 1275","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 7 de trup. Cine se &di, frig desfrinirii Celorlalti le grdiesc eu, nu Domnul: picitueste in insusi trupul Dad, un trate are o femeie p\u00e4g\u00e2n\u00e4si ea Sau nu stiti c5, trupul vostru este voieste si, vietuiasci cu el, s\u00e0 nu o templul Duhului &ant, care locueste intru voi i pe care-1 aveti de la Dum- lase. nezeu, i oum ca voi nu sunteti ai votri? i &ca o femeie are un birbat Cici cumparati ati fost cu prat! Prearniriti dar pe Dumnezeu in trupul 'Agin si el voieste s\u00e1 vietuiasoti cu ea, vostru i in duhul vostru, ca unele care si nu-si lase birbatul. sunt ale lui Dumnezeu. Cioi birbatul pAgin se sfinteste 7. prin ferneia crestini F.:i femeia 'Agana se Despre ch,-scitorie i despre starea sfinteste prin birbatul frate. Altmin- nec4s\u00e4torita- trelea, copiii vostri ar fi necurati, pe \u00b0and In privinta celor ce va acum ei Bunt sfinti. rispund ea e bine pentru om s\u00e4 nu se atingi de femeie. Dad): limit partea pigini se des- Dar, ca pazi impotriva desfrinirilor, parte, 85, se despartii. In a,stfel de im- fiecare barbat prejurare, fratele sau sora nu sunt le- aibit femeia lui gati: Cad Dumnezeu ne-a chemat spre fiecare femeie aibi birbatul ei. B5,rbatul datornica iubire dea pace. femeii, asijderea i femeia birbatului. Cici, de unde gtii tu, femeie, dad, Femeia pe al ei trup nu e stip5n5 ci birbatul; asijderea i birbatul nu e \u00eei vei m\u00e1ntui bErbatul? Sau de uncle stipin pe trupul lui, ci femeia. SI nu vd lipsiti unul pe altul de stii tu, omule, daci iti vei mantui femeia ? datoria cisitoreascit, fir& numai cu At& numai fiecitruia precum buni \u00eenvoial\u00e1 ping: la o vreme, ca si v5, indeletniciti ca postal i cu rugiciunea. i-a impirtit Dumnezeu. Care cum era, Apoi si, fiti iar\u00e4i impreuni, ca s\u00e1 nu cand 1-a cheinat Dumnezeu, asa si-si ispiteasc5, Satana, din pricina neinfrev. meargii drumul. Astfel orinduesc in toate n\u00e1rii voastre. Aceasta o spun din ingilduinta, nu bisericile. din porunci. Eu a vrea ca toti oamenii si fie Post-a unul chemat fiind tiiat im- cum aunt eu insumi. Dar fiecare are de la prejur ? SS: nu se acundii. Este unul che-. Dumnezeu darul lui, unul asa, altul mat in netiiere imprejur ? S5, nu se taie intealtfel. Celor ce sunt necisittoriti i vidu- 1mprejur. velor le spun: bine este pentru ei r\u00e4m\u00e2n\u00e1 ca si mine. Tiierea imprejur nu e nimio; ne- Dad, ins& nu pot si se infrineze, tiierea imprejur nu e nimio Paza po- runcilor lui Dumnezeu este temeiul. E3 ill, se cisitoreasci. Fiindc5., mai bine este si se cisitoreascit decit si Fiecare in felul de trai in care Calor ce sunt c\u00e1s\u00e1toriti, porun- a fost chemat, in acela s\u00e1 rim5.ni. cescu-le nu eu, ci Domnul: femeia de birbat si nu se despartii. Fost-ai chemat fiind rob? lar daci s'a despirtit, grifii. Ci de poti, ca toate acestea, nemiritati, ori s\u00e4 se impace cu bar- f\u00fc slobod, mai degrabii, foloseste-te. batu-silu ; tot asa, liarbatul s\u00e4 null lasa nevasta. Robul care a fost chemat de Dom- nul este libertul Domnului. Tot asa cel chemat liber este robul lui Christos. Cu pret ati fost cumpirati. Nu v\u00e1 faceti robii oamenilor. Fiecare, fratilor, intru ce a fost chemat, intru aceea s\u00e1 rimiie inain- tea lui Dumnezeu. In ce priveste pe fecioare, n'am porunc5, de la Domnul. V\u00e1 dau ins& sfatul meu, ca unul care miluit am fost de Domnul s\u00e1 fiu vrednic de crezare. Socotesc, deci, eii aceasta este bine pentru nevoia cessului de fati: Bine este pentru oricine si fie asa cum se gi- seste. 1276","EPISTOLA I-a A SP. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 8 Legat esti Cu femeie ? Nu cauta des- 8. facere. Dezlegat esti de femeie ? Nu cltuta Nu trebue sd dam aminteald celor slabi, hand parte la m,esele femeie. Cat despre carnea de la jertfele Daca, lima te vei insura, n'ai gre- stim ca avem cu torii cunostinra. sit. i fecioara, (lac& se va m\u00e4rita, n'a Cunostinra ingamfeaza, lar iubirea \u00b0Fa- deste. gresit. Numai ca,\\\" unii ca acestia vor avea Dac\u00e4, cineva \u00eei inchipuieste ca cu- noaste ceva, Inca n'a ajuns sa cunoase\u00e4 suferinra in trupul lor. i eu a vrea cum se cuvine sa cunoasca. Daca, ins\u00e4 iubeste cineva pe Dum- erur pe voi. Aceasta v'o spun frarilor: De nezeu, acela cunoscut este de Dum- acuma vremea s'a scurtat. Asa incat nezeu. eei ce au femei sa fie ea si cum nu ar avea ; Si cei ce piing sa fie ca i cum Despre mancarea c\u00e4rnurilor de la n'ar plange ; i cei ce se bucuri, ca jertfele idolesti stim ci., in lume, nu este si cum nu s'ar bucura ; i cei ce cumpara, nici un idol FA ca nu este nici un dumnezeu ea si cum n'ar stapani; decat Unul singur. Si eei ce se folosesc de lumea aceasta C\u00e1ci, dei sunt destui asa numirii ca si cum nu s'ar folosi de ea. Caci faro dumnezei, fie in cer fie pe pamant, acestei lumi se trece. intru cat sunt, cu belsug, i dumnezei Ci eu a vrea ca voi s\u00e4 firi fir& de domni, grija. Cel necasiltorit se ingrijeste de ale Domnului, cum sa placa Domnului. Totusi, pentru noi este un singur Cel ce s'a ei\u00edsatorit se ingrijeste Dumnezeu, Tatal, dintru care sunt toate de ale lumii, cum sa placa femeii. Si astfel e imparrit. Femeia ne- noi intru el, si un singur Domn, lisus maritati, fecioara, poartit grij\u00e4, de cele Christos, prin care sunt toate i noi ale Domnului, ea di fie sfantii, cu prin el. trupul i cu duhul. Care s'a maritat insa, poarta grij\u00e4, de cele lumesti, ca Dar nu tori au aceasta cunostinra. s\u00e4 placa barbatului. Ci unii, cu obisnuinra lor de pan& acum Aceasta o rostesc chiar in folosul creada in idoli, mananca din aceste carnuri ca inteadevar jertfite idolilor vostru, nu ea ea vi intind un lar, ci cugetul lor fiind slab se pangareste. spre buna cuviin\u00e4, arintirea i nestin- ghereala slujbei voastre catre Domnul. Demancarea nu ne face mai prirniri lar de g\u00e4ndeste cineva ea nu este in fara lui Dumnezeu. Ca nici daca min- cinstit pentru fiica lui said tread, floarea cam n'avem cistig, nici daca nu mincam varstei i astfel trebue sa fie maritata, n'avem paguba. faca ce voieste. Nu greseste ; casato- Bagari de seama, insa, ca nu cumva rea.se\u00e4,se. aceasta putere a voastra, sa ajunga, pis, Dar cine nu e silit de nimeni, st\u00e4 tr.& de poticnire pentru cei slabi de neclintit in cugetu-i, i avand sta., inger. panire peste a lui voinri a hotarit aceasta in mima lui ca tie fecioara: Inteadevar, dac\u00e4 pe tine cel ce va face bine. ai cunostinrit te va vedea unul ezil.nd la masa intr'o capiste, asa e ea A.sa \u00a1neat eel ce manta pe fiica-sa slab de cuget precum este el se va face bine; dar cel ce n'o manta va face simri imbarbatat co s\u00e4 man\u00e4,nce din mai bine. jertfele idolesti ? Femeia este legatii, de lege atata Astfel, prin cunostinra ta, se pri- vreme cat traieste biirbatu-stiu. Dac\u00e4, bar- pideste cel slab, fratele tau, pentru care a murit Christos ! batul va muri, slobod\u00e4, este sa se mirite cu cine vrea, numai ca. intru Domnul. Si asa, pacatuind impotriva fra- Dar mai fericita este de ramane asa cum o statues\u00b0 eu. i socot ca rilor i lovind in cugetul ion neputineios, eu am duhul lui Dumnezeu. picatuiri impotriva lui Christos. 1277","EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 9 13. Drept aceea, daei o m\u00e4ncare smin- tru oei ce propoviiduese Evanghelia si se hr\u00e4nease\u00e4 din Evanghelie. teste pe fratele meu, nu voi manca Eu unul nu m'am folosit de niel In veac carne, ea s\u00e0 nu aduo sraintealit unul din aceste drepturi si nu v'am Boris fratelui meu. acestea cu g\u00e4nd s\u00e4 mi se fee& i mie tot asa. Cdei ar fi de dorit, pentru mine, 9. mai degrabi s\u00e4, mor decfit sh-mi ni- miceasei cineva acest ouvfint de 'audit'. CUM s'a 81ujit Apostolul de puterea-i de apostol, intre credincioi. Inclemn la luptd, Cit de vestesc Evanghelia n'am ouv\u00e2nt de laud\u00e4 intrue\u00e4t poruncti, mare pentru cununa c,ea nevegejitit. st\u00e4 deasupra mea. Vai mie dacii nu bine- Nu sunt eu stapan pe mine ? Nu sunt eu apostol? N'am viizut eu pe vestese ! Iisus Domnul nostru? Nu sunteti voi Negresit, luor\u00e4nd de bun& voie, ar lucrul meu intru Domnul ? fi s\u00e4 am riisplatii, ins& fiindcit lucres Dac\u00e4, altora nu le sunt apostol, vou5 din poruncii, am numai o dreg\u00e4torie data in grij\u00e4. negresit, v\u00e0 sunt. Cad voi sunteti pe- cetia apostoliei mele intru Domnul. Atunoi care este plata mea? Acea- Aceasta este apdrarea mea catre sta este ea, propovaduind, pun Evan- cei ce m\u00e4 iau la cercetare. ghelia inaintea oamenilor fare\\\", plati, fad), s\u00e1 m\u00e1 folose,so de puterea mea N'avem, oare, dreptul s\u00e4, m\u00e2nciim intru Evanghelie. bem in sarcina bisericilor ? N'avem, oare, dreptul st1 puram cu Cad, desi fat\u00e4 cu toati lumea sunt noi o femeie sorb:, ca i ceilalti apostoli, st\u00e4pfinul meu insumi, m'am facut rob ea i fratii Domnului, ca i Chefa? tuturor, ca s\u00e4, castig cat mai multi. Sau numai eu i Barnaba nu avena dreptul s\u00e4 nu muncim? Cu Iudeii am fost ca un Iudeu, Cine slujeste vreodat\u00e4, in oaste, pe ca s\u00e0 efistig pe Iudei. Cu cei de sub lege cheltuiala lui? Cine sadeste vie si nu man\u00e2nc\u00e4 din rodul ei? Sau cine pi- ea unul de sub lege, desi eu nu Bunt stol este o turm\u00e4 si nu man\u00e2ncii din lap- sub lege, ca s\u00e4, ettstig pe cei de sub lege. tele turmei? Cu cei ce n'au legea, m'am f\u00e4cut Spun oare acestea numai dup.& mm- ca unul f\u00e4,r5, lege, dei, av5,nd legea tea omeneasat? Nu le spune i legea ? lui Cluistos, nu sunt f\u00e4r\u00e4, legea lui Dum- nezeu, ca s\u00e4 chstig pe cei ce nu au legea. C\u00e0ci in legea lui Moise este scris: S\u00e0 Cu cei slabi m'am fticut slab, ea nu legi gura boului care treerit. Oare pe cei slabi s\u00e0-i efistig. Tuturor m'am f\u00e4cut toate, ca, in orice chip, s\u00e4, m\u00e4n- aici li este aminte lui Dumnezeu de bol? tuiese pe unii. Nu vorbeste, intr'adins, pentru noi ? Ci toate le fac pentru Evanghelie, Ba pentru noi a seria: Cel ce ar\u00e4, tre- ea s\u00e4, fiu Oates la ea. bue s\u00e4, are cu n\u00e4dejdea i cel ce treer\u00e4, tot cu nadejdea ca, la treeris, va avea Nu stiti voi e\u00e4 acei care alearg\u00e4 parte de rodul s\u00e4u. In stadiu, toti alearg\u00e4, dar numai unul ja cununa? Alergati asa ca s'o luati. Dac5, am sem\u00e4nat la voi cele du- hovnicesti, mare lucru este BA., secer\u00e4m Apoi, once luptiitor la jocuri de din ale voastre cele p\u00e4m\u00e4ntesti? toate se infrfineaza. i acoja ea s\u00e4., ja o cunuma, care se vestejeste. Cu at\u00e4t Dac\u00e4 altii se bucur\u00e4, de acest drept mai mult noi, pentru una care nu se asupra voastra, pentru ce nu mai de- vestejeste. Asa dar, asa alerg, si nu orbeste. grab& noi? Dar nu ne-am folosit de drep- Asa m\u00e4, lupt cu pumnul, f\u00e4ri s\u00e4, bat tul acesta, ci toate le r\u00e4bdarn ca sI nu punem piedie\u00e4 Evangheliei lui Christos. v\u00e4zduhul. Au nu stiti c\u00e0 cei ce lucreaz\u00e4 Ci strunese puternic trupul meu targiso biruit, ca nu cumva, dupi ce cele sfinte mtinancli din prinoasele tem- crainic am fost altera, eu insumi plului i cei ce slujesc altarului se im- ajung de lepidat. plirt\u00e4seso din altar? Tot asa a r\u00e4nduit i Domnul pen- 1278","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 10 10. Paharul bineouvantarii, pe eare-1 bineouvant5,m, nu este oare Imp\u00e4rtrisi- lutleii, m puatie, au cunascut dreapta as- rea sangelui lui Christos? Painea pe care prime a lui Dumne2eu. Cina Damnului o frangem nu este oare impart\u00e4sirea trebue 0,nutti intru afinfenie. Grija pentru trupului lui Christos? cugetul celor slain% Fiinde5, o pfiine este, un trup sun- tem i noi cei multi, cdoi toti ne imp\u00e4r- Fratilor, nu voie,sc ea voi s\u00e4 pier- t5,sim dintr'o paine. deti din vedere ea p\u00e4rintii nostri au fost toti sub nor fA e5. toti au trecut prin Priviti la Israilul eel trupeso: Cei care manincti jertfele nu sunt ei part* mare. altarului ? Toti, intru Moise, s'au botezat In Deci, ce spun eu? Ca ce s'a jert- nor si in mare; fit pentru idoli e ceva? Sau cb, idolul este ceva? Toti au mancat aceeasi mancare hovniceasch; Nicidecum. Ci spun ca cele ce i toti aceeasi bitutura duhovni- jertfeso p\u00e4g\u00e2nii, jertfesc demonilor si nu cease& au baut, pentru c5, beau dintr'o st\u00e4nc\u00e4 duhovniceasca, pornita dup.& ei. lui Dumnezeu. i nu voiesc ca voi sii lar stitnea era Christos. fiti p5rtasi cu demonii. Dar cei mai multi dintre ei nu Nu puteti s\u00e0, beti paharul Dom- erau plAcuti lui Dumnezeu i le-au ra- nului i paharul demonilor; nu puteti mas lesurile In pustie. sa va impartilsiti din masa Domnului Acestea au fost pilde pentru noi, din masa demonilor. ea sa nu poftim la cele rele cura au Sau voim s5, facem Domnului In poftit aceia; ciud5,? Nu cumva suntem mai taxi ca el? Nici s\u00e0 fiti slujitorii idolilor, ca Toate imi sunt iertate, dar nu unii dintre ei, precum este scris: A sezut toate Imi folosesc. Toate imi Bunt norodul de-a mancat j a biut i s'a iertate, dar nu toate intareso sufle- sculat la joc; Nici s\u00e0 curvim, cum au curvit unii tul. Nimeni s\u00e4, nu caute ale sale In- dintre ei, i au eftzut inteo zi douifizeci troj de mii; lesniri, ci f iecare pe ale aproapelui. Niel s\u00e4 ispitim pe Domnul, pre- Mancati once se vinde in m5.ce- cum 1-au ispitit unii din ei, i pierir\u00e4 lade, f\u00e1ra aS. intrebati nimia, pentru muscati de serpi; eugetul vostru. Nici s\u00e0 cartiti, dupii, cum au cartit 05,ci al Domnului este p\u00e4mantul toate cate se cuprind In el. unii din ei, si au fost ucisi de ingerul Dae5 vre-unul dintre neeredincio0 nimicitor. Toate acestea li se intamplau ace- v\u00e4 chiam\u00e4 pe voi la mas\u00e4 i voiti duceti, mancati once va este pus lora ca semne cu talo in viitor i au fost serse ca sS. lu\u00e4rn inv\u00e4t\u00e4tura noi, pe inainte, far& sa intrebati nimio, pentru care ne-a ajuns sfarsitul veaourilor. cugetul vostru. Drept aceca, cel ce crede ca Dar de va spune cineva: Aceasta bine s5, ja sama ea' nu cada. e oarne care a fost jertfit\u00e4! - nu man- cati pentru cel care v'a spus i pentru Nu v'a apucat ispita cate di fi cuget. fost peste putere,a omeneascii. Dum- nezeu e credincios! El nu va ingsidui ca Zic cuget, dar nu al tau, ci al s\u00e0 fiti incercati mai mult decat puteti, celuilalt. i de ce s5 nu dau prilej ca ci, o data cu ispita, va face i albie ispitei libertatea mea ea fie judecat\u00e4 de un ca BA, puteti r\u00e4bda. cuget strain? Astfel, iubitii mei, fugiti de slujba Dad, minane dinteo mancare idolilor. multumeso lui Dumnezeu, de ce aS. fiu hu- V5, vorbeso ca unor oameni cu ju- lit toomai pentru luorul pentru care decatii. Judecatl ce va spun: multumeso? 1279","EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 11 De aceea ori de mancati, ori de Judecati voi singuri: cuviincios beti, ori altceva de faceti, toate spre marirea lui Dumnezeu, ea: le faceti. este ca o femeie sit se roage lui Dumnezeu cu eapul gol? Nu fiti piatrii, de poticneala nici Nu va invat\u00e0 oare insasi firea Iudeilor, nici Elinilor, nici bisericilor lui ca barbatul, dacii Ii lasa parul lung, e de ocara? Dumnezeu, Pe cand femeia, dad); poarta parul lung, este de cinste ? Cfici cosita i-a Precum i eu, tuturor, in toate, fost data ea ziibranic. m\u00f1 straduiese sti, pia\u00b0, ctiutand nu folo- lar daca se pare cuiva cii aici poate sul meu, oi folosul celo multi, ca sit se niantuiasca. sa ne Osumi pricina, un astfel de 11. obicei, ea femeile sa se roage cu capul gol, noi nu avem, nici Bisericile lui Despre cuviinta cu care sci steim in Bisericii Dumnezeu. Dandu-va aceasta in pazii, nu fi la cina Domnului. gasesc de laud& ca, v\u00e4 adunati nu spre Luati-va dupa, mine, dupa, cum si mai binele, ci spre mai ram' vostru. eu m'am luat dupa Christos. Mai intai, aud ca la adunarile Fratilor, va laud ca in toate vb. voastre din Biserica, intre voi stuat dez- adueeti aminte de mine si tineti pre- binari i in parte o si cred. daniile asa cum vi le-am dat. Caci trebue sit fie intre voi Dar voiesc ea voi sa f}titi ca Chri- eresuri, ea s\u00e4, iasa la lumina coi stos esto capul baxbatului, i capul fe- Gaud va adunati deci laolalta, meii este barbatul, iar capul lui Christos nu e chip ca s\u00e1 natincati Cina Domnului. Ca-xi, sezand la masa, fiecare se Dumnezeu. gr\u00e1bete la demancarea lu\u00ed, asa Once barbat, care se roaga sau proo- inat pe cand unuia Ii e foame, altul roceste, avand ceva pe cap, necinsteste capul este beat. Iar once femeie care se roagli, sau N'aveti oare case ca sit man- prooroceste Cu capul dezvelit, capul cati i s\u00e4, bell? Ori dispretuiti Biserica necinsteste. Choi tot atat este ca si cum lui Dumnezeu i vreti sa rusinati pe ar fi rasa. cei ce n'au ? Ce sii va zic ? Sii va laud? Cad dacil o femeie nu-si puns val Inteaceasta nu va laud. pe cap, atunci sit se si tunda. Daca ins& Oki am primit de la Domnul ceea pentru o femeie e rusine si se tunda ce v'am i dat vouli: cum ca Domnul ori sa se rada, sa-si puna val. Iisus, in noaptea in care a fost vandut, Barbatul nu trebue a luat paine, acopere Si multumind a frant si a zis: capul, fiind chipul i marirea lui Dum- nezeu, pe cand femeia este marirea bar- Luati, natuicati, acesta este trupul meu, carele se frange pentru voi. Aceasta batului. Pentru di n'a fost lust barbatul din sa faceti spre pomenirea mea. femeie, ci femeia din barbat. Asemenea i paharul - dup.& ce-au Si nici n'a fost zidit barbatul pen till cinat - ziand: Acest pahar este legea femeie, ci femeia pentru barbat. cea noua intru sangele meu. Aceasta Pentru aceea, femeia trebue - din sii faceti, ori de ate ori yeti bea, spre pricina ingerilor, care aunt de fata,, pomenirea mea. sa PAW,' pe cap un senan de stap\u00e1nire. Pentru ea, de cate ori mancati Totusi, in Domnul, nici femcia nu aceasta paine ti beti acest pahar, moartea e fara de barbat, nici barbatul nu e farii Domnului vestiti, pand la venirea lui. Astfel, cine, eu nevrednicie, ma- de feineie. Ca precum femeia este din bar- nanca painea sau bea paharul Domnului, bat, asa i barbatul, vine prin femeie vinovat va fi de trupul si de cangele toate sunt de la Dumnezeu. Domnului. 1280","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 12 Cerceteze-se, deci, omul pe sine Toate acestea, ins\u00e4, le lucreaza numai asa sit m\u00e1n\u00e1nce din aceastit unul i acelasi Duh, impartind fiecaruia p\u00e4ine i sa bea din acest pahar. deosebi, dupa cum hot\u00e4raste. Caci cine man\u00e2ncl i bea, far& dea socoteala de trupul Domnului, Caci precum trupul unul este, desi are m\u00e4dulare multe, iar toate madularele mananca bea \u00b0sand& siesi. trupului, eu toata multimea lor alcatuiese De aceea, printre voi, multi sunt slabi i bolnavi i bun& parte mor. un singur trup, asa este si Christos. Dad, ne-am judeca noi pe noi in- Inteadevar, noi toti inteun sin- sine, n'am fi judecati. Dar Domnul ne judec\u00e2 i ne pe- gur Duh ne-am botezat, ca s\u00e1 fim un depseste, ca sa nu fim ostinditi impreun\u00e4 singur trup, fie Iudei, fie Elini, fie robi, cu lumea. fie slobozi, i toti la un singur Duh ne-am ad\u00e4pat. Astfel, fratii mei, c\u00e2nd vii, adunati ca s\u00e1 mancati, asteptati-va unii pe alti. Dar si trupul nu este un singur Daca Ii este cuiva foame, s\u00e4 ma- madular, ci mai multe. nfince acasa, ca sit nu va adunati spre \u00b0Amid. Celelalte pricini le voi randui Daca piciorul ar zice: Fiinddi nu efind voi veni. sunt m\u00e4n\u00e4, nu fac parte din trup, - 12. nu este el, Cu toate acestea, madularul Despre darurile dultovnicesti si despre dreapta tor Entrebuinfare. trupului ? lar despre darurile duhovnicesti, nu Si urechea dad, ar zice: Fiindeit vreau, fratilor, s\u00e4 fiti in necunostinta. nu sunt ochi, nu fac parte din trup, - nu este ea, cu toate acestea, m\u00e4du- Stiti ea, pe cand erati pagitni, va larul trupului ? duceati catre idolii cei muti, ca si cum ati fi fost mtinati. Daca trupul, tot, ar fi ochi, unde ar fi auzul? Daca tot ar fi auz, uncle Pentru aceea, va spun vou\u00e4, ca ar fi mirosrd ? precum nimeni, graind in Duhul luiDum- Astfel, Dumnezeu a pus in trup nezeu, nu zice: Anatema fie lisus ! tot aceste madulare, pe fiecare din ele cum asa nimeni nu poate sit zica: Domn este a voit. Iisus,-fi\u00edra numai in Duhul Sf\u00e2nt. Dac\u00e4, toate ar fi un singur ma- Darurile sunt felurite, dar Duhul dular, unde ar fi trupul? este acelasi. Ci acum sunt multe madulare, ins\u00e4 Si felurite slujiri sunt, dar e. a- un singur trup. Nu poate ochiul s\u00e1 zie\u00e4 m\u00e4inii: celasi Domn. Si lucr\u00e4rile sunt iar\u00e4si felurite, dar N'am trebuinta de tine; sau, iarhsi, ca- pul sit zica picioarelor: .N'am trebuint\u00e4 e acelasi Dumnezeu care lucreazit toate de voi. In toti. Ci madularele trupului socotite ca Ci fiecitruia Duhul, in arittarea lui, ii da spre folosul tuturor: mai alabe aunt, cu at\u00e4t mai vartos, Unuia, prin Duhul Sf\u00e2nt, i se a: trebuincioase. cuv\u00e4nt de intklepciune; altuia, dupa a- P\u00e4rtile trupului pe care le soco- celasi Duh, cuvillit de intelegere. tim mai de necinste, pe acelea cu mai Inteacelasi Duh, unuia se di ere- multa cinste le imbracitm si cele ne- iar altuia darul vindecarilor inteu- euviincioase ale noastre au mai multa unul i acelasi Duh ; bunacuviinta ; Unuia puterea sa lucreze minuni ; Pe cand cele cuviincioase ale noa- altuia proorocia ; unuia darul sit deose- stre n'au nevoie. Dar Dumnezeu a in- beasca duhurile; altuia felurimea lim- tocmit astfel trupul, (land mai multa bilor i altuia t\u00e4lmacirea limbilor. cinste acolo unde ea lipseste, Ca sa nu fie neunire in trup, ci membrele s\u00e1 ingrijeascii deopotriva unele de altele. Si &di un madular sufera, toate m\u00e4dularele sufer\u00e4, impreuna, i dacit un 1281","EPISTOLA La A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 13, 14 madular este cinstit, toate madularele Cad cunostinta noastra e frantura se bucur\u00e4 impreuna. \u00e7i proorocia nosetra tot frantufa. lar voi sunteti trupul lui Christos Cand fuse: va veni ce este desit- madulare fiecare in parte. vareit, ce este frantufa va conteni. Pe unii i-a pus Dumnezeu, in Bi- Gaud eram copil, vorbeam ca un serica, mai intai: apostoli, al doilea: copil, simteam ca un copil, judecam ca profeti, al treilea: invatlitori ; apoi pe un copil; cand m'am facut barbat, am cei cu darul puterilor minunate ; in urma lepadat chipul copilaresc. pe cei cu darul tam\u00e4duirilor, railosteniilor, carmuirii, felurimii limbilor. Acum vedem ca prin oglinda, ghicitura, atunci insa, fat& catre fat& ; Oare toti sunt apostoli ? Oare toti acum cunosc in parte, dar atunci voi sunt prooroci ? Oare toti invatatmi ? Oare cunoaete pe deplin, precum cunoscut toti putere au sa s\u00e1vareeasca minuni ? am fost \u00e7i eu. Oare toti au darul vindecarilor ? Ci acum: credinta, nadejdea, dra- Oare toti vorbeso in limbi? Oare toti pot sa talmacea,sca gostea raman aceste trei. Dar mai Ravniti la darurile cele mai desa- mare intre ele este dragostea. vareite. i eu va arat inca o cale mai Darul limbilar i darul profefiei. Cum sd presus de once alt\u00e4 cale: fie pi cum sd nu fie intrebuinfat darul limbilor. Femeia trebue tacd in Bisericd. 13. Straduiti-vit sa aveti dragoste. Ray- lubirea este mai presus de toate, mai mare niti \u00e7i celelalte daruri duhovniceeti, dar chiar decat credinfa i decdt speranfa. mai vartos ca sa proorociti. . Toate limbile omeneeti i ingereeti Pentru &I cine vorbeste in limb& de le-ae vorbi, dac\u00e4 nu am dragoste, insuflati nu vorbeete oamenilor, ci lui m'am Lout anima sunatoare, ori chimbal Dumnezeu, oaci nimeni nu-1 intelege, oi galagios. el, in duh, graieete taine. Si dar proorocesc daca a avea ei Cine prooroceete, Mae', vorbeete oa- tainele toate le-ae cunoaete \u00e7i orieice menilor, spre intarire, si indemn ei man- etiinta, \u00e7i de-ae avea credint\u00e4 atilt de Oder\u00b0. multi s\u00e4 mut mimtii din loe, daca nu am dragoste, nimio nu aunt. Cel ce graieete in limba pe sine singur Si tooth' averea mea de-ae face-o se zideete, pe cand cel ce prooroceete milostenii \u00e7i trupul mi 1-ae da s\u00e4 fie ars, zideete biserica. doe& nu am dragoste, nimio nu-mi Eu doreso ca voi toti sa graiti in foloseete. limbi insuflate, dar mai ou sea,ma s\u00e4 proo- Dragostea rabda. indelung ; dra- rociti. Cel ce prooroceete e mai mare death gostea este plina de bunatate ; dragostea cel ce graieete in limbi, dare,' numai dam& nu etie de pizm\u00e4 ; nu se laud& ; nu se trufeete. talmaceete ce spune, ca \u00e7i Biserica Dragostea nu se poart\u00e4 ou neou- gaseasca, intarire. viinta, nu cauti ale sale, nu se aprinde Acum, fratilor, dad, as veni la voi, de manic, nu pune la socoteala raul. grand in limbi, de ce folos v'ae fi, dace; Nu se bucur\u00e4 de nedreptate, ci se nu va vorbeso sau descoperire, sau bucura de adev\u00e4r. ounoetinta, sau proorocie, sau invat\u00e1tura ? Toate le sufere, toate le crede, Chiar \u00e7i cu sculele neinsufletite de toate le nad'ajduietete, toate le rabdi. cantare--fie flaut, fie harfaclaca, intre sunete nu pui deosebire, cum se va cu- Dragostea nu piere niciodata. Cat noaete ce-ai zis din flaut, ori ce-ai cantat despre proorocii se vor desfiinta; cat din hail& ? despre darul limbilor va inceta; oat despre etiinta se va sfarei. Si daca trambita va da un sunet fara noima, cine se va pregati de Vitale? 1282","EPISTOLA 1-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 14 Asa si voi: daca prin limbii nu yeti Pe cand, daci toti ar vorbi ca da o vorba, lesne de inteles, cum se va prooroci i ar intra vre-un pagan sau cunoaste ce-ati grait? Veti fi niste oa- vre-un nestiutor, el e mustrat de toti, meni care vorbeso in vint. el e judecat de toti; Tainele iniraii lui ajung invede- Sunt in lume cine stie ate feluri rate si astfel, cazind cu fata la pimint, de limbi, dar nici una nu e farii, de In- se va inchina lui Dumnezeu si va mar- turisi inteadevar Dumnezeu este in teles. mijlocul vostru. Asa dar, daci nu stiu rostul limbii, Atunci care este incheierea, fratilor ? voi fi barbar pentru cel care vorbeste, C\u00e2nd v\u00e4 adunati impreuna, unul are o cantare, unul o invataturi, unul o des- cel care vorbeste iar\u00e4i barbar pentru coperire. altul de grait in limb\u00e1, altul o talmacire: toate sa se faca, spre zidirea mine. tuturora. Astfel i voi, de vreme ce rivniti Daca e s\u00e1 graiascii in limba, sa fie dupi daruri duhovnicesti: cautati s\u00e1 pri- cite doi, sau cel mult trei, i pe rind; sositi in ele, spre zidirea Bisericii. unul si talmiceasc\u00e4. lar daca, nu e talmacitor, s\u00e4, tacit' Drept aceea, cel ce griieste in limbi sa se roage ca sii, sib& i darul sa In Biserica i numai sic) graiasca talmaceasai. lui Dumnezeu. Fiindca, dac\u00e4 m\u00e1 rog in limb\u00e4, in- Si proorocii sa, vorbeasca doi, sau suflata, duhul meu e in rugaciune, dar trei, iar ceilalti sa judece. mintea mea este neroditoare. Daci, insi, unul care sade are o descoperire, cel dintai si taca. Atunoi co voi face? Ma voi ruga Unul cite unul puteti s\u00e1 vorbiti ou duhul, dar m\u00e4, voi uga i ou mintea; toti profetic, ea toti s\u00e4 primeascit inva- voi \u00b0Ants, cu duhul, dar voi cants, si tatura, i toti s\u00e4, se mingaie. cu mintea. lar duhurile profetilor se supun Astfel, daci binecuvintezi cu du- profetilor, hul, cel ce tine locul omului de rand cum va zice arain, la multurnirea ta, cati Pentru c\u00e1 Dumnezeu nu este Dum- vreme el nu stie ce zici? nezeul neor\u00e2nduielii, ci al pacii. Ca in toate bisericile sfintilor, Negresit, cuvintul titu de multu- Femeile sa tacii in adunarile bise- mire e frumos, dar celalalt nu se int\u00e4re,ste. ricesti, 046 lor nu le este ingaduit sit vor- Multumind lui Dumnezeu, vorbesc beascii, ci BO fie plecate, precum zice in limbii, insuflat\u00e4, mai mult cleat voi toti; legea. Dar in Biseriai vreau mai bine di lar dacii voiesc s\u00e4, invete ceva, sa rostesc cinci cuvinte cu inteles, ca BO' intrebe acas\u00e4, pe barbatii ion, ciici vade invat si pe altii, dealt zece mii de vorbe Diu unei femei s\u00e4 vorbeasc\u00e4, in Biserica. In limba insuflati. Au euvintul lui Dumnezeu a iesit Fratilor, nu fiti copii la minte. de la voi ? Sau ajuns-a numai pii.n\u00e4, la voi ? Fii copii cand e vorba de ritutate. La minte, lima, fiti oameni Daca socoteste cineva ca e prooroc sou om duhovnicesc, s\u00e1 cunoasci bine In lege este scris: GrOi-voi dare ce va scriu - ea' aunt poruncile Dom- acest popor prin oameni de alt\u00e4 limb& nului. lar cine nu vres, sO stie -sii, nu prin buzele streinilor; si niel asa nu stie. vor asculta de mine, - zice Domnul. Astfel dar, fratii mei, rivniti vorbiti ea prooroci i graiul in limbi nu-1 Asa incit fimbile sunt spre semn nu credinciosilor, ci necreclinciosilor; iar Dar toate si se fact', ou buni cu- vorbirea profeticit, dimpotriva, nu necre- viintO mi dap& rinduiala. dinciosilor, ci credinciosilor. Deci, dads,' s'ar aduna Biserica toat\u00e4, laolalti i toti ar vorbi in limbi ar patrunde inlauntru din nestiutori ori din necredinciosi, nu vor zice oare ci v'ati iesit din minti? 1283 SI'","EPISTOLA I-a, A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 15 15. lar dad, Christos n'a inviat, za- darnica este credinta voastra. Sunteti Invierea Donmului i invierea noastrci. acum in pdcatele voastre; Si atunci pierduti sunt i coi ce au V5, aduc aminte, fratilor, de Evan- adormit intru Christos. ghelia pe care v'am binevestit-o, pe care lar (lac& niidejdea noasta in ati primit-o, intru care si stati, Christos este numai pentru viola aceasta, suntem mai de plans deoat toti oa- Prin care FA sunteti mantuiti; va menii. aduc aminte cu ce cuvinte v'am propo- vaduit-o - dad, o tineti cu tarie, afar& Acum MBA Christos a inviat din numai dacb, n'ati crezut in desert: morti, fiind pfirga invierii celor adorraiti. Ca de vreme ce printeun om a V'am dat, intai de toate, 85, stiti venit moartea, tot printeun om i in- ceea ce am primit i eu, ca Christos a vierea mortilor. murit pentru plicatele noastre, potrivit Si precum intru Adam toti mor, asa i intru Christos toti vor invia. soripturilor; Ci fiecare in randul cetei sale: Si ca, s'a ingropat si a inviat a treia parga este Christos; apoi cei ai lui Christos, la venirea lui. zi, potrivit scripturilor; Dupa aceea, fi-va sfarsitul, cand Si s'a aratat lui Chefa, apoi celor Domnul va da impirittia lui Dumnezeu Tatal, cand va nimici once domnie doisprezece. once stapanire i once put,ere. Caci el trebue s\u00e1 imp\u00e4rateasca In urma s'a ar5,tat deodata la peste pan& ce va pune pe toti vrajmasii sai, cinci sute de frati, dintre care cei mai sub picioarele sale. multi traiesc pang ast\u00e2zi, iar cativa au Vrajmasul cel din urma care va adormit; fi nimicit este moartea. Ciici toate le-a supus sub picioa- Dupa aceea, s'a arb,tat lui Iacob, rele lui. Dar And zice Scriptura ca toate apoi tuturor apostolilor; i-au fost supuse, invederat este ca afara de Cel care i-a supus lui toate. lar la urma tuturor, ea naseutului lar cand toate se vor supune lui, far& de vreme, mi s'a arittat i mie. atunci i Fiul insusi se va supune Celui ce i-a supus lui toate, ca Dumnezeu sb, Citci dintre apostoli eu aunt eel mai fie totul in toti. mic, ca unul care nu stint vrednic sa m5, Altfel, ce vor face cei care se bo- numesc apostol, pentru ca am prigonit teazii, pentru morti? Dad+, mortii nu Biserica lui Dumnezeu. inviaza nicidecum, pentru ce se mai bo- teaz\u00e1 pentru ei? Ci prin darul lui Dumnezeu aunt De ce mai suntem j noi in pri- cees, ce stint; i darul lui harazit mie mejdie in fiecare ceas? n'a fost zadarnic, ba ara muncit mai Zilnic imi sta moartea in fatii! mult decat ei toti. Totusi nu eu, ci darul V'o spun, fratilor, pe slava pe care o lui Dumnezeu care este cu mine. am pentru voi, intru Christos Iisus, Domnul nostru. Deci, fie ea eu, fie ca ei, noi asa Daca numai din incredintare ome- propovaduim i voi asa ati crezut. neasea m'am luptat in Efes cu fiareis salbatice, care imi este folosul? Dad), lar de vreme ce Christos se propo- mortii nu inviaza, sa bem i s\u00e4 mancitm, viidueste cit a inviat din morti, cum zic c\u00e1ci maine vom muri! Nu va printre voi, ca nu este o inviere rele stria, obiceiurile bune. tovarftsiile a mortilor? Dacit nu este o inviere a mortilor, nici Christos n'a inviat. Si (lac& Christos n'a inviat, de-. sarta este atunci predica noastr5,, de- prat este si credinta voastra. Ba ineb, ne dovedim i martori mincinosi fat,b, cu Dumnezeu, cad am marturisit, impotriva lui Dumnezeu, c5, a inviat pe Christos, pe care nu 1-a inviat, clack cu adevarat, mortii nu inviaza. Cici, dacii mortii nu inviaza, nici Christos n'a inviat. 1284","EPISTOLA I-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 16 Treziti-v\u00e4 cum se cade si nu pli- ratio, lui Dumnezeu, nici striciiciunea nu catuiti. Cdci sunt unii intre voi cam nu au cunostinti de Dumnezeu. O spun mosteneste ne,stricdciunea. spre rusinea voastr\u00e4. Iat5 tainit vh, spun you'll: Nu toti Dar va zice cineva: Cum inviazi vom adormi, dar toti vom fi schimbati. mortii? Si cu ce trup au s\u00e4 vie ? Inteo f\u00e4rimit, 'kite\u00b0 clipealit de Nebun ce esti! Tu ce semeni nu ochi, la tr\u00e2mbita cea de apoi. G\u00e1ci trim- dacii, nu va fi murit. bita va suna i mortii se vor scula fitri stric\u00e4ciune, iar noi vom fi schimbati. Si ce semeni ? Nu trupul ce va s\u00e4 Flinch:it trebue ea acest trup stri- fie II seraeni, ci numai grtiuntul gol, duo& chcios si se imbrace intru nestricticiune se intimpli de gritu, sau de altceva din acest trup muritor 85, se imbrace intru celelalte; netnurire. lar Dumnezeu Ii d\u00e4, un trup, dup5 a lar cind acest trup stricicios se sa voint\u00e4, fiec\u00e4rei seminte un trup al ei. va imbrica intru nestricticiune i a,cest trup muritor se va imbritca intru ne- Nu toate trupurile sunt la fel, ci murire, atunci va fi cuvintul care este un fel este trupul omenese, un fel este scris: Moart,ea a fost inghititit de bi- trupul dobitoacelor, un fel este trupul zbur\u00e4toarelor, alt fel este trupul pesti- Moarte, unde este biruinta ta ? Moarte, unde este boldul tau? lor. Si boldul mortii este picatul, iar Sunt apoi trupuri ceresti 1;4i tru- puterea p5,catului este legea. puri pdm\u00e2ntesti; dar alta este m\u00e4rirea celor ceresti, si alta a celor p\u00e4m\u00e4ntesti. Dar, multumitii lui Dumnezeu, celui ce ne di noutt biruinta, prin Domnul Alta este str\u00e4lticirea soarelui, alta nostru Iisus Christos! str\u00e4lucirea lunii si alta str\u00e4lueirea ste- lelor. lar st,ea de stea se deosebeste in Drept aceea, fratii mei iubiti, stralucire. statornici, necatinati, sporind in lucrul Domnului, pururea, bine stiind ci oste- Asa este si cit invierea mortilor: Se seaman& trupul intru stricaciune, neala voastri nu este desartii, intru \u00eenviaz\u00e4 intru nestriaciune; Domnul. Se seam\u00e4n\u00e4, intru necinste, in- viazit intru mitrire; se seaming intru 16. shibicitme, inviaz5, intru putero; Strtingerea de ajutoare pentru frati. Ti- Se seam\u00e4ni trup firesc, inviazit motel, Apolo, casa lui Stefano : inchind- trup duhovnicesc. Cd, de este un trup ciuni. firesc, este si un trup duhovnice,sc. Precutn rA este seris: F\u00e4cutu-s'a Cat pentru str\u00e4ngerea de ajutoare, care este pentru frati, precum am ran- Adam, omul dintii, cu suflet viu; iar duit Bisericilor Galatiei, asa si faceti Adam cel de pe urmit, cu duh dattitor de viata. voi. a siptiminii, Dar nu cel duhovnicesc este in- La fiecare t\u00e4iul, ci firescul, dupi aceea cel duhov- fiecare dintre voi 85,-0 pun& deoparte 85, stringit din citstigul ce-a avut, ca aft nicesc. nu se facti stringerile deabia atunci cind voi veni. Omul cel dint\u00e2i, luat din pamint, lar dupit ce voi veni, pe care ii e p\u00e4mtintesc ; omul eel de-al doilea este yeti socoti, pe acoja \u00eei voi trimite ou din cer. scrisori, sit duc5, darul vostru la Ieru- Cum este cel pitintintesc, aga stint salim. cei p\u00e4infintesti; si cum este cel ceresc, Si de va fi cu cale ea si eu sii mi asa sunt sit cei ceresti. duc, vor merge impreunit cu mine. Ci voi veni la voi eind voi trece Si dup5, cum am purtat chipul prin Macedonia, fiinda, iau drumul prin celui p\u00e4m\u00e4nte,so, purta-vom i chipul Macedonia. celui ceresc. Aceasta insit o zic, fratilor: carnea ffi s\u00e4ngele nu pot sii mosteneascit 1285","EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENL 1 La voi poate o\u00e4 voi rminea mai Vi rog, in* fratilor (stiti casa lui mult, sau voi i ierna, ca s mit petreceti Stefana, \u00b0it este pirga Ahaiei i spre slu- in cilitoria ce voi face. jirea sfintilor s'au rOnduit ei pe ei in- Cici nu vreau si vi vid acum Ca si voi si fiti supusi unora ca acestia i oricui care lucreaz\u00e1 impreunit numai in treacit, ci am n\u00e4dejde bovesc la voi catilva vreme, de va In- si se osteneste. M5, bucur de venirea lui Stefana, Domnul. Voi rim\u00e2nea, insit, in Efes ping la a lui Fortunat s't a lui Ahaio, pentru acestia au implinit lipsa voastrii praznicul Cincizecimii, Cici mi s'a deschis o us5, mare, spre Si au ficut M. se oclihneascii, duhul meu si al vostru. Cunoasteti bine, deci, lucru mult, i sunt multi protivnici. pe unii ca acestia. Cind va veni Timotei, luati seama Se inchin\u00e1 vouft Bisericile Asiei. si fie la voi fir5, de teami, cici Meru] Domnului lucreazii, ca \u00ec mine. Vi imbritiseazi, in Domnul, cu tire Nimeni deci si nu-1 dispretuiasci; Acvila si Prima, impreunit. ou Biserica oi si-1 petreceti ou pace ca al vie la mine, din casa lor. c5, Il astept impreunii, cu Vi imbritiseazi fratii toti. CAt despre fratele Apolo, I-am tisati-vi unii pe altii cu sirutare santa. indemnat foarte mult si vie la voi, ira- preuni cu fratii, dar nicidecum nu i-a Inchiniciunea mea v'o scriu cu fost voia ea vie acum. Ci va veni &Ind mina mea, eu Pavel. va g5si prilej. Cel ce nu iubeste pe Domnul si Priveghiati, fiti statornici in cre- dint\u00e4, fiti birbati, fie anatema! Maran atha! (Domnul vine). Darul Domnului Iisus cu voi! Toate ale voastre intru dragoste Dragostea mea cu voi cu toti, in di se petreaci! Christos Iisus ! Amin ! EPISTOLA a II-a A SFANTULUI APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI 1. insine stmtem tnangiiati de Dumnezeu, pe cei care se aflii, in once suferinti. Mangtlierile Apostolului n mijlocul sule- rintelor. Apdrarea lui impotriva 05, precum prisosesc patimile lui Christos intru noi, asa, prin Christos, pri- de nestatornicie. soseste s't m5,ng5,ierea noastr\u00e4. I. Pavel, apostol al lui Christos Iisus Fie deci eft suntem strOmterati, este prin voluta lui Dumnezeu, qi Timotei fra,tele: Bisericii lui Dumnezeu celei din pentru a voastri mingiliere i m\u00e1ntuire; Corint, impreun\u00e4 cu toti sfintii care sunt fie ci suntem mangaiati, este pentru a in toati Ahaia, voastri mingidere, care vi di putere indurati cu rabdare aceleasi suferinte pe Dar voui si pace, de la Dumnezeu Ta- care le suferim i noi. i nildejdea noastr\u00e4 til nostru EA de la Domnul Eats Christos ! este tare, pentru voi, Binecuvantat este Dumnezeu tiind ci, precum sunteti pirtasi Tatil Domnului nostru Iisus Christos, parintele induririlor i Dumnezeul a suferintelor, asa toati mingaierea, Nu voim, fratilor, ca voi si nu stild Cel ce no m5,ngiie pe noi intru tot de necazul nostru, care ni s'a f5,cut in necazul nostru, ca si putem si mmn- Asia, di peste misurit, peste puteri, am gttiem i noi, prin mingiierea cu eare fost ingreuiati, inclit nu mai nidijdnim si mai scipim 1286","EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 2 Ci noi, in noi Inine, ne socoteam Carele ne-a i pecetluit pe noi si a ca osanditi la moarte, dar aceasta a fost dat arvuna Duhului, in inimile noastre. ca 85., nu ne punem increderea in noi, oi in Dumnezeu, eel ce inviaza pe coi Ci eu chem pe Dumnezeu marturie morti, asupra sufletului meu, c\u00e1 din crutare Care ne-a izbElvit pe noi dintr'o pentru voi n'am mai venit in Corint, moarte ca aceasta i ne izbaveste si in Nu ca odic& avem stapanire peste care nadejde avem c5, ne va izb\u00e4,vi credinte, voastra, dar suntem impreuna mai departe, lucr5,tori ai bucuriei voastre; caci in credintal, nu sov5,iti. Mai ales dad, i voi ne veniti in ajutor ou rugaciunile voastre, asa incat 2. darul acesta f\u00e1cut nou5 prin rugciunea multora, sa fie prilej de multumita, Nevenirea lui Pavel a lost o crulare pentru adusa de catre multi, pentru noi. Corinteni. Ii indeamnd ierte pe col ce a gre,git i s'a pocclit. Citleitoriile dui Pavel Ca lauda noastra aceasta este: marturia eugetului nostru c5, ne-am 19i iztazi\/e \/ui. purtat in lume, i mai ales la voi, intru sfintenie i intru cur\u00e4tia cea dumne- Am judecat asa, in mintea mea, ea nu viu din nou la voi ou intristare. zeiasc5 nu intru intelepciunea trupeasca, oi intru harul lui Dumnezeu. Mai dad,: eu v\u00e1 intristez, cine mai este care di; m\u00e1 inveseleascii, Mr& numai Nu v\u00e4 scriem vou5, altceva cel intristat de mine? numai celo ce cititi i intelegeti. i am nadejde c\u00e1 pana la sfarsit yeti intelege i v'am scris ce v'am scris, ca nu cumva la venirea mea s\u00e0 am intristare Dup5, cum ne-ati i inteles in parte din partea celor de la care bucurie se ca noi suntem lauda voastr5 precum cadea sa am, incredintat fiind despre voi voi lauda noastra, in ziva Domnului toti c\u00e1 buouria mea este si a voastrii a nostru Iisus. tuturor. Cu aceast\u00e4, incredintare, aveam de Ciici cu mult\u00e1 mahnire, cu mima gaud sit viu mai intai la voi, ca sa aveti stransa de durere i cu multe lacrimi de doug ori bucurie: sorisu-v'am, nu ca sa v5, intristati, ci ca s5, S5, treo pe la voi s\u00e1 ma duo in Macedonia si din Macedonia iaragi cunoasteti dragostea pe care o am on viu la voi i 85, fin petrecut de voi in prisosinta catre voi. Iudeia. i dacit unul a fost pricin5, de in- tristare, nu pe mine m'a intristat, ci, Deci, cand mi-am pus in minte In parte ca s\u00e1 nu spun proa mult a,ce,stea, m'am purtat oare cu usurint\u00e4? pe voi pe toti. Sau cele co pun la cale, le pun la cale trupeste, asa Meat, la mine, cuvantul Destul este pentru unul ea aces ta pedeapsa ce i s'a dat de dare cei mai da-da sr), ias5, nu-nu? Pe Dumnezeu ce! credincios! Cu- multi. Asa incat voi, dimpotrivii, mai bine vantul nostru catre voi nu este da iertati i sa-I mangaiati, ca sa nu fie ba. ooplesit de proa multa mahnire. Drept aceea, v\u00e1 indemn sii-1 int\u00e1riti Caci Fiul lui Dumnezeu, ES118 intru iubirea voastra. Ca pentru aceasta am si Berk ca Christos, cel propovaduit de noi intru voi de mine, de Silvan si de Timotei- sra, ounoso oredinciogia voastrii, (lac& sunteti ascult5,tori in toate. nu a fost da si ba, oi a fost in el numai da. Fiindc5, oricate sunt fag5,duintele lar cui Ii iertati ceva, ti iert i eu ; pentru oa i eu, &AA' am iertat ceva, am lui Dumnezeu, in Iisus Christos aunt da; iertat pentru voi, in fata lui Christos, de aoeea tot prin el este Amin, rostit de noi, lui Dumnezeu intru mark's. Ca 8ii nu d5,m Satanei castig Iar eel ce ne intireste pe noi fin- asupra noastrii, okei gaud tulle !ill nu 1111 preun\u00e1 cu voi, intru Christos, i eel ce sunt nocunosoute. ne-a uns 1)4? noi: Dumnezeu este, 1287","EPISTOLA a II-a A SF. APOSTOL PAVEL CATRE CORINTENI, 3, 4 CAM am ajuns in Troada, pentru lar dac\u00e4, slujirea cea de moarte Evanghelia lui Christos, micar ca mi s'a aducatoare, sapati in Mere, pe lespezi fost deschis o usa intru Domnul, de piatr\u00e4 s'a facut intru slav\u00e4, asa incat fiii lui Israil nu puteau N'am avut odihn\u00f6. in duhul meu, atinteasc5., fiindca n'arn gasit pe Titu, fratele meu, ochii la fata lui Moise din pricina ci luandu-mi ziva buna de la ei, am plecat slavei chipului eau macar cd trecatoare, In Macedonia. Cum nu va fi, mai vartos, slujirea Duhului, piind de slay& ? Multumita fie adusa, deci, lui Dumnezeu, celui ce ne face pururea bi- Gael de-a avut parte de marire slu- jirea care aduce os\u00e4nda, cu mult mai ruitori intru Christos i, prin noi, riis- mult prisoseste intru marire slujirea pandeste in tot locul mireazma cuno- caro aduce dreptatea. Ba inca, in privinta aceasta, ce-a stintei lui ! fost sl\u00e4vit oclinioaril a fost fiira de slay& fata, in fat\u00e4 cu aceasta marire covar- Pentru c\u00e2 suntem, pentru Dum- nezeu, buna mireazm\u00e4 a lui Christos sitoare. intre cei ce se mantuesc si intro cei ce lar daca ce este trecator s'a di- varsit cu slava, cu at:it mai vartos ce e pier: netrecator ramanea-va 'Mtn' slav\u00e4. Unom adic\u00e2 miros de moarte, spre Avand deci o astfel de nadejde, noi lucr\u00e4m cu mult\u00e1, indrazneal5 moarte, iar altora miros de viat.a, spre Si nu facem ca Moise care punea viati. Dar pentru aceasta, cine e de- un zabranic pe fata sa, pentru ca fiii lui Israil s\u00e4., nu vada sfarsitul str\u00e4lucirii stoinic ? celei trecatoare. Choi nu suntem la fel cu cei multi Dar simturile lor s'au inv\u00e4rtosat. care amesteca cuvantul lui Dumnezeu, Caci pan& in ziva de azi, la citirea Ve- ci ca dintru curdtia inimii, ci ca de la Dutnnezeu, in fata lui Dumnezeu, asa chiului Testament, dainuieste acelasi za- graim in Christos. branic, f\u00e2rd sa fie ridicat, cad el se des- fiinteaza in Christos. 3. Pan& astazi, cand se citeste Moise, Corintenii sunt epistola lui Pavel. zace un zabranie pe inimile lor. Litera si Spiritul. Acopercimantul lui Ci \u00b0find se vor intoarce catre Domnul, zabranicul se va lua. Noise se ridial in Christos. Domnul este Sphitul; i ande este Spiritul Domnului, acolo este libertate. Incepem, inca o data, ed spunem lar noi toti, cu fat,a, descoperita, cine suntem? Sau nu cumva avem rasfrangand ca o oglinda m\u00e4rirea Dom- nevoie cum au unii de epistole de nului, ne prefacem in aceeasi asemanare, cunoastere, care voi sau de la voi ? din marire in m\u00e4rire, precum este de la Domnul caro este Spiritul. Epistola noastr\u00e4 sunteti voi, scrisa In inimile noastre, cunoscut\u00e2 i chit& de 4. toti oamenii, Pentru unii, Evanghelia este demo peritei ; Caci v\u00e4 dovediti ca sunteti epistola pentru altil, acoperitii. Toate sulerintele lui Christos, slujit\u00e4 de catre noi, scris\u00e4 nu sunt biruite pe temeiul neidejdii in mclrirea cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului vesnieci. celui viu, nu pe table de piatr\u00e4, ci pe tablele de carne ale inimii. Drept aceea, avand aceasta, ran- 0 astfel de incredere avem, dar duiab\u00e2 dupa mila cu care am fost miluiti, nu no pierdem nadejdea, prin Christos, catre Dumnezeu Nu ca, prin noi \u00eenine, suntem de- Ci lepad\u00e2ndu-ne de cele ascunse si rusinoase, nu umblam intru viclenie, nici stoinici s\u00e4 socotim ceva ca venind de la noi, ci destoinicia noastra este de la Dumnezeu, Cel ce ne-a invrednicit sa lira slu- jitorii unui nou asezamant, nu al literei, ci al spiritului; pentru cd litera ucide, lar spiritul face viu. 1288"]