["EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA Ei nu pot sa scape pe nimeni inteinsii nu se atia, lucrare dumne- de la moarte i nici ad smulg\u00e4 pe cel slab din mana celui tare. zeiasca. Orbului ei nu-i pot sa-i dea ve- Cui poate oare ad scape din ve- dere si nu pot ad scape pe nimeni din dere c5, ei nu sunt Dumnezeu? nevoie. Ei nu pot ad sue pe tron pe nici un Pe vhcluva ei n'o miluesc i orfa- imp\u00e4rat, iar oamenilor nu pot sa le dea ploaie; nului nu-i fac bine. Deci acesti idoli imbrileati cu aur Ei nu pot facit dreptate niel nu pot sit fereasca pe nimeni de cu argint seaman& eu pietrele din munti, iar cei caro li se inching ad fa,. nedreptate, fiindca ei Bunt neputinciosi, nthra de ocara! Efi. sunt ca ciorile intre piimant i cer. Cum poate cineva s\u00e0 creada Si child la foc templul acestor eh, spun& ca acestia sunt Dumnezeu? zei, idoli de lemn imbracaIi cu aur Ba chiar inii Caldeii nu-i pre- cu argint, preotii lor fug si-si scaph tresc cum se cuvine. Dach, viid pe un lar ei ard ea i grinditria templului in om mut, Il aduc inaintea lui Bel s't vor mijlocul ca mutul ad graiasca, ca si cum Bel ar putea ad audtt. Ei nu se pot impotrivi nici impii- ratului i nici vr\u00e4jmasului. Si cu toate cii inchinatorii \u00eei dau seama, nu pot sa se lepede de ei, fiindca Deci cum poate eineva sit-si in- le lipseste puterea de pricepere. chipuiasca i ad creada ca ei sunt Dum- Femei incinse cu funii stau la nezeu? drumuri i aduc jertfii de crupe, Si acesti idoli de lemn, imbriicati Si ori de ate ori vre-una din ele Cu aur i cu argint, nici macar de hoti este luata de vre-un trechtor si se cilic\u00e0 nu pot sd scape. i fiindca aceia sunt cu el, isi bate joc de vecina ei c'a n'a mai tari cleat idolii, ei jefuesc aurul fost invrednicita ca ea si cii, funja ei a riimas nerupta. argintul, precum i vesmintele cu care Tot ce se petrece acolo este min- sunt imbfacati, si plea* farit ca ei ciuna. Deci cum poate cineva crede apuno ett ei sunt Dumnezeu? intr'ajutor. Deci este mai de folos B\u00e0 fii im- Ei sunt fitur4i de mesteri si de parat, care isi desfiisoara puterea lui, argintari, si nu pot &A fie dealt ceea sau un vas de treabii inteo casii, de care ce vor coi care ii lucreaza. se poate folosi st\u00e4p\u00e2nul, decitt idol, ori mai degra,b5, o usa la o cash, care apard Si daca lucratorii care ii fats pe pe cei ce se afl\u00e4 Inteinsa, decht idol, idoli nu mai au mult de trait, cum vot fi ori mai degrabti o columna' in palatul dumnezei cei pe care ei i-au faurit? unui imparat, decht idol. Soarele, luna i stelele care str\u00e0- Ei nu lash in urma lor cleat min- lucesc f}i sunt trimise pentru folosul ciuna i rusine. omului ascultit de porunca lui Dum- Ori de cilte ori da peste ei riizboi nezeu ; ori nenorocire, preotii lor in sfat unde sit se ascunda cu ei. La fel i fulgerul este frumos la vedere cand scaphra, asijderea i vantul Cum dar nu puteti pricepe care sufla pretutindeni. ei nu sunt Dumnezeu, de vreme ce ei Child Dumnezeu porunceste no- nu se pot mantui de primejdia ritzboiului rilor et, strabatil pam\u00e2ntul intreg, ei nici de alte naprasne amenintritoare? asculta porunca indatift; eand focal este trirnis do sus sd mistue munti fji Dar, mai tarziu, acesti idoli de codri, el implineste ceea ce i s'a po- lemn, imbracati cu argint i cu aur, se vad cd sunt chipuri mincinoase. Si pen- run cit. tru toate popoarele i pentru toti im- piiratii este lucru limpede ca ei nu sunt Acesti idoli 'limit nu seaman& cu el nici in frumusete i niel in putero. Dumnezeu, ci fapturi de mttini omenesti, Deci nici sa nu credem i nici miirturisim ca ei stint Dumnezeu, fiindcii 939","CANTAREA CELOR TREI TINERI ei nu pot nici Sil judece i niel sil Dup5, cum o sperietoare de p\u00e4s\u00e4ri oamenilor bine. nu pitzeste nimio inteo bost\u00e4n\u00e1rie, tot asa sunt i acesti idoli de lemn imbriicati De vreme ce stim cil nu sunt cu aur i cu argint. Dumnezeu, nu v\u00e4 temeti de ei ! La fel sunt ei cu orisice tufg de Pe imp\u00e4rati ei nu pot nici m\u00e1racini pe care se aseazii, p\u00e4s\u00e4rile ; la fel sunt acesti idoli de lemn imbracati binecuvinteze i nici s\u00e4-i blesteme ; cu aur i cu argint ca i hoiturile zv\u00e1rlite Paghnilor, ei nu le aratii, semne In intunericul morm\u00e2ntului. pe cer ; ei nu stralucesc ca soarele lar dupit porfira i visonul care niel nu lumineazg ca luna. a putrezit pe ei, dumiriti-v\u00e4 cil ei nu sunt Dumnezeu, i in cele din urmi ei Dobitoacele pretuesc mai mult de- insisi se vor pr\u00e4p\u00e4di i vor ajunge de citt ei, iar in primejdie ei nu pot sil scape batjocur\u00e0, in tara. inteun loe ad\u00e4postit. Mai de pret este un om drept Fiinde\u00e4 in nici un chip nu ne este f\u00e4r\u00e4, idoli, cAci el nu se teme de ()cara. dovedit c5, ei sunt Dumnezeu, nu vii temeti de ei ! CANTAREA CELOR TREI TINERI Anania, Azaria gi Misail, jiind aruncafi $i tot ceea, ce tu ai adus peste noi in cuptorul cel cu loe, au cAntat Domnului orisice ne-ai f\u00e4cut nou\u00e4, facutu-le-ai In puterea hotiiririi tale ; aceaste\u00ed Matare. Apoi ne-ai dat in m\u00e2inie vrajma- i ei merseril prin mijlocul Olor inversunati impotriva noastrii, si a unui imparat nedrept, cel mai r\u00e4u de l\u00e4uand pe Dumnezeu i prosavind pe pe tot p\u00e4m\u00e4ntul. Domnul. i acum nu mai putem 85; deschi- Apoi Azaria se opri i. deschiz\u00e4nd dem gura noastr\u00e4: de batjocur\u00e4 i de gura, se rug\u00e9, in mijlocul viip\u00e4ii i zise: ocar5, au parte robii t\u00e4i i cei ce te cin- stesc pe tine. # Proslavit esti, Doamne Dumnezeul Nu ne da pe noi deapururi in p\u00e4rinior nostri, i l\u00e4udat i preamirit mina lor, pentru numele titu, si nu strica este numele Van in veci, leg\u00e4m\u00e4ntul tau, Fiinde\u00e4 tu esti drept in tot ceca i nu ne lipsi pe noi de indurarea ta ce ai f\u00e4cut pentru noi, i toate s\u00e4v\u00e4r- sirile tale sunt adev\u00e4rate si chile tale cea chtre Avraam, iubitul tau, i cabe Isaac, robul tau, i Israil, sf\u00e2ntul thu, sunt drept,e i indreptarile tale, ade- v\u00e4rate. C\u00e1rora le-ai f\u00e4ghduit cfi vei in- multi semintia lor ca stelele de pe cer Tu ai dat drept,e hoti\u00edriri, in toate n\u00e4prasnele care s'au ab\u00e4tut peste noi si ca nisipul de pe tifirmul m'Axil. si peste cetatea cea sf\u00e2nt\u00e4 a p\u00e4rintilor nostri, Ierusalimul, fiindca tu cu drep- Cici, Doamne, am ajuns mai putini tate si dreapt\u00e4, hot\u00e4rire ai pr\u00e4viilit peste deat oricare alt popor i suntem impilati noi toate acestea din pricina f\u00e4r\u00e4delegi- ast\u00e4zi in tot piimantul, din pricina pii- lor noastre. catelor noastre. hicatuit-am, f\u00e4riidelege s\u00e4v\u00e4rsit-am i in vremea de acum nu este lep\u00e4d\u00e4ndu-no de tine, si ca nelegiutii niel voevod, niel profet i niel st\u00e4pa,- am fost purt\u00e4ndu-ne si de poruncile tale nitor, nici ardere de tot, nici jertf\u00e4, n'am ascultat, nici prinos, niel t\u00e4mttie, niel loe unde s5, Nici n'am luat aminte de ele si aducem inaintea ta parga si sil, afl\u00e4,m har, nici n'am implinit ceea ce tu ne-ai po- Ci numai cu inim\u00e1 infr\u00e4ntil, i duh runcit, ca s\u00e4 ne mearg\u00e4 bine. umilit s\u00e4, fim primiti. 940","CANTAREA CELOR TREI TINERI Precum tu primesti arderile de Binecuv\u00e2ntat esti tu, care stai pe tot de berbeci si de tauri, i zecile de heruvimi i vezi ad\u00e2ncul, i prea laudat proslavit in veci. n'ah de miei grasi, asa s\u00e0 fie astiizi jertfa Binecuv5,ntat esti tu pe bolta ceru- noastra inaintea ta, ca s'a imbun5,m fata lui, i laudat i prea slavit in veci. ta, fiinda, cei ce midajduese In tine nu vor ramtmea nicicand de rwine. Binecuvantati toate hicrurile Dora- nului pe Doranul, laudati-1 prea i acum noi te ascultam din toata in\u00e1ltati in veci. Prosl\u00e1viti, ceruri, pe Domnul, inima j ne temem de tine si cautam laudati-\/ vi-\/ prea Inaltati in veci. Prosl\u00e4viti, ingerii Domnului, pe fata ta. Nu ne ruina, Domnul, litudati-1 vi-1 prea inaltati in Ci poartii-te ca noi dupa indurarea veci. ta Efi dupa multimea milostivirii tale, Proslaviti, apele cele de deasupra i ne mantueste pe noi prin faptele cerului, pe Domnul, 1\u00e4udati-1 prea tale nainunate i da, Stilpane, numelui inaltati in veci. tau slav\u00e4 ! Proslaviti, toate puterile, pe Dom- Ci ea se rusineze toti cei ce impi- nul, lauda-ti-1 prea inaltati in veci. leaza pe robii tai, ea ajunga de \u00b0cara Binecuv\u00e2ntati, soare 1.1 luna, pe cu toat\u00e4 put,erea lor i doborita sa, fie Domnul, laudati-1 si-1 prea inaltati in vartutea lor, veci. Binecuvantati, stelele cerului, pe Ca sa, cunoasca ei, a tu, Doamne, singur esti Dumnezeu i proslavit In DomnuLlaudati-1 vi-1 prea inaltati In veci. tot pamantul. * Preamariti, ploaie i roui, pe Dom- i slujitorii imparatului, care-i nul, 1audati-1 prea inaltati in veci. Binecuvantati, toate vanturile, pe arunce,sera in foc, nu curmara cu in- Domnul, laudati-1 prea inaltati in calzirea cuptorului, pe care-1 tara cu nafta, cu smoala, cu calti veci. cu curpeni. Binecuvantati pe Domnul, foo \u00a7i villvataia se ridica de patruzeci caldura, laudati-1 prea inaltati in si nota de coti deasupra cuptorului, veci. Prosl\u00e1viti pe Domnul, frig si in- Ineat, and izbucni afara, mistui ghet, l\u00e4,udati-1 si-1 prea inaltati in veci. pe Caldeii care se aflau in jurul cupto- Proslaviti pe Domnul, picaturi de rului. rolla i fulgi de zii,pada, l\u00e1udati-1 prea inaltati in veci. Atunci Ingerul Domnului se po- Proslaviti pe Domnul, omiit Efi gori la Azaria i la cei trei prieteni ai l\u00e1udati-1 vi-1 prea inaltati in veci. lui in cuptor i goni vapaia din cuptor, Proslaviti pe Domnul, gheturi lar launtrul cuptorului ajunse ca viscole, laudati-1 prea inalt,ati in veci. si catad ar fi suflat un vant de roug Proslaviti pe Domnul, nopti racoritor, iar focul nu-i mai atinse, nici zile, laudati-1 si-1 prea inaltati in veci. nu-i r\u00e1ni i nici nu le pricinui rau. Binecuvantati pe Domnul, lumina Atunci cei trei tineri cantara, can- intuneric, 1audati-1 prea inaltati in taxi, Mudara i proslavira pe Dumnezeu veci. In cuptor astfel: Binecuv\u00e1ntati pe Domnul, fulgere o Proslavit esti tu, Doamne Dum- non, laudati-1 si-1 prea 1n\u00e0lai in veci. nezeul parintilor nostri, i laudat a binecuvinteze pamantul pe Domnul, sil.-1 laude si prea inalte preami\u00edrit este numele tau in veci. In veci. Proslaviti pe Domnul, munti Binecuvantat este numele t\u00e4u cel sfant dealuri, laudati-1 si-I prea Inaltati in slavit, prea vrednic de laud5, i prea veci. \u00een\u00e0lat intru toti vecii. Binecuvb,ntat esti tu In templul slavei tale sfinte, s'a prea laudat si pros- lavit in veci. Binecuvantat esti pe scaunul impa- ratiei tale si liudat i prea slavit In veci. 941","CARTEA A TREIA A LU1 EZDRA, I Prosl\u00e4viti pe Domnul, toate plan- Pream\u00e4riti, voi preoti, pe Domnul, tele pamantului, l\u00e4udati-1 si.-1 prea l\u00e4udati-1 vi-1 prea inaltati in veci. tati in veci. PreamOriti, voi slujitori ai templu- lui, pe Domnul, l\u00e4udati-1 prea in\u00e4ltaV ProsIdviti pe Domnul, ploi mari In veci. izvoare, l\u00e4udati-1 prea, \u00een\u00e4lai in Binecuvintati pe Domnul, voi du- veci. hun i suflete ale celor drepti, l\u00e4udati-1 si-1 prea inaltati in veci. ProsI174i pe Domnul, mdri Binecuvintati pe Domnul, voi cei fluvii, l\u00e4udati-1 vi-1 prea in\u00e4ltati in veci. cucernici i emeriti Cu mima, litudati-1 si-1 prea In\u00e4lai in veci. Prosliviti pe Domnul chitii toate jig\u00e4niile din apt, hiudati-1 Progiviti pe Domnul, voi, Anania, prea indltati in veci. Azaria i Misail, laudati-1 si-1 prea inil- t,ati in veci, cdci el ne-a smuls din iad Prosl\u00e4viti pe Domnul, voi toate p\u00e4dtrile cerului, l\u00e4udati-1 si-1 prea ne-a mintuit din puterea mortii, tati in veci. ne-a scos din mijlocul cuptorului cu viipaie i ne-a m\u00e2ntuit din foc ! PreamAriti pe Domnul, voi dobi- toace i fiare, litudati-1 prea L\u00e4udati pe Domnul, cfr este bun, ci in veac tine mila lui! in veci. Proshiviti pe Domnul, cei ce cin- Preamiriti, voi fiji oamenilor, pe stiti pe Dumnezeul Dumnezeilor, DJm.iul, laudati-1 si-1 prea in\u00e1ltati in dati-1, o\u00e4ci mila lui tine in veci i in vecii veci. vecilor ! Preamiiriti, voi Israilitilor, pe Dom- nul, l\u00e4udati-I si-1 prea in\u00e4ltati in veci. CARTEA A TREIA A LUI EZDREA 1. Si slujind in templu cu rindul, fiecare dup\u00e4 clasa farniliilor voastre, Preiznuirea Pa,stilor n vremea lui losia. Moartea lui losia. Ddrdmarea lerusali- adic5, a levitilor, inaintea fratilor vostri, fiii lui Israil, mului. Junghiati mieii pentru Pasti Dup\u00e4 ace,st,ea, Iosia a pr\u00e4znuit in Ierusalim s\u00e4rbdtoarea Pastihr, in cinstea preghtiti jertfele fratilor vostri, i pr\u00e4z- Domnului Dumnezeului s\u00e4u, i fiii lui Israil junghiarii, miela! pascal, nuiti Pastile, dup5, porunca pe care Domnul a dat-o lui Moise ! \u00bb In ziva a paisprezecea a lunii intiia, puniind la templul Domnului preoti Atunci Iosia a d\u00e4ruit norodului de rind invesm\u00e2ntati in sfinte od\u00e4jdii. care se afla de fatii, treizeci de mii de miei i iezi i trei mii de vitei. Acestea Apoi a poruncit levitilor, sfintitilor toate s'au diiruit din turmele regesti slujitori ai lui Israil, s5, se gatease& de slujbd, ea s\u00e4 aseze chivotul Domnului dup.& fiigirduint\u00e4: poporului, preotilor In templul pe care 11 zidise Solomon, feciorul lui David imparatul: levitilor. lar Hilchia i Zaharia i Iehiel, ai s\u00e4 nu-1 mai duceti pe umeri! templului, au diiruit i ei de Ci acum slujiti Domnului Dumnezeului Pasti preotilor: dou5, mii i sase sute vostru i aveti grij\u00e4 de norodul lui de oi i trei sute de vitei. Israil i pregOtiti mieii pentru Pasti, Asijderea i Iehonia i emaia dup\u00e0 familiile i dup.& semintiile voastre, Natanail, fratele ern, i Hasabia i Ieiel precum este rinduiala lui David, imp\u00e0- Ioram, cdpeteniile peste mii, d\u00e4ruir\u00e4 ratul lui Israil, i dupa potriva str5,1ucirii fiului s\u00e4u Solomon. preotilor de Pasti: cinci mii de oi sapte sute de vitei. Apoi s'a s&virsit dupd aceast\u00e4 ran- Preotii i levitii in odiljdii, 942","CARTEA A TRE1A A LUI EZDRA, 1 Fiecare avand azime dupti se- dealt oricare popor i impar\u00e4tie, apoi cum mintii i dupa capii de familie, statura I-au intdratat si in ce fel s'au implinit inaintea norodului, amenintarile Domnului impotriva lui Ca s\u00e4 aducti Donmului jertf\u00e4, pre- Israil. cum este scris in cartea lui Moise. lar dupa toata aceasta stradanie asa facurii, ei i la jertfa cea de ditnineat\u00e4. a lui Iosia, Faraon, fmparatul Egiptului, Si au fript pe foe mieii pentru a pornit cu razboi la Carchemis pe Eufrat, Pasti, precum se cuvine, i jertfele cele Toga a iesit intru intampinarea lui. cu bun miros le-au fiert In caldari de Aturici imparatul Egiptului a tri- de amnia si in oale si le-au adus intre- gului popor. mis la el si I-a intrebat: o Ce am eu cu tine, rege al Iudei? lar dupa aceea au preg\u00e4tit jertfe pentru ei \u00eenii i pentru preoti, fratii Nu impotriva ta sunt eu trimis lor, fiii lui Aaron. Si fiindca preotii adu- de Dumnezeu, ci r\u00e4,zboiul meu se in- dreapta spre Eufrat. i acum Domnul seser\u00e4, jertfe grase pan& la miezul noptii, este cu mine ! i Domnul care este cu levitii gatira pentru ei i pentru preoti, mine ma zoreste ! Da-te inapoi si nu te fratii lor, fiii lui Aaron. impotrivi Domnului ! \u00bb Si sfintitii antareti, fill lui Asaf, se aflau la locul lor, dup\u00e0 oranduirile 'ma Iosia nu se intoarse la carul lui David si ale lui Asaf, Zaharia lui de titzboi, ci prinse sh se razboiasea Iedutun, dregatorii impitratului David. atunci cu el, farg, sa ja aminte la cuvintele portarii se aflau fiecare la poarta lui, lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura fiindc\u00e4 nim\u00e1nui nu-i era ingaduit sa-i tread,' tandul. i levitii, fratii lor, ga- Domnului. teau pentru ei. Si a intrat cu el in luptil in campia Si asa se ispravir\u00e4, toate pregati- Meghidonului. Atunci arcasii tintiri in rile pentru jertfa Domnului in ziva aceea, regele Iosia. ca s\u00e4, se praznuiasca Pastile i di se lar regele gr\u00e1i catre slujitorii sai: Scoateti-mii din luptii c\u00e1ci aunt greu aduca arden i de tot pe jertfelnicul Dom- ranit ! slujitorii sai 1-au scos degraba nului, dup5, porunca, regelui losia. din r\u00e2ndul de b\u00e1taie. Atunci fiii lui Israil, call se aflau Si el s'a suit inteun alt car de de fat& in vremea aceea, praznuira Pastile i s\u00e4rbiitoarea azimilor, timp de razboi si, dupa ce a ajuns in Ierusalim, sapte zile. a raposat si a fost ingropat in gropnita parintilor Si nu se mai sarbitorisera Pastile in felul acesta, in Lsrail, din vremea lu\u00ed Si 1-a jelit pe Iosia torah' Iudcea, Samuil proorocul. iar Ieremia proorocul a alcatuit o plan- gene pentru Iosia, si citnt\u00e4retii si cant& Si nici unul din regii lui retele I-au plans in plangerile ion pana nu praznuise inteasa chip Pastile, pre- In ziva de azi. i aceasta a ajuns datina cum Il praznuiserii Iosia i preotii deapururi pentru tot neamul lui Israil. levitii i Iudeii i intreg Israilul, precum Toate acestea se afla serse in cei ce se gi\u00edseau in salasul lor, in Ie- Cronicile regilor Iudei \u00bb, asijderea rusalim. faptele pe care le-a s\u00e4varsit si slava lui Si Pastile acestea s'au pr\u00e4znuit in priceperea lui in legea Domnului. anul al optsprezecelea al domniei lui toat,e ispravile lui, de la inceputul si pan& la sfarsitul domniei lui, se aflii Iosia. Si faptele lui Iosia avuta izbanda, istorisite in \u00ab Cronicile regilor lui Israil luda s. inaintea Domnului, din pricina inimii lui pline de evlavie. Atunci capeteniile poporului luara pe Ioahaz, feciorul \/ui Iosia, 5i-1 facura Si ceea ce s'a intamplat in vremea lui s'a scris in cronicile de atunci: felul rege in locul lui Iosia, parintele jam, cum toti au pacatuit si ce Linidelege au la vitrsta de douitzeci 5i trei de ani. savarsit impotriva Domnului, mai mult El a domnit in luda si in Ierusalim trei luni, 5i imparatul Egiptului I-a dat 943","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 2 jos de pe tron ca si nu domneasa in lo\u00a7iile p\u00e0g\u00e2nilor i piing\u00e1rind templul cel sf\u00e1nt al Domnului din Ierusalim. Ierusalim, Din aceastit, pricin\u00e4, Dumnezeul Si a pus norodul la dajdie de o p\u00e1rintilor lor a trimis ve,stitorii s\u00e4i ca sut\u00e1 de talanti de argint i unul de aur. sti-i cierne la pociiint\u00e0, fiindc\u00e0 voia Apoi imp\u00e1ratul Egiptului a b\u00faa- erute atril pe ei, at i locapl au. tat rege al Iudei i al Ierusalimnului Dar ei ei-au b\u00e1tut joc de vestitorii s\u00e4i\u00a7i in ziva In care a grAit Domnul, pe Ioachim, fratele lui Ioahaz. ei batjocorir\u00e1 pe profetii lui, p\u00e1nit, ce Si imp\u00e1ratul Egiptului a ferecat in el s'a intaratat impotriva norodului din pricina f\u00e1radelegilor \u00a7i a poruncit lantini pe Ioachim, pe dreglitori tfi pe imp\u00e4ratului Caldeilor s\u00e1, nitv\u00e4leascil in Ioahaz, fratele siiu, pe care luandu-i cu tara lor. sine Ii duse in Egipt. Si Caldeii au trecut pe feciorii lor Ioachim era de dou\u00e1zeci i cinci prin ascuti\u00a7ul siibiei in preajma templului lor eel sf\u00e2nt, filr\u00e4 a, erute pe cineva din de ani c\u00e1nd a inceput s\u00e1 domneasa ei: nici pe tallar, nici pe bii,tr\u00e1n, niel pe fecioar\u00e1, nici pe copii, ci pe toti i-a in Iudeea i in Ierusalim. Si el a sitv\u00e1r\u00a7it dat Domnul in m\u00e2inile lor. fapte rele inaintea Domnului. lar toate sfintele odoare ale Dom- Impotriva lui s'a pornit Nabucodo- nului, mari i mici, precum i odoarele nosor, impiiratul Babilonului, care, le- chivotului Domnului i comorile dom- glindu-1 cu lanturi de aroma, 1-a dus in ne0i, le-a luat i le-a dus in Ba- Babilon. bilon. Si luand Nabucodonosor odoarele Dup5, aceea an dat foe templului sfinte din templul Domnului, le-a dus ei au ditramat zidurile Ierusalimului, iar cu sine Eji le-a a\u00a7ezat in templul sau din palatelor le-au pus foc. Babilon. Si toate lucrurile de seami furii Cele ce s'au ser\u00e1 despre el ei nimicite. Iar pe cei care au sapat despre faptele lui de ocar\u00e1 i despre din ascuti\u00a7ul s\u00e4biei, i-au dus robi in credinta lui se aflil cuprinse in Cronicile Babilon, regilor \u00bb. Si ei au fost robii lui Nabuco- i in locul lui a ajuns rege Iehoia- donosor i ai fiilor lui pana In vremea chin, fecioru-au. C\u00e1nd a inceput el imp\u00e1rittiei Per\u00a7ilor, ca s\u00e1, se plineasci, domnia era de optsprezece ani, astfel cuv\u00e1ntul Domnului eel grdit prin Si a domnit in Ierusalim troj luni gura luiPIienreamaian:d piimantul so va zece zile i a sivar\u00a7it faradelegi ina- intea Domnului. indestula de anii sii sabatici, in tonta vremea pustiirii sale a, priiznuiasa anii lar dup5, un an Nabucodonosor al sabatici, pana la implinirea celor 1-a dus rob in Babilon, impreun\u00e1, cu sfintele odoare ale Domnului, qaptezeci de ani ! Si a a.gezat rege in Iudeea i in 2. Ierusalim pe Sedechia, care era in Cirus, impeiratul Peri1or, dd poruncii pen- tru rezidirea templului din, lerusalim. v\u00e1rsti de doUtizeci i unu de ani. 1. In anul Int\u00e2i al impiiratiei lui acest,a a domnit unsprezece ani. El a s\u00e1var\u00a7it fdrildelegi inaintea Cirus, impiiratul PeriAlor, ca sil, se ade- vereasa astfel euvtintul Domnului cel Domnului i n'a luat aminte la graiurile gn\u00e4it prin gura proorocului Ieremia, proorocului Ieremia, graiuri ie\u00a7ite din trezit-a Domnul duhul lui Cirus, im- gura Domnului. piiratul Per:Olor, \u00a7.1 el a vestit in toati Si fiind legat cu juram\u00e2nt de im- imp\u00e1r\u00e4tia sa prin grai i prin seria: piiratul Nabucodonosor intru numele Domnului, el a c\u00e1lcat juram\u00e2ntul 9i a fost dat jos din donmie. i inviirto- panduiti cerbicea, a alcat legea Domnu- lui Dumnezeului lui Israil. Afoijderea i mai marii norodului *1 ai preotilor au s\u00e1v\u00e2noit multe far\u00e4delegi legea au c\u00e1lcat-o, filptuind toat,e 944","CARTEA A TREIA A LU1 EZDEA. 2 Asa griiieste Cirus, impiiratul Per- o St\u00e1p\u00e2nului impirat Artaxerxe, silor: \u00ab Domnul Dumnezeul lui Israil, slugile sale: Rehum cronicarul iSimsai Domnul Cel Prea Inalt, m'a pus pe mine scriitorul i ceilalti din sfatul lor i dregi- impiirat al lumii si mi-a poruncit ca torii din Cele-Siria i Fenicia... sag zidesc templu in Ierusalimul cel din Iudeea. Cunoscut a, fie acum stiipi'nului nostru, impdratul, c\u00e1 Iudeii care au por- Deci oricare din voi este din noro- nit de la tine au ajuns la noi in Ierusalim dul lui Domnul Dumnezeul lui sii fie intiresc aceasti cetate rlizvr\u00e4titi cu el ! s\u00e4 se sue in Ierusalimul ce! nelegiuit\u00e4, dreg portile i zidurile ei pun temelia unui templu. din Iudeea i s\u00e1 zideased templul Dumne- zeului lui Israil, Domnul cel ce silliis- Si de se va intari cetatea aceasta lueste in Ierusalim. si de se vor sf\u00e1rsi zidurile, locuitorii ei nu se vor mai supune la plata dajdiei, Drept aceea, c\u00e2i locuesc in partca ci se vor rdscula impotriva imp\u00e4ratilor. locului, oamenii tinutului aceluia ajute cu aur, cu argint cu daruri de Si fiindca au inceput clddirea tem- cai i vite, pe ling& alte daruri pentru plului, am socotit vrednic s\u00e4 nu trecem templul Domnului din Ierusalim. \u00bb aceasta cu vederea, ci s\u00e4, vestim pe stii- Atunci cdpeteniile semintiilor lui pinul nostru, Imp\u00e4ratul, e\u00e4, dacd vrei luda i Veniamin, preotii i levitii s\u00e4 cauti Cu ami\u00edruntul in cronicile toti acei ciirora Domnul le trezise duhul, p\u00e1rinilor tiii, purceser\u00e4 s\u00e1 se sue si s\u00e4 zideasch tem- plul Domnului din Ierusalim. Atunci vei afla in cronici insemniiri Si toti vecinii Ii ajutard cu de despre ace,stea si te vei incredinta ei toate: cu aur cu argint, cal i vite, cetatea aceasta a fost triiddtoare i cd si cu nenumiirate daruri fiicute de cei turburat cetiiti i impdrati, i Iudeii al ciiror duh fusese trezit. cei trildittori inc.& din vremuri vechi Atunci Cirus impitratul a scos urzesc rdscoale, pentru care pricinii cetatea aceasta a fost pustiitii. sfintele odoare ale Domnului, pe care le adusese Nabueodonosor din Ierusalim, Acum deci, iti ardt\u00e1m tie, Doamne si le pusese in templul impdrate, ci, dac\u00e4, aceastii cetate se va Pe acelea le-a scos Cirus, impiiratul int\u00e4ri i zidurile ei vor fi ridicate la Persilor, si le-a dat lui Mitridate, visti- loe, tu nu vei mai avea drum spre Cele- ernicul sdu, prin mijlocirea cdruia fund Siria i Fenicia!\u00bb date in seama lui Sesbatar, eirmuito- rul Iudeei. Atunci impitratul a faspuns in Si iati, care a fost num\u00e4rul lor: scris lui Rehum cronicarul o mie de talgere de aur, o mie . de torul, lui Simsai scriitorul, precum talgere de argint, doudzeci i noud de celorlalti pirtasi ai lor, care locuiau e\u00e4tui de argint, Samaria, in Siria i in Fenicia, cele Treizeci de cupe de aur, dour', serse mai jos: patru sute zece cupe de argint si o mie de alte odoare. \u00ab Citit-am epistola pe care mi-ati trimis-o, Toate aceste odoare de aur de argint, in num\u00e4r de cincii mii patru Si am dat poruncit s\u00e1 se cerceteze sute saizeci i nouit, au fost aduse de cronicile FA s'a gasit di, din vremuri vechi Sesbatar in Ierusalim, impreund cu cei care s'au intors din robie din Babilon. cetatea aceasta este impiratilor impo- trivitoare, i locuitorii au urzit ffiscoale In vremea imp\u00e4ratiei lui Arta, ri\u00edzboaie inteinsa, xerxe, imphratul Persilor, Bilsam Mitridate, Tabeel i Rehum ocirmuitorul, Si cd in Ierusalim au fost regi impreund cu Simsai scriitorul i tova- foarte puternici care cilrmuiau i adunau r\u00e4sii lor, care locuiau in Samaria si in din.' din Cele-Siria si din Fenicia. alte locuri, scriserit urmiitoarerea scrisoare : Pentru aceasta, acum poruncesc ea s'a fie opriti oamenii aceia cetatea, Si si purtati de grijii si nu se mai int\u00e1mple nimic impotriva po- 945 60","CARTEA A TEMA A .LUI EZDRA, 3 runcii acesteia, tic\u00e1loiile sh nu se tnai va socoti impgratul si cei trei mari inmulteasch i imparatii si nu mai fie turburati! \u00bb sfetnici ai Persilor c\u00e1 este cel mai inte- lept, acela sa astige rtim\u00e4sagul, precum Dupa ce a fost cititg scrisoarea lui este scris. Artaxerxe, Rehum i iinai scriitorul Cel dinthi a \u00abcris: \u00ab Cel mai tare pgrtasii lor pornirti in grab& la Ieru- este vinul ! salim Cu cai i cu oameni i incepurg s\u00e1 opreascii pe cei ce intgreau ce- Al doilea a scris Impgratul este tatea. eel mai tare! \u00bb i zidirea templului din Ierusalim Cel de al treilea a scris: Mai a fost oprit\u00e1 pang in anul al doilea al impg,rgtiei lui Dariu, impgratul Per- tari sunt femeile si mai presus de toate este adevitrul 3. i c\u00e2nd s'a desteptat impgratul Rcintd,sagul celor trei tineri din garda din somn, au luat scrisoarea i i-au dat-o impciratului Dariu. si el a citit-o. i imp\u00e4ratul Dariu fticu ospht mare pentru toti supusii sgi, pentru toti Dupa aceea, el a trimis sh cierne pe toti dreggtorii Persiei ro'r ai Medici, curtenii sai, i pentru toti boierii din satrapi i generali de ostire, chrmui- Media i din Persia, tori i sfetnici. Apoi au intrat in divan, si el a citit scrisoarea inaintea lor, Pentru toti satrapii i generalii i a poruncit: Chernati pe tineri chrmuitorii supusi lui, din ca sg ne l\u00e1mureasc\u00e1 ei cuvintele lor India si phn\u00e4 In Etiopia, in o sutg au fost chemati i ei au intrat in- dougzeci i apte de satrapii. lguntru. i ei m\u00e2ncarh i blurb; i dupit ce i el le-a grhit lor: s Thlcuiti-ne se indestularit - se intoarser\u00e1 inapoi, iar cele ce le-ati scris!* Dariu impgratul s'a dus in iatacul situ de culcare si s'a culcat, i dupg aceea Atunci a inceput cel dint\u00e2i, cel s'a desteptat din somn. care spusese despre puterea vinului si a Atunci cei trei tineri din garda im- grhit astfel: pgratului, care pazeau pe impitratul, grdir\u00e4 unul ciitre altul: s Barbatilor! Cum eh nu fie cel spunem fiecare din noi ch'te mai tare vinul? Tuturor oarneniler care un cuv\u00e2nt, sh, vedem al cui va fi mai beau, le zlpgceste mintea, intelept, iar al clirui cuv\u00e2nt va fi mai istet aceluia sg-i dea Dariu imparatul daruri i face tot una mintea impgratului mari i rdsplatii mare ; si a orfanului, a robului si a celui liber, i sa fie imbrgcat in vesrninte de a celui sgrman EA a celui bogat. porfirg., s\u00e1 bea din cupe de aur, sg El pricinueste in mintea orisicui doarna\u00e1 in pat de aur, s\u00e0 mearg\u00e4, in bucurie i veselie i ne face sg uitam de orice intristare si de once da- trAsurg trash de cai cu friiele de aur, sa poarte in cap turban de vison torie. liintusele de aur la OA, *itoateinimile le indestuleazg, din lar pentru intelepciunea lui s\u00e0 fie belsug, incht nimeni nu mai pomeneste al doilea duph Dariu i rudii, a lui nici de implirat, nici de satrap, si in se cheme! u once clip& ne face \u00ab\u00e2 socotim toate numai i dupg ce fiecare serie cuv\u00e2ntul siiu, I-au pecetluit i 1-au pus sub perina in talanti. Chnd oamenii beau, nu-si mai impgratului Dariu i au zis: aduc aminte nici de prieteni i nici de \u00ab Cand se va destepta impgratul, frati, ci indatit scot sabia. voi da lui scrisoarea, si al cgrui cuvhnt i cand se desteapti din ameteala vinului, nu-si mai aduc aminte de ceca ce au f\u00e4cut. 0, bgrbatilor! Oare vinul nu este cel mai tare, de vi-eme ce impinge pe oameni sg faca asa \u00bb i dupl.+. ce spuse acestea, el titcu. 946","CARTEA A TREIA A LIJE EZDRA, 4 4. st5,pitneste si cine domneste peste ei? Oare nu femeia ? Puterea impdratului. Puterea femeilor. Puterea adedirului. Dariu dii pruned' sei Femeile au ndseut pe impdratul si pe tot norodul care stdpineste marea se zideaseci Ierusalimul fi templal. uscatul. Apoi a inceput sd vorbeased cel de al doilea, care spusese despre puterea i din ele s'au niiscut i tot ele au crescut pe cei care au sddit via din impAratului: care se face vinul. 0, barbatilor! Oare cei mai puter- Ele fac imbrdeimintea oamenilor nici nu sunt oamenii care stdp5nesc mintul si marea i toate ate sunt in- si tot ele priiejuese marica lor, 1 oa- teinsele ? menii nu pot fi fdril femei! lar impiratul este cel mai tare si toa,te le stdp\u00e4neste si este ca un stdpin i dacd ei string aur sau argint peste toti i once le-ar porunci, ei fac. si once lucruri de mare pret, cited vid i daed, le-ar da poruned 85, fug rdzboi unul impotriva altuia, ei fac. o femeie frumoasd la chip si la infitisare, de i-ar trimite impotriva vrdjmasilor, se duo si fdrim5, muntii i zidurile Lasd toate baltd de dorul ei turnurile. cdseind gura la ea. o pretuesc mai rnult Ucid i se lasii ucisi, dar nu ailed' deal aurul i dealt argintul i dealt porunca impdratului. Dacd biruesc, toate once scumpeturi; le adue impdratului, i dacd pradd, asij- i lasii omul pe tatal sin cate derea pe toate i le aduc. 1-a crescut i Ora lui si se hpeste de Si citi nu se duc la Hizboi i riu se luptd, ci lucreadi p\u00e0m\u00e2ntul, dup\u00e1 ce femeia lui, samdnd i secerd, iar\u00e0i aduc dantri impitratului, ba chinr se silesc unii pe j cu feineia lui isi di sufletul altii ea sti aducd dajdie imp\u00e4ratului. si nu-si mai aduce aminte nici de tata, i el este numai unul. \u00edi dacii, el nici de mama i nici de poruneeste ea ei s\u00e1 omoare, ei omoard, daed dii poruncd si lase, ei De aici trebue s5, recunoasteti Dae\u00e4 poruneeste s\u00e4 batd, ei bat, feineile vi stdpinesc pe voi. Oare nu vii striiduiti j nu yii osteniti i toate dactl, el le zice B5, pustiased, ei pustiesc; le dati i le aduceti femeilor ? de le spune el BA zideascd, ei zidesc. Dad, le porunceste sd taie, ei taie, j ja omul sabia sa Efi iese la drum si de le zice s\u00e4 sddeasc5 ei sddese. s5, tillh\u00e4reased i ad, jefuiascd, i pluteste Si once popor i ostirea lui de pe mare si pe fluvii, el ascultd. Pe l\u00e2ng\u00e1 toate acestea, el std., i vede si pe leu si merge si in mdniined, bea i doarme, iar ei il p5,- intuneric, iar ceca ce pradd, furd ori zese de jur-imprejur, ii nimeni nu poate jefueste, aduce la iubita lui. s5, piece si sa-si vad5, de treburile sale, Ba chiar mai v5,rtos iubeste b5.r- nici nu poate s5, nu-1 asculte pe el. batul pe fetnei a lui cleat pe tatal situ 0, bdrbatilor ! Nu este oare atunci si pe mama sa. cel mai tare impiratul, de vreme ce el este asa de ascultat el tiicu. i multi si-au iesit din minti din In sfarsit cel de-al treilea, cate pricina femeilor i robi ai Ion s'au facut; vorbise despre femei i despre adeviir - acesta este Zorobabel - a inceput a grai: Asijderea multi au pierit i s'au a B\u00e4rbatilor ! Drept este c5, cel prdbusit si au piiciituit din pricina fe- mai mare este impAratul si multi stint oamenii si tare este vinul ! Dar cine meilor. i acum, nu nul credeti pe mine? Cu adevdrat mare este imparatul intru puterea lui i toate tinuturile se sfiesc en fried chiar si se atingd de el ! Dar eu 1-am vazut pe el si pe Apainina, fiica lui Bartac cel en fahnd, tiitoarea impdratului, stind de-a-dreapta impdratului: Ea a luat coroana de p- capul im- pdratului i vi-a pus-o pe capul ei, iar eu mina ei cea st\u00e4ngd piihnuia pe irupdratul. 947","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 4 Si cu toate acestea imparatul o Si s\u00e4 dai inapoi toate odoarele privea cu gura caseat\u00e1 ; i (lac& ea rides, care au fost luate din Ierusalim, FA pe care la el, i el radea, i daci ea se supara le-a ales Cirus cand a fagaduit s\u00e4 ni- pentru ceva, el o lua cu binisorul ea rniceasca Babilonul si a fagaduit sit le ea se impace cu el. trimita acolo. 0, barbatilor! Cum si nu fie tari Si tu ai fagaduit s\u00e1 zidesti templul pe care il arsesera Edomitii, cand Iudeea femeile, de vreme ce fac astfel ? fusese pustiit\u00e4, de Caldei. Atunci imparatul i sfetnicii lui Iat\u00e4, acum ce te rog, Stapane cautara unul la altul. Apoi el a in- eeput a grai i despre adevir. imparate, i ceca ce cer de la tine ! Aceasta 0, barbatilor ! Tari Bunt femeile ! este fapta ceo mare pe care s'o sav\u00e1r- Mare este pamantul i inalt este cerul sesti! Acum te rog, implineste fagaduinta repede este soarele in mersul lui, pe care tu eu gura ta te-ai legat sit o fiindca, inteo singuri zi strabate crugul cerului si se intoarce la locul lui. implinesti Cerescului Imparat! \u00bb Atunci sculandu-se Dariu Nu este oare mare cel ce face una ea aceasta? Dar adevarul este si ratul I-a sarutat i i-a scris scrisori catre toti dreg5,torii, carmuitorii, capeteniile mai mare i mai puternic dectit toate ! ostirilor i satrapii, ea si-1 lase pe el Tot pamantul chiama adevarul ea treaca impreun5, cu toti insotitorii lui, cu care se sue s5, zideasca Ierusa- cerul pe el 11 proslaveste i toate se ela- ting fg se cutremura, ki in el nu se afl\u00e4 limul. nici o farami de nedreptate. Asijderea el serse scrisori i car- Nedrept este vinul, nedrept este muitorilor din Cele-Siria, Fenicia i celor imparatul, nedrepte sunt femeile, toti din Liban, ca s\u00e4, aduca, lemne de cedru fiii oamenilor sunt nedrepti i toate lu- din Liban in Ierusalim 45i cu el impreuna crurile lor stint nedrepte, i inteinsele s\u00e4 zideasca cetatea. nu se afla adevar, i toti pier din pri- cina nedreptatii lor. Apoi tuturor Iudeilor care plecau din imparatie la Ierusalim le didu scri- Ci numai adevarul este tare si sori de liberi petrecere, ca toti din cei ramane in veac i este viu si are pu- ce au puterea, fie satrapi, fie carmui- tere in vecii vecilor. tori, fie dregitori, sa nu villa nici unul la usa lor, El nu cauti la fata oamenilor nu partineste, ci face ceea ce este drept, Fiindci toata tara a fost scutit\u00e0 spre deosebire de cei nedrepti i rai. de dajdie, i ca Edomitii s\u00e2 paraseasca Faptele lui sunt placute in ochii tuturor, satele pe care mai inainte le stipb,neau iar cand el judecti, da dreapta hotirire. de la Iudei. Aceasta este tar* impar5,tia, pu- Apoi, la zidirea templului, ea dea torea si slava tuturor veacurilor! Pro- in fiecare an eitte douazeci de talanti, el\u00e4vit fie Dumnezeul adevitrului! pan& se va ispr\u00e1vi zidirea; Si cand a ineetat de a grai, tot Si la jertfelnic s5, se aduci in fie- care zi arden de tot dupa porunci, norodul inteun glas s'a pornit sit strige: s\u00e4, se mai dea in fiecare an cate zece e Mare este adevarul i mai puternic cle- talanti. at orisice! Si toti coi ce vin din Babilon Atunci imparatul i-a zis: Cere zideasci cetatea, s\u00e4, fie slobozi, atat ei cat i feciorii lor i toti preotii care i-ar ce voiesti i mai mult decat ceea ce este insoti. Boris, i iti voi da tie, din pricina c5, Le-a mai scris i despre venituri te-ai aratat a fi cel mai intelept. Alaturi despre odajdiile in care sa, slujeascit de mine si stai si ruda mea si te preotli. chemi! A serie apoi s\u00e4, se dea dajdie le- Atunci el a prins a grill imparatului: vitilor, p5,na in ziva cand se va sf\u00e2ri tem- plul si se va zidi Ieru.salimul; Ada-0 aminte de fagaduinta pe care ai facut-o in ziva and ai ajuns imparat, ca s\u00e4 zidesti 948","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5 Si in cele diu urma le-a dat po- anul al doilea al impazatiei lui, in luna runca scristi ca tuturor strajarilor cetatii lui Nisan, intaia luna a anului. sit le dea ptimant i simbrie. Iata i Iudeii care au iesit din streina Si a trimis toate odoarele pe care robie, in care Ii adusese in Babilon le alesese Cirus din Babilon, si tot ceea Nabucodonosor, imp\u00e1ratul Babilonului, ce fagtraduise Cirus sa faca, a poruncit di, se fact): i sa se trimitti la Ierusalim. i cei ce s'au intors in Ierusalim In tot cuprinsul Iudeei, fiecare in cetatea Si cand a iesit tanarul Zorobabel, ridicandu-si fata la cer inspre Ierusalim, lui, cei ce au venit cu Zorobabel i cu a proslavit pe Cerescul Imparat i a zis: Iosua, cu Neernia, Azaria, Raamia, Na- n De la tine vine biruinta, asij- hamani, Mardoheu, Bilan, Mispar, Big- derea i intelepciunea, si a ta este slava, vai, Rehurn i Baana, capeteniile lor. iar eu stint robul tau! Etta numele oamenilor din popor Proslavit s\u00e4 fii tu, cel ce mi-ai carmuitorii lor: F\u00fci lui Faros, douti dat intelepciune, si pe tine te preamaresc, mii o sua, \u00a7aptezeci i doi; fiii lui Doamne Dumnezeul parintilor no5tri ! \u00bb fatia, patru sute saptezeci i doi; Si a luat scrisorile si a plecat din Fiii lui Arah, E} apte sute cincizeci Babilon, si a dat de veste tuturor fra- for gase ; tilor BM. Fiii lui Pahat-Moab, adica. fiii lui Atunci ei au prosliivit pe Dum- Iosua i ai lui Iacob, cloud mii opt sute nezeul parintilor lor c\u00e1 le-a daruit lor libertate i prilej ca sii, se intoarcli in doisprezece ; patrie, Fiii lui Elam, o mie cicala sute Si sa zideasca Ierusalimul i tem- cincizeci i patru; fiii lui Zatu, nou\u00e0 sute patruzeci i cinci; fiii lui Harim, sapte plul cel inchinat numelui lui. i ei facura. sute cinci; fiii lui Bani, sase sute patru- \u00b0spat thrip de sapte zile, cu cant\u00e4ri de zeci si opt; veselie. Fiji lui Bebai, sase sute treizeci 5. trei; fiji lui Azgad, trei mii trei sute douazeci i doi; Intoarcerea in patrie. Fili lui Adonicam, sase sute gai- Dupti acestea, au fost alesi ca zeci i a p te ; fili lui Bigvai, douti mii sase sute sase; fili lui Adin, patru sute se intoarca in patrie capii familii1or dup.& cineizeci to'r palm; semintiile lor, femeile lor, fili i fiicele Fili lui Ater, adicti cei din familia lor, robii i roabele lor impreuna cu lui Iezechia, nouazeci s'ra doi. Oamenii din dobitoacele lor. Si Dariu a trimis o mie de calarcti Cheila si din Azeca, saizeci i apte. Fiii lui Azur, patru sute treizeci i doi; ea sa-i insoteasc\u00e4 i sa-i aseze in Ieru- salim cu pace, cu muzici, cu timpane Fiii lui Anania, o sut\u00e4 unu ; cu flaute. lui Hasum, treizeci s'ra doi; fiji lui Betai, Si toti fratii s'au veselit la ple- trei sute douazeci i trei; fiii lu\u00ed Harif, carea lor, iar imparatul le-a ingiiduit s\u00e4. plece cu ei. o Butt,. doisprezece. lath i numele barbatilor, capi de Oameni din Beter, trei mii cinci ; familii din semintii, care au pornit oameni din Betleem, o suta doulizeci tinuturile lor: trei ; Preotii, fiji lui Fineas, feciorii lui Aaron, Iosua, fiul lui Iotadae, fiul lui Oameni din Netofa, cincizeci Seraia, Ioachim, fiul lui Zorobabel, fiul cinci; oameni din Anatot, o sutii cinci- lui Salatiil din casa lui David, din nearnul zeci si opt ; lui Fares, din sernintia lui Inda, Oameni din Betazmavet, patruzeci Cel care a gr\u00e1it inaintea lui Dariu, doi ; oameni din Chiriat-Iearim, douti- imparatul Persilor, cuvinte intelepte in zeci i cinci ; oameni din Chef ira i Beerot, sapte sute patruzeci i trei; Oameni din Hadasa i Modein, patru sute doutizeci i doi ; oameni din Rama si Gheba, pee sute douazeci i unu ; 949","CARTEA A TREIA A LIII EZDRA, 5 Oameni din Micmas, o sutil, dou5- fiii lui Barodis, fiii lui Safat, fiii lui zeci i doi; oameni din Betel si Ai, cinci- Amon. zeci i doi. Fiji lui Magbis, o sutil\\\", cinci- Toti robii templului i fiii robilor zeci i ase. lui Solomon au fost trei sute saptezeci Oameni din Lod, Hadid si Ono, doi. *apto sute dotazeci i cinci; oarneni din Ierihon, trei sute patruzeci i cinci. Iat\u00e1 coi cate au pornit din Tel- Fiii lui Senaa, trei mii trei sute Melah i din Tel-Harsa, Cherub-Adan Imer, treizeci. Preotii: 37.i coi ce n'au putut s\u00e1 arate cii Fiji lui Iedaia, adica, familia luaosua, familiile i neamurile lor fac parte din impreung, cu neamul lui Eliaib, nou5 Israil: fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii sute qaptezeci i doi; familia lui Imer, lui Necoda, sase sute cincizeci i doi. o mie cincizeci i doi; i dintre preotii care erau in slujba Familia lui Pashur, o mie preotiei, dar nu s'au ghsit in catastive: sute patruzeci i apte; fiii lui Harina, o mie fiii lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Iadua, col care luase de sotie pe una Levitii: din fetele lui Barzilai si care Ii luase Familia lui Iosua, Cadmiel, Binui numele. Hodavia, saptezeci i patru. i sfintitii cantilreti, familia lui i cand s'a cercetat cu am\u00e4runtul Asaf, o sutil douLizeci si opt. spita neamului lor i n'au fost aflati Portarii: In catastive, au fost dat,i afar5 din Fiji lui alum, fiii lui Ater, fiii lui preotie. Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita, Atunci Neemia ocrirmuitorul le-a fiii lui oba,i, o sutil treizeci i nouti. poruncit tul nu mai ja parte din da- Robii templului: rurile sfinte, pana ciind nu se va im- Fiii lui Tiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot, fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii braca arhiereul cu Urim i Tumim. lui Padon, fiii lui Lebana, fiii lui llagaba; i toata obstia lui Israil de la doisprezece ani si mai mari, afara de Fiji lui Acub, fiii lui Cuta, fiii lui Chitab, fiii lui Catua, fiii lui Hagab, robi i roabe, a fost de patruzeci i dou\u00e0 fiii lui a1inai, fiii lui Hanan, fi\u00fc lui de mii trci sute saizeci. lar robii roabele erau sapte mil troj sute i trei Ghidel ; zeci i apte; psalti i ciintiireti dou5, Fiji lui Gabar, fiii lui Reaia, fiii sute patruzeci si cinci. lui Retin, fiii lui Necoda, fiii lui Caseba, fiii lui Gazam, fiii lui Uza. fiii lui Pa- Cdmile, patru sute treizeci i cinci; seah, fiii lui Hasra, fiii lui Besai, fiii lui cai, apto sute treizeci i ase; catiiri. Asna, fiii lui Meunim, fiii lui Nefisim, dou5, sute patruzeci i cinci; i asini, fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lid cinci mii i cinci sute douiizeci i cinci. Asur, fiii lui Parachim, fiii lui Batlut; 43.i and au ajuns ei la templul Fiji lui Mehida, fiii lui Cuta, fiii lui Harsa, fiii lui Barcos, fiii lui Sisera, Domnului din Ierusalim, unii dintre capii fiii lui Temah, fiii lui Netiah, fiii lui familiilor au facut fag\u00eciduin\u00e2, ca dup5, Hatifa. puterile lor s\u00e1 ridice templul pe acelasi loe, Fiji robilor lui Solomon: 44.i s'a dea in vistieria templuliii. Fiji lui Hasoferet, fiii lui Perida, fiii pentru lucru, o mie de mine de aur, lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel, cinci mii de mine de argint i o suta fiii lui efatia; de odajdii preotesti. Fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret- Apoi preotii i levitii cei din Hatebaim, fiii lui Saroti, fiii lui Maaseia, poporul Ierusalimului si din vecindtatea fiii lui Gas, fiii lui Adus, fiii lui Afera. lui, precum i sfintitii cAnti\u00edreti si por- tarii i intreg Israilul s'au asezat in satele lor. i cfind au ajuns in luna a t}aptea fiii lui Israil se aflau fiecare intru ale sale, s'au str5,ns laolalt\u00e1 In okmpul 950","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5 portii celei dintai care este poarta de la fiul lui Henadad, cu fiii si fratii lui, dis\u00e4rit, toti levitii laolalta se prinsera la lucru pentru templul Domnului. Arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac, fratii lui, preotii ci ZorobabeI, fiul lui Si pe cand rnesterii cladeau tent- Salatiil, ci fratii lui, au pornit sa pre- plul Domnului, preotii st\u00e1teau invesmiln- g\u00e4teasca jertfelnic pentru Dumnezeul tati in odajdii cu muzici e cu trambite, lui Israil, iar levitii, fiii lui Aaron, cu chimvale cantau Donmului proslaveau Ca sa, aduca pe el arden de tot, randuiala lui David, imparatul lui precum este sods in cartea lu\u00ed Mo\u00edse, omul lui Durnnezeu. Israil. Atunci s'au adunat impotriva Ion Si cantau cu glas mare pesnc. unele dintre popoarele pagane ale tarii. Dar ei ridicara jertfelnicul pe locul s\u00e4.0 proslavind pe Dumnezeu, fiindca, mila si se impotrivira cu t\u00e4rie, cu tout& dus- mania popoarelor tarii impotriva lor lui si slava lui pentru tot Israilul tine adusera jertf\u00e4, la vrerne i arden i de In veac ! tot Domnului, dimineata \u00e7i seara. Si tot norodul suna din tr\u00e2mbite Atunci pretznuira ei sarbatoarea s\u00ed striga cu glas mare, preametrind pe corturilor precum este randuit\u00e4, in lege, cu jertfe in fiecare zi dupa. cuviinta, Domnul la ridicarea templului Domnului. Apoi aduser\u00e4 prinoase neincetate Si cei mai batrani dintre preoti ci jertfe in zilele de Sambatit si la zi- ei dintre leviti ci capii familiilot, caro intetile lunilor c la toat,e sfintitele praz- vazuser\u00e4, templul cel dintai, venira acum nice, la zidirea celui de-al doilea, cu plangere ei cu t\u00e2nguire mare, Si pentru toti care fagaduisera vre un dar de bunii voie lui Durnnezeu. Inset erau multe trambite ci vuet Si ei incepura sa aduca jertfa lui Dunt- mal e de glasuri de veselie, nezeu la zi-intiti a lunii celei noi din luna a saptea, cu toate ca templul lui Inat norodul nu putea ski mai Dumnezeu nu fusese Inca zidit. osebeasca trambitile de strigatele de t\u00e1nguire, fiindca gloata sufla vartos Si dada argint pietrarilor c dul- din trambite, de se auzea de departe. gherilor c mancare, bautura c untde- lemn Sidonienilor ci Tiricnilor ca sa le Si &Ind auzira vrajmasii semin- care cedri din Liban ei sa-i aduca cu tiei lui luda ci Veniamin, venir\u00e4, sa afle plutele pana la portul Iafa, potrivit ce inseamn\u00e4, glasul acesta al trambitelor. cu in cuviintarea scrisa data lor de Cirus, Si aflara ci. cei ce se intorseser\u00e1 Impetratul Persilor. din robie zidesc templo inchivat Dorn- nului Dumnezeului lui Israil. 64. lar in anul al doilea dupa sosirea lor la templul Domnului din Ierusalim, Si indreptandu-se catre Zorobabel In luna a doua, Zorobabel, fiul lui Sa- catre Iosua ei catre capii familii\/or, au latiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, i fratii lui, preotii si levitii i toti cei care ve- gr\u00e4it catre ei: Si. cladim e noi im- nisera din robie in Ierusalim, incepura preuna cu voi, lucrul. Fiindca, e noi la fel slujim Dum- nezeului vostru ei aducem jertfa din vre- Si la zi-intai a lunii a doua, in Inca lui Salmanasar, imparatul Asirie- nilor, care ne-a stramutat pe noi aici !\u00bb anul al doilea, dupa, sosirea lor in Iudeea si in Ierusalim, pusera temelia templului Atunci le-au raspuns lor Zoroba- Domnului. bel ci Iosua, impreunit cu capetenilie semintiilor lui Israil: \u00ab Nu cu voi vom Si pe levitii de la douitzeci de ani ridica noi tenaplu pentru Dumnezeul ei mai in varsta ii puserei supraveghetori nostru, la zidirea templului Domnulu\u00ed, iar Iosua Ci noi singuri vom zidi templu feciorii lui s't fratii lui, Cadmiel cu fiii i fratii lui Hodavia j fiii lui Jude., Dumnezeului lui Israil, dup.& cele ce ne-a randuit noua Cirus, imp\u00e4ratul Persilor !\u00bb Attmci popoarele din tara impre- suraret ei silk& pe Iudei sii, opreasca zidirea, 951","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 6 70. 5i fiindds, ele fiiceau sfaturi Atunci am intrebat pe b\u00e4tritnii lor r\u00e4scoale, impiedicar\u00e4 sf\u00e4rsirea zidirii in astfel: o Cu ce invoire ziditi voi templul toat\u00e4, vrernea vietii lui Cirus. i astfel acesta i sliv\u00e4rsiti din temelie ei se liisar\u00e4 de zidit, timp de doi ani, panii, in vremea impArtitiei imparatului acestea Dariu. Dar noi i-am intrebat ea si-ti 6. facem tie cunoscut scriem de- spre cdpeteniile lor, si le-am cerut Dariu incuviinteazei inceperea zidirii tem- numele celor ce mai inainte Ii c\u00e4rmuiau plului. Isprdvitul zidirii templului. pe ei. Iarli ei ne-au r\u00e4spuns i ne-au zis: In anul al doilea al imp\u00e4r\u00e4tiei lui o Noi suntem robii Domnului celui care Dariu, proorocir\u00e4 proorocii Agheu EA Za- a fdcut cerul i p\u00e4miintul! i t,emplul acesta cu multi ani haria, fiul lui Ido, printre Iudeii care inainte fost-a zidit i sf\u00e4rsit de un im- erau in Iudeea sit in Ierusalim, in nu- parat mare si put,ernic al lui Israil. mele Domnului Dumnezeului lui Israil. i din pricin\u00e4 c\u00e4 p\u00e4rintii nostri, prin pacatele lor, au inthr\u00e4tat pe Cerescul Atunci au purces Zorobabel, fiul Imp\u00e4rat al lui Israil, el i-a dat in m\u00e4i- lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, nile lui Nabucodonosor, imp\u00e4ratul Ba- au inceput s\u00e1 zideasa, templul Dom- bilonului, adia in m\u00e2iniie impiiratului nului in Ierusalim, fiind de fat& proo- rocii Domnului care ii ajutau pe ei. Caldeilor. In vremea aceea venir \u00e4 la ei Sisin, 5i Caldeii au dat foc si au d\u00e4r\u00e4mat ocarmuitorul Siriei si al Feniciei, si e- templul acesta, iar pe norod 1-a dus tarboznai cu tovar\u00e4sii lor i i-a intre- rob in Babilon; bat: Dar in anul \u00eent\u00e2i al imp\u00e4r\u00e4tiei lui Cirus peste tara Babiloniei, seria-a o Cu ce invoire ziditi voi templul Cirus imp\u00e4ratul ca sii fie zidit templul, acesta i acoperisul acesta fA toate le i odoarele cele de aur si de ar- 86,7'5,1-FAO *i cine sunt ziditorii care gint pe care le luase Nabucodonosor din templul cel din Ierusalim si le pusese zidesc? \u00bb in templul dumnezeului eau, iar\u00e4si le-a Dar b\u00e4trtinii Iudeilor aflat-au har de scos Cirus i le-a dat in seama lui Zo- robabel, adicii a satrapului esbatar. la Domnul, cel care Ii avusese in grija i i-a poruncit sii due& acesto sa in vremea robiei, odoare i sii, le aseze in templul din Ierusalim i sii zideasa acest templu i ei nu furit opriti s zideascii Vilna al Domnului pe locul unde fusese. Atunci eabatar acela, venind, a nu a fost instiintat Dariu i pani n'a pus temelia templului Domnulni in Ie- rusalim. i de atunci i p\u00e2n\u00e4 acum se venit raspuns. zideste, dar n'a putut fi sf\u00e4rsit.* Iat\u00e4 copia scrisorii pe care Sisin \u00edi acum, imp\u00e4rate, dacii socotesti cu cale, pune ea' se caute in arhivele o serse si pe care i-o trimise lui Dariu: impiir\u00e4testi ale lui Cirus, o Sisin, guvernatorul Siriei i al Feniciei, i de se va g\u00e4si cit zidirea tem- plului Domnului in Ierusalim se face etarboznai impreunii cu sotii lui, cd- cu invoirea impiiratului Cima i dacii petenii in Siria si in Fenicia. Imp\u00e4ratului va fi pliicut stiipanului nostru impi\u00edrat, Dariu, inchirdiciune! s5, ni se rtispundii i nouii despre aceasta ! \u00bb S\u00e4 fie toate cunoscute impi\u00edratului nostru Dariu, ca, ajung\u00e4nd noi in tara Atunci Dariu imp\u00e4ratul a poruncit Iudeei i venind in cetatea Ierusalimului, ea' se cerceteze arhivele imp\u00e4r\u00e4testi din am g\u00e4sit in cetate pe biltr\u00e1nii Iudeilor, Babilon, si s'a aflat in Ecbatana, capi- cei care se intorseserii din robie in Ieru- salim, zidind Domnului templu mare si tala Mediei, un hrisov care ar\u00e4ta cum nou din piatrii, cioplit\u00e4 i pun\u00e2nd lemne in ziduri. i lucr\u00e4nile acestea se fac cu toat\u00e4 rilvna i totul sporeste in m\u00e2na lor se s\u00e4v\u00e4rseste cu toatii stralucirea i ne- vointa. 952","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 7 In anul \u00eent\u00e2i al impariltiei lui piardi pe once impirat sau pe once Cirus, dat-a porunci imp\u00e1ratul Cirus sit se zideasci, din nou templul Dom- popor care si-ar intinde mina ca sit impie- nului din Ierusalim, unde se aduc jertfe dece zidirea sau s\u00e4, pricinuiasc\u00e4, vre-o arse fir& incetare ; pagubi, templului Domnului din Ierusalim. Iniiltimea templului sit fie de sai- Eu impitratul Dariu poruncesc ca zed de coi i littimea de saizeci de coi, si si se facit i trei rinduri de piatr\u00e4, acestea sit se aduci la indeplinire in- un rind de lemn, din partea tocmai ! \u00bb locului, iar cheltuiala sit fie Mouth: din vistieria impiratului Cirus. 7. Si odoarele cele de aur ale tem- Porunca lui Dariu este fndeplinitcl. Slin- plului Domnului si cele de argint, pe lirea templului. Pritznuirea scirbittorii care le luase Nabucodonosor din tem- Pastilor. plul din Ierusalim si le asezase in Ba- bilon, s\u00e4 fie puse la lee, in templul din Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si- Ierusalim, i unde fuseserit mai inainte, riei si al Feniciei, impreunit cu Setar- acolo si, fie puse. boznai, indeplinitori ai celor poruncite de impiratul Dariu, Atunci Dariu a dat porunc\u00e4, lui Si- Cu mare os\u00e1rdie se indeletniciri sin, guvernatorul Siriei si al Feniciei, cu lucrurile sfinte, ajutind pe bitrinii supravegheze iar lui Setarboznai i tova- r\u00e0ibor i cirmuitorilor asezati in Siria sfintitii cirmuitori ai Iudeilor. si in Fenicia, si, nu se amestece acolo, Si lucrul (ant mergea sporind, in ci IA lose pe Zorobabel, robul Domnului urma proorociilor proorocilor Agheu cirmuitorul Iudeei, si pe bitrinii Iu- Zaharia, deilor, s\u00e4, zideascit acel templu al Dom- nului pe locul unde a fost: Asa c\u00e1 ei sfirsidi totul, dupi po- Deci eu poruncesc s\u00e4, se zideasci runca Domnului Dumnezeului lui Israil, In intregime si si, se supravegheze cu Si Cu vrerea lui Cirus i Dariu, im- luare aminte ca Iudeii care s'au intors pitratii Persilor, templul dint s'a sfirsit din robie s\u00e4, fie ajutati s\u00e4, sfirseasci, In ziva a doulizeci i treia a lunii Adar, In anul al saselea al lui Dariu impiratul. templul Domnului. Si din dajdiile din Cele-Siria si Atunci fiii lui Israil, preotii si le- vitii, precum i ceilalti care se intorsescrit din Fenicia, si se dea cu osirdie oa- din robie si care se mai adaoserit, siiv\u00e1r- Or\u00e4, dupi randuiala scrisil in cartea lui menilor acelora, pentru jertfele Domnului lui Zorobabel chrmuitorul: tauri, ber- Moise, beci i miei. Si aduseri jertfit la sfintirea tem- Asijderea i gr\u00e2u, \u00abare, vin i unt- plului Domnului o sutit de tauri, (iota sute de berbeci, patru sute de miei, delemn far\u00e1 incetare peste tot anul, cat Doisprezece tapi jerfti pentru este de trebuinti in fiecare zi, dupit catul intregului Israil, dup\u00e4, numirul aritarea preotilor din Ierusalim, celor doutisprezece semintii ale lui Israil. Ca sit se aducit jertfe cu turnare Si preotii i levitii stiteau dupi Dumnezeului Celui Prea Inalt, pentru semintii, invesmintati in odiljdii la lu- impirat i pentru supusii lui i si se cro! Domnului Dumnezeului lui Israil, precum este rinduit in cartea lui Moise, roage pentru viata lor. Apoi sit se dea porunci ca oricine tot asa 1;si portarii, fiecare la usa, lui. Atunci fiii lui Israil, cei care se va nesocoti ceva din cele portmcite mai sus si din cele scrise i ar incerca s\u00e4, le intorseseri din robie, priznuirit Pastile ziva a paisprezecea a lunii Intlti, dupii zfidi\u00edrniceascit, sit, fie spinzurat de un ce se curatiserit preotii impreunit cu lemn scos din chensteaua casei lui, iar averea lui si ajungii, irapiritteasa. levitii, i cei ce se intorseserit din robie Pentru aceasta, i Domnul al cirui nume se prosliveste in locul acela nu se curitiserii toti, ci numai levitii se curitiseri, 953","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 *i junghiara mielul pascal pentru lar urmatoarea poruncit a fost scrisit toti fiii lui Israil tutor* din robie si dat\u00e1 de imp\u00e4ratul Artaxerxe catre pentru fratii lor, preotii, i pentru ei Ezdra, preotul i carturarul legii Dom- Dar la praznicul Paatilor luar\u00e4 nului: parte nu numai Israilitii intorai din ro- <I lmpiiratul Artaxerxe catre Ezdra, bie, ci i toti cei ce se departasera de idolii popoarelor din i care cin- preotul i inv\u00e4t\u00e4torul de lege, ea- stisera pe Domnul. *i au praznuit sarbatoarea azi- natate ! melor timp de aapto zile, veselindu-se inaintea Domnului, Judecand ca un iubitor de oa- Caci el intorsese spre ei mima im- meni, am poruncit ca cei ce de buna pdratului Perailor, ca s\u00e4 intareasca minile lor pentru lucrurile Domnului voie vor vrea, din neamul Iudeilor, dintre Dumnezeului lui Israil. preoti i dintre leviti, care petrec in im- paratia noastrit, slobozi s'a fie sa, plece 8. cu tine la Ierusalim. Ezdra se intoarce in pairie cu alfi robi Deci citti vor pofti, sit porneascd, din Babilonia. Oprirea clisdtoriei ludeilor precum am chibzuit eu i cei aapte sfet- nici cei mai apropiati ai mei: cu pdgdnii. Sil cerceteze cu luare aminte ceea ce 1. *i dupa aceste \u00eent\u00e2mpl\u00e1ri, in vre- mea impitratiei lui Artaxerxe, imp\u00e4ratul se face in Iudeea i in Ierusalim, dupiti Perailor, cele ce sunt serse in legea Dom- 2. Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, nului, fiul lui Hilchia, fiul lui *alum, fiul lui *i sii aduca in Ierusalim Dumne- Tadoc, fiul lui Ahitub, fiul lui Arnaria, fiul lui Uzia, fiul lui Buchi, fiul lui Abi- zeului lui Israil daruri, pe care le-am gua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul se intoarse fitgaduit eu i sfetnicii mei cei rnai apro- patrie. piati, ai tot aurul i argintul care se 3. Acest Ezdra porni din Babilon, fiind c\u00e4rturar iscusit in legea lui Moise, cea afl\u00e4, in tinutul Babilonului, irnpreun\u00e4 cu data' de Domnul Dumnezeul lui Israil, daniile norodului pentru templul Dom- nului Dumnezeului ion in Ierusalim. 4. *i imparatul Ii dadu cinste, i alfa har inaintea lui in toate cererile lui. *i sii str\u00e4ng\u00e0 aur i argint pentru tauri, pentru berbeci i pentru miei, 5. *i pornira impreun\u00e4 cu el unii din pentru tot ce mai este randuit, fili lui Israil, dintre preoti, dintre leviti, c\u00e2ntareti i portari i robi ai tenaplului Ca s\u00e1, aducit jertfe Domnului pe din Ierusalim, jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim. 6. In anul al aaptelea al imparatiei lui Artaxerxe, in luna a cincea. Acesta *i tot ce vei chibzui tu i fratii este anul al aaptelea al imphrittiei lui. tai sii faceti cu aurul ffi argintul strans, fa-le dupit voia Dumnezeului tau. ei ieaird din Babilon la luna nouit, in luna inthia i ajunsera la Ierusalim Si. odoarele sfinte ale Donmului, dupit o cillatorie buniti, cu ajutorul lui care ti se incredinteaza pentru trebuinta ternplului Dumnezeului tau din Ierusa- Dumnezeu, la lunit noua, in luna a lim, pune-le inaintea Domnului Dumne- zeului tau, cincea. lar toate c\u00e2te iti vor mai trebui 7. *i Ezdra avea mult\u00e4 grij\u00e4, ca nu lase laoparte nimio din legile pentru trebuinta templului Dumnezeului poruncile Domnului, ci s\u00e0 invete pe Is- tau, sd le dai din vistieria imparateasca. rail toate or\u00e2nduirile i indreptarile. *i eu, imparatul Artaxerxe, porun- cit-am vistiernicilor Siriei a'r Feniciei ca once ar cere Ezdra, preotul i citan- rarul legii Dumnezeului Celui Prea Inalt, sii i se dea cu ogrdie, pitn\u00e4 la o sutil de talanti de argint, Aaijderea i pAna, la o sutil de cori de gr\u00e4u, i vin pani\u00ed la o sutil de bati, i sare din belaug. 954","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 Si toate s\u00e4 se aduc\u00e4 cu grij\u00e4 dupii Ionatan, i b\u00e4rbatii cate Il insoteau: doutt legea Dumnezeului, Dumnezeului Celui suto cincizeci. Prea Inalt, ca nu cumva urgia lui Din fiii lui Elam: Isaia, fiul lui se abat\u00e4 peste imp\u00e4r\u00e4tia imp\u00e4ratului Atalia, f31 oamenii lui: saptezeci de insi. peste fiii lui. Din fiii lui Sefatia: Zebadia, fiul Si v\u00e4 mai poruncesc ca preotilor lui Mihail, si oamenii care Il insoteau: levitilor i canaretilor, portarilor optzeci de insi. robilor i slugilor acestu\u00ed temple s\u00e4 nu li se pun& vre-o dare eau vre-o dajdie, Din fiii lu\u00ed Ioab: Obadia, fiul nici s\u00e4 aiba, putere et\/A punti la vre- lui Iehiel, i cei ce-1 insoteau: cloti\u00e4 sute una din ele. doisprezece. Si tu, Ezdra, dup\u00e4 intelepciunea lui Dumnezeu care iti este datil, pune Din fiii lui Bani: Selmnit, fiul lui legiuitori i judec\u00e4tori, ca s\u00e1 judece in lui Iosifia, i b\u00e4rbatii cei impreunit cu toat\u00e4, Siria si Fenicia pe toti cei ce stiu el: o sua, saizeci. legea Domnului, iar pe cei ce nu o stiu, invaa-i. Din fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui Bebai, i cei dou\u00e4zeci i opt de oanneni Si oricine ar indazni 85, calce Cu el. legea Dumnezeului au, precum i legea Din fii lui Azgad: Iohanan, fiul lui imp\u00e4r\u00e4teascii, di fie pedepsiti f\u00e4r\u00e4 \u00a7o- Hacatan, i cei o sut\u00e4 zece oameni cu ori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu gloab\u00e4, ori cu pribegie! n el. Atunci a zis Ezdra cArturarul: Din fili lui Adonicam, coi mai de \u00ab Binecuv\u00e2ntat sa fie Domnul Dumne- pe urinii dar iat5, numele lor: Elifelet, zeul p\u00e4rintilor mei, cel care \u00ed-a insuflat Ieiel iSemaia, si cei saptezeci de oameni impiiratului asemenea lucruri in mima cu el. lui, s\u00e4 proslaveasa templul \/35,.0 cel din Ierusalim, 90. Din fiii lui Bigvai: Utai. fiul lui Zacur, i ce\u00ed saptezeei de oameni impre- lar pe mine m'a invrednicit un\u00e4, cu ei. aflu liar in fata impEratului, a sfetnicilor si-i adunai la rul Tera i po- s\u00e4i si a celor mai de aproape si a celor mai mari dregiitori ai posiam acolo trei zile. Dar cAnd Ii cercetai tfi viizui ea; Si eu am prins curaj, cu ajutorul Domnului Dumnezeului meu, si am adu- nu se aflau acolo nici preoti, nici leviti, nat bark\/1i din Israil, ca s\u00e1 piece im- Trimisei pe Eliezer, pe Ariel, pe preun\u00e4 cu mine. Elnatan, pe Semaia, pe Iarib, pe Natan, Iat\u00e4 i c\u00e0peteniile farniliilor 'lor pe Elnatan, pe Zaharia i pe Mesulam, si ale sernintfilor care au pornit cu mine capetenii iscusite. din Babilon, in vremea imp\u00e4r\u00e4tiei im- p\u00e4ratului Artaxerxe. Si le poruncii ca s\u00e1 imbie pe cupe- tenia Ido, in localitatea Casifia. Din fiii lui Fineas: Ghersom. Din fiii lui Itamar: Daniil. Din fiii lui $i le &dui in seamb, sii graiascii David: Hatus, fiul lui Secania. Din fiii ei cu Ido si cu fratii lui i cu cei ce lui Paros: Zaharia i coi trecuti cu el se aflau in aceastii, loealitate. Casifia, In cartea neamului: o sua, cincizeci de ne trimia nou\u00e1 preoti pentru ternplul Domnului Dumnezeului nostru. inei. Din fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, Si ne-au adus cu ajutorul lui Dum- nezeu b\u00e4rbati iscusiti din fiii lui Mahli, fiul lui Zerahia, i bi\u00edrbatii care Il in- fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Serebia soteau: douli sute de ill\u00a7i. cu fiii ali i cu fratii sai, optsprezece Din fiii lui Zatu: Secania, fiul inei, lui Iahaziel, i biirbatii care 11 insotkau: trei sute de insi. Si pe Hasabia si pe Hanun si pe Isaia, din fiii lui Hanun, i cu fiii lor, Din fili lui Adin: Ebed, fiul lui douhzeci de insi. Si din robii ternplului, pe care Si (Muse David i dregatorii lui pentiu slujba levitilor, clou\u00e1 sute dourtzeci de robi. Numele tuturor fost-a inserunat. 955","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8 Si am rinduit acolo post inaintea vrajmapii, i rip am ajuns la 'ern., Domnului Dumnezeului nostru pentru salim. Si dupa un popas de trei zile, in oamenii noptri, ziva a patra, argintul i aurul au fost date Ca s\u00e4 cerem de la Domnul cillatorie cu numiir i cu cantarul in templul Dom- bung pentru noi i pentru tovarapii noptri nului nostru, lui Meremot, fiul preotului de drum, pentru copiii noptri i pentru Une, dobitoacele noastre, Cu care era Eleazar, fiul lui Fineas. Fiindc uni fusese rupine s cer maierau de fa t& Iozabad, fiul lui Iosua, de la imp5,ratul pedestrad i cillareti Noadia, fiul lui Binui, leviti. Si in insotitori, care si ne pazeasca de acelad timp au fost toate serse. Atunci cei ce sosisera din robie vrajmasii noptri, aduser\u00e4, jertfe Domnului Dumnezeului De vreme ce noi spusesem imp\u00e0- lui Israil, doisprezece tauri pentru tot ratului c\u00e0 puterea Domnului nostru va Israilul, noutizeci i pase de berbeci, sapte fi cu cei ce-1 cautii, pe el cu bun& zeci i doi de rniei, doisprezece tapi credin a. jertfii pentru p\u00e4cat, toate ca ardere de tot Domnului. Si iarapi noi ne-am rugat Domnului Apoi &Aura poruncile pentru aceasta pi s'a milostivit spre noi. tepti ocirmuitorilor p'r satrapilor din Si am osebit dintre principii pre- Cele-Siria d Fenicia, care cinstira pe otilor doisprezece barbati pi pe Serebia popor i templul Dornnului. pi pe Hasabia, impreuna cu zece barbati Si dupil, ce s'au sfarpit toate dintre cei de un neam cu ei, acestea, venir\u00e4 la mine dipeteniile C\u00e4rora le-am cantirit argintul pi spuser\u00e4: aurul, precum i sfintele odoare ale tem- Poporul lui Israil i capeteniile plului Donmului nostru, pe care le da- preotii i levitii nu s'au osebit de po- ruise imparatul i sfetnicii lui i dreg\u00e4- poarele de neam strein ale %aril d de toate necuratiile lor, de popoarele Ca- torii lui d tot Israilul. naanitilor, Hetitilor, Perezitilor, Iebu- sitilor, Moabitilor, Egiptenilor pi Edo- Si dupa ce 1-am cint\u00e4rit, li-1 d\u00e4dui In mina: sase sute cincizeci de talanti de mitilor, argint, o suta de talanti in sfinte odoare, Fiindca si-au luat sotii pe fetele lor, atilt ei, eta i feciorii lor, d au ames- aur o slit& de talanti, ocloare de aur tecat dim\u00e1nta dint& cu neamurile stre- doufizeci, vase de anima, de aramil lus- ine ale t\u00e1nli, iar capeteniile pi dregatorii truita care striducepte ea aurul, cloud, fost-au piirtapi de la inceputul incepu- tului la ticalopia aceasta. sprezece, Si indat\u00e4 co am auzit despre acestea, mi-am sfidat vekimintele Si le-am zis: Voi sunteti sfintiti sfintele odajdii smulsei p\u00e4rul din Domnului, i odoarele acestea dint sfinte, cap pi barba, d m\u00e4 pusei jos pe pi-mint, deasernenea i aurul i argintul sunt un mihnit i indurerat, prinos pentru Doinnul Dumnezeul pa- Si pe cand stateam eu apa din pri- rintilor noptri. cina acestei faradelegi, se adunar\u00e1 la mine toti citi erau rivnitori i grabnici 68. Privegbia,ti i paziti-le, pan& &Ind pentru cuviintul Domnului, pi eu statui mihnit pin& la vremea jertfei celei de voi Il yeti da in mina principilor preotilor, a levitilor pi a capilor de fa- seara. Apoi ma sculai din locul unde milie ai lui Israil din Ierusalim pi care post,eam, cu vesrnintele sittpiate pi cu le vor pune in vistieriile templului Dum- nezeului nostril !* odajdiile rupte, i cazui in genunchi i, in- Dup.& aceea, preotii i levitii pri- tinzand m\u00e2inile catre Domnul, m\u00e4 rugai: mind argintul i aurul i sfintele odoare cele pentru Ierusalim, le dusera in tem- plul Donumlui. Si plecind de la r\u00e2ul Tera in ziva a doultsprezecea a lunii \u00eent\u00e2ia, ajunse- r\u00e4m in Ierusalim cu mina cea tare a Dorrmului care era cu noi d care de la inceputul dilatoriei ne-a izbavit de toti 956","CARTEA A TRE1A A Llil EZDRA, 9 u Doamne, mit rusinez i mi saiesc Si ne-ai daruit nona o astfel de inaintea fetei tale. rtidacina, dar noi Ud* ne-am pornit sa caledm legea ta, ca sti ne amestecam Fiindc5, pacatele noastre au co- varsit capetele noastre i f\u00e4radelegile Cu spurciiciunea neamurilor tarii. noastre ridicatu-s'au peina la cer, Oare nu te vei mb,nia pe noi, ca ea Inca din vremea parintilor nostri, ne pierzi, Era ea ne mai lasi nici rada- pana, in zilele acestea ne aflam in cina, nici sam\u00e2nta, nici mime? mare piicat; Doamne Dumnezeul lui Israil! lar din pricina plicatelor noastre Adevarat esti! Ctici tu ne-ai lasat rada- si ale parintilor nostri, noi impreuna cinti pana azi. cu fratii nostri, cu regii nostri, cu preotii nostri, am fost dati in mana imparaflor Iata ca acum suntem fnaintea ta, ptimantului, ori in sabie, ori in robie, ori noi impreuna cu fartidelegile -noastre, la jefuire i rusine, pana in ziva de fiindca din pricina lor noi nu mai putem ea mai st\u00e4m in fata ta! \u00bb azi. Si pe cand Ezdra se ruga si Si acum, Doanine, tu te-ai mi- lostivit spre noi pentru puting vreme, m\u00e4rturisea cu lacrimi pacatului poporu- ca s\u00e4 ne lavi faclacir\u00e1 i nume in locul lui, i statea intins la pamant inaintea - tau cel sant, templului, se adunara la el o foarte rnare multime din Ierusalim: barbati Ca sa arda un sfesnic in templul Domnului Dumnezeului nostru, i sa femei i copii, i gloata se puse pe ne dai hranti in vremea robiei noastre bocit. cu toat\u00e4 robia noastrit s'a nu fim pti- Atunci, Iehonia, fiul lui Teje!, din rasiti de Domnul Dumnezeul nostru, fiii lui Israil, cuvantii: \u00ab Ezdra! Noi am Ci ne-a dat sa afram har inaintea pacatuit inaintea lui Dumnezeu, de ne-am imparatului Persilor, incat ne dadu insotit cu femei de alt neam, dintre po- hrana, poarele t'axil. i iata ci acum se afli Si proslavi templul Domnului no- stru, ca sti ridice Sionul cel pustiit, aici intreg Israilul! ne dadu o intaritura in Inda si in Ieru- salim. Sti, facem jurtimant ei vom izgoni pe toate femeile cele de alt neam, impreuna Si acum ce sil mai zicem, Doamne, cu copiii lor, dupti socotinta ta si a celor ce asculta de legea Domnului. dupti, ce s'au intamplat toate acestea? Calcat-am poruncile tale pe care ni le-ai Scoala-te i incepe ! Tu si incepi dat prin gura robilor tai prooroci, lucrul, iar noi impreuna cu tine ne bi- ai zis: zuim ducem la capat!* Tara in care veti intra, ea 's'o Si purcese Ezdra i lui juramantul tuturor capeteniilor preotilor i levitilor mosteniti, este o tara pang\u00e1rita Cu spur- intregului Israil, cii vor face astfel. Si ei caciunile popoarelor streine din tara care o umplura de necuratiile lor. jurara' . Si acum nu luati pe fiicele lor 9. femei pentru feciorii vostri, i fiicele Judecarea pricinii calor cds\u00e4torgi Cu lemei voastre nu le dati dupa fiii lor, streine. Citirea legii lui Moise. V eselia Si nu cautati sii va impacati cu poporului. ei in toata vremea, ci sii va intariti sa, mancati bunatatile pamantului Apoi sculandu-se Ezdra din curtea templalui; se indrept5, spre casa lui s5,-1 lasati mostenire copiilor vostri pana Iohanan, fiul lui Eliasib, In vea,c.* Si maind acolo, paine n'a mancat apa n'a bltut, jelind faradelegile cele 83. Si tot ceea ce ni s'a intamplat mari ale poporului. nona, ni s'a intamplat pentru faptele Si au fost chemati cei din toata noastre cele rele, si din pricina p\u00e4catelor Iudeea i Ierusalimul, cei ce fusesera noastre cele mari. Tu, Doamne, ne-aj In robie, sa se adune la Ierusalim, usurat pacatele noastre. 957","CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 9 Tar cati nu se vor infatisa in doug Din fiii lui Iosua, fiul lui Iotadac, ori trei zile, chip& hotarirea cdpeterffilor si din fratii lui: Maaseia, Eliezer, Iarib carmuitoare, bunurile lor sit fie luate ei sit fie dati afar& din poporul celor Ghedalia, ce fusesera in robie. Care se legara prin cuvant ca vor Si in tirrip de trei zile toti cei din goni femeile lor i vor aduce berbeci ca jertfa pentru ispalsirea pacatului lor. semintia lui Iuda si a lui Veniamin Si din fiii lui Imer: Hanani se stranserd in Ierusalim, in luna a noua, Zebadia. Din fiii lui Harim: Maaseia, In ziva a douitzecea a lunii. llie, Semaia, Iehiel i Azaria. Si tot poporul s'a asezat jos in curtea Din fiii lui Pashur: Elioenai, Maa- templului, tremurand din pricina ploi- seia, Ismail, Natanail, Ochidilos i Saltas. lor. Si dintre leviti: Iozabad, Simei, Atunci, sculandu-se, Ezdra le cu- Chelaia, acesta este Chelita, Petahia, vanta: Voi ati savarsit far\u00e4delege luda si lona. v'ati insurat cu fernei de alt neam, adao- gand la pacatul lui Israil. Dintre cantareti: Eliasib, FA Zacur. Si acum marturisiti-va Domnului Dintre portari: Salurn, Telem Dumnezeului parintilor vostri, Un, Si faceti voia lui, i despartiti-vit Dintre fiii lui Israil. Din fili lui de popoarele tarii si de femeile cele de Paros: Ramia, Izia, Malchia, Miiamim, alt neam. \u00bb Eleazar, Miheia i Benaia. Atunci tot norodul striga Cu mare Din fiii lui Elam: Matania, Zaharia glas FA dispunse: \u00ab Vona face asa cum Iehiel, Abdi, Ieremot i Ilie. ne poruncesti! \u00bb Din fiii lui Zatu: Elioenai, Eliasib, Ci fiindcit este mult norod Matania, Ieremot, Zabad i Aziza. vreme ploioasa si nu putem sta afar& Din fiii lui Bebai: Iohanan, A- nu-i un lucru de o zi (Iota, fiindcit nania, Zabai i Atlai. mult am picatuit in lucrul acesta, Din fiii lui Bani: Mesulam, Maine, S\u00e4 stea capeteniile, in locul noro- Adaia, Iasub, Asad l Ieremot. dului, EA toti cei care din asezarile noastre Din fiii lui Pahat-Moab: Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Beta- s'au insurat cu femei streine \u00abA villa la vremea hotarita, leel, Binui fA Manase. Cu b\u00e4tranii i judecittorii fiecarei Din fiii lui Harina: Eliezer, asezari, ca nu cumva sit se aprind\u00e4 din Malchia, Semaia, Simeon si Semaria. aceasta pricin\u00e4 impotriva noastra urgia lui Dumnezeu. \u00bb Din fiii lui Hasum: Matnai, Matata, Zabad, Elffelet, Manase iSimei. Ci numai Ionatan, fiul lui Azael, Iahzeia, fiul lui Ticva, furd impotriva, Din fiii lui Bigvai: Ieremia, Maadai, iar Mesulam i abetai levitul Ii spri- Amram, Ioil, Benaia, Bedia, Vania, Me- jineau. remot, Eliasib, Matania, Iaasai, Binui, Dar cei ce fusesera in robie Simei, Selemia, Natan. Si din fiii lui Azur: Sasai, Azareel, Salum, Amarla porunca. Iosif. Atunci preotul Ezdra \u00eei alese Din fiii lui Nebo: Matatia, Zabad, barbati, capi de familii din fiecare fa- Iadai, Ioil i Benaia. milie, - toti insemnati pe nume, - si Toti acestia se insurasera cu femei incepura sa judece la luna nouit, in luna a zecea, pentru liimurirea pricinii. streine, si le lepildara impreuna cu copiii. Astfel preotii FA levitii, impreunit Si pana, la luna noua din luna cu Israilitii care se aflau in Ierusalim \u00eent\u00e2ia dusera la capat pricina cu barbatii si in imprejurimile lui, i fiii lui Israil, se care se insurasera cu femei streine. asezara la luna nou\u00e4, in luna a saptea, Si dintre preotii cei ce se stran- in locurile lor. sera laolalt\u00e4 g\u00e4sira insurati cu femei Si tot norodul se aduna inteun streine: singur gand, in campul de dinaintea portii de fasarit a templului, 968","INTELEPC1UNEA LU1 SOLOMON, 1 Si ziser\u00e4, lui Ezdra, preotul ei ridic'\u00e1nd in sus mainile, cazura, la invatatorul, s\u00e4, aducii legea lui Moise pamant si se inchinara Domnului. care a fost data de Domnul Dumnezeul lui Israil. Si Iosua, Bani, Serebia, Iamin, Atunci Ezdra preotul aduse legea Acub, Sabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, la tot norodul, birbati i femei, si la toti Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia i levitii preotii co si asculte, la luna nota, in inviitau legea Domnului si o citeau po- luna a saptea, porului. Si au citit-o in cttmpul de dinaintea Atunci ocarmuitorul tarii zise Ezdra preoLul i carturarul i tuturor le- portii templului, de dimineata si pana la vitilor care invatau poporul intru toate: amiaza, inaintea barbatilor ffi a femeilor, si tot norodul lua aminte la lege. e Ziva .aceasta este sfanta Dom- Si Ezdra, preotul i inv\u00e4,tatorul nului i toti plangeau c\u00e2nd ascul- de lege, Batea pe o podina de lema pre- gatita pentru acesta pricina, tau legea- lar inaintea lui statea de-a dreapta Matatia, Sema, Anaia, Azaria, \u00ab Duceti-va i mancati bucate Hilchia, i Maaseia; grase i beti bauturi dulci i trizniteti In dar si celor ce nu au. lar la stanga: Pedaia, Misail, Malchia, Hasurn, Hasbadana i Zaharia. Ziva aceasta este sf\u00e4nta pentru lar c'ind lu\u00e4 Ezdra cartea legii Domnul! Nu va intristati fiindca Dom- inaintea norodului, caci el statea cu nul Tfi va proslavi! \u00bb slava inaintea poporului, Si deschise legea, toti se sculara Si levitii porunceau intregului po- In picioare. Atunci proslavi Ezdra pe por si ziceau: e Ziva aceasta este sfanta! Domnul Dumnezeul cel Prea Inalt, pe Nu va intristati! o Domnul Savaot Atottiitorul, lar tot norodul Atunci t,ot norodul purcese sa Amin ! m'Analice si s'a bea i si se veseleasca sa trirnit\u00e4, daruri i celor sarmani se veselira 55. Insuflati de cuvintele pe care le inviitasera. Apoi se adunara laolalta... iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON 1. de mintile fara pricepere si se da in laturi cand se apropie faradelegea; In(elepciunea se dobande.fte dacci ne lerim 6. Intelepciunea este duh iubitor de de pcitate. Dumnezeu nu vrea moartea oameni i nu lasa nepedepsit pe cel ce huleste prin vorbele sale, caci Dum- omului. nezeu este martor gandurilor celor mai ascunse i p\u00e1trunde ara gres inimile Iubiti dreptatea, judeciltori ai mantului ; cugetati drept despre Domnul aude toate cuvintele. si cautati-1 cu inim5, smerita, Duhul lui Dumnezeu umple hunea, Caci el se lasa giisit celor ce nu-1 el cuprinde toate i stie once oapta. ispitese si se arata celor ce au credinta Pentru aceea, cel ce graieste lucruri In el. nedrepte nu poate sii se ascunda i drep- Inteadevar, cugetele viclene depar- tatea razbundtoare nu-1 uita. teaza de Dumnezeu, i puterea lui, cand il ispitesti, mustra pe coi farft de minte. Caci chibzuintele nelegiuitului vor fi ccrcetate i zvonul vorbelor sale va Intelepciunea nu patrunde in su- ajunge p'ana la Domnul, spre pedeapsa fletul viclean si nu salaslueste in trupul stranabatatilor sale. supus pazatului. 0 ureche geloasa aude totul Duhul cel sfant, povatuitorul oa- sunetul soaptelor nu-i scapi. menilor, fuge de viclesug, se departeaza 959","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 2 Plizifi-v\u00e4, deci de vorbele chrti- Sh avem din belsug vinuri scumpe toare i desarte i ferifi limba voasta mirezme i sh nu lashm sit treach florile de clevetire, fiindd vorba cea mai tainica de piimhvarit. nu va trece f\u00e1fa pedeapsh i gura min- einoash aduce sufletului moarte. S\u00e4, ne incununhm cu flori de trail- Nu v.& gfabiti moartea prin rht\u00e4- dafir, pant\\\"), nu se vestejese. cirile viefii voastre si nu v atragefi pieirea prin fapta mainilor voastre. Nimeni dintre noi sa nu lipseasd Chci Dumnezeu n'a fitcut moartea de la petrecerile noastre, set l\u00e1s\u00e1m pretu- si nu se bucurh de pieirea celor vii. tindeni semnele veseliei noastre, chci El a zidit toate lucrurile spre vigh aceasta este partea noastrit i menirea fiipturile lumii stint izbtivitoare; intru noastr\u00e4,. ele nu este shm\u00e2ntii, de pieire i moartea S\u00e1 asuprim pe cel drac i drept, n'are putere asupra phnantului. sh nu ne fie mil& de vhduvit si de ca- runtetele baranului inchreat de ani sh Cuviosia e nemuritoare, iar nedrep- nu ne rusinftm, tatea aduce moarte. atrag Puterea noastrii, s\u00e4 fie pravila iiDar cei necredinciosi dreptgii noastre, ch co este slab nu e moartea cu mainile i cu glasul, se uitit de nici o treabh. la ea ca la o prietenh, sunt phtimasi dupti ea si au legat leghturh cu ea, si cu S\u00e4 vanam pe cel drept, fiindch ne adevarat vrednici sunt s\u00e4 fie ai ei. stinghereste si se impotriveste ispr\u00e4vilor noastre i ne scoate vin\u00e4, ch, strichm legea 2. ne invinovhfeste eh nu umbliim cum Cei pcicelto#, meritei moartea. Dumnezeu am fost invggi din copili\u00edrie. a zidit pe om dupii chipul Iiinfei sale, iar prin pizma diavolului, moartea a intrat El se face pe sine eh are cunostintil despre Dumnez3u si se numeste o fiul in lume. Domnului\u00bb. 1. Cei ce cugeth nedrept si-au zis in El este pentru noi ca o \u00b0sand& sine: o Viga nostril' este scurt i tristd, a gandurilor noastre i ne este greu chiar omul nu poate schpa de moarte, nici &Ind ne uitam la el. nu cunoaste cine 1-ar izbavi de iad. C\u00e1ci viga lui nu seamhn\u00e4 cu 2. Din intamplare am ajuns sit fim cum suntem i dup\u00e4 viata aceasta vom via-fa celorlalfi i chrdrile lui Bunt schim- fi ca si cum n'am fi fost niciodat\u00e4; cad bate. fum este rhsuflarea din &wile noastre Inaintea lui, suntem socotifi ca cugetarea o sch,nteie care se aprinde necurati si de chile noastre se fereste ca din miscarea inimii noastre. de o spurcheiune; el fericeste sfhrsitul color drepti si se laudi eh are pe Dum- Cand se va stinge, trupul nostru nezeu drept tath. se va face cenush i duhul se va risipi ca Deci sh vedem dach cuvintele aerul cel usor. lui sunt adevarate i s\u00e4 cercetlim ce i se va inthmpla iesind din aceasta Numele nostru se va uita cu vremea Choi dad dreptul este fiul lui nimeni nu-si va aduce aminte de lucrurile noastre, i viga noastra va Dumnezeu, atunci Dumnezeu 11 va aphra trece ca urma norului si se va risipi si-1 va scoate din mane, protivnicilor ca negura pe care o alungii, razele soarelui chldura lui o ingreuiad,. SA-1 cerdm cu ochri i Cu chinuri, Ca umbra de tredtoare este viata ca s\u00e1 vedem cat este de blajin, noastrh i sfarsitul ei e f\u00e4rh, inapoiere, ea ispitim rhbdarea lui. s'a pecetluit i nimeni nu mai vine inapoi. Sh-1 dam unei morfi de \u00b0cad), caci, dupi vorba lui, Dumnezeu va avea grija Venifi deci i s\u00e1 ne desf\u00e4Sam cu de el.\u00ab bunitafile cele de acum si de fitpturi Acestea aunt gandurile lor, dar ei ne folosim cu toattt chldura tinerefii. se arnagesc, viclenia lor i-a orbit. Ei nu cunosc tainicele puneri la cale ale lui Dumnezeu, ei n'au nadejde 960","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 3, 4 tu fasplata sfinteniei si nu cred c\u00e4 sufle- Drept aceea, fericitit este cea tele curate vor avea cununa lor. stearpa care nu s'a pangitrit si care n'a cunoscut pat cu pacat ; ea avea-va road& Dumnezeu a zidit pe om spre ne- la cercetarea sufletelor. stricaciune si 1-a f\u00e4cut dup\u00e1 chipul Tot asa famenul ale carui maini sale. n'au sitv\u00e1rsit fitradelegea i impotriva Domnului n'a g\u00e1ndit cele rele; el va lar prin pizma diavolului moartea a intrat in lume i cei ce stmt de partea primi aleasa plat& pentru credinta lui i, in lui vor ajunge s'o cunoascit. casa Domnului, locul cel mai de dorit. 8. Cad roads, bunelor osteneli este slavit\u00e4 i ritclacina intelepciunii n'are Cei drepti, chiar dacd in lata oamenilor au indurat suferinte, neidejdea lor e plinei pieire. de nemurire, iar cei pdaltosi in ziva jude- Fiii desfranatilor nu vor avea de- cdtii nu vor avea mdngdiere. savarsire i siimana iesita din patul nele- giuit se va stinge. Sufletele dreptilor sunt in m\u00e1na lui Dumnezeu i chinul nu se va atinge de ele. Ca de vor i avea viata lungit, nu vor fi de nici o treabil I bittr\u00e1netile In ochii celor fare% de minte, dreptii lor, la urma de tot, vor fi far& cinste. aunt morti cu des\u00e4varsire i iesirea lor lar de vor muri de timpuriu, vor din lume li se pare mare nenorocire, fi flint nadejde i far& mangiliere vor fi In ziva Si plecarea lor dintre noi, un prit- pad, dar ei sunt in pace. Caci neamul celui nedrept are Chiar daub:, in fata oamenilor, ei groaznic sfarsit, au indurat suferinte, nadejdea lor este plina de nemurire. 4. Si fiind pedepsiti cu liutin, mare Sulletul ce\/ui drept este placut lui Dum- nisplatit vor primi, 6:6 Dumnezeu i-a nezeu, de aceea Il scoate din mijlocul pus la incercare i i-a gasit vrednici de el. Moartea celor peiceitogi este cumplitd. Ca pe aur in topitoare, asa i-a Mai bine este sa nu ai copii, dar murit, i ea pe o jertfa de ardere intreaga, i-a primit. sa ai bunatate, caci pomenirea este nemuritoare; i Dumnezeu o stie Straluci-vor in ziva r\u00e4splatirii i ca niste sclintei care se lasa pe miriste, asa oamenii o stiu. vor fi. C\u00e1nd este de faVd., o urmezi, i and Judeca-vor neamurile i stapani vor fi peste popoare i Domnul va im- s'a dus, ill pare rau chip& ea. Bunatatea pitr\u00e4ti intru ei, in veci. poarta vesnica cununa, vesnic birui- toare, iesind MIA manjala din lupte cas- Ei vor intelege adevarul, ca unii tigate. care si-au pus nadejdea in Domnul, cei Multimea pruncilor la cei nelegiuiti credinciosi vor petrece cu el intru iubire, nu este de nici un folos; din mladitele cad harul i indurarea sunt partea ale- lor spurcate nu se va infige rildacina in silor lui. adinc si nu vor avea temei nezdruncinat. Cei nelegiuiti pedepsiti vor fi, dupi Chiar dad, se va imbritca vremelnic cugetul lor cel viclean, pentru ea nu le-a intru ramuri, fijad fara temeinicie, se vor pasta de cel drept, iar de Dumnezeu s'au zgudui de vant si se vor dezridacina de dep\u00e4rtat. puterea vijeliei. Defitimiitorii intelepciunii s't ai Raruurile lor vor fi frante mai cucerniciei sunt tic\u00e1losi, i nadejdea lor nainte de varsta deplinit; rodul lor va fi este desarta i ostenelile lor fare; de folos netrebnic, crud la mancare si de nimic lucrurile lor netrebnice. bun. Fiindca pruncii niscuti din somnul Femeile lor sunt alit de minte copiii lor stint stricati i spila lor e necurat sunt ruartori ai nelegiuirii pa- rintilor, cand stai sa-i cercetezi. blestemata. 961","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 5 Cel drept, chiar c\u00e2nd apuci, lar ei, vizindu-1, se vor turbura moari mai devreme, da de odihni. cu cumplit\u00e4 friers, si se vor minuna de minunea m\u00e2ntuirii dreptului. Bitrinetile cinstite nu Bunt cele Ei vor zice, c\u00e4indu-se in mima lor aduse de o viati lunga nici nu le mitsori gem\u00e4nd intru strimtorarea duhului lor: dupd numiirul anilor. acesta este pe care-1 aveam altidati de batjocurit i tob\u00e1. de oc\u00e4ri. Intelepciunea e la om adevirata ciiruntete i virsta bitr\u00e4netelor insem- Nebunii de noi! Am socotit viata neazi, o viati nespurcat\u00e4. lui o cipialit i moartea lui o ticilosie. Plitcut fiind lui Dumnezeu, Dom- Si iati, cum a fost socotit intre nul I-a iubit i, fiindc\u00e1 triia intre pica- fiii lui Dumnezeu i partea lui intre tosi, 1-a mutat de .pe sfinti! A fost ripit ca rautatea si nu-i Asa dar noi am ri,ticit de la calea schimbe mintea sau inseliciunea sit nu-i adev\u00e4rului 0 lumina drept\u00e4tii n'a str\u00e4- arnigeasci sufletul. lucit pentru noi i flout', soarele nu ne-a Ciici vraja vitiului intuneci sim- Ne-am siturat de ciri,rile fr.:trade- tirile bane i ameteala poftei schimbi, legii si ale pierzarii, am stribitut pu- gindul eel f\u00e4ri de riutate. iar calea Domnului stiet\u00e4\u00c7i Ajungind curind la desivirsire, dreptul a apucat ani indelungati. n'am cunoscut-o. Ce folos ne-a adus trufia ? La ce Sufletul lui era phicut lui Dum- ne-a slujit bogiitia i toati, fala ei? nezeu, pentru aceasta Domnul s'a gr\u00e4bit Toat,e acestea au trecut ca umbra si,-1 swat& din mijlocul raufitii. si ca o veste care se duce pe aci incolo. Au precut la fel cu corabia care Pag\u00e1nii vid, dar nu pricep rizbate marea involburati 0 a clirei nimic i nu-si bat capul cu asa ceva, brazdi in apii, nu poi s'o mai giisesti, ci adici harul lui Dumnezeu i mila nici locul coapselor ei, in mijlocul lui Bunt ca aleii sii i eit poara de grij\u00e4, de sfintii valurilor ; Sau ca pasttrea ce zboari in aer Dreptul care moare osandeste pe si a citrei cilittorie nu Iasi, nici un semn ; nelegiuitii care tritiesc, iar tineretea ajuns\u00e4 la grabnici des\u00e4v\u00e4rsire os\u00e4ndeste cici ea, bitind cu aripile v\u00e4ntul eel lungile bitrinete ale celui nedrept. usor i despictindu-1 cu aviintul \u00eei taie cale prin miscarea penelor, iar Vedea-vor sfirsitul inteleptului, dar dupi aceea nimic nu mai arati, pe unde nu vor intelege ce sfat a avut Dumnezeu a trecut ; cu el 0 pentru ce 1-a pus bine pentru sine. Sau la fel cu sigeata care zboarit spre locul insemnat, iar aerul pe care Vedea-vor vor bate joc, dar 1-a spintecat se impreun\u00e4 la loe si nu Domnul Ii va face de mart!, poti si mai stii care i-a fost urma. Ciici vor fi pe urmii, hoit firi de Tot asa i noi ne-am niscut ffi cinste, printre morti, intru rusine, in am isprivit cu viata 0 nu put,em si veac de veac; Domnul fi va zdrobi arititm nici un semn de faptIt buni, ci muti, Ii va zvirli cu capul in jos, li va intru r\u00e4utatea noastrii ne-am risipit. zgudui din temelie i vor pieri pima la Inteadevar n\u00e4dejdea celui nele- cel mai mic; chinul ii va mlicina i pome- giuit este ca praful pe care-1 spulberi nirea lor se va sterge. vintul, este ca picla subtire pe care o impr\u00e4stie vijelia, ea fumul pe care-I Veni-vor inspiimintati de stiinta Bulla o adiere i ca araintirea, care se picatelor lor i far\u00e4delegile lor li vor destramtt, a unui oaspete de o singuri zi. mustra fart', in fati. Ind+, cei drepti vor fi vii in veacul 5. veacului i ritsplata lor este la Domnul Cel Atotputernic are griji de ei. Rcleplata celor drepfi i pedeapstz celor Pdceita9i. 1. Atunci cel drept va sta cu multi indriznealit inaintea celor ce 1-au pri- gonit tA au dispretuit ostenelile sale. 962","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 6 Drept aceea, primi-vor din mama Groaznic i fara de veste el va Domnului imp\u00e4ratia frumusetii i cu- nuna cea stralucitoare, caci el Ii va sta asupra voastr\u00e4, caci pentru cei mari ocroti cu dreapta sa i cu bratul situ, judecata va fi cumplit\u00e4. asemenea unui scut, Ii va acopen. Celor mici, Domnul le va ar\u00e4ta El va face arme din m\u00e4nia sa ins& cei puternici vor cu ele va intari faptura mainilor sale, fi pedepsiti cu str\u00e4snicie. ca s\u00e4 rasplateasc\u00e4 vtajmasilor. Stapanul tuturor nu se va ruina Din dreptate el isi va face platos\u00e4 de nici un obraz, nici nu se va sfii de si din judecata ces, nefatarnica i\u00a7i va face coif. vre-o marire, cad si pe cel mic s't pe cel Din sfintenia sa va face pavaza mare el i-a f\u00e4cut i pronia lui e la fel pentru toti. nebiruita, Ins& cei puternici avea-vor parte Tar din cumplita sa m\u00e2nie va de o incercare mai grea. face sabie ascutita, i lumea va porni r\u00e1zboi impreuna cu el impotriva celor Deci catre voi, imparatilor, indreptez f\u00e4r\u00e4 de minte. cuvintele mele, ca s\u00e4 inv\u00e1lati intelep- Sagetile fulgerului sau vor porni ciune i sa nu cadei. bine indreptate s't vor lovi in tinta, zbu- rand din arcul puternic incordat al no- Pentru ea, cei ce au plizit cu sfin- rilor. tenie pravila sf\u00e2nt\u00e4 sfinti-se-vor i cei ce vor invata-o vor sti ce sa r\u00e4spundii. Mania lui, ca o prastie, va azv\u00e4rli noian de grindina; apele marii se vor Iubiti deci cuvintele mele i le intarata asupra lor i aurae Ii vor inneca doriti i va, yeti inv\u00e4ta din ele. vijelios. Intelepciunea este luminata i ne- inserata, s't cei ce o iubesc o vac' usor Duhul puterii dumnezeesti se va s't cei ce o cauta o g\u00e4sesc. ridica impotriva lor i ca viscolul Ii va v\u00e4ntura. Astfel, faradelegea va aduce pu- Ea iese in cale celor ce o doresc stiire pe p\u00e4m\u00e4nt i rautatea va t\u00e1sturna 1'1 li se arata ea, intai. scaunele celor puternici. Cel ce se scoal\u00e4 pentru ea dis- 6. de-dimineat\u00e4 nu se va osteni, ctici o va afla sez\u00e1nd la poarta lui. Solonum socotefteinfelepciunea folositoare pentru armuirea popoarelor i zice: Im- Cel ce-si bate capul cu intelep- peirafi ai popoarelor, dacei fineli la tro- ciunea indeplineste desavarsirea mintii nurile Ili la schiptrurile voastre, cinstiii infelepciunea, ca sci impcircllifi in veac! \u00bb cel ce-si pierde somnul pentru ea va fi in curand far& de grija. Auziti dar, imparatilor, s't intelegeti, luati invatatura, voi care judecati mar- Ea umbl\u00e4 in toate p\u00e1rtile &Wand ginile pamantului. pe cei vrednici de ea FA se arata priete- noas\u00e4 in drumurile lor i li intampina Bagati In urechi, voi cei ce sta.- paniti peste multimi s't care cu m\u00e4ndrie In tot ce pun la cale. stati in fruntea gloatelor neamurilor. Inceputul ei este pofta oca ade- Pricepeti c\u00e4 st\u00e4pfinirea vi s'a dat varata de inv\u00e4t\u00e4turi. de la Domnul i puterea de la Cel Prea lar pofta de inv\u00e4tiltura, are in Inalt, care va cerceta faptele voastre va pune la incercare g\u00e4ndurile voastre. sine iubirea, lar iubirea este paznica le- gilor ei, lar pazirea legilor ei este ade- Fiindca, desi dregatori ai impara- tiei lui, n'ati judecat drept, nici legea verirea nemuririi. n'ati nici n'ati umblat dupa lar nemurirea ne face s\u00e4 fina sfatul lui Dumnezeu. aproape de Dumnezeu. Drept aceea, pofta intelepciunii duce la imparatia esa vesnica. Deci dar, o, implirati ai popoa- relor, dad, tineti la tronurile s't la schip- trele voastre, cinstiti intelepciunea, ca In veac s\u00e4 lar ce este intelepciunea igt cum s'a facut, sunt gata s\u00e4 va, spun, f\u00e1t\u00e1 963 61*","INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 7 s\u00e4 ascund tainele lui Dumnezeu. Ci voi Impreund cu ea mi-au venit toate cerceta de la inceputul fapturii i voi bunatatile, de vreme ce in minile ei da la lumin\u00e4, cunoatints, ei EA nu voi stint bogatii nenumarate. trece pe alaturea de adevar. Si m'am bucurat de toate acestea, Nu voi merge pe acelaai drum caci intelepciunea le aduce cu sine. To- cu pizma care roade, caci ea n'arenici o tuai eu nu atiam cit ea este nascatoa- pOrthaie cu intelepciunea. rea lor. Multimea inteleptilor este man- Am invittat-o fare-, viclenie, o im- tuirea lumii fo'r un imparat cuminte in- partitaese fara gelozie ai nu ascund co- semneaza bunastarea norodului. morile ei. Drept aceea, luati invatatura din Ea este pentru oameni comoara cuvintele mele i folosul va fi al vostru. nesfaraita, cei ce se folosesc de ea se fac prietenii lui Dumnezeu, pentru da- 7. ruffle agonisite de invataturd. lar mie s\u00e4-mi chtruiasca Dumnezeu Solomon a'a rugat lui Dumnezeu dea intelepciune. Infelepciunea trebue ad treacd e5, grdiese precum gandesc i s\u00e4 cuget inaintea tuturorbunurilor pdmIlnteati, fiind- cd Dumnezeu iubeate pe cel ce petrece intru In chip vrednic despre darurile sale, caci intelepciune. el este povatuitorul intelepciunii i in- dreptatorul inteleptilor. Ca in mana lui suntem i noi Sunt a'r eu om muritor, asemenea cuvintele noastre i toata intelepciunea tuturor i coborind din neamul celui atiinta lucrurilor. dintai om zidit din pamant. El mi-a dat cunoatinta cea ade- Si am fost infiripat, cu trupul, in v\u00e4rata despre cele ce Bunt, ca s\u00e1 atiu pantecele maicii mele, inchegandu-ma din tocmirea lumii i lucrarea stihiilor, strage, vreme de zece luni, din s\u00e4m\u00e2nta Inceputul i sfaraitul i mijlocul barb\u00e4teasca i in ceasul somnului odih- vremilor, intoarcerile anotimpurilor prefacerile vitzduhului, nitor.Si dup\u00e4 ce m'am nascut, am res- Cursurile anilor i randuiala ste- pirat aerul obatesc EA pe pamantul ob- lelor, ateatii patimiri am cazut i eu, i glasul Firea dobitoacelor i apucaturile meu dint\u00e2i, la fel ca la toatit lumea, fiarelor, puterea duhurilor i gandurile a fost plitnsetul meu. oamenilor, feluritele neamuri ale plan- Am fost infaaat in scutece i am telor i insuakile rad\u00e1cinilor. dat p\u00e4rintilor grija i bataie de cap. Toate acele ascunse i cele ara- Si nici un imphrat n'a inceput altfel, tate le-am cunoscut, fiindc\u00e1 intelepciu- cand s'a nascut. nea, meatera tuturor, mi-a dat inva- C5, toti intra in viata in acelaai tatura. fel ai ies iardai la fel. Inteadevar, in ea se afla un duh Pentru aceea m'arn rugat e'r mi de intelegere, dint, far& pereche, cu s'a dat intelepciune, am chemat, ai du- multe laturi, nephm\u00e2ntesc, ager, pittrun- hul cuminteniei a coborit in mine. zator, neintinat, prea intelept, fads, de Am tinut la ea mai mult decal la patima, iubitor de bine, ascutit, neatiu- schiptre fo't decitt la tronuri e'r am so- tor de oprealk binefactitor, cotit bog\u00e4tiile deaarte fat& de ea. Iubitor de oameni, neclintit, te- N'am pus alaturi cu ea nici pie- meinic, neturburat, atotputernic, atot- trele cele mai scumpe, fiincica tot aurul veghetor, i razbatand prin toate duhu- din lume pe rang& ea nu e decal nisip, rile istete, curate e'r oricat de sub- lar argintul, inaintea ei, mi se pare noroi. tiri. Pentru ca intelepciunea este mai Am pretuit intelepciunea mai mult decat sanittatea i frumusetea; am pus-o sprintena dealt rake miecare, ea pa, chiar inaintea luminii, fiindca stritlucirea trunde 0-0 face loe pretutindeni prin ei nu se stinge niciodat\u00e4,. curatia ei. 964","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 8 Ea este suflul puterii lui Dum- Si de pofteste cineva s\u00e0 aib\u00e4ptiinti nezeu, ea este curata rev\u00e4rsare a slavei intelepciunea ptie cele trecute Celui Atotputernic, astfel ci nimio nu poate s'o minjeascg. intrezarepte cele viitoare, ea ptie in- torsiturile cuvintelor i dezlegarile intre- Ea este stri\u00edlueirea luminii celei birilor celor mai intunecate; ea cunoapte vepnice i oglinda f\u00e4r\u00e4 pata' a lucrgrii de mai inainte semnele i minunile EA lui Dumnezeu pi chipul bunitAtii sale. intimparile vremilor pi ale sutelor de ani. Fiindc6 este una, toate le poate, Drept aceea, am hotarit si mi-o rilm\u00e2n\u00e2nd una cu sine. insdpi ea toate prind tovarlipii in viat,5,, fiindc\u00e4 tiu ca mi va sifttui cele bune pi-mi va fi man- le innoiepte, i Hispandindu-se, prin vea-. &ere in griji i in necazuri. curi, in sufletele sfinte, ea intocmepte Si voi avea, prin ea, m5,rire in din ele prieteni ai lui Dumnezeu aduniiri; i, depi sunt tirar, voi avea cinste in fata celor prooroci. Md vor gisi patrunzator la ju- Cu adevarat Dumnezeu nimio nu deeiti, pi mi voi infittipa uimitor in iubepte flirg numai pe cel ce petrece intru intelepciune. fato, celor puternici. Ea este mai frumoasg decit soa- C5,nd voi t\u00e2cea, vor aptepta si rele i dec\u00e1,t toat\u00e4 oranduirea stelelor; incep s\u00e0 vorbesc; cand voi vorbi, vor daca' o pui at\u00e1turi cu lumina, intelep- fi toti cu luare aminte, i cind voi rosti ciunea o intrece. o lungil cuvintare, vor pune toti mina la gua. Fiindc5, dup5, lumini urmeaza noaptea, pe c\u00e1nd intelepciunea rdmine Prin intelepeiune avea-voi nemu- nebiruit\u00e1 in fata rire i voi l\u00e4sa celor de dup5, mine o pomenire 8. Voi carmui popoare, i semintii Solomon s'a streicluit dupii infelepciune, streine se vor supune st\u00e4pinirii mele. liindal pe ea se reazimei tocad viata omului. Tirani temuti, c\u00e1nd vor auzi vor- 1. Intelepciunea ajunge cu tarie de la bindu-se de mine, se vor teme ; in\u00e1 voi marginile lumii pida la marginile lumii alias, bun gloatelor i viteaz in razboi. toate le intoemepte prea placut. Si intorcindu-mii in casa mea, cu 2. Mi-a fost drag5, t3.1 am cercetat-o intelepciunea mea m\u00e1, voi odihni, din tineretile mele pi am chutat si mi-o petrecerea cu ea n'are amgrilciune petese mireasi pi am iubit foarte fru- vietuirea cu ea n'are durere, ci veselie musetea ei. 3. Neamul ei cel bun pi-1 preamir\u00e9pte bucurie. prin petrecerea laolaltii, ca Dumnezeu, Am chibzuit aceste ginduri in cu- Stiiptmul a toate o are in mare iubire, getul meu pi le-am tot purtat in mima 4. Fiindett ea duce pe oameni la mea pi am inteles c\u00e4 nemurirea este rodul legEturii en intelepciunea. ptiinta lui Dumnezeu i ea alege lucru- rile lui. Si am mai inteles di in prietenia cu ea sunt sfinte bucurii ffi in faptele 5. i de este bog54ia ciptig poftit in mitinilor sale sunt bogatii nesffirpite viatit, ce este mai bogat decid intelep- stfind in preajma ei ai aptig de minte ciunea, care toate le lucreazi? dreaptii EA enstig de slav5, ai din vorba cu ea; drept aceea am umblat pretu- 6. Dac\u00e4 cumintenia st5, in fruntea tre- tindeni i m'am strAduit fel i chip si burilor, cine este mai bun meter decit am int,elepciune. intelepciunea in toate cite sunt? Am fost copil bun pi am avut parte de un suflet far\u00e0 rhutate. 7. Si de iubepte cineva dreptatea, oste- nelile intelepciunii rodeso sfinte puteri, Sau mai virtos, apa bun cum ea ne invatU infrinarea i chibzuinta, eram, am venit inteun trup nespureat. dreptatea i biirbiitia, tot ce este mai Ci cunosctuld c5, nu voi putea de folos In viata oamenilor, altfel s\u00e4 am intelepciune, de nu-mi va 965","INTELEPC1UNEA LUI SOLOMON, 9, 10 da Dumnezeu, cu toate c i aceasta dreptate i voi fi vrednie de tronul ta- era intelepciune, s5 tiu de la cine vine darul, m'am rugat Domnului i m'am tiilui meu. cucerit lui si am zis din toatii mima mea: Cu adevarat, ce om poate si, cu- 9. noascii sfatul lui Dumnezeu, sau cine poate s\u00e1 pitrund5, vointa lui Dumnezeu? Solomon ae roa,gd lui Dumnezeu sd-i dea infelepciune. Gandurile muritorilor sunt sovael- nice i cugetirile noastre sunt cu gresali. Dumnezeule al parintilor i Doamne al milei, cel ce ai facut toate cu cuvitn- Ctici trupul cel putrezitor ingreuiaza sufletul i locuinta, cea piminteasc5, im- tul tau, povareaza mintea cea plin5, de grija. Si cu intelepciunea ta ai or\u00e1nduit Cu greu ne d\u00e4m seama despre pe om ea sil, stipineasa peste zidirile cele ce sunt pe pimint i cu osteneali cele ficute de tine, gasim cele ce sunt chiar in mina noa- eta; atunci, cine a putut si pitrundi Si si armuiasca lumea cu cuviinVa cele ce sunt in ceruri? cu dreptate si cu suflet drept s\u00e1 faca judecata, Cine a cunoscut vointa ta, daca tu nu i-ai dat intelepciune i daca nu Da-mi mie intelepciunea care st\u00e1 i-ai trimis de sus duhul tau cel sfant? aproape de scaunul tau si nu mii le- pida dintre slujitorii tal Astfel, s'au facut drepte ararile color de pe pimint i oamenii au in- G\u00e1ci robul tau sunt eu i fiul roabei vatat ceca ce este placut inaintea ta, tale, ora slab si cu viat\u00e4 scurt5, i putin destoinic si inteleg judecata i legile. prin intelepciune au cunoscut min- Caci, chiar c\u00e2nd ar fi cineva de- tuirea. \u00bb divirsit filtre fiii oamenilor, de-i va lipsi intelepciunea cea de la tine, ca nimica 10. toati se va socoti. Intelepciunea a cdrmuil omenirea de la Tu m'ai ales pe mine mai dinainte inceputul ei. Pilde: Adam, Noe, Avracam, ca s\u00e1 st\u00e4pinesc poporul tau i s\u00e1 judec Iacob i Iosif. Ea scapd din primejdie pe pe fiii si pe fiicele tale. coi drepfi. Tu mi-ai poruncit s5, zideso tem- plul in numele tiu cel sfint E}i un jert- Intelepciunea a pizit pe intftiul felnic in cetatea in care locuesti, dup5, om zidit de Dumnezeu, ea si fie pi- chipul cortului celui sfint, pe care 1-ai rintele neamului omenesc, atunci and pregatit dintru inceput. a fost zidit Cu tino este intelepciunea care stie Ea 1-a ecos din picatul lu\u00ed i i-a dat putero si stiipineasa, toati fiptura. faptele tale si care era de fati, and Filiada, s'a dep\u00e1rtat de ea, mi- ai facut lumea si care stie ce este placut inaintea ochilor t\u00e1i i ce este drept, po- niindu-se, col nedrept a pierit intru ne- trivit poruncilor tale. bunia sa ucigasi de frate. Trinaite aceasti intelepciune, din lar and p\u00e1mtintul a fost acoperit sfintele tale ceruri, de tanga tronul slavei de ape, intelepciunea 1-a mintuit i pe tale, ca si mi ajute in ostenelile mele col drept 1-a purtat in slaba corabie de si ea s\u00e1 cunosc ce este bine pl\u00e1cut inain- lemn. tea ta, Citad popoarele si-au amesteeat ne- Fiindci intelepciunea toate le stie legiuirile toate, deavalma, intelepciu- EA le intelege i ma va povitui iqe- nea a stiut pe cel drept i 1-a pistrat f\u00e4r\u00e4 vini in fata lui Dumnezeu i 1-a lepteste in luerarile mele i prin slava pizit nebiruit, atad a fost sa-1 doboare sa ma va pizi. mila de copilul Si astfel, faptele mele iti vor fi placute i voi judeca poporul tau mi Tot ea a mintuit pe cel drept din priptidul color rai i el a fugit departe de focul coborit peste cele cinci orase. 966","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 11 Si ea dovadii, arat&nd nelegiuirea numele tau eel sfant, Stapine, i toti lor, acest tinut pustiit fumega E;1i azi, laolalt\u00e4 au Iiiudat mama ta care lupta pomii dau road& in afar& de vreme 0 un stalp de sare se inalt& acolo, spre pentru ei. pomenirea necredinciosului suflet al fe- Ciici intelepciunea a deschis gura meii lui Lot. celor muti i limba pruncilor a f\u00e4cut-o Nu le-a pasat de intelepciune bine graitoare. de aceea n'au stiut ce este binele 0 au lasat celor ce sunt in viat\u00e4 amintirea 11. nebuniei lor, asa incat ticalosiile lor a& nu fie inghitite de uitare, Infelepciunea pedepsefte pe cei pdaltofi: pe Egipteni. Dar intelepciunea a smuls din ne- cazuri pe cei ce sunt credinciosi. F\u00e4cut-a s\u00e2 sporeasca lucrarile lor prin mana srantului prooroc, Iariftsi intelepcitmea a purtat pe cai drepte pe dreptul care fugea de mil, Si-au facut cale prin pustia cea ne- nia fratelui s\u00e0u, aratandu-i impartitia lui locuit& si au intins corturile lor in lo- Duranezeu i dandu-i invit\u00e4tura despre curi neumblate. lucrurile sfinte; ea 1-a imbogatit, cand el muncea din greu, i spor i-a dat in Au stat d\u00e1rji impotriva dusmanilor stradaniile lui. lor i pe ei toti 0-au razbunat. Intelepciunea 1-a sprijinit and a Au indurat setea si au chemat nu- fost s\u00e4-1 jacmiineasca stapanii hr\u00e4p\u00e4reti mele tau 0 spa li s'a dat dinteo stanci si 1-a ajutat sa dobandease5, mari averi. aspr5, 0 din piatr\u00e4 si-au astamparat Ea 1-a ferit de dusmani; ea 1-a ocrotit de cei ce-i intindeau curse; ea astfel setea. I-a f\u00e2cut biruitor inteo lupt\u00e1 crancen\u00e4, ca sa-1 invete c\u00e4 mai tare decal toate Ceea ce fusese pedeapsit pentru vrajmasi s'a facut pentru ei, in nevoia este cucernicia. lor, binecuv\u00e2ntare. Intelepciunea n'a part-fait pe drep- i pe cand apa marelui fluviu se pref\u00e4cuse in kluge necurat, tul cel vandut, ci 1-a ferit de pacat. Ea s'a pogorit cu el in groapii, Spre pedeapsa ca Faraonul porun- cise sa ucida pe copii, tu ai dat celor si in lanturile lui nu I-a napustit, pan\u00e4 ce-si pierdusera nadejdea ap\u00e4 din belsug; ce i-a dat schiptrul imp\u00e4ratese i pu- tere peste cei ce-1 asupreau; ea a do- Si astfel le-ai ar\u00e4tat, prin setea vedit de mindful& pe parisii lui i i-a de care suferiser\u00e4, cu ce pedeaps5, pe- dat o vesnic5, marire. depsesti pe protivnicii lor. Intelepciunea a m\u00e4ntuit pe po- porul cel cuvios i semintia ces, nevi- Si din aceasti certare, cu toate novati de noroadele care II impilau. c\u00e0 fuseser& certati cu crutare, ei stiut-au Ea a piitruns in sufletul robului cum sunt chinuiti nelegiuitii, judecati lui Dumnezeu si cu semne cu minuni sub manie. ea a tinut piept unor imparati temuti. Cercatu-i-ai pe unii ca un p\u00e4rinte Celor euviosi datu-le-a plata oste- care dojeneste, iar pe ceilalti i-ai pe- nelilor lor i i-a calauzit pe o cale prea depsit ca un imp\u00e4rat aspru care osandeste. minunat\u00e4, i ziva le-a fost aeoperamant i cei ce erau de fati i cei ce noaptea lumina de stele; erau departe se chinuiau deopotrivi. I-a trecut prin Marea Rosie 0 0 indoita durere i-a cuprins i-a purtat prin ape mari. suspinau, aducandu-si aminte de lucru- A acoperit cu ape pe dusmani rile trecute. apoi din adancurile m\u00e4rii i-a aruncat Caci dttndu-si seama c\u00e4 pedepsele afara. lor au fost spre binele celor sc\u00e4pati, au cunoscut puterea lui Dumnezeu. Pentru aceea dreptii au jefuit pe cei necredinciosi 0 au slavit, cantand, Acela pe care mai inainte 1-au lepadat si 1-au avut de batjoeura, mai pe urm\u00e4 le-a fost lor lucru de mirare, atunci cand au insetosat altfel decat drepti. 967","INTELEPCITTNEA LUI SOLOMON, 12 Pentru gandurile cele neintelegli- chizi ochii dojeneati, on si se lase toare ale destr\u00e4bilErii lor, care li r\u00e4t\u00e4- de riutatea Ion i si creazii, intru tine, ceau aduceau s5, cinsteascii, jivinele Doamne. cele necuvAntiltoare netreb- De locuitorii cei de demult ai sfin- nice, trimis-ni a,supra lor, St\u00e2p\u00e2ne, spre tului tau piimant te-ai scirbit. Caci f\u00e1ceau lucruri uricioase, vfi- pedeaps5, multime de animale fads, minte, Ca s\u00e2 invet43 c\u00e4 prin ceea ce IA- jitoreati i aduceau jertfe necurate, Omorind fir& mili pe prunci, miln- c\u00e1tueate cineva, prin aceea se EA pedepseate. Nu era cu anevoie m5,inii tale atotputernice, care a zidit lumen din cand carne omeneasc5, foi adiplindu-se cu singe; pe aceati jertfitori spurcati, nimio, s\u00e2 trimit\u00e2 a,supra lor multime de Si parinti ucigaai ai unor prunci urai ai lei fioroai, fir& de ap\u00e4rare, ai voit nimiceati Sau de fiare nou zidite, necunos- prin m5,inile pArintilor noatri, cute FA pline de turbare, sufland aburi Aaa incht acest pamknt, care este arz5tori, scotlind pe nas' fum puturos mai de cinste inaintea ta decit toate sau risipind din ochi infricoaate fulgere. eelelalte, si primeasci vrednici locui- Si aceste fiare puteau omoare, tori pe fiii lui Dumnezeu. nu numai cu muacitura, dar s'a-i in- Dar ai pe aceia ca pe niate oameni gr zeasca r3.1 ucid5, cu chiar vede- i-ai iertat i le-ni trimis, ca soli ai \u00a1ea lor. tale pedepsitoare, t5uni care inteapA, ea ucid\u00e4 cu incetul. Si f5,r5, de acestea, puteau sii piarit numai la o suflare, urmiriti de drep- Nu pentru c5, doar n'ai fi putut tatea rizbunatoare i v\u00e2nturati de vantul supune, cu riizboi, pe cei necredincioai puterii tale; ci toate le-ai riinduit cu celor drepti sau pierzi dintr'o (lath, masurit, cu numir i cu cump\u00e4nit. cu groaznice fiare sau cu o porunci Ciici tu pururea ai putere bratului thu cine va sta scurtii, Ci ai judecat s\u00e4-i iei cu domolul, andu-le loo de poc5,inti, deai bine atiai impotriv\u00e4 ? Lumea toat5,, inaintea ta, este ci neamul lor este viclean i rgutatea ea acel pie de praf, care face cumpana Ion este fireasci i siditi inl\u00e4untru s\u00e4 se plece, i ca picAtura de rota cea ci g5,ndul lor nu se va schimba in de dimineat\u00e4, ce se pogoari pe pimint. Si milueati pe toti, cli toate le veac, Pentru ci din inceput a fost si- poi, i treci cu vederea greaalele oe, m\u00e2nt5, blestemati. Apoi nici pentru aceea menilor, ca si se pocaiasca. Pentru ci iubeati toate cele ce aunt e\u00e4 te-ai teme de cineva, te-ai artat indelung 1i-113db:tor cu plicatele lor. nimio nu urgiseati din cele ce ai hicut, Citei cine ar putea 8540 zic\u00e4: o Ce-ai eit daci ai fi urit un lucru, nu 1-ai fi f\u00e4cut? Sau cine va sta impotriva jude- clitii tale? Sau cine te va scoate vi- phizmuit. Si cum ar fi rimas ceva, de n'ai novat pentru neamurile cele pierite, pe care tu insuti le-ai fiicut ? Sau cine se fi voit tu? Sau cum ar n'ar fi fost chemat de tine la flint& ? va ridica impotriva ta cu proces pentru Dar tu ierti tuturor, cii toate ale oamenii cei nedrepti ? tale sunt, Stapilne, iubitorule de suflete. C5, nu este alt Dumnezeu afari de tine, care sii aib5, grijib de toate fA cttruia si i dovedeati ea' judecitile tale 12. sunt totdeauna drepte. Nu este niel imp\u00e1rat, nici stii- Infelepciunea peolcpsefte pe Canaanifi, dar peinitor care s\u00e4, poati sii ridice ochii le da prilej de pocdintd. in fata ta cear\u00e4 socotealii, pentru Duhul t5,u cel fin striaciune este intru toate. cei pe care i-ai nimicit. Ci, fiind drept, toate le carmueati Pentru aceea pedepseati cu miisuri cu dreptate i socoteati lucru nepotrivit pe cei ce cad i, cand paciituesc, le des- 968","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 13 ou puterea ta ca s\u00e4 osindesti pe cel 13. ce nu trebue pedepsit. Infelepciunea eate impotriva inchindrii \/a Puterea ta este inceputul drep- idoli. t\u00e4tii 0, pentru c5 esti stiipan a toate, e\u00e4tre toti cu ingaduia1\u00e4 te al.\/4i. Deserti sunt din fire toti oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu 0 care Ar\u00e4ti aria ta celor ce nu cred n'au stint, plec\u00e4nd de la bunatiitile In atotputernicia ta i infrftngi cute- zute, sit vad& pe cel ce este, nici, din za,nta celor ce o cunosc. cercetarea lucriirilor sale, s\u00e0, inteleagit pe Stiipan al puterii precum esti, ju- meter. deci cu bl\u00e4ndete i ne carmuesti cu mult\u00e4 Ci au socotit c\u00e0 sunt dumnezei erutare, c5,ci la tine e puterea, and c\u00e4rmuitori ai lumii sau focul, sau v\u00e4ntul, voiesti. sau aerul cel iute, sau cursul stelelor, sau apa navalnic6,. sau luminatorii ce- Prin lucruri ea acestea ai inviitat pe poporul t\u00e4u c\u00e4 cel drept trebue s\u00e4 rului ; fie iubitor de oameni i ai dat fiilor tea bun& n\u00e4dejde &El, le Iasi timp s\u00e4 se po- Ei, care, desf\u00e4tati de frumusetea ciiasc5, de p\u00e4cate. acestora, le-au luat drept dumnezei, s\u00e4, stie acum cu cat este St\u00e4p\u00e1nul mai C5., de vreme ce ai pedepsit cu presus dead acestea, c\u00e0 el, cel ce in- at\u00e4ta incetineal\u00e4 i ingaduint\u00e4, pe dus- susi este incep\u00e4torul frumusetii, este f\u00e4- manii slujitorilor t\u00e4,i, dei eran vinovati c\u00e4torul lor. p\u00e4n\u00e4 la moarte, dandu-le timp i loe 85, se abat\u00e1 de la nelegiuirea lor, lar dac5, se minuneaz\u00e4 de putere 0 de lucrare, s\u00e4, inteleag\u00e4 dinteacestea Atunci cu cat& luare aminte ju- cu c\u00e4t este mai puternic urzitorul. deci tu pe robii t\u00e4i, ai c&ror p\u00e4rinti primit-au de la tine jur\u00e4mintele Cad din m\u00e4rimea i frumusetea legamintele unor stralucite f\u00e4gadu- filpturilor poti s\u00e4 cunosti bine, socotin- du-te, pe cel ce le-a zidit. inte ! Dar, in acelasi timp, in toate ace- Deci, and ne mustri, tu bati pe stea este oarecare neajuns, c\u00e1ci doar vr\u00e4jmasii nostri de mii de ori mai mult, unii ca acestia r\u00e4t\u00e4ce,sc cautfind pe Dum- nezeu i str\u00e4duindu-se afle. ca s\u00e4 tinem in seam& buniitatea ta, c\u00e1nd judecam; iar c\u00e4nd suntem jude- C5.ci, indeletnicindu-se cu cati s\u00e4 n\u00e4d\u00e4jduim in indurarea ta. lui Dumnezeu i cercet\u00e4ndu-le, ei se in- creclinteaz\u00e4 cu vederea ad de frumoase Drept aceea pe cei nedrepti ce sunt cele v\u00e4zute. si-au trait viata nebuneste i-ai pedepsit cu insi\u00edsi ale lor fapte uricioase. De alt\u00e4, parte, ei n'au cuvant s\u00e4 li se ierte CAci au meis atilt de departe pe &tile r\u00e4tilcirii, 'Malt socoteau drept CAci dac& au putut s\u00e4 adune atlita dumnezei dobitoacele cele mai respin- inv\u00e4t\u00e4tur\u00e4, ca s\u00e4, descoas& lumea, cum giltoare, insel\u00e4ndu-se ca pruncii cei n'au aflat ei mai degrabil pe Staptinul de intelepciune. lumii ? Pentru aceea, ca unor prunci fiir\u00e4 de minte le-ai trimis o pedeaps\u00e4, batjo- Dar sunt cu totul tichlosi i si-au coritoare. pus niidejdea in 1ucruri f\u00e4r\u00e4 de viat\u00e4 cei ce numesc dumnezei lucrurile m\u00e4i- lar cei ce nu s'au p\u00e4truns de nilor omenesti, aurul i argintul cu me- stesug lucrat i inchipuiri de dobitoace aceast\u00e4, certare de batjocur\u00e1 simti-vor sau piatr\u00e1 netrebnic\u00e1, cioplitii, de m\u00e4n\u00e4, o pedeapsii, vrednicit de Dumnezeu. de demult. Suferind i turbur\u00e4ndu-se cu ceca Un meter lemnar a t\u00e4iat din ce ei socoteau a fi dumnezei, au cu- pildure un lemn bun de lucrat, 1-a ju- noscut pe Dumnezeul cel adev\u00e4rat, pe puit de coaj\u00e1 i apoi cu indem\u00e4narea care alt\u00e4dat\u00e4 au zis oil nu-1 cunosc ; ea a facut din el o unealt\u00e4 folositcare spre slujba vietii. pentru aceea os\u00e4nda cea mai de pe urnia' a venit asupra lor. 969","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 14 Rimisitele de la lemnul lucrat le bierului, s\u00e4 poati porni pe mare. Tu pune pe foc fiarbi demincare nu voiesti ea prea Inteleptele tale lu- potoleste foamea. criri si riminit desarte, de aceea oa- Si ce-a mai rimas dintr'aceste-a, menii, Incredintandu-si viats. unui lemn nefiind de nici o treabi, pentru ca este de tot slab, lemn strimb i nodoros, 11 ciopleste ca Trec prin valuri pe o plutit i scapii treaci de wit i potrivindu-1 si me- de moarte. stesugindu-I, 1-a ficut asemenea cu chipul lar de demult, ctind au pierit tru- de om. fasii uriasi, nitdejdea Intregii lurai a sea- pat friteo barcit, i barca, Indrumat\u00e1 Sau 1-a ficut asemenea vre-uriui de mina ta, a litsat omenirii simanta dobitoc uricios i, boindu-1 peste tot si rumenindu-1 la fati cu vopsea rosie, i-a urmasilor. ascuns Cu boia toate metehnele. Si binecuvintat este lemnul care Apoi i-a hicut in perete bun& ase- slujeste la o trebuintit binecuvintati. zare, I-a pus acolo si I-a \u00eent\u00e4rit cu pi- roane de fier. Dar idolul ficut de mina omeneaseit este blestemat, si el si acel ce 1-a facut: El are grip,' de idol sit nu cadi, acesta pentru ci 1-a ficut, iar idolul pen- stiind bine cit nu-si poate ajuta singur, cici nu este deca un chip care are ne- tru c\u00e4. stricicios fiind, i s'a zis Dumnezeu. voie de ajutor. C\u00e1ci Dumnezeu uritste deopotrivit Dar el se roagi chipului pentru pe nelegiuit o nelegiuirea lui. averea sa, pentru nuntile sale si pentru Lucrul i lucrittorul fi-vor deopo- fui sii, i nu se rusineazi a griii critre lucrul cel nelnsufletit. trivi pedepsiti. El cere sinittate de la cel nepu- Pentru aceea, idolii neamurilor vor tincios, se roagit de viati celui mort fi cercetati spre pieire, fiindcii, dei sunt si de ajutor celui ce nu poate s\u00e2 dea nici unul; el se roagii de bunii citlitorie fipturi, au ajuns uriciune, sminteald cui nu poate s\u00e2 meargii In picioare. pentru sufletele oamenilor i la% pentru Ca pun& la adapost averea, picioarele celor far& de mints. alergittura i izbilnda muncii sale, el cere putere de la eel care are mitinile cele Gindul plitsmuirii de idoli a fost mai betege. Inceputul aprinderii spre desfrii.u, si nits- cocirea lor a fost pierderea 14. Fiindci n'au fost de la Inceput omai ea inchinat de la ineeput la si nu vor fi totdeauna. idoli din pricina defartei ratriri omene,sti. Prin desarta m\u00e4rire omeneasci au Ac,eazitii inchinare a fost cured pentru el. intrat In lume, astfel eS. apropiatul lor Altul, voind sit meargi pe ap\u00e1 si sfirsit este hotitrit Inaintea lui Dumnezeu. sa calitoreasci prin cumplitele valuri, Un tatit, Intrist\u00e1ndu-se cu amar\u00e1 se roag\u00e1 la un lemn mai subred cleat luntrea care Il duce. jale pentru feciorul situ ripit degrabi, i-a fiicut chipul, si pe acest fecior ri- Aceastit luntre a fost nitscocitit de posat a prins sii-1 cinsteascit asemenea pofta de cihotig si a Intruchipat-o age- unui dumnezeu si a rinduit celor din rimea lucr\u00e1torului. casa sa taine i slujbe sfinte. Ci, o, Parinte, pronia ta o era- Dupit aceea, cu vremea, intirin- mueste, tu, care ai deschis eitritri In du-se acest pitgilnese obicei, s'a pizit mare si drum neritticitor In volbura va- lurilor. ea o lege i, din poruncile tiranilor, a iesit cinstirea chipurilor cioplite. Si Cu aceasta arittat-ai cit poi si mintuesti din once primeklie, asa Incit Cind popoarele nu puteau si-i cineva, chiar fiat sit aibit stiinta cori- cinsteaseit de fati, pentru eS. locuiau de- parte, fitceau o asemuire dupit chipul depi\u00edrtat i potriveau un chip v\u00e1zut al Impitratului prea cinstit, asa Incit dea celui ce nu era de fats& aceleasi sirguincioase Inchiniciuni ca si cum ar fi de fatii. 970","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 15 i pentru izbanda acestei Caci nu puterea idolilor pe care cei ce erau nestiutori au fost i ei im- s'au jurat, ci pedeapsa cuvenit\u00e0 pitca- pinsi de pofta de slav\u00e1 a mesterului. tosilor, aceea prigoneste pururea p5,catul celor ce au gresit. Pentru c5, el, voind s\u00e4 plac5, stit- ptinitorului, si-a pus tot mestesugul ca 15. facii asem\u00e4narea all mai frumoas\u00e0,. Poporul lui Israil n'a eunoscui idolii, lar gloatele, inseltindu-se din fru- ei numai peigdnii ii se inchind. musetea lucrului, 1-au socotit acum ca dumnezeu pe cel ce mai inainte il cin- lar tu, Dumnezeul nostru, esti bun steau ca pe un om. adevarat, indelung rabdator i cu c\u00e1rmuitor a toate. Si aceasta a fost o inseliiciune pentru viata oamenilor, eft ei, batuti de Chiar &And pacituim, ai VIA suntem, nevoi sau robiti de tiranie, au dat pie- noi cei ce cunoastem puterea ta, dar nu trelor i lemnelor numele ce nu se poate vom p\u00e4c\u00e4tui, tiind bine oh, suntem din numarul celor numiirati ai da la nimio de pe pamint. Apoi n'a fost destul c5, au ri- C5, a te cunoaste pe tine este drep- tate desaviirsiti i a sti puterea ta este tlicit intru cunoasterea lui Dumnezeu, rild5,cina nemuririi. ci, vietuind din intunericul mintii br- in r\u00e4zboi necurmat, au numit pace atti, Pe noi nu ne-a inselat iscusinta tea rele. acestui n.0 mestesug omenesc, nici de- Ei ficeau slujbe in care ucideau sarta trud\u00e4 a zugavitorilor, adicti chipul chiar pe copiii lor, sau slivarseau taine m\u00e2njit cu multe feluri de vopsele, ascunse sau betii nebunesti dupti bar- bare obiceiuri. A carui infiitisare atatit patima celor Si nici viata, niel cisitoriile nu nebuni, cu pofta chipului neinsufletit le mai ptizeau curato, ci unul pe altul a unei arittitri f\u00e1ri ucidea prin viclenie sau 11 batjocorea Iubitori de rele precum sunt, ei prin destranare. Toate se invalm\u00e4sesc intru kluge sunt vrednici s5, aibi. asemenea niidejdi, s't cei ce le fac i cei ce le poftesc ucidere, intru furtisag i viclesug, intru se inchinit. striciciune i necredint5 intru r\u00e4zvrit- tire i jur\u00e4,m\u00e2nt str\u00e2mb, Olarul fr\u00e4mAntii, piimOntul moale cu osteneal\u00e1, si face spre slujba noa,str\u00e4 Intru prigonirea celor buni i ni- once vas, i din acelasi p5,m5,nt face vase tarea binefacerilor primite, intru pangsit- spre curata intrebuintare i altele dimpo- rirea sufletelor i r\u00e4sturnarea trupestilor trivii, dar toate asemenea; si care vas nevoi, intru turburarea cits\u00e4toriilor de ce treab\u00e4 sfi, fie, hot\u00e4r\u00e4ste olarul. desfr\u00e1nare i dezmittare sub ochii tu- turor. Apoi cu nelegiuit\u00e4 trud\u00e4, din acelasi p\u00e4m\u00e2nt, tot el scoat,e un desert chip de Cad inchin\u00e4ciunea idolilor, care nici n'ar trebui pomeniti, este inceputul idol, el care, cu putin mai inainte, din p5,m5,nt a fost f\u00e4cut i dupi. putin se va a tot r\u00e4ul i pricina i sfOrsitul. intoarce iar\u00e4si de unde a fost luat, cand se va cere s\u00e4 dea sufletul cu care este DestOt\u00e1rile lor aunt niste bucurii smintite, proorociile lor Bunt mincinoase, dator. ei traiesc intru nedreptate i jur\u00e4 str\u00e2mb Dar el se ingrijeste nu de aceea c\u00e4 cu usurint\u00e0. puterile lui slEtbesc, nici ci. viata este Ca unii care n\u00e1diljduesc in idolii scurt\u00e0, ci se ia la intrecere cu mesterii cei f\u00e4r\u00e4 de suflet c5,nd jurit str\u00e2mb, aurari i argintari si face ce fac f\u00e4urarii In aroma, \u00e7i, ca mare cinste pentru el, ei nu se t,em ci. li se va dovedi nedreptatea. sine s5, faciL chipuri amigitoare. Si din douit p\u00e4rti pedeapsa va da mima lui este cenusli, i n\u00e4dejdea peste ei: \u00eent\u00e2i pentru c\u00e4, au cugetat sucit lui mai slab& dectit pit,mantul i viata lui mai midi in cinste cleat lutul. despre Dumnezeu, inchintindu-se idolilor, si al doilea pentru ci. au jurat vicleneste pe nedreptul, dispretuind sfintenia. 971","IN'.12ELEPCI1JNEA LUI SOLOMON, 16 nuclei el n'a cunoscut pe facaterul trimise, s'au lipsit i de mitncarea, de nevoie, iar ceilalti, dupi patin\u00e4 lip* s\u00e0u,si pe cel ce i-a insuflat duhul faptelor au avut o Juana nouit. si a pus in el putere de viata. Cad se cuvenea ca o foamete care (Ji socoteste ca viata noastrii, este nu iartit s\u00e4 vie peste asupritori, iar celor- jucarie i traiul nostru ca un iarmaroc lalti numai sa li se arate cum sunt chi- de procopsealit, pentru ca asa zic ei nuiti vrajmasii lor. trebue BA, aduni parale cu once chip, chiar cu ticalosie. lar cand a venit peste ei infricosata manic) a fiarelor si se prapadeau muscati Dar bine sa stie ca pacittueste mai de serpii cei cumpliti, aprinderea ta n'a linut pan& la urma. mult cleat toti ceilalti acela care, din aeelasi lut, scoate vase fitrii, vlagit Ei au fost turburati putin\u00e4 vreme, ca sit se indrepteze, si au avut un semn chipuri de mantuire, ca aducit aminte de Ci told acestia saint mai nerozi poruncile legii tale. mai de plans cleat sufletul unui nevarst- nic, toti dusmanii poporului tau i asu- Cad cel ce se intoarcea dare acest pritorii lu\u00ed. semn se vindeca, dar nu prin ceea ce vedea cu ochii, ci prin tine, Mintuiterul De vreme ce pe toti idolii neanau- tuturor. tiler i-au socotit drept dumnezei, pe cei Si pr\u00edn acesta aratat-ai vr\u00e1jma- silor nostri di tu esti cel ce mantuesti ce nici cu ochii nu vad, nici cu nasul de tot ram'. nu trag aer, nici cu urechile nu aud, nici cu degetele m\u00e1inilor nu pipite, nici cu Pentru cii intep\u00e4tura litcustelor a mustelor le-a adus moart,ea si n'a mai picioa,rele nu umblit. fost nici un chip s5-si scape viata, fiindca Cel ce i-a facut a fost un ern, ifi vrednici erau de atare pedeapsit. cel ce a primit duhul in dar, tocmai el lar pe robii t\u00e4i nici dintii balau- i-a inchipuit, cad nici un om nu poate tiler celor inveninati nu i-au biruit, cad sit faca un dumnezeu, la fel cu el. mila ta a venit i i-a vindecat. Ca sii4 aducit aminte de cuvintele El fiind muritor, el face un lucru tale: erau raniti i apoi degraba vindecati, ca nu cumva cazand in aditncit uitare, far& viata cu mainile lui nelegiuite, el pre- nu fie instreinati de bunatittile tale. tueste mai mult cleat idolii sai, fiindca Nici iarbit de leac, nici alifie nu el este viu, iar aceia nicidecum. i-a vindecat, ci cuvantul tau, Doamne, cel ce toate le vindecii. Ei se inchina dobitoacelor celor Caci tu st\u00e1pitnesti peste viata mai uricioase, care, dupa t\u00e1mpenia lor, sunt mai rele decal celelalte. N'au in ele nici o bunatate care &A ni le fad), dragi i sunt fugare, si de la lauda lui Dumnezeu, si de la binecuvitn- tarea 16.. peste moarte i pogori pina la portile iadului i iar ridici. Infelepeiunea ocrotege pe Israilifi i pe- Omul, intru r\u00e4utatea sa, poate sit depsefte pe Egipteni: prepelife pentru unii, ucida, dar nu poate sti, aducii, inapoi jigdnii pentru grindin\u00e4 pentru unii, duhul care a iesit, nici sit scoata sufletul ?nand, pentru alfil. incaput in imparatia mortii. Drept aceea, au fost cu dreptate pe- lar de mana ta nu este cu putintit nimanui si scape. depsiti, prin uncle fitptur\u00ed ca acestea Paganii care s'au lepadat de a te si au fost chinuiti de multime de jiganii. cuneaste, au fost bitituti cu put,erea bra, tului tau; ape naprasnice, grindin\u00e4 In locul acestor pedepse, tu ai ploi neinduplecate i-au chinuit; para focului i-a mistuit. daruit cele bune poporului tau ifi foamea lui cea mare ai potolit-o cu o mancare Si ce este mai minunat, focul ardea nouti, cu carne de prepelita. mai tare in apa care toate le stinge, Asa Meat Egiptenii, des.' pofteau manance, vitzilnd uriciunea dihaniilor 972","'INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 17 pentru ca toata faptura este aparatoarea 17. celor drepti. Intelepciunea ocrotefte pe Israilifi fa; pe- depsepte pe Egipteni: lumind pentru untii Uneori, para focului se domolea, ca $i intuneric pentru sa nu arda fiarele cele trimise impotriva Judeca,tile tale sunt mari i anevoie celor necredinciosi, i ei sa vadi de lamurit, de aceea cugetele far& invi, cunoasca cum ca Ii prigoneste judecata lui Dumnezeu. Wind sunt in ratacire. Alteori, focul ardea in apa mai Nelegiuitii, avtind incredintarea ca mutt decat este puterea lui, ca si. ni- pot sa asupreasci, pe neamul sfant, za- miceasca astfel toate roadele tarii acelor ceau inchisi sub acoperisurile lor in- lantuiti de intuneric i robii unei nopti nedrepti. far\u00e0 ziva fugan i erau de la vesnica Dar pe poporul tau 1-ai hranit cu ta purtare de grija. hran\u00e0 ingereasca i i-ai trimis din cer i and socoteau ci. vor ramanea paine gata, Mid de osteneala, i care avea toata dulceata i placea tu- ascunsi cu tainicele lor Vacate, in valul intunecat al uit\u00e4rii, risipiti au fost turor. *i painea aceasta arata catre fii spaimantati amarnic i turburati au fost de naluciri. buniitatea ta fat& de ei, iar pentru cel care o manca, avea gustul dem\u00e2nciirii Pesterile unde se tineau nu i-au pe care o poft,ea. scutit de spaime, caci in jurul lor rasu- nau zgomote care \u00eei infricosau i aratari lar zapada i ghiata rabdau focul posomorite II umpleau de groaza. nu se topeau, ca si. cunoascii. Israil ca focul cel arzator, care stralucea in Nu era nici un foc care sa poata zapada si in ploi, a mistuit rodurile sa-i lumineze i vapaile vii ale stelelor vrajmasilor ; nu puteau s\u00e0 risipeascii acea noapte i iarasi acelasi foc Ii le- infricosatii. pada puterile, ca sit ludneasca pe cei Cateodata li se arata o invillvorare drepti. grabnicii i spaimantatoare i zguduiti Pentru ca faptura, slujindu-ti tie, de aceasta vedenie, cu pricing necunos- cuti socoteau ce vedeau drept groaza celui ce ai facut-o, se incordeaza pentru groazelor. pedepsirea celor nedrepti si se domoleste Mestesugul copilaros al vrajitorilor spre buna indemanare a celor ce radaj- nu mai putea nimio i ingamfarea lor duesc intru tine. ca stiu ceva iesise de rusine. Drept aceea, schimbandu-se in Ei care ziceau ca pot sa goneasca toate aceste chipuri, ea slujea harului din mima bolnava, spaimele i turbu- tau celui a toate hranitor, potrivit do- raffle, chiar ei zaceau acum plini de rintei celor ce te rugau, rusinoasa spainni. Astfel ca fiii pe care i-ai iubit, Doamne, sa invete ca nu felurite soiuri i, macar ca nu era prea mare de roade hr\u00e4nesc pe oameni, ci cuvantul grozavia care sa-i spaimanteze, totusi tau tine in viatd pe acei ce cred in dihaniile care treceau i erpii care flue- tine. Fiindca ceea ce nu se strica de rau ii ingrozeau, si se topeau de frica i in- puterea focului, se topea, incalzindu-se chideau ochii sa, nu mai vada prapadul ce-i pandea din toate Vartile. de o usoara raza a soarelui. Ca s\u00e4 se inteleaga c\u00e9. trebue sit Fiindca rautatea inimii e plina multumim mai inainte de temere ca una ce se stie vinovata manecam de rasaritul soarelui i sa, ne rugam tie mustrata ea de sine \u00eens\u00e0i, ea Ii vede din revarsatul zorilor, lar nadejdea celui nemultumitor marita, nenorocirea. se va topi ea ghiata de iarn\u00e0 si se va scurge ca o apa nefolositoare. Caci spaima nu este altceva Rua numai lepadarea oricarui ajutor care-ti vine de la dreapta judecata. 973","iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 18 Si cand cade nadejdea in fundul In loc de Intuneric, dat-ai =vie- inirnii, te sperii si mai mult, (lac& nu silor tai stalpi de foc arz\u00e4tor, care sii4 stii care este pricina de uncle gi vine calituzeasca in acea citlatorie nectmoscuta, chinul. Beare nevatamitor datu-le-ai In drumul lar ei In noaptea aceea crind lor cel plin de slava. se taiaserit once puteri si care venise peste ei din iadul priponit dormind Vrednici erau Egiptenii s\u00e4, fie lipsiti de lumina; i sa fie inchisi in intuneric, deavalma, Aci se zb\u00e4,teau Ingroziti de aratitri ca unii care tineau fnchisi pe fili tai aceia plan care trebuia s\u00e0 se dea pocite, aci mureau de golul din inimile lor, cad o groazti, zornica i fara de veste veacului nestricicioasa lumina a legii pusese st\u00e4panire peste ei. tale. Si tot asa ceilalti, oricare ar fi fost, cadeau vlaguiti i ram\u00e1neau asa, Si cand s'au sfatuit sii, ucid\u00e0 pe pruncii sfintilor tul, unul &Titre acesti Inch* ca hate\u00b0 inchisoare far& zaveare. prunci a fost aruncat EA =intuit, dar tu, Si plugar de era cineva, ori cioban spre pedeapsa lor, le-ai luat multime de copii 0 pe ei pe toti i-ai Innecat In cu oile, ori muncitor prins la muncile valurile mitirii. campului, apucati far& de veste, Indurau aceast\u00e4, nitprasna fad', scapare. Noaptea aceea a fost cunoscutit Fiindcil toti erau ferecati cu ace- mai inainte de parintii nostri, ca stiind lant de Intuneric. Si atunci v\u00e4ntul bine in ce juraminte crezusera n\u00e4ciaj- suerator i glasul cu bun viers al pasta- duind intru ele stt se veseleasca. rilor din desisuri i navala apelor aprige, lar poporul tau a vazut i mantuirea Si bubuitul stancilor care se pra- celor drepti i pieirea vrtijmasilor. valesc si fuga nevazuta a jig\u00e1niilor tilsnitoare i r\u00e4cnetul fiarelor cumplite Si precum ai pedepsit pe protivnici, tot asa chemandu-ne pe noi ne-ai prea- sunetul care se frange si se resfriinge In pesterile =uglier acestea toate fi mItrit. f\u00e4.ceau sa-si dea duhul de Mat-. Cuviosii copii ai celor cuviosi jert- Gad in vreme ce teat& fitptura feau Intru ascuns i statorniceau toti era lurninat\u00e4, cu strillucitoare lumina inteun gaud leg\u00e4,mantul cel dunanezeesc, 0 far& impotrivire \u00eei vedea de lucrul s\u00e4u, ca sfinti partasi sit fie deopotriv\u00e0 la Numai peste aceia se intindea, o aceleasi bunat\u00e1ti si la aceleasi primejdii, noapte grea, care era icoana intuneri- cantand laudele p\u00e4rintilor. cului celui ce era si-i inghita i ei pentru ei \u00eenii erau mai grea povara ca insusi lar cu cantecele lor se insoteau tipetele risipite ale vrajmasilor si se au- acel intuneric. zeau bocetele lor pentru copiii 18. Rebid i st\u00e4panul erau pedepsiti Infelepciunea pedepseite pe Egipteni cu aceemi pedeaps\u00e4 i omul de rand In- ocrotete pe Israilifi: uciderea intAilor dura aceleasi duren i ca i imparatul. ntisculi ai Egiptenilor i crufarea celor Teti deopotrivIt aveau morti NIA inthi u.dscuti ai Evreilor. de num\u00e4r, dar din acelasi soi de moarte, EA cei ce r\u00e1mliseserit in viat\u00e1 nu puteau Pentru cuviosii Via stedlucea lumina s\u00e4, pridideasc\u00e4 ingropaciunile, de vreme mare, iar Egiptenii auzeau glasul lor, ce hate\u00b0 clipa tot ce era mai de setting In neamul lor piense. dar chipul lor nu-1 vedeau I, cu toate suferintele lor de pan\u00e4 aci, ii preaferi- Ei, cei ce nu voiser\u00e4 s\u00e0 creadlidin pricina vritjitorilor lor cand le-au pie- ceau. rit cei dintai nascuti ai lor, au martu- Si de vreme ce dup\u00e4, at\u00e4tea asu- risit c\u00e4, 'grail este poporul lui Dumnezeu. priri Israil nu se r\u00e1zbuna asupra lor, Caci, pe c\u00e1nd lina tacere st\u00e4panea Egiptenii le erau multumitori si se rugau peste toate i noaptea cu repedea ei sit-i ierte de relele ce le-au fost facut. curgere ajunsese la calea jumittate, Cuvfmtul tau cel atotputernic a purees din fnaltul cer EA din scaunele 974","INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 19 imp\u00e4r\u00e4testi, ea un eumplit ritizboinic, In nezeu Oki, de mai naint,e care va fi pe- mijlocul acelui p\u00e4mant hotitirit pieirii, trecerea lor, Si aducand, ca o sabie ascutit\u00e4, C\u00e1 adicii, Egiptenii, dup5, ce au porunca ta cea far& de schimbare, l\u00e0,',sat pe Israil s\u00e1 piece i cu mare stititea i umplea toate de moarte st\u00e4ruint\u00e4 i-a zorit la drum, avea-vor ajunge.a pants, la cer, rezemttindu-se de pareriderau i vor incepe sa-i urm\u00e4reascii. pitimant. Cu adev\u00e4rat, cand nu ispritivisera de jelit pe mortii lor i plangeau Inca la Atunci, pe loe, vedeniile unor vi- mormintele color ucisi, un alt gaud ne- suri groaznice Ii turburard i spaime bunesc le-a venit si au inceput, ca pe izvodite deodat\u00e4 au nitivalit asupra lor. niste fugan, ea urm\u00e4reasca pe aceia pe care ii zoriserli cu rugaminti sii piece Azvarliti incoace i incolo pe pa- de la ei. mant i pe jumatate morti, ei d\u00e4deau pe fat& pricina pentru care mureau. La acea,sta ii tr\u00e4gea pedeapsa de care erau vrednici i despre cele mai Citici vedeniile care ii ingroziseriti inainte intamplate ei nu mai aveau tinere le destitiinuise lucrul, ca 85, nu moarit In nestiintiti: pentru ce patimese atftit de de minte, ca sti se implineasciti i ceea ce eau. mai lipsea din urgiile suferite de ei, Cercarea mortii a atins si pe cei Asa incat poporul t\u00e4u s\u00e4 savar- drepti i multi au pierit in pustie, dar wawa necrezuta lui trecere prin mare, mania ta nu a tinut mult\u00e4 vreme. iar Egiptenii s\u00e4 dea peste o moarte Caci un om f\u00e4r\u00e4 vin\u00e4 a luat de- nhprasniciti. grab\u00e4 partea color vinovati, avand ea arme ale slujbei sale rugaciunea i t\u00e4- Fiinde\u00e4, fitiptura intreagit a fost pre- m\u00e2ia de imptticare, EA a statut impotriva f\u00e1cutiti in alatuirea ei, supunandu-se miniei tale i primejdiei mortii i-a pus deosebitelor tale porunci, pentru ca robii un cap\u00e4t, ar\u00e4tandu-se pe sine cb, este t\u00e4i s\u00e4 se pazea,sc5, nevat\u00e4mati. robul tau. Astfel un nor umbrea tabara ion; El a biruit multimea din apa care mai nainte era acolo, s'a nu cu t\u00e4ria trupului, nici cu puterea facut pamitint uscat, iar din Marea Rosie armelor, ci a supus cu cuvantul pe cel cale fart], de piediciti i campie cu pa- ce-i pedepsea i pomenind jufamintele jiste din valurile zbuciumate. facute pdrintilor i legama,ntul cu Ls- Si pe aici a trecut tot neamul Israil, rail. pe care II ocrotea mans, ta, i minunate lucruri a v\u00e4,zut. C\u00e4nd mortii, citizuti unii peste altii, ajunser\u00e4, gramezi, el a stat la mijloc, Si ca niste cai din pustia ierboasiti a potolit mania si a inchis pieirii calea ca niste miei care zburd\u00e4, ei te prea- care ducea spre coi vii. mitireau pe tine, Doamne, cel ce i-ai mantuit. C5,ci in vesmantul preotesc, lung pan& la glezne, era toat\u00e4, lumea, i numele Fiindc5, isi aduceau meren aminte slavite ale p\u00e4rintilor eran s\u00e4pate pe cele patru siruri de pietre scumpe, iar m\u00e4- de cele ce s'au fost intamplat in tara retia ta pe diadema de pe cap. pribegiei lor, cum p\u00e4mantul in locul altor viet\u00e4ti a scos la iveal\u00e4, tiuni, iar Inaintea acestor semne, Ingerul Nilul in loe de pesti a v\u00e4rsat o multime pieirii a contenit si s'a temut, caci singur\u00e4 de broaste. ispita mitiniei tale era destul\u00e4. Si mai pe urni\u00e4 au v\u00e4zut o noui 19. odritislire de 'Agri, eind, fiind purtati de poft\u00e4, au cerut mitincitiri desf\u00e4tate. Infelepciunea peclepse,vie pe Egipteni cu prilejul urmaririi Evreilor Mad treceau Si spre implinirea dorintei lor, nor prin Marea Ropie. de prepelite s'a ridicat dinspre mare; Insiti pedeapsa a venit peste cei 1. Ci o manic neindurat\u00e4 prigoneste pac\u00e4,tosi i nu fitirii, semnele preves- pe nelegiuiti pan\u00e4 la sfarsit, fiindca Dum- titoare ale puternicelor fulgere si au pititimit cu dreptate pentru r\u00e4utitile lor. 975","IISUS, F1UL LUI SIRAH, PROLOG Caci s'au purtat cu ura crancena numele cantecului, miicar c\u00e1 glasul ra- fat& cu cei streini. Unii n'au voit sit mane pururea, ceea ce se poate vedea primeascit pe trecatorii necunoscuti, dar cu mare limpezime, din rostul celor acestia au adus in robie pe streinii care petrecute. le fOcuserit bine. Jivinele de pe pamant se faceau i nu numai aceasta, ci mai este jivine de apt, iar cele ce innotau se mutau inca un lucru, cit adica aceia primeau pe pe pamant. cei straini cu dusmanie. Focul ardea in apa dincolo de Pe cand acestia au primit poporul puterea sa, iar apa \u00eei pierdes, insusirea tau cu bucurie, iar dup5, ce 1-au facut partas, la aceleasi drepturi ca i ei, 1-au ei de a stinge. asuprit cu cumplite necazuri. Flitcarile focului nu mai vatitmau Pentru care au fost pedepsiti cu carnea plapandelor dobitoace care umblau orbire, ca i aceia care dadeau naval& primprejur si nu topeau acea demancare la portile celui drept, c\u00e1nd, cuprinsi de intuneric nepatruns, citutau fiecare iesi- venita din cer, care semana cu ghiata rea portii. si se topea ca i ea. C5,ci stildile se schimbau intru Intru toate, Doamne, ai preamarit pe poporul tau si 1-ai fitcut de cinste sine, precum coardelc la aliiuta schimba nu 1-ai trecut cu vederea, ci in toat& vremea j in tot locul ai stat in preajma lui. CARTEA INTELEPCIUNII LUI IISUS, FIUL LUI SIRAH, SAU ECLESIASTICUL\\\" Prologul tamdcitorului Rugati sunteti s\u00e4 cititi cu bun& vointa i cu luare aminte i sa fiti cu Multe i mari invatitturi datu-s'au nouit prin lege i prin prooroci i prin pogoramant, acolo uncle, cu toata sargu- ceilalti scriitori, urmasii lor, pentru care inta pe care ne-am dat-o la talmacire, datori suntem sit preamarim pe Israil In stiinta i in intelepciunea lui. v\u00e4, vom parea ea n'am nimerit bine Ci, fiindca nu numai singuri cei ce unele ziceri. pot sit citeasca in limba ebraicii, cuvine-se Cdci ce s'a spus in limba ebraica, sa ajunga intelepti, datorie este ca iu- (lac& este talmacit inteo limb\u00e1 strainit bitorii de invatatura sa se poata face nu mai are aceeasi putere. folositori prin euvant i prin scriptura i nu numai aceasta carte, ci chiar celor din afara, nestiutori de limba legea i profetii i celelalte carti care mai aunt, arata destul de mari deosebiri ebraica. &Ind le citesti in limbs, de ob\u00e1rsie. Pentru acest cuvant, bunicul meu Ci eu ajungand in Egipt, in al Iisus, care se indeletnicise foarte mult cu cetania legii i a proorocilor i cu treizeci i optulea an al domniei regelui a celorlalte carti parintesti i care-si Evergetes i petrecand acolo in zilele castigase in aceste invataturi o imbel- lui, am giisit o mare scadere de invitta- sugata agerime, s'a simtit indemnat tura fat,a de cea din Iudeea. alcatuiasca o scriere despre cele privi- toare la invatatura si la intelepciune, Drept aceea, am socotit cit este Asa incitt cei dornici de stiinta, foarte de trebuintit ca eu insumi s\u00e1 aduc dupit ce vor pittrunde si cartea lui, sit poata sit propi\u00edseasca mai cu temei, in oarecare stradanie i sarguintit, in till- macirea acestei viata poruncita de lege. Jertfind multit veghe i invittatur5 In toat\u00e1 vremea, ca sa due talmlicirea data pana la capat i s'o dau in vileag pentru aceia care, trititori in Ora still- ina, sunt totusi volnici s\u00e1 invete i sunt 976","lISUS, FIUL LUI SIRAH, 1, 2 gata sa-si potriveascit viata dupa po- Cununa intelepciunii este temerea de Dumnezeu, inflorind fericirea i sa- run cile legii. natatea. 1. Domnul a vazut-o si a masurat-o. Stiinta i inteleaptit pricepere Domnul Obeirfia i urea n\u00c7elepeiunii. Intelepciu- trimite ca ploaia i ridica sus in cinste nea este Inca de Dumnezeu. pe cei ce stap\u00e1nesc intelepciunea. Toata intelepciunea vine de la Radacina intelepciunii este teme- Don:1'1u' i cu el este in veac. rea de Domnul i rammile ei lungime de zile. Nisipul m'AM si picaturile ploii zilele vesniciei, cine poate s\u00e0 le numere? Frica de Dumnezeu gonete pa- catele si cine ramane langa ea abate Inaltimea cerului si latimea pa- mania din cale. mantului i oceanul i intelepciunea, cine 22 Mitnia celui nedrept nu poat,e s'a poate s\u00e4 le cerceteze? taba indreptatire, c\u00e1ci iutimea maniei lui este insusi prapadul lui. Mai nainte dec\u00e1t toate s'a zidit intelepciunea i lumina mintii a fost Omul cel cu multa l'aclare se stitpaneste pana, la timpul potrivit, iar din vesnicie. (lupa aceea rasare veselia; Izvorul intelepciunii este cuv\u00e2ntul Pana, la timp prielnic el \u00eei ascunde lui Dumnezeu intru cele inalte, si cara- cuvintele tfi gura celor credinciosi va rile ei sunt poruncile cele vesnice. povesti despre cumintenia lui. Radacina intelepciunii cui s'a des- In vistieriile intelepciunii sunt coperit ? i tainicele ei puneri la cale pilde iscusite, dar celui pacatos temerea cine le-a cunoscut? de Dumnezeu i se pare uriciune. Stiinta intelepciunii cui s'a dat pe Poftesti intelepciune? Tine porun- cile i Domnul iti va da intelepciune. fata i bogatia mijloacelor ei cine a Caci intru temerea de Dumnezeu priceput-o ? stau intelepciunea i inviitatura, i phi- Unul este intelept, infricosat foarte, cute sunt lui credinta i blandetele. Domnul, cel ce vade in jiltul sau. Nu fli r\u00e4zvratit fata de temerea El a zidit intelepciunea i a vazut-o de Domnul si nu te apropia de el cu inima f arnica. si a masurat-o si a revarsat-o peste Nu te purta cu oamenii fatamic toate lucr\u00e1rile sale. la seama la ce-ti iese din gura. La toat\u00e4 faptura ea se afla dupit Nu te indita pe tine insuti, ca sa m'asura d\u00e4miciei sale si a harlizit-o nu cazi i sit te faci singur de \u00b0cara, celor ce-1 iubesc pe el. caci Domnul va descoperi cele ascunse ale tale si te va pr\u00e1busi in mijlocul Frica Domnului este marire lauda, i veselie i cununa de bucurie. fiindca, nu te-ai apropiat de frica Frica Domnului desfateaza mima Domnului i mima ti-a fost plina de si da veselie si voie 'puna i lungime de viclesug. zile. 2. Celui ce se teme de Domnul, la urma de tot bine-i va fi si in ziva Rabdarea in ispite. Ne\u00eddejdeu in Dum- sfarsitului situ va afla han. nezeu. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu i cu cei credinciosi ea se Fiul meu, daca te apropii s\u00e4 slu- formeazit o data, in s'aun' mamei. jesti Domnului, pregateste-ti sufletul Intre oameni s'a cuibarit pe te- pentru ispite. melie vesnicii i cu semintia lor ea va obladui f\u00e4ra sminteal\u00e4. Incordeaza mima ta i fii tare si nu te turbura in timpul .de res- Deplin\u00e1tatea intelepciunii este a se teme de Domnul si ea satura pe inte- triqte. lep0 din rodurile sale. Ea umple casa lor eu comori granarele lor cu roade. 977 62","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 3 Lipeste-te de Domnul si nu te 8. departa de el, ca s\u00e1 crasti mereu pina Datoria fiibor ceitre pdrin\u00c7i. Smerenia. la sfarsitul tau. Fiilor, ascultati de la mine care Primeste toate cite ti se intimplit este dreptul tatalui i purtati-v\u00e4 astfel ca s\u00e1 vi mintuiti, in felurimea smereniei tale fii indelung n'iba:ton Fiindca Domnul a hotarit ca tata.' si fie cinstit de feciori si a intarit seupra &id aurul se lamureste in foc fiilor puterea mamei. oamenii cei pl\u00e4cuti lui Dumnezeu in Cel ce cinsteste pe tata Ii rascum- cuptorul smereniei. para picatele, Nidajdueste in el si el te va ajuta, Si cel ce da cinste mamei sale sea- fi drepte ciririle tale si nitdajdueste mana cu cel ce aduna comori. intru el. Cel ce cinsteste pe tata bucura- Voi cei ce va temeti de Domnul, asteptati mila lui si nu va abateti, ea si se-va de copiii s\u00e4i i in ceasul rugaciunii nu cideti. sale el va fi ascultat. Voi cei ce v\u00e4, temeti de Domnul, Cel ce mareste pe tata va trai zile multe si cel ce Ltscult\u00e4, de Domnul va puneti-vii credinta in el si rasplata voastra odihni mima mamei sale. nu se va pierde. Cel ce se teme de Domnul cinsteste Voi cei ce va temeti de Domnul, pe tatil sau i slujeste ea unor stapini n\u00e4diijduiti in cele bune i in vesnica desatare si in indurare. pe coi ce 1-au nascut. Uitati-vi la randurile de oameni Cu fapta i cu euvantul cinsteste cele de demult i vedeti: cine a nadajduit pe tatil tau, ca bineouvantarea lui si In Domnul si a ramas de rusine ? Sau vin\u00e1 asupra ta. cine a staruit in frica Domnului si a fost p\u00e4r\u00e4sit ? Sau cine a chemat numele Caci binecuvanta.rea tatitlui inta- Domnului i l-a trecut cu vederea? reste casele fiilor, iar blestemul mamei le &trama pina in temelie. Fiindca Domnul este indurator milostiv \u00ec iarta pacatele i mantueste Nu cauta marire intru necinstea in vremas necazului. tatitlui tau, cid necinstea tat\u00e4lui nu-ti aduce m\u00e4rire. Vai de inimile fat.arnice i de slabanoage si de picitosul care Matirea omului vine din cinstea tatilui sau si o mama farsa cinste este umbla pe doui. drumuri. ocar\u00e4 pentru copii. Vai de mima f\u00e4ri vlag\u00e1, Fiule, sprijineste pe tatal tau la n'are nici o credint\u00e4, de aceea va dima- batr\u00e2nete i nu-1 mihni in viata lui. nes, fari adapost. Chiar daca mintea lui se va im- Vai voui color ce ati pierdut rab- putina, f ingaduitor i nu-1 dispretui, darea, caci ce yeti face cand vi va cerca cand esti in toata puterea ta. Domnul? Pentru ca purtarea milostiva ara- tata tatalui nu va fi uitatti si, in pofida Coi ce se tem de Domnul riman picatelor, casei tale fi va merge bine. credinciosi poruncilor lui i cei ce-1 iubesc In ziva de restriste Domnul va aduce aminte de tine i, ca ghiata se tin de caile lui. Cei ce se tem de Domnul cauta cand este o zi cald\u00e1, asa se vor topi pa-. catele tale. 86;4 fie placuti lui i coi ce-1 iubesc pe el Aidoma ca hulitorul de Dumnezeu se satura din legea lui. este cel ce nipusteste pe tata i bles- Cei ce se tem de Dornnul au inimile temat de Domnul este cel ce face zile pregatite pentru el si in fata lui smeresc sufletele lor. role mamei sale. Voim mai bine si cadem in Fiule, cu blandete sivirseste lu- nile Domnului si nu in m\u00e1inile oame- crurile tale si vei fi iubit de omul primit nilor, caci pe cal de mare este puterea lui, tot atit de mare este si indurarea de Dumnezeu. lui. 978","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 4 Cu al esti mai mare, Cu atit Rugiciunea celui necijit nu o le- smereste mai inult i vei afla bar ina,- pida si nu-ti intoarce fata ta de la intea Domnului. cel s\u00e4rac. Ci multi oameni mari i sliviti Nu-ti intoarce ochii de la cel ce sunt, dar tainele se descop\u00e1r celor sme- este in nevoie V nu da prilej omului riti; c\u00e4ci puterea Domnului este mara si te blesteme. si se pream\u00e1reste de citre cei smeriti. 05, rugiciunea celui ce te blestemi Ceea ce covirseste mintea ta, nu pe tine, intru amiriiciunea sufletului siu, ciuta, si ceea ce este mai presus de pu- tenle tale, nu iscodi. o va auzi cel ce 1-a ficut pe el. Cele ce s'au poruncit Ve, la acelea Fi-te iubit adunitrii i inaintea celui mai mare smereste capul tau. si te gandesti, cici de cele ascunse Pleac\u00e4 sixacului urechea ta i cu n'ai nici o nevoie. blindete riispunde la inchiniiciunea lui. Nu te apuca si iscodesti cele ce Scoate pe cel nipastuit din mina trec dincolo de indeletnicirile tale, cici celui ce-1 n5,pistueste V nu fi slab de inger c\u00e1nd hotirdsti dreptatea. V s'au aritat mai multe decit poate Fil celor orfani ca un tati, i ca si priceapi o minte \u00b0menease& ; un birbat pentru mama lor, i vei fi De vreme ce singura lor inchi- ca un fiu al Celui Proa Inalt V te va iubi pe tine mai mult decit mama ta. puire pe multi i-a inselat i relele so- cotinte au strimbat cugetele lor. Intelepciunea inalti pe fiii Vd V poartii de griji celor care o cauta. Inima indiriltnic5, va pati r5,u mai pe urm\u00e1, \u00e7i cel ce iubeste primejdia in Cel ce o iubeste iubeste viata, primejdie va pieri. cei ce se scoal\u00e1, pentru ea dis-de-dimi- mima impietrit\u00e4 se va impovira neatii se vor umplea de veselie. Cu dureri i cel paciitos va grim\u00e4di pa- cate peste pdcate. Cel ce o stapaneste va mosteni Nenorocirile nu lecuesc pe cel rire i oriunde va merge il va binecu- trufas, clici vliistarul riutitii s'a inri- vinta Domnul. dicinat in mima lui. Coi te o slujesc pe ea fac slujba Inima celui intelept ziboveste asu- Celui Sfant, si pe cei ce o iubesc, Dom- pra pildelor celor intelepti i dorinta nul Ii iubeste. omului cuminte este si &eme& o ureche ascultatoare. Cine ascultil de ea va judeca nea- Focul palphitor il stinge apa, iar ruurile i cel ce se apropie de ea va milostenia ispaseste picatele. s\u00e4l\u00e4lui fari grij\u00e4. Cel ce intoarce binefacerea pri- Cine are nadejde in ea are parte de mita se gindeste la cele ce vor fi pe ea V vor avea parte de ea V urmasii lui, urmil V la vreme de cidere el va afla sprijin. Fiindci la inceput umbli, cu el ou fa ta ascunsii V aduce asupra lui 4. spaimi i strimtorare si-1 chinueste cu invitatura sa, pina ce va prinde in- Milostenia. CtIt de mult tolose,ste intelep- credere in el si-1 va ispiti intru indrep- ciunea. tirile sale; 1. Fiule, si nu lipsesti pe cel sirac Apoi din nou vine la el pe cale de mijloacele de trai i ochii celor ne- dreapti umple de bucurie si-i voiasi s\u00e1 nu-i faci s\u00e1 astepte. pe fati cele ascunse ale sale, 2. Sufletul celui flim\u00e1nd s\u00e4 nu-1 in- lar daci, va riitici, ea il va pirisi tristezi i s'a nu amiriisti pe omul sirac si-1 va l\u00e1sa in m\u00e2inile pripidului. In si\u00edricia lui. Ia aminte la ce-ti aduce vremea 3. mima necijiti, nu o tulbura V nu fereste-te de riiu, i pentru credinta intarzia sii, dai celui lipsit. sufletului t\u00e4u si nu te rusinezi, Ciici este rusinare care aduce piad si este rusinare care aduce mi- rire i har. 979 82'","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 5, 6 Sit nu te uiti la fats, nimanui, Nu vantura la once vant si nu and e vorba de paguba sufletului tau, umbla pe once cale, caci asa face pit- si sa, nu-ti fie rusine, cand iti sta in catosul cel cu doll& limbi. fa ta primejdia c\u00e4derii tale. Fii statornic in cugetul tau si unul Nu opri cuvantul cand poi sa, sa fie cuvantul tau. mantuesti pe fratele tau si nu ascunde Fii grabnic la auzite, dar fii za- intelepciunea ta spre slay& desarta, bavnic and iti rostesti raspunsul. Fiindca intelepciunea se cunoaste Daca te pricepi, ritspunde aproapelui din cuvant i invatatura din ceea ce tau, iar de nu, pune-ti mitna, la gura. rosteste gura. M\u00e1rirea i necinstea sunt in ou- Nu grad impotriva adevarului, ci v\u00e2nt i limba omului 11 face s\u00e4 caza. te rusineaza, pentru neinvatatura ta. Sa nu-ti iasa nume de barfitor Nu-ti fie rusine a marturisi pa- si di nu viclenesti cu limba ta, caci catele i nu te sili impotriva curgerii precum pe fur il asteapta rusinea, tot Nu te supune omului nerod si nu asa o grea \u00b0card' pe cel ce are dui& limbi. maguli fata celui puternic. Nu pitatui nici in lucruri mari, Luptii-te pin& la moarte pentru nici in lucruri mici si din prieten nu te fa vrajmas, caci omul r\u00e4u are adeviir i Domnul Dumnezeui se va lupta parte de nume prost, de rusine si de pentru tine. cicala i asa este paciitosul care vorbeste Nu fi viteaz cand vorbesti molau i lenes and te apuci de lucru. cand asa, and asa. Nu fi ca un leu in casa ta i pre- 6. puelnic cu casnicii Despre prietenie. infetepciunea, mai Lund Sa nu fie mina ta Indus& la luat ea toate. stransit la dat. Nu te rasa purtat in voia patimiloi 5. tale, ca sa nu fii tarit de ele cu puterea Primejdiile bogdiei. Pcizeste-fi euvdntul. taurului, Nu te bizui in avutiile tale si sa Altfel vei prapacli frunzele tale si roadele tale le vei nimici i vei ajunge nu zici: i Am destule! \u00bb ca un lemn uscat. Nu te lua dup\u00e4 pofta ta i dupa, Sufletul cel ram duce la pieire pe cel ce II are i da prilej de batjocura otarirea ta, ca sit umbli in relele dorinte ale inimi.i tale. vraj masilor. Si s\u00e2 nu zici: e Cine-mi va porunci Graiul dulce inmulteste pe prieteni si limba cea bine graitoare sporeste bu- mie ?\u00bb, caci Domnul negresit te va pedepsi. nele inchinaciuni. Sa nu zici: Am paatuit. i ce Multi sa fie cei ce traiesc in pace mi s'a intamplat? caci Domnul este cu tine, dar sfetnicii t\u00e1i sa fie dinteo mie unul. indelung rabdator. In privinta ispasirii sa, nu fli Meg Dacrt-ti faci un prieten, fa-1 pu- n\u00e2ndu-1 la incercare si nu te increde fria, wind\/A s\u00e4 adaogi pi:teat peste pacat. degraba in el, S\u00e4 nu zici: Mila lui este mare, Caci este cate unul prieten pan& la o vreme, dar nu Him5,ne astfel va cur\u00e4ti multimea pacatelor mele \u00bb, ci la ziva necazului tau. el se afla mila, dar si mania, si mania lui st\u00e4 gata deasupra pftcatosilor. Si este prieten care se Intoarce in dusman i cearta dintre voi va da-o Nu intarzia a te intoarce la Domnul pe fata spre ocara ta. si nu amana din zi in zi, aci far& de Si mai este prieten, tovaras de veste va izbucni mania Domnului EA in mas\u00e9, si care nu va ramanea 'Aug& tine ziva r\u00e4spl\u00e4tirii vei fi dat pieirii. In ziva and vei fi nenorocit. Nu nadajdui In bogatiile adunate cu nedreptate, o\u00e4 nimio nu-ti vor folosi In ziva maniei. 980","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 7 Si cati vreme iji va merge bine, Asa bleat obezile ei vor ajunge el va fi fratele tau sufletesc si va vorbi pentru tine acoperem\u00e2nt puternic i Ian- Cu multa libertate cu cei din casa ta; turile ei vesmant de slava. Baca insit vei ajunge la fund, el Podoaba de aur poart\u00e1 pe capul va fi protivnicul tau i de la fata ta se situ j cordelele ei aunt din fire de por- va ascunde. fia. Departeaza-te de dusmanii tai cu pa& fat\u00e4, de prietenii tai. Ca intr'un vesm\u00e2nt slavit te vei imbaca inteinsa i cununa de bucurie Un prieten credincios este acope- 10 vei pune imprejurul tamplelor. rem\u00e2nt tare, si cel ce 1-a gasit a gasit o comoaa. Fiule, dad, te trage inima, vei do- bandi inv\u00e4tatura, i dad, sufletul tau e Nimio nu pretueste mai mult ca sarguincios iscusit, vei ajunge. un prieten credincios; nici un cantar nu poate s\u00e4-1 cantareasca. Daca iti va fi drag ea asculti, vei invata, si de vei pleca urechea ta, in- Un prieten credincios este leacul telept vei fi. vietii fA cei ce se tem de Domnul vor avea parte de el. Stai In tovaasia celor batrani aciuiaza-te l\u00e2ng\u00e1 ce! intelept. Cel ce se teme de Domnul va tine prietesugul situ, caci dup.& inima lui Ascult\u00e4 bucuros once cuvant care ales pe prieteni. preamitreste pe Dumnezeu i parabolele priceputilor sa nu-0 scape. Fiule, din tineretile tale alege-ti invatatura i vei avea parte de intelep- Dad, vezi un om cu multa pri- ciune pang, la caruntete. cepere, cerceteaza-I dis-de-dimineata, asa La fel cu cel ce ara i samani, apropie-te de ea i asteapta roadele ei incat piciorul tau s\u00e4, roada pragmile cele bune, 06:6 putin te vei osteni cu munca ei i din roadele ei vei manca usilor lui. Cugeta la poruncile Domnului degraba. Cat de grea este ea celor neinva- fie-ti gandul pururea la hoaririle lui. El va intari mima ta i intelep- tati i cel nepriceput nu st\u00e4rueste in- tru ea. ciunea pe care o poftesti iti va fi daruita. Ea este pentru el ca o piatrit 7. grea de incercare, de aceea nu va za- bovi ca s'o lepede. S faturi f,atreburi1,ei intniprejurdrae Caci intelepciunea este asa cum Nu face rele i nici un au nu te o arata numele si nu se da, pe fa ta la va prinde. multi. Departeaza de la tine ce este ne- Ascult\u00e4, fiule, i primeste invata- drept i nedreptatea se va abate de la tura mea i nu lepada sfatul meu, Si vara picioarele tale in obezile tine. Fiule, nu s\u00e4mina In brazdele ne- ei i gatul tau in lantul ei, Incovoaie umrtrul tau si o poara drepatii, ca BA, nu seceri de pe ele cu sapte parti mai mult. In care& si sit nu-ti fie greu de legit- turile ei. Nu cere de la Domnul sa-ti dea stapitnire, nici de la imparat sa-ti dea Apropie-te de ea din tot sufletul scaun slavit. tau i pazeste caile ei din toot& pu- terea ta. Nu te face pe tine drept inaintea Donmului si nu te aata ca esti lute- Tine-te de urmele ei i caut-o lept inaintea imp\u00e4zatului. ti se va aata, i cand vei fi stapan pe Nu te stradui sa fii judecator, ca nu cumva sEt te dovedesti fara putero ea, n'o litsa, s\u00e4, gonesti nedreptatile i ca nu cumva Caci mai pe urma vei afla In ea s\u00e4, te sfiesti de fata celui puternio s\u00e4 dai de sminteal\u00e4 dreptatea ta. odihnit i se va preface pentru tine In Nu te pune In pricina cu obqtia bucurie; cetatii i nu te amesteca 1n glouta.","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 8 Nu giindi o\u00e0 poi nepedepsit ea, Dac\u00e4 ai dat de o sotie dup5, mima te legi de dou\u00e4, ori cu p\u00e1catul, fiindcit ta, nu o alunga, dar cu una care-ti este si de intilia datit nu vei ritm\u00e4nea urit\u00e4, nu-ti lega capul. Cinsteste pe tat-II t\u00e4u din toatit nepedepsit. Mima ta EA nu uita de durerile mamei S\u00e0 nu zici: Domnul va eituta la tale. Aduli aminte ca, prin ei te-ai multimea darurilor mele i cand le voi aduce Dumnezeului Prea Inalt, el le va niscut pe lume i cum ai putea sa, le dai inapoi ceea ce ei ti-au dat primi Teme-te de Domnul din toat\u00e4 Mima ta i cinsteste foarte pe preotii Nu fi slab in credinta, c\u00e4nd te Din toatit puterea ta iubeste pe rogi i nu trece cu vederea s\u00e4, faci mi- fi\u00edcittorul t\u00e4u i pe slujitorii s\u00e4i sit nu-i lostenii. p\u00e4r\u00e4isesti. Nu rlde de omul cu suflet Terne-te de Domnul i da, preotului partea lui precum ti am\u00e4trit, citci Dumnezeu este eel ce eme- s'a poruncit: pima, EA parte din jertfet pentru pitcat i oldul legiinat i pEi- rete i cel ce inalt\u00e4. noitsele prea sfinte i p5,rga preoteasei. lar celui s\u00e4rac intinde-i mitna ta, Nu fituri minciuni impotriva fra- ca sa, fie desitv\u00e4rsitii binecuviintarea ta. telui titu si nu le fituri nici impotriva Da din toata, mima celor ce sunt prietenului tau. In viata, i fati de cei morti nu opri Nu-ti \u00eeng\u00e0dui nici o minciunii, darul aducerii aminte. deprinderea cu minciuna nu este bun5,. Nu te intoarce de la cei ce pl\u00e4ng pl\u00e4ngi si tu cu cei greu intristati. Nu fi limbut in tov\u00e4r\u00e4tsia celor Nu te lenevi s\u00e4 cercetezi pe coi bittrtini si nu poftori cuvintul in ruga.- bolnavi, fiindcit pentru unele ea acestea ciunea ta. fi-vei iubit de Dumnezeu In toate faptele tale adu-ti aminte Sit nu uritsti muncile cele din de sflirsitul titu si in veac nu vei pa,cittui. greu i lucrarea p\u00e4imantului cos, or\u00e4n- duit\u00e4, de Cel Prea Inalt. Cum a treliesti in mijlocul oamenilor. Nu te pune in rand in grimada Nu te prici cu eel puternic, ca nu piicittosilor; aduli aminte c\u00e1 mania nu cumva sii, cazi in mitinile lui. va z\u00e4tbovi. Nu te prici cu omul bogat, ca nu Smereste foarte sufletul t\u00e4,u, ca.ci cumva s\u00e4 pun\u00e4, in cump\u00e4nit impotriva ta aurul lu\u00ed; fiindca, pe multi i-a pierdut focul i viermii sunt pedepasa celui ne- aurul EfiL chiar inimile impazatilor le-a credincios. plecat. S\u00e4, nu dai in schimb pe prieten Nu te sf\u00e4di cu omul limbut si nu Cu nici o comoarit, nici pe fratele eel gr\u00e1m\u00e1di lerane peste focul lui. bun pentru aurul Ofirului. Nu sta de glume cu omul r\u00e4u cres- Nu te intoarce de la sotia lute- leapti i bun\u00e4, ciici harul ei este mai cut, ca sit nu ajung\u00e4, de ocar\u00e4 stra,mosii VAL de pret dee\u00e4t aurul. Nu infrunta pe omul care se lea- Nu schingiui pe robul care lu- p\u00e4d\u00e1 de pa,cat, ci aduli aminte ea, sun- tem toti vrednici de pedeaps\u00e4. creazit cu tragere de inimit, nici pe sim- briasul care te slujeste cu credint\u00e4. S\u00e4 nu necinstesti pe om la bitrit- netele lui, ca, i dintre noi imbittritnese. Pe sluga inteleaptit s'o iubeascii, sufletul t\u00e4.0 i sit n'o lasi pururea in Nu te bucura de moartea nimanui, adu-ti aminte cI. toti murim. robie. Dacii ai vite de emit, poartii-le de grij\u00e4, i dac\u00e1 iti sunt de folos, s\u00e4. man& la tine. Dac\u00e4 ai feciori, d\u00e4-le bunit ere- stere si din pruncie incovoaie grumajii lor. Dacit ai fete, ai grij\u00e4t de trupul lor i nu te arita e\u00e4tre ele cu fata vesel\u00e4. Maxitit pe fata ta i ai settpat de o mare griji, ins& dit-o dupit un b\u00e4rbat priceput. 982","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 9 Nu trece cu vederea cuvintele in- S'a nu fii adesea cu femeia cantit- teleptilor, ci indeletnice\u00a7te-te cu pildele reat\u00e4, ca nu cumva si te prinzi cu me- lor. Citei de la ei vei lua invitt\u00e1tura \u00a7te\u00a7ugurile ei. cum ea, sluje\u00a7ti pe cei mai mari. Nu te uita la fecioarg, ca nu cumva Nu dispretui cele ce au spus bg- sg, te sminte\u00a7ti intru frumusetea ei. tranii, pentru ea i ei au invittat de la Se: nu dai desfranatelor sufletul parintii lor. C\u00e1ci de la ei vei invata tau, ca s\u00e0, nu-ti pierzi mo\u00a7tenirea ta. intelepeiunea, ca s\u00e1 dai riispunsul cu- Nu casca gura pe ulitele cetittii venit in ceasul de nevoie. 0 nu hoinitri prin locurile ei pustii. Intoarce-ti ochiul tau de la femeia Nu atata cgrbunii piteitosului, ca frumoas\u00e1 0 nu te uita, la frumusetea sit nu iei \u00a7i tu foe de la vgpaia focului lui. stating. Cu frumusetea femeii multi s'au in\u00a7elat 0 din aceasta patima se aprinde Nu te pune in proptit cu mojicul ca un foc. care te ocarg\u00a7te, ca sa nu stea pan- deaseg, toate vorbele. Nu te a\u00a7eza niciodatit litng5, o fe- meie mgritat\u00e1 \u00a7i nu te apuca cu ea sg, Nu da cu imprumut celui ce este te intreci la bitute, ca nu cumva Mima mai putemic dealt tine, iar dad, i-ai ta sg, incline cittre ea \u00a7i intru patima imprumutat ceva, socote\u00a7te imprumutul ta si nu fil tarn la pieire. ca pierdut. Nu pgriisi pe prietenul cel vechi, c\u00e1ci cel nou nu este asemenea lui. Ca Nu chez5,\u00a7ui peste putere-a ta, iar vinul cel nou este prietenul cel nou; dam& ti-ai dat chezg\u00a7ia, fil cu grijit de se va invechi, Il vei bea cu ve- va trebui sit plate\u00a7ti. Belie. Nu fi in pricing cu judeciitorul, did judecata va ie\u00a7i tinand seam& de Nu ravni mgrirea plicatosului, cgoi nu \u00a7tii care va fi sfg,r\u00a7itul lui. el. Nu impartg,0 pacerile nelegiuitilor, Si nu porne\u00a7ti la drum cu un om nechibzuit, ca sit nu-ti cadii povarg, cad adu-ti aminte eit nu vor ramanea ne- el va face toate dup\u00e4 cum Ii tuna, prin pedepsiti pang, la moarte. cap 0 vei pieri impreung cu nebunia Stg,i departe de omul care are putinta sit te ucidit, ca sg, nu tritie\u00a7ti lui. In fric5, de moarte, iar &tea te apropii de el pize\u00a7te-te de once gre\u00a7alg ca Nu intra in galeeavg cu omul n'aib5, cuvant ridice viata. abra \u00a7 s\u00e4 nu mergi cu el prin de\u00a7erte socotealg c\u00e9. umbli in mijlocul laturilor locuri, cgci a varsa sang) este pentru ca pg,\u00a7e\u00a7ti pe mucha zidurilor ce- el nimica toat\u00e4, 0 te va ucide acolo unde nu va fi nimeni ca sit-ti vie in- Cearci, dupg, putere, pe cei din teajutor. preajma ta i cu cei intelepti te sta- Nu sta la stet cu cel nebun, crtei tue*. nu poate ting gura. Stai de vorba, cu coi intelepti Fat& cu un om strain sit nu faci tot euvantul tau sg, fie despre legea nimio care trebue sg, fainting% ascuns, Celui Prea Inalt. di nu fotii ce se va intampla. Oamenii cei drepti sg, fie tovargqii Nu-ti da pe fatit Mima ta ori\u00a7icui, titi de mesa i intru frica Doranului ea sg, nu ai proastit multumit\u00e4. fie slava ta. 9. M\u00e1na me\u00a7terilor face de laudg lu- crul cel me\u00a7te\u00a7ugit, precum carmuitorul Pravila cea band and e vorba de lemei. poporului se adevere\u00a7te intelept din vor- birea sa. Nu fi gelos de sotia care este la sanul tg,u, ca sg, n'o inveti, impotriva De spaimg este in cetatea sa cel ta, o invg,tiiturg, rea. cu gura mare, iar cel ce este fir& tram In vorba lui se face urit de told. Sg, nu dai femeii tot sufletul tgu, ca sg, nu infrunte puterea ta. Nu te intalni cu femeia destranatit, ea sit nu cazi in laturile ei. 983","M'ETS, FIUL LUI SIRAFI, 10 10. 115,dacinile neamurilor trufase le-a Lauda staptinirii infelepte. Des pre ferirea smuls Domnul i a rasadit in locul lor de semetie. Set' nu se necinsteasch sefracul pe cei smeriti. cel drept. nici s\u00e1 se skiveascci bogatul cel Domnul a rasturnat tarile nea- Stapanitorul intelept indrumeaza bine pe poporul sau i conducerea omului murilor i le-a nimicit pana, in p5,mant, priceput este cu t'una randuiala. la temelii; Dupa cum este judecatorul popo- Le-a maturat si a ucis pe locui- rului, asa sunt i dregatorii lui. si cum toril lor i a starpit de pe pamant po- esto mai marele cetatii, asa sunt i cei ce locuesc inteinsa. menirea lor. Imparatul rara randuiala prapiideste Trufia nu este harazit5, oamenilor, pe poporul sau, dar cetatea sporeste prin nici urgia m\u00e2niei color ce se naso din intelepciunea principilor ei. femei. Stapanirea pamantului este in mana Care este neamul vrednic de cinste ? Domnului si el ridic\u00e4, la timpul po- trivit, pe acela care-i este de folos. Neamul omenesc. Care este neamul vred- nic de cinste ? Neamul care se teme de Izbanda, in viata unui om, este in mana Domnului i Domnul este cel Dumnezeu. Care este neamul Lira de ce pune marirea sa pe fruntea stapa'ni- ciaste? Tot neamul omenesc. Care este neamul fara, de cinste ? Neamul celor torului. ce calca poruncile Donanului. Pentru nici o nedreptate 8\u00e4 nu te In mijlocul fratilor, stapanitorul manii pe aproapele tau si nimio sa nu lor st5, in cinste, iar inaintea Domnului, faci cu patim\u00e4 i cu nechibzuinta. coi ce se tem de Domnul. Urita este inaintea Domnului Lauda celui bogat si a celui ein- stit, ea si a celui s'arao, este frica Dom- inaintea oamenilor trufia i atat fat\u00e1 de nului. Dumnezeu cat i fat\u00e4 de camera ea Nu este drept s\u00e4 batjocoresti pe este pacatul nedreptatii. saracul cel intelept si nu se cuvine 85, dai cinste celui pacatos. Imparatia trece de la un popor la alt popor, din pricina nedreptatii, a Cei mari, dregatorii, principii, sunt semetiei i a lacomiei de avutii. preamariti, dar nici unul dintre ei nu Pentru ce se trufeste cel ce este este mai mare decat cel ce se teme de numai pulbere tsi cenus\u00e4, cand, in viata fiind, el le leapada mereu dird\u00e4untrul Domnul. sau ? Pe robul intelept il vor sluji oa- menii liberi i barbatul cuminte nu va 0 boala usoaril: doftorul o ia in carti cand este dojenit. gluma i totusi imp\u00e4ratul de ast\u00e4zi va muri maine. Nu face pe filozoful cand nu mun- lar dac5, omul moare, mostenirea cesti nimio si nu te lauda cand esti la lui sunt: serpi i jivine i viermi. stramtoare. Inceputul trufiei omului este a Mai de lauda este cel ce lucreazi pir\u00e1si pe Dumnezeu i a-mi intoarce mima de la cel ce 1-a f5.cut. are prisos intru toate, deciit cel ce se l\u00e4udandu-se, iar paine nu are. Inceputul pacatului este trufia cel ce starueste intru ea este ca si cand Fiule, cinsteste sufletul tau cu i-ar plena uriciune. Pentru aceea Dom- smerenia ta Efi da-i cinstea care i se nul trimite certari minunate i d\u00e4,ram\u00e4 de istov pe vinovati. cuvine. Caci pe omul care pacatueste im- Jilturile celor mari le-a surpat Domnul si a pus in locul lor pe cei potriva sufletului 85.u, cine il va socoti drept i cine va cinsti pe cel ce-si face blajini, de ocarit viata, sa? Este cate un s\u00e4rac pe care lumea il cinsteste pentru invatatura lui pe cand bogatul este cinstit pentru bogiltia lui. Cel ce este de cinste in saracie, cu cat mai mult ar fi de ciaste daca' 984","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 11 ar ajunge bogat? Iar cel care e dispre- Cele bune si cele rele, viata tuit, bogat fiind, cu cat ar fi mai mult, (lac& ar ajunge sitrac ? moartea, saracia i avutia sunt de la 11. Dornnul. Ca lumina soarelui, infelepciunea toate le Darul Domnului ramane la cei lcimurefte fi bine le statornice\u00a7te. binecredincioai E;1i bunavointa lui &it pu- rurea fericire. Intelepciunea celui smerit capul lui vi-1 pune sa, aadit infra cei Este cate un om care se imbo- marl. gateate tot iconomisind i chirnogindu-se, Sa nu lauzi pe om pentru frumu- dar iat\u00e1 care este parten rasplatii lui: setea lui i sa nu te scarbeati de om Clind e gata ea zica: Aflat-am pentru chipul lui. odihda i acum voi m\u00e2nca din bunatil- Mic\u00e2 este albina intre zburatoare, tile mele \u00bb, tocmai atunci el nu atie cata dar rodul muncii ei este fruntea a tot ce este dulce. vreme va mai trece al va rasa toate acestea altora si va muri. SO, nu te lauzi cu hainele cu care eati imbracat al in ziva m\u00e4ririi sir; Ramai intru chemarea ta i petrece intru ea ai imbatrineste la lucrul tau. nu te trufeati, fiindca lucrurile Domnului Nu te mira de faptele celui pi- sunt minunate i lucraren sa fat& de catos, pune-ti nildejdea in Domnul oameni este ascunsa. stitrueate intru osteneala ta, caci lesne Multi tirani s'au piabuait la pa- este inaintea Domnului ca intr'o clip& FA mint, iar ce] la care nu se g\u00e1ndea, ni- meni a purtat diadema. Thai, de veste sa imbogateasca pe cel Multi oameni puternici au ajuns sarac. la mare \u00b0car& i oameni slitviti au fost Binecuv\u00e2ntarea Domnului este dati in mainile altora. plata celui cucernic i Domnul, in ceasul Nu hull pan& ce n'ai cercetat cu grabnic, d\u00e4 floare binecuvantarii sale. deamaruntul; mai intai vezi i cearca t}i pe urrra dojeneate. SA nu zici: \u00ab Ce-mi mai lipseate mie si de ce bunatati mai am eu nevoie Nu da nici un raspuns pana ce n'ai de acum inainte?* ascultat a'r nu-i t\u00e0ia nimnui iruI cu- vintelor. Sit nu zici: \u00ab Am de toate indeajuns, Nu te certa pentru lucrul care nu-ti al ce nenorocire ponte sit dea peste mine ? * este de folos al la judecata celor paca- In ziva ferichii nenorocirea este toai nu sta cu ei alaturi. uitata, iar o zi de nenorocire face ui- Mule, nu te amesteca in prea tat& toata fericirea, multe treburi, caci, daca te rtpuci de prea Caci uaor este inaintea Domnului multe nu vei riimanea far& vinit i ciao& sa dea omului in ziva cea din urmft, alergi dupa ele, nu le vei prinde iar \u00b0and dupa faptele sale. vei vrea s\u00e1 fugi de ele, nu vei scapa. Vremea de restriate aduce uitarea Este cate un om care se osteneste desfittarilor 0, la sfaraitul vietli, se dez- valuesc faptele omului. munceate greu a'r se sargueste, dar cu Sit nu zici despre nimeni, mai atat mai mult el e gol de once inainte de moart,ea lui, di este fericit, cad deabia in cea,sul lui cel din urma spor. cunoaatem soarta omului. Este citte un slabanog Ma, de Sa nu aduci pe oriaicine in casa ajutor, lipsit de put,ere i impovarat de ta, fiindca, multe sunt meateaugirile celui &trade, ins& ochii Domnului au cautat viclean. la el cu bine ai l-au ridicat din sme- renia lui, Ca o potarniche inchisa, in coa- nita, ca sa momeascit alte potarnichi, i au inaltat capul lui, i multi asa este mima trufaaului, i ca o iscoada s'au mirat de el. cerceteaza locurile slabe, i preface cu viclenie riul in bine asupra celor mai frumoase virtuti arunca, .cu noroi.","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 12, 13 Precum dinteo sctinteie de foc se locul tau. Nu-i face loe sa stea la dreapta inteteste jarul. tot atja i omul nelegiuit ta, ca nu cumva s\u00e1 incerce s\u00e1 ja locul p\u00e2nde\u00e9te sa verse sange. tau, rip inat la urma tu, dandu-ti seama Fere\u00e9te-te de cel viclean, caci el de dreptatea sfaturilor mele, sa, nu-ti iscode\u00e9te cele rele, ea nu cumva sa te aduci aminte cu suparare de cuvintele minjeascii i sa nu te mai poti sterge niciodat\u00e4. mele. Dad: salit\u00e9lue\u00e9ti la tine pe cel Cui Ii este milli de descantatorul strain, el va turbura calea vietii tale pe care I-a muscat sarpele si de toti cei ce umbl\u00e4 s\u00e1 imblanzeasca fiarele ? s't te va indep\u00e4rta de casnicii Tot asa este cu cel ce leaga to- 12. varasie cu omul pacatos si care se face partas cu pkatele lui. Fit bine celor cucernici. Paza fag de cei Cali vreme tie-ti rrterge bine, nu ce ne du\u00a7nu\u00efnesc. se va da pe fatii; dac\u00e1 ins& te potic- nesti, va arunca fraul la o parte. 1. Daci faci binele, sa \u00e9tii cui 11 faci, ca sa tragi nadejde de pe urma bunatatii Dusmanul are pe buze miere, Irma tale. In mima lui ii face planul cum sa. te 2. Fa bine celui cucernie i vei gasi raspl\u00e1tire, dac\u00e1 nu de la el, de la Cel riistoarne in prapastie. Din ochi el yars\u00e1 lacrami, daca-i vine bine, el nu va Prem. Inalt. putea sa. se sature cu tot sangele tau. 3. Nu face fapta buna acela care mi- Daca d\u00e1 vre o nenorocire peste lue\u00e9te pe nelegiuit i darnicia lui n'are tine, il vei gasi pe el aci langa tine, nici un har. sub euvant ca. Bate e\u00e4 te ajute, iti va da branci ea cazi; 4. Da celui cucernic, Irma nu ajuta Si va clatina din cap, si-si va freca pe pacatos. rnainile i, vorbind multe si de toate, 5. Fb: bine celui umilit, dar nu fi se va schimba la fat& darnic cu cel nelegiuit. Popre\u00e9te-i mij- loacele de trai EA nu i le da. ea sa nu 13. ajunga cu ele mai puternic cleat tine, caci, in once bine Ii vei fa,ce, vei g\u00e1si Fii Cu mare luare ami nte cad te intane,sti pentru tine faut\u00e4ti indoite, cu cei tari i mari. 6. Fiindca, insusi Cel Prea Inalt urit\u00e9te Cel ce se atinge de smoala se man- pe cei pactitosi i d\u00e1 rasplata cuvenita jeste \u00e9i cine se intovaraseste cu cel celor necredinciosi. trufas ajunge s\u00e14 semene. 7. Da celui bun, dar nu ajuta pe cel Nu richea in spinare o povara, mai mare decal poi sa. duci, i cu cel mai pacatos. puternic decat tine si cu cel mai bogat 8. Prietenul nu poi sa-1 cunosti atunci nu intra in cardaqie. Cum se va Into- cand e\u00e9ti fericit, iar du\u00e9manul nu fa- v\u00e1r\u00e1i de plimant cu ciildarea,? mine ascuns atunci ca,nd eati nenorocit. darea, va izbi oala i oala se va sparge. 9. Gaud ii merge bine omului, vrajmasii Bogatul face o stramb\u00e4tate FA tot sunt in intristare, iar ciind Ii merge rim, el este manios. Cel sarao a inghitit ne- dreptatea 41.1 el se nag& de ierfaciune. chiar i prietenul se fere\u00e9te de el. 10. Nu te increde in dusmanul tau Catii, vreme Ii vei fi de folos, se va sluji de tine, dar de vei ajunge in niciodata, caci. precum cocleste arama. nevoie. te va napusti. tot asa i rautatea lui. Dacii ai vre-o avere, se va vari In viaja ta 0 te va saraei, far& ca 11. Chiar cand se aratii smerit i umbra pese de tine. incovoindu-se, fii cu ochii atintiti asupra Daca are nevoie de tine, te va lui i paze\u00e9te-te de el. F\u00e4 fata de el amagi eu fel de fel de vorbe si-ti va ca unul care sterge mereu oglinda surade vefonie EA te va incarea de nidejde, vei cunoaste c\u00e1 n'a lepadat toata, rugina. 12. Nu-I pune s\u00e1 ste,a Mg\u00e1 tine, ea ea nu te dea laoparte i ea se aseze in 086","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 14 ni va vorbi frumos Eji te va intreba: C\u00e2nd vorbeete chiaburul, toti tac Iti trebue ceva? din gura, iar cuvantarea lui este in5,1- Si te va amen i cu ospetele lui, tata, cu laude, pana, la nori; dac\u00e0 vor- pan5, ce-ti va goli punga de doug-trei beete nevoiaeul, ceilalti se intreaba: ori i mai pe urm5, va rade de tine. Cine-i asta? s; iar daca' se poticneete, Dup5, aceea, cand te va vedea, te va 11 arung, la p5,mant. da laoparte ei va da din cap in fata Ja aminte 85, nu fil pacalit i ea Bur\u00e1 este avutia la cel ce esto nu dai de rusine, cand ti-e lumen mai fi-1,ra de picat i rea este gracia In gura draga. celui f\u00e4ra cucernicie. Cand te chiama cel puternic, fa-te Conetiinte, omului schimba fata ca ei cum te-ai Len i cu atta mai mult lui, ori in bine, ori in fax. te va cherna. Fata cea vesela este semn c5, Nu te vari in el, ca sa nu inima petrece iutru cele bune, dar cau- tarea intelepciunii cera ostenitoare dat afarii nici nu sta prea departe, ca taie de cap. s'a nu fii dat 14. Nu vorbi cu el cum ai vorbi cu unul de teapa ta o nu te increde in Cum ad ne folosim de bunurile vremelnice. multimea cuvintelor lui, caci, prin bel- Fericit este cel ce cauta infelepciune. eugul lui de vorbe, el te va ispiti glumind i sur\u00e1zand iti va scotoci su- Fericit este barbatul care nu pii- c5,tueete cu gura sa si nu este chinuit fletul. de chinul pacatului. Tiranul arunea vorbe de mara Fericit este cel pe care nu-1 osan- nu eruta pe nimeni i teso zavistii im- deete cugetul s\u00e4usi care n'a c5,zut dintru potriva multora. niidejdea sa. P5,zeete-te i ja seama cu Pentru omul cirpiinos averea nu e bun\u00e4 la nimia, i omul pizmataret ce nicie, fiindca umbli pe marginen pritpastiei. intelege din banii sal? Once fiin\u00e0 iubeete pe semenul Cine strange avere, rabdand de ei ei tot omul pe cel ce-i st\u00e1 aproape. foame, str\u00e2nge pentru altii i cu bunti- tatile lui altii se vor desflita. Toati faptura se insoteete cu cel de soiul ei i omul se va insoti ou cine Gel ce este rau pentru el insusi, fi seam\u00e4n\u00e1. cui va fi bun ? El nu se va bucura de avutia sa. Cum poate s\u00e0 se intov5,raseasca lupul cu mielul? Si tot aea este cel pa- Nimeni nu este mai rau decat cel catos fat\u00e1, de cel cucernic. cel ce se chirnogeete pe sine insusi aceasta este riispliitirea rautatii lui. Ce pace o sil aibit Mena cu &Lucio ? Chiar cand face vre-un bine, il face Si ce pace o s'a aiba bogataeul cu cel din uitare, iar mai pe urma Sei da arama sine? pe f ata. Asinii s\u00e2lbatici, in pustie, sunt Rau este cel ce pizmueste cu ochii intoarce fata f}.1 dispretueste pe cei vinatul leilor, aeijderea s\u00e4racii sunt prada celor bogati. ce-1 roaga. Ochiul zgarcitului nu se multumeete Dup5, cum smerenia este urit5, pentru cel trufas, tot aea urit este cel cu partea pe care o are ei blestemata calic in ochii celui cu avere. de zgarcenie usuca sufletul. C5,nd se chaina' bogatul. sar prie- Ochiul cel ritu i pizmittaret se tenii ei-1 propte,sc; cand se clatin5, lipseete de paine o se caliceete chiar la gracul, toti il imbrancesc. masa sa. Cand vorbeete un bogatas. multime Fiule, f\u00e04i bine tie insuti c\u00e2t vei sunt cei ce Il incuviinteaz5,; dei a vorbit putea i adu Domnului prinoase vred- n5,zdr5,v5,nii, totusi Ii dau dreptate. Daca ins5, vorbeete un gr\u00e2ntoc, toti fi &ese nice. cusur. El a vorbit intelepteete, dar in- telepciune,a lui n'are gutare. 987","IISUS, FIUL LUI SIRAH, 15 Adu-ti aminte c\u00e4 moartea nu zit,- Si-1 va intampina ca o mama, i ca boveste i ea zapisul naortii nu ti-a fost o mireasa Il va prinii. destainuit. Hritni-l-va cu painea intelegerii Mai nainte de a muri, fit bine prie- cu apa intelepciunii ii va potoli setea. tenului i dupit, puterile tale intinde Rezems,se-va intru ea si nu se va mana i darueste-i. clinti, tine-se-va de ea ts'i nu va da de Nu lass, nici o zi buna s\u00e2 piara rusine. fara folos i partea ta din bucuria cuvi- Si-1 va Malta pe cl mai mult decat incioasa sit nu te treacit. pe sotii lui va deschide gura in inij- Nu vei rasa oare altuia roada locul adunarii. necazurilor tale i trudnica ta agonisita Desfatare i cununa de bucurie va nu va fi impartit\u00e0 prin sorti? afla i nume nemuritor va fi partea lui Da i ia i imbuneaza sufletul tau, de mostenire. caci in Seol nu este de cautat nici o Oamenii cei nebuni nu vor stapani intelepciunea i cei n\u00e2r\u00e4vii pacatului nu desfatare. vor vedea-o. Once fapturii se invecheste ca un Ea std departe de trufie i cei min- pesmant, cad aceasta este sentina cea cinosi nu-i vor pomeni numele. vin veac: cu moarte vei muri! Lauda Domnului nu sta., bine in Precum frunzele ce creso pe co- gura pacatosului, cd nu i s'a taimis lui pacul plin de frunze, unele se scuturit, de la Domnul, altele nasc la loo, tot asa este cu nee, murile carnii si ale sangelui: unul moare Pentru od intru intelepciune va fi altul se naste. graitit lauda i ea va fi bine placuta Orice lucre stricacios se sfarseste Domnului. cel ce l-a lucrat se duce cu lucrul Sit nu zici: Pela Doinnul vine Fericit este barbatul care se sta.- pacatul care m'a indepartat de el \u00bb, caci dueste dupit intelepciune si care 'isi face socotelile cu patrundere, ceea ce el urliste, nici nu sitvarseste. Sit nu zici: \u00ab El m'a dus in rata- Care indrepteaza cugetul situ spre caile intelepciunii i care-si framanta cire \u00bb, caci lui nu-i trebueste omul pa- mintea cu tainele ei, catos. Merga'nd in urma ei ca o iscoada ispitindu-i potecile. Once nelegiuire este uritit Dom- nului si el nu ingadue sa se apropie de El piindeste cu ochiul la ferestrele cei ce se tem de el. ei i trage cu urechea la usile ei; El dintru inceput a facut pe orn El se sitlaslueste in vecinittatea si 1-a liisat in mana sfatului din el casei ei si-si bate thrusii in peretii ei; insusi. El isi intinde cortul langa ea si poposeste la popasul fericirilor; De vrei, pazeste poruncile; i ca ea fii credincios std la buns, ta alegere. Pus-a inaintea ta foc i spa; incotro ii va fi voia, poti s\u00e4 intinzi El \u00eei aseaza pe fi\u00fc sai sub acope-. mama ta. remantul ei i se ad\u00e4posteste sub ramu- rile ei! Inaintea oamenilor stau viata moartea si pe care omul va pofti-o aceea Si la umbra ei, ferit va fi de i se va da. arsiti j intru slava ei se va odihni. Cad mare este intelepciunea Dom- nului, vajnic este el intru putere 15. toate lucrurile el le vede! i ochii lui stau atintiti spre Cum 8c1 c4tigeim intelepciunea. Liberia- cei ce se tem de el si el cunoaste toate tea omului. faptele omului. 1. Asa va face cel ce se teme de Domnul Si nimanui n'a poruncit ad tra- si cel ce tine legea va ayea parte de into- iasca paganeste i nimitnui nu i-a inga- lepciune. duit BA pacatuiasca. 988"]
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
- 209
- 210
- 211
- 212
- 213
- 214
- 215
- 216
- 217
- 218
- 219
- 220
- 221
- 222
- 223
- 224
- 225
- 226
- 227
- 228
- 229
- 230
- 231
- 232
- 233
- 234
- 235
- 236
- 237
- 238
- 239
- 240
- 241
- 242
- 243
- 244
- 245
- 246
- 247
- 248
- 249
- 250
- 251
- 252
- 253
- 254
- 255
- 256
- 257
- 258
- 259
- 260
- 261
- 262
- 263
- 264
- 265
- 266
- 267
- 268
- 269
- 270
- 271
- 272
- 273
- 274
- 275
- 276
- 277
- 278
- 279
- 280
- 281
- 282
- 283
- 284
- 285
- 286
- 287
- 288
- 289
- 290
- 291
- 292
- 293
- 294
- 295
- 296
- 297
- 298
- 299
- 300
- 301
- 302
- 303
- 304
- 305
- 306
- 307
- 308
- 309
- 310
- 311
- 312
- 313
- 314
- 315
- 316
- 317
- 318
- 319
- 320
- 321
- 322
- 323
- 324
- 325
- 326
- 327
- 328
- 329
- 330
- 331
- 332
- 333
- 334
- 335
- 336
- 337
- 338
- 339
- 340
- 341
- 342
- 343
- 344
- 345
- 346
- 347
- 348
- 349
- 350
- 351
- 352
- 353
- 354
- 355
- 356
- 357
- 358
- 359
- 360
- 361
- 362
- 363
- 364
- 365
- 366
- 367
- 368
- 369
- 370
- 371
- 372
- 373
- 374
- 375
- 376
- 377
- 378
- 379
- 380
- 381
- 382
- 383
- 384
- 385
- 386
- 387
- 388
- 389
- 390
- 391
- 392
- 393
- 394
- 395
- 396
- 397
- 398
- 399
- 400
- 401
- 402
- 403
- 404
- 405
- 406
- 407
- 408
- 409
- 410
- 411
- 412
- 413
- 414
- 415
- 416
- 417
- 418
- 419
- 420
- 421
- 422
- 423
- 424
- 425
- 426
- 427
- 428
- 429
- 430
- 431
- 432
- 433
- 434
- 435
- 436
- 437
- 438
- 439
- 440
- 441
- 442
- 443
- 444
- 445
- 446
- 447
- 448
- 449
- 450
- 451
- 452
- 453
- 454
- 455
- 456
- 457
- 458
- 459
- 460
- 461
- 462
- 463
- 464
- 465
- 466
- 467
- 468
- 469
- 470
- 471
- 472
- 473
- 474
- 475
- 476
- 477
- 478
- 479
- 480
- 481
- 482
- 483
- 484
- 485
- 486
- 487
- 488
- 489
- 490
- 491
- 492
- 493
- 494
- 495
- 496
- 497
- 498
- 499
- 500
- 501
- 502
- 503
- 504
- 505
- 506
- 507
- 508
- 509
- 510
- 511
- 512
- 513
- 514
- 515
- 516
- 517
- 518
- 519
- 520
- 521
- 522
- 523
- 524
- 525
- 526
- 527
- 528
- 529
- 530
- 531
- 532
- 533
- 534
- 535
- 536
- 537
- 538
- 539
- 540
- 541
- 542
- 543
- 544
- 545
- 546
- 547
- 548
- 549
- 550
- 551
- 552
- 553
- 554
- 555
- 556
- 557
- 558
- 559
- 560
- 561
- 562
- 563
- 564
- 565
- 566
- 567
- 568
- 569
- 570
- 571
- 572
- 573
- 574
- 575
- 576
- 577
- 578
- 579
- 580
- 581
- 582
- 583
- 584
- 585
- 586
- 587
- 588
- 589
- 590
- 591
- 592
- 593
- 594
- 595
- 596
- 597
- 598
- 599
- 600
- 601
- 602
- 603
- 604
- 605
- 606
- 607
- 608
- 609
- 610
- 611
- 612
- 613
- 614
- 615
- 616
- 617
- 618
- 619
- 620
- 621
- 622
- 623
- 624
- 625
- 626
- 627
- 628
- 629
- 630
- 631
- 632
- 633
- 634
- 635
- 636
- 637
- 638
- 639
- 640
- 641
- 642
- 643
- 644
- 645
- 646
- 647
- 648
- 649
- 650
- 651
- 652
- 653
- 654
- 655
- 656
- 657
- 658
- 659
- 660
- 661
- 662
- 663
- 664
- 665
- 666
- 667
- 668
- 669
- 670
- 671
- 672
- 673
- 674
- 675
- 676
- 677
- 678
- 679
- 680
- 681
- 682
- 683
- 684
- 685
- 686
- 687
- 688
- 689
- 690
- 691
- 692
- 693
- 694
- 695
- 696
- 697
- 698
- 699
- 700
- 701
- 702
- 703
- 704
- 705
- 706
- 707
- 708
- 709
- 710
- 711
- 712
- 713
- 714
- 715
- 716
- 717
- 718
- 719
- 720
- 721
- 722
- 723
- 724
- 725
- 726
- 727
- 728
- 729
- 730
- 731
- 732
- 733
- 734
- 735
- 736
- 737
- 738
- 739
- 740
- 741
- 742
- 743
- 744
- 745
- 746
- 747
- 748
- 749
- 750
- 751
- 752
- 753
- 754
- 755
- 756
- 757
- 758
- 759
- 760
- 761
- 762
- 763
- 764
- 765
- 766
- 767
- 768
- 769
- 770
- 771
- 772
- 773
- 774
- 775
- 776
- 777
- 778
- 779
- 780
- 781
- 782
- 783
- 784
- 785
- 786
- 787
- 788
- 789
- 790
- 791
- 792
- 793
- 794
- 795
- 796
- 797
- 798
- 799
- 800
- 801
- 802
- 803
- 804
- 805
- 806
- 807
- 808
- 809
- 810
- 811
- 812
- 813
- 814
- 815
- 816
- 817
- 818
- 819
- 820
- 821
- 822
- 823
- 824
- 825
- 826
- 827
- 828
- 829
- 830
- 831
- 832
- 833
- 834
- 835
- 836
- 837
- 838
- 839
- 840
- 841
- 842
- 843
- 844
- 845
- 846
- 847
- 848
- 849
- 850
- 851
- 852
- 853
- 854
- 855
- 856
- 857
- 858
- 859
- 860
- 861
- 862
- 863
- 864
- 865
- 866
- 867
- 868
- 869
- 870
- 871
- 872
- 873
- 874
- 875
- 876
- 877
- 878
- 879
- 880
- 881
- 882
- 883
- 884
- 885
- 886
- 887
- 888
- 889
- 890
- 891
- 892
- 893
- 894
- 895
- 896
- 897
- 898
- 899
- 900
- 901
- 902
- 903
- 904
- 905
- 906
- 907
- 908
- 909
- 910
- 911
- 912
- 913
- 914
- 915
- 916
- 917
- 918
- 919
- 920
- 921
- 922
- 923
- 924
- 925
- 926
- 927
- 928
- 929
- 930
- 931
- 932
- 933
- 934
- 935
- 936
- 937
- 938
- 939
- 940
- 941
- 942
- 943
- 944
- 945
- 946
- 947
- 948
- 949
- 950
- 951
- 952
- 953
- 954
- 955
- 956
- 957
- 958
- 959
- 960
- 961
- 962
- 963
- 964
- 965
- 966
- 967
- 968
- 969
- 970
- 971
- 972
- 973
- 974
- 975
- 976
- 977
- 978
- 979
- 980
- 981
- 982
- 983
- 984
- 985
- 986
- 987
- 988
- 989
- 990
- 991
- 992
- 993
- 994
- 995
- 996
- 997
- 998
- 999
- 1000
- 1001
- 1002
- 1003
- 1004
- 1005
- 1006
- 1007
- 1008
- 1009
- 1010
- 1011
- 1012
- 1013
- 1014
- 1015
- 1016
- 1017
- 1018
- 1019
- 1020
- 1021
- 1022
- 1023
- 1024
- 1025
- 1026
- 1027
- 1028
- 1029
- 1030
- 1031
- 1032
- 1033
- 1034
- 1035
- 1036
- 1037
- 1038
- 1039
- 1040
- 1041
- 1042
- 1043
- 1044
- 1045
- 1046
- 1047
- 1048
- 1049
- 1050
- 1051
- 1052
- 1053
- 1054
- 1055
- 1056
- 1057
- 1058
- 1059
- 1060
- 1061
- 1062
- 1063
- 1064
- 1065
- 1066
- 1067
- 1068
- 1069
- 1070
- 1071
- 1072
- 1073
- 1074
- 1075
- 1076
- 1077
- 1078
- 1079
- 1080
- 1081
- 1082
- 1083
- 1084
- 1085
- 1086
- 1087
- 1088
- 1089
- 1090
- 1091
- 1092
- 1093
- 1094
- 1095
- 1096
- 1097
- 1098
- 1099
- 1100
- 1101
- 1102
- 1103
- 1104
- 1105
- 1106
- 1107
- 1108
- 1109
- 1110
- 1111
- 1112
- 1113
- 1114
- 1115
- 1116
- 1117
- 1118
- 1119
- 1120
- 1121
- 1122
- 1123
- 1124
- 1125
- 1126
- 1127
- 1128
- 1129
- 1130
- 1131
- 1132
- 1133
- 1134
- 1135
- 1136
- 1137
- 1138
- 1139
- 1140
- 1141
- 1142
- 1143
- 1144
- 1145
- 1146
- 1147
- 1148
- 1149
- 1150
- 1151
- 1152
- 1153
- 1154
- 1155
- 1156
- 1157
- 1158
- 1159
- 1160
- 1161
- 1162
- 1163
- 1164
- 1165
- 1166
- 1167
- 1168
- 1169
- 1170
- 1171
- 1172
- 1173
- 1174
- 1175
- 1176
- 1177
- 1178
- 1179
- 1180
- 1181
- 1182
- 1183
- 1184
- 1185
- 1186
- 1187
- 1188
- 1189
- 1190
- 1191
- 1192
- 1193
- 1194
- 1195
- 1196
- 1197
- 1198
- 1199
- 1200
- 1201
- 1202
- 1203
- 1204
- 1205
- 1206
- 1207
- 1208
- 1209
- 1210
- 1211
- 1212
- 1213
- 1214
- 1215
- 1216
- 1217
- 1218
- 1219
- 1220
- 1221
- 1222
- 1223
- 1224
- 1225
- 1226
- 1227
- 1228
- 1229
- 1230
- 1231
- 1232
- 1233
- 1234
- 1235
- 1236
- 1237
- 1238
- 1239
- 1240
- 1241
- 1242
- 1243
- 1244
- 1245
- 1246
- 1247
- 1248
- 1249
- 1250
- 1251
- 1252
- 1253
- 1254
- 1255
- 1256
- 1257
- 1258
- 1259
- 1260
- 1261
- 1262
- 1263
- 1264
- 1265
- 1266
- 1267
- 1268
- 1269
- 1270
- 1271
- 1272
- 1273
- 1274
- 1275
- 1276
- 1277
- 1278
- 1279
- 1280
- 1281
- 1282
- 1283
- 1284
- 1285
- 1286
- 1287
- 1288
- 1289
- 1290
- 1291
- 1292
- 1293
- 1294
- 1295
- 1296
- 1297
- 1298
- 1299
- 1300
- 1301
- 1302
- 1303
- 1304
- 1305
- 1306
- 1307
- 1308
- 1309
- 1310
- 1311
- 1312
- 1313
- 1314
- 1315
- 1316
- 1317
- 1318
- 1319
- 1320
- 1321
- 1322
- 1323
- 1324
- 1325
- 1326
- 1327
- 1328
- 1329
- 1330
- 1331
- 1332
- 1333
- 1334
- 1335
- 1336
- 1337
- 1338
- 1339
- 1340
- 1341
- 1342
- 1343
- 1344
- 1345
- 1346
- 1347
- 1348
- 1349
- 1350
- 1351
- 1352
- 1353
- 1354
- 1355
- 1356
- 1357
- 1358
- 1359
- 1360
- 1361
- 1362
- 1363
- 1364
- 1365
- 1366
- 1367
- 1368
- 1369
- 1370
- 1371
- 1372
- 1373
- 1374
- 1375
- 1376
- 1377
- 1378
- 1379
- 1380
- 1381
- 1382
- 1383
- 1384
- 1385
- 1386
- 1387
- 1388
- 1389
- 1390
