Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3 Noi am pangarit Wait templul lar coi inscrisi 85, se cunoasca acesta, intocmai cum se pängArese tem- plele idolesti!* dupä emblema lui Dionisus o frunza terge p5,catele noastre i iart5, de edera intipärita cu foe pe trupul fáradelegile noastre i aratft4i indurarea ta in ceasul de fata. lor, i astfel ei sä, fie trecuti In randul celor ce au dreptul sa fie crutati. Degraba sä ne intampine pe noi indurarile tale, si pune cantari de laud& i ca sa nu para c5, este vrajmas In gura celor cu inima zdrobitä i arnarita pentru toti, a 81:Tat mai jos: e Daca vre-unii ar vrea sii, intro in r5,ndul celor ne invredniceste sá avem parte de care s'au hotarit sa cinsteasca raisterele lui Bacus, 85, aib5, aceleasi drepturi pace! » e,etatenesti ca i Alexandrinii*. Atunci, atotvazatorul Dumnezeu Atmaci unii, din pricina dajdfilor atotsfantul Tat& a auzit rugaciunea pe caro le plateau templului din ceta- cea dupa lege facutä si a pedepsit pe tea sfanta, s' au aläturat fara zabava, semetul i indraznetul trufas, crez5,nd ca prin legaturile viitoare cu 015,tinandu-1 incoace i incolo cum imparatul 85, se faca part* de mai se clatiná trestia de vant, i cazand jos mare cinste. pe pamant, sta cu mädularele Cei mai multi ins5, au r5,mas sta- noage fade, sá scoata vre-un cuviint, fiindc5, cu dreapta judecatà, fusese ju- tornici in credint,ii si nu s'au depärtat decat. de lege, ci, plätind bani ca sit poata trai fiir5, de frica, au incercat sa scape de i dac5, prietenii lui i paznicii inscriere, lui au vazut cumpfita pedeapsit care lovise, ternfi,ndu-se ca nu cumva sa se Niid5jduind sa capeta ajutor sitvarseaseit din viata, cuprinsi fiind de dispretuind pe cei ce se lepadasera de fric5 I-au secs degraba Mara. lege, i urandu-i ca pe niste vrajmasi ai poporului i lipsindu-i de legaturile cele i clup5, ce incetul cu incetul si-a obstesti i prietenesti cu ei. venit in fire, nu s'a pocäit nicidecum 3. dupa acea pedeapsii, ci a plecat de Ptolomeu Filo pator pune la cale nimi- acolo amenintand cuniplit. cirea ludeilor din Egipt. Scrisoarea tri- miscl nitre toatii etOptinirea i dregdtorii 05,nd a ajuns el in Egipt, tot nn Egiptului, ca Iudeii sei lie stranoiinteun loc s'a dezbirat de räutati, ci, dupa indem- sa fie omort(i, funded numai afa impä- nul oaspetilor i tovaräsilor BE de ospete, ralia va merge bine. care se läsasera de tot ceca ce era drept, 0ând insä, a auzit paganul, s'a Nu numai c5, a facut nenumä- infuriat pán5, intr'atftta, incat nu nu- rate fapte de ocar5 ci a ajuns cu driizneala atat de departe, incit gräia mai ea, s'a intäratat impotriva Iudeilor pretutindeni hule, si multi dintre prie- din Alexandria, ci cu mai mult5, stras- tenii sái viizand gândul imparatului nicie impotriva celor ce locuiau in tarti, cautau s5-i faca voia. porunc5, a dat ca foarte degrab5 i atunci imp5,ratul si-a pus de adune inteun singur loe i inteun chip crud sä-i omoare. gaud 85, umileasca poporul iudeu. Pentru aceasta el a poruncit sa ridice in curt,ea i ca sä se poati, implini toate palatului o column& pe care sit, se sape acestea, a fost faspandit un zvon urit o inscriptie, impotriva Iudeilor, încât cei care ray- Anume ca nimeni din cei care nu neau sá le faca rau aveau prilejul 86,-i opreasc5, de la datinile lor. aduc jertfa n'are voie s5, intre in tem- plele lor, i toti Iudeii sä fie inscrisi Lisa: Iudeii au pastrat in toati deavalma cu poporul de rand si sa fie trecuti la un loe cu bastinasii, iar cei ce vremea fata de imparati aceeasi dragoste se vor impotrivi di fie luati cu de-a-sila credintä, neclintita. s'a fie omoriti. 1089 89

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3 Si fiindca ei se temeau de Dumnezeu Am socotit cu cale, ca pe popoarele umblau in legea lui, se osebeau prin care locueso In Cele-Siria si Fenicia, sä, mâncarile lor, i pentru aceasta erau le ctistigam, nu prin puterea armelor, uriti de unii; ci prin blandeo i multä iubire de os, Dar fiindca Ii impodobeau viata lor meni, i sit le facem bine si si fie multu- mite. cu sav5,rsirea de fapte bune, erau Si fiindca am pus la indemana tuturor oamenilor. Ins& aceastä viata a poporului, templelor din diferite orase foarte multe despre care vorbea toata lumea, nu era venituri, ne-am dus i in Ierusalim ca clitusi de putin pretuita de inchinatorii sa cinstim templul celor necredinciosi, la idoli, care nu se la,sit niciodata de nebunia lor. Ei, desi cu cuviintul au fost bucu- Ci vorba lor obisnuitä i deapururi rosi de venirea noastri, ins& cu fapta era despre cele douä deosebiri a inchi- au bast fiitarnici, cáci cand am vrut sä niiciunii si a mfincarilor. i ei tineau mor- intram in templul lor i sä-1 cinstim cu tis ca acesti oameni nu stint credinciosi cele mai frumoase i cele mai cuvioase nici impä,ratului i nici stapanirilor, ci daruri, sunt vriijmasi i uneltesc impotriva carmuirii. i astfel Ii batjocoreau cu Impinsi fiind ei de vechea lor trufie, batjocura cea mai umilitoare. ne-au oprit pe noi sa, intram, grit sä, Grecii cei ce locuiau In cetate simta puterea noastrit, cu care noi ne care in nici un chip nu fuseserä arittarn catre toti oamenii, cilläuziti de de ei, cand au viizut aceastii intaratare neasteptata i aceastä, nävala nebanuita iubire,a noastfa de oameni. impotriva oamenilor acestora dar de Si ne-au dat pe fata vrajmitsia lor, ajutat nu-i puteau ajuta, fiindcii era car- muire tiranicä, ii imbärbiitau i cu greu ca unii care numai ei singuri dintre r5,bdau i credeau ca aceasta stare de popoare se pun in pricinä cu imparatii lucruri se va schimba, Cu bineficatorii lor. Deoarece un popor atat de nume- Dar noi nu ne-am potrivit nebu- ros nu putea fi liisat far& ajutor, intru ca't el nu sitvitr§ise nimio rb,u. niei lor, ci ne-am intors cu izbanda In Egipt, am intitmpinat pe toate popoa- Ins& unii vecini i prieteni i ne- rele cu iubire de oarneni i ceea ce se gutatori gr5,iau pe ascuns unii ca euvenea sa facem am facut, fagilduiau sa-i apere si sa se stra- Si printre multe allele, am iertat duiasca pentru un ajutor cat mai grab- pe toti cei din neamul lor, de orisice fapte role. Insä pentru slujbele pe care nic. ei ni le-au fäcut in räzboi i pentru ne- numiiratele pricini incredintate lor de Atunci Ptolomeu, trufindu-se din la inceput si de care ei au avut grijä, pricina fericirii sale de o clipii i fiindcit ca sit le schimbilm starea lor de pana nu recunostea puterea marelui Dumne- acum, hotitrim s'a fie socotiti vrednici zeu, ci avea de g5,nd sä, stäruiascii ne- contenit In acelasi plan, le-a scris urma- de cetatenia Alexandriei i sa ia parte toarea scrisoare: neincetet la slujbele lui Bacus. Ei ins& facura cu totul altfel, c5,ci dinteo räutate inniiscuta au lepadat a Impäratul Ptolomeu Filopator, binele cu Indariitnicie s'au inclinat generalilor din Egipt i din alte tinuturi, spre räu, precum i ostasilor, inchinä,ciune i ea- Si nu numai c5, au clispretuit cetä- n Mate ! tenia cea nepretuita, ci i celor putini Eu sunt siinittos i treburile mele care mai erau din toatä mima cu noi merg bine. si-au inärturisit, atat prin grai, cat Dup5, ce riizboiul pe care 1-am prin tacere, ura lor, pandind neincetat, flicut in Asia, despre care stiti i voi, ca noi, din pricina vietuirii lor a fost incununat de izbandit, cu ajutorul loase, sä, ajungem sä calciim randuielile cel mai presus de fire al zeilor, date. 1090

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 4 Deoarece irisa noi suntem incre- pad care fusese hotarit pe neasteptate dintati cu dovezi depline eä ei ne sunt impotriva lor. dusmani i vrem sà veghem ca nu cumva, cand s'ar intampla vre-o rascoalii, im- Care tinut, care oras, sau care ase- potriva noasträ, pe acesti ne1egiu4i zare locuita de pretutindeni sau care barbari vrajma,si sä-i avem in spate, u4i nu s'au umplut de plansetul 0 de vaietul lor ! Am poruncit ca, indata ce va sosi scrisoarea aceasta, pe cei cu semn sä-i Caci cu astfel de cruzirne trimitell de pretutindeni ferecati in nemiloasä au fost ei prigonii laolaltä lanturi de fier, impreuna cu femeile de carmuitorii unor orase, Inca in fat.% copiii, dupä ce vor fi fost batjocoriti chinurilor cumplite i unii dintre dus- jefuiVi, ca ea fie dati spre moarte ne- mani, vazand cu ochii lor obida cea de- miloasá, i rusinoasa, asa cum se cade obste i socotind necunoscutul sfarsit al celor vrajmasi. lacramau pentru prigoana lor cea Caci noi suntem incredintati ca Mara din cale de jalnica. abia atunci cand ei vor fi pedepsiti, patria noastra, va fi pe viitor in desa- De pildä, aduceau o multime de batrani impodobiti cu par daunt, cam varsitä randuiala 0 va avea cea mai bun& din pricina picioarelor incovoiate de carmuire. batranete paseau incet 0, alit' rusine, cu sila, li sileau sá mearga, repede. Cine va ascunde pe vre-un Iudeu, fie batrán, fie copil sau chiar sugaci, Femeile tinere, cele care se mari- tot neamul aceluia sä fie chinuit cu chi- taserii, de curand, schimbau bucuria lor nurile cele mai cumplite. cu vaiete, avand cosia lor care picura de mir presarata acum cu pulbere ; ele erau lar celui care va pari pe cel care 1-a aduse neacoperite cu väl i ctintau lao- laltá de jale in loe de cantece de ascuns, sä i se dea nu numai averea nunta, spaimantate de paganestile chi- nuri. celui ce este supus pedepsei, ci i doll& Si in ochii tuturor erau legate si mii de drahme de argint din vistieria trase cu sila pans& ce le bagau in co- imparateasca. i sa fie rasplatit cu liber- tatea. rabie. Si orice loo in care se va dovedi Si barbatii lor îi petreceau tine- ea se line un Iudeu ascuns, sä fie pus- tiit i ars, ca sit, nu mai poatä fi folosit retea lor plina de vlaga cu gatul niciodata i pentru nici un muritor impletecit de franghii in loe de cununi, Iatä deci care a fost cuprinsul celelalte zile de nunta in cantece de scrisorii. jale in loe de veselie si de bucurie, ca cum ar fi vazut ca sub picioarele ion sta 4. deschis Seolul. ludeii de pretutindeni din Egipt au lost Si-i duceau legati in lanturi de fier, cum se duc cu sila fiarele ; unii erau legati adwpi ca sila pe ipodromul din Alexandria. cu gâturile de bancile vaslasilor din co- Pentru inscrierea lor cdci atelt de mulfi rabii, altii erau ferec4i cu picioarele in larquri tari, erau n'a ajuns nici Mrtia pi nici con- lar deasupra aveau o podinä deiele. groasil ca sä nu vazä lumina, ca ochii ion sä fie de toate partile la intuneric, lar orisiunde sosea porunca aceasta, In toata, vremea calatoriei toti sit se paganii faceau osp4 pe cheltuiala poarte cu ei ca i cu niste uneltitori. cu bucurie i cu ve,selie, fiindca ura care Si cand au ajuns ei la locul numit de multi!, vreme prinsese radacini in Shedia, la capatul calatoriei de-a-lungul mima lor, acum izbucnea pe fat:a,. Varmului marii, dupä hotarirea impara- tului, el a poruncit ca ni-i due& in fat,,a Ins& printre Iudei era neincetatä cettiVii, la ipodromul care avea un ocol jale si Vipete de tanguire cu lacrimi, mima lor pretutindeni ardea de suspi- nuri, tanguindu-se pentru infricosatul pra- 1091 68.

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5 foarte mare, ca s fie priveliste atilt 5. pentru toti cei ce intrau in cetate, cat Pregatirea, elefantilor pentru pieirea lu- pentru toti cei ce plecau in Ora, si deilor. Ermon,, cdpetenia peste c,eata ele- sä n'aiba legaturd nici Cu oastea nici fantilor, i-a addpat cu timdie i cu vin. sit fie vrednici ad stea ou tabara inlaun- Dumnezeu a adus peste impitrat un somn greu pi dulce, pi tiindcd ea sculat mai trul zidurilor cetatii. tarziu, a amdnat amorirea lor pe a doua *i intamplandu-se acestea, impii- zi. Apoi pe a treia zi. Dar Dumnezeu ratul a auzit ca Iudeii din cetate ies foarte adeseori pe mums ca sa planga pi-a ardtat puterea sa. rudeii au tnceput sei se roage Steiptinului a toatd puterea. nenorocirea cea de (wadi a fratilor lor. Atunci imparatul a chemat pe Er- mon, in grija caruia erau elefantii, Atunci, intaratandu-se de manie, plin de manie 0 de urgie, i neinduple- candu-se cu nici un chip, a poruncit ca 0 pe acestia sä-i stru- A poruncit ca a doua zi sá adape neascä intocmai ea 0 pe ceilalti, astfel din belsug pe toti cei cinci sute de ele- ca pedeapsa lor sä nu fie intru nimio fanti, cu tamale, cu pumnii, i cu foarte mai prejos cleat a acelora. mult vin curat, i, dupii ce din pricina prea multei bauturi se vor sàlbátiei, sä i a mai poruncit sit' fie inscrisi le dea drumul inlauntru peste Iudei, ca pe nume toata semintia, i sä nu fie pusi sa-i omoare. la niuncile si la chinuiile care au fost aratate pe scurt mai nainte, ci sa, fie i dup.& ce a dat aceasta porunca, pedepsiti cu chinurile din sentina impa- el s'a intors la ospatul sau, la care adu- rateasca; apoi intr'o singura zi sä fie nase pe acei dintre sfetnicii säi i din Wire, ce erau cei mai inversunati im- omoriti. potriva Iudeilor. *i inscrierea lor s'a facut cu i Ermon, capetenia cetei elefan- tilor, a implinit porunca intocmai. infocatil i cu ravnitoare staruinta., ca dupa patruzeci de zile sá ranattie tot Atunci slujitorii oranduiti pentru aceasta au pornit de cu sear& ea lege 16. Atunci imparatul, peste masuril mainile nenorocitilor acelora 0 si-au luat neincetat plin de bucurie, a facut ospetA3 toate masurile care erau de nevoie in pentru toti idolii, laudind cu minte timpul noptii, inchipuindu-0 ca neamul acela va pieri cu desavarsire. si departe de adevär i cu spurcatil idolii cei muti, care nici nu lar Iudeii, pe care paganii, dupä pot sä le griliascd i nici sä le vine; in cat se parea, Ii lipsiserä de orisice ajutor, ajutor, iar impotriva marelui Dumnezeu din pricina tariei lanturilor cu care erau spunea ceea ce nu se cuvenea sä spuna. bine stransi, i dupá rastimpul pomenit mai Au strigat toti cu strigitt neincetat sus, scriitorii au instiintat pe imparat cu lacrami &titre Cel Atotputernio ca, nu mai pot face inscrierea, Iudeilor Stapan peste toatii puterea, catre mi- din' pricina multimii lor nenumiirate, lostivul lor Dumnezeu i Parinte, Funda foarte multi se aflau in i 1-au rugat sii zadarniceascil planul Ora, altii prin ease, iar altii intr'alte cel farii de lege facut impotriva lor, i cu locuri, incat toti satrapii Egiptului nu puteau sa-i strangii pe tati laolaltä. aratare mai presus de fire sa-i man- tuiaseil de moartea care sta gata la pi- lar cand impäratul i-a amenintat mai tare ca ar fi luat mitä, ca ed in- cioarele lor. lesneascii cu dibacie aceasta fugä, a fost silit ca el insusi sä se incredinteze, i asa rugaciunea lor se suia ne- 20. Din pricinä cd ei mai vartos aratau incetat la cer. hartia, i condeiele de care ei §i dupa ce Ermon a adapat din aveau nevoie se ispriiviserft. belsug si a saturat pe cumplitii ele- 21. Aceasta ins& a fost lucrarea pro- niei celei nebiruite care din cer venise In ajutorul Iudeilor. 1092

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5 fanti de tiimaie ai de vin, i-a scos dis- Si imp5,ratul zicänd acestea, toti de-dimineati in curte ca s inatiinteze cei de fati inteun glaa i-au dat incu- pe imparat despre ceea ce ficuse. viintarea i fiecare s'a intors la casa sa; Insä, Dumnezeu, care d5,rueate, Dar vremea noptii n'au intrebuin- ziva i noaptea, din vremi strivechi tu- tat-o atilt pentru somn, ci mai v5,rtos turor celor cirora el voieate acest lucru sä, niscoceasc5, tot felul de batjoomi im- de pret, adicli somnul, i-a tzinais potriva celor care se piireau uitati de ratului un somn adáno. Dumnezeu. Si astfel, prin lucrarea proniei Dom- Abia ispr5,vise de cântat cocoaul nului, a fost cuprins de un somn adilno tfi Ermon pregifitise ai dulce, 'Meta tot planul lui cel nele- fiarele FA le intirlita in marea curte cu giuit a fost rästurnat cu desivaraire columne. pentru hothrirea lui con neschimbati a fost groaznie inaelat. Si gloata din cetate, aateptand cu neribdare diraineata, se aduna acum sà, Si astfel, Iudeii, scaptind de ceasul vadi acea priveliate vrednic5, de mils& care fusese mai de dinainte hotärit, au proslivit pe Dumnezeul cel sfänt al lor lar Iudeii, care mai aveau de tedit ai au rugat iar5,ai pe cel care asa de re- pede se impicase cu ei sä-ai arate tru- o clipti, îi ridicau máinie spre cer, faailor pagini puterea m5,niei sale celei atotputernice. plingänd jalnic cu multe lacrimi ai se rugau marelui Duranezeu, ca iaräsi citt Si dupi ce ai ceasul al zecelea de curänd sit le ajute. trecuse pe jumitate, crainicul care avu- Soarele nici nu incepuse im- sese poruncii sâ faci poftirile, priatie razele i imp5,ratul Ii primen cá cei poftiti se stranseser5, in mare numär, s'a dus la impärat ca sä-1 im- prietenii. i Ermon, care era de fati, 1-a poftit la pornirea elefantilor i i-a boldeascä. spus c5, tot cesa ce poruncise impiratul Si abia deateptándu-1 din somn, este gata. i-a spus cá vremea ospätului aproape a trecut i i-a mai dat de 'Aire i despre Mid a auzit el, s'a ingrozit de ceea ce Meuse. aceasti neobianuitä nitvali a elefantilor, Si impiratul, dupi ce a aacultat deoarece el fuscas cuprins de o desiivir- toate ace,stea, s'a dus la ospät ai a po- runcit oaspetilor care veniseri la ospät aia uitare, el a intrebat care este pri- B5, se aaeze in fata lui. cina pentru care el s'a zorit pima in- teatita ea s'o panto; la cale. Si dup5, ce ei au ficut intocmai, impäratul i-a imbiat 85, fie veseli i cu Aceasta insi a fost lucraren pro- niei lui Dumnezeu atotstipinitorul, care prilejul poftirii de acum la ospät. prin care 1-a gout sá uite planurile pe care mai ei Bunt in mare einste, si se desf5,teze. nainte i le pusese in minte si le im- plineascit Insä, fiindc5, vorba s'a tot pre- lungit, impiratul I-a chemat pe Ermon 29 Ins5, Ermon impreunii cu toti prietenii i-au spus cii, fiarele i oastea cu cumplite amenintiii 1-a intrebat sunt gata odup5, porunca ta inteadins sä-i spue din care pricini Iudeii fuseseri dati, o, impärate ! läsati cu Atunci, intiratat cumplit pentru Si cand el i-a aratat di in timpul tot ceba ce i se spusese, fiindcti pronia noptii el implinise intocmai porunca, lui Dumnezeu ii risipise toate gändurile apoi i prietenii i-au marturisit acelasi pe care si le fiurise, s'a uitat tinti la el ai i-a zis amenintändu-1: lucru, A zis impäratul, care intrecea in o Dad); ar fi aici de fatä VIA sau copiii täi, i-as da demâneare cruzime pe Falaris: s Pentru somnul de din belaug fiarelor sidbatice In locul ne- astäzi sá aibá har, ins& pe maine pre- vinovatilor Iudei, care in chip deosebit gáteate f5,rä intärziere tot aaa elefantii vi-au arittat credinta lor neclintitä, citre pentru pieirea blestematilor Iudei! mine ai &titre inaintaaii mei. Si de nu m'as gändi la dragostea 1093

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6 eä am crescut impreunä si la dregäteria purees bucurosi EA pe deplin incredintati ta, ti-as lua viata in locul lor! » Astfel Ermon a patit o primej- si au asezat °stile de pazä in locurile dioasä i neasteptati spaimà, incat °Au- cele mai nimerite ale cetätii. tatura fetei i-a camas inmarmurità. Si prietenii s'au furisat tristi unul Iar dipetenia peste ceata de ele- cite unul, iar celor ce se adunaserä fanti, dupä ce i-a aditpat Cu bäuturi, pe ipodrom le-a dat drumul fieciruia cu foarte multe mirodenii i cu vin ame- la treaba lui. steeat Cu támâie, a dus fiarele, ca sä Cand Iudeii au auzit de purtarea zic asa, intr'o stare de furie i le-a imp5,ratului, au preamirit pe Dumnezeu inarmat infricosat cu unelte de pierzare. cel ce se arätase, pe Impäratul ratilor, cá i de astädatii, se invrednici- In revarsatul zorilor, cand cetatea serä de ajutorul lui. era plinii, de popor fiirä de numär care Dap& aceea impäratul a facut ospät ca de obicei si a indemnat pe oas- se indrepta spre ipodrom, el a intrat peti sa fie cu voie bunä,. In palat ca pofteascti pe imparat la Apoi a chemat pe Ermon i, ota-' - randu-se la el, i-a zis: e De &ate ori privelistea care fusese pregiitità. Atunci imparatul, a cärui porunceso un lucru, ticálosule? Inarmeazg elefantii pe maine ca nelegiuitä era piing, de grea urgie, cu sá nimiceascä pe Iudei 1* toatä greutatea s'a pornit o datä cu fia- rele, vrand sä, vadä, cu inimá tare si Atunci rudeniile care ospätau cu ochii säi jalnica i nenoroeita pieire preunä cu el, minunându-se de aceastä a celor care fuseserä mai de dinainte soväire, i-au zis astfel: e Imparate, Maria Ta! Cat vrei insemnati. no mai pui la incercare ca pe niste prosti, fiindeä, acum poruncesti pentru 48 Insä, °and au viizut Iudeii norul a treia oar& set-i de praf al elefantilor care ieseau pe cand e vorba ca lucrul ail: se implineascg, iti schimbi pärerea si nu te mai ii de poartä si al oastei care Ii insotea ceea ce ai poruncit? al poporului care se indrepta inteacolo, lar din pricina asteptärii, cetatea si au mai auzit i zarva cea cumplitä, s'a turburat, i de prea multele aduniiri de norod de pan& acum este in primejdie Socotind di, este clipa cea din sä, fie prlidatä!* urmä, a vietii i sfarsitul celei mai jal- Atunci impäratul, leit Falaris, ca nice asteptari, s'au pus pe plans si pe un nesibuit i färit sä, tinä, socotealä, vidarit, au inceput sä se särute de soviiirile lui, care erau numai «pro pe altii FA cuprinzandu-se in brate eft- mantuires, Iudeilor, s'a jurat cu aspru de,au de gatul rudelor, pirintii de al dar zadarnic jurilmant EA a poruncit copiilor, mamele de al fetelor; altele ins& chinuiascä aruncandu-i farä zäbavgt intre picioarele elefantilor trimitä in erau cu copii mici la san, care tocmai impärätia mortii. Mará de aceasta el va porni cu sugeau. räzboi impotriva Iudeei EA a mai «pus Si aducandu-si aminte de ajutorul cä, in cel mai scurt timp, cu focul cu sabia, o va face una cu pämantul pe care Dumnezeu din cer li-1 däduse templul lor col necilcat curand-cu- mai inainte, toti dinteo datä luandu-si rand va fi nimicit cu foe, si pentru cei copiii de la din, s'au aruncat la pämant, ce aduc jertfe inteinsul se va preface In pustietate deapururi. Au strigat cu mare glas catre Stä- Atunci prietenii i rudeniile au ptinul cel peste toatii puterea, ca «5, se indure de ei cu arätarea sa, de ei care «tau acum la portile impäráiei mortii. 6. .Rugeiciunea lui Eleazar dare Dumnezeu, in care cere ajutorul lui, aqa cum odi- nioarei l-a dat poporului. Iudeii ecdpafi in chip minunat. Cuvtintul impdratului. Sdrbdtoarea cheezatd pentru pomenirea nuin- tuirii ludeilor. 1. Atunci un oarecare Eleazar, om cu vazà, dintre preotii care se aflau in 1094

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6 ajuns la adânci bäträ,nete i im- farildelege, scapa-ne din mlina vrajma- podobit cu virtuti, a oprit pe batranii silor nostri i apoi ne pierde, Doamne, cu moartea cu care îti va fi vointa, coi ce se aflau in jurul säu sa se mai roage Ca nu cumva cei ce cugetä, lu- lui Dumnezeu eel stant si s'a rugat el cruri desarte sá sliveasc5, pe desertii lor idoli pentru pieirea, iubitilor täi i sit astfel: zica: Dumnezeul Ion n'a putut nici 4Atotputernice Impärate, proa Dumnezeule atottiitor, cel ce toot& fap- mäcar mântuiasca! tura o carmuesti cu indurare, Ci tu, care ai putere nemarginità, Cautä, spre neamul lui Avraam, Vesnicule, cautä acum i ne milueste spre fiii lui Iacob cel sfintit, poporul mo.stenirii tale celei sfinte, cel ce este pe noi cei care suntem gata BA, ne pier- acum strein in tara streinii i piere in chip nedrept, Pärinte ! dem viata ca i tràdittorii, din pricina Tu pe Faraon, imparatul de odi- trufiei necugetate a color färä de lege. nioara al Egiptului acestuia, care se ri- Ingrozeste acum pe p5.gfini cu pu- dicase cu numeroase care de luptä, cu nelegiuitä trufie l cu Jimbä gräitoare toreo ta cea nebiruitä 815,vite, care ai de vorbe semete, hai innecat in mare, putere sä scapi din restriste neamul lui impreuna cu testa oastea lui cea tru- fasä, i 1-ai pierdut, i cu lumina indu- Iacob. rä,rii tale ai luminat pe poporul lui Israil; Toatä multimea copiilor Cu rintii lor se roaga tie cu lacrämi. Tu pe Sanherib col care se bizuia pe ostile sale nenumgrate pe semetul Sä, se incredinteze toti impärat al .Asiriei, dupli ce supusese ca tu cu noi esti, Doamne, i oil, nu toatii tara cu sabia si se ridiease im- ti-ai intors fata ta de la noi, ci precum potriva sfintei tale cetäti i cu semetie ai zis: s Nici chiar cand vor fi in tara graia cuvinte de hurá tu, Doamne, vrijmasilor lor, nu-i voi trece cu Ne- hai doborit i rnultor popoare ti-ai des- derea! adevereste acum aceasta, coperit puterea ta. Doamne! > Tu, cand cu cei trei tineri din Ba- bilon, care de bun& voie si-au dat vista Tocmai and si-a sfarsit Eleazar väpäii focului, ca sä, nu se inchine deser- tilor idoli, cu rouit ai räcorit cuptorul col ruglieiunea, imparatul a ajuma cu fiarele infierbantat, incat i parul li 1-ai sciipat neatins, i vapaia flädirilor ai indrep- cu tot alaiul lui ostasesc, la ipo- tat-o impotriva vrajmasilor. drom. Tu, pe Daniil, care fusese aruncat In groapa ca lei spre demancarea fia- Si cand au vizut Iudeii prive- relor, din pricina hulelor pizmatirete, listea, au inceput sa strige dare Dum- 1-ai scos nevätä,mat la lamina. nezeu din cer, Mat i väile invecinate au rasurtat de strigatul lor, iar oastea Tu pe lona, cel care a intrat ftirä, a izbucnit si ea in strigät nestäpanit nitdejde de scäpare in pantecele chitului, heinit in adancul marii, tu, Parinte, 1-ai de jale. aratat alor sai iarasi nevatämat. Atunci proa slävitul, atotputer- Si acum, tu cel ce ur5,sti färädelegea, nicul i adeväratul Dumnezeu arátat sfanta lui fat& qi a desehis portile ce- bogat in indurare, ocrotitorul fä,pturii, rului, pe unde au iesit doi ingeri aratii-te degrabä, color din neamul lui infricosati la vedere, pe care i-au Wizut Lsrail, care este in clipa aceasta hulit toti, afar& de Iudei, de paganii coi färä de lege i Inchinti- tori la idoli. Si s'au asezat in fata masilor, pe care au umplut-o de cumplitä Iar dacä,, in una robirii noastre spaima si pe care au ferecat-o cu lanturi In tea streina, ne-am petrecut viata in nedeslegate. Dar si trupul impäratului a fost cuprins de groaza, inat el a uitat de cumplita sa ratinie. Si atunci fiarele s'au intors spre oastea inarmata care venea din urma, pe care a cälcat-o in picioare si a orno- rit-o. 1095

CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6 Atunci urgia impiiratului s'a pre- $i curmand cu plangerea cea cu facut in mili i in lacrami fat& de ceca lacrimi i jalnicä, au inceput sä cante ce el planuise mai inainte, un cantec din patrie spre slava lui Dum- nezeu, Mantuitorul Efi facatorul de mi- Caci cand a auzit strightul fo'i a nuni. i curmand toata jalea si suspi- vazut cii toti sunt aproape de pieire, narea au inceput si joace hore in semn plangand de manie, a amenintat pe sfet- de pace. nicii sai asa: Tot asa si imparatul a facut un t Voi impäzititi alaturi de mine, mare ospät tot din aceeasi pricinä, si a dar pe tirani intrecut in cruzime multumit cu cuviinta, neincetat cu fata puneti la cale ca pe mine, binefacli- intoarsit spre cer, pentru minunata man- torul vostru, si mä, lipsiti i de domnie tuire de care si el s'a invrednicit. si de vista, deoarece plänuiti lucruri care nu sunt de folos pentru Irma aceia care-si inchipuiseri mai Cine a scos din casa pe cei ce inainte ci Iudeii vor fi dati cu credintä, ne-au pazit cetatile tärii vor fi demancarea pasiirilor si cu bu- i-a adunat aici far& nici o pricinil curie Ii inscrisesera au suspinat, s'au rusinat foarte, iar indrazneala lor cea Cine a supus la munci inteacest infocata s'a stins cu ocara. chip nedrept pe cei ce de la inceput s'au osebit inaintea tuturor popoarelor Iudeii, dimpotriva, dupa cum am prin dragostea lor fati de noi, ba chiar zis mai sus, au facut hora mai inainte au rabdat adeseori cele mai rele pri- pomenitä, i si-au petrecut vremea la mejdii care pot sit dea peste oameni ()spat cu vesele cantari de multumire Dezlegati, o! dezlegati lanturile cu psalmi. Apoi in privinta aceasta au luat cele neclrepte ! Dati-le drumul sii se ducii, cu pace in patria lor i iertati-le ceca ce hotarire deobste, pentru toata vremea, robirii lor petrecuta intre pagâni, si au au savarsit mai inainte ! randuit ca, in neam de neam, zilele celo mai sus pomenite ea fie präznuite cu Dati drumul fiilor Dumnezeului celui ve,selie, nu in amintirea ospä,tului si a lacorniei de mâncare, ci in amintirea viu, ceresc i atotputernic, cei ce de la mântuirii fa:cute de Dumnezeu. stramosii nostri i pan& in ziva de astizi fac sa propaseasca pe deplin i nein- Dupa acestea, ei au cerut invoke cetat trebile noastre ! de la impirat si se intoardi in pa- Asa gfait-a el. i ei intr'o trie. au fost dezlegati i abia scäpati de moarte au proslavit pe Dumnezeu, sfantul lor Inscrierea lor se Meuse din ziva Mantuitor. a douazeci i cincea a lunii Pahon pang, in ziva a patra a lunii Epifi, adici i dupa ce impä,ratul s'a intors timp de patruzeci de zile, iar pieirea In cetate, a chemat indata pe vistier- lor fusese hot-aria eft se facii, de la cinci nicul peste veniturile sale si i-a poruncit si pan& la sapto Epifi, adicit in trei sa le des Iudeilor atat cat este de tre- buinÇi un ()spit pe timp de sapto zile, zile, si a hotarit ca tocmai in locul in care crezuseri ci vor pied, si praz- In care Stapanitorul tuturor si-a nuiascä, ei, cu toata veselia, sarbatoarea, aratat indurarea in chip slavit si pe toti i-a sciipat nevätimati. Mantuirii lor. i ei au facut ospat pe cheltuiala Atunci cei ce fuseserii mai nainte imparatului timp de paisprezece zile, batjocoriti i aproape deimparatia mortii, dup.& care au cerut invoke sa, plece in ba chiar 5i intraserà, in ea, au randuit in tarb. ice de o moarte amara i nespus de jal- i imparatul i-a laudat si le-a dat nica, un ospat de mantuire, iar locul la mans& scrisoarea de mai jos, catre care fusese ales pentru pieirea i pentru carmuitorii fiecarui oras, din care se vede mormantul lor i 1-au Impiirtit plini de marinimosul lui gaud. bucurie si s'au pus la masa. 1096

CARTEA A TRETA A MACABEILOR, 7 7. tenit protivnic, nu pe un om, ci pe Dumnezeu Cel Proa Inalt, care este bnpeiratu/ Ptolomeu le dif o scrisoare ciftre satrapii i dregeitorii Egiptului, ca ludeii stitpan peste once putere, ei care se va rlizbuna pe noi, fara. ca noi sä putem ed se intoaral in tara nesupeirafi i ocrotiti scapa de el. Fiti sanzitoeil* de atiipelnire. Avezarea unei alte särbätori i dupa ce au primit scrisoarea aceasta, nu s'au gritbit ea, plece indata, pentru pomenirea minunatei lor mdntuiri. ci au rugat pe imparat ca acei care din Ridicarea unei columne cu inscriptie neamul Iudeilor s'au lepädat de bunä a unei case de rugciciune. voie de Dumnezeul cel sfant ei de legea lui Dumnezeu primeascit prin ei pe- a Imp'5,ratul Ptolomeu Filopator tri- deapsa cuvenita, mite satrapilor Egiptului i tuturor dre- giitorilor ànli, inchiraciune i sänä,tate ! Fiindcit ei ziceau ca; cei ce au i noi suntem sanittoei, i copiii cälcat dumnezeeetile porunci din pricina noetri, iar marele Dumnezeu ne-a dat pantecelui nu vor fi niciodata cu ere- spor in toate trebile noastre aea pre- dintä pentru trebile imparatului. cum am dorit. Unii din sfetnicii noetri de aproape ei au spus adevärul, el ne-au povätuit necontenit cu invereu- le-a incuviintat ei le-a dat toatit liber- nare, adunitm gramada pe toti tatea ca cei ce au cálcat poruncile Iudeii din cuprinsul imparatiei i sa-i lui Dumnezeu, ori in ce loe din impitratie s'ar afla, sa fie uciei in voie fara vre-un pedepsim cu pedepse neobienuite, intoc- hrisov de inetiintare. mai ca pe niete urzitori de rascoala, Infatieandu-ne niciodata trebi- i dupit ce si-au facut uräri de le, din pricina duemardei pe care ei o au plecare unit altora, precum se cadea, pre- catre toate popoarele, nu vor merge bine, pan& cand nu se va face acest lucru. otii ei tot norodul au pornit de acolo Din aceastit pricinä, i-au adus fere- cati in lanturi, chinuiti fund, ca niete robi, cantlind 4 Aliluia mai vartos ca niete invinuiti ca. unel- tesc impotriva vietii imparatului, far& Potrivit acestei incuviintari, cine vre-o cercetare sau amanuntitil iscodire a dintre cei pángariti din neamul lor le lucrurilor, i s'au apucat sa-i ucida, cadea in mânti, pe cale, Ii pedepse,au si-i vereunati mai cu sti/batica cruzime dealt omorau dandu-i ca In datinile Scitilor. i in ziva aceea au omorit mai Pentru aceastit purtare a lor, noi i-am amenintat foarte tare e'r cu blitn- mult de trei sute de inei ei au präznuit-o detea pe care o avern fata de toti oamenii, Cu bucurie ea pe o zi de sarbatoare, le-am däruit viata. i fiindca noi ne-am fiindca ei omerif3erit pe coi far& de lege. incredintat Dumnezeul cel ceresc ocroteete vadit pe Iudei ei se lupta lar ei, care ramaseserii, credincieei pentru ei ea un tatä pentru fiii pana; la moarte pentru legea lui Dumne- Pe urma, statornica lor prietenie pe zeu e'r care se bucuraserit pe deplin de mantuire, au plecat din ora e incununati care ei au dovedit-o faja; de noi i fatä, de cu tot felul de flori rnirositoare, cu vese- inaintaeii noetri luand-o in seama, i-am lie Ei Cu cantari de laudä, láudand pe Dumnezeul pariatilor lor, veenicul man- iertat de orieicare yin& ar fi fost vinovati, tuitor al lui Israil, cu felurite imne *i am poruncit ca, toti sä se intoarcit in patria lor, i nimeni sit nu le pricinu- en psalmi. iascit vre-o paguba nici inteun chip ei nici huleasca pentru cele ce far& i dupa ce au ajuns la cetatea dreptate s'au intamplat. Clici etiti ea, daca; noi le vom Ptolemais, care, pentru insueirea locului, pricinui vre-un räu oarecare sau de-i insemneaza purtatoare de trandafiri, vom intrista cu ceva, vom avea necon- unde-i aeteptau pe ei corlibiile de eapte zile, dupä hotarirea lor cea de obete, Au facut acolo °spat pentru praz- nuirea mântuirii lor, deoarece imparatul cu mima; bun& le pusese la indemana tot ceea ce fiecaruia Ii trebuia pana; sa se intoarca acasa. 1097

RUGACIUNEA REGELUI MANASE Si dupa ce s'au dat sanatosi jos multä putero in fata vrajmasilor &t- din corabii, cu cantari de multumire eat inainte, ei erau cinstiti i de temut dupii cuviintit, au hotarit tot asa s't acolo, ca i aceste zile sit fie praznuite nici unul din ei n'a fost turburat in ca zile de sarbatoare, pentru vremea averea lui in nici un chip. robiriilor intre pitgani. Dupa acestea cu totii si-au do- Si ei le-au sfintit i ptintr'o inscrip- bandit iarài averile lor care fusesera tie 85.pata pe o columnä., apoi au inaltat pe puse la catagrafie, Meat cei care aveau iocul ospätului o casä de rugaciune i s'au cate ceva dinteale lor Cu mare frica intors acasä sanittosi, liberi i foarte veseli, li-1 ditdeau lusipoi, fiindca marele Dum- scitpati din primejdii, cu porunca impa- ratului, pe uscat, pe mare si pe fluviu. nezeu a savarsit pan& la urmä fapte marete pentru mantuirea lor. Si ffindca dobandisera mult mai Proslavit sit. fie Mantuitorul lui Israil in veci ! Amin! RUGACIUNEA REGELUI MAN ASE Manase, regele lui luda, s'a rugat Dom- Cad am savarsit päcate mai multe nului &Ind era rob in Babilon. decat boabele de nisip de pe tiírmul faradelegile mele s'au inmultit, Doamne, Atottiitorule, Dumne- Doanme, s'au inmultit incat nu sunt zeul parintilor nostri, al lui Avraatn, al vrednic sa ridic ochii i sä privesc inal- lui Isaac si al lui Iacob EA al semintiei timea cerului din pricina multimii fara- lor celei drepte, delegilor mole. Straus stint eu de cittusele cele Care ai facut ceru1 i pamantul im- multe de fier, s't nu pot sit ridic capul preuna cu tout& podoaba lor, din Ficina pacatelor mele i n'am pentru cä ti-am intaratat mania ta Care ai zagitzuit marea cu cuvantul rau am facut inaintea ta, &lei am asezat poruncii tale, care ai incuiat adlincul pe care 1-ai pecetluit cu infricosatul idoli i chipurile de °car& le-am inmultit proslavitul tau nume, In tempul tau. Inaintea caruia Cu frier+, se cutre- Si acum imi plec genunchiul inimii mud).\" toate din pricina atotputerniciei mele i ma rog milostivirii tale: tale! Pacatuit-am, Doamne, pacatuit-am Cad cine poate sa stea in fate, stri- lucirii slavei tale si sà indure urgia cu cunosc gresalele mele! care ameninti pe coi plicatosi ! Deci te rog fierbinte: Doamne, EA nu ma pierde din 8. Milostivirea pe care tu ai fägAduit-o este nemäsurata s't necuprinsa, pricina farädelegilor mele. Nu te int.& rata deapururi impotriva mea si niel nu Fiindc5. tu, Doamne, esti proa piistra faptele mele cele rele i nici nu Malt, indurat, indelung rabdätor i mult ma, osandi, and voi fi in imparatia milostiv si-ti pare ritu de räutatile oame- mortii, nflor. Ci arata-ti indurarea i, nevrednio Tu, Doamne, Dumnezeul celor fiind eu, mantueste-mit dupa multimea indurarii tale, drepti, n'ai asezat pocainta pentru cei Ca di te laud pe tine in toate drepti, pentru Avraam, pentru Isaac zilele vietii mele. Caci pe tine te laud& pentru Iacob, care n'au pacatuit impo- toate puterile ceresti si a ta este slava triva ta, ci ai asezat pocainta pentru In veci. Amin! * mine piicatosul, SFAR$ITU1, VECHIULUI TESTAMENT

NOUL TESTAMENT SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA MATEI 1. Dupil robia din Babilon, Iehonia a avut de urmas pe Salatiil ; Salatiil Cartea neamuluip-kair-4isn8.-Christoaraim. ~lit de urmas pe Zorobabel; mislirea, numele nasterea. Zorobabel a avut dniape Cartea neamului lui Iisus Chris- Abiud ; Abiud a avut de urmas pe Eli- tos, fiul lui David, fiul lui Avraam. achim; Eliachim a avut de urmas pe Avraam a avut de urmas pe Azor; Isaac ; Isaac a avut de urmas pe Azor a avut de urmas pe Sadoc; cob ; Iacob a avut de urmas pe luda Sadoc a avut de urmas pe Achim; Achim si pe fratii lui. a avut de urmas pe Eliud ; luda a dvut de urma§ _pe Fares Eliud a avut de urmas pe Elia- si pe Zara, din 'l'amar; Fares a ayu,t, zar ; Eliazar a avut de urmas pe Matan ; de urmas pe Esromis Esrom a avut de Matan a avut de urmas pe Iacob ; urmas pe Arami Iacob a avut de urmas pe Iosif, Aram a avut de urmas pe Ami- barbatul Mariei, din care s'a niscut nadab ; Aminadab a avut de urmas pe Iisus, ce se zice Christos. Naason ; Naason a avut de urmas pe Asa dar, peste tot, de la Avraam pana la David sunt paisprezece nea- Salmon ; Salmon a avut de urmas pe Booz, muri ; de la David piinit la robia din din Rahab ; Booz a avut de urmas pe Babilon sunt paisprezece neamini Obed, din Ruj Oked a avut da_urmas de la robia din Babilon i pânii, la pe Iesei; Christos sunt iarási paisprezece nea- Iesei a avut de urmas pe David muri. impgratul; impgratul David a avut de lar nasterea lui Iisus Christos asa urmas pe Solomon, din femeia lui Une; a fost cä, fiind logoditä Maria, muma lui, Solomon a avut de urmas pe Ro- cu Iosif, mai nainte de a fi ei impreunfi., boam ; Roboam a avut de urmas pe s'a aflat avánd in pántece din Duhul Abia ; Abia a avut de urmas pe Aso; Sfánt. Asa a avut de urmas pe Iosafat ; Iosif, bárbatul ei, fiind om drept Iosafat a avut de urmas pe Ioram; nevrand s'o Vadedscit, si-a pus in milite Ioram a avut de urmas pe Ozia; s'o lase in ascuns. Ozia a avut de urmas pe Ioatam ; Ci cugetánd el aceasta, iatá ingerul Ioatam a avut de urmas pe Ahaz ; Ahaz Domnului i se afatil in vis, grgind: Iosife, a avut de urmas pe Iezechia ; fiul Tui'David, nu te terne a lua pe Maria Iezechia a avut de urmas pe Ma- femeia ta, câ ce s'a zámislit intrInsa nase; Manase a avut do urmas pe Amon; este din Duhul Sfânt. Amon a avut de urmas pe Iosia ; Ea va naite fin, i vei chama Iosia a avut de urmas pe Iehonia numele lui: Iisus ; caci el va mantui si pe fratii liti, la robia din Babilon; poporul situ de pácate. 1099

MATEI, 2 Acestea toate s'au facut ea sa se i vazand ei steaua s'au bucurat implineasca. ceea ce s'a zis de Domnul cu bucurie mare foarte. prin prorocul care zice: i intrand in casa, au vitzut pe pruno impreung cu Maria muma lui, Uta, fecioara va avea in pantece cazand la pimânt s'au inchinat lui, si va naste fiu, i vor cherna numele deschizand vistierffle lor i-au adus lui lui: Emanuil, care se talmaceste: cu noi daruri: aur, tamaie i smirna. este Dumnezeu. lar luand stiinta in vis sa nu se mai intoarne la Irod, pe alta cale s'au Desteptandu-se din somn, Iosif dus in tara lor. facu asa precum i-a poruncit ingerul Dupg plecarea magilor, iata in- Domnului, i lua la el pe femeia sa. gerul Domnului ge aratia in vis lui Iosif, zicand: Scoala-te, ja pruncul i pe muma i n'a cunoscut-o pe ea pana ce lui i fugi in Egipt i stai acolo pana a nascut pe fiul san cel intfii ndscut si a ce-ti voi spune; fiindca Irod are sil chemat numele lui: Iisus. emite pruncul ca L umnare. losa se scula, lua, noaptea, pruncul 2. si pe muma lui i plecg in Egipt. i fu acolo pana la savarsirea Magii de la raseirit ; fuga in Egipt. Irod lui Irod; ca s'a se implineaseg cuvantul spus de Domnul, prin profetul care zice: mide runcii. Intoarcerea din Eg77, Din Egipt am chemat pe fiul meu. sa asluirea in Nazaret. lar cand Irod vilzu d. a fost lar daca s'a nascut lisus in Bet- amagit de magi, s'a rnaniat foarte leemul ludeii, in zilele lui Irod impg- trimitand, &alai ucise pe toti pruncii, ratul, iattt magii de la rasarit au venit in tof cuprinsul Ierusalim intreband: in os cm a tim Unde este imparatul Iudeilor cel care- aipurise e a magr. ce s'a Miscut? cilci am vgzut la ri.- Atuncr s'a implinit euvantul spus särit lui si am venit sa, ne de Ieremia prorocul: lui. Glas in Rama s'a auzit, plan- Auzind de ace,stea, imparatul Irod gere i tanguire multa; Rahil plangea s'a turburat si tot Ierusalimul impre- pe fiii s'id si nu voia si. so mangar) fiindcg nu mai sunt. una' cu el. Duna moartea bri Trod.. iatii, i adunlind pe toti arhiereii i caz- Ingerid Domnului se aratg in vis lui Iosif, turarii poporului cercetg de la ei: Unde In Egipt, este si, se nasal, Christos? ia pruncul i zice: Atunci ei ii raspunserii: In Bet- pe muma lui i mergi in pgmântul lui leemul Iudeii, caci asa este scris de Israil, ciici au murit cei ce cautau si ia viata pruncului. profetul: Iosif sculandu-se a luat pruncul $i tu, Betleeme, pamantul Iudei, nu si pe muma lui si a venit in piimfintul lui Israil. esti debe cel mai mic 'Entre capeteniile Dar auzind ca Arhelau domneste lui luda, cáci din tine va iesi povátuitorul in Iudeia, in locul lui Irod, fatal sau, care va paste pe poporul meu Israil. s'a temut si. meargä acolo si, luand poruna in vis, s'a dus in partile Ga- Atunci Irod a chemat in ascuns pe magi si a aflat de la ei Igmurit in lileei. ce vreme s'a aratat steaua. $i a venit si a locuit in orasul Apoi trimitându-i la Betleem, le-a numit Nazaret, ca s'a se implineascä zis: Mergeti i cercetati cu demanuntul ceea ce s'a spus prin profeti: ci. Nazareu despre prunc i daca 11 yeti afla ves- se va cherna. titi-mä si pe mine,, ea si. viu i eu sil ma inchin lui. s=er, ascultand pe imparatul, au plecat i iata steaua pe oare o vazu- será. in ritsárit mergea inaintea lor, pana. ce a venit si a stat deasupra, unde era pruncul. 1100

MATEI, 3, 4 3. s'au deschis 0 a väzut Duhul lui Dum- Ivirea lui Ioan Botezdtorul; botezul lui nezeu pogorindu-se ca un porumbel Rms. viind peste el. In zilele acelea a venit Ioan Bote- Si iata glas din ceruri care a zis: zatorul i propovb,duia in desertul Iudeii, cä s'a apropiat Acesta este fiul meu cel iubit, intru care Spunänd: bine am voit. imparatia cerurilor. 4. El este acela despre care a zis pro- rocul Isaia: Glasul celui ce striga in Ems se ispitegte de cdtre Diavolul,f,i incepe pustie: Pregätiti calea Domnului, drepte propovdduirea, chiandi pe cei dintdi uc,e- faceti cararile lui. lar loan avea vesmântul lui din nici gi vindecd tot lelul de bolnavi. par de camila i brán de curca impre- jurul mijlocului, iar hrana lui era lacuste Atunci Iisus fu dus de Duhul in pustie ca sa se ispiteascä de catre dia- miere salbaticä. Atunci iesi la el Ierusalimul i toatä volul. Iudeia i toatii imprejurimea Iordanului. Si dupä ce a postit patruzeci de Si se botezau de catre el, in raul zile i patruzeci de nopti, la urmä a Iordanului, märturisind pacatele lor. Ci viizánd loan pe multi din Farisei flámanzit. Saduchei viind la botez, le zise: Pui Ci apropiindu-se ispititorul zise cätre de näparca, cine v'a aratat ca veti naps, de mânia ce va sä fie? el : De esti tu fiul lui Dumnezeu, Faceti deci roade vrednice de po- zi ea pietrele acestea sä, se facä, ciiinVa. Dar el Ii raspunse: Serie este: nu Si sii,\" nu gänditi sä ziceti in voi numai cu paine va trai omul, ci cu Pärintele nostru este Avraam, caci tot cuvântul care ie,se din gura lui Dum- vä spun ca, Dumnezeu poat,e si din nezeu. pietrele acestea sä ridice fii lui Avraam. Acum securea stä la rädäcina po- Atunci diavolul 11 duse in sfânta milor si tot pomul care nu face rod bun cetate si-1 puse pe aripa templului. se taie si se arunca in foc. De esti tu fiul lui Dumnezeu, Si zise Eu unul vä botez cu apä spre diavolul, arunca-te jos, cad serie este ca pochinta, dar cel ce vine dupä mine este mai puternic dealt mine; lui nu sunt ingerilor säi va porunci pentru tine si vrednic sä-i duc incaltamintea ; acesta te vor ridica pe mlini, ca nu cumva vä va bot,eza cu Duhul &Ant i cu foc. sä, izbesti de piatra piciorul tau. El are lopata in mánii si va cuati aria sa si va aduna. gram' in jitnita, iar Iisus Ii riispunse: Tar* este serie pleava va arde-o cu foc nestins. In acest timp a venit Iisus din sä nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau. Galileia, la Iordan, catre Than, ca sä, se boteze de la el. Din nou, diavolul il duse inteun loan insä, il oprea, zicand: Eu am munte foarte inalt aratä toate im- paratiile lumii i stralucirea lor. trebuinta, sä fiu bot,ezat de tine i tu vii la mine? Si-i zise lui: Acestea toate i le voi Si riíspunzánd Iisus a zis &titre el: Lasä acum, caci asa se cuvine nouä sa da tie, de cazi inaintea mea i mi te implinim toatii dreptat,ea. Atunci 1-a inchini. lar dup.& ce s'a botezat Iisus, in- Atunci lisus Ii zise: Mergi, Satana, data a iesit din LTA, i iatä, cerurile i cad scris este: Domnului Dumnezeului tau sä te inchini i lui singur sä-i slu- jesti. Atunci 1-a lasat diavolul i iatä ingerii venind la el Ii slujeau. Când Iisus auzi ca loan a fost pus in inchisoare pleat' in Galileia. Si pärasind Nazaretul a venit de a locuit in Capernaum längä, mare, in hotarele lui Zebulon i Neftali, Ca sä, se implineascä ce s'a zis prin Isaia profetul, care zice: 1101

MATEI, 5 Pämintul lui Zebulon i pimintul Fericiti cei blanzi, cä aceia vor moe- lui Neftali, cum mergi spre mare, din- teni colo de Iordan, Galileia Fericiti cei ce flimanzesc i fuse- Poporul care statea in intuneric a vazut luminit mare i celor ce eedeau toeeazii de dreptate, cá aceia se vor slitura. Fericiti cei milostivi, c5, aceia se in laturea i in umbra mortii riisgritu-le-a vor milui. Fericiti cei curati cu mima, cä lumina. aceia vor vedea pe Dumnezeu. De atunci incepu Iisus s5, propovii- i faciitorii de pace, ca aceia eu se vor cherna. duiascit i ea spunit: caci s'a fi tuFend apropiat imparatia cerurilor. Pe când umbla pe ling5, marea Fericiti cei prigoniti pentru drep- Tiberiadei a vazut doi frati, pe Simon tate, di a Ion este imparätia cerurilor. ce se numeete Petru ei pe Andrei, fratele Fericiti yeti fi voi cand va vor lui, care aruncau mreaja in mare, clici °cart i vi vor urmari i vor zice tot erau pescan. Si le-a zis: Veniti dupa, mine ei cuvântul rii,u impotriva voastra, mintind din pricina mea. vä voi face pe voi pescan i de oameni. lar ei mrejele in clipa Bucurati-v5, ei v5, veseliti, cit plata aceea au men; dupa el. voastri multi, este in ceruri, &lei tot area De acolo, merg5,nd mai departe, au prigonit pe prorocii cei dinainte de voi. Voi sunteti sarea pamantului daci a vazut alti doi frati, pe Iacob al lui sarea se va strica, cu ce se va sirs.? Zevedeu i pe loan, fratele lui, in corabie De nimio nu mai e bung, firg numai de aruncat afarg, ca sä fie cacati de cu Zevedeu , tatiillor, diregindu-0 mrejele, e't i-a chemat, oameni. Care indati läsând corabia ei pe Voi sunteti lumina lumii ; nu poate tatal lor, au triers dupä el. cetatea sa se ascundg, cand stg dea- Si a stritbittut lisus toata Gaileia, supra muntelui, invatind in sinagogile lor i propov5.- Niel nu aprind oamenii fa:die ei duind evanghelia Impäräiei A tan-1ft- o pun sub obroc, ci In sfeenic, e't lumi- duind once boar], e't orice neputinta neazii tuturor celor din case:. Aea si lumineze lumina voastri In popor, , Aea incit a ieeit vestea lui in toati inaintea oamenilor, incit sá vadg faptele Siria e't aduceau la el pe toti care se voastre cele bune i sä märeasc5, pe aflau in suferinte, fiind cuprinei de Tatal vostru carele este in ceruri. multe feluri de boale i de chinuri, pe Sit nu socotiti cä am vela sä demonizati, pe lunatici, pe slabgnogi, stric legea sau prorocii; n'am venit sit el Ii vindeca. i gloate multe mergeau dupg el, stric, ci sit implinesc. cat vor Clici adev5,r graiesc sta cerul i pamäntul, o iota sau o cirta din Galileia, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeia si de dincolo de Iordan. nu va trece, ping, ce nu se vor face toate. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, i va inväta 5. asa pe oameni, foarte mic se va cherna intru impiiratia cerurilor ; iar cel ce va Predica de pe munte: Fericirile. Adevd- face ei va inviita, acesta mane se va nurni rata implinire a kgii. intru imp5,rittia cerurilor. 1. V5,zand multimile, Iisus s'a suit in Caci v5, spun ca de nu va pri- sosi dreptatea voastrii. mai mult decit munte, a eezut i ucenicii au venit a Carturarilor FA a Fariseilor, nu yeti intra intru impar5,tia cerurilor. ling& el. 2. Si ridicänd glasul Ii inv5,ta zicand: Ati auzit ea s'a zis celor de demult: S5, nu ucizi ; iar cine va ucide vrednic 3. Fericiti cei s5,raci cu duhul, ca a va fi de °Bandit. lor este impitratia cerurilor. 4. Fericiti cei ce piing, ea aceia se vor m5,ngilia. 1102

MATE!, 6 Eu Ins& va, spun voua cá oricine 37. De aceea cuvantul vostru ea fie: care se manic) pe fratele sau, v-rednic va fi de osanda ; cine deci va zice fratelui da ce este da, nu ce este nu ; iar ce situ: raca, vrednic va fi de judecata sine- driului ; iar cine-i va zice: nebunule, mai mult cleat aceasta, de la cel rau vrednic va fi de Gheena focului. este. Deci, cttnd va fi sa aduci darul tau la altar si acolo iti vei aduce aminte Ati auzit cá s'a zis: Ochi pentru ca fratele titu are ceva impotriva ta, ochi i dinte pentru dinte. Lasa darul tau acolo, inaintea Eu ins& va spun vouit sit nu stati altarului, i mergi, impaca-te cu fratele impotriva celui ; iar cui te loveste tau i apoi venind adu darul tau. peste obrazul drept, intoarce-i i pe Invoieste-te cu parisul tau de- 40. Celui ce voieste sa se judece cu tine si ia catnap, lasà-i si man- grabit, cat& vreme esti cu el pe drum, tia, ca nu cumva parisul ea te dea jude- 41. lar de te va asupri careva sá mergi catorului, i judecatorul slujitorului tem- mie de pasi, mergi cu el douit mii. nitei, i sa fii aruncat in temnita. Celui care cere de la tine, da-i; FA de la col ce voieste sit se imprumute Adevitr graiesc tie: nu vei iesi de de la tine, nu fntoarce fats, ta. acolo, pana ce nu vei fi dat cel de pe Ati auzit ca s'a zis: Sä iubesti urmit ban. pe aproapele tau i sa urästi pe vraj- masul tau. Ati auzit di s'a zis celor de demult: lar eu va. zic Sá nu precurvesti. Iubiti pe vraj- masii vostri, binecuvantati pe cei ce va Eu ins& va spun you& ea oricine blestemä, faceti bine celor ce vä uritsc se uita la femeie, poftind-o, a si precurvit rugati-va pentru cei ce va vataina cu ea in mima lui. vit pigonesc, Ca sa, fiti fiii Tatalui vostru celui lar dacit ochiul tau cel drept te din ceruri, cá el face sa ritsafit soarele sminteste pe tine, scoate-1 i arunca-1 peste lid i peste buni, i trimite ploaie de la tine, 616 mai de folos iti este sa peste drepti i peste nedrepti. piara unul din mitdularele tale, decat tot trupul ta.0 sit fie aruncat in Gheena. Caci, daca iubiti pe cei ce vit iubesc, ce rasplata puteti avea ? Au nu fac Si dacit manata cea dreapa te smin- vamesii acelasi luoru ? teste pe tine, taie-o i arunc'o de la tine, Si dacit primiti cu dragoste pe aci mai de folos IV este sa piara unul din fratii vostri numai, ce prisos este aici ? Au nu fac i paganii acelasi lucre? madularele tale, decat tot trupul tau Fiti dar voi desävfirsiti, precum sit se dud. in Gheena. Tatal vostru col ceresc este desavarsit. S'a zis iaritsi: Cine va lasa pe 6. femeia sa sit-i dea carte de desparteriie. Urmarea predicii de pe munte. Despre Eu ¡Ma vá spun you& ca oricine milostenie, rugdciune i post. Sa- nu ne care lasa pe femeia sa, afar& de cuvant streiduim dupd cele pdmante?ti. de destranare, o face sa precurveasca, si cine va lua pe cea lasatit precurveste. Luati aminte ca faptele dreptittii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor Ati auzit iarasi ci s'a zis celor de demult: Sa nu juri stramb, ci sit tii ca sit fiti lor priveliste, altfel nu yeti avea inaintea Domnului juramintele tale. platil de la Tatal vostru cel din ceruri. Eu ins& va spun you& sä nu va Deci, cand faci milostenie, nu tram- jurati nicidecum, nici pe car, fiindca bita inaintea, ta, cum fac fatarnicii, in este je v al lui Dumnezeu, sinagoge i in uliçe, ca ea fie sliiviti de oameni ; adevar graiesc Nici pe pamant, fiindcit este as- rasplata cuvenita. isi iau ternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim, fiindca este cetatea marelui Imparat. Nici pe capul tau sit nu te juri, fiindca nu poti sá faci un fir de par, alb sau negru. 1103

MATEI, 6 Tu, limit, cand faci milostenie, sä Ci adunati-vit comori in cer, unde nu stie stanga ta ce face dreapta ta, nici moho, nici rugina nu le strica, unde Asa Meat milostenia ta eri fie in- furi nu le sapil si nu le fura. teascuns, i Tat6,1 tau, care vale, in- tr'ascuns iti va rasplati tie. Cad unde este comoara ta, acolo lar cand va, rugati, nu fii ca fatar- va fi i mima ta. nicii carora le place, prin sinagoge prin unghiurile u1ielor, stand in picioare Luminatorul trupului este ochiul ; sit se roage, ca sa se arate oamenilor; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau adevar grádese isi iau rasplata va fi luminat; cuvenita. lar de va fi ochiul tau ra,u, tot Tu, insii, cand te rogi, intra in trupul tau va fi intunecat. Deci, daci ciimara ta i inchizand usa ta roaga-te lumina dintru tine intuneric este, dar Tatalui tau celui inteascuns. i Tidal intunericul, cu cat mai mult! tau, ca,re vede intr'ascuns, 1i va rils- plati tie. Nimeni nu poate 86, slujeasca la Cand vit rugati, nu spuneti multe doi domni, caci sau pe unul Il va uri ca paganii, cà ei cred cii in poliloghia pe ce16,1alt il va iubi, sau de unul se va lor vor fi ascultati. Deci nu va asemanati lor, ea stie lipi si pe celalalt il va dispretui; nu putetd Tatäl vostru de ce aveti trebuinta mai sa slujii lui Dumnezeu i lui Mamona. nainte ca sá cereti voi de la el. Deci voi asa sa, va rugati: Tatal Drept aceea zic voila: Nu vä ingri- nostru carele esti in ceruri, sfinteascii-se jiti pentru viaa voastrit ce yeti manca, numele tau; Vie fruparatia ta; facä-se voia ta, nici pentru trupul vostru cu ce vá, yeti 1m- precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea, spre flint& braca; au nu este viata mai mult decat hrana i trupul decat imbracamintea? nou6, astitzi; Uitati-va, la päsitrile cerului, ca nu Si ne iarta noua, gresalele noastre, samanit, nici nu accent, nici nu adunit precum i noi iertäm gresitilor nostri, In hambare, i Taal vostru cel ceresc le Si nu ne duce pe noi in ispita, cine izbaveste de cel rau. Ca' a Ta este imp6,- hriineste. Oare nu sunteti voi cu mult ratia i puterea i marirea in veci, amin. mai presus de ele? Ca de yeti ierta oamenilor gresa- lele lor, ierta-va i you& Tatal vostru col Si cine dintre voi, oricat §i-ar Tame ceresc.lar de nu yeti ierta oamenilor gre- mintea, poate sit adaoge la statul sa,u un cot ? salele lor, nici Taal vostru nu va va ierta gresalele voastre. lar de vesmilnt de ce vit ingrijiti? Cand postiti, nu fiti posomoriti ca fatarnicii; cá ei Ii slutesc fetele ca Luati seama la crinii ca,mpului cum arate oamenilor ca postesc ; adevär griliese creso: nu se ostenesc, niel nu tor°. Si totusi, va spun voila ea, niel iau plata cuvenit6,. Tu însä, °and postesti, unge capul Solomon, in toata marirea lui, nu se tau i fats, ta o spala, invesmanta ca unul dintre ei. Ca sit nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau care este intru lar daca iarba campului, care ascuns, i Tatälui tau care vede intru ascuns iti va rasplati astiizi este si ratline se arunca in cuptor, Nu va adunati comori pe pimant, Dumnezeu astfel o imbrac6 oare nu cu unde moho i rugina le strica çi uncle mult mai vartos pe voi, o, putin credin- furii le sapit si le fura ciosilor ? Deci, nu duceti grijä spunand: Ce vom mimeo, ori ce vom bea, oti cu ce ne vom invesmanta? Ca dupii toate acestea se strii- duesc pitganii; stie doar Tatid vostru cel ceserc cil aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia dreptatea lui, i acestea toate se vor adaoga Nu duceti grija de ziva de maine, eáoi ziva de =line se va ingriji de sine. Ajunge zilei rautatea ei. 1104

MATEI, 7, 8 7. Nu se poate pom bun [3.9., facà Slarfitul predicii de pe munte. roade rele, nici pom räu sa fee& roade Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. bune. Cad au judecata cu care judecati, yeti fi judecati, i cu masura cu care ma.- lar orice pom care nu face roada surati, vi se va m'Asura. bun& se taie i se arena, in foc. De ce vezi paiul din ochiel fratelui tau, si de barna din ochiul tau nu-ti dai Drept aceea, dupii roadele lor seama? yeti cunoaste. Sau cum vei zice fratelui tau: stai &Ili scot paiul din ochi, i iatA, barna Nu oricine care imi zice: Doamne, este in ochiul tau. Doamne I va intra intru impariitia ceru- Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau i atunci vei vedea sit scoti rilor, ci care face vointa Tatalui meu paiul din ochiul fratelui tau. celui din ceruri. Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele voastre in fata Multi imi vor zice in ziva aceea: porcilor, ca nu cumva sa le calce in pi- Doamne, Doamne, au nu in numele tau cioare i intorcandu-se sit vá sfasie pe am profetit i cu numele tau am scos demoni, i in numele tau minuni multe voi. am facet? Cereti si se va da you& ; cautati Atunci Insá, voi marturisi lor: yeti afla; bateti si se va deschide you'd. Niciodata nu v'am cunoscut pe voi. De- Caul oricine care cere ja, cel care partati-vA de la mine, cei ce lucrati fad), cerceteaza afla i celui care bate i se delegea. va deschide. De aceea, oricine care aude aceste Cine este omul acela intre voi de la cuvinte ale raele i le indeplineste, ase-. care, de va cere fiul säu paine, el sa-i dea mana-se-va barbatului cuminte care a piatra, cladit casa lui pe stanca. Sau de-i va cere peste, el sii-i dea A cazut ploaia, au venit riturile sarpe? mari, au suflat vanturile si au batut in Atunci, dacá voi, rái fiind, stiti casa aceea, dar ea n'a cazut, fiindcii era dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai .intemeiatá e stâncá. vartos Total vostru cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la el. . ar crime care aude aceste cuvinte ale mele si nu le indeplineste, asemana- Ci toate cate voiti sa va fee& voila se-va barbatului nerod care si-a cladit oamenii, asemenea i voi faceti lor, ca, casa pe nisip. aceasta este legea i prorocii. Si a cazut pboaiafi au venit raurile Intrati prin poarta cea stramta, ea larga este poarta i incapatoare calea mari i au suflat vantinile si au izbit care duce la pieire, i multi sent cei care In casa aceea i a cazut. i admires, ei arnica pe ea. a fost mare. i stramtA este poarta i 'ingest& lar died Iisus a sfarsit cuvintele este calea care duce la viata, i putini sunt cei care o afla. ace,stea, multimile stateau uimite de invatiitura lui, Feriti-va de profetii mincinosi, care yin la voi in haine de oi, iar pe din- Ciici Ii invata pe ei ca pe unul care launtru sunt lupi hrApitori. are putere, si nu ca invatatii lor. Blip& roadele lor Ii yeti cunoaste. 8. Au doara culeg oamenii struguri din scaieti, ori smochine din ciulini? Iisus uindecd pe un lepras, pe servitorul unui suta,s, pe soacra lui Petra ssi pe alti Asa ca once pom bun face roade bolnavi. Linite§te furtuna de pe mare f bune, iar pomul rim face roade rele. mdntueste pe doi demonizati. Pogorindu-se din mente, gloate multe au mers dup& el. Si iata un lepros apropiindu-se, i se inchina, zicand: Doarane, (lac& voiesti, poi sa ma curatesti. 1105 70

MATEI, 8 Atunci Iisus intinzand mama, s'a Atunci a venit la el un carturar o atine de el, zicb.nd: voieso, curateste-te. a graft: Invatatorule, te voi urma, ori- Si indatit s'a curatit lepra lui. unde vei merge. Apoi i-a zis Iisus: Vezi, nu spune Dar Iisus i-a rilspuns: Vulpile au nimanui, ci mergi, aratii-te preotilor vizuini i pasarile cerului cuiburi, Fiul adu darul pe care I-a randuit Moise, spre omului ins& nu are imde sit-0 piece marturie lor. capul. Pe dad intra in Capernaum, s'a Un altul dintre ucenici Ii zise: apropiat de el un sutas, rugandu-I, Doamne, da-mi voie sit má due intái Si zicând: Doamne, sluga mea sA ingrop pe tatal meu. El ins& i-a zis: Vino dupii mine zace in casä, slabä,nog, chinuindu-se lasa mortii ingroape pe mortii cumplit. lor. Iisus Ii zise: Voi veni vi-1 voi Ca- Dar sutaaul fitspunzand i-a vorbit: Intrand in corabie, ucenicii lui II Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub urmara. acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul Si iata ca.' pe mare se isca o furtunit atat de aprigà, incat corabia se invaluia 10 se va vindeca sluga mea. In talazuri; iar el dormea. Ca i eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi, si-i spun Atunci ucenicii venirá la el 0-1 desteptara spunandu-i: Doamne, man- acestuia: du-te, i se duce, si celunalt: tueste-ne cá pierim. vino, si vine, si slugii mele: fá aceasta, Iisus le zice: De ce va este fricii, face. putin credinciosilor ? S'a sculat atunci, Auzind acestea, ESU13 s'a minunat a certa,t vantinile si marea ai s'a fiicut ai a zis celor ce veneau dup.& el: Adevar liniste deplina. nici intru Israil n'am gäsit graiesc lar oamenii se mirara zicand: Ce atata credinta. Drept aceea vä spun ea multi de la fel de om este acesta, cä. EA vânturile marea ascultä de el! riisarit i de la apus vor veni i vor sta Gaud trecu dincolo in tinutul era- la masa cu Avraam, cu Isaac FA cu Iacob In imparatia cerurilor; darenilor, Il intampinara doi demonizati care ieseau din morminte i atilt de cum- lar fili imparatiei vor merge intru pliti, inctit nimeni nu putea sa treads, pe intunericul cel mai din afar& ; acolo va fi calea aceea. plangerea i scraanirea dintilor. Si iatä, au inceput ea strige i sii. Si i-a zis Iisus sutasului: Du-te, fie zica: Ce este noult si tie, Iisuse, Fiul lui tie dupa cum ai crezut. Si s'a insanato§it Dumnezeu? Ai venit aici mai nainte de servitorul lui in ora aceea. Venind Iisus in casa lui Petru, a vreme ea sa ne chinueati? vazut pe soacra ace,stuia zacand, prinsa Departe de ei era o turma mare de friguri. de porci, la paaune. lar demonii se rugau de el o zi- Si s'a atine de mana ei, iar frigu- cea,u: Dacá ne scoti Mara, trimit,e-ne in rile o lasarä EA se sculä, i ii slujea lui. turma de porci. lar facandu-se sea* aduserit la el multi demonizati, i scoase afar& du- Atunci el le spuse: Duceti-va. Iar ei iesind se dusera in turma de porci. Si hurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi iata ca twat',\" turma se repezi de pe po- Ii tamadui, varnis in mare i pieri in ape. Ca sä, se implineascä ceca ce s'a spus prin Isaia prorocul, care zice: lar pazitorii fugira Eji ducandu-se In ora a spuserä tot ce se intamplase cu Acesta neputintele noastre a luat si boa- demonizatii. lele noastre le-a purtat. Vazand Iisus noroade multe im- Atunci tot orapul iei intru intam- pinarea lui Iisus vitzfindu-1 11 rugara prejurul lui, a poruncit ucenicilor sä sA treacii, din hotarele lor. treaca de ceca parte a märii. 1106

MATEI, 9 9. Nimeni nu pune, la haina, veche, petec dinteo bucata nouä, ciici plinitura Paraliticul din Capernaum. Maki i uce- aceasta trage din haina si se face o rup- nicii lui loan. Botezcitorul. Fiica lui lair tura si mai rea. femeia pcitinci. Doi orbi fi un mut. Nici nu pun oamenii yin nou in burdufuri vechi; altmintrelea burdufu- Seceriful i secercitorii. rile crapii: vinul se varsa i burdufurile se Intrand in corabie, Iisus trecu din- coace i veni in orasul situ. nimicesc ; ci pun vin nou in burdufuri noi i amândoua se pastreaza impre- $i iata cii, ii adusera un slabanog, zacand pe pat. Ci lisus viizand credinta una. lor, zise slabanogului: Indrazneste, fiule, pificatele talo surit iertate. Pe cand vorbea el acestea, jata veni un dregator, i se inchina si-i zise: Dar unii dintre Carturari ziceau Copila mea muri acum, ci venind pune intru sine: Acesta huleste. Juana ta peste ea i va fi vie. Ci Iisus stiind gandurile lor le zise: Atunci Iisus sculandu-se merse Pentru ce cugetati rele in inimile voastre ? dupä el impreuna cu ucenicii. Ca, ce este mai lesne a zice: iertate i iata o femeie cu scurgere de sunt pacatele tale, sau a zice: scoala-te si umbra? sange de doisprezece ani, apropiindu-se Ci ca sà tiO ca put,ere are Fiul de el pe la spate, se atinse de poala omului pe pamant a iert,a piicatele - hainei lui. atunci ziceslabanogului: Caci zicea in gandul ei: Numai sa patui tau i mergi la casa ta. ma ating de haina lui i ma voi face i sculandu-se s'a dus la casa sa. lar multimile vazand aeestea se sari atoasa. infricosarii, i mark& pe Dumnezeu care Iisus se intoarse i vazand-o da oamenilor asemenea putere. zice: Indrazneste, flied, credinta ta te-a mantuit. i s'a tamäduit femeia din De acolo lisus trecand inainte a vazut un om care sedea la vama, cu ceasul acela. numele Matei, i i-a zis acestuia: Vino Iisus veni la casa dregatorului dup.& mine. *i sculandu-se a mers dupa vazánd pe cantaretii din flaut i gloata Iisus. zgomotoasa rosti: i s'a intamplat cà ezand el la Depártati-va, caci fecioara n'a murit, ci doarme. Dar ei radeau de el. masa, in casa, iata multi vamesi i pa- catosi au venit si au sezut la masa im- Ci amid multimea fu scoasa Mara, preuna, cu el si cu ucenicii lui. intrand Iisus lull pe fata de mana si fata se scula. Fariseii vazand una ea aceasta au zis ucenicilor: Pentru ce manb.nea invä,- i vestea aceasts, merse peste tot tatorul vostru cu vamesii i cu piicatosii? pamántul acela. Iisus auzind le-a dat cuvant: Nucei Trecând Ems de acolo, doi orbi se tineau dupii el si strigau i ziceau: Milue- zdraveni au nevoie de doftor, dar cei ste-ne pe noi, Fiule al lui David. bolnavi. Dupa ce a intrat in casa, au venit Duceti-va deci i luati invatatura, la el orbii i Mills i-a intrebat: Credeti ca ce insemneaza: rail& voiese, iar nu pot Ea fac eu aceasta, ? Griiiescu-i lui: Da, jertfil; cà n'am venit sà chem pe drepti, ci pe pacatosi, la pocitintii. Doamne. In vremea aceea, venifa la el uce- Atunci s'a atins de ochii lor, zicand: nicii lui loan, zicand: Pentru ce noi Dup.& credinta voastra fie vouh. Fariseii postim, iar ucenicii tài nu poste,sc ? i s'au de,schis ochii lor. lar Iisus Iisus le raspunde: Pot oare le porunci cu asprime, zicand: Vedeti nimeni sa nu stie. nuntii sa fie tristi cata vreme mirele este Cu ei? Ci vor veni zile, dad mirele va fi Lisa ei, dupa ce au iesit, raspan- dirii numele lui in tot piimantul acela. luat de la ei i atunci vor posti. Dupa plecarea lor, iata adusera la el un om mut, avb,nd demon. 1107 70.

MATEI, 10 i Mará fiind ecos demonul, cel ea vrednic este lueratorul de hrana mut a grait. lar multimile se minunau zicand: Niciodata nu s'au arätat asa sa. lucruri intru Israil. In once oras sau sat yeti intra, Dar Fariseii ziceau: Cu domnul cercetati cine este inteinsul vrednic, demonilor scoate pe demoni. acolo s'a ramaneti pana co veti Ci Iisus strabátea toate orasele lar cand intrati in casa, urati-i ei satele, invatand in sinagogile lor, pro- povaduind evanghelia imparatiei si viu- de bine. dedad torda, boala i toatä neputinta in i dad este casa aceea vrednica, popor. viná pacea voastrá peste ea. Iar de nu este vrednid, pacea voastra intoarea-se *i vazand multimile de oameni i la voi. s'a facut mila de ei. ca erau dosaditi parasiti ca niste oi fax& de pastor. Cine nu va va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, iesind Atunci zis-a ucenicilor lui: Sece- din casa lui sau din orasul acela, scutu- 6111 e mult, dar lucratorii sunt putini. rati praful de pe picioarele voastre. Rugati deci pe Domnul secerisului Adevar graiesc vouli: mai usor va ea s'a scoata lueratori la secerisul sau. fi pamantului Sodomei i Gomorei in ziva judecatii, dedil orasului aceluia. 10. Tata, eu va trimit pe voi ca oi in Afezarea i trimiterea celor doisprezec,e apostoli. Cum pene i reisplat' iri viitoare. mijlocul lupilor ; fiti dar intelepti ca Chemand la sine pe cei doisprezece serpii i farä räutate ca porumbeii. ucenici ai sai, le dadu lor putere asupra Feriti-va de oameni, cáci vá vor duhurilor celor necurate ca sa le semita afarä i sa tamaduiasca once boala da pe mana sinedriilor i in sinagogile once släbiciune. lor vä vor bate cu biciul. Numele celor doisprezece apostoli La domnitori si la imparati veti fi dusi pentru mine, spre märturie lor sunt acestea: cel dintai Simon, ce se zice Petru, si Andrei, fratele lui; Iacob paganilor. al lui Zevedeu i loan, fratele lui; Iar dad vá vor da pe voi in mana Filip i Bartolomei, Toma si Matei lor, nu va ingrijiti cum sau ce yeti vorbi, vamesul; Iacob al lui Alfeu i Lebeu ce caci se va da N'out); in ora aceea ce sil se zice Tadeu ; vorbiti. Simon Cananeul i Iuda Iscario- Fiindea nu voi sunteti care vorbiti, teanul, ce! care 1-a vandut. ci duhul Tatalui vostru este care graieste intru voi. Pe acesti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor acestea: In caile Va da frate pe frate la moarte paganilor sa nu mergeti si in vre-o cetate de Samariteni sá nu intrati. tata, pe fecior si se vor scula copiii asupra parintilor vor ucide. Ci mai vartos mergeti catre oile cele pierdute ale casei lui Israil. i yeti fi In* de toti pentru nu- mele meu; iar cel ce va rada pana, la In mersul vostru propovaduiti zi- dar*, acela se va mântui. dad ca s'a apropiat impärátia cerurilor. Când va urmaresc pe voi in ce- Tämaduiti pe cei neputinciosi, in- tatea aceasta, fugiti in cealaltä. Adevar viati pe cei morti, cur54iti pe cei leprosi, griliesc vouli: nu yeti sfarsi orasele lui pe demoni scoateti-i afara.; in dar ati Israil, pana ce nu va veni Fiul omului. luat, in dar d. dati. Nu este ucenic mai presus de in- Sil nu aveti nici aur, nici argint, vatatorul, nici sluga mai presus de sta- nici arama in cingatorile voastre. panul du. Nici traista pe drum, nici douil Destul este ucenicului sil fie ca in- vatatorul i slugii ea stapanul. Dad pe camasi, nici incältaminte, nici toiag; stapanul casei 1-au numit Beelzebul, cu cat mai vartos pe casnicii lui. Deci nu vi temeti de ei, caci nimic nu este acoperit care sa nu iasa la ivealä 1108

MATEI, 11 nimic ascuns care sit nu ajungd, cu- 11. noscut. Intrebarea lui loan Botezdtorul i mdr- Ceea ce va graiesc la intunerec, turia lui Iisus des pre loan. Orafele ne- spuneti la lumina, tFOi ceea ce auziti la ureche, propovdduiti de pe case. pociiite. Lauda Tatalui. Chemarea cdtre cei impavdrati. Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sit-1 ucidä ; Sfarsind Iisus de dat aceste inva- taturi color doisprezece ucenici ai säi, mai curand de acela care poate i sufletul trecu de acolo ca sá invete i sa predice trupul sa le pier& in Gheena. mai departe, prin orasele lor. Au nu se 'And doua vrabii de un ban ? Si nici una din ele nu va ca dea pe In vremea aceia loan auzi, in in- pitmant idea stirea, Tatälui vostru. La voi ins& i perii capului, toti chisoare de faptele lui Christos trimise sunt numarati. Asa dar nu va temeti; voi sunteti vorba prin ucenicii lui: mai de pret ca multe pasarele. Tu esti cela ce vine, sau sá as- .Oricine care va mdrturisi pentru mine inaintea oamenilor, märturisi-voi teptam pe altul ? eu pentru el inaintea Tatalui meu celui Atunci Iisus luand cuvantul le zise: din ceruri. lar de oricine care se va lepäda Mergeti i spuneti lui loan cele ce de mine inaintea oamenilor i eu mä auziti i vedeti. voi lepada de el inaintea Tatalui meu celui din ceruri. Orbii Ii capata vederea i chiopii Nu socotiti cá am venit sá aduc umbra, leprosii se curdtesc i surzii aud, pace pe pamant ; n'am venit sá aduc mortii inviazá i diracilor li se bine- pace, ci sabie. Ciici am venit sá despart pe om vesteste. de ta,t5.1 s'au, pe ilia, de mumä-sa, pe nora de soacrii-sa. Si fericit este acela care nu se va sminti intru mine. Si dusmanii omului vor fi casnicii Dupa, plecarea acestora, Iisus in- lui. Cela ce iubeste pe tea, ori pe cepu sä vorbeasca multimilor despre loan: mama, mai mult decat pe mine nu este vrednic de mine; cela ce iubeste pe Ce-ati iesit sil vedeti in pustie ? Au fiu ori pe flieâ mai mult decat pe mine trestie clatinatit de vant? nu este vrednic de mine. Si care nu in crucen si nu-mi Dar de ce ati iesit ? Sa vedeti un urmeaza mie nu este vrednic de mine. om imbritcat in haine moi ? Iatä, coi ce Cine tine la viata lui va pierde-o, poartä haine moi swat in casele impa- iar pierde vinta lui pentru mine va gäsi-o. ratilor. Atunci de ce-ati iesit? Sä vedeti un Cine VA primeste pe voi, pe mine ma primate, i cine mil primeste pe mine proroc ? Da, zic vomit, si mai mult dealt un proroc. primeste pe cela ce m'a trimis pe mine. Cine primeste proroc in nume de Ca el este acela despre care s'a proroc plat& de proroc va scris: lata, eu trimit inaintea fetei tale cine primeste pe un drept in mimluea'de drept pe ingerul meu, care va preghti calen ta, rasplata dreptului va lua. inaintea ta. Si cela ce va da de bäut unuia din acestia mici numai un paliar cu spa Adevär graiesc you'd: nu s'a sculat rece, in nume de ucenic, adevar graiesc voila: nu-si va pierde plata sa. dintre cei näscuti de femei unul mai mare dealt Ioan Botezatorul; totusi cine este mai mic in impáratia cerurilor este mai mare decal el. Din zilele lui loan Botezittorul /And, acum, imparatia cerurilor se in cu navels Wivalitorii pun mane pe ea. Toti prorocii i legea au prorocit panä la loan. Si dad), voiti sil intelegeti, el este Ilia, col ce va sä, vie. Cine are urechi de auzit aua. 1109

MATEI, 12 Dar ou cline voi asemana neamul 12. acesta.? Este asemenea copiilor care sed In mijlocul targului i strig5, catre alti Spieele de grdu smulse Sdmbdta. Tdmd- duirea 'druid Stimbdia. Hula impotriva copii, SItintului Duh. Cine este adevitrata rudd. Zicand: V'am cantat din fluer In vremea aceea, mergea Iisus, in- n'ati jucat; v'am cantat de jale si nu teo zi de Sambatit, printre semanaturi, v'ati tanguit. iar ucenicii lui au flamânzit i a.0 in- ceput aS. smulga spice si aS. manance. Caci a venit loan, nici mandind, nici band, si spun: are demon. Vizand aceasta, Fariseii au zis lui: A venit Fiul omului mancand Iat5, ucenicii täi fac ceea ce nu se band si spun: lata om maneacios i ba- utor de vin, prieten al vamesilor si al cade sa faca. Sambata. pacittosilor. Dar intelepciunea s'a dove- El le frispunse; Au n'ati citit ce-a dit de dreaptá din lucrarile ei. facut David, cfind a fliimanzit el si cei Atunci a inceput Thus sa mustre ce emu cu el? orasele intru care se facuse cele mai multe minuni ale sale, caci nu s'au po- Cum a intrat in casa Domnului cäit. a mancat painile punerii inainte, care nu se ouveneau lui sá le manance, nici Vai tie, Chorazine, vai tie, Betsaido, color ce erau cu el, Lei numai preotilor ? ca daci in Tir i in Sidon s'ar fi facut Sau n'ati citit in lege c5. preotii, minunile ce s'au facut intru voi, de Sambata in templu, calea Sambata mult in sac si in cenusa s'ar fi pocait. aunt fará de vina ? Dar zic voua: Tirului i Sidonului Ci graiesc voui oS. mai mare de- le va fi mai usor in ziva judecalii, decal cat templul este cineva aici. voua. Dae5. ati fi stiut ce insemneazii: voiesc, iar nu jertfa, n'ati fi osandit Si tu, Capernaume, n'ai fost iniilta,t pants, la cer ? Pani la iad te vei pe cei far& de villa,. pogori. Cad in Sodoma de s'ar fi facut minunile ce s'au facut in tine, ar fi C5. domn este Fiul omului si al ramas pana astazi. Sambetei. Dar zic voua cá pamiintului So- Si trecand de acolo, a venit in sine.- domei II va fi mai usor in ziva judecatii decat tie. goga lor. In vremea aceea, lisus luand cuviin- Si iata un om cu mama uscata. tul a zis: Te laud pe tine, Parinte, Doamne al cerului si al pámantului, ca ai ascuns Atunci Il intrebara zicand: Cade-se oare acestea de coi intelepti i le-ai descoperit pruncilor. a tamiidui in zi de Sambat'a? Ca 85, Adev5,rat, Pärinte, crtei asa a fost alb& de ce sa.4 invinuiasca. El le raspunse: Cine va fi tare voi bunivointa ta in fata ta. Toate mi-au fost date de catre omul care avand o oaie, de va cadea. Tatal meu i nimeni nu cunoaste pe oaia, Sambata, in groapa, sit, n'o apuce fara numai Tatál, nici pe Dahl sa, n'o iidice? nu-1 cunoaste nimeni, far5, numai Fiul Cu cat mai presus de oaie este diruia va voi Fiul descopere. Veniti la mine, toti cei osteniti omul! De aceea se cade a face bine Sam- impovarati, i eu va coi odihni pe voi. bata. Luati jugul meu asupra voastra invätati-va de la mine, ca sunt bland Atunci li ziseomului: Intinde mana smerit cu mima i yeti gag odihnit ta. El o intinse si se facu la loo sufletelor voastre. toasa ea si cealalta. 30. Ca jugul meu e bun si povara lar Fariseii iesind din sinagogi se sfatuirá impotriva lui, cum sit4 mea este usoara. piarda. Iisus maS., cunoscandu-i, a purees de acolo si multi au venit dupli el i-a tamaduit pe ei pe toti. Dar le-a poruncit cu asprime nu-1 dea in vileag, 1110

MATEI, 12 Ca sa se implineascä ceea ce s'a Pui de naparci, cum puteti sa spus prin Isaia prorocul, care zice: graiti cele bune, o data ce sunteti rai ? Tat& fiul meu pe care 1-am ales, Clici din prisosinta inimii graieste gura. Omul cel bun din comoara lui cea iubitul meu intru care a binevoit sufletul buna scoate earl cele bune, pe cand meu; pune-voi duhul meu peste el si omul cel Tau din comoara lui cea rea judecata paganilor va vesti. scoate afar& cele rele. Nu se va sac% nici nu va striga, si nu va auzi nimeni, pe ulite, glasul lui. Vä, spun ci pentru once cuvant desert, pe care-1 vor rosti oamenii, vor Trestie strivitä, nu va frange da socotealä, In ziva judecatii. festilá fumegandii nu va stinge, pang, Caci din cuvintele tale vei fi gasit ce nu va scoate, spre biruinta, judecata. drept i din cuvintele tale vei fi osandit. Si intru numele lui vor nadaj- Atunci luand cuvantul, unii dintre Carturari i Farisei Ii zisera: Invät,a- dui neamurile pagane. torule, voim de la tine sa vedem un semn. Atunci au adus la el pe un demo- Dar lisus le räspunse: Neam vi- nizat, orb f3i mut, §i 1-a tämäduit, ass, clean si precurvar cere semn, dar semn incat cel orb si mut, graia i vedea. nu i se va da, fitra numai semnul lui lona prorocul. lar multimile toate se mirau Ca precum a fast Iona in pante- ziceau: Nu este oare acesta fiul lui David ? cele chitului trei zile i trei nopti, asa Fariseii insa, auzind, ziceau: Ace- va fi Fiul omului, in mima pamantului, troj zile i troj nopti. sta nu scoate pe demoni fara numai Beelzebul, capetenia demonilor. Barbatii din Ninive se vor scula la judecata, cu neamul acesta vor Cunoscand gandurile lor, lisus le osandi, cad s'au podia la propováduirea zise: Once impärätie care se dezbina intru lui lona, si iatä, aici mai mult dectit lona. sine se pustieste i once cetate sau casà, care se dezbina intru sine nu va mai Imparäteasa de la raiaza-zi se va scula la judecata cu neamul acesta Dad: Satana da afarä, pe Satana, va osandi, caci a venit de la marginile s'a dezbinat intru sine; dar atunci cum pärnantului ca sa asculte intelepciunea va sta imparatia lui ? lui Solomon, si iata aci mai mult decat Si daca eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii vostri cu cine a scot? Solomon. De aceea ei v5, vor fi judecatori. lar dacti, eu cu duhul lui Dum- Si cand spiritul necurat a iesit din nezeu scot pe demoni, atunci a ajuns om, umbla prin locuri farâ ape:, cautand la voi impiiratia lui Dumnezeu. odihna si nu gäseste. Cum poate cineva sit intre in casa celui tare jefuiasca sculele, Atunci zice: M5, voi intoarce la daca nu va lega hit& pe cel tare si casa mea de unde am iesit; i venind pe urm5, prade casa? o ail& necuprinsä,mEturatii i impodobitit. Cine nu este ou mine este impotriva Atunci se duce si ja cu sine alte mea si cine nu adunä, cu mine risipeste. sapte duhuri mai role cleat el, si intrand Drept aceea zio voua: Once pacat saläsluesc aici, si se fac cele de pe urma si once hula,' se va ierta oamenilor, dar ale omului aceluia mai role dealt cele hula impotriva Duhului nu se va ierta. dintai. Asa va fi si ou acest neam viclean. Oricine va fi Zis vre-un cuvant im- Pe cand Iisus tot mai propoväduia potriva Fiului omului, iertat va fi lui ; multimilor, iata muma i fratii lui Ba- dar cine va fi zis impotrivaDuhului &ant, teau afara, cautand ni, vorbeasca cu el. nu va fi iertat lui, nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie. Si oarecine Ii zise: Iatá muma ta Ori spuneti c5, pomul este bun si fratii täi stau Mara, cautand sà-ti rodul lui e bun, ori spuneti ca pomul este rodul lui e rau, clici dup.& rod vorbeasca. Be cunoaste pomul. lar el rispunzand, zise catre cel ce-i graise: Cine este asuma mea si cine aunt fratii mei ?

MATEI, 13 Si intinzlind mäna catre ucenicii lar fericiti sunt ochii vostri zise: Iata muma mea si fratii mei. vad i urechile voastre ca. aud. Ca oricine va face voia Tatalui Adevar gradesc vouä ea-, multi pro- meu celui din ceruri, acela imi este frate roci i drepti au dorit sii vaza cele ce priviti voi, i n'au vazut, i sii auzii, cele sor ii =ma. ce auziti voi i n'au auzit. 13. Voi deci, ascultati pilda semana- $apte pilde desire Impärcitia Cerurilor. torului. lisus neluat in seanui in cetatea sa. Oricine cand aude cuväntul im- In ziva aceea, a iesit Iisus din partitiei si nu-I intelege, vine cel viclean casà si a sezut la tarmul marii. rapeste ce s'a semanat in mima lui, Si s'au adunat la el gloate multe, aceasta este samanta semanata asa incat a intrat i a stat in corabie, drum. lar tot norodul Foedea pe tärm. Cea semanatä in loe pietros ace- i le-a gräit lor multe in para- sta este care aude cuvântul bole, zicánd: Tata, a iesit semanatorul Il primeste cu bucurie. sa semene. Dar nu are radacinä in sine, ci este pänä, la un timp, i intämpländu-se i pe cänd semana, unele se- mine au cazut pe läng& drum i au strämtorare sau prigonire pentru cuvânt, venit pasiirile si le-au mâncat. indata se sminteste. Altole au cäzut pe loe pietros, unde Cea semanata in spini, acesta este n'aveau pamánt mult, i indatit au ra- cela care aude cuväntul, dar grija aces- siírit pentru ea n'aveau strat adänc. tei lumi i inselaciunea avutiei innabu- seste cuvântul si se face neroditor. lar când s'a ivit soarele, s'au palit de arsitä j neavând rädacina, s'au uscat. lar samânta semanatei in pämänt bun. acesta este care aude cuvântul Altele cazura intre spini, dar spinii intelege, deci care aduce multi, unul o au crescut si le-au inntibusit. altul saizeci, altul treizeci. Altele cäzura pe pamânt bun si Alta pad& le-a pus lor inainte, dadura rod, una o sutä, alta saizeci, zictind: Asemenea este imparatia ceru- rilor omului care a semitnat BA:manta, alta treizeci. buna in tarina sa. Cine are urechi de auzit sá auzà. Dar pe &And oamenii dormeau, a Atunci ucenicii apropiindu-se de el venit vrajmasul lui, a semlinat neghina printre grâti si s'a dus. i-au zis: De ce le vorbesti lor in pude? Iisus le raspunse: Pentru ea you& lar dacti a crescut paiul si a vi s'a dat sit cunoasteti tainele imparä- facut roadä, atunci se aräta i neghina. Venind slugile stapAnului casei tiei cenirilor, pe &Ind acelora nu li s'a dat. zise: Doamne, n'ai semanat tu oare sa- Cäci celui ce aro i se va da mântli bud& in tarina ta ? De unde dar are neghinä? va prisosi, iar de la cel ce nu are si ce are i se va lua. El le riispunse: Un om vrtismas a fticut aceasta. Servitorii Ii ziserä: Voiesti Pentru aceea le vorbe,sc in pilde, atunci sa ne ducem i s'o plivim? cá vilzänd nu viid i auzind nu aud, nici nu pricep. El ins5, rosti: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, sa smulgeti o data cu Si se implineste cu ei profetia lui ea si gräul. Tenia care zice: Cu urechile yeti auzi, dar nu yeti intelege, cu ochii vá veti Lasati sa, crease& impreunit i gräul uits,, dar nu veti vedes,. neghina, pänä, la seceris, Eji la vremea secerisului voi zice secerritorilor: Pliviti Cá inima acestui popor s'a in. grosat i cu urechile aude greu i ochii intai neghina i legati-o in snopi ca s'o ardem, iar gräul il strängeti in jitnita lui s'au inchis, ca nu cumva sa, vazá cu ochii i sä, auzi cu urechile i cu inima mea. sà priceapä i sti se intoarca i eu tamaduesc pe ei. 4110

MATEI, 14 0 alta pilda le-a pus inainte, zi- Si afland un margaritar de mult cand: Imparätia cerurilor este a.semenea pret, s'a dus, a vandut toate cate avea grauntelui de mutar, pe care I-a luat si 1-a cumpárat. omul si 1-a semanat in tarina sa, Inca o datä, asemenea este impii- Si care este mai mic decat toate ratia cerurilor cu un nävod aruncat in semintele, dar cand a crescut este mai mare FA care adunä tot felul de peati. mare decat legumele FA se face pom, lar cand s a umplut, I-au tras nit- incat vin pasarile cerului FA se s5,154- vodarii la mal ai rEe z find au ales in vase luesc in ramurile lui. ce era bun, iar ce era fall au aruncat. Alfa parabola le-a spus lor: ase- Aoa va fi la sfa.rsitul veacului: menea este imparatia cerurilor aluatului Iesi-vor ingerii i desparti-vor pe cei räi pe care luandu-1 o femeie ascuns din inijlocul celor drepti. In trei mäsuri de faina, pan& ce s'a Si-i vor arunca in mima focului; dospit toata. acolo va fi plangerea i scrápirea din- Toate acestea le-a vorbit Iisus tilor. multimilor in parabole, i far& parabola Priceput-ati toate acestea? Uceni- nu le gala nimio. fáspund: Da, Doamne. Ca sä, se implineascä ce s'a spus lar el rosti: De aceea, orice car- prin prorocul care zice: Deschide-voi turar cu invatatura despre tmpa.ratia in parabole gura mea, striga-voi cele cerurilor este asemenea unui om gospodar, ascunse de la intemeierca luraii. care scoate din vistieria lui noi i vechi. lar dupa ce Iisus dal* aceste Dupa aceea läsand multimile, veni In cash', iar ucenicii lui s'au apropiat de pilde se duse de acolo. el zicand: Desluseste-ne nouli pilda cu Si veni in oraaul sau i ii invata neghina din taxinit. pe ei in sinagoga lor, asa incat ei stäteau El le-a räspuns zicand: Cela ce sea- uimiti i ziceau: De unde la el intelep- mama samanta cea bun& este Fiul omului. ciunea aceasta i puterile ? Tarim, este lumea; samanta cea Au nu este acesta feciorul tes- buna: acestia sunt fiii imparätiei ; iar larului ? Au nu se numeate muma lui neghina aunt fiii celui räu. Maria FA fratii lui Iacob EA Iosif oi Simon Dusmanul care a semanat-o este luda? Si surorile lui au nu sunt toate diavolul ; seceriaul este sfaraitul lu mii, iar secerätorii sunt ingerii. la noi ? De unde deci la el acestea toate ? Deci, dupa cum se alege neghina Si se sminteau intru el. lar Iisus oi se arde in foc, astfel va fi la sfaraitul le zise: Nu este nici un proroc dispretuit, fara numai in Ora lui i in casa lui. veacului. Trimite-va Fiul omului pe ingerii Si nu facu aci multe minuni pentru sai i vor culege dintru imparatia lui toate necredinta lor. smintelile si pe cei ce fac faradelegea. Si-i vor arunca pe ei in vapaia focului; acolo va fi plangerea i scraa- 14. nirea dintilor. Tdierea capulai lui loan Botezat- orul. Atunci cei drepti vor straluci ca Ems saturd cinci mii de oameni, umbld soarele intru imparatia Tatalui lor. Cel pe mare, vindecd pe toti care se ating ce are urechi de auzit sä auzä. de el. Asemenea este impäratia cerurilor In vremea aceea a auzit tetrarhul cu o comoarä ascunsä in torinii, pe care Irod despre faima lui Iisus. gasind-o un om a ascuns-o, si de bu-. Si a zis curtenilor Acesta este curia ei se duce FA vinde tot ce are FA Ioan Botezatorul; el s'a sculat din morti cumphra tarina aceea. de aceea puterile lucreazä intru el. Tara* este asemenea imparatia ce- Ca. Irod prinsese pe loan, II legase rurilor cu un negutator, care cauta mar- si-1 pusese in temnitä, pentru Irodiada, gluitare bune. femeia lui Filip, fratele säu. 1113

1VIATEI, 15 Funde loan fi zisese lui: Nu i se Dupi aceea lisus sili pe ucenici ouvine s'o aibi de nevastii. sit intre in corabie i sit tread, inaintea De aceea Irod voia si4 omoare, dar se temea de norod, cfi-1 inea pe el pe tärmul celälalt, ping, ce el va da de proroc. drumul Ci priznuind Irod ziva lui de nas- tere, fiica Irodiadei a jucat in mijlocul Iar (land drumul multirailor, s'a ospiitului pi a plicut lui Irod, suit in munte, in singueátate, ca si se De unde, cu jurlimint a martu- roage. i In faptul serii era acolo singur. risit ei ca-i va da once va cere. In vremea aceasta, corabia era in lar ea, indemnatit, fiind de muraii-sa, mijlocul mdrii, munoindu-se de valuri, zice ea, aici in tipsie, capul lui cáci vintul era impotrivi. Ioan Botez5,torul. lar la a patra streaji din noapte, Atunci tetrarhul s'a intristat, dar veni la ei Iisus, urnblind pe mare. pentru jurlimint i pentru corneseni, a poruncit sd i se dea. Vizindu-1 umblind pe mare, uce- $i a trimis FA a thiat eapul lui nicii se spiimintarti, zicind cd e naluci Ioan, in temniti. si de fric5, au strigat. $i capul lui fu adus pe tipsie Dar el le-a vorbit indatii zieán- fu dat fetei, iar ea 11 duse mumei sale. du-le: Indräzniti, eu sunt ; nu vá temeti. In urmi, venind ucenicii lui, au luat trupul i 1-au inmormintat i s'au Atunci Petru. ritspunzind, a zis: dus sb, dea de stire lui Iisus. Iar Iisus auzind s'a dus de acolo Doamne, ciao& esti tu, porunceste sii viu cu corabia, in loe singuratic, dar aflind multimile au venit dupá el, pe jos, din la tine pe api. El i-a zis: Vino. Iar Petre pogo- orase. i iesind vizu gloatá multd, i i rindu-se din corabie a mers pe valuri, se ficu mili de ei i tiim5dui pe bol- si a venit &titre lisus. navii lor. Iar cand s'a Emit searii, ucenicii Dar cand vlizu vijelia se temu au venit la el si i-au zis:locul este pustiu incepand sà, se cufunde in mare strigil: ce,asul a trecut de aoum; deci Doamne, scapi-mit I drumul multimilor ca s5., se dual, in sate, si-O cumpere de mlincare. lar IiSIM3, intinzb.ndu-i mina grab- lisus ins5, le fispunse: N'au tre- nio, Il apucti, si-i zise: Pu%in credinciosule, buhati si se ducli; voi pentru ce te-ai indoit? Atunci ei Ii spun: Nu avem aici i suindu-se ei in corabie, s'a potolit decât cinci phini i doi pesti. furtuna. El rosti: Aduceti-mi acestea mie lar cei din corabie i s'au inchinat, zicind: Cu adeviirat tu esti fiul lui Dum- aici. Dupi aceea, a poruncit ca gloatele nezeu. si sazi jos pe iarbii i luind cele cinci Ft trecind marea, au venit in pii- paini i cei doi pesti, a ciutat spre cer, mintul Ghenisaretului. a binecuvintat i fringind a dat uce- nicilor piinile, iar ucenicii Dar cunoscindu-1 pe el oamenii locu/ui ace/uia, au trimis vorba in tot acel i au mincat toti i s'au sliturat cuprins si au adus la el pe toti bolnavii. FA au ridicat prisosul de farlimituri doui- i Il rugau sft-i lase numai sä se sprezece cosuri pline. atingi de poala hainei lui, i citi se atin- geau se vindecau deplin. lar cei ce mincaseri era,u ca la cinci mii de birbati, afari de femei 15. de copii. Spdlarea mdinilor. Femeia canaaneiancet. Sdturarea celor paint mii de oameni. In vremea, mesa venir5, din Ieru- salim, la Ii13118, Fariseii i Cirturarii tA ziseri: Pentru ce ucenicii tii caled datina bitrinilor si nu se spali pe máini, eind 1114

MATEI, 15 lar el lufind cuvântul le-a Z113: Dar Si iatit o femeie canaaneianci, din voi de ce citicati porunca lui Dumnezeu, acele tinuturi iesind in calea, lui, striga pentru datina voastrà, ? zicea: Milueste-mii, pe mine, Doamne, Choi Dumnezeu a poruncit asa: fiul lui David! Fiica mea este rim chi- Cinsteste pe fatal tau si pe mama ta, nuitä, de un demon. iar cine va blestema pe tatá sau pe El insä nu-i räspunse nici un cu- mumä BA' fie pedepsit cu moartea. vänt ; ci venind aproape ucenicii lui, Voi ins& spuneti: Cine va zice ta- rugau i zice,a,u: Slobozeste-o pe ea, eh,' strigii in urma noa,strä. tälui mumei sale: Afierosit-am Dom- nului cu CC te-as fi putut ajuta - nu mai Dar el rdspunzand, le zise: Nu sunt trebue sä, cinsteasca pe fatal ski i¡d pe trimis decat care oile cele pierdute ale easel lui Israil. muma sa va fi ilia vinä; Deci ati desfiintat legea lui Dum- Venind femeia se inchini lui, zi- cand: Doamne, ajutii-ma. nezeu pentru Hinduiala voasträ. Fatarnicilor, bine a prorocit de,spre El ii dadu acest räspuns: Nu se voi Isaia, când a zis: ouvine sä iei painea copiilor si s'o arunci Poporul ace_sta se apropie de mine Dar femeia Adevirat, ca gura * mä einsteste ou buzele, dar Doamne, dar si câinii !Mama din färä- Mima lui este departe de mine. mitmile care cad de la masa stäpiL- Zadarnic mä, cinsteste, inviitänd nil or. invätätmi ce sunt porunci omenesti. Atunci rispunzand Iisus, zise ei: Dupi care. chemand la sine mul- 0, femeie, mare este credinta ta, facd-se timea, le zise: Ascultati i intelegeti. tie dupä, cum voiesti. Si s'a trunáduit fiica ei din ora aceea. Nu ceea ce inträ in gurá spire& pe De acolo, trecänd Iisus, a venit Ifingä marea Tiberiadei i s'a suit inteun om, dar ceea ce iese din gura, aceea munte si a sezut acolo. Si gloate multe venirà la el, cárând spurcá pe om. cu ei schiopi, orbi, muti, strämbi i alti Atunci apropiindu-se ucenicii Si multi, aruncarä pe ei la picioarele lui, zic: Stii cä Fariseii, dind au auzit acest iar el li vindea. cuvânt, si-au iesit din fire ? Astfel ca multimea se minuna vii- zänd pe muti vorbind, pe strâmbi lar el räspunzand, le zise: Once Milo*, pe schiopi umbländ si pe orbi cu sad pe care nu 1-a siidit Taal mea cel veden, i släveau pe Dumnezeul lui ceresc va fi smuls din rädäcinit. Israil. Ci Iisus chemänd la sine pe ucenici Liisati-i pe ei: aunt cäläuze oarbe le zise: Milà imi este de aceastä, multime, orbilor; orb pe orb de-1 va duce pe cä sunt troj zile acurn de ctind astea,ptii, drum, amfindoi vor cädea in ritpa. rang& mine si n'au ce sit mänänce; iar Atunci Petra Iuä cuvántul sä, le dau drumul nemâncati nu voieso, ca nu cumva sii lancezeascá pe drum. zise: Desluseste-ne nouä, pilda aceasta. El räspunse: Acum sunteti i voi Ucenicii gräiesc atunci: De unde sä nepriceputi ? avem noi, aici in loc pustiu, atätea paini, cat sä sáturärn atâta gloatä ? Nu intelegeti di tot ce intri in Ci lisos intrebd: Cate päini aveti? Ei Hispund: Sapte i putin peste mic. gurà. se duce in päntece si se aruncä, in Atunci a poruncit multirnii sä, sazi cloadi? jos, pe I:Arrant. Pe cand cele ce ies din gurä, pureed Si luand cele sapte päini i pestii, din inimä, i aeelea spurcä, pe om. multumi, frfinse i &du ucenicilor, iar CAA din inimä pureed: gänduri role, omoruri, precurvii, curvii, furtisa- ucenicii multimilor. guri, märturii rnincinoase, hule. Acestea aunt care spurcit pe om, dar cu mâini nespälate a refinca nu spurcá pe om. lar dupii, ce a iesit de acolo, s'a dus Iisus prin pärtile Tirului si ale Si- donului. 1115

MATEI, 16 Si au mancat toti gi s'au shturat Ajungtind Iisus In phrti/e Che,sarieilui gi au luat gapte coguri pline, cu prisosui Filip, a intrebat pe ucenici_i säi, zicand :Cine fariimiturilor. imi zic oamenii ch, Bunt eu, Fiul omului? lar cei ce au mâncat erau patru lar ei au ritspuns: Unii zic cà egti mii de bärbati, afarä de copii gi de Ioan Botezfitorul, altii Me, altii Ieremia, sau unul dintre proroci. femei. Iisus atunci le zise: Dar voi cine Dupit aceea, a dat drumul multi- imi ziceti cà sunt ? milor, s'a suit in corabie gi s'a dus in tinutul Magadan. Luand cuvantul Simon Petru a 16. rostit: Tu egti Christosul, Fiul lui Dum- nezeu celui viu. Semnele timpului. Aluatul Fariseilor. McIrturisirea lui Petru. Cea dintdi vestire lar Iisus fispunzand Ii gräi: Fe- ricit egti tu, Simone, fiul lui lona, ch nu a patimilor. Urmarea lui Christos. trup i sange ti-au dezvhluit tie aceasta, ci Tat:hi meu eel din ceruri. Atunci s'au apropiat Fariseii gi Sa- ducheii i ispitindu-1 cerurä de la el sit le Si eu Iti zic tie ch, tu egti Petru arate un semn din cer. pe aceastit piatrit voi zidi biserica mea Ci el, luand cuvântul, le-a zis: Cand portile iadului nu vor birui-o. se face sear& ziceti: Maine va fi timp Si iti voi da tie cheile imphrätiei frumos, pentru ch, e cerul rogu. cerurilor ì once vei lega pe Vamant va lar dimineata ziceti: Astäzi va fi fi legat gi in ceruri, iii erice vei deslega furtunh, pentru eh, cerul este rogu-poso- pe ptimânt va fi deslegat qi in ceruri. morit. Fhternicilor, fata cerului gtiti s'o judecati, dar semnele vremilor nu pu- Atunci a poruncit ucenicilor lui sh, nu spun& nimánui eh, el este Christosul. teti ! Din ora aceea a hiceput Iisus Neam viclean Ffi precurvar cere arate ucenicilor lui cit trebue sà rfteargit semn, i semn nu se va da lui, fir& nu- la Ierusalim i sh pätimeasch multe lu- cruri, de la bhtritni gi de la mai marii mai semnul lui lona. Si lásandu-i a preotilor i de la chrturari, gi sift fie omorit, plecat. Iar când venire', ucenicii pe celttlalt iar a treia zi sä invieze. Ci Petru luandu-1 la o parte, a titrm, vhzurit ea au uitat sà ia paine. Iisus le zise: Luati aminte i feri- inceput sh-1 dojeneascii i stt-i Dumnezeu sä.4i fie milostiv, Stitpane! ti-vh de aluatul Fariseilor gi al Sadu- Sä, nu ti se intample tie una ca aceasta. cheilor. Dar Iisus intorcitndu-se Ii zise lui Petru: Mergi inapoia mea, Satano; smin- lar ei cugetau intru sine zicand: teal& imi egti: cit nu cugeti cele ce sunt Aceasta, pentru cà n'am luat paine. ale lui Dumnezeu, ci cele ce aunt ale oamenilor. Dar Iisus cunoscandu-le gandul grid.: Ce cugetati in voi înivä, putin Atunci Iisus a rostit cittre uce- credinciogilor, cà n'ati luat páine? nicii Dad., vrea cineva sh, vie dupli Tot nu pricepeti, nici nu vä adu- mine, sit se lepede de sine, sh-gi ja crucea ceti aminte de cele cinci paini la cei gi urmeze mie. cinci mii de oameni i cate coguri ati luat? C5, cine va voi sit-gi scape sufletul pierde-l-va pe el; iar cine igi va pierde Nici de cele gapte paini, la cei sufletul pentru mine, 1.1 va afla. patru mii de oameni, i cate coguri ati Pentru ch, ce va folosi omului dach luat ? va cilgtiga lumea intreagit, iar sufletul situ Cum nu pricepeti cä nu despre il va pierde ? Sau ce va da omul in schimb, pentru sufletul eau ? phine v'am zis vouh, ci: feriti-vii de aluatul Fariseilor i al Saducheilor. Choi Fiul omului va sit vie, intru Atunci au inteles ch, nu le-a spus marirea Tathlui shut, Cu ingerii säi,gi atunci eh se fereasch de aluatul painii, ci de invtt- tura Fariseilor i a Saducheilor. va rispati fiecitruia duph, faptele sale. 1116

MATEI, 17, 18 28. Adevii,r graiesc voua: sunt unii din ea de multe ori cade in foc si de multe cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, ori in apa. Si 1-am adus la ucenicii tai i n'au pana, ce nu vor vedea pe Fiul omului putut sa-1 tamaduiasca. viind intru imparáta sa lar lisus raspunzand a zis: O, neam fado, credinta i stricat, pana cand 17. voi fi cu voi? Pana, cand va voi rabda pe voi ? Aduceti-1 pe el aici la mine. Schimbarea la lata. Vindecarea lunaticului. A doua ve,stire a patimi/or. Dajdia pentru Si Esus 11 certli, i demonul iesi din templu. el si copilul se vindeca din ceasul acela. Atunci apropiindu-se ucenicii de Dupa sase zie, Iisus luä cu sine pe lisus, laoparte, ziserá: De ce noi n'am Petru i pe Iacob FA pe Ioan, fratele lui, putut sä scoatem demonul? Ci Iisus le räspunde: Pentru necre- duse pe ei inteun munte inalt, in dinta voastra. Caci adevár grIesc voug: de yeti avea credintá cat un graunte de singuratate. mutar, yeti zice muntelui acestuia: Si se schimbit la fata, inaintea lor, Mutá-te de aci dincolo, si se va muta; si nimio nu va fi vouä cu neputinta. asa incat fata lui straluci ca soarele, iar Dar acest soi de demoni nu iese vesmintele lui se facurä, albe ca lumina. fàrä numai cu rugáciune i cu post. Pe cand strabateau Galileia, Iisus Si jata ca Moise j Me se (water& le spuse: Fiul omului va si fie dat in lor, vorbind impreuna cu lisus. mainile oamenilor, Si-1 vor omori, dar a treia zi va Atunci, incepand Petru zise lui invia. Iar ucenicii s'au intristat foarte. Iisus Doamne, bine este nouit 811 fim Venind ei in Capernaum, s'au aici; daca voiesti, face-voi aici trei co- apropiat de Petru coi ce strang dajdia pentru templu i i-au zis: Invatiatorul libe: tie una si lui Moise una si lui Die una. vostru nu pla,teste jumatatea de si- Pe cand el vorbea inca, iatä un nor clu ? luminos i-a umbrit pe ei, i iatä o voce din nor a rostit: Acesta, este fiul meu cel Zice Petru: Ba da. Dar intrand in iubit, intru care bine am voit: pe acesta casa', lisus Ii lud inainte zicand: Ce ti se sa-I ascultati. pare, Simone? Imparatii pluna.ntului de la cine iau dajdii sau bir ? De la fiii Si auzind ucenicii au cazut cu fata la lor sau de la streini? El raspunde: De la streini, lisus fi parnant i s'au spaimantat foarte. zice: Asa dar fili sunt scutiti. Ci lisus veni la ei i atingandu-i le Ci ea sä nu-i smintim pe ei, du-te la mare, arunca undita i pestele care va zise: Sculati-va i nu vil temeti. deschide-i gura i vei gasi Atunci ridicandu-si ochii, nu mai iesi intai, un statir (un ban de argint). Ja banul si vazura pe nimeni decat numai pe lisus. lor, pentru mine i pentru tine. Sri pe airad se pogorau din munte, 18. lisus le porunci i zise: Nimanui sa nu spuneti ce ati vázut, pana ce Fiul Cine este mai mare in impardtia cerurilor. nu se va scula din morti. Puterea cheilor. De dite ori vom ierta pe aproapele. Pilda celui ce datora zec,e mii Atunci ucenicii 1-au intrebat, zi- cand: Pentru ce dar zic Cdrturaiii ea de taianti. trebue sä vie mai intái Ilie ? 1. In ora aceea, au venit ucenicii la lisus le raspunse: Ilie vine in- lisus i i-au zis: Cine oare este mai mare teadevar si va aseza la loe toate. In imparatia cerurilor ? Eu insä va spun vouii cä Die a si venit, dar ei nu 1-au cunoscut, ci au facut cu el cate au voit: asa si Fiul omului va sil, patimeasca de la ei. Atunci au inteles ucenicii ca, Iisus le vorbise despre Ioan Botezatorul. Si mergand ei spre multime, se apro- pie de el un om care Ii diidu in genunchi, Si-i zise: Doamne, milueste pe fiul meu ca este lunatic i patimeste 1117

MATEI, 18 Atunci Iisus a chemat la sine un Fi de nu-i va asculta pe ei, spune-1 prune, l-a pus pe el in mijlocul lor, Bisericii, iar de nu va asculta nici de Bi- VI le-a zis: Adevar graiesc you'll: do serica, sti-ti fie tie ca un pagan EA vamea. nu va veti intoarce ca sit fiti ca pruncii, Adevar grilles° vouit: oricate veti nu yeti intra in impärätia cerurilor. Deci, cel ce se va smeri pe sine ca lega pe pannfint vor fi legate i in cer, pruncul acesta, acela este mai mare in oricate yeti deslega pe pamant vor fi imparatia cerurilor. deslegate i In cer. i cine va primi un prune ca acesta Iarliai graiesc vouä ea daca, doi In numele meu, pe mine mä primeate. lar cine va sminti pe unul dintr'ace- dintre voi se vor invoi pe pämant In atia micii, care cred in mine, mai bine ar privinta unui lucru pe care Il vor cere, fi de el sa-i Marne cineva de gat o piatra se va da ion de cittre Tatal meu, carele afunde in adâncul marii. este in ceruri. de moarii, Vai lumii, din pricina smintelilor, Cá unde sunt doi san troj, adunati ca sraintelile trebue sa vina; dar vai omului aceluia prin care vine sminteala! intru numele meu, acolo aunt i eu In lar daca mama ta sau piciorul tau te sminteate, taie-1 i aruncii-I de la tine, mijlocul lor. ca mai bine este pentru tine sa, intri in viatä, ciung sau achiop, decfit avfind Atunci a venit la el Petru i i-a amandouä mainile sau amandoua pi- zis: Doamne, de cate ori va greai fat& de cioarele, sä, fil aruncat In focul eel veanic. i dae,ä, ochiul tau te sminteate, mine fratele meu i eu ierta-voi lui? Oare panä de aapte ori? scoate-I i aruncii-1 de la tine, ca mai bine este pentru tine sa, intri in viata cu un Ii räspunde Iisus: Nu zic tie pang, singur ochi, decat avfind amfindoi ochii de qapte ori, ci pânä de aaptezeci de ori sa fii aruncat in Gheena focului. cate aapte. Vedeti sit, nu dispretuiti pe vre-unul De aceea, asemenea este impti- ratia cerurilor cu un impárat care a voit din aceatia mica, ea zic voua: ingerii lor, sä faca socotealä cu servitorii sai. In ceruri, pururea vad fate Tatalui meu, carele este in ceruri. Fi incepand sá faca socotea,lä, au Ciici Fiul omului a venit ca sa adus la el pe un datornic cu zece mii de mantuiasca, pe col pierdut. talanti. Ce vi se pare? Daca are un om o Ci neavfind el cu ce si plateasca, suta de oi i se ratáceate una dintre ele, nu domnul sau porunei sa-1 vanza, pe el ai pe femeia lui, pe copii ai tot avutul lui, e aaa cä lasand in munti pe cele nouä,zeci ca 0, se plateascil, de datorie. noua se duce EA cautii, pe cea rätacitä, ? Atunci sluga aceea cazand In ge- i daca se intamplä s'o gaseascii, nunchi i se inchina lui zise: Doamne, adevär graiesc you& ca se bucura de ea ingadueate-ma voi plati tie tot. mai mult decal de cele nouazeci i noua ce nu s'au ratacit. lar domnul slugii aceleia, milosti- Astfel nu este vrere, inaintea vindu-se de el, i-a dat drumul i i-a iertat Tatalui vostru, celui din ceruri, ca sä piará vre-unul dintea,ceatia micii. datoria. De-ti va greai ie fratele tau, Dar dud sluga aceea ieai de acolo, mergi, mustra-1 pe el intro tine ai el singur. i de te va aseulta, ai caatigat pe giisi pe unul dintre cei ce slujeau cu el fratele tau. ai care fi datora o suta de dinari. i pu- lar de nu te va asculta, ja cu tine nand mane pe el Ib strangea de gat inca unul sau doi, ca din gura a doi mar- zicea: Plateate-mi, daca eati dator. tori sau trei sä, se statorniceasca orice cuvant. Atunci cel slug& ea ai el cazand In genunchi Il ruga ai zicea: Ingiiduea- te-mä, i iti voi plati. El Irma nu voia, ci mergand 1-a aruncat in inchisoare, panä, ce va datoria. Atunci sotii lui de slujba vazand cele petrecute s'au intristat foart,e, venind au opus stapanului toate cele ce s'au fäcut. 1118

MATEI, 19 Atunci chemb.ndu-1 pe el doranul 05, sunt fameni care s'au nliscut sltu ti zise: Slug&vicleanä, toatit datoria asa din pantecele maicii for; aunt fameni aceea ti-am iertat-o, fiindci m'ai rugat. pe care oamenii i-au fltcut fameni, si aunt Nu se &idea oare ca si tu sit ai fameni care s'au fitcut fameni pe sine, milà de sotul tfiu, precum i eu am avut pentru impärittia cerurilor. Cine poate sä inteleagrt, inteleagit. milli de tine ? Si maniindu-se domnul lui, 1-a dat In vremea aceea, au adus la el pe mfina cälàilor, pitnit ce va pláti toatä copii ca sä-si pun& mitinile peste ei i sit datoria. se roage; ins& ucenicii fi certau. Tot asa i Tidal meu cel cues° vä lisus atunci le spuse: Lásati copiii va face vouit, dacit nu yeti ierta, fiecare nu-i opriti pe ei ca sit vie la mine, di a fratelui situ, din toatil mima. unora ca acestia este frnparatia cerurilor. 19. Si punându-si mitinile peste ei se duse de acolo. Despre stricarea cciscitoriei. lisus binecu- vinteaili pe copii. Tarzeirul c,el bogat. Si iatä oarecine venind la el fi zice: Invatatortile, ce lucru bun BE fac lar dupit ce Iisus a sffirsit aceste ca sä am viata vesnicit? asemitnitri, a trecut din Galileea si a venit In hotarele Iudeei, de ceea parte a El fi ráspunse: Ce mà fntrebi despre Bun? Unul este cel Bun. Iar de Iordanului. Si a mers dupit el multime de oa- vrei sà intri in viatd, pitzeste poruncile. Care ? zice acela. Iisus rosti: S5, nu meni i i-a tiimitduit pe ei acolo. Ci Fariseii, ispitindu-1, au venit la ucizi, sit nu precurvesti, di nu furi, sä nu mirturisesti strfimb; el i au zis: Se cad° oare omului sit-si lase femeia sa, pentru fiece pricinit? Sá cinstesti pe tatill sltu s't pe muma ta i sit iubesti pe aproapele tau Räspunzfind, el a zis: N'ati citit ca Insuti pe tine. cel care i-a &cut de la fnceput, bárbat femeie i-a gout? Tânärul fi zise: Toate acestea le-am plait din copiläria mea. Ce-mi mai Si aditogit: Pentru aceea va Lisa omul pe tatid situ si pe mama sa si se lipseste ? va lipi de femeia sa i vor fi amandoi un Atunci lisus i-a spus: De voiesti sä trup. fii desiivarsit, du-te, vinde averea ta, Asa fncfit nu mai aunt doi, ci un da-o aracilor i vei avea comoarit in cer; trup. Deci, ce-a fmpreunat Dumnezeu, omul sit nu despartä. dup.& aceea -vino si urmeazit-mli. Ci auzind tilnfirul pleat intristat, Atunci ei fl intrebarit: Pentru ce dar Moise a rfinduit dea carte de desplti,- clici avea multe avutii. tire si sit o lase ? Tara lisus zise dare ucenicii Iisus le rItspunse: Fiindc5, Moise Adevlir gritiesc vouà cä un bogat cu ane- dupä fnvfirtosarea inimii voastre v'a dat voie va intra fntru finpärEttia cerurilor. voie you'd, sä llisati pe femeile voastre, dar din fnceput nu a fost asa. Inc.& o data zic you& cá mai lesne Ci zic you'd cä oricine va 15.sa pe este sä treacä o cámilá prin urechile femeia sa nu pentru desfrfinare i se acului, deceit sá intre un bogat fntru va insura cu alta, precurveste; si cine s'a fnsurat cu cea liftsatá, precurveste de fnapärittia cerurilor. La acest cuvfint, ucenicii se mirará asemeni. Zicu-i atunci ucenicii: Dacä astfel foarte i ziserä: Oare cine poate sit se este starea omului cu femeia, nu este de mantuiascit? folos sit se frisoare. Dar Iisus privind la ei, le grid: La lar el le zise lor: Nu toti pricep cu- oameni acea,sta e cu neputintit, la Dum- vfintul acesta, ci aceia cttrora le este dat. nezeu ins& toate sunt cu putintit. Atunci Petru lufind cuvitntul zis-a lui: Iatä, noi am litsat toate i te-am urmat pe tine. Ce oare va fi noud? Iisus rosti clttre ei: Adeviír gritiesc you& cä voi cei ce m'ati urmat pe mine, 1119

MATEI, 20 la nasterea din nou a lumii, cand Fiul Atunci el raspunzand zise unuia dintre ei: Prietene, nu-ti fac nedrepta.te. omului va sedea in jetul maririi sale, yeti Oare nu te-ai invoit cu mine un dinar? sedea i voi in doultsprezece jeturi, jude- cand cele douäsprezece semintii ale lui Ia ce este al tau si pleacti. Voiesc Israil. sä dau acestui de pe urmä ca i tie. Si oricine care a lasat frati sau Au nu mi se cacle mie sá fac ce surori, sau tata, sau mumä, sau femeie, voiesc cu ale mele ? Sau ochiul tau este sau copii, sau mosii, sau case, pentru rau, pentru cä, eu sunt bun ? numele meu, inmultit va lua inapoi i va Astfel vor fi cei din urmä infla mosteni viata vesnica. cei dintai pe urmä, ea multi sunt chemati, dar putin alesi. Ci multi dintai vor fi pe urma, cei de pe urma vor fi intai. lar pe cand mergea la Ierusalim, Iisus a luat laoparte pe coi doisprezece 20. ucenici i le-a spus lor, pe cale: Parabola despre lucrdtorii tocmiti la vie. lata, ne suim la Ierusalim i Fiul A treia vestire a patimilor. Fiii lui Ze- omului va fi dat in mana arhiereilor vedeu. Cearta pentru inttlietate. Dei orbi. a carturarilor si-1 vor osandi la moarte; Caci imparätia cerurilor este ase- Si il vor da in mana pilganilor, ea menea unui om gospodar, care a iesit sa-1 batjoeoreasca i sä-1 biciuiasca i sa-1 ca sä tocmeasca lucra- tori in via sa. rastigneaseä, dar a treia zi va invia. Invoindu-se cu lucrätorii cu un In vremea aceea, a venit la el dinar pe zi, i-a trimis pe ei ea sá lucreze muma fiilor lui Zevedeu, impreuna cu in vie. fiii ei, inchinandu-se si cerand ceva de la el. Dar iesind pe la ceasul al treilea, a vázut pe altii stánd in targ, ara de lucru. Ci el a intrebat-o: Co voiesti? räspunde: Zi ca sä, seaza acesti doi fü ai Si le-a zis acelora: Mergeti i voi mei unul de-a-dreapta i alta' de-a-stanga in vie si ce va fi cu dreptul voi da. ta, intru impiträtia ta. lar ei s'au dus. Iesind iariís pe la Atunci riispunzand lisus a zis: Nu ceasul al saselea si al noudlea, a facut stiti ce cereti. Puteti oare sa beti paharul tot asa. pe care-1 voi boa eu i cu botezul cu care eu mâ botez sä vii botezati? Zic ei: Pe la ceasul al unsprezecelea, iesind Putem. inca o data, gasi alta stand ara lucru El le zice: Cu adevärat paharul le zise: De ce ati stat aici toatá ziva meu yeti boa í cu botezul cu care eu mä nemuncind? botez va yeti boteza, dar a sedea de-a- Ei Ii spun: Fiindca nimenea nu ne-a dre,apta i de-a-stanga mea nu este al tocmit. El le zice: Duceti-vä i voi in vie meu sä, dau, ci se va da carota s'a pre- si ce va fi cu dreptul yeti lua. gatit de catre Tata! meu. Faeandu-se seara, stiiptinul viei Cand auzira ceilali zece ucenici, se zice catre ingrijitorul lui: Chiama pe lu- maniarä pe coi doi crätori si da-le plata, incepand de la cei din urmä,, pana la cei dintai. Dar Iisus chemandu-i la sine le Venind cei de la ceasul al unspre- gräi: Stiti ca domnitorii pagitnilor stapa- zecelea luara cate un dinar. nese peste ei i cei mari au asupra lor toatä puterea. Venind j cei dintai socoteau eä, vor lua mai mult, dar luarä i ei tot cate Nu tot asa va fi intre voi, ci care un dinar. intre voi va vrea ea fie mare sa fie slu- jitorul vostru. Ci luand dinarul, carteau impo- triva stapanului casei, Si care futre voi va vrea sá fie intaiul sa fie sluga voastra. Zicand: Acestia de pe urmá, au facut un ceas i i-ai pus deopotriva Dupä cum si Fiul omului n'a venit ca sil, fie servit, ci ea sil- serveascá i sa-si noi care am dus greutatea zilei i aria. dea sufletul sau drept pret de rascum- parare pentru multi. 1120

MATEI, 21 lar la pornirea lor din Ierihon mul- lar intrand el in Ierusalim tot time mare venea in urma lui. orasul se rascoli, zicand: cine este acesta ? Ci muliniile räspundeau: Acesta Si iata doi orbi, care sedeau este Iisus, prorocul din Nazaretul Ga- drum, auzind ca trece Iisus, au strigat au zis: Milueste-ne pe noi, Fiule al lui lileii. Atunci a intrat Iisus In locasul lui David ! Dumnezeu i a dat afar& pe toti cei ce vindeau i cumparau acolo i a rasturnat Dar multimea li certa ca sä, tacä mesele zarafilor i bancile vanziitorilor de porumbei. ei ins& si mai tare strigau, zicand: Si le gräieste: Scris este: Casa mea, Doamne, milueste-ne pe noi, Fiule al lui casä de rugiiciune se va cherna, iar voi faceti din ea pester& de talhari. David ! Si au venit la el, in templu, orbi ologi i i-a fä,cut sanä,tosi. Atunci Iisus stand locului i-a che- Atunci mai marii preotilor i Car- mat i le-a zis: Ce voiti sä vä, fac? turarii, vazand lucrurile minunate pe Gräiescu-i lui: Doamne, sä se des- chizä ochii nostri. Si facându-i-se mila lui lisus, s'a atins de ochii lor i indati au vazut au mers dupä, el. care le fä,cuse tA pe copiii care strigau in templu i ziceau: Osana Fiului lui David, 21. Intrarea in Ierusalim. Gonirea vtinzeito- se supirara foarte. rilor din templu. Smochinul neroditor. Deci gruiirä cä,tre el: Auzi acestia Parabola Cu via datd lucrcitorilor. ce zic ? Ci Iisus räspunde: Adevärat. Au niciodata n'ati citit cli din gura copiilor lar cand s'au apropiat de Ierusalim a celor ce sug intocnii-vei lauda? si au venit in Betfaghe la Muntele Ras- Dupa aceea, liisandu-i a iesit Mara' din Ierusalim, la Betania, i noaptea a linilor, atunci a trimis Iisus pe doi ucenici, Zicandu-le: Mergeti in satul care este inaintea voastra i numaidecat yeti ramas acolo. gäsi o asina Jegatä, i un miinz cu ea; Dimineata, a doua si, pe cand se intorcea in cetate, a flamänzit; deslegati-i i aduceti-i la mine. Si väzänd un smochin langä cale, Si dacä vä va zice cineva ceva, yeti trebue Domnului i ii va s'a dus la el, dar n'a gasit nimic inteinsul spune farä, nurnai frunzo. Ciii zice smochinului: trimite indata. de acum inainte sa nu se mai faca rod Ci s'a facut aceasta ca sä, se impli- din tine in veac ! Iar smochinul s'a uscat In clipa aceea. neasca ceea ce s'a spus prin prorocul care zice: Vä,zand aceasta ucenicii s'au mi- Spuneti fiicei Sionului: iatâ impa- nunat zicand: cat de grabnio s'a uscat ratul tau vine la tine bland si cillare pe smochinul ! asinit si pe manz, fiul celei de sub jug. Iisus atunoi raspunzand le zise: Mergand deci ucenicii i facand dupä, Adevär graieso dad'', yeti avea cre- cum le-a poruncit Iisus, dinta si nu vä yeti indoi, nu numai Au adus asina i manzul si deasupra aceasta cu smochinul yeti face, dar EA lor si-au pus vesmintele, iar el a §ezut acestui munte de-i yeti zice: ridica-te aruncii-te in mare, asa va fi. peste ele. Si toate cate veti cere, rugandu-vä lar mare parte din multime isi cu credintä, yeti primi. asterneau vesmintele in calea lui, lar altii tiiau stalpari din copaci si le asterneau lar chip& ce a intrat in templu, s'au asijderea in cale, apropiat de el, cand invata, mai marii Pe cand cetele care mergeau inain- preotilor i bàtrânii poporului, si au zis: tea lui i care veneau clupa el strigau Cu ce putero faci acestea ? i cine ti-a dat ziceau: Osana Fiului lui David; bino puterea aceasta? este onvantat cel ce vine intru numele Dandu-le rilspuns, axis le-a zis: Domnului I Osana intru coi de sus! Vá voi intreba i eu pe voi un cuvant, 1121 71

MATEI, 22 pe care de mi-1 spuneti, i eu va voi Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lueratori ? spune voult cu ce putere lucrez acestea: Botezul Jui loan de unde a fost ? Zic ei: Pe cei riti cu räu ii va pierde, Din cer sau de la oameni ? Ci ei cugetau iar via va da-o altor lucratori, care vor intru sine, zicand: da roadele la timpul lor. De vom zice: din cer, ne va apune: lisus le zice: Au n'ati citit De ce dar n'ati crezut lui ? Iar de vom In Scripturi: Piatra pe care au zice: de la oameni, ne temem de popor, aruncat-o ziditorii, aceasta a ajuns sil fie fiindeá, toti iltin pe loan de profet. varful unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru mirnmat in ochii Atunci ritspunzánd lui Iisus au noetri. zis: Nu etim. Zis-a lor £4 el: Nici eu nu vá, De aceea v5, spun vouit c5, impa- spun cu ce puteri lucrez acestea. rätia lui Dumnezeu se va lua de la voi Dar ce vi se pare? Un om aves, doi se va da neamului care face roadele ei. feciori. Si a mers la cel dintai i i-a zis: Cine va &idea pe piatra aceasta se Fiule, du-te astä,zi 1,4 lucreaza in via va sfarama, iar pe cine va pica il va mea. spulbera. El insit i-a riispuns: Nu vreau. Ci lar mai marii preotilor i Fariseii, pe urma, paritndu-i ritu, s'a dus. ascultand pildele lui, cunoscur5, eä, vor- Mergand la al doilea. i-a zis aeij- beete despre ei. derea. Acesta i-a faspuns: Eu, Doamne, la poruncit! dar nu s'a dus. Si cautand sa-1 prinda, s'au temut de popor, pentru ca Il tinea de proroc. Care dintr'aceetia doi a fiteut voia Tatalui I Zic ei: Cel dintai. Iisus le 22. ritspunde: Adevar graie,so vouit oil va- meeii i desfranatele merg inaintea voa- Parabola cu nunta fiului de impdrat. strit In imparatia lui Dunmezeu. Dinarul Cezarului. Caz mai mare poruncei Caci a venit loan la voi in calea din lege. Mesia : liul pi Domnul lui David. dreptatii i n'ati crezut in el, ci vameeii Ci lisus a luat iariiei cuvantul ei le-a desfritnatele au crezut, iar voi ati vitzut vorbit in parabole, zicand: ei nu v'ati cait nici dupa aceea, ea si Imparatia certuilor asemitnatu-s'a credeti in el. unui imparat, care a facut nuntä, fiului sltu. Ascultati alta pila:: Era un om Si a trimis pe slugile sale ca gospodar, care a sitdit vie. A imprejmuit-o cheme pe cei poftiti la nunt5 dar ei n'au voit 85, vida. cu gard, a sapat zacatoare sub tease, a cládit un turn de paz5, si a dat-o lucra- Inca o data a trimis alte slugi zicand: torilor, iar el s'a dus departe. Spuneti celor poftiti: iata ca am pregatit ospätul meu ; juncii mei cele ingraeate Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe servitorii siti, la luertítori, ca s'au jertfit i toate sunt gata. Veniti la sa ja partea lui din roade. nuntit,\" Dar lueratorii punand mana pe Dar ei, fárá Bit tie seama, s'au dus, servitori, pe unul 1-au batut, pe unul 1-au unul la el in tarinit, altul la negustoria lui. ucis, altuia i-au spart capul cu pietre. lar ceilalti, punand mana pe ser- Din nou a trimis alti servitori, vitorii lui, i-au batjocorit i-au ucis. mai multi decat cei dintai, i facura cu Cand auzi imparatul de aceste,a se ei tot aea. umplu de manie i trirnitand oetile sale nimici pe acei omoritori ci oraeului lor La urmit, a trimis la ei pe fiul situ, Ii ditdu foc. zicand: Se vor rueina de fiul meu. Apoi zice catre servitori: nunta este Ci lueriitorii viei, vitztmd pe fiul, gata, dar cei poftiti erau nevrednici. au zis Intre ei: Acesta este moetenitorul; Mergeti deci la raspintiile drumu- veniti 85.-1 omorlm Efi sá avem noi moete- rilor ei pe cati yeti gási, chemati-i la nirea lui. ruma. Si punand mana pe el, 1-au ecos afea din vie ci 1-au ucis. 1122

MATEI, 22 Atunci servitorii au iesit la drumuri La urma tuturor a murit i fe- si au strans pe toti cati i-au gasit, meia. çi buni, i s'a umplut casa nuntii cu La inviere deci, a citrui dintre cei oaspeti. sapte va fi femeia? Caci toti au avut-o de nevastä.. lar intrand imparatul ca sit pri- Raspunzand Iisus le-a graft: Va feasca pe oaspeti, vitzu acolo un om care rittaciti, nestiind scripturile, nici puterea nu era imbritcat in vesmánt de nuntit. lui Dumnezeu. zice imparatul: Prietene, cum Caci la inviere cei ce Inviazà nici ai intrat aici, far& vesmânt de nuntä? El insa a tacut. nu se insoarit, nici nu se märita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu, in cer. Atunci imparatul a rostit catre lar despre invierea mortilor, au servitori: Legati-1 de picioare i de rnitini aruncati-1 in intunericul cel mai din n'ati citit ce s'a rostit you& de Dumnezeu, cand zice: afarit. Acolo va fi plangerea i scritsnirea dintilor. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam Dumnezeul lui Isaac si Duninezeul lui Cad multi sunt chemati, dar pu- Iacob; nu este Dumnezeu al mortilor, ci tini al viilor. In vremea aceea, s'au dus Fariseii lar multimile ascultandu-1 erau si au tinut sfat ca prinda pe el, in nimite de invatatura lui. ouvant. Ci auzind Fariseii ca a inchis gura i au trimis la el pe ucenicii lor, Saducheilor, s'au adunat laolalta. irnpreuna cu Irodianii, zicand: torule, stim cit esti omul adevarului i unul dintre ei, invatátor al legii, intru adevar inveti calea lui Dumnezeu ispitindu-1 pe Iisus, 1-a intrebat: si nu-1i pas& de nimenea, pentru ca nu te Invatatorule, care este marea po- uiti la fats oamenilor. runcä din lege ? Spune-ne deci nourt, cum ti se El ti raspunse: Sa iubesti pe pare tie ? Se cade ea dam dajdie Ceza- Domnul Dumnezeul tau, cu toati mima rului sau nu? ta, cu tot sufletul titu i cu tot cugetul Ci Iisus, cunoscand viclenia lor, tau. Aceasta este marea si cea dintai le-a raspuns: Ce mil, ispititi, fittarnicilor ? Atittati-mi banul de dajdie. Ei poruncit; aduserä un dinar. lar a doua, la fel ou aceasta: Sa Iisus le zice: A cui e icoana aceasta iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. scriptura de deasupra? In aceste douä porunci Marna toatii Raspund ei: Ale Cezarului. Atunci legea i prorocii. rosteste catre ei: Dati deci Cezarului i fiind adunati Fariseii, i-a in- cele ce sunt ale Cezarului i lui Dumnezeu trebat Iisus, cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Zicand: Ce vi se pare despre Chri- Auzind acest cuvânt s'au minunat stos? Al cui fiu este ? Ritspund ei: Al lui lasandu-1 s'au dus. David. In ziva aceea, s'au apropiat de el El intrebit: Cum atunci David in Saducheii, cei ce zic ca nu este inviere, spirit, fl numeste pe el Domn, cand si 1-au intrebat, zice: V: au zis: Invittiitorule, Moise a Zis-a Domnul Domnului meu: rostit: Da clo.' cineva moare nes.vand copii, de-a-dreapta mea pana ce voi pune pe vrajmasii túi astemut picioarelor tale. fratele lui sa ja de sotie pe cea vaduva sa ridice fratelui mort urmasi. Dacä deci David Il numeste pe el Au fost, acum, la noi, sapte frati; Domn, cum este fiul lui ? cel dintai s'a insurat si a murit i nea- Dar nimeni nu putea riispunda vand urmas a läsat pe femeiasa fratelui o vorba, ì nici nu mai cuteza vre-unul, Asijderea al doilea si al treilea, din ziva aceea, sa-1 mai intrebe pe el pana la sapte. ceva. 1123 71.

MATE!, 23 23. Ziceti iar: Cel ce se va jura pe altar, nimio un este dator, dar cel ce se ¡i.eu infiereazd pe Farieei. lerusalimul va jura pe darul ce este deasupra alta- cel ce ucide pe prolefi. Veetirea ddramdrii rului este dator. Ieruealimului. Nebuni i orbi! Ce este mai mare: Atunci vorbi lisus multimilor darul sau altarul care sfinteste da- ucenicilor rul ? Zicind: Cirturarii i Fariseii au Deci cel ce se jura, pe altar se sezut in scaunul lui Moise; juri, pe el si pe toate cite sunt deasupra Deci toate cite vâ vor zice vouii, faceti-le i piziti-le; dar dupit faptele lor lui. nu faceti, cà ei zio, dar nu fac. i ce] ce se jura' pe templu se juni Cà leagi sarcini grele i cu anevoie pe el si pe col ce siliislueste inteinsul. de purtat i le pun pe umerii oamenilor, ci ei nici eu degetul nu voiesc si le miste. i cel ce se jura, pe cer se juri, pe tronul Jui Dumnezeu si pe cel ce vade Toate faptele lor le fac sa si fie pe tron. priviti do oameni; clici Isi fac filacteriile Vai voui, CArturarilor Fari- late si-si mitres° eiucurii de pe poale. seilor fita,rnici, ci dati zeciuiali, din Le place si atea In capul mesei, la din mirar si din chimen, dar ati espete, si in bancile dintii, In sinagoge, Iàsat pirtile mai grele ale legii: judee,ata, i sà li se inchine lumea In tirguri mila i credinta ; pe acestea trebuia si sii-i numeascii oamenii: Rabi. le faceti si pe acelea si, nu le lisati! Voi însà si nu vi ziceti Rabi, ci, Povituitori orbi, care strecurati tinterul i inghititi cimila ! unul este Inviitlitorul vostru; ci voi sun- teti Vai voug, Carturarilor i Fari- seilorfitarnici, eivoicurititipartea din a- i sä nu numiti tatâl vostru pe ara a paharului si a blidului, iar untru sunt pline de hritpire si de necum- piimánt pe nimeni, ci tatil vostru tmul pitare ! este, cel din ceruri. Fariseule orb, curità intii lituntrul Nici invittitori sä nu vi numiti, paharului si al blidului, ca sé, fie curat si pe dinafari! cà invittitorul vostru este unul: Christos. i care este mai mare futre voi si Vai vouit, Cirturarilor i Fariseilor fie slujitorul vostru. fitarnici, ci semánati cu mormintele lar cine se va inane, pe sine, se cele viruite, care pe dinafaril, se aratil frumoase, inliuntru insi sunt pline de va smeri, i cine se va smeri pe sine, se oase de morti si de toati, necuritia! va Inilta. Asa i voi, pe dinafarit vi aritati Vai voui Cirturarilor i Fariseilor oamenilor drepti, inliuntru l'os& sunteti fátarnici, ci, inchideti Impärhtia ceru- plini de fátárie i de firidelege. rilor inaintea oamenilor; cà voi nu intrati Vai voui Cirturarilor i Fariseilor nici pe cei ce vor sä intre nu-i litsati! fitarnici, cà zidili monnintele proro- Vai voná, Ciirturarilor i Fariseilor cilor i impodobiti pietrele de la cipi- tiiul dreptilor! fitarnici, ci, mitncati casele viiduvelor s't de ochii lumii vi rugati rugitciuni lungi; i zicetá: De am fi fost noi In zi- pentruaceasta, mai multa osindi veti lua1 lele pärintilor nostri, n'ara fi fost parta,si cu ei la virsarea singelui prorocilor! Vai voui, Ciirturarilor i Fariseilor inconjurati marea si uscatul Astfel dar, märttnisiti voi cii sunteti fii ai color ce au omorit pe ca si, faceti un proselit, i cand a ajuns, II faceti fiul Gheenei Inca o data* oât voi! proroei. Vai voui, povituitorilor orbi, care Ci umpleti voi misura parintilor ziceti: Col ce se va jura pe templu, nu vostri! e nimic dator, dar cel ce se va jura pe aurul templului este dator! erpi, pui de nipftrci, cum yeti Nebuni i orbil Ce este mai mare: salpa de osando, Gheenei? aurul sau templul care sfinteste aurul? 1124

MATEI, 24 De aceea,, iat5, eu trimit la voi fi foamete i °him& i cutremure pe a- proroci i intelepti i crturari; dintre ei yeti omori i yeti ristigni; dintre locurea. ei yeti biciui in sinagoge i yeti urmäri Ci toate acestea aunt inceputul du- din oras in °rap. rerilor. Ca sä cad& asupra voastr5, tot sangele dreptilor, r5,spilndit pe pimänt, Atunci v5, vor da pe voi la munci de la singele dreptului Abel, panä la vä vor ucide i yeti fi uriti de toate singele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe neamurile pentru numele meu. pe care 1-ati ucis intro templu si altar. Atunci multi vor fi slabi de fnger Adevár gräiesc voui: vor veni aces- si se vor vinde unii pe altii; si se vor un i unii pe altii. tea toate asupra acestui neam. Ierusalime! Ierusalime, care omori Si multi proroci mincinosi se vor scula i vor insela pe multi. pe proroci i cu pietre ucizi pe cei trimisi la tine, de câte ori voit-am ea, adun pe lar din inmultirea färàdelegii, iu- birea multora se va räci. fiii täi, dupä cum adunä pasárea puii ei, sub aripi, dar nu ati vrut ! Dar cel co va rabda Omit; la urmä acela se va mäntui. Iatä, casa voastri vi se lasä pu- Si se va propovädui aceastä evan- stie ; ghelie a impärätiei in toatä lumea spre märturie la toate neamurile; i atunci Cjici vä zic vou5, c5, de acum nu va veni sfärsitul. ma yeti mai vedea, pan& &Ind nu yeti zice: Binecuv5,ntat este cel ce vine intru Deci, cänd yeti vedea uriciunea numele Domnului! pustiirii, ce s'a zis prin Daniil prorocul, stand in locul cel sfb.nt - cine citeste 24. sa inteleagä, - Dardmarea lerusalimului. Venirea lui Atunci cei din Iudeia si, fugä la Christos i sffiritul lumii Cdnd va veni munti. ora aceea? Cel ce va fi pe casä sit nu se Cand a iesit Iisus 0 se ducea de la coboare ca sä.-0 ja lucrurile din cas5,, templu, s'au apropiat de el ucenicii lui, lar cel co va fi in twin& sä nu se ca sä-i arate, in urmit, clädirea, sfäntului intoarcli inapoi ca sä-0 ja haina. locas. Vai de cele insärcinate 0 de cele Ci el, luänd cuvântul, le-a zis: Nu ce vor apleca, in zilele a,celea! e asa 05, vedeti toate acestea? Adevär Rugati-vä s5, nu fie fuga voa,strit gráiesc vouä: nu va rimânea, aici piatr5, peste piatra, care s5, nu se risipeaseä. iarna sau in zi de Sttmblitä, Gad va fi atunci strämtorare mare, lar dupä ce a sezut pe Muntele cum n'a fost inc5, de la inceputul lumii Mäslinilor, venirä la el ucenicii, deosebi, ping, acum i nici nu va mai fi. si-i ziserä: Spune nou5 cánd vor fi Si de nu s'ar fi scurtat acole zile, acestea 0 caro este semnul venirii tale n'ar mai sc5,pa trup de om, dar pentru 0 al sfärsitului acestui veac? coi alesi se vor scurta acele zile. Rispunzand lisos, le-a cuvântat: Atunci de vä va zice cineva:iatä Me- Vedeti s5., nu v5, amageascä cineva. sia este aici, sau dincolo, 85, nu-1 credeti. Cad multi vor veni pe numele meu, Caci se vor Jiffies. Christosi min- zicând: eu Bunt Me,sia, 0 pe multi vor cinosi i proroci mincinosi i vor semne mari i minuni, ea sä amageascii, Si yeti auzi de fázboaie 0 de zvonuri de r5,zboaie; luati seama, nu vä speriati, de va fi cu putintik, 0 pe cei alesi. Iatä, v'am spus de mai nainte. câci trebue di fie toate, dar inch; nu Deci de v5, vor zice este sfarsitul. este in pustie, 85, nu iesiti; iatâ este in 05,ci se va ridica popor peste po- citmäri, 85, nu credeti. por i impiritie peste impärätie, si va Ciici precum fulgerul porneste de la ri,sirit 0 se arat5, pan& la apus, asa va fi venire& Mului omului. 1125

MATEI, 25 Ca' oriunde va fi starvul, acolo se Cine oare este sluga credincioasä vor aduna vulturii. cuminte pe care a pus-o stapanul peste slugarimea sa, ca sa le dea de mancare la lar Indatá dupa stramtorarea acelor zile, soarele se va intuneca si luna nu timp ? va mai da lumina ei, iar stelele vor Fericita este sluga aceea, pe care, cadea din cer i puteiile tariei se vor viind domnul s'au, o va afla facand asa. zgudui. Adev5,r gales° you& cä peste toate Atunci se va atata pe cer semnul avutiile sale 11 va pune pe el. Fiului omului si se vor bate in piept lar dad, acea slug5 rea fiind, va toate semintiile piimantului i vor vedea pe Fiul omului viind pe norii cerului, Cu zice in mima sa: Stapanul meu intar- putere si cu marire multa. ziaza, i va trimite pe ingeiii säi, intru rasunator glas de trambita, i vor aduna i va incepe sa bag pe sotii s5,i pe cei alesi ai lui din cele patru vanturi, de slugarie, sa manfince i sä bea cu de la marginile cerurilor pana la celelalte betivii, margini. Veni-va stapanul slugii aceleia in Invatati de la smochin pilda pe care ziva cand nu se asteapt5, i in ceasul pe care nu-1 cunoaste. o da: cand mladita lui se face frageda odrasleste frunza, cunoasteti ca vara va despica in douls, i partea lui va pune-o cu fatarnicii. Acolo va fi este aproape. Asemenea i voi, cand yeti vedea plangerea i scrasnirea toate acestea, si stiti ca, este aproape, 25. langa usa. Parabolele cu cele zece fecioare i cu in- Adevar graiesc you& ca nu va trece neamul acesta, pán5, ce nu vor fi trebuinfarea talanfilor. Judecata viitoare. toate acestea. Atunci irnp5,ratia cerurilor va fi Celli' i pamantul vor trece, dar cu- asemenea, cu zece fecioare, care, luand vint,ele mele nu vor trece. ca,ndelele lor, au iesit intru intampinarea lar de ziva fol. de ceasul acela mirelui. Cinci ins& dintre ele erau nebune nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal. cinci intelepte. Caci cele nebune luand candelele n'au Precum a fost in zilele lui Noe, asa va fi i venirea Fiului omului. luat cu sine untdelemn. lar cele intelepte au luat untde- Caci precum in acele zile, dinainte de potop, mancau oamenii si beau, se lemn in vase, o data cu candelele lor. insurau si se maritau, pan& in ziva in Dar mirele intarziind, aipirä toate care a intrat Noe in corabie, adormir5,. i n'au stiut pan& ce n'a venit Ci la miezul noptii se fact' strigare: potopul si nu i-a luat pe toti, la fel va fi si lat.& mirele vine ! Ieii intru intampi- cu venirea Fiului omului. narea lui! Atunci, din doi care vor fi in Atunci se desteptara toate a,cele fe- cioare i impodobiri candelele lor. taring, unul se va lua i unul se va lasa. Din cloud, care vor risni la ras- 8 i cele nebune zisera catre cele in- telepte: Dati-ne din untdelemnul vostru, nita, una se va lua si alta se va lasa. 05, se sting candelele noastre. Priveghiati deci, ca nu stiti in care Dar cele intelepte le raspunser5, zi- zi vine Domnul vostru. cand: Nu asa; ca nu cumva sit nu ne Aceea cunoasteti prea bine cit,' , de-ar ajung5, nici nou5 nici you& Mai bine mergeti la cei ce Wind i cumparati ti stäpanul casei la ce straja din pentru voi. noapte vine furul, ar veghea i n'ar lfisa si i se spargii casa. . Deci, plecand ele ea BA' cumpere, De aceea i voi fiti gata, cal, In a venit mirele i cele ce erau gata au intrat ou el la multi i usa s'a inchis ceasul in care nu gaud* Fiul omului vine. 1126

MATE!, 25 In urmä, sosesc i celelalte fe- Luati deci de la el talantul i dati-1 celui ce are zece talanti. cioare, zicând: Doamne, Doamne, deschi- Caci tot celui ce are i se va da de-ne nota. Ci el faspunzand a zis: Adeviir si-i va prisosi, iar de la col ce n'are si ce are i se va lua. graiesc vouä, nu vä cunosc pe voi. Drept aceea, privegheati cä nu stiti lar pe servitorul cel netrebnic ziva, nici ceasul and vine Fiul omului. aruncati-1 intru intunericul cel mai din Cad va fi tot asa ca un om care, afara. Acolo va fi plängerea i scra- plecând departe, a chemat slugile sale le-a dat pe mad& avutia sa. nirea dintilor. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia Mid va veni Fiul omului intru doi, altuia unu, fiediruia dupii puterea márirea sa i toti sfintii ingeri cu el, atunci sedea-va in jetul slavei sale. lui, FA a plecat. Si se vor aduna inaintea lui toate Mergänd cel ce luase cinci ta- lanti, a lucrat cu ei si a facut alti cinci neamurile va desparti pe unii de altii, precum desparte ciobanul pe oi talanti. dintre capre. Asijderea i eel cu doi, a astigat Si va pune oile de-a-dreapta sa, iar inc.& doi. caprele de-a-stänga. lar cel ce luase un talant s'a dus, a Atunci va zice imparatul celor sapat o groapii in pämänt si a mums argintul domnului eau. de-a- dreapta lui : Veniti, binecuvan- tatii Tatalui meu, mosteniti imparatia Dupii multá vreme, vine i stäpanul acelor slugi i face socotealä cu ei. cea pregätita you& de la intemeierea Apropiindu-se cel care luase cinci lumii. talanti, a adus alti cinci talanti, zictind: Doamne, cinci talanti mi-ai dat in mäng, Caci flamänd am fost i mi-ati iatä alti cinci talanti am castigat la ei. dat sá ma'am° ; insetat am fost i mi-ati dat sa beau; strein am fost i m'ati adus Zis-a lui stäpanul: Bine, slug& bunä la voi credincioasa, peste putine ai fost ere- dinciosa, peste multe te voi pune; inträ Gol am fost i m'ati imbracat ; bolnav am fost i m'ati cilutat; in tem- intru bucuria domnului tau. niti am fost i ati venit la mine. Apropiindu-se i cel cu doi talanti Atunci dreptii Ii vor raspunde, zise: Doamne, doi talanti mi-ai dat in zicand: Doamne, cand te-am vázut iatä alti doi talanti am castigat mand si te-am hränit ? Sau insetat ti-am dat sii bei? la ei. Când, iar, te-am vazut strain si Zis-a lui stapAnul: Bine, slugii bun& te-am adus la noi, sau gol si te-am im- credincioasa, peste putin ai fost .cre- bracat ? dincios, peste mult te voi pune; intra intru bucuria domnului täu. Si când te-am vazut bolnav sau In temniti FA am venit la tine ? Apropiindu-se apoi i col care a fost luat un talant zise: Doamne, te-am stiut lar imparatul rispunzand va rosti care ei: Adevar grilles° voila, intrucat ca esti om aspru, care seceri unde n'ai ati fa:cut unuia dintre acesti frati ai mei seminat i aduni de unde n'ai vânturat. prea mici, mie mi-ati facut. De aceea, m'am temut i m'am Atunci va zice i celor de-a-stänga: dus de am ascuns talantul tau in pii- Duceti-vä de la mine, blestematilor, in mânt; hit& ai ce este al tau. focul cel vesnic care este glitit dia- volului i ingerilor lui. Ci riispunzänd stapanul eau Ii zise: Caci flamtind am fost si nu mi-ati Slug& vicleardi i lenesa, stiai cä secer dat sá manânc insetat am fost nu unde n'am semanat i adun de undo n'am mi-ati dat sä beau ; vänturat; Strein am fost si nu m'ati adus Se cuvenea atunci ca tu sit* pui la voi; gol si nu m'ati imbracat, bolnav banii mei la zarafi, i viind eu as fi luat ce este al meu cu dobfinda. In temnitii si nu m'ati cereetat. 1127

MATEI, 26 Atunei vor lua i ei ouvantul lumea, se va spune i ce-a Rout ea, vor zice: Doamne, cand te-am vazut spre pomenirea ei. flitmând sau insetat, sau strein, sau gol, Ci unul dintre cei doisprezece, care sau bolnav, sau in inchisoare kd nu ti-am se numea Iuda Iscariotul, s'a fost dus slujit tie ? la mai marii preotilor, Si le-a zis: Ce voiti sa-mi dati, f}i El ins& le va raspunde ci le va eu 11 voi da in mainile voastre ? Iar zice: Adevar graiesc voua, intrucat nu ei s'au invoit cu el treizeci de arginti. ati facut unuia dintre ace0i prea mici, Si de atunci cauta un prilej po- nici mie nu mi-ati facut. trivit ca dea in mainile lor. In cea dintâi zi a Azimilor, au Si vor merge ace§tia la pedeapsä, venit ucenicii la Iisus i I-au intrebat: iar dreptii la viata ve§nica. Unde voieti si-4i gatim, ea sä mänânci 26. Paatile ? El le-a ra,spuns: Mergeti in ora', V estirea cea din urmei a patimilor /ui la cutare, i spuneti-i: Inviitatorul zice: Iisus. Ungerea din Betania. Cina cea timpul meu este aproape ; la tine voi ea fac Paatile cu ucenicii mei. de taind. Suferintele din Ohetsemane. Vein- Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus i au gatit Paatile. zarea lui luda. Prinderea liti Iisus. In-- lar and s'a facut seará, a qezut fatiprea fnaintea arhiereilor. Lepädarea la mac& Cu cei doisprezece ucenici. Si pe cand mancau, Iisus a zis: lui Petru. Adevar graieso unul dintre voi ma va vinde. lar dupa ce Iisus a dap* toat,e aceste cuvinte, a rostit catre ucenicii Atunci ei, intristandu-se foarte, in- cepura sa-i zica fiecare, unul dupa altul: Stiti ca peste doug, zile vor fi Pac- tile ci Fiul omului se va da ca ea se ras- Nu cumva eu cunt, Doamne ? tigneasca. lar el raspunzand a zis: Cel ce a intins cu mine mana in blid, a,cela Atunci mai marii preotilor i bi- mä, va vinde. Inteadeviir, Fiul omului merge pre- tranii poporului c'au adunat la curtea cum serie este pentru el. Vai insä, arhiereului care se numea Caiafa. acelui om prin care Fiul omului se vinde. Si impreuna s'au sfatuit ca sá prinda Mai bine era de omul acela daca nu pe Iisus, cu viclekaig, i sa-1 omoare. se mai na§tea. Atunci luda, cel ce 1-a vándut, Dar ziceau: Nu in sarhatori, ea sa nu deschizand gura a intrebat: N u cumva se faca turburare in popor. cunt eu, Invatatorule ? Raspuns-a lui: Tu ai zis-o. Fiind Iisus in Betania, in casa lui lar pe dad mOncau, Iisus luand Simon Leprosul, páinea, a binecuvantat, a frant ci (land ucenicilor a zis: Luati, mancati, aceasta S'a apropiat de el o femeie, avand este trupul meu. Si luand paharul i multumind, un alabastru cu mir de mare pret le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti ; 1-a turnat pe capul lui, pe cand aedea Ca acesta este sangele meu, al legii celei noi, carele pentru multi se la masa. varsa, spre iertarea pacatelor. Ci vazand ucenicii, s'au mâniat FA Ci va spun vouil, nu voi mai bea, de acum din acest rod al viei, panä, in au zis: De ce s'a facut risipa aceasta ? ziva 'aceea cand 11 voi boa cu voi, nou, intru imparatia Tatalui meu. Cad mirul acesta putea sb, fie vândut scump, iar banii dati saracilor. Dar Iisus afland le-a zis: Pentru co faceti femeii supärare ? Fapta ei, fat& de mine, este un lucru bun. Caci pe saraci pururea ti aveti cu voi, dar pe mine nu mii, aveti pururea ; Ca ea, turnand mirul acesta pe trupul meu, a facut-o intru Inmorman- tarea mea. Adevar graiesc voua: oriundo se va propovadui evanghelia aceasta, in toata 1128

MATEI, 26 Si duplo, ce cantar6, laude, iesirá, Sculati-vä 86, mergem, jata s'a la Muntele apropiat cel ce m'a vandut. Si pe ciind vorbea inch, jata sosit-a Atunci Iisus gr6,it-a ciare ei: Toti luda, unul dintre cei doisprezece, i im- va, yeti sminti intru mine in noaptea preuna cu el gloatä multa, cu sabii aceasta, &id soris este: Bate-voi cu fusti, trimisi de mai marii preotilor torul si se vor risipi oile turmei. si de batranii poporului. lar vánzhtorul le-a fost dat un Dar dupá invierea mea, voi merge semn zicand: Pe care-1 voi ihruta, mai nainte de voi in Galileia,. acela este: puneti mana pe el. Deci, venind In clipa ceca cu de- Ci Petru, luand cuvantul, zis-a lui: graba: la Iisus, zise: Bucurii-te, inviith- torule ! i 1-a shrutat. Dac6, toti se vor srainti intru tine, eu Ci Iisus grdit-a lui: Prietene, pentru niciodata, nu m'a, voi sminti. ce-ai venit, indeplineste. Atunci apro- Iisus Ii ritspunse: Adevär grhie,se piindu-se ei au pus mainile pe Iisus Ve cä noaptea aceasta, mai nainte de 1-au cantatul cocosului, de trei ori te vei le- phda de mine. i jata', unul dintre cei ce erau cu Iisus intinzand mana a tras sabia si Petru fusil rosteste: Si de ar fi lovind pe servitorul arhiereului i-a thiat sh, mor impreunä cu tine, nu te voi tágáldui. i toti ucenicii au zis la fel. urechea. Dar atunci Iisus i-a zis: Intoarce Atunci Iisus a mere dimpreuna eu sabia ta la locul ei, chci toti cei ce iau ucenicii la un loe ce se cheamä Ghetse- sabia de sabie vor pieri. mane si a zis catre ei: Sedeti aici, pana, ce Irá voi duce colo si mh voi ruga. Au gandesti eh nu pot sä rog pe Ta- tal meu sa-mipunä mie acum nainte mai Si luand cu sine pe Petru i pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput s'a mult decat dmasprezece legiuni de ingeri ? se intristeze çi sh se turbure. Dar cum se vor implini scripturile, lar lor le-a zis: Intristat este dup6, care asa trebuie ta fie ? sufletul meu pana, la moarte. Rlimâneti In ora a,ceea, zise Iisus aici i privegheati impreunä cu mine. Ca la un talhar cu sàbii i cu su- Si mergand putin mai nainte, a lsietedetctma siän mä prindeti. In ficcare zi chzut cu fata la phmant, rugandu-se zicand: P6,rintele meu, de este cu pu- templu i invittam i n'ati tinta, treach de la mine paharul acesta, pus mana pe mine. fusil nu precum voiesc eu, ci precum Dar toate acestea s'au facut ca voiesti tu. sh se implineasch scripturile prorocilor. Ci venind la ucenici, i-a gäsit pe Atunci toti uceniciil-au läsat si au fugit. ei dormind i i-a zis lui Petru: Astfel 57 Cei care 11 prinseserh pe Iisus 1-au n'ati avut putere un singur ceas dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunati priveghiati ou mine! Privegheati si v6, rugati, ca sä nu chrturazii i bittranii. Ci Petru il urma de departe panh intrati in ispith. Chei duhul este osar- a ajuns la curtea arhiereului i phtrun- duitor, dar trupul neputincios. zand iniuntru a sezut printre servitori, ca ah vadä sfarsitul. Iarhsi, ducandu-se a doua oar5,, lar mai marii preotilor, batranii s'a rugat zicand: Pärintele ineu, dach nu si tot sinedriul chutau mhrturie minci- este cu putintä sä treach acest paliar, noasii impotriva lui ca sä4 omoare. ca 86, nu-1 beau, facli-se voia ta. Si nu ghseau, desi veniserä multi Si din nou venind, Ii af16, pe ei martori mincinosi. In urmil se infai- adormiti, &Mi ochii lor eran ingreuiati. tisarh doi, Si ziserà: Acesta a gráit: Pot si Si läsandu-i s'a dus inca, o dath si a d'arara locasul lui Dumnezeu i in trei treia 'Dará, s'a rugat, acelasi cuv6.nt zicand. zile sh-1 cladese. Atunci a venit la ucenici si le-a zis: Dormiti de acum i vil odihniti ! Jata s'a apropiat ceasul. i Fiul omului este dat in mainile pachtosilor. 1129

MATEI, 27 Sculandu-se arhiereul I-a intrebat: tinut un sfat impotriva lui Iisus, ca Nu rii.spunzi nimic la ceea ce mirturisesc impotriva ta acesti oameni? omoare. Dar Iisus a ticut din guri. Atunci Apoi legindu-1 1-au dus i 1-au arhiereul vorbind iardsi a zis: Juru-te predat lui Pontiu Pilat, procuratorul. pe Dumnezeul eel viu, s ne spui noui de esti tu Christosul, Fiul lui Dumnezeu. Atunci luda, ce! ce 1-a. vindut, a fost osinclit la moarte, s'a chit Ci Iisus i-a rlispuns: Tu ai zis-o. va spun inci: de acum yeti vedea pe si a adus inapoi arhiereilor i bitrinilor Fiul omului sezind de-a-dre,apta puterii cei treizeci de arginti, venind pe norii cerului. Zicind: Gresit-am de am vindut Atunci arhiereul îi sfisie vesrain- tele zicind: Hula a adus lui Duranezeu! singe nevinovat. Ei Ii ráspunserii: Ce ne Ce trebuinti mai avem de martori? priveste pe noi? Tu vei vedea. acum ati auzit hula lui. Ci el, aruneind argintii in t,emplu, Ce socotiti? Iar ei raspunzind au a plecat. Apoi s'a dus si s'a spinzurat. zis: Este vinovat de moarte. lar mai marii preotilor luand banii Atunci au scuipat in obrazul lui ziserit: Nu se cuvine si-i punem in vis- tieria teraplului, deoarece sunt pret de si 1-au bittut cu pumnii, iar unii îi dideau singe. palme. i diva' ce au luat intelegere im- i ziceau: Profeteste-ne, Christoase, preunit, au cumparat cu ei Toxins, Olarului cine este cel ce te-a lovit. pentru ingroparea streinilor. Petru stitea afar& in curte. Dar Pentru aceea s'a numit tirina aceea o servitoare se apropie de el zise: Tarina Singelui, ping in ziva de astizi. tu erai cu Tisis Galileianul. Atunci s'a implinit cuvintul spus El ins& tigidui inaintea tuturor de Ieremia prorocul, care zice: i au luat zicand: Nu stiu ce vorbesti. cei treizeci de arginti, pretul celui pre- tuit, care s'a drämuit de fiii lui Israil. Dar cánd iesi la poarti, il vilzu i i-au dat pe tarina olarului, dupi alt.& servitoare i zise celor de acolo: cum mi-a rinduit mie Domnul. acesta era cu Iisus Nazarineanul. lar Iisus st5,te,a inaintea procura- i inc5, o dati Petru tägidui cu ju- torului. i 1-a intrebat procuratorul, zi- rinifint: Nu cunosc pe omul acesta. cind: Tu esti imparatul Iudeilor ? Ci Timis i-a riispuns: Tu zici. Peste o clipi lush.\", se apropiará cei ce stateau in preajmi si-i ziserä, lui Dar la piffle aduse lui de &titre Petru: Cu adevirat si tu esti dintre ei, mai marii preotilor si de ciitre batrini clici i vorbirea ta te di pe fat& nu rispundea nimio. Atunci el incepu s'a se blesteme Atunci i-a zis Pilat: Nu auzi cite si se jure: Nu cunosc pe omul acesta. mirturisesc ei impotriva ta ? deodatii cântá cocosul. Lisa' nu i-a aspuns lui nici un Atunci Petru ii aduse aminte de euvantul lui Iisus care zisese: Mai singur cuvint, incit procuratorul se mira nainte de a cinta cocosul, te vei lepida de mine de trei ori. i iesind afari pause foarte. La sarbätoarea Pasti/or, procura- Cu amar. torul avea obiceiul si dea drumul pentru 27. popor, la un intemnitat pe care-1 voiau ei. lisus inaintea lui Pilat. luda se sptinzurd. *i aveau atunci un vinovat vestit care se numea Baraba. Ems si Baraba. lises dat spre moarte. Ci adunati fiind laolaltä, Pilat le Biciuirea, batjocorirea, rdstignirea, mear- tea si inmormdntarea. zise: Pe care voiti sá vi-1 las vouä slobod, 1. lar in faptul diminetii, toti Mai pe Baraba sau pe Iisus, care se zice marii preotilor i bátrinii poporului au Christos ? a stia cit. din Mutate I-au dat in mh,na lui. i pe cind stitea Pilat in scaunul de judecat5,, femeia lui trimis-a lui acest 1130

MATEI, 27 ouvant: Nimio sä nu aibi cu dreptul Apoi ostasii au stat jos 0-1 pazeau acela; caci mult am suferit, azi, in vis acolo. pentru el. lar deasupra capului i-au pus in Irish*, mai marii preotilor i batritnii dove vina lui: Acesta este lisus Impa- induplecafa gloatele ca ea ceara pe Ba- ratul Iudeilor. raba, iar pe Iisus piarda. Tot atunci, rastign4i au fost im- Procuratorul luand cuvantul i-a preuna cu el doi talhari, unul de-a-dreapta intrebat: Pe care voiti, din amandoi, sa celalalt de-a-stanga. vi-1 las you& slobod? Iar ei rasptmsera: lar trecátorii il huleau i clatinau Pe Baraba. capetele lor, Atunci Pilat le zise: Dar ce voi Zicand: Tu cel ce ditrami templul face cu Iisus, ce se chiamit Christos ? Raspund cu toW: Si se rastigneasca! si in trei zile 11 cladesti, mii.ntueste-te pe tine insuti! De esti Fiul lui Dumnezeu, A zis iarasi Pilat: Dar ce ram a pogoara-te de pe cruce! facut? Ei ins& mai cu prisos strigau Asijderea i mai marii preotilor ziceau: Rastigneasca-se! Deci, vazand Pilat ea, nimio nu radeau de el, cu Carturarii cu batranii, foloseste, ci mai mare turburare se face, ziceau: a luat apa, s'a spalat pe maini inaintea multimii IA a rostit: Nevinovat sunt eu Pe alii i-a mantuit, iar pe sine nu de Angela acestui drept. Voi yeti vedea. poate sa se mantuiasca,! Dads, este im- paratul lui Israil, pogoare-se acum de pe lar tot poporul a raspuns si a zis: cruce, çi vom crede intr'insul. Sangele lui asupra noasträ i asupra co- piilor nostri! Increzutu-s'a in Dumnezeu. Sa-1 scape acum, daca, vrea cu el! Caci a zis: Atunci 1-a liberat pe Baraba, iar Sunt Fiul lui Dumnezeu. pe Iisus 1-a biciuit 01-a dat sit fie rastignit. In acelasi chip, 1.1 ocärau i talharii Tara, ostasii procuratorului, luand cei impreuna rastigniti cu el. cu ei pe Iisus, in pretoriu, au adunat in Ci de la ceasul al sa,selea s'a fácut jurul lui toata cohorts,. intuneric peste tot pamântul, pant); la ceasul al noualea; Si 1-au dezbracat de hainele lui i-au pus o hlamida rosie. lar catre ceasul al noualea, a strigat Iisus cu glas mare zicand: Eli, Eli, lama Si impletind o cununa de spini i-au pus-o pe cap si in mana lui cea dreaptä sabahtani! odic& Dumnezeul meu, Dum- tre,stie, apoi ingenunchind inaintea lui nezeul meu, pentru ce m'ai parasit ? radeau de el zicand: Bucura-te, impa- ratul Iudeilor! Oarecare dintre cei ce stateau acolo, Si scuipand asupra lui, luau trestia auzind ziceau: Pe Ilie 11 striga acesta. si-1 bateau peste cap. lar unul dintre ei alergá, indatä lar dup.& ce 1-au batjocorit, I-au luand un burete il umplu de otet, il puse dezbracat de hlamida, 1-au imbracat cu intr'o trestie si-i dadu sa boa. hainele lui i 1-au dus ca sa-lrástigneasca. lar ceilalti ziceau: Lasä, sa vedem Iesind cu el afara, au gäsit pe un dacit vine The sa,-1 mântuiascsa. om din Chirene cu numele Simon ; pe acesta 1-au silit sä dud, crucea lui. Ci Iisus strigand Inca o data cu glas mare si-a dat duhul. Si dacä, au venit la locul numit Gol- gota, ceea ce insemneadt: locul capat,anii, Si Rita, catapeteasma templului se I-au dat sä boa vin amestecat cu sfasie in doug de sus pana jos, iar pa.man- fiere, dar gustand nu a voit sä bea. tul se cutremura, i stancile se despicara,. lar dupit ce I-au rastignit, au Mormintele se deschisera si multe impartit vesmintele lui, aruncand sorti trupuri ale sfintilor adormiti se sculara. co, sa se implineasca, ceea ce s'a zis de Si iesind din morminte, dupit in- prorocul: Impartit-au hainele mele lorusi, vierea lui, intrarä in cetatea sfitnta si se iar pentru camasa mea au aruncat sorti. aratara, multora. lar sutasul i cei ce impreunit cu el pitzeau pe Iisus, vazand cutremurul si cele ce s'au facut, s'au infricosat 1131

MATEI, 28 foarte si au zis: Cu adevärat Fiul lui Si de frica lui s'au cutremurat jerii i s'au facut ca morfi. Dumnezeu era acesta! Si erau acolo multe femei, privind lar ingerul vorbind femeilor le-a de departe, care urmaserit din Galileia pe zis: Nu vil, temeti voi, ca stiu e& pe Iisus lisus i Il serveau. cel rtistignit il cäutati. Intre care era Maria Magdalina Nu este aici, cä s'a sculat precum a Maria, muma lui Iacob si a lui Iosif, zis; veniti de vedeti locul unde a z5,cut. muma fiilor lui Zevedeu. Duceti-vä degrabti i spuneti uce- lar in amurgul zilei, veni un om nicilor lui c5, s'a sculat din morti ì iatä bogat, de fel din Arimateia, cu numele merge inaintea voasträ in Galileia; acolo Iosif, care era si el uoenic al lui lisus. il veti vedea. lata v'am spus vouit. Acesta ducandu-se la Pilat a cenit lar ele au plecat in sarg de la mor- trupul lui lisus. Atunci Pilat a poruncit mant i cu frica, i cu bucurie mare au Bit i se dea. alergat ca sà vesteasc5, pe ucenicii lui. lar Iosif lutmd tTupul 1-a infäsurat Dar alud mergeau ea sà vesteascä pe In giulgiu curat de in, ucenici, iatä lisas le-a intampinat si le-a zis: Bucurati-v5.. Ci ele venind aproape au Si 1-a pus in tr'un mormánt nou aIlui, pe care-I sápase in stand,. Apoi a prävtilit cuprins picioarele lui i s'au inchinat lui. Atunci lisus le-a zis: Nu và temeti. o piaträ mare la usa gropnitei si s'a dus. lar acolo era Maria Magdali na Duceti-vä i dati de veste fratilor mei, cealaltá Marie, stand in fata locului unde ca 85, meargit in Galileia, si acolo m5, vor 1-au ingropa.t. vedes. A doua zi care este dup5, Vineri lar da,c5, au plecat ele, iat5, unii din (Sambátti), s'au adunat mai marii preo- Olor si Fa riseii la Pilat. strtijeri venind in oras au spus arhiereilor toate cele ce s'au fácut. Si i-au zis: Doamne, ne-am adus Atunci ei adunandu-se impreuni aminte c5 acel am'ágitor a spus, fiind inc5, cu btitranii i inand sfat au dat bani din destul osta,silor, In troj zile m voi acula. Zicand: Spuneti cà ucenicii lui, Deci porunceste ea mormantul sä venind noaptea, 1-au furat, pe cand noi fie pazit bine pana, a treia zi, ca nu cumva ucenicii lui sä, vie si sti-1 fure i s5, spun5, dormeam ; poporului: S'a sculat din morti. Si va fi lar de se va auzi ace,asta la procu- rätäcirea, de pe urmit mai rea decat ces dintai. ratorul, noi 11 vom indupleca si pe voi färiL de grifa; v5, vom face. Ci Pilat le-a grilit: Aveti plzitori ; mergeti i inVáriti cum Ei luarä argintii i fi:curtí precum lar ei ducandu-se au intirit mor- i-au Invàat. i s'a räspandit vorba mantul cu pazä si au pecetluit piatra. aceasta futre Iudei, pan& in ziva de azi. 28. lar cei unsprezece ucenici au mers Invierea /ui lime. Ardtdrile lui. Porunca In Galileia, la muntele unde le randuise botezului. lor Lima ; Tarziu, Sambatii noapt,ea, criad se i dad, 1-au v5,zut pe el, s'au in- lumina de ziva intaia a s5,pfamânii, a ohinat lui, iar unii s'au indoit. venit Mana Magdalina i ccalaltà Marie, ca câ vadä mormantul. Si apropiindu-se lisas le-a vorbit lor, zicand: Datu-mi-s'a toatà puterea in Si iatá s'a fácut cutremur mare, c in- cer si pe pimant. gerul Domnului pogorind din cer a venit, a rostogolit piatra si a stat deasupra ei. Drept aceea, mergand invittati toste neamurile, botezandu-i in numele Si infitisarea lui era luminoasä ca ful- Tat5,lui si al Fiului si al Sfantului Duh, gerui i imbrácitraintea lui albá ea omátul. Inviltandu-i s'a plizeaseä toate cate v'am poruncit vouit, i iatá eu cu voi sunt in toste zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin. 1132

SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA MARCU 1. fratele lui Simon, pe dad aruncau mreaja In mare, ci erau pescan. loan Botezdtorul i Iisus Christos. Ispita. Predica. Intdii ucenici. Intdile tdmdduiri. Si le-a graft Iisus: Veniti dupa mine si vii voi face sii, fiti pescan i de Inceputul Evangheliei lui Iisus Chri- stos, Fiul lui Dumnezeu. oameni. lar ei au lasat numaidecat mrejele Precum este seria in proroci: Tat& eu trimit ingerul meu inaintea fetei tale lor i au mers dupii, el. care va pregati calea ta; Putin mai departe de acolo a Glasul celui ce striga in pustie: viizut pe Iacov al lui Zevedeu, si pe Gatiti calea Domnului, drepte faceti Ioan, fratele lui. Ci ei erau in corabie dregeau mrejele. raffle lui, - Si i-a chemat pe ei indata. Iar ei, Asa a fost Than, botezand in pustie lasand pe tatal lor Zevedeu in corabie, cu propofaduind botezul pocilintei intru simbriasii lor, s'au dus dupé, el. iertarea pacatelor. Si venind in Capernaum a inceput Si au iesit la el tot tinutul Iudeii numaidecat sa-i invete, Sambata, in toti cei din Ierusalim FA se botezau de catre el, in apa Iordanului, marturi- sin agogà. sindu-si pacatele. Si eran uimii de invataturs, lui. Ci Ioan era imbracat cu vesmant Cad Ii invata pe ei ca acel co are putero, de par de cámilä, avea cingatoare de piele iar nu in felul ciírturarilor. imprejurul mijlocului ì manca lacuste Acura, era in sinagoga lor un om miere salbatica. cu duh necurat, care striga tare, Si propoviduia, zicand: Vine in Si zicea: Ce avem noi cu tine, urma mea cel ce este mai tare decat Iisuse Nazarinene ? Ai venit ca si ne pierzi. Te stim cine esti, tu sfantul lui mine, caruia nu aunt vrednic sä mä plec sa-i desleg cureaua incaltamintelor. Dumnezeu. Eu v'am botezat pe voi cu apa., el lar Iisus 1-a certat i i-a zis: Amu- ins& va va boteza cu Duhul &ant. teste i iesi din el. Si fost-a in acele zile ca Iisus a venit Si scuturandu-1 duhul cel necurat din Nazaretul Galileii si s'a botezat in strigand cu glas mare a iesit din el. Iordan, de la loan. Si s'au spaimintat toti, cat se Si indata iesind din apii, a vazut cerurile deschise i Duhul ca un porumbel intrebau intre ei i ziceau: Ce este acea- pogorind asupra lui, sta ? Si ce este aceasta inviitätura noua ? Ca i duhurilor necurate le porunceste cu Si glas porni din ceruri: Tu esti putere i asculta de el. fiul meu cel iubit, intru tine bine am voit. lar vestea lui s'a rdspandit curand pretutindeni, in toata imprejurimea Ga- lar Duhul 1-a manat degrabi in lileii. piistie. Dup5, ce-au iesit din sinagog5 au Si fost-a in pustie patruzeci de venit in casa lui Simon si a lui Andrei, cu Iacov i cu Ioan. zile, ispitindu-se de &titre Satana. Si era impreuni cu fiarele, iar ingerii Ii slujeau. Iar soacra lui Simon zacea, prinsi Dup.& ce Ioan fu prins, Thus veni de friguri, i atunci i-au vorbit de- in Galileia, propovaduind evanghelia spre ea. împäräiei lui Dumnezeu i zicand: Ci venind la ea, a ridicat-o, apu- S'a implinit vremea si s'a apropiat cand-o de mad& Si au lasat-o frigurile imparatia lui Dumnezeu. Pocaiti-vi s't FA ea le slujea lor. credeti in evanghelie. lar cand s'a facut semi, i soarele Si umbland pe langa Marea Tibe- apusese, au adus la el pe toti bolnavii o riadei, a tiízut pe Simon o pe Andrei, demonizatii. 1133

MAR,CU, 2 Si era tot orasul, laolalti, adunat Si vin i aduc la el un slitbanog la usa. pe care-1 purtau patru Si a tamilduit pe multi care pati- meau de fel de fel de boale i demoni Ci neputand, din pricina multimii, multi a scos afofa,. Iar pe demoni nu-i si, se apropie de el, au desfacut podina 15,sa säã vorbeasca pentru ca-1 stiau ca e invelitoarei, unde era lisus, i prin spar- tiza au lasat in jos patul in care zicea Christos. Atunci vitzand lisus credinta lor, lar a doua zi, foarte de cu noapte sculiindu-se, a iesit si s'a dus inteun loe i-a zis stab5,nogului: Fiule, iart&-se tic pustiu si se ruga acolo. Dar a mers dupa el Simon si cei piica,tele tale. Dar erau acolo unii dintre dirturari, ce erau cu Simon. care sedeau i cugetau in inimile lor: Si aflandu-1, i-au Toti te Pentru ce vorbeste acesta astfel? cauta pe tine. El huleste. Cine poate sa ierte pacatele, Ci el raspuns-a lor: Sa mergem färä, numai unul Dumnezeu? aiurea prin targurile invecinate, ca si Si pe data cunoscand ESUB, cu duhul lui, eh', asa gitndesc ei intru sine, propovaduesc si acolo, e/1mi pentru aceasta le-a grait: De ce cugetati aceasta In am venit. Si a purce,s propovaduind prin sina- inimile voastre? gogile lor, in toata Galileia si pe demoni Ce este mai le,sne: a alce s'abano- Ii scotea afara. gului: iarta-se tie pacatele tale, sau a patul tau si um- Ci un lepros a venit la el, rugandu-1 zice: scoal&-te, c5,zand in genunchi inaintea lui ziciindu-i: De voiesti, poi sil, ma cura- blá? Ci ca e& stiti cä Fiul omului are testi. lar lui lisus factmdu-i-se rifa, a pe pamant putere ca sit ierte pitcatele - a zis slabitnogului: intins m5,na lui si s'a atines de el si i-a ia-ti patul tau Tie zio: zis: Voiesc, curateste-te. mergi la casa ta, Si cand a zis asa in clipa aceea s'a Si s'a sculat si pe loo luandu-si departat lepra de la el si s'a curatit. patul a iesit afar5 inaintea tuturor, incat emu toti uimiti i preamitreau pe Dum- Si poruncindu-i cu asprime 1-a scos pe loo afara, Si i-a zis: Vezi, nimanui nimio sa nezeu, zicand ca asa lucruri n'am viizut nu spui, ci mergi de te arata preotului niciodatit. Si din non a iesit la tiirmul adu, pentru curatirea ta, ceea ce a Iar tot norodul venea la el i le &idea randuit Moise, spre marturie lor. Si trecand vazu pe Levi al lui Dar el iesind de acolo a inceput 55, spuna mult si tare i sä, raspandeasca Alfeu, sezand la vam5,, si-i zise: Vino vorba, incat lisus nu mai puteo e& intre dupi mine. Iar el, sculandu-se, a mers pe fatá in oras, ci statea afara, in locuri dupii el. pustii, i venea lumea la el din toate Si aga, a fost cli pe cand sedea partile. lisus in casa lui Levi, multi vamesi plicatosi au sezut la mas& cu el si cu 2. ucenicii lui. Cä erau multi si mergeau Vindecarea paraliticului. Chemarea lui dupii el, Matei. Postul i smulgerea spice/or, in zi Cum si Carturari de-ai Fariseilor. de Selmbdtd. Deci, vitzand acestia 05, manando, im- preuni cu vamesii i cu pricatosii, au zis Intrand iar5,si. in Capernaum, dupa catre ucenicii lui: Impreunit cu vamesii c5,teva zile, s'a auzit c5, este aceza. cu pacato:0i m5,nancit i bea inváta- Si s'au adunat asa de multi di nu mai torul vostru? era loe nici inaintea usii, i le gritia lor cuvantul Dar auzind lisus, a rostit catre ei: Nu cei sitnatosi au nevoie de doftor, dar 1134

MARCU, 3 cei ce patimesc. N'am venit sä chem pe Ci Il pandeau pe Iisus sä vada, de-1 drepti, ci pe picatoai, la pocaintä. tamadueate Sambitta, ca sa-i gäseasca vina. Ucenicii lui loan i Faril3eii erau postitori ai au venit i i-au zis lui: De ce El gra eate atunci celui care avea ucenicii lui loan tat ucenicii Faiiseilor mána uscatit: Stai drept, aici in mijloc. postesc, iar ucenicii tai nu poste,sc ? intrebit pe ei: Cuvine-se, Sam- Ci Iisus le-a ritspuns: Pot oare fiii bate, a face bine sau a face rau, a mantui nuntii sit ajuneze, panä cand este inirele un suflet ori a-1 ucide ? Dar ei taceau. cu ei? Oitä vreme au pe mirele cu ei, nu pot sa ajuneze. Ci de jur privindu-i cu manie ro't Dar vor veni zile cand se va lua intristandu-se de invartoaarea inimii lor, mirele de la ei i atunci vor ajuna, intru acele zile. rosti catre om: Intinde mana ta. i o Nimeni nu coase, la haina veche, intinse, i mane lui se facu la loe sang,- petec dinteo faaie noua, iar de coase, teas& ca i cealalta. plinitura aceasta nouà trage din yea- mantul vechi ai se face o ruptura lar ieaind Fariseii au &cut indata mai rea. sfat cu Irodianii, impotriva lui, ca Nimeni, iarki, nu pune vin nou piarz5,. In burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou Balls impreunli, cu ucenicii lui a va sparge burdufurile; ai se vans& i vinul plecat inspre mare ai multime de norod ai se nimicesc q't burdufurile; ci se cade din Galileia ei din Iudeia 1-a urmat, sit pun& vinul nou in burduftui noi. Din Ierusalim, din Idumeia, de S'a intamplat ca intr'o zi de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului Sambatit Iisus sä treaeä printre holde, Sidonului, multime mare care, au- iar ucenicii lui, mergand pe drum, au zind cate facea, venea la el. inceput si smulgä spicele. §i de eata gloata, le-a spus uce- Atunci Fariseii au zis catre el: nicilor sit fie pentru el o luntre la inde- Vezi, pentru ce fac Samblita ce nu se made:, ca sit nu-1 stramtoreze, ouvine? Fiinda tam'aduia pe multi, kit di Iisus le-a ritspuns: Au niciodatä niivaleau asupra lui, sà., se atingit de el, n'ati citit ce-a flicut David, cand a avut toti cati aveau beteauguri. lipsä ai a flimanzit, el a't cei ce erau cu Tar duhurile cele necurate, cand el? vedeau, cadeau inaintea lui, strigau ziceau: Tu eati Fiul lui Dumnezeu. Cum a intrat in lockul lui Dum- nezeu, in zilele lui Abiatar arhiereul, a't Ci el le carta mult ca sit nu-I dea a mancat pâinile punerii inainte, pe care pe fatä. nu se cuvine sit le mitnitince decat numai preotii, ai a dat a't celor ce erau cu el? Apoi s'a suit in munte ai pe care a voit el i-a chemat la sine ei au venit. i le mai zise lor: Sámbata a fost &cut& pentru om, ai nu omul pentru facut pe doisprezece sit fie cu el ai trimita sá propovaduiaseit, Astfel cit Fiul omului este domn al Sambetei. i sit aibit putere sä vindece boa- lele i sit scoatit afar& pe demoni. 3. Deci a randuit pe cei doisprezece: Vinclecarea celui cu mdna uscatei ,si alte pe Simon, a't i-a pus numele Petru; vindecdri. Alegerea celor doisprezece Apos- Pe Iacob al lui Zevedeu ai pe loan, fratele lui Iacob, i le-a pus lor numele toli. Peicatul impotriva Sidatului Spirit. Boanerghes, adicá Fiii Tunetului; Mama pi lui Pe Andrei, pe Filip, pe Bartolomei, 1. *i iarki a intrat in sinagogit. i era pe Matei, pe Toma, pe Iacov al lui Alfeu, acolo un om ou o mama. uscata. pe Tadeu, pe Simon Cananeul, *i pe Iuda Iscarioteamul, cel ce I-a vandut. Cand a venit acasa, multimea s'a gritmadit din nou, aaa incat ei nu puteau nici paine sá mitnance. 1135

MARCO, 4 Si auzind ai säi despre aceasta au invita mult in parabole si le iesit ca sa-1 graia in invittatura lui: zicea.u: Nu-si este In fire. Aschltati: semintitorul lar Clirturarii, care veneau din Ieru- semene. salim, ziceau ca are pe Beelzebul si cum i a fost asa c5. pe c&nd semana, e& cu domnul demonilor scoate afar& pe o s'Amauta a c&zut Muga: cale FA 1:lb:s'afile demoni. cerului au venit Ffi au mancat-o. Atunci i-a chemat la sine si le-a vorbit in pi/de: Cum poate Satana pe Ci alta a dizut in loe pietros, unde nu avea pämtint mult i degrab& a di- &talla sii-1 scoatit °Jara? pentru cá nu avea strat adanc. Dac& o impiíratie se va dezbina lar cand s'a inältat soarele, s'a intru sine, acea impartitie nu poate vestejit i neavând rachicin& s'a uscat. mai stea. Alta, siima'ntit a ertzut in mirácini i dad, o casit se va dezbina intru si au crescut märacini i au innitbusit-o sine, casa aceea nu poate s5, se Ve. macla nu a dat. i daca. Satana s'a sculat insusi lar altele au dizut pe piimantul col °supra sa, atunci s'a dezbinat si nu bun si suindu-se i cresefind au legat rod si au adus una treizeci, alta §1.9,izeci, poate s& dáinuiasea., ci are sfarsit. alta o sutii. Dar nimeni nu poate, intrand in casa celui tare, sti-i rapeasca sculele, de i zise: Cine are urechi de auzit nu va lega intál pe cel tare, si atunci va jefui casa lui. lar clind a fost singur, cei ce erau pe 111'10.. el 1-au intrebat despre para- Adeviir giáieso vou& e& toate pa- bole. catele ierta,se-vor fiilor oamenilor çi hu- lele cate vor huli; Atunci le-a rfispuns: Vouii vá e Dar cine va huli asupra Duhului dat sa.stiti tainele impäráiei lui Dum- M'A nu are iertilciune in veac, ci de nezeu, dar pentru cei de afar& totul se päcat vepic va fi vinovat. face in pilde, Pentru c& ziceau: Are duh necurat. Ca uitandu-se cu ochii s'a nu yaz& Ci au venit muma lui i fratii lui auzind cu urechile sil, nu inteleaga, ca stand afará au trimis la el ca sä-1 nu cumva s& se intoardi i s5, li se ierte cheme. piicatele. 32. lar multimea gedea imprejurul lui. Apoi le-a zis: Nu pricepeti pilda i-au zis unii: Jata., mama ta i fratii aceasta? Dar cum veti cunoaste toate ati i surorile tale sunt Madi; te cauta,. pildele celelalte? Atunci raspunzand lor le-a zis: Cine este mama mea j fratii mei? Cel ce semita-m.6,, seamiinit cuvantul. i de jur privind pe cei ce sedeau in Cei de Ifing& cale, acestia sunt la jurul lui, ro,sti: Iatá mama mea si fratii care se seamán& cuvantul, dar cand aud, numaidectit vine Satana ii ja cu- mei. vantul cel semanat in inimile lor. U& oricine va face voia lui Dum- Asijderea cei sem&nati in loe pie- nezeu, acesta este fratele meu i sora tros, acestia sunt care, cand aud cuvantul, mea si mama mea. il primase degrab& cu bucurie. 4. Dar n'au ritclacini intru sine, ci sunt pana la un timp, apoi dind se in- Pelurite pilde despre impardfia cerurilor. tampl& strilmtorare sau goana pentru Potolirea jurtunii de pe mare. cuv&nt, indatit se smintesc. 1. i iarisi a inceput Iisus s5. invete Altii sunt semiinitti intre spini: lang& mare i 'a adunat la el multime acestia sunt cei ce ascult& euvantul, de norod, astfel di el a intrat in corabie Dar grijile veacului t;d inselaciunea státea pe ap5 iar toata. multimea era langil mare, pe uscat. bogiitiei si poftele dup.& celelalte piltrun- zand in ei, inniibusesc cuvantul i se face neroditor. 1136

MARCI.J, 5 lar cei semiinati pe pamantul cel peste corabie, incat corabia era aproape bun, acestia sunt cei ce asculta cuväntul sa se umple. si-1 primesc i aclue roadä, unul treizeci, lar Iisus era la partea dindarat a altul saizeci j altul o Rita. corabiei, dormind pe capatai. L-au destepta,t i i-au zis: Invatatorule, n'ai Le-a rnai zis lor: Nu cumva aprind nici o grija ca pierim? Atunci el, sculându-se, a certat faclia ca s'o pun& sub obroc eau sub väntul i a poruncit Taci ! Conte- pat ? Oare nu ca sii stea, in sfesnic ? neste ! i väntul s'a potolit i s'a facut Ca nu e ceva de tainii ca ea nu se liniste mare. Ci lor le-a zis: Pentru ce sunteti dea pe fat& nici n'a fost ceva ascuns, cleat ca ea vie la aratare. asa de fricosi? Cum de nu aveti credintii? i s'au infricosat cu frica, mare si De are cineva urechi de auzit, sa. ziceau unul dare altul: Cine este care auza. acesta, ca i vfintul i marea asculta de el ? Apoi le-a zis: Luati seama ce 5. auziti. Cu ce masura, mitsurati vi se va Demonizatul din finutul Gadarenilor. Fiie,a inasura; iar voila celor ce ascultati se va da cu adaos. lui lair i femeia peitimaei de doispre- Celui ce are i se va da; dar de la cel zece ani. ce nu are i ce are i se va liza. i a venit pe tlirmul celalalt al Le-a mai zis: Asa e cu imparatia marii, in tinutul Gadarenilor. lui Dumnezeu cum este cu omul care lar dupa ce a iesit din corabie, 1-a arunca siimanta in pitmant. intampinat indata, din mormintele de Omul doarme si se scoala, e noapte, acolo, un om cu duh necurat, e zi, i samanta incolteste i creste, el Care isi avea salasul in pesterile de ins* nu f}tie cum. ingropaciune i nimeni nu putea sit-1 lege nici macar cu lanturi, Pämäntul rodete de la sine, mai intai iarbá, apoi spic, dupa, aceea grau Pentru ca de multe ori fusese legat deplin in spic. In obezi i in lanturi, si el rupsese lantu- rile, si obezile de la picioare le sfarâmase lar când rodul a dat in copt, In bucati. i nimeni nu putea sa.-1 do- moleasca. atunei trimite secerea, ea a sosit sece- i neincetat, noaptea i ziva, zbiera risul. prin pesteii i prin munti si se izbea cu Le-a zis iarasi: Cui vom asenalina pietre. imparatia lui Dumnezeu sau cu ce pildä lar vazandu-1 departe pe Iisus, a ne vom inchipui-o ? alergat si s'a inchinat lui. Cu gräuntele de mutar, care, cänd i strigand cu glas puternic a zis: se seamanit in piimant, este mai mic Ce este intre mine si tine, Iisuse, Fiule decat toate semintele de pe pamant. al lui Dumnezeu cel preainalt? Te jur pe Dumnezeu sit nu mii muncesti. Dar cand s'a semanat, creste. si se face mai mare deca.'t toate legumele Pentru cii Ii zicea: Iesi, spirit ne- si face rammi mari, inefit sub umbra lui curat, din omul acesta. pot Ea salasluiasca pasarile cerului. i I-a intrebat: Care iti este numele ? i cu multe pilde ca acestea le Raspunsu-i-a: Legiune este numele meu, graia cuvantul, dupl., cum put,eau sa 06.6 suntem multi. Ci MIA pildä nu le graia ; iar deo- Ci se ruga de el staruitor ca sa nu-i sebi ucenicilor sai le lamurea tot. trimita afarit din acel tinut. i in ziva aceea, dupii ce s'a in- Iar acolo, litinga munte, era o turma mare de porci, care pastea. serat, a zis &Litre ei: Sa trecem pe tarmul celalalt. Lasand ei multimea, I-au luat cu ei, asa cum era in corabie, ca erau alte corabii impreuna. ì s'a pornit pe mare o vifornitä puternici de vant i valurile se pravaleau 1137 72

MARCU, 5 Deal se rugau de el 8i ziceau: Tri- CAei Ii zicea: De mä, voi atinge mite-ne pe noi in ace§ti porci, ca s in- raticar de hainele lui, mä voi midui. trim in ei. *i el le &du voie. Atunci ie8ind i in clipa aceea, izvorul sangelui ei seed, iar ea simti in trupu-i c5, s'a duhmile necurate intrari in porci 8.1 vindecat de bete8ug. turma se repezi, de pe tärmul nalt, In lar lisus, cunoscand indati intru mare, ca la doug mii de porci, 8i se inne- sine puterea din el purceasi, s'a intors car& in ape. In gloati Foi a intrebat: Cine s'a atins de lar cei ce pizeau turma fugiri hainele mele? Ci i-au zis ucenicii lui: Vezi no- ditdurit de veste in ores i prin colibe. oamenii sit vazii ce s'a intam- rodul impresurandu-te i intrebi: cine s'a atins de mine? plat. i s'au dus la lisus 8i au vilzut pe i se uita imprejur sä, vadit pe eel demonizat 8ezand jos imbrä,cat ceea ce fácuse aceasta. intreg la minte, el care avusese legiunea de demoni çi s'au infricopt. lar femeia infiicosandu-se i tre- murand, 8tiind ce i se intamplase, a lar cei ce vazuseril, intamplarea venit i a cilzut inaintea lui i i-a mar- le-au spus cum a fost cu demoniz.a,tul celelalte despre porci. turisit tot adevä,rul. Ci el i-a zis: Fiici, credinta ta te-a Atunci ei au inceput 8'5,1 roage 85, se due& din meleagurile lor. mantuit; mergi in pace i fii sinitoa.8ä lar cand a intrat in corabie, cel de bete8ugu1 ce fusese demonizat se ruga ea ja Pe cand el Inc& vorbea, au vela ou el. unii din casa mai marelui sinagogei, lisus insil nu 1-a läsat, ci i-a zis: zicand: Copila ta a murit. De ce mai osteneati pe Invititorul? Mergi in casa ta, la casnicii tâi, i spu- ne-le cat bine ti-a &cut tie Domnul Dar lisus, prinzand de ve.ste de cum te-a miluit. euvantul grist, zise dare mai marele sinagogei: Nu te teme. Crede numai. lar el s'a dus i a inceput si ve- steascii, in Decapole cat bine i-a ficut 37.i nu Iasi pe nimeni sit meargi lisus, i toti se. rainunau. dup5, el, decat numai pe Petru foi pe Iacob i pe loan, fratele lui Iacob. i trecand lisus cu corabia, din nou, pe tiirmul dimpotrivä s'a adunat 38. i ajungand la casa, mai marelui la el norod mult i stätea gi-i invita sinagogei vede vilmi8ag Foi pe cei ce plangeau foarte EA se viitau. lang5, mare. Atunci a venit unul din mai marii 39.i au intrat iniuntru roi le-a zis: sinagogei, anume Iair, i viizandu-1 pe De ce vä, zbuciumati i plAngeti? Copila 111M8 a cä,zut la picioarele lui, n'a murit, ci doarme. *i I-a rugat foarte, zicand: Fiica Dar ei 1-au luat in ras. Ci Iisus, mea este pe moarte, ci venind pune mai- dandu-i pe toti afarit, a luat cu sine pe nile peste ea, ca sá scape i sä tridascii. tatil fetei, pe muma ei i pe cei ce il insoteam ii a intrat uncle zicea co- *i a mers cu el. i multime mare Il urma I 11 impresura. pila. i apucand mana copilei, i-a griit: i era o femeie care avea, de doi- sprezece ani, curgere de &Inge, Talita Kumi, care se talcueqte: *i care suferise greu de la multi tie zic, scoa15,-te. doftori, cheltuinduii toate ale sale, dar nefolosind nimio, ci mai vartos mergand Iar fata s'a sculat, in dpa aceea, inspre mai ritu. umbla, chci era de doisprezece ani. Aceasti femeie auzind cele ce se s'au uimit atunci coi de fat& cu adanci spuneau despre lisus, a venit in multime uimire. ii pe la spate s'a atins de veamantul Dar el le-a poruncit eu stiruint4 lui. ea nimeni sit nu afle de aceasta. Apoi le-a zis 84-i de,a copilei si minance. 1138