Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

FACEREA, 36 Betel, sub un stejar pe care 1-au numit Feciorii Liei: Ruben, intäiul « Stejarul Plängerii s. cut al lui Iacob, Simeon, Levi, luda, Isahar ci Zebulon; Si Dumnezeu i s'a aratat lui Iacob, Feciorii Rshilei au fost: Iosif si inca o data, dupa venirea lui din Mesopo- Veniamin. tamia si 1-a bínecuvântat, Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au fost: Dan si Naftali; Si i-a zis Dumnezeu: « Numele tau Si feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad ci Aser. Acestia sunt fiji lui Iacob, care este Iacob; dar sa nu te mai chemi i s'au näscut in Mesopotamia. Si s'a due Iacob la Isaac, parintele Iacob, ci numele tau de aci nainte sä, sail, la Mamre in Chiriat-Arba, adica fie Israil ». i i-a pus nurnele Israil. In Hebron, unde au vremelnicit Avraam Apoi a gräit Dumnezeu cätre Ia- si Isaac. cob: « Eu sunt Dumnezeul Cel Atotpu- i zilele lui Isaac au fost o But& ternic ! Fil rodnic te inmulteste. Un çi optzeci de ani. popor, ba chiar un divan de popoare Si s'a stíns Isaac si a murit si a vor inflori din tine, si chiar regi vor iesí fost adaogat la poporul sàu, batran si din coapsa ta. inmormântat feciorii sätul de zile, lar tara pe care am dat-o lui sai Esau si Iacob. Avraam i lui Isaac, ti-o voi da tie si o voi da si semintiei tale de chip& 36. tine! » Istoria lui Esau. Soliile lui, plecarea lui Si Dumnezeu s'a inaltat de la el, din Canaan si urmasii lui. Fiji lui Seir; In locul de unde-i vorbise. regii Edomului. lar Iacob a ridicat un stälp cu Acestia aunt urmasii lui Esau, care se mai numeste ci Edom. pisanie pe locul uncle vorbise Domnul cu el, un stalp de piatra, i a sävärsit Esau sí-a luat femeile sale dintre deasupra-i jertfa de turnare si a turnat fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon peste el untdelemn. Heteul, si pe Oholibama, fiica lui Ana, fiul luí Tibeon Horitul, Deci Iacob a numit locul unde vorbise cu el Dumnezeu: Betel. Si pe Basemat, fiica lui Ismail, sora lui Nebaiot. Dupa aceea au purees de la Betel, cánd mai era o palmá de loc pan& sa Si Ada a nascut Iuí Esau pe Elífaz ajungä, la Efrata, Rahila a näscut si a s' Basemat i-a näscut pe Reguel. avut chinuri mari la facere. lar Oholibama a nascut pe Ieus Si pe când ea se trudea sä pe Ialam si pe Core. Acestía sunt fiii i-a zis moasa: « Nu te teme, cad ai lui Esau pe care i-a avut in Canaan. un fecior ! » Si Esau a luat pe femeile sale, pe fiii si pe fetele sale si toate sufletele Iar and a fost sá-si dea sufletul, casei sale, si turmele sale ci toate vitelo sale si toatä, averea sa, pe care o agoni- alai a murit, i-a pus numele: Ben- sise in Canaan, si s'a dus in alta tar& Oni. Dar tatál sail 1-a numit Venía- razna de fratele sän Iacob, min. Din pricina, cii, averile lor erau prea Si a murit Rahila si a fost inmor- multe ca sä mai poatä, sta la un loo, mantatä pe calea catre Efrata, adica la ci tara in care petreceau pribegi nu putea Botleem. «à-i mai incapá, de multele lor cirezi. Si Iacob a ridicat un stalp cu De aceea, Esau s'a sälasluit in mun- tale Seir. Esau se mai cheamä c Edom. pisanie pe mormântul ei: stalpul de la mormantul Rahilei, care se afla,' si in Iatä, spits, neamului lui Esau, pLi- ziva de azi. rintele Edomitilor din muntele Seir. Si a plecat Iacob si si-a infipt cortul sau dincolo de Migdal-Eder. Iar pe &Ind Iacob locuia in ti- nutul acela,, s'a dus Ruben si s'a culcat cu Biblia, tiitoarea tatalui sau. i aceasta a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui Iacob au fost doisprezece. 39

FACEREA, 36 Acestea aunt numele feciorilor lui lat.& feciorii lui Ana: Dison Esau: Elifaz, feciorul Adei, sotia lui Oholibama, fata lui Ana. Esau; Reguel fiul Basematei, sotia lui Esau. lata i fiii lui Dison: Hemdan, Esban, Itran i Cheran. lar fiji lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Tefo, Gatam ì Chenaz. lar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaa- van i Acan. i Timna a fost tiitoarea lui Elifaz, feciorul lui Esau, FA i-a nascut lui Elifaz Rita, fiii lui Rison: si Aran, pe Amalee. Acestia sunt feciorii Adei, 92. lata capeteniile Horitilor: princi- sotia lui Esau. pii Lotan, obal, Tibeon si Ana, Tat& feciorii lui Reguel: Nahat, Principii Dison, Eter, Rison. Ace- Zerah, sama i Miza; acestia au fost stia sunt principii Horitilor, dup.& voe- feciorii Basematei, SOtia lui Esau. vodatele lor, in pämäntul Seir. Jata feciorii Oholibamei, fats, lui Jata acum regii care au sta.pit- Ana, fiul lui Tibeon, femeia lui Esau, nit tara Edomului, mai nainte ca sa fi ea anume a nascut lui Esau pe Ieuts, stapanit vre-un rege peste fifl lui Is- pe Ialam IA pe Core. rail: Iatä capeteniile fiilor lui Esau. Bela, fiul lui Beor, a domnit in Fiji lui Elifaz, întaiul nitscut al lui Edom, iar numele cetiitii sale domnesti Esau au fost principii: Teman, Omar, era Dinhaba. Tofo, Chenaz, Dupg, ce a murit Bela, a domnit Apoi principii: Core, Gatam fOl in locul s'au Iobab, fiul lui Zerah din Botra. Amalec. Acestia sunt principii pogoritoii din Elifaz in tara Edomului. Acestia sunt Dupä ce a murit Iobab, a domnit In locul situ Husam din tinutul Tema- feciorii Adei. nitilor. Acestia sunt feciorii lui Reguel, Dupil ce a murit Husam, a domnit fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah, In locul situ Hadad, fiul lui Bedad, care ama i Miza. Acestia sunt principii po- a bätut pe Madianiti in tara Moabului, goritori din Reguel in Ora Edomului. iar numele cetatii lui domnesti era Acestia sunt fiji Basematei, sotia lui Avit. Esau. Dupä ce a murit Hadad, a domnit Jata i fiji Oholibamei, sotia lui in locul situ Samla din Masreca. Esau: piincipii Ieus, Ialam si Core. Dup.& ce a murit Samla, a domnit Acestia fumt principii pogoritori din Oho- in locul säu Saul din Rehobotul de libama, fiica lui Ana, sotia lui Esau. pe Acestia sunt fiii lui Esau si ace- Dupit ce a murit Saul, a domnit stia Bunt voevozii lor, adicä ai Edomi- In locul situ Baalhanan, feciorul lui tilor. Acbor. Jata i fiji lui Seir Horitul, care locuiau mai nainte in aceasta tara: Iar dup.& ce a murit Baalhana,n, Lotan, obal, Tibeon i Ana. feciorul lui Acbor, a domnit in locul säu Hadar si numele cetätii lui era Pau. Dison, Eter i Rison. Acestia sunt voevozii Horitilor, feciorii lui Seir, in numele sotiei lui era Mehetabeel, fiica tara Edomului. lui Matred, fiica lui Mezahab. lar fiji lui Lotan au feat: Hori Iatti, acum numele capeteniilor Hemam, iar sora lui Lotan a fost pogoritoare din Esau, dupii familiile lor, dup.& tinuturile lor, dup.& numirile lor: Timna. principii Timna, Aleva, Ietet, Etta fiii lui obal.: Alvan, Mana- Principii Oholibama, Ela, Pinon, hat, Ebal, efo ffi Onam. Principii Chenaz, Teman, Mibtar, Principii Magdiel si Iram. Acestia lar fii lui Tibeon au fost: Aia sunt voevozii Edomului, dupä asezärile Ana. Ana este arel care a giísit izvoare ion, in tara stapanirii lor. Acesta este de apä calda in pustie, pe °and pastes, Esau, pärintele Edomitilor. asinii lui Tibeon, pärintele siiu. 40

FACEREA, 37 87. i Israil a zis lui Iosif: Vezi, !mil este iubit de tatal sdu, dar urit de fratii tai paso turmele la Sihem. Vino. frati. Visele lui Iosit i winzarea lui. ea vreau sa te trimit la ei s.Si a raspuns Iosif: a Gata sunt! » losif rob in Egipt. Si a mai zis Israil: « Du-te, ro- Astfel a locuit Iacob in tara unde gu-te, de vezi daca, fratii tai sunt sa- traise ca venetic i tatal sau, in Canaan. natosi i daca turmelor le merge bine lata istoria urmasilor lui Iacob: Iosif era in vareta de saptesprezece ani sa-mi aduci riispuns ! » Astfel, 1-a ma,- impreunii cu fratii siii pastes, oile. baietandru cum era intre feciorii Bil- nat pe el din vales, Hebronului. Si s'a hei i feciorii Zilpei, femeile lui Israil, dus Iosif la Sihem. el aducea tatálui lor ceea ce spunea lumea Si pe cand umbla el incoace rau despre ei. incolo pe campie, 1-a gasit un om Ci Israil iubea pe Iosif mai mult 1-a intrebat: « Ce cauti tu? » decat pe toti fiii säi, caci el era feciorul biltranetelor sale, i ii facuse o tunica Si a rhispuns: Caut pe fratii mei ! lunga, cu lar fratii sái, vitzand ca tatäl lor Spune-mi, te rog, pe unde pasuneaza il iubeste pe el mai mult decat pe ei ei-turmele acum? toti, prinserii ura pe el i nu puteau sil mai sibil, cu el vorbiti buna. Spusu-i-a acel barbat: « S'au dus Apoi Iosif visa un vis si-1 povesti de aici, cá i-am auzit vorbind futre ei: fratilor ei prinsera i mai mult « Sá mergem la Dotan ! s Atunci Iosif duda, impotrivEt-i. a pornit dupa fratii sai i i-a aflat la Si Iosff le-a povestit: s Ascultati acum visul acesta pe caro 1-am visat! Dotan. Se faces ca, noi legam snopii in Si 1-au zarit de departe. Si, mai mijlocul tarinii i iata crt snopul meu s'a ridicat si a stat in picioare, iar snopii nainte ca el sil se apropie de ei, au vostri, stand jur-imprejur, s'au inchinat snopului meu » uneltit impotriva lui sh-1 omoare. Atunci fratii lui au intiimpinat: o Vrei cumva sil, te faci rege peste noi Deci au zis ei unul catre altul: ne stapanesti pe noi? » Deci ei urirá, Ffi mai mult, din pricina viselor Tata ea acel mester visator soseste! lui i cuvintelor lui. Veniti acum sä-1 omorim i sà-1 Altadata a mai visat Iosif alt vis si 1-a povestit si pe acesta fratilor aruncam inteo famtana i sá. spunem: zicand: s Iatá am visat inca un vis ! So « L-a mancat o fiará salbaticil! » faces, cá soarele fg luna Efi unsprezece stele se inchinau inaintea mea! » vom vedea ce se va alege de visele Si povestindu-si visul, tatalui fratilor sai, tatal sau 1-a certat lui!» i-a spus: Ce vis este acesta pe care 1-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi, Cand Ruben a auzit de una ca eu i maica-ta i fratii täi, s'a ne inchi- nam tie pana la pä,mant? asta, a cautat sa-1 «cape din mainile lor Pentru aceasta, fratii sai Il piz- muiau, dar tata stiu tinea minte aceste si a zis: a Sá nu-i luam viata! * Apoi Ruben a cautat «à-i indu- lucruri. Si inteo zi, fratii sái s'au dus sa plece i le-a zis: « Sá nu varsati sange ! pasea turmele tatálui lor la Sihem. Aruncati-1 in fantana aceea din pustie, dar mana di nu v'o intindeti asupra lui! » Zicea asa, ca sa-1 scape din mana lor i sa-1 aduca inapoi la tatli-sau. Deci, sosind Iosif la fratii sai, ei 1-au dezbfacat de tunicii de tunica lui cea lunga, i cu maneci pe care o avea Si 1-au luat EA 1-au aruncat in Untarla. Dar fântana era desarta n'ave& Lipa. Dupä, aceea, au stat jos ca sa irán:luce i ridicandu-0 ei ochii, s'au uitat si au vazut o caravana de Ismailiti venind dinspre Galaad; iar cámilele lor erau incarcate cu tamaie, cu balsam si cu zmirna; i mergeau, ducandu-le de- vale «pro Egipt. 41

FACEREA, 38 Atunci luda a grait caro fratii i ea a z5,mislit si a nascut un fiu pe care luda I-a numit Ir. shi: # Ce folos vom avea daca von' ucide i a zamislit iarasi si a nascut alt pe fratele nostru i vom dosi sangele fiu i maica-sa i-a pus numele Onan. lui? i a mai nascut inc5, un fiu i ea Haideti sa-1 vindem acestor Ismai- 1-a numit eln. i luda, ciund femeia i-a nascut acest fiu, era la Chezib. liti si sit nu ne atingem do el, firadca este fra,tele nostru o carnea noastrit este i luda a luat femeie intaiului s'au EA el. » Atunci fratii lui s'au invoit. niiscut Ir si numele ei era Tamara. Deci trecand pe acolo negutaori Lisa Ir, intaiul näscut al lui luda, madianiti, ei I-au tras si 1-au ácos afara a fost rau in ochii Domnului i Domnul pe Iosif din fant5,n5, si 1-au vandut Is- mailitilor pe douazeci de arginti. Iar ne- 1-a ucis. gutä,torii 1-au dus pe Iosif in Egipt. Atunci luda a zis lui Onan: « Infra Cand s'a intors Ruben la fantaral, tu In femeia fratelui tau si o ja dupa da,toria leviratului i ridica urmasi fra- iata c5, Iosif nu mai era in fantanä. telui tau!» Atunci Ruben si-a sfasiat vesmintele, Dar Onan stia ca acesti urmasi nu vor fi ni lui, de aceea, de cate ori intra i s'a inturnat care fratii sa in femeia, fratelui situ, îi risipea sa- le-a spus: « Baatul nu mai este! i eu incotro s'o apuc? » má'nt,a, pe pamant, ca sit nu dea urmasi fratelui sari. Atunci au luat tunica lui Iosif au junghiat un ied si au tavalit tunica Ci fapta pe care o facea el a fost uricioas5, in ochii Domnului i Domnul in sirage. I-a ucis fo'i pe el. Apoi au trirnis tunica cea lungii Atunci Iuda a zis catre Tamara, cu maneci la tata lor i i-au «pus nora sa: « Rama vaduvit in casa tatalui tiiu, pang, când se va face mare sela, «lata ce am gasit. Vezi dacb,\" este tu- nica fiului tau sau nu!» fiul rneu! » Caci se &idea el: # Nu cumva sa, mood& si el ca fratii sal!» Deci Ta- i dup5, ce s'a uitat la ea, el a mara s'a dus si a locuit in casa tatalui ei. rostit: « E tunica fiului meu! O fiar5, salbatica 1-a mancat! Iosif a fost sfa- i dupa ce a trecut multa vreme, a murit fata lui sua, femeia lui luda; siat, a fost sfasiat !. ..» iar luda, mangaindu-se, s'a suit In Tinma, la tunz5,torii oilor sale, el si Hira, prie- 34.i Iacob rupt vesmintele tenul situ din Adulain. a pus sac in jurul coapselor sale si a i i s'a «pus Tamarei astfel: « Iata, jelit pe fiul situ zile mate. socrul tau se sue la Timna, la tunsul i s'au strans toti feciorii 85,i si toate fetele sale ca 436-1 mangaie, dar el oilor !» n'a voit s5, primeasca mangaierile lor, ci le-a raspuns: « Voi plange pang, ma, Atunci si-a dezbrikat vesmintele voi pogori la fiul meu, in eol!» de vaduvie si s'a acoperit cu un val tatal sau 1-a plans mereu. s'a infasurat in el i s'a asezat la riis- pantia satului Enaim, care se allá pe lar Madianitii vandura pe Iosif drumul spre Timna; caci ea vazuse In Egipt, lui Putifar, dregaorul lui raon, capetenia garzii imparatesti. sela s'a Lout mare i ea nu i-a fost 38. dat5, lui ca sotio. luda seg. Istoria Tamarei. lar dacii a vazut-o luda, el a In vremea aceea, Iuda s'a despartit luat-o drept o desfranata, firadca ea acoperise fata. de fratii sal i in urm5, s'a acivat pe langit un om din Adulam pe care i el s'a abaut In ea din cale cherna Hira. a zis: « Haide, vreau sit intru la tine!» i luda a vazut acolo pe fata unui fiindcit el nu. stia di este nora-sa. Dar ea i-a raspuns: « Ce-mi vei da mie, ca canaanit cu numele ua si a luat-o de sa, intri In mine? » femeie i a intrat la ea. 42

FACEREA, 39 Atunci el a zis: o Ii voi trimito lar dupá ce el si-a tras maim un ied din caprele turmei mele ». Ea a adaogat: « Dar sit-mi lasi vre-un zhlog, inapoi, iata, cä, a iesit i frate-sau. Atwaci pân ce-mi vei trimet,e ». a zis moasa: « Ce sparturä, ai facut I * A intrebat luda: «Ce zalog si-ti las ? s Zis-a ea: « Inelul tau cu pecetie i-au pus numele Fares. braul tau i toiagul tau din mâna ta ». Dupä, aceea a iesit fratele sau, care el i le-a dat. Si a intrat la ea si ea avea la man& firul stacojiu, i i-au pus numele Zerah. a ramas grea cu el. 39. Apoi ea s'a sculat i s'a dus lepädandu-si valul s'a imbfacat iarasi in Iosif in casa lui Putilar se fereste de vesmintele ei de vaduvie. (Ji luda a trimis iedul dandu-1 in pdcat ; este invinuit pe nedrept fi ajunge in inchisoare. Dar Dumnezeu este cu el. mana prietenului sâu Hira din Adulara, Deci Iosif a fost dus in Egipt, ca sä, ia zOlogul de la acea femeie. Dar Egipteanul Putifar, dregatorul lui Fa- el n'a gasit-o. raon, capetenia garzii imparatesti, 1-a Atunci el a intrebat pe oaruenii locului zicand: « Unde este acea femeie cumparat din mama Ismailtenilor care 11 adusesera acolo. desfranata care sedea langa Enaim, in Ci Domnul era cu Iosif, asa 'Meat drum? » Dar ei i-au spus: s Pe aici n'a stand in casa stripanului situ egiptean fost nici o femeie desfranata! » Atunci Hira Adulamitul s'a in- toat,e Ii ieseau cu bine. Si stä,panul 65,u vedea c5; Domnul tors la Judo i i-a «pus: « N'am gasit-o! este ea Iosif, dici once incepea el, Dom- nul prin mitna lui aducea la bun starsit. Ba 'Mc& oamenii din parten locului m'au incredintat ca pe acolo n'a fost nici o Deci Iosif a aflat liar inaintea lui femeie desfranata!» slujea pe langä el, si Putifar 1-a fäcut Atunci a zis luda: « Sä si le tie ! vechil peste casa sa i toate cate avea Numai sä nu ma facä de ocarä, caci, le-a incredintat In mana lui. iata, eu i-am trimis iedul acesta si tu lar din ceasul cand 1-a pus pe el nu ai gäsit-o! » vechil peste casa sa si peste toate avu- Insá dupa vreo trei luni de zile, Vile sale, Domnul a binecuvantat casa i s'a adus lui ludo aceasta veste: « Ta- egipteanului din pricina lui Iosif; ii bine- mara, nora ta, a cazut in destriinare. cuvântarea Domnului a fost peste toatii, iatä a ramas grea din destranare. averea lui, in casit i in taring. Atunci a grait ludo: « Scoateti-o Mara, Astfel el a läsat pe mana lui Iosif ca sä fie arsa ». tot ce avea i avandu-1 pe el nu se mai Dar pe °and ea era scoasä, Mara, ingrijea de nimic altceva decat de man- a trimis socrului sau aceastä vorba: Eu carea pe care o manca. Iar Iosif era am rainas grea, cu omul care este stà- mandru la faptura i frumos la chip. panul acestor lucruri s. i a mai zis: Si dup5, toate aceste fapte petre- « Uita-te, te rog, bine ale cui stint: acest cute, femeia stapanului sau si-a pus ochii inel i acest brau i acest toiag! Si luda s'a uitat bine si a rostit: pe Iosif i i-a «pus: s Culca-te cu mine ! El ins& n'a voit, ci i-a raspuns fe- « Ea este mai dreaptä deciit mine, de meii stapanului « lata, stäpanul meu vreme ce nu am dat-o de sotie lui Sela, do cand ma are pe mine, nu mai duce fiul meu! » Ins& el nu a mai cunoscut-o. grijä de ce este in casa lui i toate cate Si cand a fost ea sit nasca, iatä, are le-a dat pe m5,na mea. In pantecele ei erau doi gemeni. Nu este nimeni mai mare decat i in ceasul nasterii, unul dintre mine in casa aceasta, si nu m'a oprit scos mana afará. Atunci de la nimic, doar numai de la tine, fiindca gemeni moasa a apucat-o si a legat de ea un esti femeia lui. Deci cum sit savarsesc fir de 45, rosie zicand: « Acesta a iesit eu aceastä, mare nelegiuire pad,- tuesc inaintea lui Dumnezeu? cel dintai 43

FACEREA, 40 Si macar ca ea staruia de Iosif, 40. zi cu zi, el nu-i dadea ascultare si se culce ranga ea sau sa stea cu ea. Paharnicul pi pitarul lui Faraon, in temnifii, viseaal elite un vis pi Iosil lar tuteo zi, intrand el in casá kilcueste visul fleta-ruin. ca sa-si indeplineasca lucrul sau i ¡Ende& nimeni dintre oamenii casei nu era acolo, lar dupa acestea, paharnicul im- páratului Egiptului i pitarul lui cazura, inlauntru, in gresalä, fata cu stapanul lor, impa- Ea 1-a apucat de haing i i-a zis: ratul Egiptului. o Culca-te cu mine ! Atunci el a lasat Atunci Faraon se manie greu pe haina in mana ei si a fugit afma. cei doi dregatori ai lui, pe capetenia pa- harnicilor si pe capetenia pitarilor, Dar ea, vázand cá Iosif lasat haina in mana ei i a fugit afma, Si-i puse sub paz& in casa capita- nului gáriii imparatesti, adicil in tem- A strigat pe casnicii casei i le-a nita, unde era si Iosif inchis. spus asa: o Vedeti, el ne-a adus in casa pe un evreu ca sa-si bata, joc de noi, Atunci capitanul garzii imparätesti fiindca, a venit la mine sa se culce cu le randui lor pe Iosif, i Iosif le slujea. mine ! Atunci am strigat din raspu- Astfel, Cava timp staturii, in temnita, teri, Când, intr'o noapt,e, pitarul i pa-. Si vazand el di ridic glasul i chem harnicul imparatului Egiptului, care se inteajutor, si-a läsat haina langa, mine, aflau închii in inchisoare, au visat aman- doi cate un vis, dar fiecare vis era cu si a luat-o la fuga si a iesit dará! talcuirea lui. Si a tinut vesmantul lui Iosif langa lar dimineata, cand Iosif a intrat si s'a uitat la ei, jata ca, erau turbu- ea, panal cand a venit barbatu-sau rati. acasá. Atunci ea i-a povestit aceeasi po- Atunci Iosif a intrebat pe dregá- torii lui Faraon, care erau cu el sub veste i i-a zis: o A venit peste mine robul evreu pe care ni 1-ai adus in piza, in casa stapanului sau, i le-a spus: casi, voind sa-si bata joc de mine, o Pentru ce fetele voastre sunt triste Dar cand am inceput ea strig din astazi ? rasputeri i Esa chem ajutor, atunci el a liisat haina lui langlt, mine i a fugit Atunci ei i-au riispuns: o Am visat fiecare cate un vis i nu e nimeni care !liara! » sa ni le talcuiasca!» Dar Iosif a gr5,it catre ei: Oare talcuirile nu vin de la Dum- Deci, auzind stapanul lui Iosif cu- nezeu ? Spuneti-mi visele voastre ! vintele femeii sale, care-i spunea mereu Atunci capetenia paharnicilor po- zicea: Astfel s'a purtat cu mine vesti visul sau lui Iosif vorbind asa: robul tau! », el s'a aprins de mânie. o Se facea, in visul meu, cii, in fata mea era un butuc de vie, Si a luat Putifar pe Iosif i 1-a bigat in temnita, in locul mide erau Si butucul aves trei curpeni, FA mi inchisi intemnitatii imparatului. Asa Iosif se parea ea inmugureste i dá floare, lar ciorchinii ajunsera struguri copti. a ajuns in temnita. Irisa Dumnezeu era cu Iosif si a i se facea ea am in mana, cupa lui Faraon si luam struguri si-i storceam revársat asupia-i milostivirea sa si-i dadu ea afta bar in ochii mai marelui in culi i dadeam cupa in mana lui sorii, Faraon ! » Astfel incát eapetenia inchismii incredintá in mana lui Iosif pe toti osan- Atunci Iosif i-a spus: 'ata talcul ditii care se gáseau in temnita, si nimio visului: Coi trei curpeni de vita sunt nu se fácea acolo decat cu voia lui. trei zile. lar mai marele inchisorii nu mai Peste trei zile Faraon va, Malta cerceta nimio din cate treceau prin mina capul tiiu i te va pune iar in dregatoria lui Iosif, fiindca Domnul era cu el, ta, si vei da cupa lui Faraon in mina ceca ce Iosif lucra, Domnul sporea si intarea. 44

FACEREA, 41 lui, precum faceai mai nainte, cand erai i mancara, vacile cele unte la ve- paharnicul lui. dare i uscate la trup pe cele vapte vaci Ci tu aduli aminte de mine, cand frumoase la vedere i grasa! i Fa- iti va merge iarhei bine ei aratá-mi-te raon se deetepta. milostiv, vorbind despie mine lui Fa- raon, i scoate-ma, din temnita aceasta ; Dar adormi din nou i visa al doilea vis, i iatä i se parea ca, vede eapte spice, Caci eu am fost furat din tara crescand din acelaai pai, pline i frumoase, Evreilor, iar aici n'am facut nimio rau, devi m'au varit in aceastá temnita. i iatá ca alte eapte spice, firave parlite de vántul de rasarit, odrasliril i vazand mai marele pitarilor ca dupii cele dintai, talcuirea era bunk a grait lui Iosif: « ruie, in sonmul meu, mi se parea ca i inghitira spicele cele firave pe duo pe capul meu trei panere cu paine cele eapte spice grasa i pline. Atunci alba. Faraon se deetepta tfi va,zu ca, fusese vis. lar in panerul de deasupra erau lar a doua zi de dimineatii, duhul lui tot felul de lucruri de mancare pentru Faraon, facute de pitar, iar pasarile ciu- fu in mare zbucium i trimise sa chame guleau din panerul de pe capul meu. » pe toti vracii Egiptului ei pe toti inte- leptii i Faraon le povesti visele sale, Atunci Iosif i-a raspuns i i-a zis: dar nimeni nu fu in stare sil le tálcuiasca a lata talcuirea visului tau: Cele trei pa- lui Faraon. llare sunt trei zile; Atunci marele paharnic vorbi catre Peste trei zile, Faraon va inane, Faraon astfel: e Astazi trebue sa-mi aduc capul tau, i te va pune in spanzura- aminte de greeelile mele! toare, iar pashrile vor sfaeia carnea de Faraon se maniase pe robii sal ei pe tine ! inchisese in casa capeteniei garzii imparateeti i impreunä cu mine i pe lar a treia zi, fiind ziva de na- marele pitar. etere a lui Faraon, el a dat un ospat ?i in aceeaei noapte am visat eu tuturor dregatorilor sai ei a inältat capul ei el cate un vis; am visat fiecare ca,te marelui paharnic ei al marelui pitar, in un vis cu talcuirea lui deosebita. mijlocul curtenilor sai: i se afla acolo cu noi un amar A pus la loe pe marele paharnic evreu, rob al capeteniei garzii imparilteeti. la pälärnicia lui, ca sa dea cupa in i-am povestit ce visasem, iar el ne-a mana lui Faraon ; talcuit visele noa,stre dand visului fie- lar pe marele pitar, 1-a spanzurat, caruia talcul cuvenit. aea precum Iosif le talcuise lor. i s'a intamplat cI. precum el ne-a Dar marele paharnic nu vi-a mai talcuit, aea a ei fost: pe mine m'a pus Faraon iarài in dregatoria mea, iar pe adus aminte de Iosif, ci 1-a uitat. marele pitar 1-a spanzurat!» 41. Atunci Faraon a trimis s'a cheme pe Iosif ; tfi 1-au scos degrabä din in- Cele cloud vise ale lui Faraon. Iosif le chisoare; iar el s'a ras i ei-a schimbat tdkueiste. Faraon fi lace fnt2iul dregdtor veemintele i a venit inaintea lui Faraon. al Egiptului. Deci Faraon a grait lui Iosif: e Am Dupa doi ani de zile, Faraon visa visat un vis ei nimeni nu poate sa mi-1 un vis; ei jata i se parea ca stä pe malul talcuiasca, dar eu am auzit despre tine Nilului. spunându-se cä daca auzi un vis, poti i se fama ca din Nil ieeeau eapte sa-1 tálcueeti vaci, frumoase la vedere i graso la trup, ele piieteau prin papuriete. Atunci Iosif a raspuns lui Faraon Dar iatii ca alte eapte vaci au ieeit i-a zis: « Nu cc ! Dumnezeu va riis- din Nil, dup.& cele dintai, i acestea erau punde lui Faraon cele ce sunt de bine. e unte la vedere i uscate la trup ei au Atunci a inceput Faraon sI. isto- statut lfinga celelalte pe tarmul Nilului. riseasca lui Iosif: e Se facea, in visul meu, ea, stateam pe tarmul Nilului, 45

FACEREA, 41 i am väzut ridicandu-se din Nil lar fiindca visul s'a, aratat de sapte vaci grase la trup i frumos,se la doua ori lui Faraon, acea,sta insemneaza fapturii; i ele piisteau prin papu- cii lucrul este hotarit in fata, lui Dum- nezeu i cä Dumnezeu va zori ca sä-I riste. indeplineasca. Dar iatii alte sapte vaci au iesit Deci acum Faraon sii cauto i sa dupa ele i acest,ea erau slabe i foarte aleaga un om priceput i intelept i sä-1 unte la vedere i atat de ogarjite, pun& peste tara Egiptului. n'am vazut mai role decat ele in toatä Ora Egiptului. Aceasta sä, faca Faraon ; ì sit aseze ispravnici in tar& i sii ja a cincea parte, i vacile cele uscate la trup din bucatele árii, in coi sapte ani de urite mancara pe cele dintai sapte vaci belsug. grase. 35.i sa, adune toata painea acestor ani buni care vor veni, i sii stranga Dar cu toate cii le mancasera, nu gran' sub mana lui Faraon in jitnitele se cunostea deice ca au intrat in pan- cetatilor pun& sub paza. tecele lor, fiindca, ele erau la infatisare i aceste bucate vor fi stransurii In tar& in cei sapte ani secetosi caro tot atat de urite ca i mai nainte. vor veni in tara Egiptului, asa, incat Atunci m'arn desteptat. ta,ra sa, nu piará de foame ! Dupä, aceea am vazut iar, in visul i deslegarea, aceasta fu bine pri- mitä, inaintea lui Faraon i inaintea tu- meu, sapte spice care se ridicau dinteun turor curtenilor sal singur pai, pline i frumoase. Deci Faraon grai catre curtenii sai: « Putea-vom care sä gasim un alt barbat i iatä sapte spice uscative, seci la fel cu acesta, intru care sallislueste parlite de vantul de la riishrit, odraslira Duhul lui Dumnezeu? » &pa, ele. 39.i s'alndreptat Faraon catre Iosif: « De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit i spicele cele sed i inghitirii pe tie toate aceste lucruri, nimeni nu este cele sapte spice pline i am spus visele mai priceput si mai intelept deca,t tine ! mele vracilor, dar nici unul nu mi-a dat nici un riispuns! Tu sa fu i carrauitor peste casa mea si de porunca ta sa asculte tot poporul Atunci Iosif a raspuns lui Faraon: meu; numai cu tronul imparatesc voi o Visul lui Faraon este unul; Dumnezeu fi mai mare cleat tine! » vesteste lui Faraon ceea ce are de gaud i a zis iar Faraen catre Iosif : data, sii facii. te pun pe tine stapan peste tot Eg,iptul! » Atunci a scos Faraon inelul Cele sapte vaci frumoase insem- din deget i 1-a pus in mama lui Iosif neaza sapte ani si cele sapte spice pline si a dat poruncii, sit-1 imbrace pe el in insemneaza tot sapte ani. Visul este unul vesminte de vison i i-a pus colan de aun imprejurul gatului. singur. Dupa, aceea, a poruncit sa-I sue Apoi cele sapte vaci slabe i urite pe el in a doua trasurä a sa, iar oamenii lui Faraon strigau inaintea lui: # In ge- care au venit dupa cele dintiti aunt nunchi! » Astfel 1-a pus pe el stäpiin ele sapte ani i, tot asa, cele sapte spice peste toatä Ora Egiptului. Bed, parlite de vantul de räsarit: vor i a mai zis Faraon luí Iosif: o Eu fi sapte ani de foamete. sunt Faraon, ins& fara voia ta nimeni si nu ridice mina sa san piciorul eau in Acesta este cuvantul pe care i 1-am toata tara Egiptului spus lui Faraon! Ceca ce Dumnezeu are *i Faraon 1-a numit pe Iosif: Taf- nat-Paneah, i i-a dat lui de sotie pe de gaud ifa he& i-a arätat lui Faraon. Is,* vor veni sapte ani de mare belsug in tot Egiptul; lar pe urmä, urma-vor dupa ei sapte ani de foamete si tot belsugul va fi uitat in tara Egiptului, fiindeä, foa- metes va secatui toata tara, Asa incitt, despre berechetul de mai nainte nu se va mai simti nimic In tara, fata, de foametea care va veni In urmá, chici ea va fi cumplita. 46

FACEREA, 42 Asineta, fiica lui Putifar, preotul cetatii 42. On. i a iesit Iosif ca ea' cerceteze Egiptului. Zece frati ai lui Iosif tin in Egipt Ci Iosif era in \\Tanta de treizeci cumpere bucate. Iasi, se lace ai nu-i cu- de ani cand se infatish inaintea lui Fa- nouge. Simeon rämtine agog. Ceilalti duc raon, impiratul Egiptului. Apoi Iosif pur- bucatele in Canaan. cese din fata lui Faraon i ste5,batu tot Egiptul. i a aflat Iacob c5. in Egipt este grhu. i a zis Iacob feciorilor s5,i: « De i pitmantul a rodit in cei sapte ce va uitati unul la altul? » ani de berechet, mare belsug de bucate. Apoi aditog5,: « Iatä, am auzit ca Deci Iosif stranse in cei Eapte ani In Egipt este grail de vânza,re. Duceti-vä toate bucatele care se facur5, in tara acolo si cumparati-ne bucat,e, ca sá ne ti- Egiptului i aduni phinea in jitnitele nem viata i A. nu murim de foame ! o cetatilor, anurne grämädind phinea hol- Deci zece din fratii lui Iosif au delor din jurul fiecärei cetati acolo in pornit devale, ea sa cumpere bucate din cetate. Egipt. Astfel Iosif aduna gritu mult foarte, Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif, ca nisipul mbrii, Meat nu-i mai tinu nu 1-a trimis Iacob cu fratii ceilalti, chci zicea el: a Sa nu i se intimple vre-o ne- socoteala, fiindch, nu se mai putea mäsura. norocire ! Çli mai nainte ca sit vie intaiul an de foamete, lui Iosif i se niiscurit i au sosit in Egipt fiii lui Israil, doi fii, pe care Ii näscu Asineta, fata ca sá cumpere grim impreuna cu altii, lui Putifar, preotul din cetatea On. care veneau ca i ei, cáci foarnete ban- tuia in p5,mântul Canaan. i Iosif a pus celui dinthi nascut al shu numele Manase, caci, zicea el, Ci Iosif, ca staph,nitor al tar* Dumnezeu m'a ajutat sit, uit tot zbu- ciumul meu i toath casa parintelui meu; el era cel ce vindea bucate la tot poporul Deci au venit fratii lui Iosif i i lar pe cel de al doilea fiu I-a nu- mit Efraim, chci, a zis Iosif, Dumnezeu s'au inchinat lui cu fetele la pamant. mi-a dat roadit in pämântul obijduirii i Iosif vazand pe fratii shi i-a cu- mele. noscut, dar el s'a facut strain inaintea lor i le-a vorbit cu asprime i a intrebat: i dupa ce s'a.0 ispritvit cei sapte o De unde veniti voi? u Iar ei au räspuns: ani de belsug care fuseserit in Ora « Din pilmäntul Canaanului am venit sa cumpar5,m bucate ! » Egiptului, Incepura cei sapte ani de seceth, Ci Iosif Ii cunoscuse pe fratii ei insit nu I-au cunoscut. dupit cum prevestise Iosif, i foametea se inteti in toate thrile, ins& numai in tot i Iosif si-a adus aminte de visele tinutul Egiptului era pain). pe care le visase despre ei i le-a zis: « Voi sunteti iscoade i ati venit ca sa Dar cand i tot Egiptul incepu iscoditi pa:1'We nea,pitrate ale tarii! o 85, flämitnzeascii, poporul incepu sá strige Dar ei au raspuns: « Nu, doamne ! dupit phine, inaintea lui Faraon. lar Fa- ron zise care toti Egiptenii: « Duceti-va Ci robii thi an venit ca sa cumpere la Iosif si cum va va porunci el, asa bucat,e. faceti ! » Noi toti suntem feciorii unui om, suntem oameni cinstiti; robii tài nu sunt In vremea aceea foametea bitn- tuia pe toata fata phmtmtului. Atunci iscoade ! » Iosif îi deschise toate jitnitele i vhndu bucate Egiptenilor. i foametea se in- Dar el Ina/raping: o Nu! Ci ati venit teti si mai mult in Ora Egiptului. sit iscoditi phrtile neaparate ale thrii. lar tootá lumea porni inspre Ci ei zisera iar: Noi robii tai Egipt, la Iosif, ca sá cumpere grim, &ad eram doisprezece frati, feciorii unui sin- foarnetea bantuia crancen peste tot pit- gur om, in tara Canaanului. i iata cel mitntul. mai mic este azi langa p5,rintele nostru, iar altul a murit ! 47

FACEREA, 42 Iosif Ins le-a räspuns: Asa e, la un han, a dat peste argintul du, cum v'am spus eu: Voi sunteti iscoade ! care era in gura sacului. Atunci el a zis catre fratii De aceea yeti fi pusi la incercare. Banii mi-au fost intorsi, cáci iata sunt Pe viata, lui Faraon, nu yeti iesi de aici pan ce fratele vostru cel mai mic nu in sacul meu ». Atunci le-a inghetat mima va veni incoace! cuprinsi de spaima, ziceau unul cate Trimiteti dintre voi pe unul altul: « Ce e napasta aceasta pe care aduca pe fratele vostru, iar voi ne-a trimis-o Dumnezeu ? » ramaneti aici înehii, ca astfel cuvintele Si au ajuns la Iacob, parintele voastre BA, fie puse la incercare, dad, lor, in tara Canaanului i i-au istorisit este adevar in voi; iar dad, nu, pe viata lui toate cele intamplate s't i-au opus: lui Faraon, voi sunteti iscoade!* « Omul care e stiipanitorul tarii a vorbit cu noi iabra i ne-a luat pe noi Deci i-a pus pe ei sub pad, trei zile. drept iscoade ale tarii. lar a treia zi, Iosif le-a zis: « Fa- Noi ind, i-am ráspuns: « Noi sun- ceti asa, ca sä sciipati cu viata, fiindca, eu ma tem de Dumnezeu! tem oameni cinstiti fo'i nu suntem iscoade ! Dad sunteti oameni cinstiti, unul Suntem doisprezece frati, feciorii parintelui nostru; unul a murit, iar ce] dintre fratii vostri sä lamina inchis in mai mic este astazi Fang& tatäl nostru, inchisoarea voasträ, de pain); acum, iar in tara Canaanului ! voi plecati i duceti gram], ca sá potoliti Atunci onaul acela, stapanitorul tarii, ne-a zis: « Dupa aceasta voi sti foamea familiilor voastre. ca sunteti oameni läsati pe unul lar pe fratele vostru cel mai mic, din fratii vostri la mine si voi luati graul ea sä, potoliti foamea familiilor aduceti-1 la mine, ca sá se adevereasca voastre i plecati! cuvin tele voastre i voi sá nu muriti.* Dar aduceti-mi pe fratele vostru Si au facut asa. col mai mic i atunci voi cunoaste nu sunteti iscoade, ci ca sunteti oameni Si ei ziceau unul catre altul: a De cinstiti. Atunci voi da drumul frat,elui bun& seama ca noi ispasim paeatul vostru i yeti fi liberi sá negutatoriti värsit fata de fratele nostru, deoarece in tara.* am vazut jalea sufletului lui, dud se Ind cand ei au desertat sacii lor, ruga staruitor de noi i nu 1-am ascultat; iatä, ca fiecare a gasit punga cu banii pentru aceea a venit peste noi napasta la el in sac ; deci and ei i tatäl lor aceasta!* zura, pungile cu banii lor, se spaimantara. Atunci Ruben le-a faspuns si a lar Iacob, tatid lor, grai: « Voi zis: * Nu v'am spus eu you'd, cand va sáracit de copii: Iosif nu mai este EA Simeon nu mai este, i voiti sä mi-1 ziceam sa, nu faceti nici un plicat impo- luati i pe Veniamin Toate au venit pe capul meu!» triva balatului? Si nu m'ati ascultat! Dar Ruben a räspuns tatilui situ si De aceea, iata cá sitngele lui cere raz- a zis: « Sit ucizi pe cei doi fii ai mei, dad, nu voi veni cu el la tine. Da-mi-1 bunare I* In seama mea i eu voi aduce Dar ei nu stiau cá Iosif intelege, caci intro ei era un talmaci. inapoi ! » Dar Iacob a raspuns: « Nu se va lar Iosif s'a dosit de ei ia plans. pogori cu voi fiul meu, cáci fratele lui Apoi venind, iar a vorbit cu ei foi a luat este mort i acesta singur mi-a ramas; dintre ei pe Simeon si 1-a legat pe el daca i se intampla vre-o nenorocire sub ochii lor. In edlatoria ioastrit, atunci voi yeti pogori druntetele mele cu jale in Apoi Iosif a poruncit sá umple sacii lor cu grim tA sa le dea inapoi ar- Seol! » gintul lor, fiedruia in sacul lui, le mai dea i merinde ca sa BAIA pe drum. Si au fie-tit asa cu ei. Apoi ei, ineareand bucatele lor pe asinii lor, au plecat de acolo. Dar unul dintre ei, deslegándu-si sacul ca si dea nutret asinului situ, 48

FACEREA, 43 43. Si luati si pe fratele vostru i por- niti i duceti-va inapoi la omul acela. Fiii lui lacob vin iari In Egipt, adu- lar Dumnezeu Cel Atotputernic cand cu ei pi pe Veniamin. Ospdtul din casa lui và däruiasch in fata acelui om indu- rare, ca sh, laso sh vie cu voi celhlalt Si foametea bhntuia strasnic in tara. frate al vostru cum i Veniamin. Ci eu Si dup5, ce au isprävit de milncat stint ca unul care inteadevär a ramas bucatele pe care le aduseserit din Egipt, fárá copii ! u tatal lor le-a grdit: Duceti-vh inapoi Deci oamenii au luat acele da- cumpEtrati ceva bucate. » ruri, au luat de douä ori pe atfita ar- Atunci luda i-a rhspuns si a zis: gint in mâinile lor, cum si pe Veniamin, « Acel om ne-a incredintat cu toatä, aria si au purees si s'au coborit in Egipt, zicand: « &A nu dati ochi cu mine, (lac& si acolo s'a,u infatisat inaintea, lui losif. fratele vostru nu va fi cu voi ! » Deci, dad, vei lhsa pe fratele no- Si Iosif, child a vhzut cu ei pe stru cu noi, noi ne vom duce si-ti vom Veniamin, a poruncit ispravnicului casei cumphra bucate; sale: cc Du pe acesti oameni acash, taie ceva pentru mash, si ghteste, chci ei vor lar dach nu-1 vei läsa-, nu ne vom ospäta cu mine la arniazh ! » duce, fiindch omul acela ne-a spus: «Sä nu dati ochi cu mine, (lac& fratele vo- lar acela a filcut cum i-a poruncit stru nu va fi cu voi ! » Iosif i a dus pe oameni acasii la Iosif. Si Israil a intrebat: « De ce mi-ati Irish ei, child s'au vazut dusi la fhcut acest neajuns i ati desthinuit Iosif acash, s'au infricosat i au inceput acelui om ch mai aveti un frate? » sh « Ne-a varit in cash, din pricina banilor pusi in sacii nostri, de data tre- Raspuns-au ei: « Acel om a intre- cuth; ei vor sà ne scoath vinovati i sa bat amhnuntit despre noi i despre fa- tabere pe noi, ea sa ne ja pe noi robi, milia zichnd: « Mai trhieste cu asini cu tot ! » tatal vostru? Mai aveti vre-un frate? » lar noi i-am riispuns pe potriva acestor Deci ei s'au apropiat de isprav- intrebäri. De unde era sä tim noi ch nicul casei lui Iosif si au deschis vorba o sâ ne spunh: « Aduceti incoace pe fra,- Cu el, la usa casei, tele vostru? » Si i-au zis lui: s Rugamu-te, Dar luda a zis chtre Israil, tatäl shu: « Lash' pe bhiat cu mine! S5, ne doamne, noi am venit inthiasi data ca sculdm deci i sa pornim la drum, ca sa cumphram bucate; sá ne tinem viata i sh nu minim, nici noi, nici tu, nici copiii nostri! Si s'a intimplat ca poposind la un han am deschis sacii nostri, i iath Dau eu chezhsie pentru el. Din milna eh fiecare dintre noi am gäsit banii in gura sacului, argintul nostru, intocrnai mea sh-1 ceri! Dacà nu ti-1 voi aduce duph cântáreala lui, i 1-am adus inapoi. inapoi si nu-1 voi pune in fata ta, phcat am inaintea, ta, in toate zilele vietii mele ! Dar am adus cu noi i alte pa- rale, ea fa cumparhm bucate. Noi nu Ch de nu ne inthrziam atitta, panh, suntem dumiriti cine a pus atunci ar- acum am fi venit inapoi a doua oarh! » gintul nostru, in sacii nostri. » Atunci Israil, phrintele lor, le-a räs- Ins& omul le-a rispuns: Fiti pe puns: « Dach este asa, atunci faceti ast- pace, n'aveti nici o teamh! Dumnezeul vostru i Dumnezeul phrintelui vostru fel: luati din roadele cele mai de fall v'a pus you& o comoara in sacii vostri. ale tärii, in sacii vostri i duceti acelui Cat despre argintul vostru, el a venit barbat in dar: ceva balsam, ceva miere, In mána mea! Si le-a scos ion pe Si- zmirnä, fisticuri i migdale. meon. Argint luati cu voi de douh ori Astfel ispravnicul i-a bhgat pe ei atht, iar argintul adus inapoi in gura In casa lui Iosif i le-a dat aph ca sacilor vostri, duceti-1 inapoi in mainile voastre. Poate cä a fost o gresalh. se spele pe picioare i a dat i nutret asinilor lor. 49 4

FACEREA, 44 lar ei au pregatit darul lor, Omit lar cupa mea cupa de argint cand ea vie Iosif la amiaz5,, caci ei afla- pune-o in gura sacului celui mai tanar sera ca acolo vor ospata. dintre ei, impreunä cu banii pentru Deci, cand a venit acasâ Iosif, el a facut intownai dupá cuvantul atunci ei i-au infatisat, aci in casâ, darul lui Iosif. care era in mana lor i s'au inchinat lui pan& la pamant. Dimineata in zorii zilei, oamenii au fost läsati só. piece, ei i asinii lor. i Iosif i-a intrebat pe ei de sa- natate 0 a adaogat: « Tatal vostru cel Dar abia iesisera din cetate si nu erau prea departe, cand Iosif a poruncit batran, despre care mi-ati vorbit, o duce ispravnicului casei sale: « Scoala-te prinde din urma pe acei oameni i cand bine? Mai este el in putero? Ii vei ajunge sa le vorbesti asa: « Pentru ce ati rasplatit cu rä,u bin ele prima? Raspuns-au ei: « Pärintele nostru, robul tau, e sanatos i traieste ! » i ei De ce mi-ati furat cupa de argint? Cupa din care bea stapanul mea i cu plecara capetele si se inchinara. care el ghiceste! Rau ati facut ce ati i Iosif ridicandu-0 ochii a vizut fácut ! pe Veniarnin, fratele sàu, fiul maicii sale, i i-a ajuns din urma 0 le-a spus si a intrebat: « Acesta este fratele vo- stru cel mai ado, despre care mi-ati aceste vorbe. vorbit? » i a adiiogat: Dumnezeu sa-ti fie rnilostiv, fiul meu!» Atunci ei au raspuns: «De ce ne spune stapanul meu niste vorbe ca ace- i Iosif iei degrabä, caci mima stea ? Fereasca Domnul ca robii tai s5, lui era incinsä de duiosie pentru fratele fi sä.varsit o asemenea faptil! sau. i a cautat un loo wade s5, planga, latà, argintul pe care 1-am gäsit si a intrat in iata.cul sau si a plans In gura sacilor nostri, ti 1-am adus poi din tara Canaanului; atunci cum o acolo. sä furam noi, din casa domnului tau, argint sau aur ? Dupa aceea s'a spalat pe obraz a iesit Mara i stapanindu-0 firea a po- Acela din robii tai, la care se va runcit: Puneti masa! s gasi cupa, sa moara! i noi insine robi sä fim domnului meu! » *i i-au pus lui bucate deosebi lor deosebi i Egiptenilor care mâncau lar el a raspuns: « Bine! Fie dupa cu el iarasi deosebi, fiindca Egiptenii cuvintele voastre! Acela la care se va nu pot sa manance impreuna cu Evreii, gasi cupa sa-mi fie rob; iar voi sä fiti càci aceasta este uriciune la Egipteni. färä nici o vinii ! Deci au stat la masa in fats. lui Atunci ei dadurä zor i descar- Iosif, dela cel dintai nascut, cu cinstea cara la pamant fiecare sacul sau si des- lui de intai nascut, pan& la cel mai facura fiecare sacul sau. tanar, dupà tineretea lui, asa incat oa- menii aceia se uitau cu mirare unul la lar acela porni sa caute, incepand altul. de la cel mai mare 0 sfarsind cu cel i Iosif le facea tain din bucatele mai mic. i cupa fu gasita in sacul lui care erau in fata lui, ins& partea lui Veniamin. Veniamin era de cinci ori mai mare de- Atunci ei ii sfasiara vesmintele cat ale tuturor celorlalti. Astfel ei au incarcând fiecare asinul sau, se in- ospatat i s'au veselit cu Iosif. toarserä in cetate. 44. i au intrat luda i fratii sal in Cupa lui losif este puscl gdsitei in sacul casa lui Iosif, si el era tot acolo, 0 s'au lui V eniamin. Cuvelntarea lui luda. inchinat in fatz lui pang la pa- mant. 1. i Iosif a poruncit ispravnicului casei i Iosif a rostit &afro ei: «Ce is- sale fo'l i-a spus: « Umple cu grau sacii prava e aceasta pe care ati facut-o? oamenilor, cat vor putea sätind, i pune Oare nu stiati ca un om ca mine ghi- banii fiecaruia in gura sacului. ceste fad), gres? » 50

FACEREA, 45 Atunci Lida a vorbit: 4 Ce 85, spu- sfisiat de fiare, flinch& nu 1-am mai nem domnului meu ? Ce vorbe ea ale- vazut pan& astazi. gem i cum sa ne dezvinovatim? Dum- Si daca il yeti lua si pe acesta nezeu a scos la ivealii, pacatul robilor din fats, mea si i se va intampla vre-o tai. Iatä-ne, robi suntem donanului meu! nenorocire, atunci yeti pogori dirunte- noi i acela la care s'a &it cupa! tele mele cu durere in Seol! Dar Iosif raspunse: « Fereascii-mit Deci acum dac5, má voi duce la Domnul sa fac una ca aceasta! Omul la robul tau, tatal meu, i biiatul nu ar care s'a gasit cupa, acela imi va fi rob. fi cu noi, fiindca sufletul batianului este legat de sufletul baiatului, Cat despre voi, plecati in pace la pa- rintele vostru! » Când va vedea c5, badatul lipseste, Dar ludo s'a apropiat de Icsif se va intimpla ca el «I moará i astfel a graft: s Rogu-te, doamne, ingadueste robii tai vor cobori caruntetele robului sá graiasca robul Ulu un cuvant in auzul domnului meu i sä nu se aprinda mania tau, parintele nostru, cu jale in Seol. ta asupra robului tau, Landoll tu esti nude& eu, robul tau, am cheat,- intocmai ca Faraon. quit pentru baiat inaintea parintelui meu Stapanul meu a intrebat pe robii zicand: « Dam& nu-1 voi aduce inapoi tai, zicand: « Mai aveti tat& sau vre-un la tine, pacat am inaintea pärintelui meu, cite zile voi trai », frate? » S5, ramanit scum robul tau in lo- Si noi am nispuns stapinului meu: cul baiatului, rob domnului ineu, iar báiatul sa se due& acasa cu fratii s5,i. Noi avem pe batranul nostru tata un frate mai mic, copil al batranetelor Altfel, cum ma voi sui la pa- sale. lar fratele drept al acestuia a murit rintele meu, fara ca baiatul sa fie cu si a ramas el singur de la maica-sa, mine ? Sa nu mai apuc sa v5.d sfasierea tatii-shu 11 iubeste. care ar da peste parintele meu! Atunci tu ai zis robilor t5,i: Adu- 45. ceti-1 la mine, ca 85.-1 vada ochii mei ! » Dar noi am raspuns domnului meu: Iosif se destalnueste frafilor trimite Bdiatul nu poate 85, paraseasca pe tata- pe frafi vesteascii aduch pe Israil. säu, c5ci, de 1-ar parasi pe tata-sau, acesta Dar Iosif, nemai putand sit se sta.- pineascá inaintea tuturor celor ce erau ar muri! de fata, a strigat: Scoateti-i afar& pe toti de ling5, mine!» Si n'a mai ramas Ci tu ai rostit catre robii langa el nimeni, cind Iosif s'a desco- perit fratilor BM. «Daca fratele vostru cel mic nu va veni incoace eu voi, «a nu mai dati ochi Atunci el a izbucnit in hohote de cu mine ! plans, asa Inca auzira Egiptenii i auzi 0 casa lui Faraon. Deci, cand am ajuns la robul tau, tattil meu, i-am «pus lui cuvintele dom- Si Iosif grad fratilor 85,i: « Eu sunt nului meu. Iosif ! Asa dar tatal meu e incii in viata! Dar fratii lui nu putura «â-i dea nici un Mai pe urma no-a zis p5,rintele aspuns, ci st5,teau inmarmuriti in fato nostru: « Duceti-v5, inapoi ì cumpara- lui. ti-ne ceva grail ! » Deci a zis Iosif catre fratii sai: Dar noi i-am raspuns: « Nu pu- tem sa ne coborim in Egipt. Daca ne « Apropiati-v5 vá, rog, de mine! » i ei va insoti fratele nostru cel mic, atunci s'au apropia,t. Si a zis iar: « Eu sunt ne vom pogori, fiindca nu putem sa Iosif, fratele vostru, pe care 1-ati vandut, vedem fata acelui om, pil,na, nu va fi cu noi fratele nostru col mic. » ca sä fie dus in Egipt. Dar acum nu vä intristati, nici Atunci ne-a zis robul tau, tatál meu: Voi stiti c5, femeia mea mi-a vä fie necaz pe voi Inivá e5, m'ati nascut doi copii; vandut aici, fiindeti Dumnezeu m'a tri- Unul a plecat de ling& mine si eu am zis: De bung, seama ca el a fost 51 4*

FACEREA, 46 mis pe mine inaintea voasträ, spre pi- lar tu ai ponina sa le spui: « Lua- strama Nieta. ti-vil care din tara Egiptului pentru copiii Cdci jata, sunt doi ani de cand vostri si pentru femeile voastre si, luand seceta bintue in tara, i mai sunt pe pärintele vostru, veniti! vinä inca' cinci ani, in care nu vor fi nici aratura, nici seceris. Si sä nu va para räu dupä gos- lar Duninezeu m'a trimis pe mine podäriile voastre, cäci parten cea mai inaintea voa,stril, ca sa vii piistieze l'a-- bina din toatil tara Egiptului va fi masita pe painruit i si vi scape viata, printr'o mantuire minunatà. a voastra! » Deci nu voi m'ati adus pe mine Deci fiii lui Israil fácurä, asa. Si aici, ci Dumnezeu, care m'a pus pri- finte lui Faraon i donan peste toati Iosif le dadu lor care, dupä porunca lui casa lui i ociumuitor pesto toatä tara Faraon, si le didu i merinde pentru Egiptului. drum. Grabiti-vä duceti-vä la tatil meu Apoi le dadu tuturor i fieciirui spuneti-i: « Asa grideste fiul tau Iosif: In parte vesminto de schimb, dar lui Dumnezeu m'a fäcut stäpan peste tot Veniamin Ii claclu trei sute de arginti Egiptul. Vino la mine ! Nu zabovi! Si vei locui in pämintul Gosen cinci finduri de haine. si voi fi aproape de mine, tu i fiii tiii Apoi, tatälui säu Ii trimise de ase- nepotii tu i turmele tale si cirezile tale si toate cate sunt ale tale. menea zoca asini inchrcati cu bunätätile Si eu te voi hräni pe tine acolo Egiptului í zece asine inciircate cu grill, cdci vor mai veni inca' cinci ani de foa- mete ca si nu te sfirsesti de foame, cu paine i cu alte mincari, ca sä, le tu si familia ta i toate cite sunt ale tale. Si iatii ci ochii vostri vad, i ochii aibä, ta,tal säu pe drum. fratelui meu Veniamin tot asa, cii eu Astfel Iosif a dat drumul fratilor insumi sunt, cel care vorbesc cu voi. Deci spuneti pärintelui meu toatä shi i ei au plecat, irisii el le-a «pus: slava mea cea din Egipt i toate cite «SI' nu vi certati pe drum ! » ati vazut; dar zoriti-va i aduceti pe tatäl rneu aici! » Si au pornit din Egipt si au ajuns Apoi Iosif cazind pe grumajii lui In tara Canaanului, la lacob, pärintele Veniamin, fratele säu, a plâns si Ve- niamin plinse si el pe giumajii lui Iosif. lor. i el sarutä, pe toti fratii planse de gitul lor. Si abia la urmä Si i-au istmisit lui i i-au spus: vorbirä, j fratii sii cu el. Si s'a raspindit zvonul in casa o Iosif este inca', in viatä, si el este ocar- lui Faraon cii au venit fratii lui- Iosif. lucrul fu bine primit de Faraon muitor peste tot Egiptul s. Insa inima de curtenii lui. lui Iacob ramase rece, fiincica nu le di- Si Faraon zise lui Iosif: i Spune dea niel o crezare. fratilor « Faceti astfel! Incärcati do- bitoacele voastre i plecati I va duceti Dar dupä, ce i-au spus lui toate In tara Canaanului; cuvintele pe care Iosif le rostise catre ei qi a väzut carele pe care le trimesese Si luati pe pärintele vostru si fa- Iosif ca sä-I aduci, atunci duhul lui inihile i veniti la mine, si va Iacob, tatäl lor, prinse viatii. voi da vota partea cea mai burla din pämantul Egiptului i yeti manca grä- Deci a rostit Israil: E clestul; simea Lirii. » Iosif, fiul meu, inca traieste! Ma voi duce si-1 vid inainte ca sii, mor ! » 46. lacob se strantutti in Egipt cu toatci lui. Arcitarea Domnului la Beer- oba. IntAlnirea lui Iacob cu seiu Iosif. i Israil a pornit la drum cu tonto cite avea si a ajuns la. Beerseba si a adus jertfe Dumnezeului parintelui sau Isaac. Si Dumnezeu a grait lui Israil, vedenie, noaptea si a zis: « lacobe, Ia- cebe ! a lar el a rispuns: s Tata-mi! u 52

FACEREA, 46 Si Domnul a rostit: Eu sunt Dom- Si i s'au nascut lui Iosif, in tara nul Dumnezeul parintelui tau! Nu te Egiptului: Manase i Efraim pe care i-a teme sa te pogori in Egipt, caci eu te nascut Asineta, fiica lui Putifar, preotul voi face, acolo, popor mare. din cetatea On. Pogori-voi cu tine in Egipt i tot Iar fili lui Veniamin au fost: Bela, eu de acolo te voi scoate. Iar Iosif Becher, Abel, Ghera, Naaman, Ehi, Ro, Mupim, Hupim i Ard. va inchide ochii tai! » Apoi Iacob a pornit din Beerseba. Acestia sunt fili Rahilei, care i-au Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob, fost nascuti lui Iacob: peste tot pai- rintele lor, si pe pruncii lor si pe femeile lor, in carele pe care le trimisese Fa- sprezece suflete. raon ca sa-1 aducit. Si fili lui Dan: Husim... Si ei au luat vitela lor i agonisita Si fiii liii Neftali: lahteel, Guni, lor pe care o agonisiserä, in Canaan yi Ieter i ilem. au venit in Egipt - Iacob i toatit se- Aceytia aunt fiii Bilhei pe care lui cu el: Laban o daduse fiicei sale Rahila; ea a nascut acesti fii lui Iacob ; peste Fiji sad i nepotii sài, impreuna cu tot yapte suflete. el, fiicele sale yi nepoatele sale si toata semintia sa o aduse cu sine in Egipt. Toate sufletelo care au intrat cu Iacob in Egipt, urmasii ieyiti din emir Iatä acum numele fiilor lui Israil sele lui Iacob, peste tot au fost sai- care au venit in Egipt: Iacob i fiii sal; întâiul nitscut al lui Iacob: Ruben. zeci s't yase. Apoi fili lui Iosif, care i s'au niíseut i fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron lui in Egipt, au fost doua suflete. Toate Carmi, sufletele casei lui Iacob care au inti at Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, In Egipt au fost saptezeci. Ohad, Iachin, Tohar, apoi Saul, fiul Si Iacob a trimis pe Iuda inaintea sa la Iosif, ca sa-i deschida calea catre unei cana.anence. Gosen. Si au intrat in tinutul Gosen. Si fili lui Levi: Gherson, Cahat 29. Tar Iosif a pus sä inhame caii la carul situ FA a pornit intru intampinarea Meran. lui Israil, la Gosen, Si s'a infatisat lui si a cazut pe grumajii lui y't a plans mult Si fiii lui Iuda: Jr, Onan, Sela, de Will lui. Peret i Zerah. Lisa Ir i Onan au murit in Canaan. lar fili lui Perot au Atunci a rostit Israil catre Iosif: # De acum pot sa mor, dupa ce am vazut fost: Hetron sit Hamul. fata ta i tiu cit tu traiesti ! » Si fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iasub Apoi Iosif grai catre fratii sai si Simron. catre casa parintelui säu: # Si fili lui Zebulon: Sered, Elon voi vesti pe Faraon voi zice: Iahleel. « Fratii mei si casa tatalui meu, care erau In tara Canaan, au venit la mine! Aceytia aunt fiii Liei, pe care i-a nascut ea lui Iacob, in Mesopotamia, Si acesti oameni sunt pastori de precum i pe Dina, fata lui Iacob. Toti oi, caci se indeletnicese cu creyteica impreuna, fiii i fiicele lui au fost trei- vitelor; si au adus turmele lor i cire- zeci j trei de suflete. zile lor s't toate cate au. » Si fiii lui Gad: Tefon, Haghi, ul*. Si daca o fi ea vä, chame Faraon s't va Etbon, Eri, Arod i Arel. zice: o Care este indeletnicirea voastra ? Si fiii lui Ayer: Imna, Isva, Voi sit raspundeti: Robii.titi sunt Beria i Serah, sora lor. Iar fili lui Baria: Heber si Malchiel. crescittori de vite, din tineretele noastre FA pan& acum, atat noi cat i parintii Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o diiduse Laban fiicei sale Lia. Ea a nascut nostri - ca voi ea puteti sa, locuiti in pe aceytia lui Iacob - saisprezece su- pamantul Gosen Caci pentru Egipteni flete. uriciune este once cioban de oi. Fili Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif Veniamin. 53

FACEREA, 47 47. *i Iosif hranea pe fatal eau si pe fratii sài i pe toata casa tatalui eau, ingifisseaza\" lui Faracn pe fratii fi andu-le bucate dup.& numilrul copii- pe tatal edu. Foametea aduce in sapd de lor lor. lemn pe Egipteni. Insa bucatele se ispraviserii in toafa Dupa aceea a venit Iosif i a dat tara, fiincicit foametea era cumplita foarte, de veste lui Faraon i i-a spus: « Parin- tele meu i fratii mei cu turmele lor asa 'Meat tara Egiptulid, ca i tara Ca- si cu cirezile lor si cu toate ale lor au naanului se istoveau de lipsit. sosit din tara Canaan si popositi i Iosif a adunat toti banii care se gäseau in Ora Egiptului i in tara in tinutul Gosen ! » Canaanului pe graul pe care-I cumpara i dintre toti fratii sill, el hi& cinci lumea FA el a adus argintul in casa lui insi i ii duse in fats, lui Faraon. .5i. Faraon a intrebat pe fratii lui Faraon. Iosif: « Care este indeletnicirea voastrit Dar and banii din Egipt kd din lar ei au riispuns lui Faraon: Robii Canaan s'au ispràvit, atunci au venit tai sunt plistori de oi ! Asa suntem noi toti Egiptenii la Iosif strigánd: « Da-ne si asa au fost parintii nostri. » Apoi au grait iar lui Faraon: Am pain° ! De ce sá murim in fata ta ? Fiindca venit sit stam vremelnie in tara aceasta, bani nu mai avem! » fiindcii nu mai este debo pasune pentru Dar Iosif le-a raspuns: Aduceti turmele pe care le au robii taj, 66,ci cum- vitele voastre i và voi da vouit gram plita este foametea in pamantul Canaa- pe vitele voastre, daca banii s'au is- nului. Deci rugamu-te, ingadueste ca robii taj sit se aseze in pamantul Gosen ! » právit ! » Atunci Faraon a vorbit lui Iosif i-a opus: « Tatil tau i fratii tai au Deci au adus vitelo lor la Iosif venit la tine! Pamantul Egiptului eta inaintea ta. Iosif le-a dat bucate drept pretul cailor Sdlaslueste in partea cea mai manoasa, si al turmelor si al eirezilor si al asinilor. a tárii pe tatal tau si pe fratii hisluiasch In tinutul Gosen. i daca stii Astfel Iosif i-a tinut cu paine in anul ea se afla intre ei oameni destoinici, acela, in schimbul vitelor lor. pune-i scutari peste turmele de pe mo- side mele! » lar cand s'a sfársit anul acebo., au Apoi Iosif a adus pe Iamb, pa- rintele sau, si 1-a infatisat lui Faraon. venit la el, in anul al doilea, i au gait lar Iacob a binecuviintat pe Faraon. Ci Faraon a intrebat pe Iacob: catre el: o Nu vom ascunde de staptinul o Cate sunt zilele anilor vietii tale ? nostru ca, o data ce banii s'au ispravit Rtispuns-a Iacob lui Faraon: « Zi- turmele i cirezile au trecut in mana lele anilor pribegiei mele Bunt o suta stápanului nostru, nu ne mai ramtme treizeci de ani. Putine f¡i trudnice au altceva in fata luí dead trupurile noastre fost zilele anilor vietii mele i n'au ajuns la zilele anilor vietii parintilor mei, in ogoarele noastre. De ce sit pierim sub ocbii tai noi zilele pribegiei lor! » i a binecuvantat Iacob pe Fa- Cu pamanturile noastre ? Cumpara-ne pe raon si a iesit din fata lui Faraon. nca i ogoarele noastre, pe bucate, asa Astfel Iosif a asezat pe tatal su si pe fratii sai i le-a dat lor stapanire incat sa firn cu tarinile noastre robi ai In tara Egiptului, in partea cea mai ma.- lui Faraon, i da-ne dimantit de sámanat, noasá. a tarii i anume in tinutul Ra- ca sà traim in loo ea murim, iar ogoarele meses, precum poruncise Faraon. sit ne ramistnit pustiil » Astfel Iosif a cumpárat pentru Fa- raon tot parrantul Egiptului, caci Egip- tenii vindeau fiecare ogorul eau, deoarece foametea Ii bantuia cumplit. i pitmantul a ajuns al lui Faraon. Cat despre popor, ell-a facut iobag de la o margine pana la cealalta a Egip- tului. Numai thoiiIe preotilor nu le-a eumparat, caci preatii aveau venituri randuite de catre Faraon i se intreti- 54

FACEREA, 48 neau din aceste venitmi pe care le da- bolnav! s i Iosif a luat cu sine pe coi duse lor Faraon. Pentru aceea n'au van- doi fii ai «Ai, pe Manase si pe Efraim. dut moiile lor. Deci 1-au vestit pe Iacob i i-au Atunci Iosif a rostit catre popor: «pus: s Iatä ea, feciorul tau Iosif vine « Iatä, v'am cumparat pe voi astdzi im- la tine! s i Israil, adunändu-si puterile, preunä cu tarinile voastre, pentru Fa- a sezut pe pat. raon. lath-, la indemana voasträ, samitnta; apucati-vä i samanati tarinile! i Iamb a zis lui Iosif: « Dumne- zeul Col Atotputernic mi s'a arätat mie Ins& la seceris sa dati a cincea la Luz, in tara Canaanului, si m'a bine- parte lui Faraon, iar patru parti sit fie ale voastre, pentru sdmanatul ogorului cuviintat. pentru demancarea voasträ si a celor i mi-a graft: « Iatä eu 1i voi din gospodariile voastre i pentru hrana copiilor vostri ! » da road& si te voi inmulti si te voi face adunare de popoare i voi ditrui Atunci ei au raspuns: « Tu ne-ai acest pämii,nt semintiei tale, de dupa scapat viata! De am gasit har in ochii tine, ca stapanire vesnica. stapanului meu, sd fim robii lui Faraon ! » i acum coi doi feciori ai tad i Iosif a asezat aceasta ca o pra- care ti s'au nascut tie in Egipt, mai nainte de venirea mea in Egipt sunt vila, care si pang azi are putere in tara Egiptului: sa i se dea lui Faraon a cincea ai mei. Efraim si Manase fi-vor ai mei, parte din rodul tarinii. Numai mosiile asa cum sunt Ruben si Simion. preotilor, ele singure, nu sunt in mama lui Faraon. Iar copiii pe care ii vei avea dupä acestia vor fi ai thi; dar se vor numi Astfel a ajuns Israil «a salasluiasca cu numele celor doi frati ai lor, in part,ea In Egipt, in tinutul Gosen. i au castigat lor de mostenire. stapanire in el k4 au odriislit i s'au Ci mie, °and veneam din Mesopo- inmultit sumedenie mare. tamia, mi-a murit Rahila in tara Ca- naanului, pe drum, °and mai era o palmk\" lar Iacob a mai trait in Egipt de loo pa,nd la Efrata, si am inmorman- tat-o acolo, pe drumul catre Efrata, adica saptesprezece ani i zilele anilor vietii lui Betleem. » au fost o suta patruzeci isapte de ani. i când i s'a apropiat lui Israil Atunci Israil s'a uitat la fiii lui ceasul ca srt moard, a chemat pe fiul Iosif i 1-a intrebat: Cine sunt acestia?» eau Iosif i i-a zis: « De am aflat bar in i Iosif a raspuns parintelui a:1u: ochii tad, pune te rog mana ta sub coapsa « Acestia sunt fiii pe care mi i-a daruit mea si arata-mi mie indurare i credinta Dumnezeu, aici in Egipt ! Iar Iacob a ea sa, nu ma ingropi in Egipt ! zis: Adu-i, te rog, la mine, ca Caci vreau ma odihnesc langa parintii mei! De aceea md duci din binecuvintez ! » Egipt i sä mâ ingropi in mormântul Ci ochii lui Israil erau impovärati lor. » lar Iosif a raspuns: « Voi face de biltranete i el nu mai putea sä deo- dupa cuviintul tau! » sebeasa. i Iosif i-a apropiat de el si Dar lacob i-a räspuns: « Fa-mi ju- Iacob i-a särutat pe ei i i-a imbrä- riimânt ! » i Iosif i-a facut juramánt. tisat. Atunci Israil s'a aplecat, inchintindu-se, $i Iacob i-a «pus lui Iosif: s Eu spre capätul toiagului säu. unul nu mai credeam cd voi mai vedea 48. fata ta i iata eS. Duranezeu m'a in- losif cu fui sea afanase îi Efraim, patul lui Iacob. Iacob binecuvanteazd pe vrednicit «A vad si pe urrnasii Atunci Iosif i-a departat de la ge- liii lui losil. nunchii piírintelui sau i ei s'au inchinat 1. lar dupä aceste improjurari i-a venit in fata lui pand la pamânt. vorbit lui Iosif: pLintele tau este i Iosif i-a luat pe amandoi, pe Efraim in dreapta sa, de-a-stanga lui Israil, si pe Manase in stânga sa, de-a- dreapta lui Jsrail, i i-a apropiat de el. 55

FACEREA, 49 Dar Israil intins mana dreaptä ce va va intampina pe voi in zilele care si a pus-o pe capul lui Efraim, care era vor veni pe urmä,. cel mai tänär, iar mana, stanga a. pus-o pe capul lui Manase, punándu-si astfel Strangeti-vä ca sii ascultati, fii ai bratele in cruce, fiindc5, Manase era in- lui Iacob, ca sä ascultati pe Israil, pá- taiul näscut. rintele vostru! Si a binecuvtintat pe Iosif si a Ruben, tu esti intai näscutul meu: rostit: Dumnezeu, inaintea eäruia au mandria mea si 'm'irga puterii mele; cel umblat p5,rintii inei Avraam si Isaac, dintäi in cinste i cel dintai in vartute! Dumnezeu, care a fost pästorul meu din Clocotitor ca marea, nu vei avea tineietele mele i panii, in ziva de azi, intilietatea, caci te-ai urcat in patul ta- thlui tau, i atunci 1-ai pángärit! S'a 16, Ingerul cave m'a izblivit pe mine suit in asternutul meu! din toate nevoile sil binecuvinteze pe accsti copii, ca sil so pomeneascii, intru Simion i Levi ce mai frati ! Pa- ei numcle meu i numele phrintilor mei losele lor sunt sculele cruzimii. Avraam si Isaac si sä se ininultea,scii imbelsugat pe pämánt! » Suflete al ineu, nu te baga in pu- nonio lor la cale ! Nu te uni cu adunarea Deci, vItzti,nd Iosif cil piirintele sau lor, tu slava mea! Caci in mánia lor si-a pus mana dreaptä pe capul lui Efraim ucis-au oameni i ca sd-si facä chef ul lor, au ologit tauri ! i-a pärut räu si a apucat mana pdrin- Blestematä fie mánia lor, chci a telui säu ca s'o in de pe capul lui Efraim fost vijelioasä, i turbaren Ion, cäci a fost crancenä I Iinparti-i-voi pe ei intru si s'o puna pe capo! lui Manase; Iacob voi imprästia intru Israil ! Si a zis Iosif ciitre tatal säu: « Nu Po tine, Judo, lauda-te-vor fratii asa, tatä ; fiindcá acesta esto intaiul täi. Mana ta va sta grea pe grumazul dusmanilor tiii. Iar fiii tatiilui täu in- cut, pune dreapta ta pe capul lui! » china-se-vor tie. Dar tatal säu n'a voit i i-a spus: Pui do leu esti tu, Judo, când te « Stiu, fiul rneu, stiu prea, bine. Si acesta ridici de pe pradä, fila meu! El indoaie fi-va un popor i acesta va ajunge mare; genunchii si se culcii aidoma leului totusi fratele säu cel mic va fi mai mare clecat el si semintia lui fi-va sumedenie leoaicei. Cine ii va scula pe el ! de popoare ! » Schiptrul din Inda nu va lipsi nici Astfel Iacob i-a binecuvântat in toiagul carmuirii dintre picioarele sale, ziva aceea si a rostit: Cu numele thu pana co nu va veni Inipìíciuitorul si de poporul Israil va binecuvanta si va zice: el asculta-vor popoarole. Sa te facä. Dumnezeu ce, pe Efraim El va lega de butucul de vitä si ca pe Manase! # Si a pus pe Efraim inaintea lui Manase. asinul thu i de coarda vitei manzul asinei sale; el va späla in vin vesmantul Dupä aceea, Israil a gräit lui Iosif : sätt i mantia ea in stingele ciorchi- Iatá eu sunt la pragul mortii, dar Duin- nezeu va fi cu voi i vá, va duce inapoi n i lo r. In tara pärintilor vostri. Ochii säi vor fi rosii ca vinul lar eu iti däruesc tie mai- mult dititii säi albi ca laptele. decát fratilor tai, un umar de munte Zebulon locui-va la tärmul pe care 1-am luat din mana Amoritilor, el va da corabilior liman si hotaiele lui cu sabia mea j cu arcul meu. » se vor intinde pana,' la Sidon. 49. Isahar este ca asinul vtirtos, cate stä culcat futre staule; lacob binecuvtinteazii pe fiii scii, fi aratei, Väzand ea odihna este bunii., in grai profetic ce va lace Domnul cu imasul pläcut, el îi incovoaie umiírul la purtatul poverilor si se face rob de fiec,are dintre ei. Moartea lui lac,ob. corvezi. 1. Apoi Iacob a chemat pe fiii säi le-a zis: Adunati-va ca sá vá vestesc Dan va judeca pe poporul säu, ca pe una din semintiile lui Israil, 56

FACEREA, 50 Dan fi-va, ea un sarpe in cale, Canaan, 0 pe care a cumparat-o Avraam, ca o viper& in potecii, 0 care inteapa. impreuna cu locul, de la Efron Heteul, ca mosioara de ingropaciune. piciorul calului, asa incat caläretul cade peste cap ! Acolo au ingropat pe Avraam pe Sara, sotia lui. Acolo au ingropat pe Spre ajutorul tau nadajduit-am, Isaac 0 pe Rebeca, sotia lui. Si acolo am ingropat i eu pe Lia! Dom/me! Silistea i petera care este in ea sunt Gad stramtorat va fi de hoarde stäpanire cumparata de la fiii lui Het ! dusmanoase, dar si el pe urma Ii va stramtora pan& la cdlcaie. Si dui:A ce a ispravit Iacob aceste porunci catre füi sai, strans picioa- Aser avea-va belsug de paine el va da regilor mancari alese. rele in pat 0, dandu-si duhul, a fost adäogat la poporul tau. Neftali este o cerboaica slobodii; el este rostitor de viers placut. 50. Inmorrnantarea lui Iacob in peVera Mac- Iosif este un pom plin de roada, un pom plin de roada alaturi de un pela. Iosif linisteste si magdie pe frafii izvor, i ramurile lui se revarsä peste zid. Moartea lui losif. Daca arcasii 1-au intaratat si au Atunci Iosif a cazut pe fata ta- aruncat sageti asupra lui 0 I-au pri- thlui sau i s'a tanguit 0 1-a sarutat. gonit, Apoi Iosif a poruncit doftorilor care Totusi arcul eau a fámas neclintit slujeau sa imbalsameze pe tatil sau doftorii au imbalsamat pe Israil. bratele sale si mainile sale au fost intarite cu ajutorul Celui Puternic al Si dupä ce s'au implinit patruzeci lui Iacob, Ce! Ce este pästorul i stânca de zile, caci atatea zile trebuesc pentru lui Israil. imbalsiimare, 1-au plans pe el Egipt,enii saptezeci de zile. De la Dumnezeul parintilor täi El sa, fie ajutorul tau! si de la Col lar dupa, ce au trecut zilele de jale, Atotputernic El sa te binecuvinteze I- Iosif a vorbit catre curtenii lui Faraon veni-vor asupra ta binecuvantari din inal- si le-a zis: «Data am gasit liar in ochii tele ceruri, binecuvântari din adancul col vostri, spuneti, va rog, aceste vorbe in de desubt, binecuvantärile sánilor 0 ale auzul lui Faraon: pantecelui ! o Tatal meu m'a legat cu juramant si mi-a zis: « Iatä, eu stint gata ea, mor. lar binecuvantarile tatalui tau co- In mormântul pe care mi 1-am säpat varsesc binecuvantarile stramosilor mei, in tara Canaan, acolo sa ml ingropi. » pana la varfurile colinelor color vesnice! Si acum ingadue-rna sa ma due i si Fie ele asupra capului lui Iosff, asupra crestetului celui ce este principe intro inmormantez pe paiintele meu i dupt fratii s'ai! aceea voi veni inapoi! s Veniamin este un lup rapitor; di- Atunci Faraon i-a raspuns: « Du-te mineata, el sfasie prada sa i seara el Imparte ce a hrapit. » inmormanteaza pe tatal tau, dupa juramantul pe care ti 1-a cenit! » Toti acestia sunt cele douasprezece semintii ale lui Israil i acestea stint cu- Deci Iosif s'a suit ca sl ingroape pe tatal eau i s'au suit cu el toti curtenii vintele pe care le-a rostit dare ei tatal lui Faraon, batranii casei lui i toti brt- lor, and i-a binecuvantat pe ei, bine- trânii din tara Egiptului, cuvantandu-1 pe fiecare cu binecuvan- tarea cuvenita lui. Si toatit casa lui Iosif i fratii lui casa tatalui Eau. Numai pruncii lor Apoi le-a dat lor porunca si le-a turmele lor i cirezile lor, le-au Meat spus: « In curand eu voi fi adaogat la In tinutul Gosen. poporul meu. Ingropati-ma tang& pa- 9. Si s'au suit cu el 0 care Ej. calareti, rintii mei, in petera din tarina lui Efron asa incat era o caravan& uriasii. Heteul, In pesters care este in silistea IvIacpela la rasarit de Mamre, din tara 57

IESIREA, 1 Si ajungand ei la Goren-Haatad, Apoi au venit i fratii lui i s'au de cealaltà, parte a Iordanului, au facut acolo o jelanie mare si de mare prive- inchinat inaintea lui si au rostit: « Iata-ne, liste si Iosif a tinut acolo, tatälui tânguire de sapte zile. stam in fata ta ca niste robi! o Ci Iosif le-a raspuns: « Nu va te- lar locuitorii din tarii, Canaanitii, and au viizut aceastä, jelanie la Goren- meti ! Sunt eu oare in locul lui Dum- Haatad, au zis: lata, o jale mare la nezeu? Egipteni!» Pentru acees, s'a numit nu- E drept cá voi ati cugetat rele mele locului: Abel-Mitraim; i locul este impotriva mea, ina Dumnezeu a po- dincolo de Iordan. trivit a.sa ea sa iasa bine, pentru ca sä lar liii lui au facut cu el asa cum se implineasca aceea ce so vede astazi, le-a poruncit. adica: mantuiasca viata a multime de norod. Si 1-au dus pe el fili lui in tara Canaan si 1-au inmormantat in pestera Deci acum nu va temeti! Eu va din silistea Macpela, pe care o cumpa.- voi hrani pe voi si pe copiii vostri! » rase Avraam impreunii cu locul, ca mosie Iosif i-a imbunat pe ei si a vorbit cu de ingropticiune, de la Efron Heteul ei sufleteste. care se afla la rdarit de Mamre. Astfel Iosif a locuit in Egipt, el Apoi Iosif, dupii inmormantarea si casa tatalui Edil. i Iosif a trait o tatalui säu s'a intors in Egipt, el si fratii säi çi toti cei ce veniserit eu el, sutil i zece ani. ca s5, inmormanteze pe tata' au. Asa incat Iosif a vazut pe urmasii lar fratii lui Iosif, daca, au väzut lui Efraim pana la al treilea neam, cà tatal lor a murit, au zis: « Poate fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s'au nascut pe genunchii lui Iosif. cà Iosif ne va purta ura, si va cauta cu adevärat ea ne rasprateasca tot l'hui pe La lumia, Iosif a zis atre fratii care noi i 1-am fäcut lui. » säi: apropii do moarte. Tusa Dum- Atunci ei au trimis la Iosif pe unul cu aceastä solie: « Tatal tan, mai nezeu va, va cerceta negresit i va va nainte de a muri, a poruncit si a zis: scoate din tara aceasta ca sa va duca « Asa sä vorbiti lui Iosif: Rogu- In tara pe care a fagaduit-o cu mânt lui Avraam, lui Isaac si lui mä tie iarta gresala fratilor täi i pa- catul lor, cáci ei ti-au facut tie mare Iacob ! » neajuns; dar acum, ma rog tie, iartá picatul robilor Durnnezeului parintelui Si Iosif a luat acest jurämânt de la tau.» Dar Iosif a plans cand i-au vorbit fiii lui Israil: « and Dumnezeu va va cerceta pe voi, duceti cu voi oasele acestea. mele, de aici ! » Si Iosif a murit in Varsta de o suta i zece ani i 1-au imbalstimat 1-au pus inteun sarcofag acolo in E,gipt. TESIREA 1. Dan, Neftali, Gad i Asen i toti care au fost purces din coap- Inmulfirea Iiilor lui Israil in Egipt. sebe lui Iacob au fost saptezeci de insi, vechiului Faraon incep sei-i pri- cu Iosif care era in Egipt de mai nainte. goneascei. i a murit Iosif i toti fratii toti cei din veacul lui Iosif. Acestea sunt numele fiilor lui Israil, care au venit in Egipt, fiecare cu lar fiii lui Israil s'au präsit fA au sporit i s'au inmultit i s'au fäcut tari lui impreunit cu Iacob: din ce in ce mai mult i tara s'a umplut Ruben, Simeon, Levi si luda, Isahar, Zebulon i Veniamin, de ei. 58

IEIREA, 2 Atunci s'a ridicat stapan in Egipt La urmii, Faraon a dat intregului un imparat nou, care nu stia de sau popor acerista poruncä: Once baiat de curand näscut aruncati-1 in Nil ! Once Iosif. fata lasati-o sá traiasca! o i el a grait catre poporul sau: 2. « Uitati-va, poporul fiilor lui Israil este Imprejurdrile nafterii lui Moise. Ajun- mai numeros (id mai tare decat noi! glind n'are, Moise vede robia poporului sclu, ucide un egiptean si fuge in (ara Haidem sä ne purtam cu ei cu iscusinta, ca sa nu se inmulteasca Madian. cand s'ar intampla vre-un razboi, sa nu Un om din casa lui Levi s'a dus se dea i ei de partes, vrajmasilor nostri lupte impotriva noastrit i sä plece si si-a luat sotie pe o flicá a lui din tara,! » Levi. Deci au pus pe ei vätafi de cor- j femeia a zlimislit si a nascut vada, ca impileze cu muncile lor un copil i, vazandu-1 ca e frumos, 1-a grelo. i Israil a zidit lui Faraon cetatile- tinut ascuns trei luni. paule: Pitom i Rameses. Dar cand n'a mai putut 0,1 as- Dar cu cat Il impilau, cu Mata cunda, i-a facut un paner de papurat el sporea si se raspandea, astfel ea Egip- si 1-a smolit cu rasina EA cu smoalä tenii ajunserit sä urasca pe fiii lui Israil, a pus in el pe copil i 1-a val« in trestie, pe marginea Nilului, injuge pe fill lui Israil la lar sora lui stätea mai departe, ca munci silnice. sa yaz& ce i se va intampla. i le amarira, viata cu corvezi Atunci fiica lui Faraon s'a pogorit grelo, la lut si la caramizi i la tot felul Bit se scalde in fluviu, çi fetele care de munci ale campului. i toma' munca o insoteau mergeau de-a-lungul Nilului; lor, pe care o robeau la ei, era cu ha- si ea a väzut panerul in mijlocul tre- stiilor si a trimis pe o roabä ca sa i-1 rapni cul. aduca. lar imparatul Egiptului a poruncit i 1-a deschis si a vazut pruncul moaselor evreice, una cu numele ifra si a doua cu numele Pua, iata era un baiat care plangea, i i s'a i le-a zis: Cand yeti mosi fe- facut mil& de el si a zis: « Acesta trebue melle evreice i cand le yeti vedea, in sa fie dintre copiii Evreilor ! » scaunul de nastere, daca va fi balat, ucideti-1, iar de va fi fatä, lasati-o A zis atunci sora lui catre fiica lui Faraon: Sa mil, duc sa-ti chem o tritiasca,!* doicä din femeile Evreilor, care sa-ti Dar moasele, temandu-se de Dum- alapteze acest copil? nezeu, n'au facut precum le poruncise i fiica lui Faraon i-a raspuns: imparatul Egiptului, ci au lasat cu viatä pe baieti. « Du-te ! » Iar fata s'a dus si a chemat pe mama copilului. Atunci imparatul Egiptului a che- i fiica lui Faraon i-a zis: «Ta acest mat pe moase si le-a certat: re De ce ati facut isprava aceasta i ati lasat cu copil i alapteaza-mi-1, i eu îi voi da viata, pe baieti? » plata ce ti se cuvine ! » i femeia a luat Ci moasele au raspuns lui Faraon: copilul i 1-a alaptat. « Fiinda femeile evreice nu sunt ca fe- meile egiptence, ele sunt zdravene: mai i cand copilul s'a facut mare, 1-a nainte ea s'a vie la ele moasa, ele au adus la fiica lui Faraon, care si 1-a infiat nascut ». i-a pus numele Moise, caci zicea ea: «L-am seca din tipa!» i Dumnezeu le-a rasplatit cu bine, iar poporul spori si se inmulti afara, din i s'a intámplat in vremea aceea, când Moise se facuse mare, ca, el a iesit cale, la fratii sal i s'a uitat la muncile lor cele grele si a vazut pe un egiptean i pentru ea moasele fusesera te- matoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dum- nezeu case intregi de copii. 59

IE$IREA, 3 cum batea pe un evreu, tulio& pe unul $i Dumnezeu a chutat la fiii lui dintre fratii sä,i. [«rail i i-a vhzut cu indurare. Atunci el, uitändu-se in toate par- tile i väzänd cá; nu e nici un om de 3. faya', a ucis pe egiptes,n si 1-a ascuns in nisip. Damita i se aratcl, lui Moise In desipil Dar a iesit si a doua zi i iatä de mcircicini care ardea «i-i por uncq'te doi eviei se sfhdeau infra ei! ia ea' scoatil pe E vrei din E gipt. zis asupritorului: « De ce bati pe aproa- i Moise pitea oilo socrului shu pele tau? », Ietro, preotul din Madian, i odath a Dar acela i-a riispuns: « Cine te-a pus pe tine dreghtor i judecator peste mänat turma in fundul pustiei si a ajuns noi ? Gändesti oare sh ni ä ucizi piecum la muntele lui Dumnezeu, adicä la Horeb. ai ucis pe egiptean ? » Atunci Moise s'a infricosat i 0-a zis: « Cu adovdrat lu- Atunci ingerul Domnului i s'a ariitat crol a ajuns cunoscut ! » Deci Faraon, anzind de aceastä, lui in flachra de foc din mijlocul unui pricinii, a cäutat sd omoare pe Moise, desis de märacini: i s'a uitat Moise dar Moise a fugit din fata lui Faraon iatà, märiicinii ardeau cu flacära, dar si s'a oprit in tara Madian si a stat nu se mistuiau. längä, o fäntanh. $i preotul din Madian avea sapte $i Moise si-a zis: «S5, trec in partea feto si ele au venit scoatä ap5, i au umplut teicile, ca adape turmele ta- aceea i sä privesc la aceastä, ardtare thlui lor, nhzdravanii: de ce nu se mistueste Dar alti pästori au vonit i le-au alungat. Atunci Moise s'a dus i le-a räcinele ? dat ajutor i a adäpat turmele lor. $i venind ele la Raguel. tata\"' lor, $i väzänd Domnul eh el a pornit el le-a intiebat: « Pentru ce ati venit azi inteacolo ca s'A se uite, a strigat ciare el Dumnezeu din mijlocul desisului si asa devreme ? » i-a zis: « Moise! Moise ! s Iar el a l'As- Ci ele au rrispuns: « Un egiptean puna: « Iatä-m5,! » ne-a, luat parte impotriva ciobanilor, ba incil a scos i apä in locul nostru $i a zis Domnul: « Nu te apropia a adhipat oile noastre ! » panä, aici! Descaltä-te de sandalele tale, Atunci el a zis fiicelor sale: « $i unde este el? De ce 1-ati liisat asa pe fiindch locul pe cale stai tu, in fata acel om? Chemati-I, sá m'allane° ceva. » $i Moise s'a invoit sii rämänä, mea, este párnânt sfänt ! la omul acela FA el i-a dat lui 1Vloise $i a zis iar: Eu sunt Dumnezeul pe fiica-sa Sefora. $i a näscut un fin si el f-a pus phrintelui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui numele Ghersom, cdci zicea: « Ca un oaspe Iacob! Atunci Moise si-a ascuns fata am fost eu in pämänt sträin ! sa, eh:6 s'a temut sá cauta la Dumnezeu. Dar in aceastä lungä vreme, a murit imphratul Egiptului, iar fiii lui Rostit-a Domnul: « Am viizut prea Israil gemänd de atätea munci i väi- bine obida poporului meu care este in tändu-se, vaietul lor de atátes, naunci s'a Egipt i am auzit strightul lor impotriva ridicat panä, la Dumnezeu. $i a auzit Dumnezeu jelania lor color ce-i impileaztl. asa eh,' stiu nevoia lor. si si-a adus aminte Dumnezeu de legh,- Deci m'am pogorit, ca sti-Fintintuesc mántul shu cu Avraam, cu Isaac si cu Iacob. din mäna Egiptenilor i «â-i strämut din tara aceea, inteo tara roditoare i largä, inteo tara unde curge lapte i miere, in tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo- ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a Iebusitilor. Caci acum iatá strightul fiilor lui Israil a ajuns pänä la mine si am vazut destul impilarea cu care-i impileazä Egip- tenii. $i acum -vino, sh te trimit la Fa- raon, ca sä, scoti pe poporul meu, pe fiii lui Israil, din Egipt o 60

IEIREA, 4 Ci Moise a raspuns lui Dumnezeu: de minuni pe care le voi face in mij- o Cine sunt eu, ca sa mh due la Faraon locul lui i numai dupl. aceea va va da sit scot pe fiii luí Israil din Egipt ? » you& di um ul. Atunci a zis Domnul: Dar eu i eu voi da acestui popor liar voi fi cu tine ! i acesta iti va fi semnul In ochii Egiptenilor, asa incat yeti pleca, ca eu te-am trimis: dupa ce vei scoate dar nu veti pleca cu máinile goale, pe poporul meu din Egipt, vii, yeti in- china lui Dumnezeu pe muntele acesta! » Ci fiecare femeie al ceara dela ve- cina so, si de la aceea cu care petrece i Moise a grait catre Dumnezeu: In casa, ()dome de argil-, t, si odoare « latá, eu ma voi duce la fiii lui Israil de aur, i imbr5.caminte cu cal e sit 1m- si le voi spune: « Dumnezeul pdrintilor br5.cati, pe fiii vostri si pe fiicele voastie, vostri m'a trimis la voi *; i daca mh vor intreba: « Care este numele lui ? » eu asa sa pradati pe Egipteni ! » ce fa le raspund ? » 4. Atunci Diunnezeu a rostit ciitre Moise « Eu aunt cel ce stint ». Apoi a Minunile pe care le va face Mojas, ca sci adaugat: « Asa sti spui fiilor lui Israil : adevereascii trimiterea sa. Moise pleacci de Cel ce se numeste « Eu sunt » m'a tri- mis la voi. » lc2ngei Ietro §i se intfilneste cu Aaron. j a zis iarasi Dumnezeu catre Atunci Moise a rdspuns F}i a zis: Moise: Asa sit spui fiilor luí Israil: « Dar iatii, ei nu ma vor crede si nu vor Domnul Dumnezeul stramosilor vostri, asculta de cuvantul meu, ci imi vor Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui spune: «Nu ti s'a aratat tie Durnnezeu! » Isaac i Dumnezeul lui Iacob, m'a trimis la voi. Acesta este numele meu in veci Domnul ins& a zis catre el: « Ce-i i acesta este numele cu care ma yeti acela din mana ta? u Raspuns-a Moise: cherna in neam de neam ! » 4 Un toiag ! » Du-te si strange laolalta pe bit- Zis-a Domnul: Arunca-1 jos ! tranii lui Israil i spune-le: Domnul el 1-a aruncat jos si toiagul s'a prefacut Dumnezeul str5,ni osilor vostri mi s'a arittat In sarpe i Moise a fugit din fata lui. mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac Dar Domnul i-a zis luí Moise: « In- si al lui Iacob, si mi-a zis: « V'am cer- tinde mana i apucii4 de coada ». i el cetat pe voi de aproape i am vii,zut si-a intins mana i I-a apucat si s'a %cut °ate vi se fac vourt in Egipt. iarasi toiag, in mama lui. Drept aceea am hotarit sá va, scot « Acum vor erode cá ti s'a arittat pe voi din jalea Egiptului i sá vá duc tie Domnul Dumnezeul stramosilor lor, In tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo- Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob ! » ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a intr'o tara unde curge lapte *i a zis iarasi Dumnezeu lui Moise: miere. «Vara mama ta in san ! » i Moise a va,rit raftna in situ, iar cand a scos-o i &ca vor asculta de glasul tau, Mara, iatä mana lui era alba de lepra, ca zäpada. sa te duci tu si batranii hii Israil la Apoi zise Domnul: «Yard' ilia o data imparatul Egiptului i sk-i vorbesti asa: Domnul Dumnezeul Evreilor ni s'a ara- mana ta in stin ! » i el îi vari iara tat nouii, deci acum ingadue-ne sit mer- mana in sân, iar cfind o scoase afarii, din san, ea, era din nou siinittoasit. gem in pustie cale de trei zile, ca sa A Deci, (lac& nu te vor credo i nu-ti a,ducein jertfe Domnului Dumnezeului vor da ascultare dupa semnul cel atunci ei vor crede in puterea semnului nostru.» al doilea. Ci eu stiu ca. imparatul Egiptului lar dad, nu vor crede nici chip& nu va va ingadui «a plecati decat nu- mai silit cu main\"); tare. aceste cloud semne si nu vor da ascultare cuvantului titu, atunci sá iei apa, din Nil Pentru aceea, eu voi intinde mama si s'o versi pe uscat i apa aceea pe care mea si voi bate Egiptul cu tot felul 61

IESIREA, o vei lua din Nil, pe uscat se va preface aminte sa faci inaintea lui Faraon toate minunile pe care le-am pus in mana ta. In sang's. » Dar eu voi impietri Mima lui si el nu va da drumul poporului plece. i Moise a zis catre Domnul: «O, Doamne! Eu nu stint om meter la cu- Atunci sà-i spui lui Faraon: # Asa vant; n'am fost nici altädata, mai nainte, zice Domnul: Israil este fiul meu, In- nici de cand ai inceput sá vorbesti cu taiul meu nascut! robul tau, caci sunt greoi la vorba greoi la limba. » Deci eu iti poruncesc: Dä dru- Ins& Donmul i-a raspuns: « Cine mul fiului meu, ea sa mi se inchine, iar i-a dat omului gura, sau cine face pe daca tu nu vei vrea sa-1 lasi «a plece, om mut, sau surd, sau cu vedere, sau iatá, eu voi ucide pe fiul tau, intaiul orb ?... Oare nu eu, Domnul? tau nascut. Ci acum tu du-te o eu voi des- chide gura ta i te voi invata ce trebue i pe drum s'a intamplat cä, fiind inteun han, Domnul a dat peste Moise sä vorbesti. si a cäutat sa-1 omoare. i Moise a mai zis: cc Rogu-m5,, Doamne, trimite pe altul pe care vei Atunci Sefora a luat o piatrit as- vrea sa-1 trimiti! u cutita si a taiat imprejur pe fiul situ Atunei s'a apiins mania Domnului impotriva.lui Moise si a rostit Domnul: atingand picioarele lui Moise, i-a zis: Aaron levitul nu este el fratele tau? « Cu adevarat, tu esti pentru mine un Eu stiu ea el graieste cu indemanare o tocmai el iati-1 c5, iese intru intampi- so q de sa,nge ». naiea ta i and te va vedea se va bu- cura din toata, Mima. Atunci Domnul 1-a lasat, iar Se- i tu vei vorbi cu el si vei pune fora a zis: « So t de sang() esti tu, din aceste cuvinte In gura lui, iar eu voi pricina tâierii imprejur ». fi inteajutorul gurii tale si inteajutorul gurii lui i va voi invata pe voi ceea Dupa, aceea, Doinnul a zis lui ce trebue sä faceti. Aaron: Du-te intru intilmpinarea lui i el va vorbi In locul tau catre 114oise, in pustie ! » i el a pornit i s'a popor i va fi asa ca, el va fi gura ta intalnit cu el In nauntele lui Dumnezeu si tu vei fi ea Dumnezeul lui. si 1-a s'arutat. Dar tu ja In mama ta toiagul acesta Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron cu care vei face semne minunate ! » i s'a dus Moise inapoi la Ietro, toate cuvintele Domnului cu cam tri- socrul sau, i i-a «pus lui: « Ingadue-ma misese i toate rainunile pe care i le sä plec, te rog, o sá, má intorc la fratii poruncise sa le faca. mei care sunt in Egipt vád daca mai stint in viata! » Atunci Ietro i-a i au plecat Moise i Aaron si raspuns lui Moise: Du-te cu sana- tate! u au strans pe toti bittranii fiilor lui Israil. Ci Domnul i-a zis lui Moise, in lar Aaron le-a spus lor toat,e cu- Madian: Du-te inapoi in Egipt, caci au murit toti acei oameni care ciiutau vintele pe care le graise Domnul catre sa-ti ridice viata! » Moise si a sävarsit minunile acelea Main- Atunci Moise a luat pe femeia sa tea norodului. si pe fiji sal i i-a suit calare pe asin astfel s'a intors in tara Egiptului. i poporul a crezut. lar cand a Moise inea toiagul lui Dumnezeu in mana sa. auzit ca Dunumzeu a cercetat pe fili lui Israil i ca a luat aminte la obida lor, i a vorbit iarasi Domnul cu Moise: au elzut la piimant i s'au inchinat. « Cand vei ajunge iarasi In Egipt, ja 5. Faraon nu vrea sci asculte si nu primeste rola lui Moise si a lui Aaron. El incis- spreste corvezile fiilor lui Israil. 1. Dupa, acestea, Moise rA Aaron au venit si au grait lui Faraon: o Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israil: dru- mul poporului meu ca sa mà praznuiasca in pustie. » 62

IESIREA, 6 Dar Faraon a raspuns: o Cine este Paie nu mai dau debo robilor oare Domnul, ca sa ascult de porunca lui i ea slobozesc pe Israil? Nu cunosc totusi ne poruncesc: o Faceti pe Domnul i nici pe Israil nu-1 voi mizi! » Si iatii câ robii tai sunt batuti, lama s plece. » dar vina este a oamenilor tiii. Faraon insa le-a raspuns: o Le- Zis-au ei &afro Faraon: Dumne- zeul Evreilor ne-a intimpinat pe noi! nesi sunteti, lenesi! De aceea spuneti: Lasa-ne, te rugam, sa mergem in pustie « Sii mergem i sa aducem jertfe Dom- cale de trei zile i s'a aducem jertfe nului ! » Domnului Dumnezeului nostru, ca sa nu Si acum plecati la munca! Paie trimita asupra noasträ ciumä. sau Babie !» sa nu vi se mai dea; totusi sa faceti tot atitea caramizi!» Atunci imparatul Egiptului le-a spus: « Pentru ce voi, Moise i Aaron, stin- Si viltafii fiilor lui Israil se va- gheriti pe popor de la lucrul sau? Oda- zurA la grea stramtoare, fiindca li se tati-va de treaba! » poruncea: « Sit nu micsorati numarul ea- Si a mai zis Faraon: « Iatä, poporul ramizilor rinduite zi cu s'a inmultit acuru in tafa i voi Si iesind de la Faraon ei s'au in- tâlnit Moise i cu Aaron, care stateau opriti de la corvezile In drumul lor. Atunci Faraon a poruncit, chiar in Atunci au zis catre ei: « Dum- ziva aceea, ispravnicilor poporului i vá- tafilor lui ì le-a zis: nezeu sä va vada EA sI, vii judece, pe voi care ne-ati facut uriti inaintea lui « Sa nu mai dati poporului paie, Faraon i a dregiitorilor lui i le-ati dat pentru facerea caramizilor, ca mai diu- sabie in mina, ca s'A ne ucida.* nazi, ci sa se duca ei s'a-si adune. Atunci Moise s'a intors la Dornnul Totusi numärul caramizilor pe care le faceau ei pânä acum sa-1 tineti acelasi si a zis: « Doamne, pentru ce aduci pasta' peste poporul acesta i de ce m'ai Ed nu li-1 micsorati, pentru ea Bunt le- trimis pe mine ? nesi ; de aceea strigii, i sic: «Sii mergem Ciici de clind am intrat la Faraon, aducem jertfe Dumnezeului nostru!» ca vorbesc in numele tau, el asu- Sä, apese din greu munca pe acesti preste si mai rau acest popor i de min- tuit poporul tau, tu nu 1-ai mantuit! oarneni, ca sii se trudeasca cu ea si sa nu se mai ja dupa vorbe goale ! Dumnezeu 'intdreste ceitre Illoise Idgaduin- (ele sale de alteidatei. Urrnasii lui Ruben Atunci ispravnicii poporului Simeon si Levi. lui au iesit si au zis norodului: Si Domnul i-a raspuns lui Moise: o Asa porunceste Faraon: Paie nu va o Acum vei vedea ce-i voi face eu lui mai dau! Faraon, caci silit de mina puternicii le Voi singuri duceti-va i luati-va va da drumul i strins cu mina tare chiar ii va izgoni din tara sa! paie de unde yeti gasi, dar nimio sa nu scadá din munca, voastra!» Apoi a rostit catre Moise si a Zif3 : « Eu sunt Domnul! Atunci s'a risipit poporul in tot Dumnezeul Col Atotputernic care Egiptul, ca sa adune trestie in loe de paie. m'am arätat lui Avraam, lui Isaac si lui lacob, iar cu numele meu de Domnul, lar ispravnicii Ii zoreau lor nu m'arn descoperit. « Impliniti lucrul vostru zi cu si, ca Si am incheiat legamintul meu cu atunci &And erau paie ». ei, ca BA le dam lor Canaanul, tara pribe- Ci vatafii fiilor lui Israil, pe care giei lor, in care ei au petrecut vrernelnic. ii pusese peste ei ispravnicii lui Faraon, De asemenea am auzit i tinguirea erau bituti i dojeniti: « Pentru ce n'ati fiilor Jai Israil, pe care Egiptenii Ii in implinit sarcina voastrii, nici ieri, nici astazi, fuíeítnd atitea caramizi ca mai nainte ? Atunci ispravnicii fiilor lui Israil strigara inaintea lui Faraon, zicb,nd: o De ce te porti asa cu robii Uri? 63

IESIREA, 7 In sable, si mi-am adus amimte de lega- Cahat a fost o Butii, i treizeci i trei mantul meu. de ani. Drept aceea spune fiilor lui Israil: Fiji lui Meran i au fost: Mahli Eu sunt Domnul i va voi scoate pe Musi. Acestea Bunt nearuurile lui Levi dup5, nasterile lor. voi din impilarea Egiptenilor i va voi izba.vi din robia lor i va voi mintui lar Amram a luat de sotie pe pe voi cu brat Malt i cu maxi aratari Iochebed, miltusa sa, i ea i-a nascut lui ale drept5tii pe Aaron tg pe Moise. i varsta lui Am- Si v5, voi his, pe voi ea popor al ram a fost o suta treizeci i apte meu i eu va voi fi Dumnezeu i yeti cunoaste ca eu sunt Domnul Dumnezeul de ani. ostru, izbavitorul vostru de Bub impi- lar fill lui Ithar au fost: Core, lad ea Egiptenilor. Nefeg i Zicri. Apoi va voi duce pe voi in pa- lar fiii lui Uziel au fost: Misail, mantul acela pentiu care am ridicat Eltafan i Sari. Juana mea cu juramánt ca-1 voi da lui Avraam, lui Isaac si lui Jacob si-1 voi lar Aaron si-a luat de sotie pe da you& ca mosteniie, caci U sunt Elisabeta,, fiica lui Aruinadab, solo, lui Domnul ! » Naason, si ea i-a ndscut lui pe Nadab, pe Abiu, pe Eleazar si pe Raman Când Moise a spus acestea fiilor lui Israil, ei n'au dat asculta,re lui Moise Siliii lui Core au fost: Asir, El- din pricina desnadejdii si a crancenei cana si Ebiasaf. Acestea aunt neamurile lor robii. Coreitilor. Si Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise i-a poruncit: de femeie pe una din fiicele lui Putiel si ea i-a nascut lui pe Fineas. Acestia « Du-te ii spune lui Faraon, im- Bunt capii familiilor Levitilor dupa nea- paratul Egiptului, sii slobozeasc'd din tara murile ion. re fiii lui Israil. » Asa dar acestia sunt Aaron si Atunci Moise a fáspuns in fata Domnului si a zis: «Daca nici macar Moise, chrora le-a zis Domnul: « Scoateti fiii lui Israil n'au viut sä, ma auda, cure ostirile fiilor lui Israil din Egipt! u imi va da ascultare Faraon ? i apoi, eu sunt gangav la vorbd. » Si ei sunt care au vorbit lui Fa- ron, inaparatul Egiptului, ca si scoata Insa Domnul a grait cu Alois° pe fiii lui Israil din Egipt; acestia Bunt Moise si Aaron. si cu Aaron si le-a poruncit si se due& la fiii lui Israil si la Faraon, imparatul Deci in ziva cánd a vorbit Donmul Egiptului, ca sa scoata pe fili lui Israil Cu Meise, in tara Egiptului, din Egipt. Zis-a lui Moise Domnul: Eu sunt Jata caro sunt capii familiilor lor: Domnul! Graieste lui Faraon, imparatul Fiji lui Ruben, intaiul nascut al lui Israil: Egiptului, toate cele ce eu voi rosti Enoh, Palu, IletIon i Carmi. Acestea catre tine ! » sunt neamurile lui Ruben. Atunei a zis Moise inaintea Dom- Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin, nului: s Iota eu Bunt un om trudnic la Ohad, Iachin, Tohar i Saul, fiul canaa- nen cci. Acestea sunt neamurile lui Simeon. vorba,, deci cum va ata cu mine de lata i numele fiilor lui Levi dripa vorbil Faraon? » nasterile lor: Gherson, Ca,hat i Meran; iar varsta lui Levi a fost o suta i tiei- 7. zed si sapte de ani. ilItnunile lui Noise inaintea lui Faraon. Fiji lui Gherson au fost: Libni Freijitorii lui Faraan lac ?i, ei aceleaisi minuni. mima lui Faraon se impietrefte. si Simei. 1. Ci Domnol a rifispuns lui Moise: lar fiii lui Cahat au fost: Amram, « lata, te pun si fii Dumnezeu lui Fa- Ithar, Hebron si Uziel. Si varsta, lui raon, i Aaron, fratele tau, si fie pro- fetul tau. 64

IE$IREA, 7 Tu spune-i toate elite ti le voi Las5, poporul meu Si mi priznuiascii porunci, si Aaron, fratele titu, sä le spunä In pustie, dar iatit cii, pina acum n'ai lui Faraon, ca sä dea drumul fiilor lui vrut si asculti ! * Israil, din tara sa. Asa zice Domnu/: « Intru aceasta Dar eu voi impietri mima lui Fa- vei cunoaste ca eu sunt Doinnul! Iath raon i voi Inmuli minunile ii faptele mai presus de fire in tara Egiptului. eu voi lovi cu toiagul pe care-I tin in mâna mea apele Nilului si ele se vor li Faraon de nu va asculta de voi, preface in singe. eu voi intinde mhna impotriva Egip- tului i voi scoate ostirile rnele, pe po- i pestii din fluviu vor muri fluviul va fi puturos i Egiptenii se porul meu, pe fiii lui Israil din tara vor ingretesa sä mai bea aph din flu- Egiptului prin mari aritiri ale dreptätii viu! i Domnul a poruncit lui Moise: mele. Zi lui Aaron: a Ia toiagul tâu i intinde Atunci Egiptenii vor cunoaste eh% eu aunt Domnul, chnd voi intinde mâna mina ta peste apele Egiptului, peste mea impotriva Egiptului i voi scoate Amigo lor, peste fluviile lor, peste he- pe fiii lui Israil din mijlocul lor. lestaele lor si peste toate ochiurile lor de apä, ea si se prefaca in singe. i va Deci Moise i Aaron Rime& precum fi shnge in tot Egiptul, pini i in va- le poruncise lor Domnul. sele lor de lemn çi in chipurile lor de lar Moise era in virsti de optzeci piatrh ! » de ani si Aaron de optzeci i trei de ani, cand au stat de vorbi cu Faraon. j Moise si Aaron au fiicut asa Apoi Domnul a zis lui Moise precum le-a poruncit Domnul. i Aaron, lui Aaron: ridichnd toiagul, a lovit apa Nilului « De vh va spune Faraon: « Ara- inaintea ochilor lui Faraon i inaintea tati-ne nouit o minune ! », atunci tu sh, ochilor dreghtorilor lui, i toati, apa Ni- gräieti lui Aaron: « Ia toiagul tàu i lului s'a preficut in singe. rundi-1 inaintea lui Faraon » si el se va preface in arpe! » i pestii care erau in fluviu au murit i Nilul s'a imputit, asa incht i au intrat Moise si Aaron la Egiptenii nu mai puturh si bea apa din Faraon si au filcut asa precum le-a fost fluviu i gauge fu in tot Egiptul. poruncit Donmul, i a aruncat Aaron Dar vrijitorii Egiptului ficurit la toiagul sin inaintea luí Faraon i inaintea fel, cu farmecele lor, i íníma luí Faraon dregitorilor shi si s'a preficut in sarpe. se invartosä si el rimase neinduplecat, intocmai cum le spusese DomnuL Atunci a chemat i Faraon pe in- telepti si pe vfajitori i fàeurâ i ei, lar Faraon îi intoarse fata i porni vracii Egiptului, la fel, cu vrijile lor: spre palatul sin i nu puse la inimi nimic nici din aceasta. aruncarii jos toiegele lor ele se prefilcurit in serpi, dar toiagul lui i toti Egiptenii din preajma Ni- Aaron inghiti toiegele lor. lului s'au pus si sape, ca si dea de apä de baut, fiinda nu mai puteau sa boa i se invartosa mima lui Faraon din apa Nilului. nu-i ascultä, dupä cum le spusese de mai nainte Domnul. i s'au implinit sapte zile, dupi ce Domnul a bitut Nilul. Atunci Domnul a zis lui Moise: Impietritu-s'a mima lui Faraon 0 nu Dupii accea, a zis Domnul lui vrea ea base poporul si plece, Moise: « Inträ la Faraon i spune-i: « Asa Deci du-te la Faraon mune di- griieste Domnul ! Dii drumul poporului mineati, cand tocmai iese la Nil, i stai meu ca si mi se inchine ! in calca lui, pe tirmul fluviului i ja In mana ta toiagul care s'a preficut lar de nu vei vrea si-i dai drumul, In sarpe, iatä eu voi bate cu broaste tot cu- i spune-i: « Domnul Dumnezeul prinsul stipinirii tale ! Evreilor m'a trimis la tine ca si-ti spun: i Nihil va misuna de broaste care se vor sul i vor intra in palatul tau 66 5

IESIREA, 8 si in iatacul ttiu de dormit, i in patul Ci Faraon vazand ea este la larg, tau, si in casele dregatorilor tal, si ale lasat mima grea si nu le-a dat as- norodului tau, si in cuptoarele tale cultare, asa precum spusese de mai In capisterele tale ! 29. Astfel broastele se vor sui pe tine nainte Domnul. Atunci a zis Domnul lui Moise: si pe norodul tau si pe toti slujitmii « Spune lui Aaron: « Intinde toiagul tau tai ! u loveste pulberea pämantului ca sa se 8. prefaca in tantari, in tot Egiptul. » Si ei au facut asa. Si Aaron a in- Plaga a doua, a treia si a patra broafte, Idnfari i tduni. tins mana sa tinând toiagul si a lovit pulberea pamantului si au navalit tan- Si Domnul a grait lui Moise: Zi tarii pe oameni si pe vite ; toatá pul- lui Aaron: « Intinde mana ta, cu toiagul berea pamantului s'a prefacut in tan- tau peste fluvii, peste canale i peste tari, in tot Egiptul. helestae i adu broaste in tara Egip- Atunci vrajitorii cu farmecele lor tului ! » incercara si faca la fe!, sä, so:Ata tan- Deci Aaron si-a intins mana peste tari, dar nu putura. lar tantarii apele Egiptului si s'au starnit broaste luiau pe oameni si pe vite. si au acoperit tara Egiptului. Deci vrajitoiii au grait lui Faraon: Dar au facut la fel i vrtijitorii cu « Acesta este degetul lui Dumnezeu! fermecatoriile lor i au adus broaste in Dar mima lui Faraon s'a impietrit EA tara Egiptului. nu i-a ascultat, asa precum spusese mai nainte Domnul. Atunci Faraon a chemat pe Moise si pe Aaron si le-a zis: o Rugati-va Dom- Si iarasi a grtiit Domnul catre nului sà duca departe broastele de la Moise: « Scoalá-te maine dis-de-dimi- mine si de la norodul meu i eu voi neata i stai in drumul lui Faraon, caci da drumul norodului vostru ca FUI aducti el iatä va iesi la Nil si vorbeste-i: « Asa jertfe Domnului! » rosteste Domnul: e Da drumul poporului meu ca sa mi se inchine ! Ci Moise i-a rtispuns lui Faraon: Porunceste-mi cand sa ma rog Dom- lar de nu vei vrea «ti slobozesti nului pentru tine si pentru robii tai, pe poporul meu, iata voi triraite peste tine s't peste slujitorii tài i peste po- pentru norodul tau, sil nimiceasca porul tau si in casele tale roiuri de broastele de la tine si din casele tale sa ramb,nä numai in Ni'? o tauni. Ci voi osebi, In ziva aceea, ti- Zis-a Faraon: « Maine ! s Raspuns-a nutul Gosen, in care locueste poporul Moise: « Fie dupa cuvântul tau, ca sa meu, ca sa nu fie acolo roiuri de tauni, iar tu sä, cunosti ca eu Domnul sunt cunosti cá, nu este altul ca Domnul Dum- in acel tinut. nezeul ostru! Si voi face osebirea, intre poporul Atunci departa-se-vor broastele de la meu i poporul tau. Maine implini-se-va tine si din casele tale si de la dregátorii minunea aceasta ! » tai si de la poporul tau i numai in Nil lar Domnul a facut intocmai vor ramanea! » s'au starnit Toiuri dese de tauni, in pa- latul lui Faraon i in casele dregatorilor Apoi Moise si Aaron au iesit de la sal si in toata tara Egiptului, incat s'a Faraon, i Moise a strigat catre Domnul pustiit tara de multimea thunilor. ea ja broastele pe care le adusese peste Faraon. Atunci a chemat Faraon pe Moise lar Domnul a fa:cut precum 1-a ru- si pe Aaron si le-a zis: « Duceti-va gat Moise i au murit broastele de prin jertfiti Dumnezeului vostru aici in tara! o case, de prin curti i de prin tarini. Si Moise a grita « Nu este cu cale Si Egiptenii le-au strans gramezi- facem asa, pentru ci. jertfele pe care grämezi i parnantul s'a umplut de du- le aducem noi Domnului Dumnezeului hoarea lor. 66

IEIREA, 9 nostru sunt grozävie pentru Eg,ipteni. iar dintre vitele fiilor lui Israil n'a murit iatä, daca vom jertfi inaintea ochilor nici una. lor ceea ce pentru ei este uriciune, nu i Faraon a trimis sa-i aducä stire ne vor ucide oare cu pietre ? iatä nu murise dintre vitelo lui Isra,i1 nici macar una. Dar Mima lui Faraon Ne vom infunda cale de troj zile in se impietri si nu a dat drumul poporului. pustie i vom aduce jertfe Domnului Dum- nezeului nostru, precum ne-a dat poruncit.» i hui).* a zis Domnul catre Moise Raspuns-a Faraon: « Eu và voi si catre Aaron: Luati din cuptor un slobozi pe voi, ca sà aducqi jertfe Dom- pumn de funingine i Moise s'o zvarle »pro cer, inaintea lui Faraon. nului Dumnezeului vostru, in pustie, nu- mai sa nu và duceti prea departe. Ru- *i se va intinde ca un colb subtire, gati-va pentru mine ! » peste tot Egiptul, care va starni pe oa- meni si pe dobitoace arsuri piicinuitoare i Moise a zis: « Iatä indatä ce voi iesi de la tine, ma voi ruga Dom- de buboaie, in toata tara Egiptului » nului sä plece maine roiurile de täuni Deci ei au luat funingine din cup- de la Faraon i de la dregatorii lui si de la tor si au venit inaintea lui Faraon, iar Moise a zvárlit-o spre cer ea a starnit poporul tau. Numai ca Faraon sä nu pe oameni i pe vite arsuri, care casunau ne mai insele inca', o data, nelasand po- buboaie. porul sa aducii jertfe Domnului ! lar vrajitorii n'au mai putut s'a i Moise iesind din fata lui Fa- se infatiseze lui Moise din pricina bu- raon s'a rugat Domnului, boaielor, caci i vrajitorii aveau bube, ca i toti Egiptenii. lar Domnul a fácut dupä rugaciunea lui Moise i roiurile de tauni au plecat de Ci Domnul a invártosat Mima lui Faraon i nu i-a ascultat, asa precum la Faraon, de la dregatorii lui i de la Domnul spusese de mai nainte lui Moise. poporul lui si n'a mai rimas nici unul. i iarasi a grait Domnul catre Dar Faraon vi-a invartosat iMma Moise: Scoalà-te mitin() dis-de-dimi- si de data aceasta, i n'a lasat poporul sä se dual'. neatä i stai inaintea lui Faraon i spu- 9. ne-i: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evrei- Plaga a cincea, a pasea pi a Vaptea : lor: Dii drumul poporului meu, ca sä ciuma vitelor, bubele rele pi grindina. mii präznuiascä ! Dupii acestea Domnul a gräit lui Caci, de nu, voi trimite toate Moise: « l'Ara la Faraon i vorbeste-i: pedepsde mele peste tine si peste dre- gätorii tai si peste poporul tau, ca sä o Asa rosteste Domnul Dumnezeul Evrei- cunosti di nu este altul ea mine, in lor ! Da drumul poporului meu sa-mi tot piimantul. CA i acum, daca' mi-as fi intins slujeascii! mana mea si te-as fi lovit pe tine si pe lar daca nu vei vrea dai dru- poporul tau cu ciuma, ai fi pierit de pe fata pamántului. mul, ci-1 vei impiedica, Ba dimpotrivä ! De ac,eea te-am Jata mana Domnului va fi peste läsat sit tralesti anume ea ta-mi arat vartutea mea i sä se vesteasea numele vitela tale, care sunt pe clamp: peste cai, meu in tot pämitntul. peste asini, peste camile, peste cirezi peste t'irme, i va fi o ciumii cumplitä. Daca tu te vei grozävi meren impo- triva poporului meu, sä nu-1 la,i «a plece, Dar Domnul va face osebire intre vitelo lui Israil i vitelo Egiptenilor Uta eu, rniiine pe vremea aceasta, nu va muri nici una din toate cate stint voi porni o grindinii atilt de tare, cum ale fiilor lui Israil. n'a mai fost la fel in Egipt, din ziva *i Domnul i-a hotarit un rastimp: descälecatului si pana azi. t Maine va adeveri Domnul amenintarea aceasta, aici in tara! » Deci, acum, trimite «a adune vi- tele tale si tot ce ai pe camp, fiindca i Domnul a M'out intocmai a doua zi si au murit toate vitele Egiptenilor, 67 5.

IESIREA, 10 toti oamenii i toate vitelo care se vor Insg graul i miizarichea nu s'au giisi pe amp i nu vor fi acivate pe stricat, pentru cä, ele sunt mai tarzii. la odgi, vor fi lovite de grinding, si vor Deci Moise, iesind de la Faraon muri! » afarg din cetate, intins mfidnile cätre Domnul i tunetele au contenit si grin- Cei care dintre dregatorii lui Fa- raon s'au temut de amenintarea Domnu- dins la fel i ploaia nu s'a mai vä,rsat lui, au acivat pe la °dad slugile i vitele, peste pánafint. lar acei care nu si-au muiat Mima Dar cand Faraon a väzut ca ploaia la amenint,a,rea Domnului si-au läsat slu- grinclina i tunetele au contenit, el gile i vitele in camp. a pachtuit inainte i si-au impietrit Mima, Si Domnul a gräit lui Moise: « In- el si sfetnicii lui. tinde mana ta spre car si va cadea grin- dinâ in toatii tara Egiptului, peste oa- Astfel Faraon a stgruit in invar- meni, peste dobitoace si peste toate fa- tosarea inimii lui i n'a dat drumul fiilor netele de pe camp, in Ora Egiptului ! lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin gura lui Moise. Si a intins Moise toiagul sau spre cer i Domnul a slobozit tunete i grin- 10. ding, i fulgere cutreerau pamantul; ast- fel Domnul a plouat Cu grindina pe pa- Lcicuste si intuneric in fara Egiptului. mantul Egiptului. Si iarilsi a grait Domnul dare Moise: Era grinding i foc i fulgere ne- contenite printre grindina, atat de cam- « Intra la Faraon, cä eu am impietrit cenh, cum nu mai fusese alta la fel in inima lui si Mima sfetnicilor lui, ca sg tot Egiptul, de cand se injghebase acolo stivarsesc in mijlocul lor minunile mele, un popor. Si ca sä povestiti, in auzul fiilor Si a bhtut grindina in toatg tara vostri si al nepotilor vostri, cele ce am savarsit in Egipt i rninunile mele pe Egiptului, tot ce se gdsea pe camp, de la care le-am facut cu ei i sâ cunoasteti oameni i paná la dobitoace; de asemeni cä eu sunt Domnul! » a batut grindina toate fanetele i a dej- ghinat toti pomii de prin livezi. Atunci Moise si Aaron au intrat la Faraon i i-au spus: « Asa zice Domnul Numai in pämântul Gosen, unde Dumnezeul Evreilor: Cât vei stdrui sä se aflau liii lui Israil, nu a citzut grindina. nu te smeresti inaintea mea ? Dâ dru- mul poporului meu ca sä mâ práznuiasca.! Atunci a trimis Faraon si a chemat pe Moise i pe Aaron foi a rostit: De lar dacii, nu vei voi sá slobozesti rändul acesta am pg.cgtuit; Domnul este poporul meu, eu voi aduce miline sto- luri de lacuste in cuprinsul titrii tale, drept, dar eu i poporul meu suntem Si vor acopen i twit& fata pämän- vinovati. tului, asa Mat pamantul nu se va mai Rugati-vä Domnului, cad acum vedea i ele vor manca ramiisita care a scapat i v'a famas de la batada grin- este destul, ca sä nu mai fie tunete dinei i vor manca i toti copacii, care grinding, iar eu va voi läsa sâ plecati vä creso pe camp. si nu vä voi mai tine in loe! » i ele vor umplea palatele tale si Atunci Moise i-a raspuns: Indatg easel° tuturor robilor tgi i casele tu- ce voi iesi din cetate, voi intinde mii- turor Egiptenilor, lucru pe care nu 1-au nile mele &Are Domnul i tunetele se väzut nici pgrintii tái, nici stramosii vor curma i grinclina nu va mai cädea, de &And au venit pe pgmânt pânii in ca sä cunosti ca pámantul este al Dom- ziva de astäzi. o i s'au intors si au iesit nului. de la Faraon. lar despre tine si despre dregi- Atunci dregatorii lui Faraon au torii tal, eu stiu ca voi nu va temeti de gräit &titre el: s Pan& cänd omul acesta Domnul Dumnezeu! Ci inul tF;ii orzul au fost nimi- va fi noug piazà rea ? Dh-le drumul acestor oameni ca sâ se inchine Dom- cite, fiindca orzul daduse in spic, lar inul era in floare. 68

IESIREA, 11 nului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ti nului Dumnezeului vostru ca sa alunge dai seama ca Egiptul st s piara? de la mine acest praptid de moarte ! o Atunci el a iesit de la Faraon Atunci au fost adusi inapoi Moise s'a rugat Domnului. si Aaron inaintea lui Faraon i el le-a zis: o Duceti-vii i vi inchinati Domnului Si Domnul intoarse vantul, aducand Dumnezeului vostru. Dar cine amume stint un vant de la apus, puternic foarte, care ridicä stolurile de lacuste i le aruncii, in acoja care vor sa mearga ? Marea Rosie, asa Judd nu mai ramase nici o lacusta in tot cuprinsul Egiptului. Atunci a räspuns Moise: o Vom pleca Dar Domnul invartosa inima lui Faraon si tot nu voi sii dea drumul cu flaciiii i cu batranii nostri, cu fe- fiilor lui Israil. ciorii si cu fetele noastre. Vom merge i lar a poruncit lui Moise Domnul: cu turmele noastre i cu cirezile noastre, Intinde mana ta »pro car i ea fie in- caci prianuim praznicul Dumnezeului tuneric in tara Egiptului, atat de des in- nostru! » cat sä-1 pipiii cu mama. » i Moise a intins mana sa »pro Zis-a Faraon catre ei: « Domnul cer i s'a facut intuneric bezna in toata sä, fie cu voi, precum và voi lina eu Ora Egiptului timp de trei zile, pe voi s'a pe copiii votii. Vedeti ca Asa 'Meat nu se mai vedea orn aveti ganduri rele ! cu om i nimeni nu s'a mai clintit din locul sau trei zile; bash toti fiii lui E»- Nu asa! Ci mergeti voi barbatii rail avura lumina' in casele lor. si-i slujiti Domnului, cad aceasta a fost Atunci Faraon chemä pe Moise si vrerea voastrii. * i i-au gonit pe ei zise: o Duceti-va slujiti Donanului nu- de dinaintea lui Faraon. mai voi, iar turmele voastre i cirezile voastre sii ramanä, pe loc. Sit mes,rgli Atunci Domnul i-a poruncit lui cu voi i pruncii vostri. » lush,' Alois° a raspuns: « Nu nu- Moise: Intinde mana ta peste tara Egip- mai ta tu insuti trebue sá no d'aruesti tului, ea ea vie stoluri de lacuste ii sa jertfe i arderi de tot ca «a le aducem Domnului Dumnezeului nostru, niiväleasca asupra tarii Egiptului i sä Dar si vitelo noastre trebue sit vie roada toate fanetele si tot ce a mai cu noi, fara aici niel macar o unghie de-a lor, fiincica din ele vom ramas de pe urma grindinei. s lua jertfe ea sa cinstim pe Domnul Dum- Deci Moise a intins toiag,u1 sau nezeul nostru ; insä noi nu stim in ce chip no vom Inclina Domnului, pana ce peste tara Eg,iptului i atunci Domnul nu vom ajunge in locul acela. » a pornit un vant de la fasárit, care a Ci Donmul inaspri inima lui Fa- biitut toata, ziva aceea i tonta noaptea; raon si el nu se invoi sit-i laso sil piece. iar cand s'a luminat de ziuä, vantul Deci Faraon zise &Litre Moise: Fugi de dinaintea mea i fereste-te sä, mai dai de la rasiírit a adus stoluri de la- ochi cu mine, fiinda, in ziva cand vei custe. vedea fats, mea, vei mini! Dar Moise i-a raspuns: « Drept ai i au niivalit stolurile de lacuste graft ! Nu voi mai vedea fata ta! In tot Egiptul fOl s'au asezat in tot cu- prinsul peste mäsurä de multe, cum n'au 11. mai fost niciodata inaintea lor atatea lacuste si nu vor mai fi in viitor nici- V estirea pedepsei a zecea. odata atatea. 1. Apoi Domnul a gait catre Moise: Si ele au acoperit toatä fata pa- o Aduce-voi 'Mc& o plagii asupra lui Fa- mantului de s'a intunecat tot locul au mancat toate fánetele i teat& roads pomilor, pe care o mai la,sase incát n'a mai ramas nici o frunzä verde In copaci i nici un fir de iarba pe ogoare, In toatii tara Egiptului. Atunci Faraon a chemat in grab& pe lVfoise FA pe Aaron si le-a zis: Pii- catuit-am inaintea Domnului Dumnezeu- lui vostru i inaintea voastra! Ci acum, te rog, iarta' gresala mea numai aceasta data i rugati-vii Dom- 69

IE$IREA, 12 raon i asupra Egiptului; dupg aceea el Luna aceasta sa fie la voi ince- va va da drumul de aici. Dar cand putul lunilor ; ea sâ vâ fie intaia luna va rasa sâ plecati de-a-binelea, el Ira va dintre lunile anului. goni de aici cu indadire. Spuneti la toatä, obstia lui 'grail Ci indeamnii acum, in auzul poporu- o In ziva a zecea a acestei luni lui, ca fiecare om sâ cearâ cu imprumut sa-si ja fiecare cate un miel de fie- de la vecinul eau i fiecare femeie de la vecina sa scule de argint i scule de aur. care familie, cate un miel de fiecare casa. $i Dornnul a dat poporului har in $i daca o casa va fi proa mica ochii Egiptenilor, iar insusi Moise ajun- sese la mare vaza in pamantul Egip- pentru un miel intreg, atunci capul fa- tului, atat in fata dregatorilor lui Fa- miliei sâ se intovaraseascii Cu vecinul raon, cat si in fata poporului. sau cel mai apropiat de casa sa, -Orland socoteala de cate suflete sunt si de cat $i Moise a rostit: « Asa graieste poate sa manance fiecare. Asa sa va socotiti la un miel. Domnul: o La miezul noptii trece-voi prin mijlocul Egiptului, lar mielul sä fie Eta racila, parte barbateasca, de un an si sa-1 luati fie 6. $i vor rnuri toti intaii niiscuti din din oi, fie din capre. tara Egiptului, de la intaiul nascut al $i sa-1 pästrati pang, in a paispre- lui Faraon care stä pe tronul lui zecea zi a acestei luni i atunci toata pan& la intaiul näscut al roabei care adunarea obstiei lui Israil sa-1 injunghie sta in dosul rasnitei i toti intaii rids- intre cele doua seri. cuti ai dobitoacelor. Apoi sa ja din sangele mielului $i va fi jelanie mare in toata tara sa unga, amtIndoi usorii usii i praaul cel de BUS, in casele in care Il vor Egiptului, cum n'a mai fost la fel inainte manca. si cum nu va mai fi la fel in viitor. $i sit miinânce in noaptea aceea carnea mielului fripta pe foc EA anume Dar impotriva tuturor fiilor lui Es- cu azime i cu ierburi amare, asa sa-1 raíl nici un dine nu va maral, nici la manânce ! oameni, nici la dobitoace, ea ea cunoa- steti ce osebire va face Domnul intre Si sit nu-I mancati nici crud, nici fiert in apa, ci fript pe foe, capul, Egipteni i Israil. maruntaiele lui. lar toti acesti dregatori ai tâi vor veni la mine si se vor inchina pan& la $i sa nu hisati nimic din el pe pamant inaintea mea si vor zice: o tu si t,ot poporul care sta la picioarele a doua zi, FA daca va ramanea ceva din tale si dupa aceea en voi iesi. $i el pe a doua zi, sa-1 ardeti in foc. astfel Moise a plecat aprins de mttnie din fats lui Faraon, $i astfel: anume avand coapsele voastre incinse, incaltati cu in- Caci Domnul zisese catre Moise: caltamintele voastre i cu toiegele in mana « Faraon nu vâ va asculta pe voi, ca minunile mele sä, se inmulteasca in tara voastrii, i sa-1 mancati in toatä graba, Egiptului ! » fiincica este Pastele Domnului. Deci Moise si Aaron au tcut toate $i in noaptea aceea voi trece aceste minuni inaintea lui Faraon, ins& prin tara Egiptului i voi ucide pe Domnul impietrise mima lui Faraon, ca toti întAii näscuti din tara Egiptului nu dea drumul din tara sa fiilor lui Israil. de la om i pan& la dobitoc i voi ju- deca pe toti dumnezeii Egiptului, caci 12. eu sunt Domnul. Asezarea sdrbatorii Pastelui si mielul pas- $i sangele acola va fi you& semn cal. Moartea int4ilor neisculi ai Egipteni- lor. Fiji lui Israil sung gonifi din Egipt. la casele in care locuiti, iar and voi vedea Maple voi trece pe MO voi 1. $i Domnul a vorbit cu Moise i cu Aaron in tara Egiptului si a zis: si nu va va ajunge plaga ucigasa, and voi lovi tara Egiptului. lar aceasta zi sa va fie you& spre pomenire, ca s'o praznuiti ca sarbatoare 70

IE$IREA, 12 a Domnului; ca pravi15, vesnic5, s'o prhz- a figaduit, voi si phziti riinduiala a- nuiti in neam de neam. masts,. $apte zile sii mancati azime, 26. $i când o fi sii vii In trebe ea o zi inainte sii dati la o parte din vostri: « Ce este ninduiala aceasta ? s, casele voastre once dospituri, pentru 27. Voi sii le rispundeti: Aceasts, este oricine va nihnca paine dospità din ziva jertfa pentru Pastels:, Domnului, caro a Intâia phnit in ziva a §aptea, sufletul acela sii fie starpit din Israil. trecut in Egipt pe 1ngi easele fiilor lui Israil, cand a lovit el Egiptul, iar Apoi in ziva cea dintai 85, tineti adunare sfintit si in ziva a qaptea sit casele noastre le-a crutat. » Atunci po- pond a citzut la p5,mânt i s'a inchinat. tineti iarrisi adunare sfintei; nici o munch: 28. $i s'au dus fiii lui hrail si au ft.:tout sii nu faceti in acele zis, fiirâ numai ceea ce trebue sä mänfince fiecare om, precum a poruncit Domnul lui Moise numai athts, sii, fie manca voastri. lui Aaron, asa au fitcut. 29. lar la miezul noptii, Domnul a Voi deci eh% pìízii praznicul azi- melor, ffindc5, eu in aceastit zi am nos lovit pe toti inthi naseutii din tara Egip- tului, de la inttli nitscutul lui Faraon, stit- ostirile voastre din tara Egiptului, i si titer pe tronul lui, piing; la intitinitscutul intenanitatului, care sti in temnitä, phziti ziva aceasta pentru neamurile vii- toatä pfirga dobitoacelor. toare ca pravilä vesnich. 30. $i s'a sculat noaptea Faraon, el In luna inthia, in ziva a paispre- toti sfetnicii shi i toti Egiptenii, a fost jelanie mare in Egipt, chci nu zecea a lunii, incepand de cu sean, sii mincati azime pink' in seara din era nici o ea,sii In care si nu fie un mort. ziva a douizeci si una a acestei luni. 31. $i a chernat Faraon pe Moise $apte zile el nu se afle aluat in pe Aaron, atunci noaptea, si a rostit: « Sculati-vi! Iesiti din norodul meu! $i casele voastre, fiindch oricine va mitnca voi i fiii lui Israil! Duceti-vit i slujiti Domnului, preeum ati zis! dospiturh, sufletul acela si fie sthrpit din obstia lui Israil, fie striin, fie bil- 32. Luati-vi i turmele i cirezile voa- stre, cum ati cerut, dar duceti-vi! $i stinas. mi binecuvintati ffi pe mine! » Nimio dospit sä nu rnineati, ci 33. $i Egiptenii d5,deau zor poporului In toate locuintele voastre sii mincati si iasi mai degrabit din tarti, chei zi- azime. u ceau: « Murim cu totii! Apoi Moise a chemat pe toti 34. $i poporul a luat, pe amen, frit- lui Israil i le-a zis: Gribiti-vi mfintittura sa, mai inainte ca si se dos- 13.1 luati-vit cite un miel pentru fiecare peas* in cipisterele infitsurate in hai- din familiile voastre ffi junghiati Pastele. Apoi luati un minunchi de isop nele lor. mui4i-1 in sitngele mielului, adunat inteun blid i ungeti pragul de sus ffi 35. Pe de alti parte, fiii lui Israil cei doi usori ai usii, cu singele din blid, dup5, cuvantul lui Moise: ceruri iar voi sii nu iesiti nici unul din usa co.sei ca imprumut de la Egipteni vase de ar- lui, ph,n5, diraineata,, gint si vase de aur i vesminte. Chci Domnul va trece, ea 85, lo- 36. Iar Domnul a dat poporului har veascä pe Egipteni. $i chnd va vedea sitngele la pragul de sus si la cei doi In ochii Egiptenilor, ea si le dea ce au usori, Domnul va trece pe laugii usi cenit. $i astfel au jefuit pe Egipteni. si nu va ingAdui ea ingerul pierzhtor 37. $i au pomit fiii lui Israil din Ra- sii intre in casele voastre i sii vi lo- meses spre Sucot, ca la sase sute de mii de piotasi, afari de copii. veascit. 38. $i a mai plecat ca ei gloat5, mare lar voi si phziti datina aceasta amestecati, turme i cirezi, vite foarte ea o lege pentru tine i pentru fiii tu, multe. 39. $i din aluatul pe care 1-au sops pururea. din Egipt, au copt turte de azimi, chci lar dupi ce yeti intra in tara pe cate Domnul va ditrui-o voui, precum

IEIREA, 13 n'apucase sii dospeasca, iar ei fiindcit pantecele, de la om panä la dobitoc, caoi erau goniti de Egipteni n'au putut si intaiul nascut este al meu! » zäboveasca i nici de merinde n'au putut lar Moise a zis catre popor: « Adu- sa faci rost. ceti-vä aminte de ziva aceasta in care ati iesit din Egipt, din casa robiei, cad lar vremea cat au locuit fiii lui Domnul cu mana tare v'a scos pe voi Israil in Egipt a fost de patru sute si de acolo; in aceastii, zi si nu mancati treizeci de ani. nimic dospit. Astizi voi iesiti in luna lui Abib. i cand s'au incheiat cei patru lar cand te va duce pe tine Domnul sute F i treizeci de ani i anume chiar In tara Canasmitilor, a Hetitilor, a Amo- In ziva aceea, au iesit din tara Egip- ritilor, a Hevitilor si a Iebusitilor, pe tului toate ostirile Domnului. care el cu jurimant a fagaduit-o pkin- tilor tai, ci ti-o va da tie, adici tara i aceasta a fost o noapte de ve- in caro curge lapte i miere, atunci tu ea ghe pentru Domnul, cand i-a scos pe pazesti aceasta randuialä in aceasta lunä: ei din Oman tul Eg-iptului; este noaptea pe care toti fiii lui Israil cuvine-se s'o Timp de sapte zile si mänânci azime, petreaca in veghe in neam i in neam. iar ziva a saptea si fie ziva de präznuire a Domnului. Apoi a zis Domnul lui Moise lui Aaron: o Aceasta este randuiala Pa-. Ázimo sii mancati in cele FApte zile stelui ; nici un strain sa nu se infrupte si sit nu se &ease& la tine paine dospitii din Paste; nici mäcar aluat dospit sa nu se gli- seascil in -tot cuprinsul tirii tale. Insii erice rob, cumparat Cu bani, i tu sa, liimuresti pe fiul tau in dad, il yeti tija imprejur, sa, manance. ziva aceea spui: aceasti datinä este spre pomenirea color ce a fäcut Veneticul i simbriasul sip', nu ma- Domnul pentru mine, cand am iesit din nance din el. Egipt. i aceasta si fie ca un semn pe In aceeasi familie di fie mâncat; si nu scoti din cad', afar& nimio din mina ta i ca araintire inaintea ochilor pentru ca legea Domnului sä, fie in carnea mielului si os din el sä nu zdrobiti. gura ta, caci Cu man& tare te-a scos Toatii obstia lui Israil sä tie aceasta pe tine Domnul din Egipt. lar tu sä pizesti pravila aceasta pravilii. la vremea hotaritä, a ei, an de an. lar °lac& vre-un strain va locui cu lar °and te va duce Domnul in pamantul Canaan, precum jurat tie tine i va voi sä, priznuiasca Pastele parintilor tii, cii ti-1 va da tie, Domnului, sii se taie imprejur toti bär- Atunci sit pui de o parte, pentru Domnul, pe toti întâui näscuti caro vor batii din familia lui i atunci si se deschide pantecele: toati parga pe caro apropie ca sa praznuiasci Pastele i si vei avea-o de la vitelo tale, partea bar- bateascii, si fie a Domnului. fie ca unul dintre bastinasi, insii nici un i once intai näscut al asinei si-1 notaiat imprejur sit nu minince Pastele. riiscuraperi cu un miel; si de nu-1 vei rascumpára, si-i frangi gatul; si pe toti Aceeasi pravilä si fie pentru bit- intaii niscuti din oameni, intre tinas ca i pentru stráinul acivat la voi sii-i fiscumperi! i in viitor, cand te va intreba i au facut toti fiii lui Israil pre- fiul tau si va zice: «Ce insemneaza cum a poruncit Domnul lui Moise i lui aceasta ? », tu raspunzi: o Cu man& Aaron ; asa au fiicut. tare Domnul ne-a scos pe noi din Egipt, i chiar in ziva aceea, Domnul a din casa robiei. scos pe fili lui Israil din Ora Egiptului, cu toate cetele lor. 13. S fintirea celor intâi näscuti. Inceputul ldtoriei prin pustie. Apoi Domnul a zis catre Moise i-a poruncit: o sfintesti pe tot intaiul nascu t din fiii lui Israil care va deschide frith, i 72

IESIREA, 14 Sí pentru eft Faraon se impotrivea Fiindeä, Faraon va zice despre fiii sá ne dea drumul, atunci Domnul a ucis lui Lsrail: Ei s'au ratiicit in tarä pe toti întft näscuti din tara Egiptului, pustiul i-a inchis de la intaiul nriscut al omului, pitnii, la Eu atunci voi invärtosa mima lui Intâiul nä,scut al vitelor; pentru aceea Faraon si el va porni in urmä,rirea lor. jertfese eu Domnului tot ce este parte lar eu imi voi arata slava mea impo- barb5,teascä EA deschide lntâi pantecele. triva lui Faraon impotriva intregii lar pe toti întâii nrIscuti intro fili mei lui otiri, i Egiptenii vor cunoaste Ii räscumpä,r1 eu aunt Domnul!* i fiji lui Israil Si di, fie aceasta ca un semn pe fä,cut asa. mh,na ta i ca un talisman intre ochii Când i s'a dat de stire impriratului täi, cäci cu mânii tare ne-a scos pe Egiptului c5, poporul a fugit, mima luí noi Domnul din Egipt! * Faraon si a dregrItorilor lui se schimbä lar dupl.. ce Faraon a dat drumul In privinta poporului i ziserä: *Ce is- poporului, Dumnezeu nu I-a indrumat pravá fricuriim noi de am dat drumul pe calm tärii Filistenilor, desi ar fi fost lui- Israil din robia noasträ ! mai aproape, cäei a zis Dumnezeu: *Nu Atunci Faraon a pus si inhame cumva poporul, cand va vedea räzboiul, carul säu i 1u5, oastea cu sine. sä-i par& räu si iaräsi sä, se intoarcä Si mai lug sase sute de care alese In Egipt n. precum i toate celelalte caro ale Egip- Deci Dumnezeu a dus poporul im- tului i in toate erau luptritori víteji. prejur pe cala pustiului, spre Marea lar Domnul invärtosä mima lui Fa- Rosie. Iar fili lui Israil au iesit oameni raon, impiiratul Egiptului, F0.1 porni pe liberi din tara Egiptului. urma fiilor lui Israil. Ins& fiii lui Israil Atunci Moise a fost luat cu sine iesiserä, ocrotiti de mini inaltii. osemintele lui load, fiinde Iosif legase Astfel Egiptenii ii urmärira cu toti cu jurämânt pe fill lui Israil si le spusese: eau i carele lui Faraon i cu toti cä- Durnnezeu vä. va cerceta pe voi, deci läretii i armata lui i Ii ajunserä acolo luati cu voi de aici osensintele unde erau tabiriti aproape de Pi-hahirot, mele bluer, mare, in fata Baaltefonuluí. Apoi ei au pornit cu tabltra din lar cänd Parson se apropie, fiii Sucot i au poposit la Etam, care vine lui Israil îi ridicarri, ochii i vrizurá la capirtul pustiei. Egiptenii veneau in urma lor. Atunci lar Domnul mergea inaintea lor, se spírimäntara groaznie fiii lui Israil ziva in chip de stalp de nour, ea sä le strigaré, &Are Domnul, arate calea, iar noaptea in chip de stälp Apoi ziserä atre Moise: a Oare nu de foc, ea sä, le lumineze, asa inclt ei mai erau morminte in Egipt de ne-ai sö poatä, s meargä, ziva i noaptea. scos pe noi ea sä, murim in pustie? Ce Nu se depärta stalpul de negurä. ai fä,cut tu cu noi, cä, ne-ai scos din Egipt ? In timpul zilei, iar in timpul noptii nu Nu este acesta, cuvantul pe care se depärta sttlipul de foc de dinaintea ti I-am spus tie in Egipt, cri,nd iti ziceam: Lasii-ne in pace ca eh. slujim Egipte- poporului. nilor? Choi ar fi fost mai bine pentru 14. noi sà, slujim pe Egipteni cleat sä, mu- rim in pustia aceasta! » Trecerea prin. Marea Bqie. Dar Moise a rostit cä,tre popor: Si Domnul a vorbit lui Moise a Nu vä fie fricii, stati locului i priviti i-a poruncit: rnäntuirea cea de la Domnul, pe care vä e Spune fiilor lui Israil 8ä se in- va face-o you& astazi, fiindcä acesti Egip- aseze tabára inain- teni, pe care ii vedeti astä,zi, nu-i veti toarcii, inapoi tea Pi-hahirotului, intro Migdal foi Mare, mai veden in veci! la rästrrit de Baaltefon: e Tábariti in Domnul se va lupta pentru voi, iar voi fiti linistiti I 4 dreptul lui, Mug& mare ! 73

IESIREA, 15 Si Domnul a zis lui Moise: De Si Moise a intins mânasa deasupra ce strigi c5tre mine ? Spune fiilor lui iar marea, in faptul diminetii, a Israil sä porneascii, nOvalit puternic inapoi la locul ei, iar lar tu ridic5, toiagul titu i in- Egiptenii in fuga lor au intrat in ea ; astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni tinde maim, ta deasupra miirii i des- picii-o in douä, ca fiii lui Israil sä treaci In mijlocul m5,rii, prin mijlocul m5,rii pe pämänt uscat. lar apele venind inapoi au ace- lar eu, iatä voi invartosa mima pen it carel i pe cAläreti i toatä oa- Egiptenilor, ca sit se ia dupä voi. Si stea lui Faraon, care intrase dupä Israil eu imi voi arOta slava mea impotriva In mare, si din ei toti n'a mai lui Faraon i impotriva intregii lui ostiri nici unul. impotriva carelor lui i alaretilor lui. Atunci vor cunoaste Egiptenii Ci fiii lui Israil au trecut ea pe eu sunt Domnul, ciind imi voi araa uscat prin mijlocul miírii gi apele stateau slava mea, impotriva lui Faraon i a ca un zid de-a-dreapta si de-a-stänga lor. carelor lui si a cOliiretilor lui.* Asa a mântuit Domnul in ziva i ingerul lui Dumnezau, care mer- aceea pe Israil din mana Egiptenilor, iar gea inaintea taberei lui Israil, a purees si a mere in urma lor i stalpul de nour Israil i-a vitzut pe Egipteni morti pe s'a ridicat de dinaintea lor si s'a asezat In urma lor. tarmul Si Israil a väzut rninunea can, mare Deci a venit intre tabOra Egip- tenilor ffi tabära lui Israil. S'r era nour pe care a sitvitrsit-o Domnul impotriva Egiptenilor si s'a temut de Domnul intuneric pentru unii, iar pentru cei- a crezut in Domnul i in Moise, sluji- lalti noaptea era lumina* i asa nu s'au torul shu. apropiat unii de altii toatii noapt,ea. 15. i Moise intinse mana sa peste mare ffi Domnul a impins marea inapoi Cantarea lui Moise. Apele amare de la Mara. lzvoarele de la Elim. printr'un vánt puternic de la riisOrit, care, bätând toatà noaptea, a preficut marea Atunci Moise si fiji lui Israil au In uscat. Atunci apele s'au despicat, cantat Domnului cântarea aceasta si au gräit cäntand: « SO antam Domnului i fiii lui Israil au intrat prin mij- ea intru slavii s'a prosliivit ! Pe cal EA locul märii ca pe uscat, iar apole se ri- Po chliiret i-a aruncat in mare ! dicau ca un zid, de-a-dreapta i de-a- stânga. Värtutea mea si psalmul meu este Domnul, cad el este izbavirea mea. El Atunci Egiptenii, urmarindu-i, au este Dumnezeul meu voi preamOri, Dumnezeul pärintelui meu voi prea- intrat dup5, ei cu toti caii lui Faraon inalta! cu carel lui i cu calitretii lui, in Domnul este mare fázboinic ! Dom- mijlocul lar c5nd a fost in straja diminetii, nul este numele sau! Carele lui Faraon i ostirea lui le-a Donmul a cäutat, din salpul de foc fo'r de nour, spre ta,bdra Egiptenilor si a aruncat in mare si coi mai alesi din umplut oastea lor de spaimii. vitejii siii s'au cufundat in Marea i le-a scos roatele de la care, *In- Rosie. ca le duceau cu mare greutate. Atunci Egiptenii au inceput sä zic6: « Sä fugim Adâncurile märii i-au acoperit; s'au din fats, lui Israil, pentru cti Domnul se due in jos in striifunduri, ca o piaträ. lupt5, pentru ei impotriva Egipteni- Dreapts, ta, Doamne, este pea, m5,- lor ! reatO prin puterea ei,mána ta cea dreaptii, Doamne, a sfiírämat pe vriíjmas, Domnul atunci a poruncit luiMoise: Intinde mana ta asupra märii, ea apele S'r cu multimea slavei tale ai do- sit se intoarcit peste Egipteni, peste ca- borit pe protivnicii tiii. Tu dai drumul role lor EA peste cäläretii lor mâniei tale care-i mistueste ca pa o mi- riste. 74

IESIREA, 16 La suflarea narilor tale, apele s'au pustiul Sur si au mers prin pustiu trei ridicat grtimada i valurile au increme- zile, dar n'au dat de spa,. nit ca un zid i puhoaiele s'au inchegat In Mima marii. Si ajungand la Mara, n'au putut sa boa din apa de la Mara, fiindca apele Dusmanul zicea: voi urmari eran amare ; pentru aceea s'a numit nu- mele locului Mara. si-i voi ajunge, voi imparti prada, pofta mea se va satura cu ei, voi trage Si poporul a rains a ctirti impo- sabia mea, mana mea îi va sttirpi! » Dar ai trimis duhul tau si marea triva lui Moise zicand: « Ce vom bea ? * i-a acoperit; s'au dus la fund ca plum- Atunci el a strigat catre Domnul, bul, in apele naprasnice. Domnul i-a afátat un lemn i Moise Doamne, cine este asemenea cu tine 1-a aruncat in Ewa si apele s'au indulcit. Acolo. Dornnul a dat poporului randuieli intre duranezei, cine e la fel cu tine: maret intru sfintenie, infricosat intru porunci, si acolo 1-a pus la incercare. fapte slavite i facator de ruinuni ? Si a rostit: N Dacii vei asculta cu Intins-ai dreapta ta i piimantul i-a luare aminte de glasul Domnului Dum- nezeului tau i vei face ceea ce este Calliuzit-ai cu rnila ta acest popor drept in ochii lui, i vei asculta de po- pe care 1-a mantuit ; indreptatu-l-ai cu runcile lui i vei plizi toate legile lui, putrea ta, catre sfantul tau locas. eu nu voi aduce &supra ta nici una din Auzit-au neamurile i s'au cutre- bataile pe care le-am adus asupra Egip- tului, câci eu aunt Domnul, cel ce te =rat ; frica i-a cuprins pe cei ce lo- vindeca pe tine. cuesc in Filisteia. Späimantatu-s'au atunci capete- Si au ajuns la Elitn i erau acolo niile Edornului; cutremur i-a cuprins pe douasprezece izvoare de apli i apte- zeci de palmieri. i ei si-au asezat tabara voevozii Moabului ; toti locuitorii Camas, nului vi-au pierdut cumpatul. acolo 'hug& &pa.. Groaa i irk& mare cazut-au peste ei ; inaintea maretiei bratului tau au stat 16. muti ea piatra, pan& ce era sit treaca poporul tau, o, Doamne, pana ce era Domnul cleiruefte poporului mind sä treaca poporul pe care tu 1-ai castigat. ,sí propel*. Duce-l-vei pe el kai-1 vei sildi in muntele mostenirii tale, in locul pe care Dupa aceea au pornit din Elim, 1-ai gätit tie spre locuintä, Doamne, in toata obstia fiilor lui Israil a ajuns in pustiul Sin, care este intro Elim locasul [giant, pe care, Doanane, mainile Sinai, in ziva a cincisprezecea a lunii a tale 1-au zidit. doua, de la iesirea lor din tara Egiptului. lar Domnul imparati-va in veac Ci toata obstia fiilor lui Israil carti, In veacul veacuhii. In pustie, impotriva lui Moise si a lui Cad au intrat in mare caii lui Faraon, cu carele i cu calaretii lor ; in- Aaron. tors-a Domnul valurile märii asupra lor, A,stfel fiii lui Israil ziceau catre ei: in vreme ce fiii lui Israil au umblat « Mai bine muream de mana Domnului, pe pamant uscat, in mijlocul lar Maria proorocita, sora lui Aa- In Ora Egiptului, cand sedeam laugh oalele cu carne i mancam paine de ne ron, a luat dairaua in mana, i toate saturam ! Dar voi ne-ati adus in pu- femeile au iesit dupa ea cu dairale stietatea aceasta, ca sä moara de foame da.n Wind. toatä gloata. » Atunci Domnul rostit-a catre Moise: Si Maria le &idea raspuns; « Can- « lata eu voi ploua peste voi paine din tati Domnului ell s'a prosavit intru slay& ! cer, iar poporul sa jasa zilnic A-0 adune cat Ii trebue pentru o zi, cad voiesc Pe cal si pe calaret i-a aruncat in mare !* sa-i pun la incercare, dad, au sa umble In legea mea, ori nu. Apoi Moise a pornit cu fiii lui Is- lar in ziva a sasea, sa masoare rail de la Marea Rosie si au intrat in ceea ce au adunat, si se va afla de 75

IESIREA, 16 don& ori mai mult decat ce adunau lar fiii lui Israil au facut intocmai ai au adunat unii mai mult i altii mai In fiecare zi. » putin. Si M0i130 ai Aaron an gait &Are Dar cand au masurat cu omerul, nici cel ce stransese mai mult n'a avut toti fiji lui Israil: s Asta searä, veti cu- de prises, nici cel ce stransese mai putin noaate ca Domnul este cel ce v'a scos n'a, avut lipsti, ci fiecare adunase pe pe voi din tara Egiptului, potriva nevoii lui. Dupa aceea Moise i-a indemnat: lar maine de dimineata yeti vedea Nimeni sa nu opreasca din ea pe a slava Domnului, fiindca el a auzit car- doua zi! » tirea impotriva Domnului! lar noi ce Dar n'au ascultat de indemnul lui suntem, de cartiti impotriva noastra?* Moise, ci unii au pristrat din ea pe a doua zi, dar a Lout viermi ai a inceput i Moise adaoga: o Vedea-veli ea puta. i Moise s'a mániat pe ei. Domnului, cand asta seara Domnul Deci ei au strans manä, in fiecare vi va da carne s'a mancati ì maine di- dimineata, fiecare dupä, gurile ce aves de saturat; dar °and soarele incepea mineata paine sä, vá saturati, fiindca dogoreasca, ea se topes. Domnul a auzit cartirile pe care voi le lar cand a fost ziva a peep., le-a rostiti impotriva lui. Dar noi ce suntem? ieait la masuratoare panä, de dour', ori Murmurele voastre nu stint impotriva mai mult, cate douä, ornere de fiecare. noasträ, ci impotriva Domnului! Si au venit toti voevozii obatiei sa-] in- atiinteze pe Moise, Apoi Moise zise lui Aaron: o Spune Si Moise le-a raspuns: ceea tare catre toata obatia filler lui Israil: ce porunceate Dornnul Maine este zi o Apropiati-va de Domnul, ca el a auzit de odihna, odihna ces rant& in cinstea cartirea voastra Domnului; coaceti ce aveti de copt fierbeti ce aveti de fiert, ai tot coca ce lar pe cand vorbea Aaron catre va prisosi puneti de o parte, la pastrare, teat& obE,stia fiilor lui Israil, au cautat pa,na maine dimineata! » spre pustie i iatâ marirea lui Dumnezeu Si ei au pus prisosul lor la o parte pana a doua zi, precum le poruncise s'a aratat in nour. Moise, si nu s'a stricat i nici n'a, facut lar Domnul a grait lui Moise viermi. Atunci Moise le-a zis: « Mancati a zis: mana astäzi, cad azi e Sambata, in o Auzit-am cartirea fiilor lui Is- cinstea Domnului, cäci azi nu o yeti rail! Vorbeate cu ei i le spune: s In gasi pe campie. faptul serif manca-veti carne ai dimi- Sase i1e di o culegeti, dar in ziva neata va veti satura de paine, i astfel a §aptea e Sambätit ai in ziva aceea nu va fi. » veti cunoaate ca eu sunt Domnul Dum- nezeul vostru s. Si s'a intamplat ca In ziva a aap- tea au ieait cativa din popor ca lar cand s'a inserat, au venit pre- adune, dar n'au gäsit nimio. pelite ai au acoperit tabara, iar a doua zi dimineate, imprejurul taberei cazuse Atunci grait-a Domnul catre Moise: un strat de roxfá. Pana child va yeti incapiatana sa nu as- Ci, dupii, ce s'a ridicat stratul de mud', iata pe fate pustiei ceva maruntel cultati poruncile male ai oranduielilemele ? gräuntes, rnaruntel ca chiciura, and Vedeti ca Domnul v'a d'aruit ziva este pe piimant. Sambetei ; pentru aceea el va da in ziva a aasea demlincare pentru doua zile. Deci, viizand-o fili lui Israil, au Fiecare sá stea acasii; sti, nu iasii, ni- zis unii catre altii: s Co e aceasta ? », meni din cortul sau In ziva a aapteal clici nu atiau ce este. Dar Moise le-a raspuns: s Aceasta este painea pe care Dumnezeu v'a dat-o vouä s'o mancati! Si acesta e cuvantul pe care-1 po- runceate Domnul: Strangeti din ea fie- care cat ii trebue pentru hrana sa, cate un omer de cap de om, dupa numarul sufletelor voastre, cate are fiecare in cortul eau, atata sa strangeti 76

IESIREA, 17, 18 Deci s'a odihnit poporul in ziva toiagul tau cu care ai lovit Nilul in-1 a saptea. In man& si ! Si fiii lui Israil i-au pus numele mana a, i ea semana cu samanta de Si. iatä eu voi sta, in fata ta, acolo coriandru: era alb& i avea gust de tuft& pe stifles. Hoiebului, iar tu loveste stanca ! Cu miere. Si din ea va tasni apa i se va adapa poporul. Moise facu intocmai, in vii- Si Moise a gait iar: o Tat& ceea zul batranilor lui Israil. ce porunceste Domnul: o Umpleti un omer Deci s'a numit numele locului acela cu manä, ca sit se pastreze pentru ur- Masa si Meriba, din pricina gâlcevei fiilor masii vostri, sá vaza ei painea cu care v'am hranit in pustie, &Ind v'am scos lui Israil si din pricina ispitirii Domnului pe voi din tarn Egiptului. » &Ind au zis: o Este oare Domnul in mij- locul nostru sau nu ? s. Si a rostit Moise catre Aaron: o Ta Atunci au venit Amalecitii si au inceput lupta cu Israil, la Rafidim. un vas si pune in el un omer plin, de Si Moise a zis lui Iosua: o Alege-ti aseaza-linaintea Domnului, spre ba-rbati i iesi de te luptii cu Arnalecitii ! pastrare urmasilor vostri! » Maine eu voi sta pe varful dealului Cu toiagul Domnului in mâna! Si precum a poruncit Domnul lui Si Iosua a facut precum i-a zis Moise, astfel 1-a pus Aaron inaintea chi- Moise si a intrat in luptá cu Amalecitii ; votului legii sa se pastreze. iar Moise, Aaron si lIur s'au suit pe Iar fiii lui Israil mancara' man& deal. Si asa era: and Moise isi ridica patruzeci de ani, pan& ce au ajuns in tara locuitii; mancarti mana pang ce au mainile, birnia Israil, iar când ii lase, sosit la hotarele Canaanului. mainile In jos, biruiau Amalecitii. Dar obosind mainile lui Moise, au lar omerul este a zecea parte luat o lespede si au pus-o sub el si el a sezut pe ea, iar Aaron si Hur ii spriji- dinteo efä. neau mainile, unul de o parte si altul de alta, astfel ca mainile lui staturä ne- 17. clintite, pan& la apusul soarelui. lar Iosua, a trecut pe Amaleciti Noise lovefte Cu toiagul stdnca din care si pe poporul lor prin ascutisul (dgnefte apd. Lupia cu Amalecifii la Apoi Domnul a rostit cätre Moise: Rafidim. Serie aceasta Jute° carte spre pome- nire i vara-i in urechi lui Iosua ea Apoi, dupa porunca Domnului, toatii voi qterge cu totul pomenirea Amale- citilor, de sub car ! » obstia fiilor lid Israil a pornit din pu- lar Moise a clä,dit un jertfelnic stiul Sin, mergand din popas in popas, i-a pus numele o Domnul este fla- si a tabilrit la Rafidim. Dar poporul nu mura mea! a, Si a zis: o Luati in man& fiamura avea ETA,' de Wait. Domnului! Domnul se luptä. impotriva Amalecitilor, din neam in neam ! » Si poporul a prins a se certa cu 18. Moise si-i zicea: Dit-ne spa sa bem ! » lar Moise le raspundea: o De ce va cer- Ietro la Moise. Sfatul lui Ietro. tati cu mine ? De ce ispititi pe Dum- 1. Ci auzind Ietro, preotul din Madian, socrul lui Moise, despre toate cate sä- nezeu ? vársise Dumnezeu pentru Moise i pentru Israil, poporul eau, cum 11 scosese Dom- Deci, fiindcä poporul insetosa aci dupii apa, carti impotriva lui Moise si-i nul pe Israil din Egipt, zise: o De ce ne-ai luat din Egipt, ca ni ne omori de sate pe noi i pe copiii nostri i vitele noastre ? Atunci Moise a strigat catre Dom- nul si a gait: lt Ce sa 1/16, fac ca poporul acesta? Oä putin a lipsit sä nu ma ucidit cu pietre ! » Atunci Domnul a riispuns lui Moise: Traci pe dinaintea poporului i ja eu tine cativa din batranii lui Israil, iar 77

IESIREA, 18 Ietro, socrul lui Moise a luat pe Illispuns-a Moise socrului sgu: # Po-. Sefora, femeia lui Moise, dupg, ce el a porul vine la mine, ca sá afle indreptii- fost trimis-o acasg, rile lui Dumnezeu. Si pe cei doi fii ai ei; unul se nu- Cand s'a iscat vre-o pricing, intre mea Gherom cäci Moise zisese: # Ca ei, ei yin la mine si eu judec intre parte un oaspe am fost in Orb: striling ! », si parte i le fac cunoscute poruncile lui Dumnezeu i legile sale ! lar celalalt se numea Eliezer, zisese Moise: Dumnezeul pgrintelui meu Ins& socrul lui Moise a zis ciitre mi-a fost inteajutor si m'a sc5,pat de el: « Ceea ce faci, nu faci bine! sabia lui Faraon ! * Te istovesti din cale afar& si tu Si a venit Ietro, socrul lui Moise, poporul acesta de Igngä tine, caci sarcina aceasta este prea grea pentru Cu fiii i cu femeia lui Moise, in pustiul tine i nu vei putea s'o scqi la capat unde îi avezase tabgra, adicg langg mun- tu singur. tele lui Dumnezeu. Ascultg, acum ce-ti grgesc eu: eu Si i-a trimis vorbi lui Moise: <(Eu, îi voi da un sfat s't Dumnezeu sit fie socrul tgu Ietro, am venit la tine cu femeia ta i cu cei doi fii ai ei ! » cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dum- nezeu i adu inaintea lui Dumnezeu pri- Atunci a iesit Moise intru intám- pinarea socrului situ i i s'a inchinat cinile lor ; pAng la pgmant si 1-a sitrutat i, dupg InvaIg-i poruncile i legile Dom- ce s'au intrebat unul pe altul de sang- tate, au intrat in cort. nului, aratii-le calea pe care sit meargii faptele pe care sä le facg. Apoi Moise a istorisit socrului dui lar tu alege-Vi, din tot poporul, toate citte Domnul fácuse lui Faraon oameni de nádejde, teragtori de Dum- Egiptenilor din pricina lui Israil toate necazurile care au dat peste ei in nezeu, oameni de credinVii, care di, urascii drum EA de care Domnul i-a izbgvit. hicomia, i pune-i pe ei citpetenii peste Si Ietro s'a bucurat de tot binele mii, cápetenii peste sute, cgpetenii peste cincizeci i cäpetenii peste zeci! pe care Domnul 11 Louse lui Israil, sea- pandu-1 din mane, Egiptenilor. Ei sg, impart& dreptate,a poporului In teat& vremea ; i numai pricinile grele Atunci a rostit Ietro: Binecuviin- sit le aducii, la tine, iar pe cele mai mici tat fie Domnul care v's scgpat pe voi din milna Egiptenilor si din mitna lui sá, le descurce ei. Astfel povara ta va Faraon FA care a scos acest popor de fi mai usoará, ciici ei vor purta-o im- sub impilarea Egiptenilor! preung, Cu tine. Acum canes° i eu eä Domnul Dad, vei face asa i Duranezeu este mai mare decilt, toti Dumnezeii, pre- iti va da deslegare, atunci vei putea cum s'a dovedit acuma, când Egiptenii sg ram& teafär si tot poporul acesta va s'au purtat trufas cu Israil. » pleca mulVumit la casa sa! Si Moise a ascultat de cuvantul Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse socrului sgu i a fitcut toate elite i le-a lui Dumnezeu arden i de tot si jertfe. Si au venit Aaron s't tori bátrânii lui zis. Israil sh, ospateze cu socrul lui Moise, Astfel Moise alese din tot Israilul inaintea lui Dumnezeu. bgrbati destoinici i i-a pus clipetenii peste popor: chpetenii peste mii, citpe- lar a doua zi a stat Moise sä, im- tenii peste sute, capetenii peste cincizeci part& dreptate poporului i poporul a stat cgpetenii peste zeci. In fa0, lui Moise de dirnineata piing seara. Si acestia judecau poporul in toatg Deci veizand socrul lui Moise toatà vremea i aduceau pricinile cele mai grele striidania lui cu poporul, i-a grait: « Ce la Moise, iar pe toate cele mici le ju- e aceasta ce faci tu cu poporul? Pen- tru ce stai tu singur, i tot poporul tgu decau ei. Apoi Moise si-a luat rgmas bun stg, imprejurul tau de dimineate, sears? » de la socru-sgu i acesta s'a intors in Ora sa. 78

IESIREA, 19 19. Sa nu puneti mans, pe el! Col care se va atinge de el sit fie ucis cu Pregeitirile pentru primirea legii. pietre sau sit fie sträpuns cu sageata: In luna a treia de la ieairea fiilor nici dobitoc, nici om sit nu mai tritiasca! lui Israil din tara Egiptului, chiar in Numai cand cornul va suna prelung, aceeaai zi, au ajuns in pustiul Sinai. se urce pe munte! » Ci ei plecasera din Rafidim fo'i au ajuns in pustiul Sinai ai au tabarit in Si s'a pogorit Moise din munte, pustiu; tdbarit-a Israil acolo, in fats, la popor, ai a sfintit poporul i ei si-au munt,elui. Si Moise s'a suit in muntele lui spalat veamintele. Dumnezeu, iar Domnul 1-a strigat din munte i i-a zis: « Aaa sä vorbeati casei Apoi a rostit &are popor: s Fiti lui Iacob i sa dai in atire fiilor lui gata pe poimäine ! Nu vit apropiati de Israil: Voi ati vitzut cele ce am fäcut femeie!» Egiptenilor ai cum v'am purtat pe voi lar a treia zi, când s'a fiicut ziva, ca pe aripi de vultur i v'am adus la mine! s'au pornit tunete i fulgere i nouri Acum, de yeti asculta intocmai de grei au acoperit muntele i sunetul cor- glasul meu ai de yeti pazi descoperirile nului a clocotit vajnic; iar tot poporul legämâritului meu, dintre toate neamu- caro era in tabitrit tremura de spaima. rile voi veti fi norodul meu, cdci al meu este tot pamantul! Atunci Moise scoase poporul din Si voi imi yeti fi mie imparatie tabdfa, intru intämpinarea lui Dumnezeu, preoteasca i neam Brant! s Acestea sunt cuvintele pe caro sit le spui fiilor lui ei amasera la poalele muntelui. Israil. » lar muntele Sinai fumega tot, caci i dup.& ce s'a dat jos, Moise a chemat pe batanii poporului i le-a im- Domnul se pogorise in foc pe munte pärtaait lor toate poruncile pe care le fum se ridica de pe el, ca fumul din- poruncise Domnul. Atunci tot poporul a riispuns in- tr'un cuptor, EA tot muntele se cutre- tr'un glas ai a zis: « Tot ceea ce ne-a gait Domnul vom face ». S't Moise mura grozav. a adus Domnului cuvintele poporului. Si sunetul cornului ritzbatea Apoi Domnul a rostit cittre Moise: o 'at& eu voi veni la tine in nour des, clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dum- ca sit audit poporul cand voi vorbi cu tine ai aaijderea sä, tab& credinta in tine nezeu Ii raspundea cu glas de tunet. pururea. » far Moise a spus Domnului cu- Astfel Domnul s'a pogorit pe mun- tele Sinai, pe vilrful muntelui; IA Dom- vintele poporului. nul a chemat pe Moise pe varful mun- Zis-a Domnul lui Moise: Du-te telui i Moise s'a suit la el. la popor i poartä, de grija ca azi q't mitine lar Domnul a rostit dare Moise: sá se sfinteasca spele veamintele, Pogoarit-te i indeamna staruitor po- i sr), fie gata pe poimiline, caci porul sa nu navaleascit spre Domnul poimaine se va pogori Domnul, in vitzul sit-1 yacht, ca sit nu piará cu gramada! poporului intreg, pe muntele Sinai. i sit pui poporului hotar impre- Chiar i preotii care se apropie jurul muntelui i sit-i spui: Feriti-vä de Domnul sii, se sfinteascit pe sine, sit nu vit suiti pe acest munte, nici sá ca nu cumva Domnul sá facá papad vá atingeti de poalele lui! Oricine se printre ei! va atinge de munte sá moarii,! S't Moise a gait catre Domnul: Poporul nu poate sa se sue pe muntele Sinai, cä.ci tu ne-ai pus oprealä i ne-ai spus: Pune hotar in jurul muntelui, ca sit nu se poatil apropia nimeni de el! Atunci rispunsu-i-a Domnul: « Du- te, coboarit-te i apoi urcit-te, tu EA cu Aaron ; lar preotii i poporul sit nu dea navald sa se sue la Doinnul, ca sit nu faca prapad in ei! Si Moise s'a coborit la popor i-a vorbit. 79

IESIREA, 20, 21 20. nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui i nimic din toate Darea celor zece porunci. cate stint ale aproapelui tau!» Atunci Dumnezeu a rostit toate Si tot poporul era martor la tu- aceste cuvinte ffi a zis: netele al la fulgerele si /a sunetul cor- nului si la privelistea muntelui fume- « Eu stint Domnul Dumnezeul tau, gaud, i privea poporul i se cutremura care te-am scos pe tine din tara Egip- tului, din casa robiei. státea departe. Si au zis catre Moise: « Vorbeste Sti nu ai alti dumnezei afara de mine. Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un tu cu noi i noi te vom asculta, dar fel de asemanare Cu cele ce sunt In cer, sa nu vorbeasca Dumnezeu cu noi, ea sus, sau pe pamint, jos, sau in apele ne e team& ea murim. » de sub pimant. Ci Moise a rostit catre popor: «Nu Sit nu te inchini lor, nici sii slujesti va temeti, ctici Dumnezeu a venit toe- lor; caci eu stint Domnul Dumnezeul tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepsesc mai ca sii va pun& la incercare i ca pacatele parintilor care mit urasc pe frica de el ea' fie mereu in fate. voastra mine, in copiii lor, pinä la al treilea &I nu piicatuiti ! si al patrulea neam, Deci poporul a statut departe, iar Si mii milostivesc pana la al miilea Moise s'a apropiat de intunecimea unde neam, catre cei ce ma iubesc i pazese era Dumnezeu. poruncile mele. Si a rostit Domnul catre 1VIoise: Sa nu iei in desert numele Dom- Spune asa fiilor lui Israil: s Voi ati nului Dumnezeului tau, caci Domnul nu va cruta pe acela care va lua numele vitzut ca eu am vorbit cu voi din sau in desert. cer. Adu-ti aminte de ziva Sambetei, ca Bii o sfintesti pe ea. Sit nu va faceti dumnezei Mara de mine, dumnezei de argint ori de aur, Sase zile lucreaza i fit toate lu- sa nu vi faceti. crurile tale, Sa-mi faci jertfelnic de ptimant lar ziva a §aptea este Stunbtits,, sii jertfesti pe el arderile de tot ale tale, jertfele tale de pace din turmele EA din ziva Domnului Dumnezeului tau. Sa nu lucrezi in ea, nici un lucre, nici tu, nici irezile tale. In orisice loo unde te vei inchina mie, voi veni la tine si te voi fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, binecuvanta. nici roaba ta, nici dobitocul tau, nici strainul tau care locueste inläuntrul lar dad., imi vei faca jertfelnic de piatra, sii nu-1 cladesti din pietre cio- cetatilor tale, plite, caci daca intrebuintezi la ele diilti Ca in sase zile facut-a Domnul ce- de fier, le pangaresti. rul i pan-An-dui, marea si toate cate Si a& te sui la jertfelnicul meu, sunt, lar in ziva a saptea s'a odihnit. pe trepte, ca ski nu se descopere acolo De aceea a binecuvantat Doinnul ziva goliciunea ta!» a §aptea si a sfintit-o. 21. Cinsteste pe tatill tau si pe mama Felurite rdnduieli pentru robi pi pentru ta, ca sa-ti fie tie bine i sä ucideri. zile multe pe ptimantul pe care ti-1 va lath acum legiuirile pe care stt le da Domnul Dumnezeul tau. pui inaintea lor: Sti nu ucizi. De vei cumpara rob evreu, el sa-ti Sa nu fi desfranat. slujeascit sase ani, iar in al saptelea an Sa nu furi. sii iasiL slobod, fara fiscumparare. Sa nu marturisesti stramb impo- triva aproapelui tau, Dacti a venit singur, singur sit iasa; Sii nu poftesti casa aproapelui tau, dacti a venit cu el sotie, sit iasa i sotia nu poftesti femeia aproapelui tau, lui cu el. 80

IEIREA, 21 Daci stäpanul lui i-a dat femeie despig,ubeascri, de timpul ziicut aceasta, i-a Miscut lui fii sau fiice, fe- meia i copiii si fie ai stapinulai ei, poarte de griji pan& ce se va in- iar el si iasä, singur. lar ciao& robul va rice sus si tare: sanatosi. « Iubesc pe stapanul meu, pe femeia lar de va lovi careva pe robul pe copiii mei fo'r nu vreau sl má liberez », sau pe roaba sa cu toiagul si va muri Atunci sa-1 due& stäpanul säu sub 'liana lui, fapta trebue negresit raz- tea lui Dumnezeu i sit-1 pun& laugh, bunatà. risk sau HMO, usor i stipanul siiu gäureasci urechea Cu o suli; iar el sä-i Ci de va mai tad o zi sau doui, fie rob deapururi. friptuitorul sä nu fie pedepsit, fiindci Dad, cineva va vinde pe flick-ea este averea lui. roabi, ea nu se va libera, cum se libe- reazä robii. Dacit se vor bate doi oameni vor lovi pe o femeie insircinati si ea va Data, nu va fi pe placul stäpanului lepäida pruncul, far& altä, viitámare, vi- ei, drip& ce si-a filcut-o sotie, sä-i in- novatul sá fie silit sä dea ispasa pe care cuviinteze id se fiscumpere, dar si n'aibi i-e va cere bilrbatul femeii, i asa sa dreptul s'o varlet la neam sträin, dupä pliteascii leplidarea pruncului. ce i-a fost necredincios. lar dad, se hotáriste s'o dea fiului lar data' Ii va fi pricinuit vatit- se poarte cu ea ca un pärinte cu mare fard lean, atunci EA, dai viatá pentru viatá. Data,' insi isi va lua altä sotie, el sä nu-i scadi nimio nici din hrana ei, Ochi pentru ochi, dinte pentru nici din imbräcdmintea ei, nici din traiul dinte, 'nand pentru mân5, picior pentru impreuni. lar cand aceste trei lucruri nu i le pretor, va implini, atunci sá iasii de la el, in dar, firi riiscurnparare. Arsuri pentru arsurä, rani pentru De va Iovi cineva un om i acesta rank vânàtae pentru vanätae. va muri, fätptuitorul sä, fie dat mortii. Daci nu 1-a pandit, ci Dumnezeu i de va lovi cineva in ochi pe i 1-a dat in mar* îti voi hotäri un loo robul säu sau va lovi in ochi pe roaba unde BA, fugi ucigasul. Dad, ins& cineva se inversu- sa, Foii va präpädi ochiul, lase liber neadt impotriva aproapelui säu ucide ea despägubire pentru ochi. cu viclesug, sit-1 smulgi chiar de la jert- j de va sari dintele robului sdu felnicul meu sau dintele roabei salo, sa-1 laso liber ca dai Cel ce va bate pe tatäl situ sau peritru dinte. pe mama sa si fie omorit. des2p8an.D°mabciireun bou va impunge un oni Cel ce va fura un om va vinde sau o femeie si va muri, boul sä fie ucis sau se va gäsi in mana sa, «A fie dat cu pietre i carnea lui sh nu se minance, mortii. iar stipanul boului sä ramânii nepedepsit. Cel ce va blestema pe tatiil säu sau pe mama sa sä fie dat 29. lar (lac& boul era närdvas de mai Data so vor certa doi oameni unul va lovi pe celalalt cu o piatra sau nainte i i s'a adus la cunostinti sti- cu pumnul, i acesta nu va muri, ti va clidea la pat, panului si el nu I-a pizit, i boul a ucis i cand se va scula, va umbla birbat sau femeie, boul «a fie ucis cu pe afar& rezemandu-se in cftrjä, del ce 1-a lovit si rámanit nepedepit, dar s'i4 pietre, dar i stiipanul lui si fie dat mortii. 80. Daci este silit numai sä pläteasci ispasi, el trebue sä dea riscumparare pentru viata sa, atát la cat Il vor pune. i data boul va impunge un bilat sau o fatä, tot dupa aceasta lege sa, so dea deslegare. i dad', boul va impunge un rob sau o roabät sä, se plateasci stapinului lor treizeci de sicli de argint, iar boul si fie ucis cu pietre. Dad, va läsa cineva o fantana descoperiti, sau dad), va stipa cineva o 81

IESIREA, 22 fântana si nu va acopeni-o si va diclea In orice imprejurare de furtisag, fie in ea un bou sau un asin, bou, fie asin, fie oaie, fie vesmânt, fie Stiipiimil fantanii sä dea ispasä; once lucru pierdut, despre care va zice si despagubeased Cu bani pe stapanul cineva: Acesta e al nieu! o pricina vitei, iar vita moaita color (Iota parti sii, fie adus5, inaintea ra,mana, lui Dunmezeu, i acela pe care Dumnezeu il va osandi sa dea indoitit ispasa aproa- lui. Si (lac& boul cuiva va impunge pelui sax. boul altuia i boul va muri, stapanii 85, Dacä cineva incredinteazá aproa- vanda boul cel viu i pretu1 sa-1 im- pelui sal), spre paza, asin, sau bou, sau parta in deua si tot asa sa, imparta oaie, sau orice aká vit5,, si ea va muri sau se va schilodi, sau va fi hrapita boul ucis. Sau de s'a stiut ca boul este na- nimeni n'a fost martor, lava§ do mai nainte FA stapanul sail nu Atunci, intre cele cloud, parti sit l-a pazit, el sa dea ispasa bou pentru bou, iar col ucis sii-i ramana lui. hotarasca juramantul Domnului, ca sa De va fura cineva un bou sau o se stie (lac& nu cumva pazitorul oaie si o va junghia sau o va vinde, intins mama asupra avutului aproapelui sa dea ispasit cinci bol pentru bou salt. Stapanul 85, primeasca juramântul, patru oi pentru oaie. iar pazitorul sit nu dea nici o ispasa, 22. lar daca i s'a furat din casa lui, leurtif iguri, zeiloage, iniprumuturi fi al/lee. sá dea ispasa. stapanului. Daca furul va fi prins la o spargere Si daca vita a fost sfasiata, sa lovit asa bleat s'a i se tragii, moartea, aduca chept ruarturie ce a lamas din ea i sa nu dea ispasa. nu e la mijloc varsare de sange. Iar daca soarele era rasarit cand Daca va lua cineva cu imprumut o vita, de la vecinul sau si ea va ramanea I-au prins, atunci este virsare de sange. schiloada sau va muri, foirä ca stapanul Furul trebue sá des aspra ispas5,. Si ei sti fie de fata, atunci cel co a luat-o daca nu are avere, sa fie vandut el pentru cu imprumut sá des ispasa. plata celor furate. lar dacá, stapanul a fost de fatit, Si daca dobitocul furat, fie bou, sit nu dea ispasa. Iar daca, vita fusese fie asin, fie oaie, se va afla inca viu luata cu curie, paguba intra in pretul in mama furului, el sá dea ispasa indoita. chiriei. Dad), cineva va strica vre-o taring Daca cineva va amagi o fecioara sau vre-o vie, Fásand vitele slobode inca nelogoditá si se va culca cu ea, pang tarina altuia, sa dea ispasa ce e fad), zestre EA s'o ja de sotie. mai bun in tarina sa si ce e mai bun in via sa. lar daca tato ei nu voeste cu De va izbucni foc, care sa, cuprincla nici un prat sa i-o dea lui, atunci el sa plateasca atati bani cat este hotärit pen- spinii i s'a mistuiasca graul cladit in tru zestrea fete/or. clai, sau Incá nesecerat sau un camp intreg, sá dea despagubire cel ce a aprins Pe vrajitoare sa n'o liisati cu parjolul. Col ce se va impreuna cu vita, De va da careva vecinului eau ar- sa fie dat mortii. gint sau odoare ca sá le pastreze, i au Cel ce jertfeste la alti durnnezei, fost furate din casa omului, daca furul dart)\", de Donmul, Eta fie ucis. se va afla, s5, dea indoita, Pe strain sit nu-1 obijduesti lar de nu se va afla furul, atunci nu-1 a,supresti, ciici i voi ati fost straini stapanul casei sa se infatiseze inaintea in tara Egiptului. /ui Dumnezeu, ea ad so lamureasca daca Pe viiduva, i pe orfan sa nu-i nu cumva intins mana asupra lu- crului aproapelui sau. obijduiti, lar daca ii yeti obijdui i ei vor striga cittie mine, eu atunci voi auzi strigarea lor, 82

IESIREA, 23 Si mania mea se va aprinde Fereste-te de once vorbä, minci- pe voi va voi ucide cu sabia, iar fe- noasa; pe cel nevinovat i drept si meile voastre raminea-vor viduve i fiii vostii orfani. nu-1 dai mortii, iar pe col vinovat nu-1 lai nepedepsit. De vei da bani cu imprumut po- porului meu, adica säracului care sta Daruri si nu primesti, caci daru- Mugâ tine, sö, nu te po4i ou el ca un rile orbesc pe cei ce vad i strambeaza camatar i sä, nu-i pui nici o do- pricina color care au dreptate. banda,. Pe col strain sa nu-1 asupresti, ca stiti ce simte sufletul sträinului, caci Daca vei lua zillog vesmantul a- straini atá fost i voi in tara Egip- proapelui tau, sä, i-1 dai inapoi, pana tului. la asfiqitul soarelui, Sase arri sä sameni tarina ta Caci acesta este singurul lui aco- peramant, singura Imán& pentru goliciu- sO aduni roadele ei, lar in anul al saptelea s'o lasi sa nea lui, i atunci in ce va dormi? Iar daca va striga catre mine, eu il voi se odihneasca i sa filman& parloagii; auzi, caci milostiv sunt eu. si m'inane° din ea saracii poporului tau, iar ce va niai raminea, sO manance fia- Pe Dumnezeu s'a nu-1 hulesti role salbatice; tot asa sO faci cu via ta pe nici un voevod al poporului tau sil cu mOslinii t'AL nu-1 defaimezi. l'irga de la aria ta si de la teascul In sa.se zile sa-ti faci munca ta, iar in ziva a saptea sä, te odihnosti, ca tau sa, nu intirziezi si mi le aduci, iar si se odihneasca i boul tau i asinul pe intaiul nascut dintre fiii tOi sa mi-1 tau, si ca sä, rasufle fiul roabei tale si harizesti mie. strainul care e cu tino. Cu vitelo tale mari i cu vitele PäziVi toate cite v'am poruncit raid asa s'a faci: sapte zile sä, stea cu vota, iar numele altor dunmezei ea nu mama lor, iar in a opta zi sa, mi le le pomen4i i sil nu se auda din gura dai mie ! voastrá,. lema voi sa-mi fii mie popor sfant De troj mi pe an sa tii sarbatori si carnea vitei sfásiate pe cimp si n'o In cinstea mea: mincaVi, ci s'o aruncgi la caini. 16. Sä, tii sarbatoarea azimelor. Sapto 23. zile sä, manânci azime, in timpul lunii Abib, asa cum Vi-am poruncit, caci atunci Felurite porunci i oranduieli. ai iesit din Egipt, i nimeni sa nu vie SO nu porti din loo in loc zvonuri inaintea mea cu mina goala. mincinoase; sa nu dai mina cu cel vi- novat, ca s'a fii martor minemos. SO praznuesti i sarbatoarea seco- adici a pargei roadelor muncii tale Sä, nu te dai de partea celor mu4i din cite ai semanat pe camp; si Barba- toarea culesului, la sfad situl anului, can(' la vre-o fapta res; si la judeator sä, cules roadele tale de pe camp. De troj ori pe an s'a se infaViseze nu miirtmisesti pe placul color mu4i, ca sO strâmbezi dreptatea. toti coi de parte barbateasca, ai tai, Pe boier sa nu-1 partinesti la ju- inaintea Domnului Dumnezeului tau. decati. Cand imi voi aduce o jertfa, Daca vei Intâlni boul dusmanului nu-mi aduci sangele ei cu paine dospitä, tau, sau asinul lui, ratacind pe camp, sa nu ramana pana a doua zi grasimea ea i-1 aduci inapoi sesea. jertfei aduse la praznicul meu. Daca vei vedea asinul dusmanului Fruntea pargei din tarina ta s'o tau doborit de povara, fereste-te sa-1 napustesti, ci ajuti-i ca sa-1 scoale de aduci la casa Domnului Dumnezeului tau. Sä. nu fierbi iedul in laptele jos. lata, eu voi inaintea ta Si nu faci strambata.te saracului pe ingerul meu, ea sä, te pizeascä, pe la judecatä. 83 G

IESIREA, 24 tine in cale si sa te dud, in pamántul 24. pe care 1-am pregatit. Dumnezeu incheie pe muntele Sinai lega- Fii cu pazit in fata lui i asculta mantad seiu Cu de glasul lui, nu fi indaratnic fat& de el, ciici nu va ierta fáradelegile tale, de 1. i Domnul a zis catre Moise: « Sue-te vreme ce numele meu este intru el. la Domnul tu si Aaron si Nadab i Abiu lar de vei asculta de glasul lui q.aptezeci dintre batranii lui Israil, vei face toate cate am poruncit eu, inchinati-va de departe ! atunci voi fi dusman dusmanilor tai Si Moise sa se apropie singar catre protivnic protivnicilor tad. Domnul, iar aceia sa nu se apropie si Caci ingerul mea va rnerge inain- poporul sii nu se sue impreunit cu el! » tea ta ai te va duce pe tine la Amoriti, Atunci a venit Moise i a spus pe la Hetiti, la Pereziti, la Canaaniti, la sir poporului toate cuvintele Domnului Heviti i la Iebusiti, voi starpi pe ei. toat,e legue; iar tot poporul a rdspuns SA. nu te inchini la dumnezeii ace- inteun glas si a zis: « Tonto poruncile pe care le-a rostit Domnul, le vom im- stora i sit nu le slujesti lor i sit nu faci dupa faptele lor, ci sa-i sfarami cu plini ! » hotariie i sä nimicesti stalpii lor cu Si Moise a scris toate cuvintele Dom- pisanii. nului FA s'a sculat dis-de-dimineatá si a zidit un jertfelnic la poalele muntelui Ci sa slujiti pe Domnul Dumne- doisprezece stalpi, dupa cele douilspre- zeul vostru si el va binecuviinta pitinea zece semintii ale lui Israil. ta i apa ta i va indeparta molirna Si a trimis tineri dintre fiii lui Is- din mijlocul vostru. rail, care adusera arden i de tot i jertfirá S'r atunci nu va fi femeie care sa Domnului tauri drept jertfá, de pace. lepede, sau femeie stearpà in pamantul Apoi Moise lua jumátate din sango tau, si numarul zilelor vietii tale il voi si-1 puse in vase, iar cu cealalta juma- tate din sango stropi jertfelnicul. implini. A luat, dupa aceea, cartea legal- Voi trimite frica mea inaintea ta voi turbura pe toate popoarele im- mantului si a rostit-o in auzul poporului. potriva clirora yeti merge i voi pune lar ei au zis: « Toate cate a grait Dom- pe fuga pe toti protivnicii VAL nul, le vom face si le vom urma! » Trimite-voi tauni inaintea ta, care In sfarsit, Moise a luat sangele vor alunga pe Heviti, pe Canaaniti a stropit poporul zicand: « Acesta este pe Hetiti din fata ta. sangele legamantului pe care il incheie Domnul cu voi pe temeiul tuturor ace- Dar nu-i voi alunga dinaintea ta stor cuvinte. inteun singur an, ca Ora sä nu ajunga pustie i ea nu se inmulteascii impotriva Dupii, aceea Moise si Aaron, Nadab ta fiarele salbatice. Abiu i aptezeci dintre batranii lui Incetul cu incetul Ii voi alunga de Israil s'au suit in munte. dinaintea ta, pang ce tu te vei Si au vazut pe Dumnezeul lui Is- vei lua tara in staptinire. rail ; i sub picioarele lui era ca un pod Si voi statornici hotarele tale, de strdlucitoare safire i ca mima ce- rului celui mai Benin. de la Marea Rosie pana la marea Fili- stenilor si de la marginea pustiei pana Insá asupra acestor alesi dintre la Eufrat, iar eu voi da in mainile fili lui lsrail, Domnul nu si-a intins mana tale pe locuitorii tarii voi goni de lui, ci ei privirá pe Dumnezeu, iar dupii dinaintea ta. aceea au mancat si au baut. SA, nu faci nici un legamant, nici Apoi Domnul a zis catre Moise: ou ei, nici cu dumnezeii lor. « Sue la mine in munte i stai acolo Sit nu locuiasca mai departe in si-ti voi da table de piatra, aclica le- tara ta, ca sä te tag& pe tine la *teat, gea i poruncile, pe care le-am seria pen- impotriva mea, caci de vei sluji dumne- tru invatatura ion! zeilor lor, ei iti vor fi tie cursa. 84

IESIREA, 25 Deci Moise sculändu-se impreunä Si si-1 fereci cu aur curat, sipe dinä- cu Iosua, slujitorul sàu, s'au suit in mun- tele lui Dumnezeu. untru FA pe dinafarii si-lfereci, iar sus si-i faci o ghirlandä, de aur de jur-imprejur. lar batra,nilor le-a zis: o Ramâneti aici NITA ce ne vom intoarce la voi, Si si torni pentru chivot patru iatä Aaron si Hur sunt cu voi; de verigi de aur i si le prinzi la cele patru colturi de jos ale lui, douil verigi de o va avea cineva vre-o pricinii, sa se due& parte si douä verigi de cealaltä, lature. la ei. » Si si faci pArghii de lemn de sal- Deci Moise s'a suit in munte un nour a acoperit muntele. cam i si le imbraci cu aur. Si ai väri parghille prin verigile Si slava Domnului s'a pogorit pe muntele Sinai, iar nourii 1-au acoperit de pe laturile chivotului, asa Meat sä, sase zile. Iar in ziva a saptea 1-a strigat se poati duce ehivotul cu Domnul pe Moise din mijlocul nourilor. lar pArghiile sà. Amami in veri- lar inaintea ochilor fiilor lui Israil, gile chivotului i sit nu fie scoase din ele. chipul slavei Domnului pe värful mun- telui era ca un foc mistuitor. 16. Dupii aceea sit pui in chivot legea pe care-ti voi da-o. Si Moise a intrat in mijlocul nou- Si faci pe urma un capac de aur rilor i s'a urcat pe munte si a stat curat: lungimea lui si fie de doi coti Moise in munte patruzeci de zile si pa- jumAtate, iar latimea hii de un cot truzeci de nopti. fji jumatate. 25. Si mai faci doi heruvimi de aur Rtinduieli pentru lacerea cortului descope- sà-i faci din aur cecinit, räsarind din cele douti, copete ale capacului. ririi i pentru odoarele dintr'insul. Si faci sä, iasä un heruvim din Atunci a gräit Domnul lui Moise capätul acesta si un heruvim din capatul fA a zis: o Spune fiilor lui Israil sä-mi aduci ceklalt; din capacul de aur si faci daruri; de la tot omul pe care-1 indeamna, iasä heruvimii la cele doua, capete ale lui. mima sii dea, sii primiti daruri pentru lar heruvimii si fie cu aripile in- tinse i ridicate acoperind cu ele capacul mine. Tat& darurile pe care ea, le primiti chivotului, i si stea unul in fata, al- de la ei: aur i argint i aroma; tuia, cu fetele inspre capacul chivotului. Porfira violeti, stacojie si visinie, Si sä, pui acest capac deasupra vison i par de caprá; chivotului, iar in chivot sa pui legea pe care-ti voi da-o. Piei de berbec vopsite rosu i piei de vitel de mare si lemn de salcâni; Si acolo mi voi descoperi tie si voi grai cu tine de sus de pe chivot, Untdelemn pentru candele, mirezme dintre cei doi heruvimi care stau pe chi- votul legii, toate cite îi voi porunci pentru mir i pentru tämitia ceo bine cu privire la fiii lui Israil. mirositoare; Dupi aceea 85, faci o masä de Pietre de onix i pietre scumpe de lemn de salcám, lungä, de doi coti, Iota pus la efod si la hosen. de un cot si inalti de un cot si jumatate. Si si-mi faci locas. sfânt ca sii lo- Si s'o imbraci cu aur curat i si-i cuesc in mijlocul lor, faci imprejur o cununii din aur impletit. Intocmai cum iti voi arito eu: Si mai faci imprejurul ei un rervaz chipul locasului çi chipul tuturor odoa- relor lui intocmai sä, le faci. lat de o paling, si pe pervaz, de jur- Asa dar sa-mi faci un chivot de imprejur, sii impletesti o cununä, de aur. lemn de salchm ; lungimea lui si fie de doi coti i jumatate, lätimea de un cot Si sä, faci i patru verigi de aur jumatate i inAltimea lui tot de un s'a le prinzi in cele patru colturi uncle cot si jumatate. stint cele patru picioare ale mesei. Si aceste verigi, menite si pri- measci parghiile care vor duce masa, si le pui chiar längA pervaz, 85

IESIREA, 26 lar parghiile 85, le faci din lemn cu heruvimi; lucro de meter de salckm i sä le imbraci cu aur, i cu Vesittor, sä le faci pe ele. ele sä se duc5, masa. Lungimea unui covor sit fie de douä- a sä Lei pentru mash,' talgere, niistrape, potire i cupe ca sä torni cu zeci i opt de coVi, lar laVimea lui ele, i 86, le faci anume din aur curat. fie de patru coVi, i toate covoarele ea& aceeasi Iar pe masä sit pui pâinile pu- Cinci covoare sä fie incheiate inteo nerii inainte, care sii stea pururea Main- f5,sie mare si celelalte cinci covoare sä tea mea. fie iaräsi incheiate inter) altä, f5,,sie mare. Si sit faci un candelabru do aur Apoi sii pui cheotori de podia vio-. curat. Acest candelabru, cu piciorul letä, pe marginea covorului, de la capiltul cu fusul lui, sa fie din aur cedinit; iar celei djntiuj fäsii si tot asa sii pui cheo- cupele lui cu caliciurile i cu florile tori la capittul celei de-a doua lor sä fie trup cu el. S5, pui cincizeci de cheotori la in- Sase brate sii se desfaci din la- tiiul i cincizeci la capätul celui turile lui, troj brate ale candelabrului din urmä, covor din fiisia a doua, asa sit fie pe o parte i trei sä fie pe cea- laltá parte. ca cheotorile sä villa una in dreptul Candelabrul sii ai.135, la un braV alteia. troj cupe in chipul florii de migdal, S5, faci cincizeci de copci de aur caliciurile i cu florile lor, EA la alt bra,V, 86, inchei cele douä fäsii una cu alta, cu copci, ca astfel cortul sä fie o singurä tot asa, troj cupe in chipul florii de bucatit. migdal, cu caliciurile i cu florile lor ; asa sä fie lucrat fiecare din cele sase braVe a 85, mai faci i covoare din pär care se desfac din fusul candelabrului. de caprà pentru acoperisul cortului, Fusul candelabrului sa aibii patru anurne s5, faci unsprezece covoare. cupe in forma florii do ruigdal, cu ca- liciurile i cu florile lor: Lungimea unui covor 86 fie de trei- zeci de coVi i litVimea de patru coti ; 36. Un caliciu sä, fie sub intitia pe- cele unsprezece covoare s5, oak, aceeasi reche de brate care ies din candelabru, un caliciu sä, fie sub a doua pereche masur5,. un caliciu sä fie sub a treia pereche de brat°. Asa sit fie lucrate cele sake brat° Sä coi impreung cinci covoare de o care se desfac din fusul candelabrului. parte si celelalte sase covoare de alta Caliciurile i braVele sä fie dinteo parte si sti indoiesti pe cel de al aaselea covor in parten de dinainte a cortului. bucat5, cu candelabrul i tot candelabrul sä fie lucrat din ciocan, dinteo singur5, a sä faci cincizeci de cheotori pe bucat5 de aur curat. marginea covorului de la capatul fitsii i cincizeci de cheotori pe marginea a pe urmä sh-i faci sapte candele covorului de la capátul celei de a doua sä le asezi inteinsul, asa ca ele sä, arunce lumina lor inaintea candelabrului. fa 1VIucarile i tävitele pentru scrum Si mai faci cincizeci de copci de sii fie din aur curat. wain& i sii pui copcile in cheotorile lor i si inchei cele dou5, fàii, ca astfel Candelabrul cu toate aceste unelte cortul sä fie unul singur. sä fie dinteun talant de aur curat. lar ceca ce intrece din covoarele a vezi sä le faci toate dupii, chi- cortului jumiktatea covorului caro in- trece sii acopere parten de dinapoi a pul caro V s'a arätat Vie in munte. » cortului. 26. Si coVii de la o lature si de la cea- Alcdtuirea cortului descoperirii. laltit lature, caro vor fi de prisos din 1. o lar cortul s5,-lfaci din zece covoare lungimea covoarelor cortului, sä cadä pe cele cloud laturi ale cortului, inteo parte de vison i de porfirit violetä, stacojie intealta, ca sä-1 acopere. i la mai faci peste cort un alt acoperis de piel rosii de berbec i incit 86

IE8IREA, 27 un acoperis, pe deasupra, de piei de nelele si le faci de aur i manelele vitel de mare. le imbraci tot Cu sur. Si faci apoi, pentru locas, scan- 8i astfel siinjghebezi locasul dupa dud de lemn de salcam, de pus in pi- chipul care ti s'a aratat in munte. cioare. Sit faci o perdea de porfira vio- Lungimea fiectirei scii,nduri sit fie de Iota, stacojie i visinie si din vison, zece coi i lätimea fiecarei scanduri sa fie saturit midastra, cu heruvimi cusuti pe ea. de un cot si jumatate. 8i si asezi perdeaua pe patru stalpi 8i fiecaie scandura ea aibti cate de lemn de salcam, imbracati cu aur, doi cepi care &a prindit scandurile de care sit sib& carlige de aur i sa stea pa tälpile lor; asa sit faci la toate scandu- patru talpi de argint. rile locasului. 8i sit prinzi perdeaua, de carlige. 8i asemenea scanduri pentru locas Chivotul legii si-1 pui in dosul perdelei sa faci doutizeci, pentru laturea dinspre perdeaus, aceea sä fie pentru voi ca 8i sii faci patruzeci de talpi de un perete despirtitor intro Man. argint de pus sub cele doutizeci de scan- duri, cate doll& ttilpi sub o scandura, Sfanta Sfintelor. pentru cei doi cepi ai ei, i douti talpi 8i si pui capacul pe chivotul legii, sub alt.& scandurit, iarâi pentru cei doi cepi ai ei. acolo in Sfanta Sfintelor, 8i ea pui masa dincoace de per- Tot asa i pentru laturea a doua dea, iar candelabrul sä-lpui in fata mesei, a locasului, cea dinspre miaza-noapte, In partea de miazà-zi a cortului, iar masa faci douäzeci de scanduri, s'o pui in partea de miazä-noapte a cor- tului. Cu cele patruzeci de tälpi de ar- gint ale lor, cite doll& talpi sub o scan- lar la usa cortului si faci o per- durit i douii tälpi sub o altti scandura, dea de porfira violeta, stacojie lar pentru partea de dinapoi a loca- si de vison, tesufa cu alesaturi. sului, care vine spre asfinft, sii faci sase lar perdelei sit-i faci cinci stalpi scan du ri. din lemn de &dam i sit-i imbraci in 8i di mai faci douit scanduri la aur, i carligele si fie tot de aur i si cele cloud unghiuri din fundul loca- torni pentru stalpi cinci talpi de arama. sului. 27. Ele si fie incheiate de jos si petal sus, pant): la intaia scoabit, i amandouit Jertlelnicul i curtea eldntului asa si fie puse, ca sit facä cele doll& unghiuri. # Sit faci un jertfelnic din lemn de salami, lung de cinci coi f0.1 lat de cinci Si fie deci opt scanduri, i cele coti. Jertfelnicul si fie pittrat saisprezece talpi de argint ale lor, cate doult ttilpi sub fiecare scandura. lui sit fie de troj coti. 8i sti-i fad patru coarne la cele 8i si faci manele de lemn de sal- patru colttni ale lui; coarnele sit fie cam: cinci pentru scandurile de pe o la- dinteo bucatit cu el si si-1 imbraci in ture a locasului, a ram it. Cinci manele pentru scilndurile de Apoi sti-i fad cenusare de pus ce- pe cealalta lature a locasului i cinci nusa, lopeti, talgere, furculite i lighene roanele pentru scandurile din partea di- pentru piratic; toate uneltele lui sä, le napoi a locasului, care vine spre as- faci de aroma. fintit. Si faci imprejurul jertfelnicului o lar manela de la mijlocul scan- gratie de anima in chip de retea i la durilor si treacti de la un copra pang aceasta, gratie sä, faci patru verigi de aramit, la cele patru colturi ale ei. la celillalt al locasului. 8i scitndurile si le imbraci cu aur 8i sa, pui gratia aceasta jos la te- melia jertfelnicului, iar gratia sa, ajunga scoabele lor prin care vei petrece ma- pant): la jumittatea inilimii jertfelnicului. 87

IEIREA, 28 Sä faci apoi parghii jertfelnicului, In cortul descoperirii, dincoace de parghii de lemn de salearn, si sit le fereci perdeaua care ascunde chivotul legii, cu arama; Aaron si fiii sai sa aseze candelabrul care sá arda, de seara pánä dimineata, inaintea i parghille sit le vari prin verigi Domnului. Aceasta sit fie pravilä, vesnica, parghiile sä, fie de amandoua laturile In neam de neamul lor, pentru fiii lui jortfelnicului, ca. sä poatä fi dus. Israil.» i jertfelnicul sä-1 faci din scanduri 28. si gol pe clinauntru, precum ti s'a arätat tie in munte, asa sa-1 alcatuesti. Ddeljdfile sfinte. Dupil aceea sa-i faci locasului o ,Iar tu ja 'Aug& tine pe Aaron, fra- curte. Pe parten dinspre miazit-zi a curtii tele tau si pe fiis lui impreuna cu el, din mijlocul fiilor lui Israil, ca sa-mi pui perdele de vison, i lungimea fie mie preoti, adica Aaron, Nadab unei laturi sa fie o sutil de coti. Abiu, Eleazar i Itamar, fiii lui Aaron. Apoi douazeci de stalpi, cu doua- i sit faci sfinte odajdii lui Aaron, zeci de talpi de aroma, iar carligele la fratele tau, spre cinste i podoaba. stalpi si vergelele sa fie de argint. i tu sa vorbesti cu toti cei ce au Tot asa ad fie laturea dinspre miaza- mimI inteleapta, pe care eu i-am um- noapte: sä, pui perdele de o But& de plut cu duhul intelepciunii, ca sa-i facii lui coti, apoi dourizeci de stalpi cu talpi de Aaron vesniinte pentru ziva sfintirii lui, cänd va fi fa-mi slujeascii, mie ca preot. iar carligele la stalpi i vergelele lor s'a fie de argint. i acestea sunt vesmintele pe care ea le faca: hosen, efod, mantie, tunicii, lar in lat, in parten dinspre apus mitra i bräu; deci sa le faca aceste a curtii, sä, pui perdele de cincizeci de sfinte odajdii lui Aaron, fratelui tau si coi lungime, agatate pe zece stalpi fiilor lui, ca sa-mi slujeasca mie ca preoti. stalpii întäiii pe zece talpi. Pentru aceasta sä, in aur i porf irá largimea curtii, in partea din- violetiti, stacojie, visinie i vison. spre rashrit, sa fie de cincizeci de coti, i sá fad, efodul din aur, din por- i anume: de o parte a usii sa, fira violeta, stacojie i viinie si din vison tesut cu maiestrie. agati cincisprezece coti de perdele, cu trei stalpi i Cu trei talpi, El sä,' aiba, douä umerare cu care sä se lege la cele douil,\" capote de sus i de cealalta parto a usii, iarasi ale lui. cincispiezece coti de perdele, cu troj stalpi i bräul care va trece peste efod, Cu trei talpi. lar la poarta curtii sa fie o perdea ca sa-1 strânga, BA fie lucrat ca i efodul dinteo bucata cu el; sit fie din aur, din de douazeci de coti de porfira violeta, porfirti violetá, stacojie i visinie si din stacojie si vijnie i de vison, lucru de vison. meter Osator, cu patru stalpi, spriji- niti pe patru talpi. Apoi sá iei douä pietre de onix Toti stalpii de jur-imprejurul curtii sa sapi pe ele numele fiilor lui Israil. ase aim:re pe o piatrit si pe cea- vergele de argint, carligele sa fie de argint i talpile de arama. lalta piatra alto saso, in sirul nasterii lor, Asa cum fac säpatorii in piatra, Lungimea curtii eh' fie de,-o suta ea o scripturii pe pecetie, asa, sa sapi de coi i largimea de cincizeci de coti. lar inaltimea ei sa fie de cinci coti, numele fiilor lui Israil pe cele douä pietre, anume din perdele de vison, atarnate pe stalpi cu talpi de aramii. si pe urma sä fereci pietrele in fermi- tura de aur. lar toate odoarele locasului, pentru tonta slujba lui, i toti tdrusii lui i toti Dupa, aceea sá pui aceste doua tarusii curtii sa fie de arama. pietre pe umeraiii efodului ca pietre care $i tu porunceste fiilor lui Israil 85, aminteasca pe fiii lui Israil; iar Aaron sit-ti aduca, pentru candelabru, unt- delemn curat, stors din masline, ca arda candelele pururea. 88