Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 23 Apoi a poruncit David stt. adune 14. Si jata cä din toatä truda mea, pe toti strainii din pámäntul lui Lsrail ti-am pregatit pentru templul Dom- nului o sutii de mii de talanti de aur i-a Lout pietrari ea sä, ciopleasch; argint de un mifion de talanti, iar aroma' piaträ pentru zidirea templului Domnului. Si David a sträns fier mult pentru fier, de nu se mai poate cantäri de cuiele de la canatele uailor i pentru mult ce este. Tot aaa ti-am pregätit barne scoabe, i aramä, multä care nu se putea pietre, iar pe deasupra poti adioga Si bkne de cedru far& de mimar, eäci EA tu. Sidonienii i Tirienii aduceau lemn de Tu mai ai la indemânii multime cedru färit socotealii. de lucratori, pietrari i dulgheri, fo'r me- ateri iscusiti in tot felul de lucritri. Atunci a zis David: Fiul meu Aur, argint, anima i fier ai färä Solomon este tänär f}1 in fragedä värstä, numár. Porneate la lucre i Domnul sá iar templul ce este sä, se zideascii pentru Domnul va trebui ea fie neobianuit de fie cu tine ! » mare, ca sti fie märturie de slavä ai de Si David a poruncit tuturor cape- podoabá pentru toate àrile. Voi face pentru el toate pregátirile ! » Si David teniilor lui Lsrail sá ajute pe Solomon, inainte de moartea sa a fácut multe pre- fiul sau, ai le-a zis: Odd. # Oare n'a fost Domnul Dumnezeul vostru cu voi foi nu v'a odihnit de vriij- Atunci a chemat pe Solomon, fiul maaii voatri de primprejur ? El a dat pe säu, i i-a poruncit sá zideaseä templu locuitorii tärii in m'Ana mea ai tara a inchin at Domnului Durnnezeului lui Israil, trebuit sii se supunä inaintea Domnului Si a zis David lui Solomon: a Am a'r inaintea poporului säu. tinut in inima mea sá zidesc templu in Acum dar indreptati-vä inimile numele Domnului Dumnezeului meu, sufletele voastre ca sá cercetati pe Dom- Dar a fost cuvântul Domnului nul, i porniti de ziditi templul Domnului Dumnezeu, co sä aduceti chivotul cätre mine ai mi-a zis: o Viirsat-ai sfinge, mântului Domnului i sfintele odoare ale ai räzboaie mari ai fäcut ! Tu nu vei zicli templu numelui meu, ciici mult stinge ai lui Dumnezeu in templul care se va vársat pe pamánt inaintea mea, zidi intru numele Domnului. Ins& iatä eä i se va naate un fiu! 23. El va fi om tihnit vi-1 voi pästra lini- atit de toti vrajmaaii lui de primprejur, Numilrul impeirfirea Levitilor. ciici numele lui va fi Solomon, i pace Si cand a ajuns David taträn liniate va fi peste Israil in zilele lui. El va zidi templu inchinat numelui situl de zile, a fiicut pe fiul situ Solomon rege peste Israil. meu, el imi va fi mie fiu i eu Ii voi fi lui tatä, 1;1.1 voi inthri scaunul domniei Atunci el a strAns pe toate &Ape- teniile lui Israil, pe preoti o pe leviti, lui peste Israil in veci. u i acum, fiul meu, sá fie Domnul Si levitii au fost numärati de la Cu tine foi sá izbuteati in toate í sä zideati treizeci de ani ai mai in sus, iar numärul lor ins cu ins s'a socotit la treizeci ai opt templul Domnului Dumnezeului tau de mii. precum ti-a fägäduit ! Si David a zis: Dintre aceatia, Sä-ti dea tie Domnul intelepciune rninte, °And. te va face domn peste douäzeci i patru de mii sit fie pentru slujbele din afara templului Domnului, ca sá plizeati legea Domnului aase mii sä, fie scriitori o judeciLtori, Dumnezeului täu! Patru nail sá fie portan, iar patru 13. Atunci vei izbuti, dacä vei päzi mii ot laude pe Domnul cu instrumentele cu ravni legile i indreptiirile pe care muzicale pe care le-am fäcut pentru lauda le-a poruncit Moise lui Israil. Fii bits- biitos al tare! Nu-ti fie team& si nu te lui. » infricoaa. Si David i-a impärtit in clase dup5, fiii lui Levi: Gheraon, Cahat i Meran. 439

CARTEA INTÄIA A CRONICILOR, 24 Din neamul lui Gherson faceau rati pe nume i pe capi de familii, care parte: Laedan i imei. se indeletniceau cu slujba in casa Dom- nului, Feciorii lui Laedan au fost: Iehiel cel dintai, apoi Zetam i Ioil, de toti Fiindca David cugeta: « Domnul Dumnezeul lui Israil va odihni pe po- trei. porul eau i el va locui deapururi in Feciorii lui Simei an fost: Selomit, Ierusalim. Haziel i Haran, la un loe trei. Acestia De asemenea i levitii nu vor mai sunt capii de familie ai lui Laedan. fi nevoiti sá due& pe umeri cortul sfant Feciorii altui Simei au fost: Iahat, toate lucrurile de trebuinta pentru Ziza, Ieu§ si Beria, la un loo patru. Ace- stia sunt fiii lui Simei. sluj ba. Iahat a fost cel dintai s't Ziza al Cad dupa cele din uriná hotariri doilea. Ieu i Beria n'au avut multi ale lui David, numärul fiilor lui Levi a copii, asa c ei alcatuesc o familie si fost socotit de la douazeci de ani si mai deci o singura clasa. in sus. Feciorii lui Cahat au fost: Am- Datoria lor este sá, fie la inde- ram, Ithar, Hebron si Uziel, patru la mana fiilor lui Aaron pentru slujba in casa Domnului, pesto curti, peste eft- numär. mari i pentru curätenia a tot ce este Feciorii lui Amram au fost: Aaron sfant i insarcinati cu savarsirea slujbei In casa Domnului. Moise. Aaron a fost pus deoparte, ca sit slujeasca in Sfa,nta Sfintelor dea- Ei luau seama de painile punerii pururi el si fiii lui, ea tamaieze necon- inainte, de lamura de faina pentru pri- tenit inaintea Domnului, sa, fie in slujba noase, de azime, de aluatul pentru copt lui si prosläveasca numele. In tigaie si de amestecarea la prinosul de paine, precum si de orice masurá Cat despre Moise, omul lui Dum- pentru bucate, pentru vin si pentru unt- delemn, sau masura de lungime. nezeu, apoi fiii lui au fost socotiti la Sa stea in fiecare dimineata sà, semintia lui Levi. laude si sit proslaveasca pe Domnul si Fiii lui Moise au fost: Ghersom tot asa si seara; Eliezer. Sá ja parte la aducerea tuturor arderilor de tot Domnului, la Sambete, Fiii lui Ghersom au fost: Subael la lunile noi, la praznice, dupa nu- cel dintai. marul pe careil statorniceste legea ca sit Fiji lui Eliezer au fost: Rehabia se aduca deapururi inaintea Domnului ; cel dintai, i Eliezer n'a mai avut alti feciori, pe cb,nd Rehabia a avut foart,e S5, pazeasc5, cu ravni cortul des- multi feeiori. coperirii, sa aibii, grija de Sfanta i sa Fiji lui Ithar au fost: Selomit ajute pe fiii lui Aaron, fratii lor, la slujba in casa Domnului. cel dintai. Fili lui Hebron au fost: Ieria cel 24. dintai, Amaria al doilea, Uziel al treilea Cetele preolefti. Icameam al patrulea. Feciorii lui Uziel au fost: Mica cel Cat despre fiii lui Aaron, iati clasele lor: Fili lui Aaron au fost: Nadab, Abiu, dintai, Isia al doilea. Eleazar si Itamar. Feciorii lui Merari au fost: Mahli Dar Nadab i Abiu au murit Must Feciorii lui Mahli au fost: inaintea parintelui lor, far& sä fi lasat fii, i astfel Eleazar si Itamar au intrat Eleazar si Chis. Si murind Eleazar n'a avut in slujba preoteasca. Atunci David impreunii cu Tadoc, ci numai fete. Si ele s'au miíritat cu feciorii lui Chis, veril lor. dintre fiii lui Eleazar, si Ahimelec, dintre Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder si Ieremot, la un loe trei. Acestia sunt fiii lui Levi dupà, familiile lor, dupii capii de familii, precum au iesit la numtifittoare, numa- 440

CARTEA INTAIA A CRONTICILOR, 25 fili lui Itamar, au impartit pe fiji lui Capetenia fiilor lui Rehabia: 'Oa ; A fiilor lui Ithar: Selomit ; a fiilor Aaron dup.& insemnitatea lor la slujba. lui Selomit: Iahat Dar gasindu-se c fiii lui Eleazar i urmasii lui Hebron au fost: au mai multi capi de neam decal fiii lui Cel dintai Ieria, Amaria al doilea, Uziel Itamar, au fost impartiti asa c fiilor al treilea, i Iecameam al patrulea. lui Eleazar le-a venit saisprezece capi de familie, iar fiilor lui Itamar opt capi Fiji lui Uziel au fost: Mica, iar din urmasii lui Mica: Samir. de familie. Ins i unii i altii au fost impartiti Fratele lui Mica a fost Isia, iar din urmasii lui Isia a fost Zaharia... la sorti, caci atat intre urmasii lui Eleazar cat i in acei ai lui Itamar se aflau principi Fiji lui Meran i au fost: Mahli ai Sfântului locas cat i principi ai lui Dumnezeu. Musi, i urmasii fiului situ au fost Uzia... Urmasii lui Meran, de la fiul stiu Si Semaia, fiul lui Natanail scriitorul, Uzia, au fost: Sohat, Zacur i Ibri. din neamul levitilor, i-a scris, in faja Coboritor din Mahli a fost Elea- regelui si a capeteniilor si a arhiereului zar, care n'a av Tadoc i a lui Ahimelec, fiul lui Abiatar, Si Chis. Fiul luí Chis a fost Ie- precum si a capilor de familie ai preo- tilor i ai levitilor, luandu-se o familie rahmeel. din neamul lui Eliezer si alta din neamul Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder lui Itamar. Ierimot. Acestia stint urmasii Cel dintai sort a cámut pe Iehoiarib, al doilea pe Iedaia, dupli familiile lor. Al treilea pe Ilarim, al patrulea pe De asemenea i ei au aruncat Seorim, sorti ca i fratii lor, fiii lui Aaron, 'Main- tea lui David, a lui Tadoc si a lui Ahi- Al cincilea pe Malchia, al saselea melee, inaintea capilor de familie ai pe Miiamim, preotilor i ai levitilor, fart', sä, se faca deosebire intre cei batrani i cei tineri. Al saptelea pe Hacot, al optulea pe Abia, 25. /1. Al noulilea pe Iesua, al zecelea Cetele 6171,07-01er. pe Secania, Dupi acestea, atat David cat Al unsprezecelea pe Eliasib, al doi- cipeteniile ostirii au despartit pe fiii lui sprezecelea pe Iachim, Asaf, Heman i Iedutun, care sä, pro- Al treisprezecelea pe Hupa, al pai- saveascii pe Domnul cu avant profetic, la sfanta slujbil, din chitare, din harfe sprezecelea pe Isbaal, din chimvale. lata i numarul acelora Al cincisprezecelea pe Bilga, al care erau porunciti cu aceasta slujire. saisprezecelea pe Imer, Dintre fiii lui Asaf Zacur, Iosif, Netania i Asarela, sub mana lui Asaf Al saptesprezecelea pe Hezir, al opt- care proslavea pe Domnul la porunca sprezecelea pe Hapitet, regelui. Al nomisprezecelea pe Petahia, al Dintre ai lui Iedutun, fiii lui Ie- douitzecilea pe Iezechil, dutun: Ghedalia, Teri, Lsaia, Hasabia, Al doultzeci i unulea pe Iachim, Matitia i isa, sub mama parintelui lor Iedutun, care canta din hail& cantari al douazed i doilea pe Gamul, de laud& si de slava, Domnului. Al douazeci i treilea pe Delaia, Dintre ai lui Heman, fiii lui Heman: al douazeci i patrulea pe Maazia. Buchia, Matania, Uziel, Subael, Ierimot, Acesta este randul lor la slujba ca Anania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Ro- sâ intre in casa Domnului dup.& randuiala mamti, Ezer, Iosbecasa, Maloti, Hotir, statornicita lor prin gura lui Moise, stra- bunul lor, si pe care a poruncit-o Domnul Mahaziot. Dumnezeul lui Israil. Iatit i capeteniile celorlalti leviti: Capetenia fiilor lui Aram: Subael; a fiilor lui Suba,e1: Iehdeia ; 441

CARTEA INVAIA A CRONICILOR, 26 Toti acestia emu fiii lui Heman, Al optsprezecelea pe Hanani, ffii väzEtorul Regelui, dupd fägäduinta pe lui i fratii lui, la un loe doisprezece. care i-o diiduse Dumnezeu, ca s spo- Al nouäsprezecelea pe Maloti, fiii reascä, neamul lui, fiindcá Dumnezeu lui i fratii lui, doisprezece la numar. dä,duse paisprezece baieti i trei fete. Al douäzecilea pe Eliata, fiii lui Toti acestia erau la indemâna mai fratii lui, doisprezece la numär. marilor lor, in casa Domnului, cántä- reti din chimvale, din harfe i din chi- Al doultzeci j unulea pe Hotir, tare, pentru slujba din casa lui Dum- nezeu, dar la porunca regelui, a lui fiii lui j fratii lui, doisprezece la numär. Asaf, a lui Iedutun i a lui Heman. Al douázeci i doilea pe Ghidalti, Si numärul lor, impreunä, cu fratii fifi lui ii fratii lui, doisprezece la numär. lor incercati in cántarea dumnezeiascd, toti iscusiti, se lidies, la douä, sute Al douäzeci i treilea pe Mala- optzeci j opt. ziot, fiji lui i fratii lui, doisprezece la Si au aruncat sorti sä slujeasca un loc. cu randul: cei bätrâni deopotnva cu Al douäzeci i patrulea pe Ro- cei tineri, dascàlij ca i ucenicii. mamti, ffii lui i fratii lui, doisprezece Si sortul cel dinthi pentru Asaf, a la numär. clizut pe Iosif, impreunä cu fratii lui 26. cu fiii lui, doisprezece la numär. Al doi- lea pe Ghedalia, fratii lui ifiii lui, doi- Alti dregiitori ai templului. sprezece de toti. la& fA clasele portarilor. Dintre Al treilea pe Zacur, fili lui Coreiti: Meselemia, fiul lui Core, din fratii lui, doisprezece de toti. neamul lui Abiasaf. Al patrulea pe Itri, fiii lui i fratii Si Meselemia a avut fii: Zaharia, lui, doisprezece de toti. cel intái näscut, Iedia,e1 al doilea, Ze- badia al treilea, i Natanail al patnilea, Al cincilea pe Natania, fiii lui fratii lui, doisprezece de toti. Elam al cincilea, Iohanan al sa- selea, Elioenai al saptelea. Al saselea pe Buchia, fiii lui fratii lui, de toti doisprezece. Dar si Obed-Edom a avut ffi: Se- maia cel intâi näscut, Iehozabad al Al saptelea pe Iesarela, fili lui doilea, bah al treilea, Sacar al patrulea, Natanail al cincilea, fratii lui, de toti doisprezece. Amiel al saselea, Isahar al saptelea, Al optulea pe Isaia, fili lui Peultai al optulea, din pricinä ca, Dum- fratii lui, de toti doisprezece. nezeu il binecuvântase. Al nonalea pe Matania, fil lui Dar si fiul situ Semaia a avut si el care au fost capi de familie, fiindeä fintii lui, doisprezece la numär ; au fost oameni de omenie. Al zecelea pe Simei, fiji lui Feciorii lui Semaia au fost: Otni, Rafail, Obed, Elzabad i fratii säi, oameni fratii lui, la un loe doisprezece. incercati, Elihu i Semachia. Al unsprezecelea pe Uziel, fili lui Toti acestia sunt coboritori din Obed-Edom, ei i fiji lor i fratii lor, fratii lui, la un loe doisprezece. oameni incercati, cu rtivnit la slujbä, de Al doisprezecelea pe Hasabia, fiii toti saizeci i doi din Obed-Edom. Dar si Meselemia a avut fui i frati, lui fratii lui, laolaltá doisprezece. oameni viteji, optsprezece la numär. Al treisprezecelea pe Subael, fiii Si Hosa cel din feciorii lui Merani lui i fratii lui, laolaltá doisprezece. Al paisprezecelea pe Matitia, a avut fui: Simri cel dintâi - &liei nu era intai nascut - i tatäl säu 1-a fiicut lui i trata lui, la un loe doisprezece. cäpetenie, Al cincisprezecelea pe Ieremot, Hilchia al doilea, Tebalia al treilea, lui i fratii lui, la un loe doisprezece. Zaharia al patrulea. Toti fiii i frota lui Al saisprezecelea pe Anania, ffii Rosa au fost treiaprezece lui i fratii lui, la un loo doisprezece. Al f}aptesprezecelea pe Iosbecasa, fiii lui i fratii lui, la un loe doisprezece. 442

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27 Aceste clase de portan, caca Cid le clatigaserd din pritzile luate aceste ciipetenii de neammi i de se- In lupte ai le afierosiserd pentru intreti- nerea casei Domnului, mintii, au avut indatorirea 85. slujeased In templul Domnului. Pe lângd, tot ce afierosiserd Samuil Vitzdtorul, Saul, feciorul lui Chis, Abner, Si s'au aruncat sorti pentru fie- fiul lui Ner, i Ioab, feciorul lui Teruia. care poartli i la fiecare familia, ca Toate ace,ste lucruri afierosite erau sub fie rfinduiti fie din cei mari, fie din cei mana lui Selomit ai a fratilor lui. mici. Dintre coi coboritori din Ithar, Pentru poarta dinspre nistirit au Chenania i fili lui erau cu trebile dinafard cäzut sortii pe Selemia, iar fiului situ ale lui Israil, ca dregdtori i judecdtori. Zaharia, sfetnic iscusit, i-a ieait la sorti poarta cea dinspre miazii-noapte. Dintre Hebroniti, Haaabia tfi fratii lui, oameni incercati, o mie ai aapte sute Lui Obed-Edom in parte° dinspre miazd-zi, iar pentru feciorii lui cämárile de ini erau cu clirmuirea lui Israil la cu merinde. opus de Iordan, pentru toate lucrurile Domnului i pentru slujba regelui. Pentru Hosa - in partes, dinspre opus langd poarta Selechet pe pripor: Dintre Hebroniti fiicea parte Ieria, strajd, una in dreptul alteia. cdpetenia, Hebron4ilor dupii neam ai fa- La poarta dinspre rdsärit in fie- milie. In anul al patnizecilea al dom- care zi ctite aa,se, la miazd-noapte in niei lui David s'a cercetat i s'au aflat fiecare zi cate patru, la miazti-zi d.to In neamul Ion oameni viteji, in Iazerul patru in fiecare zi, iar la ciimitrile cu merinde cate doi. din Galaad. La cliidirea dinspre opus: patru Toti laolaltii cu fratii lui eran pentru pripor i doi pentru clädire. . 19. Aceasta a fost randuiala porta- douti mii i a p te sute de capi de familie rilor coboritori din fiii lui Core i din fili lui Meran. arora le-a incredintat regele David ad fie peste Ruben, peste Gad ai peste ju- 20. lar Levita, fra4ii lor din aceiaai mátate din seraintia lui Manase, pentru semintie se indeletniceau cu privegherea once trebi ale lui Dumnezeu ai ale regelui. vistieriei casei lui Dumnezeu ai a vistieriei 27. sfintelor odoare. Cdpeteniile oltirii, voevozii i ceilalfi 21. Fiji lui Laedan, adicá Gheraonitii dregdtori ai lui David. coboritori din Laedan Iehielitii eran capi de familie din neamul lui Laedan lar fiii lui Israil dupá numärul Ion, capi de familie, cltpetenii peste mii Gheraonitul peste sute, dregltori de (Ore in slujba 22. Feeiorii lui Iehiel, Zetam impreund regelui pentru toate trebile fiecd,rei pä.rti de oatire care facea cu rândul in fiecare cu Ioil, frat,ele lui, striijuiau vistieria land, in toate umile anului caci fiecare ca,sei Domnului. parte de oatire cuprindea uäzeei i patru de mii de inai eran: 23. Dintre cei din neamul lui Amram, Ithar, Hebron ai Aziel, In fruntea oatirii fati:U°, in luna intaia, era Iabaal, fiul lui Zabdiel, a 24. Apoi Subael, fiul lui Gheraom, fiul citrui ceata cuprindea douázeci i patru lui Moise, era striljuitor peste vistierii. de mii de inai. 25. lar dintre neamurile lui cobori- El era din neamul lui Peret ai era toare din Eliezer, acesta a avut fin pe Rehabia, iar Rehabia pe Isaia, iar Isaia cápitan peste cdpeteniile otinii intregi pe Zicri, iar Zicri a avut fiu pe Se- din luna ceo dintái. lomit. In fruntea oatirii din luna a doua era Eleazar, fiul lui Dudai Ahohitul, 26. Apoi Se/omit imprewid cu fratii dupd, el era principele Miclot, iar din lui erau cu strajuirea tuturor vistieriflor oastea lui faceau parte doudzeci i patru cu sfinte daruri pe care le afierosiserti de mii de insi. David, capa de fani1ii, cipeteniile peste mii peste sute, cdt si capitana oatirii, 443

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27 Cpetenia ostirii a treia, din luna a Din Zebulon era Ismaia, feciorul lui treia, era Benaia, feciorul arhiereului Obadia; din Neftali era Ierimot, fiul lui Iehoiada, iar din oast,ea lui fäceau parte Uziel; douiizeci i patru de mii de insi. Din fiii lui Efraim era Ozeea, fiul lui Acest Benaia era un viteaz dintre cei treizeci. iar din oastea lui fäceau parte Azazia; pentru jumätate din semintia doulizeci i patru de mii de insi. Dupit el lui Manase era Ioil, fiul lui Pedaia; venea fiul säu Amizabad. Pentru cealaltä jumatate a lui Al patrulea, pentru luna a patra Manase afliitoare in Galaad era Ido, fiul era Asad. fiul lui Ioab, iar dupä el venea lui Zaharia; din Veniainin era Iassiel, fiul sau Zebadia. Din oastea lui faceau feciorul lui Abner; parte dougtzeci i patru de mii de insi. Din Dan era Azarel, fiul lui Ie- Al cincilea, pentru luna a cincea, roham. Acestia sunt voevozii semintiilor era clipitanul Samhut Izrahitul, si din lui Israil. oastea lui fáceau parte douiizeci i patru de mii de insi. Dar David n'a mai L'out numärä- toarea acclora care eran de douäzeci de Al as el e a , pentru luna a sasea, era ani si mai mici, fiindca Domnul fägliduise Ira, feciorul lui Iches din Tecoa, si din e& va inmulti pe Israil ca stclele cerului. oastea lui fliceau parte douazeci patru de mii de insi. Ioab, feciorul lui Teruia, incepuse numafatoarea, dar n'a isprävit-o din pri- Al saptelea, pentru luna a saptea, cingt, cá, s'a pornit mânia lui Dumnezeu era Hele t din Pelet, din semintia lui impotriva lui Israil i numärul n'a fost Efraim, iar din oastea lui fáceau parte trecut in cronica regelui David. doulizeci i patru de mii de insi. Peste vistieriile regelui a fost Al optulea, pentru luna a opta, era duit Azmavet, fiul lui Adiel, iar peste Sibecai Husatitul din Zerahiti, iar din vistieriile din cämp, din cetáti, din sate oastea lui faceau parte douitzeci i patru de mii de insi. din turnuri a fost asezat Iohanan, fe- ciorul lui Uzia. Al nouälea, pentru luna a noua, era Peste lucrätorii cb,mpului, care lu- Abiezer din Anatot, din semintia lui cran pämäntud, era Ezri, fiul lui Chelub. Veniamin, iar din oastea lui fi-iceau parte Peste podgoiii era Simei din Rama; douiizeci i patru de mii de insi. peste pivnitele cu vin din podgorii era Zabdi Sifmitul. Al zecelea, pentru luna a zecea, era Mahrai din Netofa, unul dintre Ze- Peste livezile de máslini si de smo- rahiti, i oastea lui cuprindea doudzeci chini din Sefela era Baalhanan din Ghe- patru de mii de insi. der ; peste camáxile cu untdelemn era loas. Al unsprezecelea, pentru luna a Peste vitele mari care pfisunau in unsprezecea, era Benaia din Piraton, din Saren era Sitrai din Saron ; peste vitele fiii lui Efraim, iar din oastea lui fáceau din vâi era Safat, feciorul lui Adlai. parte douiizecimsi patru de mii de insi. Peste camilo era randuit Obil Al doisprezecelea, pentru luna a Ismailiteanul ; peste asine era Iehdeia douäsprezecea, era Heldai din Netofa, din Meronat; din neamul lui Otniel, iar in oastea lui se aflau doulizeci i patru de mii de insi. Peste vitele märunte, era Iaziz Hagritul. Aeestia erau chivernisitorii lar in fruntea semintiilor lui Israil eran ränduiti: dintre Rubeniti era voe- peste mosiile regelui David. vod Eliezer, feciorul lui Zicri ; din semintia Ionatan, unchiul lui David, era sfetnic iscusit i scriitor. Iehiel, fiul lui lui Simeon, era Sefatia, fiul lui Maaca; Din Levi, Hasabia, fiul lui Che- Hachemoni, se indeletnicea cu cresterea fiilor regelui. muel ; din neamul lui Aaron era Tadoc; Din luda era Eliab, unid din fratii Ahitofel era sfetnicul regelui, Hu- sai Arheianul era prietenul regelui. Dupit lui David; din Isahar era Omri, feciorul Ahitofe/ veneau Iehoiada, fiul lui Benaia, lui Micael; Abiatar. i Ioab era generalul ostirii regesti. 444

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 28 28, jesti din toatá mima i cu rãvnä in suflet, Cele din ?arma hoteieiri ale lui David cáci Doinnul cerceteazä toate inimile pentra zidirea templului patrunde taina cugetelor. Daca 11 vei cauta, il vei gasi, iar daca te vei räzleti Atunci a adunat David la Ierusalim de el, te va lepäda in veao. pe toti voevozii, voevozii semintiilor capitana ostilor care slujeau regelui, ci- Si. acum ia aminte ! Fiindca Dom- peteniile peste mii si peste sute, pe chi- vernisitorii mosiilor regale, pe feeiorii nul te-a ales ca sa-i zidesti lui casa, care lui i-a asezat capetenii, apoi pe ingriji- va fi templul lui, fli cu e porneste torii lui, ostirea sa viteazá, precum si pe once om de ispravi. la lucra! » Si s'a sculat regele David in picioare Apoi David i-a dat fiului san So- lomon planul pridvorului, al clädirilor si a gräit: Ascultati-mk fratii mei, templului, al vistieriilor, al camarilor din norodul meu! Am avut in inima mea catul de sus, al camarilor dinlauntru al incaperii pentru chivotul legii; sa zidesc cas5, de odihnä pentru chivotul legamantului i asternut al picioarelor Planul pentru tot ce avea in minte: Dumnezeului nostru si am fäcut pregi- al curtilor templului Doinnului, al tu- tiri pentru zidire turor cladirilor inconjuditoare, al vistie- riilor templului Domnului si al vistie- Dar Dumnezeu mi-a spus: «Sii nu zidesti templu inchinat numelui meu, riilor odoarelor afierosite ; caci tu esti om razboinic i värsator de singe s. Planul clädirii pentru clasele preo- Si m'a ales Doinnul Dumnezeul lui tilor sí ale levitilor s't pentru toate slujbele din templul Donumlui, cum i incaperi Israil pe mine din intreaga familie a pentru toate odoarele de trebuinti la tatälui meu ca sii fiu rege peste Israil dea- slujbi in templul Domnului. pururi, clici pe luda 1-a ales voevod, si din neamul lui luda este familia tatalui Apoi i-a dat chipuri pentru odoare/e de aur, cu insemnarea greutatii de aur meu, i dintre feciorii tatälui meu intru pentru toate odoarele fiedirei slujbe ; chi- intru mine a binevoit, ca sá, ma faca rege peste tot Israilul ; puri pentru odoarele de argint, cu insem- lar din toti feciorii mei ea:0i multi narea greutätii pentru toate odoarele tre- feciori mi-a däruit mie Domnul el a buitoare fiecärui slujbe ; ales pe Solomon, fiul meu, ea si sadä pe scaunul imparatiei Domnului, peste I-a dat aur cantárit pentru can- delabrele de aur cu ale lor candele de Israil, aur, dupit greutatea fiedirui candelabru i mi-a zis: «Fiul tau, Solomon, el si a candelelor lui, tot asa, argint cän- tárit pentru candelabrele de argint, dupä imi va zidi templul meu i curtile mele, greutatea fiecärui candelabru si dupa fandca pe el 1-am ales fin, iar eu ii voi intrebuintarea lui; fi lui parinte, I-a dat aur cintarit pentru me- sale painilor punerii inainte, pentru fie- Si-i voi intari impäritia lui in care masa, asijderea i argmt pentru veac de veac, daca va tale cu tiirie la mesele cele de argint. Apoi, aur i argint pentru fauritul poruncile mele si la indreptärile mele ca pina in ziva de azi ». furculitelor, al ibricelor, al cupelor de aur curat, al paharelor de aur, dupä, greu- Si acum in ochii intregului Israil, tatea fiecärui pahar, si al paharelor de ai intregii obsta a Domnului i in auzul Dumnezeului nostru va indemn: Paziti argint, dupä, greutatea fiecarui pahar, nazuiti spre poruncile Domnului Dum- Pentru fauritul altarului tämäderii, nezeului vostru, ea di stapaniti aceasta aur lämurit dupli greutatea lui; pentru fáuritul carului lui Dumnezeu, al heru- tara minoasi i deapururi s'o läsati vimilor de aur, care stäteau cu aripile intinse i acopereau chivotul legamin- mostenire copiilor vostri de duplo, voi. tului Domnului. lar tu, Solomoane, fiul meu, s'a stii de Dumnezeul parintilor tia i si-i slu- 445

CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 29 aPentru toate acestea,zis-a David, Atunci au adus prinoase de bun& pentru toatit intoemirea i indeplinirea planului, Domnul m'a insuflat printr'o voie capii de familii, voevozii seminViilor scrisoare de la mina sa *. lui Israil, apeteniile peste mii ei peste Si David a mai spus lui Solomon, sute ei dipeteniile in slujba regelui. fiul situ: eFil tare FA birbiitos i porneete la lucru! Nu te teme i nu te infiora, de- Ei däruiri, pentru zidirea templului oarece Domnul Dumnezeu, Dumnezeul Domnului, cinci mil de talanVi i zece meu este cu tine. El nu te va lisa i nici mii de darici, zece mii de talanVi de ar- nu te va piriisi pin& nu se va sarei gint i optsprezece mii de talanti de lucrul zidirii templului Domnului. aramet, ei o suti de mii de talanti de fier. Si cine a avut pietre scumpe, le-a Iat i clasele de preoVi ei de 1ey-4i dgruit vistieriei temphilui Domnului, pentru once slujbit in templul lui Dum- sub mina lui Iehiel Ghereonitul. nezeu, iar pentru once treab i pentru orice lucrare al la indemâni tot felul de Si s'a bucurat norodul de prinoa- oameni incereaVi i iscusiVi, aeijderea o sele lor cele de bung voie, cäci däruiserii cipeteniile o poporul pentru indeplinirea Domnului cu inimi bung aeijderea f0.1 tuturor poruncilor tale ! regele David s'a bucurat cu bucurie mare. 29. Atunci a binecuvintat David pe Solomon, urmaful lui David; rug'dciunea Domnul in ochii a toati, obetia i a zis : lui David fi wartea lui. Binecuvitntat si fa tu, Doamne, Dam- nezeul stribunului nostru Israil, din veac Atunci David a mai gait citre toatit obetia: a Solomon, fiul meu, pe care l-a ping in veac ! A ta, Doamne, este slava, puterea ales Domnul, este tinir f3.1 in fragedi lar lucrarea este märeati, podoaba, strilucirea i mitreVia, ctici tot ceea ce este in cer ei pe pimint al nu pentru om se face palatul acesta, ci tau este! A ta este impiefiVia, Doamne, pentru Domnul Dumnezeu. care se ridici mindri deasupra tuturor ! Pentru aceasta m'am striduit din BogiVia i cinstea, de la tine vin, toate puterile mele sit pregitesc pentru tu eeti stapinitor a tonto, in mina ta templul Domnului aur pentru lucrurile de aur, argint pentru cele de argint, este puterea i tärin, in mina ta e sit aramg pentru cele de arami, fier pentru cele de fier, lemn pentru cele de lemn, faci pe orieicine mare ei puternic. pietre de onix o de incadrat, pietre de Si acum, Dumnezeul nostru, noi impodobit i pietre de felurite colori, tot felul de pietre nestimate i multi mar- te liudim i preaslivim slävitul Vim morit nume, Cáci cine aunt eu i cine este po- Ba mai mult! In bucuria mea pen- tru templul Domnului, tot ce am, aur porul meu, ci am avut atita putero ca si, argint, Il diruiesc templului Domnului, aducem de bung, voie prinoase ca aceste,a? In afari de tot ceea ce am pregitit pen- tru templu: Dar de la tine este totul FA din mina ta Vi-am dat Vie prinos ! Trei mii de talanVi de aur, aur de Ofir, eapto mii de talanti de argint curat Gad streini suntem inaintea ta pentru imbricarea pereVilor templului, pribegi ca toVi párinii noetri, ea umbra Bunt zilele noastre pe pimint i fad), Si pentru cumpitrarea de aur pentru de nidejde. luerurile cele de aur, de argint pentru Doamne Dumnezeul nostru! Toate lucrurile cele de argint ei de tot felul de aceste bogiVii, pe care noi le-am pregitit lucruri de mini de meter. Si cine mai ca sä.4i zidim templu intru numele tau vrea de bun& voie umple estázi mil,- cel dint, sunt din mina ta ei ale tale na de prinoase pentru Domnul ? * sunt. Stiu, Dumnezeul mea, cá tu cerce- tezi mima i Vi-e drag de neprihinirea, ei. Toate acestea cu gaud curat de bung voie Vi le-am dat, i mi uit acum cu bucurie cá norodul titu de aici de bun& voie iVi face dartui I 446

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 1 Doamne Dumnezeul parintilor no- i-a mers bine si tot Israilul a ascultat stri, al lui Avraam, al lui Isaac si al lui de el. Israil, pastreaza aceastit rávna de cuge- tare deapururi in mima poporului tau, *i toti principii, toti vítejii, asij- derea i totii fili regelui David si-au dat indrepteaza inirna lui catre tine. mana sub regele Solomon. Fiului meu Solomon daruieste-i i Domnul a preamarit pe So- inima intreaga, ca ea pazeascii portmcile tale, descoperirile tale i legile tale, sa le lomon in ochii a tot Israilul i 1-a invred- facä, pe toate i s zideasca templul pen- nicit de falnica doamie, precum nu tru care ea am facut pregatiri.* mai fuses° nici unul din toti regii de Dupa aceasta a poruncit David dinaintea lui in Israil. la toata obstia: Prosliiviti pe Domnul David, fiul lui Iesei, a fost rege Dumnezeul vostru! toot& obstia a peste tot Israilul, proslavit pe Domnul Dumnezeul parin- tilor lor i s'au plecat i s'au inchinat i a domnit peste Israil patruzeci de am: in Hebron a domnit sapte ani, Domnului i regelui. iar in Ierusalim treizeci i trei. Apoi a doua zi de dimineata au i a murit la adanci batranete, adus jertfit Domnului precum si arded sail' de zile, de bogatie si de slava, iar de tot: o mie de vitei, o mie de berbeci, In locul lui s'a suit pe trou fiul sau So- o mie de miei impreung, cu jertfele Ion de turnare, precum i jertfe multe pen- lomon. tru tot Israilul. Istoria domniei regelui Solomon, i in ziva aceea au mancat i au de la inceput i pang, la sfarsit, hail, se and, scrisa in istoria lui Samuil Vaza- baut inaintea Domnului cu bucurie mare torul, si in aceea a lui Natan Proorocul si 1-au facut rege pe Solomon, fiul lui 0 a lui Gad Wizatorul, David, 0 I-au 11118 stäpanitor, iar pe Impreuna cu toatii domnia lui, cu faptele lui vitejesti i cu intamplitrile 'redo° arhiereu. vrednice de adus aminte, care au trecut peste el, peste Israil si peste toate i Solomon s'a suit pe tronul Dom- nului ca rege In locul tatalui sau David pamantului. CARTEA A DOUA A CRONICILOR 1. Ci chivotul lui Dumnezeu 11 Domnia lui Solomon. Rugticiunea lui So- adusese David din Chiriat-Iearim in lomon pe inalimea Ghibeonului: el c,ere locul pe care i-1 pregatise David in Ie- de la Dumnezeu infelepciune. Dumnezeu rusalim, unde ii intinsese i cortul. dt1 intelepciune, bogqie 9i slavd. Tot acolo, in fats, locasului Dom- nului, se afla i jertfelnicul col de aroma, i Solomon, fiul lui David, si-a in- fácut de Betaleel, fiul luí Uri, fial luí tärit dorania sa i Domnul Dumnezeul Hur, pe care Solomon imprenna cu toata sat' a fost cu el si 1-a proslavit. obstia 1'1 cercetau. Atunci Solomon a poruncit la tot Israilul, voevozilor peste mii i peste Deci Solomon a adus jertfa pe jertfel- sute, judecatorilor i tuturor principilor din Israil, capilor de familii, sa se adune, nicul eel de anima, care se afla in fata cortului descoperirii, precum si o mie i Solomon impreuna cu toata de arded de tot. obstia care Il insotea a pornit spre Chiar in noaptea aceea Domnul tea inaltimea Ghibeonului, flindca acolo se aratat lui Solomon si i-a zis: e Cere ce afla cortul deseoperidi lui Dumnezeu pe care V fácuse Moisi, robu/ lui Dum- dau! nezeu, in pustie. Dar Solomon i-a raispuns Dom- nului: i Tu ti-ai aratat fate,' de David, 447

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 2 tatäl meu, induritrile cele mari i m'ai 2. fäcut rege in locul lui, Invoiala lui Soloman cu Hiram, regele Fie ca acum sä se adevereaseä. Tirului, ca aducit lemn de cedru fitgliduinta &cut& lui David, pärintele din Liban pentru cicidirea templului. meu, fiindeit m'ai pus rege peste un popor numeros ca pulberea pannfin- Pentru acea,sta Solomon a status tului! saptezeci de mii de salahori si opt- deci intelepciune si age- zeci de mii de titietozi de piatrit In munte, rime, ca sit pot domni peste acest popor, iar peste ei a pus troj mii çi sase sute de ciici cine ar putea altfel judeca tweet vatafi. popor mare al tau? s Si a trimis Solomon vorbä lui Atunci Dumnezeu i-a zis lui So- Hiram, regele Tirului: « Te-ai tinut de lomon: « Fiinda ai piistrat in mima ta cuvânt i ai trimis lui David, pärintele acest lucru i n'ai cerut bogäie, avere inca, cedri din care vi-a fäcut palat de si =hire i nici sufletul vräjmasilor locuit. Iatä, c5, i eu vreau sä clitdesc niel viatä lung& n'ai cenit, ci numai intelepciune i agerime, ca sä judeci templu intru numele Domnului Dum- poporul meu peste care te-am gout nezeului mea si sit i-1 inehin, ea sit rege, aduc inaintea lui tämitie cu bun miros, Iatií, iti dau Intelepciune si age- ta pun deapururi in fata lui pädnile rime, iar pe deasupra bogätie, comori, punerii inainte i sä-i aduc arderi de mäzire fi voi därui, precum n'a tot In fiecare dimineatä i searii, In Sam- avut i nu va mai avea nici unul din bete, la lunile noi i la praznicile Dora- regii care au fost inaintea ta i vor mai nului Dumnezeului nostru, ränduíala fi dupit tine ». aceasta este deapururi In Israil. Dap& aceasta s'a intors So/omon Si templul acesta pe care vreau de pe inältimea unde adusese jertfä In sii-1 zidesc este mare, fiindch i Dum- Ghibeon, din fata cortului deseoperirii, nezeul nostru este mai mare deekt toti la Ierusalim si a inceput sä, domneascd dumnezeii. peste Israil. Cine ar fi In stare care zideascii, lui templa, cand cerurile i cerurile ce- Si Solomon si-a adus care de rurilor nu-1 pot cuprinde ? i cine aunt eu oare 86;4 chides° lui templu dealt rEtzboi i ctiliireti: o mie patru sute de care si dotiiisprezece mü de caliireti, numai ca ta aduc tämâie inaintea lui. si i-a asezat in cetätile pentru carele Si acum trimite-mi un meter is- de räzboi, precum i in preajma rege- lui in Ierusalim. cusit in lucriíri de aun, de argint, de aram5,, de fier, de porfia rosie, Si regele a adus aur i argint In si violet5 priceput i in mestesugul Ierusalim de erau ea pietrele, i cedrii seulpturii, care sit luereze impreuni cu mesterii poporului mea din luda i din erau asa de multi ea smochinii shlbateci Ierusalim, pe care i-a pregätit pärintele din ses. meu David. Cumparlitura de cal se fk'cea Trimite-mi din Liban lemn de ce- pentru Solomon din Mutri si din Coa. dru, de chiparos si de molift, cäci stiu Negutäterii regelui Ii luau pe pret bun cg, robii täi se pricep la täiatul copa- din Coa. cilor In Liban EA iatä cd i robii mei vor lucra laolaltit cu robii tiii, Asa cä aduceau din Mutri un car de räzboi cu pret de sase sute de Ca pregiteaseä lemn mult, sicli, iar un cal cu o sutä. cincizeci. Tot prin mijlocirea lor veneau cai si care si pentru regii Hetitilor i ai Sirienilor. fiindcit templul pe care eu am de gänd Si Solomon s'a hotiirftt zidesc este mare si minunat. Iatä c5, i pentru täietorii de lemn, templa in numele Domnului robii tái, dau hran5,: donitzeci de mii precum i palat impárätesc. de cori de grau, douil'zeci de mii de cori 448

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 3 de orz, douazeci de mii de bati de vin tatalui san David, in locul pe care pregatise, pe aria lui Ornan Iebuseul. douizeci de mii de bati de untdelemn. Atunci Hiram, regele Tirului, i-a Si a inceput el zidirea in luna a raspuns asa, printeo scrisoare pe care doua din anul al patrulea al domniei lui. i-a trimis-o lui Solomon: e Din dragoste Iatä i marimea temeliei pentru pentru poporul 13611, Domnul te-a pus rege peste el ! zidirea templului lui Dumnezeu: lun- gimea de saizeei de coi dupa, m'asura Si i-a mai spus Hiram: cc Bine- veche latimea de douazeei de coi. cuvantat sä fie Domnul Dumnezeul lui Pridvorul din fata Sfint,ei tem- Israil care a facut cerul i pámantul, cel ce a dat Iui David un fiu intelept, plului era lung de douazeci de coi, pe priceput i ager, ca s'a zideascii, templu masura latimii templului, i zece coti de larg, i ináltimea era de o sutil doua- pentru Domnul i luii palat impar& zeci de coti, iar pe dinkuntru era im- brácat cu aur curat. tesc. i a captusit Sfanta cu lemn de Acum iti trimit un meter iscusit chiparos si a imbracat-o cu aur curat incercat, pe Hiram-Abi, si a sculptat palmieri 15.1 lantulete. Feciorul unei femei din fiicele lui i ca sá, impodobeasca Sfanta, a Dan o al cárui tata a fost din Tir, meter In lucrul aurului, al argintului, al fierului, imbracat-o en pietre pretioase i cu al pietrelor pretioase si al lemnului, al aur, aun de Parvaim; porfirei rosii i violete, al visonului si al A imbracat apoi peretii, grinzile, porfirei viinii, meter in tot felul de pragurile i usile cu aur, iar pe pereti a sculptat heruvimi. sculpturi i destoinic s'a faca once plan care i se va cere, In intelegere cu mes- Apoi a facut Sfânta Sfintelor. Lun- terii tal i cu mesterii domnului meu gimea ei se potrivea cu largimea tem- David, parintele tau. plului: dousazeci de coti, iar lárgimea ei Dar gris:mi, orzul, untdelemnul EA era tot de douazeci de coti, si a cap- vinul pe care domnul meu 1-a fagliduit, sa-1 trimitä robilor sal! tusit-o cu aur curat, pret de sase i noi vom tala lemn din Liban sute de ta/anti. In masura trebuintii tale si-1 vom in- Cuiele de aur singure atitrnau cinci- druma la tine cu plutele pe more pana la Iafa, de unde tu 11 vei indrepta la zeci de sicli. Dar i camarile de la caturi le-a imbracat cu aun. Ierusalim. In Sfanta Sfintelor a facut doi i Solomon a adunat pe toti heruvimi sculptati pe care i-a imbramat strainii din rara lui Israil, dupä cu aur. numaratoarea pe care o acuse David, parintele sau, eA a gasit o sutä cincizeci Aripile heruvimilor la un loe erau lungi de douazeci de coi. Aripa celui trei de mii i sase sute, dintai, lungit de cinci coti, ajungea la Pe acestia i-a impartit: saptezeci de peretele templului, i aripa cealalta de cinci coti se atingea de aripa heruvirnu- mii de salahori, optzeci de mii de tale- lui al doilea. tori de piatril in munte i trei sase sute do vatafi care sä sileasca no- Aripa celui de al doilea, lungli de rodul la lucru. cinci coti, ajungea la peretele templului, 3. aripa cealalta a lui, lungá de einci coi, se atingea de aripa, heruvimului Inceputul zidirii templului. Zestrea tem- plului: columnele de arma' numite lachin Aripile ace,stor heruvimi asa in- tinse erau de douazeci de coi. Heruvimii Boaz. stateau in picioare cu fetele intoarse spre Sfanta. 1. Si Solomon a inceput zidirea tem- plului Domnului in Ierusalim, pe mun- Apoi a &cut perdeaua de porfirá tele Mona, unde Dumnezeu i s'a arätat violeta, rosie, visinie si de vison, si pe ea a cusut chipuri de heruvimi. 449 29

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 4 lar pentru fata templului a racut Si a fäcut zece mese pe care le-a doll& columne lungi de treizeci i cinci pus in Sfanta, cinci de-a-dreapta de coi, avand fiecare, la varf un ca- cinci de-a-stanga, precum si o sutii de piteliu de cinci coti. cupe de aur. Si a mai fiicut llintulete ca de pus la gat pi le-a atarnat pe capiteliul coloa- Apoi a fäcut curtea preotilor nelor, si o sutä, de rodii pe care le-a in- curtea cea mare, care avea porti, iar sirat pe läntulete. can aturile lor erau imbracate cu aroma. Apoi a asezat columnele in fat.% Si a asezat marea in partea templului una de-a-dreapta, si alta de-a- stfinga si a numit-o pe ceo din dreapta dreaptä, a templului intre Iachin, si pe ceo din stánga Boaz. miazazi. 4. Hiram a mai fiicut oale, lopeti Cealaltä ze-slre a templului: jertfelnicul ibrice de stropit. Si asa a isprävit Hi- de amnia% marea de aramd, cele rece ram de fäcut tot lucrul pe care Il avea spaitori, cele zece mece ale pliinilor pu- de fiicut regelui Solomon in templul lui nerii inainte. Celekate odoare. Dumnezeu: i a fácut jertfelnicul de antra& Cele doua columne impreung cu cununa capiteliurilor de pe varful celor lung de douäzeci de coti, larg de cloud,- dou5, columne, cele doll& randuri de zeci de coti i inalt de douitzeci de coti. horbotà,' care acopereau cununa capi- teliurilor de pe varful columnelor, Si a mai fäcut marea de arama turnatä, rotunda de jur-imprejur, dia- Patru sute de rodii pentru cele metrul ei era de la o margine pan& la doug randmi de horbotä, cate clouá cealaltä zece coti, inaltä de zece coti, iar randuri de fiecare horbotti, ca s5, acopere cele douä cununi do pe columne, rotundul ei era lung cat o funie de treizeci de coti. Apoi zece cazane asezate pe ca- rucioare cu patru roate. Pe dedesubtul marginii, inconjurau marea de jur-imprejur chipuri de bos- Marea impreunä eu cei doispre- tänei, cate zece de fiecare cot, asezati pe zece boi de sub ea, doua randuri i turnati dintr'o bucata Oalele, lopetile i furculitele. Hi- cu ea. ram Abi a fácut toat,e odoarele porun- cite de regele Solomon pentru templul Ea se rezema pe doisprezece boi: Domnului din anima lustruitä. trei tutor* spre miazit-noapte, trei spre asfintit, trei spre miaza-zi i trei spre Regele a dat porunc5, sä le toarne riísitrit. Marea era deasupra lor, iar in tipare de lut, facute in voleo lorda- spatele lor erau inläuntru sub mare. nului, intre Sucot i Tereda. Grosimea ei era cat un lat de man5 Si Solomon a facut toate aceste marginea ei era räsfrantli ca marginea odoare in numar foarte mare, fiindc5, nimeni nu mai cäuta la greutatea aramei. unei cupe, ca a unei flori de crin, si Si a fä.cut Solomon toate odoarele inteinsa puteau sâ incap5, trei mii de bati. din templul lui Dumnezeu, jertfelnicul A mai facut zece cazane pe cdru- cel de aur i mesele páinilor punerii cioare cu patru roate pe care le-a asezat cinci de-a-dreapta i cinci de-a-stanga, inainte; ca sä se spele in ele arderile de tot care Candelabrele cu candelele lor de se aduceau. Marea era pentru spälatul preotilor. aur curat, care s5, ardä dup.& randuialä In fata Sfintei Sfintelor; Si a mai fricut zece candelabre de aur, dup.& chipul hotärit pentru ele, pe Florile, candelele i mucarile de care le-a asezat in Sfanta cinci dreapta i cinci de-a-stanga. aur, de aur foarte curat; Cutitele, ibricele de stropit jert- fele, cestile i catuile de aur curat, usile dinlituntru ale templului cu canaturile lor de aur la intrarea in Sfanta Sfintelor, precum i usile de aur de la intrarea In Sfanta 450

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 5, 6 5. i toti levitii cantareti, Asaf, Heman i Iedutun, fiii lor i fratii lor, Solomon pune in vistieria templului odoa- inveanattntati in vison, stateau la rit- rele ddruite de pdrintele sdu David. Ase- zarea chivotului in Slanta S fintelor, sub sä.rit de jertfelnic cu chimvale, cu aripile heruvimilor. Ardtarea slavei Dam- chitare i cu harfe, insotiti de o sutä dboiutieiz,eci de preoti care suflau din tram- nului. Indatä ce trambitaaii FA can- taretii, uniti inteun singur glas Si pros- i dupit ce s'a ispriivit tot lucrul pe care Solomon avusese sä-1 faca in láveasch pe Domnul multumeascä, templu Domnului, Solomon a adus lu- incepurá sti sune din trâmbiti i din chim- crurile afierosite de David, parintele sau: vale ai dintr'alte instrumente muzicale argintul, aurul i toate odoarele, i le-a si ea laude pe Domnul: Caci este bun facut dar vistieriei templului. In veac tine mila lui ! o, templul s'a umplut de nourul slavei Domnului. Atunci a adunat Solomon pe toti i preotii nu mai putean batrânii lui Israil si pe toate capeteniile caute de slujb5, din pricina nourului, semintiilor, pe voevozii neamurilor lui Israil, la Ierusalim, ca EA, mute chivotul fiindc5, slava Domnului umplea templul legamântului Domnului din cetatea lui David, adicti din Sion. lui Dumnezeu. i s'a strâns la rege tot Israilul, la 6. praznic, in luna a aaptea. Slintirea templului. Rugdciunea lui So- Atunci au venit toti bitranii lui lomon cdtre Dumnezeu, ca sd asculte ce- Israil, iar levitii au iidicat chivotul, rerea oricui se va ruga in templul zidit i au adus chivotul i cortul des- inchinat numelui sdu. coperirii i toate sfintele odoare din cort. Pe acestea le-au adus preotii Atunci a graft Solomon: Domnul a zis ea, vrea sit siilaaluiasc5, in intuneric ! levitii. Regele Solomon impreunä cu toatä Dar eu ti-am zidit tie loca a loc unde ea saláslueati in veci ! obatia lui Israil pe care o poftise la el au stat inaintea chivotului ai au adus Apoi regele s'a intors cu fata ai a jertfe de vite mari ai mici, care nici nu binecuvântat toata obatia lui Israil se puteau numara, nici tine la socotealii. told& obatia statea in picioare, i preotii au adus chivotul lega- mantului Domnului la locul säu, in j a zis: Binecuvântat sa fie Santa Sfintelor, sub aripile heruvimi- Donuaul Dumnezeul lui Israil care a lor. grait cu gura sa catre David, párintele heruvimii tineau aripile intinse meu, iar cu mitinile a implinit fagiidu- In locul unde era chivotul i acopereau inta sa ai a zis: chivotul i parghiile lui pe deasupra. « Din ziva de cand am scos pe po- i parghiile erau aaa de lungi, incát capetele lor se putean vedea din Sfânta, porul meu din tara Egiptului, n'am ales nici o cetate din toate semintiile care era in fata Sfintei Sfintelor, iar lui Israil ca sá zidesc templu inchinat de °Ara nu se puteau zäri. i au ramas numelui meu, i nici n'am ales pe ni- acolo pan& in ziva de azi. meni sä fie stiipanitor peste poporul meu Israil, i in chivot se aflau numai tablele legii pe care Moise le-a pus in muntele Ci am ales Ierusa1imul in care sä Horebului, cand Dumnezeu a ficut le- salialuiasca numele meu ai pe David gämânt cu fiii lui Israil, la ieairea lor 1-am ales 8á fie ciirmuitor al poporului din Egipt. meu Lsrail s. i cand au ieait preotii din Sffinta- cáci toti preotii care se aflau acolo se Dar fiindca David Iii pusese de sfintisera, far& sit se mai ja seama de gánd ea zideasca un templu inchinat rindul clasei fiecaruia, numelui Domnului Dumnezeului lui Israil, 451 29°

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 6 Zis-a Domnul catre David, päain- garea lui de veselie i rugaciunea ca tele mea: o Fiinda ai avut de gaud sä care robul tau se roaga inaintea ta I zidesti templu inchinat numelui meu, bine ai fäcut ca 1-ai pästrat in inima ta. Fie dar ochii tai deschisi &titre templul acesta zi i noapte, catre local Dar nu tu Imi vei zidi mie templu, ci fiul tau care va iesi din coapsele tale, despre care ai zis ca-ti vei pune inteinsul el Imi va zidi templa inchinat numelui numele tau, ca sa asculti rugliciunea mea. » cu care se roaga robul tau in local Si Domnul a adeverit cuvantul acesta. pe care il fagaduise i m'am ridicat eu In locul tatalui meu David si m'ara suit Asculta ruga cea fierbinte a ro- pe tronul lui Israil, precum i-a filgaduit bului tau si a poporului tau Israil, care Domnul, i eu am zidit templul inchinat se va ruga in local acesta! i ascuita din local sälasluirii tale, din ceruri, Domnului Dumnezeului lui Israil. ja aminte i iarta! Acolo am pus chivotul In care se Daca va pacatui cineva impotriva aflä legamantul pe care Domnul I-a In- aproapelui säu si-1 va face sä se jure cheiat cu fiii lui Israil. eu jurämänt i va veni inaintea jert- Apoi a stat In fata jertfelnicului felnicului tau in templul acesta, Domnului, inaintea intregii adunari a lui Israil, si intins mainile sale, Ascultä din ceruri i judeca pe robii Osandeste pe cel vinovat Caci Solomon isi Meuse un podiu fapta lui sä cadá in capul lui, i Tits- pläteste celui drept chip& dreptatea lui. de anima, pe care 11 avezase in mij- local curtii, lung de cinci coi, lat Si cand poporul tau Israil va fi de cinci i inalt de trei. Si s'a suit pe el infrant de vrajmas, fiindca a pacatuit inaintea ta, i dacá se va cai si va lauda ingenunchind inaintea intregii obstii numele tau, dacá se va ruga tie si se va a lui Israil, si a 'lilting mainile la cer, cuceri inaintea ta, in templul acesta, Si a zis: o Doamne Dumnezeul lui Ascultä din ceruri i iartit, pa- Israil, nu este Dumnezeu ca tine In cer catul poporului tau Israil i intoarce-1 si pe pamant, cel ce tii legamantul i in- in pamit,ntul pe care 1-ai dat lui i pa- rintilor lui. durarile pentru servii tai, care umblä fnaintea ta din twilit inima! Când se vor inchide cerurile si nu va fi ploaie din pricinä cá au päcatuit Tu ai tinut fatä de servul tau si se vor ruga in local acesta i vor läuda numele tau si se vor cai de pacatul lor David, parintele meu, fagaduinta, i ceea fiindca i-ai umilit, ce i-ai gräit ca gura ta, ai implinit cu Ascultii-i din ceruri i iarti pa- mama ta, in ziva aceasta de astäzi. catul robilor tai si al poporului tau Si acum, Doamne Dumnezeu/ /ui Israil, arata-le calea cea bun& pe care Israil, tine fat& de robul tau David sa meargä, i da ploaie pamantului tau ceea ce i-ai grait lui: o Nu va lipsi din pe care 1-ai dat mostenire poporului tau. tine inaintea mea urmas care sä sada pe tronul lui Israil, dad, feciorii täi vor De se va intampla foamete in umbla in calea lor i in legea mea, precum tara, ciumä, rugina sau ingalbenirea ai umblat si tu inaintea mea granelor, cete de la.custe sau ganganii, sau dusmanul va impresura norodul Si acum, Doamne Duranezeul meu, In tara, sau la una din portile lui, de implineascii-se fagaduinta ta pe care ai va fi bittaie de la Duranezeu sau mo- lima, grait-o dare servul tau David. Adevarat este oare ca Dumnezeu Once rugaciune, orice suspin din inimä al fiecarui om si al intregului tau locueste cu oamenii pe pamant? Dar popor Israil, care JO va recunoaste iatá ca cerurile i cerurile cermilor nu taia i obida i va intinde mâinile sale pot sa4 cuprindä, cu atat mai värtos Inspre templul acesta, templul acesta pe care 1-am zidit. Intoarce-te deci spre cererea robu- lui tau i spre ruga lui fierbint,e, Doam- ne Dumnezeul mea, ea sá auzi stri- 452

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 7 Ascultä-le din ceruri, din locul Si acum, scoala-te, Doamne Dum- salasluirii tale, si iarta i rasplateste fie- nezeule, si vino la locul odihnei tale, tu citruia dupit fapta lui, caci tu cunosti mima i numai tu singur patrunzi cugetul chivotul puterii tale ! PreoVii tai, Doamne Dumnezeule, sá, se imbrace oamenilor, Ca di se teama de tine si sa, umble intru mantuire i cuviosii tia s'a se in calle tale In toate zilele cat vor mai bucure de fericire ! vietui pe pamantul pe care .1-ai dat Doamne Dumnezeule, nu intoarce parinVilor nostri. fata ta de la unsul tau! Adu-Vi entinte Chiar i strainul care nu este din de indurarile daruite robului tau David ! norodul tau, cfind va veni din Vara de- partatä fiindcit a auzit de numele tau 7. cel mare, de mAna ta cea puternicä de braVul tau cel intins, si va intra i se Focul pogorit din cer mistuefte jertfele. va ruga in templul acesta, Slava lui Dumnezeu uniple templul. Praz- nicul sfinfirii a finut fapte zile. Odovania Ascultä-1 din ceruri, din locul sa- lasluirii tale si da ceea ce strilinul cere praznicului. de /a tine, ca toate popoarele pamantului sä. stie de numele tau si sâ te cinsteasca Cand a ispravit Solomon ruga- pe tine, ca si. pe poporul tau Israil, i sa ciunea, foc s'a coborit din cer si a mi- stie ca numelui tau este inchinat tem- stuit arderea de tot i jertfele, in vreme plul acesta pe care eu 1-am zidit. ce slava lui Dumnezeu umplea templul, lar preoVii nu puteau sa intre In Când poporul tau va porni la templu, fiindea slava lui Dumnezeu lupa impotriva vrajmasilor sai pe dru- umpl use. Si toVi fiii lui Israil care au viizut mul pe care il vei mana si. se va ruga Vie, pogorirea focului din cer si slava Dom- cu fato, intoarsâ catre cetatea aceasta nului in templu au cazut cu faVa la pe care ai ales-o si catre templul acesta pamant, pe caldaramul de piatra, i s'au pe care 1-ai zidit pentru numele tau, inchinat i au landat pe Domnul: « este bun cä in veae Vine mila lui! » Ascultä din ceruri ruga lor Regele i tot poporul au adus rugaciunea lor din inima i fa-le dreptate ! atunci jertfe Domnului, i anume: doultzeci i doua de mii Uand ei vor pacatui finpotriva, de boj ea jertfii, de pace si. o alta doult- zeci de raii de vite raici. Astfel regele ta, fiindeifi nu este om care sa nu paca- poporul au savarsit sfinVires templu- tuiasca si te vei intitrata impotriva lor lui lui Dumnezeu. PreoVii savarseau slujbele lor, iar vor duce robi in Vara departata sau leviVii, cuinstrumentele muzicale pe care apropiata, le facuse regele David, litudau pe Dom- Si se vor fntoarce in mima lor nul: « Ca in veac Vine mila lui s, asa cum se vor cal i fierbinte se vor ruga Vie David il proslavea prin mAna lor; preoVii In Vara robiei lor i vor zice : «Paclituit-am, sunau din trambita in faradelege am facut i vinovali suntem», fata lor, iar Israilul Badea la slujba. i se vor cal din toata mima lor Apoi Solomon a sfinVit raijlocul si din tot sufietul lor In Vara robiei lor, curVii din {ata templului, aducand ar- In care au fost luati robi, i se vor ruga deri de t,ot i gra.simea jertfelor de cu faVa intoarsa spre Vara pe care ai pace, fidndca jertfelnicul cel de arara& däruit-o pärinVilor lor i spre cetatea pe care il facuse Solomon nu putea aceasta pe care ai ales-o i spre templul cuprinde arderile de tot, prinoasele pe care 1-am zidit pentru numele tau, griisimile. Asculta din ceruri, din locul Atunci, Solomon si impreuna cu lasluirii tale, rugaciunea lor i cererea el tot Israilul multime mare foarte, lor si le fa, dreptate i Ruta, poporul au prilznuit praznicul acesta vreme tau care ti-a pacatuit. Fie, Doainne, ochii tái deschisi urechile tale luätoare aminte la ru- gaciunea din locul acuda! 453

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 8 de sapte zile, incepand de la Hamat azvarli de la fata mea, si vit voi foco pan la räul Egiptului, pildá i ocar5, la toate popoarele, lar in ziva a opta au prgznuit Incb,t col ce va trece pe lfingii, slävit templul acesta va ritmânea uluit odovania, fiinda sfintirea tinuse sapte si va intreba: « Din care pricing s'a zile i praznicul tot sapte. purtat Domnul astfel cu Ora i cu In ziva a douazeci i treia a lunii templul acesta? » a saptea, a trimis norodul la casele lor, Atunci va primi ritspuns: « Din bucuros i cu inimg bung pentru bine- facerile pe care Domnul le dáruise lui pricing a, au piträsit pe Doranul Dum- David, lui Solomon si poporului situ nezeul pgrintilor lor care i-a scos din Israil. tara Egiptului i s'au alitturat de alti Dupii ce a ispritvit Solomon tem- dumnezei, s'au inchinat lor si le-au slujit lor, iatit pentru ce a dat peste plul Domnului i palatul imparittesc tot ceca ce avusese pe inimit sit facg in ei toatä nenorocirea aceasta ! templul Domnului i in palatul dusese la bun sfärsit, 8. Domnul i s'a arätat lui Solomon Zidirea pi intdrirea altor ceteiti, in cuprinsul noaptea i i-a zis: n Ascultat-am ruga in afard. Pe streini i-a tiicut sala- ta si mi-am ales locul acesta, templul hori. Preotii feiceau slujbd dupei In care a mi se adua jertfe. parunca lui David. Cordbiile lui Solomon Când voi inchide cerul si nu va mai ploua, and voi porunci litcustelor alkltoresc la Ofir adu,c aur. sä pustiasa tara, and voi trimite lar dup.& un riistimp de douitzeci de ani, in care Solomon a zidit templul ciumit peste poporul meu, Domnului i curtea impirgteasa.,, i poporul meu cel numit cu Solomon a intgrit cetittile pe caro numele meu se va umili, se va ruga i le dgruise Hiram si a asezat statornio In ele pe fili lui Israil. va cituta fata mea, si se va c5,i de nit- ravurile lui cele rele, 11 voi asculta din Solomon a pornit impotriva Ha- ceruri i Ii voi ierta pgcatul i Ii voi mat-Tobei si a cuprins-o ; titmädui tara. A zidit Tadmorul In pustie i toate i acum ochii mei vor fi deschisi cetätile-pgtule pe care le-a ridicat in urechile male vor bäga de seam& la tinutul Hamat. ruglciunea care se face in locul acesta. i a mai intarit Bethoronul-de-Sus Ales-am i am sfintit templul Bethoronul-de-Jos i le-a fitcut cetgti acesta ca sä, ittläsluiascit deapururi tari cu ziduri, i ou porti cu avoare ; numele meu inteinsul i ochii mei si urechile mele sit fie acolo in toatii vremea. Baalatul i toate cetittile-pittule ale lui Solomon, cetätile pentru carde de lar tu, dacg vei umbla inaintea luptit qi cele pentru cálgrasi si tot ceca mea, precum a umblat si David, parin- tele tau, i vei implini poruncile mele ce a vrut Solomon a zideascit in Ie- rusalim, in Liban si in tot cuprinsul legile i indreptitrile mele le vei päzi, Voi 1nitlta tronul impiträtiei tale stitpgnirii sale. precum am fägiiduit p5,rintelui täu Da- Tot poporul care mai ràmgsese vid si i-am zis: a Nu va lipsi din tine din Hetiti din Amoriti, din Pereziti, urmas, care sit fie carmuitor peste Israil ! din Heviti, i din Iebusiti, care nu fit- ceau parte din Israil, Dar daog vi yeti riizleti si yeti lephda legue poruncile mele pe care Pe acei dintre fiii lor care mai ra- vi le-am dat voug, i yeti umbla i yeti milse,serii, dupg cl in tara si pe care Israi- cinsti pe alti dumnezei i vä, yeti trichina litii nu putuserg stärpeascii, Solo- lor, mon i-a fäcut salahori i sunt i pang In ziva de azi. VA, voi smulge din pämäntul pe care vi 1-am dat i acest templu pe care Ins& pe fiii lui Israil nu i-a pus 1-am sfintit 1ntru numele meu 11 voi Solomon salahori la lucrul situ, fiinda 454

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 9 ei erau oameni de luptä, qi cápitani cu insemnatti suitä cu odmile inctircate peste ostenii carelor de fazboi qi ca,- cu mirezme, Cu mult aur ql cu pietre pretioase, ca ispiteascd cu intrebdri petenii peste carele ql cáláretii invdluite in tainä. i dad a ajuns la Solo- Mai marii supraveghetorilor lui mon, i-a dezvaluit lui tot ce avea pe mima. Solomon care sileau norodul la lucru eran dou5, sute cincizeci. Dar Solomon i-a faspuns la toate intrebitrile ei, ql nu a ramas lui Solomon Solomon a mutat pe flea, lui Fa- nici una, oricat de tainica ar fi fost, la raon din cetatea lui David in palatul care sä nu-i fi putut Hispunde. pe care 1-a cadit, caci cugeta: a Nu este cu cale sa locuiasc5, nici o femeie de-a Cand a väzut regina din Saba in- mea in palatul lui David, regale lui telepciunea lui Solomon, templul pe Israil, fiindcd, e sfant, de vreme ce a intrat chivotul Domnului inteinsul ». care el D. zidise, Atunci Solomon a adus Domnului Bucatele de la masa lui, casele arden de tot, pe jertfelnicul Domnului dregittorilor lui, infätisa,rea slugilor sale inältat in fata pridvorului, ql imbractimintea lor, paharnicii lui vesmintele lor, arderle de tot pe care Pe care trebuia s aducä zi le aducea in templu, n'a putut ad, se mai de zi arded de tot dupti porunca lui stlipaneascd, Moise, in Sambete, la lunile noi si la *i a zis regelui: Adevilrat este praznice, de trei ori pe an: la praznicul ceea ce am auzit in tara mea despre azimilor, la praznicul saptamitnilor tine si despre intelepciunea ta, /a stirbitoarea corturilor. Dar n'am crezut zvonului Apoi a statornicit dupd ran- duiala lui David, parintele sdu, clasele de ce n'am venit si am vazut cu ochii mei, preoti, la slujba, si pe leviti la slujirea ql iatä cii, ce rai se spusese nu e nici pe lor, ca sâ prosliveascii pe Domnul jumdtate din intelepciunea ta. Tu in- EA fad., de rand inaintea preotilor in treci faima pe care eu am auzit-o despre fiecare zi, apoi portarii, dupd clasele Ion, tine. la fiecare poarta, did asa a fost po- Fericiti Bunt oamenii tad, fericiti runca lui David, omul lui Dumnezeu, stint dregatorii täi acestia care slujesc deapururi inaintea ta si care ascultii Farä, sit se abati de la porunca intelepciunea ta I lui David, oricare ar fi fost pricina,, Pros/ä,vit sä, fie Domnul Dumnezeul mai cu seama privitor la vistierii. tau care a binevoit cu tine, sä te Buie pe Astfel a fost pregatita qi tronul situ, ca rege al Domnului Dumne- zeului täu. Din dragost,ea lui pentru Israil, toatâ lucrarea lui Solomon, din ziva cand s'a pus temelia templului Domnului si fiindca vrea pästreze deapururi, de pima la isprävitul lui pe de-a-intregul. aceea te-a fkut rege peste Israil, ca faci judecatd si dreptate ! Atunci s'a dus Solomon la Etion- Gheber si la Elat, pe tfirmul Marl, in tara Apoi ea a dat regelui o suta Edomului. douäzeci de ta/anti de aun qi multime i Hiram i-a trimis lui, ql anume de mirezme ql pietre pretioase. i nu s'au prin oamenii säi, coräbii si marinad care mai aflat mirezme la fel ca cele pe care cunosteau marea. i au plecat cu oa,- menii lui Solomon la Ofir, de unde au le-a dä,ruit regina din Saba regelui inctircat patru sute cincizeci de talanti de aur pe care i-au adus la regale So- Solomon. lomon. Oamenii lui Hiram, care aduseserti, 9. aur din Ofir, au adus ql lemn de santal ql pietre pretioase. Regina din Saba vine la Solomon. Sir& lueita domnie a lui Solomon. Moartea lui. Din lemnul de santal, regele a 1. Gaud regina din Saba a auzit de fticut parmaclacuri pentru templul Dom- nului ql pentru palatul impdrätesc, chi- faima lui Solomon, a pornit la Ierusalim tare ql harfe pentru cantäreti, lucre care nu se mai vdzuse vreodata in ptimAntul lui luda. 455

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 10 Dar 0 regele Solomon a facut da- Solomon avea patru mii de ea- ruri reginei din Saba, tot ceea ce ea a dorit i ceea ce a cerut, afar6 de ceea ce noage pentru cai 0 care, precum i dou6,- ti daruise din &Alicia lui de rege. sprezece mii de calareti asezati in cet6,ti s'a tutors inapoi in tara ei, ea 0 dre- g6,torii ei. anumite pentru carele de lupt6, 0 in C6,timea de aur care Ii sosea lui preajma regelui in Ierusalim. Solomon inteun an era de sase sute saizeci i sase de talanti de aur, El stapilnea peste toti regii, de la Afar& de ceea ce aduceau negu- Eufrat í pang, in tara Filistenilor i pan& t6torii Cu amäruntul i negutiitorii cu la granite, Eg,iptului. ridicata. Toti regii Arabiei i satrapii ti- nuturilor aduceau aur i argint lui So- i regele a adus in Ierusalim argint lomon. mult ca pietrele, i eedrii erau ca smochinii Si a facut regele Solomon dou.6 siilbateci de pe câmp. ente de scuturi mari de aur cecanit, intre- lar cai ii cumpiirau lui Solomon buintAnd sase sute de sicli de aur cecinit din Ilifutri o din toste de fiecare scut, lar cealalt6 istorie a domniei lui, Apoi trei sute de scuturi mai mici, de la lnceput o plinä la sfarsit, se af16 au intrat c6te trei sute de sicli la fie- Boris& in istoria proorocului Natan, in care scut, pe care regele le-a asezat in proorocia lui Ahia din Silo 0 in vedeniile casa « Piidurea Libanului ». lui Ido 17626,torul despre Ieroboam, fiul i regele a mai poruncit s6 fae6 lui Nabat. un tron mare de fildes, imbräcat in aur curat, Si a domnit Solomon in Ierusalim Cu sase trepte, o podnoj6 de aur peste tot Israilul, patruzeci de ani. Si Solomon a adormit Mug& p5,- rintii säi 0 a fost ingropat in cetatea lui David, p6Antele shu, iar in locu-i a domnit fiul eau Roboam. tintuit6 de tron, cu rezemittori de o parte 10. 0 de alta, si doi lei toliiniti Iâng6, fiecare Roboam i Ieroboam la Sihem. Roboam rezematoare, nu aseultd de sfatuleelor bdtrdni. Ruperea Si cu doisprezece lei pe cele sase regatului in cloud,: Roboam ?amine rege trepte, sase de o parte i sase de alta, cum nu se mai afla in nici o imparatie. peste luda i Ieroboam in Israil. Toate cupele de b6ut ale regelui i Roboam s'a dus la Sihem, Solomon erau de aur qi toatii vdsaria din la Sihem venise Intreg Israilul ca casa Padurea Libanului » era de aur curat, c6ci argintul in vremea lui So- facti rege. lomon n'avea nici un pret, Dar °And a auzit Ieroboam, fiul lui Nabat, care fugise in Egipt de frica re- De vreme ce corAbiile regelui se gelui Solomon, s'a intors din Egipt, de duceau la Tarsi§ cu oamenii lui Hiram 0 o data la trei ani se intorceau de la unde trimiseser6, sa-1 cierne. Si a venit Ieroboam impreunii cu Tarsis, inc6rcate cu aur i argint, fades, tot Israilul i i-au gait a,stfel: maimute i pauni. # Nrintele tau ne-a pus la jug greu, Si regele Solomon a intrecut pe dar tu usureaz6 munca silnic6 a tatalui toti imp6ratii p6m6,ntului in bogiitie jugul cel greu pe care l-a pus pe intelepciune, noi ea inn supusi ie ». Din care pricin6, toti impáratii p6- Atunci Roboam le-a rii....spuns: o Da- m6,ntului chutau sà: vad6, fata lui So- ti-mi ritgaz de trei zile, apoi intoar- lemon FA sà, asculte intelepciunea lui, pe ceti-v6 la mine ! » Si. norodul s'a dus. care Dumnezeu o pusese in inima Iui. Atunci regele Roboam s'a sfeituit cu Si in acest chip, an de an, bitritnii care fuseser6 sfetnici ai lui So- fiecare din ei aducea darul lomon, tat61 dim, in vremea dind träia, lucruri el 0 i-a intrebat: Ce riispuns m6, slit- de argint 0 de aur, vesminte, arme FA mirezme, cai qd cittari. tuiti s, dau poporului acestuia? 456

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 11 lar ei i-au räspuns: De vei fi astazi Si regele Roboam a trimis pe Ado- bun ca poporul acesta si te vei inmuia niram, capetenie peste clacasi, dar fiii dupg vrerea lui vei spune cuvinte lui Israil 1-au batut cu pietre i 1-au ucis. prietenesti, iti va fi rob deapururi! o Atunci regele R,oboam s'a suit degraba Ins& el a nesocotit sfatul pe care i-1 In carel san si a fugit la Ierusalim. daduserit batranii i s'a sfatuit cu tinerii, Si Israil a ramas rupt de casa lui care crescusera impreuna ca el si care eran in slujba lui, David pan& in ziva de astäzi. i i-a intrebat: o Ce sfat mä sfatuiti 11. si ce rlispuns sä dau poporului acestuia, care mi-a vorbit asa: « Usureaza-ne de Prof etul oemaia s citue,ste pe Roboam jugul pe care parintele tau 1-a pus pe nu porneascd, cu raboi, iindcd ruptura noi? » regatului este din voia lui Dumnezeu. Atunci i-au riispuns tinerii cei de Roboam fntârete regatul lui i zide.,te ceteiti. o varsta cu el: Iatä, ce sä raspunzi po- Fem,eile i f eciorii lui Roboam. porului care ti-a grait: Tatal täu a pus jug greu pe noi, ci tu usureaza-ni-l! Asa Si cänd a ajuns Roboam la Ieru- sa-i faspunzi: Degetul meu cel mic este salim, a strans casa lui luda si a lui Ve- mai gros decát coapsele tatälui mea! niamin, o sutil, optzeci de mii de osteni Si daca' fatal meu v'a apäsat cu pe ales, ca sä se ritzboiasca impotriva lui jug greu, eu va, voi face jug-ul vostru Israil ì sà, intoarc& regatul sub domnia si mai greu de purtat, i dad, tatäl lui Roboam. meu v'a batut cu bice, eu vä voi Atunci a fost cuvantul Domnului catre Semaia, omul lui Dumnezeu: bate cu harapnice! » o Spune lui Roboam, fiul lui Solo-. Peste trei zile, cänd Ieroboam im- mon, regele lui luda, si la tot Israilul din preunä cu tot Israilul au venit la Ro- luda i Veniamin astfel: boam, dupa, cum le spusese regele: Asa zice Domnul: « Nu porniti i nici Veniti iarasi la mine peste trei zile! », Regele le-a rä,spuns cu asprime. nu vi räzboiti ca fratii vostri, ci fiecare sä se tuteare& la casa lui, fiindc& de Regele Roboam a liisat laoparte sfatul Domnul este hotarit lucrul acesta! sSi celor batrani, au ascultat de cuvintele Domnului s'au tutora i n'au pornit impotriva lui Si le-a räspuns dupä sfatul celor tineri, i le-a grait: Tatal mea a In- Ieroboam. greuiat jugul vostru, iar eu 11 voi face Roboam avea scaunul domnese in si mai apäsator. Tatal meu v'a bátut cu bice, iar eu vä, voi bate cu harap- Ierusalim. El a zidit cetäti tari in luda: A zidit Betleemul, Etam, Tecoa, nice ! » Bettur, Soco, Adulara, Gat, Marea, Zif, Deci regele n'a ascultat de popor, Adoraim, Lachis, Azeca, fiindca fusese voints, lui Dumnezeu, ca Tora, Aialon i Hebronul, care sunt s.& aAzlevereascá Domnul cuvantui pe care In luda si in tinutul lui Veniamin. il gráise prin gura lui Ahia lin Silo ca,tre Si a intirit cetatile acestea i le-a Ieroboam, fiul lui Nabat. pus capitani peste ele si a cladit magazii pentru bucate, pentru untdelemn Criad tot Israílul a vazut e& regele pentru vin. nu ascultä de el, poporul i-a intors acest riispuns: o Ce avem noi de impartit cu In fiecare cetate a adus scuturi lanci si le-a intärit foart,e. In felul David ?... N'avem nimio de mostenit acesta luda i Veniamin i-au ramas lui. de la fiul Jul Iesei! La corturile tale, lar preotii i levitii care se aflau Israile, iar tu, Davide, vezi-ti de casa ta ! » In tot Israilul si din toat,e tinuturile s'au pus sub ascultarea lui, Israil s'a tutora fiecare la vatra so,. Si peste fiii luí Israil care locuiau Caci leviii läsa,serit päsunile lor i veniser& in luda si la Ierusa- In cetatile lui luda, a ramas rege Ro- boam. 457

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 12 lim, din pricina ci Ieroboam i feciorii lui Cu o mie douä sute de care de r5,z- ii goniserà din slujba preotiei Domnului, boi i aizeci de mii de calareti, i ne- i Ieroboam pusese preoti pentru numiirat popor care venise cu el din jertfele de pe inaltimi, pentru chipurile Egipt: Libieni, Suhieni i Etiopieni. de tapi i de vitei pe care el le Meuse. i cuprinzand cetatile hitárite din lar in urma levitilor, au venit la luda, a ajuns pang, in fata Ierusalimului. Ierusalim din toate sernintiile lui Israil acei care aveau ravna in inima lor sä Atunci proorocul ernaia s'a dus la caute pe Domnul Dumnezeul lui Israil Roboam pi la piincipii Iudei, care se sä aduc5, jertfli Domnului Dumnezeului reträsesera in Ierusalim din fata lui pärintilor lor. iac,tpi le-a zis: s Apa gräiepte Domnul ! 8i ¡gm au intarit ei regatul lui luda Voi m'ati päriisit, dar pi eu v5, voi da pi au sprijinit pe Roboam, fiul lui So- In mana lui lomon, timp de trei ani, fiindca el a Atunci principii lui Israil impreunä umblat trei ani pe calea lui David pi a cu regele s'au smerit pi au zis: s Drept este Domnul ! » lui Solomon. Roboam pi-a luat sotie pe Mahalat, i dad, a v5.zut Domnul cà ei s'au umilit, fost-a cuvantul Domnului c5,tre fiica lui Ierimot, feciorul lui David, pi ernaia, zicand: S'au umilit i nu-i voi pe Abihail, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei. mai nimici, pi peste putin Ii voi i ea i-a nascut fiu pe Ieup, pe pi nu voi präväli mania mea peste cetatea Ierusalimului prin mana eniaria pi pe Zaham. i dup.& ea a hiat pe Maaca, fiica lui lui Absalom, care i-a niiscut pe Abia, Ci vor ajunge robii lui, ca sä ptie pe Atai, pe Ziza i pe elomit. ei ce deosebire este intre slujirea mea pi slujirea la imparatii pamantului. i Roboam a iubit pe Maaca, fiie,a i5*.e, imparatul Egiptului, s'a suit lui Absalom, mai mult decat pe toate impotriva Ierusalimului pi a luat vis tie- femeile i decat pe toat,e tiitoarele lui, riile templului Domnului pi vistieriile cäci el a avut optsprezece femei i aizeci casei domnepti. A luat tot, ha çà scuturile de tiitoare, pi el a avut doudzeci pi opt de fecimi i aizeci de fete. cele de aur pe care le fäcuse Solomon. Din aceasta pricinä, regele Ro- i Roboam a fácut apetenie §1.1 voevod peste fratii lui pe Abia, fiul boam a facut in local lor scuturi de aramä, pi le-a incredintat in paza cape- fiindcä voia sit4 faca rege. teniilor strijerilor care faceau de strap, Dar a fost i dibaci, c5ci a im- priptiat pe toti fiii sii in toate inuturile la upa palatului donmesc. lui luda i ale lui Veniamin, in toate Ori de elite ori regele se ducea in cetätile intärite i le-a dat la indemanä templul Domnului, veneau çà sträjerii pi lima din destul, ba incà i femei. le luau, apoi le duceau inapoi in odaia de strajä. 12. i fiindert, el se pociiise, mb,na Dom- Domnia lui Roboam. Neiveilirea lui 64ac impliratui Egiptului in Ierusalim, pe care nului s'a tutors de la el, färä ca sä-lnimi- ceascä, pe de-a'ntregul, iar in luda lucru- l-a prcidat. rile s'au schimbat in bine. Cana regatul lui Roboam s'a intirit Regele Roboam s'a intarit in Ieru- Roboam s'a simtit puternic, atunci el salim pi a domnit mereu. Ch,nd a ajuns impreunä cu tot Israilul au päräsit legea rege, avea patruzeci pi unu de ani pi a Domnului. domnit papte ani in Ierusalim, cetatea pe care a ales-o Donmul din toate sernin- 8i din pricin5, cà ei s'au lepidat de tiile lui Israil ca sii-ai pun& numele Blau Domnul, in anul al cincilea al regelui Roboam, iac, impäratul Egiptului, a inteinsa. Numele maicii sale a fost pornit impotriva Ierusalimului, Naama, Amoniteanca. i el a savarpit fapte tele, Endo& nu pi-a silit mima sä caute pe Domnul. 458

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 13 letona domniei lui Roboam, de la berbeci, se face preot al celui care nu inceput i pana la urmil, este seria& in este dumnezeu. istoria proorocului Semaia i a lui Ido Pentru noi, Domnul este Dumne- impreuna cu faptele lui. Intre zeul nostru, pe care nu 1-am plirasit, Roboam i Ieroboam au fost räzboaie preotii care slujesc Domnului sunt fiii neincetate. lui Aaron, iar levitii sunt cei cu ran- dul lor, Si a adormit Roboam cu rintii sid si a fost ingropat in cetatea Si in fiecare dimineatà i in fie- lui David, iar in locul sau a luat domnia care seara ei înalâ fumul arderilor de fiul sau Abia. tot Domnului i tamaie cu bun miros, iar pe masa cea curatil aseazà, pttinile punerii 13. inainte, si in fiecare seará aprind cande- Domnia lui Abia. Rclzboiul lui cu Iero- labrele cele de aur i candelele lor, fiindc5, boam, regele lui Israil. InircIngerea lui noi am pitstrat pravila Domnului Dum- nezeului nostru, iar voi ati parásit-o. Ieroboam. .Moartea lui Abia. In anul al optsprezecelea al regelui In fruntea noastra sunt, iata, Domnul preotii sai cu trambite rasu- Ieroboam, Abia a ajuns rege in luda, niitoare ca sà sune impotriva voastrii ! Si a domnit trei ani in Ierusalim. Fii ai lui Israil, nu và lupta4i cu Domnul Pe mama sa o cherna Manca si era fiica lui Uriel din Ghibeea. Abia s'a razboit Dumnezeul pärintilor vostri, ciici nu cu Ieroboam. Abia a inceput lupta cu o ostire de ve# izbuti ! viteji, luptatori pe ales, de patru sute de Dar Ieroboam a pus pe pandasii mii de oameni, iar Ieroboam s'a asezat lui 85, inv5,luiasc5, pe luda si sa le cad5, In linie de bataie °u oaste de opt sute In spate, asa ca ei se aflau in fata lui de mii de viteji, luptä.tori pe ales. luda, iar panda.sii in dosul lui. Si Abia s'a suit pe muntele Terna- Si alud s'a intors luda, iata raim, din muntii Efraimului, i a grait: Ascultati-mg, voi, Ieroboame i tot era invaluit FA din LO si din spate. Atunci Israilul! au strigat d'Are Domnul i preotii au Stiti bine ca Domnul Dumnezeul sunat din trambite. lui Israil a härazit lui David domnia peste Israil pe veci, cat i flor sâi, prin- Si ostasii lui luda au strigat cu tr'un legamant deapururea. strigat de fázboi si pe c5,nd ostasii lui luda strigau, Domnul a lovit pe loro- Dar s'a ridicat Ieroboam, fiul lui boam si pe tot Israilul in fata lui Abia si a lui luda. Nabat, robul lui Solomon, fiul lui David, s'a razvratit impotriva domnului siin; Atunci Israilitii au luat-o la fuga din fat,a lui luda i Dumnezeu i-a dat In mana lui. Si s'au unit cu el oameni ticalosi Si Abia, impreuni cu poporul i-a b5,tut crunt, incat au cazut ucisi din si de nimica i s'au inversunat impotriva Israil cinci sute de mii de oameni pe lui Roboam, fiul lui Solomon, dar Ro- boam era tallar i sfiicios i nu s'a incu- ales. metat sä li se impotriveascii. In vremea aceea, fiii lui Israil au Dar voi i acum va incumet4i 86, fost infranti, iar füi lui luda castigara stati impotriva impärâiei Domnului care biruinta, fiindca si-au pus ntidejdea in se aflä, in mainile fiilor lui David, fiinda Domnul Dumnezeul pärinilor lor. voi sunteti multime mare si aveti Si Abia a urmiirit pe Ieroboam de aur pe care Ieroboam vi i-a facut i-a cuprins cetatile: Betelul cu asezitrile din jurul lui, Iesana cu aseziirile lui qi dumnezei. Jata, voi ati izgonit pe preotii Dom- Efronul cu asezarile lui. nului, pe fiii lui Aaron si pe leviti i v'ati Si Ieroboam nu si-a mai venTt M'out preoti ca noroadele piiganesti, In fire cat a tritit Abia. i Dumnezeu oricine vine cu plocon, un Juno i apte 1-a lovit i el a murit. 459

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 14, 15 Abia irisa' a ajuns puternic. 10 i a strigat Asa cgtre Domnul si-a luat paisprezeoe femei, care i-au näscut doutizeci i doi de baieti isaispre- Dumnezeul lui si a zis: « Doamne, numai zece fete. tu poi s'a ajuti pe cel slab impotriva Cealaltii, parte a istoriei lui Abia, celui tare ! Ajutg-ne, Doamne Dumne- viata lui i faptele lui sunt serse in zeul nostru, ca in tine ne-am pus na- dejdea i in numele tau am pornit im- Talcul proorocului Ido ». potriva multimii acesteia! Doamne, tu i a aclormit Abia cu pgrintii esti Dumnezeul nostru, i ie nu ti se si a fost ingropat in cetatea lui David, iar Asa a domnit in locul lui. In vremea poate impotrivi omul » lui a fost Uniste in tara, zece ani. Atunci Domnul a lovit pe Etio- 14. pieni inaintea lui Asa si inaintea lui luda, iar Etiopienii o luarg la goana. Domnia lui Asa. Mdsurile pe care le-a luat desliintdnd jertfelnicele idoleti. Rdz- i Asa i-a urmarit impreuna cu boiul cu Zerah. Etiopianul. Inktingerea poporul lui pana la Gherar si au cazut atatia Etiopieni, incb.t n'a mai scapat acestuia. aproape nimeni cu viaä, caci au fost zdrobiti de Domnul i de °tutea Fi Asa a facut fapte bune i placute lui. Asa si cu ai lui Mara o bogata In ochii Domnului Dumnezeului sau: prada, El a desfiintat jertfelnicele zeilor i cucerifa toate cetatile climpre- stráini i inaltimile, a sfáramat stalpii cu pisanii i a taiat Aserele. jurul Gherarului, fiindca spaima de Domnul le cuprinsese. i asa au jefuit ei Apoi a poruncit celor din Iuda sa toate cetatile, caci era mult de jefuit caute pe Domnul Dumnezeul parintilor inteinsele. lor i 85, implineasca legea i poruncile. IC i ei au pus mana, si pe tarlele El a desfiintat din toate cetatile Iudei de vite si. au luat multe vite márunte inaltiraile cu jertfelnice i stalpii soarelui, camilo i s'au intors la Ierusalim. in vremea lui a fost huiste in tara. 15. Apoi el a ziclit cetäti intgrite in Profetul Azaria sleitueste pe Asa sei nu luda, fiindca era pace in tara i in anii se depdrteze de Dumnezeu. Reinnoirea aceia el n'a purtat r5,zboi cu nimeni, legdmhntului cu Dumnezeu. Pacen din fiindca, Domnul Ii daduse tihnä. vremea domniei lui Asa. Atunci el a zis Iudeilor: zidim Atunci s'a pogorit Duhul lui Dum- aceste cettiti, ea le inconjur5,m cu ziduri, nezeu peste Azaria, feciorul lui Oded, cu turnuri, cu porti cu závoare; tara i a iesit in intimpinarea lui Asa si este inca deschisa, fiindca noi ne bizuim i-a zis: « Ascultati-ma voi, Asa, im- pe Domnul Dumnezeul nostru. Noi 1-am preuna cu tot Iuda i Veniaminul ! Dom- cautat si el ne-a dgruit Uniste de jur- imprejur ! s'au apucat de zidit si au nul a fost cu voi cat timp i voi ati izbutit. fost cu el! Daca, Il veti cauta, veti da Asa a avut oaste de trei sute de peste el iar dac5, va yeti razleti de el si mii de oameni din luda, inarmati cu el vä va parasi. scuturi i lanci, lar din Veniamin, doua Multa, vreme Israil a fost fara sute opt zeci de mii de purt5,tori de scuturi Dumnezeul cel adevaxat, fár5, preoti care trägaci din arcuri, toti luptgtori viteji. sä invete i Erg lege, Atunci Zerah Etiopianul a iesit Dar c5,nd in stramtorarea lui s'a impotriva lor cu un milion de oameni intors catre Domnul Dumnezeul lui trei sute de care de razboiu si a inaintat pana la Marea. Israil i l-a cautat, 1-a í aflat. Dar Asa i-a iesit inainte si s'a In vremurile acelea nu era pace asezat in linie de bataie in valea de la pentru cei ce se duceau dinteun tinut intr'altul, din pricing ca daduse mare miaza-noapte de Marea. riizmirita in toti locuitorii 460

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 16 Popor cu popor se ciocnea si ce- El a adus in templul lui Dum- tate cu cetate, fiindcit Dumnezeu ti nezeu cele afierosite de parintele batea cu tot soiul de stramtorari. cát si de el: aur, argint si odoare. Voi lusa imbarbatati-va i mainile Cat despre rázboi, n'a mai fost voastre s nu slitbeitsca, caci yeti capata pana in anul al treizeci i cincilea al rasplatä pentru faptele voastre ! » domniei lui Asa. Cand a auzit Asa cuvintele ace- atea i proorocia lui Azaria, fiul lui 16. Oded proorocul, a prins a se imbitrbata si a nimicit idolii din tot tinutul lui luda Asa se rdzboieste cu Baepa, regele lui Israil. si al lui Veniamin si din cetatile pe care El cere ajutorul lui Benhaclad, regele le cucerise in muntele Efraimului si a Siriei. Hanani proarocul mustrd pe Asa. facut din nou jertfelnicul Domnului care Illoartea lui Asa. era inaintea pridvorului templului Dom- nului. In anul al treizeci si saselea al Apoi a adunat pe tot luda si Ve- domniei lui Asa, s'a suit Baesa, regele lui Israil, impotriva lui luda, si a intarit niaminul, dimpreuntt Cu strainii care Rama, asa ca oamenii regelui Asa nici petreceau la ei, din Efraim, din Manase ea nu intre, nici sa nu iasit. si din Simeon, cita o multime de oameni din Israil trecuse la el, ca,nd au vazut ca Din amista pricing Asa a scos Domnul Dumnezeu este cu el. aurul si argintul din vistieriile tem- $i s'au adunat in Ierusalim, in plului Domnului si ale palatului Impli- ratesc si 1-a trimis la Benhadad, regele luna a treia, in anul al cincisprezecelea Siriei, care avea scaunul domnesc In Damasc, i-a spus asa. al domniei lui Asa, o Sa, incheiem legamant futre noi $i au adus jertfa Domnului, in amandoi, cum a fost intre tatil meu ziva aceea, din prada pe care o aduse- sera, sapte sute de vite mari si sapte tatal tau. lata ii trimit argint si aur, mii de vite marunte, du-te si rupe intelegerea pe care o ai cu $i se legara cu legamant ca sä Baesa, regele lui Israil, ca sa plece de la mine! » caute pe Domnul Dumnezeul parintilor lor din toata inima si din tot sufletul $i Benhadad i-a dat ascultare re- gelui Asa si a trimis pe capeteniile lor, ostirii lui impotriva cetatilor lui Israil si a cucerit Lon, Danul si Abel-Maim si lar cel ce nu va cauta pe Domnul toate cetatile-patule din Neftali. Dumnezeul lui Israil sg moara, fie mio sau mare, bgrbat sau femeie. lar cand a aflat Baesa, a stat pe loe $i jurara. inaintea Doranului cu cu intarirea Ramei si a oprit lucra- glas tare si cu strigate de bucurie, in sunet de trambita si de corn. rea. $i tot luda s'a bucurat de jura- Atunci regele Asa a luat cu sine tot luda, si au carat pietrele si barnele mant, fifndcg juraserg din toatlt, inima pe caro Baesa le folosise la intarire, si cu toatit ravna cautasera pe Domnul a intarit cu ele Gheba si Mitpa. si. 11 gasisera, pentru caro lucru Domnul In vremea aceea a venit Hanani, le-a daruit pace de jur-imprejur. vlizatorul lui Asa, regele Iudei, i i-a Chiar si pe Maaca, mama sa, re- zis: # Din pricinit cä te-ai bizuit pe regele gele Asa a pogorit-o din vrednicia de regirla, fiindcg fitcuse pentru Asera un Siriei si n'al cautat sprijin la Domnul chip de ocartt. Asa a sfaramat chipul de ocarg, 1-a prefacut in pulbere i 1-a Dumnezeul tau, pentru aceasta ti-a sci1i- ars in valea Cedronului. pat din mana, ostirea regelui Siriei. Insa înälimile cu jertfelnice nu Oare Etiopienii si Libienii n'a- le-a desfiintat din Israil, cu toate ca, in veau ei mai multa oaste si atat de mima lui, Asa a fost impacat cu Domnul mare numar de care si de cglareti In toatá viata. Dar Linda tu ti-ai fost pus nadejdea Domnul, el i-a dat in mana ta, 461

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 17 Cid ochii Domnului cutreerä toril Iudei aduceau lui Iosafat daruri, mantul tot, ca sä, imbärbateze mima asa incat pi-a agonisit multä bogittie pi celor care sunt cu mima neclintit spre el. Dar tu acum ai fitcut ca un nebun, slävire. din aceastä pricini nu se vor mai curma mima lui s'a imbárbätat pe cäile ritzboaiele. Domnului, ba mai vados, el a desfiintat din luda Inäiimi1e cu jertfelnice Atunci Asa s'a aprins de manie impotriva viizatorului ql 1-a aruncat in Aperele. temnità, fiindcä, il cuprinsese furia din pricina lui. In vremea aceea apijderea In anul al treilea al domniei lui Asa a asuprit pe cativa din popor. a trimis pe marii dregatori: Benhail, letona domniei lui Asa, de la in- Obadia, Zaharia, Natanail ql Miheia ca ceput ql pan& la sfarpit, iatä este scrisä ab: dea invittaturit in cetätile lui Iuda, in « Cartea regilor lui luda ql ai lui Israil». Impreunä cu levitii: Semaia, Na- Si Asa a cizut bolnav de picioare, tania, Zebadia, Asael, Semiramot, Io- notan, Adonie, Tobie ql Tobadonie, pi In anul al treizeci ql noultlea al domniei lui, cu preotii: Eliama ql Iehoram. de o boalä cumplitä. Dar pi in vremea Si au propoveduit in luda, avand boalei lui n'a citutat ajutor la Domnul, cu ei cartea legii Dornnului; au stiábátut ci la doftori. toate lui luda pi au invittat Si a adormit Asa cu striibunii lui pi a murit in anul al patruzeci pi unulea poporul. al doraniei lui. Si a fost ingropat in Atunci frica de Domnul a cu- prins toate impärätiile pAgane care se gropnita lui, pe care el ffi-0 sapa,se in megiepeau cu luda, incat nu se incu- cetatea lui David. Si a fost pus inteun sarcofag plin cu aromate ql cu tot felul metau sä se razboiascit cu Iosafat. de mirezme, pregittite dupà meptesugul alcatuitorilor de miruri. i s'au mai Filistenii i-au adus lui Iosafat aprins in cinstea lui mirezme multe daruri ql argint ea dajdie, Arabii i-au foarte. adus vite märunte, papte mii papte sute de berbeci ql papte mii §:apta sute de 17. taPi. Si puterea lui Iosafat a crescut Domnia lui losalat in regatul luda. El umblcl in calea Domnului i desliinfeazd din ce in ce mai mult: el a clitdit in luda castele ql cetäti-plitule, incllfimile. El trimite in farcl propoveduitori ai legii. Popoarele megiefe Ii aduc dajdie. Fäcuse multe jitnite pentru bucate In cetitile lui luda, pi avea opteni pi V itejii lui Iosalat. luptätori viteji in Ierusalim. Si in locul lui, a luat domnia fiul 'ata ql numärätoarea lor dupd säu Iosafat, pi el s'a intärit impotriva lui Israil. familii: Din luda faceau parte cilpete- niile peste mii: Adna, capitanul, pi cu El a apezat oaste in toate cetätile el trei sute de mii de viteji; intarite ale lui Judo, si a pus strajit in tinutul lui luda, in cetittile lui Efraim Sub mana lui era Iohanan, ch- pe care le cucerise pitrintele sau Asa. pitanul, pi cu el douli, sute optzeci de Si Domnul a fost cu Iosafat, fiindcit mii; Sub el era Amasia, fiul lui Zicri, a umblat in &lile cele dintai ale lui care de burá voie s'a fägilduit Domnu- David, stramopul säu, pi n'a n'itzuit spre lui, ql cu el douit sute de mii de viteji. Baali, Din Veniamin fäceau parte: Eliada Ci s'a sarguit ciare Dumnezeul pg- cel viteaz pi cu el douii, sute de mii de rintelui situ pi a umblat in poruncile lui, arcapi ai purtatori de scuturi; dar nu cum s'a purtat Israil. Sub el era Iehozabad ql cu el o Pentru aceasta pi Domnul a in- tárit regatul in mana lui, pi toti locui- sutit optzeci de mii de insi gata de luptä. Aceptia sunt cei ce stitteau in slujba regelui, in afarä de cei pe care regale Ii apezase in cetiltile intaiite din tot tinutul lui luda. 462

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 18 18. Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a fficut coarne de fier i a strigat: o Asa Iosalat cuAhab,regele lui Israil, pornesc zice Domnul! Cu acestea vei impunge cu rdzboi impotriva Sirienilor, cu gaud pe Sirieni pang Ii vei nimici! ed cuprindd Ramotul din Galaad. Prof efii proletesc lui Ahab izbdnda. Mih,eia, i toti proorocii prooroceau la fel: lui Intla, le vestefte inireingerea, dar este o Porneste impotriva Ramotului din Ga- aruncat in temnifit Beiteilia este hoteiritoare: laad i vei birui, caei Domnul il va da Iosalat scapei cu viag iar Ahab moare. In mama regelui ! Iosafat a avut avere multa, i slava, i solai care fusese trimis ea s'a incuscrit cu Ahab. cheme pe Miheia 1-a indemnat asa: o lata, Dupa trecere de c4iva ani, el s'a proorocii vorbesc inteun glas de bine pogorit la Ahab, in Samaria. Atunci regelui, eh fie dar si cuvantul tau ea al Ahab a junghiat in cinstea lui si a po- unuia din ei i vorbeste de bine ! » porului care venise cu el. un mare numar Dar Miheia i-a raspuns: o Viu este de vite mari i mici, i 1-a induplecat sa, Domnul ! Numai ceea ce-mi va porunci porneascii cu el impotiva Ramotului din Dumnezeu voi gräi Galaad. i cand a ajuns la rege, regele 1-a Atunci Ahab, regele lui Israil, 1-a intrebat: s Milicia, eh pornim noi cu rtiz- intrebat pe Iosafat, regele lui luda: o Ai boi impotriva Ramotului din Galaad, vrea eh pleci cu mine impotriva Ramo- ori sa stam pe loc ? o El ins& le-a raspuns: tului din Galaad ? s i el i-a raspuns: o Porn4i i veti birui, cad va cadea in máinile voastre Ce mi se va intampla mie, i se va Atunci regele i-a zis: o De date ori Intampla i tie, i ce va fi Cu poporul este nevoie sa te jur pe numele Domnului meu, va fi si cu al tau! Eu voi porni ca eh-mi spui adevarul? cu tine la luptii.! » Atunei el i-a spus: Vad tot Ci Iosafat a imbiat pe regele lui Israil: Rogu-te, intreaba care este cu- Israilul imprastiat pe munti, ea oile care nu au pastor! » i Doranul a zis: e Acesti vantul Domnului! oameni n'au capetenii; fiecare sa se in- i Indath regele lui Israil a adunat toarca in pace la casa sa! » patru sute de prooroci i i-a 1ntrebat: i regele lui Israil a inceput a grai: « Sá pornesc eu oare cu fázboi impo- Oare nu te-am prevestit ea nu-mi proo- triva Ramotului din Galaad, ori roceste de bine, ci numai de Mu ? stau pe loe? s i ei au raspuns: s Por- neste, Etude& Dumnezeu il va da in Dar Miheia a zis: o AscultaV dad). mana regelui!* cuvantul Domnului! Vazut-am pe Dom- nul sezand pe tronul sau i toatä oastea Dar Iosafat a intrebat iarasi: o Mai cerului statea de-a-dreapta i de-a-stfinga este oare vre-un prooroc al Domnului aici le i a intrebat Domnul: Cine va duce in ispitli pe Ahab, regele lui Israil, Atunci regele lui Israil a raspuns ca sa se suie impotriva Ramotului din lui Iosafat: 4 Mai este unul prin care am Galaad i sä, pitied.? » i unul spunea putea sa intrebilm pe Domnul, dar eu una, altul alta. Il urasc, fiindca, niciodata nu-mi prooro- ceste de bine, ci mereu de rau. El este Atunci a iesit un duh care s'a Miheia, fiul lui Imla. » Dar Iosafat i-a infatisat inaintea Domnului si a zis: zis: o Maria Ta, nu grai asa! » o Eu il voi duce in ispita * i Domnul Dupa aceasta, regele lui Israil a I-a intrebat: o Cu ce ? i el i-a riispuns: Voi iesi i ma chemat un eunuc i i-a poruncit: Pleach degraba dupa Miheia, fiul lui Imla !» voi preface in duh al minciunii in gura tuturor proorocilor lui! Domnul i-a In vremea aceasta, cand regele lui spus: o Du-1 in ispita, ea poti I Iesi i fit Israil i Iosafat, regele Iudei, stateau in- ala! * vesmants,ti, fiecare pe tronul sax, pe o arie din fala portii Samariei, iar tcgi proorocii prooroceau inaintea lor, 463

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 19 Si acum jata ca Domnul a pus in 19. gura tuturor proorocilor tai un duh al minciunii i Domnul a graft rau impo- Cuctintul de dojand al lui Hanani nitre triva ta.» &gala& Noua avezare a judecdtorilor pentru Atunci s'a apropiat Sedechia, fiul impdrfirea dreptcltii. lui Chenaana, de Miheia i 1-a lovit peste obraz i i-a zis: « Pe ce cale a iesit Duhul Si s'a intors Iosafat, regele Iudei, la Domnului din mine ca sa-ti graiasca tie?» Ierusalim, sä,nä.tos la casa sa. lar Miheia i-a ritspuns: Vei Si i-a iesit inainte Iehu, fiul lui vedea in ziva aceea, cand vei trece din Hanani vazatorul, i i-a zis regelui Io- odaie in odaie ca sit te ascunzi !* safat: « Trebuie oare sä ajuti pe cel fiirit Atunci a poruncit regele lui Israil: de lege i iubesti tu pe cei ce urasc pe Domnul ? Pentru aceasta s'a pornit Luati-1 pe Miheia duceti inapoi la peste tine intiiratarea Donmului ! Amon, capetenia cetiíii, i la has, fiul Dar s'a mai aflat i ceva bun in tine: ai ars Aserele din tara i te-ai regelui, sarguit cu inima ta sa cauti pe Dum- Si-i spuneti: Asa porunceste re- nezeu.» gele ! Aruncati-1 in temnita i dati-i sa manance paine i spa cu tarb,ita, pan& Si Iosafat a stat catva timp in Ieru- And ma voi intoarce teafar salim i iarifisi a iesit prin popor, Maid tara de la Beerseba pan& la muntele Atunci i-a zis Miheia: «Daca te Efrairn, i 1-a intors la Domnul Dumne- vei intoarce sanatos, n'a graft Domnul zeul parintilor lui. prin mine ! s Apoi a mai zis: a Ascultati aceasta toate popoarele ! » Apoi a asezat judecatori in tara, In toate cetatile intarite ale lui luda, Cu toate acestea, regele lui Israil cetate cu cetate, impreuna cu Iosafat, regele lui luda, au pornit impotriva Ramotului din Galaad. Si lo-a poruncit judecatorilor: Ve- Si regele lui Israil i-a zis lui Iosafat: deti ce faceti, cad nu judecati pentru Imi voi schimba hainele i voi intra oameni, ci pentru Domnul, V el va fi cu in lupta, ins& tu stai imbracat cu hai- voi, daca yeti face dreptate. nele tale ! » Si regele lui Israil si-a Si acum ta vit fie frica de Domnul ! Bagati de seamit la ceea ce faceti, caci schimbat hainele si a intrat in luptii. la Domnul Dumnezeul nostril nu merge Dar regale Siriei daduse poruncá cu nedreptate, nici cu piírtinire i nici cu mituire ! » capitanilor de la carele de lupta: Nu va luptati cu nimeni, fie de rand, fie de Asijderea i in Ierusalim, Iosafat a frunte, ci numai cu regele lui Israil ! » pus judeciitori dintre leviti, dintre preoti Mid capitanii carelor de lupta au dintre capii de familie ai lui Israil, ca vazut pe Iosafat au zis: o Iatä regele lui Israil ! », i s'au strans imprejur sit% se sa faca judecata Domnului i ta poto- lupte cu el, dar Iosafat a strigat lease& pricinile celor ce locuieso in Ieru- salim, Domnul i-a venit inteajutor i i-a inde- partat de la el. Si le-a, poruncit: a Asa sa lucrati: Si daca au vazut capitanii carelor cu frica Domnului, cu dreptate i cu de luptii ca nu este regele lui Israil, s'au intors inapoi. iiiimá curata. Once fel de pricinii va veni la voi Un arca s Irma a tras din intam- plare V a nimerit pe regale lui Israil la de la fratii vostri care locuesc in cetatile incheietura platosei. Atunci a poruncit lor, fie cá este omor, fie ca este vorba de el celui ce mana carul: « Intoarce lege ori porundi, de randuieli si de in- scoate din focul luptei, cáci sunt ranit ! » dreptiiri, luminati, ca ea nu fie de vina inaintea Domnului ii s'a se abata Dar in ziva aceea, flindca batalia mania asupra voastra i asupra fratilor era din ce in ce mai apriga, regale lui Israil vostri ! Asa s'a faceti ca sa nu aveti nici o villa! a fost silit sa stea in carul eau in fata Sirienilor, iar la sfintitul soarelui a murit. 464

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 20 11. Iata, in fruntea voastra stil Amaria Si acum jata pe fiii lui Amon, pe arhiereul, pentru toate lucrurile Dom- Moabiti 0 pe cei din muntele Seirului, pe nului, i Zebadia, fiul lui Ismail, capetenia unde n'ai litsat pe Israil sit intre, cand el casei lui luda pentru pricinile regelui, venea din Ora Egiptului, ci Israil i-a iar dregatori la indemana voastra Bunt ocolit ca sá nu-i nimiceascit, levitii. Fii curajosi i porniti la lucru! Iar Domnul sa vä dea numai bine ! Tata-i eá vin sá ne raspläteasca 0 sá ne goneasca din pamantul stapir nirii noastre, pe care tu ni 1-ai ditruit. 20. 0, Dumnezeul nostru! Oare nu-i Meunifii pornesc vei judeca tu? Cad noi n'avem nici o cu rdzboi impotriva lui losafat. lzbanda putere in fata acestei multimi nenuma- lui Iosafat impotriva lor, dupei ce s'a rate care se indreapta impotiva noastra rugat Domnului. Legihruintul lui losalat noi nu stim ce sa facem, ci numai ochii cu Ahazia, regele lui lude. nostri Ii avem atintiti spre tine!» lar dupa aceasta, Moabitii, Amo- Si toti Iudeii stäteau inaintea nitii i laolaltä cu ei Meunitii au pornit sa se razboiascii impotiva lui Iosafat. Domnului impreuna cu copiii, cu femeile cu fiii lor. Atunci au venit stafete 0 au dat de stire lui Iosafat i-au zis: o O puternicit Atunci s'a pogorit Duhul Dom- ostire, de dincolo de Mare, din Edom, se nului in mijlocul obstiei peste Uziel, fiul indreaptii, impotriva ta i acum iat'o la lui Zaharia, fiul luí Benaía, fiul lui Ieiel, Hataton-Tamar, adica Enghedi ! » fiul lui Matania, levit din fiji lui Asaf, Si 1-a, cuprins frica pe Iosafat i si-a Si a zis: Luati aminte, voi toti intors fata sä, caute pe Domnul, vestind Iudeii, locuitori ai Ierusalimului 0 tu, rege Iosafat! Asa zice Domnul: N'aveti post pentru toata tara lui luda. de ce sa va temeti i sá va infricosati in Si s'au adunat Iudeii sä, cearit fata acestei multimi far& de numitr, eitci ajutor de la Domnul 0 au venit clnar din razboiul nu-I yeti duce voi, ci Dumne- zeu! toate cetätile lui Iuda ca sá caute pe Maine pogoriti-vä spre ei, caci ei Domnul. vor inainta pe drumul de cost*, de la 'J'i t si-i yeti intalni la capatul vàii, la Atunei Iosafat a stat in mijlocul rasarit de baritganul Ieruel. obstiei lui Iuda in Ierusalim, in templul Dar nu voi yeti duce lupta! Ci Domnului, In fata curtii celei noi, numai asezati-vit in linie de bataie i yeti i a cuvh,ntat: o Doamne Dumne- vedea mantuirea Domnului care va veni zeul pärintilor nostri, tu esti Dumnezeu peste voi, peste Iuda 0 peste locuitorii In cer 0 tu esti stapan peste toate impa- Ierusalimului. Nu v.& temeti i sá nu va ratiile noroadelor! In mana ta este pu- cuprindit spaima! Maine iesiti-le inainte terea i thrift i nimeni nu poate ea ti se impotriveasei! Domnul va fi cu voi! Tu, Dumnezeul nostru, ai alungat Atunci Iosafat s'a plecat cu fata pe locuitorii tarii acesteia dii fata popo- la pamant, iar toti Iudeii impreuna cu rului tau Israil i ai dat-o semintiei lui locuitorii Ierusalimului au cazut inaintea Avraam, iubitului tau, deapururi! Si ei au locuit inteinsa 0 ti-au Domnului ca sä, i se inchine lui. zidit tie templu in numele tau 0 au grait: Si s'au ridicat levitii din neamul lui o Daca se va abate vre-o nenorocire Cahat i cei din neamul lui Core, ea sa peste noi, sabie, pedeapsá, de la Dum- proslavea,sca pe Domnul cu glas inalt nezeu, ciumä ori foamete, vom sta ina- tare. intea ta in templul acesta, fiindca A doua zi s'au sculat dis-de-dimi- numele tau sillaslueste in templul acesta, neat& 0 au pornit inspre baritganul i vom striga &Are tine in stram- Tecoa, si pe cand ei erau in toiul mersului, torarea noasträ, ca ea ne auzi i sá ne Iosafat a stat in mijlocul lor i le-a zis: mantuesti!» o Ascultati-ma, voi Iudeilor i voi locui- 465 30

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 21 tori ai Ierusalimului! Ntiddjduiti in Iosafat a domnit peste regatul lui luda. Când inceput domnia era in Domnul Dumnezeul vostru i veti fi nebi- varstà de treizeci i cinci de ani, iar in ruiti, credeti in proorocii lui i veti avea Ierusalim a domnit doudzeci i cinci de ani. Numele mamei sale era Azuba, fiica izbe,ndd. » lui Silhi Si indate, s'a sfetuit cu poporul El a mere pe calea lui Asa, pitrin- a pus cfintiireti care, imbriicati in oddjclii tale situ, si nu s'a abltut din ea, ci a sfinte, sit mearge, in fruntea ostirii, Läudati pe fäcut fapte bune inaintea Doranului. laude pe Domnul Numai inältimile nu le-a desfiintat, Domnul, ad este bun, cä in veac tine mila lui ! to Eluded poporul nu-si indreptase filed Si in clipa când au inceput can- mima &Are Domnul Dumnezeul pdrin- tdrile de laude, si de veselie, Domnul a tilor lui. intins curse Amonitilor, Moabitilor Ciit despre celelalte fapte ale lui celor din muntele Seirului, care veniserä, Iosafat, de la cele dintAi panä la cele de pe urmii, iatd ad' ele Bunt scrise in istoria impotriva lui luda, i ei au fost in- lui Iehu, feciorul lui Hanani, care a fost apoi trecutii, in « Cartea regilor lui Atunci Amonitii i Moabitii s'au pornit impotriva locuitorilor muntelui Israil ». Seir ca Dupe, aceasta Iosafat, regale Iudei, mdcele,reascii, nimi- a bleat legarnent cu Ahazia, regale lui ceased, iar dupe,' ce au isprävit cu locui- Israil, care ducea vial& de om fdrii, de torii Seirului, au inceput se, se omoare intre ei. lege ; Când ins& Iudeii au ajuns pe colina Si si I-a fácut tovares ca ea facä, de unde se putea zäri biireganul ii s'au coriibii pentru Tarsis. i ei au flout co- tutors sit vadä multimea ritbii la Etion-Gheber. erau numai lestni citzute la pdmânt, fiindcd nu scäpase nici unul. Atunci Eliezer, fiul lui Dodia din Marea, a profetit impotriva lui Iosafat Atunci Iosafat impreund cu oaste,a astfel: o Din pricind cä te-ai legat cu lui venirà ca se, ia pradit i au gäsit la ei Ahazia, Domnul va sfädAma lucritrile multe bogAtii, vesminte i odoare scamp° tale! » i cordbiile s'au sfdramat i n'au au jefuit atAt cii,t nu se putea duce. mai putut se, ajungd la Tarsis. Si au fost jefuind trei zile, cad prada era 21. mare. lar in ziva a patra s'au strans la Domnia lui loram. Uciderea lrafilor Emec-Beraca, fiinda acolo ei au prosldvit Cdscltoria lui cu tuca lui Ahab. Viafa pe Domnul, din care pricind s'a numit tui depiirtatcl de Dumnezeu. Edomul si localitatea aceea Emec-Beraca pang in Libna scuturci jugul. Scrisoarea amenin- ziva de azi. fritoare a proletului Ilie ceitre foram. Neivcilirea Filistenilor si Arabilor fa luda. Dupe, aceasta, toi Iudeii, im- Slfirsitul cumplit al lui loram, care n'a preunä cu locuitorii Ierusalimului i cu Iosafat in fruntea lor, s'au intors la Ieru- lost ingropat in mormintele regilor. salim cu bucurie, ceci Domnul le de:dime Si Iosafat a adormit cu piírintii prilej de bucurie fatA de vràjmasii lor. Si au intrat in Ierusalim cu sunare si a fost ingropat cu ei in cetatea lui din harfe, din chitare si din tiAmbite David. Iar in local sex s'a urcat pe tron s'au indreptat spre templul Domnului. fiul seu Ioram. Si frica de Domnul a cuprins toate Si el ayes frati pe feciorii lui Io- imperätiile pame,ntului, cto,nd au aflat ele safat: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, cá Domnul s'a luptat cu vrajmasii lui Mihail si Sefatia. Acestia toti au fost Israil. feciorii lui Iosafat, regale lui luda. Si regatul lui Iosafat a fost tihnit fiindce, Dornnul i-a dat liniste de jur- irnprej ur. 466

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 22 Lor le-a dhruit phrintele lor mari Iatá ch Domnul va lovi cu prasnä, mare pe poporul thu, pe fiii daruri de aur si argint, precum 11.1 scum- pe femeile tale, ofi boghtia ta. peturi, pe lângli cetátile cele inthrite din Dar i tu vei fi lovit de boalti luda, insh, domnia i-a dat-o lui 'orara, fiindch el era cel intai nitscut. grea, de boala märuntaielor tale, care vor iegi din tino zi cu zi, din pricina Ioram, duph ce a luat in stäpanire regatul tatälui shu si s'a intärit, a ucis boalei tale. o cu sabia pe fratii lui, ba Incä i chiva Atunci Domnul a inthrittat im- potriva lui Ioram mania Filistenilor voevozi ai lui Israil. Cand a ajuns rege, Ioram era de a Arabilor care se megjesesc cu Etiopienii, treizeci i doi de ani, i in Ierusalim a i s'au pornit impotriva lui luda. domnit opt ani. pe care 1-au cucerit i au luat pradit toath, boghtia care se afla In palatul el a umblat pe calea regilor lui domnesc, dimpreunä cu fili i cu femeile Israil, precum t'acusarä cei din casa lui lui gi nu i-a mai fiimas nici un fiu dectit Ahab, chci tinea de femeie pe o fati): a Ahazia, fiul s'a:u cel mai mic. lui Ahab. i astfel el a fiiptuit faridelegi In ochii Domnului. Pe reingh toate acestea, Domnul i-a lovit lhuntrul trupului cu o boalh, Insit Domnul n'a vrut sä piardä thrh de leac. casa lui David, pentru legh,mOntul pe care i asa s'a trudit el vreme indo- 11 L'auge cu David, si-i fhgäduise cit-i va lungath iar la sta...raitul anului al doilea i-au iegit märuntaiele din pricina boalei, fi lui i fiilor lui stegnic luminos, in 15i a murit in chinuri cumplite. lar po- toath vremea. porul nu i-a mai aprins mirezme, precum aprinsese la moartea, pitrintitor shi. In zilele lui, Edomul a scuturat jugul lui luda i gi-a pus rege. COnd s'a suit pe tron, el avusese treizeci i doi de ani, iar in Ierusalim a Atunci Ioram dimpreurd cu voe- domnit opt ani. i a murit filrh sh fie vozii lui i cu toate carate de lupth au jelit. $i a fost ingropat in cetatea luí pornit impotriva Edomului i, sculán- David, dar nu in mormintele regilor. du-se noapt,ea, a infrânt pe Edomitii care 11 inconjuraserh, precum si pe voe- 22. vozii carelor de luptii. Domnia lui Ahazia. Viga lui depeírtatd Dar Edomul a rimas desticut de Dumnezeu. Alianfa lui cu Ioram, regele lui Israil. Ahazia este °mol* de Iehu. de luda panh, in ziva de azi. In vremea Domnia Ataliei, mama lui Ahazia. Ea stdrpeste pe c,ei de neam domnesc. .Micul aceea i Libna a scuturat jugul lui, rege low este sceipat de lehofabeat, fiindch Ioram se lephdase de Domnul regelui Ioram, sofia arhiereului Iehoiada. Dumnezeul pärintilor $i locuitorii Ierusalimului au ridicat rege in locul shu pe Ahazia, fiul shu cel i el a clddit altare de jertfä pe mai mic, fiindch pe toti cei mai in värstä Inältimie din cethtile lui luda, a adus Si ucisese hoarda care plitrunsese in ta- la desfranare idoleasch pe locuitorii Ie- bhrh, cu Arabii, i in felul acesta Ahazia, rusalimului si pe luda 1-a impins sh, se feciorul lui Iorarn, a ajuns regale Iudei. abatä de la credinta. Ch,nd a ajuns rege, Ahazia era in Atunci i-a venit o scrisoare de la vfirstii de douilzeci i doi de ani, iar in profetul Ilie cu cuprinsul acesta: « Asa Ierusalim a domnit un an. Pe mama sa, grhiegte Domnul Durnnezeul lui David, nppoata lui Omri, o cherna Atalia. striibunul thu! Fiindch n'ai mera pe chile lui Iosafat, phrintele thu, si pe Dar si el a mers pe chile casei Ahab, fiindch maich-sa era sfetnica lui chile lui Asa, regale lui luda, la färildelegi. Ci ai mers pe ealea regilor lui Israil i ai dus pe luda si pe locuitorii Ierusalimului la destranare idoleasck destranare ca gi a acalora din casa lui Ahab, ba mai vados ai omorit gi pe fratii din casa tatiilui tau, care erau mai buni dedil tine, 467 300

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 23 i el a fitcut rete In ochii Domnului, 23. ca i cei din casa lui Ahab, care, dupi Arhiereul Iehoiada pune la cale suirea moartea tatiilui situ, i-au ritmas sfetnici spre pieirea lui. pe trcm a lui Ioas, cu voia intregului popor. Potrivindu-se sfatului lor, a pornit Miruirea regelui in templu. Prinderea impreunit cu Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israil, la luptii impotriva lui Hazael, Ataliei,si uciderea ei. Dcirtimarea jerttelni- regele Siriei, in Ramotul Galaadului, celor lui Baa4l aisezarea sluibei In care luptà Sirienii au riinit pe Io- lui Dumnezeu. Incoronarea lui Ioag ram. Insä in anul al aptelea Iehoiada a prins curaj i dupii, ce s'a intoviírkiit i e1 s'a intors in Izreel ca sä, se cu citpeteniile de peste sute: cu Azaria, tämilduiaseä, de ritnile pe care le eh- fiul lui Ieroham, cu Ismail, fiul lui Ieho- piitase in biititlia de la Ramot, când s'a hanan, cu Azaria, fiul lui Obed, cu Maa- bittut cu Hazael, regele Siriei. Atunci seia, fiul lui Adaia, cu Elii}afat, fiul lui Ahazia, feciorul lui Ioram, regele Iudei, Zicri, tara Iudei 0 au s'a pogorit in Izreel ca sit vadii, pe Ioram, fiul lui Ahab, care era bolnav. Au cutreerat adunat pe leviti din toate cetätile Iudei Dar venirea lui Ahazia la Ioram cum 0 pe capii de familie din Israil au venit la Ierusalim, fusese randuitit de pronia dumnezeiascä Unde intreaga oNtie a incheiat spre pierderea lui, cäci, indatá ce a venit legámânt cu regele in templul lui Dum- nezeu. i Iehoiada le-a grAit: s Iatä fiul el, a plecat cu loram la lehu, fiul lui regelui care va trebui sä fie rege precum a fägdduit Domnul celor din neamul Nim0, pe care Domnul il unsese pentru lui David ! nimicirea casei lui Ahab. Dar iatä, ce va trebui sit faceti ! treime din voi caro intrit de ränd Shin- i in vreme ce Iehu fticea judecata bäta, preoti i leviti, sá fact', slujba de portan; casei lui Ahab, a dat de voevozii lui 0 treime sá slujeascä, la palatul luda 0 de nepotii lui Ahazia care slu- regelui, altä treime sä stea la poarta Iesod, iar tot poporul sà fie grämada jeau pe Ahazia FA i-a omorit. In curtile templului. In templul Domnului sit nu intre i a eitutat apoi 0 pe Ahazia, pe care insii nimeni, ci numai preotii i levitii 1-au prins in Samaria unde el se ascun- slujitori. Numai ei au voie sit int.re, sese, i 1-au dus la Iehu care 1-a i ucis. sunt sfintii, iar tot norodul sit plizeascii 1-au ingropat, fiindcä ziceau: a Este fiu al lui Iosafat, care a autat pe Domnul ränduiala Domnului. Levitii sá inconjoare pe rege, fie- din toatit inima! » i n'a mai sciipat care cu arma in mänä, iar cine va in- nimeni din casa lui Ahazia care ar mai fi putut sä, ja domnia. dritzni BA intre In palat sä, fie ucis, i ail fie ei längä rege cand va intra i va ie0.* 10. lar dad, a vitzut Atalia, mama lui Atät leviii cat 0 tot luda au fitcut precum le poruncise arhiereul Iehoiada: Ahazia, di a mmit fiul ei, s'a pornit fiecare luat oamenii cei care intrau a stärpit tot neamul domneso din de ränd Sfimbäta, sau pe cei care i0 ispriiveau rändul, fiindeä, Iehoiada arhie- casa lui luda. reul nu scutise pe nimeni sá facii parte din vre-o ceatä. 11. Atunci Iehoqabeat, fiioa regelui, a i arhiereul Iehoiada a dat ciipe- furat pe Ioa§, fiul lui Ahazia, dintre fe- teniilor de peste ante läncile i scuturile, ciorii regelui care eran sit fie mitceläriti, precum i scuturile regelui David cele din templul Domnului, I-a dus dimpreunit cu doica lui in iatac. 12. i aqa Iehopbeat, fiica regelui Ioram, femeia lui Iehoiada arhiereul, clici ea era sora lui Ahazia, I-a tdinuit de Atalia ea nu cumva sii-1 omoare. a stat cu ea ascuns in templul Domnului gase ani, In care vreme Atalia domnea In tarii. 468

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24 i indatä a asezat tot norodul, Apoi a luat cu sine pe chpeteniile cele peste sute, pe cei de neam mare si fiecare cu arma in mitnä, incepand din pe cei ce aveau trecere in faja norodului, partea de miazit-zi a templului pan& in precum si pe tot norodul si s'a pogorit partea de miazà-noapte a templului, ajun- din templul Domnului la palatul dom- gaud pan& la jertfelnic i 'intorcându-se iaräsi la templu, de jur-imprejurul re- nesc. i dupit, ce au intrat in palatul gelui. domnesc prin poarta ceo de sus, au suit pe rege pe tronul regatului. Pe urmit au scos pe fiul regelui i-au dat coroana i cartea legii i tot poporul tärii s'a bucurat 1-au fiteut rege. Iehoiada i fiii lui 1-au uns cu mir si au strigat: s Tritiasca cetatea dobändit linigtea. Ci Ata- lia piense de sabie. regele ! 24. Citnd ins5, Mafia a auzit striglitul norodului, care alerga i proslitvea pe Domnia regelui Ioap. Restaurarea tem- rege, a intrat Foi ea cu norodul in tem- plului. Strdngerea banilor trebuitori pentru plul Domnului, restaurare. Moartea lui Iehoiada. Zaharia, hut arhiereului Iehoiada, insuflat de i s'a uitat i iatit cä regele stätea Domnul, mustn't pe loaf pentru necredinta la intrare pe tron, inconjurat de voevozi lui. Regele dd poruncd sd,-1 ornoare cu EA de trâmbitasi, iar tot poporul se ve- pietre in ograda templului. Rdzboiul cu selea 1;;i suna din trâmbite, iar ctintäretii Sirienii. Moartea lui cu instrumente muzicale fitceau Mee- putmile cantärilor de laudä. Atunei Când a inceput ed domneascä Ioas, Atalia sräsiat vesmintele sale si a era de sapte ani, gi a fost rege in Ieru- strigat: Trädare ! Trädare! salim patruzeci de ani. Pe mama sa o Apoi Iehoiada arhiereul a poruncit cherna Tibia, si era de fe! din Be- voevozilor de peste sute, cäpitanilor erseba. otir si le-a zis : Scoateti-o din i loa a silvarsit ceca ce era pläcut templu intre dou5, ränduri, iar cine In ochii Domnului in toate zilele vietii se va face pärtas cu ea sit fie ucis cu lui Iehoiada arhiereul. sabia! » Funded arhiereul poruncise: i Iehoiada 1-a fnsurat cu douit SE nu o omoriti in templul Domnului ! » femei care i-au nitscut feciori si fete. Atunci o puserä intre dou5, rttn- Dupil, acestea Ioas a pus de gitnd duri i cand a ajuns la poarta Cailor ea sit innoiasdi templul Domnului. care este Mug& palatul domnesc, acolo Pentru aceasta a sträns la sine au omorit-o. pe preoti i pe leviti pi le-a poruncit: Dup.& acestea a incheiat legämänt « Plecati in cetätile lui Iuda i strängeti intro Domnul i intre popor i rege, ca el din tot Israilul argint pentru premenirea sit fie popor al Domnului. an de an a templului Dumnezeului i a intrat poporul in templul lui Baal si a sarámat altarele lui vostru, dar zoriti cu lucrul 1 * i levitii statuile lui le-a fäcut puzderie, lar pe n'au dat zor. Matan, preotul lui Baal, I-a omorit di- Atunci regele a chemat pe Iehoiada naintea jertfelnicelor. arhiereul i 1-a intrebat: i Pentru ce nu i Iehoiada a randuit pazil la te-ai ingrijit ca levitii ed sträng5, din Iuda si din Ierusalim dajdia ränduità templul Domnului dintre preoti EA dintre pentru Israil de Moise, slujitorul Dom- nului, j de cfitre obstie, la cortul des- leviti, pe care David Ii impartise in clase pentru slujba la templu, ca coperirii adudt arden i de tot Domnului, precum este serie in legea lui Moise, cu cântitri Fiinddi Atalia ceo fär5, de lege, de veselie, dupä pravila lui David. impreunit cu fiLi ei, au diträpitnat templul i a mai asezat portan i la templul Domnului ca nimeni care ar fi spurcat lui Dumnezeu, inctit i toate cele afie- sä, nu intre. 469

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24 rosite templului Domnului le-a intre- Aaerelor i idolilor. Din pricina vino- buintat pentru Baali ! » vatiei lor s'a abiltut mAnia lui Dum- nezeu peste luda 0 peste Ierusalim. Din aceastä pricing regale a po- Si el a trimis prooroci ca sa-i runcit s5 se faca o laditä care sit% fie intoara la Domnul, i cu toate ca i se aaezata afar& la up. templului. legasera cu juriimant, ei nu le-au dat Si au dat zvon in luda i in Ieru- ascultare. salim ca sá se aducii, Domnului dajdia pusä de Moise, slujitorul lui Dumnezeu, Atunci Duhul Domnului a cu- pentru Israil in pustie. prins pe Zaharia, fiul arhiereului Iehoiada, el s'a infatipt fnaintea norodului Toti voevozii precum 0 tot no- i-a graft: Aaa zice Dumnezeu! Pentru rodul fu cuprins de bucurie i fiecare a ce ati caleat poruncile lui Dumnezeu, ea adus 0 a aruncat dajdia in lädiá, pang sa nu va mai meargii, bine ?... Panda la cel din urma om. voi ati pardsit pe Domnul, 0 el v'a i ori de cate ori levita duceau parasit pe voi! ca sa fie cercetata de rege, daca, 21. Atunci au uneltit impotriva lui socoteau ca s'a adunat argint mult, din porunca regelui 1-au ucis cu pietro venea scriitorul regelui impreura cu In ograda templului Domnului, Caci regele Ioaa nu-ai mai aducea imputernicitul arhiereului, care deaertau aminte de dragostea pe care i-o aratase ladita i apoi o ducea,u la locul ei. .49, fa- Iehoiada, pärintele lui, ci a poruncit ceau zi de zi pan& se strangea argint omoare copilul. Si pe cand el murea a strigat: « Domnul sA yea', 0 sit ju- mult. dece ! lar dupA trecerea unui an, oastea Apoi regele irnpreuna cu Iehoiada 11 dadeau me0erilor lucrätori la tem- Sirienilor a pornit impotriva lui EA, dupa plul Domnului, care tocmeau pietrari ffi. dulgheri pentru innoirea, templului ce a intrat in luda i in Ierusalim, a Domnului, precum i lucratori ai fie- omorit pe toate capeteniile poporului rului i ai aramei ca sä dreaga templul din popor, i toatii prada au trimis-o regelui din Damasc. Domnului. Si cu toate eA oastea Sirienilor Si meaterii lucrau de zor, incat era mica, Domnul a dat in mane ei o lucrul dregerii sporea prin mane lor, oaste cu mult mai mare, fiindca, ei aaa au prefacut templul Domnului in päräsisera, pe Domnul Dumnezeul pii- marimea lui de mai nainte i 1-au adus rintilor lor, i in felul acesta Sirienii au hotarit osanda lui Ioaa. In bung, stare. Si dup.& ce au plecat de la el, caci Si cand au isprävit lucrul, ar- ei 1-au läsat tare greu bolnav, dregatorii gintul care mai ramasese 1-au adus sad all uneltit impotriva lui din priciná cá, el ucisese pe fiul lui Iehoiada arhie- inaintea regelui 0 a lui Iehoiada ai din rcul i 1-au omorit in patul lui. AEA a el au facut odoare pentru templul murit el, 0 a fost ingropat in cetatea Domnului, odoare pentru duinnezeiasca lui David, dar nu 1-au ingropat in mor- slujba pentru arderle de tot, cupe 0 mintele regilor. vase de aur 0 de argint. Atata vreme lat.& 0 pe cei care au uneltit im- cat a trait Iehoiada au adus mereu arden i de tot in templul Domnului. potriva lui: Zabad, fiul Amonitei Simeat, Iehozabad, fiul Moabitencei Simrit. Si Iehoiada a imbatranit 0 era satul de zile 0 a murit in varstá de o 27. Cele despre feciorii lui, despre Butt i treizeci de ani. multimea profetiilor impotriva lui, pre- cum 0 despre prefacerea din temelie Si a fost ingropat In cetatea lui a templului Domnului, ca stint serse in « Talcul cArii Regilor ». Iar in David la un loc cu regid, pentru ravna lui catre Dumnezeu i catre templul sau. locul sau s'a suit pe tron fiul sau Dupa moartea lui Iehoiada insa, voevozii lui Iuda au venit la rege i i s'au inchinat. Si el i-a ascultat. Si ei au päräsit templul Domnului Dumnezeului párintilor lor 0 au slujit 470

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 25 25. s'a aprins impotiiva lui luda, ala oá ei s'au intors pe meleagurile lor aprinei de Domnia regelui Amaga. Viata lui in cdile Domnului. kbanda impotriva Dupi a,ceaste, Amatia s'a trabar- Cdderea lui Amaria de la credin(cl: inchi- bitat ei pornind in fruntea oetirii sale s'a ?tarea la idoli. Rdzboiul lui Ama tia cu indreptat catre Vales. S'Axil qi a batut pe fiii lui Seir, zece mii de inei. .1\"oal 9, regele lui Israil. Amatia este infrtint. lar pe alti zece mii de inei, fili lui Moartea Amatia a ajuns rege la vareta de luda, i-au luat robi de vii i i-au urcat douazeci i cinci de ani i in Ierusalim a domnit douiizeci i noui de ani. Pe pe várful unei stanci, i apoi i-au aruncat din varf, incat toti s'au &cut zob. mama sa o cherna Iehoadan, ei era de lar (pastee pe care Amatia a fel din Ierusalim. intors-o, sa nu mearga cu el la luptil, Si el a fiiptuit lucruri plitcute in a patruns in cetatile Iudei, din Samaria ochii Domnului, insa nu cu toata mima. si pana la Bethoron,ei a omorit trei mii De indata ce a pus mana pe dom- de inei ei s'a incircat de predi. nie, a omorit pe dregatorii care uciseserit Cand Amatia s'a intors de la bi- ruinte Edomitilor, a adus cu el zeii pe regele, pitrintele situ, Seiritilor i i i-a fäcut dumnezei si se Fara si mida pe fiii lor, precum este inchina i timaia inaintea lor. serie in cartea legii lui Moise, care a po- runcit aya: e S& nu moara parintii pentru Atunci s'a aprins mania Domnului copii i nici copiii si nu motu& pentru Impotriva lui Amatia i i-a trimis un pitrinti, ci fiecare sá moarit pentru prooroc care 1-a dojenit: a Pentru ce ai catul lui ! cautat pe dumnezeii acestui popor care Dupit aneaste, Amatia a adunat pe n'au putut s'a mantuiasci pe poporul lor din mana ta? luda ei 1-a rinduit dupi familii: citpetenii peste lila i ciipetenii peste sute in tot Si pe cand el vorbea aya, regele regatul lui luda. i i-a numárat de la douitzeci de ani i mai in sus ei a gasit i-a raspuns: Oare te-a pus cineva sfetnic al regelui ? Curma-ti vorba! Pentru ce vrei si te bate;? » i proorocul s'a oprit, trei sute de mii de insi, unul i unul, oeteni In stare s'a duna lancea ei arcul. irisa a zis: Stiu cá Dumnezeu a hotarit lar ou o suta de talanti de argint da te piardi, fiindcit ai facut aea i n'ai a mai tocmit o sutil de mii de oeteni ascultat de sfatul meu! viteji din Israil. Si dupi ce Amatia, regele Iudei, a Atunci a venit la el un om al lui stat la chibzuialá, a trimis soli la lime, Dumnezeu i i-a zis: o M'Aria Ta! Sa nu fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui mearga Cu tine oastea lui Israil, Israil, ca Haidem si, ne Domnul nu este cu Israil i nici cu toti suram unul cu altul fiii lui Efraim ! Atunci Rae, regele lui Israil, a Mai bine porneete tu singur cu trimis raspunslui Amatia, rege/e lui luda: barbátie la lupti, altfel Domnul ar putea Spinul din Liban a trimis la cedrul sa te dea jos in fate dusmanului, fiindcit Libanului si-limbie: « Di pe fiica ta fiului Domnul are putero sá ajute i si, do- meu de sotie ! * Dar fiarele sitlbatece din boare. Liban au trecut peste spin i 1-au calcat. Dar Amatia a fáspuns omului lui Tu cugeti: sAm invins pe Edo- miti ! » i mima ta crepe de trufie. Stai Dumnezeu: # Ce sa, fac cu cei o sutil de talanti pe care i-am dat pentru oastea acasit! Pentru ce vrei si te prindä neno- rocirea i sá cazi ei tu si luda impreuna lui Lsrail ?* Atunci omul lui Dumnezeu a dea mai mult zis: # Domnul poate cu tine ? Dar Amatia n'a vrut sá audit, decat atat ! » fiindca era de la Dumnezeu ca sa4 dea Atunci Amatia a despirtit oastea care venise din Efraim la el, cu gánd ca In mana lui Toas, din pricini ni se en- turase de zeii Edomului. si o intoarcit in tinutul ei. Dar manis.. lor 471.

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 26 Si a purces Toas, regele lui Israil, cincizeci i doi de ani. Pe mama sa o s'au mdsurat unul cu altul, el si Amatia, regele lui luda, la Betsemesul din luda. cherna Iecolia i era de fel din Ierusalim. El a savarsit lucruri pläcute in ochii Si Israil a invins pe luda, i fiecare a fugit in patria sa. Domnului, intocmai ca si pärintele fati Atunci Ioas, regele lui Israil, a prins Amatia. la Betsemes pe Amatia, regele lui luda, feciorul lui Ioas, feciorul lui Ahazia, Atät cat a vietuit Zaharia, el s'a 1-a adus la Ierusalim. Si a fácut o spltr- turä in zidul Ierusalimului de la poarta sarguit cAtre Domnul, fiindcä Il crescuse intru frica lui Dumnezeu, i atata vreme Efraim i pana la poarta din Coi: patru cat a cautat pe Domnul, Dumnezeu i-a sute de coti. dat Si a luat cu sine tot aurul, tot El a porra cu räzboi impotriva argintul i toate odoarele care se aflau Filistenilor si a däritmat zidurile Gatului, In casa lui Dumnezeu la Obed-Edom, Iabnei i Asdodului, i a intärit cetäti in precum i comorile palatului domnesc tinutul Asdodului si al Filistenilor. ostaticii, i s'a intors in Samaria. Si Dumnezeu 1-a ajutat impotriva Si Amatia, fiul lui Ioas, regele lui Filistenilor, a Arabilor, a Meunitilor luda, a mai trdit dupli moartea lui a celor ce locuiau in Gur-Baal. fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincispre- ze ce ani. Dar si Amonitii i-au plätit tribut lui Uzia, iar faima lui a ajuns ptInfi in- Cealaltä istorie a domniei lui spre Egipt, din pricinä ca era peste m'al, Amatia, de la inceput i pan la sfársit, sur& de puternic. Uzia a zidit turnuri in Ierusalim la este scrisä in « Cartea regilor lui luda si ai lui Israil ». poarta din Colt, la poarta din Vale i la cea din Unghiu i le-a intärit. Din vremea aceea cánd Amatia s'a A zidit de asemenea turnmi in departat de Doranul, au pus la cale o pustie i a säpat multe fântfini, fiindeä uneltire impotriva lui in Ierusalim, dar el a fugit in Lachis. Atunci 1-au urmärit avea turme mari in Sefela si pe podisuri, in Lachis, unde 1-au i omorit. lucrätori ai plimfintului i vieri in munti Si de acolo a fost adus pe cai si a in Carmel, fiindcá iubea lucrul fost ingropat cu pärintii säi in cetatea lui David. m äntului. 26. Uzia avea ostire de viteji care se duceau la luptii in cete socotite dupa nu- Domnia regelui Uzia. Viara lui aproape mäiátoarea lor de scriitorul Ieiel si de de Dumnezeu, care ii dddea izbdndd in dregätorul Maaseia, care stäteau la po- riízboi i tihnii in tara. Pregdtirea runca lui Hanania, unul dintre marii dre- ?i, inzestrarea ei, ca 8d-fi inkireascd ei mai gätori ai regelui. mult domnia. Amestecul sdu in &dile preoteisti, aducerea de tämdieri pe altarul Toti capii de familie, clipetenii de ostasi, gata de luptä, se ridicau la douä atrage pedeapsa lui Dumnezeu: mii sase sute. lepra. Iotam cármue,ste in loma lui Sub porunca lor stätea o oeste judecei poporul. Aloartea lui Uzia. puternicit de trei sute sapte mii i cinci sute de l'II, care ii fáceau ostáisia in Apoi tot poporul lui luda a luat toiul bärbdtiei, ca sä, apere pe rege impo- pe Uzia, care era in vä.rstä de saisprezece triva dusmanului. ani, i 1-a fäcut rege in locul Amatia. Pentru aceastä intreagil armatä Uzia a pregálit scuturi, linci, coifuri, El a intärit Elatul i 1-a intors la platose, arcuri si prästii. luda dup5, ce regele a adormit cu Tot asa a fiicut in Ierusalim me, rintii sini, lucrate de meter, iscusit, ca sä le Cá.'nd a ajuns rege, Uzia era de aseze in turnuri i in colturile zidurilor, cu care sä arunce sägeti i pietroaie. Si saisprezece ani, si in Ierusalim a domnit faima despre el s'a rdspindit pan& de- parte, fiindcii in chip minunat a fost 472

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 27, 28 ajutat pana a ajuns peste mama, de n'a intrat in templul Domnului. Ci po- porul se strica din ce in ce mai mult. puternic. i cand a ajuns in culmea puterii, El a zidit poarta cea de sus a tem- plului Domnului, iar la zidul Ofelului a inima lui s'a ingamfat spre pieirea lui, facut multe imbunatatiri. fiindell a savarpit un pi:wat impotriva Domnului Dumnezeului sau, intrand in El a ridicat cetati in muntele lui templul Domnului ea sa aducä tamitieri Jada, iar in paduri a zidit castele pe altarul turnuri. Atunci Azaria arhiereul a intrat ai el a dus razboi cu regele Amo- dupi el, impreuna cu optzeci de preoti ai nitilor, pe care 1-a invins. i in anul acela Domnului, oameni curajopi, ai s'au pus in pricina cu el pi i-au Amonitii i-au dat o salta de talanti de argint, zece mii de cori de grau i zece zis: Nu-ti este iertat tie, Uzia, s'a tima- mii de orz. Aceastá dare i-au platit-o iezi inaintea Donmului, ei numai fiilor fiii lui Amon in anul al doilea i al treilea lui Aaron celor sfintiti ca sa aducá ai domniei lui. tamâieri! Iepi din Sfanta, caci ai savarpit Astfel Iotam a ajuns din ce in ce mai pacat care nu-ti va fi spre slava inaintea puternic, din pricina eä, pi-a randuit viats Domnului Dumnezeu! » inaintea Domnului Dumnezeului sau. AtunciUzia s'a inciudat pi, in vreme Celelalte fapte ale domniei lui Iotam, ce linea catuia in mana ca aä tamaieze, batáliile lui i ispravile lui sunt in- intaratat impotriva preotilor, a rásárit Orate in « Cartea regilor lui Israil i ai lepra pe fruntea lui, in fata preotilor, in lui luda». templul Domnului, langá altarul tamaierii. Cand a ajuns rege, era in varsta de ai cand Azaria arhiereul s'a intors douazeci i cinci de ani, iar in Ierusalim a fost rege paisprezece ani. catre el, cat i toti preotii, jata ca pe i Iotam a adormit cu párintii lui fruntea lui iepise lepra. Atunci 1-au scos pi a fost ingropat in cetatea lui David, ei cu zorul de acolo, dar chiar pi el se gribea sa iasä fiindca Domnul Il lovise. iar in locul lui a ajuns rege Ahaz, fiul lui. i regele Uzia a ramas lepros pana 28. la moartea lui pi a stat inteo casa deose- Domnia regelui Ahaz. Viafa lui departe bita, din pricina ea nu era ingaduit in de Dumnezeu. Ndvdlirea Sirienilor ssi a templul Domnului. In vremea aceasta, Iotam, fiul sau, carmuia ca un rege pi Israilifilor. Crdncen raboi: morfi fi prinfi in tupid. Profetul Oded sfeituefte judeca poporul Viril. pe Israilifi sd dea drumul c,elor luafi in Celelalte fapte ale domnieilui Uzia, robie. Ahaz cheamd in ajutor pe impdratul de la cele dintai pana, la cele de pe urma, Asiriei cu pfirilaejEuillistneeniivlcoirl,irinii in tara\" a le-a seria proorocul Isaia, fiul lui Amos. schimbul Edomifilor i a adormit Uzia ca pi a fost ingropat la un loe cu ei, in c,drui ajutor i-a dat comorile din templu, campul de ranga gropnitele regilor, din palatul domnesc i din casele voevozilor Be zicea: « A fost lepros ! n ai in locul Ball pe care le prddase. Inchinarea la idolii Sirienilor. Jertf elnice idoleti ridicate in a ajuns rege fiul san Iotam. Ierusalim ?i pe indlfimi. 27. Cand Ahaz a ajuns rege, era de Domnia lui Iotam. El umbld in &lile douazeci i cinci de ani, i in Ierusalim a domnit saisprezece ani. El n'a facut lu- Domnului. Rdzboiul cu Amcmifii fi in- ermi placute in ochii Domnului, precum sävarpise David, stramopul frangerea lor. Moartea lui lotam. El a umblat pe calea regilor lui Cand a ajuns rege, Iotam era de Israil, ba chiar a fácut chipuri turnate douazeci i einci de ani, i aisprezece ani a domnit in Ierusalim. Pe mama sa Baalilor, o cherna Iorupa pi era fiica lui Tadoe. ai el a fácut lucruri placute in ochii Domnului ca i pärintele säu Uzia, dar 473

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 28 j a dus tamaieri in voleo Ben- i le-au zis: t Nu mai aduceti aici pe coi luati robi ! Voi aveti de gaud ea Hinom, iar pe feciorul situ 1-a ars in foe sporiti inca pacatul i vina noastra pe dupa uritele obiceiuri ale pagitnilor pe langa pácatul impotriva Domnului care caro Domnul i-a izgonit din fata Israi- apasa asupra noastra, caci mare este litilor. vina noastra i vàpaia mániei Domnului este gata sit se reverse peste noil i a adus jertfe I tiimaieri pe co- Atunci ostenii au parilsit pe cei line si pe dealuri si sub once copac verde. prinsi impreuna cu prada de riaboi, in fats, capeteniilor si a obstiei intregi. Pentru aceasta Domnul Dumne- zeul lui I-a dat in mana regelui Siriei, lar capeteniile pomenite pe care 1-a infrAnt si a luat in robie grea nume au luat pe robi si din prada au pe ai sI.i i i-a dus la Damasc. Pe lOngii imbracat pe toti coi gol, le-au dat haine aceasta, el a mai fost dat i In mána re- ii incilltilminte, le-au dat de mfincat gelui lui Israil, care i-a pricinuit o mare de baut i i-au Luis cu untdelemn ; pe toti infrangere. cei osteniti de drum i-au suit pe asini i anume Pecah, fiul lui Remalia, a i-au dus in Ierihon, cetatea palmieri- omorit in luda inteo singura zi o sutii lor, langa .fratii lor, iar ei s'au futon in douiizeci de mii de viteji unul i unul, din pricing' ca se lepadasera de Domnul Samaria. Dumnezeul strabunilor lor. 1st vremea aceea regele Ahaz a Zicri, un viteaz din Efraim, a omorit trimis vorbg imparatului Asiriei ca pe Maaseia, fiul regelui, i pe Azricam, vial, in ajutor, dregator i privighetor peste curtea domneasca, si pe Elcana, cel al doilea Din pricing ea Edomitiiniivaliserii in dupä, rege. Iuda, pe care 11 infranseril i luaserit, robi. Atunci Israilitii au dus in robie Pe de altá, parte, Filistenii patrun- dintre fratii lor doug sute de mii de femei, seserii in cetatile din efela si din Ne- bdieti o fete, ba au mai luat si o pradä, ghebul Iudei o cuceriserg Betsemesul, bogata, pe care au dus-o in Samaria. Aialonul, Ghederotul si Soco cu asezirile lui, Timna cu a,sezarile ei i Ghimzo cu Dar acolo era un prooroc al Dom- asearile lui, si se asezaserit acolo. nului, pe care 11 cherna Oded. i el a iesit intru inampinarea ostirii care avea sa Asa a umilit Domnul pe Judo, din intre in Samaria FA a grgit: « lata ea din pricina lui Ahaz, regele Iudei, pricina mâniei Domnului Dumnezeului bagase de,sfra,narea in luda i pacatuise parintilor vostri impotriva loeuitorilor impotriva Domnului. din luda, Domnul i-a dat in mama i Tiglatfalasar, impäratul Asiriei, voastrg, i i-ati màcelärit cu o furie care a venit la el si 1-a impilat in loo sa-1 a ajuns Omit la cer. sprijineasca, i acum voi cugetati sä, pe acesti Iudei i Ierusalimiteni ca pe Fiindca Ahaz pradase templul robi si pe roabe. Dar oare nu apasa asu- Domnului, palatul domnesc i casele voe- pra voastril nici o yin& fat& de Domnul vozilor i comorile le &dim impä.ratului Dumnezeul vostru ? Asiriei, fará de nici un folos. i acum ascultati-ma! Trimiteti Dar tocmai in vremea cand acela inapoi pe aceia pe care i-ati luat robi 11 stramtora, el sporea faradelegile im- dintre fratii votii, iar de nu, vapaia potriva Domnului. Acesta a fost regele niei Domnului se va revarsa peste Ahaz. voi ! # El a adus jertfe zeilor Damas- Atunci unii din capeteniile lui cului, care 11 Invinsesera pe el, 1FA zicea: Efraim j anume Azaria, fiul lui Iohanan, Dumnezeii regilor Siriei le-au venit Berechia, fiul lui Mesilemot, Iezechia, fiul intrlajutor, lor le voi aduce jertfa i ei lui alum,si Amasa, fiul lui Iladlai, s'au imi vor ajuta i mie #. Dar ei i-au slujit ridicat impotriva celor care se intorceau spre cadere, i lui i intregului Israil. de la bittalie, Ahaz a mai adunat odoarele din templul Domnului çi le-a sfaramat, dar 474

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 29 dupä ce a inchis portile templului Dom- i-a fäcut ca pe un lucre de spaimit, de nului, si-a facut jertfelnice in orisice colt uluire si de rb,s, precum voi vedeti cu al Ierusalimului; ochii vostri. In orisicare cetate din Iuda a facut i tot pentru aceasta, pärintii no- stri au cazut in ascutisul sabiei, iar Inálimi pentru jertfä, ca sa tamitieze feciorii, fiicele i femeile noastre au idolilor, i asa a maniat pe Dumnezeul fost duse in robie. stnibunilor säi. Acum mi-am pus in gaud sit in- Celelalte fapte ale domniei lui, pre- chei leglimant cu Domnul Dumnezeul lui Israil, ca sa-si intoarcit flacara cum i toate ispravile lui, de la inceput pan& la sfarsit, sunt scrise in 44 Cartea re- lui de la noi. gilor lui luda i ai lui Israil a. Fiilor ! Nu pregetati, did pe voi i a adormit Ahaz cu pärintii lui v'a ales Domnul ca sä, stati in fata lui, pi 1-au ingropat in cetatea, lui David, in lui, fiti slujitori i sa-i Ierusalim, EA nu 1-au pus in mormintele regilor lui Israil. i Iezechia, fiul sau, a aduceti tilmaie. ajuns rege in local sltu. Atunci levitii: Mahat, fiul lui 29. Amasai, Toil, fiul lui Azaria, dintre Ca- hatiti ; iar din fiji lui Merari: Chis, fiul Domnia regelui lezechia. Dregereai, des- lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel; chiderea templului pentru dumnezeiasca dintre Ghersoniti: bah, fiul lui Zima, slujbd. Cuvantul lui lezechia ceitre preofi si Eden, fiul lui bah; levifi. Curcifirea templului ?i, sfinfirea i dintre fiii lui Elitafan: lui. Rugeiciuni si ccIngri cu acest prilej. Ieiel; i dintre fiji lui Asaf: Zaharia Cand Iezechia a ajuns rege, era de Matania; douitzeci i cinci de ani, iar douitzeci EA noug, de ani a domnit in Ierusalim. i dintre fiii lui Heman: Iehiel o Pe mama sa o cherna Abia EA era fiica imei; i dintre fiü lui Iedutun: *emaia lui Zaharia. Uziel, El a sävärsit lucruri pacute inain- tea Domnului, intocmai ca si David Au pornit i au sträns pe fratii stramosul sku. lor çi s'au sfintit fA au inceput dupg, In anal dintai al domniei lui, in cuväntul Domnului, la porunca regelui, sä, cure te templul Domnului. luna Intâia, el a deschis usile templului Domnului i le-a intarit. i preotii au intrat inlituntrul Atunci a dat porund, sä vinit templului Domnului ca sa-1 curete. au scos in curten templului toatit preotii i levitii i, dupa ce i-a strans in spuraciunea care se gäsea in templul piata de la nisärit, Domnului. i au luat-o apoi ca s'o due& afar& in albia Cedronului. Le-a zis: o Ascultati-mä, voi levi- tilor! acum i sfintiti tem- i anume, au inceput sfintirea plul Doranului Dumnezeului pitrintilor In ziva Ira& a lunii intai, ia,r in ziva a vostri i dati afarä, spurcaciunea din opta a lunii ajunseserä, panä, la prid- Sifinta, vorul templului Domnului. Deci ei au sfintit templul Domnului in timp de Fiindcli parintii nostii au päcitituit opt zile, iar in ziva a saisprezecea au fiträdelege au sitvarsit inaintea Dom- nului Dumnezeului nostru, pe care 1-au isprävit. Paritsit ; si-au intors fetele lor de la locasul Apoi au intrat inliuntru la regele Domnului i i-au arittat spatele. Iezechia i ei 1-au instiintat: a Am curätit Au inchis de asemenea EA portile tot templul Domnului: altarul ardenlor de t,ot, toate odoarele, masa painilor pu- pridvorului, au stins candelele i nu nerii inainte impreunit cu toate vasele i-au adus tamale Dumnezeului lui Israil, ei. nici ardere de tot nu i-au adus in templu. Asijderea i toate vasele pe care Din aceastä pricina s'a värsat mania le pangarise regele Ahaz in timpul Domnului peste luda si peste Ierusalim domniei prin faradelegile lui, noi le-am 475

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30 adus in stare bung' 0 le-am sfintit, veasca pe Domnul cu cuvintele lui David iata c5, se gases° inaintea jertfelnicului :0 ale lui Asaf vitzatorul. i ei il prostit- Domnului! » via cu veselie, i ei au ingenunchiat s'au inchinat. 20. Atunci Iezechia s'a sculat de di- i Iezechia a prins a grai 0 a mineatii si a adunat pe mai marii cetatii zis: Acum voi sunteti sfintiti pentru s'a dus in templul Domnului, Domnul ! Apropiati-va i aduceti jertfe i au adus sapte vitei, sapte jertfe de multumire in templul Dom- berbeci, fj a p te miei i apte tapi, jertfa nului. » i obstia a adus jertfe i jertfe pentru pacat: pentru stapanire, pentru de multumire, 0 pe care 11 rasa inima si arden i de tot. templu i pentru luda. Apoi a poruncit preotilor din neamul lui Aaron sa aduca Numarul capetelor de vita pentru arden i de tot pe jertfelnicul Domnului. arderea de tot pe care a adus-o obstia a fost: saptezeci de vite mari, o sutit de i au junghiat vitele mari, de la berbeci i doua sute de miei, toate ca care preotii au strans stIngele cu care au ardere de tot pentru Domnul. stropit jertfelnicul; 0 au junghiat ber- becii i cu silngele au stropit jertfelnicul, Pentru jertfa de multumire au si au junghiat mieii i cu sangele au fost: sase sute de vite mari si trei mii stropit jertfelnicul. de vite mici. Apoi au apropiat tapii ca jertfla Numai ea preotii erau putini, fmcat pentru pacat inaintea regelui i inaintea adunarii, iar ei EA-au pus m5.inile dea- nu puteau sa jupoaie toate arderile de supra lor, tot 0 pentru aceasta Ii ajutau fratii lor, levitii, pan& se sfarsea lucrul i pan'a i preotii i-au junghiat, iar cu cand se sfinteau preotii, fiindca leviti- lor le era mai aminte de cat preotilor sangele lor au facut ispfuoirea pacatelor ca sa se sfinteasca. la jertfelnic, pentru iertarea pacatelor intregului Israil, fiindcä regele porun- Pe MO, aceasta, erau multe ar- cise sit se aduci ardere de tot si jertfii den i de tot, in afar& de grasimea jert- pentru pacat. felor de pace 0 a celor cu turnare pen- tru arderile de tot. Pentru aceasta el a asezat pe i Iezechia impreunit cu tot po- leviti in templul Domnului cu chimvale, porul s'au bucurat de ceea ce Dumnezeu cu harfe i cu chitare dupa indreptarile pregatise pentru popor, fiindca lucrul se lui David, ale lui Gad, vazátorul regelui, Meuse neobisnuit de repede. ale lui Natan proorocul. Aceastä pra- 30. vilä de la Dornnul prin gura proo- Iezechia trimite soli ca sd instiinfeze po- rocilor porul pentru praznicul Pastilor. Praznicul s'a serbat cu mare bucurie, vreme de cloud i levitii s'au asezat inteun loe sdptdmdni. cu instrumentele muzicale ale lui David, iar preotii cu trambitele. i Iezechia a trinais soli in toata tara lui Israil 0 a lui Iuda, ha a scris i a poruncit Iezechia sa se aduca ardere,a de tot pe jertfelnic. i in clipa scrisori catre Efraim si Manase ca cand a inceput arderea de tot, a inceput sa villa la templul Domnului din Ie- cantarea Domnului i sunarea din tram- rusalim, la praznicul Pastilor Domnului bite, insotite de instrumentele lui David, Dumnezeului lui Israil. regele lui Israil. Regele i dregatorii lui i toata Toata, obstia a cazut in genunchi obstia din Ierusalim au chibzuit ea cu inchinaciune, 0 au cantat cantarea praznuiasca Pastile in luna a doua, trambitele au sunat pb,na cand s'a Fiindeil nu le putusera pr5,znui sfarsit arderea de tot. la vi-eme, din pricina cii nu erau destui j °and s'au sfarsit arderile de tot, regele impreuntt cu suita lui inge- nunchiar5, si se inchinara. Apoi regele Iezechia a poruncit sfetnicii au spus levitilor sä proslä- 476

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30 preoti sfintiti B*1 nici norodul nu se adu- Si au purees sä nimiceaseä jert- nase la Ierusalim. felnicele din Ierusalim, B*1 toate altarele tämaierilor le-au prapadit foi le-au aruncat Acest lucru i-a placut regelui In valea Cedronului. obBtiei intregi, Apoi au junghiat mielul PaBtilor, in ziva a paisprezecea din luna a doua, Si au hotarit sit dea de Btire in iar preotii i levitii de ruaine s'au sfintit tot Israilul, de la BeerBeba i pan& in Dan, Bi au adus arderi de tot in templul ca toti sä, vinä la praznicul PaBtilor Domnului. Domnului Dumnezeului lui Israil, la Si s'a aBezat fiecare la locul lui Ierusalim, caci nu fusese de multe ori dup5, randuiala din legea lui Moise, praznuit precum este Boris. omul lui Dumnezeu, iar preotii stropeau cu sangele pe care 11 luasera din mana Si solii au plecat cu scrisorile din mana regelui EA a sfetnicilor lui in toatä levitilor. tara lui Israil Bi a lui luda, dupä po- runca regelui, Bi au dat de veste: « Fii Fiindcl in obBtie erau multi care ai lui Israil! Intoarceti-va cu pod).- nu se curatisera, levitii junghiau miei intä la Domnul Dumnezeul lui Avraam, de Paati pentru cei care nu erau curati ca aducä Domnului, Isaac FA Israil, ca i el sá se intoarca spre cei ramaBi, care au scapat din Si astfel mult norod din semintia lui Efraim, a lui Manase, a lui Isahar mama imparatilor Asiriei. Bi a lui Zebulon, cu toate eft erau ne- Nu fiti ca parintii foi ea fratii vo§tri curati, au mancat PaBtile impotriva Scripturii. Dar Iezechia se ruga pentru care n'au crezut in Domnul Dumnezeul ei Bi zicea: o Domnul cel care este bun parintilor lor, pentru care lucru au fost sa ierte dati pustiirii, dupa cum vedeti. Pe oriaicine s'a sarguit cu mima Acum nu va invartoBati cerbicea sa caute pe Doinnul Dumnezeul pärin- ca parintii voBtri, ci dati slavä Domnului tilor siii, cu toate ea nu a avut curatenia veniti in templul sat', pe care 1-a sfintit cerut5, dup.& randuiala templului ! deapururi, B*1 slujiti Domnului Dunme- Si Domnul a ascultat pe Iezechia Bi a iertat poporul. zeului vostru, ca el di intoarc5, de la In felul acesta Israilitii care se voi vapaia maniei sale. aflau in Ierusalim au sarbatorit praz- Si dac5, vá yeti intoarce cu poca- nicul azimilor cu bucurie mare timp de inta la Domnul, fratii voBtri i fiii voBtri Bapte zile, iar preotii i levitii litudau zi vor afla indurare inaintea celor care i-au de zi pe Domnul din instrumente po- trivite cu slujba lor. robit i se vor putea intoarce in tara aceasta fiindca Domnul Dumnezeul Si Iezechia graia prietenos tuturor levitilor care se aratau indestul de pri- vostru este milostiv i indufator 1;;*1 nu-Bi va intoarce fato sa de la voi, cand vä ceputi in slujba Domnului. Apoi au sfarBit praznicul cel de Bapte zile cu yeti » jertf ele de pace, laudand pe Domnul Si solii au strabatut cetate cu Dumnezeul pärintilor lor. cetate din tinutul Efraimului fo'i al lui Manase pan& spre Zebulon, dar erau $i obBtia toata a chibzuit sá prilz- luati in ras i batjocoriti., nuiasca alte Bapte zile, i au praznuit Numai vreo cativa din Mer, din Manase Bi din Zebulon s'au umilit Bi au Bapte zile cu veselie, venit la Ierusalim. Fiindca regele Iezechia diiruise Asemenea i in luda a lucrat obBtiei o mie de vitei i apte mii de vite mici, iar sfetnicii daduserä i ei mana Domnului ca unease& inteun o mie de vitei i zece mii de vite mä- cuget i s5, aduca la indeplinire porunca runte pentru jertfa ridicat5,. Cu acest pe care regele i sfetnicii lui o daduseril prilej au fost sfintiti multi preoti. dupti cuvântul Domnului. Si s'a strans popor mult in Ieru- salim sä serbeze praznicul azimelor In luna a doua o adunare nenu- m5,rata. 477

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 31 Si s'a veselit toatit ob§tia lui luda, delemn, din miere 0 din toate roadele impreuna cu preotii i levitii, i toatil tarinii. Si au mai adus din toate ze- obatia celor care veniserä din Israil, precum i streinii care se striimutasera ciuiala prisoselnica. din pamantul lui Israil i locuiau in Fiii lui Israil i ai lui Inda care luda. locuiau in cetatile Iudei au adus i ei zecivalä din vite mari j mici, zecivalit Si a fost praznic cu veselie mare din prinoasele afierosite Domnului Dum- In Ierusalim, fiindca din zilele lui Solomon, nezeul lor, 0 le-au pus gramezi-gfa- fiul lui David, regele lui Israil, nu mai fusese praznic ea acesta in Ierusalim. mezi, Apoi preotii i levitii au purees Si au inceput cu facutul grame- sá binecuvinteze poporul, i glasul lor zilor in luna a treia 0 au ispravit in a fost auzit i rugaciunea lor a ajuns pang; in locul eel dint al Domnului, in luna a q.aptea. lar cand a venit Iezechia, impreunii ceruri. cu sfetnicii lui, ai au vitzut gramezile, au 81. binecuvantat pe Domnul 0 pe poporul Ddranzarea idolilor ssi a capiftilor de pe situ L3rail. . Grija pentru duntnezeiasca slujbd Si intreband Iezechia pe preoti pentru veniturile care se cuvin yreofilor pe leviti ce este cu gramezile, levitilor. Catagralierea lamiliilor preo- fe,sti fi a levitilor. In toate lucrdrile lui a I-a raspuns Azaria, arhiereul din avut apor. neamul lui Tadoc, i i-a zis: a De cand se aduc prinoase inaltate in templul Dom- lar dupa ce s'au sfar§it toate ace- nului, am mancat, ne-am säturat 0 a mai stea, toti Israilitii care se aflau in cetä- tile Iudei au ieait 0 au sfäramat stalpii prisosit, fiindeit Domnul a binecu- vantat pe poporul situ. Iar prisosul iata-1 cei cu pisanii, au nimicit .A.gerele, au da- In gramezile acestea! » ramat cu desavar0re capiatile de pe inältimi i toate altarele din toata Ora Atunci a poruncit Iezechia sä lui luda, din Veniamin, din Efraim pregateascit in templul Domnului cil- din Manase. Apoi toti Israilitii s'au tutors in cetatile lor, fiecare la casa sa. mari. i dup.& ce le-au pregatit, Apoi Iezechia a statornicit clase de Au adus prinoasele inaltate, ze- preoti i leviti dupä clasele lor fie- ciuiala i darurile, cu oredinta, iar pentru supravegherea lor au pus un ispravnic, care preot i levit cu slujba lui: fie pe levitul Canaania, iar al doilea pe Simei, fratele sau. pentru arderile de tot, ori pentru jertfele de pace 0 pentru dumnezeiasca slujba, Canaania iSimei, fratele situ, aveau fie pentru cantari ori doxologil, fie sub mana lor ajutoare pe: Iehiel, Azaria, pentru paza portilor templului Domnului. Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Dar 0 regele a fiicut parte din Ismachia, Mahat 0 pe Benaia, dupa averea sa pentru arderle de tot, pentru porunca regelui Iezechia 0 a lui Azazia, arderile de tot de dimineatil ei de searit, principele templului lui Dumnezeu. pentru cele din Sambete 0 la lunile noi, precum i pentru praznice, ap cum este Si. Core, fiul lui Imna levitul, por- scris in legea Donmului. tarul de la rasiarit, priveghea darurile care se aduceau de bun& voie Domnului, A dat porunca i poporului care ea se. se dea Doranului prinoasele inal- locuia in Ierusalim sii, dea partea tate i prea sfintele daruri, lar langa. ei slujeau cu credinta in ouvenitä preotilor i levii1or, ca ei sa fie neclintiti Janet legea Domnului. cetätile preotel3ti: Eden, Veniamin, le- qua, Semaia, Amaria iSecania, ea sit se 6. Si indatii ce s'a zvonit de aceasta dea fratilor lor din aceeaai tagma partea porunca, fiii lui Israil au adus cu bel- lor, celui mai in varstil ea 0 celui mai Epig pkg.& din grail, din vin, din unt- tanitr, Mari de barbatii coi trecuti In catagrafia, neamului de la treizeci de ani si mai in sus, told aceia care 478

CARTEA A DOLTA A CRONICILOR, 32 venea,u zi de zi in templul Domnului o Gaud va veni impäratul .Aairiei, pentru ca sa-si facit slujba lor potrivit cerin- ce sit gäseascit atata apä ? * telor tagmei lor. Apoi s'a asezat cu niidejde pe Catagrafia aceasta se alcatuia lucru FA a zidit once spärturii, din zid, astfel: erau trecuti preotii dupit familiile si a inaltat deasupra turnmi, a zidit lor, apoi levitii dup.& slujbele lor i dupit pe dinafarä alt zid, a intarit Milo in clasele lor, de la doutizeci de ani si mai cetatea lui David si a facut multe arme mari, de aruncat j scuturi; i erau inscrisi Cu toti copiii, fe- A pus capitani razboinici in fruntea meile, feciorii i fiicele lor, adicit toatit poporului i i-a strans la el in piata, de la familia, citci ei se indeletniceau Cu ere- poarta cetatii i prieteneste le-a gritit dinciosie cu lucrurile sfinte. asa: Pentru neamul lui Aaron, pentru o Fii bitrbatosi i indräzneti ! Nu preotii care locuiau in tinutul dimpre- vá temeti si nu vi inspitimantati in fata jurul cetätilor, erau in fiecare cetate imparatului Asiriei i in fata ostirii care oameni arittati pe nume ca sit, le dea este cu el, 616 cu noi este una mult mai partea cuvenitii, la toti preotii i levitii numeroasii, decat a lui! Tat& ce fel de lucruri a flicut Ie- Cu el e un brat de carne, iar cu zechia in toatil tara lui Iuda! El a stt- noi este Domnul Dumnezeul nostru varsit lucruri bune, placute i adevärate inaintea Doranului Dumnezeului situ. care ne ajutit i luptft in räzboaiele noa- stre poporul a crezut in cuvintele i in toate lucritrile pe care le-a lui Iezechia, regele Iudei. inceput ori pentru slujba din templul Domnului, ori pentru poza legii si a po- Dupit acestea, Sanherib, impäratul Asiriei, care se afla cu toot& ostirea in runcilor lui, el, ndzuind spre Dumnezeul fata Lachisului, a trimis pe dregittorii situ, le-a filcut din toatä inima i a avut s5,i la Iezechia, regele lui Judo, si la toti izbandit. Iudeii care se aflau in Ierusalim, Cu po- 32. runca FA be spunit.: o Asa zice Sanherib, impAratul Asi- Ndvala lui Sanherib in luda. luate de Iezechia pentru a stdvili neivala riei ! In cine niiditjduiti voi de stati im- presurati in Ierusalim? dusmanului. Sanherib trimite soli din Lachi unde se oprise Cu ostirea, cu vorbii Iatä Iezechia vä insea/ä i va la Iezechia Ca el set predea cetatea. Ruget- lull, sá muriti de foame si de sete ade- ciunea cdtre Domnul. Nimicirea ostirii menindu-vit: Domnul Dumnezeul no- lui Sanherib. Boala lui lezechia. Bogittia lui Iezechia. Sotie din partea stru ne va mantui din mana impáratului Moartea lui lezechia. Asiriei I Dup.& aceste lucruri i aceasta ravnit Acest Iezechia a desfiintat pentru credintä, a pornit Sanherib, impa- tiraile i jertfelnicele i a poruncit lui Judo i Ierusalimului zicand: Inainte,a ratul Asiriei, i, dupit ce a intrat in unui singur jertfelnic sä vá inchinati Judo, a impresurat cetittile intarite iui aduceti tämaieri ! cugeta fa le cucereasca pentru sine. Nu stiti voi oare ce am facut eu Cand a vazut Iezechia ca San- pkintii mei cu toate popoarele im- herib a venit cu gand sit fad, ritzboi pitratiilor ? Au putut oare dumnezeii popoarelor din aceste impärätii sä seape impotriva Ierusalimului, tara lor din mana mea? S'a sflituit cu sfetnicii i cu vitejii Care dintre toti dumnezeii popoa- ca sá astupe izvoarele de apa de relor acestora, pe care pärintii mei le-au dinafara cetittii, i ei I-au ajutat. nimicit, a putut sá scape pe poporul din mana mea, ca i Dumnezeul vostru Atunci s'a adunat popor mult si a sá vb, poatit scapa din mana mea ? astupat toate izvoarele precum i pa- i acum sit nu vä nEtuce,a,scg, i sä fitul care curgea prin cetate i zicea: nu vá knock pe voi Iezechia cu astfel 479

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33 de vorbe ! S nu-1 credeti, fiindca nici un mania lui Dumnezeu peste el si peste dumnezeu al vre-unui popor sau al vre- Judo i Ierusalim. unei impiritii n'a putut si scape poporul sau din mina mea si din mina pirintilor Atunci Iczechia s'a smerit din mei, cu atilt mai virtos Dumnezeul vo- trufia lui i impreuni cu el si locui- torii Ierusalimului, drept aceea mania stru nu vá va putea mintui din mina Domnului nu s'a mai abitut peste ei mea! » in vremea domniei lui Iezechia. i Iezechia a avut bogitie Si asa au graft dregatorii lui im- potriva Domnului Dumnezeu i impo- multi foarte i si-a ficut vistierii pentru triva lui Iezechia, robul situ. argint, pentru aur i pentru pietre tioase, pentru mirezme, pentru scuturi Sanherib a scris i scrisori in o pentru tot felul de odoare, care hulea pe Domnul Dumnezeul lui Israil i ca defaime zicea: Dupi Asijderea i ¡Unite pentru strinsul cum dumnezeii popoarelor din impifitii roadelor: gam, vin i untdelemn, staule n'au putut si scape pe poporul lor din pentru fel si fel de vite o tide pentru oi. mina mea, tot asa Dumnezeul lui Ie- zechia nu va putea mintui pe poporul si-a zidit cetati, a avut turme mari säu din mina mea! » de oi i de vite, fiinda Dumnezeu i-a dat avere peste masura, de multi. Si au strigat cu glas tare la po- Si tot Iezechia a astupat cursul porul din Ierusalim care se afla pe ziduri, In limbs, evreiascä ca sä-1 inspiiminte cel de sus al Ghihonului i 1-a indreptat si si bage frica in el, EA astfel si cuprinda In jos prin partea de apus a cetä,tii lui cetatea, David. Si. in toate lucrärile sale Iezechia a izbutit. Si vorbeau despre Dumnezeul Ie- rusalimului, ea despre dumnezeii popoa- lar eind solii imparatului, din relor pagine, care sunt lucruri de miini Babilon, care fuseseri trimii sä-1 in- onsenesti. trebe despre semnul rninunat intimplat In tara, au venit la el, Domnul nu I-a Dar °and regele Iezechia i 1saia para.sit limit co sa-1 ispiteaseä. i sit °u- proorocul, fiul lui Amos, au inceput si nease& tot din inima lui. se roage o au strigat la cer, Celelalte fapt,e ale domniei lui Ieze- A trimis Domnul un inger care a nimicit In tabära toti ostenii imparatului chia, precum i evlavia lui, stint serse Asiriei, cu generali i cu eäpitani. Si s'a In vedenia lui Isaia proorocul, fiul lui intors rusinat in tara lui, i intiând in templul dumnezeului lui, unul din cei Amos, FA in (4 Cartea regilor lui luda i ai iesiti din coapsele lui 1-a doborit cu lui Israil ». sabia. Si a adormit Iezechia cu parintii sad si I-au ingropat inteun loe, in grop- Asa a mintuit Domnul pe Iezechia nitele fiilor lui David. La moart,ea lui, tot Iuda i locuitorii Ierusalimului i-au pe toti locuitorii Ierusalimului din arátat mare cinste. In locul sau a ajuns mina lui Sanherib, impäratul Asiriei, rege fiul sill Manase. din mina tuturor vräjmasilor lui si de jur-imprejur le-a dat tiling. 83. Multi au adus Domnului daruri Domnia regelui Manase. Viafa lui depeir- tatd de Dumnezeu. El a statornicit In Ierusalim, iar lui Iezechia scumpeturi. narea la idoli. Pocdinfa lui Manase dupd dup& aceasta el s'a ridicat in ochii ce a lost dus in robie in Babilon. Credinfa tuturor popoarelor. lui Manase. .Moartea lui. Domnia lui Amon, liul sdu. Inchinarea la idoli. In vremea aceea s'a imbolnivit Iezechia de moarte si s'a rugat Dom- Moartea lui Amon. nului, si el 1-a auzit i i-a dat un semn 1. Cind s'a suit Manase pe tron, era minunat. de doisprezece ani, i cincizeci o cinci Dar Iezechia n'a rasp15,tit bine- de am a fost rage In Ierusalim. facerea pe care o prirnise, ci s'a trufit In mima lui, din e,are pricini s'a abitut 480

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33 El a fiicut fapte rele in ochii Dom- Si i s'a rugat i i s'a inchinat, nului, luandu-se dupit ticàioiile piiga- el i-a ascultat rugficitmea lui din inimä nilor pe care i-a alungat Domnul din si 1-a adus inapoi la Ierusalim in tara lui. fate fiilor lui Israil. Atunci a cunoscut Manase ca Domnul este Dumnezeu. El a clädit iarài inältimile pe care le daramase párintele eau Iezechia, a Dupá aceasta el a zidit zidul cel ridicat jertfelnice in cinstea Baalilor, a dinafarä al cetatii lui David, la apus de Ghihon, in vale, pan& la Poarta Pestilor, facut Asere i s'a inchinat la toatä a inconjurat Ofelul i 1-a intiltat tare, apoi a asezat ciipetenii de ostire in toate oastea cereascä i i-a slujit ei ; cetätile intairite ale lui luda, A clfidit jertfelnice in templul Dom- A dat afarli din templul Domnului nului, despre care Domnul spusese: a In pe dumnezeii cei streini i idolii i toate Ierusalim va sithislui numele meu dea- jertfelnicele pe care le ridicase in muntele pururi templului Domnului i in Ierusalim Si a inältat jertfelnice pentru toatii le-a zvtarlit din cetate. oastea cerului in amändouii curtile tem- Si a zidit iarasi jertfelnic Dom- nului si a adus jertfe pe el, jertfe de plului Domnului. pace si de multumire, poruncind lui El a ars pe fiul säu in foc in valea luda sit se inchine Domnului Dumne- zeului lui Israil. Ben-Hinom, a fácut vràjitorie, fermecd- torie i magie, vi-a adus ghicitori cu Poporul mai aducea jertfe pe big- tirai, ins& numai pentru Domnul Dum- morti i cititori in stele, i a sporit ne- nezeul säu. credinta inaintea Domnului ca sä-1 in- Cealaltä istorie a vietii lui Manase, täräte. rugäciunea lui cea care Domnul i cu- A fäcut idoli ciopliti in piatrá, pe vintele proorocilor care au fost rostite in numele Domnului Dumnezeului lui 'grail, care i-a asezat in templul Domnului, iatii se dig: in Istoria regilor lui 'grail o, despre care Dumnezeu zisese lui David lar rugiciunea lui si cum a fost lui Solomon, fiul säu: In templul ascultat, toate picatele i pigantitatea lui, meleagurile pe care a clädit capisti acesta i in Ierusalimul pe care 1-am ales pentru inAltimi, wide a asezat Asere din toate semintiile lui 'grail imi voi idoli inainte de a se pocai, iatä sint pune numele meu deapururi ! Si nu voi clinti piciorul lui 'grail serse in a Istoria proorocilor ». Si a adormit Manase cu pärintii din pamantul pe care 1-am däruit parin- tilor lor, numai dacii va päzi cu credintä sii si 1-au ingropat in grädina palatului tot ceea ce i-am poruncit lui: toatä legea, iar in locul eau s'a suit pe tron fiul poruncile i indreptitrile oranduite de stiu Amon. Moise ! * Amon era in varstä de douiizeci Dar Manase a dus la rátiicire pe doi de ani cb,nd a ajuns rege, i in Ieru- salim a domnit doi ani. elui daaussiipiveiilrosciut iftaopritieIseirumsaaliimreulelui,dinecaatt El a silvársit fapte rele in ochii pagfinii pe care Ii stärpise Domnul din fate, fiilor lui Israil. Domnului, precum a fäcut si Manase, pa- Si Domnul a gait' &are Manase rintele sâu, iar tuturor idolilor pe care catre poporul sau, dar ei n'au luat fi Mouse Manase, tatäl säu, el le-a adus jertfe i li s'a inchinat. aminte, Din care pricinii Domnul a adus Si nu s'a pocäit in fata Domnului precum s'a pociiit Manase, pilrintele säu, peste ei pe cäpitanii armatei imparatului ci dimpotrivä Amon a sporit in vino- Asiriei, care au prins pe Manase de viu si, dupä ce 1-au aruncat In lanturi de vätie. aramii, 1-au dus in Babilon. Dreglitorii lui au urzit o uneltire lar in strtbmtorarea lui s'a rugat Impotnivà-isi 1-au ucis in palatul säu, fierbinte Domnului Dumnezeului säu s'a umilit tare in fata Dumnezeului rintilor sii, 481 31

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 34 25. Insil poporul tara a °mora pe toti tkitii, si pe Ioab, fiul lui Ioahaz croni- uneltitorii impotriva regelui Amon. i in carul, ca ad dreagá, templul Dorimului locul siu poporul a asezat rege pe fiul sau Iosia. Dumnezeului säu. i cind au venit la arhiereul 34. i-au dat argintul care fusese adus in Domnia regelui logia. Evlavia lui. Dd- ramarea jertlelnicelor leicute pentru Ba.al, templul Domnului si pe care II strinse- a statuilor inchinate soarelui fi ale tuturor será levitii portan, din Manase si Efraim, idolilor, precum fi, a Aferelor. Dregerea de la ceilalti Israiliti, ca si din tot tinu- templului. Giísirea cärf ii legii: a cdrtii tul lui luda ql Veniamin si de la locu- legeimatului. Citirea ei in lata regelui, itorii Ierusalimului. care, auzind cuprinsul,ifi sft4ie ve,smintele. i anume 1-au incredintat meste- Regele trimite solie sd intrebe pe proorocita rilor de lucriiri pusi sá, ja mama la tem- Huida. Cuvdntul de rdspuns al proorocitei plul Domnului qi ad pliteascii pe lucra,- torii tociniti s'a dreaga ternplul adus regelui. aducii in stare buná. De opt ani era Iosia cand a ajuns La randul lor, ei 1-au trecut dul- rege, i treizeci i unu de ani a dom- gherilor qi zidarilor pentru cumparatul nit in Ierusalim. pietrelor cioplite, grindäriei qi biirnelor trebuincioase la cládirile pe care le stri- El a facut lucruri plitcute in ochii casera, regii lui luda. Domnului, merglind pe &dile stramosului Acesti oameni lucrau cu rividi la s'au David, firá ca si dea la dreapta ori lucrul lor, qi aveau supraveghetori pe la stiinga. levitii Iahat ql Obadia, din neamul lui Meran, si pe Zaharia qi Mesulam, din In anul al optulea al domrdei lui, neamul lui Cahat, ca indrumatori. Alti dei era t'amar, a inceput sá, cauta pe leviti, iscusiti inteale uneltelor muzi- Dumnezeul lui David, strilbunul siu, iar In anul al doisprezecelea a inceput sit cale, curete tara lui luda i Ierusalimul de Inaltirnije cu jertfelnice, de Mere, de Erau pusi peste salahori, iar peste idoli ciopliti ql turnati. toti cei care aceau cite o treabli erau In fata lui au fost dárimate jert- felnicele Baalilor, ql statuile inchinate supraveghetori. Unii din leviti erau scrii- soarelui de deasupra lor le-a sfärimat, tori, dregatori ql portan. Aserele si idolii cioplii ql turnati i-a In clipa ciad scoteau argintul fácut fárime ql pulbere, pe care a pre,su- care fusese adus in templul Domnului, rat-o pe mormintele calor care le aduse- Hilchia arhiereul a gäsit cartea legii será jertfe, Domnului care fusese datá prin mina Oasele preotilor le-a ars pe altarele lui Moise. lor ql asa a curatit luda qi Israilul. Atunci Hilchia a inceput a vorbi Tot asa in cetatile lui Manase, ale si a zis lui safan scriitorul: o Am gásit lui Efraim ql ale lui Simeon, pina in cartea legii in templul Domnului ! » tinutul Neftali, in mijlocul dáximitu- Hilchia arhiereul a dat cartea lui safan. rilor lor, i safan a dus-o regelui, cdruia i-a A dat la p5,mint altarele lor, Aserele dat ql riíspunsul: o Tot ce a fost incre- dintat robilor tái, ei au indeplinit ql idolii i-a sfárimat ql i-a prefácut in pulbere, toate statuile inchinate soarelui Ei au luat tot argintul care se le-a därimat in toatá tara lui Israil apoi s'a intors la Ierusalim, afla in templul Domnului ql 1-au dat in mina calor pusi ad ja seama ql in mina In anul al optsprezecelea al stipi- mesterilor de lucriíri! nirii lui, ca gind ca sá careto tara si templul de idoli, a trimis pe safan, fiul safan scriitorul a irnpartásit re- lui Atalia, pe Maaseia, cirmuitorul ce- gelui si acest lucre: o Arhiereul Hilchia mi-a innaitnat o carte ». i safan a citit inaintea regelui dintr'insa. Când regele a auzit cuvintele legii, siásiat vesmintele, 482

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35 Si a poruncit lui Hilchia, lui Si regele s'a suit in templul Dom- nului impreunä cu toti Iudeii i locuitorii Ahicam, fiul lui Safan, lui Abdon, fiul lui Ierusalimului, preotii i levitii, precum Miheia, lui Safan scriitorul i lui A,saia, si tot norodul de la mic pand la mare, si slujitorul regelui, asa: el a citit in auzul lor toate cuvintele 4 Duceti-vil i intrebati pe Domnul cartii /egamântului care a fost gäsitä in despre mine si despre *cei care au mai rämas in Israil i Iuda, pentru cuprinsul templul Domnului. acestei carti care a fost gäsitä, cäci mare Si regele a stat in jiltul s5,u si a este mania Dormaului ce s'a värsat incheiat legilmânt inaintea Domnului ca peste noi, fiindcit p5,rintii nostri n'au sä umble in calco Domnului i sä pttzeascä poruncile lui, descoperirile lui i legilelui pazit Cu credintä poruncile Domnului, din toatä, mima si din tot sufletul lui tsi precum aunt scrise in cartea acea,sta s. sä fie cu ravnä, pentru poruncile mântului serse in cartea aceasta. Atunci Hilchia impreunit cu cei carom, le poruncise regele s'au dus la Si el a cuprins in legänailntul acesta proorocita Huida, femeia lui Salum ve§- pe toti cei care se aflau in Ierusalim i in mântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra, Veniamin. i locuitorii Ierusalimului au care locuia in Ierusalim, in despärtämän- inceput sä vietuiascä dupä legiimântul lui Dumnezeu, Dumnezeul pärintilor lor. tul al doilea, i i-au gritit ei despre aceasta. Si ea le-a räspuns: « Asa zice Apoi Iosia a inläturat toti idolii Domnul Dumnezeul lui Lsrail ! Ziceti din toate tinutmile fiilor lui Lsrail 13.1 a omului care v'a trirais: silit pe toti cei ce se aflau in Ierusalim sä, se inchine Domnului Dumnezeului lor. Asa gräieste Domnul ! Iatä, voi In toate zilele vietii lui, ei nu s'au de- aduce nenorociri peste locul acesta partat de Domnul Dumnezeul párintilor lor. peste locuitorii lui toate blestemele care sunt scrise in cartea care a fost citità in 35. fata regelui lui Judo. Prdznuirea Pchstilor in ziva a paispre- Din pricinä cä m'au päräsit si au zecea din luna intdia. Rcbuluiala serbdrii adus tiimaieri altor dumnezei co sä-mi praznicului. Mielul pascal si alte jertle atate mania cu fä,pturile mâinilor lor ; cu acest prilej. Levitii i camtdrelii. Bd- mania mea s'a aprins peste locul acesta kilia de la Illeghido impotriva lui Neco, si nu se va stinge. impdratul Egiptului, care mergea la Car- Si regelui lui Judo care v'a manat chemif. Moartea lui losia. pe voi sä intrebati pe Domnul, asa sii-i spuneti: Asa zice Domnul Duranezeul Si Iosia a praznuit in Ierusalim lui Israil! Cât despre cuvintele pe care Pastile Domnului, si a fost junghiat tu le-ai auzit, mielul Pastilor in a paisprezecea zi din luna intida. Din pricinä, cä te-ai cäit in mima ta Si a pus preoti, fiecare la slujba lui, te-ai smerit in fata lui Dumnezeu &Ind i-a imbarbatat sä slujeascä, in templul ai auzit cuvintele mele impotriva locului Domnului. acesta si a locuitorilor lui i te-ai urailit Iar levitilor care invdtau pe tot ti-ai sfasiat vesraintele tale si ai pläns inaintea mea, pentru aceasta i eu te-am Israilul si care erau sfintiti pentru ascultat s, zice Domnul. Doranul, le-a zis: o Puneti sfb,ntul chivot In templul pe care 1-a zidit Solomon, fiul « Iatä cä te voi aditoga la p5,rintii lui David, regele luí brad. Nu-1 maí du- täi i in pace te vei pogori in mormântul ceti pe umere ! Acura slujiti pe Domnul täu, far& ca ochii täi sá vadi toate neno- Dumnezeul vostru si pe poporul eau rocirile pe care eu le voi aduce peste locul acesta si peste locuitorii lui ! Lsrail. Acesta a fost räispunsul pe care ei I-au adus regelui. Fiti gata, dupä familiile voastre din elude voastre, dupä rò.'nduiala lui David, Si regele a trimis indatä soli sá, adune pe toll bä,tritnii lui Judo, i ai Ieru- salimului. 483 31.

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35 regele lui Israil, ql dupii pravila lui So- tot aea, portarii la fiecare poart5,. Ei n'au lomon, fiul situ. fost nevoiti la,se slujba lor, fiindc5, Slujiti in templu la rand, dupa cla- levitii, fratii lor, au pregatit Paetile pen- sele familiilor fratilor voetri, pe fiii po- tru ei. porului, ei anume in fiecare clas5, ea fie Asa a fost randuita in ziva aceea cate o ramurii, dinteo familie de leviti. toata dumnezeiasca slujba, ca s5, se praz- Junghiati mielul Paetilor, sfintiti-va pentru fratii voetri, ca sit-1 nuiascri, Paetile qi sit se aducit arden i de tot pe jertfelnicril Domnului, dup5, pra- pr5,znuiasc5, dup.& cuvantul lui Dum- vila regelui Iosia. In vremea aceea, fili lui Israil care nezeu pe care 1-a dat prin Moise.» Atunci Iosia a daruit oamenilor din se aflau acolo au pr5,znuit Paetile ql ear- popor treizeci de mii de vite mici, miei batoarea azimelor ea,pte zile. ql iezi, toate ca jertfit idaltati de Paeti, Si niel un Paete n'a fost praznuit pentru toti cei de fatä, ql trei mii de boi astfel in Israil din vremea proorocului din averea regelui. Samuil, qi nici unul din regii lui Israil n'a praznuit vreodata Paetile asa cum Principii lui ditruira de bun& voie o 1-a praznuit regele Iosia, preotii, levitii, jertfa inaltatà, preotilor ql levitilor. tot luda qi Israilul care se afla acolo ei chia, Zaharia ql Iehiel, principii tem- locuitorii Ierusalimului. plului lui Duranezeu, daruir5, pentru Paetile acesta a fost praznuit In Paeti dou5, mii ease sute de miei qi trei anul al optsprezecelea al donaniei lui sute de vite mari; Iosia. Dupil toate ace,stea, dupii, ce Iosia Canaania, Semaia ql Natanail, fratii lui, Haeabia, Ieiel ql Iozabad, principii a adus in bun& stare templul, a purees levitilor, &Aura levitilor pentru jertfa inaltata, de Paeti cinci mii de rniei ql cinci Neco, imparatul Egiptului, sá faca ritzboi, sute de vite mari. la Carchemie pe Eufrat. Atunci Iosia a ieeit in intampinarea lui. Si slujba a fost randuiti aea: Dar Neco a trimis soli la el sit-i spuna: o Ce am eu cu tine, rege al lui preotii au stat la locul lor ei levitii dupit clasele lor, potrivit poruncii regelui. luda? Eu n'am pornit impotriva ta acum, ci impotriva unei case cu care fao Si au junghiat mielul Paetilor. ritzboi, qi Dumnezeu mi-a spus 85, dau Levitii jupuiau dobitoacele, iar preotii zor. Da-te laoparte din fats, lui Dum- stropeau cu sangele pe care Il luau din nezeu care este cu mine, ca nu cumva mama lor. 85, te ucida. Si Iosia nu s'a dat laoparte din Ei puneau deoparte carnea pen- fata lui, ci ei-a schimbat hainele ca sit se tru arderea de tot s'o dea cetelor de lupte cu el, si n'a ascultat de vorba lui familii de oameni din popor ca sit o Neco, cu toate cá era din gura lui Dum- aduca Domnului, precum este Boris in nezeu. Si a venit sit dea batalia in eesul cartea lui Moise. La fel au fliout ql cu vitele cele mari. Meghidonului. Si au fript mielul Paetilor dupa, Atunci arcaeii au tintit in regele randuiala, apoi au fiert dartuile sfinte in Iosia. i regele a zis c5,tre slugile sale: caldari, in oale ql in tig5,i ei le-au adus Luati-ma de aici, caci sunt greu degrabit oamenilor din popor. Si slugile sale I-au luat din carul de lupta si 1-au pus in alt car al lui Apoi au pregatit Paetile pentru ei 1-au adus la Ierusalim. Si el a murit si a fost inmormantat in mormântul parin- ql pentru preoti,deoarece preotii, fiind din tilor sai. Tot Iuda ql Ierusalimul au plans neamul lui Aaron, au avut de lucru cu aducerea arderilor de tot ei cu grasimile pe Iosia. pang noaptea, de aceea levitii au pregátit l Ieremia a alcatuit un cantec Paetile pentru ei ql pentru preoti, urmaeii de jale pentru Iosia, iar de atunci toti lui Aaron. cantäretii ql ca,ntaretele au pomenit de Cantaretii, fiii lui Asaf, erau la slujba lor, dupa porunca lui David, Asaf, Heman ei Iedutun, vitzatorii regelui, 484

CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 36 Iosia in cilntecele lor de jale, pana in ziva Iehoiachin era in värsti de opt ani cand s'a suit pe tron, iar In Ierusalim a de azi, eare lueru a ajuns obicei in domnit trei luni i zece zile. El a fiicut Israil. Acestea se &eso in a Plängeri ». fapte rele In ochii Domnului. Celelalte fapte ale lui Iosia i evla- Dupg, un an, impgratul Nabucodo- via lui, precum serie in legea Domnului, nosor a poruncit sà-1 aducg. in Babilon, impreung cu odoarele templului Domnu- Faptele lui, de la cele dintai pan& lui, iar in locul lui a pus rege peste Iuda la cele de pe urmg, iota sunt scrise In o Cartea regilor lui Israil i ai lui Iuda Ierusalim pe frate-sgu Sedechia. Cand a ajuns rege, Sedechia era $6. In varstg de dongzeci i unu de ani, iar in Cei din urnid robi ai /ui Ioahaz, Ierusalim a fost rege unsprezece ani. Ioachim, lehoiachin i Sedechia. Ndvdlirea El a siivarsit fitritdelegi in ochii luí Nabucodonosor in luda. Preibulirea Domnului Duranezeului säu s'a nu s'a regatului luda. Robia cea din Babilon. umilit in fato euvintelor proorocului Hrisovul lui arus, impdratul Perqilor, Ieremia, cele pornite din gura Dom- pentru intoarcerea in patrie a poporului das in robie. nului. Atunci norodul tgrii a luat pe Dar s'a räzvrgtit si impotriva im- Ioahaz, fiul lui Lasia, si l-a facut rege in Ierusalim in locul tatglui s'á.0 Iosia. päratului Nabucodonosor, carel-a pus sií-i jure credintg in numele luí Dumnezeu. Cand a ajuns rege, Ioahaz era de El s'a argtat tare la cerbice si si-a invär- doultzeci i troj de ani, iar in Ierusalim a domnit trei luni. tosat mima ea si nu se intoarcg. la Si impgratul Egiptului l-a indepgrtat Domnul Dumnezeul lui Israil. de la tron, ea sá. nu mai fie rege in Ieru- Asijdema si toti principii preotilor salim, si a supus tara la o dajdie de o sutâ si poporal au sporit in necredinta lor, de talanti de argint si un talant de fliptuind toate ticalosiile pliggnilor si pängiirind templul Domnului pe care aur. sfintise in Ierusalim. Apoi impgratul Egiptului a pus rege Din aceastg, pricing Domnul Dum- nezeul piírintilor lor le-a trimis prevestiri In Lada i Ierusalim pe frate-sgu Eliachim, la vreme, prin gura trimisilor ogruia i-a schimbat numele In Ioachim, se indura de poporul siu si de locasul iar pe Ioahaz 1-a luat Neco i 1-a dus In Egipt. sgu. Ioachim era de dougzeci i einci de Dar ei qi-au bgtut joe de trimisii ani eänd a (duna rege, iar in Ierusalim lui Dumnezeu, sí au nesocotit cuvintele a domnit unsprezece ani, facilnd fapte lui si au fiteut de ocarg pe proorocii lui, role in ochii Domnului Dumnezeului incitt mania lui Dumnezeu s'a intärätat sgu. impotriva poporului säu, fárii, chip de Impotriva lui a venit cu räzboi sclipare. Nabucodonosor, impgratul Babilonului, Si Domnul a ingliduit impgratului 1-a aruncat in lanturi de aramg ca sg.,1 Caldeiloraängvaleasciipesteei si elatrecut duo g In Babilon. pe tineri prin ascutisul sgbiei, in templu, 0 parte din odoarele templului si n'a m'upa nici pe tântir,nici pe fecioarii, Domnului, Nabucodonosor le-a adus in nici pe bätran si nici pe biitranul cu Babilon si le-a asezat In palatul sliu din pärul alb, ci total l-a dat in mana Babilon. Celelalte fapte ale domniei lui Toa- lui, chim, ticglosiile pe care le-a fgptuit pro- lar toate odoarele templului lui aura i räutatea ciare era inteinsul, iota, Dumnezeu, mari i mici, vistieriile tem- sunt serse in «Cartea regilor lui Israil si Judo». Iar in locul sgu s'a suit pe tron plului Domnului, comorile regelui si ale fiul sgu Iehoiachin. dregatorilor luí, toate le-a dus in Ba- bilon. Apoi a pus foe templului Dom- nului si a därgmat zidul Ierusalimului.

ESDRA, 1, 2 Toate palatele dinteinsul le-a ars cu foc Persilor, ca sa se implineasca, cuvantul toate lucrurile de pret le-a nimicit. lar pe cei care au sciipat din ascu- Domnului, cel gritit prin gura lui Ieremia, tisul sabiei i-a adus robi in Babilon, si au a trezitDomnul duhul lui Cirus, imparatul ramas robi lui i feciorilor lui pana in Persilor, care a dat in toa& imparittia, vremea domniei Persilor, prin grai i prin serie acest hrisov im- piratesc: Ca sa se implineascit euvântul cel grait prin gura lui Ieremia: « pana ce oAsa griiieste Cirus. imparatul Persi- tara se va bucura de vremea, ei de odihnä» ; lor ! Toate imparatiile pamantului mi le-a dat mie Domnul Dumnezeul cerului ! caci in toat5, vremea cat a fost pustie El insusi poruncit sa-i zidesc a avut odihna, pânä, la implinirea templu In Ierusalimul eel din Iuda. Cine celor saptezeci de ani. din voi este din poporul sau ? Domnul Cl in anul intai al lui Cirus, imparatul Dumnezeul sau sit fie cu el si sil plece ! ESDRA 1. pornira la drum ca sii zideaseil, templul Domnului din Ierusalim. Porunca lui Cirus, impdratul Persilor, pentru rezidirea templului din leru- Si toti vecinii lor le venir& intea- jutor cu odoare de argint, de aur, cu salim. cai i cu vite i cu scumpeturi, far5, se mai socoteasca darurile de bunit voie. In anul cel dintili al lui Cirus, im- pAratul Persiei, ca sa se implineascit Pe Inga acestea, imparatul Cirus cuväntul Domnului cel grait prin gura porunci si scoatä, toate odoarele tem- proorocului Ieremia, Domnul insufla pe plului Domnului, pe care le luase Cirus, impáratul Persiei, Bit vesteaseä bucodonosor din Ierusalim si le pusese prin viu grai In toatit impariltia lui, In templul dumnezeului MIL asijderea i prin hiisov cele ce ur- Atunci Cirus, imparatul Persiei, pc- meazit: runci s'A le scoatil FA le incredintA lui o Asa rosteste Cirus, impliratul Per- Mitridate vistiernicul, care le-a dat cu numar in seama lui Sesbatar, voevodul siei ! Toat,e imparatiile pa,mantului mi Iudeei. le-a dat mie Domnul Dumnezeul ce- rului si el insusi mi-a poruncit ea sä-i Uta' numarul lor: o mie de tipsii de zidesc templu in Ierusalimul cel din aur, o mie de tipsii de argint, douazeci Iuda. nouli de tatui, Deci, oricine din voi, care sunteti Treizeci de cupe de aur, doua din poporul lui, vrea sá meargá de bun5, mii i patru sute zece cupe de argint voie, sa pornea,scil cu ajutorul Domnului o mie de alte odoare. sau, la Ierusalim, in Iudeea, ea sá zi- deascä templul Domnului Dumnezeului Toate odoarele de aur si de argint lui Israil, adicá. Dumnezeul din Ieru- au fost cinci mii patru sute saizeci nouh. Pe toate acestea le luii esbatar salim . cu el, cand se intoarsera cei dusi in Si oricine a mai ramas din luda, robie, din Babilon la Ierusalim. In oricare tinut ar locui, oamenii locului aceluia sa-i vinit inteajutor, cu argint, 2. cu aur, cu cai i cu vite, cát i cu daruri de bina voie pentru templul lui Dum- Numele celor intorsi din robie. nezeu din Ierusalim. 1. Tata i locuitorii din tara lui luda Atuncii, capii familiilor lui luda si care s'au intors din robie, adicii aceia pe care Nabucodonosor, imparatul Ba- Veniamin, preotii i levitii, toti acoja bilonului, Ii dusese odinioarli robi in eitrora Dumnezeu le-a atatat duhul, se 486

ESDRA, 2 Babilon. i ei s'au intors aeas In Ieru- Oameni din Hamma i Gheba, salim i luda, fiecare In cetatea patriei sase sute douiizeci i unu. lui. Oameni din Micmas, o sutil', doudzeci i doi. Ei venir Impreung cu Zorobabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Mar- Oameni din Betel si Ai, douà sute doheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehum, Baana. Numárul oamenilor din poporul doultzeci i trei. lui Israil a fost: Fiji lui Nebo, cincizeci i doi. Fiji lui Paros, douil mii o Bufa' sap- Fiji lui Magbis, o mita cincizeci tezeci i doi. sase. Fiji lui efatia, trei sute saptezeci Fiji unui alt Elam, o mie doug doi. sute cincizeci i patru. Ful lui Arah, sapte sute saptezeci Fiji lui Hanim, trei sute douiaeci. Oameni din Lod, Hadid si Ono, cinci. sapte sute douiizeci i cinci. Oameni din Ierihon, trei sute Fiji lui Pahat-Moab, adici fiji lui pa,truzeci i cinci. Iosua i Ioab, dou& mii opt sute doi- Fiji lui Senaa, trei mii sase sute treizeci. sprezece. Preqii: Fiii lui Iedaia din casa Fiji lui Elam, o mie douil sute cincizeci i patru. lui Iosua, nouit, sute saptezeci i trei. Fill lui Imer, o mie cincizeci i doi. Fiji lui Zatu, nouli sute cincizeci Fiii lui Pashur, o raie douil sute E0.1 patru. patruzeci i apte. Fiji lui Harim, o mie saptespre- Fiji lui Zacai, sapte sute saizeci. Fiji lui Bani, sase sute patruzeci zece. doi. Lev4ii: Fiji lui Iosua i Cadmiel, Binui i Hodavia, saptezeci si patru. Fiji lui Bebai, sase sute douiizeci trei. Ch,ntitretii: Fiii lui Asaf, o mita Fiji lui Azgad, o mie douit sute douitzeci si opt. dou'azeci i doi. Familiile portaiilor: Fiii lui Fiii lui Adonicam, sa.se sute saizeci fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fi\" lui Acub, fiii lui Hatita, flii lui ffi sase. toti la un loe o mita treizeci i noull. Fiii lui Bigvai, dou5, mii i cincizeci Robii templului: Füi lui Tiha, sa,se. fiii lui Hasufa, fili lui Tabaot ; Fiii lui Adin, patru sute si cincizeci Fiji lui Cheros, fiii lui Sia, patru. lui Padon ; Fiii lui Ater, adicil cei din familia Fill lui Lebana, fiii lui Hagaba, lui Iezechia, nouilzeci si opt. fiii lui Acub ; Fiü lui Betai, trei sute douiizeci Flu lui Hagab, fill lui trei. lui Hanan ; Fiii lui Harif, o sutil, doisprezece. Fiii lui Ghidel, fli lui Gahar, Fiji lui Hasum, doug sute douií- zeci i trei. lui Reaia ; Oameni din Ghibeon, nouilzeci si Fill lui Retin, fiii lui Necoda., cinci. Oameni din Betleem, o salta doult- lui Gazam ; zeci i trei. Fiji lui TJza, fiii lui Paseah, fill lui Oameni din Netofa, cincizeci Besai ; sase. Fiji lui Asna, fili lui Meunim, Oameni din Anatot, o m'U' dou5,- lui Nefisim ; zeci i opt. Fiii lui Ba,cbuc, fiii lui Hacufa, fiii Oameni din Betazmavet, patru- lui Harhur ; zeci j doi. Fiii lui Batlut, fiii lui Mechida, Oameni din Chiriat-Iearim, Chefira fiii lui Rara; Beerot, sapte sute patruzeci 1.1 trei. 487

ESDRA, 3 Fiji lui Barcos, fili lui Sif3era, fiii saizeci si una de mii de darici de lui Temah; aur si cinci mii de mine de argint, Fili lui Netiah, fili lui Hatifa ; asijderea o sutä de odäjdii preotesti. Familia° robilor lui Solomon: Fiji Preotii si levita, cantaretii si por- lui Sotai, fiii lui Hasoferet, fiii lui Perida ; tarii i slugile templului se asezara in Ierusalim si in orasele lor, iar tot po- Fiji lui Iaala, fili lui Darcon, porul lui Israil se asea., in cetátile lui. lui Ghidel; 8. Fili lui Sefatia, fili lui Hatil, lui Pocheret-Hatebaim, fiii lui Amon; Punerea temeliei templului din Ierusalim. Toate slugile templului s1 feciorii slugilor lui Solomon au fost trei sute lar in luna a saptea, dupit ce nouitzeci i doi. lui Israil se asezaserli in cetittile lor, se adunä tot poporul ca un orn in Ierusalim. Iatii si pe cei care au venit din Atunci incepura arhiereul Iosua, Tel-Melah, Tel-Harsa, Cherub-Adam, fiul lui Iotadac, si fruta lui, preotii, Zorobabel, feciorul lui Salatiil, impreunit Imer si care nu au putut dovecli ou fruta lui i zidirä jertfelnicul Dum- familia lor i semintia se trag din nezeului lui Israil ca sä aducii pe el ar- Israil: deri de tot, precum este scris in legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. Familia lui Dalaia, fili lui Tobie, fili lui Necoda, sase sute cincizeci i doi. Atunci se adunar& multi dintre locuitorii t'ara si ridicar5, un jertfelnic Si dintre fill preotilor: fili lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Barzilai, pe vechile lui temelii. Cfici cu toati dus- acel care s'a insurat cu una din fiicele mänia tuturor locuitorilor t'axil, ei pnin- lui Barzilai Galaaditul i care luase nu- seri i jertfirii, pe el jertfe pentru mele lui. Domnul la timpul hotitrit l arden i de tot, dimineata, si seara. Acestia diutar5, in hrisoave i in cärtile spitei neamurilor, dar nu s'au Atunci pritznuirli sArbitoarea cor- putut gäsi, de aceea ei furä socotiti ca turilor precum este seria in lege si adu- necurati i scosi din preotie. sera, arden i de tot in fiecare zi numitrul ränduit zi de zi Si ocarmuitorul fi opri ea mi- nance din cele prea sfinte, pan cand Si dup.& aceasta, arden i de tot de- obste si arderi de tot pentru Sfimbete arhiereul va intreba pe Dumnezeu prin pentru lunile noi si pentru toate Barba- Urim i Tumim. torile Domnului, citt si pentru toti coi care aduceau Domnuiai daruri de buni Toatä obstia la un loo a fost de patruzeci i dou5, de mii trei sute si sai- voie. zeci de insi, Din ziva cea dintäi a lunii a saptea Afarit de roba si roabele lor in ei au inceput sä aduci arderi de tot num5r de sapte mii trei sute treizeci pentru Domnul, cu toate ci in vremea sapte, iar printre ei mai erau douä aceea nu fusese pus5, temelia templului sute patruzeci i cinci de cantitreti si Domnului. cantar*. Si s'au platit bani cioplitorilor de Ei aveau sapte sute treizeci si piaträ i dulgherilor, iar afarit de aceasta sase de cal, dou5, sute patruzeci 51 mancare si bäuturä j untdelemn celor din Sidon si color din Tir, ca sä aducit cinci de catäri, butuci de cedru din Liban, pe mare, la Patru sute treizeci si cinci de ea- Iafa, potrivit invoielii pe care o do- bandiserii, de la Cirus, imparatul Persiei. mile si sase mii sapte sute douizeci de asini. In anul al doilea dupit sosirea lor la templul lui Dumnezeu in Ierusalim, Unii dintre capii de familii, indati ce au ajuns la templul lui Dumnezeu din Ierusalim, &dura de bunä voie daruri, ca s5,-1 ridice pe locul lui cel de altddatà, Fiecare dup5, puterea lor. Ei ruirä la vistieria ridicarii templului 488