Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

PS ALMII 73, 74 73. Cum au ajuns paragina lute° clip5.! Mangtheri pi fereald de ispitü in lap Au pierit, s'au sfarsit cu sfarsit na- celor praznic ! Un psalm al lui Asaf. Cu adevarat Ca un vis in faptul desteptiirii, bun este Dumnezeu oldie cel drept tot astfel, Doamne, la desteptarea ta, catre cei cu Mima curata. alunga-vei cu dispret infatisarea lor. Dar eu era cat pe aci sa mii potic- Cand inima mea se amara i rarun- nesc, putin a lipsit ca pasii mei Sil nu ail mei erau strapunsi de durere, alunece. Nerod eram atunci i nepriceput eram, ca un dobitoc eram in fata ta. Cad ravneam la cei trufasi jinduiam la bun& starea celor aril, de Ci eu sunt neincetat cu tine; tu m'ai apucat de mina mea cea dreaptii, lege: Ciilauzeste-ma cu sfatul tau si la Ca ei nu au parte de duren; Ana- urna primeste-ma Cu cinste. tos si hranit bine este trupul lor; Cad pe cine am eu in ceruri ? La suferintele harazite omului ei o data ce sunt cu tine, nu mai doresc nu sunt devalmasi i loviti ea ceilalti nimic pe pamant. oameni ei nu sunt. Cand trupul meu se va risipi Pentru aceea semetia e la ei ca Mima mea se va opri, Dutrinezeu ratnane, un colon la gat i silnicia lor manta ca o hainil. In vecii vecilor, statica inimii mele partea mea. De grasime ochii le ies din cap Cad, iata, cei ce se departeaza plasmuirile cugetului lor intrec once de tine vor pieri; tu dai pierzarii pe toti masura. cei ce rup legamantul cu tine. Toate le iau in ras, vorbesc tot lar pentru mine, si fiu de Dum- ce este fall i silnic si se rostesc de nezeu aproape e fericirea mea. In Domnul BUS; Dumnezeu mi-am pus niidejdea mea, Gura lor si-au proptit-o in cer, iar ca si povestesc toate intocmirile sale. limbs, lor tuatara pamantul. 74. Drept aceea poporul meu se ia dupa ei i, imbatandu-se de apa, Dumnezeu, ca i alteidaki, f,2i aduce aminte de poporul situ scoate din Zice: # Cum o si cunoasca toate Duranezeu i Cel Prea Inalt ce stiinta incercdrile grele. sa aib5, ? Un cuvant de invataturii al lui Iat5., astfel aunt cei fin g de lege, Asaf.Pentru ce, Dumnezeule,ne-ai aruncat ei traiesc vesnic fára grijit inmultesc avutul. de istov ? Pentru ce mania ta fumega impotriva turrnei al carei pastor esti ? Atunci, zadarnic am pastrat Mima mea curata si am spalat mainile mele Adu-ti aminte de obstia ta pe care in nevinovatie; ai doblindit-o in vremuri depaitate i ai rascumparat-o, ca sii fie semintia mos.- In fiecare zi aunt lovit i pedep- tenirii tale ; adu-ti aminte de rauntele sit swat in toata dimineata. Sionului in care ai asezat locasul tau! Daci as fi zis: a Voi vorbi Indreapta pasii tu i spre aceasta paragina de veci: dusmanul a stricat eu ca ei », m'as fi purtat ca un lepadat totul in sfântul tau locas; de lege fall): de feciorii neamului tau! Protivnicii fa.' au racnit ca leii, inlauntrul sfintei tale case, si in locul Dar pe cand imi trudeam mintea ca sa pricep acestea, lucrul imi pant flamurilor tale pus-au flamurile lor. povara strivitoare, Ei ariitau la fati ca unii care ridica Pa.ra ce am patruns in sfintele securile inteun desk+ de codru, lui Dumnezeu hwasuri si am ajuns si Si toate maiestiitele tale daltuiri inteleg sfarsitul celor le-au sfaramat cu toporul i cu ciocanul; inteadevar, tu i-ai asezat pe loc alunecos impingi la prapad. 589

PSALMII 75, 76 Dat-au templul tau pradit focului 75. si au pangarit si au doborit la piimiint locum1 numelui tau, Apropierea Judecdtorului fi a cupei sale. Pe clind in gandul lor ziceau: facem robi pe toti ! » Foc au dat tuturor Sta.rostelui cantaretilor, pe podobia : locasurilor lui Dumnezeu care erau in Ora. Sit nu sfarami ! s Un psalm al lui Asaf - O cantare. Semnele minunate asteptate de noi nu le-am vazut; nici un prooroc nu mai Te laudam, o,Dumnezeule, te avem i intre noi nimeni nu stie panit cand va tine aceasta. pe tine, si cei ce cheama numele tau Pan& cand, Dumnezeule, te va povest,esc minunile tale: huli tiranul, iar dusmanul va defaima o Cand voi socoti ca a sosit vremea necontenit numele tau ? voi judeca dupa dreptate; Pentru ce tragi inapoi mana ta Pamantul i toti cei ce locuesc s't dreapta ta ? Scoate mana ta din san inteinsul, de s'ar cutrernura, eu voi si nimiceste-i ! Intáni stalpii lui. o- Sela. Ci Dumnezeu este imparatul meu Graiesc celor trufasi: o Nu vit tru- din vremi strävechi, care a savarsit fapte fiti ! s 't celor far& de lege: o Nu ridicati mantuitoare in tot pämantul: capul ! Tu ai despicat marea cu puterea ta; ai zdrobit capetele balaurilor, pe Nu ridicati in slä,vi capul vostru intinsul apelor ; si nu vorbiti cu semetie !* Tu ai sfaramat capetele Levia- Can nici de la räsarit, nici de la tanului i 1-ai dat spre mâncare fiarelor apus, nici din pustie i nici din multi nu va veni ajutorul pustiului; Ci Dumnezeu este judecatorul; el Tu ai gout sa tasneasca izvorul smereste pe unul s't Malta pe altul; puhoiul; tu ai meat fluviile cele Domnul tine in mana sa o cup& nesecate; In care spumega vinul dres cu mirodenii, A ta este ziva, numai a ta este si el Warm% din ea ; toti nelegiuitii piiman- noaptea ; tu ai asezat stelele i soa- tului sorb si beau pan& la drojdie ! rele; Dar eu ii voi ve,sti deapururi, canta-voi Dumnezeului lui Iacob ; Tu ai statornicit toate hota- Secera-voi toatä puterea celor rele pamfmtului; vara si iarna tu le-ai far& de lege, iar put,erea celor drepti se va Malta. facut. 76. Adu-ti aminte de aceasta! Un Lauda lui Dumnezeu, cel ce birueiste pe vrajmas huleste pe Domnul si un popor tali duismanii nebun defaimä numele tau! Starostelui cantaretilor--pe instru- Nu litsa pradit fiarelor viata turtu- mente cu coardii-un psalm al lui Asaf. relei tale si nu uita niciodatâ pe smeritii O cantare. tai slujitori ! Cunoscut este Dumnezeu in luda la aminte la legamfintul tau, cad si mare este numele sau in Israil ! toate colturile ascunse din tara sunt pline cu vizuinile silniciei! El si-a asezat cortul in Salem si locasul sau in Sion. SA nu se intoarca rusinat cel apasat, cel sarac i cel nenorocit sä preamareascit Acolo el a sfäratnat sagetile arcului, numele tau! scutul s't sabia i carele de razboi. - Scoalli-te, Doamne, i judeca pri- cina ta ; adu-ti aminte de hula zilnicit Sela. a celui nebtm ! Inconjurat de slavä i prea mitret Nu uita de glasul dusmanilor titi, de esti tu pe vesnicile culmi. zarva, tot mai mare, a protivnicilor Au fost pradati cei cu mima viteaza si au adormit in somnul lor de moarte, t?ii 590

PSALMEI 77, 78 iar cati au fost oameni de luptii nu Sfaraitu-s'a cu totul raila lui, ai si-au mai gasit mainile. fagiiduinta lui a cazut pentru toate Din prieina certarii tale, Dum- veacurile vacare ? nezeule al lui Iacob, au inmarmurit Uitat-a, oare, Dumnezeu si,: fie mi- laolaltá calaretii §i caii. lostiv sau inchis-a intru manie indufarile Infricoaat eati tu, ai cine ar putea sä, atea in fata ta, infruntand atrita- sale ? nicia maniei tale! Atunci am zis; e Durerea mea Din ceruri vestit-ai judecata ta. Pamantul este cuprins de spaimit este ch. dreapta Celui Prea Inalt nu mai e aceeaqi tace, elidid Dumnezeu se ampara la ju- Pomeni-voi de faptele Domnului §i voi rechema mínunatele tale savar§iri decata, ca sä, izbaveascii pe toti umi- de altadata; litii pamantului.-Sela. Ispiti-voi Cu mintea toate lucra- Caci mania biruitului Edom te rile tale §i la toate uria§ele tale zamisliri va lauda §i rama§ita Hamatului te va voi cugeta. oinstí cu sarbatori. 14 0, Dumnezeule, prea miireata este Faceti juruinte Domnului Dum- nezeului vostru i impliniti-le! Toti cei cala ta! Care Dumnezeu este mare ce fi inconjoará aducit-i daruri, lui Celui Infricoaat. ca Dumnezeul nostru? Tu e§ti Dumnezeu care faci Lui, care infrange semetia prin- cipilor §i face ea' tremure de groazi, pe minuni i arati popoarelor puterea ta, mparatii plimantului! Cu bratul tau mantuit-ai pe po- 77. porul tau, pe fiii lui Iacob §i ai lui Iosif. Mtlngdieri in restrifte, din aducerea aminte - Sela. a minuni/or de alkid.atei ale /ui Dum- Vazutu-te-au apele, Dumnezeule, vazutu-te-au apele §i s'au eutremurat nezeu. a't adancurile lor a'au clatinat; Starostelui Cantaretilor-lui Iedu- Varsat-au nourii puhoaie de apii, tun-un psalm al lui Asaf. slobozit-au nourii tunete, iar sägetile tale cutreierau vazduhul. Ridic glasul meu catre Dumnezeu Bubuitul tunetului tau rlisunat-a ea sa strig. Vocea mea o inalt catre In vijelie; fulgerele au luminat rotundul Dumnezeu ca sa m4 auda. lumii, iar pamantul s'a scuturat §i s'a cutremurat. In ziva straratorarii eu caut pe Dom- nul ; chiar i noaptea mana mea dimane Drumul tau e peste mare ai cararea intinsa catre el §i sufletul meu nu vrea sa, se mangaie; ta e prin ape mari, dar urmele tale M4 gandesc la Dunmezeu i suspin, nu se cunosc. Tu ai pmtat pe poporul tau ca pe má framant ca mintea §.1 duhul meu to pierde cumpatul.-Sela. o turma de oi, ptin mana lui Moisi a luí Aaron. Tu tu i deschise pleoapele mele; sunt zbuciumat §i nu pot sa graiesc. 78. Cuget la zilele de altä.data, la BuncItigile revcIrsate de Dumnezeu asupra anii care au trecut, lui Israil, de la iefirea din Egipt Ø pelnd la Imi adue aminte, noaptea, de can- statarnicirea in plmtintul feigeiduinfei. tárile mele intru slava Domnului, ma chibzuesc cu mine insumi i duhul meu Un euvânt de invatatura al lui se adanceate in ganduri. Asaf.-AscultIt, poporul meu, invátatura Oare Domnul ma, va lepada pe mea, pleaca urechea la graiuri/e gurii mele! veci §i bunavrerea lui cu mine va Deschide-voi gura mea in pilde, faceta? grai-voi tainele zilelor de demult. Ceca ce am auzit i tinem minte ceea ce parinVi no§tri ne-au povestit, 591

PSALMUL 78 4. Nu vom tainui fata de feciorii lor ; Atunci, auzind Donmul s'a mâniat ci vom spune neamului ce va sit sa fie, foarte i focul s'a aprins impotriva lui slava Donmultii, puterea lui i minunile Iacob i vapaia mtíniei sale s'a reviirsat pe care le-a facut. peste Thrall. b. El a statornicit o miírturie in Iacob Cad n'au crezut in Dumnezeu si a pus o pravila in Lsrail, poruncind n'au pus temei in ajutorul lui. rintilor nostri s'o dea spre invittatura fiilor lor, El porunci norilor de sus si des- chise portile cerului, Astfel ca neamul urmasilor s'o cu- noasca, iar copiii care se vor naste si se Si peste ei lash sá ploui mana spre vor ridica s'o povesteasca, la r5ndul lor mitincare i astfel le &du pitine cereasca. odraslelor lor, Toti intíncarà hrana. ingereasch ; merinde de drum el le trimise ca Ca sit-si punit nadejdea in Dum- sature. nezeu i sa nu uite faptele lui cele mari si sit pazeasdi poruncile lui, El starni in ceruri vitntul de la Si sit nu fie ca parintii lor neam cu put,erea sa deslitntui vântul cerbicos i razvratit, neam cu inimá ne- de la rniazii-zi. statornica, al carui duh era necredincios Si Msä sa pious& peste ei carne ca lui Dumnezeu. pulberea i p5sari inaripate ca nisipul - Feciorii lui Efraim, purtatori de mh,rii, arcuri, intoarserit spatele in ziva de 1.52- Si le-a lasat sa caza in mijlocul boi. - taberii, de jur-imprejurul locuintelor lor, Ei nu pazira legamitntul cu Dum- Si au mancat i s'au saturat cu nezeu i nu voids, BA umble in legea lui; prisosintit i asa dorinta lor fu implinita. Cí ei uitara sävâririIe luí i minu- nile pe care le viízusera: Dar nu-si potolirti bine pofta - cad mancarea era incii in gura lor - Sub ochii parintilor lor, Domnul a facut minuni in tara Egiptului, in Cilnd mânia lui Dumnezeu se porni impotriva lor i omori pe cei mai trupesi Toanului ; dintre ei i dobori la pamant pe tinerii El a despiírtit marea in douii, din Israil. i-a liisat sit tread), i a ridicat apele ca un zid; Cu toate acestea ei staruira in pa- catele lor i nu crezufa in rainunile Dom- Ei i-a purtat ziva in umbra nou- nului. rului, iar toatä noaptea la lumina BUJ- pului de foc; Atunci el risipi ca o suflare zilele lor si puse capat anilor lor printr'o El a despicat stâncile in pustie moarte groaznica. i-a aditpat din belsug, cu apele izvorite din adânc. lar cand ucidea dintre ei, ei ince- peau sii-1 caute I iarái sa umble dupit Din stâncit a fitcut sá âsneascit rtturi i apa a curs in suvoaie. Dumnezeu, Dar ei pacatuirit mai departe fata Si-si aduceau aminte cgt Dum- de el 0 se ritzvrittira In pustie impotriva nezeu este stânca lor i Dumnezeul cel Celui Prea Inalt ; Prea Inalt Mantuitorul lor. Apoi ei ispitira pe Dumnezeu, in 36 Lisa ei fl inselau cu gura lor inimile lor, cerfindu-i o hrana dup.& pofta minteau cu limbs, lor, sufletului lor; De vreme ce mima lor, pentru el, Si cartira impotriva lui Dumnezeu n'avea statornicie i ei nu erau credin- ciosi legamântului facut cu el. ziand: Ar putea oare Dumnezeu sa intinda o masa in pustie? » Dar el e milostiv, el iarttt pacatele si nu nimiceste; de multe ori el pune sta- 20.- Iatit el a izbit stanca si au izbucnit vili sale si nu la,sit sloboda toatii ape si s'au pornit suvoaie. - s N'ar putea iutimea sa: el, oare, sa dea plane, ha chiar si carne poporului situ?* El îi aduce aminte cii ei nu sunt decitt trup, duh care trece si nu se mai intoarce. 592

PSALMUL 79 De cate ori s'au razvratit impo- Atunci Dumnezeu prinse de veste trivä-i in pustie i I-au intäratat in de- pi se rna,nie foarte i se searbi de Israil. sertele locuri ! El napusti loeasul sä,u din Silo, Si inrasi ispitirä pe Dumnezeu cortul in care se salasluise printre oameni, jignirä pe Sfantul lui Israil. El l'asa, robita puterea sa EA slava Nu-si aduserä debe aminte de sa di caza, in mainile vrajmasilor, El las& sub sabie poporul säu mana lui, de ziva in care i-a fost mantuit se indarji impotriva mostenirii sale. de vrajmasi, Pe flacaii lui ti mistui focul, iar Atunci cand flicea in Egipt minuni fecioarele lui nu furii desmierdate cu can- fapte infricosate in campia Toanului. El a schimbat in sange fluviile lor ttiri de nuntä. Preotii lui citzura in ascutisul sa- pa,raiele lor ca sä nu mai poata, bea biei i vaduvele lor nu-i jelir6,. din ele ; Atunci Domnul se destepta ea unul El le-a trimis täuni ca sa-i ma- care dorrnise, ca un viteaz biruit de vin, llanca i broaste ea sä-i prapadeaseä; Si lovi in spate pe protivnicii sai El a dat holdele lor pradá cara- fäcu de rusine in veac de veac. El lepildä cortul lui Iosif i semintia busilor i agonisita muncii lor lficustelor ; lui Efraim n'o alese, El a batut viile lor cu piatra Ci alese neamul lui luda, muntele sicomorii lor cu mazariche. Sionului care-i este drag, El a pus in bataia grindinei vitele Unde cládi, la fel cu inaltele palate, lor i inaintea fulgerului turmele lor ; templul sau, vesnic ca i parnantul inte- El a dezlantuit Impotiiva lor ar- meiat pe veci, sita mäniei sale, necazul, iutimea i stram- Si alese pe David, sluga sa, pe care torarea, o oaste intreaga de ingeri nimi- 1-a luat de la turmele oilor, citori ! De langa oile fatate 1-a adus, ea El a 16,sat cale sloboda maniei sale, sa, pastorease& peste Iacob, poporul sa.u, peste Israil, mostenirea sa. nu i-a crutat de moarte i viata lor a Si el i-a pästorit cu o inima ara hiträzit-o ciumei. de prihana i i-a carmuit cu ma,ini prea El a ueis pe cei intai nitscuti din intelepte. Egipt, parga ba,rbatiei, din corturile lui 79. Ham. El a scos poporul sau din Egipt ca Pldngere pentru ddramarea Ierusalimului pi rugdciune de grabnie Fjutor. pe oi i 1-a purtat in pustie ca pe o Un psalm al lui Asaf. O, Dumne- turma, zeule, pa,ganii au navalit in mostenirea Si i-a indrumat in buna pazá, rara ta, au pangärit sfantul täu locas si au facut din Ierusalim o paragini. ca ei s'a se teama, de ceva, iar pe vriíj- masii lor i-au acoperit apele Dat-au trupul robilor tâi spre man- care pasarilor cerului si carnea cuvio- Si i-a adus in hotarul sfantului Fútil Olor tai fiarelor pamantului. tinut, pana la muntcle agonisit de dreapts, sa. Varsat-au sangele lor ca apa 1m- prejurul Ierusalimului si nu era nimeni El a gonit de dinaintea lor alte nea- ca sa-i ingroape. muri i mostenirea acelora le-a impartit-o cu funia, i in corturile lor el a salasluit Am ajuns de mara' pentru vecinii semintiile lui Israil. nostri, de ras si de batjocurii pentru cei din jurul nostru. Ci ei 11 ispitira. din nou i se raz- vratiril impotriva Dumnezeului Celui P6,nii cand, Doamne, starui-vei in Prea Inalt si nu pazirä oranduielile lui. mania ta necontenita i vei lasa sS. arza ca un foc iutimea ta? Ei se departara, i rupserä lega, mantul ca i parintii lor i se intoarserii ea un arc ce aluneca, in ruana. Ei Il atatara cu inchinäciunea lor pe culmi inalte, I cu idolii lor aprinserä zulia lui. 593 38

PSALMII 80, 81 Vars.& vitpaia maniei tale peste pa- Dumnezeule Savaot, ffi-ne iaräsi precum eram i fá sá lumineze fata ganii care nu te márturisesc i peste ta, ca si fim mantuiti! impärätiile care nu chiama numele tau, 0 mladitit de vie adus-ai din Egipt, Caci au mancat pe Iacov i lo- ai gonit neamurile i ai ritsadit-o ; cuinta luí au pustiit-o Tu ai facut loe inaintea ei, iar ea vi-a Sit nu pomenesti farädelegile intins radacinile i a umplut piimantul; noastre cele de demult! Degrabii sa ne Umbra ei acoperit-a muntii i ra- intampine indurarile tale, caci ticalosia noastrá este mare! murile ei erau asemenea eu cedrii lui Ajutä-ne noutt, Dumnezeule, Man- Dumnezeu. tuitorul nostru, pentru mitrirea numelui titu i ízbaveste-ne i curateste pacatele Ea si-a resfirat curpenii pan& la noastre pentru numele tau! mare si vlitstarii ei pang la Eufrat. De ce eit zicii popoarele: Unde De ce-ai apart zidurile ei, ca s'o este Dumnezeul lor ? » Wideascit-se asu- ciumpä.veasca toti cat tree pe cale, pra paganilor, sub ochii nostri, riabu- narea sangelui varsat al robilor Ca s'o praptideasca mistretul din padure si s'o pasca, dobitoacele campiei? Suspinul celui luat rob sit ajunga inaintea ta! Mantueste eu bratul tau pu- Dumnezeule Savaot, intoarce-te! temic pe cei ce aunt häraziti mortii! Cauta din ceruri i vezi i cerceteaza via aceasta, i intoarce in salmi vecinilor no- stri, de sapte od mai malt, ocara cu care *i o desavarseste pe ea, pe care te-au ocarit pe tine, Doamne! a sadit-o dreapta ta qi pe Fiul pe care 1-ai crescut puternic, pentru tine. lar noi, poporul tau i oile paw- nilor tale, te vom preamari in vecii ve- Am& a fost cu foc, ea un gunoi pe cilor ; in neam i in neam vorn vesti care-1 maturi! De mustrarea fetei tale se lauda ta. pritpadese! 80. Nana ta sä, fie peste cel ce stä Rugdciune afire Domnul, ca scr cad de-a-dreapta ta i peste Fiul Omului pe care 1-ai crescut puternic pentru tine. de via pe care a adit-o. Starostelui cantaretilor - pe po- Ci noi nu ne vom indeparta de la dobia: a Crinii marturisirii *- un psalm tine! Dit-ne nouli viata ca sa chemilm al lui Asaf. numele tau! Pastorale al lui Israil, asculta! Tu col ce duceai pe Iosif ca pe o turma, Doamne Dumnezeule Savaot, fa-ne tu cel ce sezi pe heruvimi, lumineazä- ni-te noua! iaräi precum eram i fa ea, lumineze Inaintea lui Efraim, a lui Veniamin fata ta, ea sá fim mantuiti! si a lui Manase, trezeste vitejia ta i vino inteajutorul nostru! 81. Dumnezeule, fa-ne iaráçi precum Clintec de scf,rbdtoare. eram, i fit sii lumineze fata ta, ea 13i fim Starostelui cantäretilor. O cantare Doamne Dumnezeule Savaot, pan& a luí Asaf, pe chitara din Gat. cand fumega-va mania ta impotriva ru- gaciunilor poporului tau? Strigati cu glas de bucurie lui Dum- nezeu, puterea noastrit, strigati Dunane- Tu i-ai hra.nit cu painea plangerii zeului lui Iacob, si i-ai adapat cu lacdimi din belsug; Cantati-i un psalm, sunati din tim- Facutu-ne-ai pricina de gilleeavä pane, din chitará bine sunatoare si din pentru vecinii nostri i vrajmasii nostri isi did de noi. harfa., Sunati din corn la luná nowt, la lunä, plinit, in ziva sitrbatoririi noastre! Caci este o lege pentru Israil, o statorrkicire a Dumnezeului lui Iacob, 0 pravilit pe care i-a dat-o lui Iosif, cand el a iesit din Egipt. Atunci auzit-am un glas pe care nu-1 cunosteam: 594

PSALMII 82, 83 e Am ridicat sarcina din spinarea Ci eu am socotit ca sunteti dumnezei lui i rnainile lui nu vor mai purta cosul de salahor. cu totii liii Celui Prea Inalt, Totusi ea oameni yeti muri i ea In vrerni de stramtorare tu ai strigat eu te-am mantuit si ti-am raspuns prin orisicare dintre mai marii pitmantesti glasul inväluit al tunetului si te-am ispitit la apa Meribei. - Sela. v5, yeti nitrui. » Ascultä, poporul meu! Voiesc sá-ti Scoak-te, Doamne, i judeca pit- dau de veste! 0, Israil, de mi-ai da ascul- mantul, caci neamurile toat,e sunt mos- tenirea ta! tare ! 83. Sa nu se afle la tine nici un Dum- nezeu strein i sä, nu te inchini unui alt Israil cere ajutorul lui Dumnezeu dumnezeu, impotriva vrcijmafilor. Caci eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te-a sops din tara Egip- 0 cantare. Un psalm al lui Asaf. Dumnezeule, nu sta neturburat, nu tului. Deschide larg gura ta i eu o voi tòicea si nu fii linistit, o, Dumnezeule! Cad, iatä, protivnicii titi se zbu- umple. cium5, i cei ce te urasc pe tine ridica fruntea; Dar poporul meu n'a itscultat Impotriva poporului titu ei urzesc glasul meu i Israil n'a voit ce am vicleanä, punere la cale si tin sfat impo- triva celor pe care tu Ii ocrotesti, voit eu. i zic: o Veniti smulgem dintre neamuri i sä, nu se mai pomeneascit de Pentru aceasta i-am läsat intru numele lui Israil! » Ei uneltesc laolalta i fac legamant impietrirea inimii lor, ca sä se indrumeze impotriva ta: dupa sfaturile lor. Corturile Edomului i Ismailitii, Moabul i Hagarenii. 0, dacit ar vrea sä mä asculte po- Ghebalul i Amonul, Amalecitii porul meu i Israil sà mearga pe caile Filistenii, impreunä cu locuitorii Tirului; Chiar i Asur s'a unit cu ei si au mele! dat ajutor fiilor lui Lot. - Sela. Fä, eu ei cum ai Lent cu Madian, Intr'o clipitit a frange pe dusmanii cu Sisera i cu Iabin, la ritul Chison: lor i mana mea as intoarce-o impo- Ei fura zdrobiti la Endor i ajun- triva protivnicilor lor; serit gunoi ca sä ingrase pamantul. Fa cu ei, cu capeteniile lor, cum Coi ce uràsc pe Domnul 1-ar ma- ai fäcut cu Oreb i cu Zeeb, cum ai facut guli i vä.rsta lui Israil ar tine in vesnicie, cu Zebah i cuTalmuna,toti mai marii lor, Care ziceau: o Sii punem mana pe i 1-as face pe Israil sii, manance locasurile Doranului! » lamura graului i 1-as s5,tura cu mierea Dumnezeul nieu, fit-i sit, fie ca o fagurilor cláditi in criipitturi de stancit.* frunzit luatit de vartej, ca niste paie in vant, 82. Ca un foc care mistue piidurea, ca Juclecata lui Dumnezeu asupra judeccito- o flacitra care arde iarba de pe munti! rilor nedrepti. Asa sit-i prigonesti cu vijelia ta Un psalm al lui Asaf. Dumnezeu cu orcanul tau inspäimanti! stä in dumnezeiaseit adunare, in mijlocul celor atotputernici el face judecatä: Umple de ocarä fata lor, ca o Panii, °And yeti judeca intru ne- caute numele tau, Doarnne! dreptate i yeti fi piirtinitori cu cei nele- Sit se rusineze i sä se Ingrozeasca giuiti ? - Sela. pe toti vecii, sit se faca de rtt.s IA sit piará, Faceti dreptate celui slab i celui orfan! Scoateti dreptul obijduitului i al säracului, Scapati pe dosaditi si pe sarmani, smulgeti-i din ghiarele celor raj! Sunt farä, stiintä i far& p5,trundere: bajbaesc in intuneric; se elatinit toate temeliile pimantului. 695 . 38*

PSALMII 84, 85, 86 19. i sá cunoascii precum di tu, al Reviirsat-ai bunatatea ta peste rara cä,rui nume Domnul este, tu singur esti ta, o, Doamne, intors-ai din roble pe Col Prea Inalt, peste tot pamântul ! Iacob, Tu ai iertat faradelegile poporului 84. tau i ai acoperit toate pacatele lui. - Dorul dupei locasurile Domnului pi dupd Sela. fericirea sadsluirii Tu ai potolit toatä, mitnia ta; tu Starostelui cantareVilor - un psalm te-ai intors dela iutimea supararii tale. Fa-ne iar precum eram, o, Dumne- al fiilor lui Ocre - pe chitara din Gat. zeule al mantuirii noastre, si abate aprin- Cat sunt de iubite locasurile tale, derea ta de la noi! Doamne Savaot ! Oare fi-vei tu mereu manios impo- Doreste si se sfarseste sufletul meu triva noa,stra si Vine-vei intaratarea ta dupa curVile Domnului; inima mea si din neam In neam? trupul meu strigá cu glas de bucurie Nu vei face, oare, s'a fim iarasi vii, catre Dumnezeul cel viu. ea poporul tau s'a se bucure de tine? Chiar pasiirea aflat eii casä Aratli-ne, Doamne, mila ta i mân- randuneaua cuib unde sa-si puna, puii siii: tuirea ta ne-o darueste! altarele tale, Doamne Savaot, impáratul meu i Dumnezeul meu! Asculta-voi ce va graiDomnul Dum- nezeu. Cu adevarat el graieste poporului FericiVi sunt cei ce locuese in casa sau i cuviosilor sai despre pace, a ca ta, in vecii vecilor te vor lauda! - Sela. nu se intoarca la nebunia lor FericiVi sunt oamenii care-si aflä, izvorul puterii lor in tine si ale caror Aproape este ajutorul lui de cei ce se tem de el, asa incât slava Domnului sunt intocmai cu mima lor! sa salasluiasca in tinutul nostru; Cand trec prin valca Baca, o prefac 11 Mila i cu adevarul se vor In pamant cu izvoare, iar ploaia de pri- Visa, dreptat,ea i pacea se vor siiruta.; ma:vara o acopera cu binecuvantari. Credinciosia va rasari din pamant Puterea lor merge tot crescand, caci dreptatea va privi din ceruri. ei isi indrepteaza privirea catre Dumne- i Domnul Ii va revársa buna- zeul din Sion: tatea so i pamantul Ii va da rodul a Doamne Dumnezeule Savaot, as- säu. culta rugaciunea mea! Ja aminte Dum- Dreptatea va merge inainte-i nezeule al lui Iacob! - Sela. Tu care esti scutul nostru, uita-te pasilor sal va deschide cale. Dumnezeule i cauta la faVa Unsului tau! 86. Mai bine este o zi in curVile tale, decat o mie aiurea. Mai bine este sä, stau Rugdciunea celui drept in vreme de la prag, in casa Dumnezeului meu, decat restriste. 86, locue,sc in corturile celor rara de lege. 0 rugaciune a lui David. Pleaca, Clici Domnul Dumnezeu este soare Doamne, urechea ta i mä, auzi, cäci sunt Domnul darueste indurare sarao i sunt obijduit! slava. El nu laza lipsiVi de bunataVile sale Pazeste sufletul meu, clici sunt cu- pe coi ce umblä, Riza de prihana. u cernic ; Doamne, Dumnezeul meu, man- Doamne Savaot, fericit este omul tueste pe robul tau cel ce nadajdueste care-si pune nadejdea in tine! intru tine! Milostiv fii mie, Doamne, caci catre 85. tine strig toatá ziva! Veseleste sufletul robului tau, caci Rugdciune pentru poparul care s'a spre tine, Doamne, ridic sufletul meu; intors din robie. Crici tu, Doamne, esti bun, iertátor 1. Starostelui cántareVilor - un psalm mult indurat cu toVi coi ce strigE al fiilor luí Core. cátre tine. 596

PSALMII 87, 88 Ascultä, Doamne, rugaciunea mea steea i Tirul i Etiopia: acesta s'a näscut ja aminte la glasul cererilor mele! in tr'in sele. In ziva strfuntorarii mele, strig catre tine, a tu ma auzi. Dar despre Sion zice-se: Acesta acela s'au näscut in sanul lui p'z insusi Nici unul intre dumnezei nu este Cel Proa Inalt a intemeiat Sionul. » asemenea cu tine, Doamne, iar lucrurile tale sunt farit de pereche. Domnul scriind condica popoarelor tine socoteala: «Acesta s'a nascut acolo !» Toate neamurile pe care le-ai facut - Sela. vor veni zfi se vor fuchina inaintea i cantiiretii i dantuitorii striga: fetei tale. Doamne, i vor preamäri numele tau, « Toate izvoarele mele sunt in tine !* Ca tu epti mere i faci minuni 88. 10 numai tu epti Dumnezeu. Rugeiciunea unui on/ in nevoie. Arata-mi mie, Doamne, calea ta, ca s'a umblu intru adevarul tau; inta- 0 cantare. Un psalm al fiilor lui Core. Starostelui cfintaretilor, - de can- repte inima mea, ca sä se teama de tat pe glas tanguios, - un cuvfint de invataturit al lui Etam Ezrahitul. numele tau! Läuda-te-voi, Doamne Dumne- Doamne Dumnezeul mantuirii mele, ziva strig catre tine pi noaptea «tau de zeul meu, din tot cugetul meu, i dea- veghe inaintea ta. pururi voi proslävi numele tau. 0, de-ar ajunge rugliciunea mea Ciici mila ta a fost mare pentru In Jata ta! Pleacit urechea ta la plan- mine si tu ai roantuit sufletul meu din gerea mea! adâncurile imparatiei Caci sufletul meu este satul de °bid& Dumnezeule, trufapii s'au ridicat pi viaja mea este aproape de mormant; impotriva mea pi multime de oameni silnici umblit dupä viata mea, fax& sa Numärat sunt laolaltä cu cei ce le pese de tine, se pogoara, in groapa, sunt ea un om Dar tu, Doamne, epti Dum- fax& de vlagit. nezeu rnilostiv i indurator, ineet la Intins sunt printre cei morti, la fel cu coi ucipi i culcati in mormant, manie, bogat in mil& zfi credinciopie. de care tu nu-ti mai aduci aminte care au iepit de sub mana, ta. Intoarce-te spre mine Efi má mi- lueste, da putero robului tau pi izba- Pusu-m'ai in groapa cea mai adanca, veste pe fiul roabei tale. In imparatia mortii pi in prapastie, Da-mi un semn al bunatá.tii tale, Mania ta ma apasit i toate valurile ca s5 veza cei ce m'a m'ase, i sa se tale le prabusepti peste mine. - Sela. rupineze, ca, tu, Doamne, m'a ajuti mä mfingai. Departat-ai de la mine pe toti prietenii mei si m'ai facut sfi le fin 87. urit. Sunt ca bite° temnita, de unde Sionul este cetatea popoarelor in zilele nu pot sä scap; Ochii mei se sffirpesc de suferintä. mesianice. In fiecare zi strig, o, Doamne, catre Un psalm al fiilor lui Core, - o tine pi catre tine intind mâinile mele. cantare. - Cetatea de El intemeiatá este Oare vei face tu minuni pentru pe sfinte inaltimi. cei morti i umbrele se vor acula sä te laude ? - Sela. Domnul iubeete portile Sionului mai mult decfit toate salapurile lui Oare in mormánt va istozisi ci- neva mila ta i in imparatia mortii Taco b. credinciopia ta ? Lucruri de mare cinste se pove- stesc despre tine, o, cetate a lui_Dum- Oare in intuneric fi-vor propo- nezeu!- Sela. vaduite minunile tale pi in tinutul uitärii dreptatea ta? i Socotesc Rahabul pi Babelul ca drept unii care mä cunose; iati Fili- 597

PSALMUL 89 Ci eu, Doamne, strig catre tine Ale tale sunt cerurile, numai al rugaciunea mea te intampina dis-de- tau pilmantul, lumea i toate cele cu- prinse inteinsa - tu le-ai intemeiat; dimineata. Tu ai facut 1Vliaza-noaptea Pentru ce, Doamne, lepezi su- fletul meu i ascunzi de mine fata ta ? Miaza-ziva; Taborul i Hermonul intru numele tau se veselesc. Obijduit sunt eu i v/tíguit din tineretele mele; sunt coplesit de spai- Bratul tau este atotputernic ; mA,na mele tale si stau la mam cumpana; ta este tare si dreapta ta prea inalta. Iutimea maniei tale trecut-a peste mine si groaza ta ma prapildeste; Dreptatea i dreapta judecata sunt temelia tronului tau; mila i adevarul Ca apele ma inconjoara toata vre- merg inaintea fet,ei tale. mea, toate laolalta má, impresoara,. Fericit este poporul care stie sa Departat-ai de la mine pe prietenii te preamareasca; el va umbla in lu- si pe tovarasii mei; cei mai de aproape mina fetei tale, Doamne! ai mei sunt intunericul mormântului. Intru numele tau pururea se vor 89. bucura i intru dreptatea ta sus avea- vor inimile. Lega-m4ntul lui Dumnezeu cu David Caci tu esti stralucirea slavei lui restri.,9tele lui Israil. prin buna, vrerea ta tu inalti cornul nostru, Un cuvánt de invatatura al lui Etam Ezrahitul. Caci Domnul este scutul nostru sfantul lui Israil, impáratul nostru. Canta-voi pururea milostivirile Domnului, in neam i in neam gura Odinioara tu ai grait In vedenie mea va vesti eredinciosia ta. cuviosilor tai i ai zis: s Dat-am aju- Caci tu ai zis: « Bunatatea mea torul meu unui viteaz, ridica,t-am po este zidire vesnica, credinciosia mea ne- un tarar din popor ; clintitä, este ca si cerurile. Eu am facut legämant cu alesul Aflat-am pe David, robul meu; cu meu i m'am jurat lui David sluga untdelemnul meu cel sfant 1-am uns pe el, mea: Pe el Il va sprijini mana mea si Intari-voi semintia ta in veac bratul meu SI va intari. de veac i scaunul tau il voi cliidi din neam in neam ». - Sela. Nici un dusman nu va putea sa-1 Cerurile preamaresc minunile tale, ia fara, de ve,ste i niel un nelegiuit nu va Doamne, i credinciosia ta e laudata in putea sa-1 asupreascit. adunarea celor sfinti. Caci cine, sus in ceruri, poate sa Voi zdrobi pe apasätorii lui, stea alaturea de Domnul E3i cine este sub ochii luí, si pe ceí ce-1 urasc Ii voí asemenea cu el futre Cei Prea Inalti? Dumnezeul cel puternic ternut e lovi. foarte in sfatul cel mare al sfintilor infricosat este el pentru toti cei ce stau Ci credinciosia mea si indurarea In preajma lui. mea vor fi cu el si puterea lui va crete Doamne Dumnezeule Savaot, cine prin numele meu; este a,semenea cu tine? Puternic esti tu, Doamne, i credinciosia ta te inconjoara. i 4narea pune-o-voi sub mana Tu stäpanesti trufia lui i fluviile sub dreapta lui. cand valurile ei se zbuciumb, tu le domo- El imi va gris: Tu esti Tatal meu, Dumnezeul meu i stanca man- lesti ! Tu ai sfäramat pe Rahab, ca pe tuirii mele!» un ranit de moarte ; cu bratul tau pu- ternic imprá.5tiat-ai pe vrajmali lar eu 11 voi face Cel-dintai- nascut, cel mai mare dintre imparatii pamântului ; Deapururi Ii voi pästra indu- rarea mea si legamantul meu cu el va fi nestramutat. Voi face sil dureze In ve,acuri neamul tau i scaunul tau cat va fi cerul. 598

PSALKUL 90 Daca fiü lor vor päräsi legea. Si cá,' vrii,jmaaii mei mi fac de nu vor umbla dupä, randuielile mele, Doamne, i iai bat joe de urmele unsului tau! Daca vor pangari hottiririle mele poruncile mele nu le vor pazi, Binecuvântat si fie Domnul In veci! Arain i Amin, Atunci voi pedepsi cu varga ne- credinta lor i cu bátäi nelegiuirea lor. 90. Dar nu-i voi lipsi de rada mea ei Dutnnezeu e veptic i omul treator. nu voi da de minciuntt eredincioaia mea; 0 rugáciune a lui Moisi, omul lui Nu voi calca legiimântul meu Dumnezeu. O, Doamne, tu te-ai cuvintele ieaite din gura mea nu le voi nourp, scäpare in neam i in neam. sehimba. Mai nainte ca sá, se fi nascut muntii ai mai nainte ca pgm'antul Un lucru am jurat intru sfintenia lumen sá, fi luat fripturii, din veac ai mea: - A putea oare sä, mint pe Da.- pana in veac, tu esti, o, Dumnezeule! vid? - Tu intorci pe om in pul bere ai zici: Intoarceti-va, voi, fii ai oameni- Semintia lui va didnui pururea scaunul lui inaintea mea at soarele; lor !* Cat luna, care tine in veac de 0 mie de ani inaintea ochilor veac, i ritmane in ceruri martor nes- sunt ca ziva de ieri care a trecut 1.1 ca o straja de noapte. trtimutat. » - Sela. Totuai tu ai aruncat i ai dispre- Tu fi faci sti curgá, neincetat; ei sunt ea un somn de dimineat* ei sunt Oh i te-ai aprins de m&nie impotriva la fel cu iarba care trece: unsului tau; Dimineata ereate i infloreate, iar Tu ai câlcat legiimântul facut cu seara se veatejeate si se usuctt. sluga ta i ai panglirit diadema lui Cäei m'Aula ta no niraieeate timea ta ne inspäimrtntia. zvarlind-o la pimant; Tu ai facut sparturi in zidurile lui Tu pui picatele noastre inaintea ta i greaalele noastre cele mai a.scunse çi cettitile lui Intârite le-ai prefitcut in inaintea fetei tale; para gin Tonto zilele vietii noastre se terg intru mânia ta, ai anii noatri Ii sfaraim Toti cei ce trec pe cale Ii jefuesc; ca un suspin. ajuns-a de °cara pentru toti vecinii lui. Zilele anilor noatri sunt aaptezeci Inältat-ai dreapta asupritorilor de ani; la cei mai in putero optzeci de lui si pe toti vrajmaaii lui i-ai bucurat; ani; iar ceca ce este mai falnic in ei este osteneala i deaertaciune, cáci se duc Tu ai teait ascutiaul sâbiei lui degrabá, i noi zburám. Eji in lupte nu 1-ai sprijinit; 0, de-am cunoaate strtianicia má,- Tu 1-ai despoiat de slava lui niei tale ai teama de aprinderea seaunul lui 1-ai doborit la piimitnt; tale ! Tu ai seurtat zilele tineretii lui Invatú-ne sä socotim bine zilele 1-ai acoperit de °cara. - Sola. noastre, ca sä, dobandim o inima in- Pana dind, Doamne, te vei tot teleaptá ! ascunde i mfinia ta va arde ca focul? Intoarce-te, Doamne ! Pana când Adu-ti aminte de sourtimea vietii sta-vei departo? Fii indurá,tor cu robii mele i spre ce deaerticiune zidit-ni tu pe oameni? t'Id! Este oare vre-un om care Satura-n(3 diraineata de rnila ta, sä, nu yaz& moartea, vre-un ca sa putem striga cu glas de bucurie ii sä, ne veselim in toate zilele vietii om care ar putea sä, scape sufletul srtu noastre. din m'Ana Seolului? - Sela. Unde sunt, Doarnne, milele tale cele de oclinioarti, pe care intru credin- eioaia ta jurat-ai sä, le dai /ui David ? Adu-ti aminte, Doamne, de ocara slugilor tale, adu-ti aminte câ eu port, In sanul meu, batjoeura multor nearauri, 599

PSALMII 91, 92 Da-ne atatea zile de bucurie, cate Cand ma va cherna, II voi auzi; In ziva stramtorarii, voi fi cu el; man- ne-ai dat de smerenie, atatia ani de tui-l-voi i cu cinste il voi fericire cati am viizut de nenorocire. Sat de viatii indelungatá Ii voi Vadä robii tai implinirea lucrurilor da, ea ta se bucure de mitntuirea mea. » tale si slava ta sa straluceasca peste Dumnezeu, cel minunat in lucrurile sale, lor ! ocrotefte pe cel drept fi did pieirii pe cel i 85, fie harul Domnului Dumne- fdrei de lege. zeului nostru peste noi! i fu s5, spo- rease5, lucrul mainilor noastre! Lucrul Un psalm. - O cantare pentru mainilor noastre ca sa sporeasca! ziva Sambetei. 91. Bine este sá läudam pe Domnul Dacit Dumnezeu este cu noi, cine va sä cantarn numele tau, o, Prea Inalte, impotriva noastrd! SA vestim dimineata mila ta Ca unid care locueste sub ocro- credinciosia ta in ceasuri de noa,pte, tirea Celui Prea Inalt si se adiposteste Pe instrument cu zece coarde /a umbra Celui Atotputernio, In harfa i cu sprinten5, insotire din Zic &are Domnul: s Schparea mea cetatea mea cea tare este Dumnezeul chitara. meu, in el niidiljduesc s. Gáci tu, Doamne, ma umpli de Cad el te va izbävi din 14111 rani,- bucurie ou faptele tale si do lucrul torului si de ciuma cea aducatoare de mainilor tale ma veselese foart,e. pieire. Cat de mar* stint zidirile tale, Cu pende sale te va acopen i si sub Doamne, i cat de adanci aunt soco- aripile sale vei gasi ad'apost. Credin- ciosia sa este pavaza i platosa. tintele tale! Omul cel dobitocesc nu-si dii seama Nu te vei teme de spaimele noptii, nici de siigeata care zboara, ziva, de ele si cel nerod nu le pricepe. Data cei nelegiuiti odráslesc ca Nici de ciuma care umblä in in- tuneric, nici de molima care pustieste iarba i facatorii de reie propilsesc, este in miezul zilei. ca sa fie starpiti pe veci. Chiar cand ar cadea o mie langä Ci tu, Doamne, prea Malt esti tine, zece mil de-a-dreapta ta, de tine nimio nu se va atinge, pururea. Cäci iata, Doamne, vrajmasii Ci numai cu ochii täí vei privi hit& vrajmasii täi cum pier, iar filcatorii vei vedea rasplata celor färä, de lege. de rele se risipesc! Caci tu intru Domnul ai pus se& Tu, Doamne, inalti cornul meu parea ta! Pe Cel Prea Inalt fácutu-l-ai ca al bourului si m5, ungi cu proaspät locul tau de adapost. untdelemn. Nici o naprazna nu va da peste Ochiul meu se desfateazii, privind la tine si de cortul tau nu se va apropia nici un i'apor. vrajmasii mei cei iscoditori,si urechea mea Caci ingerilor sai Domnul le va ascultand pe nelegiuitii mei protivnici. Dreptii vor odriisli ca finicul porunci sá te pazeascii, in toate cäile tale; Te vor ridica pe maini, ca sit nu se se vor imilta asemenea cedrilor din izbeascit de piatra piciorul tau. Liban. Cdlca-vei peste leu i peste vipera, Saditi in casa Domnului, ei vor calca-vei peste puiul de leu si peste da mlädite in curtile Dumnezeului nos- tru. balaur. Chiar la bätranete, ei vor avea Pentru cii s'a lipit de mine 11 rod, vor fi plini de mazga i inverziti, voi mantui; 11 voi inalta, ciici cu- Ca sa vesteasc5, despre Domnul noaste numele meu. ca e drept. El este stânca mea si intru el nu se allá nici o stramb5,tate. 600

PSALMII 93, 94, 95 93. Ca sa-1 tii netulburat in vremuri de urgie, pana ce groapa nelegiuitului Domnul este impdrat prea slcIvit, mai va fi sapatä. presus de toate cate sunt. Cáci Doinnul nu va lasa pe poporul sau si nu va parási mostenirea sa. Domnul imparät,este; el e imbracat intru slava ; imbräcatu-s'a Domnul Cáci hotärirea va fi data dupa cu putere s'a incins, iar lumea a intiírit-o dreptate i toti cei cu mima ouratii vor foarte, ca ta nu se clatine. Cine se va scula sa ma apere de Scaunul tau n'a neclintit dintru cei ? Cine va lua par tea mea impo- triva celor fado, de lege? inceput. Tu esti din vecii vecilor. Ci raurile inalta, Doamne. inalta Daca Domnul nu mi-ar fi venit inteajutor, sufletul meu s'ar fi sälasluit 1'11111.0e gla,surile lor, inalta raurile valu- degrabá, in locasul tacerii. rile lor rasunatoare Ori de cate ori zic: o Iatit, piciorul Dar mai mult decat vuetul apelor meu se clatinä s, atunci mila ta mä spri- clocotitoare, mai mult decat zbuciumul jineste. neasemuit al marii, märet este Domnul, In cerurile sale prea inalte ! Cand multime de ganduri se aduna In mima mea, mangaierile tale desfiiteazit Descoperirile tale sunt cu totul ade- sufletul meu. varate ! Casei, Doamne, cuvine-se sfin- tenie, in toata curgerea vremurilor. Ai tu vre-o továrasie cu tribunalul ce] ce in numele legii faureste 94. asuprirea? Rugdriune i mtingtliere sub apdsarea tiraniei. Ei se napustesc impotriva celui drept i osandesc Auge nevinovat. Dumnezeule al razbunitrii, Doamne Dumnezeule al fázbunarii, arata-te ! Dar Domnul imi va fi loe de acapare Dumnezeul meu stanca de adapost ; Ridicá-te judecator al pamantului rasplateste celor trufasi dupti faptele lor ! El va intoarce asupra-le nedreptatea Pana cand, o, Doamne, cei fara lor i pentru rautatea lor Ii va pierde, de lege, pana cand cei ara de lege sil ji va pierde Domnul Dumnezeul nostru. huzureascii, Sa insire i sa spunii vorbe rara, noimil, 95. facatorii de rele sá se nnandreascá, ? Läudati pe Domnul! Ei sfärama poporul tan, Doamne, Veniti sä ne bucuram de Domnul apasa mostenirea ta. sä strigam catre stanca mantuirii Ei ucid pe vaduva si pe strein noastre ! pe orfani îi omoará ; Si-si fac socoteala: o Domnul nu Veniti sà-I intampinam cu cantari de lauda f,ti in psalmi sa-1 preamitrim ! vede, Dumnezeul lui Iacob nu ja seama! » Luati aminte, voi cei prosti din po- Caci Dumnezeu mare este Domnul por si voi cei nerozi, cand yeti capata in- imparat prea inalt peste toti dum- telepciune nezeii: Cel ce a Bada urechea au nu va auzi ? Cel ce a facut ochiul au nu In mana lui sunt adancmile mantului j varfurile muntilor sunt ale va vedea ? lui; Cel ce povatuieste popoarele nu A lui este marea, cäci el a facut-o, va dojeni oare ? Cal ce invata pe oameni sa nu stie nimio ? asijderea i uscatul, pe care mitinile lui l-au zidit. Domnul crumaste gandurile omului Veniti sä ne inchinam i sá ne ple- -ca sunt ca o suflare. cam i sä cadem in genunchi inaintea Fericit este omul pe care tu fi Domnului, ziditorului nostru, indreptezi si pe care fi inveti din legea ta, Caci el este Dumnezeul nostru, iar noi poporul pe oare-1 paste si oiie pastor 601

PSALMII 96, 97, 98 riei lui. 0, de-ati asculta astdzi glasul 13. Cici el vine, el vine sg judece pämäntul, sà judece lumea cu dreptate lui! Nu invartoaati inimile voastre, ca popoarele dupii dreptarul credincioaiei la Meriba, ca la Maasa, in pustie, sale ! efind m'au ispitit pgrintii vostri 97. m'au pus la incercare, cu toate Zorile lui Dumnezeu, Judea- zuserii minunile mele. torul si liftintuitorul. Vreme de patruzeci de ani, am searbit neamul acesta i mi-am zis: « E Domnul este impgrat! Sit se bucure un popor de räfáciti cu duhul ; ei nu p5,mdntul i multimea ostroavelor sä se cunosc cAile mole! » veseleascd! Pentru aceasta, intru mänia mea Noun i intunecime Il impresoarg; juratu-m'am: e Nu vor intra intru odihna dreptatea i dreapta judecatä sunt te- meliile tari ale scaunului eau. mea! » Inainte-i purcede foc care mistue 96. de jur-imprejur pe vrdjmaaii Läudati pe Domnul Dumnezeu, Judeeä, Fulgerele lui lumineazii lumea; torul lutniii mäntul vede ai se cutremurd de spaimd, Ciintati Domnului ciintare noud, Muntii se topesc de fata Doranuluí cantati Domnului tot pämantul! cure se topete ceara, de fata Stgpanului a tot pämäntul. Cttntati Domnului, binecuviintati nu- mele lui, propoveduiti zi cu zi mântuirea Cerurile vestesc dreptatea lui i toate lui; popoarele vdd slava lui. Vestiti intre neamuri slava lui, Sà se ruaineze cei ce slujesc chipu- príntre toate popoarele minunile lui ! rilor cioplite, coi ce se mandresc cu idolii lor ! Inchinati-vg lui, toti dumnezeii ! Gad Domnul este prea puternic läudat foarte; el este mai de t,emut dead Auzit-a Sionul i s'a veselit, i fiicele toti dumnezeii; lui Iuda au sältat de bucurie pentru ho- täririle judecatii tale, Doamne! Gad dumnezeii celorlalte neamuri aunt chipuri cioplite, pe cand Domnul Mai tu eati, Doamne, Dumnezeul a fäcut cerurile. nostru Col Prea Inalt, peste tot pitman- tul EA mai presus decdt toti dumnezeii. Strdlucirea i mdretia stau inaintea lui; puterea i frumusetea sdlgaluesc in Voi cei ce iubiti pe Domnul, templul sdu. sii nelegiuirea! El pdzeate sufletele cu- viosilor sdi si le izbilveate din mana color Dati Domnului, semintii din toate neamurile, dati Domnului cinste i slavg! pdcdtoai. El este luming ce se revarsg peste Dati Domnului mdrirea cuvenítá numelui shu; aduceti-i prinoase i intrati coi drepti i bucurie pentru oei eurati cu in curtile sale ! mima. Inchinati-vg Domnului, in odiijdii Bueurati-vii, dreptilor. intru Dom- sfinte, tremurati inaintea lui toti locui- nul i litudati sfänt numele luí! torii pdmäntului ! 98. Spuneti popoarelor: « Domnul este impirat ; el a intärit pdmitntul care nu se Toate neamurile si urea intreagä ed laude va clätina ; el judecg popoarele intru drep- pe Domnull tele s. Un psalm. Cdntati Domnului cdn- Sà se bucrure cerurile i sä tresalte tare noug, &ad el a siivitrait minuni, pimäntul, sd se zgudue marea i toate numai cu dreapta lui i cu bratul lui cel vietuitoarele dinteinsa! sfänt. Sg zburde de bucurie câmpia ai tot Domnul a facut cunoscutd man- ce e pe ea! Si toti copacii pddurii sä vu- tuirea sa, i in fata pdgdnilor a dezvilluit lase& de voie bung, inainte,a Domnului, dreptatea sa; 602

PSALMII 99, 100, 101 El si-a adus aminte de rnila lui si de 100. credinciosia lui cutre casa lui Israil; Lcludati. pe Domnul, alci vrednic este de toate marginile pärnAntului au vázut toatcl lauda! mAntuirea Dumnezeului nostru. Un psalm de laudà\". - Strigati Dom- Strigati Domnului, toti locuitorii nului, toti locuitorii p5mAntului ! mAntului ! Izbucniti in strigAte de veselie Slujiti Domnului cu bucurie, si cäntati ! inaintea lui plini de veselie! Cántati Domnului in graiurile harfei, Si.stiti ci. Domnul este Dumnezeu! inteale chitarei si ale alautelor, El este ziditorul nostru i noi suntem In graiurile trArnbitei si ale cornului, strigati inaintea Domnului Imparat ! ai lui, - poporul s'Ata i oile päsunilor Stt se zgudue marea si ceea ce este sale. inteinsa, lumea i cei ce o locuesc ! Veniti la portile sale cu cAntäri de Apele cele mari si, batá din pa/me multumità, intrati in curtile sale cu cán- muntii laolaltà s'A tresalte de bu- t'Ad de laudál Multunairi aduceti-i ! Nu- mele sáu binecuvAntati-1, curie, CAci Domnul este bun; mila lui Inaint,ea Domnului ! Cáci el vine 85, tine un veac, credinciosia lui rämäne in judece pdmAntul, sä judece lumea intru dreptate i popoarele cu nepartinire. neam de neam ! 99. 101. Preantdriti pe Dontnul, cel fntreit in Fägetduinte de credinciosie altre Domnul. sfintenie I Un psa/m al lui David. Preamari-voi in cAntäri bunatatea i dreptatea; Domnul impUrAteste - neamurile sä se cutremure ! El ab; pe heruvimi- Doamne, Ii voi canta din hada. pämäntul 135. se zgudue ! Mare este Domnul in Sion si prea Fi-voi Cu luare aminte la calea ce,a inalt peste toate popoarele ! dreaptA: CAnd, oare, veni-vei cutre mine ? Si. laude numele tau, mare si in- Umbla-voi intru nevinovatia inimii fiicosat, caci sfânt este ! mele, inláuntrul casei mele. $i puterea irnpáratului st5, intru aceea cii, iubeste dreptatea. Tu ai inte- Nimio uricios nu voi îngi.dui ina- meiat ce este drept ; judecata i dreptatea intea ochilor mei. Purtarea cAlcatorilor In Iacob tu le-ai fAcut sil fie. de lege o urálc; nimio nu se va lipi de Prea inaltati pe Domnul Dumne- zeul nostru mine. asternutului mima fiitarnicA sä se depArteze de picioarelor sale, c5, sfAnt este Domnul ! mine ! Ceea ce este räu nu vreau si. Moise si Aaron erau intre preotii Samuil futre cei ce chemau numele cunosc ! ski; ei strigau cätre Domnul si el asculta. Pe cel ce barfeste in dos pe aproa- Din stAlpul de nouri el le vorbea ; ei pele sau 11 voi da pieirii; pe omul pazeau poruncile lui i legea pe care le-a fost dat-o. ingamfat i cu mima trufas& nu-I voi Doamne Dumnezeul nostru, tu putea fábda. le-ai dat ascults,re ; Dumnezeu iertAtor ai fost cu ei, dar fl'a fázbunátor asupra Fi-voi cu ochii atintiti la ore- faptelor lor viclene. Proa inAltati pe Domnul Dumne- dinciosii din tarli, ea sil, locuia.sc5, lAngA mine. Cel ce umbra pe cái cucernice, acela zeul nostru i inchinati-v5, in sfAnt mun- tele säu, ci.oi sfänt este Domnul Dum- imi va sluji. nezeul nostru! Nu va locui in15,untrul casei mele cel ce iubeste inselAciunea ; cine are nä- ravul sä minti. nu-si va gi-u3i loo inaintea ochilor mei ! In fieca,re dimineatil voi stárpi prin judecatA pe toti ea'ufädttorii din tara:, ca s'A pierz din cetatea Domnului pe toti cei ce luoreazA fárAdelegea. 603

PSALMII 102, 103 102. Cid Donmul va privi de sus, din sfantul sau locas, si-si va intoarce pri- Rugdciune ceitre Domnul, ca sd se indure virea din cer catre pamant, iarclyi de Israil. Ca sil, asculte suspinul celui robit Rugaciunea celui obijduit i sleit de sa slobozeascii, pe cei haraziti mortii, putere, care isi revarsa, tfinguirea fria- intea Domnului. Astfel ca ei sá vesteasca numele Domnului in Sion si lauda lui in Ieru- Doamne, asculta rugaciunea mea si strigatul meu sa ajunga la tine ! salim, Cand neamuri/e i imparatiile adu- Nu ascunde fata ta de mine ; in ziva na-se-vor laolalta sä slujeasca Domnului. cand sunt in stramtorare, pleaca spre El a sfaramat puterea mea, in mine urechea ta ; cand te chem, degraba auzi-ma ! cale, si zilele mele le-a scurtat, Dar eu am zis: Dumnezeul raeu, Chei zilele mele se sfarsesc ca fumul oasele mele ard ca jaratecul. nu ma lua in miezul varstei mele, tu ai carui ani se prelungesc din neam in Palita ca iarba, inima mea se usuca, si am uitat sá mai mangue painea mea; neam. De multul meu suspin, oasele mele La inceput, tu ai intemeiat pá- se lipesc de pielea mea. milntul i cerurile sunt lucrul Sunt asemenea pelicanului din pu- tale ; stie i asemenea bufnitei printre &ah- maturi ; Ele vor pieri, dar tu ramai; toate ea o haing invechi-se-vor ; ea un ves- Petrec noptile fila somn si scot mant le vei schimba si nu vor mai fi, tipete de jale, ea o pasare singuratica, Dar tu riírnai acelasi i anii tra nu pe acoperis. vor avea sfarsit. Vrajmasii mei ma batjocoresc in Feciorii slugilor tale vor avea salas tosta vremea i cei ce turbeazit impotriva statomic i semintiile lor vor ramanea mea s'au jurat sa-mi rapue viata. In veac, inaintea ta.* Ci eu mariano cenusb, ca i cum ar fi 103. paine i bautura mea o amestec cu lacrami, Multumitä pentru pctrinteasca bunätate a Din pricina maniei tale si a inta- lui Dumnezeu pi pentru fndurarea lui tata ratarii tale; eaci tu m'ai ridicat i m'ajo zva.rlit departe. de Israit. Zilele mele sunt ca umbra ce se Un psalm al lui David. Binecu- lungeste i eu mä usuc ca iarba. vinteaza, suflete al meu, pe Domnul si toate cele dinlauntrul meu numele cel Dar tu, Doamne, stiipb.'nesti vesnic sfant al lui ! din jiltul tau i numele tau däinueste Binecuvinteaza, suflete al meu, pe din neam in neam. Domnul si nu uita toate binefacerile lui. Tu te vei scula si te vei indura de El iartä toate faradelegile tale, el Sion, etici vremea ca sa te rnilostivesti vindeca toate boalele tale, de el, vremea hotdritä a venit, El izbaveste din stricaciune viata Cáci slugile tale iubesc pietrele ta, el te incununeaza cu milá, i cu in- Sionului si se induioseaza de colbul lui. duran, Atunci neamurile vor cinsti nu- El satura de indurari pofta ta; mele Domnului i toti imparatii paman- tului slava fa, tineretile tale innoi-se-vor ea ale vultu- rului. Caci Domnul va cladi Sionul se va arida Intru slava sa; Domnul face dreptate i judeca pe eei apasati. El va lua aminte la cererea celui gol si nu va dispretui rugaciunea lui. El a facut cunoscute dile sale lui Moisi i fiilor lui Israil faptele sale. Sa, se serie acestea pentru neamul viitor, ea norodul ce va fi zamislit s'a Indurat i milostiv este Domnul, preamareasca, pe Domnul ; indelung rabdator i mult milosard. 804

PSALM 104 El nu cearta pana in sfarsit §i nu Tu ai elädit in apele de sus prid- One deapururi mânia lui. voarele tale; tu ai facut din non i carul tau; tu te porti pe aripile orcanului; El nu ne rasplateste dupa picatele noastre 13i nici dupi faradelegile noastre Tu faci din vanturi solii tai; tu faci nu ne intoarce noug. din foc, din para, slujitorii tiii. Ci eat este departe cerul de pa- Tu ai intemeiat pamantul pe taracii mánt, atata e de mare mila lui catre cei lui, asa ca si nu se clatine in veac i in ce se tem de el; vesnicie. *i cat este de departe Rasaritul Cu adancul apelor de sus - aidoma de Apus, atat departeazi el de la noi unui talar-tu l-ai acoperit, astfel ca faradelegile noastre. pe munti au statut apele. Precum milueste un parinte pe La certarea ta ele au fugit, la fiii sii, asa milueste Domnul pe cei ce se tem de el, gla,sul tunetului tau s'au dat inapoi in- Oda el cuneaste faptura noasträ, fricosate. qi-si aduce aminte cä arana suntem. De pe munti, s'au pogorit in Omul?... Zilele lui sunt ca iarba; catre locul pe care 1-ai statornicit lor. el infloreste ca floarea campului: Hotar le-ai pus pe care nu-1 vor Cand sufra vantul ea se trece si nu trece, nu se vor mai intoarce ca si. aco- se mai cuneaste locul unde a fost. pere pamantul. Dar mila Domnului trae deapururi Tu triraiti izvoare jos in vai; ele catre cei ce se t,em de el si dreptatea lui se revarsa peste fiii fiilor, !si iau calca printre munti, Ele a,dapi toate dobitoacele cam- Peste cei ce pazesc legamantul lui aduc aminte de poruncile lui, ca si piei; asinii sàlbatici îi astamparil setea le indeplineascä, pe ele. lor; Domnul a asezat in cer jilul sau, lar imparatia lui se intinde peste toa& Langi paraie, salisluesc pasarile lumea. cerului; ciripitul lor rizbeste printre ra- Binecuvantati pe Domnul, ingerif lui, voi viteji puternici, care pliniti cu- muri. vantul lui, ascultand de gla,sul poruncii Din camarile de sus tu adäpi lui! mulata si din rodul savarsirilor tale se Binecuvantati pe Domnul, toate satura pamantul. ostirile lui, slujitori ai lui, care faceti voia Tu faci ad rasara iarbä pentru vite lui! si plante pentru munca omului, ca sä, scoata hrana din pamant : Binecuvantati pe Domnul, toate lucrurile lui, in tot locul stapinirii lui! Vinul care inveseleste mima Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Dom- untul de lemn care face sa stralu- nul ! ceasa fata lui, i painea care intareste 104. mima lui. Plini sunt de mä.zga copacii Dom- Mdrirea fi bundtatea lui Dumnezeu se dau pe latd din zidirea acestei lumi. nului, cedrii Libanului pe care i-a sadit. Acolo piisdrile dureazi cuiburi; Binecuvinteazá, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu, cat barza pe al sau, in chiparosi. esti tu de mare! Intru märetie s'a strilu- Muntii cei inalti sunt tinutul ca- cire esti imbricat! prei-salbatice; stancile scorburoase sunt Tu te invelesti intru lumina ca ascunzateare pentru afan. Inteun vesinant, tu desfieuri cerurile Tu ai facut luna spre impartirea ea un cort! timpului; soarele cuneaste ceasul apu- nerii sale. Aduci intunericul si se face noapte; inteinsa misuna, toate fiarele padurii: Puii de leu racnesc dupa pradä, cer de la Domnul hrana lor. Când rasare soarele, atunci ele se strò,ng si in vizuinile lor se nula, 605

PSALMUL 105 lar omul iese la luorul eau si la Aduceti-vii, aminte de minunile pe care le-a facut, de faptele lui cele uriase munca sa pan& seara. si de poruncile iesite din gura lui: Cat de numeroase aunt lucrärile Voi urmasi ai lui Avraam, sluga lui, voi fii ai lui Iacob, alcsii lui! tale, Doamne! Toate cu intelepciune El este Domnul Dumnezeul nostru le-ai zidit. Plin este pamântul de aid:- judecatile lui stapânesc pamântul, tuirile tale! El îi aduce aminte in toata vremea de legamantul lui - de cuvántul pe care Jata marea! Uria i larga, si In-. 1-a dat la mii de generatii - coace i incolo ! In ea fojgaesc, fara, De legamantul lui incheiat cu numar, vietati mici i vietati mari; Avraam si de juramántul facut lui Isaac. Si i 1-a statornicit lui Iacob proo- In ea coribilie croiescu-si cale rocie i lui Israil vesnic legamant, Leviatanul pe care 1-ai zidit ca si zburde Zicand: Tie iti voi da pamántul inteinsa. Canaan, ea tinutul mostenirii voastre In vremea cand erau numai o mina Ele toate asteapti de la tine ca sa de oameni i streini in aceasta, lard. le dai hrana la bun& vreme. Ci ei mersera din popor in popoi si din imparatie in imparátie, Tu le dai: ele culeg; tu deschizi Dar el nu ingadui nimanui mina ta: ele se satura de bunatati. asupreasca i imparati pedepsi din pri- cina lor. Ascunzi fata ta: ele se spainattn- teaza; iei inapoi suflul lor: ele mor EA se Nu vi atingeti de unsii mei si intorc in pulberea lor. proorocilor mei nu le faceti nici un Triruiti duhul lor: ele se zidese rim! u Domnul chema foametea in tara din nou i primenesti fate, pa,mii.'ntu- lor faxil de paine. lui. El trirnise un om inaintea lor Iosif fu vándut ca rob; Fie marirea Domnului in veci! Si i-au strans picioarele in obezi si I-au ferecat in cause, Veseleasca-se Domnul de lucrurile sale! Pima in ceasul &and s'a implinit El care aruncii ochii spre pimant proorocia lui i cuvântul lui, Dumnezeu s'r pamintul se cutremuri! El care atinge muntii i muntii fumegii! 1-a dovedit nevinovat. &du dru- Imparatul trimise Cânta-voi Domnului toatâ viata mul, stapinitorul popoarelor 11 scoase mea; preamari-voi pe Dumnezeul meu din inchisoare. In tot veacul meu. Atunci 1-a pus domn peste casa sa i chivernisitor peste toatii, avutia sa, Placute fie lui cuvintele mele ! Eu Ca sa tina in friar pe principi dupa In Domnul ma voi veseli. voia lui si pe bittrini sa-i invete intelep- Piara pacittosiii de pe pa.mant ci un e. cei fara de lege sa nu-si mai afle loe! Binecuvinteazä, suflete al meu, pe Dom- S'r Israil a venit in Egipt i Iacob nul! Aliluia! a stat vremelnic in tara lui Ham. Atunci Domnul inmulti foarte pe 105. poporul sari si-1 facu mai tare dealt asu- Binefacerile lui Dumnezeu reveirsale asu- pritorii lui. pra poporului evreu, din zilele lui Avraam El schimba mima Egiptenilor ca sa urasci pe poporul sau si ta se poarte pdnd la intrarea in tara sldntd. vicleneste cu slujitorii sal Ci el trimise pe Moise, sluga, lui, Laudati pe Domnul! Propoveduiti si pe Aaron pe care 1-a fost ales. numele lui! Vestiti intre popoare lucra- rile lui! Cantati-1 pe el! Proslaviti-1 in psalmii vostri! Spuneti toate minunile lui! L'audati-va intru dint numele lui; bucure-se mima celor ce-1 cautii, pe Domnul! Cercetati pe Domnul i puterea lui, cautati pururea fata lui! 606

PSALMUL 106 El a filcut minuni in pustie i fapte Fericiti sunt cei ce pizesc pravila lui i träiesc potrivit dreptiitii in toatii, mai presus de fire in Ora lui Ham: vremea! Trimis-a intuneric £0i s'a intunecat, Adu-ti aminte de mine, Doamne, dar Egiptenii nu luarii in seam& cuvintele cänd vei milui pe poporul täu, i cerce- lui, teaza-mi când vei härdzi ajutorul Prefäcut-a apele lor in stInge i pestii Ca sä privesc fericirea celor alesi din ele murirli, ai tài, sá ma' bucur de bucuria poporului täu i sá mä, mändresc impreunii cu Fr:tout-a s misune broastele mostenirea ta. plimäntul lor, chiar i in citmitrile pirätesti, Piicatuit-am ca i pärmnii nostri, sävärsit-am fdrädelegi, abä,tutu-ne-am El a dat poruncä, i hit& ca, venini de la pravila ta. täuni i tartan in toate hotarele lor ; Pärintii nostri, in Egipt, n'au luat Slobozi peste ei grindina in loe de in seamá minunile tale, uitat-au de mul- ploaie i foc arzätor in tara lor. timea milelor tale si s'au räzvrätit längä., Marea Rosie; El tatu viile i smochinii lor si Dar el i-a mäntuit pentru numele pometul din tinuturile lor il prapädi. ca sä, facii cunoscutä puterea sa. Si a dat iar poruneä, i venifá, El certa Marea Rosie i ea sec& si Ii trecu prin adáncuri ca prin pustie. custe i forfocari far& numar, Si Ii mantui din mitna celor ce-i Care mlincará, tooth, iarba din pä- urau slobozi din puterea dusmanului, mäntul lor i tot rodul tarinilor lor. Cfici apa acopen i pe asupritorii lor Apoi el a lovit pe toti nici unul din ei nu scäpä,. din Egipt, tool& parga bärbätiei lor, Atunci ei dadurá crezämänt spu- Si incárcati cu aur cu argint i-a selor lui i canter& cântäri intru lauda lui. scos din Egipt si n'a fost in semintiile Dar degrab5, ei uitarit faptele Dom- lor nici un zalavnic. nului si nu asteptarii sä, se indeplineascii Atunci Egiptenii s'au bucurat de punerile lui la cale, plecarea lor, cáci groaz5, cäzuse peste ei. Ci se lasarti in desert pradi pof- lar Domnul a intins dea,supra lor un nor ca s5,-i umbreascá i foc ca lu- telor lor i ispitirá in pustie pe Dumnezeu. mineze noaptea, Atunci el le implini pofta, lor, dar lar cänd au cenit, le-a trimis pre- Ii lovi cu pelite i i-a sidurat cu paine din cer ; Pe urmä, se fázvrätirä in tabgirä, El a despicat stänca i a täsnit aria, impotriva lui Moise si a lui Aaron, sfän- tul lui Dumnezeu; apa a pornit prin pustiu ca un am, Cici Domnul tinut cuvitntul Dar pámántul se deschise i in- eau cel sfänt cátre Avraam, sluga sa. ghiti pe Datan i acopen i ceata lui Abiram, Drept aceea, a scos pe poporul sau Caci focul mistui ceata lor i fla- cu bucurie i pe alesii sái intru chiote dire nirnici pe cei Rua' de lege. de veselie. Ei 14i fàcurä apoi un vitel in Horeb El le-a dat apoi in stapitnire tärile si se inchinarii inaintea acestui chip popoarelor i agonisita noroadelor drept tumat, mostenire, i astfel ei schimbarä, pe Cel ce Ca sä, päzeascá ränduielile lui i 8'6 era slava lor cu un chip de bou, care ja aminte la poruncile lui. Aliluia! manâncii., iarbi. 106. Ei uitarä pe Dumnezeu, care-i Israil calcd legea Domnului, dar Domnul rclm4ne credincios legdmdntului sdu. mäntuise i fäcuse in Egipt fapte minu- nate, Aliluia! Läudati pe Domnul, ci este bun, cá in veac tine mile lui! Fapte mai presus de fire in pä- Cine va spune faptele cele mari ale mitntul lui Ham si lucruri uimitoare la Domnului i va vesti toatä, slava lui Marea Rosie. 607

PSALMUL 107 Atunci i-a fost cuvantul nimi- El vi-a adus aminte de legdmantul ceascd, daca Moise, alesul lui, n'ar fi sal' si s'a milostivit dupa mare mil sa. stat inaintea lui la ruptoare, ca sd domo- El le-a dat sa gäseasca indurare leascti, mania lui gata de nimicire. inaintea tuturoi celor ce-i tineau in Apoi ei dispretuird, pdmantul mult robie. dorit si nu se increzura in fagaduinta lui, Mantueste-ne, Doamne Dumne- Ci cartird in corturile lor si. nu zeul nostru, i ne adunä dintre neamuri, ascultard de glasul Doinnului. ca sa ldudam numele tiiu cel sfant fOi Atunci el ridicd impotriva lor facem slava noastra din preamarirea ta! mana sa, ca doboare in pustie, Si 85, arunce sernintia lor printre Binecuvantat si fie Domnul Dum- risipeascd in alte taxi. nezeul lui Israil din veac i pana in veac neamuri si tot norodul sii rosteascd Amin ! Ci ei slujirä lui Baal-Peor si man- Aliluia! cara din jertfele aduse mortilor, si-1 intaratard cu faptelc lor si o 107. molimd bantui printre ei. Dar Fineas se ridied si fu jude- Imn catre Dontnul, col ce ouintuqte pe ai eiitor, si molirna se opri. sdi din tocad prime jdia. Si aceasta i-a fost pus& la burla socotealti, din neam in neam, pana In « Ldudati pe Domnul, cd este bun, cd In veac tine rnila lui » veac. Asa sil, spunti, cei mântuiti de Dom- Si-1 intiratara iartisi la apele Me- nul, cei pe care el i-a izbiivit din mana ribei, i Moise pentru ei avu necaz, vriíjmasului, Cdci ei se fázvratird impotriva Du- Si cei pe care i-a adunat din toate hului lui Dumnezeu i Moise rosti cu Várile: de la rásiírit, de la apus, de la buzele sale cuvinte nechibzuit,e. miazä-noapte si de la miazá-zi. Ei nu starpirä popoarele pe care Domnul hotitrise sa le starpeascd, Unii rataccau prin pustie, prin idgane fina clirdri i fiiird si dea de vre-o Ci se amestecard cu päganii i invd- cetate locuitti. tara obiceiurile lor, Fliltnanzi i insetosati. sufletul lor se sfasia In ei. i slujird idolilor lor, care ajunsera cursa pentru ei; Atunci, in stramtorarea lor, au Si jertfira demonilor pe feciorii strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din chinurile lor, pe fiicele lor, Si vdrsara s'auge nevinovat, san- i i-a dus pe ei la cale dreaptd, ca gele feciorilor i al fiicelor, pe care Ii jert- sii ajungd la cetatea cea locuitd. firä, idolilor din Canaan, si pangarird pl- Si laude deci pe Domnul, pentru mantul cu sangele varsat. milele lui i pentru minunile lui catre Astfel, prin faptele lor se fama necurati i precurvirá prin purtarea, lor. fiii oamenilor Gáci el a saturat sufletul insetat Atunci mania Domnului se aprinse sufletul flimand 1-a umplut de burla- impotriva poporului sä,u, fu scarbil, de rnostenhea sa. tAti. Deci Ii dticlu pe ei pe mina paga- nilor i coi ce îi urau pe ei ajunserd sti- Altii sedeau In intuneric Eji in panitorii lor; Vrajmasii lor Ii Impilard i ei se umbra mortii, robiti i ferecati in lanturi, incovoiard sub mana lor. Pentru ca murmurasera impotriva De multe ori Domnul i-a izbtivit, cu toate cii erau nesupusi in sfaturile lor poruncilor lui Dumnezeu i dispretuiserd si se cufundau in nelegiuirile lor. sfatul Celui Prea Inalt. Dar el a luat aminte la stramto- rarea lor i a auzit tanguirea lor; Ci Domnul incovoiase sub durere mima lor, se poticnisera i nimeni nu-i ajuta. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul si el i-a izbavit din chinurile lor, 608

PSALMUL 108 I-a scos din intuneric si din umbra Pämantul roditor in gram s5,rat, mortii i lanttuile lor le-a sfitramat. din pricina räutätii celor ce-1 locuiau. El a schimbat pustiul In iezer de Sä, laude deci pe Domnul, pentru ape si pamttntul uscat in izvoare; milele lui i pentru minunile lui &are El a Ealásluit inteinsul pe cei fiji oamenilor ! manzi si a intemeiat cetiiti de locuit, Ei au semänat ogoarele si au siidit Ciici el a zdrobit portile de aramä vie care a dat rod. zavoareie de fier le-a sfitramat. El i-a binecuvantat i s'au inmultit foarte, iar vitele lor n'au scäzut la Unii plitimeau din pricina numär. telor i pentru fiíradelegile lor indurau Dar de la un timp au dat inapoi §1.1 suferinte, s'au incovoiat sub povara nenorocirii a obidei. Sufletul lor se Ingretosa de once hranä i se apropiau de portile impiirlitiei Pentru c5, Domnul revars5, ocara peste principi face sä pribegeascii mortii. prin locuri singuratice i farit Dar el ridicä pe cei säraci din do- Atunci, In stramtorarea lor, au sidirea lor ii sporeste spia lor ca tur- strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din mele. ohinurile lor, Priveasc5, aceasta cei drepti i sit El a trimis cuvantul situ i i-a astupe tämäduit si din prapastia lor i-a man- se veseleascii, iar cei vicleni tuit. gura! 0, de-ar fi cineva intelept ca sä Sit laude deci pe Domnul, pentru ja aminte la toate acestea i sä priceapit muele lui i pentru minunile lui cätre binefacerile Domnului! fiii oamenilor! Sit jertfeascii jertfe de laud5, 108. povesteasc5, faptele lui cu strigitte de Cdntee de lava i rugdciune. bucurie! 0 cantare. lJn psalm al lui David. Altii plecaserit pe mare In coräbii Pregittitä este inima mea sä te fAceau negot pe intinsele ape. Acestia au vdzut lucrtuile Dom-. laude, Dumnezeule! Canta-voi tie si voi preamdri ! Numai tu esti mitrirea nului j minunile lui in adancurile mea! Ci el a poruncit si o vijelie se porni Desteaptit-te, harf5, si tu chitarit, rascoli valurile voi destepta zorile ! Ele zbucneau pan& la ceruri si se L5,uda-te-voi printre popoare,Doam- priibuseau apoi In adancuri. Iar sufletul celor din corabie se topea de groaza; ne, intre neamuri cánta-voi tie, Cici mila ta covarseste cerurile, iar Ei se invarteau i citdeau incoace incolo ca un om beat, iar teat& iste- credinciosia ta se inaltä pan& la nori. timea lor nu folosea la nimio. Inalta-te mai presus de ceruri, Atunci, in stramtorarea lor, au Duninezeule, si slava ta sä str5,1uceascit peste tot piimantul, strigat c5,tre Domnul si el i-a izbavit din chinurile lor, Pentru izbeivirea celor iubiti ai tai ! Ajutrt-ne cu dreapta ta i ne auzi pe noil El domoli vijelia, iar valurile se Dumnezeu a gait in sfantul säu Ci ei se bucurarit cit le-au vazut potolite i Domnul Ii indreptit la limanul /ocas: Sui-md-voi i voi impitrti Si- hemul i valen adfinc5, de la Sucot voi dorit. milsura-o. Sä laude deci pe Domnul, pentru Al meu e Galaadul, al meu e Ma- milele lui i pentru minunile lui clitre fiii nase; Efraimul e coiful meu, iar Judo oameni/or ! este schiptrul meu. S5,4 prea fnalte In adunaren po- poarelor i in sfatul celor biltrani sa-1 prosliiveascit ! El a prefäcut fluviile In pustie izvoarele de ap5, In pámant uscat, 609 39

PSALMUL 109 Moabul imi slujeste drept lighean Pomeniti sii, fie firildelegea parin- de spalat; asupra Edomului arunc san- dala mea; impotriva Filistenilor izbuc- tilor sii pururea la Domnul i picatul nesc in strigate de ritzboi. maicii sale si nu fie iertat ! Cine ma va caläuzi in cetatea in- Si. fie picatele lor vesnic inaintea tarita ? Cine ma; va indruma catre Edom? Domnului i si se stearga de pe pamant amintirea lor! Nu ne-ai aruncat tu oare de la Pentru c5, unul ca acesta a uitat si tine, Dumnezeul nostru, si nu vrei sä mai fie milostiv, a prigonit pana la moarte mergi Cu ostirile noastre ? pe cel sirac si a dos'adit si pe cel cu Ajuta-ne impotriva asupritorilor mima infrintä. nostri, cici ajutorul omenesc n'are nici o tärie. Iubit-a blestemul: si vie peste Cu Dumnezeu cistiga-vom bi- el! Nu i-a fost drag& binecuvintarea: ruinta si el insusi va calca in picioare pe fuga de la el! vrijmasii nostri. El s'a imbricat cu blestemul cum 109. s'ar fi imbracat cu o hainä: si intre ea apa inlauntrul lui F,4 ea untul de lemn Un prigonit blestemd dasmanii si se In oasele lui! bizaeste in ajutorul Domnului. Sti-i fie ca un vesmânt cu care se Starostelui cantaretilor -- un psalm inveleste i ca un bran cu care se incinge, al lui David. Dumnezeide, pe care te pururea! laud, nu tacea! Aceasta sä fie riisplata protivni- Cici cel fara de lege si cel viclean cilor mei, de la Domnul, si a celor ce si-au deschis impotriva-mi gura lor gr5,iesc cu räutate impotriva mea! graiesc cu limb& mincinoasa, Dar tu, Stapáne Doamne, milos. i cu vorbe dusmänoase má Incon- tiveste-te spre mine, pentru numele joarä si-mi fac razboi fa:di pricini. tiu, eäci bun& este mila ta; izbäve- Ei ma pizmuese pentru dragostea ste-mb, ! mea, pe cand eu mä rog pentru ei, Caci sunt dosädit lipsit, iar Ba mai mult, imi rasplatesc cu rau inima mea este ränitä in pieptul meu! pentru bine si in loo de iubire imi aratä urä. Asemenea umbrei care da spre sean, eu ma due; smuls sunt de Wait Ridica impotiivi-i un om rau si un p5,ris ni stea de-a-dreapta lui! ca lacustele! Genunchii mei tremurä din pri- Cand va fi judecat, sá iasä, vinovat, iar rugitciunea lui fie Elate\" drept cina postitului i trupul meu este istovit vini! uscat. De ocara am ajuns pentru vraj- Patine sa fie zilele lui, iar drega- toria lui s'o ja altul; masii mei; cand má vád, clatin5, din Copiii lui sa ajunga orfani, iar fe- cap. meia lui sä rilmänä viduvii! Vino inteajutorul meu, Doamne Copiii lui sii urnble hoinari i sa Dumnezeul meu, i ma mantueste dupa cerseasca i sa fie dati Dian'', din casele mila ta, lor, pornite sii, se prabuseasca! Ca sá cunoasca ei ni acesta este Cimatarul sa se facii stapin pe toatä averea lui, iar streinii sa jefuiasca lucrul mainii tale, ca tu esti, Doamne, cel toata agonisita lui! care ai facut aceasta! Nimeni sä nu-i mai fie prieten Ei blestemi, dar tu binecuvintezi; nimanui sá nu-i mai fie mil& de orfanii ei se razvratesc, dar ajung de rusine lui! robul tau va fi plin de bucurie. Urmasii lui sa fie starpiti si nu- Invesmânte-se protivnicii mei in- tru ooara i inveleascä-se intru necinste mele lor sa se sting& in neamul urmator ! ca inteo mantie ! Lauda-voi foarte pe Domnul cu gura mea si-1 voi preamari in adunarea color mu10, 610

PSALMII 110, 111, 112, 113 31. Caci el st6, deasupra nevoiayului, Ele sunt ayezate spre vecii vecilor, ca sä-1 izbäveasca de cei ce (manden su- intocmite cu credincioyie dreptate. fletul lui. Trimis-a poporului san- izbavire; 110. intemeiat-a legamântul säu pe veci; nu- mele sau este sfant i infricoyat. lmpdreitia i preotia lui Mesia. Frica de Domnul este inceputul Un psalm al lui David. Zis-a Domnul Domnului meu: s Stai de-a- intelepciunii; cei ce se tin de ea sunt prea dreapta mea, pana ce voi pune pe vraj- cuminti. Lauda Domnului ramane in mayii tai ayternut picioarelor tale ». Schiptrul puteril tale intinde-l-va veac. 112. Domnul din Sion: a Domneyte in mij- locul duymanilor tai! Icoana i fericirea celui ce se teme de In ziva biruintei tale, poporul tau Domnul. va fi cu tine, irapodobit cu sfintenie; din pantece, mai nainte de luceafar, Aliluia! Fericit este omul care se te-am näscut. » teme de Domnul i iubeyte foarte porun- cile lui! Juratu-s'a Domnul i nu-i va parea fati: «Tu eyti preot in veac, dupd randu- Semintia sa este puternica pe pa- iala lui Melchisedec mant, caci neamul oamenilor drepti e binecuvántat. Domnul este de-a-dreapta, ta; in In casa sa, belyug i boga:0e, iar ziva maniei sale, el sfaramit pe imparati ; fericirea sa dainueyte pururea. El face dreptate futre neammi; Celor drepti Domnul le straluceyte umple locul cu leyuri; zdrobeyte capete ca lumina in intuneric ; el este mult in- cát e tara de larga. durat, milostiv i drept. Din parliul din cale el bea api, de Fericit este omul milosard, care di aceea sprintenit el tine capul sus. cu imprumut yi care îi randueyte lucru- rile cu dreptate. 111. In veci nu se va clinti; pomenirea Lauda lucrurilor lui Dumnezeu vi a dreptului va fi veynica. pravilelor sale. De veytile cele rele el nu se teme, Aliluia! Läuda-voi pe Domnul, din caci mima lui e tare; el nadajdueyte in Domnul. toata mima mea, in adunarea celor mima lui e barbitoasa i nu se drepti tyi in obytia lor. Minunate sunt faptele Domnului infricoyeazil de nimic, pana, ce va vedea prabu8irea apäsatorilor 86,i. vrednice de cercetat pentru toti cati le pun la inima. El este darnic, el imparte milostenii celor s'arad; fericirea lui dainueyte pu- Toata lucrarea lui este maretie rurea, puterea lui se va ridica sus intru stralucire i dreptatea lui dainueyte in Cel Era de lege vede acestea yi se veac. manie, scrayneyte din dinti yi se usuta. Nazuintele celui pacatos dau grey. El a facut ca minunile sale sa fie veynic pomenite; Domnul este indurator 113. milosard. Domnul din ceruri ja aminte la cei Dat-a hrana celor ce se tem de el doseidi¡i. yi sine minte pururea legamantul sau. Aliluia! Slugi ale Domnului, 16,udati Aratat-a poporului sau t'aria fap- pe Domnul ! Liiudati numele lui! telor sale, dandu-i sä suipaneasca moyte- Fie numele Domnului binecuva,ntat nirea paganilor. de acum i pana in veac ! Lucrul mainilor sale este credin- De la rasiirit yi pana la apus, numele cioyia i dreptatea; toate oranduirile sale Domnului sa fie proslavit! sunt neschimbate, 611 39*

PSALMLI 114, 115, 116 Domnul este mai presus decat toate Urechi au si nu aud, nas au si nu neamurile; slava lui covarseste cerurile. miros, Cine- este ea Domnul Dumnezeul nostru, cel ce troneazii intru cele Malts, Cu mainile lor nu pipilesc, cu pi- cioarele lor nu merg, iar din gatlejul lor Si-si pogoarii privirea spre cer sti nu scot nici un glas. spre pämtint? La fel cu ei fi-vor cei ce i-au El ridica din pulbere pe cel Barman faurit, toti cei ce li pun nadejdea in scoate din gunoi pe nevoias, idoli. Ca sà-1 punä in rand cu capeteniile, 0, Israile, nadajdueste in Domnul cu mai marii poporului. El este ajutorul i scutul vostru! El saraslueste pe cea stearpi din Voi cei din casa lui Aaron, nadaj. casa, mama fericita de copii. Aliluia! duiti in Domnul ! El este ajutorul scutul vostru! 114. Voi cei ce vä temeti de Donmul, Dumnezeu scoate, cu nuInsl tare, pe lsrail puneti-va nadejdea in Domnul ! El este din Egipt. ajutorul i scutul vostru! Cand Israil iesi din Egipt, amid Doinnul îi aduce aminte de voi; casa lui Iacob iei dintr'un popor au el va binecuvanta, el va binecuviinta casa lui Israil, binecuvânta-va casa lui limb& neinteleasii., Aaron, Atunci luda ajunse locasul säu cel Binecuvanta,-va pe cei ce se tem de &taut, Israil ajunse tinutul stiipfinirii sale. Domnul, pe mici si pe mari. Marea l-a vazut fugit; Iordanul Domnul sa vá inmulteasea pe voi, s'a intors inapoi: pe voi EA pe copiii vostri I Muntii au silltat ca berbecii, i dea- Binecuvantati rig fiti de Domnul, lurile ca mioarele ! cel ce a fiteut cerul i pamantul ! Ce-ti este tie, mare, cá ai fugit? Cerul este cerul Domnului, iar Si tie, Jordano, ea te-ai intors ina- piimantul l-a dat fiilor oamenilor. poi ? Nu cei morti te vor lituda pe tine, Ce v5, este voila, muntilor, cii, ati Doamne, i nici cei ce se coboarä in saltat ea berbecii, i vouii dealruilor, ea imparatia mortii, ati zburdat ca mioarele? Ci noi vom binecuvanta pe Dom- De fata Domnului cutremura-te, tu nul, de acum i panä in veac. Aliluia! pamantule, de fata Dumnezeului lui Iacob! 116. Cel ce preface Banat in helesteu Cdntare de mulfumitä, pentru mdntuire din cremenea in izvoare tasnitoare! primejdia marfii. 115. Iubesc pe Domnul, caci el aude glasul men si strigarea mea, Nu idolilor, ci lui Dumnezeu cuvine-se inchindciune. Ca plead): urechea lui spre mine, In ziva in care 11 chem. Nu nouä, Doamne, nu nouii, ci Cand ma cuprinseserii laturile mortii numelui tau se cuvine slava, pentru mila stramtoritrile impirratiei mortii ta, pentru credinciosia ta! duserä peste mine, cand ma gäseam in restriste i in amaraciune, Pentru ce s5, zicâ paganii: *Uncle este Dumnezeul lor?* Atunci m'am rugat Domnului: s 0, Doamne, izbilveste sufletul meu!* Dumnezeul nostru este in ceruri tot ceca ce el voieste, indeplineste. Indurator i drept este Domnul, mult milostiv este Dumnezeul nostru. Idolii lor sunt argint i aur, lucru Dorruaul pfizeste pe cei ce nu pot de man& omeneasca.: sa se pazeasca; atunci Mud sunt slab, el ma mantueste. Gura au si nu graieso, ochi au si nu vid, 612

PSALMII 117, 118 Intoarce-te, suflete al meu, la odihna Din stramtorarea mea am chemat ta, eici Domnul ti-a dat buna riísplati. pe Domnul, si el m'a auzit i m'a scos la larg. Tu ai izbavit sufletul meu de moarte, ochii mei de lacrimi i picioarele mele Domnul este cu mine si nu ME vol. de cidere; teme: ce-mi va face mie omul Drept aceea, voi merge inaintea Daca Domnul sta.' inteajutorul meu, Domnului, in pämântul celor vii. privi-voi cu mindrie la coi ce mä. 10. Pastrat-am credinta cu tarie, chiar urasc. atunci cb,nd ziceam: Eu sunt amarit Mai bine e si cauti la Domnul edit\"- foarte ! post, decit puf nadejdea in oameni. Mai bine e sa cauti 1a Domnul sea- Zis-am intru turburarea mea: aTot omul este mincinos ! pare, decit sa nadajduiesti in cei mari. Toate popoarele m'au impresurat, Ce voi da inapoi Donmului pen- tru toate binefacerile lui revarsate dar le voi zdrobi intru numele Dom- pra-mi ? nului. Ele m'au ineonjurat din toate par- Paharu/ mântuirji voi loa si nu- mele Domnului voi cherna; tile, dar eu intru numele Domnului le voi face fir/true. Plini-voi juruintele mele Dom- nului, de fati cu tot poporul. Inconjuratu-m'au ea albinele, dar se vor stinge ea un foc de spini ; intru Scumpa este inaintea, Domnului numele Dorrumlui le voi nimici. moartea cuviosilor. MA imbrinceau cu putere ea sa 0, Doamne, eu sunt sluga ta, eu caz, dar Domnul mi-a fost inteajutor. sunt sluga ta, fiul slujnicei tale. Tu ai dezlegat legaturile rude. Domnul este aria mea si-1 voi data pe el, &del el m'a mantuit. Tie iti voi aduce jertfa de laudi numele Domnului voi cherna. Strigate de bucurie si de biruinti rasunà in corturile color drepti: a Dreapta Plini-voi juruintele mele Dom- Domnului face lucruri mar*. nului, de fata cu tot poporul, Dreapta Domnului d biruinta, In curtile easei Domnului, in mij- locul t:iu, Ierusalime. Aliluia! dreapta Domnului face lueruri mai presus de fire !» 117. Eu nu voi muri, ci voi trái, ca Toate popoarele &I laude pe Dornnull sa povestesc faptele Doranului. Laudati pe Domnul, toate popoa- rele! Preamariti-1 pe el, toate neamu- Domnul m'a certat cu asprime, dar mortii nu m'a dat. rile ! Deschideti-mi portile dreptatii, ca Caci mare este mila lui fat5. de Doi sa intru i s'a laud pe Domnul ! credinciosia Domnului tine in veac. lat.& poarta Domnului: pdn ea si Aliluia ! intre dreptii! 118. Multumescu-ti, Doamne, cá m'ai auzit i te-ai &cut mie izvor de mintuire. CtIntare de rnultumiti Dontnului, in zi de särbdtoare. Piatra pe care au ne,socotit-o zidi- torii, aceea a fost pusa in capul unghiului. Laudati pe Domnul, cá este bun, ca in veac tine mila lui ! De la Domnul s'a facut aceasta, i jata minune este in ochii nostri Sit, zic's; Israil: a Ca in veac tine mila lui! Aceasta este ziva pe care a facut-o Domnul, sa, ne bucurilm i sä, ne veselim SA% zica, si casa lui Aaron: a Ca in inteinsa! veac tine mila luí 0, Doamne, mintueste-ne ! 0, Sit zica cei ce se tem de Domnul: Ca in veac tine mila lui!* Doamne, fa-ne sa izbutim! Binecuvintat sá fie col ce vine intru numele Domnului! Noi va bine- cuvintam din casa Domnului.

PSALMUL 119 Dumnezeu este Domnul i ne-a Macinat este sufletul meu in toata arittat noda lumina sa! Legati jertfele vrernea de dorirea hottiririlor tale. cu franghii i aduceti-le la coarnele Tu certi pe cei trufad i blestemati jertfelnicului. care ratitcesc de la poruncile tale. Ia de la mine ocara i defaimarea, Tu esti Dumnezeul meu i te voi ea eu pazesc descoperirile tale. lauda, Dumnezeul meu, si te voi malta! In zadar cei mari vor tine sfat si vor urzi viclenii impotriva-mi, cad robul Laudati pe Domnul, cd este bun, tau va cauta necontenit cu mintea la cit in veac tine mila lui ! botaririle tale. 119. Cu adevitrat descoperhile tale aunt bucuria mea c sunt sfetnicii mei. Landa legii Domnului. Sufletul meu este Asti/mat In pul- bere, dupa cuvantul tau! Fericiti cei fad/ prihana In calea Martmisitu-ti-am chile mele si tu mi-ai raspuns; vietii lor si care umbla in legea Domnului. portmcile tale ! Fericiti cei ce pazesc descoperirile Calen indreptarilor tale fa-ma sa o lui si din toatit Mima le cauta, inteleg i voi cugeta asupra minunilor Si care nu lucreazit faradelegea, ci tale. se poartä dupa asezarile lui. Sufletul meu Iiicrameazit de intris- Tu ai poruncit ca sä piizim cu tare, indrepteaza-ma dupit cuvantul tau. Depárteaza de la mine calea min- nicie randuielile tale. ciunii 1i ma milueste cu invatatura ta. 0, de-as fi statornic in caile mele, Ales-am calen adevarului i hota- riffle tale le-am pus inaintea mea. ca sa pot a, pazesc pravilele tale ! Cred neincetat descoperirile tale, Atunci nu md voi rusina privind cu Doamne, sit nu ma rusinezi ! luare aminte la toate poruncile tale. Alerga-voi pe calea poruncilor tale, Lauda-te-voi intru nefátaria caci tu dai avant inimii mele. mele, cand voi invata hotaririle drep- Invatii-mit, Doamne, calen ortin- tittii tale. duirilor tale si eu o voi urma. Inte/epteste-mit, ca ea iau aminte Riinduielile tale le voi pazd: nu ma la legea ta c s'o plizesc din tool& mima. parasi de istov ! Do-ma pe cararea poruncilor tale, caci intru ele std placerea mea. Cum va putea cel tanar sti duca o viata neprihanita, daca nu va pazi cu- Pleacit mima mea spre descoperirile vintele tale? tale si nu spre castigul nelegiuit. Din toatit mima mea te caut, nu Intoarce ochii mei de la privelistea md lasa sit md abat de la poruncile tale ! celor desarte si ma viaza dupa Guy/tutu' tau. Ascuns-am in inima mea zisele tale, ca sit nu pacatuesc impotriva ta. Impliiteste fatä de robul tau faga- duinta celor ce se t,em de tine. Bine esti ouvantat, Doamne, inva- Departeazit de la mine ocara de ta-ma indreptitrile tale! care ma tem, caci bune sunt invatiimin- tele tale. Cu buzele mele, eu vestesc toate Iata, eu doresc indreptarile tale, statoririle gurii tale. intru dreptatea ta fa-ma viu. Mergand pe ealea descoperirilor tale, Reverse-se, o, Doamne, asupra mea indurarile tale, mii.ntuirea ta, dupit md bucur mai mult cheat de once bo- fagaduinta ta, gatie. Ca sit pot sd riispund celui ce ma defaimit, caci eu ma nadajduesc in cu- Cugeta-voi la oranduhile tale, si vantul tau! voi privi cu luare amint,e la cararile tale. Intru pravilele tale ma voi des- fiita i spusele tale nu le voi uita. Rásplateste robului tau, ca sà fiu viu ci ea pitzese cuvintele tale ! Deschide milli mei, ca ed privesc cu luare aminte minurdle legii tale ! Strein aunt eu pe ptimant, nu ascunde de mine poruncile tale ! 614

PSALMUL 119 Nu lua Cu totul din gura mea cu- Daruit-ai cele bune, Doamne, slugii vantul adevarului, caci nadájduesc in tale, dupit cuvantul tau. judeclitile tale; Buna pricepere i cunostinta in- Si asa pazi-voi pururea legea ta, vatit-mit, citci in poruncile tale pus-am In veac si in veac. credinta tnea. Slobod voiesc sit umblu in via, Pe cand nu stiam de nenorocire, umblam pe cgi fatitcite, dar acum pastrez caci eu am pus la inimit asezamintele tale. inviitaturile tale. Vesti-voi descoperirile tale inaintea Tu esti bun si datator de bung- täti: pravilele tale ! imparatilor i nu ma, voi ruina. Cei trufasi scornit-au minciuni im- Veseli-mit-voi de poruncile tale pe potriva mea, dar eu plizesc din toatg, care le iubesc. mima randuielile tale. Ridica-voi mP.inile mele catre po- mima lor este nesimtitoare ca runcile tale, la care in cu putere i voi cugeta neincetat la randuirile tale. osanza, ci eu mä bucur de legea ta. Bine mi-a prins mie restristea mea, Adu-ti aminte de cuvantul dat cad am inviitat asezamintele tale. robului tau, cáci tu ai desteptat nirdejdea Invittatura gurii tale este mai de in mine ! pret pentru mine, decat mii de sicli de Aceasta este mangaierea mea intru aur si de argint. restristea mea, ca m'ai viat dupit cu- Mainile tale m'au filcut i m'au vantul tau. zidit, intelepteste-mit ca sa inviit po- runcile tale. Cei semeti ma batjocoresc grozav, dar eu nu mg, departez de la legea ta. Cei ce se tem de tine ma vor vedea Imi aduc aminte de hotaririle tale si se vor bucura, circi mi-am pus nit- cele din veac, Doamne, i ma mangai dejdea in cuviintul tau. cu ele. Stiu, Doamne, ca hotaririle tale Crancenit turbare ma cuprinde, drepte Bunt i ca dupit, dreptate m'ai din pricina celor pacittosi care se leapiidit smerit. de legea ta. Fie indurarea ta mangaierea mea, Oranduirile tale sunt prilej de can- dull& cum te-ai fagaduit robului tau! Miele tale ea se reverse peste tare pentru mine, in casa unde mine, ca sg, fiu viu, caci legea ta este luesc vremelnic. desfatarea mea. Chiar noaptea imi aduc aminte de Sa se rusineze cei ma,ndri, fiindcii, numele tau, Doamne, i pazese legea ta. Aceasta este datoria mea: sa pa- m'au apitsat fara priciná. Ci eu cuget pururea la inteleptirile tale. zesc indreptarile tale. Sit se intoarca spre mine cei ce Partea mea, Doamne, - am zis te cinstesc pe tine fo'r cei ce cunosc des- eu, - este: sg, pazesc invittaturile tale. Cautat-am, din toatá inima mea, coperirile tale. Inima mea sit se supuna pururea sä imbunez faja ta. Milueste-má dupa cuvantul tau! indreparilor tale, ca sá nu ma rusinez ! Sufletul meu titnjeste dupit man- Cuget iar j iar la dale mele i spre descoperirile tale indreptez pasii mei. tuirea ta ; eu mä bizuesc in cuvintele Ma, zoresc si nu zabovesc, ca sa tale. pázesc poruncile tale. Ochii mei se sfarsesc dupit faga- Cu toate ca laturile celor nelegiuiti duintele tale si má intreb: cand ma vei mä impresoara, eu n'am uitat de le- mangaia ? gea ta. Ajuns-am ca un burduf atarnat la fum; dar eu nu uit indreptiirile tale. In miez de noapte eu ma scol, ca sg, te laud pentru hotaririle tale cele drepte. Cate mai aunt zilele robului tau ? Cand imi vei face dreptate impotriva Partas sunt tuturor celor ce se celor ce ma prigonesc? tem de tine si pitzesc indreptarile tale. De mila ta, Doanme, plin este pa- mántul: invat&mit intelepthile tale ! 615

PSALMIJL 119 Cei trufasi sapat-au gropi In calea Juratu-m'am, i voi tine cuvantul, mea, ei care nu trajese dup5, legea ta. ea 85, pazeso dreptele tale hotadri. Toate poruncile tale aunt adeva- Sunt In mare restriste: Doamne, rate ; ei ma prigonesc pe nedrept. Vino fa-ma viu dupa cuvantul tau! inteajutorul meu! Fie-ti bine primit prinosul gurii me- Putin a lipsit ca sa nu m'A stearga le, Doamne, i ma fnvata inteleptirile tale. de pe pam5,nt, dar eu nu m'am lepadat de pravilele tale. Viata mea este primejduita la tot Dupa mila ta tine-ma, cu viata, ca pasul, dar eu nu uit de legea ta. BA' piizesc descoperirile gurii tale. Cei pilefitosi fmi fntind curse, dar Cuvantul tau, Doamne, vesnic eu nu m5, rifizlet,eso la indreptarile tale. este, neclintit ca i cerurile. Descoperirile tale Bunt mostenirea Credinciosia ta tine in neam de neam; tu ai intemeiat-o i eta neschim- mea de totdeauna, caci ele fac bucuria batA ca i pamantul. inimii mele. Dupa dreptarul tau, fapturile tale Plec mima mea spre plinirea po- Bunt i astazi In fiintà, si tot ce este pe runcilor tale, in veao i In veao. tine te slujeste. 'Urals° pe oamenii cu mima sovAel- Dac5, legea ta n'ar fi fost indelet- nicirea mea, as fi pierit fritru ticAlosia nic5 dar legea ta 1mi este draga. mea. Tu esti a,coperiimantul i pavaza, mea, In cuvantul tau ma bizuese. In veac nu voi uita Inv5,taturile tale, caci fntru ele tu ma' faci sa trajese. Departati-va de la mine, voi pa- cAtosilor, caci vreau sA pima: poruncile Al au aunt eu, izbaveste-ma, caci Dumnezeului meu! Indreptarile tale, eu le caut. Sprijineste-ml dup5, fagiiduinta Desi nelegiuitii m5, pandesc ca ta, ca sa, fiu viu, i nu m5, ruina fntru nadejdea mea! ma piard5,, eu aunt luittor aminte la Ajuta-ma ca sa ma mantuesc descoperirile tale. eu pururea ma voi bucura de legea ta! La once desávarsire vazut-am ho- Tu lepezi pe toti cei ce se abat tar, legea ta singurii, e far& de hota,r. de la logia tale, caci gandurile lor aunt numai minciuna. Cat mi-este de draga legea ta! Toata ziva ea umple gandirea mea. Drept zgura socotesti pe toti ne- legiuitii de pe parnant, pentru aceasta eu Porunca ta ma face mai intelopt iubesc descoperirile talo. decal vrajmasii mei, fiindca ea pururea este cu mine. Trupul meu se infioar5, de team5, fnaintea ta i judecatile tale ma fnfrico- Stint mai iscusit decat inv5,tatorii mei, caci gandul meu e vesnic la des- seazä. coperirile tale. M'am tinut strans de ce a fost Intreo in intelepciune pe coi ba- trani, cäci pastrez statornicirile tale. drept si de dreptate, nu mä, lass, pe mana apasatorilor mei! PAzesc piciorul meu de once cale rea, ca sa in cu sfintenie cuviintul tau. Fil chezas fericirii robului tau, ca di nu m5, asupreasca cei trufasi. Nu ma departez de la randuielile tale, caci tu esti cel ce Thai dal Inva- °chit mei se sfarsesc, asteptand taturit'. mantuirea ta i agaduinta rostita de dreptatea ta. CA't de dulci pentru cerul gurii mele sunt poruncile tale! Mai dulci decat Poarta-te cu robul tau dup5, mila mierea pentru gura mea. ta i Invata-m5, fndreptarile tale. Numai prin poruncile tale Bunt Robul tau Bunt eu, fnteleptes- fntelept, pentru aceea uräse once cale te-mä ca sa cunosc descoperirile tale. Cuvantul tau este faclie pentru Vremea este, Doamne, ca sl lu- pasii mei si lumirdt pentru carärile mele. crezi; caci ei au stricat legea ta. Pentru aceasta eu iubesc porun- cile tale mai mult cleat aurul, decat aurul lamurit. 616

PSALMUL 119 Drept aceea, gases° drepte toate Aproape sunt de mine viclenii mei prigonitori, care s'au lepiidat de asezarile tale i wise toata cala cea legea ta, min einoasä. Dar tu mai aproape esti de mine, Doamne, i toate poruncile tale cuprind Minunate aunt descoperirile tale, adeviirul. pentru aceasta le pazeste sufletul meu. De mult stiu despre descoperirile Tälcuirea invataturilor tale ras- tale, ch., tu le-ai hotilrit pe vecie. pandeste lumina; ea intelepteste pe cei Vezi obida mea si mantueste-mii, nepriceputi. Deschid gura mea si respir &lane, cäci n'arn uitat de legea ta! Apiirit pricina mea si scapii-mi, &ad poruncile tale sunt dorul meu. ta Intoarce-te catre mine si Mantuirea stii departe de cei cad lor nullerpasiO de statorni- milostiv, dupä dreptarul tau, cu cei ce iubesc numele tau. chile tale. Intareste pasii mei intru cuväntul Mari sunt induritrile tale, Doamne, tau si nu rasa ca si. ma stapaneasca vi- dup.& pravila ta da-mi viatil I cenia. Multi aunt coi ce ma prigoneso Scapa-ma de apasarea oamenilor, apasit, dar eu nu mi departez de ca si pastrez asezamintele tale. pravilele tale. Cänd privese la cei ce s'au FA, sa lumineze peste robul tau dat de credinta, mä scarbese, cad ei fata ta, i invata-ma indreptiiiile tale. n'au FUR intocmirile tale. Pâraie de lacrami curg din ochii Iatä, eu iubesc asezimintele tale, mei, cad legen ta nu este tinutä. o, Doamne, dupä multimea indurarilor tale fi-mi. si. traiese ! Drept esti tu, Doamne, i drepte sunt hotaririle tale ! Flints, inviitäturii tale este adevi- mu/ ql vesnice sunt toate hotaririle drep- Tu ai legiuit oranduirile tale cu tatii tale. dreptate i dupii, tot adevirul. Coi mari mä prigonese cu nedrep- Rävna pentru invataturile tale tul, dar numai de cuvantul tau se cutre- mistue, fiindca asupritorii mei uiti. mura mima mea. de euvintele tale. Mi. veseleso foarte de figiiduinta Rostirile talo sunt prea curate si robul tau le iubeste. ta, ca unul care a dat peste un vajnie Mazar ea sunt prizärit i nebrigat castig. In seami., eu nu uit indreptarile tale. Urtisc ql urgisesc rainciuna; legea Dreptatea ta este drept,ate In veao ta singura mi este dragii. cuväntul tau adevarul. De sapte ori pe zi eu te laud, Nevoie i strämtorare au dat pentru rânduielile dreptätii tale. 166. De mare fericire au parte cei ce peste mine, dar poruncile tale sunt pu- rurea bucuria mea. iubesc legea ta si nici o piedia nu le stä In cale. Descoperirile tale aunt drepte in veac de veac, intelepteste-mä ea sit viez. Intru mantuirea ta nadiljduesc, o, Doamne, cad poruncile tale le plinesc. Din toata inima strig; Din tot sufletul meu pizeso des- Doamne, ca vreau si. pazesc portmcile tale coperirile tale si le iubesc foarte. Catre tine strig; mantueste-mi., Pazesc indreptarile ql descoperirile ca sä pizeso descoperirile tale. tale, ciici toate chile mele aunt inaintea ochilor Mai nainte de revarsatul zorilor prind a striga: Nadajdueso intru impli- 0, de-ar ajunge strigarea mea nirea cuvintelor tale! inaintea fetei tale, Doamne I Inteleptes- Mai nainte de striijile noptii des- te-ma dup.& euvantul tau! chid ochii mei, ca sty pätrund cu mintea cuvintele tale. Glasul meu auzi-1, duph indu- rarea tal Doamne, intru dreptatea ta viu! 617

PSALMII 120, 121, 122, 123 De-ar ajunge la tine ruga mea; Ziva soarele nu te va päli, i noaptea dupá fagliduinta ta, mantueste-ma! luna nu te va vräji. Izvorascä, 'audit din buzele mele, Domnul te va feri de toatä, räu- ca tu mil inveti poruncile tale! tatea ; sufletul tau 11 va päzi. Limba mea sa vesteascii intocmi- Domnul va päzi plecErile tale si rile tale, cáci hotitririle tale drepte sosirile tale de acum çi panit in veac! Bunt ! 122. Mana ta fie inteajutorul meu, La portile Ierusalimului. &gel indreptarile tale le-am ales! Mantuirea ta o doresc, Doamne, 0 cântare a treptelor, a luí David. - Bucuratu-m'am and mi-au zis: «Sá caci legea ta e desfatarea mea. mergem la templul Domnului ! o Viu sä fie sufletul rneu ca sä te Si picioarele noastre stau acum la laude si hotäririle tale sà-mi fie in- portile tale, Ierusalime! teajutor ! Ierusalime, tu col din nou Rittäcesc ca o oaie pierdutä, car- ea o cetate vartos inchegata intru sine, ceteazii, pe robul tau, caci n'am uitat poruncile tale! Si ditre care se sue semintiile, se- mintifle Domnului, dupit pravila lui 120. Israil, ca sä preamáreascit numele Celui Prea Inalt. Rugiiciunea celui drept, ca sd tie indlituit de vecinii vicleni. Gil:0i acolo au fost asezate jeturile pentru judecatit, jeturile casei lui David. 0 cantare a treptelor. Catre Domnul strig in stramtorarea mea si el mä. aude. Rugati-vä pentru fericirea Ierusa- limului ! De tihnit sä aibit parte coi ce Doamne, scapit sufletul meu de bu- te iubesc ! zele mincinoase, de limba cea vicleanit! Propäsirea sä, domneascit inläun- Ce-ti va prisosi tie si care va fi fo- trul zidurilor tale, linistea in palatele losul tä,u, limbä. amagitoare? tale! Sägetile ascutite ale celui puternic Pentru fratii mei çi pentru prietenii järatic din vreascuri de jneapän ! mei, dorescu-ti tie pace! 6. Vai mie! cà Bunt oaspete in Mesec çi silliisluesc in corturile lui Chedar Pentru locasul Domnului Dumne- zeului nostru, mä voi sargui spre feri- Prea multi vreme oblä,duit-a su- cirea ta! fletul men cu cei ce aunt dusmanii piicii! 123. Eu propoveduesc pacea, iar ei Privire aire c,eruri, in cects de grea ocard. vorbesc neincetat de rilzboi! 0 cantare a treptelor. - Cätre tine 121. ridic ochii mei, catre tine eel ce locuesti Domnul este paznicul lui Israil. In ceruri ! Iatä, precum ochii robilor cant& la 1. 0 cantare a treptelor. - Ridic ochii mei spre munti: De unde veni-va ajutorul mana stäpanilor lor, precum ochii roabei meu ? cautä la mana stitpanei sale, tot asa 2. Ajutorul meu veni-va de la Domnul, ochii nostri cautä, la Domnul Durrine- cel ce a facut cerul si pämantul1 zeul nostru, pang, cb,nd se va indura de noi. 3. El nu va ingiidui ca píciorul täu sä, soviiiascä, nici ca paznicul thu sii, ati- Milostiv fii nona, Doamne, milostiv fii-ne nouâ, cad peste mitsura am fost pease& ! sitturati cu dispret! 4. Iatä, cel ce piizeste pe Israil nici Peste mäsurit este siltul sufletul nu inchide genele, dar mi-te ni. doarmá. nostru de °care, celor ce huzuresc gi de dispretul celor ingarnfati. 5. Domnul este paznicul au; Domnul este langit tine ca umbra, totdeauna de-a-dreapta ta. 618

PSALIVM 124, 125, 126, 127, 128 124. Atunci gura noasträ va fi piing de Domnul ocrote,ste pe Israil. zbucniri de veselie i limba noastra, pri- didita de cantece. Atunci apune-se-va 0 cantare a treptelor - a lui Da- printre neamuri: Dumnezeu a facut vid. -Daca, n'ar fi fast Domnul care sit cu ei lucruri minunate! fie cu noi - s'o märturiseasca Israil - Inteadevar, Dumnezeu a facut cu Daca n'ar fi fost Domnul care sa fie noi lucruri prea maree. i noi vom fi de partea noastra, atunci cand oamenii desfatati de bucurie. se pornira impotriva-ne, Fa, Doamne, intoarsa cobea noasträ, Negresit ca ne-ar fi inghitit de vii, ca suvoaiele din Negheb! atat de arzatoare era mania lor impotriva noastra! Fie ca acei ce samanä cu lacrami sa secere cu vesclie! Atunci apele ne-ar fi dat la fund; puboiul ar fi trecut peste noi, Plangand, samanatorul merge mereu inainte i arunca valuri de samanta, iar Atunci vaIurile vijelioase ar fi co- And vine secerisul, aduce snopii, haulind varsit sufletele noastre. de voie bunit. Binecuvantat fie Domnul, care nu 127. ne-a lasat prada dintilor lor ! Tot darul cel bun si toatd darea cea deed- Sufletul nostru intoemai ca o pa- velvitil de sus eunt pogorind. siire a scapat din latul pasararilor; latul s'a rupt i noi am scapat! 0 cantare a treptelor, - a lui So- Ajutorul nostru sta intru numele lomon. Dacä Domnul nu zideste casa, in Domnului, cel ce a facut cerul si pii- zadar se ostenesc cu ea cei ce o zidesc; dacä Domnul nu pazeste cetatea, in de- mantul. sert privegheaza strajuitorii ei. 125. De prisos vii este si vi sculati de- Tdria ocrotirii dumnezeesti. vreme, de plisos vi este si vii culcati tarziu, mancand o paine agonisitä trud- 0 cantare a treptelor. - Cei ce isi nie, caci Domnul o da la fel iubitilor siii in timp ce dorm. pun nadejdea in Domnul Bunt asemenea Intr'adeviir, copiii aunt o mostenire muntelui Sion, care nu se clatinä, ci de la Domnul; rodal pantecelui este o rämane neclintit in veci. räsplatil de la el. Precum Ierusalimul este inconjurat Precum stint sagetile in mina celui de munti, tot astfel inconjoara Domnul viteaz, asa stint feciorii nascuti la tine- pe poporul sau de acum si pana in veac. rete. Caci nu va lisa schiptrul celui far& Fericit este barbatul care are tolba Dumnezeu sii apese asupra mostenirii lui plini cu atari sageti! celor drepti, ca nu cumva cei drepti sa intinda spre nelegiuire mainile lor. Nu se vor face de ocarii, cand vor Fa bine, Doamne, celor buni i celor sta de vorba cu dusmanii, la portile nevinovali cu inima! cetatii. lar pe cei ce umbri razna, pe &Ole 128. lor intortocbiate, Domnul ii va nimiei, impreunii cu cei ce lucreazii, faradelegea. Fericirea casnicd a celui crediticios. Pace peste 'mill 0 cantare a treptelor. -Fericiti sunt toti cei ce se tem de Domnul 126. umblit in cale lui! Cei ce samänd intru jale, culeg intru Vei manca din agoniseala mainilor bucurie. tale, fi-vei fericit i in plin îi vor merge toate. 1. 0 cantare a treptelor. Mid Dom- nul va face intoarsii cobea robilor Sio- Femeia ta fi-va ea o vita plina de nului, vom fi ass, ca unii care viseaza. rod inlauntrul casei tale, iar copiii tu i ca 619

PSALMII 129, 130, 131, 132 niste mlä,dite de maslin in jurul mesei Sufletul meu adastä, pe Domnul Cu tale. mai mult foo decat paznicii revarsatul zorilor, mai mult decat ivirea diminetii, Tata, astfel fi-va binecuvantat omul cei ce strajuesc. care cinsteste pe Domnul. Israile, pune-ti nadejdea in Domnul, Domnul s'a te binecuvanteze din &ad la el este milostivirea i, cu belsug, Sion, ca s privesti fericirea Ierusali- mului, in toate zilele vietii tale, la el e mantuirea! Si el va izhavi pe Israil de toate färadelegeile lui ! Si sil poti vedea pe fiii fiilor tal 131. Pace peste Israil ! Mcirturisire de umilintcl. 129. 0 cantare a treptelor - a lui David. Sffirsitul asupritorilor Sianului. Doamne, mima mea nu e trufas& i ochii mei nu stiu ce e ingamfarea ; nu nazuesc 0 cantare a treptelor. - Mult m'au la lucruri care sunt prea grele i prea asuprit din tineretile mele ! - S'o spunä, inalte pentru mine. Israil - Dimpotriva! Am linistit FA am do- molit mima mea! Precum copilul intar- Peste masura m'au asuprit din ti- asa, ca un copil neretile mele, dar n'au putut sa mä, cat Bta.- langa biruiascä! intárcat, este sufletul meu in mine ! Pe spinarea mea au arat cu plugul Israile, pune-ti nädejdea in Domnul, aratura lor au tras-o lung ffi la,rg. acum i deapururi ! Dar Domnul este drept. El a taiat 132. strea,ngurile nelegiuitilor ! Sä, se rusineze i 85, dea inapoi toti Dumnezeu se fine de jurcimantul lui David. cei ce m'Ase Sionul ! 0 cantare a treptelor. - Adu-ti Si fie ca iarba de pe acoperisuri, care, ph.na cand sä dea in spic, se si aminte, Doamne, de David si de toate usuc5 ostenelile lui, lar seceritorul nu-si mai umple De juraman tul pe care 11-a fä,cut Domnului, de leg5,mantul cu care s'a mä,na cu ea si cel ce leagä, snopii nu poate legat fatä, de Puternicul lui Iacob: s'o mai faca brate-brate, e Cu adevä,rat nu voi intra in cortul i cei ce trec pe cale nu mai zic: unde sälisluesc si nu ma, voi sui in patul In care ma culo, Binecuvantarea Dornnului s'a, fie peste voi ! Binecuviinamu-vä, pe voi, intru Nu voi îngàdui ochilor mei eh numele Domnului ! doarma i nici genelor mele sä, atipeasca, 130. Pana alud nu voi gäsi un loe de Un. psalm de poctlintcl. inchinaciune pentru Domnul, o locuintä 0 cantare a treptelor. - Dintru pentru Puternicul lui Iacob ! adancuri strig catre tine, Doamne ! lata'! Am auzit despre ea in Efrata ; Doamne, auzi glasul meu! am aflat-o in campiile Iaarului. s5, fie urechea ta la graiul rugaciunii S5, intram in locasurile Domnului, sä, ne inchinam asternutului picioarelor mele ! sale ! Daca ai tine seama, Doamne, de faradelegile noastre, cine-ar mai putea Scoalli-te, Doamne ! Vino la locul sta in fata ta, &apane ? tau de odihnä, tu Efi chivotul tä,u prea puternic ! Mai vartos, la tine e iertarea, ca ea te cinsteasca pe tine omul, Preotii täi sä, se imbrace intru drep- tate si norodul cel credincios sà strige de Imi pun nadejdea in Domnul; in bucurie ! Donmul sufletul meu naklä,jdueste; intru cuvantul Domnului starueso cu astep- tarea mea. 620

PSALMII 133, 134, 135 Pentru David, sluga ta, nu in- 135. toarce fata ta de la unsul tau! Slavd lui Dumnezeu, ocrotitorul lui Israil. Jurat-a Domnul lui David un ju- rämä,nt adevärat, de la care nu se va da Aliluia! Läudati numele Domnu- In läturi: o Din rodul pantecelui tau, lui, láudati-1, voi slujitori, pe Domnul. aseza-voi tie urmasi pe tron. Voi care slujiti In locasul Domnului, Daca fiii ti vor pazi legamantul In curtile templului Dumnezeului nostru! meu i legile pe care le voi da sa le Läudati pe Domnul, ca este bun, cantati numele lui, cä, este prea placut. invete, atunci asijderea i fiii lor sedea-vor Caci Domnul a ales pe Iacob, pe pururea pe tronul tau.» Israil, ca stapanire a sa. Cu adevarat eu stiu ca Domnul Caci Domnul a ales Sionul si a este mare si Domnul nostru covárseste pe toti dumnezeii: dorit aseze acolo locasul sàu zicand: Tot ce îi este vrerea face Domnul o Acesta este locul meu de odihn5, in cer si pe pamant, in mari si. in toate In veac de veac ; aici voi adancurile. asa a fost dorirea mea. El ridicä non i de la capatul paman- Binecuvanta-voi din belsug Sionul, tului, el sloboade fulgerul in invalma- iar pe sdracii lui Ii voi satura de paine ; saga] ploii i scoate vantul din vistieriile Pe preotii lui Ii voi imbráza intru sale ; El a lovit pe cei mantuire, iar norodul credincios va tresidta de bucurie. ai Acolo face-voi sä crease& puterea Egiptului, de la om i pana la dobitoo ; lui David i voi pregAti un sfesnic, pentru El a s'avarsit minuni i fapte mai Unsul meu. presus de fire in mijlocul tau, Egiptule, inaintea lui Faraon si a tuturor sluji- Pe vräjmasii lui li voi imbrálca torilor lui; intru °cara, iar pe capul lui va straluei El a batut popoare multe si a ucis imparati puternici: oununa lui. Pe Sihon, craiul Amoritilor, si pe Og, craiul Basanului, i toate stapanirile 133. Canaanului, Binecuvdntare dragostei Irdtefti. Si dädu tara lor spre mostenire, spre mostenire lui Israil, poporul sau. 0 cantare a trept,elor, - a lui Doarane, numele tau apiane in veac, i pomenirea, ta in neam de David. O, cat e de bine si cat e de frumos cand fratii locueso impreuna! neam ! Este ca mirul de pret de pe cap Caci el a fitcut dreptate poporului care se pogoara pe barbä pe barba lui säu si s'a milostivit de robii Aaron, care se pogoara pe marginea Idolii pAganilor sunt argint i aur, lucru de mana omeneasca: vesmintelor lui ! Gura au si nu graiesc, ochi au si nu vad, Este ca roua Hermonului care se Urechi au si nu aud, nici nu au pogoarä, pe muntii Sionului, ciici acolo suflare in gura lor. a statornicit Domnul binecuvantarea sa: viat5, in veci de veci ! La fel cu ei vor fi cei ce i-au fiturit, toti coi ce-si pun nitdejdea in idoli. 134. Voi, casa lui Israil, binecuvantati pe Domnul ! Voi, casa lui Aaron, bine- Läudati pe Damnul zi i noaptel euvântati pe Domnul ! Voi, casa lui Levi, 0 cantare a treptelor. - Binecu- vantati, acum, pe Domnul, voi toti binecuvantati pe Domnul ! Voi cei ce va temeti de Donmul, bineouvantati pe slujitorii Domnului, care slujiti noptile Domnul, binecuvantati pe Domnul ! In casa lui ! Ridicati m'Infle voastre spre tem- plul lui i binecuvantati pe Domnul ! Sa te binecuvanteze, din Sion, Domnul ce a facut cerul i piimantul 621

PSALMII 136, 137,. 138 20. Binecuvintat din Sion sa fie Dom- Pe cel ce si-a amintit de noi intru nul, el, cel ce saldalueate in Ierusalim ! smerenia, noastra, ea in veac tine mila Aliluia ! lui ! 136. i ne-a izbavit pe noi de vraj- Läudafi. pe Domnul, pentru marea-i bu- maaii noatri, ca in veac tine mila lui ! ndtate i pentru toate minunile sale! Pe cel ce da luana la tot trupul, ca Läudati pe Domnul, ca este bun, In veac tine mila lui ! ca in veac tine mila lui ! Laudati pe Domnul din ceruri, Laudati pe Dumnezeul Dumnezei- cit in veac tine mila lui! lor, câ in veac tine mila lui ! 137. Laudati pe Domnul Domnilor, ea, in veac tine mila lui ! Iubirea de (aril blestemul tiranilor. Pe col ce a fileut mari minuni, Langa riturile Babiloniei, acolo am In veac tine mila lui ! aezut ai am plans, cand ne-am adus Pe cel ce a facut cerurile cu inte- aminte de Sion. lepciune, ea in veac tine mila lui ! In soforele din mijlocul tinutului, Pe cel ce a intins pamantul peste spanzurat-am harfeie noastre. ape, cä in veac tine mila lui ! Caci acolo cei ce ne-au robit pe noi Pe cel ce a &cut marii luminatori, ne-au cerut cantari i asupritorii noatri ca in veac tine mila lui ! cantece de veselie: « Cântati-ne din can- tarile Sionului ! » Soarele spre stapanirea zilei, ca In veac tine mila lui ! « Cum sa eantam cântarea Dom- nului in piimant strein ? u Luna si stelele spre stapanirea noptii, ea in veac tine mila lui ! De te voi uita, Ierusalime, uitatä fa fie dreapta mea! Pe cel ce a batut pe cei dintai näscuti ai Egiptului, cä in veac tine Sä se lipeascä limba mea de cerul gurii mele, dacii, nu-mi voi aduce aminte mila lui ! de tine, dacá nu voi pune Ierusalimul í din mijlocul Ion a scos pe Israil, In fruntea bucuriei mele ! ea in veac tine mila lui ! Adu-ti aminte, Doamne, de liii Edo- Cu man& vajnicä i cu brat intins, mului. de cei care in ziva Ierusalimului ziceau: e Daramati-l! Daramati-1 pan& la ca in veac tine mila lui ! Pe cel ce a despicat in doua Marea temelie ! » Roaie, cä in veac tine roila lui ! Rica a Babilonului ! Tu care ne-ai i 1-a Newt pe Israil sa treaca prin pustiit: Fericit este cel care-ti va tas- pláti pentru cele ce tu ne-ai facut nou'it! mijlocul ei, ea in veac tine mila lui ! i a prabuait in Marea Rosie pe Fericit este cel care va lua ai va zdrobi de stanci pe pruncii ! Faraon EA oatirea sa, cá in veac tine 138. mila lui ! Laudd, mulfumitd i nadejde in Domnul. Pe cel ce a ealauzit prin pustie pe poporul sau, cä in veac tine mila lui ! Un psalm al lui David. Te voi Pe cel ce a batut imparati mari, preamari din toata mima mea ; in fata cá In veac tine rail& lui ! eelor prea puternici îi voi cânta, i a räpus crai puternici, cá in Inchina-mi-voi in sfantul tau bocaa veac tine mila lui ! numele tau Il voi slävi pentru rnilosti- virea i eredincioaia ta, cad mai presus de Pe Sihon, craiul Amalecitilor, toate ai fiicut miirete numele i legea ta. In veac tine mila luí! In ziva cand te-am chemat, tu m'ai i pe 0g, craiul Basanului, cä in auzit i tare m'ai facut dand vartute su- veac sine mila lui ! fletului meu. i Virile lor le-a dat drept moate- nire, cä in veac tine mila lui ! Moatenirea lui Israil, robului sail; ca in veac tine mila lui 1 622

PSALMII 139, 140 Preamari-te-vor pe tine, Doamne, minoasg ca ziva: fie intuneric, fie lu- toti imparatii pamantului, cand vor auzi ming pentru tine este deopotriva. ouvintele gurii tale, Tu ai intocrnit rgrunchii mei, tu i vor proslávi planurile Domnului: m'ai tesut in pantecele maicii mele. s Mare este slava lui ! » Multumescu-ti ie cá m'ai alca,tuit s Proa inalt este Domnul, dar vede inteun chip atat de uimitor. Minunate pe cei smeriti, iar pe cei trufasi li cu- sunt lucrurile tale ! i mint,ea mea o stie noaste de departe ! prea bine. Cand umblu impresurat de necazuri, Nu-ti era ascunsa fiinta mea, cand tu imi dai viatg, i impotriva ma,niei dus- am fost plazmuit in taing si am fost urzit in adáncurile cele mai de jos ale pamantului. manilor mei tu imi intinzi mana ta dreapta ta mg, mantueste. Ochii tai ma vedeau cand abia Domnul lucreazit pentru scaparea eram in zämislire i scrise erau in cartea ta toate zilele hardzite inie, mai nainte mea! Doamne, ras, ta tina in veac ! ca sa se fi infiripat vre-una. Lucrul mainilor tale nu-1 trece cu ve- i pentru mine, Dumnezeule, cgt derea ! de nepretuite sunt gandurile tale si cat de urias este numärul lor ! 139. Daca a sta sa le socotesc, ele sunt Atotftiinta lui Dumnezeu gi allarea lui mai numeroase deca,t grguntii de nisip ; in tot locul. mg, destept din adancirea mea si sunt tot lang5, tine. Starostelui cantgretilor - un psalm al lui David.- Doamne, tu ma cercetezi 0, Dumnezeule, de-ai vrea sá ucizi pe cei nelecriuiti O, varsatorilor de ma cunosti. sange, depari'ati-va de la mine ! Tu stii cand má culo i cand mg, Ca unii care vorbesc despre tine scol; de departe tu patrunzi gandire,a cu gânduri viclene i, dusmani fiindu-ti, iau in desert numele tau. mea. Nu se cuvine oare sa urasc pe cei ce Fie ca merg, fie ea stau culcat, te uräsc pe tine, Doamne, i sá urgisesc nimio nu-ti scapa, i toate cargrile mele-ti pe cei ce se ridica impotriva ta? sunt bine stiute. Ii urdsc cu prisosinta vi-i tin drept Cgci de abia ajunge cuvantul pe vrajmasii mei. limba mea, si iat5 o, Doamne, ca tu Cerceteaza-ma, Dumnezeule, i cu- cunosti des6,varsit. noaste inima mea ; ispiteste-mä i pa- trunde cugetärile mele, Inapoia mea si inaintea mea, simt impresurarea ta, i mg,na ta o tii deasupra Sä, vezi daca e in mine vre-o por- nire spre slujirea idoleascá, i ma calau- mea. zeste pe cararea vesniciei! Atotstiinte, ta mg covarseste; ea 140. e de neajuns, nu pot ea o cuprind. Rugeiciune in vreme de prigoand. Incotro sa mg, duo de la Duhul tau si de la fata ta unde sá fug ? Starostelui cantaretilor - un psalm al lui David. Daca, mg voi sui in ceruri, tu esti acolo ; de ma voi sälálui in imparittia Mantueste-ma, Doamne, de omul rau i de bärbatul simio pazeste-mil, iatä tu esti de fat6,! De as lua aripile diminetii si m'as De cei ce ngscocesc in mima lor salitslui la cea mai departata margine a miselii si in toatg vremea imi cauta prilej i acolo ma va purta mana ta de harta! dreapta ta ma va ajunge. Ascutita este limba lor ca o limbg, i daca, a zice: Intunericul, de sarpe, iar sub buzele lor e venin de poate, mg, va invalui, daca lumina din naparca. - Sela. jurul meu s'ar face noapte... Dar si intunericul nu este intu- nerio pentru tine, caci noapte,a este lu- 623

PSALM.II 141, 142 5. Pazeste-m, Doamne, de mäinile Loveasca-mä cel drept: pogora'mant celui far& de lege s*: de barbatul simia ma este pentru mine ; pedepseasea-ma! Unt- ocroteste, de cei ce pun la cale sá mä delemn este pe capul meu. Capul meu rästoarne. nu se va da in laturi. i atunci iarägi cu , 6. Cei semeti mi-au intins in taina rugäciunea mea intamipina-voi vicleniile curse si lat de funie, mi-au asezat o reten lor. Prabusiti vor fi judecatorii lor pe de-a-curmezisul drumului, mi-au pregätit o capcana. - Sela. povarnis de stanch, ! Dar poporul va as- Atunci am zis Domnului: « Dum- culta cuvintele mele, câci Bunt eu sart. nezeul meu esti tu; ja aminte, Doamne, Ca atunci ciind ari sau sapi pa- mäntul i dai de case, asa stint oasele la g/asul rugaciunii mele ! Doamne Dumnezeule, izvorul man- noastre risipite la poarta imparatiei mor- tuirii mele, tu cel ce acoperi capul meu tilor. In ziva de razboi, Catre tine, Doainne Dumnezeul Nu ingadui, Doamne, sä se impli- meu, stau atintiti ochii mei. La tine caut scaparea mea, nu pariísi sufletul neasca dorintele celui farii de lege, nu liisa meul ea izbuteasca punerile lui la cale, nu-1 Pazeste-ma de latul pe care mi-1 rasa sä se trufeasca! - Sola. fntind ig de cursele celor ce faptuesc Pe capul celor ce ma impresoarä sá cadä viclenia urzitä de ei faradelegea! Gaza cei vicleni in mrejele puse de Prävaleasca-se peste ei carbuni aprinsi, caul, in foe si in prapastii, din care ei, iar eu sä trec pe aláturi ! sit nu se mai scoale ! 142. Piará de pe pamtint omul cleve- titor ! lar pe barbatul silniciei urma- Rugiiciune de ajutor in mare stramtorare. reasca-1 pas au pas nenorocirea, pänä ce 1-o rapune. Un cuvant de inv.:it-aura al lui Da- Stiu cum ea Domnul va face drep- vid, pe când era in petera. O ruga- tate celui obijduit i drept, va judeca ciune. pe cel nevoias. Cu glasul meu catre Donmul strig tare, cu gla.sul meu catre Domnul ma Cu adevarat, atunci cei drepti tänguesc. vor preamari numele tau ii cei cu cu- getul curet sta-vor in fata ta. In fats lui revárs obida mea, in fata lui destainuesc necazul meu. Daca, duhul meu se inválueste in 141. mine, tu cunosti totusi cararea mea. Pe calen pe care umblu imi intind curse Rugdciune in zorut prigoanelor. inteascuns. 1. Un psalm al lui David.-Doamne, Miti uit la dreapta i privesc: nu cand strig catre tine, gräbeste intr'aju- am pe nimeni care sa má cunoascii. Once torul meu, ja aminte glasul meu, cOnd loe de scapare imi este inchis, nimeni nu strig care tine ! intreabä de mine. 2. SO, se indrepteze rugáciunea mea ea Dar eu strig catre tine, Doamne, tämäia inaintea ta ; ridicarea zic: s Numai tu esti scaparea mea si mele, ca jertfa de seara. 3. Pune, Doamne, strajii gurii mele partea mea in pämäntul celor vii ! Ia aminte la tânguirea mea, eaci usii de ingradire imprejural buzelor m'am smerit foarte. Izbaveste-ma de cei mele ! ce mä prigonesc, 6.6 stint mai tari 4. Nu 'Asa inima mea sar se plece spre mine, lucruri rele i BO savarsesc fapte de vi- Scoate din temnitá sufletul meu, ca clesug, impreunä cu oamenii care lu- sa proslaveasca numele täul Cei drepti creaza faradelegea, nici sa in./inane la vor birui cu mine, cand tu imi vei darui ospetele /or 1 muele tale. 624

PSALMII 143, 144, 145 143. El, izvorul bunatatii mele i cetatea mea cea tare, locul meu de scapare Rugdciunea cdire Dumnezeu, in toiul mantuitorul meu, scutul meu i achipo- prigoanelor. stitorul meu, el care mi-a supus popoare! Un psalm al lui David. - Auzi, Doamne, ce este °null ea sa stii de stirea lui i fiul omului sä te ingrijesti Doamne, rugaciunea mea, ja aminte la de el? cainarea mea, intru credinciosia ta ; as- Omul este asemenea unei adieri, iar intru dreptat,ea ta! zilele lui ca o umbra care trece. Nu intra la judecata cu robul tau, ea nici unul din cei vii nu este drept, Doamne, plead), cerurile tale, sa inaintea fetei tale. se lase in jos ; atinge-te de munti, sa Caci vrajmasul prigoneste sufletul meu, calca la pamant viata mea si fumege ! strimuta in imparatia mortii ca pe cei de veacuri adormiti. Sloboade fulgere, ca sa-i risipesti; Atunci duhul meu tanjeste, lar triraite sägetile tale, ea sa-i invalmasesti. inima mea i4 pierde cumpatul. Imi adue aminte de zi/ele de Intinde mana ta din inaltimea ce- data, cuget la toate faptele tale, la lu- rului, smulge-má i scapa-ma din val- toarea apelor, din mana celor streini, crul mainilor tale gandesc cu luare aminte, De aceea intind mainile mele catre A di ror gurrt graieste neadevli rul a ciíror dreapta este mincinoasa! tine ; sufletul meu, ca un pamant insetat de ain't, tanjeste dap& tine. - Sela. Dumnezeule, cantare noua iti voi cânta sie, preamari-te-voi pe hail& cu Auzi-mit degrabli, Doamne, zece coarde, duhul meu slabeste. Nu ascunde de mine fats, ta, ca sa nu ajung la fel cu cei ce se Pe tine cel ce dai imparatilor man- pogoara in mormant. tuire i izbiivesti pe sluga ta David ! F6.-ma sa aud dis-de-dimineatá Smulge-ma din ascutisul sábiei uci- gase i izbaseste-ma din mana vlástarelor mila ta, caci intru tine mi-am pus na- streine, - a caror guri graieste neade- dejdea. Arata mie, Doamne, calea pe care varul si a caror dreapta este minci- sá merg, caci catre tine ridic sufletul Ca fiii nostri sa se asemene unor plante frumos crescute in tineretea lor, meu. iar fiicele noastre sä fie asemenea colum- nelor sculptate, de la coltmile palatelor. Izbaveste-ma, Doamne, de vraj- Jitnitele noastre sa fie pline, in- masii mei, caci la tine caut scaparea mea. carcate cu tot felul de roduri; oile noastre Invatli-mä ea fac voia ta, cad tu sa se inmulteasca cu miile, cu zecile de esti Dumnezeul meu. Duhul tau cel mii, pe campiile noastre ; bun sá ma calauzeasca pe cararea cea Vitele noastre sa fie toate prasi- dreaptii. toare. Nici o spartura in ziduri, nici o du- Pentru numele tau, Doamne, via- cere in roble i nici un bocet in ulitele intru dreptatea ta scoate din noastre ! stramtorare sufletul meu, Fericit este poporul caruia Ii merge Si intru mila ta pierde pe vraj- astfel! Fericit este poporul al carui Dum nezeu este Domnul ! masii mei 0 sfárt}eqte pe toti cei ce prigo- nesc sufletul meu, caci eu sunt robul tau! 144. 145. Dumnezeu dd biruinfd poporului sdu Lauda nemds' uratei bundtdti a fi-1 incarod de bundtdri. lui Dumnezeu. 1. Un psalm al lui David. - Binecu- 1. 0 cantare de laud& a lui David. vantat sä, fie Domnul, stanca mea, eel - Preamari-te-voi, Dumnezeule, Impa- ce invata mâ,inile mele ca sá se osteasca rate, si voi binecuvanta numele tau in degetele mele ea indure razboiul, veacul veacului ! 625 40

PSAT.MTI 146, 147 In fiecare zi te voi binecuvanta 146. voi lauda numele titu intru toti vecii! Läudafi pe Damnul cel singur prea pu- Mare este Domnul i läudat foarte ternic i prea bun. marirea lui este neprimitoare de cer- Aliluia! Laudä suflete al meu, pe cetare. Domnul! Fiecare neam sa apuna' neamului care vine lauda lucrurilor tale si si% ve- L'iuda.,-voi pe Domnul in toati steasca faptele tale uriase ! viata mea, lauda-voi In cantari pe Domnul, cat timp voi mai trai! Si vorbeasci despre s15,vita stralu- cire a maririi tale si si propoveduiasca Nu vä nildájduiti spre cei mari, spre minunile tale! fiji oamenilor, intru care nu este man- tuire ! Sa :Tuna puterea infricosatelor tale fapte i si povesteasca marirea lucrárilor Caci atunci cand iese duhul lor, ei tale! se tutora iarasi in pámantul dintru care ei au fost luati; in ziva aceea pier toate Sä, ve,steasca pomenirea marii tale punerile lor la cale! bunatati i cu strigate de bucurie sä in- tampine dreptatea ta! Fericit este cine are pe Dumnezeul lui Iacob de ajutor si a &Inri nadejde Domnul este indurat i milosard, este in Domnul Dumnezeul sä,u! indelung rabdator i plin de buna- tate. El a facut cerul i pamântul, marea toate cele ce sunt inteinsele. El pi, Domnul este bun pentru toti si In- zeste credinciosia In vecii vecilor. duririle sale se revarsä, peste toatä zi- direa sa. El face dreptate celor näpastuiti, Si te laude toate fipturile, Doamne, el d'a paine celor flamanzi. Domnul dez- cuviosii tai s'a te binecuvanteze. leaga pe cei ferecati in obezi, Sä criiiniceasca rnä,rirea Domnul deschide ochii orbilor, tale si sa graiasca despre puterea ta, Doranul indrepteazi pe cei incovoiati, Ca sä, faca cunoscutä, oamenilor Domnul iubeste pe coi drepti. vartutea ta i stralucita slava a impara- tiei tale. Domnul pazeste pe cei streini; pe orfan si pe viduvi Ii sprijineste Domnul, Imparatia ta este imparatie ves- dar calen celor nelegiuiti o räsuceste. nica i stäpanirea ta ditinueste din neam In neam! Domnul este imparat in veac, Dumnezeul tau, Sioane, in neam i In Domnul sprijina pe cei ce cad si indrepteazii, pe cei incovoiati. neam. Aliluia! Ochii tuturor privesc la tine, ca s'a 147. le dai hrana, la buni vreme; Cdntare de lauda' lui Dumnezeu pentru Tu deschizi mana ta i saturi din puterea i bundtatea sa. belsug tot ce are viatä,. Aliluia! Läudati pe Domnul, Domnul este drept intru toate bine este sa preamarim pe Dumnezeul nostru, cáci placuta i cu buná, cuviintä, dale sale si bun in toate faptele sale. este lauda. Domnul este aproape de toti cei Domnul zideste din nou Ierusa- ce II cheamä, de toti cei ce-1 strigi din toati mima. limul ; aduna pe cei imprästiati ai lui Is- rail. El plineste voile color ce se tem de el si aude strigatul lor si-i mantueste. El timadueste pe cei ou mima Domnul pazeste pe toti cei ce-1 zdrobita i leaga ranile lor. iubesc, iar pe toti cei fárä de lege Ii di El numa,r5, stelele i le dä, la toate pieirii. nume. Mare este Dumnezeul nostru i atot- Gura mea sä rosteasca lauda Dom- nului i toata fiptura sá binecuvanteze puternic i intelepciunea lui este numele cel sfant al lui, in veacul vea- nemasurati. oului ! 626

PSALMII 148, 149 Domnul inaltä, pe cei smeriti, iar Si laude numele Domnului, e& el a poruncit i s'au facut, pe cei fara de lege îi ameraste pana la pa- mant. El le-a statornicit in veacul vea- cului, pravilii, le-a dat si nu vor trece Cantati Domnului cantare de mul- peste ea. tumire, preamariti pe Dumnezeul nostru In cantee din chitara! Laudati-1 pe piimant pe Domnul, voi chitilor i bate vietatile din adán- El impanzeste cerul Cu nouri, el pre- curile mä,rii, ggteste pämantului ploaie si pe munti Voi foc i grinding, zgpezi i neguri, face sä, creasca iarba ; tu duh de vifor care indeplinesti porunca El da hraná dobitoacelor i puilor lui, de corb dad croncanesc de foame. Voi muntilor i voi dealuri toate, Domnului nu-i este draga puterea copad roditori i cedri toti, calului i cel iute de picior n'are trecere Voi fiare salbatece i dobitoace inaintea lui, toate, taritoare i voi pasari intearipate, Ci Domnul cauta ca drag la cei Imparati ai pamantului i voi po- poare toate cate sunteti, voi principi ce se tem de el, la cei ce-si pun nildejdea voi toti judecatori ai lumii, in milostivirea lui. Tineri si fete mari, batrani Proskiveste pe Domnul, Ierusa- lime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane! copii! Caci el a intä,rit zavoarele portilor Sa laude toti numele Domnului, caci numai numele lui este prea, inalt. tale si a binecuvantat inlauntrul tau Maretia lui covarseste cerul si pamantul. pe feciorii El inalta cornul poporului asga El statorniceste pacea la hotarele spre lauda tuturor cuviosilor s'Ad, a fiilor tale si te satura cu graul cel mai lui Israil, a poporului ce-i ata aproape. Aliluia! bun. 149. El trimite pe pamânt porunca sa, iar cuvantul sä,u aleargä, grabnic. Cantare de biruinfd dupil El cerne fulgii de omat ca lana aistigagd. imprä,stie chiciura ca cenusa. Aliluia! Cântati Domnului cântare El aruncil ghiata, sa ca mici nouÉl! Cânta# laudele sale in adunarea credinciosilor! l'ame, i gerul sau cine poate sa-1 indure ! S& se bucure Israil de facatorul Dar el trimite porunca sa si le topete i cand sala vantul sau apele sau; veseleasca-se fili Sionului de Impii.- ratul lor ! pornesc sá curga. El a descoperit cuvantul M'u lui Sä, laude numele lui in hore; in tobe i in sunet de chitara sä-i cante Iacob, indreptarile i oranduirile sale lui Israil; numele! El n'a fäcut la fel cu nici unul °ad Domnul este prea indurat dintre celelalte neamuri si ele n'au cu- catre poporul sau; pe cei ameriti fi in- noscut descoperirile sale. cununeaza cu biruintä. 148. Bucure-se cuviosii intru slavá, ca'nte Toatd IcIptura scl laude pe Domnull de bucurie in asternutul lor! Fie preamarirea Domnului in gura Aliluia! Liludati pe Domnul din ceruri ! Laudati-1 intru cele inalte: lor si sabia cea ca doua taisuri in mana Laudati-1 pe el, toti ingerii lui, lau- lor, dati-1 pe el, toata ostirea lui, Sä, se razbune pe pagani i sä, pe- Laudati-1 pe el, soare i luna, litu- depseasca noroadele, dati-1 pe el, voi toate, stele luminoase; Sa lege pe imparatii lor ca obezi Litudati-1 pe el, ceruri ale cerurilor pe nriai marii lor ca catuse de fier, voi ape care sunteti mai presus de ceruri ! 627 40*

PROVERBELE LIJI SOLOMON, 1 9. Si si, indeplineasca cu ei hotárirea sa Litudati-1 intru faptele sale cele mari ! precum este scris. Marirea aceasta, este a tuturor cuvio§ilor sài. Aliluia! Läudati-1 dupit multimea maririi sale! 150. Laudati-1 in sunet de trambità! Läudati-1 pe el in sunet de hada §i de Ltludati pe Damnul in strune pi in organel chitará! 1. Aliluia! Laudati pe Domnul, in Lä,udati-1 in bataia tobelor i in sfant templul s'ira! Läudati-1 intru aria cerului, locarral puterii sale! jocul horelor! Litudati-1 pe el In strune in organe! Laudati-1 in chimvale ritsunatoare, láudi4i-1 pe el in chimvale zanganitoare! Toatä suflarea ea laude pe Dom- nul ! Aliluia! PROVERBELE LUI SOLOMON 1. Sa punem stapanire pe tot soiul de scumpeturi, sä umplem de pradi Poloasele intelepeiunii si inclemnurile ei. casele noastre! Proverbele lui Solomon, fiul lui Fii parta in ob§tia noastra, o David, singurá punga avea-vom noi toti! », Folositoare pentru cunotisterea Fiul meu! Nu te intovarii§i cu telepciunii §i a infranarii, ei pe cale, ci fere§te piciorul titu din cárarea lor, Pentru dobandirea stapb.nirii de sine, vietuirea intru dreptate, nepri- Firadcb, picioarele lor aleargä numai hiraire §i cinste, spre räu, iar ei zoresc sa verse sange. Pentru a prilejui celor cu Zadarnic intinzi curse in N'azul bunit o judecatit isteata, omului tanä.r §tiinta §i buni piicatilor ! Sá ja aminte cel intelept ca Ei unelteso impotriva vietii lor sporeascit §tiints §i cel priceput ca sä intinda curse celor nevinovati, dobandeasca iscusint,a de a se purta, ei stau 1a panda! Patrunzand cu mintea pildele Aceasta este coarta celor ce umbla intelesurile adanci §i talcuirea lor nepb.- dupit ca§tig nedrept! Cei ce se cargues° trunca! dupä ei Ii pierd viata! Frica de Dumnezeu este inceputul Intelepciunea strigä pe ulita intelepciunii. Coi fax& minte dispretuesc intelepciunea §i stapanirea de sine. In piete i§i ridicá glasul sáu. Ea propovedue§te la räspantiile Ascultä, fiul meu, invittä,tura tatlilui tau qi nu dispretui povetele maicii tale, zgomotoase §i inaintea portilor cetatii Caci ele impodobesc ca o cununit f§i apune pitsul: Pana obrad, voi nepriceputilor, de pret capul tau §i sunt co o salbil iubiti prostia, ffi voua, batjocoritorilor, imprejurul gatului tau. vá place batjocura, i, voi nebunilor, Fiul meu! Daca pacato§ii voieso uriti fotiinta? s'a' te ademeneascá, nu te invoi. Luati aminte iara§i la certarea Daca iti spun: a Vino cu noi! Sä mea! Tata, eu voi varsa peste voi duhul meu §i va voi da de §tire graiurile mele. ne punem la panda ca sá värsam sange, intindem curse filia cuvant celui ne- Din pricinä ca eu propoveduesc, dar voi stati nepasiitori, intind mana mea prihänit, c3.1 nimeni nu vrea sä, ja aminte, Slt-i inghitim de vii cu totul ca Ba chiar va faceti ca nu Fotiti de Seolul, asemenea celor ce se pogoara in toate sfaturile mele, Ffi certarea mea nici rnormant ; n'o bägati in seamb., 628

PROVERBELE LUI SOLOMON, 2, 3 Bate-mi-voi joc atunci de neno- Ca s5, te mantuiasca de calea ces rocirea voastrii si voi rade de voi cand vä va cuprinde groaza. rea, de omul care graieste cu gand Cand groaza se va n5,pusti peste vi clean , voi ca vijelia i cand priipidul se va abate peste voi ca o furtuna, cand se De cei ce parasesc c5,ile cele drepte va pravlili peste voi stramtorarea i zbu- ca sá, umble pe drumuri intune- coase, eiumul. De cei ce se bucura cand s5,var- Atunci m5, vor cherna, dar eu nu sesc raul si se veselesc alud umbla pe le voi raspunde, m5, vor cauta si nu mi poteci intortochiate, vor afla. Ale azor citrari sunt strambe Pentru cuvantul ca au urit stiinta si frica de Dumnezeu au dispretuit-o, se pornesc pe cid piezise ; Si n'au luat anainte la sfaturile mele Ca di te scape de o femeie streina, certarea mea au hulit-o, de streina cu graiuri ademenitoare, Sä manance din rodul ratacirii Care las& pe tovar5,sul ei din lor si de sfaturile lor sa se sature ! tinerete i uitä de legrimantul ei cu Dumnezeu, Cáci ratiicirea omoara pe cei prosti Din pricina ca poteca ei duce la f5,ra-de-grija pierde pe cei fárä minte. moarte i higasurile ei spre imparatia Ci numai cel ce ma asculta va Nimeni din cei care se indreapta fi fara de grija si va trai linistit, far5, spre ea nu se mai intoarce tsi nu mai si se teama de vre-o urgie. * nimereste cararile vietii. 2. Drept aceea tu umbli pe calea Alee foloase ale intelepciunii. oamenilor celor bullí i pitizeste cararile celor drepti, Fiul meu, de vei primi povetile rnele si de vei pastra oranduirile mele, Caci cei drepti vor locui plimantul Plectind urechea ta la intelepciune cei farb, prihanä vor dainui pe el; inclinand mima ta spre buná. chibzuiala, Cei fiira de lege vor fi nimiciti de pe Daca vei cherna prevederea i spre plimant i cei necredinciosi vor fi zmulsi buna cugetare iti vei indrepta glasul tau, din ritidacin5,. Dad, o vei cauta intocmai ca pe 3. argint si o vei (rapa ca pe o comoarä, Agonisirea infelepciunii este mai de .folos Atunci pricepe-vei temerea de Dom- nul i vei dobandi cunostinta de Dum- decdt a aurului si a argintului. nezeu, Fiul meu! Nu uita invatitura mea Deoarece Domnul d5, intelepciune mima ta ea piizeasca povetile mele, si din gura lui izvoriste stiinta i pri- Caci lungime de zile i ani de viati ceperea. fericire iji vor aduce din belsug. El pastreaza, mantuire,a pentru cei Iubirea i credineiosia sa nu te drepti, el este scut pentru cei ce umblá paräseasca ; leaga-le imprejurul gatului In calea desavarsirii; tau si serie-le pe tabla inimii tale. El pazeste viata celor drepti Astfel vei afla har i rdsplatä din destul inaintea lui Dumnezeu si a carne- pe &trama celor cuviosi ai sai el sti, de Pune-ti nadejdea in Domnul din veghe. torda. mima ta si nu te bizui pe inte- lepciunea ta. Atunci tu vei intelege dreptatea si ce este lucrul drept. calea cea dreapta In toate luceárile tale gandeste-te la el si astfel el iti va netezi toate f}i toate fágasmile binelui, rärile tale. Fiindc5, intelepciunea se va sui la Nu te crede intelept in och tâi, ci te- mima ta si stiinta va desfila sufletul tau, me-te de Dumnezeu si ocoleste räul. Buna chibzuiala va veghea peste tine si intelegerea te va pazi, 629

PROVERBELE LUI SOLOMON, 4 Iatä care este siinatatea trupu- Nu fii zabavnic sä savarsesti o lui tau si improspatarea tariei oaselor fapta bun& pentru cel in nevoie, cand ai putere s'o faci. tale! Cinsteste pe Domnul din bunurile Nu amâna pe aproapele tau: « Du-te tale i din parga tuturor rodurilor tale, si vino inri! i maine am sa-ti fac Minded numai atunci jitnitele tale ceea ce ceri ! s, cand tu poti face acum. vor fi pline de grfiu i mustul va da Nu unelti impotriva aproapelui tau afar& din teascurile tale. cand el locueste nesuparat Fang& tine. Fiul meu! Nu dispretui certarea Nu te stiidi cu nimeni filra pri- Domnului §i nu te Intrista de ruustra- oink de vreme ce nu ti-a facut nici un rile lui, rau. Cad Domnul ceartii pe cel pe care 11 iubeste i ca un parinte pedep- Nu ravni la omul silnic si nu siivâri nici una din faptele lui, seste pe feciorul drag. Fericit este omul care a aflat inte- Cad omul viclean este urit de lepciune i pamanteanul care a doban- Domnul, iar color cinstiti le aratä, prie- dit iscusinta, t,enie. Deoarece agonisirea ei este mai de folos dealt a argintului o castigarea Domnul blestemä casa celui de lege si binecuvanteaza locasul celor ei mai de pret &cat a aurului °dui drepti. mai curat. Cu cei batjocoritori el este ca un Ea este mai scumpa decat pietre/e batjocoritor, iar color smeriti le dii dar. nestimate i nici o comoarg n'o poate Cei intelepti au parte de cinste, ajunge in pret. iar cei nebuni au parte de °can't. In mana ei cea dreapta este viata 4. lunga. iar in mina ei cea stanga este bogatie i slava ; Infelepciunea este o band ceilduzet. Cale ei sunt pläcute i potecile ei Ascultati, fiilor, povata tatalui sunt potecile tendril; luati aminte ca si cunoasteti intelep- Pom al vietii este ea pentru cei ciun ea, ce o stapanesc, iar cei care se bizue pe ea sunt fericiti. Cad eu VA, dau o buna inviitaturä: nu dispretuiti povata mea. Prin intelepciune Domnul a in- Fost-am i eu luator aminte la temeiat paniantul, prin pricepere a In- tatiil meu, fecior dezmierdat i singur tárit cerurile, tare feciorii maicii mele. Si el mä, invite zicea: mima Si prin stiinta sa a deschis izvoarele ta sa pastreze cuvin tele inimii me/e; pazeste poruncile mele, ca sä, ramai cu adancului si nourii picura rota. Fiul meu! Pazeste intelepciunea viata! » FA iscusints, si nu le pierde din ochii Agoniseste intelepciune, strange pri- Gaci ele sunt viata sufletului tau cepere. Nu le uita si nu te departa de salbä care impodobeste gatul tau. Atunci tu vei merge fard de teamii, la cuvintele gurii mele. Nu o lepäda, fiindca ea te va pazi ; pe calm ta FA piciorul tau nu se va po- iubeste-o, FA ea va sta de veghe. ticni; lata inceputul intelepciunii: Ago- Cand te vei culca nu vei ayes niseste intelepciunea o cu pretul boga- grija i cand vei dormi somnul tau va tiei tale dobandeste priceperea. fi dulce; Pretueste-o mult si ea te va malta In cinste; ea fi-va slava ta, daca tu o Nu te vei teme de spaima care vine pe neasteptate i nici de prapadul celor vei lua in brate. MIA' de lege Gaud el va sosi, Ea va pune o cununa de daruri pe Fiindoi Domnul este nadejdea ta capul tau si te va impodobi cu o diademä piciorul tau 11 va feri de cursä. de mare ciaste. .1: 630

PROVERBELE LIM SOLOMON, 5 AscuIti, fiul meu, i prirneste pove- 5. mele, ca astfel anii vietii tale si se inmulteasei. Viafri /dreg prih,and. Stdpdnirea de sine. Eu te cilituzese pe calen intelep- ciunii i te indrept pe figasurile drep- Fiul meu! Ja aminte la intelepciune Cand vei pomi pe ea, pasii Val nu si la sfatul cel bun pleaci urechea ta, vor fi strämtorati, chiar dads,' vei Ca si poi piistra povetile iesite alerga nu te vei poticni. din gura mea si inviititura buzelor mele Pástreaz& cu scumpátate inväti- s'o tu i la tine. tura si nu o litsa ; pitstres,z'o. eici este viata ta. Caci buzele femeii streine picur& miere i cerul gurii ei este mai alune- Nu porni pe calen celor firi de citor decit untul de lemn, lege si nu pási pe drumul color raj; Dar la sfärsit ea este aniarà ca Ocoleste-1 si nu trece pe el, ia-o pelinul i tilioasi ca o sabie cu doui pe aliturea i treci mai departe, ascutisuri. Clici nu-i prinde somnul pin& nu fiptuese riu i somnul fugo (lac& nu Picioarele ei coboari spre moarte tránteso pe cineva la piimänt ; pasii ei due de-a-dreptul in Seol. Cici firidelegea este päinea cu Fiindci tu nu iei seam& la calea care ei se hrinesc i silnicia este vinul vietii, pasii ei räticese fir& sä iei aminte. pe care ei 11 beau. Dar calen color drepti este stri- i acum, fiul meu, asculti-mi de la cuvintele gurii mele nu te abate ! lucitoare ca lumina diminetii. care Drumul täu sà treacà departe de lumineazi, tot mai tare pan& in faptul ea, si nu te apropia de usa casei ei, zilei. Ca BA, nu dai virtutea tineretii tale altora i anii tai unui om fir& de inimi; Calea celor nelegiuiti este ca Ca streinii sit nu se sature de noaptea cea intunecoasi i ei nu bag& stradania ta, i ostenelile tale a& nu de seam& din care pricini ar putea si treaci in casa altuia ; cadi. Ca si nu te jelesti la sfirsit, cind Fiul meu! Fii cu luare aminte trupul tau i camea ta vor fi fir& de la graituile mele si la povetile mele vlagg, pleaci-ti urechea ta. Nu le liisa din ochii täi, ei pis- Si si zici: # Cum am ajuns treazi-le inliuntrul inimii tale, uritsc povata i in ce fel mima mea a Cad ele dau viati i sintitate urgisit certarea ? trupului, tuturor celor care le aflä. De ce nu am ascultat de glasul dascililor mei si la invätitorii mei de Fereste-ti mima ta cu toati sir- ce n'am plecat urechea ? guinta, clici din ea tfisnesc izvoarele Era cat pe ce sà mà loveasci vietii. Depiirteaz& din gura ta toati nenorocirea in toiul adunirii si in mij- area si de pe buzele tale di In lituri locul obF,ttiei! » viclenia. Bea api din putul tau si din Ochii till si priveasci drept inainte ceea ce curge din fintitna ta. genele tale si cate in fats. ta. Oare izvoarele tale trebue si curgi Cerceteazi cu luare aminte figasul afar& i päraiele tale de api In pietele picioarelor tale si toate diririle tale a& cele mari? dud, la tintä. Nu! Numai ale tale si fie ele fo't Nu te abate nici la dreapta, nici nicideeum ale celor streini! la sting°, ei fereste picioarele tale de Binecuvintat di, fie izvorul riu! Bucurii-te de femeia ta cea din tinerete, Cerboaic& prea iubità, gazer& plin& de farmec ! Iubirea ei si te imbete in toati vremea, dragostea ei si te ade.- meneaseä, neincetat! 631

PROVERBELE LUI SOLOMON, 6 De ce sa-ti iesi din minti pentru o 15 Pentru aceasta filia. de veste va veni peste el prapadul, nimicit va fi streina si si strangi in bulle pieptul dintr'o data i flia.' de lene. unei femei necunoscute ? Sase sunt lucrurile pe care le Caci Domnul sta cu ochii tinta la rifaste Domnu], ba chiar capte de care calle omului i toate cararile lui le is- se scarbeste sufletul sau: Ochii mandri, limba mincinoasa, piteste. mainile care varsa sange nevinovat, Omul se prinde in latul paca- mima care urzeste planuri vicie- telor lui ci in lanturile farádelegilor lui ne, picioarele grabnice si, alerge spre rau, el se incurcli. Unul ca el va muri din lipsa de in- Martorul mincinos cs,re martu- riseste stramb i cel care seamina vrajba dreptare si din pricina marii lui nebunii va filtre frati. pieri. Pazeste, fiule, invatatura tatalui 6. tau si nu dispretui povetile maicii Pcicatele pe care le urgiseisie Damnul. tale ! Fiul meu! Daca te-ai pus chezas Leaga-le deapururi de inima ta pentru aproapele tau, daca ai bAtut fA atarna-le la gatul tau. palma pentru un strein, Cand vei merge, povata te va Daca te-ai legat prin cuvintele gurii tale, daca te-ai prins prin graiul calauzi, i in vremea somnului te va iar cand te vei destepta va grai cu tine, buzelor tale, Tata ce s'A faci, fiul meu: Scapa-te Rinda povata este sfesnic i legea luminä, iar sfatul EA invitatura sunt cales. de ele ! j fiindcä ai cazut in mana aproapelui tau, du-te la el, nu-1 slabi, vietii. ci sileste mereu pe aproapele tau. Ele te vor pazi de femeia aproapelui Somnul sa nu prinda ochii tai, si de limba cea ademenitoare a celei nici atipirea genele tale. streine. Smulge-te ca o caprioara din mana Nu don i frumusetea ei in Mima vanatorului si ea o pasare din latul ta si nu te risa prins la cautatura ochilor pisararului. ei, Du-te, lenesule, la furnia ci uia-te Ciclo femeia desfranatá cere un la harnicia ei ca sa ajungi intelept: codru de pi,ine, iar femeia cu barbat Cu toate cä n'are voevod, nici vaneazii un suflet de pret. rmuitor i nici capanitor, Oare puna cineva foc in sanul lui Ea isi strange de cu vara, hrana Uva ca ja foc vesmintele ? ei i Ii aduna la seceris demancarea Sau merge cineva pe carbuni fara s5, i se frigi picioarele ? ei. Asa este cel care se duce la femeia Pana cand, lenesule, vei mai sta culcat ? Cand te vei scula din somnul aproapelui sau. Oricine se atinge de täu? ea nu ramane nepedepsit. s Putin comn, inca putina atipire, Nimeni nu dispretareste un hot putin si mai stau in pat ou mainile pentru ea a furat ca sa-si astampere foa- In san! » S'arada va veni peste tine ca un mea, calator i nevoia va niväli peste tine Dar cand a fost prins, el da inri,- ca un azboinic. poi inseptit, el intoarce toati averea Omul de nimio si fara' capatai casei lui. umbla cu siretenia in gurA (Je] ce se desfraneadi cu o fe- Clipeste din ochi, freaci din pi- meie este nebun, i numai cel care vrea sa-si piarda, sufletul face una ca asta. cioare, face semne din degete, Acela are parte de batai i de Urzeste rele plänuiri in mima lui rusine, iar ocara Jul nieiodata nu se iccand certuri, in toati vremea. sterge. 632

PROVERBELE LUI SOLOMON, 7, 8 Ravnirea scormoneste manis. omu- Clici barbatul meu nu este acasä, /ui, iar in ziva razbunärii, el este nein- plecat-a la drum departe, durätor ; Luat-a cu el o punga cu bani si se va intoarce acasä la luna pliná, !* El nu se uita la nici un pret de Ea Il ademeni cu multimea in- demnurilor ei momi cu gmiurile räscumparare Efi cu At li inmultesti daru- ademenitoare ale buzelor ei. rile, tot nu se las& induplecat ! *i dintr'o data el incepu sá mearga dupá ea ca un bou la junghiere i ca un 7. cerb care zoreste spre prinzátoare, Pana cand o sageata ii strapunge Infelepciunea ne pdstreazd riafa fdrd de ficatul; asa precum o pasare se grá- prikand. bete spre lat Riza sä stie A, acolo isi sfarseste viata. Fiul meu! Pästreaza spusele mele *i acum, fiule, ascultä-mä i ja povetele mele ascunde-le la tine. aminte la cuvintele gurii mele ! mima ta sá nu se plece spre Pazeste poruncile mele ca sa, rarnii calle ei si pe potecile ei nu te rIttäci, In vial& Ffi indreptärile mele ca Iumina Rinda, ea pe multi i-a trantit ochilor la pämänt si pe foarte multi i-a °mora,. Casa ei este calea spre *eol, cale Leaga-le pe degetele tale si pe care duce la shlasurile Mortii. tabla inimii tale serie-le. 8. Spune intelepciunii: a Tu esti sora mea! zi priceperii: i Prietena mea! s, Obdrfia infelepciunii. Ca sä, te plizeascá, de femeia streinä, Oare intelepciunea nu strigä ea si priceperea nu-si ridicá glasul sltu de femeia altuia, ale carei cuvinte sunt Pe piscurile cele inalte, pe cale, aclemenitoare. la raspantiile drumurilor ea stä ; Odata, dad eram la fereastra casei Langli, porti, in poarta cetätii, dina- mele si priveam printre intea portilor ea strigit tare: Zärit-am printre cei lipsiti de minte, a Catre voi, oamenilor, se indreapti vazut-am un t'amar fárá, pricepere. strigitul meu, i glasul meu catre voi, El trecea pe langa, coltul casei ei fiii oamenilor! si se indrepta spre locuinta ei. Voi, cei prosti, pricepeti cumintenia, Era in amurg spre searä, in intime- voi, cei nebuni, luati aminte ! riceala noptii, Ascultati, cäci eu va spun lucruri *i lata cä o femeie fi iei ina- minunate, i buzele mele se deschid pentru päsuri drepte ! inte cu chip de desfranata i cu prefä- catorie in inimä: Cerul gurii mele apune adevarul buzele mele se scarbesc de faradelege; Aprigä, i neinfránata. picioarele ei Toate graiurile mele sunt drepte, nu mai aveau astampär in casa; filfa viclenie i färä. inseraciune. Cand in casä, cand alar& stand la Toate sunt drepte pentru cel pri- pändá de dupä, orisice colt. ceput i usoare pentru cei ce au aflat Ea II apueä i 11 saruta i cu cau- stiinta, tatura obraznicä ii zise: Cäutati invä,tatura mea si nu ar- a Aveam de adus jertfe de pace! gintul i tiinta mai dcgrabli, decht aurul cel mai de pret, Astäzi implinit-am fagäduintele mele ! Pentru aceasta am iesit intru in- Rinde& intelepciunea este mai pre- tampinarea ta ea sa te caut i iatä timsä decat pietrele nestimate si nici o comoar5, nu e la fel en ea! te-am gasit. Cu secarte am gatit patul meu, ou asternuturi de in din Egipt, Cu mirezme stropitu-l-am, cu mir, aloe sí chinamon. Haidem sä ne imbatam de iubire pana dimineata, sä ne cufundlim in des- fatiri de dragoste, 633

PROVERBELE LUI SOLOMON, 9 Eu, intelepciunea, locuiesc impre- Fericit este omul cara ascultä, de una cu cumintenia i sta,panesc stiinta mine si vegheazi in fiecare zi la portile mele i sta de strajä Janga stâipii portilor chibzuiala. mele ! Frica de Dumnezeu este urgisirea raului. Trufia si obritiznicia, indfazneala Cel ce ma aflä, aflä viata si do- si gura cea aprigä, iata ceea ce urasc eu! bandeste har de la Domnul, Al meu este sfatul i izbanda, eu sunt priceperea, a mea este vartutea. Irisa cel ce nu m'a are îi face pagubli Prin mine imparatii impliratesc Toti cei ce ma urasc pe mine iubesc principii dau drepte hotäriri; m cartea ! Prin mine voevozii sunt voevozi boierii toti judeciltori ai pamantului. 9. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc cei ce ma cauta ma' gasesc ; Indemnurile infelerciunii fi ale nebuniei. Cu mine este bogätia, cinstea F,d Intelepciunea si-a zidit casa reze- bun t'atarea. mata, pe sapte columne, Rodul meu este mai bun decat aurul i decitt aurul cel mai curat, ia,r Injunghiat-a vite pentru ospit,t, si-a ceea ce vine de la mine este mai de pret dres vinul cu mirodenii si si-a intins masa, decát argintul Eu merg pe calea dreptatii, in Si a trimis pe slugile sale sil, mijlocul cailor judecatii drepte, Ca sa dau celor ce ma iubesc pofteasca pe oameni i pe inaltele piscuri bogáltie si camarile lor sa le umplu. asa s'A vesteascii: Domnul m'a zidit la inceputul lucrarilor lui, inaintea fapturilor lui, in ( Cine este neintelept sä in tre la mine, si pe cei lipsiti de minte ii voi vesnicie. Din veci fost-am intemeiata, la indemna: inceput, inainte de facerea lurnii; Inaintea adâncurilor luat-am fi- Veniti i mancati din masa mea inaintea izvoarelor bogate cu apa ; beti din vinul pe care eu 1-am dres Inainte ca sä fi fost infipti mun- tii, inaintea vailor, eu am luat °u mirodenii! ; Läsati prostia, ca sá ramaneti cu Cánd inca el nu zidise pamântul, viatit i umblati pe calea cea dreaptii a nici campiile, nici cel dintai fir de colb din lume. priceperii. Cand el a intemeiat cerurile, eu Cel ce ceartii pe batjocoritor isi pri- eram acolo, cand a tras bolta cerului dea,supra fetei adâncului, cinueste ocara, i cel ce dojeneste pe cel Cánd a intärit norii sus si pe iz- fárà de lege are parte de ocarire. voarele adancului pus-a stapanire; Cand el a pus marii hotar, ca Nu certa pe cel batjocoritor ea sil apele s'a nu mai treaca peste tarmuri, nu te urasca, dojeneste pe cel intelept cand a asezat temeliile pa,mântului, Atunci eu eram ca un copil ala, ca sb.,* te iubeasca turi de el, veselindu-ma in fiecare zi desfátându-ma fara incetare in fata lui, Dä, sfat celui intelept ca sa se Dezmierdándu-mä pe pamantul lui mai intelepteasca, invata pe cel drept ca ii bucurandu-mil, de fiji oamenilor. sa-si sporeasca stiinta. Si acum, fiilor, ascultati-ma! Fe- Inceputul intelepciunii este frica riciti cei ce pazesc calle mele ! de Dumnezeu i priceperea este cunoa- Ascultati invatatura, ca s'a ajun- sterea Celui Sfánt, geti intelepti si n'o dispretuiti. Ciici prin Domnul se vor inmulti zilele tale si numarul anilor vietii tale vor spori. Daca esti intelept, esti intelept pentru tine, daca esti batjocoritor, singur porti ponosul. Nebunia este femeie patimasi care se pricepe la ademenire. Ea stä la usa casei sale pe un jilt bah i striga, Ca sa pofteasca pe cei care tree pe cale si pe cei care merg drept pe drumul lor: 634

PROVERBELE LUI SOLOMON, 10 « Cine este neintelept sit intre la Avutia este cetatea celui bogat, mine! Si pe cel lipsit de minte 11 voi inväta: iar sänicia este pieire pentru cei särmani. Apa furatä este dulce i painea Agonisita, celui drept este spre mäncatä, pe finis are gust mai bun ! iar astigul celui fàfit de lege spre Dar omul nu stie ca acea casit este moarte. btIntuitä, de umbre, iar cei pe care ii Cel ce tine seama de povete merge pofteste nebunia sälitsluesc de mult in pe calea vietii, iar cel ce dispretuieste certarea umblä pe o cale rgitiicitä. adáncurile Seolului. Gel ce ascunde intr'insul ura este 10. minemos; cal ce improasa defitimarea Siaturi pentru buna purtare. nebun. Cel ce vorbeste mult nu este scutit Proverbele lui Solomon. Fiul 'jute- de pacat, iar cel ce-si crutit buzele lui lept face bucuria tatälui säu, iar fiul este om intelept. nebun este supärarea maicii sale. Limba omului drept este argint Nu sunt de nici un folos comorile curet, mima celor färit de lege pretueste putin. agonisite pe nedrept, ci numai dreptatea seep& de moarte. Buzele celui drept ciauzesc pe multi, iar cei nebuni din pricina nepri- Domnul nu lag., sä se chinuiasch de foame sufletul celui drept, insä, el ceperii pier. respinge litcomia celor fä,rä de lege. Binecuvântarea Dornnului aduce 'Wane lenesilor pricinuieste bogitie, pe când truda zadarnicgt nu iar mäna celor intelepti aduce bogatie. aduce spor. Feciorul cuminte adungi, bucate In Nebunul simte plAcere citnd sävär- timpul verii, iar cel dezmetic doarme in vremea seeerisului, seste räul, iar cel intelept citnd se inde- Binecuvântarea Domnului dads- 1etnice5,3te cu intelepciunea. lueste pe capul celui drept, iar ocara Cel nelegiuit de ceca ce se teme acopere fats, celor far& de lege. are parte, iar cererea celor drepti, Domnul Numele celui drept este binecuvän- implineste. tat, iar numele celor far& de lege este Dupä ce vijelia trece, cal fargi de blestem. lege nu mai este, insi dreptul are temelii deapururi. Omul intelept primeste sfaturile, iar cel nebun griiieste vorbe spre pieirea Cum este otetul pentru dinti fumul pentru ochi, asa este omul lenes lui. pentru cei ce-1 pun la muncit. Cel ce trgiiete viata intru neprihä- Frica de Dumnezeu sporeste zilele nire merge pe cale sigurii, iar cel ce umblä pe cai laturalniee nimereste räu. omului, iar anii celor fiträ, de lege se mic- Cel ce clipeste din ochi este pri- soreazit. cinä de supärare, iar cel care ceartit cu inimä bunl aseazir, pacea. Niidejdea celor drepti pricinueste Gura celui drept este izvor de bucurie, iar nitdejdea celor pticatoE,Ii duce la pieire. iar gura celor färgi de lege izvor de silnicie. Domnul este cetate jut:Arita pentru cel ce vietuieste Mfg!, prihanä, iar pentru Ura atatit sfadgi, iar dragostea cei ce fäptuesc fiträdelegea este präbu- acopere toate cusururile. sire. Pe buzele omului priceput se aflä Omul drept stä neclintit in veac, intelepciunea, bául, dimpotrivii, pe spi- iar cei päcdtosi nu dainuesc pe pämänt. narea ce1ui lipsit de minte. 31: Gura celui drept rodete intelep- Cei intelepti ascund stiinta, iar ciune, iar limbo urzitoare de rele aduce gura celui nechibzuit este nenoroeire care e gata sit yin& pierzare. 32. Buzele celui drept se pricep la vorbe pläcute, iar gura celui räu strambiltate. 635

PROVERBELE LUI SOLOMON, 11, 12 11. Cel ce sivarseste faradelegea do- bandeste cktig inselator, iar ce! ce SEI, Omul drept izbuteate in cel pcicdtos man& dreptatea, dobandeste rasplata ade- varata. prime.,te plata pdcatului /ui. Stiruinta in dreptate duce la viatA, Cantarul nedrept este urgisit de iar sttrguinta dupá rau duce la moarte. Domnul, pe cand cumpana dreaptil este Grozavie sunt pentru Domnul cei cu inima vicleana, iar cei ce vietuesc far& pracerea lui. prihana sunt pldcere,a lui. Daca vine mandria, dup5, ea si De bunä, seamá, pacatosul nu ra- ocara, intelepciunea este partea celor mane nepedepsit, iar neamul celor drepti are parte de mantuire. emeriti. Ca un inel de aur in ratul por- Viatafärä prihana este alauza cului, asa este femeia frumoadt i fara celor drepti, iar strambatatea calauza de minte. celor vicleni. Nazuinta celor drepti este ferici- La nimic nu foloseste bogatia in ziva rea, iar niidejdea celor pacatosi este maniei, ci numai dreptatea mantueste de mania lui Dumnezeu. moarte. Unul da mereu i se imbogateste, Dreptatea netezeste calea celui far& altul se zgarceste afar& din cale si sä,r6,- prihana, iar cel Lira de lege cade din pri- cina faradelegii lui. ceste. Dreptatea mantueste pe cei cinstiti, Cel ce binecuvanteaza este inde- stulat, iar cel ce blestemä, este bleste- iar cei necredinciosi sunt prini in la- mat. cornia lor. Cel ce tine graul este blestemat de norod, iar binecuvantarea se revarsä, La moartea omului drept ramane peste capul celui care Il vinde. nadejdea, iar la moartea celni pacatos piere nadejdea. Cel ce se sargueste dup5, bine cauta bunavrerea Domnului, iar cel ce Dreptul scapá din stramtorare, iar pacatosul cade in locul lui. cauta rä,u1 &A peste el. Cel ce-si pune nadejdea in bogitia Gura faptuitorului de rele pierde pe aproapele sau, iar prin stiinta celor lui se vestejeste, iar cei drepti ca frun- drepti este mantuit. zisul odraslesc. De fericirea celor drepti se bucurä, Cine îi tulbura casa lui are parte cetatea, iar cand pier cei pactitosi; ea de vant, iar cel nebun ajunge sluga celui intelept. tresaltä, de bucurie. Prin binecuvantarea oamenilor Rodul dreptatii este un pom al vietii, iar silnicia nimiceste viata. drepti, o cetate se malta, iar prin gura celor piicatosi se däramii. Dacä cel drept este rasplatit pe pamant, Cu atilt mai vartos cel nele- Cel ce urgiseste pe aproapele sau giuit i pacatos! e nebun, iar omul cu mint,e tace. 12. Barfitorul descopere tainele, iar omul cu duhul cumpä,nit le tine ascunse. Omul bun fi cel rclu: drept i pdcdtos. Fä,ra carmuire, un popor cade, Jima Cel ce iubeste certarea iubeste stiinta, mantuirea lui stä, in multimea sfetni- iar cel ce urkte mustrarea, este nebun. Omul bun dobandeste har de la cilor. Domnul, iar cel viclean captitä, osä,nda Celui ce se pune chezas pentru un de la Domnul. strein, i se intâmpla rau, pe cand cei ce nu se pun chezasi stau la adápost. Nimeni nu dáinueste prin ticalosie, ci numai radácina celor drepti dainueste. 0 femeie cu purtare buna este cin- stita ; femeia care urkte cinstea este o rusine. Lenesii nu agonisesc avere, ci numai cei silitori o agonises°. Omul milostiv isi face bine luisi, pe cand cel cu inima impietrita ii chi- nueste trupul tau. 636

PROVERBELE LUI SOLOMON, 13 Femeia virtuoasä este cununa bár- Omul socotit iai ascunde atiinta, batului ei, iar femeia necinstitii, este ca pe cand inima celor nebuni S, pe fati un car care Ii roade oasele. nebunia. Näzuinta celor drepti tinteate la Mina celor silitori este stäpanii, dreptate, särguinta celor ticáloai la in- iar cea läsätoare este birnicä. Cuvintele celor nelegiuiti prime j- Supärarea doboarä pe orn, iar cu- duesc viata oamenilor, iar gura celor väntul bun il inveseleate. drepti li scapä din primejdie. Dreptul cáláuzeate pe prietenul Gel l'Ara de lege pier inteo clipä, iar sltu, iar calea celor nelegiuiti duce la neamul celor drepti ditinueate mereu. rä.tácire. Fiecare este pretuit dupà istetimea lui, iar cel zápiicit famâne de ocaril.. Leneaul nu-ai frige niel vânatul lui; cea mai scumpa comoari pentru Mai mult pretueate un om smerit, omul silitor este munca. dar harnio, dectlt unul mändru, dar lipsit de piline. Pe calea dreptätii se aflä viata, iar calea nebuniei duce la moarte. Gel drept cunoaate puterea vietii sale, irisa inima celor Lira de lege este Felurite dovezi despre infelepciune. Usa indurare. Fiul intelept ja aminte la mustrare-a Cel ce munceate ogorul säu se sa- tatälui säu, iar cel dezmetic de niel o turii de päine, iar cel ce väneaza mustrare. duce lipsä.. Omul bun se hriineate din roada dreptatii, pe cänd coi vicleni au poftii, Cetatea celor räi se pritbuaeate, pe când rädäcina celor drepti stá neclin- de silnicie. titä. Cine ii staptineate gura fai treazä viata, cel ce deschide prea tPa5r-8e- Prin picatul buzelor se prinde in buzele o face spre pieirea lui. lat paciítosul, iar dreptul prin dreptatea lui scapit din strámtorare. Sufletul celui lene a pofteate darnic, ci numai pofta celor silitori se Omul se saturi din rodul graiu- rilor sale ai lucrul mäinilor sale se fas- implineate. fränge asupra lui. Dreptul udiate fapta necinstitä, iar ticalosul huleate q't ocaritate. Cel nebun crede cä drumul lui Dreptatea ocroteate pe cel ce vie- este drept, iar cel intelept ascultä de sfat. tueate färä prihanä iar päcatul este Nebunul îi dä, pe fatá arama, iar pricina pribuairii ce/ui paciitos. Unii se dau drept bogati, deai n'au cel cumpánit ralada mustrarea. nimic, altii se fac el. sunt säraci cu toate Omul credincios apune adeviirul, cl. au multe averi. Once bogat cu bogiitia räscum- iar martorul minemos umblä cu pärä, viata, iar saracul n'are nimic la indemtinit pentru riiscumpitrare. ciunea. Lumina color drepti lumineazi, iar Vorba celui nesábuit este ca im- afeanicul celor farsa de lege se stinge. punsätmile de sabie, lar limba celor in- Numai trufia da prilej la cearta, telepti ca o buruianft lecuitoare. iar cel ce primeate sfattui are intelep- Omul cu buze care rostesc ade- ciune. Boeitia adunatli In grabä se im- värul ditinueate mereu, iar cel cu buze putineazit, iar col ce o adunä cu incetul mincinoase dÉtinueate o clipä. Inaeráciunea este in mima celor o imulteate. Aateptarea indelungatit ce urzesc rele, iar bucuria in mima celor veste inima; dorinta implinitä este pom ce dau sfaturi de pace. al vietii. Nici o nenorocire nu dä peste cel drept, pe cand cei nelegiuiti sunt copie- aiti de nevoi. Domnul urgiseate buzele cele grill- toare de minciunit descopere vrerea lui spre cei cinstiti. 637

PItOVERBELE LUI SOLOMON, 14 Cel ce dispretueste cuvantul lui Batjocoritorul caut5, int,elepciunea, Dumnezeu este pedepsit, iar cel ce se teme de porunca lui este rásplätit. dar in zadar, iar pentru cel cu minte Invätátura celui intelept este izvor stiinta este usoara. de viatd, ca sá ne ferim de cursele mortii. Fugi de dinaintea omului nebun, Buna chibzuialá rodete har, iar cäci nu este stiinta pe buzele lui. Intelepciunea celui cuminte este sh, calea celor vicleni duce la pieire. Inteleptul face totul cu chib- ja seama la cales, lui, l'usa pe cei nebuni nebunia lor Ii räticeste. zuintá, lar cel nebun îi dezvalueste ne- Nebunul isi rada de jertfa pentru bunia. viná, irisa filtre cei cinstiti este bunavoire. Un sol lados aduce nenorocire, pe cand unul credincios aduce afinare. 0 inima care-si cunoaste suferint,a, Cel ce dispretueste mustrarea are trufia nu se amestecä in bucuriile ei. parte de sarlicie si de rusine, iar cel ce primeste dojana are parte de cinste. Casa celor ara de lege este nimicitä, iar cortul celor drepti infloreste. Dorinta implinitá multumeste su- fletul, iar ocolirea raului este uriciune Este c5,te o cale care i se pare pentru cei nebuni. omului c5, este dreaptá, iar la cap5,tul Cel ce se intováraseste cu cei ei este prApastia mortii. intelepti ajunge intelept, iar cel ce se Chiar cand gluinim, mima se in- intovaräseste cu cei nebuni ajunge tristeaza, iar sfarsitul bucuriei este su- stricat. ferina. Nenorocirea urmáreste pe cei pa- Cel ce se leapadá de Domnul ja catosi, iar fericirea da peste cei drepti. plata pentru purtarea lui, tot astfel omul bun pentru faptele lui. Omul bun lasä mostenirea sa ne- potilor s5,i, pe cand averea celor plicatosi Omul prost crede once vorbi, iar este sortitä, pentru cei drepti. cel cuminte ja seama la räspunsul lui. Hranit din belsug rodete aratura Int,eleptul se teme r;ii se fereste de in telina pentru cei sdraci, irisa averea se pierde din pricina nedreptatii. iar cel nebun BO bagii inteinsul de grijá. Cine eruta toiagul sáu ii uraste Omul iute la manie face nebunii, feciorul, iar cel ce 11 iubeste il ceartä la iar cel cumpánit se stap5,neste. vreme. Cei nebuni mostenesc nebunia, iar Dreptul minancli pana se satura, cei cuminti 'asá in urma lor mostenire iar pantecele celor nelegiuiti rämane f15,- stiinta. man d Cei rái se pleacä inaintea celor buni, iar cei nelegiuiti stau la portile 14. celor drepti. Cumintenia i nebunia. Sáracul este dispretuit chiar si de prietenul lui, iar prietenii celui bogat Femeile intelepte îi zidesc casa, iar sunt numerosi. cele nebune o &rama' cu nebunia lor. -Cel ce dispretueste pe prietenul Cel ce umbla intru dreptatea lui 85,u face un picat, msi. fericit este cel ce se milostiveste do cei sarmani. cinsteste pe Domnul, iar cel ce umblii pe cái strámbe Il dispretueste. Cu adevárat fati-ices° cei ce urzesc In gura celui nebun este o varg5, farddelegea, iar cei ce cugeta lucruri pentru spatele lui, iar cei intelepti îi in bune au parte de har si de adevár. gura in frau. Orice trudd aduce citstig, iar vorba Unde nu sunt boj, nici grau nu este, fárá rost aduce sáracie. trusa belsugul rodului Il di, puterea boilor. Coroana celor intelepti este cu- Martorul care iubeste adeviirul nu mintenia, iar coroana celor nebuni este iar martorul minemos graieste nebunia. numai minciuni. Martorul credincios este mantui- torul sufletelor, iar cel minemos este pierzátorul lor. 638