Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

["MARCU, 6 6. din morti si de aceea puterile acestea lucreaza intru el. Protaut dispretuit in casa lui. Trimiterea celor doisprezece. Uciderea lui loan. Siltu- Altdi ins\u00e4 ziceau c\u00e4 este Bie rarea celar cinci mii. lisus umbl\u00e4 pe mare. iar\u00e0i altii ea este un profet ca tmul din Dupi ce a iesit de acolo, s'a dus in profeti. orasul eau. iar ucenicii au mers dup\u00e4 el. Dar auzind, Irod zicea: Este Than, Si cand a fost ziva Stimbetei a caruia eu am pus sift-i taie capul; el s'a sculat din morti. inceput 85, invete in sinagoga. Dar cei mai multi care a.scultau stiiteau mirati Cad el, Irod, a fost trimis de l-a prins pe Ioan, i l-a legat i l-a inchis, ziceau: De unde la el toate acestea? din pricina Irodiadei, nevasta lui Si ce este intelepciunea ce i s'a dat i ast- fratele siiu, fiindca se insurase cu ea. fel de minuni care se fac prin mainile lui? Iar Ioan Ii zicea lui Irod: Nu-ti Au nu este acesta teslarul, fiul este ingaduit si tii pe femeia fratelui tau. De aceea Irodiada avea pica pe el Mariei i fratele lui Iacov si al lui Iosie si al lui ludo i al lui Simon ? Si nu Bunt voia 86,1 omoare, dar nu putea. oare surorile lui aici la noi? Si se smin- C\u00e1 Irod se torneo de Ioan, teau intru el. barbat neprihanit i Wait, si-1 pastra. Ci a zis Iisus c5,tre ei: Nu este cand il asculta sta mult pe gandtui proroc dispretuit far& numai in patria sa i intro rudeniile sale i in casa sa. si era bucuros asculte. Ci se ivi o zi cu bun prilej, cand Si n'a putut acolo BS: fact); nici o minune, afar& doar ca a tamiiduit cativa Irod, de ziva sa de nastere, f\u00e4cu \u00b0spat bolnavi, punandu-si mainile peste ei. boierilor s\u00e4i i c\u00e4pitanilor Bid ii celor dintai din Galileia. Si se mira de necredinta lor. umbla prin satele dimprejur, invatand. Atunci fiica Irodiadei intrand jucand pl\u00e4cu lui Irod color ce sedeau Apoi a chemat la sine pe cei doi- cu el la masa. Iar imp\u00e4ratul zise fetei: sprezece qi a inceput trimita cate doi Cere de la mine once voiesti i \u00eei voi da. si le-a dat putere asupra duhurilor ne- curate. Si s'a jurat ei cu juramant Si le-a poruncit ca sit nu ia nimio Orice vei cere de la mine iti voi da, pan5, cu ei pe cale, ci numai toiag. Nici paine, la jumatate din imparatia mea. nici traist\u00e4 nici bani la incing\u00e4toare. Fata a iesit i a intrebat pe mama Dar s\u00e4 fie incaltati cu sandale ei: Ce di cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul B5, nu se imbrace cu doua haine. lui loan Botezatorul. Si le-a gritit: In once cas\u00e4 yeti Atunci intrand cu degraba la impa- ratul i-a cenit i i-a zis: Voiesc ca numai- intra, acolo fa ramaneti pttn\u00e4, cand va fi decat s\u00e4-mi dai, in tipsie, capul lui Ioan sii iesiti de acolo. Botez\u00e1torul. Si (lac& inteun Ica nu v5, vor Ci imparatul s'a intristat adanc, primi pe voi, nici nu vor asculta cu- dar pentru jur\u00e4mant i pentru come- Beni n'a voit sit o nesocoteasca. vantul vostru, iesind de acolo, scuturati pra,ful de pe picioarele voa,stre, spre Si trimit\u00e2nd in acel coas pe paz- m\u00e4rturie lor. Adevar graiesc voila,: mai nicul temnitei, imparatul porunci a-i usor le va fi Sodomitilor i Gomoritilor, aduce capul lui Ioan Boteziitorul. In ziva judecatii, dealt cet\u00e4tii aceleia. Si ducandu-se, a titiat capul lui Deci iesind ei au propov\u00e4duit tu- Ioan, in teranita, l-a adus in tipsie i l-a turor ca sa se pocaiasc\u00e4. dat fet,ei, lar fato l-a dat mamei sale. Si scoteau afar& demoni multi si lar cand ucenicii lui au aflat, au ungeau ca untdelemn pe multi bolnavi venit, au luat trupul lui Ioan Eft l-au si-i faceau san\u00e4,tosi. pus in mormant. Si a auzit i st\u00e4,panitorul Irod, Ci apostolii s'au adunat la Iisus i-au spus lui toate eke au facut cad numele lui Iisus ajunsese in vileag, au invittat. zicea c\u00e4 loan Botezatorul s'a sculat 1139 72.","MARCU, 7 Atunci el le-a zis: Veniti voi, \u00ed i-a vitzut cure se munceau deosebi, In loc singuratic vaslind, o\u00e4 vantul le era Impottiva, catre a patra strajii a noptii a venit la putin. Cad multi erau care veneau ei umbland pe mare i voia ea treaca, pe multi care se duceau s't nu mai aveau ling& ei. timp nici s\u00e4 manfInce. Dar ei, cand 1-au vazut umbland i au plecat cu corabia spre un pe mare, li s'a piirut c\u00e0 este o naluca au tipat. loo singuratic, deosebi. Dar vitztindu-i c pleaca si multi Choi toti I-au vazut i s'au cosat. Dar Indat\u00e4 el a vorbit cu ei ounoscandu-i, au alergat pe jos, de prin le-a gait: Fii cu inima. Eu sunt; nu toate orasele, incotro se duceau si au v\u00e0 temeti. sosit acolo fnaintea lor. i s'a suit la ei In corabie Deci iesind din corabie, Iisus vb.= multimea de norod i i se fiicu mili de s'a potolit. i foarte mult i cu prisos erau uimiti in cugetele lor; ei, c\u00e4ci erau ca niste oi fari pastor si fncepu sa-i Inv* temeinic. Clici de la paini nu pricepusera, Dar vremea facandu-se tarzie, uce- nimic, deoarece mima lor era invartosata. nicii lui s'au apropiat i i-au zis: Locul e pustiu si de acure tarzie vremea; Dup.& ce au trecut marea, au D\u00e1-le drumul si se dud., prin co- venit in laturea Ghenisaretului si au tras libele i prin satele dimprejur ca sa-si la tarm. cumpere ce s\u00e4 miinance. i iesind din corabie, au cunoscut Raspunzand el le-a zis: Dati-le numaidecat c\u00e4 este el. voi s manance. Atunci ei I-au intrebat: i au cutreerat Cu vestea tot tinutul mergem sa cumpar\u00e1m paini de douli acela si au Inceput aduc\u00e4, pe bolnavi sute de dinari i sa le dam a mitnance? Cu targile, acolo unde auzeau ca este. El frig fi intreba: Cate paini aveti? i oriunde intra, In sate, sau in Duceti-v\u00e4 i vedeti. i dup\u00e4 ce au vazut orase, sau in colibe, puneau la raspantii i-au spus: Cinci paini ti doi pesti. pe cei neputinciosi rugau s\u00e0, le MO- Atunci el le-a poruncit aseze duiasei s\u00e1 se atinga macar de poala pe toti in randuri, ea la mug, pe iarbi hainei sale. i chti se atingeau de el se verde. f\u00e1ceau sanatosi. i au sezut cete, cete, cate o suta 7. si alto cincizeci. lisua osandefte poruncile ndscocite de Apoi luand cele cinci paini i cei oarneni. Femeia canaaneiandi fi luca ei. doi pesti, a cantat la cer, a binecuvantat si a frant p\u00e2inile i le-a dat ucenicilor, Vinclecarea celui surd fi mut. ca sit le pun& inainte; asemene,a tfi cei doi pesti i-a impartit tuturor. I. Atunci s'au adunat la el Fariseii unii clintre C\u00e1rturari, care venisef\u00e1 din i au mancat cu totii i s'au ea- Ierusalim. turat. i au vazut pe oarecare din ucenicii 43.i au luat douasprezece cosuri lui ea manancil paine cu mainile necurate, adic\u00e1 nespalate. pline cu faramituri de paine i cu ce-a ramas din pesti. Caci Fariseii i toti Iudeii, dacii nu-si spall m\u00e2inile temeinic, nu ma- lar cei ce au mancat p\u00e2inile eran ntinca, tinand Intru aceasta predania cinei mii de barbati. biftr\u00e2nilor. Apoi a zorit pe ucenici s\u00e4 intre In corabie i s\u00e4 mearga fnaintea lui, de i cand vin din targ, dug nu se cealalta parte, spre Betsaida, pana ce el va da drumul multimii. scald\u00e4, nu manancii, i altele multe stint pe care au apucat di, le tina, precum lar dupti ce s'a desfacut de mill- spfilarea paharelor si a urcioarelor si a time, s'a dus In munte ca siL se roage. oE11diirilor si a paturilor. i inserandu-se, era oorabia mijlocul apelor, iar pe tarm, el singur. 1140","MARCU, 7 Deci 1-au Intrebat pe el Fariseii Cici dinl\u00e4untru, din mima omului, Cirturarii: Pentru ce nu umbl\u00e4 ucenicii pureed cugetele cele role, desfranirile, hotiile, omorurile, randuiala b\u00e4tr\u00e2nilor, ci m\u00e4- nand, painea cu mainile necurate ? Precurviile, poftele de inavutire, vicleniile, 1nel\u00e4ciunea, necump\u00e4tarea, Dar Lsus le-a rispuns: Bine a pro- pizma, hula, trufia, uaur\u00e4tatea. rocit Isaia despre voi, f\u00e4larnicilor, pre- oum este scris: Acest popor m\u00e4 einsteate Toate aceste lucruri role ice din- cu buzele, dar mima lui este departe l\u00e4untru i spurci, pe om. de la mine. Dup5, aceea, s'a sculat de acolo Ci in zadar mi, cinsteso invii,tand ai s'a dus in hotarele Tirului i ale Sido- invitituri ce sunt porunci omenesti. nului qi a intrat intr'o cas\u00e4,. i Ii era voia ca nimeni ni nu atie, dar n'a putut si, CI l\u00e4sand porunca lui Dumnezeu, riimani in taini.. tineti predania oamenilor: spilarea ur- cioarelor ai a paharelor i altele ca Caci indat\u00e4 auzind despre el o acestea multe pe caro le faceti. femeie, a c'itrei filch,' avea duh necurat, Le-a zis iar: Ati desfiintat prea a venit Eli a dizut la picioarele lui. bine porunca lui Dumnezeu, ca si, tineti lar femeia era elin\u00e1, n\u00e4scut\u00e4 in randuiala voastrii. Sirofenicia. i 11 ruga si, scoati, dad', demonul din fata ei. Choi Moise a zis: Cinsteate pe tatil Dar Iisus i-a vorbit: Lash', intai tAu ai pe mama ta, i cel ce va grii de si, se sature copiii. Cici nu este bine si, r\u00e4u pe tat\u00e4l sdu sau pe mama sa sit iei painea copiilor ai s'o arunci cainilor. moari, negreait. Ea Insi a ritspuns i i-a zis: Ade- v\u00e4rat, Doamne, dar ai cainii, sub mash', Voi ins& ziceti: Dacii un om va rub:nano& din firiraiturile copiilor. spune tat\u00e4lui sau mamei: Corban ! Afierosit-am lui Dumnezeu cu ce te-ai fi Atunci Ii131113 a rostit: Pentru acest folosit de la mine, cuvant mergi in pace. Ieait-a demonul Atunci, voi nu-1 mai lisati s\u00e4 faci din fiica ta. nimio pentru teal san pentru mama sa. lar ea ducandu-se acas\u00e4 a g\u00e4sit Si astfel desfiintati cuvantul lui pe copili, culcat\u00e4 in pat, iar demonul Dumnezeu, cu randuiala voastri, pe care ati dat-o. Tar de felul acestora faceti ieaise. multe. Si Inapoindu-se din partile Tirului, .5i chemand la el din nou multimea, a venit, prin Sidon, spre marea Tibe- riadei, prin mijlocul tinutului Decapole. le-a griit: Ascultati la mine toti ei in- Atunci i-au adus un surd, caro telegeti : era ai mut, ail-a rugat ca puni, mana Nu este nici un lucru de dinafari, peste el. care, intrand in om, s\u00e4 poat\u00e4 8E1,1 spnrce. Elms I-a luat din multime, lao- Dar cele co \u00edes din om, acelea sunt parte, vi-a pus degetele in urechile lui scuipand s'a atine de limba lui. caro il spurca. De are oineva urechi de auzit, Si chutand la cer, a suspinat ai a zis lui: Efata! ceea ce insemneazi: des- auz\u00e4. Si cand, de la multime, a intrat in chide-te. Si urechile lui s'au deschis, iar cash', 1-au intrebat ucenicii despre aceast\u00e4 tura limbii lui degrab\u00e1 s'a deslegat, aaa pild\u00e0. Sncat vorbea bine. Si el le-a zis: Aaa dar ai voi sunteti Si le poruncea si, nu spun& nimilnui. nepriceputi? Nu intelegeti oare ci, tot co intri, in om, de dinafari nu poat,e Dar, cu cat le poruncea,, cu atat mai s\u00e4-1 spurce? vartos ei dIdeau in vileag toate minunile gout\u00b0. c\u00e1 nu intrI in inima lui, ci in Si uimindu-se peste misur\u00e4, ziceau: pantece, i iese afari, in cloac\u00e1, cur\u00e4tind toate bucatele. Toate le-a fieut bine: Pe surzi Ii faze ni auzi, ffi pe muti si, graiasoi. Deci zicea: crea ce iese din om, aceea spurci, pe om. 114","MARCU, 8 8. i Bans inteleg\u00e4nd le-a zis: Ce v\u00e4 g\u00e4nditi c5, n'aveti piline? Tot nu v\u00e4 dati Seiturarea celor patru rnii. Acest neam seama, nici nu pricepeti ? At\u00e4t de inv\u00e4rto- cere semn. Pdzifi-vd de Farisei pi de _Trod. sa,t\u00e4 este mima voastr\u00e4? Vindecarea unui orb. Marturisirea lui Aveti ochi si nu vedeti, urechi aveti Petru. Intdia vestire a patimilar. si nu auziti, si nu v\u00e4 aduceti aminte, 1. In zilele acelea, adun\u00e4ndu-se iar\u00e4si Mad am fr\u00e4nt cele cinci p\u00e4ini, la multime de norod i neav\u00e4nd ce s m\u00e4- cei cinci mii de oameni, atunai c\u00e4te co- nance, Iisus a chemat la sine pe ucenioi suri pline de f\u00e4r\u00e4mituri ati luat ? le-a zis: pund ucenicii: Dou5sprezece. 2. Mit\u00e4 imi este de norod, c\u00e2 sunt trei i c\u00e4nd ou cele sapte p\u00e4ini la cei zile ast\u00e4zi de cand asteapt\u00e4 l\u00e4ng\u00e4, mine patru mii de oameni, cb,te cosuri pline n'au ce s\u00e4 mtin\u00e2nce. de f\u00e4riraituri ai luat? Ritr'spund ei: i de le voi da drumul acas5, nem\u00e4n- apte. cati, vor hincezi pe drum, c\u00e2 unii dintre ei au venit de departe. Atunci el le-a zis: Tot nu pricepeti ? Dup5, aceea au venit la Betsaida. Ucenicii lui i-au riispuns: De unde au adus la el un orb si 1-au rugat si putea-va cineva s\u00e4-i sature pe acestia se ating\u00e4 de el. ou paine, aici in pustietate? Atunci Iisus lu\u00e4nd pe orb de 6. El ins& i-a intrebat: C\u00e4te paini m\u00e4n\u00e4 I-a scos afari din sat si scuip\u00e4nd aveti? R\u00e4spuns-au lui: *apte. In ochii lui i pun\u00e2ndu-si m\u00e4inile peste Atunci a poruncit multimii s azi el, 1-a intrebat dac\u00e4 eireste ceva. jos pe piim\u00e4nt. i luand cele sapte p\u00e4ini Ci el deschizilnd ochii a r\u00e4spuns: a multumit, a frtint si a dat ucenicilor axes\u00b0 pe oameni cum umb15 dar Ili viid shi, ca di, le pun\u00e4 inainte. i ei le-au pus ea niste copaci. mulimiiinainte. Dup\u00e4 aceea si-a pus Inca o data, i aveau i putin peste mic. m\u00e4inile pe ochii lui i atunci a vlizut binecuvantand, I-au pus inainte si pe bine si s'a indreptat, cici prindea cu acesta. ochiul toate, himurit. i au m\u00e4ncat i s'au s\u00e4turat i au Apoi 1-a trirais la casa sa, zi- luat sapte cosuri cu prisosul f\u00e4riimiturilor. 85, nu intri in sat, nici s\u00e1 spui lar cei ce au m\u00e1ncat erau ca la cuiva din sat. patru mii. Dup\u00e4 aceea, le-a dat drumul. i a iesit Iisus i ucenicii lui prin Apoi curand a intrat in eorabie satele din preajma Chesariei lui Filip. cu ucenicii jai i a venit in p\u00e4rtile Dal- pe drum a intrebat pe ucenici gr\u00e4indu-le: manutei. Cine imi zic oamenii c\u00e4 sunt? i Fariseii au iesit inaintea lui Ei au rilspuns lui si au zis: Unii au inceput a se prici cu el si a-I ispiti, spun c5, esti loan Botezlitorul, altii c5, cer\u00e4nd s\u00e0. le dea Benin din cer. esti Ilie, iar altii c\u00e1 esti unul dintre Dar Iisus, suspin\u00e4nd in cugetul profeti. s'itu, a zis: Pentru ce nearnul acesta cere Atunci el i-a intrebat: Dar voi cine semn ? Adev\u00e4r pities\u00b0 voila ea nu se va imi ziceti c\u00e1 aunt? Rispiumand Petru da semn acestui neam. zis-a lui: Tu esti Mesia. i l\u00e4stindu-i a intrat iar\u00e1i in co- rabie si a trecut de cealalt5, parte. Ci el le-a dat porundi s\u00e4 nu spun\u00e4 nim\u00e4nui aceasta despre el. Dar ucenicii au uitat s\u00e0 ja paine Apoi a inceput s5.4 invete 05, Fiul numai o *line aveau eu ei in corabie. omului trebue s\u00e4 p\u00e4timeasc\u00e1 mult si sit i Iisus le-a poruncit zicand: fie urgisit de h\u00e1trani, de mai marii preo- C\u00e4utati de v\u00e4 pitziti de aluatul Fariseilor tilor i de dirturari i s\u00e4 fie omorit, iar si de aluatul lui Irod. dup5, troj zile s\u00e1 invieze. lar ei Ii cl\u00e4deau cu.socoteala unii i spunea acest ouv\u00e4nt pe fa. Aceasta o zice fiinde\u00e4 n'avem Atunci Petru, lu\u00e4ndu-1 la sine, a inceput p\u00e4ine. s\u00e4-1 dojeneascii. 1142","MARCO', 9 Dar Iisus intorcb.ndu-se i uitan- Dar, deodata, uitandu-se Imprejur du-se la ucenicii sii, a certat pe Petru n'au mai vilzut pe nimeni, far5, numai i-a zis: Mergi inapoia mea, Satana pe Iisus, singur cu ei. di tu nu cugeti cele ce sunt ale lui Dum- nezeu, dar cele ce sunt ale oamenilor. Si pogorindu-se ei din munte le-a Apoi a chemat la sine multimea poruncit ca nimhnui s\u00e4 nu spun5. cele Impreuna cu ucenieii pi le-a zis: Oricine ce vilzuser5 ara numai cand Fiul omului voieste sa vie dup\u00e4 mine si, se lepede va fnvia din morti. de sine, si ja crucea pi C5, cine va voi urmeze. lar ei au tinut cuvantul intru sine, fritrebandu-se lude ei ce insemneazit a mantuiascil invia din morti? sufletul II va pierde; iar cine va pierde sufletul su, pentru mine si pentru evan- Si 1-au intrebat pe el pi au zis: ghelie, acela 11 va mantui. Pentru ce zio Fariseii c1 Carturarii trebue eh' vin\u00e4 mai Intai Ilie? Ce-i folosepte omului s captige lumea intreaga, daca-pi pierde sufletul? Atunci el le-a r\u00e4spuns: Die cu ade- Ce ar putea Eta dea omul, in schimb, mai hit& venind, Intocmeste pentru sufletul lui? iaf4i toate, tot apa cum este scris despre lar cine se va rupina de mine pi de Fiul omului, ca si. patimeascit mult cuvintele mele, In neamul acesta pre- s'a fie socotit drept nimio. curvar pi pacatos, i Fiul omului se va rupina de el, cand va veni Intru m\u00e4rirea Dar va zic vouil ci. Ilie a pi venit Tatalui s\u00e1u, cu sfintli Ingeri. pi au facut cu el toate cate au voit, dupil cum serie despre el. 9. Cand au venit jos la ucenici, au Schimbarea la jai& Vindecarea vazut multime mare imprejurul lor A d,oua vestire a patimilor. Cearta pentru pe c\u00e4rturari sadindu-se cu ei. locul inttli. Prilejul de paleta. lar toata acea multime, Indata ce 1-a vazut, uirnita pi bucuroas\u00e4, a Apoi a rostit catre ei: Adeviir gr.- alergat si. i se inchine. ies\u00b0 voua Ci. sunt unii din cei ce stau aici carc nu voy. gusta moartea pana Ci Iisus a intrebat pe carturari: ce nu vor vedea Imparatia lui Dumnezeu ce pricin\u00e4 lamuriti cu ei? venind Sntru putere. Si i-a raspuns lui unul din mul- lar dupi case zile a luat Iisus cu tfiimulem: Ienuvactaarteoarureleu, namduahdumsulta. tine pe sine pe Petru, pe Iacov pi pe Ioan i-a dus intr'un munte 'bah, pe ei singuri i ori unde-1 apucii *fi zdrobegte pi face spume la gura pi sorapneste din deosebi, pi s'a schimbat la fatii inainte,a dirrti ci intepenepte. Si am zis ucenicilor lor. t\u00e4i sit-1 scoat5, piara, dar n'au putut. Si vemintele lui s'au facut stra- Atunci el riispunzand lor a zis: O, neam necredincios, pana ciad voi fi lucitoare, prea albe ca omiltul, cum cu voi? Pana' cand vil voi r\u00e4bda pe voi? bitor nu poate nitlbi la fel, pe lume. Adueeti-1 la mine. Atunci li s'a ar\u00e4tat lije Impreun5, Si 1-au adus la el. Ci vilzandu-I cu Moise i stateau de vorba cu iisus, pe Iisus, duhul numaidecat a zguduit Si incepand Petru zis-a lui Iisus: pe copil ci cii,zand la p\u00e4mant se zvar- Ra,bi, bine este noutt ca s\u00e4 fim aici; de colea si spumega. aceea s\u00e4 facem trei colibe, tie una pi lui Moise una, si lui Ilie una. Si 1-a intrebat pe tat5,1 copilului: Cata vreme este de cb.nd i-a venit a- Gaci nu Oda ce s\u00e4 spuna, fiindca ceasta ? lar el a raspuns: Din pruncie. era plin de spaimil. De multe ori 1-a aruncat c In Si s'a facut un nor care i-a tuya- foo pi in apii ca s\u00e0-1 piarda. Ci de poti luit, iar un glas din nor a venit zicand: ceva, ajuta-ne nou5 fie-ti mil\u00e4 de noi. Acesta este fiul meu cel iubit, pe acesta lisas zise catre el: De poi crede, sa-1 ascultati. toate sunt cu putintil pentru cel ere- dincios. 1143","MARCU, 10 Atunci tat\u00e4l copilului a strigat cu Cine nu este impotriva noastr5, lacrimi si a zis: Cred, Doamne ! Ajutit este pentru noi. necredintei mele. lar oricine v5, va da s\u00e4 beti fie lar Iisus viiz\u00e4nd c multimea d5, si un pahar de apit, in numele meu, nitval\u00e4, a certat duhul cel necurat, zi- fiindc\u00e1 sunteti ai lui Christos, adevitr cii,ndu-i: Duh mut si surd, eu iti porun- cesc, iei afar5, din copil i s\u00e4 nu mai gr\u00e4iesc you& c\u00e1 nu-si va pierde rtisplata intri in el. sa. Atunci racnind i zguduindu-1 cu Cine 111SA va fi smintealit unuia putere, duhul a iesit afarit, iar copilul a tit- din acestia micii, care cred intru mine, mai bine ar fi pentru el sit-i atftrne cineva mas ca mort,incat multi ziceau c5, a murit. de g\u00e4t o piatr\u00e4 de moar\u00e4, i si-1 arunce In mare. Ci Iisus 1-a apucat de man& 1-a ridicat, iar el s'a sculat in picioare. a de te sminteste mfina ta, taie-o, c5, mai bine \u00eei este tie ciung sit\\\" intri lar dup.& ce a intrat in cas\u00e4, In viat\u00e4, de c\u00e4t amandouit m\u00e2inile avand sit te duci In Gheena, in focul cel nestins, ucenicii lui 1-au intrebat, laoparte: Pentru ce noi n'am putut s\u00e4-1 izgonim ? Unde viermele lor nu moare focul nu se stinge. El le-a zis: Acest soi de demoni cu nimio nu poate fi scos afarit, Mr& a de te sminteste piciorul numai cu rugaciune i cu post. taie-I, di mai bine iti este tie schiop a iesind ei de acolo stritbitteau s\u00e4 intri in viatrt, dealt avtind amitndouft Galileia, dar el nu voia s\u00e4 stie nimeni. picioarele sit fii azv\u00e1rlit in Gheena, in focul cel nestins, Cad inv\u00e4ta pe ucenici s\u00e4i si le spunea c\u00e1 Fiul omului se va da in miti- Uncle viermele lor nu moare nile oamenilor vor omori, iar dup\u00e4, focul nu se stinge. ce-1 vor omori, a treia zi va invia. i de te sminteste ochiul titu, Dar ei nu intelegeau cuviintul scoate-1, cit mai bine iti este tie cu un singar ochi sit intri in imptir\u00e4tia se temeau ea sa4 intrebe. Dumnezeu. decitt avand am\u00e4ndoi ochii a au venit in Capernaum, iar sit fii zvitrlit in Gheena focului, c\u00e4nd a fost intrat in casii, i-a intrebat: Unde viermele !or nu moare Ce vorbeati intre voi, pe drum ? focul nu se stinge. pe owEeisienspitrinc'aisuerr\u00e4\u00e1snuunnuslnciumaiol.tufili,ncdicn5e, Cad orisicare se va s\u00e1ra cu loo, dintre ei este mai mare. dup\u00e4 cum once jertfa se va s\u00e4ra en save. Atunci Iisus sez\u00e4nd jos a chemat Bunii este sarea ; dacil Insit sarea pe cei doisprezece i le-a zis: De voieste isi pierde siirittura, cu ce veti mai drege-o ? vre-unul s\u00e4 fie int\u00e1itil, va fi eel din urinit Aveti sare intru voi i fiti in pace unii dintre toti i slujitorul tuturor. cu altii. a luAnd un copil 1-a pus in 10. lor, 1-a luat in brate si a rostit: Oricine va privai in numele meu Des pre desparfirea &Var. lisus binecuvin- pe unul din acesti copii pe mine mi, teazd pe copii. Telncirul cel bogat. A treia primeste; i oricine m\u00e4, primeste nu pe mine ma primeste, dar pe cel ce m'a vestire a patimilor. Fiji lui Zevedeu. trimis pe mine. Ci Ioan zise &are el: Inv\u00e4t\u00e4torule, Bartimeu. am v\u00e4zut pe unul izgonind demoni In numele titu, dar care nu mergea dupil lar de acolo s'a sculat si a venit noi si 1-am oprit, pentru c\u00e1 nu merge In tinutul Iudeii, de cealalt\u00e4 parte a Iordanului, i multimile s'au adunat din dupiti noi. non la el si iaritsi le diidea inv\u00e4tittufit, dup\u00e4 cum obisnuia. lisus MA, r5spunse: Nu-I opriti, cad nu e nimeni care, facfind minuni in Atunei s'au apropiat Fariseii i, ispi- numele men, si poatit, degrabii tindu-1, 1-au intrebat deal.' este ingitduit unui blirbat s&-si lase femeia. aceea, s\u00e1 mg vorbeasa de riu. 1144","MARCTJ, 10 Ci el, raspunzand, le-a zis: Ce v's comeara, in car; apoi vino, ia-ti cruces poruncit you'd: Moise? 5i urmeazt-mt. lar ei grair\u00e1: Moise a ingaduit Atunci el, posomorindu-se la acest serie carte de despartire i s'A o lase. cuvant, a plecat intristat, caci ayes, multe Atunci Iisus rosti: Pentru invAr- bogatii. tosarea inimii voastre v'a scris porunca lar Iisus, uitAndu-se in jur, zis-a aceasta. catre ucenicii sai: Cat de greu intra-vor Dar de la inceputul fdpturii barbat cei avuti in imparatia lui Dumnezeu! femeie i-a facut Dumnezeu. Dar ucenicii Bateau uimiti de De aceea, va lasa omul pe tatal eau aceste cuvinte ale lui. Atunci Iisus, vor- pi pe mama sa pi se va lipi de femeia sa, bind din nou, le-a spus: Fiilor, ce anevoie este celor ce se incred in avutii st intre i vor fi amandoi un trup; astfel In imp\u00e4ratia lui Dumnezeu! ca, nu mai sunt doi, ci un trup. Mai lesne este camilei sit treaca Deci ceea ce a impreunat Dumnezeu prin urechile acului, decAt bogatului omul st nu desparta. ea intre intru imparatia lui Dumnezeu. Dar in casa ucenicii 1-au intrebat Ci ei mai cu prises uimindu-se, zi- inch o dat\u00e4 &supra acestui lucru. ceau unii catre altii: Atunci, cine poate sa se mantuiasca ? Atunci el le-a spus: Oricine va lasa pe femeia sa si se va insura cu Iisus privind in fata lor le-a zis: alta, precurveste cu ea. La oameni lucrul e cu neputinta, dar nu la Dumnezeu. Caci la Dumnezeu lar femeia, de-si va rasa pe bar- toate sunt cu putinta. batul ei si se va marita cu altul, pre- Petru prinse a-i zice: Iati noi am curveste. lasat totul si am venit dup.& tine. i aduceau la el prunci ea sa-si Iisus ra.spunse: Adevar graiesc pun& mainile peste ei, dar ucenicii certa,u nu este nimeni care s\u00e4,-0 fi lasat casa, pe cei ce-i aduceau. sau frati, sau surori, sau mama, sau tag, sau copii, sau tarina, pentru mine Ci Iisus vazand aceasta s'a maniat si pentru evanghelie, si le-a zis: L\u00e4sati pruncii sa vie la mine, si nu-i opriti pe ei, caci a unora ea ace- Care s\u00e4, nu ja insutit, acum in stia este impar\u00e4tia lui Dumnezeu. vremea aceasta, case si frati i surori, Adevar graiesc vou'a: cine nu va mame si copii si Wine, desi cu prigoniri, primi imparatia lui Dumnezeu ca un lar in veacul ce va sa vie viata vesnica. copil nu va intra in ea. Multi ins\u00e1, fiind intAi, vor fi pe i cuprinzilndu-i cu bratele, i-a urma, si cei din urm\u00e4, in frunte. binecuvAntat, punAndu-si mAinile peste Erau acum pe drum si se suiau ei. la Ierusalim, iar Iisus mergea inaintea Cand iesea in drum, s\u00e4, plece, eineva lor. Ucenicii erau uimiti i cei ce veneau a alergat la el si citzand in genunchi dupa el, cuprinsi de team& i land la fnaintea lui I-a intrebat: Inv\u00e1t,atorule bune, ce sit fac ca st mostenesc viata sine iar\u00e4si pe coi doisprezece, incepu sa le vesnica? spun\u00e4 cele ce erau st i se intample: CA iata mergem in sus la Ieru- Iisus atunei i-a raspuns: De ce imi zici bun ? Nimeni nu este bun, flirt salim si Fiul omului va fi vandut ar- numai unul Dumnezeu. hiereilor si Carturarilor 5i-1 vor \u00b0Audi Tu stii poruncile: S\u00e4, nu precurvesti, la moarte 5i-1 vor da in mana pagAnilor. i acestia Il vor batjocori si-1 vor sa, nu ucizi, sa, nu furi, sa nu marturi- sesti strAmb, sa, nu inseli pe nimeni, cin- scuipa 5i-1 vor biciui 5i-1 vor omori, dar steste pe tatal tau si pe mama ta. dung, trei zile va invia. Dar el ti zise: Invatatorule, aces- Atunci au venit la el Iacob tea toate le-am pazit din tineretele mele. Ioan, fiii lui Zevedeu, si i-au zis: Inva- Ci Iisus privind la elli fu drag si-i tatorule, voim ea ne faci ceea ce vom zise lui: Un lucru iti mai lipseste: du-te, cere de la tine. vinde tot ce ai, dt diracilor 5i vei avea 1145","MARGU, 11 Ci Iisus i-a intrebat: Ce voiti (Ji Iisus gr5,it-a lui: Du-te, credinta v\u00e4 fac? lar ei i-au spus: DI-ne noui s5, ta te-a mintuit. sedera unul de-a-dreapta ta i altul de-a- st\u00e4nga ta, intru m\u00e4rirea ta. i isi capita vederea in clipa aceea Dar Iisus le-a r\u00e4spuns: Nu stiti porni, dupl. Iisus, pe cale. ce cereti! Puteti s5, beti paharul pe care il beau eu, sau sit vi botezati cu 11. botezul cu care mit botez ? Zis-au lui: Putem. Iisus le-a zis Intrarea in lerusalim. Smochinul nero- atunci: Paharul pe care eu Il beau yeti bea, i cu botezul cu care m5, botez ditor. Cure firea templului. Putereacredin(ei. VA,' yeti boteza ; Botezul lui loan. Dar a sedea de-a-dreapta mea sau lar clad a fost aproape de Ieru- de-a-st\u00e4nga mea, nu este al meu sii dau, salim, la Betfaghe si la Betania, l\u00e4ngi ciici se va da acelora pentru care s'a pregatit. Muntele Mitslinilor, a trimis pe doi din Child auzirit ceilalti zece ucenici, incepurit sit fie m\u00e4niosi pe Iacob si pe ucenicii loan. Atunci Timis chem\u00e4ndu-i la sine Cu aceastit porunci: Mergeti in satul care este inaintea voastrit si in- le-a Stiti c5, cei ce se socotesc dom- tr\u00e4nd in el indati veti afla un m\u00e4nz nitori peste popoare au asupra lor putero legat, pe care n'a stat pani acum nici un mai marii lor le in in m\u00e2ni; om. Deslegati-1 ii aduceti-l. Dar nu astfel trebue sit fie intre voi; ci care dintre voi va vrea s5, fie lar de vi va zice cineva: De ce mare va fi slujitorul vostru, 44.i care va vre,a al, fie int\u00e2iul va faceti aceasta ? Spuneti ci Domnului fi tuturor trebueste, i degrabi 11 va trimite iar Cii i Fiul omului n'a venit ca sit aici, i se slujascit, dar ca sit slujasci i said dea sufletul pret de rascumpirare pentru Deci au mers si au aflat manzul, legat la us5 afar& in u1ii i 1-au des- multi. i au sosit in Ierihon. lar c\u00e4nd legat. au pornit din Ierihon, el, ucenicii lui Ci unii din cei ce st\u00e4teau acolo le-au multime de norod, Bartimeu, feciorul lui Timeu, un cersetor orb, sedea jos zis: Ce faceti de deslegati mtmzul ? pe margines, drumului. Ei le-au spus precum le-a poruncit Si auzind cii este Iisus Nazari- neanul incepu s\u00e4 strige i sii zic\u00e4: Fiule Iisus i i-au Iiisat. al lui David Bsuse, miluieste-mi pe Atunci au adus m\u00e4nzul la Iisus mine! Dar multi 11 dojeneau ea sii tac5,; si-au pus vesmintele pe m\u00e1nz, iar Iisus el ins& cu mult mai v\u00e4rtos striga: Fiule a sezut deasupra. al lui David, miluieste-mi pe mine ! Atunci Iisus a stat locului si a zis: i multi bid asterneau hainele in drumul lui, iar altii asterneau Chemati-1. i 1-au chemat pe orb zicitn- pe care le taisserh, de prin du-i: Ai incredere, scoa15,-te ; te chiaral,. lar cei ce mergeau inainte i cei lar orbul, lepid\u00e2nd haina de pe ce veneau pe urm5, strigau zicind: 0- el, a sirit in picioare si a venit la Iisus. sana! Bine este cuv\u00e2ntat cal ce vine Deci I-a intrebat Iisus zicandu-i: Ce voiesti fac ? Iar orbul i-a riis- intru numele Domnului ! puns: Rabuni, ail, deschid ochii. Binecuv\u00e2ntati este viitoarea im- p\u00e4ritie a pirintelui nostru David ! Osana intru cei de sus ! Si a intrat Iisus in Ierusalim In templu si a privit toate de-a-r5,ndul, iar ceasul fiind scum spre seari, a iesit la Betania cu cei doisprezece. A doua zi, pe &Ind porneau din Betania, a flimanzit. Si vizand de departe un smoehin care avea frunze a mers acolo, doar va gisi ceva in el, si ajungind la smochin 1146","MARCU, 12 n'a g\u00e4sit nimio decid frunze. Cfici nu Ci Iisus le-a grita: V\u00e1 voi in- era timpul smochinelor. treba \u00e7i eu o vorbii; rfispundeti-mi fA Atunci Iisus rosti catre smochin: voi apune pe urmit cu ce puteri lucrez De acum inainte rod din tine nimeni acestea: In veac si nu minfince. Iar ucenicii lui auzieb, cuvfintul. Botezul lui Ioan din ceruri a fost, sau de la oameni? Rispundeti-mi. Si au venit in Ierusalim. Si in- trAnd in templu a inceput si dea afarit Atunci ei chibzuirit futre ei zicfind: De vom zice: din cer va int\u00e1mpina: pe cei ce vindeau i pe cei ce cumpirau In locaaul sfint, iar mezcle zarafilor a'r Pentru ce, dar, n'ati crezut in el? bncile negAitorilor de porumbei le-a risturnat. Iar de vom zice: de la oameni se Si nu inglicluia s\u00e4 mai treaei nimeni temeau de popor, fiindc\u00e4 toti aveau despre loan credinta cii, a fost cu vre-un vas prin templu. Si-i invita, si le spunea: Nu este dev\u00e4r un proroc. oare scris: Casa mea casi de rugiciune Deci au r\u00e4spuns Iui Iisus: Nu se va cherna, pentru toate neamurile ? Voi atim. Atunci le-a zis ai Iisus: Niei eu nu vi, spun voult cu ce putere lucrez ace,stea. insi ati flicut din ea peateri de tfilhari. Deci auzit-au mai marii preotilor 12. Cirturarii. i ciutau un chip cum sil-1 Parabola cu lucrdtorii cdrora li dat piardi. Ciici se temeau de el, pentru &fi via pe rutina. Dinarul dajdiei, invierea tot norodul era uimit de invittitura lui. morfilor ?i marea poruncd din lege. Dom- lar c\u00e1nd se inseri, Iisus iej afari, nul i Fiul lui David. Bayal vdduvei. din cetate. A inceput, dupi aceea, 85, le vor- Dimineata, a doua zi, treefind pe beasci in pilde: Un om a sildit vie, a acolo, vlizur\u00e0 smochinul uscatdin imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea Atunci Petru \u00eei aduse aminte zacitoare sub tease, a elddit u\u00f1 turn de zise lui Iisus: Rabi, priveate, smochinul pazit FA a dat-o lucritorilor, iar el s'a pe care 1-ai blestemat s'a uscat. dus departe. Si rfispundlnd Iisus grait-a lor: La timp, a trimis la lucrittori o Aveti credinti in Dumnezeu. ca s\u00e1 primeasci de la ei din rodul Adev\u00e4r gr\u00e4iesc vou\u00e4 ci oricine va zice acestui munte: ridic\u00e4-te ai te arunci viei. In mare, si nu se va indoi in mima lui, ci va crede e& ce spune se va face, Dar ei pun\u00e2nd mana pe el, 1-au fi-va lui once va zice. bitut i i-au dat drumul f\u00e1r\u00e4 nimio. De aceea, vi zic voui: toate cfite A trimis la ei a doua (Dar\u00e1 alta cereti, rugrindu-v\u00e4, si credeti cit le-ati luat ai le yeti avea. slugh, dar ai pe acela, lovindu-I cu pietre, lar cfind stati de vi rugati, iertati i-au spart capul ii 1-au gonit cu ocari. de aveti ceva impotriva cuiva, ca A trimis pe al treilea; pe acesta Tata vostru col din ceruri s\u00e1 v\u00e4 ierte vouit greaalele voastre. 1-au omorit; i apoi pe multi altii. Ci ei pe unii Ii b\u00e4teau de moarte, pe altii Cit de nu iertati voi, nici Tatil vostru din cermi nu vi va ierta voui fi omorau. Mai avea un fin al 85,u iubit. In greaalele voastre. cele din urmit, il trimise la lucritori Si au intrat iar\u00e4i in Ierusalim. zicind: Se vor sfii de fiul meu. Si pe c\u00e2nd se plimba Iisus prin pridvoa, Dar acei luerlitori vorbirit intre ei: role templului, au venit la el mai marii Acesta este moatenitorul; veniti omo- preotilor, cirturarii i bitrfinii, moatenirea va fi a noastri. Si i-au pus intrebare: Cu ce pu- Atunci au pus mana pe el, 1-au tere faci acea,sta? Si cine ti-a dat tie omorit i 1-au aruncat afar\u00e4 din vie. puterea aceasta, ca si le faci? Ce va face acum stipfinul viei? Va veni i va pierde pe lucritori, iar via va da-o altera. 1147","MARCU, 12 Oare niei scriptura aceasta n'ati Cici dupi ce vor invia din morti, citit-o: Piatra pe care au aruncat-o zi- nici nu se mai insoari, nioi nu se mai ditorii, accasta a ajuns sit fie virful un- ci sunt ca ingerii in ceruri. ghiului ? lar despre morti cum c\u00e4 inviazi, n'ati citit oare in cartea lui Moise, cand De la Dumnezeu a fost aceasta i-a vorbit Dumnezeu din rug, cum a zis: este lucru minunat in ochi nostri. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam i Dum- nezeul lui Isaac 0 Dumnezeul lui Iacob? Si cautau ca s puni mina pe el, Dumnezeu nu este Dumnezeul dar se temeau de popor. Cici cunos- celor morti, dar al celor vii. Sunteti in mare riticire. cuser c despre ei zisese pilda aceasta. Atunci, unul din carturari, care Dar 1-au lisat si s'au dus. auzise vorba cu Saducheii i intelegea c\u00e4 bine le-a riispuns, s'a apropiat de el Au trimis ins& la el pe unii din 0 1-a intrebat: Care porunci este intiia Farisei si din Irodiani, ca si-1 prinzi dintre toate? in euvant. Iisus i-a rispuns ci intitia este: Asculti, Israile, Domnul Duranezeul no- Deci au venit i i-au zis: Invi- stru este singurul Domn. titorule, stim c esti omul adevirului Apoi: S\u00e0 iubesti pe Domnul Dum- nezeul tau din toat\u00e4, mima ta si din tot nu-ti pas5, de nimeni, fiindc5, nu cauti sufletul tau si din tot cugetul tau si din la fata oamenilor, ci Cu adevirat inveti tonta puterea ta. Aceasta este cea dintai calea lui Dumnezeu. Cuvine-se a da dajdie porunci. lar a doua e aceasta: Si iubesti Cezarului sau nu? S'o dim ori si n'o pe aproapele tau ca insuti pe tine. Mai dim? mare decit acestea nu este alt\u00e4, poruncit. Atunci carturarul i-a zis lui: Bine, El insii cunoscand fitirnicia lor, Invittiltorule; adev\u00e1rat griit-ai c\u00e4 unul le-a zis: Pentru ce m\u00e4, ispititi? Adu- ceti-mi un dinar ca si vid. este Dumnezeu si nu este altul afar& de el; Si a-1 iubi pe el din toati mima Si i-au adus. Si i-a intrbat lisus: A cui e icoana aceasta i scriptura de din tot sufletul si din tot ougetul si din toatit puterea si a-1 iubi pe aproapele ca deasupra ? Rispuns-au lui: Ale Cezarului. insusi pe sine este mai mult decit toate arderile de tot si decit toate jertfele. Atunci Iisus a rostit: Dati Ce- zarului cele ce sunt ale Cezarului, iar lar Iisus vizindu-1 at a rispuns lui Dumnezeu cele ce aunt ale lui Dum- ou intelepciune i-a graft: Nu esti departe de impitrittia lui Dumnezeu. i nimeni nezeu. Si au rimas mirati in fats, lui. nu mai cuteza si-1 mai intrebe. Dupi, aceea, au venit la el Sadu- Dar invitAnd in templu, Iisus a cheii, care zic cit nu este inviere, si I-au prins s\u00e0 vorbeasci toi a zis: Cum spun intrebat astfel: Carturarii c5. Mesia este Fiul lui David? Invittatorule, Moise ne-a lisat seria C\u00e4, insusi David zice intru Duhul c5, de va muri fratele cuiva si va lisa pe sfant: Zis-a Domnul Domnului meu: nevast\u00e1 far& de copii, atunci fratele Sezi de-a-dreapta mea pad& ce voi pune pe vritjmasii t\u00e4i scaun picioarelor tale. ja pe viduVii 0 s\u00e0 ridice fratelui mort Deci insusi David II numeste pe urmasi. el Domn; de unde dar este fiul lui? Iar\u00e4, Acum, eran sapte frati i cel din- multul norod il moults, ou bucurie. luat femeie, dar a murit si n'a Apoi zicea in invititura lui: Fe- lasal urrna4i. riti-vi de eirturarii cirora le place si se plimbe in lungi talare si s\u00e4 li se inchine Atunci pe viduvit a luat-o eel de lumea in titrguri. al doilea, si a murit si el fir& de urmasi. Tot asa al treilea. Si au luat-o de nevasti cite sapte frati, nelitsAnd urmasi nici unul. In urma tuturor, a murit i femeia. La inviere, cind vor invia, a c5,ruia dintre ei va fi femeia? Cad toti sapte au tinut-o de nevast\u00e4. Dols ins& le-a gritit: Au nu pentru aceasta r\u00e0t4cii, eh; nu stiti nici sorip- nici puterea lui Dumnezeu? 1148","MAIteti, 13 Si BA, stea in bincile dintili in si- mure pe aloourea i foamete i turburitri nagoge i s\u00e4 stea in capul mesei la ospete. vor fi. lar acestea sunt inceputul du- rerilor. Ei, care mitnanci de istov casele Voi luati seama de voi viduvelor si de ochii lumii se roagi v\u00e4 vor da in puterea sinedriilor i yeti fi batuti in sinagoge pan& la kluge si yeti indelung, ei, acestia, prisoselnici, osandit sta inaintea stdpanitorilor i a impara- vor lua. tilor, pentru mine, spre mitrturie lor. Si sedea lisus in dreptul vistieriei Ci, mai intai, evanghelia trebue templului i privea cum norodul arunc\u00e4 se propovitduiascit intru toate neamurile. bani in vistierie. Si multi bogati aruncau mult. lar egad v\u00e4 vor aduce ca s\u00e4 v\u00e4 Ci venind o viduvi sirmani a dea in mfina st\u00e4panirilor, nu v\u00e4 aruncat doui parale, adici un sfert de de mai nainte ce yeti vorbi; dar ceca ce se va da voult de sus in ceasul acela, aceea gologan. s\u00e4 vorbiti. Cilci nu sunteti voi cuvantit- toiii, ci Dubul Sfant. Atunci Iisus a chemat la sine pe ucenicii siii si le-a zis: Adev\u00e4r gfaiese Atunci va da fratele pe frate ca vouli ci aceasti viduvit grad, a aruncat fie ucis i tatiil pe copil i copiii se vor In vistierie mai mult dealt toti ceilalti. riizvritti impotriva p\u00e4rintilor si le vor fi pricing, de moarte. Pentru c\u00e1 toti au aruncat din ce le prisoseste, pe cfind ea, din sirticia ei, a Si veti fi uriti de toti pentru nu- aruncat tot ce avea, dat de la guri mele meu; iar cel ce va ritbda piing, la tot. urm\u00e4 acela se va mfintui. 13. lar cfind yeti vedea uriciunea pus- tiirii, ce s'a zis de prorocul Daniil, lisus vorbefte despre deirdmarea lerusali- stand unde nu se cade cine citeste sit mului j despre viitoarea mdrire a Fiului omului. hulemnuri la priveghere treazd. inteleagg, atunci cei ce vor fi in Iu- lar cfind a iesit din templu, unul deia sti fug& in munti. dintre ucenicii stti i-a zis: Invititorule, Si cel ce va fi sus pe acoperissa priveste ce lespezi si ce zid\u00e4rie! nu se pogoare in cas\u00e4, nici s\u00e4 intre ca Ci lisus r\u00e4spuns-a lui: Te uiti la s\u00e4-si ja ceva din ea. aceste mari cl\u00e4diri? Nu va rimanea piatrit peste pieta, care sit nu se risi- Si col ce va fi in taring, si nu se intoarci ind\u00e4r\u00e4t ea sa-foi ia vesmantul peascit. Dar vai celor ins\u00e4rcinate i celor ce lar dupg, ce a \u00a7ezut jos pe Muntele vor apiece, in zilele acelea! Mitslinilor, in fate templului, 1-au in- Ci rugati-vii ca si nu fie fuga trebat, deosebi, Petru, Iacob, Ioan si voastrit iarna. Andrei: Gad acele zile vor fi chin, cum nu Spune-ne nou\u00e4, cfind vor fi acestea? a fost la fel, de la inceputul fitpturii, pe Si caro va fi semnul cfind va fi sti se care a zidit-o Dumnezeu, pang, acum, implineascit toate acestea? nici nu va mai fi. Atunci Iisus ritspunzfind a inceput Si de nu ar fi scurtat Domnul sit le spuni: Bigati de seamit s\u00e4 nu v\u00e4 insele cineva. zilele, n'ar scipa niel un trup, dar pentru cei alesi, pe care i-a ales, a scurtat acele Citci multi vor veni, luand numele meu, i zicitind c\u00e4 stint eu si pe multi zile. vor amigi. lar atunci, dacg, v\u00e4 va zice cineva: lar cand yeti auzi de rtizboaie i de Iati, aci este Mesia, iat\u00e4, acolo sit nu zvonuri de rtizboaie, Ea nu vi turburati, credeti. cici trebue s\u00e4, fie, dar Inca nu va fi Ctici se vor scula Christosi minci- nosi i proroci mincinosi i vor face sfarsitul. semne si minuni, ca si duck in r\u00e4tticire, Si se va ridica neam peste neam de se poate, si pe coi alesi. impiriitie peste impitrittie, vor fi cutre- 1149","MARCU, 14 lar voi luati seama. Ca iata, mai mana pe Iisus, prin viclesug, ca sa-1 dinainte vi le-am spus you'd toate. omoare. Ci in acele zile, dupa suferinta aceea, soarele se va intuneca i hula Dar ziceau: Nu in praznic, ca sit nu nu-si va mai da lumina ei. fie g\u00e1lceava in popor. lar fiind in Betania, in casa lui i stelele vor cadea din cer i pu- Simon Leprosul, i sezand la masii a terile care stint in ceruri se vor clatina. venit o femeie avand un alabastru cu mir de nard curat, de mare pret, si spar- Atunci vor vedea pe Fiul omului gaud vasul a varsat mirul pe capul lui venind pe non, cu putere multa i cu Iisus. slavii. Dar erau unii care erau mahniti in cugetul lor i ziceau: Pentru ce s'a flicut lar el trimite-va ingerii sai accst priipad cu mirul? aduna-va pe cei alesi, din cele patru Caci putea s\u00e4 se vanza acest mir peste trei sute de dinari i sit se dea vanturi, de la marginea pamantului pan& saracilor. i erau manio0 pe femeie. la marginea cerului. Dar lima le-a zis: Dati-i bung, pace. lnvatati de la smochin pilda pe Pentru ce ii faceti suparare ? Ce a facut care o da: cand mladita lui se face fra- ea pentru mine este un lucru bun. geda i fnfrunzeste, cunoasteti di vara Ca pe Barad pururea Ii aveti cu voi ii oricand voiti puteti sa le faceti bine, este aproape. ci pe mine nu ma aveti pururea. Tot asa i voi, \u00b0and yeti vedea Ea ce avea de facut a facut: mai dinainte a apucat a unge trupul meu, implinindu-se acest,e lucruri, sii stiti spre inmormantare. Fiul omului este aproape, la porti. oriunde se va Adevar graiesc Aclevar graiesc you\u00e4 ca nu va trece predica evanghelia, in toatii lumen, se va apune i ce a facut femeia a,ceasta, neamul acesta pan& ce nu vor fi toate intru pomenirea ei. lar luda Iscarioteanul, unul dintre ace,st,ea. cei doisprezece, s'a dus la mai marii preotilor ca vanza pe Erma. Cerul i paruantul vor trece, dar cuvintele rnele nu vor trece. i auzind ei s'au bucurat i au f\u00e4giiduit BA1-i dea bani. Deci luda ciiuta lar despre ziva aceea i despre cum sa-1 dea, la timp prielnic, pe Rims ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii In mana lor. din cer, nici Fiul, ci numai Tatal. lar in ziva cea dintai a Azimi- lor, cand jertfeau mielul de Pasti, uce- Luati aminte, priveghiati i va nicii lui I-au intrebat: Unde vrei sa rugati, caci nu stiti cand va fi ziva aceea. gatim, ca ea mananci Pas- mergem Este tocmai ca un om care a plecat In alt\u00e4, Ora i la,sandu-si casa a dat pu- tile ? terca in milna robilor, eland fiecaruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit Atunci a trimis doi din ucenicii lui, vegheze. zicandu-le: Mergeti in cetate i va va Veghiati dar, ea nu stiti cand intampina un om duciind un urcior cu apii; dupii el. vine stapanul casei, ori pe inserate, ori Si acolo unde va intra, spune-ti la miezul noptii, ori la cantatul cocosului, stapanului casei ni. invii,tatorul zice: ori dis-de-dimineata. Unde este odaia de oaspeti, unde manane Pastile impreuna cu ucenicii Ca nu cumva venind, fara, de mei? Iar el v\u00e9. va arata o incapere mare veste, sa va afle pe voi dormind. lar ceea ce va zie vou\u00e4, zic tuturor: de sus, asternuta i gatita. Acolo sa pre- gatiti pentru noi. veghiati. 14. Ungerea din Betania. Cina cea de tainii. Gh,etsemane. Prinderea. InftWarea la Lepeidarea lui Petru. 1. Dupa, doua zile era sarbatoarea Pastilor i Azimile. Ci mai marii preo- tilor i Carturarii cautau ce fel ea pun& 1150","MARCU, 14 Si ucenicii au purces si au venit a zis catre ucenicii 851: Sedeti aici pana In oras si au gitsit asa precum le-a spus ce ma, voi ruga. si au pregatit Pastile. Si a luat cu el pe Petru si pe Iacob lar cand s'a inserat a venit cu cei si pe Ioan si a inceput 85, se inspaimante si s'a se zbuciume. doisprezece. Pe cand sedeau la masa i mancau, Si le-a zis lor: Prea intristat este sufletul meu pana la moarte. Ramaneti Iisus grait-a: Adevar graiesc vouti ca unul aici i priveghiati. dintre voi, care manando', impreunit cu mine, m'a va vinde. Apoi mergand putin mai inainte a a citzut pe pamant si se ruga ea de este Atunci ei incepura s\u00e4 se intristeze cu putinta si treaca de la el ceasul acela. sa-i zica, unul cate unul: Nu cumva sunt eu? s't celdialt: Nu cumva sunt eu? Si zicea: Abba (parinte), toate sunt tie ou putinta; departeaz\u00e1, paharul acesta Ci el le-a r\u00e4spuns zicand Unul de la mine. lusa nu ce voiesc eu, dar ceea ce voiesti tu. dintre cei doisprezece, care intinAfracum cu mine, in blid. Si a venit la ucenici s't i-a g\u00e4sit dor- Fiul omului, inteadevar, -merge mind si a grait catre Petru : Simone, dormi ? precum scris este despre el, dar vai de acel om prin care se vinde Fiul omului. N'ai avut t'ario ca s\u00e0 veghezi un ceas ? Bine era de omul accla daca nu s'ar fi Fiti treji i va rugati ca sa nu n\u00e4scut. Si nalincilnd ei, a luat Iisus paine intrati in ispit\u00e1. Caci duhttl este nepre- getat,or, dar trupul, neputincios. binecuvantand a frant i le-a dat lor si a zis: Luati, mancati, acesta este Si iarasi s'a dus de s'a rugat, spu- trupul meu. nand aceleasi vorbe. Si luand paharul, multumind, 1-a Dar intorcandu-se i-a gasit pe ei dat lor si au baut dinteinsul toti. din nou dormind, caci ochii lor erau in- Si a zis lor: Acesta este sangele meu, greuiati de somn si nu stiau ce sa-i al legii celei nouit, carde pentru multi raspunda. se vars\u00e4. Si a venit a treia cara si le-a zis: Adevar graiesc vouit ea de acum Dormiti de acum si va odihniti! Ajunge! nu voi mai bea din rodul vitei pana in A sosit ceasul. Tata Fiul omului este dat ziva aceea cand Il voi bea nou, intru In mainile pacatosilor. imparatia lui Dumnezeu. Sculati-va. S\u00e1 xnergem. lata cel ce Si dupa ce au cantat cantari de m'a vandut este aproape. lauda, au iesit la Muntele Si degraba, pe cand el inca vorbea, Atunci Iisus le-a zis: Toti v\u00e4, yeti se ivi luda Iscarioteanul, unul dintre cei sminti intru mine, in noaptea aceasta, doisprezece, i cu el o ceata, cu sabii c\u00e1 serie este: Bate-voi pastorul si se cu fusti, de la mai marii preotilor, de la vor risipi oile ; Carturati si de la batrani. Ci dupa invierea mea, voi merge Iar vanzatorul le-a fost dat un mai inainte de voi \u00eeii Galicia. semn zic\u00e1nd: Pe care-1 voi sitruta, acela Dar Petru grai catre lisus: Chiar este. Puneti mana pe el si duceti-1 cu daca toti se vor sminti intru tine, totusi buna, poza. eu nu. Si venind in clipa aceea i apro- Ci Iisus i-a rispuns: Adevar graiesc piindu-se de el, zis-a lui: Rabi! Rabi! tie ca tu acum, in noaptea aceasta, mai inainte ca sa cante de douit ori cocosul, 1-a sarutat. te vei lepada de mine de trei ori. lar ceilalti au pus mana pe el si El insa spunea stitruitor: i de-ar fi s\u00e4, mor cu tine, nu te voi tagadui. 1-au prins. Si tot asa au zis cu totii. Unul din cei ce stateau pe Langii, Apoi au venit la un loo imprejmuit el, scotand sabia, a lovit pe sluga arhie- al oarui nume este Ghetsenaane s't acolo reului i i-a taiat urechea. Si Iisus luand cuvantul le-a vorbit: Ca la un talhar ati iesit cu sabii i cu lanci, ca s\u00e1 ma prindqi. 1151","MARCU, 15 In fiecare zi eram la voi in templu, Pe cand Petru era jos in curte, invatand, i nu m'ati prins. Dar toate venit-a una din servitoarele arhiereului. acestea sunt ca sa se implineasc\u00e4, scrip- i vazandu-1 pe Petru, care se turile. Atunci 1-au lasat si au fugit toti. incalzea, s'a uitat bine la el si a zis: Ci un tan\u00e4,r mergea dupa Iisus, tu erai cu Iisus Nazarineanul. inf\u00e4surat inteun talar de in, pe trupul gol, si au pus mana pe el. El ins& tagadui, zicand: Niel nu El insa, lasand talarul, le-a scapat stiu, nici nu inteleg ce zici. i iei afar& din mana gol. In curtea intaia. Atunci cant& cocosul. i 1-au dus pe Iisus la arhiereu si s'au adunat acolo toate capeteniile preo- Dar fata 11 v\u00e4zu iarlisi i incepu tilor, cu batranii i cu C\u00e4rturarii. Effi spun\u00e4, celor ce stateau pe aproape ca lar Petru, de departe, se tinea dupii acesta este dintre ei. Iisus, pana a intrat inauntru in curtea lar Petru t\u00e4giidui Inca o data. Ins& arhiereului i edea impreuna cu slujitorii si se incalzea la foc. peste putin, cei ce st\u00e4teau acolo zisera Mai marii preutilor i tot sinedriul catre ltetru: Cu adev\u00e4rat c\u00e4 esti dintre cautau impotriva lui Iisus marturie ca ei ; doar esti galileian i vorbirea ta este dea la moarte, dar nu gaseau. la fel. Ca multi m\u00e4rturiseau minemos impotriva lui, dar m\u00e1rturiile nu se po- Atunci Petru incepu sa se blesteme triveau. s\u00e4, se jure ca.: Nu stiu pe omul acesta Atunci s'au ridicat cativa, care, de care ziceti. marturisind stramb impotriva lui, au zis: Noi 1-am auzit zicand asa: i numai decat cocosul canta a acest templu facut de man& si doua oara. i Petru isi aduse aminte de in trei zile altul, nefacut de mana, voi cuvant, cum Ii zisese Iisus c\u00e4: Mai nainte elk' di. ca s\u00e4 canto de dona ori cocosul, te vei lepada de mine de trei ori. i gandindu-se la fel. Dar nici asa marturia lor nu era a inceput s\u00e2 planga. Atunci sculandu-se in mijlocul lor, 15. arhiereul \/-a intrebat pe Iisus, zicand: Nu raspunzi nimio la ce marturisesc im- Iisus inaintea lui Pilat. Judecata fi ostinda. potriva ta a eestia ? Cununa de spini. Rdstignirea vi tumor- Ci el t\u00e1cea si nu raspundea nimio. mantarea. Iarasi I-a intrebat arhiereul i i-a zis: Esti tu Christosul, Fiul celui binecu- lar dis-de-dimineat\u00e4, arhiereii tinur\u00e4 v\u00e1ntat ? sfat cu batritnii, cu Carturarii i cu tot Atunci Tisis i-a raspuns: Eu sunt sinedriul si, dupa ce Il legara pe Iisus, veti vedea pe Fiul omului sezand 11 dusera predara lui Pilat. de-a-dreapta puterii i viind cu norii cerului. Deci, 1-a intrebat Pilat: Tu esti Ci arhiereul sfasiind vesmintele sale a zis: Ce trebuinta mai avem de imp\u00e4ratul Iudeilor ? Riispuns-a lui lisus: martori? Tu zici. Ati auzit cum a hulit. Ce vi se lar mai marii preotilor 11 invinuiau pare voud ? lar ei toti 1-au ()Audit, jude- cu inversunare. candu-1 vinovat de moarte. Atunci Pilat I-a intrebat din nou: Nu riispunzi nimio? Tata cate spun im- Atunci unii incepura s scuipe potriva ta. asupra lui acopere fata i dandu-i pumni sa-i spun\u00e4: Proroceste. lar slu- Ca rims nimio n'a mai raspuns, garimea 1-a luat la h\u00e1taie cu palmele. incat Pilat era in mirare. lar la sarbatoarea Pastilor Pilat le rasa slobod un inchis pe care il cereau. i era unul, cu numele Baraba, inchis impreuna cu niste rasculati, care In rascoal\u00e4 savarsisera un omor. Deci norodul venind sus la Pilat a inceput sa ceara s\u00e4 le faca precum obisnuia pentru ei. 1152","MARCU, 15 Atunci Pilat le-a rilspuns, zicand: lar coi ce treceau pe acolo 11 huleau, Voiti s v\u00e0 liberez pe imp\u00e4ratul Iudeilor ? clatinau capetele lor Efi ziceau: Uhu! Tu Fiindca stia ea arhiereii Il dada- care darami templul i in trei zile 11 sera in mana lui din ura. cl\u00e4desti, Dar mai marii preotilor atatara 30 Mantueste-te pe tine insuti si multimea ca s\u00e4, le lase slobod mai bine pe Baraba. pogoara, de pe cruce ! Asijderea capeteniile preotilor Ci Pilat luand cuvantul inca o data le-a zis: Dar ce voiti s\u00e0 fac Cu acesta carturarii Il batjocoreau unii catre altii care ziceti ca, este imparatul ludeilor ? ziceau: Pe altii a mantuit, dar pe sine Ei strigara din nou: R\u00e4stigneste-1. nu poate sa se mantuiasc\u00e4! El, Mesia, imparatul lui Israil, s\u00e4, Pilat zise catre ei: Dar ce rau a Meat ? Ins\u00e4 ei mai ou prisos strigar\u00e4: se dea acum jos de pe cruce ea ea vedem credem ! Coi dimpreun\u00e4 rastigniti R\u00e4stigneste-1. cu el Il ociirau deseemeni. Ci Pilat voind s\u00e0 faca norodului lar cand a fost ceasul al saselea pe voie le darui pe Baraba, iar pe lisus, biciuindu-1, il dada ca sa se r\u00e4stig- (12 din zi), intuneric s'a Moat peste tot paniantul, pan& la ceasul al noualea neasca. (3 dupa-amiaza). Atunci ostasii I-au dus inl\u00e4,untrul Si la al noualea ceas a strigat lisus, curtii, adica in pretoriu, i au chemat cu glas mare, zicand: Eloi, Eloi, lama laolalt\u00e4 toata cohorta. sabahtani ? care insemneazii: Dumne- zeul meu, Dumnezeul meu, de ce m'ai Si 1-au Imbracat in purpurii impletind o cununa de spini i-au pus-o pariisit ? pe cap. lar unii din cei ce st\u00e4teau acolo Si au inceput sa se inchine lui auzind ziceau: lath, 11 strig\u00f6, pe Ilie. zicand: Bucura-te, imparatul Iudeilor ! Atunci, alergand unul a umplut un Si-1 bateau peste cap cu o trestie burete de otet, 1-a pus jute\u00b0 trestie scuipau &supra lui i punandu-se i-a dat sa bea, zicand: L\u00e4sati sa, vedem genunchi i se inchinau. daca vine Ilie ca sa-1 coboare. Dupd ce au ras astfel de el, 1-au Ci lisus scotand un strigat mare dezbr\u00e4cat de purpura, si 1-au imbracat dat duhul. cu hainele lui. Apoi I-au dus afar\u00e4 ca s\u00e4-1 Atunci catapeteasma templului se rupse in doua, de sus plink jos. r\u00e4stigneasca. lar sutasul care statea in dreptul Si au silit pe un trecator, care lui, vazand ca astfel dat sufletul, a grilit: Cu adevarat omul acesta era Fiul venea din tarinti, pe Simon Chirineul, lui Dunmezeu! tatal lui Alexandra si al lui Rufu, s\u00e4, duc\u00e4 crucea lui. Si erau de fa t\u00e4 femei care priveau de departe, intre ele Maria Magdalina Si I-au dus la local zis Golgota, care se talmaceste local ca,piitanii. Maria mama lui Iacob cel mic si a lui Iosie, i Salomia, Si i-au dat lui sa bea yin ame-. stecat cu smirn\u00e4, dar el n'a luat. Care, pe cand lisus era in Galileia, Si I-au rastignit si au impartit mergeau dupl.], el si Ii slujeau, cum si altele multe, venite inapreuna cu el la intro ei vesmintele lui, aruncand sortii pe ele, care ce sit ia. Ierusalim. lar acum f\u00e4candu-se sear\u00e4, fiindca lar cand 1-au nistignit, era ceasul al treilea. era ziva pregatirii, adicii. ajunul Sam- betei, Si scrisoarea vinei lui era scrisa deasupra: Imp\u00e4ratul Iudeilor. A venit Iosif cel de fel din Ari- lar Cu el impreun\u00e1 rastignit-au doi mateia, sfetnic cu mare vaza, care astepta talhari, unul de-a-dreapta i unul de-a- si el impar\u00e4tia lui Dumnezeu, i cutezand stanga lui. a intrat la Pilat i a cenit trupul lui Astfel s'a implinit scripture care zice: Cu cei Ufa, de lege s'a socotit. lisus. 1153","LUCA, 1 Ci Pilat mirandu-se ea, Mims a pi Dar ele iepind din gropniti au fugit f murit a chemat pe sute\u00a7 1-a intrebat de acolo, cit le cuprinsese cutremur uimire pi nimio n'au spus, caei se temes,u. o- dui a murit de mult. lar dac\u00e4 a inviat dimineata, in ziva Si afland de la sutap, a &limit lui cea dint& a saptimanii, Iisus s'a ar\u00e4tat Iosff trupul mort. intai Mariei Magdaline, din care seosese Atunci Iosif cumpirand giulgiu de papte demoni. in pi luandu-1 pe Timis de pe oruce, 1-a Maria Magdalina mergand a vestit infapurat in giulgiu i 1-a pus intr'un pe eel ce fuseserit cu el 10 care acum se mormant care era s\u00e4pat in stanca. Apoi tanguiau plangeau. a pritvidit o piatri la upa gropnitii. Tina' ei auzind c\u00e2 este viu i e\u00e4. a lar Maria Magdalina pi Maria mama fost vizut de ea n'au crezut. lui Iosie priveau unde 1-au pus. Dupi aeeea s'a ar\u00e4tat, in alti 16. infatipare, la doi dinteinpii care mergeau Invierea Domnului. Trei ardidri. Porunc,a pe drum, duchndu-se la camp. botezului. Indllama la cer. Aceptia au venit i ei FA au spus Dup.& ce a trecut ziva Sambetei, celorlalti, dar nici pe ei nu i-au erezut. Maria Magdalina, Maria mama lui laeob La urm\u00e4, de tot, pe cand coi Salomia au cumpirat mirezme, ea vie s\u00e4, ungi trupul lui liBUS. unsprezece pedeau la mesa, li s'a ar\u00e4tat i-a mustrat pentru necredinta i im- Si dis-de dimineat\u00e4 in prima zi a saptimanii, pe cand rasa,rea soarele, au pietrirea inimii lor, ea, n'au crezut pe cei venit la mormant. ce-1 vizusera, inviat. Si ziceau intro ele: Cine ne va Si a rostit citre ei: Mergeti in priv\u00e4li nou\u00e4, piatra de la upa gropnitii? toati lumen i propoviduiti Evanghelia Dar ridicandu-pi ochii au vizut la told& fiptura. piatra fusese risturnati; pi era mare Col co va crede pi se va boteza se va foarte. mantui ;iareel ce nu va orede se va \u00b0Audi. lar celor ce vor \u00b0lode le vor urma Si intrand in gropnitit vizuri un tapir pez\u00e1nd in parten dreapti, Imbricat aceste semne: in numele meu, demoni vor izgoni, in limbi noua vor intr'o haini, lung& albi, pi se spitimantani. Serpi vor lua In m\u00e2ni i chiar ceva El insi le gr\u00e1i: Nu vi spiimantati. Cauta,ti pe Iisus Nazarineanul, cel datitor de moarte de vor bea nu-i va tignit ; a inviat; nu este aiei. Tat& loeul v\u00e1t\u00e4ma; peste coi bolnavi 1i vor pune unde 1-au fost pus. mainile pi se vor face s\u00e1nitopi. Ci dueeti-v\u00e1 de spuneti ucenicilor Deci Domnul liBUS, dupi ce a lui i lui Petru ea merge in Galileia, mai inainte de voi; acolo II yeti veden, dupi vorbit cu ei, a'a iniltat la cer pi a pezut cum v'a zis. de-a-dreapta lui Dumnezeu. lar ei pornind au propoviduit pre- tutindeni, i Domnul lucra cu ei i interea cuvantul, prin minunile care urmau. Amin. SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA LUCA 1. Ape cum ni le-au lasat coi ce le-au v\u00e1zut de la tneeput pi au fost slujitori Precuvdntare. Gavriil bineveste0e lui Za- ai Cuvantului, haria i Mariei. Cdntarea .Mariei. Naf- terea lui loan Boteilitorul. Cdntarea lui Am gisit pi eu ou cale, proa bunule Teofile, dup.& ce, de la obarpie, am urm\u00e4rit Zaharia. toate eu deam\u00e4runtul, si ti le soriu ou 1. De vreme ce multi au ineereat sa bung, randuiali, intoemeasei o istorisire despre faptele deplin adeverite Intro noi, Ca si te incredintezi desivarait despre (4.temeinicria inv\u00e4taturilor ce ai primit. 1154","LUCA, 1 Post-a in zilele lui Irod impitratul stea, pentru 05, n'ai orezut in cuvintele Iudeii un preot cu numele Zaharia, din mele, care se vor implini la timpul lor. ceata, preotease\u00e4 a lui Abia, iar femeia lar poporul astepta pe Zaharia lui era din fiicele lui Aaron si se numea se mira c\u00e0 intirziazi in templu. Elisabeta. *i ie\u00a7ind, nu putea BA, vorbeaseri. i erau amandoi drepti inaintea lui Dumnezeu, umbl\u00e4nd far& prihanii, intru Atunci ei cunoscur\u00e4 eit a vitzut in templu toate poruncile s'i r\u00e4nduielile Domnului. o ar\u00e4tare. Ci le fricea numai semne rilmase mut. Dar nu aveau nici un copil, deoarece i dup\u00e0 ce s'a implinit vremea Elisabeta era stearpii, s'i am\u00e2ndoi erau slujbei lui la templu, s'a dus in casa sa. inaintati in zilele lor. lar dup.& aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a riimas grea i cinci luni a i pe cand Zaharia s\u00e4v\u00e4rsea ins,- tinut tain\u00e0, c\u00e0ci zicea: intea lui Dumnezeu cele preotesti, in A.ga mi-a fdeut mie Domnul, in r\u00e4ndul cetei sale, zilele cfind i-a fost aminte s\u00e4 ridice dintre oameni ocara mea. A iesit la sorti dup5, datina preo- tiei, ea sit intre s5, trimaieze in templul Iar in a sasea lun5,, ingerul Gavriil trimis fu de Dumnezeu, inteun oras din Domnului. Galicia, numit Nazaret, C\u00e1tre o fecioar\u00e4 logodit5, cu un Iar toatil multimea norodului, in b\u00e1rbat care se cherna Iosif, din casa lui ceasul t5,mttierii, era afarit si se ruga. David; iar numele fecioarei era Maria. i intrand ingerul la ea a gr\u00e4it: Atunci lui Zaharia i se aritt\u00e4, in- Bucur\u00e4,-te, ceea ce esti plinii, de dar. gerul Domnului, stand de-a-dreapta alta- Domnul este cu tine. Binecuv\u00e2ntatit esti rului t\u00e4m\u00e4ierii. tu intre femei. Ci ea, v\u00e4z\u00e4ndu-1, s'a turburat de Ci vaz\u00e1ndu-1, Zaharia se turburit euvantul lui i cugeta in sine ce fel de si-1 cuprinse frica. inchinitciune poate s\u00e0 fie aceasta. Dar ingerul Ii zise: Nu te teme, Dar ingerul zise crttre el: Nu te Marie, crtci ai aflat liar la Dumnezeu. i jata vei zitmisli in sitnul tau teme, Zaharie, pentru c5, rugriciunea ta a vei naste un fiu i vei cherna numele lui fost ascultat\u00e4 EA Elisabeta, femeia ta, iti va naste un fecior, pe care-1 vei numi Elms. loan. Acesta va fi mare si fiul Celui Bucurie si veselie vei avea, si de preainalt se va cherna i Domnul Durn- fi S, nasterea copilului bucura-se-vor multi. nezeu \u00eei va da lui tronul p\u00e4rintelui situ - \\\\o I 'i 15. U\u00e1ci va fi mare in fata Domnului; David. nu va bea mci vm, mci bauturi ameti- 33.i va imparliti peste casa lui Iacob \\\"Mare ql. cluar tim pantecele mamei sale In veci i imp\u00e4r\u00e4tia lui nu va avea iH1Jvi. im de Dt.__.4auS.f_i_tn._t.il . pe m0 VI in ui Israil ii va Brie* t. intoaree la Domnul Dumnezeul lor.. Atunci Maria zise e\u00e4,tre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu El va merge inainte,a Domnului, cu stiu de b\u00e4rbat ? duhul si cu puterea lui Ilie, ca sit in- Ci ingerul riispunzlind Duhul &Ant va pogori peste tine i puterea toarcit inimile prtrintilor spre copii s'i pe Celui preainalt te va umbri; pentru cei ritzvratiti la intelepciunea dreptilor, aceea i sf\u00e4ntul care se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va cherna. intoemind Domnului un popor pre- i iatit Elisabeta, rudenia ta, a zilmislit si ea fecior la Warfel*, si luna gritit. aceasta este luna a sasea, pentru ea, cea zisit stearpi. Atunci Zaharia vorbi dare inger: Dup5, ce voi eunoaste aceasta..? Citoi eu sunt b5,tr\u00e4n si femeia mea inaintat\u00e4 in varst\u00e4. Ci ingerul ritspunzand ii zise: Eu sunt Gavriil, cel ce stau inaintea, lui Dumnezeu. i aunt trimis sii, grilles\u00b0 &titre tine, binevestinduli tie acestea. Deci iat\u00e4 vei fi mut, neput\u00e4nd 85, vorbesti, Omit in ziva cand vor fi ace- 73.","LUCA, I Cit la Dumnezeu nimic nu este cu *i au auzit vecinii i rudele ei oil. neputinta. Domnul a marit mila lui fata de ea si se bucurau impreuna cu Elisabeta. Zis-a atunci Maria: Tat& roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau lar nand a fost in ziva a opta, au vault s\u00e2 taie imprejur pruncul i voiau ingerul plecat-a de la ea. 39.i in acele zile sculandu-se Maria zica Zaharia, dupl numele tatalui sau. s'a dus in grabil in tinutul muntos, in- Atunci mama pruncului Wand eu- tr'un ores al semintiei lui luda. vantul a zis: Nicidecum ! Ci se va cherna *i a intrat in cana lui Zahatia loan. s'a inchinat Elisabetei. Dar zis-au nitre ea: Nimeni din lar nand a auzit Elisabeta ura- rudeniile tale nu se numeste asa. rea Mariei, prunoul a sitltat in sanul ei i Elisa,beta s'a umplut de Duhul i au fitout senm tatalui situ cum ar vrea fie numele. &ant, i cu glas puternic a strigat s't a Atunci el cerand o tablita serse astfel: loan este numele lui. i toti se zis: Binecuvtintata esti tu intro:, femei binecuvantat este rodul pantecelui tau. mirara. 43.i de unde mie aceasta ca sit vie Dar in aceeasi clip\u00e4, gura lui se la mine Maica Domnului meu? deschise i limba lui se deslega i incepu sit vorbeascii., binecuvantand pe Dum- Ca iata, cum ajunse la urechile mele glasul urarii tale, pruncul a silltat nezeu. de bucurie, in sanul meu. $i frica Ii cuprinse pe toti care i fericita este care a crezut locuiau in jurul lor; iar in tot tinutul vor fi implinite intocmai cele spuse ei muntos al Iudeii aceste intamplari tre- ceau din gura, in gura. de la Domnul. Atunci grai Maria: Mareste su- i toti nati le auze,au le puneau la fletul meu pe Domnul, mima, zicand: Ce va fi, oare, acest 47.i s'a bucurat duhul meu de copil? Caci inteadeviir mana Domnului era cu el. Dumnezeu, Mantuitorul meu, Caci a cautat spre smerenia roabei lar Zaharia, tatal lui, plin fiind de Duhul Mint, a prorocit si a zis: sale. Ca, Rail, de aoum ma vor ferici toate neamurile. Bine este cuvantat Domnul Dum- nezeul lui Israil, cii a cercetat si a facut Ca, mi-a facut mie mi\u00edrire cel pu- ternic i sfant este numele lui. rascumparare poporului situ, i ne-a ridicat corn de mantuire, in i mila \/ui in neam i in ne,am, spre cei ce se tem de el. casa lui David, robul sau. Precium a gritit prin gura sfintilor Fitout-a lucruri tari Cu bratul lui; risipit-a re cei mandri in cugetul inimii sal proroci din vechime, Ca sit ne mantuiascii de dusmanii lor. nostri si din mana tuturor celor ce ne Rasturnat-a pe cei puternici de pe tronuti si a inaltat pe cei emeriti. uritsc pe noi, Pe cei flamanzi i-a umplut de bu- faca mil\u00e1 cu pitrintii nostri, aducandu-si aminte de legamantul natati si a scos Mara, deserti, pe cei sau cel sfant; bogati. De juzimantul pe care I-a jurat A sprijinit pe Israil, robul situ, si catre Avraam, parintele nostru, s\u00e4 ne adus aminte de indurarile sale, daruiasci noua. Fate.' de Avraam foi de semintia Ca, izbaviti din ultina vrajmasilor, lui, in veacul veacului, dup\u00e1 cum a s\u00e4 slujim rant frica, vorbit &titre parintii nostri. Inaintea fetei sale, intru sfintenie i a dimes Maria cu Elisabeta ca si Mtn.' dreptate, In toate zilele noastre. la trei luni; apoi s'a inapoiat la casa ei. lar Elisabetei implinindu-i-se vre- lar tu, pruncule, proroc al Celui Preainalt te vei cherna, c'ar vei merge mea ca sa nascit, a mtscut un fecior. 1156","LUCA, 2 inaintea fetei Domnului, ea sit gateeti Si acesta este semnul ce va dau: veti gasi un prune infiteat, culcat in iesle. chile lui, Si deodata s'a facut impreunit cu Sa dai poporului su ounoetinta ingerul multime de oa,ste cereascii lau- mttntuirii, intru iertarea phcatelor, &and pe Dumnezeu i zicand: Din indur\u00e1rile ei din milostivirea Marire intru cei de sus lui Dam- Dumnezeului nostru, intru care ne-a cer- nezeu ei pe pitmant pace, \u00a1litre oameni cetat pe noi, de sus, soarele ce ritsare, binevoire! Luminand pe cei care eed in intu- neric i in umbra mortii i indrept\u00e2nd lar dupti ce ingerii s'au departat picioarele noastre pe calea pacii. de la ei, la cer, pastoril vorbira unii eittre altii: S\u00e4 mergem dar, pang la Betleem, lar copilul creetea ei se intarea cu duhul. Si a fost in pustie pan& in ziva stt vedem lucrul acesta ce s'a facut FA pe ar\u00e4t\u00e4nii lui c\u00e1tre Israil. care Domnul ne-a dat sh-1 cunoaetem. 2. Si gritbindu-se au venit i au aflat pe Maria ei pe Iosif ei pe prunc, eulcat Nafterea lui Christos. Tdiereaimprejur aducerea in templu. Simeon si Ana. lisus, In iesle. fiind de doisprezece ani, vine la Ierusalim. lar dupti ce I-au vitzut, au destiti- In zilele acelea, ieteit-a poruncii de la nuit cuvantul grait \/or despre acest copi\/. Cezarul August ca sit se inscrie toatit Si toti cati auzeau se mirau de intamplarea pe care le-o spuneau pi- lumea. Aceasta inscriere s'a flicut mai na- storii. inte de cat aceea Vacua pe cand Quiri- Ci Maria plistra toate aceste lu- nius era ocarmuitorul Siriei. cruri si le cumpanea in mima ei. Deci, toti mergeau eh' se inscrie, Apoi pastorii s'au intors la turme fiecare in cetatea sa de obareie. preamarind i 15,uditnd pe Dumnezeu, pentru toate cate auziserit i vazusera, Atunci s'a suit IFA Iosif din Galileia, precum li se vestise. din oraeul Nazaret, in Iudeia, la oraeul Chad s'au implinit opt zile ei a lui David, care se numeete Betleem, fost sti-1 tale imprejur, i-au pus numele pentru ca era din casa ei din neamul lui Iisus, cum a fost numit de inger, mai David, inainte ea sa, se zhmisleascit in pantece. Ca sit se inscrie impreunit cu Maria, lar cand s'au implinit zilele cura- cea logodita lui, i care era grea. tirii lor, dupit legea lui Moise, 1-au adus Dar pe cand ei erau in Betleem pe prune la Ierusalim, ca sa-1 punt): s'au implinit zilele ca ea sit nasca. Si a nitscut pe fiul ei eel intai nascut inaintea Domnului, Precum serie in legea Domnului, ei 1-a infaeat ei 1-a culcat in iesle, caci ca, teet\u00e4 partea barbateasca, deschizand nu mai era loe, pentru ei, in casa de ptintecele, sfant Domnului se va cherna, popas. Si s\u00e1 dea jertfii cum zice in legea Domnului, o percebe de turturele sau lar in partea locului erau pastori, doi pui de porumbel. care, maind pe camp, tineau straja, noaptea, langa turmele lor. Si iat\u00e1, era un om in Ierusalim, anume Simeon, i omul acela era drept Si iata ca ingerul Domnului a stittut lang\u00e0 ei i mtirirea Domnului i-a inviduit temator de Dumnezeu, aeteptand man- In lumina iar ei s'au infricoeat cu frica mare. gaierea lui Israil 13.1 Duhul &ant era Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. asupra lui. Citoi Mt& va binevestese you& bucmie Ci lui i se vestise de catre Duhul mare, care va fi pentru tot poporul; &ant ca nu va gusta moartea, pima ce Ca, in oraeul lui David, astazi nu va vedea pe Unsul Domnului. you& s'a nascut un Mantuitor, care este Si din inderanul Duhului veni la Christos, Domnul. templu, toemai cand parintii aduceau acolo pe pruneul list's, ea sh, faca pentru el dupit datina legii. 1157","LUCA, 3 Atunoi Simeon a luat prunoul in lar dup5, trei zile 1-au aflat in brat,ele sale, a bineouvantat pe Dum- nezeu si a zis: templu, sez\u00e4nd in mijlooul inv\u00e4t\u00e4torilor, pe care Ii asoulta si-i intreba. Acum slobozesti pe robul au, Si toti care 11 auzeau se minunau Saptine, dupes, cuv\u00e2ntul au, in pace; de priceperea si de r\u00e4spunsurile lui. Ca ochii mei vitzurti m\u00e4ntuirea ta, (Jaro ai gatit-o inaintea fetei tu-. Ci vitzlindtt-1 riimaser\u00e4 uimiti, iar mama lui zise o\u00e4tre el: Fiule, de ce ne-ai turor noroadelor, Lumina spre luminarea neamu- heat noutt astfel? Iat\u00e4 tatal au i eu rilor i spre slava poporului thu Israil. ingrijorati te cilutara. lar tat\u00e4l si mama lui se mirau de Atunci el le-a r\u00e4spuns: Ce este de cele gr\u00e4ite despre prune. m\u00e4 citutati? Oare nu stiati c\u00e4 intru cele Si Simeon i-a bineouv\u00e2ntat, iar ale P\u00e4rintelui meu se c\u00e4dea ea eu s\u00e4 fiu? cittre Maria, mama lui, a zis: Iat\u00e4 acesta, Dar ei n'au priceput ouv\u00e4ntul pe caro I-a spus lor. este pus spre c\u00e4derea i spre ridicare,a multora din Israil i ca un semn de Apoi a plecat ou ei i a venit in titgadlt, - Nazaret si le era supus. Iar mama lui p\u00e4stra in mima ei, toate aceste lucruri lar prin sufletul t\u00e4u va trece sabio - ca s5, se dea pe fat\u00e4 g\u00e4ndurile multor cuvinte. inimi. Si Iisus sporea in intelepciune, IVIai era o prorocit\u00e4 anume Ana, orestea cu trupul, i har avea la Dum- nezeu i la eameni. fiica lui Fanuil, din seraintia lui Ayer, ajuns\u00e4 la ad\u00e2nci b\u00e4ttinete si caro tritise Predica lui loan Botezcitorul. Meirturia cu brbatul ei numai \u00a7apte ani de la di- lui despre Christos. Botezul fi spip nee- sitorie. mului lui lar de optzeci i patru de am era In al cincisprezecelea an al imp\u00e4r\u00e4tiei viduv\u00e4 si nu se dep\u00e4rta de templu, slu- Cezarului Tiberiu, pe \u00b0and Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al jind zivasinoaptea, in post si in rugaciune. Galileii, Filip, fratele s\u00e4u, tetrarh al Itureii si al tinutului Trahonitidei, iar In ceasul acesta, venind si ea acolo Lisanias tetrarh al Abilenei, In zilele arhiereilor Ana si Caiafa, aduc\u00e4nd de fa a cu toti, slay& lui fost-a ouv\u00e4ntul lui Dumnezeu cit'tre loan, fiul lui Zaharia, in pustie. Duranezeu, vorbea despre pruno tuturor Atunci el a utnblat prin toati im- celor ce asteptau m\u00e4,ntuirea lui Israil. prejurimea Iordanului, propovaduind bo- Dupg ce au s\u00e4v\u00e4rsit toate, potrivit tezul poo\u00e4inei, intru ierarea pica- legii Domnului, s'au intors in Galileia, In Nazaret, 'Drawl Dap& cum serie in cartea cuvintelor Tar copilul orloesr'tea si se inarea ou lui Isaia prorocul: Este glasul celui ce duhul, umplandu-se de intelepciune, strig\u00e4 in pustie: Gatiti calea, Domnului, harul lui Dumnezeu era cu el. drepte faceti c\u00e2r\u00e2ribo kn. Ci p\u00e1rintii lui, in fiecare an, se Once pr\u00e4pastie se va umplea once munte i once deal se va pogori; duceau, de sitrbatoarea Pastelui, la leru- agile cele strambe se vor face drepte cele cu anevoie de umblat drumuri salim. lar &And a fost limo de doispre- noted\u00b0. Si toaa filptura va vedea mantuirea zece ani, s'au suit la Ierusalim dup\u00e4, lui Dumnezeu. datina s\u00e4rb\u00e4,torii. Sfitrsindu-se zilele i pornind ei Deoi zicea loan multimilor care inapoi, copilul Iisus a r\u00e4ma,s in Ieru- iesiserii, 85, se boteze dela el: Pui de n\u00e4- salim, i parintii lui n'au stiut. Si socotind c\u00e4, este impreun\u00e4, cu oeilali soti de drum, au venit cale de o zi, cilutAndu-1 printre rude si printre ounoscuti. Ins5, nu 1-au g5sit. Atunoi s'au intors la Ierusalim i 1-au autat aici. 1158","LUCA 4 pfirci, cine v'a aritat c yeti sapo, de lui, pi din cer s'a ficut glas: Tu epti fiul manis ce va si fie? meu cel iubit, intru tine bine ara voit. Faceti dar roade vrednice de po- lar lisus atad a inceput si predice c6inti pi nu incepeti a zice in voi era ca de treizeci de ani, fiind - dup.& Parintele nostru este Avraam, cid vi cum se \u00b0teclea - fiul lui Iosif, in fapti spun c\u00e4 Durrmezeu poate pi din pietrele fuer', al lui Eli, aceste,a 86, ridice fii lui Avraam. Fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul Acum securea sti la riditcina po- lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, railor ; deci once pom care nu face Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul fruct bun se taie i se arunc6, in foc. lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, Ci multimile ji intrebau zicand: Fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul Atunci, ce si facem? lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul RispunzAnd Ioan le grillo,: Col ce are doui haine s\u00e1 dea celui ce nu are si lui Zorobabel, fiul lui Salatfil, fiul lui cel ce are de mimare s\u00e0 fac6, de ase- Neri, Eul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui menea. Cosan, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, Si au venit vamepii si se boteze Fiul lui lisus, fiul lui Eliezer, fiul i-au spus: Invittitorule, noi ce si lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, facem? Fiul lui Simeon, fiul lui luda, fiul El le-a risptms: Nu luati de la lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, Fiul lui Melca, fiul lui Mena, fiul nimeni nimio mai mult peste ce v6, este hotitrit. lui Matata, fiul lui Notan, fiul lui David, Fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul Si Il intrebau i ostasii, zicAnd: Dar noi ce s\u00e0 facem? Rostit-a ii ciare ei: lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason, Nu asupriti pe nimeni, nu nipitstuiti pe Fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, nimeni i fiti multumiti cu plata voastrit. fiul lui Ami, fiul lui Esrom, fiul lui Iar poporul fiind in *optare pi Fares, fiul lui luda, intrebindu-se toti despre loan, in cu- Fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul getele lor: Si nu fie el enraya Christos ? lui Avraam, fiul lui Terah, fiul lui Nahor, loan le riispunse tuturor zicand: Fiul lui Serug, fiul lui Ragab, fiul Eu unul v\u00e0 botez cu apit, dar vine cel lui Peleg, fiul lui Eber, fiul lui Selah, ce este mai tare decat mine, ciruia nu sunt vrednic si-i desleg cureaui Fiul lui Cainan, fiul lui Arpaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui La- mintelor ; el vi va boteza cu Duhul Sfiint meh, pi cu foc. Fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, El tino lopata in milinile sale, si-pi fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui va curiti aria pi va aduna grAul su in Cainan, granar, lar pleava va arde-o ou foc Fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul nestins. Acestea i alte multe indemnuri lui Adam, f6,ptura lui Dumnezeu. dand poporului, Ioan Ii vestea vestea 4. coa bunti. Ispita din muntele Carantaniei. lisus in- lima Irod tetrarhul, mustrat de el cepo sci predice In Capernaum0 fn Nazaret. pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele situ, i pentru toate relele care le ficuse Vindecil pe &Juera lui Petru i pe Irod, lar lisus, Intorctindu-se de la Iordan Aditogi la toate i aceasta fnchise pe loan in temniti. plin de Duhul Sfint, a fost purtat de Duhul in pustie, Si pe cand se boteza tot norodul s'a botezat i Iisus. Ci el rugandu-se, Timp de patruzeci de zile, i acolo eerurile s'au deschis, a fost ispitit de DiavoIul. In acole zile nu a mancat nimio, oi sf\u00e1rsindu-se zi- Si Duhul &ATA in trupeasc6, infi- lele, ii81.19 a fl\u00e1manzit. tipare, ea un porumbel, a pogorit asupra 1159","LUCA, 4 Atunci ti sise Diavolul: Daca eF,4ti $i infasurand la loo sulul cartii fiul lui Dumnezeu; zi acestei pietre s\u00e4 se faca paine. dandu-I slujitorului a sezut jos, iar ochii tu- Dar Iisus fi raspunse: Serie este turor din sinagoga erau atintiti asupra lui. cit nu numai cu paine va trai omul, ci \u00c7i a inceput s'a cuvanteze catre cu once cuvant al lui Dumnezeu. ei ea: Astazi s'a implinit scriptura acea- sta, in urechile voastre. Diavolul Il sui, dupa aceea, pe un *i toti ii dadeau huna' marturie munte inalt i aratandu-i, tuteo clip, si se mirau de cuvintele darului oare toate imparatiile lumii, ieseau din gura lui i ziceau: Nu este oare acesta fiul lui Iosif ? Zise catre lisias: Tia iti voi da Atunci el le-a zis: Cu adevilrat, toata puterea aceasta i stralucirea ei, imi yeti apune aceasta Doftore, o\u00e4ci mie irni este data si o dau cui vindeca-te pe tine insuti. Cate am auzit o\u00e1 ai M'out in Capernaum f\u00e1 i aici, in voieso. patria ta. Apoi le-a zis- Amin graiesc voua Deci, daca tu te vei fuchina ina- ca, nici un profet nu este bine primit in intea mea, toata va fi a ta. patria sa. In dreptate va spun e\u00e1 multe va- Ci r\u00e4spunzand Iisus i-a zis: Seria duve erau in zilele lui Ilie, in Israil, este: Domnului Dumnezeului tau s'A, te cand s'a incuiat cerul trei ani f}i fose luni inchini i numai pe el unul sa-1 slujesti. incat a fost foamete mare peste tot pamantul. Atunci Diavolul Il duse in Ieru- i la nici una dintre ele n'a fost salim i asezandu-1 pe aripa templului trimis Ilie, fara numai la o femeie va- fi zise: Daca esti fiul lui Dumnezeu, duvit, din Sarepta Sidonului. arunca-te de aici jos; i multi leprosi erau in Israil in zi- Caci este Boris el ingerilor s'al va lele prorocului Eliseu, dar nici unul dintre porunci, pentru tine, ca sa te pazeasc\u00e1,; ei nu s'a curiitit, fara numai Neeman Si- te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa te izbesti cu piciorul de vre-o rianul. piatr\u00e4. Ci toti, in sinagoga, auzind acestea Atunci Iisus riispunse Diavolului: s'au umplut de m'Ante. S'a zis in lege e\u00e1 nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau. i sculandu-sel-au scos afara din o- ra i 1-au dus pana la spranceana mun- i dupit ce sfarsi toata, ispita, telui, pe care era zidit orasul lor, ca Diavolul so departa. de la el, pana la o sa-I arunce in prapastie; El ins5 trecand prin mijlocul lor, vreme. s'a dus de acolo. lar Iisus s'a inapoiat intru puterea A venit apoi devale la Caper- naum, oras al Galileii, i tuteo zi de Duhului in Galileia i faima lui s'a ras- Samb5,ta li invata. pb.ndit in toata acea imprejurime. i se minunau de invatittura lui, caci cuvantul lui era plin de putere. i inv\u00e4ta in sinagogele lor i toti Dar in sinagoga, era un om care avea duh de demon necurat i a strigat 11 Idudau. cu glas mare: Las\u00e4 ! Ce avem noi cu tine, Iisuse Ci a venit in Nazaret, unde fu- Nazarinene ? Ai venit ca sa ne pierzi ? sese crescut i, dupit obiceiul lui, a intrat Te stim cine esti: Sfantul lui Dumnezeu. In ziva Sambetei in sinagoga, si s'a sculat Atunci Iisus l-a certat rfi i-a zis: s\u00e1 citea,scit. Amuteste i iesi dar\u00e1 din el. Iar de- monul aruncandu-1 in mijlocul sinagogii i i-au dat cartea profetului Isaia a iesit din el fara ea sa-1 vatame. desfasurand el sulul. a gasit locul unde era serie: Spiritul Domnului este asupra mea, pentru care m'a uns sa binevestesc sa- racilor, m'a trimis sil, tamaduesc pe cei zdrobiti \u00b0u Mima, S5, propovaduese celor luati robi dezrobirea i celor orbi capatarea ve- derii, s\u00e1 dau drumul celor ap5,sati s\u00e1 vestesc anul placut Doranului. 1160","LUCA, 5 Si frica li s'a f\u00e1cut tuturor Atunei riispunzand Simon i-a grait: spuneau unii catre altii i ziceau: Ce Invatatorule, toata noaptea ne-am tru- dit i nimic nu am prins, dar pe euviintul vorba e aceasta? CA, porunceste duhu- t\u00e4,u voi l\u00e4sa mrejele in jos. rilor necurate, Cu stapanire i Cu pu- tere, si ele se duo! Si fa:dad ei asa, prinsera, multime mare de peste ca, li se rupeau mrejele. Si a mers zvonul despre el in tot locul prin imprejurime. Deci, au f\u00e4cut semn tovarasilor din cealalta barca sii vie s\u00e1 le ajute. Si. au Dupa ce s'a sculat din sinagoga, venit si au umplut arnandouil barcile, de a venit in casa lui Simon. Ci soacra lui erau gata sil', se afunde. Simon era prins\u00e4 de niste friguri rele lar Simon Petru vazand aceasta l-au rugat pentru ea. a cazut la genunchii lui lisas si i-a zis: Du-te de la mine, Doamne, ea sunt om Atunci Iisus, plecandu-se deasupra pacatos. ei, a certat frigurile i frigurile au M- Ciiei spaima Il cuprinsese pe el si sat-o. Iar ea degraba, seulandu-se, slujea pe ei. pe toti cei ce erau cu el, de pescuitul atator pesti pe care ii prinseserii. Dup\u00e4 scap\u00e1ta,tul soarelui, toti cati Tot asa si pe Iacob si pe Ioan, aveau bolnavi, cu fel si fel de boale, feciorii lui Zevedeu, care erau tovaraF,6 i-au adus la el ; ci el, pun\u00e4ndu-si mainile pe fiecare dintre ei, Ii ficea sanatosi. lui Petru. Atunci Iisus a rostit catre Din multi ieseau i demoni care Petru: Nu-ti fie frica,. De acum inainte strigau i ziceau: Tu esti fiul lui Dum- vei fi pescar de oameni. nezeu. Dar el certandu-i nu-i 'asa s5, Si tragand barcile la uscat, au vorbeasc\u00e4, fiindea stiau ca el este Christos. asat totul si au mers dup\u00e4 el. Facandu-se ziuil a iesit si s'a dus Pe alud era el intr'unul din orase, inteun loe pustiu. Dar multimile 11 cau- tau si au venit pana la el si tineau ca s\u00e4, jata ca, un om plin de leprkviizand pe nu plece de la ei. Iisus, a cazut cu fata la pamant si s'a rugat zicand: Doamne, daca vrei, poi Ci lisas le-a grait: Se cade curatesti. bine vestesc imparatia lui Dumnezeu Atunci el intinzand mana, s'a atins altor cetati, fiindca, pentru aceasta sunt de lepros si a grait: Vreau, curateste-te, trimis. indata s'a dus lepra de pe el. De aceea propovaduis, in toate si- lar Iisus i-a poruncit 85, nu spuna nagogele Galileii. la nimeni, ci mergand, arata-te preo- 5. tului si pentru curdlirea ta du jertfa, precum oranduit-a Moise, spre m\u00e1rturie Pescuirea minunatd. Vindecarea unui le- lor. pros si a unui paralitie. Chemarea lui Levi. ligue se rostete a,supra postului. Dar cu atat mai vartos strabatea 1. Pe alud multimea se gramadea vorba despre el si gloate multe se adunau el, ca s\u00e1 asculte cuvantul lui Dumnezeu, Eji el sedea Muga lacul Ghenisaret, ca s\u00e4 asculte i s\u00e4 se tamaduiase\u00e4 de 2. A vazut dou\u00e4 b\u00e4rei oprite suferintele lor. tarm, iar pescarii din ele coboriser5, Ci el se departa in locuri pustii sp\u00e4lau mrejele. si se ruga. 3. Ci urcandu-se intr'una din barci, Si a fost asa ca, tuteo zi, Jimia care era a lui Simon, 1-a rugat s'o mae inviita. lar de fatii sedeau Farisei qi in- putin de la useat. Apoi, sezand in barca, vatatozi ai legii, veniti din toate satele invata din ea multimile. Galileii, din Iudeia si din Ierusalim. puterea Domnului era cu el pi el ta- 4. lar cand a contenit de vorbit, i-a zis lui Simon: Mana la ultime si lilsati maduia. In jos mrejele voastre, ca s\u00e4 pes- Si iata cii, niste b\u00e4rbati aduceau cuiti. cu patul pe un om care era slabiinog pi citutau sa-I duca inlauntru si sa-1 puna inaintea lui-; 1161","LUCA, 6 Dar neg\u00e4sind pe unde 85,4 duc5 Ci vor veni zile \u00b0and rnirele se va lua din pricina multimii, s'au suit pe po- de la ei ; attmci vor posti intru acele zile. dina acoperiplui \u00a7i printre caritmizi 1-au liisat in jos cu patul, la mijloo in fata Le-a spus lor qi o pildii: Nimeni lui Lams. nu smulge petic de la haina nou& ca 85,1 carpeasca la una veche, altfel rupe Deci, vzand credinta lor a zis: haina cea noui, iar petecul luat din ea Omule, iertate iti aunt pitcatele tale. nu se potrive\u00a7te la cea veche. Dar Fariseii \u00a7i C\u00e1rturarii incepura Si nimeni iar\u00e4qi nu pune vin nou dea cu socoteala ;4 sit zicit: Cine In burdufuri vechi, altfel vinul nou va e acesta care vorbe\u00a7te asemenea hule? sparge burdufwile; \u00a7i se vars& \u00a7.1 vinul Cine poate ea ierte p&catele dealt unul Ili se nimiceso \u00a7i burdufurile. Dumnezeu ? Ci vinul nou trebue pus in bur- Iisus lns5,, cunoscand gandurile dufuri noi impreunit se vor plistra. lor, luand cuviIntul, a gr\u00e1it cittre ei: Apoi nimeni, dup5, ce a baut vin Ce v\u00e4 intrebati in inimile voastre ? vechi, nu voie\u00a7te degrabit de cel nou, fiindeit zice: E bun oel vechi. Ce este mai u\u00a7or ? A zice: tie picatele tale, sau a zice: scoal\u00e1-te 6. umblit ? Smulgerea spicelor. Cel cu natinct uscatd. kinteicluit StImbeita. Alegerea c,elor doispre- lar ca s\u00e4 titi cit Fiul omulai are pe pamant putere s5, ierte picatele- zece apostoli. Predica de pe munte. zis-a celui slabinog: tie graie,sc, scoal&-te, Intr'o Samb\u00e4ta - a doua dupl la patul tau qi te du in casa ta. Pa\u00a7te - Iisus mergea printre holde, iar ucenicii lui smulgeau spice, le frecau cu Si numaidecitt soulandu-se inaintea mainile \u00a7i mancau. lor, luand patul pe care z\u00e4,cuse, s'a dus la Dar oarecare dintre Farisei au zis: casa sa, marind pe Dumnezeu. De ce faceti ce nu se code s5, fac5. nimeni Si uimirea i-a cuprins pe toti Sambiita ? hiudau pe Dumnezeu \u00a7i plini de fricit Attmci Iisus le-a riispuns: Oare n'ati ziceau: Vazut-am astazi lucruri de ne- citit ce-a facut David, cand a flamanzit orezut. el \u00a7i coi ce erau ou el ? In urma acestora, ie\u00a7ind, a vazut Cum a intrat in loca\u00a7ul lui Dum- un vame\u00a7 cu numele Levi, care \u00a7edea nezeu \u00a7i a luat painile punerii inainte la varn\u00e4, \u00a7i i-a zis: Vino dup.& mine. a mancat \u00a7i a dat \u00a7i sotilor lui, din Ci el, lasand toate, s'a soulat \u00a7i ele, pe care nu se cavine s\u00e4, le a merit dupa lisus. name\u00b0 decal numai preotii? Si Levi i-ft fitcut un ospit mare Apoi le-a zis: Fiul omului este domn \u00a7i al Sambetei. la el acasit. Si era gloat& multi de vame\u00a7i Intealtit Sambitt\u00e4 a intrat in si- \u00a7i de altii, caro \u00a7edea,u cu ei la maca. nagoga i invita. Si era acolo un om Dar Fariseii \u00a7i C5,rturarii lor mur-. a citrui mad& dreapta era uscati. murau catre ucenicii lui spunand: De Ci C5,rturarii \u00a7i Fariseii Il pandeau ce mancati \u00a7i beti impreuna cu vame\u00a7ii s& vada de tamiidue\u00a7te in ziva Sambetei, ca g\u00e4seascit cuvitnt de invinuire. \u00a7i cu p5,cato\u00a7ii ? Ci Iisus riispunzand grait-a &litre Dar el ouno\u00a7tea gandurile lor. A zis deci omului care avea mana uscatit: ei: N'au trebuinta de doftor cei sani, Scoal&'-te \u00a7i stai aici la mijloc. El s'a soulat \u00a7i a stat. toqi, dar coi care suferit. N'am venit sit chem pe drepti, ci Atunci Iisus graita catre ei: tutreb pe voi: Ce se cade Sambata: a pe pac5,toqi la pocainta. face bine sau a face rau, a so5,pa un Atunci zis-au lui: Ucenicii lui Ioan suflet sau a-1 pierde ? poste,sc adesea i fac rugaciuni, a\u00a7ijderea ai Fariseilor, iar ai t\u00e4i mananc5, beau. Iisus ins& le-a ri\u00edspuns: Nu cumva puteti pe fill nuatii faceti s\u00e2 pos- teasca, pe cat timp este mirele cu ei ? 1162","LUCA, 6 Si de jur privindu-i pe ei toti, a Vai voui cind toti oamenii vi, vor zis omului: Intinde mina ta. Iar el ficu asa si mina lui se ficu la loe eanitoasi, zice: Bine de voi! Cid tot asa pirintii Ion ca i cealalti. f\u00e4ceau cu prorocii mincinosi. lar voui, calor ce ascultati vi spun: Ei insi se umpluri, de nebunia urii i unii Cu altii se vorbea,u ce si-i Iubiti pe vrajma,sii vostri, faceti bine celor faci lui \/isus. ce vi, m'Ase pe voi; In zilele acelea,, Iisus a iesit la Binecuvintati pe cei ce vi ble- stemi, pentru eei ce vi, &duo multe ca s\u00e2 se roage si a petrecut noap- tea in ruFiciune citre Dumnezeu. viitimare. Celui ce te loveste peste falci, in- lar daci s'a ficut ziui, a chemat fitiseazi-i si pe cealalti; i cu cel \u00b0are la sine pe ucenicii sii i a ales din ei iti ia vesmintul nu te pune in doisprezece pe care i-a nutnit apostoli: nici pentru Oricui iji cere, si de la cel Pe Simon, ciruia i-a zis Petra, care ja lucrurile tale, nu \u00b0ere inapoi. Si ce fel voiti si, vi, faca' voui, pe Andrei, fratele lui, pe Iacob, pe Ioan, oamenii, fa,ceti-le i voi lor tot asa. pe Filip, pe Bartolomei, Cici de iubiti pe cei ce vi, iubesc, ce multumiti puteti avea? Doar i pi,- Pe Match, pe Toma, pe Iacob al lui eitosii au iubire pentru cei ce le poarti Alfeu, pe Simon numit Zelotul, iubire. Si daca', faceti bine la cei ce vi Pe luda al lui Iacov si pe luda fac bine, ce multurnit\u00e4, puteti avea? Iscariote,anul, care s'a flicut vinzitor. Doar i p\u00e4c\u00e1toii acelasi lucru fac. Si daca', imprumutati pe aceia de lar dupii, ce a coborit impreuni la care ni,dijduiti Bi. luati, ce multumit\u00e4 \u00b0u ei, a stat in loa ses, i erau acolo gloate puteti avea? Doar i p\u00e4citoii dau cu multe de ucenici ai s\u00e0i i multime mare imprumut picitosilor, ca si, primeasch' de norod, din toati Iudeia, din Ieru- inapoi intocmai. salim si de pe tirmul Tirului si al Si- Ci iubiti pe dusmanii vostri, faeeti bine si dati cu imprumut, farit sa donului, eare veniseri, ca asculte dajdui0 nimio in schimb, ii risplata voa- si, se vindece de boalele lor. atril va fi mula, si yeti fi fiii Celui Si cei bintuiti de duhuri necurate inalt, ci, el este bun eitre coi nemultu- se timiduiau. mitori si Fiti milostivi, precum i Tatil Si toati, gloata cinta si se atine\\\" vostru este milostiv. de el, eici din el iesea o putere care lecuia pe toti. Nu judecati i nu yeti fi jude- cati ; nu osinditi si nu yeti fi osanditi; Atunci el, ridicandu-si ochii spre iertati i yeti fi iertati. ucenicii sii, le-a cuviintat: Fericiti voi cei Dati si vi se va da. Turna-vor in stiraci, ei, a voastri este imparitia lui sinul vostru o m'azur& bunet, indesat\u00e4, clitinati, i plini, si se verse, cici Cu CO Dumnezeu. miisurati cu ea se va m'asura si Fericiti voi care fliminziti acum, vouti. ci vil yeti s'aura. Fericiti cei ce plan- geti acum, ci. yeti ride. Apoi le-a spus si o parabol\u00e4. Poate, oare, orb la orb ea arate calea ? Nu vor Fericiti sunteti cand oamenii vi, \u00b0idea in ripi, amindoi? vor un i pe voi i vi, vor da afari dintre Nu se poate ucenic mai presus ei, i vi. vor batjocori i vor lepida decit ; adus la desivirsire, fi-va numele vostru ea urit din pricina Fiului fiecare ucenic deabia ea invtititorul De ce vezi paiul din ochiul fratelui omului. tiu, iar birna din ochiul tilu nu o simti? Bucurati-vi., in ziva aceea i siltati ci iati, plata voastr\u00e4 multa, este in cer ; pentru ci, tot asa ficeau p\u00e4rintii lor cu prorocii. Dar vai voui bogatilor, ci. vi. luati pe pimint mingiierea voastri. Vai voui, calor acum situi, ci veti vai voui celor ce ast\u00e4zi rideti, ca,' yeti fi in intistare si yeti plinge. 1163","LUCA, 7 Cum poti s\u00e0 zici fratelui tau: Atunci Timis a pornit cu ei. FA fiind Frate, stai s\u00e4 scot paiul din ochiul tau, nevazand tu insuti barna care este in el acum nu departe de casa sutasului, ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai a trimis la el prieteni i i-a zis: Doamne, nu te osteni, ca nu aunt vrednio ea si, barna din ochiul tau i atunci vedea-vei intri sub acoperitmantul meu. s\u00e0 scoti gunoiul din ochiul fratelui tiiu. De aceea, nici pe mine nu m'am Ca nu se poate pom bun care socotit vrednic sil viu la tine. Ci apune un cuvant si se va tiimadui robul s\u00e4, fad, roade role i, iar\u00e2i, nici pom rau care si faca ronde bune. meu. Iar fiecare pom se cunoaste dupa Cit i eu sunt om pus sub poruncii roadele lui. Cad nu din scaieti culeg si am la riindul meu ostasi sub mine oamenii smochine, nici struguri din rah- si spun acestuia: du-te, i se duce, si altuia: vino, i vine, si slugii reek: ne. f\u00e0 aceasta, si face. Omul bun din vistieria cea, bung lar Esus auzind acestea s'a mirat a inimii sale scoate cele bune, pe cand de suta i intorcandu-se a zis multimii omul ram din vistieria cea rea a inimii care venea dupi, el: V\u00e4 spun clt nici in lui scoate cele rele. Choi din prisosinta Israir n'am aflat atata credinti. inimii gritieste gura lui. i cand cei trimisi au venit inapoi, Deci, pentru ce-mi ziceti: Doamne, acasa, I-au g\u00e4sit sinittos pe servitor. Doamne daca nu fa,ceti ce va. spun ? In ziva urmatoare, s'a dus inteun Oricine vine la mine si aude cu- Virg numit Nain i cu el impreunit mer- vintele mele FA le indeplineste: vii, voi arata cui este asemenea: geau multi ucenici de ai lui i mult Asemenea este unui om care zi- norod. dindu-si cas\u00e4, a s\u00e4pat, a adancit i i-a pus temelia in stanch. i venind apele lar cand s'a apropiat de portile mari i puhoiul izbind in casa aceea. n'a putut s'o clinteasca, fiinda era temeinio targului, iatit scoteau un mort, singurul fecior al maicii sale, si ea era vaduva, lar cel ce aude, dar nuindeplineste, iar popor din targ era cu ea destul. este asemenea omului care ti-a zidit casa i viizand-o pe ea Domnul i s'a pe tarana, fira de temelie i izbind in ea puhoiul, s'a prabusit degrabit i pra- fticut mili de ea si i-a zis: Nu mai plange ! busirea acelei case a fost mare. Atunci, apropiindu-se, s'a atins de 7. racri, iar coi ce o duceau au stat lo- cului ; iar el a rostit: Tanirule, tie zic, Servitorul centurionului. Ttindrul din Nain. Solii dui loan Botezdtorul ei unge- scoal\u00e0-te. rea lui Rem de cdtre femeia pdcdtoctsd. lar cel ce fusese mort s'a sculat in Dupii ce a incheiat toate aceste sus si a inceput s\u00e1 vorbeasca i Iisus cuvinte ale sale, in auzul poporului, a 1-a dat mamei sale. intrat in Capernaum. i frica i-a cuprins pe toti i prea- Acolo, servitorul unui sutas era bol- mareau pe Dumnezeu zicand Proroc nav pe moarte, iar stapanul lui Il iubea. mare s'a ridicat intre noi, ort: Dura- nezeu a cercetat norodul s\u00e4u. Auzind deci despre Esus, a trimis la el pe bitranii Iudeilor, rugandu-I ca lar vorba aceasta despre el a mers sti vie si sit scape pe sluga lui. In toatil Iudeia i in toata imprejurimea. Ci ei sosind la Esus, 1-au rugat cu Ucenicii lui loan i-au adus lui in dinadinsul, zicand: Vrednio este sa-i faci inchisoa,re veste despre toate acestea. lui aceasta, Atunci el chemand la sine pe doi 6. Caci iubeste neamul nostru, i si- dintre ucenicii sis, i-a trimis catre Domnul nagoga chiar el ne-a zicand: Esti tu cel ce va sit vie sau sit asteptiim pe altul ? Ajungand la Esus, acei barbati au zis: loan Botezitorul ne-a trimis la tine au acest cuvant: Esti tu col ce va sa vie sau s\u00e0 asteptam pe altul? 1164","LUCA, 7 21. lar in acel ems, lisus vindeca pe Unul din Farisei 1-a rugat pe lisas muli de boli si de rani si de duhuri rele s\u00e4 minance la el. Si a intrat in casa Fa- multor orbi le d\u00e4ruia vederea. riseului si a sezut la masd. Deoi rdspunzand lisus le-a zis: Duceti-vd i spuneti lui Ioan vizut Si, iat\u00e4, o femeie, care era in oras auzit: Orbii v\u00e1d, ologii umbl\u00e4, pAciitoasi, prinzand de veste c\u00e1 vade la leprosii se ourdtesc, surzii aud, mortii mas\u00e4 in casa Fariseulni, a adus un ala- inviazil i s\u00e4raoilor li se bineve,steste. bastru cu mir. Si. fericit este acela care nu se va sminti intru mine. Si t,inandu-se dinapoi, Dag& pi- cioarele lui Lsus, i plangand, a inceput lar dup\u00e4 ce vestitorii lui Joan ple- s\u00e4 ude eu lacrimi picioarele lui i cu p\u00e4rul card, lisus a inceput s\u00e1 vorbeascit mul- timilor despre loan: Ce ati iesit s\u00e1 priviti capului ei s\u00e1 le E} teargii. i s\u00e4,ruta picioa- In pustie? Oare tre,stie cliainandu-se de iele lui i le ungea cu mir. v\u00e2nt? V\u00e4zilnd aceasta, Fariseul care-1 Nu! Ce-ati iesit, dar, s\u00e1 vedeVi ? Oare om imbrdcat in vesminte moi? chemase a vorbit in gandul lui si a zis: Nu! Jat\u00e1, cei ce petree in haine scumpe Acesta, de-ar fi proroc, ar !ti cine e si ce desfatare sunt in casele imp\u00e4ratilor. fel e femeia care se atinge de el, ca este Atunci ce-ati iesit s\u00e1 vedeti? Oare proroc? Da! v\u00e4 spun, i mai mult decal piicatoas\u00e4. un proroc. Atunci lisus luand euvantul gritit-a Acesta este cel despre care s'a scris: rat& trimit, inaintea fetei tale pe cittre el: Simone, am sd-ti spun ceva. Inv\u00e4t\u00e4torule, spune rosteste el. ingerul meu, care va giiti cala ta, inaintea ta. Un c\u00e4mdtar avea doi datornici. Ciici v5, spun: intro cei niscuti Unul era dator cu cinci sute de dinari, din femei, nioi unul nu este mai mare decal loan Botezatorul; dar cel mai mic iar cel\u00e4,lalt cu cincizeci. din imp\u00e4rktia lui Dumnezeu este mai Dar neavand ei eu ce s\u00e1 pl\u00e4teascii, mare decat el. Si tot norodul care 1-a ascultat i-a iertat pe amandoi. Spune-mi: care vamesii dreptate dat-au lui Dumnezeu, dintre ei il va iubi mai mult? botezandu-se en botezul lui loan. lar Fariseii i invit\u00e1torii legii, Simon r\u00e4spunzand a zis: Gandeso care nu s'au botezat de la el, au lep\u00e4dat, c\u00e1 acela cdruia i-a fost iertat mai mult. pentru sufletul lor, sfatul lui Dumuezeu. R\u00e4spuns-a lui Ems: Drept ai ju- Cu cine voi asem\u00e4na pe oamenii decat. acestui neam? i cu cine sunt ei ase- Apoi, intorc\u00e2ndu-se ciitre femeie, menea ? i-a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Sunt asemenea copiilor care sed in Am intrat la tine in cads,: apii de Bpi-ant targ i strigd unii dare altii, pe picioare nu mi-ai dat; ea ins\u00e4,, cu V'am oantat din fluer jucat; v'am lacrimi mi-a udat pieioarele si le-a Sera cantat de jale si n'ati plans. ou pitrul ei. C\u00e1ci a venit loan Botez\u00e4torul, nemancand paine i negustand vin Sdrutare nu mi-ai dat; ea ins\u00e4, spunqi: Are demon ! de \u00b0and am intrat, n'a contenit A venit i Fiul omului, mancand b\u00e4nd i spuneti: Iat\u00e4, om mancacios siirute picioarele. bdutor de vin, prieten al vamesilor Cu untdelemn capul meu nu 1-ai al p\u00e4m\u00e4tosilor I uns; ea ins5 cu mir mi-a uns pi- 35. Dar Intelepciunea a fost g\u00e4sit\u00e4, dreapt\u00e4, de ciitre toti fiii ei. cioarele. Drept aceea, \u00eei spun, iertate aunt ei piicatele ei cele multe, cdci Inuit a iubit. lar cui putin se iart\u00e4, putin iu- beste. i a rostit dare ea: Iertats \u00eei sunt p\u00e4catele. Atunci comesenii incepurd s\u00e4 se intrebe in gandul lor: Cine este acesta care iart\u00e4, i pimatele? Ci lisus zis-a femeii: Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace. 1165","LUCA, 8 g. Ce-a fost cazut intre spini, acestia aunt cei ce aud cuvantul, dar, umbland Femeile ucenice. Parabo\/a semeiniitorului. sub povara gtijilor, a bogatiei si a place- rilor vietii, se inniibusesc \u00ec nu rodesc Mama i fratii lui Rms. Furturuz de pe desavarsit. lac. Demonizatul din tinutul Gherghese- lar ce a fost in pamant bun, ace- stia aunt cei ce, cu inim\u00e4 ourat\u00e4 i buni, nilor. .Fiica lui lair. Femeia peitima194 de aud euvantul, Il p\u00e2streaz i fac rod, doieprezece ani. intru rabdare. Nimeni, daca, aprinde fiche, n'o Si fost-a, dup.& acestea, ca Iisus ascunde sub un vas, sau n'o pune sub oftlatorea din oral in ora' si din sat in pat, ci o aseazi in sfe\u00a7nic, pentru ca sat, spunind tare si binevestind imparitia acei ce intl.& s\u00e4 vazi lumina. lui Dumnezeu, iar cei doisprezece apo- stoli eran cu el, C\u00e4ci nu este nimio s.scuns care ea nu se dea pe fata i nimio tainic care si Asemenea, oareca,re femei care fu- nu se cunoasca ii s\u00e4, nu vie la ar\u00e4tare. Luati seams, deci, cum auziti: sesertt tamaduite de duhuri rele si de Celui ce are i se va da, iar de la cel ce nu are, si ce g\u00e4ndeste di are lua,se-va boale: Maria numit\u00e4, Magdalina, din care de la el. iesisera Fjapte demoni, Atunci au venit la el mama lui \u00a7i fra0i lui; dar nu puteau sit se intalneascii Si Ioana, femeia lui Huza, ingriji- cu el din pricina multiraii norodului. torul lui Irod, i Susana si multe altele Si i-au dat lui de veste: Mama ta care Il ajutau din averile lor. fratii t\u00e4i stau data i voiesc si te vaza. Ci el riispunzil nd grait-a catre ei: In vremea aceea, adunindu-se mult Mama mea i fratii mei sunt acestia care norod i cei care, de prin toate orasele, aseulta ouvantul lui Dumnezeu si-1 in- veneau la el, a vorbit in parabola: deplineso. Esit-a semantitorul sa semene si- Inteo si astfel a fost c\u00e0 lisus a manta sa. i dad semana el, o parte a intrat in corabie, cu ucenicii lui, i le-a cazut Mgt drum Foi a fost cabcata cu zis: SA trecem de palter* cealalti a pioioarele i p\u00e1s\u00e0rile cerului au mtincat-o. Alta parte a cazut in loo pietros si dad, a r\u00e4sarit s'a uscat, pentru ca nu avea umezealit. Alta parte a cifizut in mijlocul spi- nilor, i spinii, ()rescind cu ea o data, au lar alta parte a cazut in p\u00e4mantul lacului. Si au purees. cel bun toi orescand a &cut rod insutit. Dar pe \u00b0And ei vtisleau, lisas a dup\u00e4 ce a spus aceasta a strigat: Cine adormit. Atunci o vifornita de v\u00e4nt se are urechi de auzit sit auzi Iasi pe lae, iar ei se umplura de apil, staturi in cumpana, primejdiei. 9. (Ji ucenicii lui 1-au intrebat: Ce este pilda aceasta Ci venind la el, ucenicii I-au des- El atunoi a r\u00e4spuns: Voui v\u00e4 este teptat i i-au zis: Invatatorule, Invater dat sa cunoast4i tainele Imp\u00e4r\u00e1iei lui torule, pierim I Atunci el sculandu-se a Dumnezeu, dar celorla10: in pilde, ea certat vantul si volbura apei, si ele au vadind ea nu vaza qi auzind s\u00e4 nu contenit i s'a ficut liniste. inteleagi. lar ucenicilor le-a zis: Unde este lar pi\/da este aceasta: SionAnta oredinta voastr\u00e4 ? Ei insa, sp\u00e4im\u00e4ntati vita cuv\u00e4ntul lui Dumnezeu. uimiti, ziceau unii catre Oare Cei de Ifinga cale sunt cei care aud, cine este acesta,? Ca porunceste i furtu- dar vine Diavolul i ia cuvantul din nilor i apei si asculta de el! inima lor, ca nu cumva,creand, si se Apoi au ajuns cu corabia in tinutul mintuiasca. Gherghesenilor, care este dincolo de LTA, Cei din loo pietros sunt acela care, In fate Galileii. Cand a ie\u00a7it pe uscat, 1-a intim- auzind ouvlintul, 11 primesc cu bucurie, dar acestia nu au pinat un om din cetate, care avea demon ei cred pawl si care de multa vreme nu mai punea la o vreme, iar In ceasul ispitei se leap\u00e1da. 1166","LUCA, 8 haini pe el si in cad+, nu mai salasluia, Ca avea numai o fata, ea de doi- ci in pesterile de ingropaciurte. sprezece ani, 0 ea era pe moarte. Si pe wind se ducea lisas, gloatele il impre- Vazandu-1 pe Iisus, a racnit si a cazut inaintea lui i cu glas puternie a surau. zis: Ce ai cu mine, Ususe, Fiule al lui Ci o femeie, care avea de doispre- Dumnezeu, Cel Preainalt? Rogu-te, nu ma munci. zece ani seurgere de dingo \u00e7i cheltuise cu doftorii toata starea ei, neputand ea se C lisas poruncea duhului necurat vindeee de catre nimeni, iasa afar& din om. Pentru o Il apuca S'a apropiat de lisas, pe la spate, de multe ori; si-1 legau in lanturi i in si s'a atins de ciucurii hainei lui i, in obezi puneau sub paza, dar el sfa- aceeasi clip\u00e4, curgerea sangelui ei a stat. rilmand legaturile era manat de demon in pustii. Atunci lisus a zis: Cine este care s'a atins de mine ? Dar toti au t\u00e4,gaduit. Si ha intrebat lisas, zicand: Ca- Petru i ceilalti soti ritspunserit: re-ti este nume\/e ? El a raspuns: Legiune. multimile te impresoara si te im- Caci demoni multi intraserti in el. bulzesc si tu spui: Cine este care s'a Si se ruga de el s\u00e4 nu le porunceasea atins de mine? sit meargi in genune. Dar limas zise iar: S'a atins de Iar acolo era o turmil, mare do porci, care pasteau pe munte. i hau mine cineva. Cad am simtit puterea care rugat sa, le ingaduiasca lor s\u00e4 intre in a iesit din mine. porci; i le-a ingaduit. Atunci femeia, vazit,'ndu-se Si iesind demonii din om au intrat a venit tremurand i caza,'nd la picioarele In porci, iar turma s'a repezit de pe po- varnis in lac, si s'a innecat. lui a spus, de fat\u00e4 cu tot norodul, din care pricina s'a atins de el si cum s'a lar pastorii, vazand ce s'a intam- plat, au fugit si au dat de veste in cetate t\u00e4mliduit numaidec\u00e1t. Ems a rostit catre ea: Indrazneste, prin colibe. credinta ta te-a mantuit, mergi in Atunci locuitorii au iegit sa pace. ce a fost si au venit la lisas si au gasit pe Pe \u00b0and el vorbea Inca, vine cineva omul din care iesisera demonii, imbracat din casa mai marelui sinogogii i spune: ou minte, sezand jos la picioarele lui lisas, i s'au infricosat. A murit copila ta. Nu mai osteni pe Si cei ce vizuseril le-au spus cum a In vatiltorul. fost mantuit demonizatul. Dar lisas auzind zis-a catre Iair: Si ha rugat pe el toata multimea din tinutul Gherghesenilor, ea se due& Nu te teme; crede numai i se va de la ei, caci idea mare li cuprinsese. Ci el, intrand in corabie, s'a inapoiat. mantui. lar b\u00e4rbatul din care iesisera de- Si intr\u00e4.nd in ca.sii, n'a lisat pe monii se ruga de el sa-1 lase langa sine. nimeni s\u00e4, intre cu el, decat numai pe Timis ins& i-a dat drumul, zicand: Petru, pe loan, pe lacob, pe teed' copilei si pe mama. Intoarce-te in casa ta i spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si el s'a, Ci toti plangeau si se tanguiau vestind prin tot oragul cat bine i-a pentru copil\u00e4. Iisus le zise: Nu plangeti, facut lisas lui. di n'a murit, ci doarme. Gaud s'a inturnat Iisus, primit Dar ei I-au luat in ras, stiind bine ca a murit. multime de norod, cad toti II as- Atunei el dupa ce i-a ecos pe toti teptau. Mara, apucand mana copilei a strigat Si iata c\u00e4 vine un bilrbat al carui zicand: Copil\u00e4, desteaptil-te! nume era lair si care era mai marele Si duhul ei s'a intors si s'a sculat degrabli si a ort%nduit lisas dea ei sa sinagogii. i oazand la picioarele lui lisas, miina.nce. Il ruga sa intre in casa lui, Iar parintii ei au ramas uimiti. Iisus le-a poruncit sit nu spuna nimlinui ce s'a Sntamplat. 1167","LUCA, 9 9. seascii, de m\u00e4noare, pentru cii aici suntem In loo pustiu. Trimiterea celor doisprezece apostoli. Sd- turarea celor cinci mii de oameni. lisus Ins& le-a r\u00e4spuns: Dati-le risirea lui Petru. Intdia si a doua vestire voi s\u00e4 m\u00e4n\u00e4nce. Ci ei au zis: Nu avem a patimilor. Schimbarea la lead. Vinde- mai mult deoit cinci paini i doi penti, carea copilului demonizat. Care este intdiul afar\u00e0 numai dao\u00e1, duc\u00e2ndu-ne noi intre apostoli? Urmarea lui Iisus. vom cump\u00e4ra merinde la tot acest norod. Dup\u00e0% acestea, a chemat la sine pe Caci erau ea la cinci mii de bAr- coi doisprezece ucenici ai s\u00e4i i le-a dat putere i stOpilnire peste toti demonii, bati. Dar el zis-a ciltre ucenicii lui: putero s'a thmitduiasca boalele. Mezati-i jos, in cete de cite cincizeci de i i-a trimis s propovaduiascit' im- parittia lui Duranezeu i s\u00e4 vindece pe i au f5,cut ana i i-au anezat pe cei bolnavi. toti. i le-a zis: SA nu luati nimio pe Iar Iisus, lufind cele einoi drum; nici toiag, nici traist\u00e4 nici p\u00e4ine, cei doi penti i c\u00e4ut5,nd la cer, le-a bine- nici parale i nici cate dou\u00e4. haine. cuv\u00e4ntat, a fr\u00e4nt i a dat ucenicilor, ca sii pun\u00e4 multimii inainte. i in care casa yeti intro, acolo s5, riim\u00e2neti ni de acolo s\u00e4 plecati. i au miincat i s'au s5,turat toti au luat ce le-a rimas din f\u00e1rdmituri, *i dao\u00e2 nu vor s\u00e4, vii, primeasca, douasprezece conuri. ienind din cetatea aceea scuturati praful ()data, c\u00e4nd lisus era singur ni se de pe picioarele voastre, spre marturie asupra lor. ruga, iar ucenicii erau cu el, i-a intrebat pe ei zictind: Cine spun multiraile c5, lar ei pornind, au strab\u00e4tut sat cu aunt eu? sat, vestind vestea ceo bunts, i Omit- duind pretutindeni. Atunci ei au ri\u00edspuns: Ioan Bete- Ci a auzit Irod tetrarhul de toate zittorul, iar altii hile, altii ins\u00e4, ca a aceste fapte ni era in nedumerire, di se inviat unul din prorocii din vechime. zicea de atre unii cum di Than s'a Ci el i-a intrebat: Dar voi cine sculat din morti; ziceti ca aunt eu? Rdspunzand atunci Iar de cittre altii c5, Ilie s'a ar\u00e4tat, Petru a rostit: Christosul lui Dumnezeu. iariini de cAtre altii ca un profet dintre Dar el le-a poruncit cu stritniaicie cei veehi a inviat. sa nu spunii, nimanui aceasta; Irod insa zicea: Lui Than eu i-am i a mai zis cii Fiul omului trebue taiat capul. Cine este dar acesta despre care aud astfel de fapte? De acee,a, cituta sit piatimeascit mult i 85, fie lepadat de sarl vada. cAtre bittrani, de catre mai marii preo- tilor i de catre e\u00e4,rturari i s\u00e4, fie omorit, Ci apostolii inapoindu-se i-au spus iar a treia zi s\u00e0, invieze. lui Iisus toate &Ile au fiicut. Atunci el i-a luat cu sine ni s'a dus deoparte inteun Apoi a vorbit c5,tre toti: Daca vrea cineva sii vin\u00e4, dupii mine, s\u00e4, se loc pu,stiu, spre un oran numit Bet- lepede de sine, in crucen in fiecare saida. zi urmeze; Dar multirnile, prinzand de veste, Caci cine va voi sEt-ni mantuiasca au mers dupii el, FA el, primindu-le, le sufletul 11 va pierde, iar cine-ni va pierde grdia despre imp\u00e4ratia lui Dunmezeu, sufietul eau, pentru mine, ni-1 va mantui. iar pe cei caro aveau trebuinta de t\u00e4,ma- duke li fiteea CA, ce folosente omului sii cantige lumen toat\u00e4, iar pe sine s5, se piardic, ori Dar ziva a inceput od se plece sa se pagubeasca? spre sear5 Atunci venind la el cei doi- lar cine se va ruina de mine ni de sprezece i-au spus: Dii drumul s5, se ducii, prin satele i prin colibele cuvintele mele, i Fiul omului se va dimprejur, ca sii poposeasca ruina de el, and va veni intru marirea sa i a Tatalui ni a sfintilor ingeri. Cu adevarat v\u00e4 spun voud c\u00e4 sunt unii dintre cei ce eau aici, care nu 1168","LUCA, 9 vor gusta moarte pan& ce nu vor vedea lar toti au famas uimiti de mg.- imparatia lui Dumnezeu. retia lu\u00ed Dumnezeu. Si pe cand ei tot\u00ed se mirau de cfite le ficea, a rostit catre lar dupit cuvintele acestea, ea la opt zile, Iisus a luat Cu sine pe Petru, ucenicii sai: pe loan si pe Iaoob i s'a suit in munte, Puneti in urechile voastre euvin- ca sa, se roage. tele acestea: ea Fiul omului va sa fie dat i pe c\u00e2nd se ruga el, vederea In m\u00e2inile oamenilor. fetei sale s'a facut alta si imbrae\u00e4mintea Dar ei nu intelegeau rostirea lui alb\u00e4 stralucitoare. aceasta, caci era ascuns\u00e4 pentru ei, ea sit n'o priceapa, si le era team& sa-1 in- Si iat& doi barbati vorbeau cu el, trebe pe Iisus despre cuvant. care erau Moise i lije, Ci in ei s'a ivit gilindul: cine intre i care aratandu-se intru slay& ei este mai mare? spuneau sfarsitul pe care el avea implineasca in Ierusalim. Iisus ins\u00e1, cunoscand gfindul eu- getului lor, a luat un copil, 1-a pus Fang& lar Petru i sotii lui eran ingreu- iati de somn, dar st\u00e4ruind ei in veghe sine, au vazut mirirea lui si pe cei doi barbati care st\u00e4teau impreunit cu el. Si le-a zis: Oiicine va primi pruncul acesta, intru numele meu, pe mine me,' Si cand a fost sa se despart\u00e4, ace- stia de Iisus, zis-a Petru catre el: Invit- primeste; lar oricine ma va primi pe tatorule, bine este ca noi s\u00e4 fim aici. Sa mine primeste pe cel ce m'a trimis pe mine Caci cine este mai mic intre voi facem trei cone, una tie si una lui toti, acesta este mai mare. Moise si una lui Die nestiind ce s\u00e4. Atunci Ioan a inceput sa spuna: Invatatorule, am vazut pe unul care, in spuna. numele tau, scotea garb, demoni i 1-am oprit. pentru ca, nu urmeaz& impreuna Dar pe cand vorbea acestea, s'a cu noi. f\u00e4cut un nor si i-a umbrit; ci ei intrfind in nor s'au spaimfintat. Dar Iisus i-a riispuns: Nu-1 opriti; &lei cine nu este impotriva voastr& este Atunci, din nor, o voce a rostit: pentru voi. Aeesta este fiul meu eel ales, de el s& lar cfind a fost s\u00e4 se implineasca ascultati ! zilele inaltarii sale, atunci el indrepta statornic fate sa ca a& mearg\u00e4, la Ieru- lar Gaud a trecut glasul s'a aflat Iisus singur. Ci ei au tacut i nimanui salim. n'au spus nimio, In zilele acelea, din cele ce au vazut. Ci a trimis inaintea fetei sale ve- stitori. Ci ei mergamd au intrat inteun In ziva urmatoare, cfind s'au po- targ al Samaritenilor ea sa-i gateasca de gorit din munte, i-a iesit inainte mul- time de norod. popas. Si iata, un barbat din gloat& a Dar ei nu 1-au primit, pentru indreptarea fetei sale era spre Ierusalim. strigat si a zis: Invatatorule, rogu-ma tie, cauta spre fiul meu, ail am numai pe el; Atunci Jacob fji loan, ucenicii lui, vazand acestea i-au grait: Vrei, Doamne, i iata un duh 11 apuca i deodat& s\u00e1 zicem s\u00e0 pogoare foc din cer i sa-i racneste si-1 zgudue cu spume 0-1 zdro- beste i cu greu se duce de la el. mistuiasca precum a fticut i lije? Ci m'am rugat de ucenicii tai ea Dar Iisus intorciindu-se i-a certat s\u00e4-I scoatit afarit, dar n'au putut. si le-a zis: Nu stiti oare fiii carui spirit sunteti? C\u00e1 Fiul omului n'a venit ca sa Atunci Iisus raspunzand a zis: 0, piard\u00e4, sufletele oamenilor, ci ca sit le neam f\u00e4rit credint\u00e4, i stricat! Pfina cand man tuiasca. voi fi la voi i v\u00e4 voi ingadui? Adu Si s'au dus inteun alt sat. aici pe fiul tau. Si pe c\u00e2nd mergeau pe cale, zis-a Dar cand venea dare Iisus, de- unulcatre el: Voi merge dupa tine oriunde monul il trfinti si-1 zgfilt\u00e1i. Atunci Iisus te vei duce. certit duhul necurat, ;;Tindeca, pe copil si-1 &du tatalui 1109 74","LUCA, 10 Atunci Iisus i-a spus: Vulpile au i pulberea care s'a lipit, din orasul vizuini i pasarile cerului cuiburi; dar vostru, de picioarele noastre, o stergem Fiul omului n'are unde sa-si plece capul. sit rtiman\u00e1 la voi! Dar aceasta ea Si a graft catre altul: Vino dupi mine. Ci el a zis: Doamne, lasa-mit intai stiti, ea s'a apropiat impartitia \/ui Dum- s\u00e1 merg s ingrop pe tatal meu. nezeu. R\u00e4spuns-a lui Iisus: Lasa mortii sa-si ingroape mortii lor, iar tu mergi Ci va spun ca, in ziva aceea, de vesteste imparAtia lui Dumnezeu. mai usor va fi Sodomei, decitt acelui Zis-a si un altul: Voi merge, Doam- ne, clupa tine, dar rnai intai ingadue-mi ores. ca i-au ramas bun de la cei din Vai tie, Chorazine! Vai tie, Bet- said\u00b0 ! Cad, daca in Tir i in Sidon s'ar MS& mea. fi facut minunile care s'au fileut la voi, de mult s'ar fi pocait, stand in sao Iisus Msa a rostit catre el: Nici in cenusa. unul care pune mana lui pe plug si se uita indarat nu este potrivit pentru im- Dar Tirului i Sidonului mai usor le va fi, la judecata, decat voua. paratia lui Dumnezeu. Si tu, Capernaume, nu te-ai inaltat 10. oare pan& la cer? Pani, la iad vei Trimiterea i inapoierea celor faptezeci de fi impins in jos! ucenici.Vai de mole irnpietrite. lima se bucurd cu Duhul. Parabola cu Samari- Cine asculta de voi, de mine as- cultA, qi cine va nesocoteste pe voi, pe teanul milostiv. Marta fi Maria. mine ma, nesocoteste; iar cel ce ma, ne- socoteste pe mine, nesocoteste pe eel ce Dup.& acestea, Domnul a rAnduit m'a trimis pe mine. alti fjaptezeci de ucenici i i-a trimis, cate doi, inaintea fetei sale, in fiecare Rua cei saptezeci s'au inapoiat cu tArg i loo, unde Insui avea sli vie. bucurie i i-au spus: Doamne, i demonii ni se supun intru numele tau. Si a vorbit catre ei: Secerisul este mult, dar lucratorii sunt putini; rugati- Atunci lisus le-a raspuns: Pri- vit deci, Domnului secerisului, ca vit-am pe Satana cazand, ca din ceruri scoata lucrAtori la secerisul s\u00e2u. fulgerul. Mergeti; iata eu va trimit pe voi ca niste miei, in mijlocul lupilor, Iata, datu-v'am voua putero BA cillcati peste serpi si peste scorpii Nu purtati pung\u00e1 cu bani, nici trai- sta, nici incaltaminte; i nimiinui, pe peste toata puterea vrajmasuhii, ei Mini() cale, bines sa nu-i dati. nu va, va aduce vatamare. lar In once casa yeti intra, mai Dar nu v\u00e1 bucurati de aceasta ca duhurile se plead): voua, ci v\u00e4 bucurati ca intai spuneti: Pace casei acesteia! numele voastre Bunt scrise In ceruri. S'1 de va fi acolo fiul pacii, odih- In ora aceea Iisus a tresaltat de ni-va pacea voastra asupra lui; iar de bucurie, intru Duhul Sfant, si a ros- nu, se va intoace catre voi. tit: Multumescu-ti tie, Parinte, Doamne Si in aceeasi casii s\u00e4 raratmeti, man- al cerului si al pamAntului, ca ai escuna \u00b0And si hand ce au ei acolo, caci vred- acestea de cei intelepti i de cei price- puti i le-ai descoperit copiilor. Asa, Pa- nic este lucratorul de plata sa. Nu VA rinte, cad asa a fost inaintea ta, buna- mutati din casil in casa. vointa ta. CAnd intrati intr'un oras si Si intorcandu-se catre ucenici piimesc, mancati cele ce v\u00e4 pun inainte. it-a: Toate-mi stint mie date de catre Tamitduiti pe bolnavi i spuneti-le: S'a Tatal meu, i nimeni nu cunoaste cine apropiat de voi imparatia lui Duninezeu. este Fiul fax& numai Tat\u00e4l i cine este Tatiil far& numai Fiul i cartlia voieste lar cand ati intrat intr'un oras Fiul sa-i dezvaluiasca. si nu va primesc pe voi, atunci iesiti Apoi iarasi s'a inters c\u00e1tre ucenici, in ulitele lui i ziceti: deoparte, si a mai zis: Fericiti sunt ochii care via ce vedeti 1170","_LUCA, 11 C5, zio vous: multi proroci FA im- Si aoeasta avea o sofa ce se numea p\u00e4rati au voit s\u00e4 vazii ceea ce voi vedeti, Maria, care, stand jos langg picioarele dar n'au vitzut, i s\u00e4 alma ceea ce auziti, Domnului, ascults, cuvantul lui. dar n'au auzit. Marta ins& era impoviirat5, de Ci, iat\u00e4, un inv\u00e4t\u00e4tor al legii is- multa slujb\u00e4. Deci, stand locului, a gait: Doamne, au nu socotesti cO sora mea m'a pitind pe Iisus, s'a sculat si a zis: hisat singur\u00e0 s\u00e4 slujesc ? Ci spune-i ca t\u00e4torule, ce s\u00e0, fax ca sl mostenesc viata s\u00e4-mi ajute. de veci? Dar Domnul rlispunzand i-a zis: Iisus grdit-a care el: Ce este scris Marto, Manto, te grijesti i spre multe In lege ? Cum citesti ? te silesti. lar el ritspunzand a zis: SO iu- Ci un lucra trebueste. Maria par- besti pe Domnul Dumnezeul tilu din tea cea bunii si-a ales, care nu se va lua toatOinima ta si din tot sufletul tau, de la ea. si din toat\u00e4 vartutea ta si din tot cu- 11. getul tau, iar pe aproapele ca insuti pe tine. Rugeiciunea dominicald. Semnul lui lona. Atunci Iisus i-a spus: Drept ai Cuvelntarea impotriva Fariseilor 0 a air- ri\u00edspuns. F\u00e4, aceasta i vei fi viu. turarilor. Dar el voind s\u00e4 se indrepteze pe sine Odatii, fiind Iisus inteun loo i ru- insusi, zis-a &Litre Iisus: Si cine este aproa- gfindu-se, &Ind a incetat, unul dintre ucenicii lu\u00ed \u00ed-a spus: Doamne, invat\u00e4-ne s\u00e4 pele men ? ne rugiina, cum a inviitat i loan pe uce- Mind r5spuns, Ii_sus vorbit-a: nicii lui. om mergea devale, de la Ierusalim la Atunci Iisus le-a gr\u00e4it: Cand Ierihon, si a citzut intre talhari, care, rugati sO ziceti: Tat\u00e4l nostru carele esti dupet ce 1-au dezbr\u00e4cat i 1-au r\u00e4,nit, In ceruri, sfinteasci-se numele tau. Vie au plecat, Iiisiindu-1 pe jumfitate mort. imp\u00e1riitia ta. Fac\u00e4-se voia ta, precum in cer asa si pe painant. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea, dar vazand a trecut Painea noastrii, ces, spre flint:a pe al\u00e1turea. nonti in fiecare zi. Si ne iartit nou5, piteatele noastre, Tot a\u00a7a si un levit, ivindu-se pe acolo, a venit, a vazut si a trecut pe precum i noi iertain oricui ce ne e dator. i nu ne duce pe noi in ispit\u00e4, a l\u00e4turea. Un Samaritean care cAlittorea, ci ne izb\u00e4veste de ce! ri\u00edu. Apoi a zis \u00b0titre ei: Cine dintre voi, sosind in dreptul lui i viizandu-1, i s'a facut milit de el, dad, va avea un prieten si se va duce la el in miez de noapte va spune: Si a venit la el, i-a legat r\u00e4nile Prietene, imprumuta-mit cu trei paini, turn\u00e2nd pe ele untdelemn i yin, si pu- nandu-1 pe dobitocul situ I-a dus la un CO a venit din cale un prieten la han si i-a purtat de grij\u00e4. mine si n'am ce pun inainte, lar a doua zi, la plecare, scotand lar cel dinl\u00e4untru sO faspund\u00e4: doi dinari, i-a dat hangiului i i-a zis: Nu m'a da de osteneal\u00e0. Acum usa e Ai grij\u00e4 de el, i ce vei mai cheltui, copiii mei sunt in pat cu eu cand m\u00e4 voi intoarce, iti voi da mine. Nu pot di mrt scol s\u00e0-ti dau. inapoi. Zic you'd: chiar cand nu s'ar scula Care din acesti trei i se pare &a sit-i den fiindeit 11 este prieten, pentru cutezanta lui se va scula vi-i va da cat a fost aproapele celui ce a fost dizut are trebuint\u00e4. intre t\u00e1lhari ? Drept aceea, gritieso you'd: cereti El rtispunse: Cel care a avut mil\u00e4 de el. Atunci Iisus i-a zis: Du-te si fit se va da vota, citutati si yeti afla, si tu la fel. bateti i vi se va deschide. S'a intamplat, apoi, pe cand mergeau ei, ta Iisus a intrat 'Mean sat, iar o femeie ou numele Marta I-a primit in casa ei. 1171 74.","LUCA, 11 Ca oricine core ja; ii cine cauta Atunci, se duce i in cu sine alto gaseste ; i celui care bate i se va des- sapte spirite mai rele de cat el si in- chide. Cine dintre voi, tat\u00e4 fiind, dacii trand isi face aici shim}, i starea acelui om \u00eei va cere fiul paine, oare piatra li va ajunge, acum in urma, mai rea ea la da ? Sau peste dani va cere, oare fi va da, in Ice de peste, arpe? inceput. Sau un ou va eere, scorpie ii va da lui ? lar and vorbea lisas acestea, o Deci, daui voi, care suntqi rai, stiti sa dati fiilor vostri lucruri bune, femeie din multime ridicandu-si glasul cu cat mai vartos Taal vostru cel din i-a grait: Fericit este pantecele care te-a ceruri da-va Duhul &ant acelor care purtat i fericiti Mail pe care i-ni supt ! cer. In vremea aceea, a scos afara un Ci el raspuns-a: Asa este, dar fericiti sunt cei ce ascult\u00e0 euvantul lui demon care era mut. Si cand a iesit demonul, mutul a prins sa vorbeasca, Dumnezeu si-1 pizesc. iar mulimi1e s'au minunat. In vremea aceea, gramiidindu-se Unii insa dintre ei ziceau: Cu Beelzebul, capetenia demonilor, da afar& multimile norodului, Iisus a inceput sii, le vorbeasca: Neamul acesta este un neana pe demoni. viclean ; cere semn, dar semn nu i se va lar altii, ispitindu-1, cereau de la da, f \u00e1r\u00e2 numai semnul prorocului lona. el s\u00e1 le dea semn din cer. Dar el, stiind gandurile lor, le-a Ciici precum a fost lona semn Nini- zis Once imparape, dezbin\u00e2ndu-se in sine, se pustieste i cas\u00e1 peste casa se vitenilor, tot asa si Fiul omului va fi rastoarna. semn acestui neam. Si daca Satan s'a dezbinat in sine, cum va mai sta impar4ia lui ? fiindca, Imparateasa de la miaza-zi ridica- spuneti ca eu izgonese pe demoni cu se-va in judecat\u00e4, cu oamenii acestui veac va osandi, pen tru ca a venit de la Beelzebul. marginile pamantului ca sa asculte in- telepciunea lui Solomon si, iata, mai mult lar dac\u00e1 euilizgone,sc cu Beelzebul, decal Solomon este aici. feciorii vostri cu cine \u00eei izgonesc ? De aceea, ei v\u00e1 vor fi judecatori. Barbatii din Ninive scula-se-vor Dac\u00e1 ins\u00e4 eu, cu degetul lui la judecata cu neamul acesta vor osandi, pentru ca s'au pocait cu propove- Dumnezeu, scot Mar\u00e1 pe demoni, atunci dania lui Iona, si iata, mai mult decat a ajuns in voi imparatia lui Dumnezeu. lona este aici. Mad un om tare si intearmat Nimeni aprinzand facile nu o pune pazeste curten lui, avutiile lui stau in in loo ascuns, niel sub obroc, ci in sfesnic, bun& pace. Dar cand unul mai tare cleat el asa \u00a1meat coi care intl.& sa vazi lu- vine asupra lui infrange, li in tente armele, in care se bizuise, iar prada ri- mina ei. dicata de la el o imparte. Luminatortil trupului e ochiul tau. Cel ce nu este cu mine impotriva mea este ; i cel ce nu strange cu mine Cand ochiul tau este curat, atunci tot trupul tau este in lumina ; dar cand risipeste. ochiul tau este ram, atunci i trupul tau Mild duhul cel necurat iese din om, urubla prin locuri sterpe, ciiut\u00e2ndu-si e plin de intuneric. odihnii, dar negasind \u00eei zice: Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. Ia seama deci, ca lumina dintru Si venind, o afla maturat\u00e0 i fin- tine sii nu fie intuncric. podobitii. Asa dar, daca tot trupul tau e luminat neavand nici o lature intunecoasa, luminat va fi in intregime, ea si cand te lumineaza lampa, cu razele ei. Pe cand Iisus tines, acest cuvant, un Fariseu rugat sit pranzeasc\u00e1 In el; deci, intrand in casa lui, a sezut la masii. Ci Fariseul s'a mirat vazand lisus nu s'a spalat intai, pans& a nu sta la mas\u00e1. 1172","LUCA, 12 Atunei Domnul zi-sa eitre el: Acurn, str\u00e1mtoreze eu indirjire i si-I sii vorbeasci despre multe, voi Fariseilor, cur4iti parte,a dinafarit a paharului si a blidului, dar liuntrul 54. Pandindu-1 i cituth,nd s\u00e4, prindi vostru este plin de hripire si de viclenie. ceva din gura lui, ca si-i gaseascii Nebunilor ! Oare cel ce a ficut par- 12. tea din afar& n'a ficut siparteadinliuntru ? Sei ?te ferim de leifeirnicie, de fovdiald Curititi deci cele dinli,untru de zgarcenie. Indemnuri la veghere treazei toate v\u00e4 sunt curate vou\u00e4,. Dar vai voui, Fariseilor, c dati fi la ingdduialei. Semnele zeciuiali, din iznai si din untarita si din once legume si 15.-sati laoparte dreptatea In vremea aceea, adun\u00e2ndu-se ze- iubirea lui Dumnezeu ; pe acestea se cimi de mii de oameni, incit se cilcau &idea si le faceti si pe aeelea s nu le unii pe altii, Iisus a inceput BA vorbeasci, neficute mai lilt& citre ucenicii sii: Feriti-vit Vai voui, Fariseilor, c\u00e4 v5, place de aluatul Fariseilor, care este fitirnicia. s\u00e4 stati in bindle dintii in sinagoge EA sii vi se inchine lumen in targuri ! C5, nimic nu este acoperit care sa Val voui Ci\u00edrturarilor i Farise- nu se descopere i nimio ascuns care si ilor fitarnici, c\u00e4, sunteti ca morminte- le ce nu se cunoso i oamenii care umbra' nu vini la E} Uinta tuturor. peste ele nu le stiu! Drept aceea, cite ati spus la in- Atunci unul dintre inviit\u00e0torii legii, tuneric se vor auzi la luminii, i ceea ce lu\u00e2nd cuvlintul, lui i-a zis: Invititorule, ati gr\u00e1it la ureche, in odai, se va vesti cu vorbele acestea ne faci de \u00b0cull, si pe de pe acoperisuri. noi. Ci vi spun voui, prietenilor mei, nu vi temetd de coi ce omoara trupul El a rostit: Vai qi voui, inviti- si dupit aceasta n'au ce s\u00e4, mai faci. torilor de lege, cii impovirati pe oameni Vi voi arita lush% de cine si cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu vi temevi: Temeti-vi de acela care, dup.& le atingei nici eu tmul din degetele ce a ucis, are putere si arunce in Gheena ; voastre ! da, vi zic, temqi-vi, de acesta. Nu se v\u00e1nd oare cinci vribii la doi Vai voui, cii ziditi mormintele pro-. rocilor pe care pirintii vostri i-au ucis ! bani ? i nici una dintre ele nu este Asa dar mirturisiVi si incuviin- uitatit, inaintea lu\u00ed Dumnezeu. tati faptele p\u00e4ninjilor vostri, pentru Ci i perii capului vostru, toti sunt ei i-au omorit, iar voi le el\u00e0dii mor-. numitr4i. Nu vii temei ; voi sunte0 mai mintele. de prat dealt multe vribii. De aceea i intelepciunea lui Dum- Zic oricineva marturisi pentru nezeu a zis: Trimite-vol la ei proroci mine, inaintea oamenilor, i Fiul omului FA apostoli i dintre ei vor ucide i vor prigoni ; va mirturisi pentru el, inaintea inge- rilor lui Dumnezeu. Ca si, se cearit, de la neamul acesta, lar cel ce se va lepida de mine in sitngele tuturor prorocilor care s'a vir- fats, oamenilor, lepidat va fi in fata inge- sat de c\u00e1nd s'a intemeiat lumen: rilor lui Dumnezeu. De la singele lui Abel, ping, la Or\u00edcine va spunevre-un cuvint inn- potriva Fiului omului i se va ierta ; dar sfingele lui Zaharia, care a pierit intre al- celui ce va huli impotriva Sf\u00e1ntului Duh nu i se va ierta. tar si templu. Adevi,r vb., spun, se va cere lar c\u00e2nd vi vor duce la sinagogi de la neamul acesta. si la dregitori si la stapanitori, nu vi Vai vou\u00e4, invifitorilor de lege! ingrijiti cum sau ce yeti riispunde, sau ce yeti. cuv\u00e1nta. ati luat cheia cunostintei ; voi n'ati intrat, iar pe cei ce au vrut Pentrtz cii Stintul Duhv\u00e4 va In- intre oprit. vita, ehiar in ceasul acela, ce trebue si spuneti. 53 lar dup\u00e4, ce a iesit Iisus de acolo, Oarturarii i axieeii au inceput si-I","LUCA, 12 Atunci, cineva din multime a grait Si atunci, dad],\\\" iarba, care este catre Invatittorule, zi fratelui meu azi pe camp, iar maine se aruncii in sit impart\u00e4 cu mine mostenirea. cupter, Dumnezeu asa o imbracit, cu cat Ci el raspuns-a lui: Omule, cine mai vartos pe voi, putin credinciosilor! m'a pus pe mine judecator sau impar- titor peste voi? Si voi, deci, nu cautati ce yeti manca sau ce yeti bea, si nu fiti cu Apoi a zis catre ei: Luati aminte grija in inim\u00e4. va p\u00e4ziti de once pofta de avere, cad viata cuiva nu st\u00e4 in prisosul ce-1 are Cad dup\u00e1 toate acestea se ski,- din avutiile sale. duiesc *10:nil acestei lumi. Ci Total vo- Si le-a spus lor aceasta pilda: stru stie c\u00e1 aveti nevoie de ele. Unui om bogat i-a rodit mosia cu bel- Asa dar cautati impar\u00e4tia lui Ci el cugeta in sine IA zicea: Ce toate acestea se vor aditoga vou5,. voi face, efi, n'am unde s5, adun roadele Nu te teme, turm\u00e4 mica, pentru csa mele? Tat5,1 vostru bine a voit s\u00e4, v\u00e1 dea you& Dar vi-a zis: Aceasta voi face: impitratia. Darama-voi jitnitele mele i mai mari Vindeti averile voastre le voi zidi voi strange acolo toate in milostenii; faceti-va pungi care nu roadele mele j bunittatile mele Si voi spune sufletului meu: Su- se invecheso, comoar\u00e4, nesleita in ceruri, unde furul nu se apropie, nici molia nu flete, ai multe bunat\u00e4ti, puse spre multi strica; ani; odihneste-te, man\u00e1nc5 bea vese- leste-te. Fiindca unde este comoara voa- strii acolo fi-va i mima voastrii. Dumnezeu insa i-a rostit: Ne- bune, intru aceasta noapte, cere-vor de la S\u00e4, fie mijloacele voastre incinse tine sufletul tau! Si cele ce ai pregittit facliile voastre aprinse. ale cui vor mai fi? Fiti asemenea acelor oameni care Asa se intampla cu cel ce-si adunii, asteapt\u00e4, pe domnul lor, &Ind se va in- toarce de la nunta, ca, venind i batand, comon siei, iar pentru Dumnezeu nu indata s\u00e4-i deschidit. se inavuteste. Fericiti acei servitori, pe care, la Apoi a vorbit catre ucenicii sai: venirea lui, stapanul Ii va afla veghind. Drept aceea zic vouit, nu va ingrijiti Adevar graiesc vou\u00e4, ca se va incinge pentru viata voastrit ce veti manca, si-i va pune la mash% i venind lang5, nici pentru trupul vostru cu ce v\u00e4 yeti ei Ii va sluji. imbraca. Fie di, va veni la straja a doua, fie cit va veni la straja a treia, fericiti Viata este mai malt decat hrana sunt acei servitori de-i va gitsi asa. trupul decat imbracamintea. Aceea cunoasteti proa bine ca, de Uitati-va la corbi, ea nici nu sea- mank nici nu secerit; ei n'au celar, nici ar sti st\u00e4panul casei la ce or& vine hotul, granar, i Dumnezeu Ii hrineste. Cu cat mai de pret sunteti voi dealt pasti- ar veghia i n'ar lasa sit i se spargii rile ! casa. Si cine dintre voi oric\u00e1t si-ar pune Deci i voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi Fiul omului vine. mintea, poate s\u00e1 adaoge la statul lui un cot. Atunci Petra 1-a intrebat: Doamne, Deci, dac5, nu puteti s\u00e1 faceti niel catre noi zici pilda aceasta, sau catre toti ? Raspuns-a Domnul: Cine este ce este proa putin, de celelalte de ce vi ingrijiti? iconomul credincios i intelept, pe care stitpanul Il va pune peste slugarimea Priviti la crini cum creso: nici nu sa, ca s\u00e4, le dea tainul, la timpul cuvenit? toro, nici nu tes. Totusi zic you& c\u00e1 nici Solomon, in toat\u00e4, slava lui, nu se in- Fericit este robul acolo pe care vesmanta ca unul dintre ei. st\u00e4panul, la venirea lui, 11 va gtisi cand asa! Adevarat v\u00e4 spun c\u00e4 it va pune iconom peste toata avutia sa. 1174","LUCA, 13 Dad, Insii acel rob va zice intru 18. sine: Stapinul meu zaboveete sa vin5 ei va incepe sii bat& pe robi i pe roabe, Pilda Galileienilor uci,si. O femeie vinde- sii m\u00e4n\u00e2nce sii bea i s\u00e4 se imbete, catii in ziva Sdmbetei. Pilde si cuvinte Veni-va domnul acelui rob in ziva des pre impeireitia lui Dumnezeu. Ieru- cind el nu se aeteapta ei in ceasul \u00b0and satimul i falsa-i viitoare. el nu etie va t5,ia capul, iar partea lui va pune-o cu cei necredincioei. In vremea aceea, erau cativa acolo care dadur5, de etire lui Iisus despre acei Acel rob care a etiut voia stiipa- Galileieni aI diror singe Pilat Il ameste- case cu jertfele lor. nului ei nu s'a pregatit, nici n'a f5,cut dupi Atunci el ritspunzind le-a zis: Cre- vointa lui, va fi cumplit bltut. deti oare ca aceeti Galileieni, Dar cel ce n'a etiut gia fa cut \/u- au patit aceasta, au fost ei mai piicitoei decit toti Galileienii? cruri vrednice de bataie, va fi batut mai Nu! zic voila; dar de nu v\u00e4, yeti putin. C\u00e1ci mult i se va cere oricui toti yeti pieri la fel. i s'a dat mult ei de la cine au incredintat Sau a,cei optsprezece inei, peste care intru beleug vor cere cu prisos. s'a surpat turnul in Siloam ei i-a omorit, Foe venit-am ca s5, zvarlu pe g\u00e4nditi oare ca au fost ei mai greeiti paraint, ei cat a. vrea sii, fie acum decal toti locuitorii din Ierusalim? aprins ! Nu! zic you'd; dar de nu va yeti poc\u00e4i, toti yeti pieri la fel. Dar am un botez, ca 85, fiu botezat, Apoi le-a spus aceastft parabo15,: Un cit\u00e4 nerabdare am pin& ce se va om avea un smochin, s\u00e4dit in via lui, indeplini! ei a venit si caute rod in el, dar n'a Socotiti c5, am venit sii dau pace Si a zis ditre vier: lath, cii sunt trei pe 0:mint? Vii spun cii nu, ci dezbinare. ani de cind vin i caut rod in smochinul Caci de acum inainte cinci dez- acesta nu gases\u00b0. Taie-1; de ce mai cu- prinde pamintul in zadar ? binati vor fi intrio casi: trei impotriva a doi fji doi impotriva a trei. Ci rispunzand vierul i-a graft: Doamne, lasa-1 i anul acesta, pina ce Dezbinati vor fi tat5,1 impotriva Il voi siipa imprejur i voiu pune gunoi. fiului i fiul impotriva tatilui, mama impotriva fiicei i fiica impotriva mamei, Si de va rodi in viitor, bine ; iar do soacra impotriva norei sale ei nora im- nu, atunci \u00eei voi tija. potriva soacrei. \u00b0data, in zi de &Arabi-AA, Iisus A vorbit apoi i dare gloate: Gaud invita intr'o sinagoga. vedeti un nor, ridicandu-se dinspre apus, numaidecilt spuneti c5, vine ploaie mare Si ill,* o femeie care avea de aea este. optsprezece ani un duh de slabiciune lar cand vedeti cii sufla v\u00e1ntul cel era garbovii i nu putea si se Vila dreapti, Cu nici un pret. dela miazii-zi, atunci ziceti: va fi zipu- eala, ei asa este. Ci Dais, a chemat-o la sine EA i-a zis: Femeie, esti dezlegata de Fatamicilor ! Faja p5,mintului si a neputinta ta. cerului etiti 85, o talcuiti, dar ceasul ace- Si si-a pus miinile asupra ei sta cum de nu-1 intelegeti? indatli s'a indreptat i a inceput sii ma- De ce dar, de la voi ineiv\u00e4, nu ju- reasc5, pe Dumnezeu. decati ce este drept? Atunci, mai maree sinagogii, ma- Ci cand mergi cu parieul t\u00e4u la niindu-se foarte 05, Iisus a timaduit dregator, nevoieete-te pe cale 86 te izhi- Simbita, a luat ouvintul si a grait mul- veeti de el, ca nu cumva sa te tfirasca la timii: Sase zile sunt intru care se cuvine a lucra; venind deci intru acestea, face- judecator i judecatorul sit te dea in ti-va siniitoei, dar nu in ziva Sambetei ! mina temnicerului, iar teranicerul si te arunce in temniti. Zic tie: nu vei ieei de acolo pin& ce nu vei plati i paraua cea mai de pe urma. 1175","LUCA, 14 Ci Domnul i-a fispuns si a zis: *i veni-vor de la ritsirit si de la Fitarnicilor! Fiecare dintre voi nu dez- apus, de la miazit-noapte si de la miazil-zi leagi oare in ziva Sambetei, boul lui sau pi vor oedea la masts-, intru 1mp\u00e1r\u00e4ia lui Dumnezeu. asinul, de la iesle, i nu-1 duce sit-1 adape ? lar aceast\u00e4, femeie, care este fiica Ci jata aunt codaoi care vor fi in lui Avraam Fo'i pe care a legat-o &lama, frunte i sunt fruntasi care vor fi la jata, de optsprezece ani, nu se cildea coadi. oare s\u00e4 fie dezlegati de legittura ei, in In ceasul acela, au venit la el unii ziva Simbetei? din Farisei si i-au zis: Iesi si te du de aici, La atari cuvinte ale lui, toti pro- c\u00e1 Irod vrea sit te ucid\u00e4. tivnicii lui se simteau rusinati, iar no- rodul intreg se bucura de toate faptele El le-a rispuns: Duceti-v\u00e4 i spu- m\u00e4rete, sivirsite de el. neti vulpii acesteia: lat\u00e1 izgonesc de- moni i s\u00e4v\u00e4roesc vindec\u00e4ri ast\u00e4zi Apoi zicea: Cu ce este asemenea maine, iar a treia zi dawn. imparitia lui Dumnezeu i cu ce voi Inds, i azi i m\u00e4ine si in ziva ur- asem\u00e4na,-o? m\u00e4toare trebue 85, calitoresc, fiindcit nu este cu putint\u00e4 s\u00e4 piar\u00e1 promo afar& Asemenea este gr\u00e4untelui de mu- din Ierusalim. tar pe care luilndu-1 omul 1-a sem5.nat Ierusalime, Ierusalime, care omori In gr\u00e4dina sa, i a crescut si s'a facut copac, iar pasitrile cerului eau silitsluit pe proroci i ucizi ou pietre pe cei tri- mioi la tine, de cite ori voit-am s\u00e4 adun In ramurile lui. Zicea iarisi: Cu ce voi asemitna pe fiii titi, cum aduni giina puii ECM sub aripi, dar n'ati voit! impir\u00e4tia lui Dumnezeu? Asemenea este cu aluatul pe care Iat\u00e4, vi se las\u00e4, casa voastri pustie, ci, adev\u00e4r griiesc yowl, nu m\u00e4, veti mai luandu-1 femeia 1-a ascuas in troj m\u00e4suri de Ling, p\u00e4nii ce s'a dospit tot. vedea pin& ce va veni vremea ca i mergea Iisus, din ora o in oras ziceti: Binecuv\u00e2ntat este cel ce vine intru numele Domnului! si din sat in sat, invatind i in\u00e2nd 14. drumul spre Ierusalim. lar cineva 1-a intrebat: Doamne, Bolnavul de idropicd vindecat ambeita. Indemn la umilinfd si la milostenie. Pa- putini sunt oare cei ce se m\u00e2ntuesc? rabola ca marele ospal. Lepeidarea de sine. Ci el zis-a catre ei: Intr'o zi de Silmbitti, intr\u00e4nd Iisus Stritduiti-v5, s\u00e1 intrati prin poarta In casa unuia dintre fruntaoii Fariseilor, ca s\u00e4, ospitteze, ei erau acolo cu ochii cea stramti, ci multi, zic vou5,, vor atintiti asupra lui. c\u00e4uta s\u00e4, intre si nu vor izbuti. i iatil i se infitiseazit un om care 0 data ce st\u00e4pinul casei s'a ridicat era bolnav de idropicii; IA a inchis usa, yeti incepe s\u00e4 stati afar& Atunci Iisus, luind cuv\u00e4ntul, a bateti la us\u00e4 i s\u00e4 ziceti: Doamne, vorbit citre invit\u00e4torii legii i &are Fa- Doamne, deschide-ne! Dar el rispun- risei, Cuvine-se a vindec,a in zand v5, va grai: Nu vi otiu pe voi de zi de &Arabia, ori nu? Ei Ind, au ticut. nade sunteti. Dar el, apuc\u00e2nd pe bolnav, 1-a tit- Atunci voi yeti prinde a zice: miduit i i-a dat drumul. Mincat-am in fata ta i am bitut, i in i iar\u00e4si vorbind &Are ei a zis: ulitele noastre ai propoviduit. El ins& va rosti: Vi spun, nu vi Care dintre voi, de-i va ()idea in fantinit feciorul sau boul, nu-1 va scoate degrabi, otiu pe voi de unde sunteti. Dep\u00e4rtati-vit in ziva Simbetei? de la mine, voi toti lucr\u00e4tori ai nedrep- t\u00e4tii. 6, i n'au putut la \/masta dea Acolo va fi plangerea i scrisnirea nici un Mapuns. dintilor, cand veti vedea pe Avraam, pe Isaac si pe Iacob IA pe toti prorocii in imp\u00e4r\u00e4tia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncati afar& 1176","LUCA, 15 Apoi, lufind seama cum ii alegeau Zis-a robul in Doamne, s'a fitcut ce-ai poruncit si tot mai este loc. la mas\u00e4, cele dintiti locuri, a spus oaspe- Atunci stiipilnul a poruncit ro- tilor o pild\u00e4, zicandu-le: Cand esti chemat de cine-va la bului: Iesi la drumuri ii la garduri nuntit, nu te aseza in fruntea mesei, ca sileste-i pe toti s\u00e0 intre, asa incAt nu oumva vre-unul mai de cinste ca tine fie casa plimt. Cad, vit spun, niel unul din acei Fitt se afle poftit si el de gazda, Si venind cel ce te-a chemat pe oameni care au fost poftiti nu vor gusta din cina mea. tine si pe el, s-ti zicit: D5, acestuia locul. Ci multiple de norod mergea cu el te vei duce sit cu- atunci, cu s'a intors si le-a vorbit: prinzi locul cerlumsianie'de pe urm\u00e4. Dac\u00e4 vine cineva la mine si nu Ci \u00b0And esti poftit, du-te si te aseaz\u00e4 uriste pe tatiil sau i pe mama sa i pe In cel din urm\u00e4 ice, asa incitt, c\u00e4nd va veni col ce te-a chemat, el s5,ti Prietene, femeia sa si pe copiii siii si pe fratii si pe urcii-te mai sus. Atunci vei avea cinste surorile sale, ba \u00eenc\u00e0 i viata sa, nu poate In fata tuturor mesenilor ce sunt cu tine. s\u00e4, fie ucenicul meu. nuclei oricine se inaltit pe sine se Si cel ce nu-si poartil crucea sa si va smeri, lar col ce se smereste pe sine nu vine dupii, mine, nu poate s\u00e4 fie uce- se va inalta,. nicul meu. Zis-a si celui ce I-a poftit: Cand C\u00e4 cine dintre voi, vr\u00e4nd s5, deasc\u00e4, turn, nu st5, mai intiti jos i nu-si faci pr\u00e4nz sau cinit, nu cherna pe prietenii face socoteala cheltuielii, dacit are cu ce nici pe fratii t\u00e4i, niel pe rudele tale, nici megiasi ou stare, ca nu cumva i ei sit te pofteasc5,, la rilndul lor, s\u00e0-1 ispr\u00e4veascii, Ca nu cumva, pun\u00e2ndu-i temelia, neput\u00e2nd s\u00e4-I termine, toti coi ce vor iei imprumuta. Ci c\u00e2nd faci un osp\u00e4t, cheamit privi s\u00e0 inceapii s5,-1 la in fits, sgraci, betegi, ologi, orbi. Si s\u00e4 spunti: acest om a inceput sit Si fericit vei fi c5, n'au s\u00e0-ti r\u00e4s- zideasci, dar n'a putut s\u00e4 m\u00e2ntuiascit! Sau care impgrat, pornit s\u00e4 se batii, plitteascit. Ci ritsplatit vei fi intru invierea in rilzboi, cu alt impfirat, nu eta-, mai dreptilor. \u00eent\u00e2i s\u00e4 tin\u00e4, sfat dad.. li d\u00e0 mitna 85, Unul dintre cei ce El edeau cu el la int\u00e4mpine cu zece mii pe cel care vine masi, auzind acestea i-a Fericit asupra lui cu douitzeci de mii? este cel ce osp\u00e4teaz\u00e4 intru impitrittia lui lar de nu, citt e celitlalt departe, Dumnezeu! Atunci el i-a rdspuns: Un om a l\u00ec trimite solie si se roagit de pace. filcut \u00b0in\u00e4 mare si a poftit pe multi; Astfel dar, oricine dintre voi, caro Si a trimis, la ceasul oine,i, pe nu se leapitdit de tot ce are, nu poate robul situ ca sit spunii, celor poftiti: fie ucenicul meu. Veniti c\u00e0 totul acum e gata. Bun lucru este sarea, dar dad, si sarea se stria, cu ce vor mai drege-o? Dar toti, laolaltii, au inceput Niel in pamant, nici in gunoi nu cearii, iert\u00e1ciune. Cel dintili a zis: Am cumparat un ogor i trebue 8\u00e0 m5, duo mai are vre-un rost, ci o arunc\u00e4 afar\u00e4. Cel ce are urechi de auzit SS auzii. sit-I vitd; ma* rog tie, iartit-mit. Un altul a zis: Am cumpitrat cinci pereehi de boj i m\u00e4 duo sit-i incerc; 15. m\u00e0 rog tie, iartit-mit. Parabola despre oaia cat pierdutit, despre Al treilea a zis: Mi-am luat femeie drahma cea pierdutti si despre fiul risipitor. pentru aceea nu pot veni. Si a venit robul si a spus dom- lar toti vamesii i p\u00e4c\u00e4toii st\u00e4teau In preajma lui nului situ acestea. Atunci, m\u00e4niindu-se, asculte. stiipanul casei, a rostit &are rob: Iesi Ci Fariseii i Carturarii citrteau degrabit pe str\u00e4zile i ulitele cetittii zicand: Acesta primeste la sine pe plat- adu aipi eitraci i betegi \u00e7i orbi i ologi. tosi i stit cu ei la mast'''. -1177","LUCA, 16 Atunoi a rostit catre ei parabola Nu mai sunt vrednic s\u00e1 ma ohem fiul aceasta i le-a spus: tau. Fa-ma ca pe unul din simbriasii trti. Care om dintre voi, avand o suta Si s'a sculat si a venit la tatal sau. de oi i pierzand din ele una, nu le las\u00e4, Ci pe eand era el inert departe, I-a vazut pe cele nouazeei i noua in baracran tat\u00e4l sau i s'a induiosat i alergand la nu porneste dup.& cea pierduta, pana ce el a eazut pe grumajii lui i 1-a sarutat. o g\u00e4seste? Atunei i-a zis feciorul: Tata, gre- Si daca a gasit-o, o pune pe umerii sit-am impotriva cerului i inaintea ta sai cu bucurie, si nu mai sunt vrednic s\u00e4 m\u00e4 numese fiul tau. Si sosind aeas\u00e4 \u00b0Mama pe prieteni si pe vecini, zicandu-le: Bucurati-vit cu Dar tatill a rostit catre slugile mine, ca am gasit oaia mea oca pierduta. sale: Aduceti, degraba, caftanul cel mai Zic you& c5, asa va fi bucurie in bun i imbracati-1 cu el; si puneti-i inel cer, pentru un pacatos care se pocaeste, In deget ffi. incaltaminte in picioare. mai multi decat pentru noutizeci i noua de drepti carora nu le trebueste po- Apoi, aduceti vitelul eel gras, de-1 cainta. taiati. Si sa mancam, s\u00e1 ne veselim. Sau care femeie, avand zece drahme, Caci acest fecior al meu era mort si a inviat, era pierdut si s'a aflat. Si au daca pierde o drahma, nu aprinde inceput sa se veseleasc\u00e1. min\u00e1si nu matur\u00e1 casa si nu cauta cu dinadinsul, pan& ce o gaseste? lar feciorul lui cel mare era la Si daca o gaseste, eheam\u00e4, pe prie- camp. Ci efind a venit i s'a apropiat de tene si pe vecino, spunandu-le: Bucura- cash', a auzit cantece i jocuri. ti-va oil mine, eaci am gitsit drahma ce Atunci chemand la sine pe unul pierdtisem. dintre robi a intrebat ce insemneazi Astfel zic vou\u00e1, bucurie este Ina- aceasta. intea ingerilor lui Dumnezeu, pentru un piicatos care se pocaeste. Si el i-a spus: Fratele tau a venit tatal tau, pentru c\u00e1 1-a apucat s\u00e1nalos, Apoi a zis: Un om avea doi feciori, a jertfit vitelul eel ingrasat. Si cel mai tan\u00e2r dintre ei a spus Si s'a maniat feoiorul cel mare si tatalui Tata, da-mi pales, din avere nu voia s\u00e1 intre; dar tatal sau, iesind ce mi se cade. Atunci el a impartit afara, il imbuna. averea intre ei. Atunci raspunz\u00e1nd el a zis &titre Dar nu dupa mai multe zile, fecioral eel mai mic, strangandu-si toate, a plecat tatii-sau: lat.& atatia ani de cand iti inteo tara departata si acolo si-a risipit slujesc i niciodata n'am calcat porunca avutul, vietuind in destrabalare. ta. i mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sit m\u00e4, vesele,sc cu prietenii mei. Dup.& ce a cheltuit totul, s'a in- tamplat, in tara aceea, o foamete mare Dar &Ind veni acest fecior al tau, si el a inceput s\u00e1 duck' lipsa. care ti-a mancat averea eu desfranatele, junghiasi pentru el vitelul ingrasat. S'a dus atunei si s'a acivat pe i\u00e2ng\u00e1 unul din locuitorii acelei t\u00e4ri 'fatal ins& i-a gait: Fiule, tu pururea esti cu mine si toate ale mele acesta 1-a trimis pe mosia sa, ca sa pa- sunt ale tale. zeasca Se ouvenea lns\u00e4 s\u00e1 ne veselim Si dorea s5,-si sature pantecele din ne bucuram, oaci fratele tau acesta roseovele pe care le mancau porcii, ins& mort era si a inviat, pierdut era si s'a nimeni nu-i dadea. aflat. Dar venindu-si intru sine, el si-a zis: Cati argati ai tatalui meu 'au prisos 16. de paine, iar eu, aici, pier de foame! Parabola des pre iconomul necredincios. Scula-ma-voi i m\u00e1 voi duce la Parabola despre bogatul nemilostiv vi tatal meu voi spune: Tata, gresit-am despre etracul Laalr. impotriva cerului si inaintea ta; 1. Zis-a, apoi, i catre ucenicii siii: Era un orn bogat care ayes, un iconom 1178","LUCA, 16 acesta fu parit la el c. i-ar fi risipind Atunci el le-a gr5,it: Voi sunteti avutiile. coi ce vii faceti pe voi drepti inaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaste ini- Deci 1-a chemat E}1 i-a zis: Ce este mile voastre; cid ceea ce la oameni esto aceasta, ce aud despre tine ? Da-mi so- inalt In frunte, uriciune este inaintea coteala dregitoriei tale, c\u00e4ci nu mai poi lui Dumnezeu. sit fii iconom. Legea i prorocii au tinut pana' la Atunci iconomul a zis intru sine: loan; de atunci imparatia lui Dumnezeu Ce voi face, ca stapanul meu ja iconomia se binevesteste i fiecare dii avala in ea. de la mine ? Si sap, n'am putero; si cer- sese, mi-e rusine. lar mai lesne e sa treaci cerul tiu ce voi face, ca si, m5, primeasei phmantul decat sii cad\u00e1, din lege un coi.- nisor de aloya'. in casele lor, cand voi fi scos din ico- Oricine las5, pe femeia sa si se nomie. timara cu alta precurveste, i cel ce se insoara cu ces ISsatii de barbat pro- i chemand la sine unul cate unul curveste si el. pe datornicii stipanului sau, a intrebat pe cel dintai: Cat esti dator domnului Era ()data un om bogat, caro se imbraca in porfir5, si in in de mare pret meu? petrecea in fiecare zi, inconjurat de Rispuns-a el: O sutil, de vedre de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ti slav5,. zapisul, sezi jos si serie de graba cinci- lar un s'arao, anume Lazar, zicea zeci. la portile lui, plin de bube. Dupa aceea, a intrebat pe altul: i ar fi poftit s'a se sature din ce Dar tu, cat esti dator ? El i-a spus: O cidea de la masa bogatului. Ci c5.inii ve- suti de banite de grau. Zis-a lui icono- nind lingeau bubele lui. mul: ia-ti zapisul i serie optzeci. *i a murit s5zacul si a fost dus de lar stapanul a 15.udat pe iconomul cel nedrept, citei a lucrat cuminte. Pen- catre ingeri in sanul lui Avraam. A tru ed fiii acestei lumi sunt Uta de insusi neamul lor mai intslepti decat fiii lu- murit apoi i bogatul i 1-au inmorm5.ntat. minii. i in iad, ridicandu-si ochii, el Deci, vii zic, agonisiti-va prieteni, care era in chinuri, a vizut de departe cu ajutorul bogatiilor nedrepte, ea atunci pe Avraam, si pe Lazir in sanul lui. cand se vor isprivi, si, v5, primeasei pe voi in corturile cele ve.snice. Atunci strigat-a el si a zis: Pit- finte Avraame, fie-ti mili de mine si Cel ce este credincios intru putin, &imite pe Lazir, sa-si intinga in api, intru mult e credincios, si col ce e ne- varful degetului i si-mi ricoreasc5, drept intru putin, i intru mult este limba, cici mi chinuesc in aceasti vipaie. nedrept. Dar Avraam a grait: Fiule, adu-ti Deci dar, daca n'ati fost credinciosi aminte ca ai primit cele bune ale tale in in bogatiile nedrepte, cine v5, va lucre- viata ta i Lazar, asijderea, pe cele rele; din pe pe cele adev\u00e1rate ? ci acum, aici, el se mangaie, iar tu te i daed In cele streine nu ati fost chinuesti. credinciosi, cine v5, va da ce este al vostru? i peste toate acestea, futre noi Nici o slug\u00e1 nu poste s'a slujeascii voi stii pripastie aclama, incremenitit, la doi domni. Fiindca sau pe unul va mi astfel cd coi ce ar vrea sa treaca de aiei si pe celtilalt li va iubi, sau de unul se la voi, ori de acolo la noi, mii nu poatil va tinea i de celidalt nu-i va pasa. Nu Sii treaca. puteti sii slujiti lui Dumnezeu \u00ed lui Ci el a zis: Atunci rogu-te, p\u00e4rinte, Mamona. sa-1 trimiti atusa la tatil meu, Toate acestea le ascultau i Fari- n'Idea am cinci frati, si le spuni seii care erau iubitori de argint si-1 luau lor cum este, ca si nu vie i ei la acest in bataie de joc. loo de chin. Avraam a rispuns: Au pe Moise si pe profeti ; s'a asculte de ei. 1179","LUCA, 17 Dar el zise: Nu asa, parinte Intrand inteun sat 1-au intampinat Avraame, oi daca cineva dintre morti se zece leprosi, care se tineau departe, va duce la ei se vor poni. i care au ridicat glasul si au zis: Atunci a rostit Avraam: Daca de Iisuse, Invittatorule, fie-ti mila de noi! Moise si de profeti nu ascultii, nu se vor indupleca nici and va invia vre-unul Ci vazandu-i, el le-a spus: Du- dintre morti. ceti-va i vii aratati preotilor. Dar pe 17. cand ei se duceau s'au cuatit de Despre sminteli, pornirea la iertare, cre- lepra. dintd tape. Vinclecarea celor rece lepro,si. Cdral va veni impeireitia lui Dum- lar unul dintre ei, vizand cii s'a nezeu. vindecat, s'a intors i cu glas mare slavea pe Dumnezeu. Zis-a limas &are ucenicii Nu se poate sa nu yin& prilejuri de pacat, i a cazut la picioarele lui Ems, dar vai de acela prin care ele yin ! cu fata la piimant i i-a multumit. lar el era Samaritean. Mai de folos i-ar fi clan& cineva i-ar Ritspunzand atunci Iisus a zis: pune de gat o piatrit de moara i 1-ar Au nu zece s'au curiitit? Dar cei nouit unde sunt? pritbusi in mare, decat sii sminteascii pe unul din acestia Nu s'a gi\u00edsit sa se intoarca, sit dea Luati aminte de voi insiva. De va mitrire lui Dumnezeu, decal numai acesta gresi fratele tau, dojeneste-1, i daca se de neam strein ? va pocii, iartii-1. Apoi a rostit: Scoala-te i du-te; i chiar dacii ii va gresi de sapte credinta ta te-a mantuit. ori, inteo zi, si de sapte ori se va in- toarce catre tine ziciind: Rau imi pare,- \u00b0data, Iisus fi_ind intrebat de Fa- tu sa-1 ierti. risei: cand vine impariitia lui Dumnezeu? le-a raspuns, zicand: Imparatia lui Dum- Atunci apostolii grait-au cii,tre Dom- nezeu nu vine pe vazutele. nul: Da-ne mai mult6, credintit. i niel nu vor spune: Iata-o aici lar Domnul a ritspuns: De-ati avect sau dincolo. Fiindca, iati, imparatia lui Dumnezeu este in mijlocul vostru. credinta cat un graunte de mutar, Zis-a catre ucenici: Veni-vor zile ati rice acestui sicomor : Dezradaci- nand yeti don i sa vedeti una din zilele neazit-te si te sadeste in mare, si v'ar Fiului omului i nu yeti vedea. asculta. i vi vor spune vouii: Iata, acolo Cine dintre voi, daca are o slugii, este, iatit aici; nu va duceti si nu va la arat, ori la pascut oile, 1 va zice, cand luati dupit ei. vine aces& de la camp: Treci degraba sezi la masit? Ciici dup.& cum fulgerul, fulger\u00e2nd Oare nu-i va zice: Gateste ca sit dinteo parte de sub cer, lumineaza panl la cealaltit parte de sub cer, asa va fi cinez i incinge-te i serveste-ma pan& ce Fiul ornului, In ziva lui. voi manca i voi bea \u00e7i dup\u00e1 aceea Dar mai intai el trebuie si sufere mitnanca i bea i tu? mult i sii, fie lepadat de neamul acesta. Nu cumva are sa multumeasca i ce fel a fost in zilele lui Noe, astfel va fi in zilele Fiului omului: slugii pentru ca., a fitcut ce i s'a poruncit? Socotesc ea nu. Mitncau, beau, se insurau, se mit- Asa i voi, cand veti face toate ritau, pang in ziva cand a intrat Noe In corabie i a venit potopul i i-a pra- cele poruncite vim* ziceti: Slugi netreb- piidit pe toti. nice suntem! Ce eram datori sit facem am Lout. Asijderea precure a fost in zilele lui Lot: mancau, beau, titirguiau, vin- lar pe cand Iisus mergea spre Ieru- deau, sildeau i clideau. salim i trecea prin mijlocul Samariei al Galileii, lar In ziva ciad a ietlit Lot din Sodoma, plouat-a din cer foe i pueioasa i-a pripidit pe toti. iXQ","LUCA, 18 In acelasi chip va fi ziva in care Zio voua c'\u00c9t le va face dreptate in este sit se arate Fiul omului. curand. Dar Fiul omului, dad va veni, afla-va oare credint\u00e4, pe pamant? In ziva aceea, cine va fi pe po- Catre unii care aveau despre sine dina acoperisului, iar odoarele lui in incredintarea c\u00e4 sunt drepti i ptiveau casa, sa nu se coboare inlauntru ca sii de sus pe eeilalti a rostit parabola a- le ja; deasemenea cel ce va fi in tarina, s'A nu se intoard, ceasta: Doi oameni s'au dus in templu Aduceti-v5 aminte de fenicia lui ca sii, se roage, unul Fariseu si cela- lalt vames. Lot. Fariseul statea drept i astfel se Cine va cauta sIt mantuiascit, viats, ruga: Dumnezeule, \u00eei multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapitori, ne- sa va pierde-o; iar cine va pierde-o va drepti, necredinciosi in casettorie, sau pastra-o vie. ca vamesul acesta. Zic voug: in noaptea aceea vor fi Postesc de douit ori pe sapt\u00e4mtma, dau zeciuiala din toate cate agonisesc. doi inteun pat; unul se va lua si al- Iarit vamesul, de departe, de unde tul se va lasa. sta, nu voia nici macar ochii ridice b5,tea pieptul i zicea: Dmia vor rasni impreunli; una se ciitre cer, va lua si alta se va tasa. Dumnezeule, fii milostiv mie pitoatosului. Doi vor fi in tarin\u00e4, ; unul se va Zic vota cii acesta s'a pogorit lua i altul se va Lisa. mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se imita' pe sine se va Atunci, lutind euvantul,i-au zis lui: smeri, iar cel ce se smereste pe sine se Unde, Doamne? Ci el retspuns-a lor: va falta. Unde este starvul, acolo aduna-se-vor *i aduceau la el si pruncii, ea sil, se atingit de ei. Ci vazand aceasta, vulturii. ucenicii 11 dojeneau. 18. Iisus bas\u00e9, i-a chemat la sine si a zis: L\u00e1sati copiii s\u00e1 villa la mine Parabolele despre veiduva steiruitoare nu-i opriti, caci impar\u00e4tia lui Dumnezeu despre Pariseu i vames. lisus cheamii pe este a unora ea ace.stia. copii la sine. Primejdiile bogeifiei. A treia Adevar griiiese vota: cine nu va vestire a patimilor. Vindecarea unui orb. primi imparatia lui Dumnezeu ca un prunc, nu va intra in ea. Le-a spus, apoi, o pilda cum di se Dupa aceea un dregator 1-a futre- cuvine sa se roage pururea si s nu se bat aceasta intrebare: Bunule Invatittor, ce sil fae ca s\u00e4, mosteneso viata cea de leneveasca. veci? Atunci Iisus i-a zis: Pentru ce i a zis: Tuteo cetate era un ju- m'a numesti bun? Nimeni nu este bun, decittor, care de Dumnezeu nu se temea decfit numai unul Dumnezeu. si de oameni nu se ruina. *tii prea bine poruncile: si. nu Era insa in cetatea aceea tO o precurvesti, s'a nu ucizi, s\u00e4 nu furi, nu marturisesti stramb, cinsteste pe tata] veiduv\u00e4, care venea la el zicea: fa-mi teiu si pe mama ta. dreptate, fat,5, de protivnicul meu. El fusa ritspunse: Toate aoestea le-am pazit din tineretele mele. i o bucata de vreme n'a voit; Auzind lisus i-a spus: Iti mai lip- dar pe urna a zis intru sine: desi de seste un lucru: Viudo toate cate t\u00fa si Dumnezeu nu mrt tem si de oameni Imparte la saraci i vei avea comoara in ceruri; apoi vino de ma urmeaza. nu ma rusinez, Totusi, fiindea vaduva aceasta imi face suparare, ti voi face dreptate, ca sa nu mit oboseasca pAnit la urmet cu venirile ei. Deci rostit-a Domnul: Auziti ce graieste judecitorul cel drept. Dar Dumnezeu oare nu va face dreptate alesilor sai, \u00b0are striga catre el zitut i noaptea ii pentru ()are rabda indelung? 1181","LUCA, 19 Ci el, dad, a auzit acestea, s'a Ce vrei s\u00e14i fac? lar el a spus: intristat, a era bogat foarte. Doamne, sd-mi capat vederile! Vazand astfel Iisus a grait: Cat Atunci Iisus i-a zis: Deschide oehii. de greu intra-vor cei ce au averi in im- p\u00e4r\u00e3ia Dumnezeu! Credinta ta te-a mantuit. i in aceeasi clip& deschise ochii Cit. mai lesne este pentru camila sit treaca prin urechile acului, decat pentru mergea dupa Iisus, mitrind pe Dum- bogat sit intre in imparatia lui Dumnezeu. nezeu. Iar poporul tot, care vitzuse, dddea lauda lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Atunci, cine poate s\u00e0 se mantuiasca ? 19. Rispuns-a el: Cele ce la oameni Zaheu. Parabola ca talanii. Intrarea in Bunt cu neputint\u00e4, Cu putinta aunt la Ierusalim. Iisus jelefte Ierusalimul Duinnezeu. curcrfeiste templul. Atunei Petru a gait: Iatii noi, Dupii, aceea, intrand in Ierihon, stritbittea orasul. sand toate ale noastre, am venit dupa tine. i iatit ca un barbat numit cu nu- Ci el rostit-a catre ei : Adev\u00e4r mele Zaheu, care era mai mare peste gritiese vou\u00e4: nu este niel unul care a vamesi 0 era bogat, liisat cask,' ori femeie, ori frati, ori pa- rinti, ori copii, pentru imp\u00e4ratia lui Cauta s\u00e4 vaza, cine este Ems, dar nu putea de multine, pentru ca era mic Dumnezeu, de stat. i care s\u00e4 nu ia inmultit in vre- Atunci el, alerg\u00e1'nd inainte, s'a suit mea de acum, lar in veacul ce va s\u00e4 vie inteun sicomor ea sa-1 vaza, ciici pe 'data. vesnicii. acolo avea sit tread,. Apoi a luat la sine pe cei doispre- Dar and a sosit la locul acela, zece i le-a zis: Iat\u00e4, ne suim la Ieru- salim 0 se vor implini toate cele se Timis caut\u00e2nd in sus a rostit c\u00e1tre el: Zaheu, grabeste-te i da-te jos, ciici as- s'au Boris de proroci, despre Fiul omului. thzi trebue sa raman in casa ta. GAM va fi dat in mans, paganilor i el s'a dat jos degrabii si 1-a si va fi batjocorit 0 va fi infruntat rusinos primit cu bucurie. si va fi scuipat. Vazand fus\u00e1 aceasta, toti murmu- i dupit ce il vor biciui, il vor ran si ziceau: A intrat s\u00e4 poposeasei ucide; dar a treia zi va invia. la un om pacatos. Ei RIBA n'au intele,s nimio din Atunci Zaheu, stand in fata Domnu- acestea, caei vorba aceasta era ascunsii lui, a zis: Iatit jumittate din averea mea, pentru ei i nu-0 dadeau seama de cele Doamne, o dau saracilor i daca am na- spuse. piistuit pe cineva cu ceva intorc im- partit. lar cand s'a apropiat Uwe de Zis-a &are el Ems: Ast\u00e4zi s'a facut Ierihon, un orb st\u00e4tea la marginea dru- mului i cersea. mantuire casei acesteia, c\u00e1ci i el este fiul lui Avraam, i auzind el multimea in mers, a intrebat ce e asta. Pentru c\u00e4 Fiul omului a venit s\u00e4 cauto i sit mantuiascii pe cel pierdut. i i-au spus: Trece Iisus din Na- i dup\u00e4 ce au auzit acestea, Lams zaret. a adtiogat sit le spun\u00e4 o *WI, fiindca el era aproape de Ierusalim, iar ei ore- Atunci el a inceput s\u00e4, strige deitu ea impitr\u00e4tia lui Dumnezeu se va sa zic\u00e4,: Iisuse, Fiule al lui David, fie-ti arata numaidecat. mil& de mine ! Deci a zis: Un om de neam Dar cei ce mergeau inainte 11 mare s'a dus inteo tara depifirtata ea certau ca s\u00e4 tac\u00e4, el Mkt cu atat mai sa-si la intarire critiasca i sit Be Ina, vartos striga: Fiule al lui David, fie-ti poieze. mil\u00e4, de mine ! Ci Iisus s'a oprit si a poruncit sit-1 aducii la el si cand a fost aproape 1-a intre bat : 1182","LUCA, 19 Si a chemat pe zece robi ai Zichndu-le: Duceti-v\u00e4 in satul di- si le-a dat zece talanti si a zis catre ei: naintea voastra i, intrand in el, veti gitsi Negutittoriti cu ei piing viu. un manz legat pe care nimeni dintre Dar cet\u00e4tenii lui aveau ur\u00e4, pe el, oameni n'a sezut vreodat\u00e1,. Dezlegati-1 si au trimis soli in urma lui, Nu voim ca acesta s\u00e4, fie crai peste aduceti-1. noi. Si de v\u00e4 va intreba cineva: Pentru ce-1 dezlegati? Yeti zice asa; Pentru Chad a venit inapoi eu int\u00e4rirea trebueste Domnului. de crai, a poruncit cheme pe acei robi citrora le daduse banii, ea sit afle Si ducandu-se cei trimisi au aflat ce negustorie au fitcut. precum le-a spus. j s'a infittisat cel dintfti i a zis: lar And deszlegau m\u00e4nzul, au grait stitpanii lui catre ei: De ce dez- Doamne, talantul tau a adus legati manzul? zece talanti. Atunci ei au ritspuns: Pentru ca. Atunci i-a zis stilptinul: Prea bine, trebueste Domnului. slue): bunk fiindc\u00e4 intru putin ai fost credincios, sit aibi putero peste zoco 35.i I-au adus la lisas i aruncan- A venit apoi al doilea si a zis: du-si vesmintele lor pe nAnz au pus pe Talantul titu, stiip\u00e4ne, a f\u00e4cut cinci ta- lisus deasupra. lanti. lar pe c\u00e2nd mergea, altii isi as- terneau vesnaintele in calea lui. Zis-a &are acesta: Sit fii si tu Si dacit s'a apropiat de Ierusalim la st\u00e1panitor peste cinci cetati. coborisul Muntelui M\u00e1slinilor, toat\u00e4 iamb A venit si al treilea si a zis: Doamne, timea ucenicilor, bucur\u00e4ndu-se, a in- iat talantul till', pe caro 1-am limit, ceput s\u00e4 laude pe Dumnezeu, cu voce pus deoparte, in mahram\u00e4. tare, pentru toate minunile pe care le Gil, m'am temut de tine, pentru vhzuse. at esti om aspru: iei ce nu ai pus si se- ceri ce n'ai sem\u00e4,nat. Si ziceau: Binecuv\u00e2ntat este impit- Zis-a lui st\u00e1pitnul: Din cuvintele ratul care vine in numele Domnului! tale te voi judeca, slug\u00e4 viclean\u00e4,. Stiut- In ceruri fie pace i slav\u00e4 intru ai et eu aunt om aspru, iau ce nu Dar oarecare Farisei din multirue i-au zis lui: Invitt\u00e4torule, ceartit-ti uce- am pus si secer ce nu am semanat. Atunci, de ce n'ai dat banii mei nicii. Atunci el le-a ritspuns; Zio vou\u00e4, la z\u00e4rlifie? i eu, la venirea mea, i-as fi cerut cu dobandlt. de vor them acestia, pietrele vor striga! Si cand a fost aproape f3i a v\u00e4zut Apoi a poruncit celor ce st\u00e4teau de fatit: Luati de la el talantul i dati-1 cetatea, a plhns de mila ei i a rostit: celui care are zece talanti. Dac\u00e4, ai fi cunoscut si tu, in Dar ei au zis lui: Doamne, acela aceast\u00e4 zi a ta, cele ce sunt spre pacea are zece talanti. ta! Dar acum ascunse sunt de ochii Gr\u00e4iesc vou\u00e4: Col ce are i se va Caci veni-vor zile peste tine, avid da, iar de la cel ce nu are, i ce are se dusmanii t\u00e4i vor trage sant in jurul t\u00e4u va lua. te vor impresura si te vor stritmtora lar pe acei vr\u00e4smasi ai mei care de toate p\u00e4rtile. n'au voit ca st domnesc peste ei, Si te vor face una cu p\u00e4m\u00e4ntul si pe fill thi in tine, i nu vor lasa intru aduceti-i aici i thiati-i in fata mea. tine piatr5, peste piatr\u00e4, pentru cit nu ai Dupit ce a cuvitntat acestea, a cunoscut vremea cercet\u00e4rii tale. mers inainte, in sus spre Ierusalim. Apoi, intr\u00e4nd in templu, a ince- lar cand a fost st se apropie do put s\u00e4 dea afard, pe cei ce vindeau in el si cumpitrau, Betfaghe i de Betania, catre muntele i le-a spus: Scris este: i va fi care se zice Muntele Mitslinilor, a trimis casa mea cash: de rug\u00e4ciunie; dar voi pe doi dintre ucenici, ati fitcut din ea pester& de t\u00e4lhari. 1183","LUCA, 20 47. Si in fiecare zi era in templu iubit; poate ca pe el viizandu-1 se vor invata. Dar mai marii preotilor i Cal.- ruina. turarii i fruntasii poporului cautau sa-1 piarda. Si nu gaseau ce sa-i faca, pen- Lisa lucratorii, eand 1-au vitzut, tru cit tot norodul sta atarnat de el au vorbit intre ei i au zis: Acesta este mostenitorul, veniti sa-lomorim, ca mos- vi-1 asculta. tenirea sa fie a noastra. Si scotandu-1 atar\u00e1 din vie, 1-au 20. omorit. Ce va face dar acestora eta- De unde a lost botezul lui loan? Pilda panul viei? viei celei date lucrdtorilor rdi. Dinarul Veni-va si va pierde pe lucratorii Cezarului i invierea mortilor. Al cui fin aceia, iar via va da-o altora. Dar ei cand au auzit, au raspuns: Fereasca, Duna- e Al esia? nezeu! Dar Une\u00b0 zi, pe oand lisas inv\u00e1ta Ci lisas privindu-i in fati]: le-a zis: In templu pe popor, vestindu-i vestea Atunci ce insemneazi scriptura aceasta: ces, t'una, se infatisarit preotii i Caz- turarii, imprenna ca batrttnii, Piatra pe care n'au luat-o in seam& Si luand cuvantul ii vorbira: Spune ziditorii, aceasta a ajuns s'a fie varful nou\u00e4, cu ce put,eri faci acestea, sau cine unghiului? este acela care ti-a dat puterea aceasta ? Oricine va cadea pe aceast\u00e4, piatra Ci el riispunzand le-a zis: V\u00e4 voi se va sfarama, iar pe cine piatra va ciidea intreba pe voi i eu o vorba, ci spun- il va face puzderii. lar carturarii si mai marii preotilor cautara sa puna mana pe el, in ceasul Botezul lui loan din cer a fost ori acela, dar se ternura de norod. Caci ei de la oameni? au inteles ca Esus spusese pilda aceasta impotriva lor. Atunci ei chibzuira intru sine, zicand: De vom zice: din cer, ne va Atunci ei s'au pus la panda ei spune: Pentru ce n'ati crezut in el? i-au trimis iscoade care se prefaceau ca De vora zice: de la oameni, in- sunt drepti, ca prindi in ouvinte treg norodul ne va omori cu pietre, fiindca este incredintat e& loan a fost sa-1 dea in mana stapanirii si in pu- terea procuratorului. profet. Acestia 1-au intrebat, zicand: In- Deci raspuns-au clt nu stiu de unde a fost. vatittorule, stim c\u00e1 vorbesti i inveti drept i nu faci nici un l'atar, O Cu Atunci lisus le-a zis: Nici eu nu adevarat inveti calca lui Dumnezeu: va spun vou5, cu ce putero lucrez Cuvine-se ca noi s\u00e1. dam dajdie acest,ea. Cezarului sau nu? A inceput apoi, &S'Are norod, sa Dar lisas patrunzand viclesugul spun\u00e4, aceasta pilda: Un om a sadit vie lor le-a ritspuns: De ce m'a ispititi? si a dat-o cu invoialit unor lucratori, a plecat, pe multa vreme, in alta tara. Arittati-mi un dinar. A cui icoana La timpul roadelor a trimis la poart& si a cui scriptur\u00e4 ? Ei au zis: lucratori un rob, ca sa,-i dea din rodul Ale Cezarului. viei. Lucratorii insa, dupa ce 1-au batut, 1-au trirais f\u00e4rit nimio. Atunci el a rostit catre ei: Asa dar, dati cele co sunt ale Cezarului Si a prins a trimite al doilea rob, Cezarului i cele ce sunt ale lui Dumnezeu dar ei bittandu-1 si pe a,cela i facandu-1 lui Dumnezeu. de ocar\u00e4 1-au trimis fax& nimio. Si n'au putut din yorba lui Si a trimis pe al treilea; ei scoata vina inaintea poporului, si mi- dupil ce 1-au rana si pe acesta, 1-au randu-se de raspunsul lui au tacut. aruncat afarit. Atunci au venit la el unii din- Atunci a zis stapanitorul viei: Co tre Saducheii care tagaduiesc ca, este in- sa fac ? Trimite-voi pe fiul meu cel viere si 1-au intrebat, 1184","LUCA, 21 Cu aceste vorbe: Invat\u00e4torule, s\u00e0 stea in biincile diritai in sinagoge Moise ne-a lasat scris: Daca cineva are ea stea in capul mesei la ospete. un frate insurat i acesta va muri fiira de copii, atunci fratele s ja pe femeia Ei care miinancii de istov casele viiduva i s\u00e4 ridice urraaai fratelui sau. vaduvelor FA de ochii lumii se roaga in- Acum, erau aapte frati. i cel din- delung, ei, aceatia, prisoselnica ()sand& vor lua. tai luandu-0 femeie a murit Rua de 21. copii. Banul vikluvei. Cuvidnfarea lui lisus despre A luat-o atunci al doilea ai a murit ai el fara copii. ddramarea Ierusalimului si parusia sa. A luat-o ai al treilea ; ai tot aaa cate aapte, care n'au l\u00e1sat copii si au Si Ilium ridicand privirea a vazut murit. pe bogati cum puneau in vistieria tem- La urm5, a murit i femeia. Deci femeia, la inviere, a ciirui plului darurile lor, Si a vazut ai pe o viiduvii siirmana dintre ei va fi femeie ? C\u00e1ci cate aapte au care a pus acolo doll& letc5i. tinut-o de nevastii. Atunci raspuns-a lor Fiji Atunci a zis: Cu adevarat v5, spun c5, acea,stii v\u00e0duv\u00e0 saracd a pus mai mult veacului acestuia se Insoarii, ai se marita. ca toti. Dar cei co se vor invrednici al dobandeasca veacul acela i invierea cea Pentru cii toti aceatia au aruncat la daruri din ce le prisoseate, aceasta din morti nici nu se insoar5 nici nu din saf\u00e1cia ei a aruncat tot avutul ei. se maritii. Tara unii vorbind de templu ca Si nici sa moar5, nu mai pot, ciici este impodobit cu lespezi frumoase sunt la fel cu 1ngerii, a't aunt fiii lui cu daruri, Iisus a zis: Dumnezeu, de vreme ce sunt fiii in- Aceste lucruri pe care le vedeti ! Veni-vor zile intru care nu va ramanea vierii. Dar cum ca mortii inviaza chiar Moise a aratat-o, acolo unde vorbeate piatra peste piatra, care di nu se risi- despre rug, cand numeate pe Domnul: peascli. Ci ei 1-au intrebat Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul Invii- ffitorule, cand oare vor fi acestea ? lui Isaac i Dumnezeul lui Iacob. care este semnul cand fi-va di fie acestea ? Dumnezeu deci nu este Dumnezeu El a raspuns: Bagafi de seam& sa al mortilor, ci al viilor, caci toti sunt nu fiti amiigiti ; caci multi vor vii In el. lar unii dintre carturari raspun- cu numele meu, spunand: Eu sunt Mesia q't ceasul e aproape. Nu vii duceti dupa ei. zand au zis: Inviltatorule, bine ai vorbit. Iar c\u00e2nd vefi auzi de razboaie Si nu mai cutezau sa-1 mai in- de razmerite, sa nu vii spaimantati; trebe nimic acestea trebue sa fie intai, dar sfaraitul Atunci a zis catre el: Cum spun nu va fi curand. carturarii c\u00e0 Christos este fiul lui David ? Apoi le-a euvantat: Se va scula Gaud insuai David zice in cartea neam peste neam t;1.1 impariitie peste psalmilor: Zis-a Domnul Doranului meu: Sezi de-a-dreapta mea, Vor fi cutremure mari i pe alo- curea foamete i molime, prevestiri spai- Pauli ce voi pune pe vrajmasii mantatoare EA mad semne din cer. scaun al picioarelor tale. David, astfel, 11 numeate pe el Dar mai inainte de toate acestea, domn; deci cum este fiul eau? vor pune mainile pe voi i va vor pri- Apoi, In auzul intregului norod goni, dandu-va rainai in sinagogi, i in a zis catre ucenici: inchisori i tarindu-va la imp5,rati Paziti-v\u00e4 de carturarii carora le la stapanitori, pentru numele meu. place sit se plimbe in haine lungi f4 le place sa li se inchine lumea in targuri Si aoeasta se va intoarce pentru voi in fericita marturie. 1186 76","LUCA, 22 Puneti deci in voastre, sa Asa i voi, cand yeti vedea nu cugetati de mai nainte cum sa apirati, candu-se acestea, sa stiti c\u00e4 aproape este impitratia lui Dumnezeu. Cici eu vi voi da vou5, gurit intelepciune areia nu vor putea sit Adev\u00e4r griiesc vouit ca nu va trece stea impotriv\u00e1, sau s\u00e4, ri\u00edspunda toti pro- neamul acesta, Omit ce nu vor fi toate tivnicii vostri. Si veti fi vanduti si de parinti a cestea. de frati si de nea,muri si de prieteni unii dintre voi vor fi dati la moarte, Cerul i pitmantul vor trece, dar Si yeti fi uriti de toti oamenii, cuvintele mele nu vor trece. pentru numele meu. Dar nici un par din capul vostru Luati seama de voi \u00eeniv\u00e4 sit nu nu se va prfipiidi. Intru ribdarea voastra dobandi- se ingreoaie inimile voastre de imbuibare veti sufletele voastre. si de bituturli si de grijile lumesti i ziva lar cand yeti vedea Ierusalimul aceea BA vie peste voi far& de veste, inconjurat de ostasi, atunci sit stiti s'a apropiat pustiirea lui. Ca un lat. Cad veni-va peste toti Atunci cei din Iudeia sa fug& la coi ce loeuesc pe fat,a a tot pitm\u00e1ntul. munti, cei din mijlocul ei sit plece aiurea, Drept aceea, priveghia-ti in toatit vremea i va ruga0 ca si va invredniciti iar cei de prin tinuturile vecino si nu se sa scapati de teats acestea care vor do, vie si s\u00e1 stati inaintea Fiului omului. due& in ea. Si ziva era in templu i invita, Cad acestea Bunt zilele rizbunarii, ca sit se implineasc5, toate cele serse. apoi iesind din eetate minea noaptea pe Dar vai de cele ce vor avea in muntele numit Muntele pantece i de cele ce vor apleca intru acele zile! Pentru c\u00e4 va fi in Ora stram- Si tot norodul venea dis-de-dimi- neati, la el, in templu, ca sit-1 asculte. torare mare si urgie asupra acestui popor. 22. Si vor &idea de ascutisul sabiei vor fi dusi robi la toate neamurile s'a Vanzarea lui luda. Cina cea de taind. Ierusalimul va fi \u00b0Meat in picioare de pagini, ping ce se vor implini vremile Rama la intdietate. Suferintele din grcidina Ghetsemani. Prinderea i aducerea la Ca- pitganilor. Si vor fi semne in soare, in luna Lepidarea lui Petra. si in stele, iar pe pimint noroadele fi-vor cu mima strands, i aiurite de vuetul lar acum se apropia praznicul Azi- mirii i al valmilor. milor, care se chiamit Pasti. lar oamenii vor eta Bali dea su- fletul, de spaim\u00e4, si de asteptarea celor Si mai marii preotilor i carturarii pornite s\u00e4 vina peste lume; chci tariile caut\u00e4u cum sii-1 rapue; dar le era teamit oerului vor fi zguduite. de norod. Atunci vedea-vor peFiulomului, ve- Ci Satana intr\u00e1 in luda, nurnit nind in nori cu putere i cu mitrire Iscariotul, care era din numirul color lar cand vor incepe sa fie acestea, doisprezece. prindeti suflet si ridicati capetele voastre, pentru ea ritscumpararea voastra s'a a- Si ducindu-se luda, vorbi cu mai propiat. marii preotilor i cu capitanii, cum sa-1 dea in mina lor. Apoi le-a spus aceasta pild\u00e4: Uitati-v\u00e4 la smochin si la tota arborii: Acestia s'au bucurat i s'au legat Cand soot frunzo, voi, priviiad, din cu el ca dea bani. oapul vostru stiti ca vara este de acum lar el s'a invoit i cauta prilej si-1 aproape. dea lor pe Iisus prins, fir& si stie gloata, A sosit deci ziva Azimilor, cand se &idea si se jertfeascit mielul de Pasti. Si a trimis pe Petru si pe Ioan, zicand: Duceti-va i gittiti-ne noua Pa-- tele, ca s\u00e4 m\u00e1ncam. lar ei 1-au intrebat: Unde voiesti sh-ti 1186","LUCA, 22 Ci el le-a raspuns: Iat\u00e4 cand yeti nu cel ce sta la mash.' ? lar eu, in mij- intra in cetate, v\u00e4 va intampina un om locul vostru, Bunt ca unul ce slujeste. ducand un urcior cu api; mergeti dupti el, pan la casa unde Choi voi sunteti acei care ati st\u00e4ruit cu mine In ispitele mele. li stiipanului acelei case Ii yeti i eu va dau vouit la mana impa- apune: Inv\u00e4t\u00e4torul iti gaieste: Unde este precum mi-a dat-o mie Tattil meu, odaia de oaspeti unde sit minfine Pas- Ca BA mancati i sit beti, la masa tele cu ucenicii mei? mea, intru impaatia mea si sA edeti In jeturi, judecand cele douhsprezece i acela va va netts, un foisor mare semintii ale lui Israil. asternut; acolo sit gatiti. Apoi Domnul a zis: Simone, Si- mone, iatit Satana v'a cerut pe voi ca lar ei, ducandu-se, au aflat precum sit v\u00e4, cearna ca pe grau. le zisese si au gatit Pastele. lea eu m'am rugat pentru tine s\u00e4, nu mad& credinta ta. i tu, oarectind, i cand a sosit ceasul, s'a asezat intorcandu-te, intiireste pe fratii tai. la mas\u00e1 i apostolii impreunit cu el. Dar Petru i-a riispuns: Doamne, gata sunt s\u00e1 merg cu tine i la temnita i a gait catre ei: Cu dor am si la moarte. Gait-a Timis lui: Zic tie, Petro, ca dorit s\u00e4 miinfinc Cu voi acest Paste, mai astazi nu va cants, cocosul, pang ce nu inainte de patima mea. te vei lep\u00e4da de mine, de trei ori, cum ctt nu ma cunosti. Cit zic you& ca de acum nu voi Dup.& aceea, i-a intrebat: Cand mai mama dintru ace,sts pan\u00e4 cand nu se v'am trimis pe voi Rag de pungit, far& va implini intru impariitia lui Dumnezeu. de traista i gait de Inc\u00e4ltilminte, dus-ati i luand paharul, multumind a zis: lips& de ceva? lar ei au aspuns: De Luati acesta i Impitrtiti-1 Intre voi. nimio. Cii, zic voutt c\u00e4 nu voi mai bea de acum din rodul viei, pan& ce nu va Atunci el le-a zis: Acum Insii, eel veni imparigia lui Dumnezeu. ce are pungii, sit o la, tot asa i traista, i luand paine, multumind a frant eel ce nu are sabie, Wadi ves- si le-a dat ion, zicand: Acesta este trupul mantul i s\u00e4-si cumpere sabie. meu care se d\u00e1 pentru voi; aceasta sit faceti Intru pomenirea mea. Caci v\u00e0 spun c\u00e1 trebue s\u00e4 se im- pline,asca Intru mine scriptura care zice: Asijderea i paharul, dupit zicand: Acest pahar este legea cu cei rar\u00e0 de lege s'a socotit. Pentru ea intru sangele meu, care se yars\u00e4 pentru ce este despre mine ajunge acum la voi. capat. Totusi, iota, mana celui ce ma vinde este cu mine la masii. Ei au zis atunci: Doamne, iata Ci Fiul omului merge precum a fost aici dour', at-JAL El le-a aspuns: E destul. Dupit ce-a iesit de la cinit, s'a dus hotitrit, dar vai acelui om, prin care e ca de obicei In Muntele M\u00e1slinilor. lar vandut ! ucenicii 1-au urmat. lar ei au Inceput sit se intrebe, i cand a sosit in acest loo, le-a unul cu altul, cine dintre ei BA, fie acela spus: Rugati-va ca sa nu cildeti in care avea s\u00e1 savarseasca aceasta faptit. ispita. Apoi s'a iscat intre ei si o pricire: cine dintre ei se pare ca e mai mare? lar el s'a depiirtat de ei, ca la o aruncittura de piatra i ingenunchind Atunci el le-a zis: Imp\u00e1ratii pa- ganilor Ii stlipanesc pe acestia i cei ce Be ruga, putere asupra lor se numesc flicatorii Zicand: Pitrinte, de voiesti, lor de bine. tura de la mine a,cest pahar. Dar nu voia mea, ci voia ta implineascit-se. Dar voi sit nu fiti astfel: ci care este mai mare Intre voi s\u00e4 fie ca mai lar un Inger din cer s'a arittat lui mie, si care este capetenie s'a fie ca unul si-1 intarea. ce slujeste. Citci cine este mai mare: cel care sta la masa, sau eel care slujeste ? Oare 1187","LUCA, 23 Si fiind in zbuciumul durerii, cu Ci Doinnul s'a intors si s'a uitat mai mare staruintit se ruga. lar sudoarea la Petru; i Petru adus arainte de lui, ca picaturi mari de singe, picura pe cuvantul Domnului, cum Ii zisese, ca mai nainte ca sa canto azi cocosul, tu pamant. te vei lep\u00e4da de mine de trei ori. Si ridioandu-se din rugaciune, a venit la ucenicii lui i i-a aflat adormiti Si a purees afar& petru amar de inahnire. a plans. Si le-a graft: Ce dormiti ? Sculati-va. lar oamenii care 11 pitzeau pe lisas va rugati, ea sa nu cadeti in ispita. il batjocoreau bateau. Nu isprivise bine verba \u00e7i iata o multime de oameni i cel ce se numeste Si acoperindu-i fata, 11 intrebau luda, unul dintre cei doisprezece, venea zicand: Proroceste cine este cel ce te-a In fruntea lor. Si el s'a apropiat de Timis, lovit, ca s\u00e4-1 sarute. Atunci Iisus i-a zis: luda, prin Si hulind aya, alte multe spuneau sarutare vinzi pe Fiul omului! lui impotriva. Iar cei din preajma lui, vazand ce era sa fie, 1-au 1ntrebat: Doamne, sa Cand s'a facut ziva, adunatu-s'au tiagem cu sabia? b\u00e0tr\u00e2iiii poporului, mai marii preotilor Si unul dintre ei a lovit pe sluga ciirturarii 01-au dus pe el in sinediiul lor. arhiereului i i-a taiat urechea dreapta. 61. Ci Iisus r\u00e1spunzand a grail: Lasati, i-au zis: Spune-ne de esti tu Mesia. pan& aici ! i atingandu-se de urechea lui I-a vindecat. Atunci el le-a grait: Daca v'o 52. lar &Litre mai marii preotilor, dare spun, nu yeti crede-o; capita,nii templului i catre batr\u00e2nii care venisera asupra lui, Iisus rostit-a: Ca la lar daca va intreb, nu-mi yeti un talhar cu sabii i cu land. 53. Zilnic am fost cu voi in templu raspunde. n'ati intins mainile asupra mea. Dar De acum insa, Fiulomuluiva sedea acesta este ceasul vostru i puterea intu- de-a-dreapta puterii lui Dumnezeu. nericului. 54. Si punand mana pe el, 1-au dus Zis-au ei cu totii: Esti tu, asa I-au b\u00e4gat in casa arhiereului. Iar dar, fiul lui Dumnezeu? Iisus a rostit Petru se tinea dup\u00e4 el de departe. 55. Si au aprins foo in mijlocul curtii catre ei: Voi singuri ziceti c\u00e0 eu sunt. si au sezut la foc si a sezut i Petru Atunci ei au vorbit: Ce ne mai intre ei. 56. Vazandu-1 o servitoare, cum sta in tmbueste marturie, &Ind noi Insine am lumina focului, s'a uitat bine la el si a auzit din gura lui? zis: Si acesta era cu el. 57. Ci Petru s'a lepadat de Iisus, 23. zicand: Femeie, nu-1 cunosc. 58. Dar peste putin 1-a vazut altul inaintea lui Pilat i inaintea lui \u00a1red. i-a spus: Si tu esti dintre ei. Petru insa Judecata, nistignirea, moartea ingropd- a raspuns: Omule, nu sunt. 59. lar cand a trecut ca un ceas, un ciunea. altul adeverind cu putere a rostit: Cu adevarat i acesta era cu el, c\u00e0 e doar Apoi toata multimea lor s'a sculat in picioare i 1-a adus inaintea lui Pilat. galileian. Si aulnceput sa-1 parasca i eh, 60. Atunci Petru a zis: Omule, nu stiu Pe acesta 1-am aflat sucind mintile nea- ce spui. i numaidecat, cand nu sfaisise bine vorba, cocosul a cantat. mului nostru si impiedicand sa dam dajdie Cezarului, iar despre sine spune ca. este Christos Imparat. Pilat 1-a intrebat, zicand: Esti tu Imparatul Iudeilor ? Iar el raspunzandu-i a grait: Tu singur zici cl. sunt. Atunci Pilat a rostit &Are mai marir preotilor i catre gloats: Nu giisesc nici o vini in acest om. Dar ei mai cu putere st\u00e4.ruiau In spusa lor ca razvrateste norodul, cu in- vatatura lui, prin toata Iudeia, din Ga- lileia, de unde a fnceput, i pang. aici. 1188"]