Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

["PROVER13ELE LUI SOLOMON, 15 Cel tare 1\u00a7i pune n5,dejdea in Calea celui p\u00e4c\u00e4tos este grozavie in frica lui Dumnezeu \u00a7i fiii lui afl\u00e4 acolo ochii Domnului, ins& el iube\u00a7te pe eel ce liman. umbl\u00e4 intru dreptate. Frica de Dumnezeu este izvor Cortare asprii 11 a\u00a7teapta pe cel ce de viata, ca s\u00e4 ne ferim de laturile p\u00e4rase\u00a7te calea vieii i cel ce urgise\u00a7te mustrarea piere. mortii. Norodul mult face slava unui im- Adancul eolului este deschis in fata Domnului, cu atat mai vartos ini- p\u00e4rat, iar cand norodul scade vine pr\u00e4- mile oamenilor. bu\u00a7irea imparatului. Celui dezmetic nu-i place dojana, Cel domol la manie este bogat in de acea el nu se ja cu cei intelepti. intelepciune, iar cel ce se manie degrabi iqi d\u00e4 pe fat& nebunia. mima vesel\u00e4 insenineaza fata, iar mima mahnita descumpane\u00a7te duhul. mima pa\u00a7nicii este sanatate pen- tru trup, iar pornirea patima\u00a7a este car mima celui intelept cauta \u00a7tiinta, In oase. iar gura color nebuni se multume\u00a7te cu nebunia. Cel ce obijdue\u00a7te pe cel Barman defaim\u00e4 pe ziditorul s\u00e4u, iar cel ce are Pentru cel s\u00e4rac toate zilele Bunt mil\u00e4 de cel obijduit Il cinste\u00a7te. rele, iar pentru cel cu mima multumit\u00e4 viata este un ve\u00a7nic osp\u00e4t. Cel fara de lege este doborit de r\u00e4u- Mai bine putin\u00e4 bog\u00e4tie 1ntru tatea lui, iar cel drept gi\u00edse\u00a7te schpare frica lui Dumnezeu, cleat multi avere intru neprih\u00e4nirea lui. cu chin. Intelepciunea sal\u00e4\u00a7lue\u00a7te in mima Mai mult face o mancare de ver- celui intelept, iar in mima celor nebuni deturi \u00a7i cu dragoste, decat un bou in- nu se arat\u00e0. grA\u00a7at \u00a7.1 cu Dreptatea inalt\u00e4 un popor, iar p\u00e4catul este ocara noroadelor. Omul m\u00e2nios jsc\u00e4 cearta, pe c\u00e4nd cel domol la manie potole\u00a7te harta. De harul imparatului, are parte sluga inteleapt\u00e4, iar pe ceo de nimica o Calea celui lene\u00a7 este ca un gard de spini, iar coleo celui silitor este bine nimice\u00a7te mania lui. Ingrijit\u00e4. 15. Fiul intelept bucura pe tatal eau, iar fiul nebun dispretue\u00a7te pe maica-sa. Felurite proverbe. Nebunia este o placere pentru Raspunsul bland potole\u00a7te mania, omul nebun, iar cel intelept merge pe iar cuvantul aspru atat\u00e4. mania. drumul drept. Limbo celor intelepti picur& \u00a7tiinta, Far& chibzuire nici un plan nu iar gura celor nebuni izvor\u00e4\u00a7te nebunie. izbute\u00a7te, Ins\u00e4 en mult\u00e4 chibzuial\u00e4 ori- \u00a7ice iese la cap\u00e4t. Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni \u00a7.1 asupra Ce fericire cb,nd omul e cumpanit la riispuns, \u00a7i cat e de buna vorba spud\\\" celor la bou! ei! Limbo dulce este pom al vietii, Inteleptul merge pe coleo vietii iar limba vicleama r\u00e4ne\u00a7te sufletul. care duce in sus, ca sa ocolease& drumul Nebunul dispretue\u00a7te mustrarea eolului care duce in jos. s\u00e4,u, iar cine tine ses,ma de mu- Domnul pfabu\u00a7e\u00a7te casa celor strare ajunge intelept. mandri i pune hotarul viiduvei la locul In casa celui drept este mare bel\u00a7ug, lui. iar c\u00e2tigu1 p\u00e4e\u00e4tosului este pierzare. Buzele celor intelepti Cugetele rele sunt groz\u00e4vie intea Domnului, iar cuvintele bune \u00a7tiinta, iar mima celor nebuni nu face sunt curate in ochii lui. tot a\u00a7a. Omul lacom de cit\u00a7tig Ii Burp& Jertfa celor piicato\u00a7i este grozavie casa, iar cel ce ura\u00a7te mita ramane cu In ochii Domnului, iar ruga celor drepti viata. este bun\u00e4vrerea lui. 639","PROVERBELE LUI SOLOMON, 16 Inima celui drept chibzueste ce si F\u00e4ptuirea firidelegii este grozivie r\u00e4spundi, iar gura celor nelegiuiti re- pentru imp\u00e4rati, fiindca numai prin drep- vara. riiutati. tate se int\u00e4reste tronul. Buzele grilitoare de lucruri drepte Domnul se depiirteazi de cei ne- legiuiti i asculti rughciunea celor drepti. sunt plicute impiratului, de aceea el iubeste pe cel ce spune drept. Privirea prieteneasci inveseleste Urgia impiratului este la fel cu inima rfi vestea t'una invioreazi trupul. vestitorii mortii, dar omul intelept o do- Cel care asculti, o dojanft moleste. toare isi are silasul printre cei intelepti. Seninitatea fetei impiratului di Cel ce fuge de mustrare li urgi- viat\u00e4 tfi harul lui este ea ploaia cea se\u00a7te sufletul siu, iar cel ce ascult\u00e4, de mustrare dobandeste intelepciune. tfirzie. Agonisirea intelepciunii este mai Frica de Dumnezeu este scoala bun\u00e0 decit aurul, i cistigarea price- fntelepciunii, i smerenia trece inaintea perii mai de pret dectit argintul. miririi. Calea celor drepti ocoleste r\u00e4ul, ci numai acela care se uitli pe unde merge 16. isi crutii viata. Inaintea pribusirii merge trufia, Domnul eete cel care rtInduepte viata ornu- semetia inaintea c\u00e4derii. lui. Impdrafii: datoriile lor. Infelepciunea Mai bine sli fii smerit cu cei mani, decit s\u00e1 imparti pradi cu cei tru- pi infrdnarea. fasi. Omul poate si chibzuiasca in mima lui, irisa ri\u00edspunsul pe care fi di limbo, Cel care ja arninte la poruncile Dom- vine de la Domnul. nului, afli fericirea; fericit este ins\u00e4, omul care n\u00e1dijdueste in Domnul. Toate c\u00e4ile omului sunt neprihi- Omul intelept este mereu cuminte: nite in ochii lui, lusa Domnul este cel dulceata cuvintelor de pe buzele lui sporeste stiinta. ce ispiteste inimile. Intelepciunea este izvor de viati Descopere Domnului telluile tale pentru cel care o are, iar dojana pentru cel nebun e nebunia. atunci izbuteso planwile tale. mima celui intelept pune inte- lepciune in gura lui si pe buzele lui Pe toate le-a ficut Domnul \u00b0u sporeste invititura. Cuvintele frumoase sunt un fa- telul lor, chiar si pe cel nelegiuit pentru gura de miere, dulci pentru suflet ziva nenorocirii. lecuitoare pentru trup. Este cate o cale care i se pare Toati mima trufas& este grozivie omului dreapti, iar la capitul ei este pri- inaintea Domnului; aveti ribdare, c\u00e0 nu pastia rilm\u00e2ne nepedepsiti. Foamea indeamni, pe lucritor la munci, fiindcii, gura lui 11 sileste. Cu adev\u00e4rath' iubire se ispiseste picatul i cu frica lui Dumnezeu se oco- Ticalosul prilejueste nenorocirea leste r\u00e4ul. si pe buzele lui este vipaie. Omul zavistios deslintueste cearta C\u00e2nd Domnului Ii place purtarea hulitorul desparte pe prieteni. omului, il linpac\u00e4 chiar i cu dusmanii Omul aprig cauti s\u00e0 insele pe prietenul indrepte pe o cale lui. rea. Cel care inchide din ochi urzeste Mai degrabi putini av'ere agonisiti cu dreptate, decit agoniseali multil viclenii, cine \u00a1si musci buzele a si si- cu strimbittate. virsit r\u00e4ul. mima omului chibzueste calca pe care s'A meargi, iras& numai Domnul cit- l\u00e4uzeste pasii lui. Sentinte divino ies din gura Mapa- ratului, de aceea, la darea lor, gura lui nu di grey. C\u00e2ntarul i tereziile sunt lucrul Domnului, toate greutitile de cantirit sunt lucrarea lui. 640","PROVERBELE LUI SOLOMON, 17, 18 Batranetea este o cunun\u00e4 de cin- Cearta porneste cu aruncarea de ste, ea se afl\u00e4 daca mergi pe calea drep- cuvinte, dar inainte ca s\u00e4, se aprinda tatii. cearta da-te laoparte. Omul domol la mhnie e mai cu Cel care achit\u00e1 pe vinovat i cel vaz\u00e1, decat un viteaz, i eel ce-si in- care osandeste pe cel drept, amandoi franea,za duhul este mai pretuit dectlt sunt grozavie inaintea Domnului. cuceritorul unei cet\u00e4ti. Ce folos aduc banii in mana celui Sortii se arunc\u00e4 in poala hainei, nebun? S\u00e4 cumpere intelepciune? Dar irisa hot\u00e4rirea toata vine de la Domnul. la asta nu se pricepe 17. Prietenul adev\u00e1rat este plin de iubire in orisice vreme, iar in nenoro- Infelepciunea, nebunia, cearta, viclenia cire el este ca un frate. cuminfenia. Om nepriceput este cel care Mai bun\u00e4 este o bucata de paine mana si se pune chezas pentru aproa- uscati i in pace, decht o cas\u00e0 plina pele lui. de jertfe, dar cu vrajbl. Cine iubeste p\u00e4catul iubeste cearta Un slujitor intelept e mai presus decat un fecior aduc\u00e4tor de ocark acela cel ce deschide in l\u00e4turi usa gurii imparte mostenirea deavalma cu fratii. sale cauta prabusirea. Argintul se l\u00e4mureste in topitoare Omul cu inima viclean\u00e4 nu afla aurul in cuptor, iar cel ce ispiteste fericirea i cel cu limba sireat\u00e4 d\u00e4, peste inimile este Domnul. necaz. Numai un hicator de rele ja aminte la buzele viclene i numai un viclean Ce] ce naste un nebun are mare pleac\u00e4 urechea la limba cea rea. mahnire, caci parintele nu are bucurie de un fecior s\u00e4rit din minte. Cel ce-si bate joc de sarac defaimit mima vescla inritureste in bine pe ziditorul lui, i cel ce se bucur\u00e4 trupul, iar duhul posomorit usuc\u00e4 oasele. de o nenorocire nu ramane nepedepsit. Nelegiuitul primeste mita pe ascuns, Cununa biltriinilor swat nepotii, ca s\u00e1 infranga chile dreptatii. iar podoaba copiilor sunt parintii lor. Omul priceput are inaintea ochi- Nebunului nu-i sunt dragi cuvin- lor lui intelepciunea, iar ochii celui ne- tele din inima, cu attlt mai mult unui bun se uita la cap\u00e4tul phmantului. boier cuvintele mincinoase. Feciorul nebun este necaz pentru Mituirea este ca un talisman in tathl sau i amaraciune pentru maica ochii celui care o da, caci oriundo se lui care 1-a ni\u00edseut. intoarce totul Si merge in plin. Rau este sa pui la gloab\u00e4, pe omul Cel care tine la prietenie t\u00e4inueste nevinovat, iar s\u00e4 lovesti pe cei nevino- pacatul, iar cel care 11 scoate la iveala vati este cu totul ciudat. departeaza de la sine pe prietenul sau. Cel ce-si stapaneste vorba este Cearta inrhureste mai adanc pe om cuminte, i cel ce-si tine cumpatul omul intelept, decat o sut\u00e4 de lovituri este om priceput. pe omul nebun. Chiar i nebunul cand tace trece Omul rau \u00b0tata razvratirea, pentru drept intelept i cand inchide gura ca un om cuminte aceasta un sol aprig va fi trimis im- potriva lui. 18. Mai degrab\u00e4 s\u00e1 dai ochii cu o Dispreful, nebunia, hula, cuminfenia ursoaica lipsit\u00e0 de puii ei, de cht cu un prietenia. nebun cand il apuch nebunia! Omul care sta deoparte cauta sa Cel ce rasplateste cu rau pentru multumeasca patima lui impotriva oricarui sfat el se porneste. bine, nu vede departandu-se nenoro- \u00b0km din casa lui. Celui nebun nu-i place intelepciunea, ci nebunia din mima lui. 641 41","PROVERBELE LUI SOLOMON, 19 Dispretul merge mana In mama Cu Saracul se roagii,' staruitor, MBE riiutatea, asijderea si hula cu ocara. bogatul raspunde cu asprime. Vorbele care ies din gura unui om Sunt prieteni aducatori de neno- sunt ape fara fund: sivoi tasnitor, iz- rocire, dar este cate unul care este mai vor de viata. apropiat decat un frate. Nu este cu cale sa tii parte unui vino- vat, osandiiad pe cel drept la jude- 19. cat5,. Felurite praverbe pentru indreptarea noastre. Buzele celui nebun Imping la ceart5, si gura lui cauta bataie. Gura celui nebun fi pricinueste Mai de pret este s\u00e4racul care umbla priibusirea lui i buzele lui sunt un fntru neprihanirea lui decat omul bogat la pentru viata lui. care umblit pe cai fntortochiate. Cuvintele hulitorului sunt mancri Si nechibzuinta este un rau, dar alese, ele coboara In adancul p\u00e4ntecelui. graba stria+, treaba. Omul prin nebunia lui fsi stric5, Omul lasiitor pentru lucrul lui e frate rostul, i mima lui se intarata impotriva cu cel care d\u00e4ramii. Turn puternic este numele Dom- Domnului. nului ; cel cuvios la el alearga i st\u00e4 la Bogatia sporeste prietenii, iar saracul ad5post. se desparte chiar si de prietenul eau. Averea celui bogat, dupa cum el Martorul minemos nu 1.a-mane ne- fnchipueste, este cetatea lui Intarita pedepsit si ce cel spune lucruri neade- zid fnalt. varate nu scapa. Multi maguleso pe eel de neam Trufia inimii vine fnaintea toti se imprieteneso cu cel darnio. iar smerenia inaintea maririi. Cel ce faspunde la vorba inainte Toti fratii celui sarao fl uraso, ou ca s'o fi auzit bine este nebun si de atat mai vartos prietenii se departeaza \u00b0card se face. de el. El fi fmbie eu vorbe, dar ei nu Omul barb5tos Indura necazul, riispund. iar pe cel descump\u00e4nit Cu duhul cine fl Cel ce agoniseste Intelepciune se va irabarbata iubeste pe sinesi, iar col ce este om ou- Omul cuminte agoniseste stiinta minte dob\u00e4ndeste fericirea. urechea celor fritelepti nazueste dup\u00e4 Martorul minemos nu rtim\u00e4ne ne- pedepsit, s't cel ce apune lucruri neade- iscusinta. Darul pe care fl face cineva fi varate se pr\u00e4padeste. l\u00e4rgeste calea fnlesneste intrarea la Nu-i sta bine nebunului s\u00e4 aiba cei mari. viata tihnita i nici robului sit fie stapan Cand vorbeste parfsul, parch: el peste principi. are dreptate, iar c\u00e4nd vine r\u00e4ndul part- 11 Cumintenia omului este s5, fie domol tului, atunci se lamureste pricina. la manic), iar virtutea luir sa ierte gre- Sortul curna sfada si desparte salele. pe cei puternici unul de altul. Furia fraparatului este ca r\u00e4c- Un frate ajutat de fratele sau netul unui leu, iar bunavointa lui este este ca o cetat,e tare si inalta, el este ea roua pe iarba. ca un palat cu temelia bine asezata. Feciorul nebun este n\u00e4pasta pentru Din rodul gurii fiecare \u00eei satura pitrintele situ i certurile unei femei un pantecele lui si din cees, ce da buzele jghiab care curge intr'una. lui se Indestuleaza. Casa si averea sunt mostenire de la In voia fimbii este viata i moartea p\u00e4rinti, iar femeia inteleapta, este un FA coi ce o iubesc minanc5, din rodul ei. dar de la Domnul. Cine da peste o femeie bun\u00e4 Lenea cufund\u00e4 pe om In toro- peste un lucru de mare pre i doban- peal\u00e4 j sufletul trandav p\u00e4timeste de deste dar de la Domnul. foame. 642","PROVERBELE LUI SOLOMON, 20 Cel ce pizeste poruncile 1si paz- Toamna lenesul nu ara, ogorul, iar treazro viaja, iar eel ce disprejueste cand vine secerisul in zadar cata rod. povejele piere. Apa adanca este gandul in mima Cel care are mira de Barman im- omului, ci numai omul destept stie s'o prumut\u00e4 pe Domnul, care fi va raspl\u00e4ti fapta lui cea buna. scoata. Mulji oameni se lauda cu marini- Pedepseste pe feciorul tau cat mai este nadejde de indreptare, dar nu ajunge mia lor, dar cine poate g\u00e4si pe cel ce pana' acolo ca ea-1 omori. spune drept? Cel ce se m\u00e2nie dar\u00e1\\\", din cale sa, Omul drept umbla intru neprilil- plateascii gloab\u00e0, eaci dao\u00e4 il cruji o data, nirea lui; fericiji sunt coplii care vin dupii el! trebue s'o iei de la cap\u00e1t. Asculta sfatul i prime* povaja, Imparatul care ata In scaunu\/ do ea sa, fil Injelept in viaja ta. judecata osebeste bateo clip& orice fapta Multe planuri sunt in mima rea. omului, ci numai planul Domnului se Cine poate apune: o Cura jit-am mima adevereste. mea; sunt curat de pacat Doua feluri de greutaji la cantar Adevarata bogajie a omului este dou\u00e4, feluri de efii sunt grozavie m\u00e1rinirnia lui; mai de prej este un inaintea Domnului. sarao decat un om mincinos. Copilul se da pe faja din apuditu- Frica de Dumnezeu este izvor de rile lui daca, purtarea lui este fara, pri- liana i dreapta. viaja: tihniji s\u00e0 petrecem noapte,a far\u00e4, sa fim loviji de vre-o nenorocire. Urechea care ande (1.1 ochiul care vede, pe amandoull Domnul le-a facut. Lenesul intinde mana in blid, dar n'are putere s'o duo& la gura'. Nu iubi somnul, ea si, nu ajungi sarao; Vine ochil deschisi, caci numai Loveste pe batjocoritor, i cel filfa asa te saturi de paine. minte se face injelept; mustra pe cel o Rau! rail!\u00bb zice cump\u00e4ratorul, injelept, el se va cuminji i mai mult. iar dup.& ce pleaca se lauda. Cel ce se poarta rau cu tata-sau Chiar daca ai aur i multe pietre gonete din caza pe mam'a-sa, acela-i nestimate, lusa podoaba cea rnai de fecior aducator de ocara i de ruaine. prej sunt buzele chibzuite. Fiul meu! Daca nu mai vrei sa Ia-i haina i, fiindca s'a pus chezas asculji de invii,jatura, te indepartezi de pentru altul in locul celor streini, ia-I indreptarile zalog. Martorul de nimio Ii rade de Buni e la gust painea agonisita cu dreptate si gura celor fax& de lege im- inaelaciune, iar la sfarsitul sfarsitului proaac\u00e1, rautatea, gura se umple de pietricele. Toiegele sunt pentru batjocoritori Planurile izbutesc dupit multa chib- batalle pentru spinarea celor nebuni. zuiala, de aceea du razboi eu dib\u00e1- 20. cie. Alte proverbe pentru indreptarea viefii Barfitorul descopera tainele, de- noastre. aceea nu te lua eu cel care are gura aparta. Batjocoritor este vinul, zurbaVa este bautura Imhatatoare si cine se ame- Cel ce blestemil, pe tatal sau teste nu este injelept. pe mama sa, sfesnicul aceluia se stinge In vremea intunericului. Ameninjarea imp\u00e4ratului este ca Averea care a fost agonisita, la in- racnetul unui leu; cel ce 11 nedijeste paca- ceput in graba, la sfarsit nu este bine- cuvantata. tueste impotriva lui Este o mare insusire pentru om Nu spune: Raspl\u00e1ti-voi cu u! \u00bb Niidiljduelte In Domnul, caci el ni vine si se stipaneasca la cearta ci numai In ajutor. nebunul se int\u00e4ratii. 643 41\u00b0","PRO VERBELE LUI SOLOMON, 21 Greutatile cantarului sunt gro- Sufletul celui filfa de lege Mizueste z\u00e4vie in ochii Domnului, de aceea nu-i bine s\u00e4, te folosesti de cantar stramb. la rail, inc\u00e1t chiar i aproapele lui nu Domnul cala,zueste pasii omului, af15, har in ochii lui. C\u00e1nd este pedepsit cel batjocoritor, caci cum ar putea omul s\u00e1 price,apa rostul lui? cel cu mima curata se invata minte, si daca cel inelept este dojenit, se in- E primejdios ea omul s\u00e0 afierosea- sea ceva in graba i s\u00e4, chibzuiasca el minte. Cel Atotdrept vegheaz\u00e4 casa si pe dup\u00e4 ce a acut fagaduinta. cei nelegiuiti Ii pabuseste in adancul Inaparatul intelept simte pe cei pieirii. Lirio: de lege si u, porunca sa-i puna, pe Cine \u00eei astup\u00e4 urechea la strigatul Domnul ispiteste sufletul omului celui sarman, si el, cand va striga, nu va scotoceste in toate carndrile trupului. oapata faspuns. Iubirea i credinta ocrotesc pe im- Darul f\u00e1cut inteascuns i plo- parat, caci prin iubire \u00eei intareste tronul conul pus in san domoleste o strasnica sau. manie. V\u00e1rtutea este podoaba celor tineri, Cand se face dreptat,e, cel drept iar p\u00e4rul cdrunt este podoaba celor se bucurii, iar cei ce hiptuesc farade- batrani. legea se insp\u00e4imanta. R\u00e4nile grele s\u00e1 nimereasca, pe Omul care ratiiceste de pe calea faptuitorul de rele, iar ciom\u00e4geala s\u00e4-I ajunga la inima. intelepciunii curand se va odihni in 21. obstia umbrelor. Cel ce iubeste veselia duce lipsa Pronia lui Dumnezeu. Viefuirea intru dreptate i infelepciune. Alte proverbe. cel caruia ii place vinul s'r untdelemnul mima imparatului este ca un nu se imbogateste. curs de apii in mana Doranului pe care Nelegiuitul slujeste ca pret de Il indreapt\u00e4 ori incotro voieste. rbiscumparare pentru cel drept i vicleanul Toate &dile omului sunt drepte in ochii lui, ci numai Domnul cantareste pentru cel Lira de prihana. Mai bine sa locuesti inteun tinut inimile. Vietuirea intru dreptate i credinta pustiu, decat ca o femeie certareat\u00e4 care isi iese din fire. este mai de sea,m5, in ochii Domnului decat jertfa. Comori scurupe i untdelemn se afla in casa omului intelept, fusa omul Ochi semeti i Mim\u00e1 trufasa: nebun le risipeste. sfesnicul pacatosilor nu-i decat pacat. Cel ce umbla cu dreptate i milos- Chibzuiala celui silitor aduce numai tivire afla viata. i marire. folos, iar cel ce se grabeste pagubeste. Inteleptul ja cu lupt\u00e4 dama cetatea Cine agoniseste comori cu minciun\u00e4, vitejilor i cueereste intaritura in care aleargii dupa desertaciuni, dup\u00e1 laturile \u00eei puna n\u00e4dejdea. mortii. Cel ce pune straj\u00e4, guru i limbii Silnicia duce pe cei rara de lege la \u00eei fereste sufletul de primejdie. prap\u00e4d, fiindcii se indaratnicesc sa, nu s\u00e4- varseasca, ceea ce este drept. Batjocoritorul este omul semet Intortochiat\u00e4, este calea omului cu trufas, care se poarta cu prisos de cugetul inearcat de fapte rele, irisa cel nevinovat umbl\u00e4 pe c\u00e1i drepte. trufie. Pofta ucide pe lenes, fiindca Mai bine sa ai s\u00e0la inteun colt pe acoperis, decat sa, traiesti la un loe nile nu voiesc s\u00e1 munceascl. Ornul nedrept mereu pofteste, iar cu femeia certareata. cel drept da si nu se zgarceste. Jertfa celor nelegiuiti este o gro- z\u00e4vie in ochii Domnului, mai cu seama cand o aduc cu gand rau. Martorul minemos piere, iar omul care ascult\u00e4 poate grai deapururi. 644","PROVERBELE LUI SOLOMON, 22, 23 R\u00e4uf\u00e4ditorul are cituthturii obraz- Dacit nebunia se prip4eate in nick i omul drept dimpotrivlt \u00eei ja inima celui titnitr, numai toiagul indrep- seama la purtarea lui. tiirii o dep\u00e4rteazil de el. Nu este nici intelepciune, nici pri- Impilarea face pe cel si\u00edrac sit se imbog\u00e4teasca, iar darurile fac pe cel bo- cepere, nici sfat care s aib5 putere gat sit si\u00edraceasca. inaintea Dornnului. Cuvint,ele inteleptilor. Pleac\u00e4 ure- Noi preg\u00e1tim calul pentru ziva de chea ta i ascult\u00e4 cuvintele mele ai mima ta indreaptit-ti-o ea sit le cunoascii, r\u00e1zboi, ins5, biruints, vine de la Domnul. Minded sunt placute dact\u00ed le pit- 22. strezi inl\u00e4untrul tau i stau mereu pe buzele tale. Slaturi felurite pentru purtarea noa,stra cu aproa pele. Ca pui ntidejdea in Domnul eu iti dau ast\u00e4zi invittatufti. Numele bun este mai de pret decitt bogiltia cea mare. i vaza mai bun\u00e4 decit Dar ti-am Boris mai ditunizi, ba argintul a'r dealt aurul. sfaturi i indernnuri inte- Bogatul i s\u00e4racul se intilnesc unul lepte, cu altul, iar cine i-a facut pe amindoi Ca sii,\\\" afli adev\u00e1rul ai sit atii sit dai este Domnul. raspuns potrivit celui care te intreaba. Omul intelept vede nenorocirea a'r Nu jitcmitni pe s\u00e4rac pentru c\u00e1 el se ascunde, iar cei proati dau peste ea e shrac a't nu azupri pe cel nenorocit, indurit nccaz. poarta R\u00e1splata umilintii ai a fricii de nude& Domnul apitr\u00e4 pricina lor ridica viat,a celor care i-au jefuit. Dumnezeu sunt bogatia, vaza i viata. In calea celui viclean sunt Nu te intov\u00e4rtiai cu omul mitnios cu celinfierbintat de furie nu avea nici un E}1 laturi i cel ce vrea s\u00e2 r\u00e4mini71 teaftir amestec, se fereate de ele. Ca sti nu te deprinzi cu n\u00e1ravul lui Deprinde pe tintir cu purtarea cu- viincioash, fiindcit chiar cind va ajunge i si intinzi cursi pentru viata ta. biltrin nu se va abate de la ea. 28. Nu fii dintre cei care dau mina, dintre cei care dau chezilsie pentru da- Bogatul este stapiln peste cei s\u00e4raci datornicul este sluga celui care Il im- torii. prumutii. Dacit nu ai cu ce plitti, de ce sii-ti Cel ce sam\u00e4n\u00e4 nedreptate secer\u00e4 ja i patul de sub tine? nenorocire i toiagul m\u00e2niei il va bate Nu muta hotarul stravechi pe care pe el. 1-au insemnat str\u00e1moaii t\u00e1i. Omul blajin este binecuvintat, Vezi un om dibaci la lucru? El fiinde\u00e4 din pilinea lui rnilueate pe cel face slujbit inaintea impiiratilor i nu a silrac. oamenilor de neam prost. Alung\u00e4 pe batjocoritor i cearta se curmit i pricina i ocara iau sfitrait. 23. Domnul iubeate cur\u00e4tenia inimii Infranarea la masii. Coptiii intelepti fac bucuria pdrinOlar. Printejdia desirdului cei fiir\u00e1 de prihan\u00e1, Ii aunt dragi. Cel ce se primp\u00b0 s\u00e4, grdiasc\u00e4 prieteneate se fi a vinului. face prieten cu imparatul. C\u00e2nd stai la masti cu un dregator, Ochii Domnului stau atintiti ou ja seama pe cine ai in fata ta. riistoarnti cuvintele celui fad): de Pune-ti un cutit la gilt (lac& esti lege. mincticios. Cel lene a zice: o Afarii, este un leu Nu pofti bucatele lui, did sunt putea sit fin sfitsiat chiar pe ulit\u00e4! minc\u00e1ri ademen itoare. Groapti adincit este gura femeilor strcine; cel lovit de m\u00e1nia Domnului Nu te trudi sa, stringi avere, ci cade inteinsa. iscusinta! 645","PROVERBELE LUI SOLOMON, 24 Vrei care sit te uiti cu ochii cum se Dit-mi, fiule, inima ta i ochii risipeste ? Cad bogatia face aripi ca un s\u00e1 simtit pliicere pentru &ail\u00b0 mele, vultur care zboara spre cer. Caci femeia desfranatit este groapa Nu manca painea celui care se uitli adanch, i cea streinit put ingust. chioris si nu pofti bucatele lui, Pentru aceasta ea st\u00e4 ca un talhar Panda,* el iti numara bucittelele din la panda i sporeste pe neeredinciosi printre oameni. gur5,. *Maniinca i bea! \u00bb te imbie el, dar in mima lui Ii pare rau ; Cine zice e ah \u00bb? Cine zice *of \u00bb? Cine se galceveste ori p15,nge, ori are riini Bucata pe care ai rnancat-o o vei f\u00e4,r5., pricin\u00e1 i ochi impitienjeniti? da afar& din tine, iar tu ti-ai risipit in zada,r cuvintele tale de prietenie. Cei ce intitrzie langa vin, cei ce gust\u00e4 vin dres cu mirodenii. Nu grad la urechea celui nebun, cad el dispretueste iscusinta graiurilor tale. Nu privi la vin, cum este el de ros, cum scanteiaza in cupit, cum alunecit pe Nu muta hotarul v\u00e1duvei si nu gat. incaca ogorul celor orfani, Gael la urmit ca un sarpe muse& Caci Ocrotitorul lor e tare si el si ca o viper& improascit venin. apara pricina lor impotriva ta. Daca ochii tai se uit\u00e4 la femei strei- Pleaca la invittAtura, mima ta ne si gura ta graieste vorbe f5,ra de rost, urechea ta la cuvinte iscusite. Tu esti ca ce] ce st\u00e4, culcat in mij- Nu cruta pe fiul tau de pedeaps\u00e4, locul m\u00e1rii, ori ea cel care doarme pe varful unul catarg. cad dac\u00e1 Il lovesti cu varga nu moare. Daca Il bati cu toiagul, scapi su- tFost-am lovit, dar nu m'a durut, bAtut am fost, dar n'arn simtit nimio fletul lui din Seol. Cand ma voi scula din soma voi \u00b0ere Fiul meu! Daci inima ta e piing iarasi vin. \u00bb de intelepciune, mima mea se invese- 24. leste, Alte proverbe despre infelepeiune. Si farunchii mei tresalta de bu- Nu ravni la oamenii rai si nu pofti sit fui in tovitr\u00e4sia lor, curie cand buzele tale graiesc lucruri iscu- site. Fiindca mima lor pune la cale S5, nu ravnease\u00e4, inima ta la cei lucruri simios i buzele lor gales\u00b0 lucruri pacittosi, ci pururea s\u00e1 cinsteasca pe naprasnice. Domnul, Prin intelepciune se zideste o casa prin bun& chibzuiala se intareste, Choi dacit o pizesti, esti multumit in viitor i nitdejdea ta nu riimane za- Si prin iscusintit c\u00e4marile ei se darnica. umplu de tot felul de bunuri scumpe pldcute. Ascult5 fiul meu, i fii intelept indreaptit mima ta pe calea cea dreapta. Inteleptul este mai puternic decat un voinic i omul invittat decat unul Nu fi dintre cei care se imbatit cu vin desfraneazil trupul, vanjos. Ori cu c\u00e2t\u00e4 dib\u00e4cie te-ai r\u00e4zboi, insit Fiindca, betivul i desfranatul sa- racesc, iar somnul te aduce EA te imbraci biruinta, se dobandeste cu multi sfit- cu haine zdrent\u00e4roase. tuitori. Asculta pe tathl tau care te-a Intelepciunea este peste masurit, de nascut si nu dispretui pe maica ta ba, inalta pentru omul nebun, de aceea, cand trana. st\u00e1 la poarta cetatii, el nu deschide gura. Cumpara, adevar si nu-1 vinde, in- Cel ce-si pane in gaud s\u00e1 faca ritu telepciune i inviltaturit i iscusinta. se cheama mare r\u00e4ufacittor. Tidal celui drept tresalta de bu-. Gandul celui nebun este pacatul, de curie si cel care a n\u00e4scut un intelept se aceea batjocoritorul este urgia oamenilor. bucura de el. Sit se bucure tatal tau i maica-ta tresalte de bucurie ceea ce te-a n\u00e4scut! 646","PROVERBELE LUI SOLOMON, 25 Daca esti slab, in ziva stramto- urm\u00e0 poi iei femeie i sit zidecti rarii puterea ta este firava. Scapa pe cei care sunt titriti la casa. moarte qi pe cei care se due sovaind la Nu fi martor mincinos impotriva junghiere aproapelui tau ci nu da prilej de incelit- ciune cu buzele tale, Si daciu spui: o Nu-mi este cu pu- tinta! s, cel ce cant\u00e4recte inimile Si nu spune: s Precum mi-a facut trunde adevarul qi cel care veghe,aza el, aca li voi face ci eu, voi fasplati peste sufletul tau ctie ci asplatecte dun-a faptele lui! omului dup.& faptele lui. Am trecut prin ogorul unui lenec Fiul meu! Manancit miere, fiindcit ci pe la via unui nebun, e sdnAtoasii i fagurele este dulce in cerul Si jata spinii crecteau pretutindeni, gurii tale. maracinii acopereau pamantul, iar zidul Tot aqa este ci de pietre se prabucise. into- lepciunea pentru sufletul tau. Daca tu Atunci m'am uitat i mi-am fra- o agoniseqti vei fi multumit In viitor mantat mintea, am privit cu bagare de nadejdea ta nu va ramanea zadar- seama ci am tras Inviititurit: nica. o Inca putin soran, Inca' puin\u00e0 ati- peala, Inca, putin sit mai stau In pat cu Nu pandi, ritule, casa celui drept m\u00e2inile In san! u si nu pustii salacul lui. Ciici daca cel drept cade de capte Atunci saracia vine peste tine ea ori ci tot se scoala, cei fara de lege se un calitor i nevoia ca un razboinic. poticnesc si pier. 25. Nu te bucura \u00b0And cade vraj- Alte praverbe ale lui Solomon. macul tau, i cand se poticnecte el sa nu se vese\/easca iMma ta, i acestea sunt proverbele lui So- Ca nu cumva sil vada Domnul lomon, pe care le-au strans oamenii lui sa se otarasca i di nu-si intoarca mania Iezechia, regele lui luda. sa spre tine. Slava lui Dumnezeu este si m- Nu te aprinde Impotriva raufifici- enu& lucrurile, iar m\u00e4rirea Imparatilor torilor i nu-ti intarata ravna impotriva este sit le scoata la lumina'. Precum Inaltimea, cerului i adan- color f\u00e4r\u00e4 de lege, cul pamantului aunt lucruri nepatrunse, Minder', raufaclitorul n'are viitor: sfecnicul celor nelegiuiti se stinge. tot asa i inima imparatilor. Fiul meu! Teme-te de Domnul ci Dacti se curata argintul de zgura, turnittorul izbutecte sa fad'', un lucru de de imparat i cu cei ce se riiscoala nu te pret. amest,eca, Dacit cel faril de lege este dat lao- parte de langa. 1mpitrat, i tronul lui se Fiinda, fara de veste li va lua nenorocirea, iar sfarcitul lor naprasnic intarecte prin dreptate. cine 11 poate cti? Nu te indesa In fata imparatului Iata i alte proverbe tot de la In- telepti. Nu este bine ea la judecata sa nu sta In locul hotarit pentru cei mari, Fiindcit mai bine este sit te imbie: cauti la fata oamenilor. s\u00e4 te umileasca in Pe eel ce zice celui fara de lege: Sue-te aici! fata unui boier. Nu te sili s\u00e2 dai pe fat& o Tu esti drept ! s popoarele il vor blestema ceea ce ai vazut cu ochii neamurile 11 vor afurisi. Caci la sfarsit ce vei face cand Ins\u00e4 color care 11 pedepsesc cum se envine, le merge bine si au parte de aproapele tau te va da de rusine? Cearta-te ou aproapele tau, dar n'o binecuvantare ci de fericire. da altuia pe fatit, Buzele sarutit pe omul care da ras- Ca nu cumva cine o ande sa plum drept. Fa luorul tau cu grif\u00e1 afar& la te defaime i ponegrirea ta sa nu se mai ciimp i fii muncitor pe ogorul tau, pe curme. 647","PROVERBELE LIM SOLOMON, 26 Ca merele de aur pe politi de ar- 26. gint, asa este cuvantul spus la locul Despre nebuni, despre lenesi i despre lui. hulitori. Inel de aur i podoabe de aur Ca zapada in toiul verii si ca ploaia la seceris, asa nu i se potriveste celui curat sunt povatuitorii intelepti la ure- nebun slava. chea celui care vrea sit asculte. Ca vrabia care zboarit i ca randu- Precum este racoreala zapezii In neaua care se inalta in Tazduh, asa este zaduful secerisului, asa este solul cre- dincios pentru stap\u00e4nul sail; el invioreaza blestemul Ufa pricinit: nu nimereste. Biciul pentru cal, fr\u00e4ul pentru mit- sufletul stapanului. Precum sunt norii i v\u00e2ntuI fitra gar si b\u00e4tul pentru spinarea celor nebuni. Nu raspunde nebunului dupl. ne- ploaie, asa este omul care se f\u00e4leste cu d\u00e4rnicia lui, f\u00e4ra sa dea ceva. bunia lui, ea s\u00e4 nu te asemeni cu el. Ritspunde nebunului dupii nebunia Cu rabdare se induplec\u00e4 omul ma- nios i bimba dulce inmoaie oasele. lui ca sa nu se cread\u00e4, in mintea lui in- telept. Daca g\u00e4sesti miere, nab:nand, nu- Cel care incredinteaza solia unui mai eta iti trebue, ca nu cumva s\u00e0 te nebun Ii reteaza picioarele vi.-1 ajunge saturi si s'o versi. nenorocirea. Caleb,' rar in casa prietenului tau, Dupit cum picioarele celui sl\u00e4bilmog ca nu cumva sit se sature de tine si sit sunt neputincioase, la fel sunt i cuvin- te urascii. tele intelepte in gura celor nebuni. Ciocan i sabie i sageat\u00e4 ascutita Ca tsi cel care uneste cremer ea cu este omul care m\u00e4rturiseste stramb im- diamantul, asa e si cel care da cinste potriva aproapelui situ. unui nebun. Dinte r\u00e0u i picior sovaitor sunt Ca o eranga de marikini pe mana nadejdea celui fara de credintii in vrerne unui betiv, asa este intelepciunea in gura ce\/or nebuni. de nevoie. Ca un arcas care riineste pe tre- Ceea ce simti cand te dezbraci cittori, asa este cel ce se pune chezas de hain5, pe vreme frig-uroasit sau c\u00e4, pentru cel nebun i pentru cel betiv. torni otet peste nitru, tot asa simte Ca un caine care se intoarce la cantecul Mima m\u00e4hnita. varsitura lui, asa este nebunul care po- De flamanzeste vrajmasul tau, meneste mereu de nebunia lui. da-i s\u00e0 m\u00e4n\u00e2nce pitine, dad. inseteazii, De vezi un om care se crede lute- apit s\u00e0 bea, Fiindca asa gramadesti ci\u00edrbuni lept in ochii lui, inteun nebun sa, ai mai multa nadejde. aprinsi pe capul lui i Domnul \u00eeti va raspl\u00e4ti tie. Lenesul zice: \u00ab Pe drum trece un leu, un leu pe ulitil.! \u00bb V\u00e4ntul de la miazit-noapte aduce ploaie, i limba hulitoare fete milimite. Precum usa se suceste in 00115,, tot asa i lenesul In patul lui. Mai bine s\u00e4 ai ea\/as intr'un colt pe acoperis, decat sI. traiesti la un loe Lenesul intinde m\u00e2na in blid, dar cu o femeie certareata. cu greu o duce la gura. Precum este apa rece pentru su- Lenesul se crede intelept in ochii fletul insetat, asa este vest,ea cea bun& lui, mai mult decat sapte intelepti care dinteo tara indepartata. vorbesc cuminte. Izvor tulbure j Magna stricata Ca until care prinde din goanit un &tine de urechi, asa este cel ce se vara este omul drept care \u00ee.i pierde cump\u00e1tul inteo pricin\u00e4 in care nu este amestecat. In fata celui fi\u00edra de leae. Ca un zmintit care aruncii sageti Nu este sanatos sI. man\u00e2nci prea arziitoare \u00ec lanci pricinuitoare de moarte, multa miere, de aceea iconomiseste cu- vinteie de !audit. Omul care nu are stap\u00e4nire de sine este ca o cetate cu ziduri ditramate. 648","PROVERBELE LUI SOLOMON, 27 Asa e si omul care insalii pe piie- Untul de lemn i mirezmele in- tenul s5,u i zice: o Da, am glumit! \u00bb veselese mima, iar suferinta sfasie sufletul. Dacii se ispr\u00e4vesc lemnele, se stinge si focal, si dac5, nu este atat\u00e1tor la cearta, Pe prietenul tau si pe prietenul se potoleste cearta. tat\u00e4lui Ulu nu-i parasi si in casa fratelui tau nu intra in ziva restristei tale. Mai Carbunii slujesc la incalzit, lem- bun e un vecin aproape de tine decat un frate departe. nele pentru foe, iar emu\/ certIret ca Fii intelept, fiul meu, i bucura sit aprinda cearta. inima mea, ca sa pot nispunde celui ce Vorbele hulitorului sunt m\u00e2nc5xi cleveteste. g-ustoase; ele coboar\u00e1 in adancul pan- Omul intelept vede nenorocirea tecelui. se ascunde, coi prosti dau peste ea gi Argint cu zgura cu care se im- indurg, necaz. Ia-i haina i, fiindca s'a pus ehezas bracil un vas de p5mant, asa sunt buzele apiinse de dragoste si o inimii, rea. pentru altul, ia-1 ziilog in local celor Cel ce artiste se preface cu buzele straini. ca nu uraste, ins& mima lui urzeste pla- Cel ce staveste eu glas mare pe nuri viclene. prietenul situ dis-de-dimineata, i se so- Nu te increde in cel ce vorbeste coteste ea un blestem ascuns. bland, eaci in mima lui sunt sapte Jghiabul care curge neincetat in prasne. Cine \u00eei ascunde ura lui prin pref5- vreme de ploaie i femeia certareat\u00e4 Bunt catorie, rautatea lui tot iese la iveal\u00e1 la fel, Cel care vrea s'o opreasc5, este ca In obstie. Cine sap5, groapa altuia eade el si cum ar opri vantul sau ar vrea sii stran- untdelernnul in mana lui cea dreapta. inteinsa, si cine rostogoleste o piatra spre altul, db peste el. Fierul cu fier se ascute i un om ascute pe altul. Limba mincinoas\u00e1 uniste adevarul si gura lingusitoare duce la pieire. Cel ce p\u00e4zeste un smochin m5,nanc5, 27. din rodul lui, iar eel ce pazeste pe sta- p\u00e1nul sau e nisphitit cu cinste. Despre lauda de sine, despre prietenie, despre nebunie si despre prevedere. Precum nu seam5na fata cu fata, tot asa mima cu Nu te Itluda cu ziva de ratline, &lei nu stii ce poate aduce. Precum nu se satura adancul sec- lului, tot asa i ochii omului nu se pot Si. te laude altul si nu gura ta, un strein i nu buzele tale. s5,tura. Piatra este grea cu anevoie de Argintul se lamureste in topitoare ridicat nisipul, ins& furia nebunului este si aural in captor, iar omul se vede mai grea decal amandoui. dup.& numele eel bun. Cruda este intaratarea i apriga Piseaza pe eel nebun eu pilugul mania, i cine li se poate impotrivi? In piulita, asa cum se piseaz\u00e4, boabele, Mai malt pretueste o dojana pe nebunia lui tot nu se va desface de el. fati., decat o prietenie ascunsit. Sargueste-te s\u00e0-ti cunosti oile tale fii cu b\u00e4gare de seama la turma ta, Mai ou cre,dinta aunt r\u00e1nile unui Fiimick bogatia nu este vesnicil prieten, decat s\u00e2rut\u00e2rile viclene ale unui nici mostenirea din neam in neam. Dupa ce iarba s'a trecut dusman. sunea s'a ispr\u00e1vit i farm] de pe muqi s'a Stitulul \u00b0aka mierea in picioare, str\u00e2ns, iar flamandului tot ce este amar i se pare dulce. Mieii tag iti vor da irnbracamintea Ca o pasgre gonitil din cuibul ei, ta i apii pretul ogorului tau; asa este ornul izgonit din casa lui. Laptele caprelor SO va ajunge pentru hrana ta si a casei tale i pentru traiul slugilor tale. 649","PROVERBELE LUI SOLOMON, 28, 29 28. Omul pe care 11 apasg viirsarea de sitnge, pan\u00e4 la groap5, este un fugar; Alte proverbe pentru indreptarea viefii. sg nu-1 ajute nimeni ! Cel nelegiuit fuge cu toate cd nimeni Cel ce umblit Lira prihan\u00e4, r\u00e4m\u00e4ne teafgr, iar cel oare apucit pe cid piezive nu-1 urmareate, iar omul drept st\u00e4 ca \u00b0axle in groapg. un pui de leu f5,fit de grijg. Cel care lucreazg ogorul se satur5, Din pricina grevalelor unui om de p\u00e4ine, iar cel care umbl\u00e1 dup.& niiluci silnic se ivese certuri, iar omul iscusit se saturg de s\u00e4rlicie. le stinge. Omul credincios este incgrcat de Bogatul care asuprevte pe cei sgraci binecuv\u00e4nt\u00e4ri, iar cine zorevte s\u00e1 ajungg bogat nu r\u00e4mitne nepedepsit. este ca ploaia potopitoare care aduce Nu este bine s\u00e4 te uiti la fata foamete. omului, citei pentru un codru de pitine Cei ce pitr\u00e4sesc legea ridiod In slitvi pe cel p5,cgtos, iar cei ce o pizese omul poate sEt greveascit. se aprind impotriva lui. Omul lacom zorevte s5, se imbo- Oamenii riii n'au intelegere pentru gateascit, dar nu g\u00e4ndeate cd lipsa d\u00e4 lucrul drept, iar cei ce caut5, pe Dornnul peste el. inteleg totul. Cel care ceart\u00e4 pe cineva, la lima& Mai de pret este sitracul care umblg este mai multumit decitt cel care \u00eel lin- intru neprih\u00e4nirea lui, decgt bogatul care umb\/d pe citi intortochiate. guvevte. Cel ce pizevte legea este fecior in- Cine furg pe tat\u00e4l s\u00e4u vi pe mama telept, iar cel ce se la cu fail face pe sa i zice: Nu-i pitcat! s este tovar\u00e4.v tatgl situ de ocarit, cu f\u00e4cittorul de rele. Cel ce-0 sporevte averea prin do- Omul lacom aM\u00e1 cearta \u00e7i cel bandit i prin camittg, adung pentru cel ce ngdajduievte in Domnul se simte care se indurg de s\u00e4raci. inviorat. Cel ce-vi astupg urechea ca sit% nu Cel ce se bizue pe mima lui este audit, legea, chiar rugticiunea lui este o groz\u00e4vie. nebun, ci numai cel ce se cilguzeste de intelepciune scapg de nevoie. Cel ce rittitceate pe cei drepti pe calea cea rea va cgdea in groapa pe care Cine dit celui sarac nu duce lipsg, a dtpat-o, iar cei f\u00e4r5, prihang vor fi iar cine \u00eel astupti ochii este mult bles- temat. Omul bogat se socotevte intelept, insg cel s\u00e4rac i iscusit Il dovedevte Cand cei f\u00e4rit de lege ice la iveal\u00e4, Cu mintea. oamenii se ascund, iar clInd se inmul- tesc cei drepti, cei f\u00e4rg de lege pier. Citnd dreptii biruesc, este mare siir- bitoare, iar &and nelegiuitii les la iveal5 Alte proverbe. oamenCiieslecaarsecun\u00eedi. fitinuievte p\u00e4catele Cine este pedepsit adesea vi tot se inditr\u00e4tnicevte va fi inteo clip& cu totul nu propiivevte, iar cel ce le marturi- zdrobit. seate vi se Iasi\\\"), de ele capita, indu- C\u00e2nd dreptii domnesc, se bucurii rare. norodul, i, dimpotriv\u00e1, o\u00e2nd domne\u00a7te Fericit este omul care se teme dea- cel f\u00e4rit de lege, suspin\u00e4 norodul. pururi, iar acel care fai impietrevte mima Cine iubevte intelepciunea bucurg ende in nenorocire. pe tatal sin, vi cine umblg cu desfr\u00e4na- tele Ii pritpildeate avere,a. St\u00e4pitnitorul far& Dumnezeu peste un popor s\u00e4rac este leu care ritcnevte Un imp\u00e4rat prin dreptate face sia urs hr\u00e4p\u00e4ret. propitveascg Ora, lar cel ce pune biruri grele o pr\u00e4padeate, St\u00e4pitnitorul cu venituri mici este mare asupritor, insi numai col ce uriiste l\u00e4comia traievte mult. 650","PROVERBELE LUI SOLOMON, 30 Omul care linguseste pe aproapele Frica de oameni este o cursa, ci lui 1i intinde siesi curs5,. numai cel care nadajdueste in Domnul IAA la ad\u00e4post. Pe calea celui fau sunt intinse Multi oameni cauta la fata st5pa- laturi; ce] drept ea' fuga i sft fie voios. nitorului, ins& dreptatea omului vine de '7. Omul drept poart\u00e4 grij5, de pricina la Domnul. celor sarmani, iar celui far& de lege nu-i Celor drepti le este groazi de cei nelegiuiti, trig groztivia celor nelegiuiti pas5,. este omul care umbl\u00e4 pe cala cea Ticalosii rascoar\u00e1 cetatea, iar coi tntelepti o potoleso. dreapt\u00e4. Cand un intelept se sfadeste cu un 30. nebun, fie eit se sup\u00e4ra, fie ca rade, Ouviniele lui Agur. nu-si pierde cumpatul. Cuvintele lui Agur, fiul lui Tache Cei varsatori de sang& uritse pe Masaitul. Acest om a grait: o M'am trudit, Dumnezeule, m'am stradanuit si am eel far& de prihana, i coi drepti ve- ramas gait de vlagit! Caci sunt mai prost decat un om gheaza% pentru viata lui. n'am minte de om. Dar Dumnezeu m'a Invatat Into- Omul nebun d\u00e2 drumul maniei, lepciunea i Uinta celor sfinti am do- iar cel intelept isi infr\u00e2neazit mania. bandit-o. Cine s'a suit in ceruri si s'a pogorit Cancl un principe ascultit de vorbe lad*? Cine a adtmat v\u00e2ntul in pumnii mineinoase, toti slujitorii sunt lui ? Cine a strtins apele in poala hainei Sitracul i asupritorul celor saraci lui? Orisicare cuvant al lui Dumnezeu se int\u00e1lnesc, lug), cel ce lumineazit ocliii a- mandorora este Domnul. este litmurit si el este scut pentru cei ce nadajduesc inteinsul. Imparatul care judec5, pe cei saraci Nu adaoga nimio la cuvintele lui, cu dreptate tsi Intareste tronul deapu- ca s\u00e4 nu te certe i sil fii g\u00e4sit cu min- ruti. ciuna. Toiagul i certarea aduo intelep- ciune ; un copil cu naravuri role face de Doug, lucruri cer de la tine si nu mit \u00b0car& pe maica lui. respinge inainte ca sit fi murit. Viclenia qi minciuna indepartea- Gaud cei f\u00e4ri de lege domneso, se za-le de la mine, saracie i bogatie nu-mi Inmulteso fitut\u00e4tile i dreptii se uita cu sa mananc Wits, paine bucurie la prabusirea lor. da, ci de cat am nevoie, Mustrit pe fiul tau ca s\u00e1i aducit, Ca nu cumva dupit ce ma voi multumire i 8'4 fie mai tarziu bucuria sufletului tau. tura sit m\u00e4 lepad de tine si 85, zie: # Cine este Domnul? u Ca nu cumva dupa ce Farit descoperirea lui Dumnezeu un voi Barad s5, ma apuc de furat i sa iau popor se salbiititeeste, insit fericit este cel In desert numele Dumnezeului meu. ce pitzeste legea. Nu grai de rim pe slug& la stapanul Sluga nu se indreaptii, numai cu situ, ca nu cumva sa te blesteme i s\u00e4, povete, fiindc5 desi pricepe, tusa nu ceri iertare. Un neam de oameni blestem5, pe asculta. tatal lor i nu binecuvinteazit pe mama Daca vezi pe cineva care se zoreste lor, la vorbit, inteun nebun s\u00e4 nu ai mai Un neam caruia i se pare ca e fitr\u00e4 de prihana in ochii lui si care nu este multa nitclejde. curatit de spureaciunea lui, Sluga dezmierdatit din tinerete ajunge cu vremea sa se creada fecior. Omul manios atata cearta i omul aprig face multe paeate. Trufia umileste pe om, lar col merit ou duhul are parte de cinste. Col ce se 1ntovari4este ou hotul li waste sufletul situ, fiindcit aude bles- temul, dar nu dezvalueste nimio. 651","PROVERBELE LUI SOLOMON, 31 Un neam... O! cat sunt de tru- Daca esti pana inteatat de nebun ca sa, te intarate mania, bate-te cu mana faai ochii lui 11.1 genele-i cat sunt de in- peste gura, gamfate ! Fiindc\u00e1 din biltaia laptelui iese unt, din pricina izbiturii la nas taaneate Un neam ai carui dinti sunt siibii sange, iar din intaratarea m\u00e2niei se iscii si ale carui masele sunt cutite, ca sa manance pe cei s\u00e4rmani din tar\u00e1 ai pe cearta. coi sdraci dintre oameni ! 31. Lipitoarea are douli fete care zic: o Da-mi, d\u00e4-mi ! \u00bb Trei lucruri nu se pot Cuvintele de inveitclturd ale mamei lui satura, ba 1,qi al patrulea care niciodata Lemuel pentru flub sdu. nu zice: Ajunge ! \u00bb: I. Invataturile cu care mama sa Seolul, pantecele sterp, pamantul care nu se satura' de ap\u00e4 i focul care invita pe Lemuel, regele din Masa: nu zice niciodata: o De-ajuns ! \u00bb o Fiul meu, rodul pantecelui meu, Ochiul care iai bate joc de plirin- feciorul fagaduintilor mole, eu ce pot s'a tele sltu i dispretueate pe b\u00e1trano, sa te indemn ? maica, \u00ab\u00e0-1 scobeasc& pe el corbii Nu da vartutea ta femeilor i dra- turii manance ! gostea ta color care pierd pe imparati! Trei lucruri mi se par minunate, Nu se cuvine regilor, fiule Lemuel, ba chiar patru pe care nu pot sa le nu se envine regilor s\u00e1 boa vin a't voe- trund cu mint,ea: vozilor sa jinduiase& dup\u00e0 bauturi imbii- tatoare, Calea vulturului pe cer, urma aar- pelui pe stancli, mersul corabiei in mima Ca nu cumva band sui uite legea marii !si calea omului la o fecioara. sh judece stramb pe toti obijduitii. Uta nfiravul unei femei de,sfra- Dati bauturei imbiltatoare celui gata nate: ea n'inane& si se f}terge la gua ai sil, piara i celui eu sufletul amarit, zice: o N'am f\u00e4cut nimic fati! \u00bb Ca ea bea i sh uite siiracia lui De trei lucruri se cutremura pa.- sui nu-s,i mai aduca aminte de chinul lui. mantul, ba chiar de patru, pe care nu le rabda: Deschide gura ta pentru cel mut Robul care ajunge imparat, ne- ai pentru pricina tuturor celor nenorociti. bunul care se satur\u00e4 de paine, Deschide gura ta i judeca drept Femeia urgisita cand ea se marita fa, dreptate celui sarac i napastuit. sluga care gonete pe stapanii-sa. Cine poate da de o femeie gospo- Patru sunt dobitoacele cele mai dini? Pretul ei intrece cu mult m\u00e4r- mici de pe pamant ai care sunt cele mai intelepte: geanul ! Furnicile, norod fiira, putero, care Inteinsa se increde sotul ei din fai agonisesc vara hrana lor; toat\u00e1 inima ai de pe urma aceasta are Safanii, neam slab, care Jai aaeaza numai caatig. siilaaul lor in stanci; -Si atata vreme cat ea trilieate, ea Lacustele care nu au imparat ii face bine ai nu rau. cu toate acestea stolurile lor ies cu Ea face rost de lana ai de in i lu- duial\u00e4 ; creazii voios eu mana sa. Intocmai ca i corabia unui negu- Guaterul care se poate prinde cu mana si caro p5.trunde in palatele im- -V\u00edtor, ea aduce hrana ei. paratilor. Ea se scoala la manecate i imparte Trei fiare au mers maret, ba patru, hrana In casa ei i slugilor le da porunci care pilaesc cu mandrie: de lucru. Leul, cel mai viteaz dintre fiare, Gandeate sa cumpere o Orina care nu da Inapoi din fata nimarui; o dobandeste; ai din osteneala palmelor sale sadeate vie. Coceaul cel ager, tapul i impa- ratul, ciiruia nu i se impotriveate nimeni. Ea \u00eei incinge zdrava'n coapsele sale ai Sai incordeaza bratele la lucre; 652","ECLESIASTUL, 1 Ea se simte cii lucrurile Ii merg bine Cu vartute i stralucire este ea \u00a1ru- bra cata i nu-i pasa de ziva de mime; si de aceea sfesnicul ei nu se stinge Ea ii deschida gura cu intelep- noaptea. ciune i sfaturi pline de dragoste salde- Ea pune mina pe 'urca i cu de- luesc pe finaba, ei ; getele sale prinde fusul. Ea vegheaza la bunul mers al casei Ea intinde mana spre cel s'arman sale si fara si lucreze ea nu mananc\u00e1, paine. bratul ei ajuta pe cel neciijit. Feciorii ei ajung sus, de aceea Ea n'are teamii de cei ai casei in lume o fericeste, lar sotul ei o lauda: toiul iernii, ciici fiecare are cate douti randuri de haine. Multe fete s'au dovedit harnice, dar tu le-ai intrecut pe toate ! o Ea isi face secarte. Hainele ei sunt de vison si de porfirii. Inselatoare este dragal\u00e4sia i de- sarta este frumusctea, ci numai femeia Barbatul ei este luat in searna la care se teme de Domnul cade-se a fi portile cetatii, cand sta la sfat cu laudat\u00e1, ! trae\/fi VIAL Bucure-se ea de rodal mainilor Ea face haine scumpe pe care le sale si la portile cetatii s'o ridice in slavi vinde i brauri pe care le di negutato- hamicia ei ! rilor ; ECLESIASTUL 1. ceea ce s'a petrecut, aceea se va mai pe- trece, ami nu este nimio non sub soare. Deortilciunea tuturor lucrurilor din lume ; Daca este vre-un fapt despre care alci omul n'are nici un loloe din truda sii spuna cineva: \u00ab lati, acesta-i lucru lui. Deortdciunea vielii, a infel,pciunii nou! \u00bb, asa ceva a fost in vremurile stra- vechi, de dinaintea noasta a. a pleicerii. Nimeni nu-i mai tine minte pe Cuvintele Eclesiastului, fiul lui Da- inaintasi si, tot asa, pe urmasii care vor vid, rege in Ierusalim. fi, nimeni nu-i va mai tine minte, futre cei ce vor trai in viitor. Desertaciunea desertaciunilor, zice Eclesiastul, desertiiciunea desertaciunilor, Eu, Eclesiastul, am fost regele lui teate sunt desertaciune. Israil, in Ierusalim. Ce folos are omul din toat\u00e4 truda Si m'aun sarguit in jalma mea si lui cu care se trudeste sub soare ? urmarese si. sil cercetcz cu intelepciune tot ce( a ce se petrece sub cer ; aceasta Un neam trece si altul vine, dar e o indeletnicire trudnica pe care Dum- nezeu a dat-o fiilor omului ca ftii- pamantul dimane deapururi. mante raintea cu ea. Soarele rasare, soarele apune, zorind Privit-am toat,e stradaniile cu care catre lacasul san ca sii rasara iar. oamenii se straduesc sub soare i, iata, Alergand spre miaza-zi, r\u00e4sucindu-se toate sunt desertaciune i goanii dupa vant ! apoi spre miazii-noapte, v\u00e2ntul face roate- Ceca ce este stramb nu se poate roate si se intoarce mereu in ocolurile indrepta, i lipsurile nu se pot numara! sale. Cugetat-am in mima mea si mi-ara Toate fluviile curg in mare, dar zis: <data ea cu am gr\u00e4madit si am marea nu se umple ; catre local de unde au pornit, acolo ele vin inapoi ca sii strans mai multa, intelepciune decat toti purceada iar. care au fost inaint,qt, mca stapani in Toate lucrurile se frilm\u00e2nti\u00ed mai Ierusalim ! \u00bb, &ad jalma mea a petrecut mult decat poate s'o apuna graiul omu- multi intelepciune \u00ec tiinta, lui: ochiul nu se satura de cite vede si urechea nu se umple cu cate aude. Ceea ce a fost, aceea va mai fi, si 653","tCLESTASITL, i m'am sarguit intru mima mea aceasta a fost partea mea, din toata sa. patrund intelepciunea i tiinta, ca stradania mea. nerozia i prostia, dar m'am dumerit M'am uitat, apoi, cu luare aminte ca i aceasta este goana dup\u00e4 vitnt! la toate luerurile pe care le-au ludo- Fiindca intru inmultirea intelep- plinit mainile mele si la truda cu care ciunii st\u00e2 spor de amaraciune i cine-vi inmulteste stiinta 1i sporeste suferinta. m'am trudit ea sit le indeplinesc, i iatii: toate sunt desertaciune i goanii dupa 2. vant i far& de nici un folos sub soare. Deortdciunea pleicerilor omenefti 0 a 1$i am privit &lane si am vitzut in- vie\u00c7ii tihnite i upare, dusd chiar 0 de cei mai bogati oameni, c\u00e1ci altul va telepciunea, nebunia i prostia. Cad ce va face \u00b0rind care va veni, dupa mine, mwteni 0 se va bucura de truda noastrd. rege ? Aceea ce-au facut altii altadat5,! Atunci am zis inimii mele: A Vino Totusi am vazut c5, are precadere sa te incerc cu veselia i sa, te punla trai intelepciunea asupra neroziei, precum bun !* Dar iata, c\u00e2 i aceasta e deserta- precadere are lumina asupra intunericului. ciune ! Inteleptul are milli in cap, dar ne- Am spus despre Ce prostielo bunul merge in intuneric ; totusi am cunoseut i eu e\u00e4 aceeasi soarta da peste despre veselie: o Ce procopsealii,!* toti. M'am chibzuit apoi in mima mea sa monies\u00b0 cu vin trupul meu dar in i am zis in inima mea: o Soarta mima mea ma stip'Oneam Cu intelep- nerodului ma va ajunae si pe mine, si ciune ii sa ma in de viata usuratick atunci la ce folos toita intelepciunea pang ce voi vedea ce este bine pentru mea ? \u00bb Deci, am zis in mima mea, fiii omului sa faca, sub cer, in curgerea aceasta este desertaciune ! zilelor vietii lor. C5.ci pomenirea celui intelept Sava,rsit-am mari lucr\u00e1ri: rai-am intocrnai ca si a celui nebun nu este cladit conacuri, mi-am sadit podgoni; vesnick fiindc\u00ec\u00ed, negresit, in zilele ce vor Mi-am facut griidini i parcuri veni toti vor fi uitaIi, i vai I inteleptul moare ca i neroclul. am sadit in ele pomi cu tot felul de roade; Drept aceea, am urn viata, c5ci Mi-am f\u00e4cut helestaie de apa, ca role sunt dupti, socotinta mea cele s\u00e1 ud din ele crangul unde erau copacii ce se petrec sub soare, fiindca toate sunt In crestere; deserticiune i goana, dupa v\u00e2nt. Cumplirat-am robi i roabe si am i am urit toata munca mea pe avut feciori n\u00e1scuti in casit, asijderea care am niimcit-o sub soare, pentru ca voi lava-o omului care va veni dupa turme de vite mari si de vite mici, multe foarte am avut, mai multe deca't cei ce mine, au fost inaintea mea in Ierusalim. Adunatu-mi-am de asemeni argint i cine stie daca el va fi intelept aur i odoarele regilor si ale tinuturilor sau perod ! i el va fi stapan pe toata birnice; mi-am adus can tareti si can- tnida cu care m'am trudit i m'am chib- tiirete desfritarea fiilor omului o zuit eu sub soare ! i aceasta este deser- domnita si alte domnite. i am fost mare pi am intrecut pe taciune ! toti cei ce au trait inaintea mea in Ieru- salim i inteiepciunea mea a ramas cu i atunci mi-am intors mima spre desnadejde, pentru told& stradania cu mine. i tot ce-au poftit ochii mei n'am care m'am striidlinuit sub soare. dat laoparte de la ei; n'arn oprit inima Cacti iatii, un om care a savarsit mea de la nici o veselie, cad mima mea munca sa cu intelepciune, cu stiinta s'a bucurat de toatii, osteneala mea si cu destoinicie, face parte din ea altuia care nu si-a dat nici o truda! i aceasta este desertaciune si mare neajuns, Cad ce-i ramane omului din toat\u00e1 munca lui i din toatii grija inimfi lui, cu care s'a trudit sub soare? 654","ECIMIASTM, a Toate zilele lui sunt numai sufe- Toate le-a fi:cut Dumnezeu fru- rin i tolda fntelepciunea lui numai moase i la vremea lor, dar el a pus In necaz; nici chiar noaptea n'are odihnii ini- inima oamenilor pasul vesniciei, a\u00e7a incat ma in el. i aceasta este iar desertaciune! omul nu ponte sa descurce lucrarea pe care a f\u00e4cut-o Dumnezeu, de la inceput Nimio nu este mai latm pentru om pana la sfarsit! decat s\u00e1 manance si s\u00e1 bea, desfa- Atunci am in-teles ca nu este alta teze sufletul cu bunatiiti din \u00a1nunca sa. am fnteles ca, i aceasta vine numai fericire, decat sa se veseleasca si si din mana lui Dumnezeu, Caei cine ponte s\u00e0 manance i s\u00e1 traiasca, bine, cat sunt In viat\u00e4t. bea, fara numai multumit\u00e4t lui! Drept aceea, once om care mi- Ornului care este bun In fata Domnului, Domnul fi da Intelepciune flamea i bea si-si vede bine de sine, dupa cunostinta i bucurie, pe cand tortt\u00e4t munes, lui fnsemneaza di e dar tosului fi da sarcina si adune si sa de la Dumnezeu. stranga, ca s\u00e1 dea celui ce este bun In fata lui Dumnezeu. Dar s't aceasta este Mi-am dat socoteala ca tot ceca ce desertaciune i goanl chipa vant ! a facut Dumnezeu, aceea va tine In 3. veac de veac, i nimio nu se ponte adauga Desertdciunea str eidaniei omenesti. Omul si din ea nimio nu se ponte scoate dad\\\", este sub stdp\u00e1nirea vremii si a intdmpleirilor, ca, Dumnezeu lucreaza asa ca oamenii &upas ~Vi, i tuturor oamenilor si do- si' se teama de fata lui. bitoacelor li se intlimplei a,celeasi lucruri. 15. Ceea ce este a fost de mult; Once lucru are clipa lui prielnica, ceca ce va fi al fie a mai fost aliada* si este vreme pentru toate Indeletnicirile s't Dumnezeu cauta jara* ceca ce a fost de sub cer: inlaturat. Vreme este sa te nasti i vreme este Am mai vazut sub soare cii la locul s\u00e1 mori; vreme este s'a sadesti s't vreme s\u00e1 smulgi ceea ce ai sadit; de judecati st\u00e1 faradelegea si la locul dreptatii sta strambittatea. V reme este s\u00e1 ucizi i vreme s\u00e1 tit- maduesti; vreme este sa &t'Ami s't vreme $i am gfindit In mima mea: sii zidesti; pe eel drept si pe cel nelegiuit fi va ju- deca Dumnezeu, ca este vreme pentru Vreme este si plitngi i vreme sa atice punere la cale s't pentru once nazi; vreme este sa jelesti i vrerne s\u00a31, faptii!\u00bb dantuesti; Fi am gandit lar In mima mea, in Vreme este ea arunci pietre i vreme privinta fiilor omului, c\u00e4 Duranezeu vrea sa le strangi; vreme este sa fmbratisezi sa-i puna la fncercare di le arate c\u00e1, ei, s't vreme este sa, fugi de fmbratisitri ; pentru ei, nu sunt decat dobitoace. Vreme este s\u00e4t agonisesti i vreme Caci soarta fiilor omului este ca si prapidesti; vreme este s'a pastrezi soarta dobitoacelor, fiindca una este vreme si arunei; soarta lor ; cum moare acesta, asa si celalalt, i acelasi duh de viatii este In Vreme este sa rupi i vreme si coi; toti i omul nu-1 Intrece pe dobitoe cu vreme este sa taci iii vreme sii graiesti; nimio. C\u00e4tci toate sunt desertaciune ! Vreme este aii iubesti i vreme Toti merg catre acelasi loc. Toti au urasti. Este vreme de r\u00e4tzboi i vreme de pace este. iesit din pulbere i toti se S'Acre In pu\/- Care este folosul celui ce lucreaza, bere. din hicrul cu care se osteneste? Cine stie dacii, duhul omului Vazut-am zbuciumul pe care 1-a urca spre Inaltimi s't duhul dobitocului bar\u00e1zit Dumnezeu fiilor omului, ca sti se se pogoara In jos catre p\u00e4tmant ? zbuciume fntru el. FL atunci m'am dumerit clt nimio nu este mai de pret pentru om dectlt sa se bucure de agonisita sa, &id aceasta este parten sa, 'linda, cine fi va da lui putero sii mai veza, ceeea ce se va fn- tampla In urma fui? 655","ECLESIASTUL, 4, 5 4. Mai de pret este un copil sarman intelept, dead un rege batran i nebun, Di\/ente nepotriviri in viola obstea,seei: care nu mai este in stare sa asculte de obijduirea celor slabi, viafd singuratic,ci. sfaturi, Slaturi cu privire la cinstirea lui Dum- Ciici el din randul obijduitilor iese, nezeu. ca s\u00e4, domneasca, macar c\u00e0 s'a nascut Si iarasi m'am uitat si am vazut sarac, in regatul celuilalt. toat,e silniciile care se savarsesc sub scare. Vazut-am pe toti cati triiiesc iata lacramile celor obijduiti, i nimeni umbla sub soare, imbulzindu-se langa copilul, mostenitorul, care era \u00aba dom- nu era care sa-i mangaie! Si din mana neasca in locul regelui. asupritorilor \u00eei incordau puterile ca sa scape, dar nimeni nu era care sa-i imbar- Nu se mai sfarsea atata norod in fata caruia era el ! Dar, tot asa, urmasii b\u00e4teze! n'au mai avut de el nici o bucurie ! Si Si am fericit pe cei ce au murit in aceasta este iar desertaciune goana vremi stravechi, mai mult decat pe cei dup5, va'nt ! vii care sunt acum in viata. Ia searna la picioarele tale, cand Iar mai fericit decat unii i decat altii este cel ce n'a venit pe lume, care te duci in templul Domnului; si apropie-te n'a v\u00e4.zut faptele cele rele care se savar- ca sa auzi: Jertfa ta va fi mai de pret sesc sub soare. decat prinosul celor nebuni, care nu se Si am rnai vazut ca toata stradania pricep decat sa fad, rau! toat\u00e4, izbanda omului la lucru vine din 5. pizma dintre om i om. Aceasta iarasi e desertaciune i goan5, dupi vant ! Cinstirea lui Dumnezeu. Juruinkle. Ago- Nebunul sta cu mainile in san si se nisirea de bogalii lard rost. Pierderea paradueste singur pe sine zicand: averilor. \u00ab Face mai mult o man& plina cu tihna, decat am\u00e2ndoi pumnii plini cu Nu fi grabit la gura i mima ta trud\u00e4 i cu goana dupa vant. * sa nu se zoreasca eh scoata vre-o vorba Si iarasi m'am uitat i am vazut necuvenit\u00e4 inaintea lui Dumnezeu, flindca alta desertiiciune sub scare: Dumnezeu este in ceruri, iar tu esti pe pamant, drept aceea cuvintele tale ea Este cate un om stingher si care nu fie putine. are nici fecior, nici frate, i totusi lucrul nu-I n2ai sfarseste i ochii Bid nu se mai Visele vin din noian de treburi, precum rostul nebunului din noian de satura de bogatie. Dar vine o vreme cand zice: \u00ab Pentru cine m'am trudit vorbe goale. am lipsit sufletul rneu de traiul cel bun? \u00bb Dac5 ai facut o juruinti lui Dum- acea,sta este desertaciune si rea inde- nezeu, nu zabovi s'o plinesti, caci ne- letnicire. bunii n'au nici o trecere. Tu ins& plineste Mai fericiti stint doi laolalt\u00e4 decat ceca ce ai fagaduit. unul, fiindca au o bung ri\u00edsplata pentru Mai bine este sa nu fag5,duesti, munca lor ; dealt fagaduesti i sa nu plinesti. Caci daca unul cade, il scoalii, tova- Nu ingadui gurii tale s\u00e1 Wire trupul tau in pleat 1;ii nu spune inaintea preo- rasul siiu ; dar vai de cel singur care tului: \u00ab A fost o r5,tacire ! \u00bb Pentru ce s\u00e4 cade, tsi nu este cel de al doilea se intarate Durnnezeu de cuvantul tau si s\u00e1 prapiideasca lucrul mainilor tale? rid ice ! Caci din multimea, grijilor vin visele Asijderea c\u00e2nd doi dorm impreuna, si din multimea vorbelor vin neroziile. ei se incalzesc, dar unuia singur cum o De aceea, teme-te de Dumnezeu! \u00ab\u00e2-i fie cold? Dacii, vezi asuprirea celui siirac Si dac\u00e4, dusmanul poate rapung dosirea judecatii si a dreptatii Ii cetate, pe singuratec, doi impreuna stau darz in nu te mira de lucrul acesta, c\u00e1ci unul fata lui; caci sfoara pusa in trei nu se rupe de graba. 656","ECLESIASTUL, 6 mai mare decit cel mai mare sta de pazil 6. altii mai mari sunt peste ei. Multi nici nu se bucurd de avutiile lor Totusi pentru Vara este un folos si atunci mai fericit este cel ce a fost mai presus de toate i anume: un rege lep\u00e4dat din pantecele maicii sale. Toate care-si inching, puterile muncii piiman- sunt lucruri defarte. tului. Mai este o rautate pe care am vi- Cine Vine la bani nu se va satura zut-o sub soare, si ea apasa greu asupra de bani FA cine Vine la bogatie nu are parte de venitul ei. i aceasta este deser- omului: taciune! Cutarui om i-a daruit Dumnezeu Gaud se inmultesc averile, sporesc av-utie, bunatati si mare vazi, i sufletul sari nu duce lipsa de nimic din toate cei ce le minima; i atunci, ce folos cite ar pofti; totusi Dumnezeu nu-i in- are stipanul lor, fara numai ca le vede gadueste sa, manance din ele, ci un strain cu ochii? le va nunca. i aceasta e descrtaciune Dulce este somnul muncitorului, durere amar\u00e1! fie ci a mancat putin, fie ca a mincat Daca un om ar aduce pe lume o mult, dar belsugul bogatului nu-i lash' silt& de copii i ar trai ani multi i ar fi tihna sa doarma. noian zilele anilor sii, hash' sufletul sau nu s'a saturat de traiul bun, ba Inca n'a Alai este o rautate cumplita pe avut parte de ingrop\u00e4ciune, atunci mar- care am vazut-o sub soare EA anume: tinisesc ci rnai fericit decat el este fatul bogatii puse la pastrare de stipanul lor, lepidat ! tocmai pentru nenorocirea lui. $i se pierde bogatia aceea, prin Caci acesta a venit in zadar si se duce in intuneric i numele lui ramiine vre-o intimplare rea, i el are un fecior acoperit de intuneric; acesta rTuntme cu mina goalii! N'a vilzut soarele si nu 1-a cunoscut Tara el, gol precum a iesit din pan- si mai multi tihnit are acesta decat acela. tecele maicii sale, va purcede inapoi Si dad, ar fi trait de doua ori cate cum a venit i rumie nu va primi pentru o mie de ani i fericirea n'a vizut-o, oare stradania lui, ca si duca in mina lui. nu se duc cu toVii in acelasi loc.? Si acesta e un rau nesuferit, ca, Toata munca omului este pentru intocmai asa cum a venit, asa si se si gura lui, i eu toate acestea pofta lui nu dud,: si care i-a fost folosul lui, ca s'a se mai ogoeste. str\u00e0duit in vant, Ce precadere are cel intelept asupra Si-si marline& toate zilele in intu- celui nerod, sau ce folos are saracul care neric; are mult\u00e4, amaraciune i boala stie ea se poarte printre oameni? zbucium I Este mai buna vederea cu ochii decat pribegia dorintei. Dar si aceasta e deser- WA ceea ce am vazut eu ci este taciune i goana dupa Wort! bine si ca este frumos pentru om: si mi- n\u00e2nce i si bea i sa-si vaza bine de sine Tot ce are fiintii i s'a hotarit din tot lucrul cu care se trudeste sub numele de mai nainte si se stie ce este scare, in curgerea zilelor vietii sale, pe cu el, cu \u00b0mu!, i ca nu se poate si care i le-a daruit Durnnezeu, caci aceasta intre in pricina cu Acela care este mai este toata parten sa. tare decat el. Si once om caruia Dumnezeu Ii di Cad sunt vorbe cu griimada care bogitie i bunatati i ii ingadueste sporesc desertaciunea. Dar care este minance din ele, si si-si ja partea sa folosul omului? si se bucure de munca sa: acest dar Apoi cine stie ce este binele pentru este de la Dumnezeu, om, in viata lui, in numarul zilelor Fiindea el nu se gandeste prea desartei lui vieti pe care o petrece ca o malt la zilele vietii sale, intrucat Durn- umbra? Si cine \u00eei va spune omului ce nezeu 11 Vine prins cu bucuria inimii va si fie, dupli el, sub soare? lui. 657 42","ECLESIASTUL, 7 7. Vitzut-am toate acestea in zilele deserticiunii mele! .. Este cutare drept Di\/ente sentinte care privesc viafa omului: care piere cu dreptatea lui cu tot; si r\u00e4bdarea i infelepciunea. Nimeni nu ftie este cutare nelegiuit care-si prelungeste viitorul. Cumpettarea si bltindefea. Nimeni viata, cu toati nelegiuirea lui. nu poate pricepe adancul lucrurilor. Nu fi drept peste m\u00e1suri, ai nu fi intelept cu prisosint.i! De ce sa-ti Numele cel bun este mai de pret faci singur pagubi? decat rairul cel binemirositor i ziva mortii decat ziva nasterii. Nu fi nici prea nelegiuit si nu fi nat\u00e1riu! La ce s\u00e4 mori inainte de vremea Mai bine este si te duci in casa ta? de j\u00e4lanie, decat sa mergi in casa de Bine este si te ii de una in viat\u00e4, \u00b0spat, caci acolo se vede sfarsitul omului, dar nici de pe cealalt\u00e4 ea, nu-ti odih- cei ce sunt inci in viat\u00e1 Il pun la nesti mana, cad cine se teme de Dum- Este mai bun necazul decat rasa], nezeu scapi de toate. c\u00e1ci Intru tristetea fetei mima se im- Intelepciunea 1.1 face pe intelept sit,' fie mai puternic decat zece ca'rmui- bun eazil. tori care potree inteo cetate. mima inteleptilor esto in casa in- Nu este un om drept pe pimant tristat\u00e4, pe cand inima nerozilor este care sa faci binele i s\u00e1 nu p\u00e1cituiasea. in casa de petrecere. Nu pune la inimi toate vorbele Mai bine este si, auzi dojana unui intelept, decat si asculti cantecul unor pe care le spun unii i altii, ca s\u00e1 nu auzi nerozi; inteo zi ci i sluga ta te graieste de rail, Caci precum este paraitul miff\\\"), Cad de multe ori - i inima ta cinilor sub ctildare, asa este i risul celui o \u00a7tie - tu insuti eSti care ai graft de nebun. i aceasta este iarisi desertliciune ! rim pe altii. Asuprirea poate s\u00e1 scoati din fire Incercat-am toate acestea cu aju- pe intelept, i mituirea ticiiloseste mima. torul intelepciunii i Imi ziceam: e Vreau Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui; mai de pret este un s\u00e4 fiu intelept! \u00bb Dar intelepciunea a duh ribdator, decat un duh Bernet. rlin3as departe de mine. Nu te griibi s\u00e4 te turburi in cugetul Ceca ce este si se intamplii, e tau, cad turburarea s\u00e1l\u00e1luete in sanul departe de noi i ad\u00e2nc, adanc! Cine celor nebuni. poat,e si-i dea de inteles? Nu spune niciodatii: \u00abCum se face M'ara pus din toati, mima eft zilele de altidat\u00e4, au fost mai bune invit s\u00e0, cercetez i s\u00e1 urmi\u00edresc in- decat acestea ? \u00ab, eaci nu din intelepciune telepciunea i rostul lucrurilor, si am intrebi una ca acea,sta. ajuns s\u00e4 inteleg ca ritutatea este nerozie Intelepciunea este foarte bun& \u00e7iusurinta in al\u00e1turi cu o mostenire: c\u00e1, e mare pre- &Were pentru cei ce vild soarele! Si gasit-am femeia mai amar\u00e1 decat moartea, ciici ea este cipcanil; mima ei: CA, esti si la umbra intelepciunii laturi, i bratele ei: cituse! Cel ce este FA la umbra bogitiei! Dar mai mare bun inaintea lui Dumnezeu va sciipa de ea, dar picitosul va fi prins in 104! folos are stiinta intelepciunii: ea tine cu viatii, pe cel ce e intelept. Iati, aceasta am aflat - zice Ia aminte la zidirea lui Dumnezeu, Eclesiastul - punand fapt langi, fapt, ciici cine poate ea, indrepteze ceea ce ca s\u00e4 dau de Laical, el a incocarjat? Pe care sufletul meu it cauti, In zi de fericire, fii plin de voie dar nu-1 g\u00e4sesc: un om inteo mie am bund, iar in zi de nenorocire, socote- aflat, dar o femeie intre ele toate, n'am ste-te c\u00e4 i pe una i pe cealalt\u00e4 tot aflat. Dumnezeu le-a &cut, asa incat omul si Insi, iati aceasta, una am glisit: nu g\u00e4seasci nimic de cartit de pe urma ci Dumnezeu a ficut pe orn drept, dar lui Duranezeu. oamenii cutreeril tot felul de &Ai piezise. 658","ECLESIASTUL, 8, 9 8. lungat, macar ca eu stiu ca nu trebue sa le meargit bine decat celor ce se tem de Ate reguli de purtare pentru viafa noastrci. Dumnezeu si se cutremurit de fata lui, Nimeni nu cunoaste t\u00e2kul lucrurilor Si ci. fericirea nu i se cuvine nele- al alciituirilor lui Dumnezeu. Pe cel drept giuitului i ca, el, la fel cu umbra, nu-si ca si pe cel nelegiuit it intampinci in viatei va prelungi zilele, intrucitt nu se teme aceleasi lucruri. Aceasta e o mare ne- de fata lui Dumnezeu. potrivire. Mai este inca o nepotrivire care se petrece pe pam\u00e2nt, i anume: sunt Cine este ca inteleptul 0 cine, ca oameni drepti ciirora li se raspateste el, poate sa cunoascit talcul lucrurilor? ca dup.& faptele celor nelegiuiti i aunt pacatosi carora li se rasplateste ca Intelepciunea unui om Si lumineaza fata, dup\u00e4 faptele celor cu bung cucernicie. dat cruzimea fetei lui 11 face uricios. Zic ca i aceasta este desertaciune Eu zic: Pazeste porunca regelui Atunci am preamitrit veselia, fiindo\u00e4 anume pentru cuvantul juramantului f\u00e4cut lui Dumnezeu. nu e nimio mai bun pentru un om sub soare, far& numai s\u00e1 m\u00e4nance i s\u00e4 Nu te grabi ad te desparti de fata bea i sa petreaca. Si fie ca aceasta sii-1 regelui, nu te vari in vre-o pricin\u00e4 pri- insoteasca, la munca lui, in toate zilele mejdioas\u00e4, c\u00e4ci el once va pofti va si vieii lui, pe care i le ditrueste Dum- nezeu sub soare. indeplini, De vreme ce cuv\u00e4ntul regelui este Gaud mi-am pus toata inima sit cunosc intelepciunea i sa cercetez toati atotstapan si cine va indrazni sa-i spun\u00e4: str\u00e4dania care se desfasoarit de catre om Ce te-ai apucat s\u00e4 faci? \u00bb pe pamant caci nici ziva nici noaptea Cine se tine de porunca nu va da somn in ochii lui nu vede de nici o primejdie, i inima omului in- Atunci m'am incredintat despre telept cunoaste timpul i chibzuinta, toate alcatuirile lui Dumnezeu, ca omul nu poate s\u00e1 g\u00e4seasca intelesul celor ce Cilci pentru once punere la cale se petrec sub scare, fiindca omul, desi este un timp 0 o socoteala, dar mare se chinueste cercetand, totusi el nu le este nevoia care stil deasupra omului, da de rost. i chiar cand inteleptul zice Fiinda el nu stie deloc ceea ce va ca intelege, in fapta nu poate afla sa fiel i despre cele viitoare cine-i va da lui stire? nimio Nimeni nu are putere asupra van- 9. tului, ca sit pata sa tin& v\u00e4ntul pe Tuturor li se inttimplit la fel: drep(ii fnfelegii sunt impreund cu faptele lor In loc, tot asa precum nimeni nu e stapan mana lui Dumnezeu. Omul set se bucure pe ziva mortii i precum nu este scutire in timp de r\u00e4,zboi i precum r\u00e4utatea nu de pleicerile vietii ingeicluite de Dumnezeu. mfintueste pe cel ce este rail. Meade 'dos al intelepciunii. Vazut-am toate acestea si mi-am fram\u00e2ntat mintea cu tot lucrul care se Toate acestea le-am pus la inim5, saviirseste sub soare, in aceastit vreme am cautat sa mi le deslusesc pe toate, cand omul stapaneste peste om, spre ca. \u00b0Aid), dreptii i inteleptii i faptele lor nefericirea, lui. sunt in mana lui Dumnezeu. Totusi Tot asa am vazut nelegiuiti dusi omul nu stie daca-i vrednic de iubire eu alai si ingropati, pe c\u00e2nd cei ce lu- ori de mi.. In fata lor sunt toate as- eraser& cu dreptate se citrau din locul sfant i erau uitati in cetate. i aceasta cunee. iarasi este desertaciune! Toate li se intimpla tuturor la fel: Fiindcit hotaiirea impotriva fap- c,elui drept ca i celui pacatos, celui telor rele nu se indeplineste Judea, de bun si curat ca i celui spurcat, celui aceea iMma fiilor omului se umple in ce jertfeste ca i celui ce nu jertfeste, ei de indrazneala s\u00e4 savarseascit nelegiuiri. Caci cutare pacatos face o suta de fapte rele qi-si duce viata timp 659 420","ECLESIASTIM, 10 omului de treabi ca i tieiJosului, celui i am mai viizut sub soare acest fapt ce se jurd ca i celui ce se teme de de intelepciune, care mi s'a parut lutes, jurdm\u00e2nt. devar mare: Acesta este un mare riiu in tot ceea A fost odata o cetate mica oamenii din ea erau putini, i impotriva ce se petrece sub soare, ca. la toti ei s'a pornit un imparat puternic si a se intampld la fel, yi pe langii, aceasta impresurat-o si a ridicat in jurel ei in- ti\u00edrituri uriase. mima fiilor omului este On& de rdutate nebunia in Mima lor chiinueyte cat In ea se afla un om stirac, dar intelept si el a miintuit cetatea cu in- trdiesc, iar pe urm\u00e4. cale cdtre rdposati. telepciunea lui! Dar nimeni nu mai Cine e scutit de moarte ? Cei care pomeneste pe acest om sdrac ! aunt in viatlt mai au Mc& niidejde ; Atunci am zis: Este mai de pret odd un caine viu face mai mult decat un intelepciunea decht vitejia, desi intelep- leu mort. ciunea siiracului este dispretuita i cu- Cei vii ytiu cd vor muri, dar cei morti vintele lui nu sunt luate in seamd. nu mai ytiu nimic yi nu mai au parte de Vorbele inteleptului spuse domol nici o rasplata, cdci pomenirea lor a fost sunt mai ascultate decat zbieretele unui Asijderea dragostea lor, ttijderea stilpan peste nebuni. uralor, ayijderea zulia lor, de mult s'au nimicit i nici o parte nu mai au, Intelepciunea pretuieyte mai mult decat uneltele de r\u00e4.zboi, dar o singura In veac de veac, la tot ce se face sub soare. greyald stria, intocmirea cea mai buna. Du-te FA rub:name& cu bucmie painea 10. ta i bea cu inimd bun\u00e4, vinul tau, ciici de mai nainte Dumnezeu priveyte cu Alte sentinte privitoare la intelepciune pogordmant la faptele tale. la nebunie. Omul sd lie preveizcItor. Onrul infelept i cel nebun. Lenea. Cinstirea In toed viemea veymintele tale regelui. s\u00e4 fie albe i untdelemnul cu bun niiros sa nu lipseascd de pe capul tau! Precum muytele moarte stria ames- tecul de miruri al negutiitorului de mi- 9 Bucui\u00e4-te de viatii cu femeia pe care rezme, tot aya un dram de nebunie scade pretul unui car de intelepciune. o iubeyti, in toate zilele deyartei tale vieti pe care si-a hardzit-o Dumnezeu mima celui intelept este la dreapta sub soare ! In toate zilele deyartiiciunii lui, iar mima celui nebun la stanga. tale ! Caci aceasta este partea ta In viatd yi din truda cu care te trudeyti Chiar pe drum cand merge nebunul, sub soare! mintea lui nu e acasd, i tuturor le da Tot ceca ce mana ta grlseyte cu cale sd fack prin puterile tale, aceea semne ca e nebun. Dacii mitnia stiipilnitorului se ridica fa! Caci nu e nici o fapt\u00e4., nici o punere la cale, nici cunoytintii, nici intelepciune, frapotriva ta, nu te clinti din locul tau, in eolul in care te duci. c\u00e4ci cumpdtul inIatura mari greyeli. j iariiyi am viizut sub soare cd iz- Mai este incii un rdu pe care 1-am ba'nda in alergdri nu este a celor spiinteni vazut sub soare, ca o greyal\u00e1 care pur- cede de la stapanitorul nici izbanda in lupta a celor viteji, tot aya: painea nu este a celor intelepti, Nerozii sunt pusi in dreg\u00e4toriile cele mai mari, pe &And oamenii acitt\u00e4rii stau bogdtia nu este a celor chibzuiti la coadii. cinstea nu este a celor invatati, fiindcft Vazut-am slugi cdldri pe cai vremea i intamplarea ii poarta pe toti. feciori de domn mergand ca slugile, pe Ornul nu ytie m\u00e4car ceasul lui: j os. intocmai ca peytii care aunt prinyi in ravodul ucigas si ea paisiirile care cad Cine salmi groapd poate s\u00e4 mz\u00e2 In lat, la fel yi fiii omului sunt prinyi in In ea yi cine &drama zid poate ceasul rau, and vine dinteodata peste mute yarpele. ei. 660","ECLESIASTUL, 11, 12 Cine taie piatr\u00e4 poate s se taie in cade spre sau spre miazit-noapte, tandari ; cine despica' buturugi poate si. In locul unde a cazut, acolo ramane. dea de primejdie. Cine p\u00e4zepte vantul nu sam\u00e1na, cine se uita dup\u00e4 non nu secer\u00e4. Dacit s'a tocit securca si el nu i-a Precum nu stii care este calea van- ascutit gura, atunci trebue sa-si indoiascii tului, nici cum se infiripeaza oasele in puterile. Deci chezisia izbanzii este pantecele celei insarcinate, tot asa nu datorita intelepciunii. cunosti alcatuirile lui Dumnezeu, f\u00e4chtorul Daca sarpele muac'\u00e1 inainte de a a toa,te. fi descantat, atunci numai e nici un Dis-de-dimineata samana samanta ta i seara nu-ti lasa mana pe tanjalii, castig pentru descantlitor. deoarece nu stii care va izbuti, aceasta Graiurile gurii celui intelept sunt sau aceea, sau daca amandouii laolalt\u00e4 har curat, dar buyele celui nebun 11 nu vor iesi in phn. clan de raph. Dulce este lumina vietii j dez- mierdatoare este pentru ochi privirea Inceputul cuvintelor gurii lui in- soarelui ! seinneaza prostie pi rostirea lui de la urmtt e nebunie primejdioasa. Astfel, chiar dach anii omului vor fi sumedenie, omul sh se bucure de toti, Dar nerodul spune vorbe peste aducandu-si aminto de zilele de intune- vorbe ! . Omul nu stie ce va sa fie, ciici multe vor fi. Si atunci, tot ce dici ce va FA. fie duptt el cine poate va sit mai vie e zadarnic. sit-i spunit ! Bucura-te tinere, de varsta ta si Munca nebunului Il istovepte, chci nu fie-ti mima plinit de voie bun& in zilele tineretilor tale si mergi in &idle inimii mai stie pe ce drum sh se duca in cetate. tale si dupit povata ochilor tai, dar ski Vai de tine, tara, care ai de rege stii ci. pentru toate acestea Dumnezeu aduce-te-va la judecath ! un procopsit, iar boierii t\u00e4i mananca dis- de-dimineat\u00e4 ! Alungit obida din mima ta i depar- Ferice de tine, twit care ai de rege teaza suferinta de la trupul tau! Dar un fecior de neam mare, si boierii tad tineretea i floarea varstei sunt deza- manandi la vreme ca s\u00e4 prindh putere, nu ca sh, se imbete ! magire ! Din pricina lenii, grinzile acopc- 12. risului se lasa in jos, si cand stai cu mitinile in s\u00e2n, apa picurit in casa. Omul aducti aminte de sfetrfitul lui fi de vremea cand puterile ii vor salden, Ca eh petreci, pui la cale ospete ; vinul ctici sulletul se va intoarce la Dumnezeu, inveseleste viata i banii intampina once. iar pulberea in piimant. Sldrfitul Niel in giindul tau, miicar, sit nu-I vorbefte despre Eclesiast. Toate sfaturile blestemi pe rege i in c\u00e1mara uncle dormi lui au aceasta- incheiere: Teme-le de sh, nu dorepti moartea celui puternic, fiinda p\u00e1s\u00e4rile cerului pot sa clued vestea Dumnezeu i pcizefte poruncile luil \u00bb un sol inaripat s\u00e4 dea pe fat\u00e1 vorba ta. Totusi adu-ti aminte de Ziditorul tau, in zilele tineretii tale, mai nainte 11. ea sh yin?). zilele de mohorire i sa se apropie anii despre care s\u00e4 zici: cl Nu Viata omului sti lie chibzuitii in, bale mai au pentru mine nici un farmec \u00bb lucrurile de care se lolosefte omul, Dumnezezt pentru (ocie lucrurile va aduce Alai naint,e ca sa se intunece soarele luraina pi luna si stclele, i norii, dupit pe ont la judecatii. ploaie, s\u00e4 yin& iar. Aruncli painea ta pe spit, caci dupii, Atunci e ceasul cand tremurh paz- multe zile vei gasi-o nicii casei si se incovoaie oamenii cei tari i \u00bbtau din luau r\u00e2nitoarele, caci eau Fa bucata ta in sapte i chiar in opt, fiindeit nu ptii ce nenorocire poate sit fie in tara. Cand norii sunt plini de ploaie, ei se depart\u00e4 pe pilm\u00e1nt. i dad, un copac 661,","CANTAREA CANTARILOR, 1 r\u00e4rit, si se intunee\u00e4 privitoarele de la fe- lar pe l\u00e4nga c\u00e4 Eclesiastul a fost restre; intelept, el a dat inviitatura norodului si a cantarit si a cercetat j a intocmit Si se inchide usa cea cu dou\u00e4 cana- multime de pilde. turi de la ulit\u00e4. in vreme ce zgomotul morii slabeste i ajunge ca chiscuitul Eclesiastul a unzarit s\u00e4 giiseasea, unei p\u00e4sarele, si se sting toate c\u00e2ntecele vorbe potrivite i s\u00e4 serie pe fiinta de dreptate, rostiri adevarate. vietii ; Cuvintele inteleptilor sunt ea bol- Si c\u00e4nd ti-e Meg de once suis pe drum Bunt numai spaime, i mig- durile cu care imboldesti vitele i ca dalul infloreste i lacusta se t\u00e4r\u00e4ste piroanele batute in perete, tinand claie caperele nu mai au nici o putere, caci omul de lucruri ag5,tate, dar ele sunt date de merge spre locasul situ de veci i boci- unul i acelasi Pastor. toarele dau tarcoale pe ulita! Si peste toate acestea, fiul meu, Mai nainte ea s\u00e4 se mpg funia de cu luare aminte: s\u00e4 scrii carti peste argint i sa se r\u00e4stoarne vasul de aun s\u00e4, se spare', ulciorul la izvor i son- carti e lucru far5, de sfarsit, i inv5,ta- tura mult\u00e4 este obosea15, pentru trup. petele s\u00e4 se prabuseasca in f\u00e4ntan5 Si pulberea sit se intoarca in p5,mant Incheierea a toate &ate ai auzit e aceasta: Teme-te de Dumnezeu cum a fost, iar sufletul s\u00e4, se intoarc\u00e1, pazeste poruncile lui ! Aceasta este toata la Dumnezeu, care I-a dat. datoria omului. Desirt\u00e4ciunea desart\u00e4ciunilor, in- Fiindca Dumnezeu va judeca toate cheie Eclesiastul, toate sunt deserta- faptelor si tot ce a fost ascuas, fie bun, ciune ! fie ran. CANTAREA CANTAR ILOR 1. pus s\u00e4 pazesc viile, dar via mea nu am Cantarea Cant5,rilor, de Solomon pazit-o. facuta. Spune tu, cel drag sufletului meu, Corul nitre mireascl. unde duci oile la pascut, unde le odih- Saruta-ma cu sdrutiirile gurii tale, nesti la miezul zilei, ciici de ce s\u00e4 umblu cici dezmierd\u00e4rile tale sunt mai pl\u00e4cute r\u00e4tacind pe la turmele tovarasilor tai ? decat vinul. Mirezmele tale imbUsameaz5, dulce Corul. mireazm\u00e4 rev\u00e4rsat\u00e4 este numele tau, de aceea fecioarele te iubesc. Dads., nu Qtii unde, tu cea mai fru- moash dintre femei, tine-te de urmele Ia-ma! Ia-ma cu tine ! Haidem s\u00e4 oilor si paste iezii t\u00e4i, pe laugh,' colibele ciobanilor. alerg\u00e4m ! R,egele m'a dus in cam5,rile sale. Mirele. Intni tine tres\u00e4lta-vom i veseli vom fi foarte! lar dezmierd\u00e4rile tale mai mult Mi te inchipui si te aseiniin, draga decal vinul le vom slavi. Cei ce te iubeso mea, cu o manza inh\u00e4mat\u00e4 la carul lui te iubesc cu tot dreptuL Faraon. Mireasa. Dragi se Vac' obrajii t\u00e4i, alaturea Oaches\u00e4, sunt, dar frumoasa, fiice de cercei, si din stratul de m\u00e4rgele: gatul tau! din Ierusalim, precum sunt corturile Chedarului, precum sunt covoarele lui F\u00e4uri-vom pentru tine l\u00e4ntujele aurit,e i colane de argint. Solomon ! Mirea8a. Nu va uitati la mine ca sunt oa- Pe cand regele se osp\u00e4ta la masa, ches\u00e4, fiindc5, soarele m'a 1nnegrit. Fiii mireazma mea de nard Lsi ri\u00edspandea mi- mamei mele s'au m\u00e1niat pe mine i m'au rosul. 662","CANTAREA CANTARILOR, 2,3 Ca o pungit, de smirna este iubitul Alesul meu vorbeste si zice meu si care odihneste la mine intre mine: o Scoala in sus, iubita mea, scoala In sus, frumoasa mea, si vino dup\u00e4, mine ! Iubitul meu este ciorchinele cu bun miros de camfor, din podgoriile CI:Lei, priveste, iarna a trecut, ploile de la Enghedi. au contenit si nu mai aunt. Mirele. Florile se arat\u00e1 iar pe plai, vremea Cat esti de frumoas\u00e4 draga mea, titiatului viei a sosit si glasul turturelei cat de frumoasa esti! Porumbite-s ochii se aude pe meleaguri! t\u00e1i! . Smochinul odr\u00e4sleste smochinele-i Mireasa. micsoare pi via inflorita mireazma revarsii. Te scoalti, draga mea, o, proa Cat de frumos esti tu, o, prea frumoasa mea, si vino dup\u00e4, mine. iubitul meu, i cat de dragalas ! i cat Porumbita mea, cu cuib in era- de proaspatift este coliba noastrit de pitturi de stanch, pereti pr\u00e4pistiosi frunzan! adapostit\u00e4, arata-mi fats, ta si glasul tau mit las\u00e1 si.-! ascult, 6,6 glasul tau e Mirele. dulce si fata ta frumoasa! Cedrii vii sunt grinzile casei noastre Mirea,sa. si peretii ei sunt chiparosi. Prindeti-ne vulpile, puii de vulpe 2. care ne strica viile, atunci cand viile noastre sunt in floare ! Mireasa. Sunt narcisul din campie, crinul din Al meu este alesul meu si a lui v\u00e4lcele sunt. sunt eu si el \u00eei paste mieii printre crini. Mirele. Pang, a nu se racori de sear& si pang a nu se intinde umbrele, vino, Precum este crinul intro aPini, a\/a iubitul meu, vino silt:and ca o gazelgt, este intre fete draga mea. ea un pui de ciuta, peste muntii Bete- Mireasa. rului ! Precum este mgirul intre copacii din 3. pidure, asa intre cei tineri, este iubitul meu. i la umbra lui am stat cu mare Mireaaa. don si rodul lui e dulce in cerul gurii Citutat-am noaptea, in asternutul mele. meu, ciiutat-am pe acela dupa care mima El m'a dus in casa de osp\u00e1 i fla- mea tfinjeste, cautatu-l-am, ins& nu 1-am mura cu care m'a invelit este iubirea. aflat. Dati-mi struguri ca s\u00e4, prind putere, Si m'am sculat atunci si am cu- dati-mi mere ca sit m\u00e1 inviorez, ciici sunt bolnava de iubirea lui. treerat cetatea, ulitele si raspantiile largi, si am cautat pe acela dup\u00e4, care mima Petres,c64 bratul fitting pe dup\u00e4, mea t\u00e2njeste, 1-am cautat, ins\u00e4, n'am dat capul meu i cu col drept s\u00e1 ma cuprinda de el. status ! Paznicii, care fac de paza in cetate, Mirele. m'au intalnit si eu i-am intrebat: s Va- zut-ati oare pe acela dupgi care mima 0, fiice din Ierusalim, juru-va pe mea tanjeste ? \u00bb cerboaicele si pe gazelele campiei, nu treziti, nu seulati pe draga mea, paint ce Dar abia m\u00e4, dep\u00e4rtasem de ei nu-i va fi voia! si am ggisit pe alesul sufletului meu m'am prins de el si nu i-am mai dat Mireasa. drumul, pan& ce nu 1-am adus in casa mamei mele, in c\u00e1mara celeia ce m'a Este glasul celui ce mi-e drag ! nascut. Iata-1 vine, trectlnd din munte in munte, sarind peste colme! Mink. 6. 0, fiice din Ierusalim, juru-va pe Iubitul meu asemeni este iedului cerboaicele si pe gazelele campiei, nu bateo, asemeni este puiului de eiuta. Tad', se strecoara pe dupit zidul nostru, se uit\u00e4, pe fereastra, chiteste prin z\u00e4brele. 663","CANTAREA CANTARILOR, 4, 5 treziti, nu sculati pe draga mea, pfinit ce Mult frumoasa-mi esti, iubita mea, nu-i va fi voia! fi\u00edriti de cusur ! Corul. Mirele. Ce e aceasta ce se inalt\u00e4 din pustie, Vino, vino-mi din Liban, mireasa asemenea stitlpului de fum, ca i ciind mea, din Liban vino cu mine, de pe v\u00e4rful muntelui Amana, de pe culmile ar arde smirnii, i t\u00e4mitie i toate mi- Sanirului si ale Hermonului, din vizui- nile leilor si din muntii pardosilor! rezmele celor ce vand mirezme? Iatii, este lectica lui Solomon ! Si Sora mea, mireasa mea, greu mi-ai robit mima! Mi-ai robit-o cu o privire, imprejurul ei merg saizeci de voinici, mi-ai legat-o cu colanul de pe sitnu-ti ! dintre cei mai voinici din Israil. alt de dulce, cal de drag\u00e1, cand Toti stiu cum se poart\u00e4 sabia, toti dezmierzi, esti sora mea, mireasa mea. sunt mesteri in ritzboi i fiecare are sabia Si mai dulce dectit vinul dulce-i m\u00e4n- la sold, de teama int\u00e4mpl\u00e4rilor de noapte. gaierea ta! i mireazma ta pl\u00e4cutli-i mai Regele Solomon a poruncit s\u00e4 i se presus de once mir. faca un tron de nuntil de cedru din Ale tale buze sunt ca un fagure de miere; miere curge, lapte curge de sub Liban: limba ta, iubito, iarl\u00ed v\u00e4lurile tale au Stalpii lui sunt de argint, covil- mireasma pajistilor din Liban. tirul e de aur, iarit jiltul de porfirii cu mijlocul de izvoade, drag odor al dra- Sora mea, mireasa mea, e o gril- din& inchis\u00e4, e un izvor cu lacht, o f\u00e1n- gostei fiicelor Ierusalimului ! t\u00e4n\u00e4 pecetluit\u00e4 este. Veniti i vedeti, fiicele Sionului ! Vl\u00e4starii t\u00e1i chicles\u00b0 un paradis de Veniti i priviti pe regele Solomon, im- rodii, cu roduri dezmierdate, cu cypru podobit cu cununa cu care 1-a incununat maic\u00e4-sa in ziva cununiei, in ziva bu- cu nard; curiei inimii lui ! Cu nard i cu sofran, cu trestie cu 4. bun miros, cu scortisoar\u00e4, i cu tot,i co- pacii cu lacrami de tamilie, cu Mirele. si aloe si cu toat\u00e4 fruntea arbustilor bal- I. Cat esti de frumoasii, draga mea, samici. c'\u00e4t de frumoasit esti! Ochii tdi sunt po- rumbite, prin mahramit. Parul tiiu po- 0 f\u00e4nt\u00e2nil din gr\u00e4dini, un izvor goarit-mi-se, ca pe coast,ele de munte, de ap\u00e4 vie, care curge din Liban! caprele din Galaad. Mireasa. Dintii tdi asemeni sunt unei turme Scoal5 viint de miaz\u00e1-noapte !Vino, de oi tunse, care ies din scald\u00e4toare, vitnt de miaz5-zi, i suflati i ritscoliti gri- f\u00e4cand dou\u00e4 siruri stritnse, i cu nici o dina mea i stoarceti mirezmele din ea! stirbitur\u00e4. Si acum iubitul meu ad intre in gr\u00e4din5, si din roadele-i scumpe 85. minance! Ale tale buze sunt cordelute de por- fir\u00e1, gura ta-i inc\u00e1ntatoare, iar obrajii 5. mima unei rodii despicate, sub Mirele. mahramh-ti. Sora mea, mimasa mea, intru in Gittul tau inchipuieste si-aminteste griidina mea, adun balsam si cu zmirnii, turnul al lui David Imp\u00e1ratul zidit m\u00e4nfinc din faguri mierea si beau lapte ea s\u00e0 fie casa de odoare luate in luptie, de el atitirnit scutmi, una mie, toate scu- Efi beau vin. Si la fel m\u00e2ncati fOi voi, turi de viteji. dragi prieteni, i beti bine i beti fiti de Tara cei doi s\u00e4ni. ai Ud: ca doi pui dragost,e. de gemeni sunt ai unei gazele, ce pase Mireasa. printre crini. Adormisem, dar in mine mima Pti,n\u00e4 a nu se r\u00e4cori de searii i pina st\u00e4tez de strajii. Ce se-aude? Este glasul a nu se intinde umbrele, veni-voi &Are celui drag ! i baten us\u00e4. Sora mea, tine, tu muntele de zmirn\u00e4, colina de 664","CANTAREA CANTARILOR, 6 jubito. mea, deschide-mi ! Turtureaua mea, infAtisare este, intreg, Libanul la fel cu cedrii de m\u00e1ret ! mult draga mea! Cid, iat\u00e0, capul meu e plin de rolla i de buclele mele prin- Gura lui e neg\u00e1it de dulce si totul su-s'au picdturile noptii! este in el fermeciitor. Acesta este prea Dar am scos tunica de pe mine iubitul meu, asa e mirele meu, o, voi fiice din Ierusalim. cum voi pune-o picioarele, le-am sp\u00e4lat odati, cum s\u00e4 le dau prin 6. colb ? Corul. Ci iubitul meu vi-a varit inttna prin Si unde s'a dus iubitul tau, o, cea mai frumoasii dintre fete? Spre ce parte ferestruica uii i Mima mi s'a zb\u00e4tut a luat-o alesul tau, ca cEutfun noi cu tine ? in mine. Si m\u00e4 scol ca deschid celui drag, Mireasa. pe c\u00e2nd zmirna de pe m\u00e4ini picur\u00e4, pe Preaiubitul meu s'a pogorit in grli- cfind degetele meIe las\u00e4 stropii de mi- din\u00e4, la rrizoarele imb\u00e4lsEmate, ca s\u00e4-si reazm\u00e4 pe incuietoarea usii. pasc\u00e4 oile in gritdin\u00e4 i s\u00e4 culeagii mini. Si am deschis pentru cel drag, dar Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag, iubitul meu plecase! Ci pe c\u00e2nd vorbea si el este al meu i \u00eei paste oile intre crini. cu mine Mima-mi se zbuciuma. Si am prins a-1 cauta, ins\u00e4 nu 1-am mai g\u00e1sit Mirele. si pe nume 1-am strigat, ins\u00e1 n'am primit Frumoa,s\u00e4 esti, iubita mea, ca Tira, riispuns. dezmierdat\u00e4 ca Ierusalimul, dar de Paznicii s'au intfilnit cu mine, cei temut ca o ostire intreagh! ce fac de straj\u00e4 in cetate. i m'au lovit m'au r\u00e4nit. i v\u00e4lul mi 1-au luat strii- Intoarce de la mine ochii t\u00e1i, c\u00e1ci ei jarii de pe ziduri. m\u00e4 scot din fire. l'Ami t\u00e4u pogoarii-mi-se 0, fiice ale Ierusalimului, juru-v\u00e4, daca dati peste iubitul meu, spuneti-i c5, ca pe coastele de munte, caprele din sunt bolnav\u00e4 de iubire ! Galaad. Corul. Dintii thi asemeni sunt unei turme Intru c\u00e1t este iubitul tau mai m\u00e4ndru de oi tunse care ies din scalatoare, dec\u00e2t altii, o, tu, cea rnai frumoas\u00e4 dintre f\u00e4c\u00e2nd (loa, siruri stranse, i cu nici o fete; intru c\u00e2t iubitul t\u00e4u intrece pe cei- stirbitur\u00e1. lalti, ca s\u00e4 ne rogi asa cu jurlim\u00e2nt? lar obrajii Mima unei rodii Mireasa. despicate, sub mahrama-ti. Alb si rumen mi-e iubitul, intre Are saizeci de regine Solomon si zem mii Fruntea lui este scut de aur, optzeci de tiitoare i apoi fete multe- pletele-i stufoase, ca finicul, negre sunt multe ad), numAr. cum este corbul. Ins\u00e1 porumbita mea cea fiir\u00e0 pri- Ochii lui sunt ca acele porumbite, hui\u00e4 e una singur\u00e4 la mam\u00e1-sa i prea albe ca sc\u00e4ldate in lapte, poposite iubita celei ce-a niiscut-o. Si. fetele c\u00e2nd o privesc fi spun: Ce fericith ! \u00bb Ba limpede izvor. chiar reginele i iitoarele Ii c\u00e2ntii laude: Obrajii lui sunt ca ritzoare de o Cine este aceea ce se inalt\u00e4 ca trandafiri balsamici, sunt stoguri mirez- revarsatul zorilor, ca luna de frumoas\u00e4, mate, iar buzele lui rosii, la fel cu crinii rara pereche ca soarele i infricosatd ea rosii, au respirarea dulce a mirului de o ostire intreag\u00e4? u zmirn\u00e4 Ca p\u00e4rghii de aur Ii sunt bratele, Pogoritu-m'am in livadia cu nuci, Cu pietre de tarsis impodobite; pieptul ea s\u00e4 v\u00e1d pajistea din vale, ca s\u00e4 vad lui e ca lucrat din fildes, Cu usoare vine dac\u00e4 vita a dat muguri i rodiii au dat floare. albastre de safir. Stillpi de alabastru fi sunt picioa- Si, nu stiu cum, dorul meu m'a rele odihnind pe temelii de aur si el la f\u00e4cut s\u00e4 mit ridic in mijlocul carelor vitejescului meu neam. 665","CANTAREA CANTARILOR, 7,8 7. 8. Corul, 0, de-ai fi fost fratele meu i sa, fi supt la sanul mamei mele, de te-as fi Intoarce-te, intoarce-te, Sulamito, intalnit pe Mara undeva, as fi putut sit vino, yin sa te privim! te sarut i nimeni n'ar fi avut cuvant sa, m\u00e1 dispretuiasch! _Mirele. Te-as fi luat i te-as fi due in casa Dar de ce WI uitati la Snlamita, age- mamei mele, in casa celei ce m'a niscut. zati asa, in dou5, cete ? ti-as fi dat s\u00e1 bei yin dres cu mirodenii, vin de rodii. Corul. Petreaca-si bratul stang pe dupa Cat de frumoase stint, in sandalele capul meu i cu ce\/ drept s\u00e4 m\u00e1 cuprinda lor, picioarele tale, o, domnita! Rotunda, strans ! este coapsa ta ca un colan, lucru din mama Mirele. de meter iscusit. Pantecele tau e ca un potir involt 0, fiice ale Ierusalimului, juru-v\u00e4 pe cerboaicele si pe gazelele campiei, sii, si din care vinul nu lipseste, i trupul tau nu treziti, sa nu sculati pe draga mea, e ca un snop de grim, incins cu crini. pan& ce nu-i va fi voia! i s\u00e2nil thi, alaturi, sunt ca doi pui Corul. de ciuth, ca doi pui gemeni ai unei gazele. Cine este aceea ce se Malta, din Gatul tau e turn de fildes; ochii pustie, rezemandu-se de cel ce-i este sunt helestaiele Hesbonului, langa. poarta drag? Bat-Rabim; na,sul tau este ca turnul din Mirele. Liban, ce priveste spre Damasc. Sub marul acesta am trezit iubirea Capul tau: Carmelul este de maret, ta, aici unde mama ta te-a adus pe lume, qi parul tau e ca porfira, jar cosita ta aici unde mama ta ti-a dat luraina zilei! impletita tine rob pe domnul tau. PoarCa-m\u00e4., ca pe o pecetie, pe Mirele. sa,nul tau. Poara-ma, pe mama ta, ca pe o bratera. Caci iubirea e ca moartea de Cat de frumoasa esti si cat de in- puternicii, i gelozia cumplita ca cantettoare, tu, prea iubita ilia, a desfa- Vipia ei ca vipia focului i ea flacarile tarii mele ! cerului ! Ca finicul esti de dreapta, i cior- Ape mari nu au putere ca s\u00e1 sting& chini de struguri catarati sunt sanii tai ! dragost,ea i fluvii revarsate nu pot s'o i fac in mine planuri: Ma voi sui innece. i daca cineva ar da, pentru bire, tot avutul casei sale, s'ar face de In finic i ramurile lui prin mama, le voi ocara. trece. 0, sanii tai de-ar fi ciorchinii care Dora suflul gurii tale mirosul merelor ! Avem o sof\u00e1 mica, si sani nu are i sarutarea ta, ca vinul cel mai dulce, sa-mi curga, molcomit, s\u00e1 alunece Inca, si ce vom face cu sora noastra, cand pe buze i pe dinti. vor veni s'o peteasca? Mireasa. Daci este zid, Ii vom fauri coroana de argint; dach, este usa, vom inchide-o Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag, cu canat de cedru. si el imi poarta dorul. Sit' mergem la camp, alesul meu .Mireasa. mult drag, si sa petrecem noaptea in catune; Zid stint eu! i sanii mei sunt tur- porni-vom nuri, drept aceea in ochii lui aflat-am lar pacea. In podgorii sa vedem (lac& via prinde Corul. inmugureasca, daca, bobocii se deschid &Ica rodiii au dat in floare. i acolo Solomon avea o vie la Baal- voi da dezmierdarile mele. Ramon si a dat via s'o lucreze lucratorii 14 Mandragorele umplu lumea de mi- dea pe road& ei sicli de argint o mie. ros; i deasupra uii noastre stau tot soiul de pometuri, noi i vechi, i pe care pentru tine le-am pus bine, preaiubite. 666","ISAIA, 1 Mireasa. tenii voiesc si audi glasul tau. Darueste-1 lor i mie ! Via e sub ochii mei. A ta s\u00e4 fie, Solomoane, raia de sicli, i doua sute Mireasa. numai, celor ce pazesc roadele viei! Sprinten fii, iubitul meu, asemeni unei gazele, unui pui de ciutalina, peste Mirele. muntii imbils\u00e4mati ! Tu cea s\u00e41\u00e4luit\u00e4 in gradini, prie- PROFETUL ISAIA 1. Ce-mi foloseste multimea jertfe- Judecata lui luda. Pdcatele de azi lor voa,stre ? zice Domnul. 4 M'am sa- pedepsele ce nu VOr turat de berbecii arderilor de tot si de Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe grasimea viteilor grasi, si de sfingele de ta- uri, de miei i de tapi nu mai am placere ! \u00b0are a vazut-o despre luda i despre Ierusalim, in vremea domniei lui Uzia, Cand veneati inaintea mea, cine Iotam, Ahaz i Iezechia, regii Iudei. va cerea acestea ? Nu mai cilcati in cur- tile templului meu! Asculta, cerule, ja aminte, paulan- tale, caci Domnul graieste: e Hrimit-am Nu-mi mai aduceti jertfe desarte ! feciori i i-am creseut mari, dar ei s'au TJrgisesc jertfa de tamttie, lunile noi, rizvratit impotriva mea. Simbetele i adun\u00e4rile la praznice. Nu Boul \u00eei mimaste stipinul si miga- pot si mai rabd f\u00e4radelegea laolalta rul ieslea stipanului sau, dar Israil nu m\u00e4 cunoaste, poporul meu nu m\u00e4, inte- cu praznuirea! M'ase lunile noi, i praznicele lege! voastre au ajuns pentru mine o povara. Vai tie, neam pacatos, popor in- circat de faradelegi, s\u00e4mtInta de rai, Ajunge ! feciori ticalosi! Pirisit-ati pe Domnul, tagaduit-ati pe sfitntul lui Israil, intor- M'id riclicati mttinile voastre spre su-i-ati spatele! mine, eu fmi Intore ochii aiurea, cind inmultiti rugaciunile voastre, nu Pentru ce s\u00e4 vi mai bat pe voi care vreau si. le mai a,scult Mainile voastre necontenit va rizvratiti impotriva-mi ? sunt manjite de singe, spalati-va, eu- Capul va este bolnav i mima boleste. ratiti-va! Din crestet i pina in t\u00e4lpi, nu-i Nu mai faceti rau inaintea ochilor mei. Conteniti \u00b0data! nimio sanatos ! Rani i vana:ti-ti si carne vie, nelegate i neunse cu untdelemn. Invitati s\u00e0 faceti fapte bune, sir- guiti-va chipa, dreptate, ajutati pe cel Tara voastra este 'o pustietate, ora- fmpilat, faceti dreptate orfanului, vele voastre arse cu foc, rodul ogoarelor rati pricina vaduvei! voastre in\u00e2ncat de straini inaintea ochi- lor vostri i toate sunt paragina, ca la Neniti s\u00e4 stam impreuni la jude- pr\u00e1pidul Sodomei. cata, zice Domnul. Daca picatele voas- tre vor fi stacojii, sa se albeascii intoc- Sionul ajuns-a ca o colibii intr'o mai ea zapada, si de vor fi ea porfira, vie, ca o \u00b0overo& intr'o bostin\u00e4rie, ca o cetate impresurata! se faca, intocmai ca Pana. Daca vi, yeti indupleca i mil yeti 0, daca Domnul Savaot nu ne-ar fi liisat o r\u00e4miisitit, am fi ajuns aproape asculta, yeti manca bunitatile tira ; ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Go- lar daca nu yeti vrea si va yeti moral razvriti, atunci sabia va va minca, Ascultati cuvintul Domnului, voe- fiindei gura Domnului a grait. \u00bb vozi ai Sodomei, luati aminte la invita- Cum a ajuns desfrinati cetatea Sio- tura Domnului, popor al Gomorei nului, cea care odinioarg, era credincioasi, phi:6, de dreptate ? Dreptatea locuia fntru ea, lar acum este plina de ucigasi. 667","ISAIA, 2 Argintul tau s'a prefacut in zgura, cob, ca el s\u00e0, ne invete chile sale si s\u00e4 vinul tau a fost amestecat cu apa, mergem pe cariirile sale!,> Caci din Sion Voevozii tai sunt razvratiti, tova- va iesi legea i cuvantul lui Dumnezeu rasi de hoti; toti iubesc mita si umbla din Ierusalim. dupa plocoane. Ei nu fac dreptate orfa- nului i pricina vaduvei nu ajunge pana Atunci el va judeca neamuri si la la ei. multe popoare va da legile sale. Preface- vor sabiile lor in brazdare de pluguri Pentru aceasta, zice Domnul Dum- lancile lor in cosoare. Nici un neam nu nezeu Savaot, puternicul lui Israil: Ra- va mai ridica sabia impotriva altuia cori-mi-voi m'etnia mea asupra protivni- pravila razboiului nu o vor mai de- cilor mei si m\u00e4 voi razbuna impotriva dusmanilor mei! prinde. Si voi intoarce mana mea impo- Voi cei din casa lui Iacob, veniti triva ta i te voi curati de toati zgura s\u00e4 umblam in lumina Domnului! ta, ca in cuptor, si tot plumbul ti-1 Cu adevarat, el a lepadat pe popo- rul sau, neamul lui Iacob, caci el este voi lua, plin de vrajitori si de vraci, ca la Fili- Si voi aduce la loc judecatorii tai, steni, si face legamant cu popoare de alt neam. ca sa, judece ca la inceput, i sfetnicii tai, ca odinioara. Si abia atunci te vei numi Tara lui este plina, de aur i de ar- iar\u00e0i cetate dreapta, cetate credincioasa.\u00bb gint, de comori nenumarate, tara lui este plina de cai si de care filfa de sfarsit ; Sionul va fi fascumparat prin ju- decata i locuitorii sai prin dreptate. Tara lui este plina de idoli si el se inchinii la lucrul rnainilor sale, inaintea Ci pieirea va ajunge pe nelegiuiti idolilor facuti de degetele sale, si pe pachtosi, laolalta, i cei necre- dinciosi Dornnului vor muri. Si oamenii se pleaca la pam\u00e1nt muritorii cad in genunchi !... Dar tu Si va yeti ruina de dumbravile sa nu-i ierti ! \u00abfinte pe care le-ati indragit i va va Intrati in v\u00e1gaunile stancilor, ascundeti-va in gaurile p\u00e1rnantului, de dogori obrazul din pricina gradinilor pe frica Domnului si din pricina stralucirii care le-ati ales ; slavei sale. Si yeti fi ca un \u00abtejar ale carui Ochii celui trufas vor fi smeriti frunza se ofilesc i ca o griidina fall\u00ed mandria oamenilor va fi infranta, i nu- nici un strop de apa. mai Domnul, in ziva aceea, va fi prea inaltat ; Cel puternic va fi ca puzderiile de calti i faptele lui ca o leas\u00e4, de maracini. Clici Domnul Savaot va soroci o Si aceia j aceasta vor arde laolalta zi de judecata si se va ridica impotriva a tot ce este mandru i se inaltii falnic: nimeni nu va putea sa-i stinga. Impotriva ututor cedrilor Liba- 2. nului i impotriva tuturor stejarilor ce- lor inalti ai Basanului; In Ierusalim fi-va marea adunare a Impotriva tuturor muntilor inalti popoarelor. impotriva tuturor colinelor celor mandre; Vedenia pe care a viizut-o Isaia, fiul lui Amos, pentru luda i pentru Ierusalim. Impotriva tuturor turnurilor se- mete si impotriva tuturor intariturilor ; Si se va intilmpla in vremile cele de apoi c\u00e2 muntele templului Doninului Impotriva tuturor corabiilor Tar- va fi mai inalt decat toate varfurile mun- sisului i impotriva tuturor mindrelor tilor i piscul lui se va Malta deasupra corabii care plutesc pe mare. culmilor. i toate popoarele vor curge inteacolo. Si fala omului va fi pogorita semetia celor muritori va fi smerita, $i vor veni multe neamuri catre el In ziva aceea numai Domnul va fi prea vor zice: inaltat ! Veniti sa, ne suim in muntele Dom- nului i in templul Dumnezeului lui Ia- 668.","ISAtA, 3 Si toti idolii se vor n\u00e4rui! Infiltisarea lor trufasii mirturiseste Intrati in v\u00e4gilunile stiincilor, in impotriva lor, c\u00e1ci ei se laud\u00e4, cu paca- vizuini i in cr\u00e4paturile p\u00e4m'\u00e1ntului, de tele lor ca Sodoma, in loe s\u00e4 le ascunda. frica Domnului si de str\u00e4lucirea slavei Vai lor, cici si-au pricinuit singuri pie- lui, c\u00e2nd el va veni s\u00e4 sp\u00e4im\u00e1nte p\u00e4- irea lor ! m\u00e4ntul ! Fericit este omul drept, va merge bine si de rodul faptelor sale In ziva aceea va arunca omul la se va bucura. cIrtite si la lilieci idolii de argint i toti idolii de aur, pe care i-a fiteut ca s\u00e0 li Vai de cel r\u00e4u, c\u00e2ci r\u00e4u ii va merge si r\u00e4utatea faptelor sale pe el il va ajunge ! se inchine. Si vor intra, in ziva aceea, in v\u00e4- Poporul mea este p\u00e4storit de ne- rozi si de dezmetici i cam\u00e4tarii il st\u00e4- giiunile pam\u00e1ntului si ale st\u00e2ncilor, de p\u00e1nesc. Poporul mea! Carmuitorii titii te frica Domnului si de str\u00e4lucirea slavei ratiicese i te riizletesc de calea pe care lui, cand el va veni s\u00e2 sp\u00e4im\u00e1nte s\u00e4 mergi ! tul. Domnul se scoalit la judecat\u00e1 si e Nu mai nadajduiti in omul cel gata s\u00e4 judece pe poporul sau. Domnul incepe judecata ca b\u00e4- muritor, in niirile cdruia nu este de cat o suflare ! C\u00e1ci ce putere are el? tr\u00e1nii i cu voevozii poporului s\u00e4u: 4 V0i, voi ati pustiit via mea, si prado luat\u00e4 de la 3. cei s\u00e4rmani se afl\u00e4 in c\u00e1sele voastre! Mari neordnduieli i grele nelegiuiri in Pentru ce ati c\u00e1lcat in picioare pe poporul mea i ati zdrobit f\u00e4r\u00e4 mil\u00e4, pe Ierusalim. cei s\u00e4rmani? - zice Domnul Dumnezeu Savaot. Ci s\u00e4 titi c\u00e4 Domnul Dunmezeul Savaot va lipsi Ierusalimul i luda de Si mai zice Domnul: \u00ab Fiinde\u00e4 fii- once sprijin i once ajutor, once rost cele Sionului sunt m\u00e2ndre i umbl\u00e4 de paine i once rost de apii: tantose i cu priviri galese i cu pasi Viteazul i omul de luptii, judec\u00e4- alintati, i z\u00e4ng\u00e4nind lantujelele de la torul i proorocul, prevestitorul picioarele lor, C\u00e4,petenia otirii i fruntasii, sfet- Domnul va plesuvi cosita fiicelor nicul i mesterul, fermec\u00e4torul i ghici- torul... Sionului si va dezveli goliciunea lor. In ziuna aceea, va lua Domnul Si voi pune pe copii c\u00e4petenii peste ei i nerozii vor domni peste ei; toate podoabele: inelele, sorii, lunisoarele, Oamenii se vor nechji unii pe BAO, Cerceii, fiecare pe aproapele copilul va h\u00e4r- tui pe cel biltr\u00e1n i cel mojic pe cel de Turbanele, l\u00e4ntujelele de la pi- neam bun. cioare, br\u00e1iele, mhezmele, talismanele, Unul va apuca pe altul, in casa Inelele de pus in degete i in nari, Vesmintele de s\u00e4rb\u00e4,toare, man- tat\u00e4lui siiu i va zice: \u00ab Tu tot mai ai o tiile, a1urile, pungile, hain\u00e4 I Vino si fii voevod peste noi, Vesmintele de val, c\u00e4mlisile, aceast\u00e4 paraginii, s\u00e4 intre sub st\u00e1pitnirea turile de pe frunti i tunicile. Atunci va fi in loe de mirezme, ta \u00bb! putreziciune, i in loe de briiie, fr\u00e4nghie, si in loe de co3ite impletite, chelie, i in Ins\u00e4 cel\u00e4lalt Ii va rispunde, in loe de vesminte scumpe de porfir\u00e4, sac, ziva aceea: Nu vreau s\u00e4 fiu t\u00e4m\u00e4- si in loc de frumusete, semne f\u00e1cute cu fierul rosu. duitor ! Nu am in casa mea nici piiine, Vitejii Sionului vor cidea in as- nici hain\u00e4; nu m\u00e4, faceti ciipetenia po- ci.44u1 sabiei i r\u00e4,zboinicii lui pe c\u00e1m- pul de r\u00e4zboi. porului ! \u00bb Portile sale vor scArtai s\u00ed se vor Ierusalimul va ajunge paraginti jiifuit\u00e4, ea va fi grilmad\u00e4, pe p\u00e1m\u00e2nt. luda gata 86, cad\u00e4, caci limbo lor durile lor tintesc impotriva Domnului, ca s\u00e4, infrunte ochii nairirii sale. 669","ISAIA, 4, 5 4. Deci voi preface-o in pustietate. Nu va mai fi nici taiata, nici saps.* ei Fdgeiduinfe mesianice vor n\u00e4padi-o spinii i bahiriile. i voi porunci e'r norilor s\u00e1 nu-ei nnai reverse In ziva aceea, eapte femei se vor ploaia peste ea. aghta de un singur barbat, zicand: Vom manea painea noastr\u00e4 i vom purta vee- Dar via Domnului Savaot este neamul lui Israil, iar oarnenii din luda mintele noa,stre ! Nu cerem deal BE pur- sunt sadirea sa draga. El naditjduia ca tam numele tau. Ridich ocara noastra. acesta s\u00e0 fie un popor far& pacate, dar iata-1 plin de kluge ! Nitdajduit-a sit-i In ziva aceea, va fi ml\u00e4,dita Dom- rodeasei dreptate, dar iata infruntarea nului spre podoabil i spre slav\u00e0, i roa- drepatii. dele pamantului spre m\u00e4uirea i spre cinstea celor care vor fi scapat din Israil. Vai you& care cl\u00e4iditi cas\u00e4, langa cad', i gr\u00e4m\u00e4iditi tarini peste tarini p\u00e1nii Ramiteita Sionului e'r cei frimaei ce nu mai ritm\u00e2ne nici un loe, ca voi sa cu vial& din Ierusalim se vor cherna fii singuri stapanitori in rnijlocul tdrii! sfinti, e'r toti cei din Ierusalim, inscriei In cartea vietii. Urechile mele au auzit deasemenea Si dupa ce Domnul va sp\u00e4ila necu- acest jurdmint al Domnului Savaot: ratio. fiicelor Sionului ei va spala Ban- gele varsat din mijlocul lui, prin duhul o Jur ca multe case mari i marete vor fi judecatii ei al pieirii, pustiite i vor ritm&nea far& tipenie de om in ele ! Domnul va veni pe muntele Sio- nului i in adunitrile sale ea un nor de Zece pogoane de vie vor rodi un fum in timpul zilei, iarit noaptea ea o bat, slim homer de sarnrintii numai o efit. \u00bb par& de foc p\u00e2lp\u00e2itor. Caci peste tot loeul Vai de cei ce dis-de-dimineatii slava Domnului va fi acoperemant: In timpul zilei umbr\u00e1 care va ap\u00e4ra alearga dup& bauturi imbittatoare i za- bovese pan& noaptea tarziu, infierban- de ciildur& i adapost impotriva fur- tunii ei a ploii. tati de yin! 5. Si la oaspetele lor rasuna chitara, harfa, toba e'r flautul, dar faptele Dom- Parabola viei pi infelesul parabolei. Pe- nului nu le iau in seamit i lucr\u00e4uile mai- de pee care stau scl vie. nilor sale nu le vad. Vreau sit cant un c\u00e2ntec al priete- Pentru aceasta, poporul meu va nului meu, un cantec al celui ce mi-e drag, despre via sa. Prietenul meu avea fi dus in robie, fiindc& n'are nici o pittrun- o vie, pe o coast& m\u00e4noasii. dere ; fruntaeii sal vor pieri de foame, iar El a sitpat-o, a curatat-o de pietre ei a sadit-o cu vita de bun soi. Cl\u00e4dit-a gloata se va usen de sete! In mijlocul ei un turn, sapat-a aeij- De aceea Seolul l\u00e4rgit gura ei derea ei tease. Si nadajduia s\u00e1 fac\u00e4 stru- discat f\u00e4lcile peste mastiff\\\": acolo guri, dar ea a facut liturusca. Si acum voi, locuitori ai Ierusali- se vor pogori alaiurile Sionului i vue- mului i barbai ai Iudei, fiti judecatori tul luj i chiotele de veselie. intre mine e'r via mea! Ce ar mai fi fost de facut la via Si omul cel muritor se va incovoia mea, e'r eu n'am fiteuti Pentru ce, atunci, ei se va umili i ochii celor mandri se cand n\u00e4dajduiam rodeasci stru- vor lasa in jos. guri, mi-a rodit liturusca Dar Domnul Savaot este mare Acum va voi da pe fat& ce voi face cu via mea: strica-voi gardul ei ea a& prin judecata sa i Dumnezeul Cel Sf\u00e2nt ajung& loe de pascut, darama-voi zidul ei ea s'o calce toV in picioare. este dint prin dreptatea sa. Mieii paete-vor acolo ea in pap- nile lor, iar prin paraginile palatelor de altadat& vor paete caprele. Vai de cei ce-vi aduc pedeapsa cu funii groase ca de boj i trag paeatul ca de hulubele carutei ! Ei zic: s Zoreascil Domnul, grli- bean& lucraren sa, ca s'o vedem ! S\u00e4 vie 670","ISAIA, 6 0 ea adevereasca planul Sfantului lui 6. Israil, ca sa-1 apucam i noi. Vai de cei ce zic faului bine 0 Anul cel din urind al lui Uzia. binelui ram; care schimb\u00e1 lumina in intunerie i intunericul in In anul mortii regelui Uzia, am ; de cei vazut pe Domnul stand pe tron inalt ce prefac amarul in dulce 0 dulcele in m\u00e4re i poalele hainelor lui umpleau amar ! Vai de cei care sunt intelepti in templul. ochii lor i priceputi dupa capul lor ! Serafimi stateau inaintea lui, fie- Vai de cei voinici la bautul de vin care avand cate aase aripi: cu doua destoinici la ame,stecatul biluturilor acopereau fetele, cu cloud picioarele, iar imbatatoare; cu doua zburau, De cei ce indreptatesc pe cel fara de i strigau unul catre altul, zicand: lege pentru un plocon i iau dreptatea ShInt, sfant, sfant este Domnul Sa- vaot, plin este tot pamanul de marires, celui drept ! lui! \u00bb De aceea, precum para focului ni- Din pricina glasului celui ce striga, mice\u00a7te paiele i precum iarba useata, se portile se zguduiau din tat.anile lor, iara mistue\u00a7te in flac\u00e1ra, tot twa raditcina templul s'a umplut de fum. lor va fi ea putregaiul i odraslele lor vor fi spulberate ca praful, fiindca au Atunci am zis: Vai mie, eaci sunt calcat legea Domnului Savaot 0 au dis- pierdut! Sunt om cu buze spurcate pretuit euv\u00e1ntul Sfiintului lui brain locuesc in mijlocul unui popor cu buze Drept aceea, mania Domnului s'a aprins impotriva poporului situ. El 0-a spurcate, cad pe imparatul Domnul intins mana sa 0 1-a lovit. Muntii s'au clatinat, i hoiturile lor au fost ea gu- Savaot 1-am vazut cu ochii noiul, pe cale. Cu toate acestea mania Ins& un serafim veni in zbor la lui nu se domolqte i mina lui st\u00e4 me- ren intinsa. mine, avand in mana sa un carbune, pe El va ridica steagul pentru un care 11 luase cu cle\u00a7tele, de pe jertfel- norod de departe 0-1 va cherna de la ca- nic. patul pamantului. Iata-1 ea se zoreate vine in toot& graba. i a atins cu el gura mea 0 mi-a Nici unul dintre oamenii lor nu zis: \u00ab Jasa, s'a atina de buzele tale 0 va ramane pe urma, nici nu este zabavnic, nici nu doarme, nici nu atipe\u00a7te. Ei nu aterge toate pacatele tale, 0 faradelegile leapada chimirele lor i incalt\u00e1mintea tale le va curati! \u00bb lor n'o dezleaga. Stigetile lor sunt ascutite i toate i am auzit glasul Domnului care arcurile stau gata 13 b.; trag\u00e4. Copitele cai- zicea: 4 Pe cine 11 voi trinaite 0 cine se va lor sunt la fel cu cremenea i roatele duce pentru noi? am raspuns: carelor aunt ca o furtuna. Cand striga, strigatul lor este rac- , trimite-ma, pe mine ! netul leului; ea puii de leu adulmeca *i el a zis: Du-te 0 spune poporului prada, i racnesc 0 o prind 0 o tarase nimeni nu ponte s'o scape din gura acestuia: Cu urechile s\u00e4 auziti, dar sit nu intelegeti; cu ochii sa va uitati, dar lor. s\u00e4 nu vedeti! In vremea aceea, fi-va impotriva Impietre\u00a7te mima poporului ace- lui un urlet ca urletul marii. Toti vor stuia, astupa-i urechile i inchide-i ochii, arunca privirea la p\u00e1mant j iata: in- ca nu cumva s\u00e4 vazit cu ochii i cu ure- tuneric i stramtorare. Lumina se va chile ea auza i cu mima sii, inteleaga intuneca intocmai ca noapteft, far& sit si se intoarca la pocaint\u00e4 i iaraqi sa se mai reverse zorile! vindec ! i am intrebat: Pang.. cand, Doamne? el mi-a raspuns: s Nina cand cetatile vor fi pustiite i vor rti- manea far& locuitori, i ca,sele fara oa- meni i ogoarele pustii, Pan& and Domnul va izgoni pe oameni i pustiirea va fi mare in mijlo- cul acestei 671","ISAIA, 13. i daca va ramanea inca unul din Cere semn de la Domnul Dum- zece, i acela va fi harazit focului, dar nezeul tau, sau jos, in adancimile asa ca terebintul i ca stejarul, ale ca- ror buturugi, cand copacul e thiat, sau sus, intru inaltime ! luan in pam\u00e1nt. Din trunchiul ramas i i-a rdspuns Ahaz: 4 Nu voi cere vlastari-va o mliidit\u00e4, danta. semn i nu voi ispiti pe Domnul 7. OL a zis Lsaia: s Ascultati, voi cei In zilele lui Ahaz. Preipcidul din neamul lui David ! Vi se pare lucru de nimio ca ispititi pe oameni si mai Asirienilor. vreti s\u00e4 ispititi si pe Dumnezeul meu ? i in zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, Pentru aceasta Domnul meu va fiul lui Uzia, regele Iudei, a pornit Ra- va da semn: Tata, fecioara va zamisli ton, regele Siriei, impreuna cu Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israil, ca sa va naste fiu va pune numele Emanuil. cuprinda lerusalimul, dar n'au izbutit El se va hrani cu lapte i cu miere, sa-1 cuprinda. pan\u00e4, In vremes, cand va pricepe s'O res- Atunci a venit cineva s\u00e4 dea de pinga raul i si), aleaga, binele. ftire casei lui David, zicand: \u00ab Oastea Si- Caci, inainte ca fiul acesta sa pri- rienilor a t5,barat in Efraim o. i mima ceap\u00e1 sa dea laoparte raul i sa aleagg binele, tara celor doi regi, de care tu te regelui si a poporului a tremurat de temi, va fi pustiita. \u00a1Taima, in ziva aceca, precum tremura Domnul va aduce peste tine, peste copacii padurii la bataia v\u00e2ntului. poporul tau i p ste casa tatalui tau, i a grait Domnul catre hada ast- vremuri care n'au mai fost de cand fel: \u00ab Du-te intru intampinarea lui Ahaz, tu si ear-Iasub, fiul tau, la capatul ulu- Efraim s'a desfacut de luda, va aduce cului helesteului de sus pe drumul care adica pe imparatul Asiriei. ie,se la Tarina Abagiului, *i in vremea aceea, Domnul va i spune-i: \u00ab Ia aminte, fui tihnit, fluera si va cherna mustele care stau pe marginea canalelor din Egipt i albinele nu te infricosa i mima ta s\u00e2 nu-si piarda din tara Ashiei, cumpatul, din pricina acestor doi ta- i vor veni si se vor aseza cu ciuni care fumega: de iutimea maniei toatele in valle cele praphstioa,se si in lui Raton si a Siriei si a feciorului lui crapaturile stancilor i in toate tufisu- Remalia. rile si pe toate suhaturile. In vremea aceea, Domnul va rade, De vreme ce Siria a hotarit pustii- rea ta, impreunii, cu Efraim Cu fiul cu brici luat de imprumut de dincolo lui Remalia, si au zis: de Eufrat, adica cu imparatul Asiriei, capul, parul de pe trup, i va rade chiar \u00abSa pornim impotriva lui luda si sa-1 impresuram i sa-1 subjugam i sil barba. punem rege peste el pe feciorul lui Tabeel\u00bb, In vremea aceea omul va mai Tata ce zice Domnul Dumnezeu: hrani deabia o vaca, i doua capre, \u00ab Amista nu se poate i nu se va in- Tara, din pricina laptelui celui tampla! mult, ei vor manca smantana, si cei ce Caci capitala Siriei este Damascul voevodul Dama,scului este Raton. vor fi ramas in tara se vor hrani cu Mai sunt Inca saizeci si cinci de ani Efraim va pieri din randul popoa,relor. smantanil i Cu miere. i capitala lui Efraim este Samaria i in vremea aceea, unde a fost voevodul Samariei este feciorul lui Remalia. Daca insa nu va yeti Vine de un loe de o mie de butuci de vie, pe pret mine, nimeni nu poat,e sa va sprijineasca.o de o mie de sicli, va fi plin de maracini si de ballarii. i Domnul mai grai catre .Ahaz, si-i zise: i acolo oamenii vor intra *Mar- mati cu arcan i cu sageti, caci toata tara va fi plina de spini si de hatisuri. i pe toat,e coastele care acum sunt plivite cu sapaliga, nimeni nu se va mai duce de frica spinilor i a. desisurilor, 672","ISAIA, 8 ei va fi loe de pascut pentru boj i oile 0 de ceea ce ei se tem, voi ea nu va te- vor c\u00e1lca pe acolo. meti i nici s\u00e1 v\u00e4, infiico\u00a7ati, 8. Ci numai pe Donmul Savaot soco- titi-1 sant: de el ea vii temeti 0 de el sa Solio calm popor. Numai intru Domnul v\u00e4, infrico\u00a7ati. va fi milntuire. Si va fi pentru voi templu sf\u00e2nt, Si a zis Domnul catre mine: o Ia o dar 0 piatra de incercare i st\u00e2nca de tabla mare 0 serie pe ea cu slove mad poticnire, pentru cele doua case ale lui ca s5, le citeasc\u00e4, toatit lumea. Maher- Israil, curs& 0 14 pentru locuitorii Ieru- rjalal-haq-baz, salimului. Si multi se vor poticni, vor citdea Si ada-mi martori credincio0 pe Urjo arhiereul 0 pe Zaharia, feeiorul 0 se vor sf\u00e4r\u00e2ma, vor fi prin0 in curs& vor fi du.0 in robie! lui Ieberechia o. Lega-voi aceasta descoperire a Si m'am apropiat de proorocit\u00e4 Domnului i voi pecetlui aceastit inva- taturit, pentru ucenicii mei, 0 a z5,mislit 0 a n\u00e4scut fiu. Si a zis Dom- nul catre mine: Pune-i numele Maher- Si voi a0epta pe Domnul, ca,re i0 ascunde fata sa de la casa lui Iacob, qalal-hat3-baz, voi nadajdui in el. Caci inainte ca baiatul sa zica: Iatti, eu i primcii pe care mi i-a tata, mama s, toat\u00e4, bog54ia Damas- dat Dumnezeu, spre semne mai presus cului i prada Samariei vor fi duse in de fire 0 minuni in Israil; de la Domnul fata imparatului Asiriei. Savaot cel ce locue0e in muntele Sio- nului, este aceasta. Si mi-a mai grait Domnul astfel: o Fiindcit poporul acesta, a dispre- Si cand va vor zice vou5,: o Intro- tuit apele Siloamului cele care curg lin, 0 se tope0e de frica inaintea lui Raton bati pe cei ce chianaii, duhurile 0 pe 0 a feciorului lui Remafia, ghicitorii care fluera i bolborosesc Tat& c\u00e0 Domnul va aduce peste ei caci intr'adevar once popor intrea,ba apele cele mari i furioase ale Eufratului: duhurile stramo0lor, intreaba pc cei pe imp\u00e4ratul Asiriei impreuna cu toata raposati pentru cei vii atunci voi sii otAirea lui. Si el va trece peste toate raspundqi: zagazurile 0 va da afar& peste malurile o Noi credem i marturisim ca lui, Domnul ne invat\u00e4 i ne da semnele sale s. Daca nu veti spune aa, veld fi ca Si se va reviirsa in luda, 0 se va nif}te oameni pentru care nu se mai re- vars\u00e4 zorile. umfla, i 11 va inneca pan& ce va ajunge Umbla-veti faticitori i flamanzi la gat i cu reviirsarile lui intinse va prin Ora i c\u00e4nd v\u00e4 va fi foame, va veti acopen i intinsul V\u00e1rii, o Emanuile! veti blestema pe rege i pe Cu noi este Dumnezeu, intelegeti Dumnezeu i yeti privi cu ochii in neamuri i v\u00e4, plecati! Auziti voi, mar- gini ale p5,mOntului! Inarmati-va SUS, cutremurati-vit! Inarmati-va i cutre- Apoi va yeti intoarce privirea murati-v5, ! spre pitmant i iat\u00e4, c5, acolo va fi: stram- Si once planuri veti face s\u00e4 fie torare, intuneric i scfirba i nevoie ! Dar noaptea va fi alungata! nimicite! i s5, nu se implineascii, once hotarire veti lua, c\u00e1ci cu noi este Dum- Caci nu va mai fi intuneric pentru nezeu! tara care era in nevoi. In vremurile de demult el a smerit tara lui Zebulon Caci astfel mi-a graft Domnul, tinutul lui Neftali ; in vremurile cele de pe cand mana lui statea puternica apoi, Domnul va acopen i de slay& calea poruncitu-mi-a s5, nu umblu tinutul de la f\u00e1saritul Iordanului, tinutul in care locueso pag\u00e2nii. pe calea poporului acestuia 0 mi-a zis: o S5, nu socotiti uneltire tot ceea ce poporul acesta socotefote uneltire; 673 48","ISAIA, 9, 10 9. Biitrimii i oamenii cu vaz\u00e4, acestia sunt capul; proorocul care propove- Judecata Samariei i a regatului Efraim. dueste minciuni este coada. Poporul care umbla in intunerec a Indrum\u00e4torii poporului Il r\u00e4tacesc vizut lumina mare s-3 celor ce locuiau in cei ca,rmuiti de ei sunt laturea umbrei mortii le-a str\u00e4lucit lumina'. Pentru aceasta,, Domnui nu va Tu ai inmultit bucuria i ne-ai dat cruta pe tinerii 85,i si de orfanii s\u00e4i i de vaduvele sale nu se va indura, fiindc5, prilej 85, tresaltam de veselie. Ne veselim In fata ta ca de bucuria de la seceris toti cu totii sunt nelegiuiti i ticaloai de veselia de la impartitul si gura lor gritieste vorbe nes\u00e1buite. Cu Caci jugul cel apas\u00e4,tor i samarul toat,e acestea mania lui nu se domoleste de pe spinarea lui i boldul v5,tafului si mane lui st5, mereu intins\u00e4! corvezilor, tu le-ai sf\u00e4ramat ca in vre- mea lui Madian ! F\u00e1radelegea a izbucnit ca focul care mistue spinii i scaietii; el arde ha- Caci incaltamintea cu pinteni zor- tisurile padurii, iara fumul se inalt\u00e4 in n\u00e4itori de osta i mantia p\u00e4tat\u00e4 de rotocoale. sitnge, le va arunca in foc i mistuite Din pricina iuimii maniei Dom- vor fi de flacitri! nului Savaot, tare va lua foc, iar poporul C\u00e4ci prunc s'a nascut notni, fiu s'a va ajunge prada parjolului. Nimeni nu dat nouli, a cand st\u00e4panire o poart\u00e4 pe se va mai indura de aproapele sa. u. umiirul lui si se va cherna numele lui: Vor jefui In dreapta, dar vor rii- Sfetnic minunat, Dumnezeu prea puter- nic, P\u00e4rinte al vesniciei, St\u00e4pan al pad\\\". m\u00e2nea fl\u00e4manzi, vor priipadi in stanga i mare va fi stitpanirea lui i pacea si tot nu se vor satura s-3 fiecare va lu\u00ed va fi fara sfarsit. Va impi\u00edrat\u00ed pe musca din carnea bratului situ: tronul lui David si peste impitrittia lui, Manase din Efraim, Efraim din ca s'o intitreasca i sa-i pun& la temelie Manase, si amandoi vor fi impotriva lui Iuda. Cu toate acestea mania lui nu se judecata dreapt\u00e4, de acum i pang in potoleste i bratul lui st5, mereu intins! veac. Rayne Domnului Savaot va face 10. aceasta. Domnul a trimis cuvant de pedep- In zilele lui Iezechia. Pedeapsa Asiriei. sire impotriva lui Iacob, i pedeapsa a Vai de legiuitorii care fac citzut ca fulgerul peste Israil. nedrepte si de scritorii care scriu hotitriri i tot poporul a ruins de veste, silnice, Ca s\u00e4: indepi\u00edrteze pe cei siraci de la Efraim i locuitorii Samariei, care totusi spus-au in mrtndria lor i in semetia judecat5 s\u00e2 Hipeascii dreptatea orop- inimiilor: sitilor poporului meu, s\u00e4 prade pe duve. si s\u00e4 despoaie pe cei orfani! a Caritmizile au c\u00e4zut, sit zidim cu piatrit cioplita; smochinii au fost Dar ce yeti face voi in ziva pedep- s\u00e4 s\u00e4,dim cedri in locul lor ! sirii 8-3 cum v\u00e4 yeti feri de furtuna ce vine de departe? Ciitre cine yeti alerga Dar Dumnezeu a in\u00e4ltat pe vriij- ma* impotriva lui si pe protivnicii lui voi dupii ajutor i unde v\u00e4 yeti l\u00e4sa i-a r\u00e4scolit: averile voastre? Pe Sirieni la riisarit si pe Filisteni Far& numai s\u00e4 v\u00e4 plecati in randul la apus, care au imbucat pe Israil cu toata gura. Cu toate acestea mania lui nu se robilor i s\u00e4 cadeti printre coi doboriti. potoleste FA mans, lui st\u00e4 mereu intins\u00e4! cu toate ace,stea mania lui nu se Dar poporul nu s'a intors cu potoleste i mime lui at& mereu intinsit Vai tie, Asirie, varga m5,niei mele pocainta la cel care il lovise si n'a cautat pe Domnul Savaot. toiagul urgiei mele! Impotriva unui neam f5,r5, de lege De aceea Domnul va tilia din Israil, inteo singurd zi, capul i coada, il voi trimite i impotriva unui popor al maniei mele Il voi indrepta, ea s\u00e4-1 ramura de finic i trestle. 674","ISAIA, 10 prade i si-1 jefuiasc i sa-1 calce ca pe Copacii care vor mai ramanea in tina ulitelor. p\u00e4durea lui vor fi putini la nurnar, in- cat i un copil va putea numere. Dar el n'are aceeasi socotinta mima lui nu gitndeste la fel: ei sa prade In vremea aceea, cei care vor mai pofteste mima lui i sit nimiceasca nes, ramanea din neamul lui luda i cei care muri multe! vor mai saps, din neamul lui Iacob nu se vor mai rezema pe cel ce i-a lovit, ci C6,ci el isi zice: Oare stapanii mei vor nadajdui, cu credirrta, in Dumnezeu, nu aunt ei laolalta, imparati? Sf\u00e1ntul lui Israil. Calno ca i Carchemisul, si Hama- 0 famasita, din Iacob se va in- toarce cu pocainta la Dumnezeul eel tul ca Arpadul, si Samaria ca Damascul ? Precum m\u00e1na mea a cuprins acele puternic. imparatii, uncle idolii eran mai numerosi Caci chiar daca poporul tau, Israile, decal in Ierusalim i in Samaria, ar fi ca nisipul de pe ta,rmul marii, numai Si precum m'am purtat cu Sa- o ramasita se va intoarce la pocainta. Do- maria si cu idolii ei, nu se cadea s\u00e2 ma, borirea este hotarita, dreptatea va fi port la fel si cu Ierusalimul cu idolii lui?* covarsitoare, i aceasta, pormica de nimicire, i cand Domnul va sarsi tot Domnul Dumnezeu Savaot o va implini lucrul sau in muntele Sionului i in Ieru- In tot cuprinsul salim, atunci se va rafui cu impitratul Asiriei pentru trufia inimii lui i pentru Pentru aceasta, asa zice Domnul semetia privirilor lui, Dumnezeu Savaot: Poporul meu, care locuesti in Sion, nu te teme de Asiria Caci a zis: o Prin puterea mainii care te loveste cu toiagul i ridica bratul mele am facut aceasta i prin intelep- sau impotriva-ti, ca Egiptul! ciunea mea, caci aunt dibaci! Micso- rat-am granitele popoarelor, jefuit-am Caci peste patina vreme mania comorile lor i ca un atotputernie am lor se va sfarsi, iar furia mea se va in- dat jos de pe tron pe plincipi. toarce impotriva-le va prapadi.* Mana mea a apucat ca din cuib Donmul Savaot ridica-va harap- bogatiile popoarelor, i, precum iei niste nicul impotriva lor ca atunci cand a oua napustite, tot asa am cuprins eu tot b6,tut pe Madian la stanca Oreb pam6,ntul. i nimeni n'a miscat din va intinde toiagul sau spre mare si aripi, n'a deschis ciocul i nici n'a scos va ridica, precum altadat\u00e4 impotriva vre-un tipat!* Egiptului. Poate securea sa se laude fatit de cel ce taie eu ea? Sau fierastr\u00e4ul poate In vremea aceea, va lua povara sa se semeteasca fata de acela care Asiriei de pe umerii tad i jugul de pe manueste? Ar fi ca si cum varga ar da grumajii ta!, i vartutea ta va sfarama ava,nt celui care o ridica i ca cum toiagul ar insufleti mana care jugul. duce ! Iata, au ajuns la Aiat si au trecut la Migron, la Micmas au 16,sat poverile Pentru aceasta Domnul Dum- de drum. nezeu Savaot va trimite pra,p6,dul in aceast\u00e4 voinica ostire asiriana i toata Ei au trecut pasul si au zis: o Sa sanatatea lor frigurile vor mistui-o ea m\u00e2nem la Gheba!* Rama este spiliman- tatit, Ghibe,ea lui Saul a rupt-o la fuga. un parjol. $i lumina lui Israil se va face foc Tip\u00e1, file& a lui Galim, asculta Laisa, raspunde-i tu, Anatot! Sf6,ntul san flacar6,, care arde si va topi spinii i tufele de maracini, lute\u00b0 Madmena a fugit, locuitorii din singura zi! Ghebim au luat-o la fug\u00e1. i fala padurii lui si a livezii lui va i ast\u00e1zi el mai eta la Nob si in- fi nimicita de sus i pa,n6, jos i va pieri tinde maini amenintatoare catre mun- de prapad. tele Sionului, spre colina Ierusalimului! Ci iata ca Domnul Dumnezeul Savaot va frange ramurile cu o lovitura 676","ISAIA, 11, 12 naprasnica: varfurile vor fi retezate, sita poporului tau care a mai ramas din crangile cele mai de sus vor clidea la Asiria si din Egipt, din Patures, din Eti- pament. opia, din Elam, din Sinear, din Hamat si din ostroavele marii. 34. Codrul va fi doborft ca topoarele padurea Libanului se va prabusi ras- Si el va ridica steag pentru nea- turnata de Gel Puternic. muri si va aduna pe cei risipiti ai lui Israil si va strange la un loe pe cei im- 11. prastiati ai lui luda din cele patru col- turi ale pamantului. Viitoarea mle\u00eddifd imp\u00e4r\u00e4teascii. l'oxea fi cunoalnerea \/ui Dumnezeu. Atunci se va curma pizma lui Efraim i dusmanii lui luda vor fi star- 1. 0 m1itdit5. va iesi din tulpina lui Iesei si un l\u00e1star din radacinile lui va da. piti. Efraim nu va mai avea ciuda pe luda, luda nu va mai vrajmitsi pe Efraim; 2. Si se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii si al bite- Ci vor cadea la apus in spatele legerii, duhul sfatului tfi al titriei, duhul cunostintei si al temerii de Domnul. Filistenilor i vor jefui impreuna pe Rasaritulul; in tara Edornului si a Moa- 3. Si in temerea de Domnul fi-va des- bului \u00eei vor intinde stapitnirea lor, iar fatare,a, sa. Si va judeca nu dupa infati- feciorii lui Amon vor asculta de ei. sarea cea de dinafara i nici va da hotarire dup5, cele ce se zvonesc, Domnul va seca limba de mare a 4. Ci va judeca pe coi saraci dupa Egiptului s't cu m5,na sa s't Cu aria pravila lui cea dreapta si va scoate drep- suflarii sale va lovi Eufratul, si-1 va im- tate sarmanilor din tara. Pe impilator parti in sapte rittzri, ea sil poti s'a le treci cu piciorul. va bate ca toiagul gurii lui i cu Astfel fi-va o cale pentru ramiisita suflarea, buzelor lui va omori pe cel poporului s\u00e1u, pentru cei care au mai scapat din robia Asiriei, precum s'a in- fara de lege. tamplat altadata cu 1\/Hall, in ziva cand el a purces din tara Egiptului. 5. Dreptatea va fi un britu pentru 12. ritrunchii lui i credinciosia ca un chimir pentru coapsele lui. Ceintdrile celor scdpafi din robie. 6. In vremea aceea lupul va sta lao- Si tu te vei ruga in ziva aceea: lalta cu mielul i leopardul se va culca l\u00e2ng\u00e4 ied; vielu1 i puiul de leu vor Laudate-voi, Doamne, caci, desi inta- petrece finpreuna si un copil fi va mana. rittat impotriva mea, miinia ta s'a tutora de la mine si m'ai miingaiat. 7. Junicea va merge la pascut 1m- lata, tu esti Durnnezeul mantuirii preun5. cu ursoaica i puii lor vor mele; in tine voi nitdajdui i in veac nu la un loe, iar5, leul, ca i boul, va manca voi pierde cumpatul, c\u00e1ci taria mea si paie; cantarca mea de lauda este Domnul Dum- 8. Pruncul de titt\u00e4 se va juca lang\u00e4 nezeu i mantuirea mea tot el!\u00bb culcusul viperei i in vizuina sarpelui otravitor copilul abia intarcat li va Scoate-veti epa cu bucurie din iz- intinde mana. voarele mantuirii. 9. Nu vor mai face nici un rau i nici Si veti zice in ziva aceea: L\u00e4udati un prapad in tot muntele meu cel sfant, pe Domnul, chemati numele lui, vestiti dLoance tot piamantul va fi plin de cunos- printre pagani faptele lui, proslaviti-1, tinta Domnului, precurn apele acopera caci inalt este numele luil fundul mitra! Cantati cantare Domnului, clici el 10. Si in vremea aceea, mladita cea a facut fapte proa m'arete: ea stie aceasta din fadacina lui Iesei va fi ca un steag tot p\u00e4mttntul! pentru popoare ; pe ea vor cauta-o nea- murile i s\u00e4lasul ei va fi plin de slava. Saltati si va veseliti, voi locuitori ai Sionului, caci mare este in raijlocul 11. In ziva aceea, Domnul va ridica vostru Sfantul lui Israil! o iar\u00e1i mana sa ea sa ritscumpere rama- 676","ISAIA, 13, 14 13. Atunci, ea o gaze% sperioas\u00e4 ca o turma pe care nimeni n'o mai aduna, Profefii impotriva Babilonului. fiecare se va intoarce la neamul sau fiecare va fugi In tara sa. 1. Proorocie impotriva Babilonului, pe care a vazut-o Isaia, fiul lui Amos: Oricine va fi gasit va fi strapuns 10.1 oricine va fi prim In ascutipul sabiei 2. Pe munte plepuv inaltati un steag, va &idea. strigati catre ei, faceti semn cu mana, ca s\u00e4 intre pe portile tiranilor ! Copiii lor vor fi zdrobiti In ochii lor, casele lor vor fi jefuite i femeile lor 3. a Eu am poruncit sfintei mele necinstite. chemat-am pe voinicii care riicorese mania mea, pe mandrii mei biruitori s. Iat\u00e4 c\u00e4 eu voi ridica impotriva lor pe Mezi, care nu pun pret pe argint pi nu 4. Ascultati acest zgomot surd In se l\u00e1comesc la aur. munti, acest vuet al unei optiri nenu- m\u00e4rate; auziti aceast\u00e4 zarvit de rEtzboi, Ei vor miicelari pe toti pruncii, de imparatii :0 de popoare adunate: vor ucide pe toate pruncele, ca unii care Domnul Savaot cerceteaza optirea gata de lupt\u00e4. n'au mil& de rodul pantecelui i ai ciiror ochi nu \u00b0rut& pe copiii nevarstnici. 5. Ci vin diriteun tinut indepartat, Apa i se va intampla Babilonului, de la cap\u00e4tul cerului, Domnul i uneltele podoaba imptiratilor, mandra coroan\u00e4 urgiei lui, ca s\u00e4 pustiasca tot piimantul. a Caldeilor, intocmai ca Sodomei ca Gomorei, pe care Dumnezeu le-a 6. Strigati in gura mare, caci aproape nimicit este ziva Domnului, ea vine cu puterea Celui Atotputernie. Nu va mai fi locuit in veci i In neam de neam. Arabii nu vor mai infige 7. Drept aceea, toate mainile vor fi acolo corturi i ciobanii nu-pi vor mai neputincioase i mima oricarui om se va face Mile In laturea a.ceea, topi de spaim\u00e4. Ci numai fiarele sitlbatice se vor 8. Toti vor fi cuprinpi de groaza, tot salaplui inteinsul, i casele lui vor posti numai bufnite, strutii se vor cui- zbuciumul i fiorii vor da peste ei, bari acolo pi oameni cu chip de tap vor colise-vor in duren i ca femeia gata tup\u00e4i in aceastit paraginii. nasc\u00e4 pi se vor uita inm\u00e4rmuriti unii la altii, iar fetele lor vor fi aprinse ca para Si acalii vor urla In palat,ele lor focului. lupii in castelele lor de petrecere. Vremea este aproape, iata c\u00e4 sosepte, i zilele ei 9. Tat& ziva Domnului ! Ea vine apriga, nu vor zabovi! groaznich i zbucnind de milnie, ca 14. pustiasca pamantul i sa starpeasca pe paciltopi de pe el. Proleliile ajung pedepse crdncene. Cddere din scara 10. Luceferii de pe cer i palcurile de stele nu-pi vor mai da lumina lor, soarele Ins\u00e4 Domnul se va indura de Iacob se va intuneca in r\u00e4stiritul lui i luna nu pi va alege inca o data pe Israil, pe care va mai straluci. Il va statornici in patria lui. Dar pi cei striiini se vor alatura de el pi vor face 11. s Atunci voi pedepsi lumea pentru un trup cu neamul lui Iacob. faradelegile ei ei pe cei nelegiuti pentru pacatele lor. Voi smeri mandria celor Vor lua popoare pi le vor duce in trufapi i obraznicia celor tirani voi tara lor, Insa neamul lui Israil va face frange-o la piimant. din ele, in tara Domnului, robi i roabe. Astfel ei vor robi pe cei care i-au dus in 12. Voi face ca oamenii di fie mai rari robie i vor stapani pe impilatorii lor. cleat aurul cel mai scump, mai ciiutati dec\u00e2t aurul de Ofir. \u00bb lar in ziva in care Domnul te va odihni de ostenelile, de chinurile tale pi 13. Pentru aceasta, cerurile se vor zgudui i plmantul se va clatina din de amarniea ta robie in care ai fost robit, locul lui, din pricina furiei Domnului Savaot, in ziva aprinsei lui maul 677","ISAIA, 14 4. Tu vei canta cantecul acesta de Si numai tu ai fost zvarlit departe ocar\u00e2 impotriva imparatului Babilonului de mormantul tau ca un starv uricios, vei zice: \u00ab Cum s'a sf\u00e1rsit cu tiranul acoperit cu ramasitele celor ucisi i cio- si cum s'a curmat cu chinul nostru ? partiti de sabie ; tu zaci, altfel decat cei Domnul a sfaritmat toiagul celor pogoriti in gropnite de piatra, ca un starv farii de lege i schiptrul stitptinitorilor. storcosit in picioare. A zdrobit pe cel care intru mania lui lovea popoarele, necontenit, tsi care, Tu nu te vei pogori Cu ei in mor- intru turbarea lui, strivea far& crutare mant, fiindca tu ai pustiit tara ta i pe neamurile subjugate. poporul tau 1-ai maceltirit. Niciodat\u00e4 nu va mai fi vorba despre odrasla faritdelegii ! Tool& lumea este tihnit\u00e4 si se odih- Preg\u00e4titi raacelul feciorilor, din neste ; toti izbucnesc in cantece de veselie. pricina nelegiuirilor parintilor, ca s\u00e4, nu se mai scoale i s\u00e1 cotropeasca pamantul Rana i chiparosii impreunti cu ce- si aft umple de ruine lata intregii lumi ! drii din Liban se bucura de caderea ta: \u00ab De cand tu stai tr\u00e2ntit, nici un taietor 4 Eu ma voi scula impotriva lor nu s'a mai urcat pant), la noi ca sa ne zice Domnul Savaot, voi nimici taie ! Seolul, in adancurile sale, se zbu- numele Babilonului i once urma, cium\u00e4, din pricina ta, ca sa-ti issa intru once rasad si mladite*, zice Domnul. intampinare. Pentru tine el desteapta umbrele, pe toti stapanitorii pamantu- a Voi face acolo sitlasul ariciului lui i ridica, de pe jilturile lor pe toti imparatii piimantului. loe cu matura prapadului\u00bb, Toti prind grai striga: \u00ab zice Domnul Savaot, \u00abvoi m\u00e4tura.* tu ai ajuns neputincios ca noi si tu te-ai f\u00e1cut asemenea nou\u00e4 ? Juratu-s'a Domnul Savaot si a zis: In Seol s'a pogorit marirea ta, Precum am hotarit, asa va fi, precum o data Cu cantecul harfelor tale. Sub tine am pus la cale, asa se va intampla! se vor asterne viermii i viermii vor fi acoperemantul tau. Sarama-voi pe Asirieni in tara Cum ai cazut tu din ceruri, stea mea i Ii voi cttica in picioare pe muntii mei. Atunci jugul se va departs, de la ei stralucitoare, fiu al reviirsatului zorilor ? Ai fost doborit la p\u00e4mant, tu care a.ster- povara va &idea de pe umerii lor.* neai la pamant toate neamurile ? Iota hotarirea data pentru intreg Tu ziceai in cugetul tau: 4 Sui- mii-voi la ceruri si mai pre,sus de stelele pim\u00e2ntul, iata, mana intinsa peste toate Dumnezeului celui puternic voi aseza jiltul meu! In muntele in care se adunii, noroadele ! zeii, voi pune salasul meu, in miaza- noaptea cea mai departatit. Daca Domnul Savaot a pus la Pe inaltul nourilor ma voi urca cale, cine va putea sa-1 impiedice ? cu Cel Prea Inalt voi fi la fel. mama lui intinsa, cine o va intoarce la Si acum, tu te vei pogori in Seol, in loe? mnleagurile cele mai de jos ale adancului! In anul mortii lui Ahaz, fost-a Cei care te vad \u00eei atintesc privi- rea la tine, si se uita si se intreaba: \u00ab Oare aceastit proorocire: acesta-i omul de care tremura intreg mantul i imp\u00e1ratiile se cutremurau ? Nu te bucura peste masur\u00e4 tara Cel care pref\u00e4cea lumea in pustiu a Filistenilor toat\u00e4, ca s'a frant toiagul cethtile le &drama Eft robilor nu le mai care te lovea. Pentru ca, din radacina sar- pelui va naste o nitparcrt, iar urmasul ei dadea drumul din beciurile robiei ? va fi un balaur zburator. 18. Toti imparatii popoarelor se odih- Cei sttrmani paste-vor pe ptisunile nee\u00b0 Cu cinste, fiecare in locasul mele, iar cei sttraci vor sta culcati far& de grija. Dar voi nimici cu foamet,ea neamul tau, iar pe cei ce vor mai ea,- manea din tine ii voi omori! Tu, poartii,, urla ! Si tu, cetate, rite- neste ! Cutremura-te, tar& a Filistenilor, toata, cat esti de mare ! Oki din partea de miaza-noapte vine un sirag de ostire nimeni nu da gres din randurile lui. 678","ISAIA, 15, 16 32. Si ce vom r\u00e4spunde in ziva aceea Ca o pas\u00e4re care fugo speriatii, ca color trimii clintre popoarele piigane? C5, un cuib cu puii risipiti, asa sunt fiicele o Domnul a intemeiat Sionul i obijdu- Moabului la vadurlie Arnonului. itii poporului stau acolo in pace \u00bb. DA, un sfat, f5, dreptate, intinde umbra ta, ca noaptea, in miezul zilei, 15. ascunde pe cei urm\u00e4riti, nu da de gol Prolefii impotriva Moabului. pe cei fugan! Proorocie iropotriva Moabului. Ad\u00e4posteste la tine pe surghiunitii Prins f\u00e4r\u00e4 de veste in miez de noapte loe de sc\u00e4pare, in fata Ar-Moabul a fost pustiit! Izbit noaptea, Moabului, pustiitorului, p\u00e4nit e\u00e4nd n\u00e4vala va con- pe neasteptate, Chir-Moabul dat a fost teni i pr\u00e4p\u00e4dul se va domoli i vrajma- pieiriiP!oporul din Dibon se urc5, in ca- foul va p\u00e1rasi tara, Si astfel jilu1 lui se va int\u00e4ri prin pistele de pe inaltele coline, ca di planet; milostivire si pe el va sta deapururi, in se urcg Moabul pe Nebo i pe Medeba cortul lui David, un judeator rtivinitor de dreptate i iubitor de drepte hot\u00e4- jeleste. Toate capetele sunt plesuvite, toate b\u00e1rbile stunt tdiate. riri. Pe ulitele lui toti ies imbriicati in Auzit-am de semetia Moabului, cad foarte rrandru este, auzit-am de in- vesminte de jale ; pe acoperisuri, in piete, gAmfarea, de m\u00e4ndria, de inaltele sale toti se t\u00e2nguesc si izbucnesc in hohote inchipuiri t3i de graiurile lui cele de- de pliins. arte. \u00bb 11e5bonul i Elealeul se jaluesc amar si glasul lor se aude p5,n5, la Iahat. De aceea, Moabitii se vor t\u00e4ngui pen- Chiar i voinicii Moabului se resc i sufletul le este cuprins de groaz\u00e4. tru Moab, toti laolalt\u00e4 se vor boci; dup\u00e4 turtele de struguri de la Chir-Hareset Din fundul inimii, Moabul strig\u00e4; vor suspina, cu inim5, grea. fugarii lui sosesc p\u00e4n\u00e4, la Toar, pan& la Cad tarinile Hesbonului s'au veste- Coasta Luhitului toti o urc5., pl\u00e4ng\u00e4nd; pe drumul de la Horo- jit,.ca via de la Sibma pe care au calcat-o naim se vaietti desnaddjduiti. In picioare st\u00e4p\u00e2nitorii popoarelor si ale C\u00e1ci apele de la Nimrim au secat, c\u00e4rei ramuri se intindeau pli,n5, la Iazer, firul ierbii s'a uscat, pajiste verde nu se resfirau pan& la marginea pustiului, mai este FA toat\u00e4 buruiana a pierit ! ale c\u00e4rei vise se intindeau si treceau De aceea, agonisita cat& au adu- nat-o i averea lor au trecut-o dincolo marea! i Iazerul de p\u00e4r\u00e4ul Pentru aceasta pl\u00e4ng ca Tipetele au dat ocol Moabului, vaie- pentru via din Sibma. Cu lacrimile naele v\u00e1 ud pe voi, Hesboane i Eleale, cici la tele au ajuns piing la Efraira, s't jalea culesul si la secerisul vostru a izbucnit lor pan& la Beer-Elim, strigatul de r\u00e4zboi! Cad apele Dimonului sunt pline Nici bucurie, nici veselie prin de sange! Impotriva Dimonului trimite- voi iar\u00e0i nenorociri: lei itnpotriva celor iar prin vii nici c\u00e4ntece, nici chiui- sclipati din Moab si impotriva celor fa- turi! Nimeni nu mai d\u00e4 vinul la tease; masi in tar\u00e4. strigatul calciitorului s'a curmat. 16. Drept aceea, l\u00e4untrul meu se zbu- Destdinuiri deepre nenorocirile cium\u00e4 pentru Moab, ca o hara, i inima ce stau ea vie. mea pentru Chir-Heres. 1. o Trimiteti miei stiipetnitorului Si chiar cand Moabul se va arata, trimitete-i din Petra, prin desert, la mun- trudindu-se cu jertfe, pe locurile sale tele fiicei Sionului inalte i intriind in capistea sa s\u00e1 se roage, el nu va putea scape viata. Aceasta este proorocia pe care a grait-o Domnul odinioar\u00e4 impotriva Moabului. 679","ISAIA, 17, 18 14. lar acum Domnul zice asa: e Peste vezi ea are flori; dar once seceris se trei ani socotiti ca anii unui simbrias, slava Moabului se va micsora, macar ch, spulberii., in ziva durerii usturatoare are atata gloat\u00e4 de popor, s't va ram\u00e2nea fax& leac ! putina, ara nici o putere 0! Ce zarva, de popoare asemeni 17. vuetului de ape multe s't ce zgomot de noroade ca zgomotul de ape mari ! Profe(ii impotriva Damascului si Samariei. Ci e\u00e1nd el le amenint\u00e4, ele fug Proorocia impotriva Damascului. departe, spulberate ca pleava in bataia S\u00e4., stiti ca Damasc'ul va fi sters de pe vantului i ca vartejul de pulbere in vreme de furtuna. rabojul cetatilor si nu va mai fi decat un morman de daramaturi ! In vremea senil, atunci e ceasul Cetatile care tin de el fi-vor pustiite spaimei, c\u00e1ci mai naint,e de a se face ziva pe vecie i vor famanea desert, bun de pascut turmele, care se vor culca fax& ei nu mai sunt. lata care este partes s'a le goneasca nimeni. jefuitorilor nostri s't watts., celor ce ne-au Intarittuile Efraimului vor pieri, asij- pradat. derea i imparatia Damascului. Si tot 18. asa va fi cu ramasita Siriei; cum a fost cu marirea fiilor lui Israil, asijderea va Prolefii impotriva Etiopiei. fi cu ei u, zice Domnul Savaot. Vai tie, tinut de zbarntlit de aripi, o Si va fi in ziva aceea ca. maxirealui de dincolo de fluviile Etiopiei! Iacob se va imputina i gritsimea trupu- Tu care trimiti soli in caice de pa- lui sau se va mistui. purit pe intinsele ape ale Nilului. Ple- cati voi, grabnici soli, catre un nea,m Va fi ca i cand seceratorul aduna inalt la f\u00e4ptura cu pielea lucie, departe, graulcopt si mana lui taie spicele, va fi ca catre un popor de temut, plin de putero atunci cand culegi spicele in valea Refaim. viteaz si a c\u00e1rui tara este brazdata de ape mari. Va fi ca atunci c\u00e1nd mai t'aman eitteva roade, la scuturatul Voi toti locuitori ai lumii si stap5,ni doug-trei mbline pe varf, patru-cinci pe ai p\u00e4m\u00e2ntului, eti,nd se va ridica flamura ramuri s, zice Domnul Dumnezeul lui pe munti, uitati-va! i cand va surta Israil. trambita, ascultati! In ziva aceea, omul \u00eei va intoarce Caci astfel vorbit-a Domnul catre privirea catre Ziditorul sau i ochii lui mine: o Voi privi linistit din locul meu, se vor uita la Sfantul lui Israil. ca arsita atipita in lumina soarelui de vara, ca nourul de rolla, in zaduful sece- Si nu va mai privi la jertfelnicele pe care le-au lucrat m\u00e2inile lui i nu-si risului va mai opri ochii la faptura degetelor lui, Caci, inainte de cules, dupa ce florile la Astartele si la statuile ridicate in cinstea soarelui. s'au scuturat t\u00a1t mugurii se vor preface In ciorchini copti, atunci va tala el vitele In vremea aceea, cetatile lui filfa- cu cosorul, va lua ramutile o le va da rito vor fi napustite ca acelea ale Amo- laoparte. ritilor si ale Ilevitilor, pe care acestia le-au ltlsat inaintea fiilor lui Israil, s't Si deavalma vor fi lasate pasarilor pustii vor ramanea. r\u00e1pitoare ale muntilor i fiarelor pama'n- tului ; vulturii vor vara cu ele vara, iar Gitei tu ai uitat pe Dumnezeul iz- toate fiarele campului vor ierna cu ele bavirii tale a't de stanca scaparii tale nu iarna. ti-ai mai adus aminte. Pentru aceea tu intemeiezi gradini lui Adonis si s\u00e4desti In vremea aceea daruri vor fi aduse acolo vie unui dumnezeu strain. Domnului Savaot de catre neamul de In ziva cand o sddesti, tu poti s'o statura inalta i cu pielea lucie, de catre poporul de t,emut cel de departe, de ca- inchizi cu gard i chiar a doua zi s'o tre norodul col plin de putero i viteaz, a c\u00e1rui tara este strabiltuta de fluvii; 680","ISAIA, 19 aduse vor fi dartui la locul numelui capetenfile semintiilor duo Egiptul pe cai gresite. Domnului Savaot, la muntele Sionului. Do:mnul a turnat in cugetul lor 19. un duh de zapiceala, asa ineat cu once faptit a lor ei ratitcesc Egiptul, intocmai Prolefii impotriva Egiptului. cum cel beat se baracareste in viirsit- tura lui; Proorocie impotriva Egiptului. Domnul vine pe nor cu zbor repede s't Si nu va mai fi nici o fapta Cu ajunge in Egipt. Idoli Egiptului tremurit rost in Egipt, care sit adune laolalta pe inaintea fetei lui s't inima Egiptenilor se ciipetenii si pe popor, pe boieri si pe pro- topete Voi int\u00e4rata pe Egipteni stime. potriva ahora si se vor ritzboi frate cu In ziva aceea, Egiptenii vor fi ca frate s't prieten cu prieten, cetate cu ce- femeile fricoase i cutremurate, din tate i imp\u00e1ratie cu imparatie. eina amenintatoarei maini a Domnului Savaot, pe care o va ridica peste ei. Duhul care insufleteste pe Egip- Atunci pamantul Iudei va ajunge teni va pien i eu voi ineurca mintea lor ; pentru Egipt infricosare naare; oricine ii va pomeni numele, Egiptul se va eu- vor umbla sa intrebe pe idoli si pe tremura din pricina punerii la cale pe vrajitori, pe chem\u00e4torii de duhuri si pe care o va plini, impotriva-i, Domnul ghicitori. Si voi da Egiptul in mama unui stit- Savaot. p\u00e1nitor crud pi un imparat crancen Il va In vremea aceea, fi-vor numai stapani s, zice Domnul Dumnezeu Ss, cinci cetati in tara Egiptului, care vor vaot. griti limba Canaanului i vor jura intru numele Domnului Savaot. Una se va Apele Nilului vor scadea in metc\u00e2 toat,e paraiele vor intarca si se vor usca, numi \u00ab Cetatea Soarelui In ziva aceea, fi-va un jertfelnic Canalele se vor preface in ape sta.- tute. Waffle Egiptului vor scadea si se In mijlocul Ora Egiptului si un stall) vor usca, papura i trestia se vor vesteji. de pomenire pentru Domnul in tot cu- Ciairurile Nilului i toata verdeata prinsul lui. de pe malurile lui se vor usca, vor pieri Acesta va fi semn Omarturiepentru si nu vor mai fi! Domnul Savaot in tara Egiptului. \u00b0and Pescarii vor suspina si se vor tan- vor striga catre Domnul, din pricina im- gui, toti cei care aruncli undita in Nil, pilatorilor lor, atunci el le va trimite un cei care intind navodul pe fata apelor mantuitor, care se va lupta pentru ei vor pierde nadejdea. va mantui. Cei ce lucreaza inul fi-vor aiuriti Astfel Domnul se va da pe fata pieptanatoarele i esittorii vor fi in mare cumpiina. In Egipt s't Egiptenii vor cunoaste pe Domnul in ziva aceea. i vor aduce ar- Mesterii de tesaturi fi-vor greu turburati i toti lucratorii cuprinsi de deri de tot si prinoase s't vor face juruinti Domnului si le vor implini intocmai. jale. Deci Domnul va bate Egiptul, dar Mai marii Toanului vor fi nebuni il va bate ca sa-1 tamaduiasca. i Egip- cei mai intelepti sfetnici ai lui Faraon se vor dovedi sfetnici nerozi! Cum ziceti tenii se vor intoarce cu pocItinta la voi lui Faraon: i Noi suntem fiji celor intelepti, fili vechilor imp\u00e4rati Domnul si el se va indupleca i Ii va tit- Unde sunt oare inteleptii tai Sa madui. te vesteasca i sa-ti dea de stire ceea ce In vremea aceea, va fi un drum din a pus la cale Domnul Savaot impotriva Egiptului. Egipt in Asiria qi Asiria va merge in Egipt s't Egiptul in Asiria, si Egiptenii Principii Toanului au ajuns nebuni, mai marii Nofului pierdutu-0-au mintea,, Asirienii vor sluji pe Domnul. In ziva aceea Israil va fi al treilea In legimantul Cu Egiptul i cu Asiria si ca o binecuvantare in mijlocul pamantului, 681","ISAIA, 20, 21 25. Binecuv\u00e1ntare a Domnului Savaot Drept aceea, salele male s'au cutre- care va zice: Binecuv\u00e4nta,t s\u00e4, fie popo- murat i duren i dat-au peste mine, ca rul meu, Egiptul, si Asiria, lucrul mainilor mele, i Israil, mostenirea mea! * durerile peste femeia gata sa nasca. 20. Sunt ca ecos din fire EA nu mai am auz; A jutorul Egiptului 0 al Etiopiei este o rasturnat cu totul sunt si nu mai vad! desertiiciune. Duhul meu r\u00e4,taceste, frica navaleste peste mine. Amurgul, atilt de mult dorit In anul in care Tartan a venit la mai inainte, acum m\u00e2 umple de spaima. Asdod trimis de Sargon, imparatul Asiriei, si a impresurat Asdodul si 1-a Pun masa, astern covoarele, ma- cuprins, nand); si beau! SUB, capitani! Prindeti In zilele acelea a gait Domnul prin scuturile ! gura lui Isaia, fiul lui Amos, si a zis: ainD\u00e2u-te FA te dezbraca de sacul de poc\u00e4- Caci asa zice Domnul catre mine: Du-te i pane pe paznic la locul lui, pe trupul tau si descalta-te de incaltamintea ta! a &cut asa dea de stire despre ce-o vedea! Daca va vedea un sirag de calareti, mergea gol si descult. venind cal\u00e4ri pe cai doi citte doi, sau i a zis Domnul: a Precum robul meu Isaia a umblat gol si descult vreme calarind pe magari, sau calarind pe de trei ani, i aceasta a fost ea fie semn si prevestire pentru Egipt i pentru Egip- sa-si ciuleasca urechile i sa teni, asculte cu incordare. Astfel va aduce imparatul Asiriei robi din Egipt i prinsi in razboi din Si s\u00e4, strige ca un leu: 4 De straja Etiopia, tineri i batrani, despuiati stau, Doamne, necurmat, toot& ziva, desculti i cu mijloacele goale, mare ru- la locul meu de veghe, In fiecare noapte. sine pentru Egipteni. i cei care se bizuiau pe Etiopia i iat\u00e4 c\u00e4 vin cete de cal\u00e4reti erau mandri cu Egiptul vor fi uluiti multime de cai doi cate doi \u00bb. Apoi, iz- Locuitorii acestui tinut de pe tiirm bucnind, sa strige: e A dizut, a cazut vor zice in ziva aceea: ! Pe cine ne Babilonul, i toate chipurile cioplite ale bizuiam si la cine voiam s\u00e2 fugim idolilor s\u00e1i le-a trantit, zob, la pam\u00e2nt ! sit capatara ajutor i scapare, de dinain- tea imparatului Asiriei ! i acum, cum 0, norodul meu, fecior al said. mele batut cum se bate graul, ceca ce vom mai sc\u00e4,pa? \u00bb am auzit de la Domnul Savaot Dum- 21. nezeul lui Israil, ti-am dat de stire! Proorocie despre pustiirea Babilonului. Proorocie despre Edom. Un glas Hotdrfrea Domnului f mpotriva Edomului striga din Seir, catre mine: e Strajere, cat a trecut din noapte ? Paznice, cat mai impotriva Arabiei. este 'Ana la ziva ? Proorocie despre Pustietatea MAL Si strajerul raspunde: a Dimineata Un bubuit adanc, asemeni crancenelor se apropie, dar este inc.& noapte. Dacti vijelii care pustiesc in miaz\u00e0-zi, soseste ii este de intrebat, vino si mai intreaba. din pustie, din tara spaimelor. Proorocie despre Arabia. In hei- 0 vedenie crunta aratatu-s'a mie: tisurile, pustiului, maneti noaptea, voi caravane din Dedan! Talharul j'afueste i pustiu lateste in Aduceti LTA% celor insetati, voi lo- juru-i pustiitorul. \u00ab Av\u00e2nt\u00e1-te, Elame! Mezi, impresurati ! Once suspin pentru cuitori ai tinutului Tema, intil,mpinati cu p\u00e4ine pe cei fugan, ei 11 voi innabusi! C\u00e1ci au fugit din faja ucigasilor, din fata sabiei scoase EA a arcului intins si de dinaintea groz\u00e2viior razboiului! Caci MVO ce mi-a spus Domnul: a Inca un an, ea anul n\u00e4iraitului, i toata strillucirea lui Chedar se va intuneca. Vitejii arca* ai fluor lui Chedar se vor rari s, c\u00e4,ci Domnul Dumnezeul lui Israil a graft. 682","ISAIA, 22, 23 22. De aceea Domnul Savaot s'a des- coperit iar 11.1 iar auzului meu: acest Poedintei i irdngere a inimii in loo de pacat nu vi se va ierta vou\u00e4, pana c\u00e2nd yeti muri! Ag\u00e1. rostit-a Dornnul Dum- bucurie. nezeul Savaot. Proorocie despre Valea descope- Impotriva lui Sebna, sfetnicul pala- tului, jata ce apune Domnul Dumnezeul ririi. Ce ai tu, ea tot norodul tau s'a Savaot: e Du-te i intra la acest dreg\u00e1tor, Care \u00eei sap\u00e4 morm\u00e2nt pe loe inalt urcat pe acoperipri, \u00a7i care 10 pregate* loca q in st\u00e2nca: Tu cetate zgomotoasa, cetate plina Ce ai tu e'r cine e\u00a7ti tu, de-ti sapi aci mormint ? de zarv\u00e4 \u00a7i de chiote de veselie ? Uc4ii Iat\u00e4, ca Domnul te va inhata cu tai n'au cazut de sabie i n'au murit in putero i te va azv\u00e4rli, voinicule, c\u00e4t lupa. colo ! Capitanii t\u00e4i au fugit laolaltA i au fost luati robi loza nici o sageata tras\u00e0; Te va infarpus i te va azviirli ea toti vitejii tAj au fost legati, gramada, pe un ghem, ca pe un ghemotoc, in amp pe ettnd erau fugan. deschis i larg. Acolo tu vei muri; acolo se vor fr\u00e4nge falnicele tale care, tu ru\u00a7i- Pentru aceasta vA zic: Intoarce- ti-va privirea de la mine la lasati-ma si nea casei stapitinului t\u00e4u! pl\u00e4ng amar; nu va imbulziti sa m'a m\u00e4n- Eu iti voi lua slujba ta \u00a7a te voi da gftiati de priipadul fiicei poporului meu, jos din dreg\u00e4toria ta. Ciici este o zi de razmirita, de ras- Si in ziva aceea voi cherna pe sluga turnare i de spaima, poruncit\u00e0, de Domnul Dumnezeul Savaot in Valea mea, pr Eliachim, feciorul lui Hilchia, descoperirii: prabu\u00a7ire de ziduri i tipe- tele celor ce fug spre munti! Si-I voi imbraca cu ve\u00a7mintele tale Elamul a luat tolba cu s\u00e4geti, por- qi-1 voi incinge cu br\u00e4ul tau vi-i voi da in nind in convoi de calareti, i Chirul a m\u00e2n\u00e1 dr, gatoria ta. Si va fi tata pentru scos pavaza! cei ce locuesc in Ierusalim i pentru casa lui luda. M\u00e2ndrele tale vai sunt pline de care Si voi pune pe umerii lui cheile casei lui David, \u00a7i daca el va deschide, de r\u00e4zboi i c\u00e4l\u00e4reii stau tabariti la nimeni nu va inchide, EA dac\u00e4, el va in- chide, nimeni nu va deschide. portile tale; Si-1 voi bate ca pe un cui in loe i ridicat a fost acoperemantul de pe v\u00e4rtos i va fi scaun de cinste in casa luda, dar atunci tu te uiti la str\u00e4nsura tatalui s\u00e4u. \u00bb De el se va atarna toat\u00e4 povara de arme din casa: \u00ab Padurea Libanului o, casei tatalui, crangile ca 1.1 zmicelele, toat\u00e1 v\u00e1ls\u00e1ria mica, precum i pocalele, Si sp\u00e4rturile zidurilor cetatii lui David, care sunt f\u00e4,ra num\u00e4r, le luati precum 1.1 ulcioarele. a In ziva aceea \u00bb, - zice Domnul aminte \u00a7.1 adunati apele din iazul cel de Savaot, - e cuiul infipt in locul cel de n\u00e4dejde se va sl\u00e1bi, se va fr\u00e4nge i va jos ; aldea, Efi povara c-arce acaitarna\u00a7aadegerlait-sae va face praf Si numarati casele din Ierusalim, darbanati casele ca sa dregeti zidul. Doranul! Si faceti un iaz mai mare filtre 23. cele cima ziduri, ea s\u00e4, strangeti apa din Jalea, prdpddul # moarlea veni-vor asupra vechiul hele\u00a7teu. Dar voi nu luati aminte Tirului. la cel caro a fiicut toate acestea! Pe Cel care le-a preg\u00e4tit de demult, voi nu-1 1. Proorocie impotriva Tirului. Jeli- vedeti! cordbii ale Tar\u00a7i\u00a7ului, deoarece pus- Ci, in ziva aceea, Doranul Dumne- zeul Savaot ne indemna s\u00e4 pl\u00e4ngem, si tiit a fost limanul vostru! Niel o casa, suspiniim, s\u00e4, ne radem capul i s\u00e4 ne incingem cu sac. Ci, dimpotriv\u00e4 ! Iatit bucurie veselie, boj t\u00e4iati i oi junghiate; im- buibare cu carne klio betie: S\u00e4 mincim sa bem, caci m\u00e4ine vom muri!* 683","ISAIA, 24 n'a mai r\u00e4mas! Niel o corabie nu mai domnie ai unui singur rege, i la affix- intr.& ! De pe coasta Ciprului le-a sosit situl color saptezeci de ani Tirul va fi aceast\u00e4 veste. asa cum se zice in citntecul desfrtt- Amutiti, voi cei ce locuiti la t\u00e4rmul pe care negutAtorii Sidonului, natei: \u00ab Ia chitara i strabate cetatea, r\u00e4scolitorii m\u00e4rilor, v\u00e4 umpleau de bo- g\u00e4tii! tu desfrttnat\u00e4, de toti uitatii! C\u00e2ntii cu m\u00e4iestrie ! Zi din gur\u00e4 cu foc, ca lurnea Si de peste noian de ape, gr\u00e4ul s\u00e4-si aduc\u00e1 aminte de tine ! # Nilului, secerat din valea lui, era ve- Si dup\u00e4 cei saptezeci de ani Domnul nitul vostru si era ettf}tigul popoarelor. Rusineazii-te, Fenicie, ciici marea va cerceta iar\u00e1i cetatea Tirului i ea zice: s Tu n'ai avut duren i de mama, tu va castiga din nou cAstigu-i de desfrrinatit n'ai nitscut i nici n'ai crescut feciori nici n'ai ridicat fete I* si se va iubi cu toate imp\u00e4r\u00e4tiile pa- Ciind vestea va ajunge in Egipt, m\u00e2ntesti, de pe fata a tot ptim\u00e4ntul. locuitorii lui vor tremura la auzul ne- Ci tot chstigul ei i toati plata ei norocirilor Tirului. Treceti spre Tarsis, bociti-v\u00e4, voi cea necurat\u00e4, vor fi afierosite lui Dumne- zeu i nici nu vor fi str\u00e4nse i nici puse locuitori de pe t\u00e4rmuri! Nu este oare aceasta cetatea voa- deoparte; ci ciistigul va fi pentru cei ce slujesc inaintea Domnului, ca s\u00e4 str\u00e4, cea plin\u00e4 de petreceri, a c\u00e4rei m\u00e4nitnce din belsug i Ea se imbrace in obarsie se urea in varstele stravechi, odajdii scumpe. care isi indrepta mereu pasii ca s\u00e4 in- temeieze noi s\u00e4lasuri? 24. Cine a pus la cale acest lucru impo- Semne mart pe pdmeint ca fi in cer. triva Tirului, imp\u00e4rtitoarea de cununi, mdntul se reistoarnd sub povara nelegiuirii ai c\u00e4rei negutatori erau principi i ai c\u00e4rei stdp\u00e1ni de corii,bii erau cei mai o4tefti. vestiti de pe p\u00e4m\u00e4nt lath\\\" , Domnul va pustii p\u00e4m\u00e4ntul Domnul Savaot a pl\u00e4nuit aceasta, va preface in pustietate, va r\u00e4sturna ca s\u00e4 dea de rusine trufia prea str\u00e4luci- toare i s\u00e4, micsoreze pe toti mai marii fata lui si va impr\u00e4stia pe locuitori. pamfintului. Si preotului i se va int\u00e4mpla ca i po- Revarsit-te in tara ta, ca Nilul, porului, st\u00e4p\u00e4nului ca i robului, slugii popor din Tarsis, c\u00e4ci portul tau nu mai ca i stiiptinei sale; v\u00e1nzatorului ca cump\u00e4r\u00e4torului, imprumut\u00e4torului ca este ! celui care se imprumutii, datornicului El a intins mana asupra marii ca i celui ce are zapisul datoriei. si a cutremurat \u00eemp\u00e4r\u00e1ii1e. Domnul a r\u00e4nduit Feniciei s\u00e1 i se d\u00e4r\u00e2me intEtri- P\u00e4m\u00e4ntul va fi pustiit si va fi turile, pr\u00e4dat, fiindc6, Domnul a gr\u00e4it cuvantul Si a rostit: Acum nu mai zburda, acesta. tu cea infrantil, dar p\u00e4n\u00e4 aci nebiruit\u00e0 P\u00e4m\u00e4ntul jeleste si se ofileste, lumea fecioarii, a Feniciei! Scoali-te i du-te toat\u00e4,,se usuci i este in cumpiinit mare, la Chitei, dar si acolo nu vei avea tihnit ! # cerul laolalt\u00e4 cu p\u00e4m\u00e4ntul trag de lath\\\" tara Caldeilor acest popor moarte. nu aunt Asirienii el a dat-o P\u00e4mantul st\u00e4 pitng\u00e4rit sub cei ce-1 fiarelor pustiei. Ei si-au intiltat turnuri, au di\u00edrttmat palate, facut-au totul pa- locuesc, c\u00e1ci ei au c\u00e4lcat legea, au infr\u00e4nt r\u00e4nduiala i leg\u00e4m\u00e4ntul 1-au stricat pe ragin\u00e4. veci. Bociti-v\u00e4, voi cor\u00e4bii ale Tarsi- portul vostru a fost d\u00e4rlimat. Pentru aceasta, blestemul mistueste Si va fi in ziva aceea c\u00e1 Tirul va pitmantul i locuitorii de pe el ispitsesc picatul ; drept acees, cei ce locuesc pe fi uitat saptezeci de ani, ca in anii de p\u00e4miint sunt mistuiti i oamenii riimas-au putini la num\u00e4r. Via titnjeste, vitelo Bunt firave, cei alt\u00e1dat\u00e1 cu inima vesel\u00e4 suspinit. 684","ISAIA, 25 . Curmatu-s'a zanganitul zburdalnic luci inaintea batranilor lui, in muntele al tipsiilor, chiotele petrecatorilor au amu- Sionului i in Ierusalim! tit, stinsu-s'a viersul cel dulce al harfei; 25. Cantecul nu mai merge man& in man& cu pocalul, i bitutorului vinul Cantarea celar ce-au trecut prin valea i se pare amar. mortii fi au iefit teferi. Cetatea pustiitit sta., daramata; Doamne, tu esti Dumnezeul meu! portile caselor sunt stavilite ; Pe tine te voi preamari i numele tau voi l\u00e0uda, cad tu ai adus la indeplinire Pe ulitg, lumea urla dup.& vin. Nu rainunate puneri la cale, care, din vremi mai este nici o bucurie; veselia s'a dus stravechi, hotarite au fost cu neschimbare. din targ. Caci tu ai fa:cut din Cetate o gramadg In cetate a ritmas numai pripadul, de pietre, si din locul cel intgrit o para- porti darftmate i stricate. ging. Cetatea celor trufasi, o data, risi- Asa se va int\u00e1mpla in cuprinsul pit\u00e4, nu va mai fi claditit in veac. pitmantului, inlituntrul popoarelor, asa ca la batutul m\u00e4slinilor i ca la culesul Pentru aceasta, neamuri puternice viei, dupg adunatul poamei. te vor proslavi, cetatile popoarelor tari de tine se vor teme, Aceia inaltg glasul i cantit, pro- slavind marirea Domnului, mai zgomo- Caci ai fost sciipare pentru cel Gar- man, aditpost pentru cel ce era in strilm- tos decal oceanul: toare, liman In vremini vijelioase, um- a Voi cei din rasarit, preamariti pe brar in tirnp de arsita, cand rgpsitul Domnul! Voi cci de pe tarmurile mgrii, celor tirani este ca ra,paiala ploilor de cinstiti numele Domnului Dumnezeului lui Israil iamb,' in pieptul zidului, Si ca vipia soarelui inteun plimant De la marginile pitm\u00e4ntului noi auzim cantand: M\u00e4rire celui drept ! * uscat. Potolit-ai zarva color Ci eu zic: \u00ab Vai de viata mea! Vai de Precum dogoarea zilei se astamparg cu viata mea! Vai de mine! Cei nelegiuiti cu mima aunt nelegiuiti i cu fapta! umbra unui nor, asa domolesti tu cantecul de biruintit al celor impilittori i silnici. Groazit \u00e7i groapit i curs& veni-vor Si Domnul Savaot va pregiiti, In peste voi, locuitori ai piimantului ! muntele acesta, pentru toate popoarele, Cel care va fugi de groaza cadea-va ()spat cu mancitri grase, ()spat cu viiauri alese, cu belsug de maduvg, cu vinuri In groapg, cel care va scapa din groapg se va prinde in lat ! Caci stitvilarele cele bine limpezite ! de sus se vor deschide i temeliile plimiin- Si in muntele acesta el va da lao- parte valul care Invalueste toate po- tului se vor clatina. poarele i perdeaua care acoperg toate Pgmantul se sfartima, p5mantul neamurile. plesneste i sare in bucati, ptimantul se El va nimici moartea pe vecie! Si elating ! Domnul Dumnezeu va sterge lacr\u00e4mile de pe toate fetele, i rusinea poporului Pgmantul se misci incoace i incolo, eau o va departa de pe pamant, caci ca un om beat, se da In sus i in jos ca Domnul a grait ! un scanciob; placatele 11 apasit, cade, Si se va zice In ziva aceea: *Iatit ca sa, nu se mai scoale! Duinnezeul nostru, in care nadajduim s\u00e4 fim mantuiti. Iat\u00e4 Domnul pe care 11 Si in ziva aceea Domnul va cerceta asteptilm. Sit ne bucuram i s\u00e4 ne ve- cu asprime, acolo sus, ostirea cea de sus selim de mantuirea lui!* pe paniftnt, jos, pe imparatii pgman- Cgci mina Domnului se va odihni tului. pe acest munte; 14Ioabul Ina va fi calcat In picioare, pe locul lui, ca niste paie Si ca robii vor fi inchisi \u00a1rite\u00b0 In- In groapa Cu gunoi, chisoare sub piimant i dupii, multi vreme vor fi cercetati. Luna va fi rosie, iar soarele va pierde din lumina lui, deoarece Domnul Savaot va fi imparat i slava lui va 'Ara- 685",". ISAIA, 26, 27 Si va intinde mainile sale precum tine, dar noi numai pe tine te vom lauda innotatorul le intinde ca sa innoate. Dar voin pomeni numai numele tau ! Domnul va smeri mandria lui, cu Mortii nu vor fi iarassi vii i um- rneatera stradanie a mainilor lui. brele nu vor invia; de aceea tu i-ai pe- Si zidurile tale cele tari j inalte depsit i i-ai nimicit i ai aters pa,na, le va nimici ai le va risturna, la p\u00e4mant, numele lor. In pulbere. Inmultit-ai poporul, Doamne, in- poporul ai te-ai pream\u00e4rit pe 26. tine FA ai l\u00e1rgit botarele tariil Altd cantare de mullumire. Doamne, pe tine te-am cautat in In ziva aceea se va canta c\u00e2ntarea vreme de restriste, catre tine am strigat aceasta in tara lui luda: Avem o cetate In scarba noastr\u00e4, cand a venit peste noi intarita Domnul ne ata intr'ajutor, ca pedeapsa ta. :bate ziduri i ca niate intarituri.\u00bb Ca femeia insireinata ai gata s\u00e4 Deschideti portile, s\u00e1 intre un neam nasa., care se zvarcoleae i striga in du- drept, care pa,zeate credinciosia! rerea ei, aaa am fost, Doamne, cu totii Celor cu nadejde neclintita, tu le In fata ta! dai nantuirea ta, pacea ta, cand vi-au pus in tine toata nadejdea. Ca impovarati de facere am fost Nadajduiti in Domnul pururea, caci Dommil Durnnezeu este stanca in veac. EA in dureri ne-am zvareolit, dar am nas- El a smerit pe cei ce stateau la (ida- cut v\u00e1nt ! Mantuire tarii n'am adus post in castele, cetatea cea mandra el locuitori pe lume nu s'au nitscut! a doborit-o. a smerit-o pana la piimant ai a culcat-o in pulbore. Dar mortii t\u00e4i vor trai i trupinile lor vor invia. Deateptati-va, tresaltati de Ea este caleata in picioare: picioa- bucurie, voi cei ce saldaluiti in pulbere! Caci roua ta este rolla de lumina rele oropsitilor, paaii obijduitilor! mantul va naate din nou pe cei adormiti. Cala celui drept este dreapta; tu netezeati cararea pe care umbra cel Sus, poporul meu! Infra in camarile ara prihana. tale ai incbide uaa dupl tine! Ascunde-te o clip\u00e1, pana cand va trece mania! Pe calea inva,taturilor tale, Doamne, noi te aateptlim. Numele tau i pome- Caci iata Don:ir:mi va ieai din lo- nirea ta sunt dorirea sufletului nostru. caaul sau, ca s'a pedepsease\u00e4. &fide- Sufletul meu te doreate in ceas de legile locuitorilor pamantului. Pamantul noapte; duhul meu nazueate spre tine va da pe fata sangele pe care 1-a supt dimineata. Cand indreptarile tale vor pe uciaii lui nu-i va mai tab:mi. fi pe pamant, cei ce locueso lumea in- 27. vata-vor ce este dreptatea. Daca de cel fara de lege ne este Saptinul viei este Domnul. Via va infla, el nu mai invata ce este dreptatea si in pam\u00e1ntul celor sfinti el savaraeate flori pururea. strilmbatatea ai nu vede debe inaltimea In ziva aceea, Domnul se va napusti Domnului. cu sabia sa, grea, mare ai puternica, im- potriva balaurului, a aarpelui care fugo, Doamne, mana ta este riclicata, dar impotriva leviatanului, a sarpelui inco- ei nu o vad! Vedere-ar ravna ta pentru Facit, ai va onaori balaurul cel din Nil. poporul tau i s'ar face de ocara! Focul sortit vrajmaailor tai Si se va zice in ziva aceea: Vie manance frumoasii, canta \u00bb Doamne, da-ne noua pacea ta, fiinda tot ceea ce ni se intampla, tu Eu, Domnul, sunt straj\u00e4rul; in ni le-ai f\u00e1cut! Doamne Dumnezeul nostru, avut- fiecare clip& o ud i o stropesc, ca frunza-i am peste noi i alti stapani, dar\u00e1 de si, nu cada. Zi, noapte, o pazesc. Nu sunt maniat de fel pe ea. Dar ce era sa, fac, cand o napadisera spinii scaietii? Am pomit razboi impotriva-le le-am dat foc 1 686","ISAIA, 28 Ci mai bine este s\u00e4 stea omul sub grindinit, ca o T'Apresa de v'ant vijelios, ocrotirca mea ai cu mine s\u00e4 fac5, pace, ca o n5,val5, de ap\u00e4 in aivoaie, riistoarn\u00e4 pace s\u00e4 fac5, cu mine! totul la p\u00e4mant. Dar intr'o zi Iacob va prinde Israil va inflori, va odr\u00e4sli a't cu Ea va fi citicat.5, in picioare, cununa roadele sale va umple lumea. cea m\u00e4reatil a betivilor din Efraim. L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe ciflEtii lui, sau l-a ucis aaa ca pe uci- lar floarea treatoare care stritlu- gaaii lui? cegte in diadema de pe varfurile minoase Nu! Ci, izgonindu-i ai trimitandu-i in ale v\u00e0ii, va fi ca o smochinii timpurie robie, ti-ai f\u00e4eut rafuiala cu ei. I-ai spul- mai inainte de cules; cine o vede o ia berat cu r\u00e4suflarea ta, ca pleava, in ziva vijeliei din r\u00e1s\u00e1rit. o m'imana), ! Ala trebuia B5, fie isp\u00e4ait\u00e4 fdr\u00e4dele- In ziva aceea Domnul Savaot va fi gea lui Iacob i acesta era s\u00e1 fie rodul munan& strillucitoare i stralucit\u00e4 diademil iert\u00e4rii p\u00e4catului lui: el s\u00e4 ah-trame in pentru r\u00e4m\u00e4aita poporului buc\u00e4ti toate pietrele jertfelnicelor ido- leati ca niate pietre de var, \u00e7i niciodatd Insufla-va duh de dreptat,e celor nu se mai ridice Aaerele i stalpii cei ce stau la judecatd, cu dreptate i t\u00e4rie ridicati in cinstea soarelui. celor ce se lupt5, la porti. Cetatea cea intarit\u00e4 r\u00e4manea-va Dar a't aceatia sunt turburati de vin, singurii un loe p\u00e4r\u00e4sit a't neumblat ca n\u00e4uciti de hauturi ametitoare. Preotul un pustiu. Acolo va paute juncul, in a't profetul se clatin\u00e4 de betie, sunt zapa- citi de b\u00e4utur\u00e4, se impleticesc de multul ea va fi locul lui de odihn\u00e4 ai el va vin b\u00e4ut, bat ampii c5,nd proorocesc ; se clatin5, cand \u00eei rostesc hot\u00e4,ririle. paute l\u00e4starii tineri. Cand cr\u00e4ngile se vor usca, se vor Toate mesele sunt pline de v\u00e4rsii- turi Efi nu mai este nici un loe curat. fringe Efi vor cadea, atunci veni-vor femeile s\u00e0 le pun\u00e4, pe foc. Acesta-i popor Dar tot ei zic: \u00ab Pe cine vrea s\u00e0 in- f\u00e1r\u00e4 de minte a't Ziditorul lui nu se mai vete el intelepciunea i cui vrea s5, milostiveate de el ai F5,catorul lui nu-1 destiiinuiasc\u00e4 descoperiri? Desigur co- mai rabd\u00e4. piilor deabia int\u00e4rcati i l\u00e4sati de curand de la san.\u00bb Si va fi c5, in ziva aceea Domnul Si-0 bat joc: tau latau, tau latau, aduna-va roade de la Eufrat i p\u00e4n\u00e4 la cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam raul Egiptului; a't voi yeti fi culeai unul (porunch peste poruncii, randuia15, peste cate unul , fil ai lui Israil! anduial\u00e4, indreptare peste indrepta,re, putin ici, putin colea). In vremea aceea, trambita cea mare va trb,mbita i cei care se pierduserg in Cu adevarat, prin limbo celor tara Asiriei vor veni, kfi c\u00e9i ce se risipiser\u00e4 gangavi i prin limb\u00e1 strein\u00e4 va griii in tara Egiptului se vor fuchina Dom- poporului acestuia. nului, in mtmtele cel sf\u00e1nt, in Ieru- Domnul a rostit: 4 lat\u00e0 odihna, salim. se odihnea,sc5, cel care e obosit; jata 28. inviorarea! # Dar ei n'au voit 85, asculte. Si cuv\u00e2ntul Domnului va fi pentru Dojand i infruntare Samariei. Nu vci ei, intr'adevar : tau latau, tau latau, puneti, widejdea in iscusinta oamenilor. cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam Vai tie, cununit m\u00e4ndr\u00e4 a betivilor (poruncit peste poruncii, randuial\u00e1 peste din Efraim ! Vai tie, floare trecittoare randuial\u00e4, indreptare peste indreptare, care straluceati in gateala lor, pe createtul putin ici, putin colea), ca s\u00e4, se duc\u00e1, v\u00e4ilor mitnoase, dar pline de betivi! s\u00e4 se impiedice poticnindu-se i ni se sf\u00e4rame ai in cursi sil, fie prinai ! lata, un duaman tare ai puternic st\u00e4 Pentru aceasta, ascultati cuv\u00e2ntul In slujba Domnului: ca un potop de Domnului, voi oameni batjocoritori, c\u00e4- petenii ale poporului din Ierusalim! Voi ziceti: \u00abNoi am fiicut legamant cu moartea i cu Seolul fiicut-am in- 687","ISAIA, 29 harapnicul vijaitor cand va Iese bobul de gam zdrobit? Nici- trece, nu ne va ajunge pe noi, decum ! Gritul nu e treerat inteuna! $i dad, treci cu rotile t\u00e4v\u00e4lucului i cu caii ue-am f\u00e4cut din minciung adiipost peste el, de sf\u00e4rtimat nu-1 sf\u00e4r\u00e4mi. din inselAciune ascunzitoare!* $i aceasta vine tot de la Domnul Drept aceea asa zice Domnul Dum- Savaot. Minunat e sfatul lui 0 mare nezeu: *Pus-am in Sion o piatri, piatr5 este purtarea lui de grija! de incercare, piatra din capul unghiului ceo de mare pret, bine pus& in temelie; 29. cel care se va bizui pe ea nu se va cl\u00e4tina ! Impresurarea i mtlutuirea cetalii Ariel. $i voi face judecata dreptar dreptatea voi face-o cumpim\u00e4. $i grin- Vai tie Ariele, Ariele, cetate unde dina va lua la vale adipostul minciunii David 0-a pus tab\u00e4ra ! Treadt an de an, sirul de praznice s\u00e4 se sf\u00e1rseascit! potop de ape va da peste ascunzatoarea Apoi voi impresura Arielul i va fi $i legam\u00e2ntul vostru cu moartea suspin i vaiet! Tu imi vei fi cu adev\u00e4rat va fi stricat i intelegerea voastri, cu $eolul va fi desfiicuta. and harapnicul jertfelnic al Domnului ! Ca David voi t\u00e1b\u00e2r\u00ee imprejurul vajilitor va trece, veti cidea sub el te voi inconjura cu santuri i voi ridica zdrobiti! valuri impotriva ta. Ori de cite ori va trece, v\u00e4 va lovi. Tu vei fi n\u00e0busit i glasul t\u00e4u va Ctici va trece in fiecare dimineati ziva iei ca din pim\u00e4nt; vorba ta va fi ca o noaptea, i numai \u00b0At veti auzi de soaptil din t\u00e4r\u00e4n\u00e4. Vocea ta va parea el, vi, va scutura groaza! murmurul unei n\u00e4luci ce iese din p\u00e4m\u00e4nt, Caci patul va fi prea scurt ca s\u00e4 0, din colb, spusele tale ca un suspin te intinzi in el 0 pitura prea ingusti, se vor pirea. ca s\u00e4 te invelesti cu ea. \u00bb Multimea vri,jmasilor t\u00e1i va fi ea Ciici Domnul se va scula, precum pulberea m\u00e4runt\u00e4, ceata lAi ca pleava care zboari. Dar inteo altiidat\u00e4 in muntele Peratim, 0 se va intdr\u00e4ta ca in voleo Ghibeonului, ca e\u00e1 clipi., sfivarseasc5 fapta sa, fa,pta sa ciudati,, Fi-vei ajutat de Domnul Savaot, cu s\u00e1 implineasc5, lucrul stt,u, lucrul eau eel tunet, cu cutremur i cu naprasn\u00e4, mare, mai presus de fire. cu vijelie cumplit\u00e4 i cu fl\u00e4c\u00e4ri de foc raistuitor ! Deci acum ispr\u00e4viti cu batjocura, ca nu cumva lanturile voastre s\u00e4 se in- $i ca un vis, ca o vedenie de noapte greuieze si mai mult, cici de la Domnul fi-va multimea de noroade lupt5toare Dumnezeu Savaot am auzit c5, pr\u00e4p\u00e4dul impotriva lui Ariel, care se r\u00e4zboiesc cu este hot\u00e4rit s\u00e4 vie peste tot pam\u00e2ntul! el 0 cu cetatea lui 0 de jur-imprejur o impresoar\u00e4. Luigi aminte i ascultati glasul meu; b\u00e4gatori de seam& i ascultati Intocmai ca i cel care viseazil graiul meu! li este foame i iat\u00e4 se desteapt\u00e4 tot cu p\u00e4ntecele gol, 0 ca cel caruia Ii este Bete Oare in fiece zi plugarul seamitrul, desfund\u00e4 piim\u00e2ntul 0-1 gri., apoi se desteapt\u00e4 insetat i chinuit, tot a.sa se va int\u00e4mpla cu acele noroade peazit ? lupt\u00e4toare impotriva muntelui Sion ! Nu vine el apoi, dupi, ce i-a netezit Stati incremeniti i inm\u00e4rmuriti, orbi i orbi r\u00e4m\u00e4neti! Imbiitati-vii, dar fata, s\u00e1 samene meiul, s\u00e1 arunce in nu de yin ; catinati-v\u00e4 incoace i incolo, dar nu de b\u00e4utura! brazde chimenul, s\u00e4, pun\u00e4 gr\u00e4ul i orzul alacul pe de margini ? Citei Domnul a v\u00e4rsat peste voi un Dumnezeul lui il invat\u00e4 duh de toropeal\u00e4. El a inchis ochii vo- stri, profetii, i capetele voastre, aceste r\u00e4nduieli. Meiul nu este treerat cu tavElucul le-a acoperit cu v5,I. si roata t\u00e4valucului nu trece peste chi- men ; ci meiul este bi,tut cu un toiag chimenul cu o nuia. 688"]