Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

["CARTEA INVAIA A MACABEILOR, 6 Si s'au adunat ei si au impresurat-o de o mie de oameni imbritcati cu zale In anul o sut i cincizeci si au ridicat turnuri cu baliste FA au aseza,t masini de cu coffuri de aramit, iar dupit el veneau cinci sute de citlitreti impresurare. Acestia intovaritseau din capul Dar din aceastit ineercuire au se5, locului fiara, si unde era ea, erau i ei, si pat vivo eigiva, de care s'au alitturat incotro se indrepta ea, se indreptau i ei citiva nelegiu4i din Israil. si nu se desparteau de ea. Acestia s'au dus la impitrat i-au spus: \u00ab Pin& cand vei zabovi tu Pe fiecare elefant era cite un ca sit nu judeci i s\u00e4 nu ritzbuni pe fratii turn tare de lemn, pentru ap\u00e4rare, legat nostri ? cu chingi, i pe fiecare elefant erau doi Noi am slujit de bun5, voie pe trei oameni care se luptau de sus, pre- pitrintele tau, f\u00e1ctind ceca ce ne zicea cum i un indian care era calituza, lui, hind urmettori poruncilor lui. Din acest\u00e4 pricinit fiii poporului lar ciarimea a pus-o de o parte nostru au ajuns s'a ne fie dusmani: ori- si de alta, la cele doll& aripi ale ostirii, cine din noi a fost prins fost-a omorit, iar mostenirea noastrit a fost ca sit ingrozeasc5, pe dusman i sit fie Dar ei si-au intins mana nu numai acoperire pentru falange. asupra noastrit, ci i in .tinuturile inve- Si &And razele soarelui au eitzut cinate. pe scuturile de aur i de aramit, Si acum ei au tabitra in fqa, cetit- stralueeau i luminau ea niste &chi tuii Ierusalimului, ea s'o cuprinda, pentru aprinse. aceasta ei au int\u00e4rit tempulul i Betturul. 0 parte din armata imp\u00e4rittease5, Si dae\u00e4 tu nu zoresti s\u00e4 le iesi In cale, vor face si altele si mai mari, s'a desf\u00e4surat pe muntii cei inalti, iar alti parte in yes, inaintiind sigur i in fitr\u00e4 BA, poi opresti. Cind impiratul a auzit aceasta, bun\u00e4 a adunat pe prietenii BM, cipeteniile Si toti cei ce auzeau zarva ostirii, cat si pe citpitanii Si i-a sosit i Wire n\u00e4imitil din alte mersul ei i zingitnitul armelor tremurau, imp\u00e4rittii si din insulele m\u00e4rii. fiindc5, oastea era foarte mare si puter- Ostirea sa era de o sutit de Atunci Inda a inaintat cu oastea de pedestrasi, doult zeci de mii de ciffitreVi lui ca s\u00e1 se bat\u00e4, i in b\u00e4titlia aceea au treizeci i doi de elefani deprinsi cu citzut din ostirea imp\u00e4r\u00e4teascit sase sute de oameni. ritzboiul. Ei au inaintat prin Edom Si cind Eleazar, poreclit Auaran, titbarit la BetVur. i s'au bittut multe a vitzut una din fiare care era mai inalt\u00e4 zile si au ficut maini, ins\u00e4 Iudeii au iesit decit toate celelalte imbricatil in zale din cetate t le-au ars, si s'au luptat imp\u00e4r\u00e4testi, inchipuit c\u00e1 deasupra vitejeste. este impitratul, Atunci luda a Meat cetatea si a asezat tab\u00e4ra la Bet-Zaharia, in fa0, ta- S'a jertfit pe sine ea sit izbiveascit pe poporul situ i s\u00e4 dobindeasc5, un berii imp\u00e4ratului. nume nepieritor. Dar impiiratul s'a sculat la mil- necate si a indreptat oastea in grab& Pentru acesta el s'a repezit prin spre Bet-Zaharia, asezat-o in linie falangli spre el, macelitrind in dreapta de b\u00e4taie in sunetul tntmbitei. In stinga i desp\u00e4rVind pe dusmani 'kite\u00b0 Pe elefaqi i-a imbittat cu singe parte i in alta, de struguri i de dude, ca inteteasc\u00e4 la lupt\u00e4. Apoi s'a strecurat sub elefant Apoi au imp\u00e4rit ei elefantii fa- i-a vitrit sabia in pitntece i 1-a omorit. langelor ostirii; fiecare elefant era ins4it Elefantul a citzut peste el i Eleazar a murit. Si Iudeii v\u00e4zind puterea Imparitte\u00a7ti i barbiitia osta\u00a7ilor, au dat inapoi din fa ta lor. 0 parte din armata impiratului a pornit in intampinarea lor la Ierusalim, 1039","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7 iar impiiratul aeezat tabara sl, se lupte lar c\u00e4nd imparatul i capeteniile au jurat ca se vor tine de euvant, ei au impotrive Iudeei ei a muntelui Sion. ieeit din cetate. Cu locuitorii din Bettur el a in- Si imparatul, intr\u00e4nd in muntele cheiat pace ei ei s'au predat, fiindc5, ei Sionului i vaz\u00e1nd cetatea, a c\u00e1lcat acolo nu mai aveau merinde, ca si mai fi stet \u00eenchii inl\u00e4,untru, deoarece pa- jurl,m5,ntul pe care il Meuse ei a poruncit mantul era in anul sabatie. d\u00e4rttme zidul cel de jur-imprejur. Apoi el a pleeat In grab5, in Antio- Si astfel imparatul a cuprins Betturul, in care a aeezat straja de pea,. hia, i g\u00e1sind pe Filip stl,prtn in cetate, s'a betut cu el ei a luat cetatea cu sila. Dar in fata templului el a stet 7. multi vreme in tab\u00e4ra, aeez\u00e1nd tumuli cu baliste i maeini de impresurare, arun- Dimitrie I ajunge impetrat. Bacchide pi catoare de foc ei de pietroaie i scorpioane, Alchimos \u00a1runt trimisi de impeirat in llama. pentru aruncatul s\u00e1getilor, cat ei pr\u00e4etii. luda Macabeul bate oastea intpirciteo-sod de sub porunca lui Nicanor. Moartea lui Dar ei Iudeii au aeezat maeini in Nicanor. fate maeinilor lor i s'au batut multi In anul o sutii, i cincizeci i unu, vreme. Dimitrie, fiul lui Seleue, a fugit din Roma Si in hambare nu mai erau me- i. insotit de o man& de oameni, s'a oprit rinde, fiindc5, era in anul al paptelea inteun ors., de pe t\u00e1rmul mlaii ei s'a cei care fugisera in Iudeea, din pd- &cut imparat. cina paganilor, mancaseri ceca ce sese la p\u00e1strare. Si dup\u00e4 ce a intrat el in palatul imparatese al p\u00e1rintilor 85,i, capitanii Si in templu nu mai ramasesera oetirii au prins pe Antioh ei pe Lisias decit cativa Iudei din prieina foamei care se intetise, aea el, ei s'au impreetiat ca aducit la el. fiecare la vatra sa. Si cand i s'a dat de retire, el a zis: Mid a aflat Lisias crt Filip pe t Nu vreau sale vad fatal* care impl,ratul Antioh, fiind Inc\u00e4 in Atunci oetirea i-a \u00b0morn, iar pe pusese sa creasol, pe fiul eau Dimitrie 1-a suit pe tronul imp\u00e1r\u00e1tiei lui. Antioh pentru doranie Si au venit la el oameni din Israil S'a tutors din Persia ei din Media nelegiuiti i Ufa credinta, in frunte cu Cu oetile Cu care plecase imp\u00e1ratul i el, Alchimos, care voia s\u00e2 ajungil arhiereu, Filip cauta 65, ia in man& trebile impa- Si au parit poporul inaintea im- ratiei, p\u00e4ratului zicand: luda i cu fratii lui Si-a pus in g\u00e1nd s\u00e4 se retraga, cat au pierdut pe toti prietenii tal, iar pe noi ne-au izgonit din tara. mai grabnic, de aceea a zis imp\u00e4ratului cl,peteniilor oetirii, precum i ostaei- Deci trimite acum pe un om de lor: Noi ne m\u00e1cin\u00e1m din zi in zi, me- credinta', care ea plece i s\u00e4 vadi tot rindele se imputineeza, iar locul pe care il impresuram este bate-zit i apoi mai prip&dul pe care ni l-au pricinuit not's& avem pe capul nostru i trebile impl- tarii imp\u00e4xatului i sa-i pedepseasci ratiei. pe ei precum ei pe cei care ii ajut\u00e4,.* Deci s\u00e4 recunoaetem acestor os, Atunci imparatul a ales dintre prie- meni drepturile lor i s\u00e9, facem pace cu tot poporul lor, tenii sai pe Bacchide, satrapul tinutului de dincolo de Eufrat, mare dregator al Ingeduindu-le el, tralase& dup5, impar\u00e1tiei i credincios imparatului. datinile lor ca tsi mai nainte, fiindca din pricina datinilor lor, pe care noi le-am Si 1-a trimis pe el ei pe Alchimos desfiintat, s'au invereunat ei au savireit nelegiuitul, pe care 1-a facut arhiereu, oxeasta.* i-a poruneit sit se razbune pe Isra- Si indemnul acests, pl\u00e4cu 11310,- iliti. ratului i apeteniilor, care au trimis Si an pornit pi au ajuns cu oaste soli la ei ea sit incheie pace. Si ei au primit. multi in luda. Apoi Bacchide a trimis 1040","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7 soli la luda si la fratii lui eu cuvinte incredintandu-se ca nu le putea tine piept, s'a intors la imp\u00e4rat i i-a parit de pace, ca sa-1 de cele mai rele fapte. Ins& ei n'au luat in seam\u00e4 cuvin- Din aceasta pricina, imp5,ratul a trimis pe Nicanor, unul din coi mai de tele lor, fiindcti vedeau ca venisera cu searna generali ai lui, vrajmas invier- multi oaste. sunat al lui Israil, cu poruncii sa nimi- Atunci s'a adunat un sfat de cease& poporul. Si ajungand la Ierusalim cu caste carturari la Alchimos i Bacchide, ca multa, a trimis la luda si la fratii lui sa cerceteze dreptatea pricinei. soli cu cuvinte de pace ca insele si le-a zis: Si Asideii, cei mai cu vaz5, dintre a S\u00e4 nu ne razboim unii cu altii! fiji lui Israil, au cerut pace, Ci voi veni la voi pasnic, ca sa va vad fata!* Fiindcti ziceau: Un preot din Si au venit la Iuda 1Fi si-au facia neamul lui Aaron a venit cu oastea urari de pace unul altuia, dar dus- el nu ne va face sa patimim!* manii eiraaungdataluddi arapaeasacflialtpecbIu, dNai-. canor venise cu siretenie la el, 1-a apucat Si Bacchide le graia pasnic si le-a groaza si n'a mai vrut vadii fata. facut juramant: a Nu cautam s5, va fa- Atunci a aflat Nicanor e\u00e4 i s'a descoperit planul si a pornit cu razboi cem rau nici vou\u00e4, nici prietenilor vostri ! impotriva lui luda, inainte la Si 1-au crezut; ins& el a luat 6ai- Cafarsalam. zeci de insi dintre ei, pe care i-a Si au cazut din oamenii lui Ni- canor ca la cinci mii, iar ceilalti fugira jute\u00b0 singura zi, dup.& cuviintul In cetatea lui David. Si dup\u00e4 aceste intampl\u00e4ri, Nicanor Scripturii: s'a suit in muntele Sionului. Atunci au Trupurile cuviosilor tai si iesit din tempIu cativa preoti i biitrani ai poporului ca sa-1 hiritiseasc\u00e1 priete- gele lor 1-au v\u00e4rsat imprejurul Ierusa.- neste i s\u00e4-i arate arderea de tot, care limului si nu era nimeni care sa-i in- se aduce pentru imparat. El ins& b5,tut joc de ei i i-a groape !* luat in r\u00e1s, ba chia:r i-a i spurcat le-a grait Bernet, Atunci tot poporul a fost cuprins de fric5, si de cutremur, si a zis: In- Si In mania lui s'a jurat astfel: \u00abBaca nu-mi dati acum in mama pe nu-i nici adevar i nici drep- luda i oastea lui, cand ma voi intoarce tate, fiindca au \u00b0Meat legamantul i ju- biruitor, voi pune foe templului ace- ramantul pe care 1-au facut!\u00bb stuia! s Apoi a plecat de acolo ma- Dupa acestea, Bacchide a plecat nic& din Ierusalim si a poposit cu tabara la Atunci preotii au intrat inl\u00e4untru Bezet, apoi a trimis ea sti prind\u00e4 pe multi din coi care fugiser\u00e4 din ceata si au stat in fata altarului de jertfa lui, precum i vreo cativa oameni din si in fata templului, i izbucnind in popor, pe care dup\u00e4 ce i-a omorit, i-a plans, au zis: aruncat in cisterna cea mare. Ta ti-ai ales, o, Doamne acest templu, ca inteinsul s\u00e4 se cheme nu- Si dup5, ce Bacchide i-a dat lui' mele tau, i di fie cadi de rugaciune Alchimos In seam& tara i i-a litsat si de rug& fierbinte pentru norodul tau. caste de ajutor, s'a intors la imparat. Rtizbunii-ti impotriva omului ace- stuia i impotriva ostirii \/ui si s\u00e1 cad& Si fiindca Alchimos ducea lupta pentru arhierie, S'au strans la el toti turbur\u00e4torii poporului, care puser\u00e4 =ilia pe tara lui luda i facura mare pr\u00e4pad in Israil. Si \u00b0and a vazut luda toate nett- junsurile pe care le facea Alchimos tovartiaii lui fiilor lui Israil, mult mai rai cleat p\u00e4ganii, A strabatut tot tinutul Iudeei, pedepsind pe lep\u00e4datii de lege si oprin- du-i di cutreere tara. \u00b0and a vazut i Alchimos ca luda tovarasii sal erau mai tari dectit el, 1041 68","CARTEA INTiiIA A MACABEILOR, 8 In ascutisul sabiei. Adu-ti arainte de i i-au povestit lui despre razboaiele hula lor si n'o lasa sa ditinuiasca! lor i despre faptele lor vitejesti printre Si Nicanor a iesit din Ierusalim Galateni, in ce chip i-au supus de au si a poposit cu oastea la Bethoron, unde ajuns sa pliteasca tribut, i s'a mai adaogat oeste din Siria. Precum i despre faptele lor in Si luda st\u00e4tea cu tabara so de Spania, cum au pus mana pe zaca- trei mii de oameni la Adasa. i luda mintele de argint i de aur, s'a rugat Domnului ki a zis: Si cu toate ca aceast\u00e4, tar& este a Cand solii imparatului Asiriei te-au departe, ei au pus sta,panire pe ea prin cumintenia i prin st\u00e4ruinta lor; ba hulit, ingerul tau a venit i a ucis o imparatii care au venit de la margi- nile pitmantului, ei i-au rapus si le-au suta optzeci i cinci de rail de oameni. pricinuit mare infrangere, iar ceilalti Tot asa nimiceste oastea aceasta le-au platit tribut in fiecare an. In fata noastrii, ca s\u00e1 cunoasca i cei- Mai departe, au invins i au sub- lalti cat a hulit templul tau! Judedi,1 jugat pe Filip i Perseu, regii Chiteilor, dup\u00e4 rilutatea lui ! care se rasculaserit impotriva lor, La treisprezece Adar, \u00b0stile s'au Ba chiar i Antioh cel Mare, im- incaerat la lupta, i oastea lui Nicanor paratul Asiei, care pornise cu razboi im- potriva lor, fusese infrant de ei, cu toate a fost infrant\u00e4, iar el insusi a cazut ca avea o suta dou\u00e4zeci de elefanti cel dintai in lupta, calarime i care de r\u00e4zboi si o uriasa lar cand oastea lui Nicanor a ostire prins de veste c\u00e1 el a cazut, a aruncat armele i a fugit. Si anume 11 prinsesera de viu 11 silisera pe el si pe urmasii lui la Si Iudeii i-au urmarit cale de o zi tron s\u00e4 pl\u00e4teasca un mare tribut i os- de la Adasa pan& in p\u00e4rtile Ghezerului tatici i sit le dea si o bucata de si in urma lor au sunat prelung din tara: trambitii. Pisidia, Milia FA Lidia, cele mai Atunci din toate satele invecinate pretioa,se tinuturi ale lui, pe care luau- ale ludeei au iesit oameni care i-au in- du-le, le-a dat regelui Eumene. cercuit. i s'au inc\u00e4erat unii cu altii Mud Grecii pusesera la cale o ri\u00eds- si au cazut toti vr\u00e4jmasii de sabie, de coal& ca sa-i nimiceasca, n'a mai sapat nici unul. La aceasta veste, Romanii au tri- Si Iudeii au luat o prada bogata, mis impotriva lor un sing-ur general, iar lui Nicanor i-au t\u00e4iat capul i mama care, biruindu-i, a omorit pe multi din lui cea dreapta pe care o ridicase tru- ei. Ei au dus in robie pe femeile si pe fas, si le-au adus si le-au spanzurat la copiii lor, au jefuit averea lor, s'au cut sthpani pe tara lor, le-au d\u00e4ramat Ierusalim. intariturile i i-au facut robi pana in lar poporul s'a veselit foarte ziva de azi. ziva aceea a pritznuit-o ca o mare zi de veselie. i s'a hotarit ca, in fiecare Pe celelalte regate i tinuturi care an, ea fie praznuita ziva de treisprezece li se impotriviserk le-au doborit le-au subjugat. Cu prietenii i cu Adar. i tara lui Judo a avut pace lor erau credinciosi. catava vreme. In felul acesta ei cap\u00e4tasera in- taietate peste toti regii de aproape 8. de departe, i singur numele lor insufla 11\/ianta \/ui luda Macabeul cu .Romanii. groaza. 1. i a auzit Judo despre faima Color carora ei voiesc di le ajute despre puterea ceo mare a Romanilor, s\u00e4-i aseze in domnie, domnesc, si ma- despre bunavointa pe care o aratia tu- zilesc pe cine voiesc, asa incat Romanii turor celor ce se alatura de ei, despre au ajuns vajnici obl\u00e1duitori de neamuri. legaturile de prietenie pe care le fac cu cei ce incheie legamant cu ei, in sfarsit c\u00e1 ei aunt tari i puternici. 1042","CARTEA INTIiIA A MACABEILOR, 9 Si Cu t,oate acestea la ei nimeni tot sufletul, pe cat le vor ingadui im- nu se incoroneaz5, cu diadem& i nici nu se invesm\u00e2nta in porfira, ca sa. se prejurarile, faleascii. Si vr\u00e4jmasilor nu le vor da nici grau, 'lid arme, nici bani, nici Ba mai mult, Romanii si-au facut Aceasta este vointa Romei. Ei vor pazi un senat, unde in fiecare zi sfatuesc troj aceste indatoriri f\u00e2r\u00e2 insel\u00e4,ciune. sute si doutizeci de senatori pentru binele Acestea sunt temeiurile legriman- propasirea poporului. In fiecare an ei incredinteaz5, unui tului intre Romani si poporul iudeu. Insa, daca mai pe urma unii ori singur om carmuirea intregului imperiu, toti asculta de acest unul, pe care n'au alii ar vrea s\u00e4, mai adaoge ori sa mai taie ceva, s\u00e2 se faca cu invoirea lor, nici pizmk nici ravnire. iar ceea ce va fi adaogat ori taiat Atunci luda a ales pe Evpolemos, aiba titrie. fiul lui loan, fiul lui Acos, si pe Iason, Cat despre neajunsurile pe care fiul lu\u00ed Eleazar, pe care i-a trimis la imparatul Dimitrie li le-au pricinuit, i-am Roma, ca s\u00e1 incheie legamant de prie- Boris asa: Pentru ce lasi sa apese jugul peste prietenii si alia\u00c7ii nostri Iudei ? tenie, Si sii-i libereze de sub jugul im- Dad), va mai veni vre-o plangere din partea lor impotriva ta, vom apara par\u00e4tiei Grecilor, care, dupti cum ve- deau ei, aveau de g\u00e4nd sa robeasci pe dreptul lor \u00e7i ne vom razboi cu tino pe mare si pe uscat. Israil. 9. Si ei au plecat la Roma latoria a fost loarte lung& i, intrand Moartea lui Iuda Maca beul. Ionatan arhi- ereul, fratele lui luda, este ales cdpetenie In senat, au luat cuv\u00e2ntul i au zis: a oftirii. El duce mai departe lupta. Bac- e luda numit i Macabeul i fratii chide este infrant. Pacea. lui precum i poporul Iudeu ne-au tri- mis la voi, ca sii, incheiem un tratat de Cand a auzit Dimitrie ca Nicanor alianta de r\u00e4zboi si de pace si ca noi a cazut In lupt\u00e4 si c\u00e1 ostirea sa suferise s\u00e4 fim inscrisi in numarul aliatilor o mare infriingere, a trimis a doua oar5, prietenilor vostri pe Bacchide si pe Alchimos in Iudeea in fruntea aripii drepte a ostirii. Si cuvantul acesta le-a plticut lor. Iatil copia tratatului pe care Ro- Si ei au pornit pe drumul spre manii 1-au sapat pe doua table de anima si 1-au trimis la Ierusalim, ca sa riimana Galileea si au poposit cu tab\u00e4ra la Me- salot, langa Arbel, pe care 1-au cuprins, la ei ea un monument de aliantii, de pace si au omorit multi locuitori, ritzboi: lar in anul o suta cincizeci si doi 0-au a\u00a7ezat oastea in fats Ierusalimu- Pace deapururi \u00a1titre Romani poporul iudeu, pe uscat si pe mare! lui. Sabia vrajmasului sit,' fie departe de ei I Apoi au pornit Cu oastea spre Be- Dacii, vre-un razboi va ameninta reea, cu douizeci de mii de pedestrasi \u00e7i doua raii de caliireti. mai intai Roma sau pe vre-unul din Si luda se asezase cu oastea, cu o aliatii ei in tot cuprinsul imperiului, ceata de trei mii de viteji, la Elasa. Poporul iudeu s5, tiara in ajutorul i cand au v\u00e4zut multimea ostirilor, lor din told& mima, pe cat imprejurarile li vor ingadui. i-a prins frka si au fugit din tabark astfel ca luda nu mai ramitsese decat Vrajma.silor 25, nu le dea nici gran, Cu opt sute de insi. nici arme, nici bani i nici corabii. C\u00e2nd a vitzut luda c5, oastea lui Acea,sta este vointa Romei. Iar Iudeii fugise \u00e7i c\u00e4, b\u00e4talia il zorea, mima i vor pizi aceste indatorki f\u00e4ra ea pri- se zdrobi, fiindca n'avea vreme ca sa stranga pe ai sal rneasca nimio. Tot aya, dacii vre-un razboi va ameninta mai intai pe poporul iudeu, Romanii vor lupta impreuna cu ei din 1043 66.","CARTEA IN'TAIA A MACABEILOR, 9 Si in zbuciumul s\u00e4u, a zis celor 23. Si dup\u00e4 moartea lui luda, s'au care mai riimitseserit: Haidem! Sii ne azv\u00e4rlim pe dusmanii nostri, poate ivit nelegiuitii in tot cuprinsul lui Israil, r\u00e4uflicittorii au inceput s\u00e4, ills& la lu- vom birui !* mind. Dar ei intoarseri euvitntul: s Nu 24. In vremea aceea a inceput o putem ! Ci mai intai s\u00e2 ne sciipitm viattal Ne vom intoarce cu fratii nostri EA vom foamete groaznicii, asa 'mitt se p\u00e4rea lupta impotriva lor. Noi suntem putini! tara s'a dat cu dusmanii. Atunci a zis Iuda: e Debe! Nici- 25. Bacchide si-a ales pe cei far& de lege odatil, nu vom fugi din fata lor ! Dad),\\\" a venit ceasul nostru, s\u00e4 minim vite- i-a pus ispravnici in taxi. 26. Ei citutau pe prietenii lui luda jeste pentru fratii nostri i s\u00e4 nu ne c\u00e1nd Ii gitseau, Ii aduceau la Bao- chide, care Ii pedepsea bites joo pitt\u00e4m slava noastr\u00e4 de ei. Atunci oastea vr\u00e4jinas\u00e4, a pornit Si a fost mare nevoie in Israil, din tabitrit i, inaintand spre el, ciiliri- cum nu mai fusese din ziva in care nu mea s'a imp\u00e4rtit in dou\u00e4 cete, iar li se mai ar\u00e4tase profet. cu arcasii mergeau inaintea Atunci s'au adunat toti prietenii ostirii. In r\u00e4ndul intiti al ostirii eran lui Judo i i-au spus lui Ionatan: cei mai viteji. Bacchide era la aripa a De cand a murit fratele tau Judo, dreaptii. Falanga inainta din dou5, p\u00e4rti in nu se mai g\u00e4seste nimeni la fel cu el, ca s\u00e1 porneascil impotriva vriijmasilor sunetul tr\u00e2mbitei. nostri si a lu\u00ed Bacchide j mai eu seam\u00e4 Dar si ostasii lui luda sunau din impotriva color care ne vr\u00e4,jmasese po- tr\u00e4mbit\u00e4,, 'Mat pitm\u00e2ntul se zguduia de porul nostru. zgomotul ostilor. Si a inceput bitt\u00e4lia De aceea noi te alegem astlizi ca si a tinut de dimineat\u00e4, i pang, seara. capitan in locul lui i voevod ea Mad a vlizut Judo c\u00e1 Bacchide s\u00e4 te lupti in ritzboaiele noastre. * cu cele mai tari cete era la dreapta, Si atunci Ionatan a primit a str\u00e4ns imprejurul lu\u00ed pe totei cei mai si a luat locul fratelui situ curajosi, Judo. Si zdrobind aripa dreapt\u00e4, Ii ur- m\u00e4ri Omit spre mmtele Azor. Mud a auzit Bacchide, a cautat s\u00e4, omoare pe Ionatan. Dar cei din aripa st\u00e4ng\u00e4, cand au v\u00e4zut cii aripa dreapt\u00e4 fusese infrantit, Dar &bad au aflat Ionatan si Simon, se intoarser\u00e4, pe la spate pe urmele lui Iuda i olor lui. fratele lui, precum i coi ce erau in preaj ma Lupta a fost inversunatii, si au lor, au fugit in pustiul Tecoa i au t\u00e4- c\u00e4zut multi morti i dinteo parte si dintealta. bitrit aproape de cisterna Asfar. Si fiindcit Bacchide a aflat despre Dar a eitzut \u00e7i Iuda, iar au fugit. aceasta, a trecut cu ostirea lui dincolo de Iordan. Atunci Ionatan i cu Simon au \/uat pe Judo si 1-au ingropat in mor- Ionatan a trimis pe fratele situ m\u00e4ntul piirintilor lor la Modein. loan, cipetenia poporului, la Nabateeni, prietenii BM, Cu rugamintea ca sit-i in- Si I-au pl\u00e4,'ns si 1-au jelit, intreg gaduiascit s\u00e1 duc\u00e4 la ei a,vutul lor cel Israilul, cu j\u00e4lanie mare si 1-au bocit mult. multe zile Atunci fili lui Iambre au iesit din *Cum a ciizut viteazul, izb\u00e4vitorul lui Israil !* Medeba si au prins pe loan i cu tot ceea ce avea i s'au dus cu el. Cealaltit istorie a vietii lui luda, a r\u00e4,zboaielor lui si a faptelor lui vitejesti Dup\u00e4 aceste \u00eent\u00e2mpl\u00e2ri, i s'a dat de stire lute\u00b0 zi lui Ionatan i lui Simon, ispr\u00e4vilor lui nu s'a seria, frate-sii,u, ca. Iambritii fac nuntii mare si erau tare multe. c\u00e1 aduc din Nadabat cu mare alai pe mireas\u00e4, fiica unui mare boier din Canaan, 1044","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 9 Si si-au adus aminte de s\u00e4ngele 54. In anul o sutg i cincizeci i doi, lui loan, fratele lor, i s'au suit si s'au Alchimos a poruncit di fie darfimate aseuns lute\u00b0 vggliun\u00e4, a muntelui. zidurile curtii celei dinl\u00e4untru a tem- plului, ca sa strice lucrarea profetilor, Si child au ridicat ochii i s'au uitat, iatg o mare caravang, mirele cu chiar a si inceput s\u00e4 le dartime. Dar in clipa aceea, Alchimos a multe daruri, vorniceii i rudele lui, care fi iesiser\u00e0 in Cale cu dairale, cu instru- fost lovit de Dumnezeu i toate planu- mente muzicale i Cu multi); zestre. rile lui au r\u00e4mas z\u00e4darnice. Si gura i s'a inchis, iar el fiind cuprins de dambla, Atunci s'au repezit pe ei din ascun- nici n'a mai putut sa gr\u00e4iasca i nici s\u00e4, ja cele din urmg hot\u00e4riii pentru zihoare i i-au macel\u00e4rit. Si au dizut casa lui, multi r\u00e4nii, iar ceilalti au fugit in munte. Ci a murit In vremea aceea In Iudeii au luat o prada bogatii. chinuri cumplite. Astfel c nunta s'a prefacut in Si daca Bacchide a vizut c\u00e4, a murit jale, i muzica lor In pl\u00e4ngere. Alchimos, s'a intors din nou la imparat. Si dupg ce s'au f\u00e1zbunat pentru tara a avut parte de pace timp de siingele fratelui lor, s'au tutors In smarcu- doi ani. rile Iordanului. In vremea aceea, toti nelegiuitii Si Bacchide, prinz\u00e4nd de ve,ste, a au fiieut sfat si au zis: s Ionatan venit inteo zi de Simbiit\u00e4 cu mult\u00e4, tovarlisii lui traiesc, dup.& cum vedeti, caste pang; pe malul Iordanului. In pace si fgra grij\u00e2. S\u00e4 chemgm in- Atunci Ionatan a zis voinicilor sgi: coace pe Bacchide, ca 'jute\u00b0 noapte Haidem! S\u00e4, ne rgzboim pentru viata pun5, milna pe ei! noastrg, fiindcg astazi nu este ca ieri Si cu acest gaud au pornit la el. ori ca Si el a purees cu armatg puternic\u00e4 In tainli a trimis scrisori tovariisilor Iatii c\u00e4 b\u00e4t\u00e4lia ne da zor din fate', lui din Iudeea, ca sit; pun\u00e4 m\u00e4na pe Io- din spate, iar la dreapta i la st\u00e4nga natan \u00ec pe prietenii lui. Dar n'a iz- Bunt smireurile Iordanului i cu tuf\u00e4ri- butit, fiindca planul lui a fost aflat. sul, deci nu-i chip de sciipare. Din aceast\u00e4 pricing ei au prins ca la eincizeci de oameni din targ, fm- Strigati acum la cer ca s\u00e4, scipati preung cu urzitorul rautatii i i-a omorit. din m\u00e2inile vrajmasilor voF,dri! * Atunci Ionatan si Simon, impreung Si efind era In focul luptei, Io- natan a fntins mAna ea s\u00e4 dea In Bac- cu voinicii lor, s'au retras in pustie la chide, dar el s'a tras fnapoi. Betbasa, pe care au cl\u00e4dit-o din nou si au fnt\u00e4rit-o ca o cetate. Apoi Ionatan impreuna eu voinicii lui au sarit In Iordan, pe care il trecura C\u00e2nd a aflat Bacchide, a adunat fnnot, iar Sirienii n'au mai trecut Ior- toata oastea lui i &du de stire oame- danul dupii, ei. nilor lui din Iudeea, In ziva aceea au cgzut din oastea Si pornind a impresurat Betbasa, lui Bacchide o mie de insi. impotriva clireia s'a luptat mult\u00e4, vreme aseztInd masini de rt\u00edzboi. Dupii acestea, el s'a tutors in Ie- rusalim si a cl\u00e4dit in Iudeea cet\u00e4i In- Atunci Ionatan a l\u00e4sat pe frate- ti\u00edrite: cetatea de l\u00e4nga Ierihon i aceea situ Simon in cetate si a dat t\u00e4rcoale de l\u00e4nga Emaus, Bethoron, Betel, Timna, prin tara numai cu o ceat\u00e4 de voinici, Piraton, Tapuah, eu ziduri falte i cu porti cu manele, Si a b\u00e4tut pe Odomir s't pe fratii lui, si pe cei din neamul lui Fa,siron, 61. Si a pus str\u00e4ji Inteinsele, In asez\u00e4rile Ion. In urma acestor biruinte tuiasca pe Israil. oastea lui se tot miirea. Tot asa a intiirit el Betturul, Gheze- Pe de alt5, parte, Simon a iesit rul i Acra, in care a pus oaste i merinde, Cu voinicii lui din cetate i a ars masi- nile de rizboi, Apoi a luat ostatici pe feeiorii boierilor tarii i i-a inehis in cetate, In Ierusalim. 1045","CARTEA INTLA A MACABEILOR, 10 Apoi se bitturi cu Bacchide, citruia Dar ei fur\u00e4 cuprinai de spaim\u00e4 pricinuindu-i o mare invitlm\u00e4aeal\u00e4, el fu cumplit5,, citric' au auzit 05, imp\u00e4ratul cuprins de m\u00e4hnire din pricin\u00e4 c planul b\u00e4t\u00e4liei &Anse grea. putero s& aib5. caste. In viipaia urgiei lui impotriva celor Si straja cet\u00e4tii a predat lui Io- natan ostaticii, pe care el i-a trirnis la care 1-au sf\u00e4tuit s\u00e1 vinit in tar\u00e4, el a omorit pe multi din ei s'a hot\u00e1rit piirintii lor. sit se intoarc& in tara lui. Apoi Ionatan s'a aaezat in Ieru- C\u00e4nd a aflat Ionatan despre salim, pe care a inceput sitrl faci la loo aceasta, a trimis soli la el, ca s\u00e4, incheie FA 85,-1 reinnoiasel. pace cu el ai sit le dea inapoi pe cei El a poruncit lucr5,torilor s5, in- prinai in lupt\u00e4. t\u00e4re,asc\u00e4 zidurile Sionului cu piatr\u00e4, cio- plitit in patru muchii, iar celelalte zi- Bacchide i-a primit ai s'a invoit Cu propunerea lor. Apoi s'a legat cu duri 86 le zideasc5,. Si au ficut in- jur\u00e4mti,nt fat\u00e4, de Ionatan, s\u00e4 nu-i fac\u00e4 nici un ran in toate zilele vietii lui, tocmai. lar streinii care se acivaser5, in ce- Si i-a dat inapoi robii de r\u00e1z- boi pe care ii luase mai inainte din t\u00e4tile pe care le zidise Bacchide, au fugit, Iudeea. Apoi s'a intors in tara lui Si lasanduli fiecare casa s'au in- n'a mai calcat in cuprinsul t\u00e4rii lor. tors in tara lor. Si s'a f\u00e4cut pace. Ionata.n Ci numai cittiva din cei care se ales cetate de scaun Micmasul. Atunci a inceput Ionatan s carmuiasc5, ai a, lep5,daser\u00e4 de lege ai de porunci starpit pe toti nelegiuitii din Israil. seser5, in Bettur, caci oraaul era loo de sc\u00e4pare pentru ei. 10. C\u00e2nd impitratul Alexandru a aflat Alexandru Epifaniu c\u00e1t i Dimitrie vor despre poftirile pe care Dimitrie le tri- c4tige pe Ianatan ca aliat al lor. Fie- misese lui Ionatan i \u00b0and i-au pove- stit lui despre r\u00e4zboaiele i despre fap- care ti scrie cdte o scrisoare. Icmatan \u00a1ma' tale vitejeati pe care le fitcuser& el ai se hogrdiste set reimAnd de partea lui Ale- fratii lui, precum i necazurile pe care xandru. lonatan in\/range pe Apoloniu. le induraseri, In anul o sutit aaizeci, Alexandru A Zi21 : .Undeamputeas\u00e0maig\u00e0- Epifaniu, fiul lui Antioh, a pornit ro'i a sim unul la fel cu el? Sa-1 facem acum cuprins cetat,ea Ptolemais. El a intrat prieten i aliat al nostru I \u00bb inteinsa, ai a inceput s\u00e4 domneasc\u00e4. Atunci el i-a scris o scrisoare cu Ci, and a auzit impOratul Dimitrie, urmittorul cuprins: a str\u00e1ns caste puternicit ai a pornit e Impitratul Alexandra trimite fra- telui s\u00e4u Ionatan inchiniciune! cu f\u00e1zboi fmpotriva lui. Apoi Dirnitrie a trimis lui Ionatan Aflat-am c\u00e4 eati viteaz i vrednic de prietenia noastr5,. scrisori de pace ai de Malt& pretuire, C5,ci chibzuia: e S\u00e0 facem repede Pentru aceasta te punem ast\u00e4zi arhiereu al poporului, prieten al im- pace cu el, inainte ca el 85, incheie pace pOratului a sO te numeati. - Si el i-a cu Alexandru, trimis un veamtint de porfir\u00e4 ai o co- roan\u00e4 de aur. - Poart\u00e4 grij\u00e1 de trebile Fiindc5, el tot mai tine minte toate noastre i tine la prietenia noastr\u00e4.! ticitloaiile pe care i le-am acut lui, Si Ionatan s'a imbricat cu yes- m\u00e1ntul sf\u00e4,nt in anul o sut\u00e1 aaizeci, in fratilor lui i poporului a. luna a aaptea, la sarbitoarea corturilor, Si-i d\u00e4dea putere co 85, aib5, oeste ai-a adunat oaste i ai-a f\u00e4cut arme. s\u00e4 fac5, arme, s\u00e4 fie aliatul lui i sari C\u00e4nd a aflat Dimitrie despre acest,e der+, inapoi ostaticii din cetate. plin de m\u00e4hnire a zis: \u00ab Ce-am fitcut, ci Alexandru ne-a Si indatO Ionatan a purees la Ie- rusalim tj'i a citit scrisorile in auzul po- luat inainte ca s\u00e4rai c\u00e4atige prietenia porului ai al color din cetate. Iudeilor i s\u00e4-ai tut:armies& puterea? 1046","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 10 Dar ei eu Ii voi serie o scrisoare Unii din ei sit fie puei In marile de poftire, Cu fagaduinti de slava ei de cetati impiirateeti, iar catorva din ei ea daruri, ca sa-mi fie de ajutor. s li se incredinteze dreg5,torii de incredere In carmuirea imparatiei. C5,pitanii i cii,- $i i-a trimis o serisoare eu acest peteniile 85, fie luati dintre ei, i ei sa cuprins: a Imparatul Dimitrie trimite vietuiasc\u00e1, dup5, legile lor, dup5, cum poporului iudeu inchin\u00e4ciune! imparatul a hotarit pentru tara lui luda. Cu multi bucurie am auzit c5, ati tinut legamintele incheiate Cu noi, Cele trei tinuturi ale Samariei care c5, ati p5;strat prietenia noastra i n'ati s'au alipit la Iudeea, sit alelituiascrs un trecut de partea duemanilor noetri. trup, adic\u00e1 s\u00e1 faca una, kd sit nu as- St\u00e4ruiti ei de acum incolo in cre- culte de alta putero decal de a ar- dinta fa t& de noi, i noi va vom ras- hiereului. plati cu binefaceri pentru ceea ce ati Ptolemais, impreun5, cu tinutul ei, facut pentru noi. o dau templului din Ierusalim pentru $i v\u00e4 vom face multe scutiri preintiimpinarea cheltuielilor de slujba. v\u00e4 vom da daruri. $i eu voi da in fiecare an cinci- De acum incolo v5, scutesc pe voi sprezece mii de sicli de argint din vi- stieria impatitteatica, bard care s5, se pe toti Iudeii de d\u00e4ri, precum i de striingii din localit\u00e4tile ande se va g5.,'si darea pentru Bare i pentru coroana im- cu cale. paritteasca; $i tot prisosul, pe care slujbaqii 30. Tot ma, de azi inainte va scutesc peste d\u00e1ri nu-1 vor fi platit ca in anii de o treime din rodal samanliturilor, ju- trecuti, sa fie dat de aici tnainte pentru m\u00e4tate din rodul porailor, care mi se cuvine mie; de azi inainte, i niciodata nevoile templului. Pe langs. toate ficestea, eei einci nu le voi mai lua din tara lui luda mid de sicli, caro se luau in fiecare an nici din cele trei tinuturi ale Sama- din veniturile templului, s5, fie lasati, riei care s'au alipit acum. fiinde\u00e4 ei se cuvin preotilor slujitori. Ierusalimul sa fie sfant i scutit $i cati vor fugi in templul din de zeciuia15, ei de biruri, impreuna cu Ierusalim i in tot cuprinsul lui, fiind tot tinutul lui. datori &titre Imp\u00e4rat, sau din orieicare De a,semenea m\u00e1 lipsesc de pu- terea mea peste cetatea rea din Ieru- alas, pricina, s\u00e0, nu li se pricinuiasea nici o salim \u00a7d o dan arhiereului, ea Bali pun& inteinsa b\u00e4rbati pe care vi-i va alego vittimare, nici lor i nici averii lor, in singur ca s'o pizeasci; erice parte a imparatiei s'ar afla. Liberez fir& rascumparare pe toti Cheltuielile pentru prefaxerea pi in- frumusetarea cladirii s\u00e4 fie acoperite din Iudeii care au fost duei in robie din vistieria imparatului. luda incotrova in tot imperiul meu, toti s5-i scuteasca de dari pe ei, chiar Tot &ea cheltuielile pentru zidire,a ei pe vitelo lor. zidurilor Ierusalimului, cat i pentru dre- gerea celorlalte ziduri ale cetatilor din Toate zilele de praznuire, Sambe- Iudeia, s\u00e4 fie acoperite din vistieria im- tele, lunile noi i sarbitorile dup.& lege, trei zile inainte i troj zile dup.& sarba- pitrateasc5,. toare, s5, fie pentru toti Iudeii din tot cuprinsul imparatiei mele zile libere de Cand Ionatan i Cu poporul au auzit aceste fiigaduieli, nici nu le-au zile de scutiri, crezut i nici nu le-au primit, fiindca ei tineau minte toate nenorocirile pe $i nimeni Ea nu 3,035, dreptul s\u00e4-1 care Dimitrie le ficuse lui Israil Cu urm\u00e4reascii, pe vre-unul din ei, ori s\u00e0-1 care el turbure pentru orieice pricina ar fi. $i s'au hot5,rit sa le primeasca S5, fie luati in oastea impgra- pe ale lui Alexandru, fiindcli, el cel dintai tului pana la treizeci de mii de Iudei i-a intampinat cu cuvinte de prietenie, li se dea acemei sold\u00e4, ea EA tu- deci ei au Dimas mereu tovarii\u00a7ii lui. turor oetilor imp\u00e4rateeti. 1047","CARTEA INTAIA A MACABELLOR, 10 Si imparatul Alexandru a strins Ci impiratul a poruncit dez- o mare oetire 0 a inaintat impotriva brace pe Ionatan de veemintul lui lui Dimitrie. imbrace in porfir\u00e4.Si ei au f\u00e4cut aea. Si cei doi impi\u00edrati s'au inciierat Apoi impiratul 1-a pus lingi el la luptii, ii oastea lui Dimitrie a luat-o ei a zis sfetnicflor o Ieeiti cu el in la fugit, iar Alexandru 1-a urmiirit mijlocul cete.W i crainiciti ca nimeni 1-a biruit, si nu-1 pirasci pentru nici o pricin\u00e4 Si el s'a luptat vitejeete pitni la nimeni s\u00e4, nu-1 turbure in niciun asfintitul soarelui. Si Dimitrie a cizut chip. In ziva aceea. Si cand p\u00e2r\u00eeii lui au vizut cin- Atunci Alexandru a trirais crai- stea ce i se f\u00e4cea 0 au auzit 0 cum nici la impiiratul Egiptului, cu urmi- strigi crainicii, i di era imbricat in toarea solie: toti au fugit. Intorsu-m'am la impiritia mea Si impiratul i-a arittat mare cinste m'am suit pe tronul pitrintilor mei, 0 1-a Mamie printre cei dint\u00e2i prieteni ei am pus mina pe domnie prin bi- ai lui, filcindu-1 general 0 etnarh. ruinta mea impotriva lui Dimitrie, Dupii acestea, Ionatan s'a intors am intrat in stiptinirea \u00c7\u00e0rii mele. In pace i cu bucurie la Ierusalim. Si anume am pornit la lupti im- In anul o But& eaizeci i cinci a potriva lui i 1-am zdrobit pe el 0 pe venit Diraitrie, lui Dimitrie, din oastea lui i ne-am suit pe tronul Creta, in tara p\u00e4rinior lui. lui. Si &Ind a auzit Alexandru im- Deci s\u00e4, incheiem impreun\u00e4,alian\u00e4 piratul, s'a mithnit foarte si s'a intors de prietenie. acum pe fiica ta In Antiohia. de sotie, ca si-ti fin ginere voi da Si Dimitrie a luat ca general pe daruri vrednice de tine ! * Apoloniu Taos, carmuitorul Cele-Siriei, 65. Atunci regale Ptolomeu a 6:spline care a adunat o mare oetire i cu ea astfel: o Fericit\u00e4 s\u00e4, fie ziva in care te-ai a venit 0 a tibirit la Iamnia. Si de acolo intors in tara p\u00e1rintilor till i te-ai a trimis soli la Ionatan cu aceasti solie: suit pe tronul Imp\u00e4r\u00e4iei lor ! o Tu singur te-ai risculat impo- Si-ti voi indeplini ceca ce mi-ai triva noastri i eu am ajuns din pricina saris. Ins& mai \u00eent\u00e2i s\u00e2 ne intilnim la ta de ria 0 de batjocori. De ce indriz- Ptolemais, ca s\u00e4 ne vedem unul cu altul, neeti si faci pe puternicul impotriva te voi face ginerele meu, precum ai dorit.* noastrii in muntii Atunci Ptolomeu i fiica sa Cleo- Dac\u00e4 te bizui pe oetile tale, lasi-te patra au plecat din Egipt ei au ajuns la spre noi la ees, unde s\u00e1 ne misurim Ptolemais, in anul o suti eaizeci i doi. cu tine, c\u00e4ci de parte-a mea este oastea Si imp\u00e4ratul Alexandru a ieeit in oraeelor de pe tiirm. intimpinarea lui. Si el i-a dat pe Cleo- Intreabi i afli cine aunt eu patra, fiica sa, 0 au ficut nunti in Pto- cine sunt cei care mi-au s\u00e4rit in ajutor. lemais cu mare alai, &ea cum etiu im- vor spune: o Nu este cu putinti p\u00e4ratii si faci. ea voi s\u00e4, vi impotriviti noui, Atunci imp\u00e4ratul Alexandru i-a p\u00e4rintii tii au fost infrinti de dou\u00e4, ori saris lui Ionatan sit' vie 0 s\u00e4, se intilnea- de oetirea noastri in tara lor! \u00bb Si acum tu nu poi tine piept unei se& cu el. Si Ionatan a plecat cu mare alai atari e\u00e4l\u00e4nimi i oeti, in &Imp deschis, la Ptolemais 0 s'a int\u00e1lnit cu cei doi unde nu sunt nici pietre, nici st\u00e2nci imparati. Si el le-a dat lor cat i prie- nici chip de fugitl* tenilor aur, argint 0 multe daruri, 0 el Cand Ionatan a auzit cuvintele a aflat har in fata lor. lui Apoloniu, s'a ot\u00e4rit 0 a ales zece $i au uneltit oameni rii i nelegiuiti mii de voinici 0 a plecat din Ierusalim, din Israil, care 1-au pirit, dar imp\u00e4ratul ei s'a intilnit Cu fratele diu Simon, care nu i-a bigat in seami. venea In ajutorul lui. 1048","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11 75.i ei au t\u00e4b\u00e4rit cu armata la laja. El i-a trimis o agraf\u00e4 de aur, orasul i-a inchis portile, fiinde\u00e4 In cum este datina s\u00e4, se dea rudelor Iafa se af\/a straja lui Apoloniu. i cand imp\u00e4raWor, i i-a mai dat in st\u00e4p&nire ei au impresurat-o, Ecronul cu tot linutul lui. Locuitorii de frier], au deschis por- 11. tile orasului i asa Ionatan a cuprins Plolomeu cautd pricind lui Ale xandru. Iafa. .Rdzboiul dintre ei. Alexandra este infrant Afl\u00e4nd Apoloniu despre aceasta, fuge la Arabi, unde este omorit. Dimitrie si-a preg\u00e4tit trei mii de csal\u00e4,rei i oaste impdratul incheie alianfei cu Ionatan, care mult\u00e1 0 a pornit spre Azot, ea 0 cum ar fi dat inapoi, dar el inainta in dim*, i\/ ajutd impotriva lui Trifon. Ionatan fiinddi, el avea mult\u00e0 dilirime, in care incheie alianfd cu Antioh VI impotriva avea n\u00e4dejde. lui Dimitrie. Si Ionatan I-a urm\u00e4rit p\u00e4n& la Azot. i ostile s'au ciocnit. i imp\u00e4ratul Egiptului a adunat numeroase ostiri, ea nisipul de pe tar- '79. Dar Apoloniu l&sase intr'un as- mul m\u00e4rii, i cor\u00e4bii multe cu giind ca s\u00e4 pun& st\u00e4p\u00e4nire cu viclesug pe im- cunzis, in urma lui, o mie de add, p\u00e4r&Via lui Alexandru 0 s'o alipeascit la imp\u00e4r\u00e4tia sa. reti. i astfel el a pornit spre Siria i Ionatan a prins de veste cu cuvinte de pace. Locuitorii oraselor in spatele lui erau pandasi. C5,15,rimea ti deschideau portile i ieseau in int\u00e4m- a incercuit atunci 'pastas lui si a zv\u00e1rlit pinarea lui, dici era porunca imp\u00e4ra- cu s\u00e4gei inteinsa de diminea0 0 pan& tului Alexandru ea ei s\u00e4 iasti inaintea seara. lui, fiinda era socru-stiu. Dar voinicii, dup& porunca lui Dar Ptolomeu, c\u00e1nd intra in orase, Ionatan, au inut piept, inc\u00e1t dilarimea lasa in fiecare ate o strajit din oast,ea lor ostenise. sa. Dup& aceasta, Simon a inaintat i c\u00e4nd s'a apropiat de Azot, cu oastea lui 0 se azvarli in falanga i-au ar\u00e4tat templul cel ars al Sirienilor, deoarece c\u00e1liirimea era isto- lui Dagon, Azotul i imprejurimile lui vit\u00e4. i au fost infranti 0 au luat-o la in ruin\u00e4, lesurile impr\u00e4stiate si pe cei arsi care fuseser\u00e4, arsi in rizboi i pe qi calt\u00edzimea s'a impr\u00e4stiat In ses. care Ii f\u00e4cuser\u00e4 gramezi in coleo lui. Apoi Sirienii au fugit in Azot si au in- i au povestit imp\u00e4ratului silniciile trat in templul lui Dagon, idolul lor, lui Ionatan, ca s\u00e4-1 pogoare in fata lui. Dar imp\u00e4,ratul a t\u00e4cut. ea a& scape. Ionatan a iesit la Iafa cu alai Dar Ionatan a dat foc Azotului oraselor invecinate, a luat o prad\u00e1 inaintea imp\u00e4ratului. i s'au salutat unul bogat\u00e4 0 a dat foe i templului lui Da- gon, impreun\u00e4 cu cei care fugiser\u00e4 in- pe altul 0 au mas acolo. '7. Apoi Ionatan a insotit pe imparat tr'insul. pima; la fluviul Elefteros, dupi care s'a $i cei care au cazut de sabie, intors la Ierusalim. impreun\u00e4 cu cei care au ars de vii, au Astfel imp\u00e4ratul Ptolomeu s'a filcut fost opt $i Ionatan a purees de acolo 0 st\u00e4pin pe orasele de pe t\u00e4rmul m\u00e4rii a poposit cu oastea aproape de Ascalon, pan& la Seleucia ceo asezat& pe t\u00e4rmul locuitorii au iesit din cetate inaintea iar impotriva lui Alexandru f\u00e4cea lui cu mare alai. planuri rele. Pe urm& Ionatan s'a tutors la Ins& el a mai trimis soli la imp'', Ierusalim cu voinicii lui i cu o prad\u00e4 ratul Dimitrie cu aceast\u00e4 solie: t dem s\u00e4, incheiem aliant\u00e4, amkndoi! Eu bogat\u00e1. Ii voi da de solde pe Mee, mea, pe care C\u00e1nd a auzit imp\u00e4ratul Alexandru de aceasti biruintii i-a ar\u00e1tat lui Io- natan 0 mai mare cinste. 1049","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11 o tine Alexandru, ksi tu vei domni peste i cu toate c\u00e1 vreo ch,tiva oameni imparatia parintelui tau. fara de lege din popor I-au pitrit, Mg, cities\u00b0 ca, i-am dat pe fiica Impitratul s'a purtat cu el ea si inaintasii s\u00e1i imparati, cinstindu-I in mea, deoarece el a cgutat s\u00e1 ma omoare. * ochii tuturor prietenilor Si el Il pogora pang, inteatitta, Intarindu-1 in arhierie i in toate fiindca voia ja imparatia. vredniciile pe care le avusese mai inainte, Si lufind pe fiica sa de la Alexandru, si I-a inscris printre coi dint& prieteni i-a dat-o lui Dimitrie. Astfel el a rupt ai sii. rudenia cu Alexandru si a ajuns dusman Cu ace,st prilej, Ionatan s'a rugat pe fatit. de Imparat sa scuteasca de clitri Iudeea, Dupg aceasta, Ptolomeu a intrat impreuna cu cele trei tinuturi alipite ale in Antiohia FA\u00a7i puse pe cap coroana Samariei, i i-a fagaduit in schimb troj Asiei, i astfel el ajunse stapanitorul sute de talanti. celor dou\u00e1 coroane, a Asiei si a Egiptului. Si imparatul s'a 1nvoit si i-a scris In vremea aeeasta \u00eens\u00e4, Alexandru lui Ionatan un hrisov, cu urmatorul era in Cilicia, fiindca locuitorii inutului cuprins: aceluia se rit,Sculaserit. e Imparatul Dimitrie lui Ionatan, Gaud a auzit Alexandru a pornit fratele situ, i poporului iudeu, inching, cu ritzboi impotriva lui. Dar Ptolomeu a pornit i i-a ieqit fnainte cu oeste ciune I puternica i I-a pus pe fugii. Va trimitem copie dupg, scrisoarea Si Alexandru a fugit in Arabia pe care am sons-o lui Lastene, ruda noas- ca sg, scape acolo. Astfel impgratul Pto- tra, despre pricina voastr\u00e4, ca sa luati lomeu ajunse la biruint\u00e0. cunostinta de ea: lVfai mult inca: Arabul Zabdiel i-a e Imparatul Dimitrie catre Lastene, p\u00e4rintele tau, inchinaciune ! taiat lui Alexandru capul i 1-a trimis lui Ptolomeu. Am hotarit ea poporului iudeu, prietenul i aliatul nostru credincios, Imparatul Ptolomeu a murit dupil sa-i facem inlesniri, ea multamita pen- trei zile, qi Egiptenii care erau in cetate tru bunele lui simtilminte fat& de noi. au fost ucisi de locuitorii cet\u00e4tii. Lasitra in stapanire tinutul Iudeei. Si asa, in anul o sail saizeci precum si cele troj tinuturi ale Samariei sapte, Diraitrie a ajuns imparat. alipite la Iudeea: Efraim, Lida si Ra- In vremea aceea, Ionatan a adunat mataim, impreuna cu tot cuprinsul lor. Scutim pe cei ce vor aduce jertfe in pe Iudei ca sa cucereasca cetatea cea Ierusalim de d'ajdiile pe care imp\u00e4ratul din Ierusalim, i a asezat impotriva ei multe masini de r\u00e4zboi. avea obiceiul sg le ja de la ei mai inainte In fiecare an, din rodurile p\u00e4miintului Atunci c\u00e2tiva nelegiuiti care urau sau din ale pomilor. poporul au vestit pe impa'rat di lona- tan a impresurat cetatea. Ne lipsim de orisice fel de ditri Si imparatul auzind s'a Infuriat. care ni se cuvin noug.: zeciuieli ori Si dupa aceast\u00e4 veste a plecat in graba la Ptolemais si i-a scris lui Ionatan apoi de darile puse pe haltile s\u00e4ra,te ca s'o despresoare i s\u00e4 vie indata la pentru coroana imparatea,scg. Toate le Ptolemais ca sg, se inteleagit cu el. l\u00e4siim in folosul lor. i dupi ce a citit scrisoarea, cu Si nimeni si nu calce nici una din toate acestea el a poruncit sa ramitie aceste hot\u00e1riri incepand de azi inainte. Impresuratii, i si-a ales pe cativa bitrani Si acum, purtati de grifii ca di se ai lui Israil i cativa preoti si a infruntat faci o copie dupit acest hrisov, care sa primejdia. fie data lui Ionatan i s'a fie asezatit In muntele cel sf\u00e2nt intr'un loo de uncle Si-a luat eu sine argint i aur, ves- sg, se poatit vedea.* minte precum foi alte multe daruri si a plecat la Ptolemais la impgrat si a aflat \u00b0and imparatul Dimitrie s'a in- har in \u00b0chit lui. eredintat oil e linistit in tarit si nimeni 1050","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11 nu-i mai ponte sta impotriv\u00e4, a dat cum voiau ei, ai-au pierdut curajul drumul tuturor oatilor sale, fieciLreia au inceput sa strige catre imp\u00e4rat ru- In patria sa, afar& de cetele de streini, g\u00e4ndu-1: care fusesera n\u00e4imite din insulele gane. Toate oatile, care fuseser\u00e4 in a Incheie pace cu noi i Iudeii slujba, p\u00e4rintilor ea, ajunsesera sa-i fie inceteze sit se bata, impotriva noastr\u00e4 vrajmaae. ai a oraauluil Trifon, unul din partaaii de Si ei au aruncat armele ai au fa:cut odinioara, ai lui Alexandru, a bagat de pace. Si Iudeii au capatat faimii in \u00b0chit seam\u00e4 c\u00e4 toate oatile murmura impotriva impiiratului i in ochii tuturor locuitorilor imparatiei. i s'au intors la Ierusalim cu lui Dimitrie, FA a purees la arabul Iamblie, prada bogat\u00e4. care cregtea pe Antioh, copilul lui Ale-. xandru, Si indat\u00e4 ce Dimitrie s'a intgrit pe tronul imparlitiei i Ora s'a liniatit, Si-1 ruga st\u00e4ruitor sii-i dea copilul ca sa-1 faca imparat in locul pgrintelui Si-a calcat tente fagaduintele date sau. Apoi el i-a destainuit toots milsurile ai s'a departat de Ionatan, :3.1 nu I-a rills- pl\u00e4tit pentru facerile de bine pe care le aspre ale lui Dimitrie i vr\u00e4jmaaia eu care Ii vrajmaseau oatile lui. Si a stat primise de la el, ci a inceput sa,-1 impileze. acolo multi vreme. Dupi acestea, Train s'a intors In vremea, aceasta, Ionatan a tri- impreunii, cu Antioh care era sine& copil. mis soli la Dimitrie cu rug\u00e4mintea ca ail, cheme oastea care era in cetiituia Ieru- Si 1-a facut impgrat i i-a pus coroana salimului, precum i in celelalte castele, pe cap. flindca ele se razboiesc necontenit cu Israil. Si s'au adunat la el toate oatile Atunci Dimitrie Ii trimise lui Io- carora Dimitiie le diiduse drumul; i ele natan acest rgspuns: t Nu voi face numai au inceput lupta impotriva lui. Iar Di- acest lucru pentru tine ai pentru poporul mitrie a fugit. tau, ci la imprejurari prielnice te voi cinsti ai pe tine ai pe poporul tau. Atunci Trifon a pus mina pe Acura ai face bine sii-mi trimiti elefanti i a cuprins Antiohia. voinici care s\u00e0, m\u00e0 ajute, deoarece tente Si tangrul imp\u00e1rat Antioh a Boris oatile male m'au lui Ionatan intr'acest chip: a Te int\u00e4reso Si Ionatan i-a trimis la Antiohia trei mii de ostaai viteji, care ducandu-se in arhierie i te pun stapanitor peste la imparat, imparatul s'a bucurat de cele patru tinuturi, i te inscriu in nu- venirea lor. marul prietenilor imparatului to. Atunci s'au strans in mijlocul cetar Cu acest prilej, el i-a trirais tacit, ii o But& douazeci de mii de oameni care voiau sii, omoare pe impgrat. muri de aur pentru masa i i-a ingaduit sa bea din cupe de aur, sa se imbrace in Si irnparatul a fugit in palatal &au, porfirg 1;1.1 sa poarte agrafg de aur. iar locui orii oraaului au pus m\u00e4'na pe ulitele oraaului i au inceput lupta. Si pe Simon, fratele lui, I-a pus carmuitor peste tinutul de la scars mun- Impiiratul a chemat atunci in tilor Tirului pant la granita Egiptului. ajutor pe Iudei, care s'au strans impze- Dup.& aceasta, Ionatan a purees jurul lui. Ei s'au impartit In ora a EA au ea ea, cutreere cetatile din tinutul de omorit in ziva aceea o slit& de mii de dincoace de Eufrat, i s'au strans la el oameni; toate oatile Siriei ca s\u00e4-1 ajute. Gaud a intrat in Ascalon, locuitorii cetgtii i-au Au dat foc oraaului pi au luat in ieait inainte ell alai. ziva aceea multa prada, scap\u00e2nd astfel pe imparat de la moarte. Si de acolo s'a indreptat spre Gaza, Si dad, au vazut locuitorii ora- dar locuitorii au inchis portile Gazei. sului c\u00e4 Iudeii erau stapilni in oras aaa Din aceast\u00e4 pricing, el a impresurat ora.sul, a dat foc imprejurimilor \u00a7i I-a pradat. Atunci locuitorii Gazei I-au rugat staruitor pe Ionatan i el a f\u00e4cut pace cu ei, lima, pe feciorii boierilor i-a luat 1061","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12 ostatici i i-a dus la Ierusalim. Apoi la Roma ca sit' intareasca i sit innoiascit a strabatut tara pan& la Damasc. prietenia. Ciind a aflat Ionatan c5, generalii lui Dimitrie se afla la Chedes in Galileea Dar si la Spartani i In alte tinu- Cu multit ostire, cu gand ca sii-i zaditr- turi a trimis el scrisori cu acelasi gand. niceasca planul, Si indata ce au ajuns la Roma, A pornit fmpotriva lor. Lisa pe s'au dus la senat si au zis: Ionatan fratele sau Simon Il lasase in ar5,. arhiereul, impreunit cu poporul Iudeilor Si Simon a inaintat impotriva ne-au trimis ca sit innoim vechea lor Betturului, pe care I-a fmpresurat legliturit de prietenie incercuit mai multe zile. Atunci senatul le-a dat scrisori Si locuitorii I-au rugat stitruitor catre stapitnirea fiecarui tinut Si incheie pace cu ei, ceea ce el a si ca Inlesneascit sit ajungit cu sitnatate gent, ins& i-a scos din cetate, pe care In pamttntul Iudei. a luat-o in stapanire si a pus inteinsa o strajit. Dar iatit care este cuprinsul scri- sorii pe care Ionatan a scris-o Sparta- Apoi Ionatan, Impreunit cu oastea nilor: lui, au poposit l\u00e2ng\u00e2 marea Ghenizare- it Ionatan arhiereul i obstia popo- tului, iar la manecate au pornit spre rului i preotii i celalalt popor al Iudeilor, fratilor lor Spartani, inchiniiciune! sesul Hatorului. Dar dintr'o data le-a iesit In fat& Odatit, mai nainte vreme, au fost trimise scrisori arhiereului Onia de catre In EX,f3 o armata pagantt, care, dupit ce Arie, unul din regii vostri, m5,rturisind lasase o panda in munti, inainta tint& cI, voi sunteti fratii nostri, dupa cum se In fata, lui. vede din copia de fatit. Si cand panda a iesit din locul Si Onia a prima cu alai pe crainicul pe care 1-ati trimis si a citit scrisorile ei i s'a repezit impotriva Iudeilor, in care se vorbea limpede despre legatura Cei de l\u00e1ngft Ionatan au fugit de noastra de prietenie. n'a mai rimas nici unul, decal Matatia, Si cu toate eI, noi n'avem nevoie feciorul lui Absalom, i luda al lui Alfeu, c\u00e4peteniile cetelor de oaste. de ea, flindca noi avem in mainile noastre sfintele carti care ne dau mangaiere, Atunci Ionatan vi-a stasiat ves- mintele i si-a presarat pamant pe cap, Totusi noi am incercat sI, trimitem si a inceput sit se roage. la voi 55, innoim frateasca prietenie care ne leaga i ea nu ne Instreinitm de voi. Apoi s'a intors spre ei i a inceput Ciici mult\u00e4, vreme a trecut de cand voi sa se bata cu ej. Dar protivnicii lui au ati trimis soli la noi. mat-o la fuga, Noi v\u00e4 pomenim nefncetat in Si dacit au v\u00e1zut aceasta cei care toatit vremea la praznicele noastre, fugiser5 s'au intors la el i i-au fugitrit In zilele cele mai insemnate, la jertfele cu el impreuna pan& la Chedes, pang la tabara lor. Si au poposit cu tabara pe care le aducem i In rugiciunile noas- tre, asa cum este bine si cum se cade acolo. pomenim pe frati. Si in ziva aceea au cazut trei mii Ne bucuram de renumele vostru. de paga,ni. Apoi Ionatan s'a intors la Noi frisa suntem bantuiti de tot Ierusalim. felul de necazuri si de razboaie, deoarece imparatii vecini mereu se razboiesc cu 12. noi. Ionatan trimite soli la Roma si la Sparta pentru reinnoirea aliantelar de prietenie. Dar noi n'am vrut sit v5, c5,dem Rdzboiul lui lanatan cu Dimitrie. Triton povara, voila i celorlalti aliai prieteni ai atrage cit viclesug pe Ionatan la Ptolemais, nostri, din pricina ritzboaielor noastre, unde fi omoard impreund Cu toti ai lui. Fiindcit avern ajutor din cer care 1. C5,nd a vitzut Ionatan cit vremea, ne-a ajutat i ne-a scos din mana vr5,j- este prielnica, a ales soli pe care i-a trimis masilor pe care i-a umilit. 1052","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12 Si noi am ales pe Numeniu, fiul lui lar de acolo a plecat indreptan- Antioh, i pe Antipator, fiul lui Iason, du-se spre Damasc, apoi a strabatut pe care i-am trimis la Roma ca ui inno- toatii Ora. iascii vechea noastr\u00e4 legaturi de prietenie. Dar i Simon a pornit si a strii- Noi le-am poruncit sa tread, si pe batut tot tinutul p\u00e1n\u00e1 la Ascalon si cetatile invecinate, apoi s'a 15,sat spre la voi, 85, v\u00e1 aduca inchinaciuni i sa va Iafa, pe care a cucerit-o. dea scrisoarea noastr\u00e4 pentru innoirea fr\u00e4tiei noastre. 51 fiindca a auzit ea ei vor predea cetatea in mama oamenilor lui Si acum am vrea bucuros un viz- Dimitrie, a pus inteinsa o straja ca s'o puns de la voi. u pazeasc\u00e4. lata si copia scrii3orii pe care a La intoarcerea sa la Ierusalim, trimis-o lui Onia: Ionatan a str\u00e2ns pe b\u00e4tr\u00e2nii poporului, care au luat hotarirea sa zideaseit cetati a Arie, regele Spartanilor, lui Orna arhiereul, inchiniiciune! In Iudeea, S\u00e1 inalte ziduriIe Ierusalimului, Aflatu-s'a din scrieri despre Spar- tani i despre Iudei, ca surit frati s\u00e1 zideascii un zid inalt intre cetate aunt din neamul lui Avraam. ora, ca s\u00e4 despart\u00e1 orasul de ea, ea ea s\u00e1 r\u00e4,maie deoparte i sa, nu se poatii 5i acum, dupa ce stim aceasta, am face nici cump\u00e1rare, nici v\u00e4nzare. vrea sit ne scrieti despre bunul mers al vostru. Si asa s'au apucat de zidirea ora- sului i, fiindc5, o bucata de zid r5,zbea Si noi la r\u00e4ndul nostru v5, scriem. pan& la paraul Cedronului, la r\u00e4sarit, Turmele noastre i averile noastre aunt an dres partea care se ch:arna Cafe- ale voastre, iar cele ale voastre aunt ale nata. noastre. Poruncit-am ca sa va dea de Si Simon a intarit Hadidul din Sefela, caruia i-a pus porti cu ziivoare. stire despre aceasta. \u00bb Indat\u00e4 ce a aflat Ionatan ca gene- Atunci Trifon facut planul ralii lui Dimitrie s'au intots cu ostire sii cotropeasca Asia, Ea se incoroneze melt mai mare cleat inainte, s5, pun& m\u00e2na pe imp\u00e4,ratul Antioh. A plecat din Ierusalim si s'a In- Dar se t,emea ea nu cumva lona- t\u00e2lnit ei in tinutul Hamatului, cad tan sa nu-1 laso si ca nu cumva sa lupte nu vrea s\u00e4, le des, ragaz ca sii, intre in impotriva lui, de aceea cauta prilej sa-1 tara lui. prind\u00e4 de viu i s5,4 omoare. Si a pornit si a ajuns la Betsean. 51 el a trimis in tabara lor iscoade care s'au intors cu veste ca Sirienii se vor Si Ionatan a pornit impotriva napusti noaptea, asupra lor. lui cu o oaste aleasti de patruzeci do Tull de oameni, hotariti la lupta, si a La asfintitul soarelui, Ionatan a poruncit oamenilor sai s\u00e4 stea, treji ajuns la Betsean. toatii noaptea, cu arma in manii, si gata Dar c5,nd a v5,zut Trifon c5, el de lupta, i pentru aceasta a pus straji inaintate in jurul taberii. a venit eu oaste mult\u00e1, i-a fost frica Cand au auzit protivnicii c\u00e4, Io- s5, pun& =Ina pe el, natan i oamenii lui sunt gata de luptii, Ci 1-a primit cu cinste, 1-a infa- s'au speriat si si-au pierdut cumpatul, au aprins focuri in tabara lor EA au fugit. tisat inaintea prietenilor lui i i-a dat daruri, apoi a poruncit prietenilor lui Ins& Ionatan i oamenii lui n'au binuit nimio pan& dimineata, fiindca ostilor lui ea sit-1 asculte ea pe el. vedeau meren focmile arz\u00e4nd. Si i-a zis lui Ionatan: Pentru ce 51 Ionata,n s'a luat dup\u00e4 ei, dar nu obosesti lumea aceasta, de vreme ce intre noi nu este razboi? i-a putut ajunge, finaddi ei trecuser5, Trimite-i pe la vetrele lor, iar tu fluviul Elefteros. alege-ti vreo cativa voinici care sa te insoteasca i hai cu mine la Ptolemais, De acolo Ionatan s'a indreptat c\u00e4ci vreau sa ti-o dan, impreuna cu impotriva Arabilor numiti Zabadei, pe care i-a invins i i-a pridat. 1053","CARTEA INVIIA A MACABEILOR, 13 celelalte cetati i oeti i toatli capita- De aceea toti frafii mei au murit nimea, apoi vreau sa ma intorc in Antio- hia, fiindca pentru aceasta am venit.* pentru Israil, ei am ramas eu sin- Si Ionatan 1-a crezut i a fticut intocmai: a dat drumul oetilor care gur. i acum, s\u00e4 ma fereasca Dumnezeu s'au dus in luda, s\u00e4-mi cr4 viata in clipe de nevoie, nazi lar cu el au ramas trei mii de nu aunt mai bun dealt fraIii mei. oameni, dintre care cloud, mii i-a lasat Ci, dimpotriv\u00e4, vreau s\u00e4 fiu r\u00e4zbu- In Galileea, iar o mie au plecat cu el. Abia intrase Ionatan in Ptolemais, natorul poporului ei al templului meu, locuitorii Ptolenaaisului au ei inchis al femeilor i al copiilor noetri, fiinda prinzandu-1 impreung, cu cei toi paganii s'au adunat ca sa ne piarda din vrajmdeie. care venisera cu el, i-au omorit cu sabia. Si Trifon a trimis pedestraei '7. Cand a auzit poporul aceste cu- vinte, iaraei s'a inflgcarat, calareti in le( a ei in campia cea mare, ca s\u00e4 piarda, pe tovargeii lui Ionatan. Si au falspuns cu glas tare: Tu Dar ei afland ca el fusese prins eeti c\u00e4petenia noastr\u00e4 in local lui luda omorit impreun\u00e1, Cu cei care 11 into- v\u00e1rgeisera, s'au imbarbatat unii pe al lui Ionatan, fratele nostru. au pornit aeezaVi in randuri dese gata Hai cu noi la riizboi, i noi vom de lupta. Gaud au vazut cei care \u00eei urmareau asculta de toate poruncile tale ! Atunci el a strans pe to0 oamenii cg, ei sunt gata sa-ei dea viata, s'au intors. Si au ajuns singtoei in luda destoinici de lupt\u00e1, i a zorit cu sfareirea au jelit pe Ionatan ei pe tovaraeii lui, zidmilor Ierusalimului, pe care 1-a inta- dar Ii cuprinsese spaima. i tot Israfful rit de jur-imprejur. 1-a jelit cu jale mare. Si pe Ionatan, fiul lui Absalom, Atunci toti paganii megieei cu ei I-a trimis la Iafa cu oaste puternica. au incercat omoare i ziceau:a N'au El a izgonit pe locuitorii, din Iafa ei a nici c\u00e4pitan i nici ajutor de Didtiri. Hai- dem sa ne n\u00e4pustim ramas acolo. sg, eter- in vremea aceasta, Trifon a plecat gem numele lor dintre oameni!* din Ptolemais cu puternica oetire, cu gand sa niivalease\u00e4 in luda, aductInd 13. #1.1 pe Ionatan in lantari. Dupd moartea lui Ionatan, Simon fi ia Simon ins& a tabgrit in Hadid, locul. Impdratul Dimitrie II scrie lui la capatul eesului. Simon. Iudeea 4i capcitcl neattirnarea. Dar cand a aflat Trifon ca Simon Cucerirea Ghezerului si a ceteitutii din a luat locul fratelui sau Ionatan i ca rusalim. Simon poartd numele de arhiereu, are de gand si se bata cu el, i-a trimis general si etnarh al ludeilor. loan, [tut lui soli, cu aceast\u00e4 solie: Simon, general peste toatcl armata. a Tinem rob pe fratele tau lona- tan pentru banii cu care este dator la Cand a auzit Simon ea, Trffon a vistieria imparateasca, din pricina relei strans mult\u00e4 oaste, ca s\u00e1 patrunda in lui carmuiri. luda ei s'o nimiceascii, Trimite deci o sutg, de talanti Si a vazut csa, poporul tremurg, i e argint ei pe cei doi fil ai lui ca ostatici, speriat, s'a suit in Ierusalim ei a adunat ca indata ce-i vom da drumul ea nu gloata. porneasca impotriva noastrii. i noi Si i-a imb\u00e4rbatat ei le-a zis: a Voi vom da drumul ! * Si a simIit Simon c\u00e4 solii \u00eei spun etitdi cate am fitcut eu i fraii mei aea Cu gand viclean. Cu toate acestea casa parintelui meu pentru lege ei pentru el a trimis banii i pe cei doi feciori, ca templu, i cate nevoi i rilzboaie am in- s\u00e4 nu atraga asupra lui vrajm\u00e4reia po- durat. porului, Care ar fi zis: a A murit din pri- cing, ca n'a trimis banii ei pe cei doi fecioii! # 1054","CARTEA iNT\u00c0IA A MACABEILOR,, 13 Si cu toat,e ci i-a trimis banii Apoi Simon a ales birbati de pe cei doi feciori, el si-a &Meat cuvintul si n'a dat drumul lui Ionatan. n\u00e4dejde, pe care i-a trimis la impiratul Dimitrie, ca si-i faci \u00e2rii scutire, Dupii, aceste intimplitri, Trifon tot ceea ce Louse Trifon era jaf. a purees ca s\u00e4intre in Iudeea si s'o prade. Atunci imparatul Dimitrie i-a r\u00e4s- apucii, pe un drum de ocol ca s\u00e1 ajungit puns potrivit Cu cererea lui i i-a trimis scrisoare Cu urm\u00e4torul cuprins: la Adoraim, Ina, Simon cu oastea lui a Impiratul Diraitrie lui Simon se tinea de el ori incotro se ducea. Cei din cetatea Ierusalimului au arhiereul i prietenul impitratului i bi- trimis soli la Trifon ca s\u00e4 yin& in grab\u00e4 tranilor i poporului iudeu, inchiniciune ! prin pustie i sii, le aduc5, merinde. Primit-am coroana de aur Si Trffon a pregitit toat\u00e4 cil\u00e4- ramura de finic pe care ni le-ati tri- rimea de plecare, i fiindc\u00e4 in noaptea mis i suntem gata s\u00e0 incheiem pace aceea cizuse foarte mult omit, nu era cu putint\u00e4 s\u00e0 striibati drumul din pri- temeinicit si s\u00e1 scriem slujitorilor impi- cina omittului, de aceea el s'a indreptat testi ca s\u00e0 faci scutirile. spre Galaad. Tot ceea ce am hotitrit in privinta Cind s'a apropiat de Bascama, el a omorit pe Ionatan i 1-a ingropat acolo. voastr5, r\u00e4m\u00e2ne hotirit, i cetitile pe Dupl. aceea, Trifon s'a intors care le-ati zidit si fie ale voastre. a plecat in tara sa. VA, iertitm toate scitpitrile din ve-. Insit Simon a trimis si aduci dere si toate gre6e1i1e 0115, in ziva de oasele fratelui situ Ionatan i le-a ingro- astitzi i v\u00e4 scutim de darea pentru co- pat in Modein, orasul pirintilor s\u00e4i. roana imp5,riteascit pe care o datoriti, Si tot Israilul 1-a jelit cu mare jale daci s'ar mai fi pus vre-o dare oare- l-a tinguit multe zile. care in Ierusalim, BA, nu se mai pli- teasci. Simon a ridicat pe mormintul Si dad, vre-unii din voi se impaci tatiffui 85,u si al fratilor 65,i un mausoleu si intre in gitrzile noastre imp5,rittesti, In alt, ca sit se poati veden de departe, 65, intre, i aka ea fie pace intre noi clidit din piatr\u00e4 lustruit\u00e4 si pe o parte In anul o sutit i aptezeci jugul si pe alta. piiginilor a fost luat de pe grumajii lui Deasupra a pus el sapte piramide Lsrail, una in fata alteia: pentru pirintele situ, pentru inaie\u00e4-sa i pentru cei patru Si norodul lui Israil a inceput frati. serie in hrisoave i in contracte: \u00ab In anul intii al lui Simon arhiereul, gene- Si acestora le-a fiicut impodo- ralul i etnarhul Iudeilor s. inconjur\u00e4ndu-le cu columne inalte cu panoplii spre vesnici pomenire, iar In zilele acelea Simon a inceput alitturi de panoplii a pus coribii sculp- lupta impotriva Ghezerului, pe care 1-a tate, ea sit fie vitzute de cei care plute,sc incercuit cu o6ti. El a fitcut o heliopoli, pe mare. pe care a adus-o ling& oras. i cu ea a Astfel este mormintul pe care el ficut o sp\u00e4rtur\u00e4 in turnul orasului, pe 1-a f\u00e4eut la Modein si care se all\u00e1 acolo care 1-a cuprins. pin& in ziva de azi. Si osta6ii din heliopolit au s\u00e4rit Si Trifon, folosindu-se de vicle6ug In oral si au ficut o mare rilscoali fati de tiinitrul imparat Antioh, 1-a ucis, inteinsul. Si s'a ficut impirat in locul lui, Atunci locuitorii eet\u00e4ii, impremui, puninduii pe cap coroana Asiei i fiind pricin\u00e4 de mad nenorociri in tari. cu femeile i copiii s'au suit pe zid cu hainele sfilsiate, ip\u00e2nd eitt ii lua gura Ina, Simon a intitrit cet\u00e4tile Iudeei, ceriind lui Simon sit ineheie pace cu ei, inconjur\u00e2,ndu-le cu turnuri inalte, cu ziduri groase, cu porti cu zivoare, iar Si-1 rugau: Nu te purta cu noi inliuntrul lor a adus merinde. dupii r5,utatea noastrit, ci dup\u00e1 indu- rarea ta! Atunci Simon s'a induiosat si a contenit rizboiul. Apoi i-a scos din 1055","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 14 oras si a curatit casele lor de idoli, pentru fericirea poporului, iar poporul a intrat in ora \u00a7 cu psalmi i cu cantari s'a bucurat in toat\u00e1 vremea de puterea de lauda. si de slava lui. i pe lame,: toate acestea el a cu- i dup.& ce au cur\u00e4tit-o de toati prins portul Iafa cununa faptelor spurcaciwaea, a asezat intr'insa oameni sale din care a ficut loe de \u00a1l'Alai-lira pentru negotul insulelor madi. cinstitori ai legii, i a intarit-o si a filcut-o El a intins granitele poporului jiu cetate domneasca. si a ajuns stapan pe tara. El a adus in tara multi robi si a In vremea aceasta, locuitorii ce- cucerit Ghezerul, Betturul i cetatea tatii Ierusalimului fiind impiedicati s'a din Ierusalim, din care a dat afara toat\u00e0 cutreere tara, ca s\u00e1 fac\u00e4, negot, s'au spureaciunea, rara ea nimeni s\u00e0 i se chinuit de foame, iar multi din ei au impotriveascli. In pace au putut ei murit. lucreze p\u00e4mantul, iar el si-a dat roadele lui, i au strigat catre Simon ca sa pomii din livezi poamele lar. faca pace cu ei, i el a facut. i i-a scos Biitramii stilteau la sfat in piete din cetate j a cur\u00e4tit-o de intiniiciune. povesteau de fericirea t\u00e1rii; coi tineri paroeau cu fala in port de rilzboi. i in anul o sutil saptezeci si unu, Oraselor el le-a dat merinde In luna a doua, in ziva a doutizeci le prefacea in cetati intarite. i astfel treia, au intrat intr'insa cu slavoslavii, numele lui a ajuns cu faim5, pana la cu ramud de palraier, in sunetul alau- capitul pamantului. telor, al chimvalelor si al harfelor, cu El a facut pace in tar5, i Israil psalmi i pesne, fiindca marele vrajma\u00a7 s'a veselit cu veselie mare: al lui Israil fusese infrant. Fiecare statea la umbra, vit,ei i sub i el a randuit ca in fiecare an sil, smochinul sau, filfa ea nimeni sa-1 poata fie praznuita aceast\u00e4 zi de veselie. Apoi el a int\u00e4rit munte\/e templului de Janga infrieosa. Nu mai r\u00e4m\u00e4sese atunci nici un casta i s'a sithisluit acolo impreuna vrajmas in tara, si imparatii protivniei fuseser\u00e4 infranti. cu ai El a sprijinit pe toti obijduitii i daca a v\u00e4zut Simon c\u00e4 fiul poporului tau, el a fost inflticarat pentru lege, iar pe coi nelegiuiti i d'a el i-a este om de isprava, 1-a pus general peste nimicit. ostile sale cu scaunul in Ghezer. Str\u00e4lucirea templului a initltat-o si mai mult i sfintele odoare el le-a 14. inmultit. i cand a ajuns vestea la Roma Impe\u00edratul Dimitrie este prins in Persia. si la Sparta c\u00e1. Ionatan a murit, toti au Inflorirea prii in vremea domniei lu\u00ed fost ouprinsi de malmire. Simon. .Reinnoirea alianfei cu Roma fi Cu Ins\u00e4 cand au auzit ca Simon a Sparta. Pieznia in cinstea pi amintirea ajuns arhiereu in locul lui si este sta- domnie\u00ed lu\u00ed Siman. Apezarea ei panul tara si al oraselor din ea, Ei i-au scris lui Simon pe table templu. de aroma cu gand sa innoiasca leg5.tura de prietenie pe care o incheiasera cu In anul o sut\u00e4, si saptezeci si doi, Judo, si cu fratii lui. imp\u00e4ratul Dimitrie a strans ostile sale i ei au citit scrisorile in auzul obstiei, in Ierusalim. s'a dus in Media sa mai adune i de lata copia scrisorii pe care au acolo osti de ajutor, ca s5, se bat\u00e4 cu trimis-o Spartanii: Cipeteniile Spartei Trifon. Cand a auzit Arsachis, impiiratul Mediei si al Persiei, ch. Dimitrie a trecut peste granits\u00e1, a trimis pe un general al sau ca 854 prinza, de viu. i el a pornit si a infrant ostirea lui Dimitrie, iar pe el, prinzandu-1, 1-a adus la Arsachis, care 1-a bdgat in temnit\u00e4. In toate zilele vietii lui Simon, tara a trait in pace, fiindeit el s'a sa,rguit 1056","CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 14 eetatea lor, lui Simon arhiereul Atunci ridica,tu-s'a Simon i s'a fitz- bittrinilor i preotilor i celuilait popor boit pentru poporul lui, pi a cheltuit mult al Iudeilor, fratii lor, inchiniciune ! Solii vostri pe care i-ati trimis din averea lui, i a inzestrat cu arme pe vi- la noi, ne-au povestit despre fairna tejii poporului lui, ba le-a dat i simbrie. despre einstea voastri, si de sosirea lor noi ne-am bucurat. Apoi a intitrit orasele Iudeei j cuvintele lor le-am serio intro Betturul de la graniti, unde mai inainte hotitririle poporului, astfel: Nurneniu, erau armele dusmane, si a pus inteinsul straja de Iudei. fiul lui Antioh, i Antipator, fiul lui Iason, au sosit la noi ca triiuii ai Iudeilor, ca Dar a intirit i Iafa, cea de pe 85, innoiasei legittura de prietenie cu noi. tarmul m\u00e4,rii, i Ghezerul, cel din granita Asdodului, in care mai innainte sidas- Poporul a hotitrit ca e\u00e1 primeasc\u00e4, luiau dusmanii, si a asezat Iudei pe acesti birbati cu cinste, iar o copie de pe cuvintele lor si fie pusi In arhiva toate citte erau de nevoie pentru t\u00e4rii, ea amintire pentru poporul spar- tan. Iar o copie dup.& ele am trimis-o bun\u00e4starea lor, le-a pus la indemini. arhiereului Simon.* i c5,nd a vitzut poporul rivna Dup5, acestea Simon a trimis la Roma pe Numeniu cu un scut mare lui Simon si faima dupit care el nizuia de aur, in greutate de o mie de mine, ca s'o tali poporul eau, I-au ales voevod s\u00e4, intareasca alianta. 26. Mud a auzit poporul aceste lu- arhiereu, pentru toate aceste fapte, oruri, a intrebat: Cu ce si ritsplatim pentru dreptatea lui i pentru credinta pe Simon i pe feciorii lui ? de care era inflicarat pentru neamul lui, El a fost un viteaz, fiii s5,i au fost pe care c\u00e4uta cu once chip ea sit-linalte, viteji i casa p\u00e4rintelui ifiu un neam de viteji. Ei au biruit pe dusmanii lui Israil In timpul vietii lui a izbutit sit s'r i-au dat libertatea. * Ei au sapat st\u00e1rpeascit pe piginii din tara, precum toate aeestea pe table de aroma, pe care le-au atirnat de o column& pe muntele pe cei din cetatea lui David, din Ieru- salim, care-si zidiser\u00e4 o cetate, de unde Sionului. ieseau i imprejurimile templului le inti- *i izvodul glitsueste: s In anul o nau pingareau sfintenia. sut\u00e1, saptezeei i doi, in luna Elul, intea optsprezecea zi, in anul al treilea al lui Pentru aceasta,, el a asezat inteinsa Simon arhiereul, voevodul poporului lui voinici iudei i a intirit-o pentru tilma Varii i a orasului si a inaltat zidurile Dumnezeu, In marea adunare a preotilor, a Ierusalimului. poporului si a capeteniilor poporului si a b\u00e1trinilor, luat-am noi acest\u00e4 hotarire: Impitratul Dimitrie l-a intitrit In Din pricina multelor rizboaie care arhieria lui, au izbucnit in tara, Simon, fiul preotului i 1-a pus in rindul prietenilor lui, Matatia din neamul lui Ioiarib, impreun\u00e4, cu cinste mare 1-a cinstit, 40. Fiindca auzise ca Romanii Ii nu- Cu fratii lui si-au pus viata in primejdie meau pe Iudei prietenii lor, aliati i frati, au tinut piept vrijmasilor poporului cit pe trimisii lui Simon Ii primisera lor, pentru templul i pentru legea lor, cu cinste. poporul i-a einstit cu mare cinste. Ionatan a adunat in jurel situ Deci Iudeii i preotii au socotit poporul si a fost arhiereu, panto, ce s'a cu cale: Simon sit fie voevod i arhie- aditogat la poporul reu neinceta,t, pin& cand se va ridica $i and dusmanii au vrut sit intro in tara lor intind\u00e4, mina lor spre un profet credincios, Ca el s\u00e4 le fie capetenie, s5, aiba templu, In mina lui asezarea de dregatori in slujbele obstesti, conducerea oastei ap5rarea Sa aiba grij \u00e4 de templu, toti 85, fie sub ascultarea lui, toate hrisoavele titrii sit fie &cute in numele lui, s\u00e4 se imbrace in porfir\u00e4 i s\u00e4 poarte podoabe de aur. i nim\u00e2 ui s\u00e1 nu-i fie ingiiduit, ori din popor, ori dintre preoti, sit desfiin- 1057 67","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 15 teze ce-a rilnduit el, sau si se impotri- Ierusalimul ii templul si. fie libere veasci poruncilor lui i f\u00e2ri. ingaduirea toate armele pe care le-ai fitcut lui si. in\u00e1 admit-1,1i in lark sau ca altul s\u00e4 se imbrace in porfiril i si, poarte toate cetiqile pe care le-ai zidit i pe agraffi, de aur. care le stiiptinesti sfi, fie ale tale. Cine va lucra impottiva lor sau va aides vre-una din aceste rinduieli De once datorie pentru vistieria impiir\u00e4teascii i de orice alte datorii vii- fie pedepsit. toare sit fii iertat. i poporul a luat hotirirea ca lui lar cind vom ajunge stipini pe Simon si i se recunoascii, aceste drep- turi de intiletate. imptir\u00e4Via noastrit, te vom cinsti pe tine cu mare oinste, precum si pe poporul 47.i Simon a primit, si s'a invoit si. fie arhiereu, general si etnarh al Iudeilor templul tau, ca faima voastri sfi, fie cunoscuti in toati lumea.* al preotilor i cel dintii cirmuitor.* i au hotirit ca a,ceastit pisanie In anul o sutii saptezeci i patru, Antioh a intrat in Vim pirintilor 86, se sape pe table de aram\u00e4 i si se toate Wile au trecut de partea lui, aseze in preajma templului, intr'un loe asa, ci. Trifon a rimas cu putine. usor de v\u00e4zut, i imparatul Antioh 1-a urmirit, lar o copie dupi ea si. fie pusi iar el in fuga lui a intrat in Dora, care in vistierie, la indemina lui Simon si este asezat\u00e4, pe Varnsul a fiilor BE. Fiindcil vedea ci este coplesit de 15. nenorociri i ci \u00b0stile fi i Antioh si-a asezat in f4a Dorei Antioh Sidetes cautd sei facet' aliantd Cu Simon, impotriva lui Triton. Scrisoarea tabiira alcatuiti din o But& doutizeci de consulului roman Lucius ditre Ptolameu. mii de ostasi si opt mii de cil1\u00e4re0. Antioh rupe alianta cu Simon. Triton i el a incercuit orasul pe uscat fuge la Ortosia. Cendebeu are poruncei cu ajutorul coribiilor, pe mare. i el impcirdteascd sd intiirdte pe ludei. stringea pe uscat i pe mare, astfel ci. nu Atunci Antioh, fiului impiiratului Di- lase, pe nimeni nici si. intre si nici si. hug. mitrie, a trimis, din insulele rairii, o scrisoare lui Simon, arhiereu i etnarh In vremea aceasta au sosit din al Iudeiior, i poporului iudeu. Roma Numeniu i cu cei1ali trimisi, cu Cu urnalitorul cuprins: s Impiratul Antioh, lui Simon, arhiereu i etnarh, scrisori indreptate ciitre imp\u00e4raVi cuprinsul lor era acesta: neamului Iudeilor, inchinaciune ! Fiinda vreo &Ova misei au pus a Lucius, consul al Romanilor, fra- stipttnire pe imp\u00e4rii4ia pi\u00edrinVlor mei piratului Ptolomeu, inchiniciune! si m'ara hotitrit sit intru iar in stipinia ca s'o aduc in starea ei cea Trimisii Iudeilor au venit la noi ca dintii, am adunat oaste multi i am priet,eni i alia0 trimisi de arhiereul Si- pregatit vase de ritzboi. mon si de poporul iudeu, ca s\u00e4 innoiascii Cu &id s\u00e4 pun piciorul in tar% i si vechea noastr\u00e4 legilturi de prietenie. urm\u00e4resc pe cei care au pustiit rara noastrii, si pe cei cari au nimicit ora- i au adus un scut de o mie de mine. ele din impir\u00e4tia mea ; 4i adeveresc toate scutirile cu care De aceea am crezut nimerit si te-au scutit\u00eemp\u00e4raii, inaintasii mei, cum scriem impiratilor i \u00e4rilor si nu le pricinuiasci nici un rim, si nu se ni- scutirea de toate celelalte angarale pe pusteascii impotriva lor i impotriva care ei i le-au cerut. oraselor si a \u00e4rii lor i si nu dea nici 4i ingiduesc faci banii t51 un ajutor celor care s'ar bate cu ei. pentru Ora ta. i am crezut de cuviintii si. pri- mim scutul. i dad., misei din Ora lor vor fugi la voi, dati-i in mina arhiereului Simon ca el s\u00e4-i pedepseasci dupil legea lor. \u00bb i scrisori cu acelasi cuprins a scris lui Dimitrie, lui Atalus, lui Aria- rate si lui Arsachis, 1058","CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 16 Precum i tuturor Samp- rului i t\u00e4rii noastre mare fau, pentru same, Sparta, Delos, Mindus, Sicion, ele iti ditm o But& de talanti. r Caria, Samos, Pamfiba, Licia, Hall- Dar Atenobiu nu i-a r\u00e4spuns camas, Coa, Side, Aradus, Rodos, Faselis, un cuvitnt, ci s'a tutors manios la imparat Gortina, Cnidus, Cipru i Cirene. i-a adus ritspunsul, povestindu-i de,spre lar izvodul lor 1-a trimis arhie- striilucirea lui Simon si toate cate le mai reului Simon. vazuse. Si impiiratul s'a infuriat grozav. Imptiratul Antioh tag, a doua zi, a impre,surat Dora, a adus neincetat In vremea aceasta, Trifon se suise Wire si a &cut masini pentru impre- trite\u00b0 corabie i fugise la Ortosia. surare, incercuind-o de nu mai putea nimeni nici s\u00e4 intre, nici s\u00e4 ias\u00e4,. Din aceast\u00e4 pricinit impiratul r\u00e4,n- Si and Simon i-a trimis in ajutor dou'a mii de voinici, precum i aur, ar- duise pe Cendebeu carmuitor militar gint si multe unelte de f\u00e1zboi, pentru Varmul marii vi-i ditduse pede- El nu numai c5, nu le-a pri- rait, ci dimpotriv\u00e4, el si-a c5,1cat toate strasi i cAlftrime, fagaduintele de mai nainte i s'a vritj- Cu poruna, s5, aseze tabiira im- miisit cu Simon. Si a mai trimis la el pe Atenobiu, potriva Iudeei, 85, int\u00e4reasa Cedronul unul din prietenii lu\u00ed, ca s\u00e4 stea de vorba, cu el si zieft: Voi stdpiniti faa porti tari, i sal, se bat& cu Ida i Ghezerul i cetatea Ierusalimului, poporul. lar impiratul a inceput sa ur- orase ale impitratiei mele, Al caror tinut 1-ati pustiit, i ati m\u00e4reasc5, el Just* pe Trifon. adus mare nenorocire pe spate\/e Si Cendebeu s'a dus la Iamnia ba v'ati mai fiicut staptini i pe alte aseziiri din impariltia mea! si a inceput s\u00e4, zaditrasa, poporul s5, intre in Iudeea, sit ja poporul rob ai Si a,cum orasele pe care v'ati sii-1 mAcelareasa. fitcut st\u00e4p\u00e2ni i darile aseziirilor pe care El a intarit Cedronul, unde a pus le stipliniti In dark% de cuprinsul Iudeei, caTareti i oaste, care a navaleasa si sit lar de nu, dati-mi in schimb cinci sute de talanti de argint pentru paguba, cutreere drumurile Iudeei, intocmai dup5, pe care mi-ati facut-o i alti cinci sute porunca impgratului. de talanti pentru &rile oraselor scutite. Iar de nu, vom porni cu ritzboi impo- 16. triva voastr5,. \/zIkincla \/ui loan impotriva lui Cendebeu, pe care fi urnwire.yte. .11loartea lui Simon Si At,enobiu, prietenul impgratului, #. a celor doi fu i al lu\u00ed. loan, fiul eciu, a pornit la Ierusalim. C\u00e1'nd a Want el ajunge arhiereu in locul tattllui sclu acolo stralucirea lui Simon, dulapul cu tacilmuri ai vase de aur I de argint, ia ctirma multa slugArime, s'a minunat. Apoi i-a Atunci loan a plecat de la Ghezer spus solia cu care fusese trimis de imphrat. la Ierusalim, ca s\u00e4 spun& lui Simon ceea Atunci Simon i-a raspans i i-a ce fiicuse Cendebeu. zis: # Nu staptinim nici tar\u00e4, strain\u00e4, Si Simon a chemat pe coi doi fii nici mosia altuia, ci mostenirea de la parin- ai s51 mai mari, pe Iuda si pe loan, si tii nostri, care o bucata de vreme a fost le-a zis: Eu i fratii mei si casa tatillui drept de vri\u00edjmasii nostri. meu ne-am razboit cu vrajmasii lui Is- Si deoarece s'a ivit prilejul ni-. rail din tinerete i p5,n5, in ziva de azi, merit, noi tinem cu titrie la mostenirea p\u00e1rintilor nostri. noi am izbutit adesea sh, izbltvim pe Cat despre Iafa i despre Ghezer, Israil cu mainile noastre. pe care le ceri, ele au pricinuit popo- Acum tusk aunt bktrA,n, iar voi cu mila lui Dum_nezeu v'ati fitcut mari. In locul meu si al fratelui meu luptati pentru poporul nostru, iar Du mnezeu din ceruri s\u00e4 va fie intr' aj utor. Apoi el a ales din tar\u00e4 douazeci de mii de voinici i cii15,reti, care au pornit impotriva lui Cendebeu, si au poposit la Modein. 1059 67'","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 1 Si a doua zi dis-de-dimineati s'au qaptezeci iyapte, in luna a unsprezecea, lisat in yes, dar iati ca in fata lor era adici Sebat. o oytire mare, pedestrayi Ci numai un riu ii despirtea. Si Ptolomeu, feciorul lui Abub, i-a primit cu vicleyug in cetituia Doc, Atunci loan, impreunit cu voinicii pe care el o zidise, i le-a fdcut un ospit. lui au tibzirit in fata lor. i hinder), el Dar acolo avea oameni ascunyi. a simtit c5, oamenii lui se tem s\u00e4 tread, r\u00e1ul, 1-a trecut el \u00eent\u00e2i. C\u00e1nd insi Si c'ind Simon yi fiji lui se imbitase- menii au vizut ca-1 trece, dupit el I-au trecut i ei. ri, oamenii lui Ptolomeu s'au nipustit din ascunzitoare, inarmati, au pitruns in Apoi a despirtit oastea in dou5 mara de ospit yi au omorit pe Simon, pe iar pe cal\u00e4reti i-a pus in mijlocul pede- fiji lui, cat yi cativa din slujitorii lui. strayilor, c\u00e4ci cil\u00e4rimea vrijmay\u00e4, era Si el a stiviryit atunci o mare foarte numeroasi. i au sunat din tr\u00e2mbite, iar Cen- risplitind binele cu riiul. Pe urmi, Ptolomeu a scris aceste debeu i cu armata lui au luat-o la fugi, intampliiri i a trimis crainici la im- pirat, cerind sii-i trimit\u00e0 oaste inteaju- yi au cizut dinteinyii multi r\u00e4niti tor, ca si-i predea tara yi orayele. morti. Iar cei care au mai rimas au Pe altii ins& i-a minat la Ghezer fugit in cetate. ca s\u00e4 ucid\u00e4, pe Than, iar capeteniilor peste Atunci a fost rinit i luda, fratele lui Ioan. Dar loan i-a fugluit, pinii cand mii le-a scris scrisori ca s\u00e1 yin& la el ei au intrat in cetatea Cedron, pe care si le dea argint, aur i daruri, o inthriseri, In sfiryit, pe altii i-a trimis ca Iar altii au fugit in turnurile din Ierusalimul i muntele templului. cimpia Azotului. i ei au dat foc ora- yului. Si au citzut dinteinyii trei Dar un crainic a alergat de zor de inyi. Si el s'a intors sinitos in Iudeea. la Ghezer yi a dat de veste lui loan despre moartea tat\u00e0lui s\u00e4n yi a fratilor In vremea aceea, era general in adiog\u00e4nd: Ci el a trimis oameni cimpia Ierihonului Ptolomeu, feciorul lui di te omoare yi pe tine s. Abub. El avea mult aur i argint. CAM a auzit acestea, s'a ingrozit, Si era ginerele arhiereului Simon. iar pe oamenii care veniseri la el ea Dar mima lui s'a trufit i, avand de si-1 omoare i-a prins i i-a comfit, fiindci gind s5, se fac5, stiipin in tari, a pus la ytia c\u00e4 veniseri cu gind ca sti.-1 omoare. cale un plan cu vicleyug impotriva lui Cealaltd parte a istoriei vietii lui Simon yi a fiilor lui ca omoare. loan, rizboaiele lui i faptele lui vite- Ci Simon strihitea orayele jeyti pe care le-a fiicut, zidurile Ierusa- limului pe care le-a zidit i toate cele- yi se ingrijea de nevoile lor. Si a ajuns lake isprilvi ale lui, in Ierihon, itupreunit cu Matatia Sunt serse in cronica arhieriei lui, cu Iuda, feciorii s\u00e4i, in anul o But& din ziva amid a ajuns arhiereu in locul tatillui CARTEA A DOUA .A MACABEILOR 1. Ierusalim i in Iudeea vi doresc voui Cele d,ouei scrisori ale ludeilor din leru- pace yi s\u00e4niitate ! Dumnezeu sii v5, fad, parte de bine salim, trimise celor din Egipt pentru preiz- aduci aminte de legimintul sin nuirea sdrbeitorii templului. Scoa- cu Avraam, cu Isaac yi cu Iacob, robii terea focului sftint de und,e fusese ascuas. s\u00e4i credincioyi! Jertfa lui Neemia. Si v\u00e1 dea tuturor inim\u00e1 ca s\u00e1 vi inchinati lui i s\u00e1 faceti voia lui cu dor 1. a Fratilor Iudei, care sunt in Egipt, mare yi cu rivni in suflet; inchinilciune I Fratii Iudei care aunt in 1060","CARTEA A DOUA A 111ACABEILOR, 1 S5, deschidil mima voastra pentru Cu pietre intr'insii, au zdrobit pe eh- legea sa i pentru poruncile sale ki sit petenie si pe cei care erau cu ea, apoi va educe-, pace; teindu-i in bucati i-au aruncat la cei de afara. S asculte rugliciunile voestre se impace cu voi i In vremea de restriste Preamiirit sit fie Dumnezeul nostru, s\u00e4, nu va paritseascii! care a dat mortii pe cei Lira de lege! Asa ne rugam noi aici cu totii Deoareee noi am pus de gaud sti, pentru voi. praznuim la douazeci qi cinci Chislev In vremea domniei imparatului Di- sfintirea templului, am socotit de tre- mitrie, in anul o stag saizeci i noua, buinp, ca s\u00e1 v\u00e4 dam de veste ca noi Iudeii scris-am voua din necazul din stramtorarea venita peste noi, &Ind voi s\u00e1 pritznuiti sarbatoarea corturilor Iason i tovar\u00e4sii lui se lepOdaser5, de si a focului in amintirea lui Neemia, tare sfanta si de ImpiirOtie, care a zidit templul i altarul, pe care a adus jerta. Si au dat foc portilor i au viirsat sange nevinovat. i atunci ne-am rugat Cand stramosii nostri au fost dusi Domnului i am fost auziti si am adus in Persia, cucernicii preoti au Iuat pe jertfa i jertfa, de paine, am aprins can- &scups foc de pe altar si 1-au a,scuns delele si am pus paini\/e punerii lnainte inteo f\u00e2ntana fare, ap5, si 1-au pus la pe mesa. fereala atat de bine, ca locul a ramas nestiut. Si acum, v\u00e2 scriem ca sii prOznuiti si voi s\u00e1rbatoare,a corturilor in luna Dupl ce au trecut multi ani, fost-a voia lui Dutnnezeu ca Neemia sa Chislev. \u00bb fie trimis in Iudeea de imp\u00e4ratul Per- &Hs& in anul o suta patruzeci Atunci el a trimis clupit foc pe urmasii acelor preoti care aseunsesera si opt. # Locuitorii Ierusalimului si ai Iu- focul. i fiindca ei i-au adus veste ea deei, impreung cu marele sfat al Iudeilor nu se mai ail& foc in fantanii, ci nutnai trimit lui Aiistobul, dascalul imparatului o apa groasa, el le-a poruncit s'o scoata Ptolomeu, din neamul preotilor miruiti, si s'o aducti. qi Iudeilor din Egipt, inchin\u00e4ciune lar dup5, ce au asezat pe altar toate cele trebuitoare pentru jertfa, Nee- sanatate ! mia a poruncit preotilor sa stropease\u00e4 Cu apa aceasta lemnele qi ceca ce era Scapati de Durrmezeu din mari pri- pus deasupra. mejdii, noi ii multumim neincetat si sun- Dupa ce ei au ficut intocmai tem gata sit ne rkizboim cu imptiratul. si a venit vremea ca soarele, care mai inainte era in non, s\u00e1 stralucea,sca, s'a Insusi Dumnezeu a aruneat afar& din sfanta cetate pe protivnici. aprins un foc mare de au dimes co totii Cad, inteadevar, and ciipetenia protivnicilor s'a dus In Persia in frunte,a Si pe cand se mistuia jertfa, preotii unei ostiri, care pima nebiruita, acestia au au fticut o rugaciune, adica preotii qi poporul. i inceptind Ionatan, ceilalti fost omoriti in templul zeitei Nanaia, impreuna cu Neemia au fost inteun gla,s. multumit\u00e4 vicleniei preotilor zeitei Na- Si rugaciunea intr'acest chip naia. suia: Doamne, Doamne, Dumnezeule, Antioh, prefacandu-se ca ar vrea ziditorul lumii, infricosat, puternic, drept si milostiv, singur imp\u00e4rat bun, se casatoreasea cu Nanaia, s'a dus Singur datator de bunatitti, singur acolo impreuna cu prietenii s\u00e0i, ea sa puna mane pe vistieriile templului, in drept, atotputernic qi vesnic, cel ce man- chip de zestre. tuesti pe Israil din toate nevoile, cel care ai ales pe nostri qi i-ai Dap& ce preotii Nanaiei au scos vistieriile, el a intrat in cuprinsul tem- sfintit, plului impreunii cu cativa din suite sa. indata ce Antioh a intrat, ei au in- chis templul. Apoi ei au deschiki o usa tainica din tavanul templului ig au aruncat 1061","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 2 \\\"26. Primeste aceast\u00e1 jertfa pentru tot Apoi In alte asemenea cuvinte, el poporul t\u00e0u Israil; pazeste mostenirea i-a sfatuit ad nu se sting& dragostea lor ta si o sfinteste 1 pentru lege. Strange-ne la un loo pe cei Tot in aceleasi hrisoave se mai afla libereadi pe cei care sunt robi in Boris cii, proorocul a trebuit, dup\u00e4, po- tarile pag\u00e1ne, caut\u00e4, cu indurare la cei runca lui Dumnezeu, s\u00e0 ja cu sine cortul dispretuiti i uriti, ca sa, cunoasca ganii ea, tu esti Dumnezeul nostru! chivotul, ca s'a suit in muntele in care se suise Moise i vazuse tara cea Pedepseste pe cei ce ne impileaza data ca mostenire; ne hulesc cu trufie! Ca, ajungand sus, Ieremia a gitsit Sadeste pe poporul tau in locul un locas in chip de petera, in care a pus cortul, chivotul i altarul tamaierii, tau cel sfant, precum a zis Moise!* apoi ca el a astupat usa. Apoi preotii au cantat psalmii de Unii dintre cei ce-1 insoteau pe el rand. au venit ca s\u00e2 insemne drumul, dar nu i dup.& ce jertfa a fost mistuita 1-au mai putut g\u00e4si. de foe, Neemia a poruncit sa se ude cu Dar cand a aflat Ieremia, i-a In- apa care a mai ramas pietrele cele mari. fruntat i le-a zis: Necunoscut s\u00e0 ra- maie locul acesta, pan& and Dumnezeu i dupa ce au facut aceasta, s'a va aduna pe poporul sau i se va in- aprins o flacira, ins& flacara de pe altar dura de el. o covarsea in stralucire. Atunci Domnul va descoperi aceste i dupa ce acest lucru s'a aflat odoare i slava Domnului se va arata, pretutindeni i i s'a dat de veste precum s'a aratat in timpul lui Moise impftratului Persilor ca, in locul unde preotii dusi in robie ascunseserii focal, In timpul lui Solomon, cand el s'a rugat ca templul sa, fie sfintit cu slava.* iesise tip& EA c\u00e0 Neemia impreuna cu oamenii sal sfintisera jertfele, i se mai istoriseste in aceste hri- soave di Solomon, cel daruit de Dum- Imparatul, dup.& ce a cercetat nezeu cu intelepciune, a adus jertfa cu lucrul cu deamitruntul. a poruncit sit se prilejul sfinirii i ispravirii templului. ingradeascil locul cu gard i 1-a socotit i precum Moise s'a rugat lui loe sfant. Dumnezeu si a cazut foc din cer si a Atunci imparatul a primit si a im- mistuit jertfa, tot asa i Solomon s'a rugat, i s'a pogorit foc care a mistuit partit bogate daruri celor care erau arderile de tot. a_proape de mima sa. i Moise a zis: Fiinda jertfa pentru pacat n'a fost mancata, ea a i oamenii lui Neemia au numit fost mistuitac acest loo Neftar, care inseamn\u00e4 cura- tenie, Irma foarte multi fi zio Neftai. i Solomon a praznuit tot asa 2. cele opt zile ale sfintirii templului. Aceste lucruri se afla povestite Cartea de fatd este o prescurtare a lucrdrii lui Iason de Cirene. ii cel care face pre- In hrisoavele i in memoriile lui Neemia. scurtarea aratd ce scop urmdreste qi cum Apoi c\u00e0 el a infiintat o biblioteca, in se lace o prescurtare. care a strans toate c\u00e1rtile regilor si ale i se mai afla in hrisoave ca proo- profetilor, precum si ale lui David; asij- rocul Ieremia a poruncit celor care erau derea i hrisoavele imparatilor Persiei dusi in robie nu numai sa ja focul po- pentru daniile lor. menit, Tot asa i luda Macabeul a strans Ci, cand le-a dat cartea legii, le-a toate cartile care fuse,sera risipite din pricina izbucnirii razboiului. i toate se dat i sfaturi, sa, nu uite poruncile afl\u00e4 la noi. Domnului i sa nu rataceasca, in i dacii, aveti nevoie de vre-una getul lor, vazand idolii de aur si de ar- din ele, trimiteti oameni ca ea le ja. gint i podoabele cu care erau imbracati. 1062","CARTEA A DOUA A IVIACABEILOR, 3 Si fiindca noi vom praznui in cu- multora, osteneala scrisului o luiim asu- rand siirbatoarea curatirii templului, v'am pra noastr5,, saris si vouii. i voi sa faceti bine s5, praznuiti cu noi aceste zile. Iar adevitrul in insirarea faptelor Il lisim in seama istoricului, i noua lar Dumnezeul nostru, care a li- numai truda ca eh' facem scurtarea dupa berat pe tot norodul s5,u si le-a dat regulele ei. tuturor mostenirea, preotia i templul, Si dupii, cum un arhitect al unei Dupii, cum a fagaduit in lege, in zidini noi trebue s\u00e1 aibgi grija de in- acest Dumnezeu nadiljduim c5, el se va treaga zidire, pe cand cel ce o infru- milostivi in curand spre noi i ta ne museteazii si o zugraveste are sa se va aduna din toate impiiratiile de sub ingrijeasca numai de infrumusetare, tot asa se petrece lucrul i cu noi: cer, in loeul cel sf5,nt, dup5, cum el ne-a Cercetarea temeinic\u00e1, patrunderea mantuit din restriste si a curatit locul tuturor faptelor pan& in cele mai mici cel sf\u00e2nt. amanunte este menirea istoricului, Irma istoria lui luda Macabeul Ins& celui ce urmareste sa faca o a fratilor lui, curatirea marelui templu, prescurtare, ingaduim sa nu se inde- sfintirea altarului, letniceasca dectit cu prescurtarea i si nu se tina de insiruirea intreaga a faptelor. Precum i b\u00e4t\u00e1liile impotriva lui Antioh Epifaniu i impotriva fiului s\u00e4u Sa incepem deci firul povestirii Eupator, Fa mai adaogam nimic la prolog, aci Aratarile eeresti de care au avut ar fi Meru neintelept sit lungim peste parte cei ce s'au luptat vitejeste pentru masura prologul i s\u00e4, scurtam istoria. Iudaism, \u00eenc\u00e2t, cu tot num\u00e4rul lor mic, 3. si-au cucerit tara si au pus pe fuga In vremea arhiereului Onia, un oarecare oastea paganilor, Simon s'a due la Apoloniu. satrapul Cele- Au dobandit din nou templul cel Siriei fi al Feniciei, si a ardtat bogdriile nenumdrate ale templului. Apoloniu dd vestit in toata lumea, au liberat cetatea poruncd lui Eliodor, care, vrand set ridice toate legile care aproape bogdfiile templului, este lovit de puterea fusesera desfiintate, le-au pus la loe, lui Dumnezeu. fiindca Domnul in marea sa indurare Era in vremea arhiereului Onia. se milostivise spre ei, Locuitorii sfintei cetati se bucurau de Toate aceste fapte serse de Iason desavarsit\u00e4 pace, iar legile erau eu scum- din Cirene in cinci c\u00e4ni, noi vom in- patate implinite multamita evlaviei lui cerca sa, le scurtim inteuna. urii lui impotiva faradelegii. i fiindca noi ne-am gandit la Pentru aceasta chiar i imparatii sumedenia de numere dintr'insele, pre- cum si la greutatea cu care vor lupta cinsteau locul cel sfant i impodobeau cei ce vor BA' piitrunda In m5,runtele templul cu marete daruri, istorisiri ale istoriei, din piicina belsu- 'neat chiar Seleuc, imparatul Asiei, gului materiei, preintampina toate cheltuielile trebui- toare pentru slujirea jertfelor, din ve- Ne-am stiaduit sit dam pentru niturile sale. coi ce vor s'o citeascii: o carte plieutil, pentru coi ce vor s\u00e1 invete: o carte Ins& un oarecare Simon, din nea- indemanatic5, i oricui Ii va cadea in mul lui Veniamin, ispravnic al templului, mini: o carte folositoare. s'a luat la cearta cu arhiereul pentru treburile carmuirii templului. Si pentru noi cei care ne-am apucat sit facem aceasta scurtare, nu este lucru i fiindca nu putea s5, biruiasca usor, ci lucru care ne costa sudoare pe Onia, s'a dus la Apoloniu din Tars, nopti de veghe, care pe vremea aceea era satrap in Cele- Siria i in Fenicia, Lucru nu de mai patina indema- nare decat a celui care pregateste un ospat cauti, ea facit pliicere altuia. Tot*, ca s\u00e1 ne invrednicim de recunostinta 1063","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 3 i 1-a parit c5, vistieria templului barea coloarei fetei dezviiluia zbuciumul din Ierusalim este plinii de bog4ii ne- spuse i c\u00e4 mulVmea banilor este ne- sufletului lui. numdratit i cu totul prisoselnic& fate- Spaima i tremurul in toati fiinta cu nevoia cheltuielilor pentru jertfe, c5, ar fi Cu putinti co toate acestea lui dadeau indeajuns pe fat\u00e4, pentru ajung\u00e2 in mina impiiratului. cei care il vedeau, chinul inimii lui. Apoloniu s'a dus apoi la impirat Locuitorii d\u00e4deau buzna afar5, din i-a spus despre bogatiile care \u00eei fu- case, in cete, spre obsteasc& rugiteiune, ca locul cel sf\u00e2nt s\u00e4, nu fie facut de ocar\u00e4. seser\u00e1, descoperite, iar el a ales pe Eliodor, marele sfetnic al \u00e4rii, pe care 1-a trimis Dar tA femeile umpleau ulitele, incinse cu haine de pociint\u00e4, pe sub cu porunc\u00e4, ta ridice banii mai sus po- s\u00e1ni, iar fecioarele, care erau inchise in casa, unele alergau la porti, altele la meniti. ziduri, iar altele se uitau pe ferestre. Atunci Eliodor a plecat indatet la ToVi stiiteau cu m\u00e2inile intinse drum, prefdcindu-se c\u00e4 cerceteaz\u00e0. ora- spre cer si se rugau din suflet. ele Cele-Siriei i ale Feniciei, ins5, nu- Era ceva induios5,tor s\u00e1 vezi cum mai ca s\u00e0 implineascli gindul imparatului. multimea de popor deavalma c\u00e1dea in genunchi si cum arhiereul in zbucium C\u00e1nd a ajuns in Ierusalim, el a cumplit astepta ce va sii, fie. fost primit prieteneste de arhiereul Si in timp ce toti rugau pe Dom- apoi i-a impartasit pare care s'a nul cel atotputernic, ca el si piizeasci neatinse i in sigurant\u00e4 economiile celor f\u00e4cut i i-a dat l\u00e4muriri despre pricina care le incredintsser& spre p\u00e4strare tem- venirii lui, intrebandu-1 totodat\u00e4 (lac& lucrurile stau asa. plului, Atunci arhiereul i-a arAtat c5, vi- Eliodor \u00eei aducea la indeplinire stieria avea inteinsa economiile viidu- velor si ale orfanilor, planul lar o mare parte este averes, lui El ajunse,se cu garda laugh' vi- Hircan, fiul lui Tobie, om cu foarte stierie. Atunci Dumnezeul Duhurilor mare vaz\u00e4,, c\u00e2 lucrurile nu stau asa Stiip\u00e1nul cu nem\u00e4rginita putere, a facut cum a f\u00e4cut pare nelegiuitul Simon, o minunata afitare, incht cei care cu- teza,ser\u00e4 s5, via, acolo au fost sp\u00e4im\u00e1n- ca, daci toate aceste bog4ii se scad, ttqi de puterea lui Dumnezeu, iar de faman numai patru sute de telex* de groadt si-au pierdut cumpEtul. argint i dou5, sute de talanti de aur, Anume li s'a aratat un cal calirit Si c5, este cu neputintit s\u00e4 fie p\u00e4- de un cillaret groaznic, impodobit cu gubiti cei ce s'au increzut in sfintenia o foarte frumoasii armurit. El s'a nii- locului i in m\u00e4,retia i in adapostul unui pustit n\u00e4valnic in Eliodor i 1-a lovit templu atilt de cinstit in toat\u00e4 lumea. cu copitele cele de dinainte ale calului. Ins\u00e4, Eliodor, potrivit poruncilor cii15.retul s'a ar\u00e4,tat impodobit cu ar- imp5,r\u00e4testi, stdruia ci averile acestea muri de aur. trebue s\u00e4, fie duse in vistieria imparit- teasci. Si i s'au mai ar\u00e4tat doi tineri vitnjosi, strillucind de slay& i imbri- Dar, intr'o zi, chnd el s'a dus si vad\u00e4 cu deam\u00e4,runtul vistieria tem- cati cu vesminte str\u00e0lucite. Ei s'au asezat plului, s'a f\u00e4cut more zarv\u00e4, in cetate. de o parte si de alta a lui si-1 loveau ne- contenit cu biciul, coplesindu-1 cu lovi- Preotii imbriicati in od\u00e4jdii preo- turile. testi s'au aruncat la p5,m\u00e1nt in fate Si dinteo dati el a ciizut jos, in- altarului i strigau la cer catre Acela viluit de intuneric. Apoi a fost luat de care a flicut legea pentru p5strarea ba- jos si dus incolo afar\u00e4, pe o nilor, ca sa p\u00e4,zeascii neatinse aceste bo- g\u00e4tii pentru cei care le incredintaseri Si pe el, care venise in vistieria mai spre buni p\u00e4strare. sus aratata cu o numeroas\u00e4, ceati i cu Oricine vedea fata arhiereului, i se gardi imptir5,teasc\u00e4, 1-au scos afar\u00e4, de- r\u00e4nea inima, fade& chipul lui i schim- oarece el singur nu se putea ajuta, 1064","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4 aceia au cunoscut Cu acest prilej desco- Iata, cum s'au petrecut lucrurile perirea puterii lui Dumnezeu. ca Eliodor i cu paza vistieriei templului. i in vreme ce el states asa do- borit de puterea dumnezeiasc\u00e4, mut si 4. f\u00e1r\u00e1 nildejde de sca,pare, Onia se duce la impcirat in pricina cu Iudeii proslaveau pe Dumnezeu, Simon. Iason ia arhieria. Menelau la cel ce prosl\u00e4vise locul eau cel rant rtindul lui ja arhieria, pliitind mai mult templul situ, care cu putin mai nainte decIlt lason trei sute de talanti de argint. fusese plin de groazit pi de spaim\u00e4, iar Moartea lui Lisimah. .Menelau reimdne acum, o data: cu ar\u00e4tarea Domnului celui atotputernic, se umplu.se de bucurie meren arhiereu. de veselie. i Simon cel pomenit mai sus, tr\u00e4- Dar unii dintre prietenii lui Eliodor d\u00e4torul vistieriei si al patriei, hulea pe Onia i zicea c\u00e1 el este cel care a abatut s'au rugat grabnic de Onia, s\u00e0 roage nenorocirea asupra lui Eliodor i tot el pe Cel Pres., Inalt ca s\u00e1 daruiasca, viatit celui care zacea aproape fax& suflare. este urzitorul relelor. $i pe binefacittorul cetatii, pe ap\u00e4- Atunci arhiereul, bitnuind ca nu cumva imparatul sa-si inchipuiascit cum rittorul celor de un neam cu el, pe cel c\u00e4 Iudeii au urzit vre-o uneltire impotriva ce era inflacarat pentru lege, cuteza sit-1 lui Eliodor, a adus jertfit pentru arate ca pe un mare tradator al tarii. n\u00e4tosirea lui. i vrajba a crescut pan\u00e4 inteat\u00e1ta, *i in timp ce arhiereul aducea incat unul din cei din ceata lui Simon a sivarsit i ucideri. jertf\u00e1 de ispasire, s'au ar\u00e4tat lui Eliodor aceiasi tineri, invesmantati in aceleasi Atunci Onia, cugetand la primejdia vesminte, i, stii,\\\"nd inaintea lui, i-au zis: invr\u00e4jbirii si la chipul cum Apoloniu, 4 Multumeste lui Onia, arhiereul, fiindc1 fiul lui Menesteu, sat apul Cele-Siriei pentru el Domnul ti-a d\u00e4ruit viata. al Feniciei, poate s\u00e4 sporeasca ticalo- siile lui Simon, lar tu, cel care ai fost b\u00e4tut cu S'a dus la fnaparat, nu ca paritor biciul din cer, spune la toti puterea cea al celor de un neam cu el, ci chibzuind mare a lui Dumnezeu! * i chip& ce au la folosul cel deobste si mai ales la graft acestea s'au facut nevitzuti. acela al poporului sau, i Eliodor a adus jertfe Domnului Fiindca el vedea bine cii, f\u00e1r\u00e4 mij- locirea impitratului nu este cu putinta mari juruinte celui care i-a d\u00e4ruit sa, se impace lucrurile, mai ales ca, Simon viata. i dup\u00e1, ce s'a despartit priete- va stlirui in fariidelegile lui. neste de Orna, s'a tutors cu oamenii lui la imptirat. Stiviirsindu-se din viat\u00e0 Seleuc, ve- i marturisea tuturor nind in locul lui Antioh poreclit Epi- marelui Dumnezeu pe care le v\u00e4zuse faniu, Ia,son, fratele lui Onia, cu vi- cu ochii. clesug a pus mana pe arhierie, and imparatul a intrebat pe Elio- Fagaduind imparatului, inteo in- dor pe cine ar crede di e mai nimerit talnire pe care a avut-o cu el, trei sute si-1 trimit\u00e4, din nou la Ierusalim, el saizeci de talanti din vistieria templului, i-a raspuns: iar pe deasupra optzeci de talanti din alte venituri. \u00ab Dad, ai vre-un vrajmas sau vre-un urzitor de uneltiri impotriva ta, trimite-1 Pe BATA acestia el a mai fiigaduit in scris alti o silt& cincizeci de talanti, acolo si el va veni inapoi snopit in b\u00e4taie, chiar dae\u00e2 va sc\u00e4pa cu daca i s'ar da putero s\u00e4, infiinteze un fiindcit in locul acela este cu adev\u00e4rat gimnaziu cu un stadion pentru tinerime, puterea lui Dumnezeu. iar pe cetatenii Ierusalimului inscrie Cel ce locueste in ceruri prive- cetitteni ai Antiohiei. gheazii, i ocroteste locul acela, iar pe i imptiratul i-a Ing\u00e4duit. i dup\u00e4 cei care vin acolo cu ganduri rele, ce a luat arhieria, indat\u00e4 a inceput si loveste pierde.\u00bb 1065","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4 ispiteasci pe cetitenii sii cu datini gre- i cand Apoloniu, fiul lui Me- ne,steu, a fost trimis in Egipt cu prilejul ceoti. suirii pe tron al lui Ptolomeu Filometor, Antioh a aflat c\u00e1 nutreote fat& de el El a desfiintat privilegiie filan- g\u00e4nduri duom\u00e4,noase i, vrand s\u00e4, se tropice date Iudeilor de chtre imparati, pun& la adipost fat& de el, din aceast\u00e4 pr\u00edn mijlocirea lui loan, tatal lui Evpo- pricini s'a dus la Iafa, oi pe urmi la lemos, care fusese trimis la Roma s\u00e4, Ierusalim. incheie cu Romanii leglimant de prietenie, Si Iason impreun\u00e4 cu toati cetatea apoi a desfiintat datinile legiuite i le-a 1-a primit miret oi el a intrat in Ierusalim inlocuit cu noi datini impotiva legii. la lumina sfeonicelor FA in strighte de veselie. Apoi el s'a indreptat cu oastea Si firi ruoine a infiintat la poalele spre Fenicia. cetitii un gimnaziu, in care el a adus pe cei mai de sea,mg, tineri oi-i creotea Dupg, trei ani, Iason a trimis pe acolo in datinile greceoti. Menelau, fratele lui Simon cel pomenit mai sus, ca s\u00e1 dud, bani imp\u00e4ratului i elenismul, adic\u00e4, trecerea la da- tinele p\u00e4gine, a ajuns culmea, din pri- aminteascil despre deslegarea unor cina ticalooirii peste mg,suri a lui Iason trebi mai grabnice ale imp\u00e4ritiei. cel nelegiuit FA nu arhiereu, Si fiindcii el a aflat har in ochii Thad preotii nu aveau rivni pentru imparatului i I-a cinstit, infitioindu-se siviroirea slujbelor la altar, ci, dispre- ca un om cu mare putere in fats, lu\u00ed, tuind templul i nepurt\u00e4nd grij\u00e4 pentru a ajuns si ja arhieria, arid mai mult decit Iason trei sute de talanti de argint. jertfe, alergau cu gr\u00e4bire ja parte Apoi a luat hrisovul impiiritese la jocurile cele oprite de lege in staclion, FA s'a intors acas\u00e1, cu toate cg, in nici un aoa, de pild\u00e1, ciind se ficea poftire la fel nu era vrednic de arhierie, ci mai de- aruncatul discului. grab\u00e4, de tiran, fiindcii avea apucituri Dreggtoriile de cinste din tara lor de tiran crud oi furie de fiarg, salbaticti. nu mai aveau nici un pret ci mai v\u00e4rtos se striduiau dupg, maririle greceoti. Astfel Iason, care inoelase pe fratele Si au dat peste ei mari necazuri, eau, fiind inoelat de altul, a trebuit fiindc\u00e4 tocmai cei ale cgror datini i viatg, fug\u00e4, in tara Amonitilor. se str\u00e4duiau s\u00e4, le imite intocmai, aceia au ajuns duomani i impilgtori. Si Menelau a ajuns arhiemu. fiindci el nu-oi implinea datoria ca si Ciici nu este lesne si calce cineva plateasci, banii pe care Ii figiduise im- legile dumnezeeoti, f\u00e4rg, sg, fie pedepsit, pgratului, lucru care se va Iiimuri din intimpldrile care urmeazil. Cu toate cg. Sostrate, cipetenia cet\u00e4tii ceruse ciici el se indeletnicea Pe c\u00e4nd se sgrb\u00e4torea jocul de cu stringere,a dirilor pentru aceast\u00e4 intrecere la lupti din cinci in cinci ani pricing, amindoi au fost poftiti de im- pivot. imp\u00e4,ratul era oi el de fati, Iason cel nelegiuit a trimis din Si Menelau a Igsat in locul lui ca loctiitor de arhiereu pe fratele s\u00e1u Lisi- Ierusalim privitori, de cet\u00e4tenie antio- mah, iar Sostrate pe Crates, guverna- bieni, duc\u00e4nd cu ei trei sute de drahme torul Ciprului. de argint pentru jertfa lui Hercule. Ins\u00e4, coi ce duceau argintul au cerut si nu Si dup.& ce impitratul hot\u00e4rise asa, fie folosit pentru jertfa lui Hercule, s'a intimplat c\u00e1 locuitorii oraoelor Tars fiindci nu se &idea, ci s\u00e4 fie intrebuintat pentru alte cheltuieli. Malus s'au risculat din pricing,' cg, fuseserii ficute dar Antiohidei, tiitoarea Cele trei sute de drahme fuseser\u00e4, sor- Atunci impiratul a plecat in cea tits de cel care le trimisese pentru jertfa mai mare grab& s\u00e4 potoleasci riscoala lui Hercule, insi, dupti, cererea celor care oi a li\u00edsat in locul siu pe Andronic, unul le aduseserk aceoti bani au fost intre- din cei mai vrednici dregitori. buintati pentru inzestrarea triremelor cu cele trebuitoare. 1066","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5 i Menelau, crezand c e timpul ghioage, aIii cenusg, si le-au aruncat prielnic, a luat cu japca vreo citteva odoare de aur din templu i le-a daruit grimadri in oamenii lui Lisimah lui Andronic, iar pe altele a izbutit sg, le v\u00e4ndii in Tir si in orasele inveci- Astfel ei au ninit pe mulfi, pe nate. alfii i-au tr\u00e2ntit la pam\u00e4nt si pe tofi Cand Onia a aflat sigur cum stii pricina, 1-a mustrat aspru din locul eau ceilalfi i-au pus pe fug\u00e1, iar pe cel care furase sfintele odoare 1-au ucis l\u00e4ngit de sih\u00e4strie de la Dafne, Mug& Antiohia, vistierie. unde se retnisese el. Apoi a inceput judecarea pricinei Din aceast\u00e4 pricing Menelau a cu Menelau. luat laoparte pe Andronic i i-a cenit sit omoare pe Onia. Atunci Andronic a Iar cilnd imp\u00e4ratul a venit la Tir, venit la Onia, citruia i-a intins m\u00e2na trei ini trimi,i de inaltul sfat au adus drea,pt\u00e4 cu junimant, i cu toate cg, pliingerea cea dreapt\u00e1 inaintea lui. acest lucru d\u00e4dea de biinuialit lui Onia, el a izbutit scoat\u00e1 din sihi\u00edstria i fiindcg Menelau vedea 05, nu lui. Apoi 1-a omorit Indat\u00e4 fi\u00edrit teamg mai este chip de scapare, a fi\u00edggduit o de dreptate. mare sum& de bani lui Ptolomeu, fe- Pentru aceastg pricing, nu numai ciorul lui Dorimene, ca sit induplece pe Iudeii, ci i multi dintre celelalte nea- imparat. muri s'au ind\u00e4rjit i s'au inftniat pentru Atunci Ptolomeu, lu\u00e2nd deoparte moart,ea nedreapta,\\\" a acestui om. pe imp\u00e4rat sub per\u00edstil, ca si cum ar fi C\u00e4nd Impara,tul s'a fntors din vrut s\u00e4 se nicoreascii imparatul a schim- orasele Ciliciei, atilt Iudeii din Antiohia, bat hotgrirea. Grecii, care laolaltil mils\u00b0 silnieia, *i asa imp\u00e4ratul a scos pe Mena- au venit la el sg se jaluiascit pentru uci- lau nevinovat, cu toate cit el fusese pri- derea nedreaptit a lui Orna. cina intregii nenorociri, iar nenorocifii Atunci Antioh s'a manit p\u00e4ng aceia care chiar dad, ar fi fost jude- In ad\u00e2ncul sufletului, i i s'a fiicut cafi de judecidori scifi si tot ar fi fost 1-a plans pentru virtutea i cinstea g\u00e2sii nevinovafi au fost osiindifi la moarte. celui ucis. i s'a aprins indatii de m\u00e4nie im- Astfel oamenii care luaserti apg- potriva lui Andronic, cgruia i-a luat rarea cetafii si a norodului i a sfintelor mantia de porfirg, i, rup\u00e4ndu-i vesmin- odoare, au fost pedepsifi f\u00e1rg, zabavii cu tele, 1-a due prin toatit cetatea, p\u00e4ng \u00a1Louisa pedeapsii nedreaptg. locul uncle omorise pe Onia. Acolo a poruncit sit% ucidii, pe ucigas. Astfel a Chiar i locuitorii Tirului s'au in- primit pedeapsa cuvenitii, de la Doinnul. ditrjit din aceasta pricing, i celor morfi Sgvtirs\u00ednd Lisimah, cu st\u00edrea lu\u00ed le-au fiicut o pogribanie cu mare cuviinf\u00e4. Menelau, mai multe furturi din templu ri\u00edsp\u00e4ndindu-se zvonul, norodul s'a lar Menelau, din pricina acomiei str\u00e4ns gr\u00e4mad\u00e3 impotriva lui Lisimah, color mari, a rgmas mai departe in dre- gi\u00edtoria lui, sporind din ce in ce in aril,- mai cu seams& cg multe odoare fuseserg, delegea lui i ajung\u00e4nd un uneltitor im- potriva celor de un neam cu el. irosite. 5. Dar impotriva poporului riisculat afarg din cale de furios, Lisimah a inar- Antioh porneste cu rdzboi in Egipt. Ard- mat trei mii de insi, care au inceput tdri minunate pe c,er. lawn impresoard omoare, sub porunca unui oarecare Ierusalimul ca sit ia arhieria de la Menelau. Tiranus, om inaintat in v\u00e2rst\u00e2 i in Antioh vine din Egipt si face prdpild in Ierusalim. Apoloniu, in fruntea unei ar- f\u00e4r\u00e4delege. mate, vine in Ierusalim, uncle sclvdrfeste cruzimi. luda .Macabeul se retrage in Gaud poporul a aflat despre lui Lisimah, unii au luat pietroaie, alfii pustie. 1. In vremea acea,sta, Antioh s'a pre- g\u00e4tit al doilea ri\u00edzboi in Egipt. 1067","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5 Dar s'a intimplat c5, in tool& ce- Egipt infuriat ca o fiar\u00e1 0 a dat n5,vala tatea s'au ariltat aproape timp de patru- In cetate, zeci de zile, in v\u00e4zduh, cohorte de reti care alergau, imbracati in ve\u00a7minte Poruncind osta\u00a7ilor sit omoare f5,ra de aur i inarmati cu mil\u00e0, pe oricine le-ar cadea in mina Apoi cete de citareti in\u00a7irate in E- llie de bataie, n\u00e4v\u00e4liri i iurekuiri din- s\u00e4 sfartece pe cei care se vor aditposti tr'amindou5., partile, Valmii\u00a7ag de scu- fugind prin case. turi, de suliti i s\u00e4bii scoase din teac\u00e4 Si a fost mare macel de tineri i de s\u00e4geti zvirlite. Era o scaparare de ar- batritni, priipad de oameni, de femei muri de aur 0 o rm.& priveli\u00a7te de pla- de copii, ucidere de fecioare 0 de prunci. to\u00a7e felurite ! Si au pierit in timp de trei zile Din aceast\u00e4 pricin5, toti in\u00e4ltau rug\u00e4ciuni ca aceste aratari s\u00e4 le fie spre optzeci de inn de in\u00a7i, patruzeci de mii au fost macel\u00e4riti 0 tot pe atatia au fost bine. v5,nduti robi. Si ffindca se raspandise vestea ca Si ffindca el n'a fost multurnit cu Antioh a murit, aceasta &du prilej lui aceasta, a cutezat sit intre in templul Iason s\u00e4 vie Cu nu mai putin de o mie de cel mai dint din toata lumea, indreptat in\u00a7i i s\u00e4 tabarasca pe cetate Rua de veste. fiind de Menelau, tr\u00e4d\u00e4torul de lege 0 Atunci locuitorii au alergat la ziduri, de tara. ins& cetatea in cele din urm\u00e4 a fost cu- prinsa, iar Menelau a fugit in cetatue. Si Antioh 1u5,nd cu m\u00e4inile sale intinate sfintele odoare, precum i odor+, Dupit aceasta a inceput sit mace- rele care fusesera ditruite de alti impa- rati, pentru a m\u00e4ri slava 0 cinstea acestui larease5, fad., erutare pe locuitorii cet\u00e4tii, loo, le-a trecut in maini p\u00e1ngitrite. far& sa cugete c\u00e1 izbiinda impotriva celor Dar Antioh se umfla de trufie nu bitga de seam& c\u00e1 St\u00e4p5,nul i\u00a7i v5,r- de un neam cu el este un pr\u00e4pad cum- Base urgia lui, intorsese privirea de la plit, 0 mai ales ca-\u00a7i inchipuia c\u00e1 ja prad5, locul acesta pentru putin5, vreme, din de la du\u00a7man 0 nu de la cei de un neam pricina pacatelor locuitorilor cetatii. Cu el. Si dac5, poporul acesta nu s'ar fi facut vinovat cu atit de multe piicate, Cu toate acestea el n'a putut intocmai ca i Efiodor eel trimis de impia- pun5, mina pe arhierie, iar sfar\u00a7itul unel- ratul Seleuc, pentru cercetarea cu deamit- runtul a vistieriei, Antioh ar fi fost in- tirilor lui viclene a fost ruqinea, 0 de data, batut cu biciul i rasturnat la pi,- aceea a fost silit iaiaqi sit fug& in tara mint din pricina indraznelii lui. Amonitilor. Ins& Dumnezeu n'a ales pe poporul lar sfar\u00a7itul vietii lui ticaloase a sau pentru acest loo, ci locul acesta 1-a fost: fost-a inchis in temnit\u00e4 de voe- ales pentru poporul sau, vodul arab Areta ; apoi, fugind din ora\u00a7 Drept aceea i locul acesta a In ora, urmitirit de toti ca un calciltor de avut parte de at5,tea nevoi care s'au lege, urit ca un gide al patriei 0 al cetit- abiltut peste popor, ca mai titrziu s\u00e4 fie tenilor, el a fost gonit in Egipt. p5,rta\u00a7 la bunatiiti. iar locul pe care Ce! Atotputemic il piirasise intru urgia Si el care surghiunise pe atatia din lui a fost iara\u00a7i a\u00a7ezat in toat5, slava tara lor, a trebuit s\u00e1 moar5, in Ora stre- lui, dupa ce marele Stapin s'a impicat in5 dup5, ce se dusese la Lacedemonieni, unde nadiijduia ea gi\u00edseasca ad\u00e4post, in Cu poporul situ. nadejdea inrudirii cu ei. Si dupa ce Antioh a pradat o mie i el care zvitrlise atitia oameni 0 opt sute de talanti din templu, a neingropati, nici n'a fost pl\u00e2n, nici po- gribanie nu i s'a fitcut i nici n'a avut plecat indata in Antiohia, crezind din parte de mormint araturi cu strtibu- pricina trufiei lui din pricina de\u00a7er- nii lui. t5,ciunii din mima lui sa facit uscatul bun de umblat cu corabia i marea loe Cilnd imparatul a aflat despre aceste de umblat pe jos. fapte, a crezut c\u00e1 s'a intimplat o ras- coal\u00e4 in Iudeea. Atunci el a plecat din 1068","CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 6 Dar el a l\u00e4sat dregatori sil, chinu- du-se cu desfranatele, impreunandu-se cu femeile in sfintele cursi i aducand lucruri iasca norodul, i anume: in Ierusalim pe care nu se cuveneau. Filip, de obaraie din Frigia, ai mai crud dedil cel care fusese pus mai inainte; Apoi ei au umplut altarul de jertfe La Garizim pe Andronic, i pe oprite de lege, l'auge), aceatia pe Menelau, care, cu mult mai fau decat ceilalti, chinuia pe cei de Incat nu se putea priiznui nici un neam cu el i se purta ca un vrajmaa Seimbata, nici praznicele stramoaeati, indarjit impotriva locuitorilor Iudeei. niel macar si, marturiseati ca esti Iudeu. Apoi el mai trimise in fruntea unei oati de dou'imeci i dou\u00e1, de mii de Ci dimpotiva Iudeii erau duai cu oameni pe Apoloniu, citruia i-a poruncit sila la jertfele care se aduceau in fiecare luna de ziva naaterii imptiratului, iar set, omoare pe toti tinerii, iar pe femei la sarbitoarea in cinstea lui Bacus erau pe copii siliti s'a ja parte la alaiul in cinstea lui vanza. Bacus, incununati cu Astfel Apoloniu a venit la Ierusalim Apoi, dup.& indemnul lui Ptolomeu, ai s'a preacut ca are ganduri paanice peina a ieait un hrisov ca, in toate cetatile In santa, zi a Sambetei, i cand a vazut pe Iudei ea sunt in zi de praznic, a po- greceati invecinate, si se ja aceleaai runcit oamenilor de sub ascultarea lui si puna, mana pe arme. suri impotriva Iudeilor i si fie siliti si Atunci a dat poruncil sa omoare pe toti cei care venisera la praznic, apoi aduce.), jertfe, cu arma In mana a patruns In cetate a ucis o mare multime de oameni. lar cei care n'ar vrea s\u00e1 triliasca Ins\u00e1 luda Macabeul s'a retras cu cei noua tovaraai ai lui in loe pustiu dup\u00e1 datinile greceati si fie uciai. i si ffi-ai petrecea viata cu ai lui in munti, intocmai ca fiarele, hranindu-se in toat\u00e4 fi vazut ce prigoana incepusel vremea cu buruieni, ca sa se tereasca de spurciciune. Doua, femei au fost aduse flindca fai taiaseril imprejur coplii. Pentru 6. aceasta copiii le-au fost spanzurati de Prigoan,a impotriva Iudeilor care nu se ele au fost tarite prin ora a in vazul liisau de legea lar. Pdngririrea templului norodului, apoi au fost azvarlite jos de pe zid. cu d,atini pigane de desjrdnare. 111ucenicia lui Eleazar, care nu vrea ed mcIndnce carne Altii care se adunaseri in graba tuteo petera din apropiere, ca de porc. nuiasca, in taina Sambita, au fost p\u00e1riti lui Filip ai au fost arai de vii, fdra i nu dupa mula vreme, impa- cuteze ea se apere, din evlavie pentru ratul a trimis un bitran din Antiohia care ea sileasci pe Iudei si se lase de sfintenia acelei zile. legile strimorati i sti nu mai tr\u00e4iasca Deci rog pe cei carora le va cidea dup'\u00e1 poruncile lui Dumnezeu, In mana aceasta carte sa nu se zmin- teasca din pricina acestor nenorociri Sa pangireasca templul din Ieru- si, creada, ca aceste pedepse n'au fost salim inchine lui Jupiter Olim- pentru pierzarea neamului nostru, ci pianul, iar pe ce! din Garizim lui Jupiter pentru pedepsirea lui; Ocrotitorul de oaspeti, nume potrivit cu dragostea de oaspeti a locuitorilor lo- Fiindca aceasta este dovadi, a proniei dumnezeeati, ea: nu lasa multi cului. vreme nepedepsiti pe cei picatoai, ci Acea,sti neivali de datini pligane era indata le da pedepse. greu de indurat i cumplita pentru popor, i pe cand Domnul aateaptii ca un Fiinde\u00e4 piganii pangarisera tem- indelung rabditor la celelalte popoare ai le pedepseate dup.& ce ele au ajuns si, plul cu desfranioxi ai ospete, desatan- umple m'Asura picatelor lor, cu noi irisa el s'a hotarit sa se poarte intealtfel, Ca si nu se razbune pe noi tocmai la sfanit, cand picatele noastre ar fi fntrecut once misura. 1069","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7 Dovad\u00e4 cit el niciodatit nu ne Cu toate voi scapa de pe- lipseste de indurarea sa, i chiar cand deapsa oamenilor pentru aceast\u00e4 clip\u00e4 ne pedepseste cu nenorociri el nu piirit- de fatii, lusa nu voi putea, ori viu, ori seste pe poporul s\u00e4u, mort, scap din m\u00e2inie Celui Atotpu- Pomenirea acestor fapte si ne fie ternic. Pentru aceasta voi indeajuns! i &T'a aceast\u00e4, scurtit aba- tere, s ne intoarcem la istorisirea b5,r- noastrit. b6,teste acea,st\u00e4 m\u00e4, voi arate, vrednic de batrinetele mele, Eleazar, unul din cei mai de lar celor tineri le voi da o vite- frunte arturari, ajuns la aditnci ca i ei moar\u00e4, b\u00e1rateste nete i foarte frumos la chip, era silit jeasc\u00e4 s\u00e4, m\u00e4n\u00e2nce carne de porc, i pentru cu inflic\u00e4rare pentru cinstitele i sfin- tele legi.* i dup\u00e4 ce a ro,stit acestea aceasta fi asean gura cu s'a dus la locul de chinuri. i cei care Il duceau, indatil si-au Ins\u00e4 el si-a ales mai degraa o schimbat bunavointa, ca,re cu putin mai moarte vitejea,sc\u00e4, de at o viat\u00e4 nainte i-o afitaser\u00e4, in rea vointi, din pricina euvintelor socotite de ei nebu- dup\u00e4 ce a scuipat jos carnea nesti pe care el le rostise mai inainte. din gura, s'a dus de bunto, voie la chi- i and era gata di motu& din pricina loviturilor, a suspinat, ziand: nuri, e Domnul, cel care are danta atotsti- int\u00e4, stie eu, cu toate a, as fi putut A-sa cum trebue sa facii cei care scap de moarte, rabd cu trupul cruntele cuteaa a respinga ceea ce nu este in- duren.' ale biciuirii, fusil cu sufletul toate gaduit m\u00e4n\u00e2nce, chiar and pofta de viat\u00e4, i-ar sili la aceasta. acestea le p\u00e4timesc ou voie bun\u00e4, pentru cinstirea lui! lar cei care fuseser\u00e4 pusi cu su- 31. Astfel el a trecut din aceastii pravegherea acestei jertfe impotriva viat\u00e4, dtind str\u00e4lucit\u00e4 pila: de vitejie legii, 11 luarti pe Eleazar deoparte, din de virtute, nu numai celor tineri, ci pricin\u00e4 cunosteau de multa vreme, intregului popor. si-1 indemnar\u00e4 aducti niste carne preg\u00e4- 7. tit\u00e4 de el i din care i-ar fi fost \u00eeng\u00e4duit s?. Chinurile de mucenici ale celor papte mitnitnce, si el s\u00e4, se prefacio: cum ci 11.0 fi ale maicii lor. min\u00e2ncit din c\u00e4rnurile de jertf\u00e4, intoo- mai dupit porunca imp\u00e4ratului, i s'a mai intamplat e\u00e4, au fost Ca, prin aceasta, scape de prinsi \u00a7 a p te frati impreunti cu mama lor. moarte i a se foloseasa de piilejul acestei filantropii, sprijinit pe vechea imp\u00e1ratul a dat ponina, s\u00e4.-i bat\u00ed+, cu bice i cu vine de bou, ca milnh,nce lor prietenie. carne de poro oprit\u00e4 de lege. Dar unul din ei a inceput a gr\u00e4i Ins\u00e4 el, chibzuind cu o intelepciune pentru toti i a zis: e Ce vrei tu s\u00e4, afli si ce vrei tu a scoti de la noi? Suntem vrednia de cinstea euvenit\u00e4 vtirstei lui mai degrabb, gata a murim, decat de cinstitele lui aruntete i de buna legile stramosesti!\u00bb Atunci imp\u00e4ratul, plin de manie, crestere a lui cea din tinerete, dar mai a poruncit s\u00e4 infierante cu osebire cuget\u00e2nd la legea cea :anta cazane. data' de Dumnezeu, a rtispuns pe fati. i dupit ce au fost infierban- tate, imp\u00e4ratul a poruncit taie bim- fitril, abav\u00e4, ea ei sit-1 triroit\u00e4 in lu- ba celui care graise pentru toti, apoi mea cealaltti: s\u00e4-i jupoaie pielea de pe cap qi taie mftinile i picioarele in vitzul celor- e La vtirsta noastr\u00e4 nu se cade lalti ai lui i ai maickt-si. fim f\u00e4tarnici, ca nu cumva cei tineri cread?. c?. Eleazar cu toti coi noutizeci de am ai s\u00e4i a trecut la pitg\u00e4nism, i astfel ei din faptul fatirniciei mele, pentru un pic de viatii trectitoare, din prieina mea s\u00e4 se lase am\u00e1gii, iar eu fac parte de o hidria:tete plin\u00e4 de rusine si de \u00b0cara*. 1070","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7 Apoi, dupti ce I-a ciopatlit asa, a nu esti de cat un muritor. Dar s5, nu poruncit s\u00e4-1 aduc5, langa vatra focului crezi c\u00e1 Dumnezeu a p\u00e4rtisit pe popo- 85,-1 frig& de viu in tigae. i pe c\u00e2nd aburii se impr\u00e4stiau departe de tigae, rul nostru. ceila4i se sf\u00e4tuiau impreun\u00e4 cu mama lor sa mom& vitejeste i ziceau: Asteapta ins5 si tu vei vedea ceau# Deio,mnul Dumnezeu vede s, zi- cu adevarat el se milos- puterea lui cea mare, cum te va chinui tiveste spre noi, dup.& cum Moise a pe tine si pe urmasii tai \u00bb vestit in cantarea sa, care marturiseste pe f45, impotriva lui Israil: a*i de robii *i chip& el au adus pe al saselea. sad el se va indura! # c5,nd era sa mom& a zis: # Nu te in- i dupa ce cel dintai s'a savarsit sela in zadar, fiindea noi p\u00e4timim aceste din viat.5, intr'acest chip, au adus la chinuri din pricina noastr5 cad noi am chin pe cel de-al doilea, caruia jupu- paatuit impotriva lui Dumnezeu si de indu-i pielea de pe cap cu par cu tot aceea a venit peste noi aceastii naprasna! il intrebau: Vrei s\u00e2 mananci carne de pore inainte ca s\u00e4, i se cioparteasei Tu ins\u00e4, ea nu crezi c\u00e2 vei ram\u00e2nea toate mddularele trupului? nepedepsit, fiindc\u00e4 ai cutezat fa te riiz- Dar el a raspuns in graiul skit- boiesti impotriva lui Dumnezeu ! # mosesc: \u00ab Nu ! s Pentru aceasta si el a indurat chinmile ca i cel lar mama lor femeie minunat\u00e4 lar la eea din urm\u00e4, suflare el i-a zis: 43 Nelegiuitule! Tu ne iei via0 a fost mai presus de once euvant i vred- aceasta de acum, ins& implratul lumii nica de nepieritoare pomenire, caci, desi ne va invia intru invierea vietii de veci a vazut pierind intr'o singur5, zi pe cei pe noi cei care murim pentru legile lui! sapte feciori ai ei, a indurat toate cu Dupa el a fost chinuit cel de-al barb4ie, fiindca ea impreuna cu ei n'a- treilea. i cand gadele i-a spus s\u00e4 scoat\u00e4 dajduiau in Domnul. limba, el a scos-o numaidecat, apoi a intins mainile cu barbatie, i pe fiecare din ei Il imb\u00e4rbilta i vitejeste i-a r\u00e4spuns: # Aceste In graiul stramosesc, i fiind aprinsa m'\u00e1dulare le-am dobandit de la Domnul de cele mai sfinte simt\u00e4rninte i inima din cer, i pentru legile lui eu le dis- ei de femeie int\u00e4rindu-si-o cu barbatesc prquese, dar nadajduesc ca iar\u00e4si le curaj, le-a zis: voi dob5,ndi de la el! \u00bb Chiar i imparatul, impreuna cu Nu stiu cum ati fost ce-1 intovaraseau s'au mirat de barblqia lui, deoarece el socotea chinurile ea o In pantecele meu, nici cum v'am dat duh iar infiriparea aceasta, a Bea- nimica. i dupa ce a murit i acesta, au ruia nu eu am intocmit-o. chinuit cumplit pe cel de-al patrulea. De aceea Ziditorul lumii care a Dar and era aproape sa-si dea duhul, el a zis: .2 Ferici0 sunt cei care zidit pe om de la nasterea lui si care da mor de mana oamenilor, cu nitdejdea in tuturor viat5 el v\u00e4 va da ca un milostiv Dumnezeu, ea el iarasi ne va invia. lar iardsi duh i viat\u00e4, fiindca acum voi tu nu vei avea parte de invierea cea dispretuii pe voi insiv\u00e1 pentru legile spre viata! u i indat\u00e4, au adus pe al cincilea sale! # si au inceput sa-1 chinuiasc\u00e4. Antioh insa, care se socotea defai- Atunci el si-a indreptat privirea spre imp\u00e4rat i i-a zis: Tu ai putere mat si ()alit prin cuvintele ei, deoarece 85, faci cu oamenii ce vrei, cu toate 05, fiul ei mai traia, auta \u00ab\u00e2-1 induplece nu numai prin cuvinte, ci cu juramant i-a fagaduit ca-1 va face bogat i fericit, daca se va lasa de legea stramoseasa, ba Inc\u00e4 il va face sfetnicul situ va ineredinta inalte vrednicii. Dar fiindc5, baietandrul niel c\u00e1 lua aminte la aceast\u00e4 poftire, atunci imparatul a chemat pe maia-sa si a silit-o dea t\u00e2n\u00e4rului sfaturi pentru m\u00e2ntuirea lui. i dup.& multa siliqa, ea a primit sa induplece pe fiul ei. Ins\u00e4 ea s'a plecat spre el luand in ras pe crudul tiran, li gr\u00e4i 1071","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 8 In graiul stramosesc asa: s Fiule, indu- dup5, dreptate impotriva intregului nos- ra-te de mine cea care te-am purtat nouli tru neam ! luni in pantecele meu, trei ani te-am alaptat, te-am crescut El't te-am adus Atunci imparatul iesindu-si din pana la varsta acea,sta. fire de manie, pe acesta 1-a chinuit cu Te rog acum, copile, uit5-te la cer mult mai cumplit decat pe ceilalti, fiti la pamant si la toate cele ce sunt Monda, el se amarise din pricina cuvin- inteinsele, i cuget5, c5, Dumnezeu le-a telor lui de ocar5,. facut din nimio, i ca j neamul omenesc i astfel cu cugetul curat s'a sa- are aceeasi obarsie. varsit din viata cu nadejdea in Domnul. Deci nu te teme de acest gade, ci Cea din urma, dup.& copii, a murit fil vrednic de fratii tiii i priveste moartea, vi mama. ea In ziva milostivirii sa te gases\u00b0 pe tine Ci socotesc c\u00e4 este destul despre impreuna cu fratii tai!* uciderile i despre chinurile cele peste i de-abia ispravise vorba, m'asura ale lui Antioh imparatul. n\u00e4,rul zise: 4( Ce mai asteptati? Nu ascult de porunca imparatului, ci de porunca legii pe care Moise a dat-o strabunilor IzMnzile lui luda Macabeul. Bit:tedia cu nostri! Nicanor. Nicanor este infreint. Dumnezeu anta' puterea sa celor ce i tu, urzitorul tuturor rautatilor ocrotege care s'au desl\u00e4ntuit impotriva Evreilor, umbici in legile lui. nu vei putea sa scapi din mainile lui In vremea aceasta, luda Macabeul Dumnezeu! impreunit cu voinicii lui patrunsesera in taini prin sate i chemasera pe rudele Noi patimim acum pentru plicatele lor, strangand in jurul lor pe cei care ramaseseret credinciosi Iudaismului i adu- noastre, naser\u00e1 o oaste ea de aase mii de oameni. i Domnul nostru, care este viu, aratat urgia lui pentru murta vreme, i ei s'au rugat din suflet Domnu- ea sa ne pedepseasca i ea ne indrepte, lui sa se uite la norodul cel calcat in lusa el iarlisi se va implica cu robii picioare de toti, sa se indure de templul lar tu, nelegiuitule i cel mai t\u00eda, sau cel pangarit de oamenii cei f\u00e1rli los dintre toti oamenii, nu te semeti in de lege, desert s't nu te mangitia cu nadejdi darnice, ridicand mana impotriva robi- S5, se milostiveasca spre cetatea cea lor scapat de judecata nimicita, care in curand era sil fie una cu p\u00e4m\u00e2ntul, s\u00e4 audi sangele care striga Rinda catre el fitzbunare, lui Dumnezeu cel atotputernic care vede Si-si aduca aminte de uciderea cea toate. Fratii nostri, dup5, rabdarea unui fara de lege a copiilor nevinovati, pre- cum si de defdimarea numelui ssau, i s5, chin trecator, sunt partasi vietii celei se intarftte impotriva celor fado, de lege. vesnice fagaduite de Dumnezeu, iar tu, din pricina trufiei tale, vei avea parte i dupli cejuda Macabeul si-a adunat dup5, judecata lui Dumnezeu, de pe- deapsa cea dreapta, ()actea, curand pag\u00e2nil n'au mai putut Bi, intocmai ca i fratii mei, imi s'a i se impotriveasc5,, deoarece urgia dau trupul i viata, pentru legile str\u00e4- Domnului se prefacuse in indurare. mosesti i m\u00e1 rog lui Dumnezeu sit se El nlivalea pe neasteptate in orase indure grabnic de poporul sau i al te qi in sate si le (Mea foc, iar prin cuprin- sileasca pe tine, prin chinuri cumplite, derea celor mai nimerite locuri btme de la marturisirea ca el este singurul Dum- lupt\u00e4 el biruia multime de vrajmasi nezeu, i o data cu moartea mea si a fra- vi-i punea pe fuga. tilor mei, Ce! Atotputernic poto- De cele mai multe ori fusa el nava- le,asca urgia sa, pe care el a pornit-o lea noaptea ca si ajunga la izbandli. Pentru aceasta faima despre v\u00edtejia lu\u00ed s'a riispb,ndit pretutindenea. 1072","CARTEA A DOU.A A MACABEILOR, 8 Si and a vazut Filip ca in scurtit templului, impilarea cetatii batjocorite, vreme acest om viteaz a avut at\u00e4tea precum i desfiinterea legiuirilor stra- izb\u00e2nzisi merge din izblinda in izbanda, mosesti. a serie lui Ptolomeu, satrapul Cele-Siriei al Feniciei, s\u00e4 yin& in ajutorul impa- ei zicea el a se bizuesc ratului. pe armele lor si pe indr\u00e4zneala lor, iar noi ne punem nadejdea in Duranezeul Si \u00bfcela indata a ales pe Nicanor, cel atotputernic, care poate ea nimi- fiul lui Patrocle, unul dintre cei mai buni cease& lute\u00b0 clip& intreaga lume, dar prieteni ai imparatului, si I-a trimis in mi-te pe cei care s'au pornit impotriva frunt,ea unei ostiri, aleatuit\u00e4 din tot noastr5,! \u00bb felul de neamuri, nu mai putin de douit- Si el a fnceput sti \u00a1mire fnainte-le zeci de mii de oameni, ca s\u00e4 nimiceasca minunatele ocrotiri dumnezeesti din vre- cu desav\u00e2nsire intregul popor al Iudeilor; mea str\u00e4mosilor lor: cum pieriser\u00e4 cei o But& optzeci i einci de mii de ostasi i-a mai dat si pe Gorgias, general cu ai lui Sanherib, mult\u00e4 indemanare in mestesugul raz- Cum in batitlia din Babilonia, im- boiului. potriva Galatenilor, cei care intrasera In lupta erau de toti opt mii de Iudei, pe Nicanor avea de gaud ca tributul 15,nga patru mii de Macedoneni. i in de doult mii de ta\/anti, pe care imparatul vreme ce Macedonenii au dat inapoi, trebuia sit-1 pateascit Romanilor, sii-1 cei opt mii de Iudei au mifice15,rit o sut\u00e4 poat\u00e4 acopen i din v\u00e4nzarea robilor douazeci de mii de vrajmasi, lurindu-le iudei. si o bogata prad\u00e4, numai cu ajutorul Pentru aceasta el a trimis in lui Dunmezeu din cer. grabit pof tire la toate orasele de pe Si cu asernenea pilde el i-a lin- Virmul mani, s\u00e4 cumpere robi iudei, fa- barbatat, inctit ei erau gata sa moarii gliduindu-le elite nou\u00e4zeci pentru un ta- pentru lege si pentru tara. Apoi el si-a lant. Ins& el nici nu se g\u00e4ndea la r\u00e4s- impartit ostirea in patru cete. plata Celui Atotputernic care era s\u00e4 dea paste ei. Si peste fiecare ceat\u00e4 a pus el capetenii pe fratii lui: pe Simon, pe C\u00e4nd a ajuns la hide, stirea despre Than si pe Ionatan, asa c5, fiecare avea inaintarea lui Nicanor, si el la r\u00e4ndul sub porunca lui elite o mie i cinei sute lui a spus-o celor din jurul lui, de insi. Cei fricosi i cei care nu n\u00e4d\u00e4j- Tot atatia avea i Azaria. Dar duiau in dreptatea lui Dumnezeu au fugit i s'au dus \u00een alte tinuturi. &And luda a citit in o Cartea sfant\u00e0 esi a dat peste cuvintele: Ajutorul este Cei care mai r\u00e4m\u00e4sesera isi vin- de la Domnul \u00bb, s'a pus in fruntea cetei deau averea si se rugau lui Dumnezeu celei dintiii si a pornit impotriva lui scape, clup5, ce fuseser5, viinduti nelegiuitul Nicanor inainte ca B5, se fi Nicanor. dat b\u00e4t\u00e4lia, Dar venindu-le inteajutor Cel Si dad: nu pentru vrednicia lor, Atotputernic, ei au ucis mai mult de noua mii de dusmani, au ranit si au cel putin pentru legamantul pe care ciuntit mildularele color mai multi din incheiase cu strilbunii lor i pentru cin- oastea lui Nicanor, iar pe toti ceilalti stitul si de mare euviinta numele 8U, cu care ei sunt nurniti. i-au silit s'o mph: de fug\u00e4. Luat-au i banii celor care veni- Mind Lida Macabeul i-a adunat la sine pe cei sase mii care mai ramisesera, sera s\u00e1 cumpere robi, si au urm\u00e4rit pe i-a sf5,tuit sa nu se spaim\u00e4,nte de dus- fugan i plui\u00e4 departe FA s'au intors siliti rnani, i nici di se Ingrozeascit de oastea de lipsa de timp, paginilor care inainteazit pe nedrept Fiindelt era in ajunul SAmbetei Impotriva Ion, ci sit se lupte vitejeste, din aceast\u00e4 pnicin\u00e4 ei au contenit cu Avand inaintea ochilor plingarirea cea groaznica sitv\u00e4rsit5, de ei impotriva urm\u00e4rirea lor. 1073 68","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9 Si dupg ce au adunat armele due- manilor si le-au luat o bogate, prad\u00e4, ei au praznuit Sambata, lilud\u00e2nd i cu Antioh Epilaniu se intoarce infrant din proslavind pe Dumnezeu, Man- Persia. Pe drum este lovit de mana Celui tuitorul lor, care le-a ajutat piing in Atotputernic. Cumplita lui boald. Scri- ziva aceea milostivirea sa soarea lui ditre ludei i Kigiiduintele date. spre ei. Urmaful lui la tron. .Moartea lui. Si dupg ce a trecut Sambita, ei au impii4it o parte din pr\u00e4zi celor Cam tot pe atunci, Antioh se intor- vaduvelor i orfanilor, lar ceea sese rueinat din Persia, ce a mai famas au impariit intre ei e't Deoarece, intr\u00e1nd in oraeul Perse- Si dupg, ce au savareit acestea, ei polis si incercand se, prado templul au facut o ruggciune obeteascg, ei au sit fmpileze \u00b0meal, poporul s'a adunat rugat pe milostivul Dumnezeu s\u00e4 se 1m- Qi a pus mans, pe arme, iar Antioh, fiind pace desiiv\u00e1reit cu robii pus pe fugg de locuitorii t,grii, a dat lar in betels, impotriva lui Timo- tei ei a lui Bacchide, ei uciser\u00e4 mai mult inapoi in chip rusinos. de dougzeci de mii de inei i cuprinserg Si pe crind era la Aspadana, el a cu vitejie cet\u00e0ile lor aeezate pe locuri inalte. Apoi au impiirtit bogata lor prade, aflat vestea despre infrangerea lui Ni- In doua pe,rti: una pentru ei si alta pen- eanor i a oetirii lui Timotei. tru cei care fusesera prigoniti, pentru orfani, pentru vgduve i pentru batrani. Din aceasta pricing, infierbantat de manie, el cugeta s\u00e1 ritspl\u00e4teasca Iudeilor Ei au strans armele lor, pe care le-au pus in locuri dosnice, iar cealalt\u00e4 ru.sinea infrangerii lui. i atunci a po- pradit au dus-o la Ierusalim. run cit capitanului carului sliu se, mane Apoi ei au omorit pe Filarh, om f\u00e4r\u00e4 fagaz, ea se, sfitreeascii odate, viclean al lu\u00ed Timotei, ei care Meuse toria. Ins& riizbunarea lui Dumnezeu din mult necaz Iudeilor. cer 11 urmiirea, fiindca el zisese in se- metia sa: o Indate. ce voi ajunge la Ie- Si in vreme ce ei si\u00edrblitoreau biruinta, in capitala Varii, au ars pe rusalim, voi face dinteinsul cimitirul Calistene si pe alti eittiva care odinioari Iudeilor ! dadu.serg foc poqilor templului si care se adiipostiser\u00e4 inteo ciisut,g, i astfel Si Dumnezeul lui Israil, cel atot- ei-au primit riisplata cuvenitg, pentru viiditor l-a lovit cu o bottle, nemai fiirlidelegea lor. auzit\u00e4 i fare, de leac, ce,ci deabia is- pravise de spus acele vorbe i el a fost Apoi de trei ori nelegiuitul Nica- cuprins de o cumplitg durere in mitrun- nor, care poftise pe neguVritori ca se, le taiele lui, insoVta, de chinuri groazve. v\u00e1nzli Iudei, Si aceasta era pe bung dreptate, Smerit, mu1\u00e4mit\u00e4 ajutorului de la fiindcg si el chinuise mgruntaiele mul- Domnul celor pe care el fi socotea mai tore eu tot felul de chinuri nemai slabi dealt el, ei-a aruncat veemintele cele de siirbiitoare de pe el i, lu\u00e1nd-o auzite. singur razna peste camp ea un fugar, a ajuns la Antiohia, desnadajduit Ins\u00e4 el tot nu s'a lgsat de semeia pierdut oastea. lui, ci, tot mereu umfl\u00e1ndu-se de trufie, sufla vapiii de mil nie fmpotriva Iu- lar el, care fligiiduise ce, va pl\u00e4ti deilor i &idea poruncii se, tot iuteasca tributul Romanilor cu ceea ce era se, mersul. Dar dintr'o date, el a citzut din ia.se, din vanzarea robilor, acum spunea carul care alerga in goanii i citze,- la twit& lumea c\u00e4 Iudeii au apiirittor tura a fost atfit de tare, Meat bate mg- pe Domnul i ca nu pot fi infranti din dularele trupului s'au zdruncinat. pricing c\u00e1 ei umblii in legile date de el. Si el, caro mai adineaori credea porunceete i valurilor mg:Ai, din pri- cina trufiei celei mai presus de fires omeneascg, el, care-si inchipuia ce, poate s\u00e1 cantiireasce, in cumpang muntii cei inalt\u00ed, stiltea intins la pgmant, s\u00ed a tre- 1074","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9 buit s\u00e4 fie dus inteo lectic\u00e4, dovadi Dac5, voi cat i copiii vostri sun- desitvarsit\u00e4 in ochii tuturor a puterii lui teti sanatovi i dad, treburile voastre v5, merg bine si dupa voie, imi pun nit- Dumnezeu. dejdea mea in Dumnezeu cel din cer. Din trupul nelegiuitului, ieveau car Mi-aduc aminte cu drag de cinstea duri de viermi i, Inc& fiind viu si de bunitvointa voastra fat\u00e4 de mine. chinuit de duren i cumplite, carnea de pe el &idea iar din pri- Pe c\u00e2nd m\u00e1 intorceam din tinutmile cina mirosului de putreziciune a tru- cele indepartate ale Persiei, m'a apucat pului toatit tabitra nu-1 mai putea ritbda. o boalit cumplita si din aceast\u00e4 pricin5, i pe eel care cu putin mai nainte am crezut cu cale ca s\u00e4 m\u00e4 ingrijesc socotea s\u00e4 ajung\u00e4 cu mana stelele de de bun\u00e4 starea voastr\u00e4. pe cer, acum nimeni nu-1 mai putea rabda din pricina duhoarei nesuferite. Nu numai e\u00e4 nu m5, indoiesc de i acum doborit de boalit, el a insdnatosirea mea, ci dimpotrivit am inceput sit-si mai inmoaie trufia multa nildejde c\u00e1 voi birui boala. dea seama de sine, deoarece durerile, sub biciul lui Dumnezeu, i se mareau Ci acum m'am gandit ca si din ce in ce. rintele meu, in vremea cand incepuse i fiindcit nici el insusi nu mai ritzboiul in tinuturile cele mai indepitr- putea r\u00e4bda duhoarea, a zis: o Drept tate, vi-a arittat pe eel care va fi mo- este ca cel muritor 85, se supun\u00e4 lui stenitorul tronului, Dumnezeu vi sit nu se asemene in pu- ten) cu el ! \u00bb Ca, intampl\u00e1ndu-se ceva neasteptat Apoi paganul a f5,cut Domnului, sau vre-o neizbandit, sit se tie cui i se care nu se mai indura de el, aceast\u00e4 cuvine domnia i supuvii sit fie feriti de fitgaduinta: turburari, Va litsa liberii eetatea spre care se i bine chibzuind c5, imparatii ve- zorea s\u00e1 ajung5, ea s'o facit una cu pitman- cini i principii cu care ne tul si s'o prefaci in cimitir al Iudeilor; imparatia pandesc timpul prielnic Pe Iudeii pe care nu-i credea asteapt\u00e4 s\u00e4 vadli care va fi sfarsitul vrednici nici de ingropare, ci buni boalei mele, am hotarit ca imparat pe fie aruncati ea dem\u00e2ncare impreun\u00e4 ou fiul meu Antioh, pe care, in vremea copiii lor pitsitrilor de prada i fiarelor, and colindam cu el de nenumitrate ori Ii va face cetatteni liberi in felul celor satrapiile din partea de sus a tarii, vi din Atena; 1-am infatisat i vi 1-am &cut cunoscut. Va impodobi cu cele mai frumoase daruri templul cel sf\u00e2nt pe care mai lui i-am scris o scrisoare la fel cu cea nainte 11 pradase, va spori s't va da inapoi toate sfintele odoare i va pe care v'am scris-o voui mai jos. preintampina din veniturile sale toate VA rog st\u00e4ruitor sii v\u00e1 aduceti cheltuielile trebuitoare pentru jertfit; Apoi se va face chiar Iudeu aminte de binefacerile rude cele deobvte va cutreera toat\u00e4 lumea ca 85, vesteasca si cele osebit ale mele, i fiecare s5, aveti puterea cea mare a lui Dumnezeu. fat& de fiul meu aceeasi bun\u00e4voint5, ca 'ma' fiindca chinurile lui nu con- fat\u00e4 de mine, teneau, caci dreapta judecat\u00e4 a lui Dum- Fiindcit aunt incredintat ci el va nezeu venise peste el, si nu mai avea n\u00e4dejde de insanatovire, a scris Iudeilor Inf\u00e0ptui gandurile mele cu bland*: vi scrisoarea de rugaminte de mai jos, cu cu omenie i fat\u00e4 de voi se va arlita urm\u00e4torul cuprins: intelegator ! o o Bunilor cet\u00e4teni Iudei, impitratul Astfel acest uciga i hulitor, in- generalul Antioh vii trimite inchinaciu- durlind cele mai cumplite chinuri, in- ne, sinittate t}i dorintit de bunii sporire ! tocmai cum a chinuit i el pe altii, a murit in munti, in tara strain& i cu moarte jalnie\u00e4 sfarioit viata. lar Filip, cel ce cre,scuse i copi- hirise impreunit cu el, i-a imbitls\u00e4mat trupul, insa, temandu-se de fiul situ An- tioh, a fugit in Egipt la Ptolomeu Fi- lometor. 1075","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 10 10. tioh Eupator, fiul nelegiuitului, i vom istorisi pe scurt nenorocirile pricinuite Sfintirea templului la doudzeci i cinci de r\u00e4zboi. Chislev. Iuda 111acabeut se rdzboiage Cu La suirea lui pe tron, a pus in Edomitii. pe care fi infrtinge. Infringerea lui Timotei. Uciderea lui. Proskivirea lui fruntea trebilor t\u00e4rii pe un oarecare Li- Dumnezeu pentru izbelnda impotriva vreij- sias, care fusese marele c\u00e1pitan al ostirii din Cele-Siria si Fenicia. rao4ilor. Ptolomeu zis Macron, ar\u00e4t\u00e4ndu-se Ins\u00e4. Cu ajutorul Domnului, Judo, fittis e\u00e4 este impotriva nedrept\u00e4tilor care Macabeul impreunit cu voinicii lui au se ficuser& Iudeilor, s'a striiduit sit se cuprins templul i cetatea. poarte bine cu ei i cu pace sit-i car- Ei au nimicit altarele pe care pa- muiasc\u00e4,. gttnii le ridicaserit in piat\u00e4, precum i dum- br\u00e4vile inchinate pitganesti. Pentru aceasta curtenii I-au parit la Eupator. i deoarece el auzea cum Si ei au sfintit templul 0 au facut este numit de orisicine tritelittor, fiindc& un altar nou. i dupii ce au sc\u00e4parat foc din cremene, au luat din focul acela pltr\u00e4sise Ciprul, unde Filometor 11 pusese dupii un rtistimp de doi ani au adus carmuitor, i trecuse de partea lui An- din nou jertf\u00e1.. Apoi au aprins t\u00e4mttia tioh Epifaniu, i nemai putiind pastreze nici dregdtoria i nici cinstea, candelele 0 au pus painile punerii si-a pus capttt vietii, otritvindu-se. inainte pe mas\u00e4. Si acum ajunsese Gorgias cdpitan Si dup\u00e4 ce randuir\u00e4 toate acestea, In tinuturile acelea. Pentru aceasta el ei cazurit cu fata la ptimant si se rugarit a tocmit ostasi streini pe care i-a adunat Domnului s5, nu mai aduc\u00e4 peste ei asemenea pr\u00e4pitd 0, cbiar cand ei vor de pretutindeni ca s\u00e4 se lupte impo- mai pacittui vreodatit, sit-i pedepseascit Cu blandee i a& nu-i mai dea in mana triva Iudeilor. popoarelor pdgane i hulitoare de Dum- Tot in vremea aceea i Edomitii, nezeu. stiipttni pe cetitti bine asezate, hiirtuiau pe Iudei, primeau pe cei ce fugeau Templul fusese pang\u00e4rit de pitgani din Ierusalim \u00e7i eitutau s\u00e0 prelungeasa la doutizeci i cinci Chislev, si s'a in- tamplat c\u00e4 ei au sfintit templul tot in r\u00e4,zboiul. aeeeasi zi. Atunci Judo Macabeul, impreun\u00e0 Si ei au priznuit opt zile cu bu- cu oamenii lui, dupi, ce s'au rugat lui Dumnezeu fierbinte, ca s\u00e4, le fie to- curie, ca la praznicul corturilor, aducan- vartis de luptii, s'au n\u00e4pustit impotriva du-si aminte c& cu putinii, vreme rnai cetittilor Edomitilor. inainte ei petrecuser\u00e4 sarb\u00e4toarea, cor- turilor in munti i in vizuini, intocrnai Si fiindett s'au n5,pustit b\u00e4rb\u00e4teste ca fiarele s\u00e4lbatice. impotriva lor, au cuprins toate intaritu- Pentru aceasta ei tineau in maini rile si au respins pe toti cei care erau er5,ngi i ramuri verzi de finic i cantau pe ziduri, au ucis pe toti cei care le-au psalmi intru slava celui care \u00eei invred- nicise s\u00e4 sfinteascit templul. c\u00e4zut in mttn\u00e4 Meat numitrul celor ucisi Si duptt acestea, ei au dat poruncit n'a fost mai mic de dou\u00e4zeci de mii. printeuri hrisov de obsteascit hotitrire ca intregul popor iudeu s\u00e4, pr\u00e4znuiasca, Cel putin nou\u00e4 mii de insi au fugit In fiecare an aceleasi zile. sit se addposteasc& in cloud, turnuri in- Tat& deci care au fost imprejuritrile tarite, cu tot ceca ce le trebuia ea di, sib& in timpul de impresurare. In care s'a s\u00e4varsit din viatit Antioh Si luda Macabeul a l\u00e4sat pe Simon Epifaniu. In cele care urmeazil insirs,vom 0 pe Iosif 0 pe Zaheu cu oamenii lui ea sit tin& impresurate acele locuri in- tntampl\u00e4rile care s'au petrecut sub An- t\u00e4,rite, iar el cu un num\u00e4r indestul\u00e4tor de ostasi s'a indreptat spre alte cet\u00e4ti care trebuiau impresurate. Tilsit voinicii lui Simon, lacorni de bani, au fost cump\u00e4rati de cei care erau 1076","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11 impresurati in turnuri, pe pret de sapte- $i au fost ucisi atunci douizeci de mii i cinci sute de pedestrasi zeci de mii de drahme i ei au fiteut sase sute de ciiltireti. scapati o seamil din ei. Insusi Timotei a fugit inteo ce- CAJA Macabeul a aflat despre ceea tate numita. Ghezer, care era sub porunca ce se intamplase, a adunat pe cipete- lui Chereea. niile poporului si a invinuit pe acesti voinici ca, au vandut pe fratii lor pentru i luda Macabeul impreunE Cu bani facand scapati o seam\u00e4, de dus- voinicii lui au impresurat biirb\u00e4teste mani inarmati impotriva lor. cetatea timp de patru zile. Apoi el a omorit pe acesti Atunci cei dinliiuntru, bizuindu-se ton si a cuprins indata cele dou\u00e4. turnuri. pe cetatea cea bine intarit\u00e4, gr\u00e4lau hule Rinde& oridectiteori el incepea cuvinte fati\\\"), de lege. o batidie izbutea, el a ucis cu acest A cincea zi, pe and se lumina de ziu\u00e4 douAzeci de voinici din oastea Ma- prilej in cele dota cetiitui mai mult de cabeului, care se aprinseser\u00e4, de manie dou\u00e4zeci de rnii de insi. din pricina hulelor, s'au catarat vitejeste pe ziduri i cu furie de fiara au doborit Atunci Timotei, acel care mai pe coi care le ieseau in cale. inainte fusese batut de Iudei, a adunat mare multime de oaste aleatuitii, din Altii au nivalit peste cei din- streini, apoi multa calarime din Asia si a pornit ca s\u00e1 cuprinclii Iudeea cu Iliuntru, pe partes, cealalta, au dat foc tuniurilor, au aprins ruguri si au ars de armele. vii pe deflimatori. i pe ciind el inainta, ludo Maca- lar pe Timotei, pe care 1-au giisit beul impreuna cu oamenii sai au inceput ascuns inteo fantAnii, precum si pe Che- s\u00e4 se roage fierbinte lui Dumnezeu, pre- reea, fratele lui, i pe Apolofane, i-au omorit. sarand \u00e1r\u00e2n\u00e1 in cap i 1ncini cu sao Dupii mesto ispr\u00e1vi ei au prosliivit peste coapse, \u00c7i, cazand cu fata la piimant inain- cu psalmi Efil cu caritiri de lauda. pe Domnul, care a siivarsit fapte miirete tea altarului, ei rugau pe Dumnezeu pentru Israil si care ii daduse biruintii. se indure de ei i s'a fie dusman pentru dusmanii lor i protivnic pentru protiv- 11. nicii lor, asa cum se spune in lege. Vr\u00e4jinti,'sia i indarjirea lui Lisias impo- i dupli, ce au ispr\u00e4vit cu ruga- triva ludeilor. Rdzboiul impotriva lor. In, ciunea, au pus mana pe arme i au frdagerea lui Lisias. Scrisoarea lui Lisias iesit din cetate o bucata huna, iar cand cdtre ludei. Scrisoarea lui Antioh d'are s'au apropiat de dusmani, ei s'au oprit. Lisias. Scrisoarea lui Antioh ctitre i cand s'au revarsat zorile, aman- Scrisoarea Romanilor cdtre Iudei. doua cetele s'au inderat. Unii aveau lar dup\u00e4, puting vreme, Lisias, chezi\u00edsie pentru izbanda lor cea Doro- epitropul si ruda imparatului, ciipetenia coasa, pe langrt vitejia lor, i Midejdea In Domnul, iar altii aveau c\u00e4l\u00e0uzi\u00ed in peste trebile \u00eemp\u00e1r\u00e4iei, fiind foarte mah- lupa), numai mania lor. nit pentru cele ce se intamplasera, In toiul luptei ins\u00e4, viizut-au A stra,ns ca la optzeci de mii de oarnerd, impreuni cu toatii cidarimea, masii c\u00e1 vin din cer cinci oameni cu a pornit impotriva Iudeilor, cu gand chip de viteaz, calan pe cai cu fraiele prefacii cetatea Ierusalimului in asezare de aur, Foi care s'au asezat in fruntea greces.scil; Iudeilor. Templul si-1 prefa.ci in izvor de Atunci doi din aceia au luat pe venituri, intocmai ea si pe celelalte tem- luda Macabeul in mijlocul lor, l-au ple piighnesti, iar arhieratul scoatA acoperit cu armura lor, pazindu-1 ne- la mezat in fiecare an, vitamat, in vreme ce ei aruncau im- potriva vrajmasilor cu sulite i fulgere, vrajmasii, fiind loviti de orbire si de zipacealii, se pribuseau zdrobiti. 1077","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11 Nesocotind puterea lui Dumnezeu, stesc. Si tot ceea ce Macabeul trimisese ci bizuindu-se afar& din cale pe zecile In scris lui Lisias, toate au g\u00e4sit in- de mii de pedestrasi, pe miile de cillitreti, cuviintarea impitratului. cum si pe cei optzeci de elefanti. Si scrisoarea pe care Lisias a tri- mis-o Iudeilor glisuia astfel: Lisias tri- Si dupii ce au pittruns in Iudeea, s'a mite poporului Iudeu, inchinitciune! indreptat spre Bettur, cetate intariti, loan si Absalom, solii vostri, mi-au inmitnat hrisovul iscilit de voi ql mi-au departe de Ierusalim ca la o slit& cinci- cerut s\u00e4 aduc la indeplinire cele cu- zeci de stadii, si a impresurat-o. prinse inteinsul. Tot ceca ce trebuia adus la cu- Cand luda Macabeul impreuni, cu nostinta Imp\u00e4ratului, i-am adus, si el tovar\u00e4sii lui au aflat ca Lisias a impre- a incuviintat din ele tot ceea ce a fost surat cet\u00e4tile, cu suspinuri i cu cu cale. impreunit cu norodul s'au rugat Dom- Si daci voi yeti stitrui in gandul nului ca sa trimitit un inger bun pentru vostru cel bun cittre stiipanire, m\u00e4 voi mantuirea lui Israil. sili qi eu de aici inainte ca si, vi, in- lesnesc fericirea voastr\u00e1. Si Macabeul, punand cel dintai mana lar pentru once lucru mirunt, am dat l\u00e4murini solilor mei qi alor vostri pe sabie, a imbirbitat si pe ceilalti ca ca s\u00e4 stea de vorbi Cu Vol. s\u00e4 infrunte primejdia qi sil sari, in aju- Fiti sitniitosi. In anul o :mat patru- torul fratilor lor. i cu osttrdie au pornit zeci si opt, in ziva a doutizeci ql patra cu totii la drum. a lunii Distros. Scrisoarea imparatului cuprindea Si pe ctind ei erau in drum spre cele ce urmeazil: \u00ab Impiratul Antioh Ierusalim, li s'a aritat un eitliret im- trimite fratelui situ Lisias inchinitciune! bracat in vesminte albe, care, fluturand Dupi ce pitrintele nostru a fost armele sale de aur, s'a asezat in frun- mutat din viats, aceasta intre dumnezei, noi vrem ca toti loeuitorii impartetiei tea ostirii. noastre s\u00e4-si poati vedea fiecare in pace Atunci toti laolalta, au prosliivit de treburi. pe milostivul Dumnezeu ql s'au imbir- Si fiinda am auzit ci Iudeii nu biitat, fiind gata si se bat& nu numai se invoiesc s\u00e4 treacit, asa cum randuise cu oamenii, ci qi cu cele mai s\u00e4lbatice p\u00e4rintele meu, la datinile grecesti, ei fiare si si stripungii chiar ql ziduri de tin cu titrie la datinile lor si se roagit s\u00e4 fie lisati fa' triiiasei, dupi legile lor, fier. Si deoarece noi vrem ea acest popor stt nu fie turburat, poruncim Si ei au inaintat gata de lupti, li se dea inapoi templul ql si fie lasati cu tovaritsul lor sosit din cer cu si, vietuiascii dup.& datinile lor strimo- Domnul, cel care se milostivise spre ei. sesti. Fti, bine deci de trimite la ei i ei se nipustiri impotriva dus- incheie pace, ca, vizand ei gandurile manilor lor ql doboriri la ptimant un- noastre, s\u00e4 prindi curaj poati sprezece mii de pede,strasi si o mie sase fiecare vedea de treburile sale. \u00bb sute de calireti, iar pe ceilalti Ii siliri Scrisoarea imparatului citre po- s'o rupii de fugi. porul iudeu avea acest cuprins: ratul Antioh cittre marele sfat al Iu- Cei mai multi dintre ei au scipat deilor ql celorlalti Iudei, inchiniciune! cu viati, cu mainile goale, iar Lisias si-a De sunteti s\u00e4n\u00e4toqi, iati ceea ce sciipat viata cu fug& rusinoasi. dnoirti*m.. Cat despre noi, noi suntem Dupi o indelungati chibzuinti pentru infrangerea sa, avand destuli, minte si recunoscand c\u00e4 Evreii nu pot fi infranti din pricina Dumnezeului celui puternic care se lupta cu ei, Le-a trimis soli cu vorbi s\u00e4 incheie pace impreunii cu dreapti tocmeala, fagti- duindu-le cii va ciluta s\u00e4 induplece pe imp\u00e4rat ca si fie priet,en cu ei. Si Iuda Macabeul a citzut la invoiali pentru toate lucrurile pe care Lisias i le infatisase, cugetand numai la folosul ob- .1078","CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 12 Menelau ne-a vestit ci vreti si Incr', Ieronim i Demofon i pe ling5, intoarceti din Ierusalim la vetrele ei Nicanor, cirmuitorul Ciprului, nu-i voastre i s v vedeti de treburile litsau linistiti i nici si tritiasca in buni voastre. pace. Coi care vor vrea sit se intoarei In vremea aceasta, locuitorii din acas prtn\u00e4 la treizeoi ale lunii Xantic Iafa au siivirsit o mare blestemitie. Ei vor avea paz5, de la stapinire. au poftit pe Iudeii care locuiau la ei In oras si se suie impreun5, cu femeile i Iudeii s\u00e4 riman& ca si mai Cu copiii in bitrci pregilite de ei, inainte la datinile lor pentru mincttri ca i cind n'ar fi fost nici un gind de la legile lor, i nici unul din ei nici inteun chip 85, nu fie turburat din pricina gre- dusminie, selilor silvirsite din nestiinta. Ins\u00e4 ei lucran dup5, obsteasca ho- i pentru aceasta am trimis pe t\u00e4rire a orasului. i ei au primit poftirea Menelau si vi aduch mingitiere. lor ca niste oameni care voiau s5, in pace si f\u00e4r\u00e4 nici o hinuialii. Dar aceia Fiti stin5,tosi! In anul o suti pa- i-au dus pitn\u00e4, in largul m\u00e1rii i i-au truzeci tO opt, in ziva a cincisprezecea scufundat in ad\u00e2nc, nu mai putin de a lunii Xantic. douli sute de suflete. Dar si Romanii au trimis Iudeilor Dupi ce luda Macabeul a afla o scrisoare cu acest cuprins: a Quintus Memius i Titus Manlius, imputernicitii de,spre cruzimea, cu care ei se purtaser\u00e1 Romanilor, poporului Iudeilor, inchinit- cu cei din nea,mul lui, a vestit pe voi- ciune! nicii Ceea ce v'a incuviintat Lisias, ru- i dupi ce s'au rugat lui Dumnezeu, denia \u00eemp\u00e4ratului, v incuviintam judecatorul cel drept, a pornit impotriva ucigasilor fratilor 851, i in timpul noptii noi. lar despre cele pe care le-a chibzuit a dat foc portului, a ars coribiile, iar si le supun\u00e1 imp\u00e4ratului, trimiteti f\u00e1r5, pe cei care cilutau B5, fug\u00e4 i-a ucis. zlibavii, un om, cercet\u00e1nd lucrui-ile mai i fiindci orasul era inchis, el s'a fnt\u00e2i voi, ca pi noi th lucram cum e mai bine pentru voi. tutora inapoi, ins5, cu gind si vin5, Pentru aceasta, trimiteti in graba ca s\u00e1 dirime Iafa din temelie. oamenii vostri ca i noi s\u00e4, stim ce gind aveti. Auzind el c5, i locuitorii din Iamnia puseseri de g\u00e2,nd cd faci la fel Iudeilor Fiti sinittosi! In anul o sutii, pa- care locuiau la ei, truzeci si opt, in cincisprezece zile ale lunii Xantic. A n\u00e4v\u00e4lit in timpul noptii peste locuitorii din Iamnia, a dat foc portulni 12. impreun\u00e4 cu toate cor\u00e4biile, Inc\u00e2t fla- Vrajmifi'sia peiganilor impotriva lui luda. ara focului se vedea din Ierusalim, de la Locuitorii din lata i _Urania aspru pe- o deptirtare de douit sute patruzeci de depsifi. pentru cd aveau de gdnd ed ucidd stadii. pe lucid. Jude Macaheul porneste cu i dupi ce se depirtaseri de acolo noui stadii, eilci ei porniser\u00e4, impotriva reizboi impotriva lui Timotei. Infrdngerea lui Timotei, Arabii, in numir de nu mai lui Gorgicts. Jertfe de ispd,sire a pdcatelor putin de cinci mii de pedestrasi i cinci sute de cilireti, s'au nitpustit impotriva calor morfi in luptd. lui luda, Dupi ce s'a incheiat aceasti in- i dupi o batalle inversunati, voialit de pace, Lisias s'a intors la im- luda irnpreuni cu voinicii lui, cu aju- p\u00e1rat, iar Iudeii au inceput luereze torul lui Dumnezeu, au cistigat biruin- ta. Atunci Arabii, locuitori in corturi, ogoarele. infrinti au rugat pe luda cd incheie pace, figiiduindu-i si-i dea vite i alte Insi generalii tinutului aceluia, Ti- ajutoare la nevoie. motei i Apoloniu, fiul lui Geneu, ba 1079","CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 12 Atunci luda, incredintat cu ade- Si indat\u00e4 ce s'a arlitat ceata lui vitrat cgt, ar putea trage multe foloase, a incheiat pace cu ei, iar ei, dupft ce ludo, dusmanii au fost cuprinsi de groazit, au dat mitna, s'au intors la vetrele lor. din pricina groazei de arittarea puterii Apoi luda s'a ni\u00edpustit impotriva Celui care vede toate. i atunci ei au cetatii Caspin, inthria cu valuri de pit- rupt-o la fugii, unii inteo parte i altii m\u00e4nt, inconjuratii cu ziduri i locuitit intealta, riinindu-se intre ei i striipun- de felurite neamuri de piigitni. g\u00e4ndu-se cu v\u00e1rfurile silbiilor. Locuitorii, bizuindu-se pe atria zi- Si Judo i-a urmilrit cu inversunare, durilor si pe multimea merindelor, se a ucis pe nelegiuitii aceia si a dat pieirii purtau cu inojicie. hulind pe Lida si pe oamenii lui, defhimilndu-i i zicitndu-le ca la treizeci de mii de oameni. cuvinte necuviincioase. Chiar i Timotei a citzut in mtlinile Atunci Judo i ai eM, dupl ce au voinicilor lui Dosoftei i Sosipatru. strigat ciltre puternicul St\u00e4pftn al lumii, el s'a rugat atunci ea sii-1 laso sit plece care in vremea lui Iosua a d\u00e4r\u00e4mat zi- cu obraz curat, fiinc6, el are in man& pe durile Ierihonului, f\u00e4r\u00e2 berbeci i far& p\u00e4rintii si pe fratii multora din ei, i dacii masini de ri\u00edzboi, s'au n\u00e4pustit ca fia- el va muri, acelora li se va int\u00e4mpla rele s\u00e1lbatice impotriva zidurilor. Si dupii, ce el le-a f\u00e1gitduit in chip Si cuprinztind cetatea, cu vointa deosebit i le-a dat chez\u00e4sie cii-i va tri- lui Dumnezeu, au pornit un mitcel cum- mite inapoi, nev\u00e4t\u00e2ma\u00e7i, ei i-au dat dru- plit, in asa m\u00e4sura c helesteul \u00a1rive- cinat, lat de douit stadii, p\u00e4rea c\u00e2 este mul, pentru ea sil, scape pe fratii lor. plin de stIngele v\u00e1rsat. Cu toate acestea Judo a pornit Si de acolo, dupii un drum de impotriva Carnaimului i lmpotriva tem- plului zeitei Atargatis si a omorit dou\u00e4- sapte sute si cincizeci de stadii au ajuns zeci i cinci de mii de oameni. la Haraca, unde locuiau Iudeii care se chiamit Tubieni, Si dupit' ce le-a pricinuit o mare Inv\u00e4bm\u00e1eai\u00e4si a nimicit pe vajmasi, Dar ei nu s'au intidnit in locurile Judo, s'a indreptat cu oastea impotriva acelea cu Timotei, fiindca el plecase de cetatii Efronului, unde era oaste de azne- acolo aril, sa-si fi ajuns tinta i l\u00e1sase steciturii de neamuri, sub porunca lui inteo cetate oarecare o strajil puter- Lisias. Acolo mai erau voinici tineri asezati In linie de biitaie In fata zidu- nicit. rilor, pe care le apitrau voiniceste, inl\u00e4untrul cet\u00e4tii mai era o multime de Atunci Dosoftei i Sosipatru, doi masini de r\u00e4zboi si de siigeti. c\u00e2pitani ai lui Lida Macabeul, s'au in- dreptat inteacolo si au ucis pe coi pe Cu toate acestea, &Tit ce au che- care Timotei Ii litsase strajii in cetate, mat intr'ajutor pe Cel Atotputernic, care mai mult dealt zece mii de oameni. cu bratul eau cel tare sf\u00e1rilmit puterea vrajmasului, ei au cuprins cetatea si au Atunci Iuda Macabeul si-a doborit la primint aproape douizeci oastea in mai multe cete si pe cei cinci de mii de oameni. doi c\u00e4pitani i-a pus in fruntea lor s'a n\u00e4pustit impotriva lui Timotei, care Iar de acolo au pornit i s'au in- avea o ostire de o slit& dmazeci de dreptat spre orasul Schitopolis, departe mii de pedestrasi i doua mii r3i cinci de Ierusalim co la sase sute de stadii. sute de ctiliireti. C\u00e2nd a prine de veste Timot,ei Si Iudeii care locuiau acolo au ludo a pornit impotriva lui, el a trimis m\u00e4rturisit c\u00e4 Schitopolitanii s'au purtat femeile i copiii, precum i toatil averea cu ei cum se cade s'r chiar in vremuri lor, inter) cetate numit\u00e2 Carnaim, cetate de restriste i-au intimpinat cu bland*. greu de impresurat i greu de razbatut la ea, din pricino, trecittorilor inguste Atunci ei au multumit Schitopoli- din tot tinutul. tanilor fo'r i-au imbiat ca i In viitor s\u00e4 se arate binevoitori pentru neamul Iu- deilor. Si de acolo ei au sosit la Ieru- salim, aproape de siirbitoarea Cincize- cimii. 1080","CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 13 Dupi Cincizecime ai au pornit im- Caci dad',\\\" ei n'ar fi crezut c\u00e1 cei potriva lui Gorgias, satrapul Edomului. c\u00e1zuti in batalie vor invia, ar fi fost i el le-a ieeit inainte cu trei de pedestraei i patru sute de ctilareti. ziidarnic lucru 0 o nebunie sit se roage pentru morti. i cand s'au ciocnit, putini Iudei au cazut. 45.i ei mai credeau ca pe cei care Atunci un oarecare Dosoftei, dintre au adormit intru buna credinta ii asteapta Tubieni, calare dibaci, a apucat pe Gor- frumoasa riisplata. Mt& un gaud sfant cuvios! gias tinea strans de hlamidg, 46. Iatg deci pentru care pricing el a voia stt prind\u00e2 pe blestemat de viu. Dar un calgreV trac sari pe el ei-i taie mana adus aceastit jertfg pentru isptieirea pg- din umgr i numai aea Gorgias a fugit catelor pentru morti, ea sg-i m\u00e1ntuiasca spre Marea. de pacate. Dar voinicii lui Esdris, de prea 13. indelungatg lupta, osteniserg. Atunci Inda Antioh Eupator i cu Lisias pornesc cu a chemat pe Domnul ca s\u00e4 le vie in- rdzbei, impotriva Iudeilor in fruntea a doud teajuter i sa, le fie capetenie in luptg. armate. Moartea lui Menelau. Impresu- rarea Betfurului. Eupator incheie pace cu Apoi el a inceput s\u00e2 strige in luda. Nemulfumirea locuitorilor din Pto- graiul stramoeesc strig\u00e1te de razboi lemais pentru pacea incheiatd sa &lute psalmi 0 s'a repezit pe ne- In anul o Rita i patruzeci i noua, Inda impreung cu voinicii BM an prins asteptate impotriva oamenilor lui Gor- de veste ca Antioh Eupator inainta im- gias, carora le-a pricinuit o mare in- potriva Iudeei cu oeti mari, fran gere. Intovaraeit de Lisias, epitropul eau marele sfetnic peste trebile \u00e1rii, fie- Dupg acestea, Iuda 0-a strans care in fruntea unei armate greceeti de oastea 0 s'a dus in oraeul Adulam. Butts; i zece mii de pedestrasi, cinci fiindca tocmai era ziva a eaptea, s'au trei sute de calareti, douazeei curatit dup\u00e4. obicei 0 au prgznuit acolo doi de elefanIi i trei sute de care de razboi inarmate cu seceri. ambits, 3. Dar cu ei s'a intovaxasit i Menelau A dona zi au venit luda i cu ai imbarbata pe Antioh la razboi cu sai, pe o vreme minunatg, ea di ridice toate c\u00e4 in toat,e acestea era multa pre- trupurile celor cazirti i sit le ingroape facatorie nu pentru mantuirea patriei, in mormanturile pltrintilor lor. ci mai mult cu nadejdea ca ea, fie iaritei aeezat in dregatoria lui. Dar au giisit sub haina fiecgruia talismane de la idolii din Iamnia, pe Ins& Impiratul imparatilor a in- care legea le opreete pentru Iudei. Deci pentru t4i a fost limpede ea din aceast\u00e4 t\u00e4rtitat mania lui Antioh impotriva aeelui pricing ei au murit. fticator de rele, 0, dupa ce Lisias I-a zu- Atunci au proslgvit pe Domnul, gravit in fats imparatului eh, el este dreptul judecator care descopere cele pricina tuturor nenorocirilor, imparatul a poruncit sti-1 duca la Bereea i s\u00e1-1 aseunse. omoare dup.& datina locului. Apoi ei au inceput sa se roage fierbinte ca sa li se ierte cu totul pg- i in acest ora e se afla un turn catul. Iar viteazul luda a indemnat po- porul sa, se pazeasca neplitat de pacat, inalt de cineizeci de co0, plin cu cenuea. deoarece a vazut cu ochii urmarile infierbantat\u00e4. Acolo se afla o vartelnita catului la cei care cazusera in lupta. care se invartea asa ca din orieicare parte asvarlea pe \u00b0Bandit in spuza. Apoi el a ineeput s\u00e4 str\u00e2ngg bani printre ostaei 0 a strans douti Acolo se ucideau toti mii de drahme, pe care le-a trimis la templului, precum i oricare alti faciitori de rele. Ierusalim ca sg se aduca o jertfa pentru ispasirea pacatului. Frumoasii, i minu- nat\u00e1 fapt\u00e1, insuflata de gandul invierii tnortilor I 1081","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14 $ tocniai in acelapi chip s'a in- de b\u00e4rb\u00e4tia Iudeilor, a incercat si le t\u00e1mplat s\u00e4 moar\u00e4 nelegiuitul Menelau, cuprinda cet\u00e4tile cu viclenie. ca mormantul lui si nu fie in pimant. $ apa a inainta.t impotriva Bet- $ cu drept,ate! Fiindcral el a pan- turului, cetate bine intiritii a Iudeilor, girit cu multe frairidelegi altarul al cirui ins\u00e4 el a fost biruit; apoi s'a n\u00e4pustit foc pi a cirui cenupil eran curate. $ din nou impotriva ei pi din non a fost tocmai in camita pi-a gafa moartea. biruit. $ imparatul inainta cu g\u00e4nduri pii- gane, ca s\u00e4 se poarte cu Iudeii cu mult $ luda a dat calor dinliuntru mai riu decht se purtase p\u00e1rintele s\u00e4u. merindele trebuitoare. Cand luda a aflat despre aceasta, In vremea aceasta, Rodocos din porunci poporului fiam si se roage Dom- nului zi i noapte, ca numai de astil- Gastea Iudeilor a vindut dupmanilor pla- data sil vini in ajutorul celor care erau In primejdie s\u00e4 piarz\u00e4 legea, patria pi nurile de razboi, dar el a fost ciutat, templul cel sfant, prins i bagat in temnita. $ sil nu ingiradue ca norodul acesta, Apoi a doua oara imp\u00e4ratul a care nu prea de multa vreme ipi venise stat de vorbi cu locuitorii din Bettur In fire, si, cada iarilai in mainile le-a dat sfat de pace, care a pi fost primita, apoi el a plecat. $ dupi ce toti au rugat cu osardie inteun cuget fierbinte i in genunchi, lusa cand s'a ciocnit cu voinicii cu pl\u00e2nset i cu post, pe Domnul cel lui luda, a fast infrant. i cand a mai milostiv, timp de trei zile, luda i-a im- primit i cumplita veste ci Filip. pe care barbiltat pi le-a poruncit s\u00e4 fie gata de 11 usase in fruntea trebilor, se disculase, lupt\u00e4. Eupator, in turburarea lui, i-a rugat pe Iudei, s'a socotit invins pi le-a fitg\u00e4- $ dupil intelegerea pe care a avut-o duit Cu jurimant si le Implineasc\u00e4 toate cererile lor drepte, apoi s'a impicat cu cu batalla, el a luat hotirirea s\u00e1, iasi ei Efi a adus i jertfa, s'a arlitat cu cinste la lupt\u00e4 pi s'o duo& la bun sfarpit cu fati, de templu i cu bunilvointa catre ajutorul lui Dumnezeu, inainte ca im- p\u00e4ratul si naviilea,scral in Iudeea i s\u00e1 cetate. cuprindi cetatea. $ pe luda Macabeul 1-a socotit Apoi lraisand in voia Ziditorului lumii izbanda, el a indemnat pe voinicii ca un prieten, pe care 1-a 1E-wat carmuitor s'al la lupt\u00e1 vitejeasci pina la moarte pentru lege pi templu, pentru cetate Efi de la Ptolemais i pana la Gherar. patrie, cum pi pentru asezimintele ei; Mai pe urma, cand imp\u00e4ratul s'a t\u00e1brairi cu oastea langa Modein. dus la Ptolemais, locuitorii Ptolemaisului lar ostapilor lui le-a dat acest cuvint s'au intirfitat impotriva acestui de taita: Domnul este izbanda noastra ! mlint de pace pi s'au ficut foc i park 8i pi-a ales el pe cei mai viteji asta*, fiindca ei voiau s\u00e4-1 calce. cu care in vreme de notipte a dat buzna Atunci Lisias s'a suit pe o podini peste cortul imparatului, pi a omorit in pi a ap\u00e4rat pe cat a fost cu putintii tabari aproape dourra, mii de oameni, iar cu lancea lui pe cel mai mare elefant, invoiala facut\u00e1 de impArat, a induplecat dimpreuni, cu cei care se aflau in tur- pe locuitori p.ra i-a imbunat, apoi a purces nulet. la Antiohia. lata' deci care este istoria inaintaxii i a retragerii imparatului. In sflirpit. dup.& ce an fispandit o spaim\u00e4 cumpliti in toatit, tab\u00e1ra, s'au 14. intors cu izbanda in revirsat de zori. Alchimo8 uneltefte pe ldngd impdratul Di-. lus\u00e4 aceast\u00e4 izblinda au avut-o numai multamiti ocrotirii Domnului. mitrie. Pdra lui impotriva lui luda Ma- cabeul fi a Aeideilor. Impdratul trimite Dupa ce imparatul dat seama pe Nicanor in lucleea. Viclenia lui Nicanor. Fuga lui luda. Nicanor cere preotilor dea pe luda in mana lui. 1. lar dup\u00e4 trecere de troj ani, luda tovarkii sal au aflat ca Dimitrie, fe- 1082","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14 ciorul lui Seleuc, porrtise din portul Tri- oamenii lui i sa, insciuneze pe Alchi- poli cu numeroasit mate i cu cof\u00e1bii, mos ca arhiereu al s15,vitului templu. Cuprinsese tara i omorise pe An- Atunci paginii care fuseserii, siliti tioh pi pe Lisias, epitropul lui. s\u00e0 fugii, din Iudeea din pricina lu\u00ed luda s'au adunat griimada l\u00e2ng\u00e4 Nicanor, cre- Un oarecare Alchimos, care mai zand c\u00e4, sumedenia de nenorociri care vor inainte fusese arhiereu si care in vremea coplepi pe Iudei va fi spre fericirea lor. neamestecului cu Elinii se pangarise de buniivoie, intelegand ca nu mai este Cilnd au auzit Iudeii despre inain- chip de scapare i niel de ingi\u00edduinta sit tarea lui Nicanor i despre n'\u00e1vala pa, intre in sfantul altar, gartilor, si-au presarat piimant in cap pi S'a dus la impi\u00edratul Dimitrie, in s'au rugat la Cel care intemeiase po- anul o salt i cincizeci i unu, i i-a da- porul sau pe veci i care fatis deapu- ruri ocrotise moatenirea sa. ruit o coroanit de aur cu ramuri de Si ei au plecat in grab& dupi palmier, si pe langii, aceasta i cateva porunea lui Iuda, c\u00e4pitanul lor, i s'au ramuri de mislin, cum este datina sii, se d\u00e4ruiascii templului. i in ziva aceea incaerat Cu dupmanii la satul Adasa. a stat liniatit. Simon, fratele lui luda, s'a ciocnit Ins& el a gasit prilej prielnic pentru cu Nicanor, insii din pricina sosirii far& srainteala lui, in vremea cand Dimitrie de veste a dusmanilor a suferit o mica 1-a chemat la divan pi 1-a intrebat de- infrangere. spre apuciiturile i planurile Iudeilor. Atunci el i-a fiispuns: Cu toate acestea, cand a auzit R Iudeii care se chiarnii Asidei, in Nicanor despre vitejia cea farii seaman fruntea cirora este Iuda Maxabeul, ur- a lui luda si a voinicilor BM, i cu ce biirbatie se lupt\u00e4 pentru patrie, s'a te- mac mereu razboaie i fiscoale si nu mut ca 85, dezlege pricina prin v\u00e4rsare de sange. vad eu ochi buni linistea impar\u00e4tiei. i deoarece am fost despoiat de Pentru aceasta el a triada pe Po- sidoniu fo'i pe Teodot, adicii pe Matatia, vrednicia mea stramopeascii vreau ea zic, ca s\u00e4 incheie pace cu ei. de arhierie, am venit aici, Si dupii o chibzuire indelungata Ma,i intai de toate cu dorinta cu- asupra propunerilor, generalul le-a im- rat& pentru drepturile \u00eemp\u00e4ratului, d partapit optirii, i &Ind au cazut cu totii la invoialii, pi-au dat incuviintarea al doilea avand in vedere pe cei de pentru incheierea pitch. un neam cu mine, deoarece cutezanta Apoi s'a hotiirit o zi in care coi acestor oameni pricinuepte intregului po- doi aveau sit se intilneascii intre patru por cele mai mari nenorociri. ochi. i dinteamandouit partile a sosit cite un car de f\u00e1zboi pi au fost apezate Asa dar tu, imp\u00e4rate, de vreme 'nail luda Macabeul a asezat opteni ce cunopti toate acestea, vegheaza, peste inarmati la panda in anume locuri, ca nu cumva vriljmapul sa inceapa vre-o n\u00e4- tara i peste poporul nostru cel asu- prit, dupii iubirea ta de oameni cu care valft, viclean\u00e4. Cu toate acestea sfatul te porti fat& de toti, lor s'a petrecut in deplinii intelegere. Fiindcii, at\u00e1la vreme cat va mai Nicanor a stat o bucat\u00e1 de trai luda, cu neputint\u00e4, este s\u00e4 ai pace vreme la Ierusalim pi n'a s\u00e4varpit niel in tari!* o far\u00e4delege, iar poporul care se adunase cu gramada 1-a trimis la vatra lui. Si dupil, ce el a ispr\u00e4vit de gr\u00e4it lk 24. Si el avea mereu pe luda In jurul lui, c\u00e1ci Il iubea din inim\u00e4. astfel, ceila1i sfetnici ai imparatului, care pizmuiau pe Judo, au infierbantat to'l mai 25. Si 1-a indemnat sit, se insoare mult pe Dimitrie. 85, aibit copii. i luda s'a insurat, a Atunci el a chemat indat\u00e4 pe Ni- canor, care fusese ciipitan peste ele- trait fericit i s'a bucurat de viatii. fantii de lupta, 1-a nurnit general al (*drift din Iudeea, Si 1-a trimis Cu porunca scrisii ea 85, nimiceasc5, pe ludo, s\u00e4 risipeascii, pe 1083","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14 Mud .Alchimos a vizut prietenia e Tu, Doamne, care n'ai nevoie dintre ei, a luat tratatul incheiat 0 s'a de nimic, ai binevoit ca templul unde dus cu el la Dimitrie i 1-a parit pe Nica.- tu siiIiiclueeti a fie in mijlocul nostru. nor c5. are ganduri protivnice trebilor i acum, sfinte Doamne, izvorul imparatiei, deoarece el ridicase pe luda, a tali sfintenia, pazecte in veci nepin- vrlijmacul imparitiei, la vrednicia de garit locasul acesta care de cur\u00e1nd a loctiitor. fost sfintit.* Un oarecare Razis, dintre bitrOnii Atunci imparatul s'a infuriat peste din Ierusalim, a fost pOrit lui Nicanor. misur\u00e4, 0, in urma defitimitrilor acestui El era un om care-si iubea pe cei din ficator de role, a scris lui Nicanor neamul lui 0 era cu mare vaz\u00e0. Iar din vine greu s\u00e4 primea,sei tratatul care a pricina m\u00e0rinimiei lui el era numit oPa- fost incheiat, porunceste lui Nicanor rintele Iudeilor s\u00e4 trimita in grab& pe luda la Antiohia, legat in lanturi. Chiar mai inainte, in vremea nea- mestecului Iudeilor cu Elinii, el se strii- La primirea acestei scrisori, Ni- duise pentru curatia Iudaismului, pentru canor s'a turburat i s'a mnd\u00e2rjit, fiindca care Ii pusese in primejdie i viaja. el nu putea s\u00e4 calce tratatul incheiat, i Nicanor, vrAnd sa-si dea pe fat\u00e4, ura lui fat,\u00e4, de Iudaism, a trimis mai firi ea Iuda s\u00e4 fi s\u00e4v\u00e2rit ceva ne- mult de cinci sute de ostaci ca s\u00e0.-1 prinda, drept. Minded Nicanor credea c\u00e4 prin prinderea lui va pricinui Iudeilor o mare Ina, fiinda nu i se cidea s\u00e4, se impotriveasa \u00eemp\u00e4ratului, cauta prilej nenorocire. *i pe and ceata de ostaei se tru- prielnic ca printr'o intorsatur\u00e4, maiastri cuprind\u00e4, turnul in care se afla s\u00e4 faca voia imparatului. el si spirsese poarta curtii i poruncise s\u00e4 aduci foe ca s\u00e4 dea foc uior, cel i Macabeul vazhnd ci Nicanor impresurat impl\u00e2ntat sabia in se arat\u00e4, mai aspru cu el ci C purtarea p\u00e1ntece, lui nu mai este prietenoaa ea inc..- Fiinda a vrut mai bine si maxi cu cinste decat s\u00e4 cadi in m\u00e2inile color inte, el a inteles c\u00e4 aceasti asprime nu fir& de lege 0 sit patimesch oaxi nevred- era a bine, de aceea a stans un mare num\u00e4r de voinici i s'a facut nevazut din nice de neamul lui. fata lui Nicanor. Inca, fiindci din pricina grabei Cand ins& Nicanor a viizut c\u00e4 luda a spaimei nu se nimerise bine si vazand prin vitejia lui I-a intrecut in viclecug, c\u00e4 ceata de ostasi patrunde pe uci, a s'a dus in prea sf\u00e1ntul templu, in vremea fugit voinicecte pe zid i s'a aruncat ca cand preotii aduceau jertfele cele inda- un viteaz jos in multime. tinate, i le-a poruncit sa-i dea in m\u00e2nii, pe omul acela. 44.i din pricina ea toti s'au dat repede inapoi, s'a facut un loe gol in i fiinda, ei cu jurimant au ade- mijlocul ciruia a c\u00e1zut el pe plimant. verit e\u00e4, nu stiu unde se afl\u00e4 cel pe care i fiinda; tot mai sufla, infier- il cauttt antat de m\u00e2nie, el s'a sculat de jos i, In ciuda ciroaielor de stinge care curgea Nicanor a intins mana lui cea 0 a fanilor primite, a trecut repede prin multime 0 s'a urcat pe o stand', po- dreapta, spre templu 0 s'a jurat: Dac\u00e4, varniti. voi nu-mi yeti preda pe luda ferecat in i, cu toate ca-0 pierduse angele lanturi, voi face acest templu al lui Dum- Cu desivarsire, si-a smuls miruntaiele nezeu una cu pam\u00e1ntul, voi &Alma cu amandoui mainile le-a aruncat in acest altar 0 voi ridica in locul acesta multime, rugandu-se la staphnul vietii un templu in cinstea lui Dionisos Epi- 0 al sufletului, ea iariisi s\u00e4 i le dea. asa a murit. fanes !* Dupi aceste amenint\u00e4ri el a plecat. Atunci preotii 0-au intins mfiinile spre cer 0 au chemat pe Cel care in toati vremea s'a luptat pentru poporul nostru si au zis: 1084","CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 15 15. lifitarea, frumoa,selor sale cuvinte, apoi le-a povestit un vis vrednic de credintii, Umndrirea lui luda. Nicanor pornefte spre precum si o vedenie adevitratii, de care cu totii s'au bucurat. Samaria. Cuvantul lui luda pentru im- beirbeitarea ostirii. RugaCiunea lui luda i iatil care a fost vedenia: El a Macabeul. lzb\u00e1nda. Moartea lui Nicanor. v\u00e4,zut pe Onia, cel care mai inainte Scirbelloare in amintirea acestei biruinfe. fuses\u00b0 arhiereu, om virtuos i bun, cu- cernic i blind, hothrit in cuviint si din Cuveintul alc\u00e2tuitorului c4rf ii prescurtate. pruncie spre virtute shrguindu-se, cu mhinile ridicate, rugandu-se pentru tot Si chnd Nicanor a aflat eh, luda Cu voinicii lui se afla in partile poporul Iudeilor. s'a'hothrit sh se n\u00e4pusteascil impotriva Apoi i s'a arhtat, inteacela,si chip, lor far& gree in ziva Shmbetei. un biirbat vrednic de cinste pentru ch,- Dar Iudeii care erau siliti s\u00e4 meargh runtetea lui, inconjurat de minunati cu el i-au zis: Nu-i micelhri shlbatic strdlucire. ca barbarii, ci cinsteate ziva pe care Atunci Onia a deschis gura i a a cinstit-o si a sfintit-o Cel ce vede zis: lath pe prietenul fratilor shi, Iere- toat,e mia, profetul lui Dumnezeu, care se roagh mult pentru popor i pentru cetate! Atunci acest de trei ori nelegiuit a intrebat dach, se afl\u00e4, in cer vre-un St\u00e4- Apoi Ieremia a intins mhna i i-a phn care sh fi poruncit sii, se pr\u00e4mnuiasch dat o sabie de aur i, dandu-i-o, i-a zis: Dar ei i-au rlispuns indath: e Dom-. It Ia aceastil sffintil sabie dar de la nul Dumnezeul cel viu, el este sthpanul Dumnezeu! Cu ea sh zdrobesti pe vriij- din ceruri care a rtInduit sh, se praznu- iasch ziva a saptea! masi lar celdlalt a spus: Si eusuntstaphn pe piimint i poruncesc s\u00e1 luati armele Astfel voinicii au fost infl\u00e4chrati sh faceti slujba impiiratului ! \u00bb Cu toate de aceste foarte frumoase cuvinte ale acestea el n'a izbutit s\u00e1 aduch la inde- lui luda, care aveau puterea sh-i indhr- jeasch spre vitejie i sh oteleasch Mima p1inire planul lui cel nelegiuit. lor de tineri. Deci ei s'au hoth,rit fib; nu Si pe chnd Nicanor, care se umfla mai popose,ascii, in tabhrit, ci viteje\u00a7te de trufie, \u00eei pusese de gaud s\u00e4 ridice un monument mi\u00edret de biruinth cu prilejul sh se arunce in lupt\u00e1 cu toatii infr\u00e1ngerii lui Iuda i alor BM, strhpicia sh dea o hothritoare i Myer- luda Macabeul, dimpotriva, oh- dajduia neincetat eft va cilph,ta ajutor 'pinata lupta in clipa cand cetate,a legea de la Domnul. templul erau in primejdie, Pentru aceast,a el imb\u00e4rbata pe Fiindch prea Min se ingrijeau ei de ai shi, sh, nu se teamh de ndvala nilor, ci aduch aminte de ajutorul femeile si de copiii lor, de frati sau de pe care Dumnezeu din cer li-I dilduse rude, ci cea mai maro si cea dinthi grija In trecut, i ch Cel Atotputernic le va era grija de t,emplul cel sf\u00e2nt. da si acum Si-i insufletea grhindu-le din lege Dar i cei care ramiiseserh, in din prooroci i le aducea aminte de luptele lor vitejesti, si mai cu osiirdie cetate nu erau mai putin turburati de el lupta care avea sh se dea in camp deschis. Si duph, ce i-a infl\u00e4chrat, luda le-a Si pe cfind toti erau incordati dat porunci i le-a indreptat luarea arainte la viclenia paghnilor si la calca- astept\u00e2nd sfhr\u00a7itul apropiat, deoarece rea jur\u00e4rahntului. dumanii se asezaser\u00e4 in linie de Wade, Astfel el i-a inarmat nu cu elefantii fuseserii rhnduiti in locuri po- dejdea in scuturi i in l\u00e4nci, ci cu imbiir- trivite i chl\u00e4rimea la aripi, luda Macabeul, vazilnd multimea de Wire i aceast\u00e4, preghtire felurit\u00e4, de arme si privirea s\u00e4lbatich a elefantilor, intins mhinile la cer i a chemat pe Domnul a toate vlizhtor, care face mi- nuni, fiinda el stia c\u00e1 izbilnda nu vine de la arme, ci Dumnezeu hot\u00e4riiste bi- 1085","CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 1 ruina si o dO celor ce sunt vrednici lui si pe preoti, si stand inaintea alta- de ea. rului a trimis duptt cei din cetate, Apoi s'a rugat asa: * Tu, Sti- COrora le-a arittat capul nelegiui- palie, care ai trimis pe ingerul titu in tului Nicanor i mana hulitorului pe vremea domniei lui Iezechia, regele Iudei, care el o ridicase cu atata trufie impo- triva templului Celui Atotputernic. si a nimicit din tabitra lui Sanherib o sutil optzeci i cinci de mii de oameni, Apoi a tOiat limba nelegiuitului titindu-o bucittele a dat-o 1)UL-flor Trimite i acum din ceruri pe cerului, iar bratul r\u00e4ufacittorului 1-a spttnzurat dinaintea templului. ingerul tau cel bun inaintea noastrit, ca spitimitnti i ta-i ingrozesti. Atunci toti au proslitvit pe Dumnezeu Si cu puterea bratului titu e& fie din cer care li se descoperise si au zis: izbiti toti cei care au venit cu hula pe buze impotriva sfitntului ttiu norod ! \u00bb Preamitrit sIt fie cel ce a ferit de pb,ng5,- Si cu mesto cuvinte sfitrioit el ruga,- rire locul situ cel dita! \u00bb ciunea. Si luda a spanzurat capul lui Si oastea lui Nicanor inainta cu Nicanor pe zidul eet\u00e4ii, ca semn vidit trambite si cu canteo:, de ritzboi, neindoios pentru orisicine, despre lar luda i cu voinicii lui au ince- ajutorul lui Dumnezeu. put lupta cu chemarea, i cu rugaciunea Si ca sil nu lase aceasti zi nepritz- cea catre Dumnezeu. nuita, au luat inteun cuget aceastii Si luptandu-se cu flirt:infle, dar in inima lor rugandu-se lui Dumnezeu, au hotirire, ca s'o praznuiaseit in a treispre- doborit la piimitnt nu mai putin de trei- zecea zi a lunii a dou\u00e4sprezecea, numitO zeci i cinci de mii de oameni, veselindu-se In limba grima Adar, in ajunul drbittorii foarte de ajutorul viidit al lui Dumnezeu. lui Mardoheu. Si dupit ce au sf&rsit lupta i cu Astfel s'au intamplat lucrurile cu bucurie se intorceau la cuele lor, au Nicanor. i fiindc5, de atunci cetatea bitgat de seamit cb, Nicanor citzuse in a ramas in stapfinirea Evreilor, voi sfarsi luptit imbracat cu armura. eu aici istorisirea mea. Atunci cu strigitte i chiote au Dad, aldtuirea, acestei citrti este prosliivit pe Dumnezeu in timba stra- bunit si cum se cuvine, este tocmai ceea moseascii. ce am vrut i eu, iar dad, ea este cu lar luda, care se inchinase cu trup suflet pentru apitrarea celor de un ponosuri i de mijloe, insemneazit cit neam cu el, care din tineretea sa n'am putut sk fac mai mult. frase pentru ei acedsi dragoste, a po- runcit s\u00e4 taie capul lui Nicamor i mana Si precum este neplOcut s\u00e0 boa cu brat cu tot, ca sO le dud la Ierusalim. cineva ori numai vin, ori numai ap5, pe cand vinul amestecat cu ap5, este Si duckndu-se el insusi la Ieru- salim, a adunat pe toti coi din neamul plitcut si bun la gust tot astfel iscusinta in alcittuirea povestirii farmeeit urechile celor care citesc istoria. Aici este sfarsitul. CARTEA A TREIA A MACABEILOR 1. ei Antioh a cuprins cetittile care mai inainte fuseserit sub stOpknirea lui, si-a Ptolorneu IV Filo pator invinge pe Antioh cel Mare la Ralia. Ptolomeu vine in leru- adunat toate ostile, pede,strasi i cialtreti, ealim 8d vadil cetatea, dar vrea mire a luat cu sine si pe sora sa Arsinoe si a In templu, in SIdnta S fintelor. Tofi locui- pornit, indreptitndu-se in p\u00e4rile Rafiei, unde Antioh poposise cu ostirea lui. torii Ierusalimului eunt turburafi. 2. Atunci un oarecare Teodot, vrfind 1. and a auzit Ptolomeu Filopator s5, faca- o ispravit vitejeasc5 a luat din de la dregittorii cei ce se intorseserit cei mai viteji ostasi ai lui Ptolomeu, care 1086","CARTEA A TREIA A DIACABEILOR, 1 mai inainte Ii fuseserg, supuai lui, i a intr'una ca trebue ea intre inl\u00e4untru, dei ei Bunt lipsiti de aceasta cinste, pornit noaptea la cortul lui Ptolomeu, eu a\u00e1 nu fiu lipsit! ea sa-1 omoare el singur i in felul acesta sa pung, capat razboiului. Si a mai vrut sa \u00a7tie din care pri- cin\u00e4, nimeni din cei de fat& nu 1-a oprit Ins\u00e1 Dosoftei, un fecior al lui sa intre in tot templul. Drimilus, iudeu de neam, ca,re mai tarziu Atunci unul, fart), s\u00e4 se gandeasca, se l\u00e1sase de lege ai se instrainase de i-a raspuns: Rau s'a facut! \u00bb, ea sg, se datinile stramoaesti, 1-a dus pe Ptolo- faleascd,. meu aiurea F4 a culcat in cortul regesc pe un necunoscut care trebuia s\u00e4 pateasci Si dupg, aceasta el a zis ca din care ceea ce ar fi p\u00e4tit Ptolomeu. pricing, el s\u00e4 nu intre, cu voia sau fara voia lor? Si and lupta era cr\u00e2ncena, iar biru- Si pe cand preotii ciideau in ge- inta inclina mai mult de partea lui Antioh, nunchi, inveamantati in toate odajdiile Arsinoe a inceput s\u00e4 alerge cu parul des- \u00a7i se rugau marelui Dumnezeu ca sit le ajute in nevoia in care se aflau pletit printre randurile de osta\u00a7i inmoaie ravna celui care vrea sa intre Indemne st\u00e4ruitor, cu planset \u00a7.1 cu cu sila, j umpleau templul de strigate ai de lacr\u00e4mi, lacrami, s'o apere vitejeate pe ea, pe co- piii ei i pe femei, fitgaduind s\u00e1 dea fie- Cei care r\u00e4m\u00e4seserg, in cetate caruia dac\u00e4, vor birui, cate clout), mine Barka cuprinqi de groaz\u00e4, b\u00e4nuind ea se de aur. intampl\u00e1 ceva nemai intfimplat. Si astfel s'a intamplat c\u00e4, in aceasta Fecioarele inchise in cdmari s'au b\u00e4ttilie multi duatnani au fost ueji, iar ntipustit afartt impreuna cu mamele lor altii au fost luati in robie. vi-au presdrat cenuaa i pulbere in cap Si dup.& ce au zadarnicit aceastii uneltire, el s'a hotarit di se duca sg, ai au umplut ulitele cu bocetele i cu vaza cet\u00e0tile cele invecinate i sa le im- barbateze. suspinele lor. Aaijderea i cei care se inchise- Si cu acest prilej a flicut daruri templelor, iar pe supuaii sii i-a otelit. sera de curand in caindrile lor de nunti, gatito inteadins, au liisat laoparte ru- lar cand Iudeii au trimis la el soli ainea care-i tinea pe loo \u00a7i au alergat din marele sfat i dintre batrani, ca sg, i deavalma in cetate. se incline ai sa-i fee& ur\u00e1ri pentru Dar ai mamele j doicele 0-au 1-a prins un dor s\u00e4 se duo& la ei cat mai l\u00e1sat pruncii lor care incotro, unele in case, altele pe ulite, i s'au adunat f\u00e4ra degrab\u00e4. grija in templul cel intru tot sfant. Ajungand el la Ierusalim, a adus Si rugriciunea celor care se adu- jertfa de multumire marelui Dumnezeu. naser\u00e0 era de multe feluri, din pricina celui apoi. dupa ce a facut acest lucru care care incerca s\u00e4 facg, lucruri fara de lege. era potrivit cu cinstirea locului ai a Si intocmai ea i aceatia, vitejii cetateni nu-1 rabdau ca s\u00e4 st\u00e4ruiase\u00e4, ajuns in sfarait la templu, s'a minunat de ravna cu care era tinut ai de frumoasa adevereascd, gandul lui, lui infati\u00a7are, Ci au strigat s\u00e1 pun\u00f6, mina pe Apoi s'a mirat el de minunata arme ai s\u00e4 moor& vitejeate pentru legea randuial\u00e4, din templu i i-a trecut prin stramoaeasca. i atunci ei au f\u00e4cut o minte s\u00e4, intre in Sfanta Sfintelor. Si eand i s'a spus ea nu se cuvine mare zarv\u00e4, in sfanta cetate. i numai abia dup.& ce batrinii ai mai marii po- sa intre acolo nici chiar celor care fac porului i-au induplecat, ei s'au intors parte din poporul iudeu i nici chiar iargai la locul lor de rug\u00e4ciune. tuturor preotilor, ci numai arhiereului, capetenia cea peste toti preotii, i aceasta lar poporul aatepta rugandu-se numai o data pe an, el n'a vrut nici de ea ai mai inainte. cum s\u00e4 auza. Si bitranii care erau imprejurul Si chiar nici dup\u00e4, ce i s'a citit impdratului au incercat fel IA chip, sa legea, tot nu s'a incredintat, ci o tinea, 1087","CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 2 intoarcli, g\u00e4ndul lui cel trufas de la planul Tu, pe indritznetul Faraon, care a pe care-I facuse. robit pe sfantul tau popor lsrail, 1-ai pedepsit prin nenumarate i felurite lar el fiind din ce in ce mai In- pedepse i astfel si-ai arittat puterea ta drzne i l\u00e0s\u00e2nd totul laoparte, se apro- cea mare; pia tot mai mult, inchipuindu-0 ca ponte Si cand el 1-a urm\u00e4,rit cu carele s\u00e4 indeplineascit ceea ce-si pusese de cu oastea, lui cea multe., 1-ai scufundat gand. In adancul marii, iar pe cei ce au n\u00e4, Ca'nd cei care se aflau in ceata dajduit in tine ea in stapanul a toata impitratului au vazut aceasta, s'au in- faptura, i-ai trecut printeinsa nevatii, tors cu ai nostri laolalta ca sit cheme pe Cel care are toata puterea, s\u00e1 abet& mati, primejdia i si nu ingaduiasc\u00e4 aceastit Care si v\u00e4,zand lucrurile mainilor nelegiuit\u00e4, i trufas\u00e4 fapta. tale te-au proslavit pe tine, Cel Atot- Si strigatul necontenit i puternic al celor care se adunaser\u00e4 s'a prefacut puternic. inteun strigat de nedescris. Tu, Imp\u00e4rate, cel ce ai fitcut Caci s'ar fi putut crede ca nu rnfintul cel nemarginit i nem\u00e4surat, ai ales aceasta cetate i ai sfintit locul numai oamenii striga, ci i zidurile acesta cu numele tau, tu cel care nu ai intregul pamant, toti vrand mai de- trebuinta de nimic, i 1-ai preamarit cu grebe, moartea decat pangarirea, locului stralucita ta aratare, initItandu-1 spre sfant. slava marelui i prea cinstitului titu 2. nume, Rugdciunea arhiereului Simon cdtre Tu care din iubire fatit de neamul nezeu. Ptolomeu Filopator este impiedicat lui Israil ai fitgaduit ca, dacli vom cadea de puterea lui Dumnezeu sd mire in templu, de la tine i va da peste noi restristea, fiind lo Vil cu incremenire. Intors in Egipt, incepe prigoana i rdzbunarea impotriva vom veni i ne vom ruga in locul Atunci arhiereul Simon a inge- acesta, vei auzi rugiiciunea noastr\u00e4. nunchiat in fate, templului, a intins Si tu esti credincios i adevarat! Si dup.& cum pe parintii nostri, mainile catre cer i cu buna cuviinIft s'a rugat astfel: cei ce au fost adeseori in nevoie, i-ai ajutat intru smerenia lor si din mad *Doamne, Doamne! Imp\u00e4rate al cerurilor i St\u00e4,pane a toat\u00e4 faptura, primejdii i-ai izbavit, Vezi i acum, Imp\u00e4rate sfinte, ca sfinte intro sfinti, singur st\u00e4p\u00e4nitor, atotputemic, ja aminte la noi cei obij- din pricina multelor i marilor noastre duiti de nelegiuitul pagan care se tru- pacate suntem obijduiti, suntem su- feste cu indrazneala i cu puterea lui ! pusi vrajmasilor notr i intru nepu- tintele noastre suntem parasiti. Caci tu, Ziditorul lumii i Stap\u00e4nul a toate, esti stap\u00e4nitor drept i judeci Si in ace,st\u00e4 neputinta fiind, in- pe cei ce se poart\u00e4, in chip semet i de- draznetul pangaritor umbl\u00e4, s\u00e4 faimator. reasc\u00e4 sfant locul acesta, inchinat pe pamant sl\u00e4,vitului tau nume. Tu ai pierdut pe coi din skive- Si fiindea, la salasul tau, cerul chime caro au savarsit lucruri nedrepte, printre care se aflau i uriasi ce se ceruhii, oamenii nu pot BA, ajungd, bizuiau pe put,erea EA pe indr\u00e1zneala lor, aduciind peste ei potop de apit. Ai binevoit insa, intru slava ta, sa sfintesti locul acesta pentru poporul 6. Tu si pe Sodomitii cei trufasi, ves- tau Israil. titi prin fitadelegile lor, i-ai ars cu foc Ci nu ne pedepsi pe noi prin cu pucioasti puindu-i pild\u00e4 pentru necuriltia lor i nu ne mustra pe noi urmasii lor. prin pangitrirea lor, ca sa, nu se laude cei far& de lege intru trufia lor, i in se- metia lor ea se bucure de izbilndit, i si 1088"]