Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

["LUCA, 23 Auzind Pilat de Galileia, a intrebat Dar ei, cu strigate razbatlitoare, daca omul este galileian. se tineau darji i cereau sa-1 rastigneasca, iar glasurile lor si ale maiilor preoti pre- lar daca a aflat ca este de sub sta- cump\u00e4nira, *Ikea lui Irod, I-a trimis la Irod, Cad Pilat dadu hotarire s\u00e4 se faca care era si el in Ierusalim, intru acele precum voiau. Deci a hisat slobod pe col inchis zile. In temnita, pentru rascoala i ucidere, pe Irod, cfind a vazut pe Buis, s'a care Il cereau ei, lar pe Iisus 1-a dat bucurat foarte, ca de multi vreme voia si-1 cunoasca, pentru ea auzise multe cum le-a fost voia. despre el si nadajduia sa-1 yea s\u00e4,var- sind vre-o minune. $i pe c\u00e2nd il duceau ostasii, au pus mana pe unul Simon Chirineul care $i 1-a intrebat Irod despre multe lu- venea de la camp i i-au pus crucea in cruri, dar el nu i-a raspuns nimic. spinare, ea s'o duda in urma lui Iisus. lar mai marii preotilor i cartura- lar dupa el venea multI gloata de rarii erau de fata si-1 invinuiau din fits- norod i de femei, care se bateau in piept puteri. si II jeleau. Atunci i Irod, ou capitanii sai, Atunci Iisus s'a inters catre ele l-a dispretuit i 1-a luat in rIs i imbra- si a graft: Fiice ale Ierusalimului, nu ml candu-1 eu o hainit battitoare la ochi 1-a plangeti pe mine, ci v\u00e4 plangeti pe voi trimis inapoi la Pilat. si pe copiii vostri. $i in ziva aceea Irod i Pilat s'au Cad jaIl vin zile intru care vor ficut prieteni unul cu altul, caci mai zice: Ferice de cele sterpe! Ferice de inainte erau !litre ei in vrajmasie. pantecele cam n'au naseut si de Anil care Pilat a chemat laolalt\u00e0, pe mai n'au aplecat ! marii preotilor, pe capetenii i norodul, Atunci vor incepe s\u00e4 spun& mun- $i a vorbit catre ei: Ati adus la tilor: Cadeti peste noi ; iar dealurilor: Acoperiti-ne pe noi. mine pe omul acesta, ea pe un razvr\u00e4- titor al poporului; dar MI, eu, cerce- Ciici acestea de le fac cu lemnul tandu-1 de fat& Cu voi, nici o vinI n'am verde, ce va fi au cel uscat? &it in acest om, din bate cate i le lar impreuni cu el duceau la puneti in sarcina. moarte i doi facatori de rele. $i cand au sosit la looul care se $i nici Irod n'a gasit, caci l-a cheam\u00e4 Capatana, 1-au rastignit acolo, trimis inapoi la noi. Vedeti dar, ea n'a EA pe cei doi faciitori de role, pe unul savarsit nimio vrednic de moarte. de-a-dreapta i pe altul de-a-stanga. Astfel cl Ii voi da o pedeapsa lar Elms zicea: Paiinte, iarta-le voi da drumul. lor, ea nu stiu oe fac. i vesmintele lui le-au impartit intre ei, aruncand pe ele Cl trebuia, la praznic, 85, le lase slobod un vinovat. sorti. Dar ei toti cu totii au strigatsiauzis: Ci norodul sta i se uita. Ia,r SI piarl acesta! Iar pentru noi da peteniile lui isi faceau ras de Iisus zicand: drumul lui Baraba. Pe altii i-a mantuit; m\u00e1ntuiasci-se pe sine insusi, dada, el este Christosul lui - Unul care era aruncat in tem- nita, pentru o rascoala ce se Mouse in Dumnezeu cel ales. ora ti pentru omor. - Radeau de el si ostasii, care veneau $i din nou Pilat le-a vorbit, voind adueandu-i otet. el libereze pe 'ism. $i zicand: De esti tu imparatul Dar ei ridicau gla,sul i strigau: Iudeilor, mantueste-te pe tine insuti! Rastigneste-1! Rastigneste-1! lar deasupra crucii lui states serie Atunci el a zis a treia oara catre ou slove elinesti, latinesti i evreesti: ei: Dar ce au a sivarsit acesta ? Nici o Acesta este imphratul Iudeilor. yin& de moarte nu am aflat intru el. Astfel ea Ii voi da o pedeapsa si fi voi da drumul. 1189","LUCA, 24 Unul dintre t\u00e1lharii pironiti hulea S't dupg, ce s'au inapoiat, au pre- impotriva lui, zicand: Nu esti tu care g\u00e4tit mirodenii i unsori, iar Samblit\u00e4 Mesia ? Mantueste-te pe tine insuti s'au odihnit dup\u00e4 lege. pe noi. lar cel\u00e4lalt, riispunzand, I-a certat 24. ei a griiit: Nu te temi tu de Dumnezeu? Invierea Domnului. El se aratcl ucenicilor CA eati In aceeasi osfindit. care mergeau la Emaus apoi apostolilor. Ci noi cu dreptate, did lam Ineillarea la cer. vrednica platit a color ce am facut; pe and acesta n'a aviirsit nimic nedrept. lar in cea dint\u00e1i zi a siiptilm\u00e2nii, Apoi a zis atre foarte de dimineat\u00e1, au venit la mor- Pomene- m\u00e1nt, aduand mirezmele ce pregiitiser\u00e4. ste-m\u00e4, Doamne, cfind vei veni intru imp\u00e4r\u00e4tia ta. Si au aflat piatra r\u00e4sturnat\u00e4 de la usa morm\u00e1ntului. Ci Ems i-a ifispuns: Adeviir gritieso tie: a,st\u00e4zi vei fi cu mine in Rai. Si intr\u00e2nd inl\u00e4untru nu au gilsit Si era acum ca la cea.sul al saelea, (miezul zilei) i intuneric s'a facut peste trupul Domnului Iisus. tot p\u00e4mfintul, plinit la ceasul al nou\u00e4llea, Dar pe and ele erau in mare nedu- Choi soarele s'a intuneca.t; iar ca- tapeteasma templultd s'a sf\u00e4siat pe mij- merire despre aceasta, iat\u00e4 c\u00e4 doi b\u00e4r- bati au stat in fata lor, in vesminte strit- loc. lucitoare. Atunci lisus, strigand cu glas mare, Atunci ele de spaimil, si-au plecat a rostit: Parinte, in mAinile tale dau fetele la pitm\u00e2nt; ei ina au rostit atre duhul meu. i aceasta zie\u00e1nd, si-a dat ele: Pentru ce autati pe col viu intre duhul. cei morti? Nu este aici, ci a inviat. Aduceti-v\u00e1 lar sutaul vazand cele ce s'au ficut, a mitrit pe Dumnezeu si a zis: Cu aminte cum v'a vorbit, de pe and era adevitrat omul acesta drept a fost. Si toatit mu\/timea, care venise la In Galileia, aceastil priveliste i vazuse cele intam- Zic\u00e1nd ci Fiul omului trebue si fie plate, s'a inters acasii, b\u00e1l\u00e2ndu-se in piept, dat In mainile oamenilor p\u00e1ciitosi lar toti cunoscutii lui i femeile, fie riistignit, iar a treia zi s\u00e4 invieze. oare veniseril dupii el din Galileia, OA- teau departe, martori la acestea. Ci ele si-au adus aminte de cuvintele Si iat\u00e4 un V\u00e1rbat cu numele Iosif, lui, sfetnic in sinedriu, om bun si drept, De fel din Arimateia, ora a al Iu- Si intorcandu-se de la mormant au deilor, care nu se invoise cu hot\u00e4rirea vestit toate acestea color unsprezece cu fapta lor, si care astepta impiir\u00e1tia tuturor celorlalti. lui Dumnezeu, S'a dus la Pilat i i-a cerut trupul lar ele erau: Maria Magdalina lui Ioana si Maria lui Iacob i celelalte im- preura cu ele, care au spus acestea atre 63. Si pogorindu-1 de pe cruce 1-a furl- prat in giulgiu de in si 1-a pus inteun apostoli. morm\u00e2nt scobit in stana, uncle nimeni Dar vorbele acestea arittau in fata niciodatit nu mai fusese pus. lor ca un basm i n'au dat femeilor nici o Tar ziva era ziva preg\u00e4tirii (Vineri), crezare. si Sambitta incepea de cu amurgul. Ci femeile, care veniserit cu lisus Totusi Petru s'a sculat si a alergat din Galikia, s'au tinut dup.& Iosif tfi au la mormiint, i aplec\u00e2ndu-se inainte a vizut giulgiurile singure, zaand. Si s'a vazut morm\u00e1ntul i cure a lost pus dus acas\u00e1, rair\u00e2ndu-se de aceast\u00e1 in- tilmplare. trupul lui lisus, Iati, apoi, c\u00e4 doi dinteinsii mer- geau intru aceeasi zi la un sat, dep\u00e4rtat de Ierusalim cale de o jumatate de posti, al eitrui nume este Emaus. Si ei vorbeau intre ei despre toate aceste fapte petreoute. 1190","LUCA, 24 Si pe cand vorbeau i cautau Isamu- Atunci s'au deschis ochii lor si au riri, s'a apropiat de ei Thus insusi si a cunoscut ca este el ; ci el s'a flicut nevitzut mers cu ei in cale. de lang\u00e1, ei. Dar ochii lor erau tinuti ca sit nu-1 Iar ei si-au spus unul altuia: Oare cunoasca. nu ardea in noi mima noastra, cand ne vorbea pe cale si dad ne talcuia scrip- Atunci el i-a intrebat: Ce sunt cu- vintele acest,ea pe care le schimbati unul turile ? cu altul, in drumul vostru? Dar ei sta.- teau cu fetele intristate. Si in acelasi ocas sculandu-se, au Raspunzand unul cu numele Cleopa, venit inapoi la Ierusalim si au gasit a grait &titre el: Tu singur esti venit de adunati pe cei unsprezece, impreunli cu aiurea in lerusalim si n'ai aflat de faptele cei ce se tineau de ei, intamplate in el, intru aceste zile ? Care ziceau c\u00e0 inteadevar Domnul El le-a zis: Ce fel de fapte? Atunci a inviat si s'a arittat lui Simon. ei i-au faspuns: Cu Timis Naz,arineanul, Atunci au povestit cele petrecute care era proroo puternic in fapta si in in cale si cum a fost cunoscut de ei la cuvant, inainte,a, lu\u00ed Duranezeu si a tot frangerea norodul. Si pe c\u00e2nd ei vorbe,au aceasta, Iisus lar arhiereii i boierii nostri 1-au insusi statu in mijlocul lor si le zise: dat la osanda mortii Fa 1-au rastignit. Pace vou\u00e4 ! Ci noi nitdajduiam ea el este cel Ci ei, incremeniti si infricosati, ce va s\u00e4, izhaveascit pe Israil; i cu toate acestea astazi merge pe a treia zi de gandeau c\u00e4 va,d un duh. cand s'au petrecut acestea,. Dar el le-a grait: Ce sunteti tur- Ba ne-au mai pus in uiraire burati 5i pentru ce aceste ganduri se niste femei de ale noastre, care au fost de cu noapte la mormant, ridicit in cugetele voastre ? Vedeti mainile mele si picioarele Si n'au mai giisit trupul lui si au venit zicand ea au vazut aratare de In- mele, ea, eu insumi aunt; pipaiti-ma gen i care le-au spus ea este viu. vedeti ea un spirit nu are carne si oase, cum ma vedeti pe mine av\u00e4nd. lar cativa dintre noi s'au dus la Si zicand acestea, \/e-a aratat m\u00e1i- mormant si-au aflat asa, cum au povestit nile si picioarele sale. femeile, dar pe el nu 1-au vazut. lar ei tot necrezand de bucurie Atunci el vorbit-a catre ei: 0, de mirare, el le-a spus: Aveti aici ceva nepriceputilor i zabavnici cu mima ce de mancare? sunteti, ca sa credeti toate ch.te au graft Iar ei i-au pus inainte o bucata prorocii! de peste fript si un fagure de miere. Nu trebuia oare ca Christos Si a luat si a m\u00e4ncat in fata patimeasca, acestea si s\u00e0 intre intru lor. marirea sa? Apoi vorbit-a catre ei: Acestea Si incepand de la Moise si de la toti stint cuvintele pe care le-am grait c\u00e4tre voi, pe cand eram ca voi, ca, trobue s\u00e4 prefetii le-a talcuit lor, din toate scrip- se implineascit toate cele scrise despre turile, locurile despre el. mine in legea lui Moise, in proroci i in Si s'au apropiat de satul unde se psalmi. duceau, iar el se facea cit, merge mai departe. Atunci le-a deschis mintea ca sii priceapa scripturile. Dar cei doi au staruit de el, Si iarasi le-a zis ca asa este seria zicand: Ramai cu noi, c\u00e0 ceasul e in si asa se cade,a sa patimeasca Christos deseara i ziva se inclina. Si a intrat ca sit invieze din morti a treia zi. s\u00e1 rafie cu ei. Si in numele s\u00e4u sa se propova- Si cand a stat impreunit cu ei la duiasca pocilinta spre iertarea pacatelor masit, luand el painea a binecuvantat la toate neammile, incep\u00e1nd de la Ieru- frangand le-a dat lor. salim. Iar voi sunteti martori acestora. 1191","IOAN, 1 i iata eu trimit peste voi \u00c7l,i pe cand Ii binecuvanta, s'a des- duinta P\u00e4rintelui meu; voi ins& aedeti in Cetate Omit ce vit veti imbraca, de p\u00e4rtit de ei tai s'a ridicat la cer. lar ei inchinandu-se lui s'au tutors SUS, cu putere. In Ierusalim cu bucurie mare. Apoi i-a adus afar5, pan spre i erau pururea in templu, Betania, i ridicandu-0 mainile i-a bi- and EA binecuviktAnd pe Dumnezeu. nectivantat. Amin. SFANTA EVA NGHELIE CEA DE LA IOAN 1. Cel care vine dupit mine a fost inaintea mea, pentru c5, era mai nainte de mine. Culkintul lui Dumnezeu s'a idcut trup. Ca; din plin\u00e4tatea lui, noi toti am 211drturia lui loan Botezdtorul despre luat, EA dar peste dar. mielul lui Dumnezeu. Cei dintai ucenici Pentru ea legea datu-s'a prin Moise, ai lui lisus, iar darul i adevitrul au fost venit prin La inceput era CuvAntul EA Cuvfintul lisus Christos. era la Dumnezeu EA Dumnezeu era Cu- Pe Dumnezeu nimeni nu 1-a vitzut v\u00e2ntul. vreodat\u00e4: Fiul Unul-N\u00e4scut, care este in sh.nul Tat\u00e0lui, ace1a a spus despre el. Acesta era intru inceput la Dumne zeu. Aceasta este m\u00e4rturia lui Ioan, Toate printr'insul s'au facut i f\u00e4rii, cfind au trimis Iudeii, din Ierusalim, el nimio nu s'a fiicut din tot ce s'a Mont. preoti i leviti ca 85,1 intrebe: Cine eati tu? Intru el era viata i viata era lu- El a marturisit pi n'a tagaduit, ci mina oamenilor. a m\u00e4rturisit Nu sunt eu Cbristos. i lamina lumineaz5, in intunerio Ei 1-au intrebat: Dar ce eati? Eati intunericul n'a cuprins-o. Ilie ? Zis-a el: Nu sunt lije. Eati tu Pro- Fost-a om trimis de la Dumnezeu, rocul ? A ritspuns: Nu. iar numele lui era Ioan. Atunci i-au zis: Cine etati? Ca s\u00e1 Acesta a venit spre m\u00e4rturie, ca sit dam un raspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine? marturiseascit despre lurnin\u00e4, ca toti, prin el, ea crea,za. El rostit-a: Eu sunt glasul celui care striga in pustie: Indreptati calea Nu era el lumina, ci ca s\u00e4 m\u00e4rturi- seasca despre Domnului, dupli cum a grait Isaia prorocul. Era lamina cea adeviirat\u00e4, care lu- lar cei trimii erau dintre Farisei. mineaz5, pe tot omul, venind in lume. Apoi 1-au intrebat i i-au zis: In lume era FA lumen printr'insul Atunci, de ce botezi, (lac& nu eati Christos, s'a facut, dar lumen nu I-a cunoscut. nici Ilie, nici Prorocul? Intru ale sale a venit, dar ai loan le-a riispuns urmiitoarele: nu I-au primit. botez cu ap\u00e4; dar in mijlocul vostru se lar cati 1-au primit, le-a dat putere af15, unul pe care voi nu-1 atiti; ca ea fie fiii lui Dumnezeu, adic5, celor care cred infra numele lui, El este cel care vine dupg mine, care a fost inaintea mea ai chruia eu Care nu din sange, nici din poft\u00e4 sunt vrednic s\u00e4-i dezleg cureaua incal- trupeasc\u00e4, nici din poft\u00e4 b\u00e4rbilteasc\u00e4, ci t\u00e4mintei. de la Dumnezeu s'au n\u00e4scut. Acestea se petreceau in Betania, i cuvantul s'a facut trup \u00a7.1 s'a dincolo de Iordan, unde boteza Ioan. s\u00e4l\u00e4luit intru noi EA am v\u00e4zut m\u00e4rirea lui, m\u00e4rire ca a unuia nElsout din Toad, A doua zi, Ioan vede pe Iisus plin de dar ai de adev\u00e4r. venind la el, EA graieate: Iati Mielul lui Ioan m\u00e4rturisea despre el ai striga, Dumnezeu eel ce ridici pacatul lumii, zicand: Mesta era despre care am gait: 1192","IOAN, 2 Acesta este despre care eu am Natanail raspuns-a lui: Din Na- elms: Dup.& mine vine unul care a fost zaret poate sit fie ceva bun? Filip ii zice: inaintea mea, findci era mai nainte de Vino ai vezi. mine. Bsus a vitzut pe Natanail venind la sine fo'i a spus despre el: Iat\u00e4, cu ade- Ci eu nu-1 atiam ; dar ca sa se arate varat, israilit intru care nu este vicleaug. lui Israil, pentru aceea venit-am eu, cel Natanail Il fntreba: De unde m\u00e4 ce botez cu LIT& cunoati? Iisus raspunzand i-a zis: Te-am lar loan a m\u00e4rturisit, zicand: vitzut, cand erai sub smochin, mai nainte Vazut-am Duhul coborindu-se din cer, ca Filip sa te cheme. ca un porumbel, i rimanilnd deasupra Raspunsu-i-a Natanail: tabi, tu dui. Ci eu nu-1 tam, dar cel ce m'a eati Fiul lui Dumnezeu, tu eati Impa- ratul lui Israil. -trimis ea botes Cu apa, acela mi-a vorbit: Iisus luand cuvantul i-a grait: Peste care vei vedea Duhul pogorindu-se raman\u00e1nd deasupra luis acesta este Pentru cati-am spus cii, te-am vlizut sub cel ce boteaza cu Duhul Sfant. smochin, tu crezi? Mai mari decal ace- lar eu am vimut ai am m\u00e4rturisit stea vei vedea. cif acesta este Fiul lui Dumnezeu. A doua zi, din nou statea loan ai Apoi i-a zis: Amin, amin graiesc loi dintre ucenicii lui; yowl, de acum yeti vedea cerul deschi- Si privind po Iisus, care trecea pe zandu-se ai pe fngerii lui Dumnezeu suindu-se i pogorindu-se peste Fin acolo, a rostit: Iat\u00e4 Mielul lui Dumnezeu. omului. Cei doi ucenioi I-au auzit spun\u00e2nd 2. aceasta ai au pornit dupft Iisus. Iisus fntorcandu-se i vazandu-i Nunta dela Cana. CurcIfirea templulai. merg dup.& el, i-a intrebat: Ce cautati? Ci ei riispuns-au lui: A treia zi, s'a f\u00e4cut nunt\u00e4 in Cana Rabi, &lick in t\u00e2lcuire, inv\u00e4t\u00e4torule, Galileii, iar mama lui Iisus era acolo. unde salaslueati? El le-a zis: Veniti ai yeti vedea. Si a fost chemat la nunta i Iisus Deci au mere ai au vitzut unde s\u00e4litaluia; cu ucenicii si au ramas la el, in ziva aceea. Era ea la ceasul al zecelea (patru dupa Si nu mai aveau vin, cilci s'a fost amiaz\u00e4). sfarait vinul de nunt\u00e4. Atunci mama lui Andrei, fatele lui Simon Petru, Iisus sis-a catre el: Nu mai este vin. era unul dintre cei doi care auziser\u00e4 pe loan i veniser\u00e4 dup.& Iisus. Zis-a ei Iisus: Ce este raie Acesta g\u00e4seate mai fntai pe Simon, femeie? Ceasul meu n'a venit paint spune: G\u00e4sit-am pe fratele sau, acum. Mesia, adio\u00e4, in talcuire, pe Christos. Si 1-a adus la Timis. Ems privind Mama lui zis-a celor ce slujeau: In fata lui, i-a zis: Tu esti Simon, fe- Faeqi ceea ce v\u00e4 va spune. ciorul lui Iona., tu te vei numi Chefa, adica in talcuire, Petru. (Di erau acolo aase vase de 9.0., In ziva urmitoare, voind s\u00e4 piece facute din piatra, puse pentru curatirea In Galileia, a g\u00e4sit pe Filip. Si i-a gritit Iudeilor ai care luau cate douil sau trei Ems: Vino dup\u00e4 mine. lar Filip era din Betsaida, din vedre. orasul lui Andrei ai al lui Petru. Iisus le-a poruncit: Umpleti vasele Filip gliseate pe Natanail ai-i gra- ieate: Gasit-am pe acela despre care a ou apit. Si le-au umplut pan& sus. Apoi le-a zis: Acum scoateti r}.1 serie Moise In lege ai au Boris profqii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. ducqi starostelui mesei. lar ei i-au dus. Si cand starostele mesei a gustat apa care se Meuse vin si nu atia de unde este - ci slujitorii care scosesera, apa atiau - starostele mesei a strigat pe mire i i-a spus: Once om pune fntai vinul cel bun ai carai nuntasii au biut 1193","IOAN, 3 bine, pune pe cel mai slab. Dar tu ai tinut 8. vinul eel bun pan& acum. Vorbirea lui rims cu Nicodim. Ioan mar- Acest inceput al minunilor I-a turisefte despre Christos. f\u00e4cut Iisus in Cana Galileii, dand pe fat\u00e1 m\u00e4rirea sa; i ucenicii s\u00e4i au crezut Era un om din tagma Fariseilor intr'insul. care se numea Nicodim EA care era fruntae Dup\u00e4 aceasta, a mers devale in intre Ev'rei. Capernaum, el ei mama lui i fratii lui Acesta a venit noaptea, la lisus ei ucenicii lui, dar n'au rimas acolo dealt i-a vorbit: Rabi, atim c\u00e4, de la Dumnezeu putine zile. venit-ai inv\u00e4t\u00e1tor; chci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci tu, Ci Paetile Iudeilor erau aproape dacii nu este Dumnezeu cu el. lisus s'a suit in Ierusalim. R\u00e4spuns-a lisus i i-a zis: Amin, *i a glisit in templu eezand ne- gustoreete pe vanziitorii de boj i de oi amin graiesc tie, de nu se va naete oineva ei de porumbei ei pe schimbatorii de de sus, nu va putea vedea imp\u00e4r\u00e4tia lui Dumnezeu. bani. Dar Nicodim Ii graieete: Cum poate Atunci fiicandu-ei un bici de omul s\u00e4, se nasc\u00e4, o data ce e b\u00e4tran? etreang-uri, i-a ecos pe toti afar\u00e4, din lo- Oare poate s\u00e0, intre a doua oar\u00e1 in pan- caeul Brant, cu oile i cu boii lor, iar banii tecele maicii sale ei 65, se nasca ? zarafilor i-a risipit i mesele lor le-a r\u00e4s- turnat. Iisus rItspunse: Amin, amin graiesc tie, de nu se va naete cineva din apa *i vanzittolilor de porumbei le-a din duh, nu va putea s\u00e1 intro in imp\u00e0- zis: Luati a,cestea de aici. Nu faceti casa ratia lui Dumnezeu. Tat\u00e4lui meu cas5, de negustorie. Ce este nascut din carne, carne este, *i vi-au adus aminte ucenicii lui ei ce este nascut din duh, duh este. c\u00e4, este serie: Ravna casei tale m'a Nu te mira ea ti-am zis: tlebue naeteti de sus. mancat. Atunci Iudeii au luat cuvantul V\u00e2ntul sufl\u00e4, unde vrea ei tu auzi vuetul lui, dar nu etii de unde vine, nici i-au griiit: Ce semn ne ar\u00e1ti c\u00e4 ai dreptul incotro se duce. Astfel este cu oricine s\u00e1 faci acestea ? care e n\u00e4scut din Duhul. lisus riispunzilndu-le le-a zis: Dit- Riispunzand Nicodim 1-a intrebat: r\u00e1mati templul acesta vi-1 voi iidica la Cum pot s\u00e4, fie ace,stea ? loo in troj zile. Ems a raspuns ei a zis: Tu et:Ai Dar Iudeii au rostit: In patruzeci invitittorul lui Israil i nu le etii acestea ? ease de ani cl\u00e4ditu-s'a templul acesta! *i tu il vei ridica in trei zile ? Amin, amin graiesc tie c\u00e1 noi ceca ce etim vorbim ei ce-am V\u00e1zut m\u00e4rtu- Ci el vorbea de templul trupului risim ; dar m\u00e4rturia noastrii nu o primiti. situ. Dad,' v'am spus lucruri pitman- teeti ei nu credeti, cum yeti credo sit, Deci, cand s'a soulat din morti, spun lucruri cereeti ? ucenicii lui ei-au adus aminte c\u00e1 aceasta o zicea i au crezut scripturii ouvan- Nimeni nu s'a suit in cer, f\u00e4ril tului pe care I-a fost spus Rms. numai cel ce s'a pogorit din cer, Fiul *i fiind in Ierusalim, la Paeti, in omului, care este in cer. sitrbittoare, multi au crezut intru nu- *i dupl. cum Moise a Inaltat ear- mele lui, vizand minunile pe care le pele, in pustie, aea trebue s\u00e1. se inalte f\u00e4,cea. Fiul omului, Ci Buis nu se incredea in ei, pen- Pentru ca oricine care crede in- tru ca Ii cunoete,a pe toti. teinsul si nu piara, ci s\u00e1 aib5, viat\u00e4, *i pentruca nu avea nevoie veenich. marturiseasca cineva despre om ce fel este, oft etia el fnsuei ce era in mima C5, Dumnezeu aea a iubit lumea, incat a dat pe Fiul win Unul-N\u00e4scut , omului. 1194","IOAN, 4 pentru ca oricine care orede intr'insul Si ce-a v\u00e4zut i auzit aceea m\u00e4rtu- s\u00e4, nu piar\u00e1, ci s Bib& viati vesnicit. riseste, dar marttnia lui nu o primeste C\u00e1ci n'a trimis Dumnezeu pe Fiul nimeni. eau in lume ca s\u00e4, osandeasca lumea, ci Cine a primit marturia lui a pecet- ca sa se m\u00e2ntuiasca, prin el, lumea. luit c5,\\\" Dumnezeu este adev\u00e1rat. Cel ce crede intru el nu se osan- Cad pe cine I-a trimis Dumnezeu deate, iar cel ce nu crede a ai fost osandit, vorbeste cuvintele lui Dumnezeu, pen- tru c\u00e4 Dumnezeu nu da Duhul ou m\u00e4suri. fiindci nu a crezut intru numele celui Unuia-Nascut, Fiul lui Duranezeu. Tatal iubeste pe Fiul i toate le-a dat in mana lui. Si judecata de \u00b0sand& e a,ceasta: ca lumina a venit in lume i oamenii au Cela ce crede in Fiul are viata iubit intunericul mai mult decat lumina. Caci faptele lor erau rele. veimica ; cine nu moult& de Fiul nu va vedea viata, oi mania lui Dumnezeu Ca oricine care fiptueste cele rele ramane peste el. waste lumina si nu vine la lumina', 4. pentru ca faptele lui s\u00e4 nu fie dovedite Vorbirea lui Iiru8 Cu femeia samariteancii. co rele. Iisus kima ue\u00a7te e feciorul unui slujbaf Cine ins& lucreaz\u00e4, adevarul vine impdreitesc. la lumina', ca sa se arate faptele lui, stint savarsite in Dumnezeu. Intelegand Domnul c\u00e1 Fariseii au auzit cum 6, el face si boteazi mai multi Dup5, acestea a venit Timis i uce- ucenici decal loan, nicii lui in ptimantul Iudeii i st\u00e4tea M\u00e4car c5, Iisus insusi nu boteza ci cu ei acolo si boteza. ucenicii lui, Si boteza ii loan, la Enon, aproape A lasat Iudeia Efi s'a dus iar\u00e1j in de Salim, c5, erau acolo ape multe si oamenii veneau ai se botezau. Galileia. Cad Ioan nu fusese inca b\u00e4gat in Dar trebuia ca 85, treaci prin Sa- inchisoare. maria. Atunci s'a iscat din partea uceni- Si a venit la un oras al Samariei numit Sihar, aproape de campul pe care cilor lui Ioan o pricire cu un iudeu, Iacob 1-a dat lui Iosif, feciorul s\u00e4u ; Si fantana lui Iacob era acolo. Ci asupra curatirii. Iisus era ostenit de calatorie i asa a Si au venit la loan i i-au spus: sezut laugh, fantimali. lar ceasul era Rabi, acebo care era ou tine dincolo de Iordan si ciruia i-ai dat marturia ta, aproape Fp,se (amiaza). iati el boteaza i toti se due la el. Atunci, o femeie samariteanca veni loan a r\u00e4spuns cu aceste vorbe: s\u00e4 scoatit ap\u00e1. Iisus Ii zise: D\u00e4-mi si beau. Nu poate un om s5, ja nimio, daca. nu i s'a dat lui din cer. Cad ucenicii lui se duseser\u00e4 in cetate, ca si cumpere merinde. Voi insivi imi sunteti martori cii, Femeia samariteanci fi nispunde: am zis: Nu stint eu Christos, dar sunt Cum ceri s\u00e1 bei, tu care esti iudeu, de la trimis inaintea lui. mine, care sunt samariteanca ? Pentru ca Iudeii nu se ingaduesc cu Samaritenii. Cine are mireasa, acela este mirele, Iisus i-a spus aceste vorbe: Dacii cunosteai darul lui Durnnezeu i cine iar prietenul mirelui, care sta i asculti este cel care ti-a zis: beau, ai pe mire, se bacill\u00e1 cu bucurie mare de fi cenit de la el si ti-ar fi dat spa, vie. glasul lui. Deci aceast\u00e4 bucurie a mea Femeia Ii gr\u00e4leste: Doamne, nici s'a implinit. nu ai cu ce si scoti, iar putul e adano. De unde, dar, ai apa coa vie ? Acela trebue s\u00e1 creasc\u00e4, iar eu Nu cumva esti tu mai mare decat plirintele nostru Iacob, care ne-a dat scad. Cel ce vine de sus este dea.supra tuturor; cel ce este de pe pilmant: de pe p\u00e4mant este si de pe pitmant vorbeste. Cel ce vine din cer este deasupra tu- turor. 1195","IOA\/11, 4 aceasta fantanii, si a Hut si el din ea, Si au iesit din cetate veneau feciorii lui si turmele lui? Iisus i-a fispuns si a zis: Oricine &are el. Intre acestea, ueenicii lui Il rugau, bea din apa aceasta va inseta din nou. Dar col ce va bea din apa pe care-i zicand: Rabi, =Inane& voi da-o eu, nu va mai \u00a1meta in veac, El atunci le-a grilit: Am de cad apa pe care-i voi da-o eu se va face In el izvor de apa izvoritoare intru viata mancat o mancare pe care voi nu o stiti. Femeia atunci fi spune: Doamne, Ci ucenicii se intrebau intre ei: aceast\u00e4, apa, ca sa nu mai insetez, nici sa raai viu aici sit scot. Adusu-i-a oare cineva sa manance? Iisus Ii porunceste: Mergi i chiama Iisus rosteste caro ei: Mancarea pe barbatul tau si vino aici. Dar femeia raspunzand a zis: mea este: s\u00e1 fac voia celni ce m'a trimis N'am barbat. Iisus i-a raspuns: Bine ai pc mine si s\u00e4 s5,v5.rsesc lucrul lui. zis: N'am barbat. Ca cinci barbati ai avut i acum Nu ziceti voi c\u00e4 mai sunt patru pe care il ai nu este barbatul tau. Aceasta luni pi vine secerif,m1? Eu v\u00e1 zic, iata, adevirat ai spus. Femeia Ii zice lui Iisus: Doamne, ridicati ochii vostri i priviti campiile, ca vad ca tu esti proroc. sunt albe pentru seceris. Parintii nostri s'au inchinat pe lar cel ce secera primeste platil, acest munte, iar voi ziceti c\u00e0 in Ieru- adun\u00e0 roadii intru viata de veci, ea sa se bucure impreuna, i cel ce seam5,n\u00e4 salim este locul cuvenit pentru inchinare. Ci Iisus fi graieste: Femeie, ere- cel ce secer\u00e4. Cad aici se adevereste zicatoarea de-ma c\u00e1, vine ceasul cand v5, yeti inchina unul este semanatorul i altul seco- Tatalui, nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim. ratonil. Eu v'am trimis 85, secerati ce n'ati Voi v\u00e0 inchinati la ce nu titi, noi ne inchinam la ce stim, pentru c\u00e0 man- muncit voi; altii au muncit i voi ati tuirea este de la Iudei. intrat in munca lor. Dar vine cea,sul i acum este cand Si multi dintre Samaritenii din adevaratii inchinatori se vor inchina acel oras au crezut inteinsul, pentru cu- Tatalui in spirit si in adeviir, eaci vantul femeii, care marturisea: Mi-a spus Taal voieste atari inchinatori. t,oate cate am facut. Dumnemu este spirit si cei ce i se Deci, dung, ce au venit la el Sama- inching cado-se s\u00e1 i se inchine in spirit ritenii, 1-au rugat ca sit ramae la ei. Si si in adevar. a ramas acolo doui zile. Femeia rosteste catre el: *Min ca Si mult mai multi crezut-au pentru cuvantul lui. vine Mesia - care se zice Christos; - lar femeii Ii ziceau: Credem nu \u00b0and va veni acela, ne va spune noua toate. numai din pricina vorbelor tale, dar flindeii noi insine am auzit i tim \u00b0A, lisus ii raspunde: Eu sunt, cl ce acesta este cu adev\u00e4rat Christos, mb,n- vorbesc cu tine. tuitorul lumii. Dar atunci sosira, ucenicii lui. Si dup\u00e1 cele dona zile, a iesit de se mirau ca vorbea cu o femeie samaxi- acolo i s'a dus in Galileia. teanc5,. Ins\u00e1 nimeni n'a intrebat: Ce voiesti? Sau: Ce graiesti cu ea? Ci Iisus insusi marturisise c\u00e1 un proroc nu e cinstit in tara lui. Atunci femeia si-a lasat g5,1eata, s'a dus in cetate si a zis oamenilor: Deci, \u00b0find a venit in Galicia, 1-au primit Galileienii, cei ce vazusera toate Veniti de vedeti un om care mi-a cate Meuse in Ierusalim, la praznic, ciici au fost venit i ei la praznic; spus toate \u00b0ate am Mont. Nu cumva Apoi iar\u00e1i s'a dus in Cana Galileii, acesta e Mesia ? unde facuse apa vin. Si era un dregator imparitesc, al carui fiu era bolnav, in Carnaum. 747. Acesta, auzind o Iisus a venit din Iudeia in Galileia, a mere la el si 1-a 1196","IOAN, 5 rugat sa. se pogoare ai s\u00e4 t\u00e4mtiduiascii. lar omul s'a fticut sii.natos in olipa pe fiul lui, c\u00e1ci era bolnav pe moarte. aceea i a luat patul i umbla. Ci in aiva acees. era Silmbata. Atunei lisus i-a zis: Daca nu vedqi semne i minuni, nu credeti. Deci ziceau Iudeii c\u00e4tre cel vin- decat: Este zi de S\u00e4mbiit\u00e4 i nu-ti este Omul imp\u00e4ratesc i-a raspuns: iertat s\u00e0 iei patul. Doanine, pogoar\u00e4-te, pan& a nu muri copilul meu. El le-a raspuns: Cel ce m'a acut stinatos, acela mi-a zis: Ia-ti patul tau Iisus rosteate catre el: Du-te; fe- ciorul tau trdieate. i omul a crezut in Ei I-au intrebat: Cine este omul euvantul pe care i 1-a zis lisus ai s'a dus. care 0-a zis: patul tau i umbra, ? Dar cel tamaduit nu atia cine este, lar pe cand el venea devale, robii cad lisus se daduse laoparte din mul- lui i-au ieait inainte si I-au vestit eft timea care era in acel loc. feciorul lui traieate. Dup.& acestea, Lima I-a aflat in templu i i-a zis: Iat\u00e4 c\u00e4 te-ai facut Atunci a intrebat pe robi de ceasul natos. Nu mai pictitui, ea s\u00e4 nu 0 se intru care i-a fost mai bine. lar ei i-au intample ta'r mai rau. spus: Ieri la al aaptelea ceas (unu dupd- Atunci omul s'a dus si a spus Iu- arniazii) frigurile 1-au l\u00e4s\u00e4t. deilor ea: eel ce 1-a facut sangitos este lisus. Deci tat\u00e4l cunoscu ca, la ceasul Pentru aceasta, Iudeii prigoneau pe Iisus i cauts.0 sa-1 omoare ca, facea acela a fost, intru care Iisus a rostit acestea In zi de Sambiita. . ar lisus le-a rtispuns: Tatal meu catre el: Copilul tiiu traieate. li a crezut pan\u00e4 acum lucreaz\u00e4; lucrez i eu. el ai casa lui intreaga. Deci pentru acest cuvant, ravneau ai mai mult Iudeii omoare, e\u00e4 nu Acest al doilea semn Batts I-a facut, numai dezlega S\u00e2mbata, dar si pe Dum- nezeu 11 numea tat\u00e4l s\u00e4u, flicandu-se pe cfind a venit din Iudeia In Gali- sine la fel cu Dumnezeu. Ci Iisus a raspuns EA le-a vorbit: a. Amin, amin graiese voua, Fiul nu poate s\u00e4 faca nimio de la sine, de nu va vedea 5. pe Tatal facand; caci cele ce Tatal le face, Vindecarea sladnogului dala scaldtoarea Betesda. Ems vorbe,ste despre sine, cel ce acestea i Fiul le face Intocmai; Pentru c\u00e4 Tat\u00e4l iubeate pe Fiul judecd lumea fi pe morti fi inviazd. arat\u00e4 toate &Ate face el i lucruri mai mari decat acestea artita-va lui, ca voi Dup.& acestea, era o sarba,toare a s\u00e4 v\u00e4 mirati. Iudeilor i lisus s'a suit la Ierusalim. Caci dup\u00e4, cum Tat\u00e4l scoala pe cei morli EA le &I, via\u00e0, tot aaa i Fiul da lar in Ierusalim, l\u00e4nga Poarta Oilor, viata, celor ce voieate. era o scald\u00e4toare, care se numeate pe Taal nu judeca pe nimeni, ci ju- evreeate Bet,esda ai are cinci pridvoare. decata teat& a dat-o Fiului, Ca toti s\u00e4 einsteasca pe Fiul, pre- In aceste pridvoare zaceau multime cum einstesc pe Total. Cine nu cinsteate de bolnavi, de orbi, de ologi, de us\u00e7ati, pe Fiul, nu cinsteate pe Tat\u00e4l, care I-a aatept\u00e4nd miacarea, apei. triads. Amin, amin graiesc vouti, cine Cad un inger se pogora, la vreme, ascultii cuv\u00e4ntul meu i crede in cel ce m'a trimis pe mine are viat\u00e4 veanioa, in scaldatoare, i turbura apa i cine si la judecat\u00e4 nu vine, ei s'a mutat din intra \u00eent\u00e2i, dup\u00e2 turburarea apei, se moarte la viata. facea sanatos, ori de ce boal\u00e4 era tinut. Si era un om acolo care era patimaa de treizeci fA opt de ani. lisus v\u00e4.zandu-1 pe acesta zacand atiind ea este aaa ilia de multi vreme, i-a gait: Vrei aft te faci sanitos? Itiispuns-a lui bolnavul: Doamne, nu am pe nimeni ea s\u00e4 m\u00e2 bage in seal- d\u00e4toare, ca.nd se turburii, apa, c\u00e2 pana clInd vin eu, altul se pogoara inaintea mea. Timis i-a poruncit: Scoal\u00e4-te, ia-ti patul t\u00e4u i umbra. 1197","IOAN, 6 Amin, a.min griiesc voui ci vine Eu am venit in numele Tat\u00e4lui meu, ceasul, i acum este, cand mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i care voi nu mi., primiti; dar si via, altul vor fi auzit vii vor fi. in numele eau, pe acela fl veti primi! Cici precum Tall are viati fntru Cum puteti voi s\u00e4 credeti, \u00b0and sine, aaa i-a dat i Fiului s\u00e1 sa\u00e1 viati fntru sine; m\u00e1rire unul de la altul, i mirirea care vine de la unul Dumnezeu n'o eau- Si i-a dat putero s\u00e1 fee& judecat\u00e4, pentru ci este Fiul omului. tati ? Nu vb.' mirati de aceasta ; ci vine Si nu ganditi cg, eu vif voi In- ces.aul cand toti cei din morminte vor vinui la Tatil: are cine si v\u00e4 invinuiasci auzi glasul lui, - Moise, in care voi v'ati pus nidejdea. Si vor ieai: cei ce au fiicut cele C\u00e1ci daci ati fi crezut pe Moise, bune spre invierea viejii, iar cei ce au m'ati crede si pe mine, cici el despre mine a scris. flout cele rele spre invierea osandei. lar dad, in scrisele lui nu credeti, Eu nu pot ea; fao de la mine nimic ; In cuvintele mele cum yeti crede? precum aud, judec; dar judecata mea 6. este dreaptit, pentru cit nu eaut voia mea, Saturarea celor cinci mii de oameni. ci voia Tatitlui, care m'a trimis. umbld pe mare. Pdinea care se pogoarei De mirtinisesc eu pentru mine, din cer. ildriurisirea lui Petru. marturia mea nu este adevirati. In urma acestora, Iisus s'a dus Altul este eel ce mirturiseate pen- tru mine ; i tiu ei adeviratii este mar- dincolo de marea Galileii, adicii de marea turia pe care o mitrturiaeate pentru Tiberiadei. mine. lar clupa el a mers norod mult, Voi ati trimis la loan si el a dat mirturie adev\u00e4rului. pentru ci vedea minunile pe care le Meat Cu cei bolnavi. Dar eu nu de la om iau m\u00e4rturie, ci vi spun acestea ca s\u00e1 v\u00e4, mantuiti. Si Iisus s'a suit in munte ai acolo a aezut cu ucenicii dd. loan era Melia care arde si lumi- neazi, q't voi ai fost voioai s\u00e1 v\u00e1 veseliti Ci Paatile, praz.nicul Iudeilor, era un timp intru lumina lui. aproape. lar eu am mitrturie mai mare i ridicandu-ai Iisus ochii ai vizand ch. mult norod vine la el, a rostit catre decat a lui loan, c\u00e4oi lucrmile pe care mi le-a dat MAO ca si le sivaraesc, De unde cump\u00e4ra-vom paine, ca lucrurile acestea pe care le fac eu s\u00e1 minance aceatia? turisesc pentru mine ea-, Total m'a trimis. Dar aceasta o zicea ca si-1 fncerce, ci el atia ce avea sa fad,. Si Dail, care m'a trimis, acela Ci Filip fi rispunde: De doui sute m\u00e1rturisit-a pentru mine. Nici glasul lui de dinari s\u00e4 avem paine ai nu le ajunge ca s\u00e4 ja fiecare cate putin. nu 1-ati auzit vreodat\u00e4, nici fata lui n'ati viizut-o; Unul dintre ucenicii lui Iisus, A ndr ei Si cuvantul ltzi nu-1 aveti fratele lui Simon Petru, Ii spune: In voi, fiindc\u00e1 voi nu credeti in cel pe Este aici un bifiat care are cinci care Tatll 1-a trimis. paini de orz i doi peati. Dar ce sunt Voi cercetati scripturile, cici so- acestea la atatia ? cotiti cii, In ele aveti viatit veanici. tocmai ele sunt care marturisese despre Poruncit-a Iisus: Puneti-i pe oa- meni si stea jos. Iar In locul acela era mine. multi iarbi. Deci oamenii au aezut pe iarbi la numir ca la cinci Si nu voiti sit veniti la mine, ca Atunci Thus a luat painile i mul- sit aveti viat\u00e0. I tumind a dat ucenicilor, iar ucenicii celor M\u00e4rire de la oameni nu primese; ce aedeau; aaijderea ai din pesti cat au Dar v'am cundscut ciL n'aveti fntru voit. voi dragostea lui Dumnezeu. 1198","IOAN, 6 lar dupa ce s'au saturat, a zis Agonisiti-vii, nu mancarea cea pie- ucenicilor s\u00e4i : Strangeti faramiturile ce-au ritoare, dar mancare,a ce ramane spre viata vesnica si pe care va va da-o Fiul ramas, ca nimio si nu se piarda. omului, caei pe el 1-a pecetluit Tatal, Deci au strarus si au umplut adica Dumnezeu. sprezece cosuri de faramituri, ramase Ei atunci i-au zis: Ce sa facem ca de la cei co au m\u00e1ncat din cele cinci paini sil savarsim lucrurile lui Dumnezeu? de orz. Thus rdspunzand a rostit catre ei: lar norodul, viizand minunea pe Acesta este luerul lui Dumnezeu, ca sr). care a f\u00e4cut-o, zicea: Acesta este in- credeti in acolo pe care el 1-a trimis. teadevar Prorocul, carele va sa vie in Ei insa i-au rd.:Tuns: Dar ce mi- lume. nune faci tu, ca s\u00e1 vedem i sa credem in tine ? Ce lucrezi? Iisus \u00eens\u00e1, cunoscand ea vor sa yin& si si-1 ja cu sila, ca sit4 ridice P\u00e4rintii nostri au maneat mana imparat, s'a tras inapoi, in munte, el pustie, precum este scris: Paine din cer datu-le-a lor ca s\u00e4 manance. singur. Dar Iisu.s le-a spus: Amin, amin Gaud s'a facut seark ucenicii lui graiesc voila, nu Moise v'a dat painea s'au pogorit la mare. cea din cer, ci Tatal meu v\u00e1 va da, din cer, painea cea adevaratit. i intrand in corabie mergeau spre Capernaum, dincolo de mare. i i-a Caci painea lui Dumnezeu este apucat intunericul. Dar Iisus panil atunci aceea care se pogoara din cer i da viata nu venise la ei. lumii Ci marea era int\u00e4ratat\u00e4, fiindca peste ea sufla un vant puternic. Deci au zis catre el: Doamne, Dup\u00e4 ce au vilslit ca la douazeci pururea da-ne nourt. aceasta cinci sau treizeci d stadii, zarese pe Atunci Iisus a rostit ca.tre ei: Eu Iisus umbland pe apa i apropiindu-se de corabie. Atunci s'au infricosat. sunt painea vietii; cine vine la mine nu va flamanzi si cine crede in mine nicio- Dar el le-a grail,: Eu sunt; nu data nu va inseta. fie fried; ! Dar spusu-v'am voua c\u00e0 ati vazut 4i tot nu credeti. Deci voiau ea si-1 ja in corabie, indat\u00e4, ins& corabia a sosit la tarmul la Tot ce-mi da, Tati,1 la mine vine i pe care se duceau. cel ce vine la mine, nu-1 voi da afara; A doua zi, multinaea care rilm\u00e4sese Pentru ca m'am pogorit din cer, nu de cea parte a marii ii dadu seama ca ca sit fac voia mea, ei voia celui ce m'a trimis pe mine. alt\u00e1 corabie nu fusese acolo, far& numai una si ca Iisus nu intrase in ea, impreuna lar voia celui ce m'a trimis pe cu ucenicii lui, ci plecasera numai ,uce- mine aceasta este, ea din toti pe care mi nicii. i-a dat sit nu pierd pe nici unul, ci sa-i inviez pe ei in ziva ceo de apoi. Dar alte b\u00e4rci de la Tiberiada Ca aceasta este voia Tatitlui meu, venir a in apropiere de locul unde ei ma:l- ca oricine care vede pe Fiul i crede in el s\u00e4 aiba viatA vesnica i eu sa-1 inviez easer& painea, dupa ce Domnul mul- In ziva ceo de apoi. tumise. Dar Iudeii carteau impotriva lui, ea zisese: Eu aunt painea ce s'a pogorit Deci vazand cei din multime din cer. Iisus nu este acolo, cum nici ucenicii lui, au intrat ti ei in barci si au venit la Caper- i ziceau: Au nu este acesta Thus, naum, cautandu-1 pe Thus. fiul lui Iosif, si nu stim noi pe tatil sau si pe mama sa ? Atunei cum spune el: i (lac& 1-au aflat pe t\u00e4rmul celd- M'am pogorit din cer ? lalt, 1-au intrebat: Rabi, cand ai ajuns aici? Ci Iisus a raspuns si le-a vorbit: Nu cartiti intre voi. Thus le-a raspuns si a zis: Amin, amin graiesc voua, m\u00e1 cautati nu pen- tru ca ati vazut minuni, ci pentru cil ati mancat din paini \u00e7i v'ati saturat. 1199","IOAN, 7 Nimeni nu ponto 85, vie la mine, Ci lisus tiind, in eugetul de nu-1 va trage Tat\u00e4l carde m'a trimis, ucenicii lui carte,se pentru aceaata le-a iar eu invia-l-voi in ziva cea de gait: Aceasta v\u00e1 sminteete? apoi. Dar and yeti vedea pe Fiul omului suindu-se acolo unde era mai inainte? Este scris in proroci: i vor fi toti Duhul este carele d\u00e0 viatfi; trupul inv5,4ati de Dumnezeu. Deci, oricine care nu foloseete nimio. Cuvintele pe care vi a auzit i a inv54at de la Tatal la mine le-am spa sunt duh i aunt viat\u00e4. vine. Nu doar a pe Taal I-a v\u00e1zut ci- Ci suntunii dintre voi care nu cred. neva, fita, numai cel ce este de la Dum- Pentru c\u00e0 Iisus etia de la inceput cinesunt nezeu; acesta I-a vitzut pe Taal. coi ce nu credeau ei cine este eel ce avea Amin, arain grdiese Cel oe sti-1 vanzit. crede in mine are vita venia. Eu aunt pitinea De aceea zicea: V'am spas vou\u00e4 P\u00e4rintii voetri au nancat mana in c5, nimeni nu poate sii vie la mine &mil. pustie, dar au murit. nu Ii este dat de la Taal. P\u00e4inea ce se pogoar5, din cer este aceea, din care, dad): m\u00e4n\u00e4ndi cineva, Si de atunci multi dintre ucenicii nu mai moare. s\u00e4i s'au dat inapoi ei nu mai umblau Eu dint painea cea vie, care s'a cu el. pogorit din cer. Cine miin\u00e2na din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe Deci a intrebat Iisus pe cei doi- care eu voi da-o este trupul meu pe sprezece: Nu vreti i voi s\u00e0 v\u00e4 duceti? care da-l-voi pentru viata lumii. Deci Iudeii se certau intro ei Simon Petru i-a rispuns: Doarane, ziceau: Cum poate acesta s\u00e4 ne den la cine ne vom duce ? Tu ai cuvintele trupul lui ea s\u00e4,-1 manc\u00e1m? vietii celei vanice. Dar Iisus le-a zis: Amin, amin graiese vou\u00e4, de nu yeti mimes trupul Si noi am crezut FA am cunoscut Fiului omului ei nu yeti bea dingele lui, e\u00e4 tu eeti sffintul lui Dumnezeu. nu yeti avea via\u00e0 intru voi. Cela ce m\u00e4,nanc5, trupul meu lisus r\u00e4spuns-a lor: Oare nu v'am ales eu pe voi, doisprezece? i unul bea sfingele meu are viat\u00e4 veenie\u00e4 i eu dintre voi este diavol! il voi invia in ziva cea de apoi. Ciici trupul meu este adev\u00e4raa lar el zicea de Iuda al lui Simon mAneare i sfingele meu adevaraa briu- tura. Iscarioteanul, caci acesta avea sii-1 vanz\u00e4, Cela ce mitnancii, trupul meu deei era unul din cei doisprezece. bea :Angelo meu anaine intru mine ei eu intru el. Iieus Invai in templu, la sclrbeitoarea Precum Taal coi viu m'a trimis Corturilor. pe mine i eu viez prin Tat5,1, aa i cel ce m5, nanfindi va fi prin mine viu. Dupii acestea, Iisus umbla prim Aceasta este pfiinea care s'a po- Galicia. Cad nu voia s\u00e4 amble prin gorit din cer, nu ca mana pe care au mtinca,t-o parintii voetri ei au murit. Iudeia, deoarece Iudeii diutau sa-1 ucid\u00e4. Cine man\u00e2nc5, aceast\u00e4, pfiine va fi viu Si era aproape s\u00e4,rb\u00e4toarea Iudeilor: deapururi. Infigerea Corturilor. Atunci fratii lui i-au zis: Treoi de Acestea le-a vorbit pe cand In sinagoga din Capernaum. aici ei du-te in Iudeia, pentru ca i uce- Ina5, multi din ucenicii lui au zis: nicii t\u00e0i s\u00e0 vaa luerurile pe care tu Grea este aceasa vorbit Cine ponte s'o le faci. &setae? C5, nimeni nu lucreaz5, inteascuns, and voieete ca s\u00e0 ias5, in vi\/eag. Dam& faci acestea, aratit-te pe tine lumii. Pentru c\u00e0 nici fratii lui nu credeau inteinsul. lisus le aspunde: Timpul meu n'a sosit pfinti acum; dar timpul vostru este gata pururea. 1200","IOAN, 7 Pe voi lumea nu poate sa v\u00e0 urasca, Dar unii din Ierusalimiteni ziceau: dar pe mine ma uraste, pentru ca eu fi Nu este oare acesta pe care vor si-1 spun In fata ca lucrmile ei stint rele. Voi duceti-va la praznic. Eu nu omoare ? m\u00e4 due la praznicul acesta, c\u00e1ci timpul i iata, cii vorbeste in vileag i ei meu nu s'a implinit pin& acum. nu-i zic nimio. Nu cumva fruntasii au cunoscut cu adevarat ca acesta eChristos ? Spun\u00e1ndu-le acestea, a ramas in Ci pe acesta fl 8tim de unde este. Galileia. Ins& de Christ,os, &and vine, nimeni nu stie de unde este. Dar dupa ce fratii s\u00e1i s'au dus la sarbatoare, atunci s'a dus i el, dar nu Atunci Iisus, care invata In templu, in vazul tuturor, ci ca necunoscut. a ridicat glasul si a zis: Mit stiti pe mine In praznic, Iudeii Il cautau stiti si de unde Bunt ? Eu n'ara venit ziceau: Unde este el ? de la mine. Dar adevarat este cel ce m'a trimis pe mine si pe care voi nu-1 stiti. Si in privinta lui era in multime g\u00e1lceavi mare, fiindca unii spuneau: Eu ins& il tiu, caci de la el sunt Este bun. Iar altii raspundeau: Nu e si el m'a trimis pe mine. asa; ci amiigeste norodul. Atunci au vrut si-1 prinza, dar Totusi, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de el pe fata. nimeni n'a pus mina pe el, pentru ea,' nu venise Judi, ceasul lui. Cind a fost praznicul la jumitate, Iisus s'a suit in ten3plu i a inceput sa Si multi din norod au crezut in- teinsul i ziceau: Mesia, &and va veni, invete. savirsi-va el nainuni mai multe, cleat Ci Iudeii se mirau si se fntrebau: sivirseste acesta? Cum sAtietucnacrtieIiascuesstal,ef-aad,rsaaspfui ninsvastaita! Aceste glasuri ale norodului pentru vorbit: Invatatura mea nu este a mea, Iisus au ajuns la urechile Fariseilor. dar a celui ce m'a trimis pe mine. Atunci mai marii preotilor i Fariseii au De vies, cineva s\u00e4 faca voia lui, trimis servitorii templului ca si-1 prinza. va cunoaste despre aceasta invatatura Dar Iisus le-a zis: Putin timp mai daca este de la Dumnezeu sau daca eu o rostesc de la mine. sunt cu voi i mii duc la cel ce m'a trimis. Cauta-ma-veti si nu m\u00e4, yeti afla ; Cine vorbeste de la el \u00eei cauta ma- rirea sa. Cine ins& cautii, mirirea celui ce s't unde sunt eu, voi nu puteti si veniti. l-a trimis pe el, acela este adevarat i in Deci au zis Iudeii unii dare altii: el nu este nedreptate. Unde are si se due& el, ca noi si nu-1 Oare nu Moise v'a dat legea ? aflim? Duce-se-va \u00b0are la cei risipiti nimeni dintre voi nu tine legea. De ce printre Elini i invita-va pe Elini ? cautati ea, mii omoriti ? Ce insemneazii, acest cuvint pe care Ci gloata, ii fispunse: Ai demon. l-a zis: Cauta-mil-veti si nu ma, yeti afla ; Cine cauta, sa te omoare ? unde sunt eu, voi nu puteti sa veniti ? lisus a luat cuvintul si le-a zis: lar in ziva cea din urma - ziva Un lucru am facut i toti va nnirati de el. cea mare a praznicului - Iisus a stat Moise v'a dat you& taierea, im- intre ei i cu glas puternic a rostit: Cui fi este sete sa, vie si sii bea. prejur, nu ca este de la Moise, ci de la parinti si in zi de Sambatil taiati imprejur Cela ce crede in mine, r\u00e1uli de apa vie - precum a zis scriptura - vor curge pe OM. din pantecele lui. Dad,' omul primeste tuerca im- lar aceasta a fost zis-o despre prejur in zi de Simbata, ca si nu se strice Duhul pe care aveau sa-1 primeasca acei legea lui Moise, pe mine de ce vi miniati ea, am facut sanitos un om intreg, in zi ce cred inteinsul. Caci ping atunci de Samba& ? Duhul nu fusese dat, pentru ea Iisus nu Nu judecati dupa infatisare, ci ju- fusese Inca preamirit. decati chip& dreapti, judecata. Deci multi din gloat& auzind cu- vintele acestea ziceau: Cu adevarat, acesta este Prorocul. 1201 78","IOAN, 8 lar alii ziceau: Acesta este Chri- Aceasta o ziceau ca 864 ispiteasea stos. AI\u00c7ii \/usa intampinau: Oare din si ea s\u00e4, aiba ce cleveti impotriva lui. Galileia s'\u00c9L vie Christos ? Ci Iisus s'a aplecat jos si seria eu degetul pe p\u00e4mtint. N'a zis oare scriptura e Christos va s'a vie din Amauta lui David si din Ei irisa staruiau cu intrebarea lor. Betleem, orasul lui David ? Atunci el s'a ridicat i le-a zis: Cine dintre voi este M'A de p\u00e4.cat s\u00e4 arunce $i astfel, in norod s'a facut pentru cel dintai piatra asupra ei. el dezbinare. i din nou s'a plecat jos si seria pe $i unii dintre ei voiau s\u00e4-1 prinza, pamant. dar nimeni n'a pus mana pe el. Cand au auzit aceasta, mustrati de Deci servitorii templului au venit cuget, au iesit unul cate unul, incepand inapoi la mai marii preetilor si la Fa- de la cei mai batrani si pana la cei din risei. Acestia i-au intrebat: De ce nu 1-a4i urmii, si a famas Iisus singur i femeia adus aici? stand in mijloc. Dar servitorii au raspuns: Nicio- Ridicandu-se Iisus i nevilzand pe data n'a vorbit vre-un om asa cum vor- nimeni, f\u00e4r\u00e4 numai pe femeie, a futre- beste omul acesta. bat-o: Femeie, unde sunt p\u00e2r\u00eeii tai ? Nu te-a osandit nici unul? Atuncii Fariseii le-au zis: Nu Ea riispimse: Niel unul, Doamne. eumva, 4i c\u00e4zut i voi in am\u00e4gire? Iisus atunci a zis: Nu te osandesc nici Nu cumva crezut-a in el cineva eu. Du-te; de acum s\u00e4 nu mai paca- dintre fruntasi sau dintre Farisei? Dar gloata aceasta, care nu cu- tuesti. lisas a luat cuvantul iarasi si le-a neaste legea, este blestemata! Nicedim, cel ce venise noaptea la vorbit: Eu sunt lumina luraii; cel ce vine dupa mine nu va umbla in intu- Iisus si era unul din randul lor, le-a nerie, ci va avea lumina vietii. gr\u00e4it: Dar Fariseii i-au r\u00e4spuns: Tu iti Osandeste oare legea noastr\u00e4 pe dai singur marturie; miirturia ta nu este adevarat\u00e0. un om, pan\u00e4, cand nu-1 ascult\u00e4 si nu stie mai intai ce a facut? lima a Intampinat si le-a gr\u00e4it: Dar ei au riispuns si au zis: Nu Cu toate ca marturisesc despre mine in- cumva El't tu esti din Galileia ? Caree- sumi, m\u00e4rturia mea este adevarat\u00e4, teazit si vezi oil din Galileia nu se ridicii, fiindca stiu de unde am venit i unde m\u00e4. duc. Voi nu stiO de unde vin, nici unde proroc. ma due. 63. $i s'a dus fiecare la casa sa. Voi judecali dupg trup; eu nu 8. judec pe nimeni. i daca i eu jadee, judecata mea Femeia piaUoath. lisus este lumina lumii. Cuvlint impotriva necredinlei Ludeilor. este adevarata, pentru ea' nu sunt singur lar Iisus s'a dus la Muntele Mas' - oi eu si Tatal carele m'a trimis linilor. mine. $i iarasi a venit in lar in legea voastra este serie ca templu, i tot norodul venea la el si m\u00e4rturia a doi oameni este adevarata. el sezand Il invata. Eu sunt cel ce marturisese pentru Dar Fariseii si Carturarii adusera pe o femeie prins\u00e4 in precurvie si, pu- mine si mai marturiseste pentru mine col nand-o la mijloo, ce m'a trimis pe mine, Tata Graira catre Iisus: InVatatorule, Ci ei 1-au intrebat: Unde este aceast\u00e4 femeie a fost prinsa asupra fap- tului de precurvie. Tatal tau? Ri\u00edspuns-a Lana: Nu m\u00e0 sti# nici pe mine, nici pe Tat\u00e1l meu ; daca Moise ne-a poruncit in lege, pe unele m'aV sti pe mine, Mi sti i pe Tat\u00e4l meu. ca acestea sil le omorim cu pietre. Dar tu ce zici ? Cuvintele acestea le-a gr\u00e4it Esas la vistierie, pe elidid invilta In templu; 1202","IOAN, 8 nimeni nu 1-a prins, c5, ilia, nu venise tiu c5, sunteti din:Uinta lui Avras,m, ceasul lui. dar cituts,ti sa ma emeriti, pentru cuvantul meu nu incape in inimile voa- Apoi din nou a inceput si le vor- beascii: Eu m\u00e4 duo i ma yeti cauta stre. veti muri in p\u00e4catul vostru. Uncle Eu vorbesc ceea ce am vazut la mi duo eu, voi nu puteti s\u00e1 ve- Tatal meu, lar voi faceti ceca ce a,ti niti. auzit de la tatal vostru. Deci ziceau Iudeii: Nu cuinva isi va ridica singur viata ? Ca zice unde Ei au ra,spuns i i-au zis: Avraam m5, duc eu, voi nu puteti s5, veniti. Iisus le-a gait: Voi sunteti din este tatal nostru. Iisus a intampinat: cele de jos; eu sunt din cele de sus. Daca ati fi fili lui Avraam, ati face Voi sunteti din lumea aceasta ; eu nu stint din lumea aceasta. faptele lui Avraam. Drept accea, v'am opus vou5, ea Dar voi acum cant.* s\u00e4 m\u00e4 uci- yeti muri in pacatele voastre. Caci dacti nu credeti cine sunt, in p5,catele voa- deti, pe mine cate v'am vorbit adev5,rul stre yeti muri. asa cum 1-am auzit de la Dumnezeu. L-au intrebat atunci pe el: Cine Avraam n'a facut aceasta. esti tu ? Ems rostit-a catre ei: Ceca ce v\u00e4, Voi faceti faptele tatalui vostru. spun de la inceput. Zis-au lui: Nu ne-am nascut din desfrii,- Multe am de zis si de judecat nare. Un tea avem: pe Dumnezeu. despre voi. Dar cel ce m'a trimis pe mine adevarat este, si cele ce am auzit de la Riispuns-a lor Iisus: Dad, Dum- el, eu acestea le gr5desc in lume. nezeu ar fi tatal vostru, m'ati iubi i pe Ins& ei n'au inteles c5, le vorbea de Tatal. mine, c5.ci de la Dumnezeu am iesit s't sunt Deci Iisus le-a spus: Cand yeti 'Malta pe Fiul omului, atunci yeti cunea- venit. Pentru cii n'am venit de la mine, ci Dumnezeu m'a trimis. ste cine sunt eu si c\u00e4 de la mine insumi nu fac nimic, ci precum m's, invatat 'fatal De ce nu intelegeti graiul meu ? asa vorbesc. Fiindc5, nu puteti sa auziti ouvintul lar cel ce m'a &Mils este cu mine; nu m'a lasat singur, fiindca eu fac puru- meu. rea cele p15,cute lui. Voi aveti pe diavolul de tata Din aceste vorbe ale lui, multi au tineti sa faceti poftele tat5.1ni vostru. crezut in el. El, de la inceput a fost omoritor de oa- lisus a zis catre Iudeii care ere- zusera in el: De ramineti in cuvantul meni i cu adevarul nu sta laolalt\u00e4, pen- meu, sunteti cu adevarat ucenicii mei; tru ca nu esto adevar intr'insul. Gaud i yeti cunoaste adevarul, iar ade- spune minciuna, graieste dintru ale sale, vitrul va va face liberi. caci este minemos i parintele minciunii. Ei ins& i-au raspuns: Noi suntem samanta lui Avraam i niciodata nim5.nui Dar pe mine, fiindca spun adovat ul, n'am fost robi; cum zici tu 05, yeti fi nu ml. credeti. liberi? Cine clintre voi poate s\u00e4 m\u00e4 do- Iisus atunci a rostit c5,tie ei: Atnin, vedeasca de pacat ? Daca spun adevarul, amin graiesc oricine sav\u00e1rseste pa- de ce nu mii, credeti ? Cine este de la Dumnezeu ascult\u00e4 catul, rob este pticatului. lar robul nu famine in casa des,- vorbele lui Dumnezeu ; voi pentru aceea pururi; Fiul ins& ramane deapururi. nu ascultati, pentru c\u00e4 nu sunteti de la Asa dar, dad, Fiul va va face liberi, liberi yeti fi inteadevar. Dumnezeu. Atunci au riispuns Iudeii i i-au zis: Nu zicem noi oare bine ea tu esti samaritean i ai demon ? Ci lisus a rostit: Nu am demon ; dar cinstesc pe Tatal meu, pe cand voi necinstiti pe mine. *i eu nu ma ingrijesc de slava mea. Are cine sii, ingrijeasca i sa, judece. Amin, amin graiesc vou\u00e1, dada ph- zeste cineva cuvantul meu, nu va vedea moartea in veac. 1203 76.","IOAN, 9 Iudeii i-au raspuns: Acum stim trimis). Deci s'a dus i s'a spilat si a bine ca ai demon. Avraam a murit, venit vilzand. prorocii de asemeni, si tu zioi: Dad lar vecinii i cei ce-1 vazusera mai zeste cineva cuvantul meu, nu va gusta inainte - ca era cersetor - se intrebau: moartea in veac. Nu este el care sedea i cersea ? Unii ziceau: El este. Altii ziceau: Nu cumva esti tu mai mare decat Nu este el, ci seam\u00e0n\u00e4 cu el. Dar el tatal nostru Avraam, care totusi a mu- zicea: Eu sunt. rit ? Si au mmit i prorocii. Drept cine te dai tu ? Deci il intrebara: Atunci, cum s'au Iisus a gr\u00e4it: Dad, mii, preamiiresc deschis ochii tai? eu insumi, preamarirea mea nimio nu El le-a r\u00e4spuns: Omul care se este. Taal meu este care ma preamitreste, numeste Taus a facut tin& si a uns ochii despre care ziceti voi c\u00e4, e Dumnezeul mei; apoi mi-a zis: Mergi la izvorul Si- vostru, loamului si te spala. Si m'am dus, m'am spiilat si am dobandit vederea. Dar pe care nu-I cunoastqi. Eu I-au mai zis: Unde este acela? Nu stiu, - le-a riispuns el. Il =nose. Caci, de-as zice ca nu-1 cunosc, L-au dus la Farisei pe cal, in as fi mincinos la fel Cu voi. Ci il cunosc vremuri, orb. Ci era bite() zi de S\u00e2mb\u00e4ta, cand pazesc cuvantul lui. Avraam, p\u00e1rintele vostru, a fost Iisus a f\u00e4cut tin& si a deschis ochii orbului. bucuros sa vaza ziva mea s't a Vitzut-o Deci din nou 1-au intrebat Fariseii si s'a veselit. cum a dobandit vederea. El le-a spus: Tina a pus pe ochii mei si m'am spiilat Atuncii Iudeii i-au zis: N'ai Inca vad. cincizeci de ani i 1-ai Vitzut pe Avraam? Unii din Farisei ziceau: Acest Rats rostit-a \u00b0fare ei: Arnin, amin om nu este de la Dumnezeu, fiindd nu pazeste Sambata. Dar altii intampinau: graiesc vouil: mai nainte de a fi fost Cum poate un om piidtos Eta fad ase- menea minuni? Astfel, era dezbinare Avraam sunt eu. intro ei. Ei attmci luara pietre ca sa arunce Si iar au pus intrebare celui ce fu- sese orb: Dar tu ce zici despre el, dci a In el. Dar Iisus s'a ascuns si a iesit din deschis ochii t\u00e4i ? Ritspuns-a el: Eu zic templu. cit e proroc. Dar Iudeii n'au crezut despre el 9. ca a fost orb ciipiitat vederea, pan& Vindecarea orbului din naftere, in zi de ce n'au chemat pe parin0 celui vindecat Samba-O. de orbire. Asa dar i-au intrebat t3i le-au zis: Pe cand trecea, Iisus a viizut un Acesta este feciorul vostru, despre care orb din nastere. zice0 ca s'a niiscut orb ? Deci, cum vede el acum? lar ucenicii lui I-au intrebat zicand: Atunci parintii lui au raspuns Rabi, cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s'a ndscut orb ? aceste vorbe: Stim ca acesta este feciorul nostru i ca s'a lab:scut orb. ESUEI a raspuns: Nici el n'a paciituit, Dar cum vede el acum, noi nu stint; sau cine i-a deschis ochii lui, noi niel p\u00e1rinii lui, ci s'a niscut orb ca sit nu stim. Intreba0-1 pe el. Este in varstii.; se arate inteinsul lucrmile lui Dumnezeu va vorbi singur despre sine. Cuvine-se s\u00e4 fac, pan\u00e4 este ziuit, Acestea le-au spus parintii lui pen- tru ca se temeau de Iudei. C\u00e4ci Iudeii lucrurile celui ce m'a trimis pe mine; pusesera acum la cale ca, dad, vre-unul ca vine noaptea cand nimeni nu poate s\u00e4 lucreze. Cat& vreme aunt in lume, eu sunt lumina lumii. Dupit ce a zis asa, a scuipat jos si a facut tin& din scuipat s't a uns cu tina ochii orbului; Apoi i-a poruncit: Mergi de te spala la izvorul Siloamului (care se talcueste: 1204","IOAN, 10 va m\u00e1rturisi despre lisus ei e Christos, Iisus le-a vorbit: Dac5, ati fi orbi, sit: fie dat afar& din sinagogit. n'ati aves. picat. Acum ziceti: Noi vedem - p&catul vostru Pentru aceea au zis parintii lui: mane intreg. Este In vfirst\u00e4,; intrebati-1 pe el. 10. Deci Fariseii au chemat, a doua oari, pe omul care fusese orb si i-au P\u00e4storul cel bun fi oile sale. vorbit: D\u00e1 m\u00e1rire lui Dumnezeu. Noi Amin, amin griliesc von\u00e1: cine nu etim 05, omul acesta e piiciltos. intr\u00e1 pe ueii, In staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela e fur ei t\u00e1,lhar. El ins& a Intimpinat: De este lar cine intr.& pe usit este piicatos nu stiu. Un lucru stiu: c\u00e1 erarn torul oilor. orb f}i. acum v\u00e1d. Acestuia portarul Ii deschide, i oile Deci au zis &litre el: Ce ti-a facut? asculti de glasul lui, i oile sale le cheam\u00e1 Cum a deschis ochii pe nume i afar& le mama. El le-a r\u00e1spuns: Acum v'am spus i c\u00e2nd pe ale sale pe toat,e afafa n'ati auzit! De ce voiti s\u00e4 auziti inch, le-a scos, in fruntea lor merge, si oile o dat\u00e4 ? Nu cumva voiti i voi sii merg dupl el, c5, etiu glasul lui. faceti ucenicii lui? Dup\u00e0: unul strain ele nu se vor duce, Atunci I-au ocitrit i i-au zis: Tu ci vor fugi de la el, pentru efi, nu cunosc eeti ucenicul lui. Noi suntem ucenicii lui glasul streinilor. Noi etim cii, Dumnezeu a vorbit Aceast\u00e4 pild\u00e1 a rostit-o Iisus c\u00e1tre ca Moise; pe acesta Inert nu-1 etim de ei, dar ei n'au priceput ce insemnau cuvintele lui. uncle este. Omul le-a riispuns acest cuviint: $i iar\u00e4tsi vorbit-a Iisus: Amin, amin graiesc voug, eu stint uea oilor. Tocmai in aceasta BM, minunea, c\u00e1 voi etiti de unde este, i totuei el a des- Toti chti au venit mai nainte de mine aunt fun i t\u00e1lhari, ei oile n'au chis ochii mei. ascultat de glasul lor. (Ji noi etim c\u00e1 Dunmezeu nu Eu sunt ; de va intra cineva ascult\u00e1 de piic\u00e1tosi; iar de este ciueva prin mine se va m\u00e2ntui; ei va intra si va temiitor de Dumnez,eu ei face voia lui, ieei i plieune va afla. pe acesta Il ascult\u00e1. Furul nu vine dealt ea sit fure, Din veac nu s'a auzit sit' fi deschis junghie i sii prdp\u00e4deascii. Eu am venit cineva ochii celui niiscut orb. ca oile mele s\u00e4 aibit viata i s\u00e1 aib\u00e4 beleug. _ 33. De n'ar fi acesta, de la Dumnezeu, nimio n'ar fi pntut face. Eu aunt pi\u00edstorul cel bun. P\u00e1storul cel bun vista vi-o pune pentru oile sale. Ei ins& au f\u00e1spuns i i-au zis: Intru p\u00e4cate tu te-ai niiscut intreg; ei tu lar nhimitul ei care nu este Taster ne inveti pe noi? i I-au dat afaiii din ei ale cui oile nu sunt, vede lupul venind EA lasi. oile i fugo; iar lupul le hrapeete sinagog\u00e1. ei le impriietie. i a auzit lisus c\u00e4 I-au dat afar\u00e0. Ci naimitul fuge pentru &a este Deci, gdsindu-1, 1-a intrebat: Crezi tu niiimit si nu-1 doare mima de oi. in Fiul omului? Eu aunt pitstorul cel bun ei cunosc El a r\u00e1spuns ei a zis: Dar cine oile mele ei ale mele mi. cunoso pe mine, este, Doamne, ca sit cred inteinsul? Precum mi. cunoaete 'fatal i eu 1isus gr5,it-a ciitre el: L-ai e't v\u00e1zut ! cunosc pe Tatiil. i viaja mea o dan C5, este cel care vorbeete cu tine. pentru oi. lar el a zis: Cred, Doamne, ei s'a Mai am ei alto oi, care nu sunt din Inehinat staulal acesta, i trebue si. le aduc ei pe Apoi Iisus a rostit: Venit-am in acelea, si de glasul meu asculta-vor vor fi o singur\u00e0 turmi ei un singur pastor. lumea, aceasta spre judecat\u00e1, ca sti vazii, cei far& vederi, iar cei cu ochi si. orbease\u00e4,. Acei din tre Farisei care erau cu el au auzit i i-au zis: Oare i noi suntem orbi? 1205","IOAN, 11 Pentru aceasta Tatal m5, iubeste Daca le-a zis dumnezei, celor cittre pe mine, fiinda eu Imi dau viaja mea, ca iariisi s'o iau. care a fost cuvantul lui Dumnezeu, soriptura nu se poate desfiinta, Nimeni n'o ja de la mine, ci eu de la mine o pun. Putere eu am ca s'o Voi fi ziceti: tu hulesti - aceluia pun si putere am iari\u00edsi s'o iau. Aceast\u00e4 pe care Tatal I-a sfintit si 1-a trimis in porunca primit-am de la P\u00e4rintele meu. lume - caci am spus: Sunt Fiul lui Din nou s'a fa:cut dezbinare intre Iudei, pentru aceste cuvinte. Dumnezeu ? Daca nu fac lucrmile Tat\u00e4iui meu, Deci multi dintre ei ziceau: Are demon i i- a iesit din minti. De ce s'a nu credeti in mine; ascultati la el? lar dad, le fac, dei nu credeti in Dar altii raspundeau: Vorbele ace- mine, credeti in aceste lucruri, ca stea nu sunt vorbe de demonizat. i cum stiti i s\u00e4 cunoasteti c\u00e4 'rated este intru mine si eu intru el. poate un demon sti deschiza, ochii orbilor ? Atunci ei voira sa-1 prinz5 dar Era acum, in Ierusalim, Barba- Iisus se strecura din mana lor. toarea, tarnosirii templului i era iarnii. Si iarasi s'a dus dincolo de Iordan, lar Iisus se plimba In templu, In locul unde Than boteza la inceput a famas acolo. prin pridvorul lui Solomon. Atunci Iudeii au facut ocol in jurul lar multi veneau la el si ziceau: lui i i-au zis: Pang dud ne tii sufletul E drept cii, Than n'a faout nici o minune, in indoiala ? Daca tu esti Mesia, spune-o noua pe fath. dar toate o\u00e2te loan le-a spus despre Iisus a r5spuns: V'am spus-o si nu acesta au fost adev\u00e1rate. credeti. Lucrurile pe care le fac In numele Si acolo au crezut multi In el. Tatalui meu, aceste,a m\u00e4rturisesc pentru 11. mine. Invierea lui Laz\u00e4r. Mai marii preolilor Dar voi nu credeti, pentru ca nu adund sfat Empotriva lui Iisua. sunteti dintre oile mele. Ci era bolnav unul, Lazar din Oile mele asculta de glasul meu si eu le canon pe ele si ele vin dupli Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei. mine. Maria era aceea care a uns cu mir Eu le dau viat5,venic\u00e4 i nu vor pe Domnul i i-a \u00a7ters picioarele ou pieri in veac i din mana mea nimeni nu parul ei, iar Lazar, cel bolnav, era fra.. le va hfiipi. tele lor. Tatal meu, care mi le-a dat, este Deci trimis-au surorile vorba la mai mare cleat toti, i nimeni nu ponte Iisus, zicand: Doamne, iat\u00e4, acela pe s\u00e0,\\\" le smulgti, din mana Tatalui meu. care 11 iubesti este bolnav. lar eu si Tatal meu una suntem. Dar Iisus auzind a zis: Aceastil, Atunci Iudeii luara iar\u00e4ii pietre, ca sa arunce asupra lui. boal\u00e1 nu este spre moarte, ci pentru ma- Iisus le-a grait: V'am af\u00e1tat, de la rirea, lui Dumnezeu, ca prin ea Fiul lui Taal meu, multe lucruri bune. Pentru Dumnezeu sa se preamiireasci. care dintre ele aruncati cu pietre asupra Ci Iisus iube,a pe Marta si pe sera men? ei i pe Lazar. Ci Iudeii i-au intors cuvantul: Dar dupa ce-a aflat c5, e bolnav, a N'aruncam cu pietre asupra-ti pentru famas doua zile in locul unde se giisea. lucruri bune, ci pentru huh+, pentru ca, In urma, zis-a ciitre ucenici: Sii mergem iarasi in Iudeia. tu om fiind, te faci pe tine Dum- Ucenicii i-au ritspuns: Rabi, adi- nezeu. neaori voiau Iudeii sa te omoare cu pietre i iar te duci acolo ? Iisus le-a dat riispuns: Nu e serie In legea voastr\u00e1: - Zis-am eu: Dumnezei lime a intampinat: Nu sunt oare sunteti ? doulisprezece ceasuri 'jute\u00b0 zd? Dao5, 1206'","IOAN, 11 umbla eineva ziva, nu se potioneate, Cand a auzit Maria, s'a sculat pentru ca. el vede lutnina acestei lumi. degrabit si a venit la Iisus. Dad ins& umbla cineva noaptea, lar Iisus nu sosise Mc& in sat, ai se poticneate, fiindca lumina nu mai este era in locul uncle il intampinase Marta. intr insul. Iudeii care erau Cu ea, in casit, A zis acestea, iar pe mina a spuneau vorbe de mangaiere, vazb,nd addogat: Lazar, prietenul nostru, a ador- pe Maria ca s'a sculat in Barg si a ieait afarii, au mers dupit ea, socotind di se mit ; ci m due deatept. duce la mormitnt ea sa planga acolo. Dar ucenicii lui i-au spus: Doamne, Deci Maria, and a ajuns unde era lisus si I-a vitzut, a cazut la picioarele lui daca a adormit, se va face bine. Iisus vorbiso despre moartea lui i-a zis: Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n'ar fi murit. Lazar, iar ei credeau cii vorbeate despre a dormirea somnului. Ci Ems, &and o vazu plangrind, Po Iudeii care venisera cu ea pl\u00e2ngand Atunci Iisus le-a spus \/or deschis: ei, se zgudui in duhul salt ai se tur- Lazar a murit. bura. Si pentru voi ca ea credeti - Apoi Ii intreba: Unde 1-ati pus? I-au riispuns: Doamne, vino si vezi. ma bucur ca n'am fost acolo. Ci sii mergem la el. Si Iisus a lacramat. lar Iudeii ziceau: Iatui cat de mult Toma, numit Geamiinul, zis-a catre Il iubea. ceilalti ucenici: Sii mergem i noi i sa murim cu el. Ci unii dintre ei vorbeau: Nu putea oare, acesta, care a deschis ochii Dar venind Iisus il eta pe Lazar ingropat de patru zile. orbului sit facrt ai pe Lazar ea nu moar\u00e4. ? lisus insa, zguduindu-se iarasi in lar Betania era aproape de feru- salim ca la cincisprezece stadii. launtrul sin, a mers la mormant, caro Si multi dintre Iudei venisera in era o peatera, si o piatra statea la gura ei. casa Martei ai a Mariei ca s\u00e4 le mangae Iisus a poruncit: Ridicati piatra. de moartea fratelui lor. Marta, sora celui raposat, ii zice atunci: Deci Marta, And a auzit c\u00ed Lisus Doamne a inceput si miroas\u00e4, eh este vine, a ieait intru intampinarea lui, iar de patru zile. Maria aedea jos, in casa. Iisus graieate catre ea: Nu ti-am Si Marta a grait catre Iisus: spus oare, oui de vei crede, vei veden slava lui Dumnezeu ? Doamne, dacii ai fi fost aici, fiatele meu n'ar fi murit, Atunci au dat piatra laoparte, far lisas ai-a ridicat ochii in sus ai a zis: Pentru ca bine atiu cii oricate vei Parinte, multumescu-ti tie ci m'ai as- care de \/a Dumnezeu, Dumnezeu iti va cultat. tie. Ci eu atiam ca pururea ma asculti, dar grait-am pentru multimea caro at& Ems rosteste catre ea: Frateie tau imprejur, ca si cread\u00e4 ca tu m'ai trimis va invia. pe mine. Marta Ii raspunde: Stiu cii va lar dupit ce a zis acestea, a strigat invia, in ziva con de apoi, la inviere. cu glass mare: Lazare, vino Mara! Atunci i-a zis Iisus: Eu stint In- Si mortul a iesit la lumina cu pi- vieren i viata ; cel ce crede in mine va cioarele a't cu mainile legate in faaii de fi viu, chiar dacii va muri. panza j Cu fata acoperit\u00e4 de o mahrama. j oricine viazii, i crede intru Eats le-a poruncit: Dezlegati-1 i 1asati-1 mine in veac nu va muri. Crezi tu a- si raearga. ceasta ? Deci multi din Iudeii care venisera. la Maria Eg au vazut ce-a facut Iisus au Marta fi graieate: Da, Doatnne, crezut inteinsul. cred cit tu esti Mesia. Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vie in lume. Si dup.& ce a spus aceasta, s'a dus si a chemat in taina pe Maria, sora ei, zi- candu-i: Invatatorul este aiei si te chiami. 1207","IOAN, 12 Dar unii din ei s'au dus la Farisei Ci Maria brand o litr\u00e2 de mir foarte le-au povestit tot ce-a s\u00e4vitrsit Iisus. scump, de nard adeviirat, a uns picioarele Atunci mai n'axil preotilor si Fa- lui lisus si le-a sters apoi cu p\u00e1rul ei, iar riseii au adunat sinedriu si au zis: Ce ne casa s'a urnplut de mirosul mirului. facem? Pentru ci omul acesta srw\u00e4rseste multe minuni. Atunci luda Iscarioteanul, unul din- tre ucenicii lui, cel ce era s6,-1 v6,nzii,, a Dac6,1 hisarn asa, vor crede toti gr\u00e4it: intrInsul i vor veni Romanii i ne vor lua si tara t}i poporul. Pentru ce nu s'a vb,ndut mirul lar Caiafa, unul dintre ei, care in acesta pe trei sute de dinari Ffi banii si anul acela era arhiereu, le-a vorbit: Voi se fi dat la saraci? nu v\u00e4, pricepeti la nimio; Dar aceasta el a zis-o nu pentru Nici nu cump\u00e4niti eu mintea mai de folos ne este ca si moar6 un om 'Asa de s6raci, ci pentru c6 era fur si pentru norod, decat tot nea,mul si ne av\u00e1nd punga la el &idea laoparte din cele puse inteinsa. piar\u00e1. Iisus a riispuns: Las'o si p\u00e4streze Dar aceasta n'a zis-o de la sine, ci arhiereu fiind al anului aceluia a pro- acest m ir pontru ziva Inmormlintarii mala; rocit ci Iisus era s5, moar6, pentru neamul Caci pe siiraci pururea i-aveti cu lor. voi, dar pe mine nu mi aveti pururea. Si nu numai pentru neamul lor, Si din Iudei gloati mult\u00e1 a aflat dar si ca adune laolaltii, pe fiii lui c\u00e1 este acolo i au venit nu numai Dumnezeu cei risipiti. pentru Iisus, ci si-1 vaz\u00e1 si pe Lar:ir, pe Deci, din ziva aceea, s'au hot\u00e1rit oare fl inviase din morti. ca si-1 omoare; Atunci mai marii preotilor s'au sf5,- Asa fue& t lisus nu mai umbla in tuit ca si pe Laz\u00e4r 86-1 omoare. vileag printre Iudei, ci a plecat de acolo 'tuteo lature, aproape de pustie, intr'un Fiindcii, din pricina lui, multi oras numit Efraim i acolo petrecea cu dintre Iudei plecau i credeau in lisus. ucenicii A doua zi, multime de norod, care Ci Pastile Iudeilor eran aproape venise la pra,znic, auzind cum clt% Iisus vine in Ierusalim, multi din taxi, au venit sus la Ierusalim Luat-au st6,1pAri de finic si au iesit mai nainte de Pasti, ca si se cursa- intru intimpinarea lui i strigau: Osana! teasc6,. Bine este cuv\u00e2ntat cel ce vine intru Deci c\u00e4utau pe lisus si pe c6,nd numele Domnului, fmp\u00e1ratul lui Israil! st6,teau In templu vorbeau filtre ei: lar Dura afland un asin tariax a Credeti oare ci nu va veni la praznic ? gezut pe el, precum este Boris: lar mai marii preotilor i Fariseii Nu te teme, fiica Sionului. Tata, (Mimar\u00e1 porunc\u00e4 cum c\u00e4, de va sti fmparatul au vine sezand pe manzul cineva unde este, a& -1 dea pe fat\u00e1 ca s6-1 prin asinei. 12. Acestea nu le-au friteles ucenicii lui, la inceput, dar cand s'a preamiirit Ungerea lui Iisus fn Betania. Intrarea Iisus, atunci vi-au adus aminte i gi-au dat in Ierusalim. Elinii vor sci vazd pe Iisus. seama, ei acestea eran scrise pentru el si acestea i Ie-au ficut lui. Glasul din, cer. Necredinta Iudeilor. lar multimea care fugase cu el, Cu sa,se zile mai nainte de Pasti, cind 1-a strigat pe Laziir din morm\u00e1nt lisas a venit in Betania, unde era Laz6r si 1-a inivat din morti, m6,rturisea cum cel pe care fl fnviase din morti. a fost. Acolo, ficutu-i-au un osp6t, iar De aceea i-a i iesit norodul inainte, Marta slujea. i Laz6,r era unul dintre pentru ci auzise c6, a sivb.rgit minunea cei ce sedeau ou el la mas\u00e4. aceasta. Deci Fariseii ziceau ei Inda ei: Vedeti ci n'aveti nici un spor. Iati lumea cum s'a dus dupi el. 1208","IOAN, 13 Dar erau unii Elini trecuti la legea le-a vorbit Iisus i ducandu-se s'a ascuns Iudeilor, dintre cei ce se suisera sit se de ei. inchine la praznic, i acestia au venit la Filip, cel ce Dar dei a fiout atatea minuni era din Betsaida Galileii, i 1-au rugat inaintea lor, ei nu credeau in el, zicand: Domnule, voim si vedem pe Timis. Ca si se implineasch cuvantul pro- Venit-a Filip i i-a opus lui Andrei rocului Isaia, pe care I-a zis: Doamne, iarasi Andrei si Filip au venit i i-au cine a crezut in ceca ce a auzit de la noi ? spus lui lisus. Ci Iisus le-a dispuns aceste vorbe: Bratul Domnului cui s'a descoperit ? A venit ceasul ca 0, se preamareasci De aceea nu putean s\u00e4, creaza, pen- Fiul omului. tru ci Isaia a zis iari\u00edsi: Amin, amin gr\u00e4lesc vouit, grauntul A orbit ochii Ion si a impietrit mima de grail, cand cade in pamant, daca nu va lor, ca si nu vaza cu ochii i s5, nu in- muri, ramane numai el, iar daei va muri, tmleag5, cu inima, ca nu oumva si se intoarca i eu timaduesc pe ei. aduce mutt& road& Zis-a Isaia acestea, fiindea a vazut Cine isi iubeste sufletul Il va pierde, slava lui si a grait despre el. iar cine-si uaste sufletul, in lumea aceasta, 11 va pastra spre viata ve.snica. Ins& i dintre fruntasi multi au Daca-mi slujeste cineva, si vie dupa mine si unde sunt eu acolo va fi si crezut in el, dar nu marturiseau din pri- slujitorul meu. Dac5,-mi slujeste cineva, cilia Fariseilor, ca si nu fie goniti din Tat\u00e1l il va cinsti. Acum sufletul meu e turburat, sin agoga ; dar ce voi zice ? P\u00e4rinte, mantueste-m5, pe Cad au iubit marirea omeneascii mai mult decit marirea lui Dumnezeu. mine de ceasul acesta! Ci pentru aceasta am venit, ea s5, ajung la ceasul acesta. Iisus a strigat gi a zis: Cine crede Parinte, preamareste numele tau! in mine nu crede in mine, dar in cel ce Atunci glas din cer L-am prea- m'a trimis pe mine. m\u00e4rit i iar\u00e1i il voi preamari. lar norodul caro era de fata s't a i cine mi vede pe mine vede pe auzit zicea: A fost tunet ! Altii ziceau: cel ce m'a trimis pe mine. A vorbit ou el un inger ! lisus a r\u00e4spuns si a zis: Nu pentru Venit-am in lume lumini, ca oricine mine a venit glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; care crede in mine sa nu ramana in in- acum stapanitorul acestei lumi .va fi tuneric. gonit afar\u00e4. lar eu, cand voi fi inaltat de pe $i dads', ande cineva vorbele mele p5,mant, ii voi trage pe toti la mine. si nu le pazeste, nu eu il judec ; eaci n'am Cu aceste euvinte el anta de ce venit ca si judec lumea, ci ea di, izbavese moarte avea ea moaf\u00e1. lumea. Atunci gloata i-a raspuns: Noi am Cine mi nesocoteste pe mine si auzit din lege ca Christos famine in veac ; nu primeste cuvintele mole are judecator deoi cum zici tu di Fiul omului trebue ca sa-1 judece: euvantul pe care 1-am grait ; acela il va judeca in ziva cea de apoi. fie inaltat ? Cine este acesta, Fiul omului? Iisus grait-a ion: Inca putina Pentru ei eu n'am vorbit de la mine, dar eel ce m'a trimis pe mine, vreme lumina e la voi. Umbla,ti pang cand 'fatal, el insusi mi-a dat porunca ce FA, aveti lumina, ea 135, nu vi apuce intune- spun EA ce si vestesc. ricul. Caci cel ce umbl\u00e4 pe intuneric nu i tiu ei porunca lui este viata stie incotro merge. Pan& cand aveti lumina, credeti vesnica. Deci cele ce vorbeso eu, precum In lumina, ca si fiti fhi luminii. Acestea mi-a spus mie Tatal asa vorbesc. 13. liens spald picioarele ucenicilor ecli la Gina cea de kind. Aratd cine este vanzd- torul. Porunca iubirii. Petruil va tiguidui. 1. Mai nainte de sarb5,toarea Pastilor. stiind Iisus ea a sosit eeasul lui, ea si 1209","IOAN, 13 tread, din lumea aceasta la Tatal, Nu zio despre voi toti ; eu stiu pe iubind pe ai siti, care erau in lume, i-a care i-am ales. Dar trebuia ca scriptura si se implineascg: Cel ce mananca, painea iubit piing la urmg. cu mine, ridicat-a calcgiul impotriva mea. i cand a fost Cina, lar Diavolul Va, spun you& de acum - mai pusese acum in mima lui luda, fiul lui inainte ca sit fie - ca si credeti, cand se Simon Iscarioteanul, cugetul va indeplini, ca eu aunt acela de care au tiind Iisus c\u00e1 Tatal i-a dat lui toate vorbit prorocii. In m\u00e2n i cum ca de la Dumnezeu a iesit si la Dumnezeu merge, Amin, amin graiesc voug: cine pri- meste pe care-1 voi trimite eu, pe mine S'a sculat de la oink s'a dezbricat de haine i luand un stergar s'a incins mg primeste; iar cine mi primeste pe mine, primeste pe cel ce m'a trimis pe Cu el. mine. Dupg aceea, a turnat apg, in vasul de sp\u00e1lat si a inceput sa spele picioarele Ems zicand acestea s'a turburat cu duhul si a spus pe fatg pi a grgit: ucenicilor i s\u00e4, le steargg cu stergarul cu Amin, amin grueso voug ca, unul dintre care era inning. voi mg va vinde. i a venit la Simon Petru. El i-a Ci ucenicii se uitau unul la altul zis: Doamne, tu sa-mi spell mie pi- nepricepandu-se despre cine vorbeste. cioarele ? lar la masa, sta culcat, la sanul lui Iisus, unul dintre ucenicii lui, pe A riispuns Iisus i i-a zis: Ceea ce care-1 iubea lisus. fac eu, tu nu intelegi acum, dar vei Deci Simon Petru i-a facut semn intelege dupg aceasta. acestuia i i-a zis: Intreabg cine este Petru insii i-a grAit: Nu, niciodat\u00e1 despre care vorbeste. nu-mi vei sp\u00e1la picioarele. Iisus i-a ras- puns: Dacg nu te voi spgla, nu ai parte Astfel, acela rezem\u00e2ndu-se de piep- Cu mine. tul lui Ii sus I-a intre bat : Doamne, eineeste ? Zis-a lui Simon Petra: Doamne, nu numai picioarele male, ci Iisus i-a dat rgspuns: Acela este carui eu, intingand imbucatura, Si voi capul. Iisus a rostit eitre el: Cine s'a lgut intingand imbucatura, a luat-o si a dat-o lui luda, fiul lui Simon Isca- nu trebueste si se rnai spele fin g numai rioteanul. pe picioare, fiindca este curat in intre- gime. i voi sunteti curati, ins\u00e1 nu toti. i dupg, imbucgturg intrat-a atunci Satana in el. lar Iisus i-a spun: Ce faci, C\u00e1ci stia pe cel ce avea s5.-1 vanzg; fi mai curand. de aceea, a zis: Nu toti sunteti Dar nimeni din cei care sedeau la lar dupg ce a spalat picioarele mash,' n'a inteles pentru ce i-a zis aceasta. ucenicilor si si-a luat vesmintele, s'a pus Ci unii gandeau, fiinde\u00e4 luda tin ea iar la mas\u00e4 si a vorbit catre ei: Intelegeti punga, ea Iisus Ii zice: Cumparg cele ce ce v'am facut eu? avem de lips& la praznic, sau ca Ii porun- Voi mi numiti pe mine: Invatg- ceste si dea ceva saracilor. torul i Domnul, i bine ziceti, cici sunt. Dupg ce a luat imbucatura, Iuda, Deci, dad, eu, Domnul a iesit numaidecitt. VI era noapte. torul, v'am spalat voila picioarele, i voi lar And a iesit, a zis Iisus: Acum sunteti datori ca si sp\u00e4lai picioarele s'a preamarit Fiul omului i Dumnezeu unul altuia. s'a preamitrit intru el. Ciici v'am dat voila pildg ca si lar daeg s'a preamarit Dumnezeu faceti i voi precum v'am f\u00e1cut eu. intru el, si Dumnezeu Il va preamgri pe el, in el insusi, si-1 va preamari Amin, amin grueso voug: nu se poate rob mai mare decgt st\u00e4panul situ, Fiilor, putin timp mai aunt cu voi. nici sol mai mare decat cel ce 1-a trimis Voi mi yeti ciiuta, dar dup.& cum am pe el. spus Iudeilor -og, uncle mg duo eu, voi nu puteti veni - vg spun si vou\u00e4, acum. Dacg le stiti acestea, fericiti sunteti nand le yeti face. 1210","IOAN, 14 34. Vit dau poruncii noui, ca unul pe oi Tatal care sal4lueate intru mine face altul s v\u00e4 iubiti. Dupit oum eu v'am luorurile lui. iubit pe voi, ago, i voi unul pe altul ski, Credeti mie c5, eu sunt intru Taal 35 Intru aceasta vor cunoaate toti c5, Tatal intru mine, iar de nu, credeti pentru lucrurile acestea. sunteti ucenicii mei, dac5, veti avea iubire unii c\u00e0tre altii. Amin, amin graiesc voua: cel ce crede in mine va face ai el lucrurile pe Doanme, I-a intrebat Simon Petru, care le fao eu i va face mai mari decat acestea, pentru c5, eu mi duc la Tatal, unde te duci? R\u00e1spuns-a Iisus: Uncle duo eu, tu nu poti acum s vii dupi i once veti cere intru numele meu, aceea voi face, ea sa se preama- mine, dar mai tD,rziu vei veni. Intrebat-a iar\u00e0i Petru: Doamne, reasca Tatal intru Fiul. De yeti cere ceva intru numele de ce nu pot sa merg dupa tine chiar acum? Viata mea voi pune-o pentru meu, eu voi face. tine. Daca, m\u00e4 iubiti pe mine, p5,zi-veti Atunci Iisus riispunde: Viata ta poruncile mele. vei pune-o pentru mine? Amin, amin lar eu voi ruga pe Tat5,1 i vi va da graiesc tie a nu va canta cocoaul pan5, ce nu te vei lepada de mine de trei ori! alt Mangaietor, ca sit fie pururea cu voi; Duhul adevarului, pe care lumea 14. nu poate sii-1 primeasca, pentru c5, nu-1 Cuvdntareade d,espdrfire. Riga:dui* vede, nici nu-1 atie, ci voi il cunoaateti, Duhului Slant. caci r5,mane la voi ai va fi intru voi. S5, nu se turbure mima voastra; Nu v5, voi rasa singuri pe lume; aveti credintii, In Dumnezeu i aveti ere- sosesc la voi. dina In mine. Inc5, putin timp Fft lumea nu m5, In casa Tatalui meu Built locaauri mai vede, voi Msg., m\u00e4 vedeti, pentru ca multe. lar de nu, v'aa fi spus, pentru ca eu Bunt viu i voi yeti fi vii. tocmai m5, duo s v\u00e4 g5,teso vouti, loc. In ziva aceea, yeti intelege e\u00e4 eu Si dac5, ma voi duce ai you& loo va stint intru Taal meu i voi intru mine voi gati, iar\u00e1i viu; i v voi lua pe eu intru voi. Cine are poruncile mele ai le pa- voi la mine ca sit fiti 1;;i voi unde sunt eu. Si unde m duo eu, voi atiti, i titi zeate, acela este carele ma, iubeate; iar cine mi iubeate pe mine iubit va fi de calen. catre Tat5,1 meu pi-1 voi iubi i eu, ma, voi arata lui. Zis-a Toma catre el: Doamne, nu atim unde te duci; i cala cum s'o atim? Zis-a luda c5,tre el (nu Iscariotea- Iisus riispuns-a lui: Eu Bunt cala, nul): Doamne, cum se face ca nouii adevarul i viaja. Nimeni nu vine la voieati sii te arati, iar lurnii nu? Tat\u00e1l meu far5, numai prin mine. Raspuns-a Iisus i i-a zis: Daca Dac5, m'ati fi cunoscut pe mine, ai pe Taal meu 1-ati fi cunoscut; dar de m\u00e4 iubeate cineva, pazi-va cuvantul meu acum Il cunoaateti i 1-ati i vazut. FA Tatal meuil va iubi pe el ai vom veni la el ai la el no vom face locuintii. Filip Ii zice atunci: Doamne, ara- ta-ne nou5, pe Taal ti ne este de ajuns. Cine nu m5, iubeate nu Vine cu- vintele mele. Dar cuvantul pe care 1-ati Ci lisus Ii rispunde: Sunt cu voi auzit nu este al meu, ci al Tatillui care de atata vreme, Filipe, ai tu nu m'ai m'a trimis. cunosout? Cel ce m'a vitzut pe mine, a v5,zut pe Taal. Cum zici tu: Anita-m:5 Acestea vorbitu-le-am vou5 fiind pe Tatal? Inca la voi; Nu crezi tu di eu in Tat\u00e4l Bunt ai Dar Mangilietorul, Duhul cel Slant, ca, Tatil este intru mine? Vorbele pe oare vi le graiesc nu le spun de la mine, pe care-1 va trimite Taal intru numele meu, acela va, va invata pe voi toate vii, va aduce aminte despre toate cele ce v'am spus. 1211","IOAN, 16 Pace vii las vouii, pacea mea o Dac\u00e4 piizii poruncile mole, yeti dau vox* nu cum di lumea v'o dau riminea intru iubirea mea, dupi cum si eu. Sii nu se turbure mima voastrit, nici ou pazit-am poruncile Tat\u00e4lui meu riman intru iubirea lui. s\u00e4 se infricoseze. Auzit-ati c5, v'ain spus: m\u00e4 duo, Acestea vi le-am spus ea bucuria mea si fie intru voi si ca bucuria voastr5 dar viu iar la voi. De m'ati iubi, v'ati si fie deplinit. bucura ca v'am spus cum c5, ma duo la Tat,51, pentru cii 'fatal este mai mare Aceasta este porunca mea: s5, vi decit mine. iubiti unul pe altul, cum v'am iubit eu pe voi. i acum v'am spus acestea mai Mai mare dragoste decal aceasta nainte ca sa fie, ca sit credeti cand vor fi. nimeni nu are ea viata lui si i-o pun pentru prieteni. Nu voi mai vorbi multe cu voi, caci vine stipinul ace,stei lumi. Cu mine Voi prietenii mei sunteti, daca nu are nici un amestec ; faceti ceca ce vi poruncesc. Dar lumea va cunoaste cii eu De acum nu vi mai zic slugi, ca iubesc pe Tat\u00e4l i precum Tatal mi-a sluga nu stie ce face domnul s\u00e4u, ci poruncit asa lucrez. Seulati-va, v'am numit pe voi prieteni, pentru mergem de aici. toate cite am auzit de la 'fatal meu 15. v'am &cut cunoscut. Nu voi m'ati ales pe mine, oi eu Vita cea adeveirat\u00e4. Porunca lui Christoa v'am ales pe voi i v'am riraduit iubirea cea mai mare. Ura i vina mergeti i road5, si aduceti i roade lumii. Mdngdietorul, Duhul Adeveirului voastr\u00e4 85, riiman5 ea Total sii v5, dea Eu Bunt vita cea adeviirata i Taal once yeti cere, de la el, intru numele meu. meo este lueratorul. Aceasta vi poruncesc: s\u00e4 Once mlidit\u00e0 care nu aduce road& unul pe altul. intru mine, el o d\u00e4 laoparte, rsi once Dacti pe voi lumea vii ur\u00e4ste, m15,diti care aduce road\u00e4, el o cur\u00e4teste, ca si mai mult\u00e4 roada sa aduca. m'a urit intai pe mine. Dac5, ati fi din Jume, linnet\\\" ar Acum voi sunteti curati pentru iubi ce este al sin; dar pentru cit nu cuvintul pe oare vi ham spus. sunteti din lume, ci eu v'am ales din lume, de amen, lumea vi mist\u00b0. Rimineti intru mine si eu intru Aduceti-vii, aminte de cuvintul pe voi. Precum mladita nu poat,e sii aducit care vi 1-am spus: nu se poate slug& mai road& de la sine, dac5, nu ram5ne in vita, mare decitt staperaul situ. Dacit m'au tot asa nici voi, dad, nu rim\u00e2neti intru prigonit pe mine, i pe voi vii vor prigoni ; mine. daci au p5,zit euvintul meu, si pe al Eu Bunt viva, voi sunteti mlitditele. Cine ramine intru mine qi eu intru el, vostru 11 vor p\u00e4zi. acela aduce roada mult\u00e4, ci.ci MIA mine nu puteti face nimio lar toate acestea le vor face im- Dacii,\\\" unul nu fimine intru mine, potriva voastr\u00e4, din pricina numelui meu, este lep\u00e4dat ca o mliiclita ce s'a uscat; fiindc5, nu cunosc pe col ce m'a trimis. o adun'a lumea f$1 o arunca in foc si arde. De n'as fi venit si nu le-as fi Da,c5, r5,maneti intru mine EA cu- vorbit, plicat nu ar avea; acum ins5 n'au cuvint de indrepta,re pentru pit- vintele mele rim\u00e4n intru voi, yeti cere orice yeti vrea, si se va implini voul. catul lor. Cel ce m\u00e4 uraste pe mine, ur5,ste Intr'aceasta Tatal meu s'a prea- mirit, c5, aduceti road5, multi i imi si pe Tatal meu. De nu as fi ficut intre ei lucruri sunteti mie ucenici. pe care nimeni altul nu le-a mai facut, Precum m'a iubit pe mine Tatil, asa v'am iubit i eu pe voi; r\u00e4m\u00e4neti p\u00e4cat nu ar avea; ci totusi, dup5, ce intru iubirea mea. le-au vizut, m'au urit 0 pe mine i pe Teal meu. 1212","IOAN, 16 25 Dar aceasta, ea ea se implineasca ei\u00edei nu va vorbi de la sine, ci va vorbi ouvantul ce! scris In legea lor: M'au urit ce i s'a spus i cele viitoare vesti-va vou\u00e4. rara temei. El pe mine mit va preamari, caci din ce este al meu va lua ca s\u00e9, v\u00e4, ve- Cand va veni Mangaietorul pe care eu il voi triraite vou\u00e0 de la Tatal, Duhul steasca Adevarului, carele de la Tatal purcede, acela va marturisi pentru mine. Toate cate are Tatill sunt ale mele; pentru acece, zis-am cit, ja din ce e al i marturisiti i voi, pentru a de meu, ea sa v\u00e4 vestesc voua. la inceput sunteti cu mine. Putin, si nu mii, mai vedeti, iar\u00e4i putin, si m5, yeti veden, pentru ca 16. merg la Tata'. Atunci unii dintre ucenieii lui au Prigonirile viitoare. Ajutorul 31dngdie- vorbit infra ei: Ce insemneaza acee,a ce torului. Intristarea schimbatd in bucurie. ne apune: putin, si nu m\u00e4, mai vedeti, Rugdciunile fdcute \u00een numele lui Christos. iarasi putin, i ma yeti vedea, i ea: merg la `letal? Fuga Ucenicilor. Deci ziceau: Ce este acest putin, despre care vorbeste? Nu intelegem ce Acestea vi le-am grait, ca 85, nu va poticniti In credinta voastrii,. zice. Cunoscut-a Iisus ca voiau sa-1 Va vor scoate pe voi din sinagoge; intrebe j le-a spus: Cercetati futre voi ba chiar soseste ceasul cand oricine, orno- despre ceca ce am zis: Putin, si nu ma rindu-va, 85, creada ea aduce slujb5, lui mai vedeti, i iariisi putin, si m'a yeti Dumnezeu. vedea. Amin, amin graiesc i acestea le vor face pentru ca n'au cunoscut pe Tata, nici pe mine. yeti plange si va yeti tangui, iar lumea se va lar acestea graitu-le-am voua, ca bucura. Voi yeti fi in intristare, dar in- s\u00e0 v\u00e4, aduceti aminte de ele, cand va tristarea voastra se va preface in bucurie. veni ceasul, cum ca vi le-am spus. Dar Femeia, cand e sa nazca, se in- acestea nu vi le-am ve,stit de la inceput, tristeaz5,, fiindcii, a sosit ceasul ei; dar fiindca eram cu voi. dup\u00e4, ce a nascut copilul, nu mai minte durerea, de bucmie ca s'a nascut Acum ins\u00e1, ma duo la cel ce m'a om pe lume. trimis, i nimeni dintre voi nu m'a in- Deci I voi acum tristi sunteti, treabli: unde mergi? dar iar\u00e4si v\u00e0 voi veden si se va bucura mima voastr\u00e4 i bucuria voastr\u00e4, nimeni Ci fiinda v'am vorbit acestea, in- nu va lua-o de la voi. tristarea a umplut inimile voastre. i in ziva aceea pe mine nu m\u00e4 yeti mai ruga de nimio. Amin, arnin Dar v\u00e4, spun adevarul: va este de graiesc venia c\u00e1 once yeti cere de la 'latid, va va da intru numele meu. folos ea sit m\u00e0 duo. Caci daca nu ma.duc. Pana acum, n'ati eerut nimio in Mangaietorul nu va veni la voi, iar daca numele meu; cereti i veti primi, ca bucuria voastra si, fie deplina. m\u00e4 due trimite-voi la voi pe Mingaie- Acestea vi le-am spus In pilde, torul. dar vine ceasul cand nu voi mai vorbi In pilde, vota, ci pe fat\u00e1 v\u00e0 voi vesti lar e\/, venind, va dovedi lumii despre Tatal. pacatul ei, dreptatea mea si judecata In ziva aceea, veti cere intru numele meu; si nu va zic: ruga-voi pe stapanului ace,stei lumi. Tat\u00e4l pentru voi, Pacatul: pentru ca oamenii nu cred Caci insusi Tatid va iubeste pe voi, fiindea voi m'ati iubit pe mine si In mine; Dreptatea: pentru c\u00e0 m\u00e0 duc la Tattil si nu m'a mai vedeti; Judecata: pentru ca Stapanul ace- stei lumi e judecat. Inca multe am a v5, zice vou\u00e4, dar aeum nu puteti 85, le purtati. Ci cand va veni acela, Duhul Ade- varului, va, va inviita pe voi tot adeviirul; 1213","IOAN, 17 ati orezut cum c6, de la Dumnezeu am Eu pentru acestia m\u00e1 rog, nu mi rog pentru lume, dar pentru coi pe care iesit. mi i-ai dat, c\u00e1ci ei sunt ai VAL Iesit-ara de la Tatfil si am venit in Si toate ale mele aunt ale tale si lume; iar\u00e4i las lumea i mi duo la ale tale Bunt ale mele i mi preamireso intru ele. Tatil. Au zis ucenicii sii: Iaci, acum Mult nu mai aunt in lume, dar ei sunt in lume, i eu viu la tine. Piirinte vorbesti deschis i nu spui nici o pild\u00e1. sfinte; pazeste-i intru numele tau pe care Acum ounoastem c toate le stii mi i-ai dat, ca 86, fie una, preoum suntem nu-ti trebue sit te mai intrebe cineva noi. ca s\u00e4 te invete. De smeea credem ci ai iesit de la Dumnezeu. 12. C\u00e2nd eram au ei in lume, intru nurnele tau li pitzeam pe coi ce mi i-ai Rispuns-a lor Iisus: Acum credeti ? dat; si astfel i-am 0:zit c\u00e1 n'a pierit lat.& soseste ora si a t}i sosit ca nici unul dintre ei, fari numai fiul pier- v6, risipiti fiecare la ale sale \u00a7si. pe mine sit ma, l\u00e4sati singur. Dar nu aunt singur, ca s\u00e1 se implineasci scriptura. Acum dar, viu la tine si acestea le pentru c\u00e1 Tatil este Cu mine. rostesc in lume ea bucuria mea s'o aibi depling in ei. Acestea grititu-le-am vou6, ca intru Eu le-am dat euvantul tau, dar lumea i-a urit, pentru c\u00e1 nu sunt din mine pace sit aveti. In lume &yeti tur- lume, precum din lume nu aunt nici eu. burare ; ci \u00eendr\u00e1znii. Eu am biruit lumea. Nu m\u00e4 rog ca stt-i iei din lume, ci pitzesti pe ei de cel viclean. 17. 18. Din lume ei nu sunt, precum din lume nu aunt nioi eu. Rugeiciunea lui lisus pentru sine, pentru Sfinteste-i pe ei intru adev\u00e4rul apostoli i pentru toti credincia,sii. tau; euvintul tau este adeva,r. Precum m'ai trimis pe mine in Astfel a vorbit lisus.. Ridicandu-si lume, i eu i-am trimis pe ei in lume. apoi ochii &titre cer a cuv\u00e4ntat: P6,rinte, i pentru ei, eu m\u00e1 sfinte,sc pe venit-a ceasul! Pream\u00e4reste pe Fiul tau, mine insumi, co i ei s6, fie sfintiti in ca i Fiul sit' te preamireasci, adevir. Dar nu numai pentru a,cestia mi Precum i-ai dat sta,pitnire peste rog, ci si pentru cei ce vor credo intru tool& fiptura, ca viati vesnieit s\u00e1 dea mine, dupi cuvantul lor. la toti pe care tu i-ai dat. Ca toti 86, fie una, dupii, cum tu, Pitrinte, intru mine \u00e7i eu intru tine, ea lar viata vesnica, aceasta este ca si ei 86, fie intru noi, asa incat lumea sit te cunoase\u00e4, pe tine, singurul, ade- s\u00e4 creazi cum ea: tu m'ai trimis. viratul Dumnezeu, si pe Iisus Christos, S'it mirirea pe care tu mi-ai dat-o, pe care 1-ai trimis. le-am dat-o lor, ea si fie una, precum noi una suntem: Eu te-am pream\u00e4rit pe tine pe pi- Eu intru ei pi tu intru mine, ca mint; lucrul pe care mi 1-ai dat sit fie, in una, des\u00e4vitrsiti i s\u00e4 cunoasci fac, 1-am sa,varsit. lumea cum c\u00e1 tu m'ai trimis i i-ai iubit pe ei, cure m'ai iubit pe mine. $i acum, la tine insuti ma preamii- Parinte, aceia pe care mi i-ai dat reste, tu, P6,rinte, cu slava pe care la voieso ca unde sunt eu sti fie qi ei, cu mine impreun6,, ca s\u00e4 priveasa mirirea tine am avut-o, mai nainte ca s\u00e4 fie mea, pe care tu mi-ai dat-o, did m'ai iubit pe mine mai nainte de intemeierea lumea. Ar\u00e4tat-am numele tau oamenilor pe lumii. care mi i-ai dat mie, din lume. Ai tad erau mie mi i-ai dat i euv\u00e2ntul t\u00e4u pi- zitu-l-au. Acum au cunosout c\u00e1 toate ate mi-ai dat aunt de la tine; Pentru ca, cuvintele pe care mi le-ai dat, le-am dat lor, iar ei le-au primit au cunosout ou adevirat ca, de la tine am iesit si au crezut oft tu m'ai trimis. 1214","IOAN, 18 0, drepte Parinte, dar lumea pe Si Caiafa, era col co sfatuise pe tine nu te-a ounosout, ci eu te-am cu- Iudei ea este de folos se. moar\u00e4 un om noscut i acestia cunoseut-au c\u00e4 tu m'ai pentru norod. trimis. Si Simon Petru i alt ucenic mer- geou dupii lisus. Ucenioul acesta era Si aratatu-le-am numele tau si-1 cunoscut de casa arhiereului si a intrat voi aritta,, ea iubirea eu care iubitu-m'ai impreunit cu lisus in curtea lui. tu sa fie inteinsii i eu intru ei. lar Petru a stat la usa afara. Deci 18. a iesit celidalt ucenic, care era ounoseut In casa arhiereului, si a vorbit ou porta- Prinderea lui Eva i ducerea lui la rila si a bagat pe Petru inauntru. arliiereii Anna ,si Caja\/a. Lepcidarea lui Dar servitoarea portitr45, i-a zis Petru. lisus inaintea lui Pilat. Baraba. \/ui Petru: Nu cumva esti si tu dintre uce- nicii acestui mu? El a r\u00e4spuns: Nu aunt. Dupa ce a vorbit acestea, iesit-a lisus ou ucenicii lui dincolo de viroaga Ci pentru ca era frig, robii i slu- Chedronului, mide era o gratlina si in jitorii facusera un foo mare si stateau care a inttat el si ucenicii. si se inalzeau ; si era cu ei i Petra, stand lar Jada vanzatorul cunostea acest inc\u00e1lzindu-se. lee, pentru c5, adeseori 1121U2 i ucenicii sai se adunau acolo. lar arhiereul 1-a intrebat pe lisus Deci luda, luand oaste i slujitori despre ucenicii lui i de,spre de-ai arhiereilor i ai Fariseilor, a venit tura lui. In gradina Cu torte, cu felinare cu arme. Batts i-a raspuns: Eu am vorbit Si lisas, stiind toate cele ce erau lumii deschis; pururea am inv\u00e4tat in s\u00e1 vina asupra lui, a iesit inainte i i-a intrebat: Po cine ciiutati? sinagogi si in templu, unde se aduna toti Raspuns-au lui: Pe lisus Nazari- ludeii, i inteascuns nimio nu am vorbit. neanul. lisus rostit-a c5,tre ei: Eu aunt. Iar lada vanzatorul era si el cu ei. De ce m\u00e4, intrebi pe mine? In- Ci cand le-a spus: Eu Bunt - ei treab5, pe coi ce au auzit ce le-am gait. s'au dat inapoi si au cazut la pamant. Deci inca o dat5, i-a intrebat: Pe acestia stiu ce am vorbit eu. Dar zicand el acestes,, tmul din cine cautati? lar ei au zis: Pe lif3U13 Na- slujitori, care statea acolo, i-a dat lui Iisus o palm& i i-a spus: Astfel r\u00e1spunzi zarineanul. V'am spus ea eu tu arhiereului? Raspuns-a lisus a intampinat: Baca' am stint; iar dac\u00e4 m\u00e4 cautati pe mine, lasati-i pe acestia sa se duca. vorbit rau, dovedeste ce-a fost r5,u, lar Pentru ca sa se implineasa ou- dac5, am vorbit bine, pentru ce me. ba0? vantul ce-a gr\u00e1it Dintr'aceia pe care mi i-ai dat n'am pierdut din ei nici unul. Atunci Anna 1-a trimis pe el, legat, la Caiafa, arhiereul. Dar Simon Petra, care avea sable, lar Simon Petra states, si se in- a Boos sabia si a lovit pe servitorul arhie- calzea. L-au intrebat ceilalti: Nu cumva reului i i-a taiat urechea dreapta. Iar esti si tu dintre ucenicii lui? El s'a numele servitorului era Malhus. lepadat si a zis: Nu sunt. Atunci lisus i-a zis lui Petru: Bag& sabia ta in teaca. Au nu voi boa Unul din robii arhiereului, neam paharul pe care Tatal mi 1-a dat? cu acela caruia Petra Ii taiase urechea, Deci ostasii din cohorta, capetenia zice atunci: Nu te-am vazut eu pe tine, lor i slujitorii ludeilor au pus mana pe In gradina, ou el? Esus si 1-au legat. Si 1-au dus intai la Anna fiindca Dar Petra a t5,gaduit Inca o data, era socrul lui Caiafa, iar Caiafa, anul numaidecat coeosul a cantat. acela, era arhiereu; De la Caiafa 1-au dus pe lisus la pietoriu; si era de diraineaVi. Iar Iudeii n'au intrat in pretoriu, ca sgt nu se spurce, ci se. manance Pastile. Atunci Pilat a iesit la ei, afara, EA a intrebat: Ce para aduce0 aoestui om? 1215","IOAN, 19 Ei i-au raspuns si au zis: De n'ar i veneau catre el si ziceau: Bu- fi fost acesta un facator de rele, nu ti imparate al Iudeilor ! si-i (la- I-am fi dat Vie pe mana. dean palme. Dar Pilat le-a grait: Luati-1 voi Pi\/at a iesit din nou, din pretoriu, judecati-1 dupit legea voastrii. Iudeii si le-a vorbit: Iat\u00e4, vi-1 aduc pe el afara, bis& i-au raspuns: Nota nu ne este ca s\u00e1 titi c\u00e1 nu-i gases\u00b0 nici o ving. iertat s\u00e1 omorim pe nimeni. Deci a iesit Iisus dar\u00e1 purtand cu- Ca sa se implineasca cuvantul lui nuna cea de spini i vesmantul de porfira. lar Pilat rosteste catre ei: lata omul. Iisus, pe care 1-a zis el, insemnand de ce moarte avea sa moara. Dar cand 1-au vazut mai marii preo- Deci Pilat a intrat inapoi, in pre- tilor i slugile lor, au strigat si au zis: toriu, a chemat pe Iisus i i-a zis: Tu esti imparatul Iudeilor ? Rastigneste-1! Riistigneste-11 Zis-a lor Pilat: Luati-1 voi s't rastigniti-1, caci eu Riispuns-a lisus : De la tine insuti zici aceasta, sau altii ti-au spus-o despre mine ? unul nici o vina nu-i gasesc. Iudeii au raspuns: Noi avem o lege Pilat a intampinat: Nu cumva dupii legea noastra el trebue sa moari, sunt eu Iudeu ? Poporul tau si rnai marii preotilor te-au dat in mana mea. Ce-ai clici s'a facut pe sine fiu al lui Dumnezeu. savarsit ? Deci cand a auzit Pilat acest cuvant Iisus a raspuns: Imparatia mea mai vartos s'a temut; i intrand iar\u00e2i In pretoriu a In- nu este din lumea aceasta. Daca imparatia trebat pe lisus: De unde esti tu? Ci Iisus mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii nu i-a dat nici un raspuns. mei s'ar fi luptat ca sa nu fiu dat prins Iudeilor. Dar, acum, imparatia mea nu Pilat atunci i-a zis: Cu mine nu este de aici. vorbesti ? Nu stii cit am put,ere sa-ti dau Atunci Pilat i-a zis: Asa dar, esti drumul i putere am sa te r\u00e4stignesc ? tu imparat ? Raspuns-a Iisus: Tu zici prea bine ca, eu stmt imptuat. Eu spre Iisus a ra'spuns: N'ai avea nici o aceasta m'am n\u00e4scut i pentru aceasta putero asupra mea, daca nu ti-ar fi fost am venit in lume, ca s\u00e4 marturisesc dat Ve de sus; pentru aceea, cel ce m'a adevarul. Oricine care purcede din adeviir dat in mana ta mai mare pacat are. asculta glasul meu. De aici Pilat cauta un chip Ce este adevarul ? a intrebat Pilat. libereze; dar Iudeii strigau i ziceau: Dar rostind aceasta a iesit din nou la Iudei Daca' fi dai drumul acestuia, nu esti si le-a zis: Eu nu g\u00e4sesc in el nici o vina. prieten al Cezarului. Oricine care se face Este la voi dalia', ca, de Pasti, s\u00e1 dan drumul, pentru voi, unuia din pe sine imparat st\u00e4, impotriva Ceza- inchisoare. Voiti deci a va las slobod rului. pe imparatul Iudeilor ? Cand a auzit Pilat aceste vorbe, a Dar ei au ridicat iar\u00e4i glasul, scos pe Iisus Mar\u00e1 si a sezut in scaunul zicand: Nu pe el, ci pe Baraba. Iar de judecatii, la locul pardosit cu lespezi, care se zice: Litostraton, iar evreeste: Baraba era talhar. Gabbata. 19. i era ziva pregatirii Pastilor (Vineri), iar ceasul catre amiaza. i a zis Patimile Domnului. Mama lui Ungid Pilat Iudeilor: lat\u00e1 imparatul vostru. cruce. Cuvintele-i de pe urmd. Moartea Dar ei au izbucnit: Ia-1! Ia-1! ingroparea lui. Rastigneste-1! Pilat i-a intrebat: Ras- tigni-voi pe imparatul vostru ? Mai Atunci Pilat a luat pe Iisus si a marii preotilor au raspuns: Nu avem pus sh,1 biciuiasca. imparat faril numai pe Cezarul. *i ostasii irnpletind din spini =tuna Atunci 1-a dat lor, spre rastignire. i-au pus-o pe cap si 1-au imbrilcat cu Deci 1-au luat pe Iisus i 1-au dus. vesmant de porfira. \u00ec ducandu-si insusi crucea a iesit din cetate la locul numit al CiipatAnii, care evreeste se zice Golgota. 1216","IOAN, 20 Acolo I-au ristignit si impreunii, cu Deci au venit ostasii si au zdrobit fluerile celui dintai, asemenea si pe ale el alti doi, de o parte i de alta, iar in celuilalt, impreuni, ristignit cu el. mijloc pe Iisus. Si venind si la Iisus, &xi au vtizut Ci Pilat a scris FA titlu EA 1-a pus cit murise, nu i-au zdrobit fluerile. deasupra crucii. i anume era scris: Dar unul din ostasi I-a impuns cu sulita, in coasti; i a iesit numaideciit Thum Nazarineanul, Impitratul Iudei- sange i apti. lor. lar cel ce a vizut a spus ce a viizut mirturia lui este adevaratii si acela stie ci Deci multi dintre Iudei au citit spune adev\u00e4rul, pentru ca si voi s\u00e1 credeti. acest titlu, cici locul unde a fost r\u00e4stignit Ci s'au flout acestea ca sit se im- lisus era aproape de cetate. Si era scris plineasc5, scriptura: Nu i se va zdrobi evreeste, latineste i elineste. nici un os. Insi arhiereii Iudeilor au vorbit Si iartisi alt5, scripturi care zice: lui Pilat: Nu serie: Impiiratul Iudeilor, Privi-vor la acela pe care 1-au impuns. dar cum el a zis: Eu sunt Impiiratul Dupl., acestea, Iosif din Aiimateia, Iudeilor. ucenic fiind al lui Iisus dar in tainii, de frica Iudeilor 1-a rugat pe Pilat Pilat a rispuns: Ce-am scris, am dea voie ca s\u00e4 ridice trupul lui Iisus. Pilat i-a dat voie. A venit deci i a luat scris. trupul lui Iisus. Dupti ce-au ristignit pe Iisus, Si a venit Efi Nicodim cel care, ostasii au luat vesmintele lui kd le-au la fnceput, venise noaptea la lisus si fiicut patru p\u00e4ri, fiecitrui osta\u00a7 cate o a adu.s, amestecate laolalt\u00e4, anima si parte, dar era si c\u00e4masa. Ci &Amass, era aloe ea la o sut\u00e4 de litre. fir& custituri, de sus tesuti in intre- Au luat deci trupul lui Iisus 1-au inf\u00e4surat, o dati cu mirezmele, in gime. pinze de in, precum este obiceiul si Atunci ei au grait intre ei: Si n'o inmormanteze la Iudei. sffisiem, ci sit aruncim sorti pe ea, a cui lar in locul unde a fost ri.stignit va sit fie. Ca si Be implineasci scriptura care zice: Impirtit-au hainele mele lorusi era gr\u00e4dini i in griidin\u00e4 mormant nou, In caro nu mai fusese nimeni ingropat. pentru ciimasa mea au aruncat sorti. Asa dar ostasii aceasta au %cut. Astfel, din pricina Vinerii Iudeilor, I-au pus pe lisus acolo, ctici mormtintul Si stiiteau, lane), crucea lui Iisus, era aproape. mama lui si sora mamei lui, Maria lui Cleopa, i Maria Magdalina. 20. Ci Iisus vlizand pe maica sa si pe Invierea Domnului. El .se aratd Mariei ucenicul pe care 11 iubea stand aliituri, Magdalina, apoi ueenicilor i, opt zile in a zis maicii sale: Femeie, iata fiul tau. urind, lui Toma. Apoi a zis ucenicului: Iat\u00e2 mama ta. Si din ceasul acela ucenicul a luat-o In cea dint\u00e2i zi a siptimanii, Maria In casa sa. Magdalina a venit la mormant, dis-de- dimineati, pe cand era inci, intuneric, Dup\u00e4 aceea, stand Iisus cit toate a vizut piatra de la gura mormintului, acum s'au sivarsit ca di se implineascii data. laoparte. scriptura, a griiit: Mi-e sete. Atunci a alergat si a venit la Simon Si era acolo un vas plin Cu otet; Petru \u00ec la celiilalt ucenic, pe care-1 iubea atunci ostasii, punand in varful unei Iisus, si le-a zis: Au luat pe Domnul din trestii de isop un burete muiat in otet, mormant si nu stim unde I-au pus. I-au dus la gura lui. Deci a iesit Petru i cerilalt ucenio lar (lac& a luat otetul, Iisus a zis: si au pornit spre mormint. Siivarsitu-s'a. i plecandu-si capul si-a dat duhul. Ci Iudeii, fiindcil era ziva (Vineri), ca al, nu rtiman\u00e4 trupinile Sambilta pe cruce, did ziva acelei Sambete era mare, au rugat pe Pilat si le zdrobeasci fluerile si si-i ridice. 1217 77","1OAN, 21 i alergau amandoi impreunii; dar se adunaser\u00e4, ucenicii, erau uile incuiate, celalalt ucenic, alergand inainte mai de frica Iudeilor, a venit lisus, a stat In repede ca Petra, a sosit cel dintai, la mijlocul lor i le-a zis: Pace vouii! mormant, Si dupa acest cuvant, le-a aratat Si s'a plecat inlauntru ki a vazut lor mainile i coasta. Deci vifizand co. giulgiurile zacand, dar n'a intrat in este Domnul s'au buourat ucenicii. cripta. Atunci le-a spus ilia o data: Pace Sosit-a i Simon Petru dupa, el si a you& ! Precum m'a trimis pe mine Tata!, intrat in mormant si a vazut giulgiurile va trimit i eu pe voi. zacand. Si gritind aceasta, a suflat kti le-a lar mahrama care fusese pe capul zis: Luati Dub Sfant; lui Iisus nu era impreuna Cu giulgiurile, Caron, ve0 ierta pacatele, le vor ci deosebit \u00eenv\u00e4l\u00e4tueit\u00e4, inteun anume fi iertate; carora le vqi tinea, vor fi loc. Atunci a intrat i ucenicul cealalt, Insa Toma, unul din cei doispre- care sosise la& la mormant, si a vazut zece, numit Geaminul, nu era ou ei \u00b0and si a crezut. a venit Iisus. Cad pang: atunci nu pricepusera 25. Spusu-i-au deci lui ceilali uce- Scriptura ca trebue sit se scoale Iisus nici: Am vazut pe Domnul I Dar el le-a din mor\/i. zis: Dad), nu voi vedea, in palmele lui, Si s'au dus ucenicii inapoi, la ei semnul piroanelor, dad), nu voi pune acasa. degetul meu in seranul piroanelor i daca Ci Maria statea afar& la gura mor- nu voi pune mana mea in coasta lui mantului i plangea. Si pe cand plangea, nu voi creole ! s'a plecat sa se uite in mormant. Dupii, opt zile, ucenicii lui erau Si a viizut doi ingeri, in veaminte inlauntru in casa, si Toma impreuna cu albe, sezand unul de \u00b0tare cap si altul ei. Si a venit Iisus, deai usile erau In- de care picioare, unde zacuse trupul lui cuiate, a stat in mijlocul lor i a zis: Iisus. Pace voila! Femeie, o intreabii, aceia, de ce Apoi rosteste catre Toma: Adu de- pliingi? Ea le spuse: Ciici au luat pe getul tau incoace i vezi mainile mele Domnul meu i nu stiu unde 1-au pus. adu mama ta si o pune In coasta mea Zicand acestea, ea s'a intors inapoi si nu fi necredincios, ci credincios. si a vilzut pe Iisus stand in picioare, dar nu 1-a cunoscut ca e Iisus. A riispuns Toma ai a zis: Donmul meu i Dumnezeul meu! lisus ii vorbeate: Ferneie, de ce Esus griiit-a lui: Pentru ca m'ai plangi? Pe cine cant,i? Ea, gandind vii.zut, Tomo, ai crezut. Feria* coi ce este gradinarul, Ii raspunde: Doamne, n'au vazut i au crezut! dad), tu 1-ai dus aiurea, spune-mi mie Si lisas a facut, de fata, ou ue,enicii unde l-ai pus ai eu il voi ridica. alte minuni, multe care nu s'au Marie! zice Iisus. Intorcandu-se cu scris in cartea acea,sta. toata fat,a, ca rosteste: Rabuni! (adica, evreeste, Invalatorule). lar ace,stea s'au saris ca s\u00e1 credeti ca Iisus este Christos, Fiul lui Dumnezeu, Dar Iisus o opreste: Nu te atinge crezand, s\u00e4, avqi via\u00e0, intru numele de mine, caci inc.& nu m'am suit la Tatal lui. meu. Du-te la fratii mei si le spune: sui la Tatal meu i la Tatal vostru si la 21. Dumnezeul meu i Dumnezeul vostru. La Marea Tiberiadei. Domnul ee aratd Si a venit Maria Magdalina si a ined o d,atd ucenicilor. vestit ucenicilor: Am vazut pe Domnul! ace,stea cite i le-a spus. 1. In urma ace,stora, Iisus s'a aratat Mud s'a inserat in ziva aeeea, ucenicilor din nou, la Marea Tiberiadei, intitia din saptamana iar acolo, unde jata cum s'a aratat: 1218","IOAN, 21 Erau impreuni Simon Petru Petru Ii r\u00e4spunde: Da, Doamne, tu stii Toma zis Geaminul i Natanail cel din e\u00e4 te iubesc. Zis-a lui: Paste Cana Galileii i fiii lui Zevedeu i alti doi din ucenicii lui. mei. Simon Petru le-a gr\u00e4dt: Mg duo s\u00e0, Si iar 1-a intrebat, a doua Simone, fiul lui lona, mg iubesti tu pe pescuesc. Raspunsu-i-au ceilalti: Mergem mine? El i-a zis: Da, Doamne, tu stii noi cu tine. Si au iesit \u00ec s'au suit in e\u00e4 te iubesc. Zis-a lui: P\u00e4storeste oile luntre. Dar in noaptea aceea n'au prins mele. nimic. Cand s'a &cut dimineat\u00e0, lisus a Si 1-a intrebat a treia oar\u00e4: Simone, stat in viizul lor pe Virm; dar ucenicii fiul lui lona, iM iubesti tu pe mine ? n'au stiut ea e lisus. Petru s'a intristat ca i-a zis a treia Ci lisus i-a intrebat: Fiilor, nu M\u00e4 iubesti tu pe mine? i i-a r\u00e4spuns: cumva ay.* ceva de mancare? Ei i-au dat f\u00e4spuns: N'avern. Doamne, tu stii toate. Tu stii ca te iu- Dar le-a zis: Artmcati mreaja de-a- besc. Iisus i-a zis: Paste oile mele. dreapta. luntrii si yeti afla. Deci au aruncat-o Foi nu mai putea,u s'o tragit de Amin, amin Odes\u00b0 tie, cind erai mai t\u00e4niir te incingeai tu inst.* s'r umblai multimea pestilor. wade voiai; dar c\u00e2nd vei imbatrani, in- Atunci ucenicul acela pe care-1 tinde-vei mainile tale si altul te va in- iubea lisus a rostit clitre Petru: Dorrmul este! lar Petru, auzind c\u00e4 este Domnul, cinge si te va duce unde nu-ti este s'a incins cu fota de pescar, clici era gol, si s'a aruncat in ap\u00e4. voia. Si ceilalti ucenici au venit eu lun- trea, tr\u00e4gind mreaja cu petii, pentru lar aceasta a zis-o, aril-15,nd cu ce nu erau departe de p\u00e4m\u00e4nt decat ca la fel de moarte Petru avea s\u00e4, preamareasa vreo douit sute de coVi. pe Dumnezeu. i spunand aceasta i-a lar cand au iesit la uscat au vazut, poruncit: Vino dupl. mine. jos, o vatr\u00e4 de jiiratec i peste pus dea- supra, si Dar, intorcandu-se Petru, a vizut lisus le-a zis: Aduceti din pestele venind pe urm\u00e4 pe ucenicul pe care-1 pe care 1-ai prins acum. iubea Thus, acela care la Cina cea de Simon Petra B'S suit in luntre tainii s'a rezimat de pieptul lui i I-a a tras mreaja laiuesinccaitz,epcliiniit dtreepie-sti intrebat: Doamne, cine este cel ce te va vinde? mari o sut\u00e4 desi erau atatia, totusi mreaja nu s'a Pe acesta deci via\u00e4ndu-1 Petra, a zis c\u00e4tre Iisus: Doamne, dar acesta ce rupt. lisus griiieste care ei: Venifr de va face ? pr\u00e4nziti. i nici unul din ucenici nu cuteza intrebe: Cine esti tu ? Itiispuns-a Thus lui: Dac\u00e4 vreau tilnd cis este Domnul. ca s\u00e4 r\u00e4m\u00e4e p\u00e4Lii, la venirea mea, ce ai Deci a venit lisus i a luat p\u00e4inea tu? Tu vino dup.& mine si le-a dat lor, asijderea ii pestele. Aceasta este, acum, a treia De aceea, a iesit, intre frati, aceasta cand lisus s'a ariitat ucenicilor, dup.& ce vorb\u00e1 c\u00e0. ucenicul acela nu mai meare; s'a sculat din moqi. lar (lea, au pr\u00e4nzit, a zis lisus lui dar lisus nu i-a spus c\u00e4 nu mai moare, Simon Petru: Simone, fiul lui lona, m\u00e4 ci: dad, vreau ca s\u00e4 r\u00e4m\u00e4n\u00e4 pan& la iubesti tu, mai mult dealt acestia ? venirea mea, ce ai tu ? El este ucenicul care m\u00e4rturiseste despre acestea foi care a scris despre acestea i tim ca marturia lui e ade- viirat\u00e1. Si sunt i alte multe lucruri pe care le-a facut lisus ei care, daci s'ar fi scris cu deam\u00e4runtul, socotesc c\u00e1 nici in lumea toat\u00e4, n'ar fi putut sii, cartile ce s'ar fi seria. Amin. 1219 77.","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI 1. Atunci ei, de la muntele ce se chiam\u00e4 Eleonul si care este aproape de Cuvant incepalor. Iniararea lui liens la Ierusalim cale de o Samb\u00e4tit (2000 de coti), s'au intors in Ierusalim. cer. Alegerea lui Matia fn local lui Si \u00b0find au intrat, s'au suit in ludavdniliterul. aceeasi inclipere de sus unde le era se- In cartea intaia, Teofile, am vor- derea i erau: Petru P Ioan p Iacov bit despre toate date a facut si a in- Andrei, Filip P Toma, Vartolomei vdtat lisus, de la inceput, Matei, Iacov al lui Alfeu P Simon Ze- lotul i luda al lui Iacov. Nu& in ziva c\u00e4nd s'a in\u00e4ltat la cer, dupit ce prin Duhul Sfitnt a dat Top acestia, inteun cuget, st\u00e1ruiau poruncile sale apostolilor pe care i-a In rugiaciune dimpreun\u00e4 cu femeile cu Maria, mama lui lisus, i cu fratii lui. ales. In aceste zile scul\u00e2ndu-se Petru Dap& patima sa, Iisus s'a aritat In mijlocul fratilor, iar numiirul celor pe sine viu prin multe semne dovedi- striinsi acolo era ca la o sail douitzeci, toare i li s'a f\u00e4cut vazut in r\u00e4stimp a cuv\u00e2ntat: de patruzeci de zile, vorbind despre cele B\u00e1rbatilor P fratilor, se c\u00e4dea (taine) ale impitratiei lui Dumnezeu. se implineascit acea scripturg pe care i c\u00e2nd era cu ei le-a poruncit s\u00e4 Sf\u00e2ntul Duh, prin gura lui David, a nu se dep\u00e4rteze de Ierusalim, ci sit as- tepte ftigiiduinta Tatialui, pe care, a zis rostit-o de mai inainte despre luda, care el, ap auzit-o de la mine. s'a fitcut \u00b0Ablaze', color ce 1-au prins pe Cit Ioan a botezat cu ap\u00e4, iar voi lisus. v\u00e4 veti boteza cu Duhul Sf\u00e4nt, de azi nu peste multe zile. El, care era numfirat intre noi fusese ales la aceast\u00e4 Atunci cei adunati acolo I-au in- trebat si au zis: Doamne, oare in vremea Ci el, cu plata f\u00e4rildelegii lui, si-a aeeasta aseza-vei tu la Ice Imp\u00e0r\u00e4jia lui agonisit o tarinii, dar ciazand cu capul Israil ? In jos a capat in douit i i s'au viirsat El le-a spus: Nu este lucrul vostru toate maruntaiele. ca s\u00e4 titi vremurile sau soroacele pe care Tatia le-a pus intea sa atotputer- Lucru care a ajuns la stirea tu- tulor locuitorilor din Ierusalim, asa in- nicie. cAt tarina aceea s'a numit in limba lor Ci voi, c\u00e4nd va veni Duhul &Ant Hacheldama, adic\u00e0 Tarina Sangelui. asupra voastr\u00e4, veti lua putere i imi yeti Ctimi Beds este in cartea Psalmilor: fi mie martori in Ierusalim i in toat\u00e4 Iudeia i in Samaria P Omit la marginea Ajung\u00e4, pustie casa lui p s\u00e4 n'aib\u00e4, cine s\u00e1 locuiascit in ea! P iar: lee altul dre- p\u00e4m\u00e4.ntului. g\u00e4toria lui! lar dup\u00e4 ce a griiit acestea s'a Deci unul din acesti b\u00e4rbati care cu ei de fatd, P un nor 1-a luat s'au adunat cu noi, in tot timpul pe- trecerii intre noi a Domnului lisus, din ochii lor. Incep\u00e4nd dela botezul lui loan, Si pe cand se ducea el, iar ei pan& in ziva c\u00e2nd s'a inaltat, unul dintre ei trebue s\u00e1 fie impreun\u00e4, cu noi priveau la cer cu ochii atintiti, jata dei martor al invierii lui. biirbati au stiitut Mimeo, ei, imbriicati in haine albe; Atunci au pus inainte pe dei: pe Iosif numit Barsa,ba, zis i Iustus, P pe Si acestia au vorbit: B\u00e4rbati Gali- Matia. leieni, de ce stap uit\u00e4ndu-vit la cer? Si s'au rugat P au zis: Tu Doamne, Acest lisus care s'a in\u00e4ltat de la voi la cer, astfel va P veni, precum 1-ati cela ce cunosti ininaile tuturor, audit% pe care din acesti doi 1-ai ales, v\u00e0zut ductiaidu-se la cer. 1220","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 2 Ca sa ja local acestei slujbe i apos- fie cunoscut i puneti in urechi vorbele toliei de la care Lida a cazut, co s\u00e4 mele, meargii la locu-i cuvenit. Ca acestia nu sunt beti, dup.& cum Deoi le-au dat sorti rg 804111 a socotiti voi, fiindca e deabia ceasul ai trei- cazut asupra lui Matia i a fost pus lea din zi, Dar aceasta este ce s'a spus prin alaturi cu cei unsprezece apostoli. proorocul \u00a1oil: 2. lar in zilele din urm\u00e4, zice Donmul, Pogorf rea Duhului Sidnt. Cuvantarea lui turna-voi din Duhul meu peste tot Petru. trupul i feciorii vostri i fetele voastre Cand a sosit ziva Cincizecimii, ei vor prooroci i copilandrii vostri vor vedea erau toti adunati laolalta. vedenii i batr\u00e2nii vostri vise vor visa. Si din cer far& de veste a venit un i anume peste robii mei si peste huet, ca de vijelie care trece, si a umplut roabele mele turna-voi, in acole zile, din toat\u00e4 casa unde sedeau ei. Duhul meu si vor prooroci. Si li s'au aratat impartite niste Si minuni voi face sus in cer jos pe p5,m\u00e4nt semne: &Inge, foc limbi ca de foc i deasupra fiec\u00e4ruia din negur\u00e4 de fum. ei s'a oprit c\u00e1te una. Soarele se va schimba in intuneric Si s'au umplut toti de Duhul si luna in sange, mai inainte ea sa vie si au inceput s\u00e4 vorbeaseit in alte limbi, ziva Domnului cea mare si slavita. precum Duhul le dadea ca s\u00e4 vorbeasca. Atunci, oricine care va cherna nu- Ci in Ierusalim locuiau camera ea- mele Domnului se va miintui. cernici, Iudei din toate neamurile care sunt sub cer. Barbati din Israli, ascultati cuvin- tele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, Ciind s'a raspiindit zvonul acesta b\u00e4rbat adeverit intro voi de Dumnezeu, s'a adunat multimea si a stat uimita, prin puteri, prin minuni i prin semne caci fiecare Ii auzea pe ei vorbind in pe care, in mijlocul vostru, Duninezeu limbo lui. printr'insul le-a Rout dup.& cum insiva stiti, Si isi ieseau din cumpilt toti si se minunau zic\u00e2nd: la* nu aunt ei Gali- Pe acesta, vou\u00e4 dat, dupa, sfatul leieni, toti acestia care vorbesc ? r\u00e4nduit si a lui Dumnezeu fjtiin tit, de mai inainte, voi 1-ati luat i, pironindu-1 Atunci, cum auzim noi fiecare limba prin m\u00e2inile celor far& de lege, 1-ati noastra, in care ne-am na'scut ? omorit. Parti j Mezi i EIamii i cei Dar Dumnezeu 1-a inviat, dezlegand l\u00e0luii In Mesopotamia, in Iudeia Capadocia, in Pont si in Asia, durerile morii, intru cat nu era cu In Frigia i in Panafilia, in EgiPt putinta ea el s\u00e4 fie tinut de moarte. si in partile Libiei cea de Mg& Cirene, Cad David zice despre el: Puru- oaspeti veniti din Roma, Iudei rea am vitzut pe Domnul inaintea mea, ea el e de-a-drea,pta mea, ca sa nu ma prozeliti, clatin. Cretani i Arabi, li auzim pe ei vorbind, intr'ale noastre limbi, despre De aceea s'a bucurat inima mea faptele mar* ale lui Dumnezeu! si s'a desfatat limbo mea ; chiar i trupul mea se va odihni intru n\u00e4,dejde. Si toti erau in uimire i nu se do- mireau i ziceau unul catre altul: Ce va. Caci nu vei l\u00e0sa sufletul meu in sb, fie aceasta ? iad, nici nu vei ingadui ea Sf\u00e4ntul tau sa vadit stricaciunea. Altii msS. i-au luat in r\u00e1s i ziceau: Facutu-mi-ai cunoscute eaile vietii; Sunt plin de must. Atunci Petru a stat intre ei cu cu infatisarea ta m\u00e4 vei umplea de bucurie. coi unsprezece, a ridicat glasul 0 a B\u00e4rbatilor i fratilor, iertat sa-mi fie ea va spun farit sfial\u00e4 de,spre patriar- vorbit: Barbati din Iudeia i toti coi hul David, ca a murit i eS. s'a ingropat, care locuiti in Ierusalim, aceasta s5. vit 1221","FAPTELE SFLNTILOR .APOSTOLL 3 iar mormantul lui este la noi, pinit In lar toti cei ce credeau erau ziva de azi. aveau toate deobste. vindeau mosiile ii averile Dar David, fiind profet i tiind c\u00e4 Dumnezeu i s'a jurat ou junimfint imparteau tuturor, dup\u00e4 cum avea ne- s\u00e4aleze pe tronu-i, din fruptul coapselor voie fiecare. lui, Si In fiecare zi, cu st\u00e4ruintit si In- Mai inainte v\u00e4z\u00e4nd el, a vorbit tr'un cuget, erau in templu i fr\u00e4ngeau painea, prin case si-si luau hrana ou despre invierea, lui Christos: cit n'a fost bucurie i cu inim\u00e1 nevinovat\u00e4, l\u00e4sat in iad ii nici trupul lui n'a v\u00e4zut putreziciune. Litud\u00e2nd pe Dumnezeu i fiind bine vazuti de tot poporul. Iar Domnul sporea Pe acest haus, Durnnezeu 1-a in- zilnic obstia cu aceia oare se inintuiau. viat, pentru caza noi toti suntem mar- tori. 8. Deci inalt\u00e2ndu-se prin dreapta lui Petru vindeccl un olog ;ti propoveiduefte Dumnezeu i primind de la Tatill fitgit- mulfimii Evangltelia. duinta Duhului Sf\u00e4nt, a revitisat aceea ce voi vedeti i auziti. Inteo zi, Petra i loan s'au suit la templu, la ceasul rugficiunii, In ceasul Cibei David nu s'a suit la ceruri, insis, el a zis: Zis-a Domnul Domnului al nouidea. meu: Sezi de-a-dreapta mea, Si era un om, olog din nastere, P\u00e4n\u00e4 ce voi pune pe vr\u00e4jmasii t\u00e4i asternut al picioarelor tale. pe oa,re-1 aduceau si-1 puneau In fiecare zi, la poarta templului zisit Poarta Fru- Cu neclintire, deci, ai. tie toat\u00e4 moas\u00e4, ea s\u00e4 cearit milostenie de la cei casa lui Israil 05, Dumnezeu pe acest ce intrau in templa. Iisus pe care voi 1-ati r\u00e1stignit 1-a &out Asesta vaz\u00e1nd pe Petra si pe loan Donan i Christos. 05, vor sit intre in templu, le-a cenit Auzind ei acestea,, pittrunsi hui, milostenie. la inim\u00e4 i ziserit lui Petru i celorlalti Ci Petru, ciutand la el impreunit ou apostoli; Barbatilor i fratilor, ce s\u00e4 loan, a gr\u00e4it: Uitit-te la noi. facem? lar ologul i-a privit cu luare aminte Petra le-a ritspuns: Pooiliti-vit. asteptind s\u00e4 capete ceva de la ei. Atunci Petra a zis: Argint ii aur nu sit se boteze fiecare dintre voi In nu- mele lui Iii3us Christos, spre iertarea, am, dar ce am aceea, iti dau:In numele pitcatelor voastre, i yeti primi darul lui lisus Christos din Nazaret, scoalli-te Duhului Sf\u00e4nt. umblit. Si apuoitndu-1 de m\u00e4na dreaptit 1-a C\u00e1ci voui este dat\u00e9, figiduinta copiilor vostri i tuturor calor de de- seulat in sus i in aceea4i clipi picioarele parte, ori pe cati Ii va cherna Dornnul gleznele lui s'au inzdr\u00e4venit, Dumnezeul nostru. Si s\u00e1rind a stat in picioare si a Inceput s\u00e4 umble. Si a intrat cu ei in Si prin alte multe vorbe, Petra templu i umbla i stirea i liuda pe m\u00e4rturisea Evanghelia si-i indemna pe Dumnezeu. ei zicAnd: Mantuiti-vii de neamul acesta abittut de la Dumnezeu. lar tot poporul 1-a vitzut cum Deci, cei ce au primit ouvantul umbla i lauda pe Dumnezeu lui s'au botezat; i in ziva aceea, s'au Dar il tiau bine oil el era cel adaos ca la trei mii de suflete. ce sedes, pentru milostenie, la Poarta Si st\u00e4ruiau in inv\u00e4t\u00e1tura aposto- Frumoas5, a templului, i s'au umplut lilor si in viata fritt.eascit, in fiingerea de uimire si de mirare, din Int\u00e4mplarea p\u00e1inilor i In rugiiciuni. lui. Si tot sufletul era cuprins de teamit, cilci multe minuni i semne se f\u00e1ceau in Ci fiindcit el se tinca de Petru Ierusalim de &are apostoli si mare fric5, de loan, tot norodul uimit a dat naval& ii stiptinea pe toti. la ei, in pridvorul numit al lui Solomon. 1222","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 4 Petru vizand asa, a rostit citre Avra,am: i intru semintia ta bine se norod: Rarbati din Israil, de ce vii minu- vor euvanta toate neamurile piimantului. nati de acest lucru, sau de ce stati cu ochii Dumnezeu, inviind pe fiul dui, 1-a atintiti la noi, ca si cum cu a noastrit trimis intai la voi, si v\u00e4 binecuvin- putere sau cucernicie 1-am fi ficut pe teze, ca fiecare si se intoarci, de la riutatile acest om s\u00e4 umble ? sale. Dumnezeul lui Avraam i Dum- 4. nezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul p\u00e4rintilor nostri a preamirit Petru pi loan aunt inchifi i adufi sei-fi pe Fiul aim, pe hails, pe care voi 1-ati dea aocoteala in fafa ainedriului. .Rugd- dat prins i 1-ati tigiduit, in fata lui ciunea credinciofilor. Viata deobpte. Pilat. Pilat gisise cu cale si-1 libereze, Pe cand vorbeau eitre popor, se Dar voi ati tigiduit pe Cel Sfant infitisari preotii, cipita.nul temphilui si pe Cel Drept i ati cenit si vi hanizesci, un ucigas. Saducheii, Ati omorit pe incepitorul vietii Turburati c\u00e4 ei invati i vestesc pe care Dumnezeu 1-a inviat din morti poporului, intru lisos, invierea din morti. noi Ii suntem martori. Si punand mana pe ei, i-au pus sub Brin credinta, in numele lui, pe pazi, panit a doua zi, cici acum era acesta pe care 11 vedeti ii II eunoasteti, 1-a intArit numele lui Iisus i credinta seari. cea intru el i-a dat lui, inaintea voastri Insi multi din cei ce auziseri cu- a tuturor, aceastil intregime a trupului. vantul au crezut, astfel ei numilrul Dar acum, fratilor, stiu eft ati fiip- batilor credinciosi s'a ficut cinci mii. tuit din nestiint\u00e4, ea si mai marii vostri. lar a doua zi s'au strins Ci Dumnezeu a implinit astfel cele ce a vestit prin gura tuturor profetilor fruntasii lor i bitranii r}i cirturarii din cum ei Christosul thu avea sii, piitimeasci. Ierusalim, Drept aceea, pociiti-v\u00e1 i VA in- Si Anna arhiereul i Caiafa si Ion si toarceti, ca sit se F}tearg\u00e4 picatele voastre, Alexandru i cati eran din neamul ar- ea si vie de la fata Domnului vremuri de lnviorare, hieresc. Si i-au adus in mijlocul sinedriului Si ea si trimiti pe eel mai di- FA i-au intrebat: Cu ce putero sau in al nainte randuit voui, pe Iisus Christos, cui nume ati ficut voi aceasta ? Pe care trebue sti-1 pistreze cerul Atunci Petru, plin fiind de Duhul pan& la zilele cand toate vor fi puse iar Rant, le-a vorbit: Fruntasi ai poporului la loc. Despre aceste zile a vorbit prin gura sfintilor s\u00e4i. celor din veac ai voi bitrani din Israil, nuclei noi suntem astiizi eercetati prooroci. pentru o facere de bine &are un om bol- Moise a zis inteadevir citre pirinti: Domnul Dumnezeu va ndica nav, ca s\u00e4 rispundem In ce chip s'a you\u00e4 intre fratii vostri prooroc ca mine. f\u00e1cut el sinitos: Pe el s\u00e44 ascu1ta4i in toate cate VA, va Cunoscut sit vi fie voui tuturor spune. si la tot poporul Israil ea, in numele Si va fi \u00b0A, orice suflet care nu va lui Iisus Christos din Nazaret, pe care asculta de proorocul acela va fi nimicit voi 1-ati ristignit, dar pe care Dumnezeu din popor. 1-a inviat din morti, in numele lui sr(' a,cesta sinitos in fata voastri lar toti proorocii de la Samuil unii dupi altii oricati au vorbit au ves- El este piatra cea neluati in seam& tit de mai inainte i aceste zile. de dare voi, zidarii, si care a ajuns si fie piatra din capul unghiului ; Voi sunteti fiii proorocilor i ai Si intru nimeni altul nu .este man- legiimintului pe care 1-a intocmit Dum- tuire, cici nu este sub cer nici un alt nume nezeu fati cu pirintii nostri, gr\u00e4ind citre dat nouii oamenilor, intru care BA, ne mantuim. Vitzind ei indrizneala lui Petru a lui Ioan, erau in mare mirare, fiindcii 1223","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 5 ti dadeau seama c sunt oameni rara, caro tu l-ai uns, s'au adunat impreung carte si din prostime. Dar ii cunosteau Irod i Pilat din Pont, ou ca fusesera impreuna Cu Iisus. Si vlizand pe omul cel tamaduit si cu neamurile lui Israil, stand cu ei, niinic n'aveau ce s'azic Spre a face toate cate mana ta sfatul tau mai dinainte au randuit s'a impotriva. Ci le-au poruncit s ias afara din fie. sinedriu i s'au sfatuit unii cu altii, $i acum, Doamne, cauta spre ame- Si au zis: Ce vom face acestor nintarile lor i dii, robilor titi sa propova- duiasca, cuvantul tau cu toata indrazneala, oameni? \u00b0ad este stiut tuturor locui- torilor din Ierusalim ck printeinsi s'a Intinzand dreapta ta spre vindecare facut o minune cunoscuta si nu putem savarsind semne i minuni, prin numele sa tagaduim. sfant Fiului tau Iisus. Dar ca lucrul s'a nu se raspan- Si pe cand se rugau astfel, local s'a deasca mai departe in popor, cu ame- nintare sa le poruncim sa nu mai vor- cutremurat mide erau adunati i s'au beasca, in numele acesta nimanui. umplut toti de Duhul Sfant i vesteau Deci chemandu-i le-au poruncit ca cu indrazneal\u00e4, cuvantul lui Dumnezeu. nicidecum s'a mai rosteascii, nici sit mai Si o singura inima si un singar invete in numele lui Iisus. suflet era in multime,a calor ce credeau Ci Petru i Ioan, raspunzand, le-au nici unul nu zicea CA din a sa avere este zis: Judecati de este drept inaintea lui ceva al siu, ci total le era deobste. Dumnezeu sit ascultam de voi mai mult decat de Dumnezeu. Iar apostolii dadeau cu Vario mar- turia invierii lui Iisus Christos si mare Caci noi nu putem sil, nu vorbim dar era cu ei cu toti. cele ce am vazut si am auzit. Si nimeni nu era intre ei lipsit, Dar ei, dupa ce i-au amenintat fiindeit toti cati st\u00e4paneau tarini sau case le vindeau i aduceau pretul celor din nou, le-au dat drumul, neg\u00e4sind nici un chip cum sa-i pedepseasca i anume van dute, din pricina poporului, fiindca toti preamit- Si-1 puneau la picioarele aposto- reau pe Dunmezeu pentru ceea ce se facuse. lilor. Si se impartea fiecaruia, dupa, cum lar omul cu care se facuse aceasta, avea fiecare trebuint\u00e0. minarle a vindec\u00e1rii avea mai mult ca Iar Iosif, cel ce de catre apostoli patruzeci de ani. a fost numit Barnaba, adicii in talmacire fiul mangaieiii, un levit, nascut in Cipru, Cand au fost slobozi au venit la ai lor si le-au spus cate le-au vorbit lor A vandut un ogor pe care-1 avea, arhiereii Efi a adus banii i i-a pus la picioarele Ci ei auzind, inteun cuget au ridicat apostolilor. glasul lor la Dumnezeu si au gr\u00e1it: Sta- p\u00e2ne Dumnezeule, tu care ai f\u00e1cut cerul 5. pamantul i marea si toate cele ce Anania i Sal ira. Apostolii sunt f sunt inteinsele, dar un inger le d.,c1 drumul. S latul \/ui Tu esti carele prin Duhul Sfant prin gura parintelui nostru David, Gamaliel. robul tau, ai rostit: Pentru ce s'au in- t\u00e4r\u00e1ta,t neamurile i noroadele au cuge- lar un om oarecare anume Ana- tat cele desarte? nia, cu Safira, femeia lui, si-au vandut Ridicatu-s'au imparatii pamantului Si, in intelegere cu femeia lui, a st\u00e4panitorii s'au adunat laolaltii, im- oprit din pret o parte, iar partea ce potriva Domnului i impotriva Chris- tosului sau. a ramas a adus-o si a pus-o la picioarele apostolilor. Caci, cu adevarat, in cetatea acea- Petru atunci a grait: Ananio, pentru sta, asupra sfant Fiului tau Esus, pe ce a umplut Satana mima ta, sit minti tu Duhului Sfant i si dosesti din pratul tarinii? 1224","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 5 Daoa. n'o vindeai i ramanea, nu-ti Dar un inger al Domnului, in ramanea tie? Si daca ai vandut-o, banii timpul noptii, descuind portile temnitei nu erau in stapanirea ta ? Cum de ai scotandu-i afara, le-a poruncit: Mergeti i stati in templu i vorbiti pus in mima ta lucrul acesta ? N'ai min- tit oamenilor, ci lui Dumnez,eu. norodului toate cuvintele acestei vieti. Ascultand de porunca au intrat de Anania auzind aceste vorbe a \u00b0Emit si a murit. i fricil mare i-a cuprins pe dimineat\u00e4 in templu i invatau norodul. toti ascultatorii. Ci venind arhiereul i cei din preajma lui au adunat sinedriul i toata batranimea Atunci s'au soulat cei tineri, au in- fiilor lui Israil si au trimis la temniti sa-i fasurat pe Anania i scotandu-1 afarii 1-au adua, pe apostoli. ingropat. Dar ducandu-se slujitorii nu i-au Dupii un rastimp ea de trei ceasuri, gasit in inchisoare. Deci s'au intors (land de veste, a intrat i femeia lui, nestiind de cele Le-au opus: Temnita am gasit-o intamplate. incuiata cu toat\u00e1 strasnicia si pe paznici i Petru a intrebat-o: Spune-mi mie stand la usit; dar, cand am descuiat, inauntru n'am gasit pe nimeni. Cu atata ati vandut voi tarina? Iar Safira a raspuns: Da, cu atata. Clind au auzit aceste vorbe, pitanul templului i mai marii preotilor Atunci Petru Ii graieste: Cum v'ati nu stiau ce si creada despre ei si ce invoit voi sa ispititi Duhul Domnului ? poate sii fie aceasta. picioarele celor ce au ingropat pe Dar venind cineva i-a vestit: b\u00e4rbatul tau sunt la usii si te vor scoate oamenii pe care i-ati pus in inchisoare afari si pe tine. stint in templu, stand i invatand po- porul. Iar Safira a c\u00e4zut deodata, la pi- cioarele lui Petru i a murit. Cand au Atunci s'a dus c\u00e1pitanul cu sluji- intrat fl\u00e0c\u00e4ii, au g\u00e4sit-o moart\u00e4 i sao- torii lui i i-a adus, dar nu ou sila, caci and-o Mar\u00e4 au ingropat-o Mug& bar- se temeau de popor s\u00e1 nu-i omoare ou batul ei. ' 11. i peste toati adunarea credinciosi- pietre. lor si peste toti cati auzeau acestea, Si aducandu-i i-au pus in fata a cazut fricii mare. lar prin m\u00e2inile apostolilor se fa,- sinedriului. lar arhiereul i-a intrebat, Zicand: Au nu v'am poruncit voug, ceau semne i minuni multe in popor erau cu totii, intr'un cuget, in prid- Cu tot dinadinsul, sa nu mai inv\u00e4t,ati in vorul lui Solomon. numele acesta ? i iat\u00e4 c\u00e1 ati umplut Si nimenea dintre ceilalti nu cu- Ierusalimul cu invittatura voastra, i voiti teza si se alature de ei, dar poporul asupra noastra sii aduceti sangele acestui om! lauda. Si din ce in ce mai mult sporeau Ci Petru i apostolii raspunzand au zis: Trebue s\u00e4 ascultam pe Dum- cei ce credeau in Donmul, multime de nezeu mai milt decat pe oameni. barbati i de femei; Dumnezeul parintilor nostri a in- Asa \u00a1neat scoteau pe cei bolnavi in viat pe lisus, pe care voi 1-ati omorit ulite si-i puneau pe pattui si pe nasalii, spanzurandu-1 pe lemn. ca. viind Petru, miicar umbra-i sa um- breasci pe v-re-unul dintre ei. Pe acesta, Dumnezeu, cu dreapta sa, I-a in\u00e1ltat Capetenie i Mantuitor, Veneau si din tArgurile dimprejurul ca s\u00e1 dea lui Israil pocaintii i iertarea Ierusalimului multime de oameni, adu- pacatelor. cand bolnavi i bantuiti de duhuri ne- Si pentru aceste lucruri ii suntem curate, si toti se tamiiduiau. martori noi i Duhul &ant pe care Atunci s'a sculat arhiereul i toti cei impreunii, cu el care in de eresul Dumnezeu I-a dat celor ce Il ascult\u00e4. Sadueheilor i s'au umplut de pizma. Auzind ei a,cestea, Ii Cilia la inima Si 0-au tntins mainile asupra apo- hotarirea lor era ca si-i omoare. stolilor i i-au pus in temnita obsteascii. 1225","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 6, 7 Atunei s'a sculat In sinedriu un Duhul Sfint si de Intelepciune, pe care Fariseu cu numele Gamaliel, Invititor al noi stt-i rinduim la aceastii, legii, cu mare vazi, la tot norodul, 0 a poruncit scoati pe oameni afari, Iari, noi vom st\u00e4rui In rugiciune un ristimp. In servirea cuvintului. Apoi le-a cuvintat: Birbati din Sfatul a plicut fntregii aduniri Israil, luati-vi, bine seama ce aveti de au ales pe Stefan, barbat plin de oredinti 0 de Duhul Mint, pe Filip, pe Prohor, gaud s5, faceti cu acesti oameni. pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena 0 pe C mai fnainte de zilele acestea s'a NicolaA3, prozelit din Antiohia. ridicat Teudas, socotindu-se pe sine ci, Pe acestia i-au Infitisat fnaintea este cineva i s'au alitturat de el un numkr de vreo patru sute de birbati, apostolilor, care, dupi ce s'au rugat, si-au pus mitinile peste ei. dar a fost ucis, iar toti cei ce se luasera dupti el au fost finpristiati i nimiciti. Si ouvintul lui Dumnezeu crestea numirul ucenicilor din Ierusalim sporea Dupi, acestea, s'a ridicat luda foarte ii multime mare de preoti veneau Galileianul, in vremea numrrii, 0 a la credinti. momit mult norod di vie dup\u00e2 el, dar 0 el a pierit i toti citi au ascultat de el lar Stefan, plin de dar si de putere, ficea minuni i semne mari In popor. s'au risipit. Si a,cum v zio you'd: Nu vi legati Atunci, din sinagoga ce se zice a Libertinilor (a Cirineilor 0 a Alexandri- de acesti oameni, ci dati-le bunii, pace, nilor qi a celor din Cilicia si din Asia) s'au sculat unii i au fnceput di, se pH- Chei daci aceasti punere la cale sau ceascii cu Stefan. acest lucru este de la oameni, se va Dar nu puteau si se miisoare cu nimici, fntelepciunea i cu duhul ou care el lar de este de la Dumnezeu, nu vorbea. veti putea si-1 nimiciti; ca nu oumva si v\u00e4 aflati In lupti chiar cu Dumnezeu. Atunci au pus la cale pe niste Ascultind sfatul lui, ei au chemat oameni care si, Noi 1-am auzit spti- pe apostoli, au pus bati cu nuiele nind ouvinte de hull); fmpotriva lui Moise poruncindu-le s\u00e4, nu naai propoviiduiasci, si a lui Dumnezeu. In numele lui Iisus, le-au dat drumul. Si au Intiritat poporul 0 pe bi- lar ei au plecat din fata sine- trini qi pe oixturari nivilind asupri-i I-au luat pe sus 0 I-au dus la sinedriu. driului, bucurindu-se c\u00e0 s'au frivrednicit, pentru numele lui, s\u00e2 sufere Acolo, au pus martori mincinosi, care au zis: Acest om nu conteneste cu Si toatit ziva, In templu i prin vorbele lui de hula, Impotriva locului case, nu conteneau si, Invete i s\u00e2 bine- celui sf\u00e2nt i fmpotriva legii. vesteascli pe Christos Iisus. Clici 1-am auzit zicand despre Iisus 6. Naza,rineanul, cum ci el va strica locul acesta si va schimba datinile pe care le Ordnduirea celor papte diaconi. Obotia avem predanie de la Moise. spore*. Pdra wilted impotriva \/ui )5ftefan. Si atintindu-si ochii asupra lui Ste- In zilele acelea, fnmultindu-se uce- nicii, Elinistii Iudei au fnceput s\u00e2 mur- fan, toti cei ce sedeau in sinedriu au mure impotriva Evreilor cii, la impar- vazut fata lui luminoasii ca fata unui tire& zilnic\u00e4 de hrani, vliduvele lor eran trecute cu vederea. inger. Atunci cei doisprezece au chemat 7. multimea ucenicilor 0 le-au zis: Nu este potrivit ea noi, pir\u00e4sind cuvintul lui Cuvdntarea i martiriul lui yFtelan. Dumnezeu, si slujim la mese. Atunci arhiereul a fntrebat: Ade- Drept aceea, fratilor, ciuta,ti sapte virate aunt acestea? birbati dintre voi, bine vizuti, plini de lar Stefan a rostit: Fratilor rintilor, asoultati! Dumnezeul m\u00e4ririi s'a 1226","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 7 aratat pa.rintelui nostru Avraam, \u00b0and a cumparat-o, cu prat de argint, de la fiii era in Mesopotamia, mai nainte ca s\u00e4, lui Emor, in Sihem. locuiasea In Haran ; Ci, cu cat se apropia vremea frtgam Si i-a poruncit: Iesi din pamantul duintei, pe care Dumnezeu ou juramant tau si din rudeniile tale si vino in pit- i-o dad use lui Avraam, cu atitta crestea mitntul pe care ti-I voi arata. poporul si se inmultea in Egipt, Atunci a iesit din piimantul Haldei- Pa.nti, cand s'a ridicat peste Eg,ipt lor si a locuit in Haran. Iar de acolo, alt impitrat, care nu stia de Iosif. clupa moartea tatalui sau, 1-a stramutat Acesta, purtandu-se ea un viclean in aceasta tara, in care loeuiti voi aeum. Cu neamul nostru, asuprea pe parintii Dar aici nu i-a dat sa st\u00e4paneasc\u00e2 nostri ci i-a pus said arunce pruncii, ca dci un picior de pamant, ci i-a fagaduit s\u00e4 nu mai apuee viata. ea-i va da, atunci cand n'avea copil, lui ei semintiei lu\u00ed dupli el, spre stapanire, In vremea aceea, s'a nascut Moise aceast\u00e4 Ora. si era placut lui Dumnezeu. i trei luni i Dumnezeu a vorbit astfel: Ur- a fost hranit In casa tatalui masii lui vor fi streini in pamant strain, si acolo Ii vor robi i Ii vor asupri patru lar cand 1-a leplidat, 1-a luat fiica sute de ani. lui Faraon c I-a orescut ea pe feciorul ei. Dar poporul la care vor fi robi, en Astfel Moise a invatat toata invii- 11 voi judeca a zis Domnul iar tittura Egiptenilor c era puternie In ou- dupa aceea vor iesi vor sluji mie in locul acesta. vant c in fapte. lar cand a implinit patruzeci de Si i-a dat asezamantul taierii im- prejur; i asa i s'a nascut Isaac ci I-a ani si-a pus in gaud sa cerceteze pe taiat imprejur a opta zi, i lui Isaac i fratii sai, fiii lui Israil. s'a naseut Iacob si lui Iacob coi doispre- zece patriarhi. Si, vazand pe unul dintre ei Si patriarhii pizmuind pe Iosif 1-au sufere strambiltate, I-a apara,t si, omorind pe egipt,ean, a f\u00e1zbunat pc asuprit. vandut in Egipt, dar Dumnezeu era Ci el credea c\u00e4 fratii sai vor pri- Cu el, cepe cum cii. Dumnezeu, prin bratul lui, le darueste mantuire, dar ei n'au pri- Si 1-a scos din toate necazurile lui ceput. i-a dat lui dar si intelepciune inaintea A doua zi s'a, aratat unora care lui Faraon, Impi\u00edra.tul Eg,iptului, iar acesta se certau c i-a Imbiat la pace, zicandu-le: I-a pus mai mare peste Egipt si peste Oamenilor, sunteti frati. De ce vii, faceti toata casa sa. r\u00e4u unul altuia? Si a venit foamete peste tot Egiptul Dar cel caro asuprea pe aproapele 1-a impins si a rostit: Cine te-a pus pe si peste Canaan, si stramtorare mare, tine stapan ci judecator peste noi? asa incat parintii nostri nu mai giiseau Nu cumva vrei s\u00e4 ma omori, cum bucate. ai \u00b0merit eri pe egiptean? Ci Iacob auzind o Bunt bucate In La acest cuvant, Moise a fugit Egipt a trimis pe parintii nostri intaia a trait ca strein in tara Madian i i s'au nascut acolo doi feciori. 'para. Iar dupa ce au trecut patruzeci lar a doua oarit Iosif s'a facut cu- de ani, ingerul Domnului i s'a aratat in noscut fratilor sai ci Faraon a af1at desertul muntelui Sinai, in para focului unui rug. despre neamul lui Iosif. Apoi Iosif a trim\u00eds si a chemat pe Ci Moise vaztind s'a rainunat de vedenie, dar, cand a ven\u00edt aprosTe ca Iacob, tatal sau, c toata rudenia sa, cu saptezeci ci cinci de suflete. se uite mai bine, a vorbit vocea Domnului: Si Iacob s'a pogorit in Egipt; c a Eu aunt Dumnezeul ptirintilor murit si el si parintii nostri; Dumnezeul lui Avraam c Dumnezeul lui Isaac) Dumnezeul lui Iacob. i Moise Si au fost striimutati la Sihem tremur\u00e2nd nu cuteza 85, se uite. au fost pusi in petera pe care Avraam 1227","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 7 Atunci Domnul i-a zis: Dezleaga paganilor, pe care Dumnezeu i-a gonit inctiltamintea picioarelor tale, caci locul din fata parintilor nostri, si a stat asa pe care stai este pamant pan& in zilele lui David. Am vitzut proa bine suferinta po- David a aflat har inaintea lui Dum- porului meu in Egipt i suspinul lor 1-am nezeu pi s'a rugat s\u00e0 dobb.ndeasca, auzit, si de aceea m'am pogorit ca sa-i locas statornic pentru casa lui Iacob. scot. Si acum vino, a& te trimit in Egipt. Dar Solomon a fost ctitorul easel Pe Moise acesta de care s'au le- p&dat, zicand: Cine te-a pus pe tine lui. domn i judeator ? pe acesta 1-a trimis Col Preainalt, Snail, nu locueste in Dumnezeu domn i riiscumpar&tor, prin mana ingerului care i se arittase lui in cladiri de man& omeneasca, precum ros- teste profetul: rug. El i-a scos afara, facand minuni Cerul este jetul meu si ptimantul astemutul picioarelor mele. Ce fel de semne in Egipt i in Marea Rosie si in casit yeti ditch pentru mine ? zice pustie, timp de patruzeci de ani. Domnul eau care este locul odihnei Acesta este Moise cel ce a zis fiilor mele ? lui Israil: Proroc ca mine v& va ridica, din fratii vostri, Domnul Dumnezeul Au nu mina mea a facut toate nostru ; de el s\u00e4. ascultati. acestea ? El este cel ce, la adunarea popo- rului, in pustie, a fost mijlocitor intre Voi cei tari de cerbice i nethiati ingerul care i-a vorbit pe muntele Sinai imprejur la inim& si la urechi, voi pururea Duhului Want stati impotriva. precum parintii nostri si a primit cuvinte de parintii vostri asa si voi! via\u00e4 ca sit ni le dea noutt. Pe caro dintre proroci nu 1-au pri- Dar p'arintii nostri n'au voit gonit parintii vostri? Omorit-au pe cei fie ascult&tori, ci I-au lepadat i cu ini- ce au vestit de mai inainte sosirea Celui mile lor s'au intors catre Egipt, Drept, ai cirui vanzittori i ucigasi v'ati &cut voi acurn, Si i-au zis lui Aaron: Fit-ne noug dumnezei, care s& mearg& inaintea noa- Voi care ati primit legea cu ran- str\u00e0; caci acestui Moise, care ne-a scos duial& de la ingeri i n'ati pazit-o! din p\u00e4mantul Egiptului, nu stim ce i s'a intamplat. Auzind ei acestea, ii taia la inima scrasneau din dinti asupra lui. Si au facut in zilele acelea un chip de vitel si au adus idolului jertf\u00e4, si se Ci Stefan, fiind plin de Duhul desfittau intru lucrurile m\u00e2inilor lor. &ant i ottuttind la cer, a vizut marirea lui Dumnezeu si pe Iisus, stand de-a- Ci Dumnezeu s'a intors de la ei i-a lasat de capul lor 85, se inchine dreapta lui Dumnezeu. cerului, precum este scris in cartea pro- Atunci a zis: Iat& yid cerurile des- rocilor: Adus-ati voi mie, cast], a lui Israil, chise si pe Fiul omului stand de- a-dreapta timp de patruzeci de ani, in pustie, vite lui Dumnezeu! injunghiate i jertfe? lar ei strigand ou glas mare si-au Ati purtat cortul lui Moloh i steaua astupat urechile si au nitvalit asupra lui, toti o data; dumnezeului Remfan, chipurile pe care f&cut, ca sit v\u00e4 inchinati la ele! 68. Si dup& ce 1-au scos afarit din cetate, au inceput sa-1 bat& cu pietre. De aceea, v\u00e4, voi stramuta dincolo de lar martorii si-au pus jos vesmintele, la picioarele unui tanar numit Saul. Babilon. Piirintii nostri aveau in pustie cor- 1.5i pe &and ucideau cu pietre pe Stefan, el se ruga si zicea: Doamne Iisuse, tul marturiei, asa cum oranduise cel ce primeste duhul meu! a vorbit cu Moise, ea sii4 fad, dup& asem\u00e4narea pe care o v&zuse. Apoi ingenunchind a strigat cu voce tare: Doarane, nu le tine in seam& Si acest oort 1-au luat p5,rintii acest ! i graind acestea a ador- nostri si I-au dus cu Iosua in pamantul rait. lar Saul se invoise la uciderea lui Stefan. 1228","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 8 8. Ciici nu se pogorif*ie Inca peste Saul prigona,ste pe crastini. Filip predicd nici unul din ei, ci erau numai botezati In in Samaria. Simon vrcljitorul. Petru numele Domnului Iisus. loan. V istiernicul inipclreitesei Candachia Atunci si-au pus mainile peste ei se face cre,qtin. au luat Duhul &ant. In vremea aceea, s'a ridicat pri- lar Simon, (lac& a v\u00e1zut ca Duhul goan5, mare asupra bisericii din Ierusalim. Rant se da prin punerea mainilor aposto- 8i toti, dad.), de apostoli, s'au fmprastiat lilor, le-a adus bani, prin tinuturile Iudeii si ale Samariei. 8i le-a zis: Dati-mi i mie puterea Ci barbati cucernici au fngropat pe aceasta, ca pe oricine voi pune m\u00e1inile 8tefan si 1-au jeluit ou jale mare. s\u00e1 primeasc5, Duhul &Ant. Saul, Irish*, pustia biserica, intrand Dar Petru a rostit c5,tre el: Banii cu tine o data, s5, fie de prapad ! Caci din casa in casa, i tarind pe barbati ai socotit ca darul lui Dumnezeu se castiga cu bani. pe femei fi didea ca s5.4 Inchid\u00e4. Pe de alt\u00e1 parte, coi ce se risipiserli Tu n'ai parte, nici sort la chemarea stribiitea,u teat& tara binevestind cu- acea,sta, pentru c\u00e1 mima ta nu este vantul. dreapta inaintea lui Dumnezeu. Filip a mers devale fnteo cetate a Drept aceea, pocaeste-te de aceastii, Samariei i le-a propovaduit pe Chri- rautate a ta i te roaga lu\u00ed Dumnezeu, stos. doar i se va ierta cugetul inimii tale, lar gloatele erau cu luare aminte Caci vad ca esti fiere de amafa- In acelasi cuget la cele spuse de catre ciune i prins in legaturile nedreptatii. Filip, asoultandu-1 i vizand semnele pe caro le sivansea. Simon a faspuns si a zis: Ru- Cad din multi care aveau duhuri gati-va voi la Domnul, pentru mine, ca 85, necurate, duhurile r\u00e1cneau cu putero ieseau. si multi slabanogi i ologi se tit- nu vio asupra mea nimio din cele ce ati zis. maduiau. Deci, In acel oral era mare bucurie. lar ei, marturisind i griiind cu- vantul lui Dumnezeu, s'au fritors la Ieru- Dar acolo era, din vremuri, un salim i In multe sate ale Samaritenilor barbat anume Simon, care era vrajitor au propovaduit evanghelia. arnagea norodul Samariei, zicand cum Ci ingerul Domnului a graft catre c\u00e1 este cineva de searni. Filip i i-a zis: Scoala-te i mergi spre 8i toti, de la mio \u00e7\u00ed pang la mare, miaza-zi, la calea - cea pustie - care ascultau de el si ziceau: El e puterea Dumnezeu nunaitti cea mare. coboara de la Ierusalim In Gaza. 8i s'a sculat si a mers. i %till,' un 8i ascultau de el fiinda, de multi vreme, cu vrajile lui, le luase mintile. b5,rbat din Etiopia, famen, mare dre- giitor al Candachiei, imparilteasa Etio- lar cand au crezut lui Filip, care piei, vistiernio peste toatii vistieria ei, Je binevestea despre finpariitia lui Dum- care venise la Ierusalim s\u00e0, se inchine, nezeu i despre numele lui 11SM Christos, Se intorcea acasi i, ezand in barbati i femei s'au botezat. carul lui, citea pe proorocul Ci Simon a crezut si el i s'a bo- Ci Duhul i-a zis lui Filip: Apro- tezat ii era mereu cu Filip. 8i uitandu-se pie-te i ine-te de carul acesta. la semnele i la marile minuni ce se faceau 8i alergand Filip 1-a auzit cum era peste masura de mirat. citea pe prorocul Isaia. Atunci 1-a in- trebat: Intelegi oare ce citesti ? Atunci apostolii din Ierusalim au- zind cum oa Samaria a primit cuvantul El a raspuns: Cum as putea sii lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru pe loan, fnteleg, de nu ma va calauzi cineva? a rugat pe Filip sa, se urce si sii, sada Care venind s'au rugat pentru ei, langa el. ea di primeasc5, Duhul Sfant. Locul din scriptura pe care-I citea era acesta: Ca o oaie spre junghiere a 1229","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 9 fost adus i faril glas ca un miel inaintea Il prigonesti. Greu IV este s\u00e4 izbesti in oelui care-1 tunde, asa n'a desohis gura tepusa cu piciorul. lui. Ci el, tremurand i ingrozit, a raspuns: Doamne, ce voiesti sa fac ? lar Domnul Intru smerenie, judecata lui s'a i-a grait: Scoala-te i intr\u00e4 in cetate ridicat fi neamul lui eine-1 va spune ? ti se va spune tie ce trebue ea faci. Caci viata lui s'a luat de pe pamant. lar barbatii care megeau cu el pe cale au stat locului \u00eenm\u00e4rmuriti, caci Ci famenul luand vorba a intrebat glasul il auzeau, dar nu vedeau pe ni- pe Filip: Rogu-te, despre cine zice pro- rocul acesta ? Despre sine ori despre alt- meni. Saul s'a sculat de la pamant, dar, cineva ? dei avea ochii deschisi, nimio nu putas s\u00e2 vaza. Atunci 1-au luat de man\u00e1 si lar Filip deschizand gura sa 1-au bagat in Damas\u00b0. i trei zile a fost rara vedere; si n'a incepand de la scriptura aceasta, i-a bine- mancat, nici n'a b\u00e4ut. vestit lui pe Iisus. In Damasc era un ucenic anume Anania, i Domnul i-a zis, in vedenie: Si pe cand mergeau pe cale au Ananio ! i el a raspuns: ajuns la o apa; iar famenul a zis: Tata Doamne ! lapa. Ce ma ()preste ca sa nu m5, botez ? lar Domnul catre el: Scoalit-te, Filip a rostit: Daca orezi din toata mergi pe t'Eta care se ohiamii. Ulita Dreapta si la casa lui luda intreab\u00e1. mima, este iertat. El a f\u00e1spuns si a zis: de un om din Taras, cu numele Saul, Cred ca Esus Christos este Fiul lui Dum- caci, jata, este in rugticiune, i a vitzut in vedenie pe un barbat, nezeu. anume Anania, intrand la el si punan- du-si mainele peste el, ea capoto lar i a porunoit s\u00e4 stea carul; si s'au pogorit amlindoi in tipa, Filip i famenul, vederea. si 1-a botezat. Ci Anania a raspuns: Doamne, despre omul acesta am auzit de la multi lar cand au iesit din apa, Duhul cate role a facut sfintilor tai in Ierusalim. Domnului a rapit pe Filip i famenul nu Aici chiar are putere de la mai 1-a mai vazut. Ci el s'a dus in calea lui marii preotilor sa lege pe toti care chiam\u00e4 numele tau. cu bucurie. Ci Domnul vorbit-a catre el: Mergi, lar Filip s'a dovedit in Azot, fiindc\u00e1 acesta imi este vas ales, ca mergand din loe in loo binevestea prin poarte numcle meu inaintea paganilor si a imparatilor ii a fiilor lui Israil. toate targurile pana ce a sosit in Cezareia. Caci eu Ii voi arata cate trebue el sa sufere pentru numele meu. 9. Deci s'a dus Anania si a intrat in casa i punandu-si mainile pe el a Pe drumul Darnascului, Domnul se aratd Frate Saule, Domnul Iisus, cel dui Saul \u00a7ri-1 fose siefi apostad. Petru vin- ce ti s'a ar\u00e1tat pe calea pe care tu veneai, m'a trimis ca decei pe Enea si inviazd pe Tavita. primesti vederea sil te umpli de Duhul Sfant. In vremea aceasta, Saul, sufland i indat\u00e1 au cazut de pe ochii lui ca niste solzi i iarifisi a vazut i sculan- mereu amenintare i omor impotriva uce- nicilor Domnului, s'a dus la marele preot, du-se s'a botezat. Apoi, luand de mancare, s'a intarit. Si a cenit de la el scrisori catre sina- Si a stat ou ucenicai din Damas() cateva gogele din Damasc, precum ca, de va \u00b0Ala acolo pe vre-unii, atat barbati cht i femei, zile. c\u00e4 sunt pe calea aceasta, legati sa-i a- duo& la Ierusalim. Dar pe cand calatorea si era aproape de Damasc, o lumina, din cer 1-a invaluit deodata ca inteun fulger. i Saul citzand la pamant a auzit un glas care-i zicea: Saule, Saule, de ce m'a prigonesti ? El a zis: Cine esti tu, Doamne ? Iar Domnul: Eu sunt Iisus, pe \u00b0are tu 1230","FAPTELE SFINT1LOR APOSTOLI, 10 *i degraba in sinagoge a propo- In Jopo era o ucenitit Cu numele vaduit pe list's, ca el este Fiul lui Dum- Tavita (care In talmacire insemneazii caprioarii); aceasta era plina de fapte nezeu. bune si de railosteniile ce facea. lar toti care Il auzeau se miran *i s'a intamplat, in acele zile, ea foarte i ziceau: Nu este oare el, care ea s'a bolnlivit i a murit. i clupit ce au sciildat-o au pus-o in foisor. schingiuia in Ierusalim pe cei ce chiama Ci Lida, fiind aproape de lope, acest nurne si n'a venit aci Cu tinta ucenicii auzind ca Petru este in Lida au trimis pe doi barbati la el, rugandu-1: acettsta, ca dud'', pe ei legati la ar- Nu pregeta sli vii pitn\u00e4, la noi. hierei ? Atunci Petru s'a sculat si a venit *i Saul se intlirea din ce in ce cu ei. Cand au sosit, 1-au dus sus in foi- mai mult si-i punea in incurcatura pe sor i rang& el au stat plangand toate Iudeii s\u00e1l\u00e4luiti in Damasc, dovedind viiduvele, care Ii aratau c\u00e1masile vesmintele cAte le faces, Caprioara pe acesta este Mesia, \u00b0and era cu ele. Asa inclit, dupl., ce au trecut zile *i Petru a scos pe toti afara, a mai multe, Iudeii s'au sfatuit s\u00ed-1 o- ingenunchiat i s'a rugat si, intorcandu- moare. se catre trup, a zis: Tavita, scoalit-te ! Dar uneltirea, lor a ajuns la cuno- Ci ea si-a deschis ochii i vizand pe stinta lui Saul. Ci ei pazeau zi i noapte la portile Damascului ea sa-i ridice viata. Petru a Fie zut i dandu-i mitna, Petru a ridicat-o. Ueenicii lui insii, luandu-lnoaptea, I-au pogorit peste zid, lasandu-1 in jos Apoi a ehemat pe sfinti i pe vitcluve intfo cosnita. si le-a infatisat-o vie. Venind in Ierusalim, Saul incerca Iar minunea aceasta s'a facut au- noscutit in intreaga lope, si multi au sa se aliiture de ucenici, dar toti se crezut in Dumnezeu. temeau de el, necrezand ea este ucenic. *i Petru a riimas in lope raai Atunci Barnaba, luandu-1 sub mana vreme, la un tab:dear, anume Simon. ea, 1-a dus la apostoli i le-a istorisit cum 10. vitzut in cale pe Domnul, cum a vorbit Corneliu, cu toad casa tui, vine la cre- Doranul cu el si cum a preclicat in dingi i se boteaztl. Parnaso, fara sfial\u00e4, in numele lui Iisus. Deci era cu ei, inlauntru i inafarit In Cezareia era un biirbat ou numele Corneliu, sutas din cohorta zisit Italia, de Ierusalim, si lucra cu indrilzneal\u00e4, pentru Domnul, Cucernic i temator de Dumnezeu, Vorbind i prieindu-se cu Evreii cu toat\u00e4 casa lui, i care faces, multe Elinisti. Ei ins\u00e1 umblau ca sa-1 ucida. railostenii poporului si se ruga lui Dum- Dar fratii prinzand de veste 1-au nezeu totdeauna. dus pe Saul la Cezareia si de acolo 1-au trimis la Tarsus. *i a vazut in aratare, rimurit, pe la ceasul al noualea, din zi, un inger al Prin toata Iudeia, Galileia i Sa- maria Biserica avea pace, cliidindu-se lui Dumnezeu intrand la el si graindu-i: umbland in frica Domnului i sporind Cornelie ! prin chemarea intr'ajutor a Sfantului Duh. lar Corneliu citutand la el si infrico- Ci Petru, trecand pe la toti, a venit sandu-se a faspuns: Ce este, Doamne ? si la sfintii care locuiau In Lida,. ingerul a zis: Rugaciunile tale si *i acolo au gitsit pe un om antune milosteniile tale s'au suit spre pomenire, Enea, care, de opt ani, zacea in pat inaintea lui Duranezeu. fiindca era paralitic. *i aoum trimite oameni la Tope si Atunci Petru i-a zis: Enea, te chiama sa vie pe unul Simon, care se numeste si Petru. vindecii lints Christos. Scoala-te i stran- ge-ti patul. *i s'a sculat numaidecat. *i 1-au vilzut toti cei ce locuiau in Lida si in Saron, care s'au i tutors la Domnul. 1231","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 10 Acesta ga,zdueste la un tabacar Si- sfantul inger 85, trimit\u00e4 sa te cheme mon, a carui casa este langa, mare. Petru iti va spune ce trebue sit faci. acas\u00e4 la el, ca sit audit cuvinte de la tine. Atunci Petru i-a chemat inlituntru Gaud s'a dus ingerul care vorbea cu el, si le-a dat gazduire. A doua zi s'a sculat Corneliu a chemat pe doi din oamenii a iesit cu ei; lar cativa din fratii coi de casa si un ostas cucernic din straja lui, din lope 1-au insotit. Si dupit ce le-a spus totul i-a tri- In ziva urm\u00e4toare, au intrat in mis la Jopo. Cezareia. Tar Corneliu Ii astepta i che- A doua zi, pe cand mergeau pe mase aces& la el rudeniile sale i prie- drum si se apropiau de oras, Petru s'a tenii coi mai de aproape. suit catre ceasul al saselea in foisor, ca Si cand a fost sit intre Petru, di se roage. Corneliu iesindu-i inainte a ciizut la pi- Si i s'a facut foame i voia sit cioarele lui si s'a inchinat. manfince, dar pe cand gazdele gateau Dar Petru I-a ridicat i i-a zis: de masit a venit peste el o rapire de sine. Scoalit-te, i eu sunt ora. Si a vitzut cerul deschis s't pogo- Si vorbind cu el a intrat si a rindu-se un lucru ca o fata mare de sit multimea celor adunati. 'Audi, lama in jos, spre piimant, de Si a grilit catre ei: Voi stiti cum cele patru capote. c5, neiertat este unui b\u00e4rbat iudeu s\u00e4 In ea erau toate dobitoacele cu se intovaraseascii sau s\u00e4 se apropie de unul de alt neam, dar mie Dumnezeu patru picioare i taritoarele pamantului mi-a arittat di nu zic de nici un om pasarile cerului. ca este spurcat sau necurat. lar un glas a strigat dare Petru: Drept aceea, chemat fiind 85, viu, Scoala-te, Petre, junghie i mananca. am venit far& vorba. Deci, va intreb: Ci Petru a rispuns: Nicidecum, Pentru care ouvant ati trimis dupit mine ? Doamne, caci niciodat\u00e4 n'am mancat Corneliu a ritspuns: Cu patru zile fiece, spurcat sau necurat. In urm5,, postisem pana la ceasul acesta Si iar, a doua \u00b0ark i-a zis glasul: imi faceam rugaciunea de ceasul al Cele ce Dumnezeu a cur\u00e4tit, tu sit nu nou\u00e4lea, la mine in casa, cand iata un le zici spurcate. barbat in vesmant alb str\u00e4lucitor a stat In fata mea. Si aceasta s'a facut de trei ori El a gait: Cornelie, auzitu-s'a ru- indata pAnza s'a ridicat la cer. gliciunea ta i milosteniile tale au fost Pe cand Petru nu se domirea pomenite inaintea lui Dumnezeu. sine ce ar putea s\u00e4 fie vedenia pe care Trimite, dar, la lope i chiam5. o vazuse, iatit barbatii coi trimisi de pe Simon, cel ce se numeste Petru ; el gazdueste in casa lui Simon Tab\u00e4carul, Corneliu, dupa ce intreba.serii, de casa lui king& mare. Simon, s'au oprit la poartii. Deci indata am trimis la tine; si Si strigand au cerut deslusire (lac& tu ai fault bine ca, ai venit. lar scum Simon, zis si Petra, este in gazda acolo. suntem toti de fatit inaintea lui Dum- Si tot gandindu-se Petru la ve- nezeu, ca sa ascultam toate cele poruncite denie Duhul i-a vorbit: lata trei b5,r- bati care te cauta. tie de la Domnul. Atunci Petru deschizandu-si gura Ci scoal\u00e4-te, coboar5.4e i mergi impreuna cu ei, neavand nici o indoiala, a gait: Cu adev\u00e4rat pricep ea Dumne- fiindcit eu i-am trimis. zeu nu este p\u00e4rtinitor, Atunci Petru s'a dat jos, la bar- Ci, in once neam, cel ce se teme batii trimisi la el de Corneliu, i le-a de Dumnezeu i trilieste cu dreptate pri- ma este inaintea lui ca sa asculte zis: Iat\u00e4 eu sunt acela pe care Il cauta,ti. Care este pricina pentru care ati venit ? Cuvantul pe care:ell-a trimis fiilor lui Israil, binevestind pacea prin Iisus lar ei i-au spus: Corneliu con- Chistos. Acesta este domn peste toate. turionul, om drept i ten:Cater de Dum- nezeu i cu marturie bun\u00e4 dela tot neamul Iudeilor, a primit porunca 1232","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 11 Voi stiti despre cele petrecute in Deci, \u00b0and Petra a venit sus in toata Iudeia, cu incepere din Galicia, dupa botezul pe carel-a propovaduit Than, Ierusalim, credinciosii taiati imprejur se priceau cu el, Adica despre Tisus din Nazaret: cum 1-a uns Dumnezeu eu Duhul Sfant Zicandu-i: Ai intrat la oameni ne- si cu putere f}1 cum a umblat el din taiati imprejur i ai mancat cu ei. loo in loe, binefacand i vindecand pe toti cei asupriti de diavolul, pentru ca Atunci Petru a inceput s\u00e4 le punii Dumnezeu era cu el. inainte faptele pe rand si a zis: Si noi suntem martori pentru toate Eu eram in cetatea Tope si ma cate a facut, si in tara Iudeilor i in rugam si am vazut, intru uimirea mintii, o vedenie: un lucru pogorindu-se ea Ierusalim, el pe care l-au omorit, span- zurandu-1 pe lemn. o fata mare de pan* lisata in jos Dar Dumnezeu 1-a inviat a treia din cer de cele patru capete, si care a zi si i-a dat sa so arate, venit pan& la mine. Nu la tot norodul, dar noua, mar- Ma uitam bine la ea i luam seama; torilor mai dinainte randuiti de Dum- nezeu, care am mancat f}i am baut cu si am vitzut dobitoacele cu patru pi- el, dupa invierea, lui din morti. cioare ale p\u00e4mantului i fiarele i tart- Si ne-a poruncit sa propovaduim toarele i pasarile cerului. norodului i sh incredintam ca el este hotarit de Dumnezeu sa fie judecator Si am auzit un glas care itni zicea: al viilor si al mortilor. Scoala-te, Potro, junglie i mananca. Despre acea,ta marturisesc toti Ci eu am raspuns: Nicidecum, proorocii: c\u00e2 oricine care va crede in el va dobandi iertarea pacatelor, prin nu- Doarane, c\u00e4ci nimio spurcat sau necurat n'a intrat vreodata in gura mea. mele lui. Pe &and Petru Inca rostea aceste Dar glasul mi-a grait din cer a vorbe, Duhul &ant a cazut peste toti doua card,: Cele ce Dumnezeu a cur\u00e4tit, care ascultau cuvantul. tu di nu zici c\u00e4 sunt spurcate. lar credinciosii tEtiati imprejur, care Aceasta s'a f\u00e1cut de trei ori venisera cu Petru, au ramas uimiti, au fost luate iarasi toate in cer. Si iata numaidecat, trei barbati, vazand ca darul Duhului &ant s'a val.- sat i peste p\u00e4gani. trimisi de la Cezareia catre mine, s'au oprit la casa in care ma gaseam. Cad Ii auzeau pe ei vorbind in limbi i marind pe Dumnezeu. Atunci lar Duhul mi-a poruncit sa inerg Petra a graft: cu ei, fad), de sovaire. Si au mers cu Poate, oare, cineva sa-i opreasca mine si aceF,ti sase frati si am intrat de la apa botezului pe acestia care au luat Duhul Slant, ea si noi ? In casa omului. Atunci el mi-a spus cum a vazut Deci a poruncit sit, fie botezati In casa lui un inger stand si zicand: In numele lui Iisus Christos. Atunci 1-au Trimite la Tope i chiama pe Simon, rugat pe Petru R\u00e4 riimana la ei cateva numit i Petru; zile. Acesta grai-va catre tine cuvinte 11. prin care te vei mantra i tu E} i casa ta. Petru dci socoleald despre primirea *lad- Dar cand am inceput eu s\u00e4 vorbesc, nilor la Christos. A postolii in Fenicia, Cipru ,si Antiohia. Foametea prorocitd Duhul &ant a cazut peste ei, ca si peste noi, la inceput. de Agavus. Atunci mi-am adus aminte de 1. Apostolii i fratii care erau prin Iudeia auzira ca i paganii au primit cuvantul Domnului, cum zicea: Than a cuvantul lui Dumnezeu. botezat cu apa, ; voi ins\u00e4, va yeti bo- teza cu Duhul Slant. Deci, daca Durunezeu le-a dat lor acelasi dar ca i noua, pentru ca au crezut In Domnul Jisus Christos, cine eram eu, ea sit pot opri pe Dumnezeu? Auzind acestea, s'au linitit i prea- miireau pe Dumnezeu, zicand: Asa dar 1233 78","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 12 ffi paganilor le-a dat Dumnezeu pociiint,a Si a ucis cu sabia pe Iacob, fratele spre viata. lui loan. Cei ce se risipisera din turburarea Si vazand ca e pe placul Iudeilor intfimpla,t\u00e4 cu Stefan au plitruns pana. in a mai luat ai pe Petru. Erau toomai Fenicia si in Cipru i in Antiohia, nui graind cuvantul, fara, numai Iudeilor. zilele Azimilor. Deci, prinzandu-1 1-a bigat in in- Dar au fost printre ei cativa din Cipru si din Cirene, care, venind in An- chisoare, dandu-1 la patru stiaji de cate tiohia, au vorbit EA Elinilor ai le-au patru ostaai ca sa-1 pizeascil, hot\u00e4rit binevestit pe Domnul Iisus. fiind ca dupa Paati aduc\u00e4, inaintea poporului. Si mana Domnului era cu ei mare numar a crezut si s'a intors la Deci Petru era p\u00e4zit in inchisoare pe calad, de catre Biserica, necontenit, Domnul. se fi\u00edceau pentru el rug\u00e0ciuni la Dum- lar vorba despre ei a ajuns la nezeu. urechile bisericii din Ierusalim, ai au Dar cand Irod era sa-1 notita Mari, trimis pe Barnaba pana, la Antiohia. Petru dormea in noaptea aceea El sosind i viizand darul lui intre doi ostaai, legat eu dou\u00e0 lanturi, iar inaintea uaii paznicii pazeau temnita. Dumnezeu s'a bucurat i indemna pe toti s\u00e4 st\u00e4ruiasa intru Domnul, cu tot Si un inger al Domnului s'a ivit deodat\u00e4, iar in chilie a stralucit dinadinsul inimii ; lovind pe Petru in coast\u00e0, ingerul Ciici era barbat bun tfi plin de Duhul Sfant ai de credinta. Si s'a ad\u00e0o- 1-a desteptat i i-a zis: Scoal\u00e4-te degraba! gat multime multa credinciosilor Dom- Iar lanturile i-au cilzut de la m\u00e1ini. nului. Apoi ingerul a rostit catre el: In- Apoi Barnaba a plecat la Tar- cinge-te i incalt\u00e4-te cu sandalele. sus ca s\u00e1 cauta pe Saul i aflandu-I Petru a facut aaa. La mai zis: Pune haina pe tine i vino dupli mine. 1-a adus la Antiohia. Si ieaind a mers dupit inger, dar Si au stat acolo un an intreg, nu stia c\u00e4 fapta ingerului este adev\u00e4- rata, ci i se parea ca vede o vedenie. adtmandu-se in biseric\u00e0 i invatand mult popor. i in Antiohia, \u00eent\u00e2ia ()ara, uce- Si dup\u00e4 ce a trecut de straja intaia nicii s'au numit creatini. si de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce in ora fi poarta s'a des- In acele zile au venit din Ierusalim chis singur\u00e0. Apoi ieaind au mers ina- In Antiohia prooroci. inte cat a tinut o ulit\u00e0 i indat\u00e0 in- lar unul dintre ei, cu numele gerul a pierit de hinga el. Agabus, s'a sculat EA a aratat, prin Duhul, Atunci Petru, veninduii in sine, ca peste toata lumea va sa fie o foamet,e s'a glindit: Acum imi dau seama cu ade- mare, care s'a i intamplat in zilele lui v\u00e4rat cum ea Domnul a trimis pe ingerul Claudiu. sau ai m'a scos din mana lui Irod Atunci ucenicii au hotarit ca fie- din toa,te cate aatepta poporul Iudeilor. care dintre ei, dupa putere, s\u00e2 trimit\u00e4, ajutor fratilor care locuiau in Iudeia ; Chibzuindu-se a mers acasa la Maria, Ceca ce au ai fitcut, trimitand mama lui Ioan, numit i Marcu, unde catre biitrani ajutorul prin ma.na lui Bar- erau adunati rnulti frati si se rugau. naba ai a lui Pavel. Si batfind Petru in uaa, de la poarta, 12. o slujitoare cu numele Roda s'a das Uciderea lui Iacob cel Mare. Petru e sii asculte, Si cunosand vocea lui Petru, de ecos din inchisoare de un inger. Moartea lvi Irod Agripa. bucurie nu a desdijo uva, ci alergand inlauntru a spus d\u00e0 Petru st\u00e4 inaintea 1. In vremea aceea, craiul Irod Agripa a pus mana pe cativa din fruntaaii bi- Ei \u00eens\u00e4 i-au raspuns; Nu eati in sericii, ca s\u00e4-i firea ta. Ci ea staruia ca este aaa. Atunci ei zisera: Este ingerul lui. 1234","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLL 13 Dar Petru btitea mereu in poarta. Deci ei, manati de Duhul Sf\u00e2nt, Deschizand deci, 1-au vitzut si au rhmas au coborit la Seleuchia si de acolo au uimiti. plecat cu corabia la Cipru. Si f\u00e4chndu-le cu mana semn sh Ajungand in Sa.lamina, vestirft au- tac\u00e1, le-a povestit in ce chip Domnul I-a vhntul lui Dumneezeu in sinagoga Iu- scos pe el din temnith. Apoi a zis: Spu- deilor. lar pe loan Il aveau de ascultare. neti aceasta lui Iacob i fratilor. Si a Dupa aceea au strabtitut intreg os- iesit fo'i s'a dus aiurea. trovul ph.na la Pafos s't acolo au dat A doua zi dimineata, mare a fost de un Iudeu, vrhjitor i proroe min- turburarea intro ostasi: ce s'a facut oare cinos, al chilli nume era Bar-iisus, Petru? Si care era in preajrna proconsu- Irod 1-a diutat sthruitor, dar nu lului Sergius Paulus, barbat intelept. I-a g\u00e4sit. Atunci luand la cercetare pe Acesta chem\u00e2nd la sine pe Barnaba strhjeri, a poruncit s\u00e4 fie dati mortii. pe Saul a chutat cu dinadinsul s\u00e1 audii Dup5, aceea a pogorit din Iudeia la cuvhntul lui Dumnezeu. Cezareia FA a ramas acolo. Ci le 80:tea impotrivii, Elimas Ci Irod era mtinios pe locuitorii din Tir si din Sidon. Dar ei intelegAndu-se jitorul (ctici asa se thlmaceste numele strtiduindu-se sa intoarca pe proconsul intre ei au venit la el si cilstig\u00e2nd pe de la credinth. Blastus, care era camarasul imphratului, Atunci Saul adica Pavel s'au rugat de pace, pentru c\u00e0tara lor se briinea din tinutul impartitese. plin fiind de Duhul Sf Ant, a privit tinta la el, Si inteo zi hobleita, Irod imbra- candu-se in yesminte imp\u00e1riitesti a sezut Si a rostit: 0, tu cel plin de toatti pe tron i le-a tinut o cuviintare. viclenia si de toata inselticiunea, fiule al diavolului, vrdjmasule a toatti dreptatea, lar poporul striga: Acesta e glas n'ai de gaud s\u00e0 contenesti, stramband dumnezeesc, nu omenesc ! chile Domnului cele drepte? Dar pe loe ingerul Dornnului l-a 11.1.51 acum iata mana Donmului te-a lovit, pentru c\u00e0 nu a dat mArire lui Dum- nezeu. i manclindu-I viermii a murit. lovit. Si orb vei fi si soarele nu-1 vei mai vedea panto,' la o vreme. 4i in aceeasi lar cuvhntul lu\u00ed Dumnezeu ere- tea si se inmultea. chi* a \u00b0taut peste el p\u00e2el\u00e4 i tutu- Ci Barnaba i Saul, dupil ce au neric i dibuind imprejur cauta cine sa-1 tndeplinit solia lor, s'au tutors de la Ieru- duo& de mana. salim, lu\u00e2nd cu ei pe Ioan, numit Atunci proconsulul, vazhnd ce s'a Marcu. facut, a crezut, mir\u00e2ndu-se foarte de inv\u00e4tittura Donmului. 13. Dela Pafos, Pavel si sotii sal s'au Pavel f i Barnaba, in eta dint\/it cciliftorie apostolicci, ajung in Gijon, fi in Antiohia urcat in corabie si au venit la Perga Pisidiei. Pamfiliei. loan inert, desphrtindu-se de ei, s'a intors la Ierusalim, In biserica din Antiohia erau pro- Ci ei plechnd din Perga au ajuns roci Barnaba, Simeon chrula Ii zicea Niger, Luciu Cirineul, Manain, la Antiohia, in Pisidia, i intrand in cel ce fusese crescut impreunit cu Irod tetrarhul, si Saul. sinagogit, inteo zi de Shmbata, au stat Si pe child slujeau Donmului i pos- jos. teau, Duhul Milt a griiit: Osebiti-mi lar dup\u00e0 citirea legii si a pro- pe Barnaba si pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. rocilor, mai marii sinagogii au trimis la ei Atunci ei postind i rugandu-se si-au zicandu-le: Barbatilor i fratilor, daca pus mainile peste ei i i-au liisat sti place. aveti vre-un cuviint de mangaiere pentru popor, vorbiti. Atunci sculandu-se Pavel si du-le cu mana semn s\u00e0 taut a gr\u00e4it: Barbati din Israil si voi cei ce va temeti de Dumnezeu, ascultati: 1236 78.","FAPTELE SFINT1LOR APOSTOLI, 13 Dumnezeul acestui popor al lui Deci noi v\u00e0 binevestim vouit ca Israil a ales pe parintii nostri i poporul figtiduinta date: pkintilor, Dumnezeu a indeplinit-o fata cu copiii lor, inviindu-1 1-a inmultit in vremelnicaA siildsluire din pe lisus, piimantul Egiptului cu brat inalt i-a scos de acolo. Precum este scris i in psalmul Si vreme ca de patruzeei de ani al doilea: Fiul meu esti tu; eu ast\u00e4zi le-a r\u00e4bdat naravurile in pustie. te-am nascut. Si nimicind sapte neamuri in tara Canaanului, pamantul acelora 1-a de,t Si cum ca I-a inviat din morti, lor spre mostenire. ca s\u00e4 nu se mai intoare\u00e4, in stricaciune, Si au trecut ea la patru sute cinci- a spus-o astfel: V\u00e0 voi da darul sfant zeci de ani. i dup\u00e4 aceasta le-a dat lor judecatori, pan\u00e4 la Samuil prorocul. trainic al lui David. Si de acolo, au cerut imparat Pentru meen zice i in alt.& parte: Dunmezeu le-a dat, timp de patruzeci de ani, pe Saul, feciorul lui Chis, barbat Nu vei lasa pe sfantul tau sa vada stri- din sernintia lui Veniamin. lar 'dupii, ce 1-a inlaturat, le-a diciune. ridicat ca imparat pe David, caruia i-a dat atare marturie: Aflat-am pe David Ci David, in vacul lui, dup\u00e4 ce-a al lui Iesei, barbat dupa mima mea, slujit sfatului lui Dumnezeu, a adormit, care va face toate voile mele. a fost achiogat la parintii lui si a vazut Din urmasii acestuia, Dumnezeu, clup\u00e4 fagaduinta, i-a adus lui Israil un stricticiunea. m\u00e2ntuitor, pe Iisus, Dupe', ce Ioan a predicat, inaintea Dar acela pe care Dumnezeu 1-a venirii lui, bot,ezul pocaintei, la tot po- inviat n'a vazut stricaciune. porul lui Israil. Si pe cand sf\u00e4rsea calen sa, Ioan Cunoscut deci s\u00e0 v\u00e1 fie, barbatilor zicea: Ce banuiti voi ca, Bunt, nu sunt eu. Dar iata-1, vine dupe', mine. Lui nu fratilor, ca iertarea pacatelor vi se aunt vrednic dezleg incaltamintea vesteste prin acest,a; Intru el, oricine care crede se in- picioarelor. B\u00e4rbatilor i fratilor, fii din nea- drepteadi de toate alto n'ati putut sa mul lui Avraam i cei intro voi streini care v\u00e4 temeti de Dumnezeu, nou\u00e4, ne-a va indreptati in legea lui Moise. fost trimis cuv\u00e4ntul acestei m\u00e2ntuiri. Deci luati aminte 0, nu vie peste Ci locuitorii din lerusalim i dre- g\u00e4torii lor, necunoscandu-\/ pe Iisus voi ce s'a zis in proroci: osandindu-1, au implinit rostirile proro- Vedeti, ingamfatilor, mirati-va lucrez un lucru, in zilele voa- cilor, cele ce se citesc in fiecare Stimbata. Si macar ce, n'au aflat in el nici o stre, un lucru pe care nu-I yeti crede, vin\u00e4 de moarte, au cenit de la Pilat ea dacii vi 1-ar spune cineva. sa-1 omoare. Iesind din sinagoga Pavel si Bar- lar cand au silvarsit toate cele naba, i-au rugat s\u00e4 le vorbeasca euvin- sense despre el, 1-au pogorit de pe cruce tele acest,ea i in cealalta Sambata. si 1-au pus in morm\u00e2nt. Dar Dumnezeu \/-a inviat din Dup\u00e4, ce s'a desfacut adunaren, morti. multi din Iudei si din prozelitii cucernici au mers dupti Pavel si dupa Barnaba, Si mai multe zile el s'a aratat celor ce impreuna cu el venisera din Galileia care, vorbind catre ei, \u00eei indemnau sil sta.- ruiasca in darul lui Dumnezeu. sus la Ierusalim i care sunt acum martorii lui eiitre popor. In Sambata urmatoare, mai tot orasul s'a adunat ea sa audit cuvantul lui Dumnezeu. Dar Iudeii vazand multimile s'au umplut de pizm\u00e4 i vorbeau impotriva celor spuse de Pavel, tfigiiduind i hu- lind. Atunci Pavel i Barnaba le-au spus in fat\u00e4: You'd trebue sa v\u00e4, gr\u00e4im, mai intai, cuvantul lui Dumnezeu, dar, de vreme ce il lepadati i nevrednici v\u00e4, ju- decati pe voi de viaja con vesnica, iat\u00e4 ne intoareem catre neamuri. 1236","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 14 Caci aea ne-a poruncit nouii Dom- 10.. A zis cu glas puternic: Scoala-te, nul: Te-am pus drept lumina pag\u00e4nilor, drept in picioare. Si a skit i umbla. ca s fii spre mantuire, pima la marginen pam\u00e4ntului. lar gloatele, v\u00e4z\u00e4nd ceea co Meuse Pavel, au strigat, in limba licaona ei au lar neamurile auzind se bucurau zis: Zeii lu\u00e4nd asemanare omeneasc\u00e4 s'au ti pream\u00e4reau cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, pogorit la noi. cati erau randuiti spre viata veanicit Si ziceau de Barnaba c\u00e4 e Zeus, iar au crezut; de Pavel c\u00e4 e Hermes, de vreme ce el Deci, cuv\u00e4ntul Domnului se purta era purtatorul cuv\u00e2ntului. prin tot tinutul. lar preotul lui Zeus, al carui templu Dar Iudeii au intar\u00e1tat pe femeile pa.g\u00e4ne cucernice ei de bun neam si pe era inaintea oraeului, aducand la porti fruntaeii cetatii ei au ridicat prigoan\u00e4 tauri i cununi, voia, impreun\u00e4 cu gloa- &supra lui Pavel i a lui Barnaba i i-au tele, s\u00e4 jertfeasc\u00e4. scos din hotarele lor. Ci apostolii Pavel ei Barnaba, c\u00e2nd Ci ei, scutur\u00e2nd asupra lor praful au auzit, vi-au rupt veemintele, au sarit de pe picioare, au venit la Iconia. In multime ei au strigat, Si ucenicii erau plini de bucurie Si au vorbit: 0, barbatilor, de ce faceti aceasta ? Doar i noi suntem de Duhul Mat. meni, cu aceleaei sl\u00e4biciuni ca voi; ins& noi v\u00e4 vestim vestea cea bunk ca 14. intoarceti de la aceste deeertaciuni catre Dumnezeul cel viu, care a facut cerul Pavel si Barnaba propoviicluesc in Iconi a, piim\u00e2ntul, marea ei toate cele ce sunt inteinsele, Li,stra, Derbe i se intore in Antiohia. Si care, in veacmile trecute, a in- 1. In Iconia a fost tot aea. Pavel ei gaduit ca toate neamurile sa-ei mearga Barnaba au intrat in sinagoga Iudeilor chile lor, astfel au vorbit, ck din Iudei ei din Elini, a crezut mare multime. Dei el, facatorul de bine, nu s'a Dar Iudeii cei ce n'au crezut au lasat pe sine alit m\u00e4rturie, ca unul ritsculat ei au inrait sufletele paganilor carele din cer va darueete ploi i vre- impotriva fratilor. muri roditoare, ei de hran\u00e4 i de veselie Ins& ei au stat acolo vreme \u00a1ride- lungata, lucr\u00e4nd cu indrazneala intru umple inimile voastre. Domnul, cel ce marturisea pentru Si vorbind ei acestea, deabia au v\u00e1ntul darului eau. fac\u00e2nd semne s'a mi- nuni prin m\u00e4inile lar. domolit gloatele, ca sa, nu le adue\u00e4 jertfii. Ci multimea din ora \u00a7 s'a dezbinat Dar de la Antiohia ei de la Iconia unii tineau cu Iudeii, iar altii tineau cu apostolii. au venit Iudei, care au cktigat inima multimilor; deci au batut pe Pavel cu Dar cand paganii ei Iudeii, impreuna pietre i 1-au t\u00e4rit afar\u00e4 din cetate, g\u00e4n- cu mai marii lor, au dat naval\u00e4 ca sa-i dind ca a murit. 'acid& cu pietre, rueineze Ci inconjurandu-1 ucenicii, el s'a Apostai au inteles primejdia si au sculat ei a intrat in cetate. A doua zi ins\u00e4, a ieeit cu Barnaba catre Derbe. fugit in oraeele Licaoniei: Listra ei Derbe, Si dupit ce au propovaduit ei in prin imprejurime, acel ora e ei au facut ucenici multi, s'au Si acolo propovaduiau Evanghelia. inapoiat la Listra, la Iconia si la An- In Listra, un om neputincios de picioare sedea jos, ca era clog din pan- tiohia, Int\u00e4rind sufletele ucenicilor, in- tecele maicii sale si nu umblase niciodata. demn\u00e2ndu-i s\u00e4 staruiasca in credinta Acesta asculta la Pavel cum vorbea. arat\u00e2ndu-le cuna ea prin multe suferinte Iar Pavel, uit\u00e4ndu-se ad\u00e4nc la el ei va- ztind ca are credint\u00e4 ca et fie vindecat, ni se cade nou\u00e4, sa intram intru imparatia lui Dumnezeu. Apoi, cu rugaciuni i cu ajunari, le-au hirotonit preqi in fiecare 1237","FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI, 15 i-au incredintat pe ei Domnului in care i Dumnezeu, cel ce ounoaste ini- crezusera. mile, le-a dovedit aceasta, dandu-le Duhul &ant, ca Efi non& Dupa ce au striib\u00e4tut Pisidia, au venit in Pamfilia. i prin credinta curatind inimile lor, intre noi i ei n'a facut nici o deosebire. i propovaduind cuvantul inca o data in Perga, au coborit la Atalia; Amin deci, pentru ce ispititi pe Iar de acolo au mers pe apt', la Dumnezeu i vreti s\u00e4, puneti pe grumazul Antiohia, de unde fusesera dati in seama ueenicilor un jug pe caro nici parintii harului lui Dumnezeu, pentru lucrul pe nostri, nici noi n'am putut sa-1 purtiim? care-1 implinisera. De vreme ce noi credem 05, suntem lar cand au sosit si au adunat bi- mantuiti, in acelasi fel ca i ei, prin darul serica, au spus toate cate Dumnezeu a Domnului Iisus. fost facut cu ei si cum ca a deschis p5,- ganilor usa credintei. Atunci toata multimea a tacut a dat asoultare lui Barnaba i lui Pavel, i acolo cu ucenicii au petrecut care au povestit cate semne i minuni a facut Dumnezeu prin ei fntre pigani. destula vreme. Gaud au ispravit ei. Iacob a ridicat 15. glasul si a zis: Biirbatilor i fratilor, Apostolii hoteirdse in Ierusalim cd legea lui Moise nu este si pentru pciglImi. A doua ascultati-mii! caleitorie a lui Pavel. Simon Petru a spus cum a avut Unii din Iudeia au venit devale grija Dumnezeu de la inceput ta ia dintre invatan pe frati cum ca: daa, nu v5, neamuri un popor care sa-i poarte nu- t\u00e1iati imprejur, dupa datina lui Moise, nu puteti sa, v\u00e1 mantuiti. mele. Ci Pavel si Barnaba au avut cu ei Cu aceasta se potrivese cuvintele multa galceava si pricire. Atunci fratii prorocilor, precum este scris: au randuit ca Pavel si Barnaba cativa dintre ei di, se ducii, pentru aceste Duph aceea m\u00e4 voi inapoia neintelegeri, la apostoli si la batranii din voi cladi din nou cortul cel cazut al lui Ierusalim. David si cele surpate ale lui iarasi le voi zidi voi ridica la loe, Deci ei. trimisi fiind de biserica, trecura prin Fenicia si prin Samaria, po- Ca caute pe Domnul oamenii vestind despre intoarcerea p\u00e4ganilor ceilalti i toate neammile intru care se facand mare bucurie tuturor fratilor. pomeneste numele meu asupra lor, Sosind in Ierusalim, au fost primiti Zice Domnul, cel ce a facut ace- de biserica, de apostoli si de batrani i au stea cunoscute din vechime. spus cate a facut Dumnezeu cu ei. Drept aceea, eu gasese cu cale Dar cativa din eresul Fariseilor, nu turburati pe cei ce, din pagani, se intorc la Dumnezeu, care trecuserri, la credintii, s'au ridicat au graft: Trebue ta-i tdiati imprejur Ci ta le trimiteti scrisoare ca ea se fereascii de pangaririle idolilor, de des- ta le porunciti ta pazeasca legea lui franare, de carnea dobitoacelor ce a,u fost sugrumate si de gauge. Moise. Cici, din stfavechime, Moise are, Atunci apostolii i batritnii s'au prin toate orasele, propovaduitorii sai si adunat ca ta cerceteze acest lucru. citit este in sinagoge in fiecare Sam- Dup.& multa cercetare, s'a sculat Atunci apostolii i batranii, cu Petru i le-a vorbit: Barbatilor i fratilor, trial& biserica, au hotarit s5, aleaga bar- voi stiti di, din zile vechi, Dumnezeu, bati dintre ei trimiti la Antiohia, intro voi toti, a ales ca prin gura mea en Pavel si eu Barnaba, i anume pe luda paganii ta auda ouvantul evangheliei ta creada.. ce se chiamii, Barsaba si pe Sila, barbati cu vazi intro frati. i le-au dat la man& scrisoarea aceasta: Apostolii i bitranii fratii, 1238"]