Biblia - Traducerea Gala Galaction (1939)

BIBLIA ADICA DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

LA EDITIA I: BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU 51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA AN DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL PROF. AL. RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui *URBAN CANTACuZiNo. TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST FATUITE I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LE- GATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL JUTARU I GH. FLORESCU. ToATE DREPTURILE REzERvATE

BIBLIA ADICA DUMNEZEIASCA SCRIPTURA A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI VASILE RADU SI GALA GALACTION DIN INALTA INITIATIVA A MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II BUCURESTI FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n 39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39 1939 F;ditia IIIII, 10.001-25 000

B.M.B. PatriMOMU

2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6 Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal xavovou5g. (Syntagma, vol. 5, p. 429) PREA INALTATULUI BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN, MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II MAJESTA TE, Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune «Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii ai Angliei». Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei, amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o de- osebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe, n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege, neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor 0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi, vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Gre- insr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii streimomti. Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episco- pul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul V

PREFATA veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?\" biseri- ceased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi citind aceeapi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor protestante pi neoprotestante. Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7, cu aceeapi constitufie episcopal?\"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, re- vdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o situalie now?\"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf e- sionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiu- nea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Bi- blie, dar rdzvreilitä I al?\" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con- stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile poporului. Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaro- protestant?\", retipcIrind Biblia noastrd traditional?\", intemeiatc7 pe ver- siunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?\" ce a trecut-o printeo temeinicd revizuire pi, in bun?\" parte, printr'o largà muncd de traducere noud. Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture\"' (dupil cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936. In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele, munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Bi- blia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misio- nan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se slu- j eased tot de textul sectantilor. Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, re- inviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi. VI

PREFATA. poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II » aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in- diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data' de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Prin- cipele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei traducere a intregii Stinte Scripturi. Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noa- sire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul ori- ginal. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamen- tare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Ve- chiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Aka- tuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi ..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exe- getic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea' in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd. Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice, rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius. El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate, dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd, in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea ne- voie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, en- glezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romez- neyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox. Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i ro- memesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina VII

PREFATA si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la ser- beirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice sei fie pastrate pe table de aramei: « toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle- tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin tot popor român este ». Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg f i a viitoarei noastre reIntälniri bisericesti. MAJESTA TE, Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid& cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincl- lei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma. Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe. La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi- nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue \"inde- plineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1 vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti. Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Re- gele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica VIII

PREFATA strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele artura- rilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre cdutiltorit poeziei. Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strd- duinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cd- teva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve- nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In tra- ducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul tra- duccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi, care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc. Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de vea- curi, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)\" mersul viefii univer- sale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au ob- servat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori. Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd pro- clamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet vie gi in necontenitel transformare? Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei Scripturi. Sfeinta Scripture)\" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze, pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare. Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura ma- mei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre. IX

PREFAM Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani, Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirgu- inta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta # REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne. Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului. MAJESTA TE, Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru: BIBLIA REGELE CAROL II. Bucure§ti, Octombrie 1937, Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre prea smeriVi ostenitori Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON X

VECHIUL TESTAMENT FACEREA 1. _12. S'r pämäntul a odräslit pajiste verde, ierburi având sämänVa, in ele, Cele »ase zile ale Creafiunii. dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu rod care are samântil in el, chip& nea- La inceput, a fácut Dumnezeu cerul mul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este pamântul. bine. i pamántul era fára, chip i pustiu intuneric era deasupra adâncului, iar Si a fost sear& si a fost dimineatii; Duhul lui Dumnezeu se purta pe dea- supra apelor. ziva a treia. i a zis Dumnezeu: « Sä fie lumi- Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! » nätori pe bolta cerului, ca sä, despartä s'a acut ziva de noapte i sa, fie semne ale ano- timpurilor, ale zilelor si ale anilor. Si a vazut Dumnezeu ea' lumina este bun& si a despärtit Dumnezeu lu- Si ea fie luminatori, pe bolta ce- mina de intunerie. rului, ca sä lumineze pe pämant ». i s'a fäcut asa. Si a numit Dumnezeu lumina ziuä intunericul I-a numit noapte. i a fost Deci a facut Dumnezeu cei doi sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia. luminatori mari: lumingtorul cel mai S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie mare, ca ni stäpaneasca ziva, In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele de ape ». torul col mai mic, ca sá stapäneasca noaptea, precum i stelele. i a fäcut Dumnezeu taria cerului si a despärtit apele care sunt dedesubtul Si i-a pus Duranezeu pe bolta täriei de apele care sunt deasupra täriei. cerului, ca sa., lumineze pe pämant, s'a Newt asa. i sä stäpaneasca peste zi si peste Si a numit Dumnezeu taria cer ; noapte i ni desparta lumina de intu- neric. i a väzut Dumnezeu cá, este si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva bine. a doua. Si a fost searä, i a fost dimineatä: S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune ziva a patra. apele cele de sub cer la un loo i sä se iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa. Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune apele de sumedenie de jivine cu viata Si a numit Dumnezeu uscatul In ele si pasärile ni zboare pe pamânt iar adunarea apelor a numit-o si pe intinsul cerului ». mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este Si a fticut Dumnezeu chiii cei bine. mari i toate vietäVile viermuitoare de S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii, care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate päsarile zburatoare, dupa soiul lor. pämantul pajiste verde, ierburi avand a vitzut Dumnezeu ca. este bine. sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA, faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta i le-a binecuvântat Dumnezeu zi- In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa. and: Präsiti-va i va inmulii i (rm- 1

FACEREA, 2 pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se in- s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit multeascit pe pamitnt ». lucrarea sa pe care o fäcuse. i a binecuvantat Dumnezeu ziva i s'a ficut sear& 0 s'a facut di- a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a mineata: ziva a cineea. odihnit de toata lucrarea sa pe care a facut-o Dumnezeu. i a zis Dumnezeu: Sa scoata Iatä ohar§iile cerului 0 ale paman- tului, atunci citnd au fost zidite. In vre- mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobi- mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut toace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ». pamitntul i cerul, Niel un copacel nu era pe pamant s'a fácut sea. niel o buruianit nu rdsitrise, citci Dom- i a facut Dumnezeu fiarele pa- nul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pa- mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele mant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze, dupa soiul lor toate taritoarele de pe Ci numai aburi se ridicau de pe pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum- pamant i adapau toatit fate. pamantului. nezeu ca este bine. Atunci a zidit Domnul Dumnezeu pe om din arana pitmantului 0 a suflat i a zis Dumnezeu: Sä. facem om, dup.& chipul nostru i dupit asemanarea In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii Adam, flint& vie. i a sadit Domnul Dumnezeu o re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä- dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste läluit toate jivinele care se taritsc pe pamiint. pe omul pe care 11 zidise. Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit i a facut Dumnezeu pe om, dup5, sä rasara din pamant tot felul de pomi, chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu frumo0 la vedere buni la mancare; 1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut. iar in mijlocul gradinii emu pomul i i-a binecuvantat pe ei Dum- EA pomul cuno§tintei binelui i raului, nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti i un fluviu ie§ea din Eden, ca roditori i vit inmultiti, i umplqi pa- sit ude gradina, o de acolo se despartea mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste In patru brate. pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului Numele celui dintai este Fison. Acesta inconjoarit tot tinutul favila; peste toate vietape care se mi§ea acolo se aflit aur. *i aurul acestui tinut e de mare pe pamant s. pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul. i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau *i numele fluviului al doilea este Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§. voua toate ierbmile care au gambit& in i numele fluviului al treilea este ele, de pe toata fata pamântului, o toti Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar pomii care au roade eu samanä in ele. al patrulea fiuviu este Eufratul. Acestea sa fie hrana voastra. i a luat Doinnul Dumnezeu pe Adam §i I-a pus in gradina Edenului, i tuturor dobitoacelor pamantului ea s'o lucreze i s'o pazeasca. tuturor päsärilor cerului o tuturor ji- i a poruncit Domnul Dumnezeu vinelor care se tarase pe pämant EA care lui Adam, zicand: # Din to0 pomii grit- dinii vei mamas, au in ele suflare de viata, le dau ca Dar din pomul cuno§tintei binelui EA faului O. nu mananci, fiiiidca in hrana toata iarba i toata buruiana. » ziva cand vei manca din el, ye]. muri!» lea facut a§a. Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu i a privit Dumnezeu la toate cate este bine sit fie omul singur. Ii voi le Meuse i iatä, erau bune foarte. face lui un ajutor de potriva lui. a fost seará EA a fost climineata: ziva a §asea. 2. Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea. Adam §i Eva in Rai. 1. A§a s'au desavar§it cerul o pitman- tul i toatit °Oliva lor. a sfitr§it Duirmezeu in ziva a laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA 2

FACEREA, 3 Cad Domnul Dumnezeu fácuse din lepciune, a luat din roadele lui si a pamant toate vietuitoarele campului mancat si a dat i barbatului ei care era cu ea, si a mancat i el. toate pasarile cerului FA le adusese la Atunci li s'au deschis ochii la aman- Adam, ca st vaza cum le va numi; doi i si-au dat seama ca sunt goi si pe fiecare vietate, cum era s'o nu- au cusut frunze de smochin i si-au facut measca Adam, asa era sa fie numele ei. pestelci. Si a pus Adam nume tuturor do-. Si au auzit umbletul Domnului bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului Dumnezeu, care se plirnba in adierea tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam serii prin griidina, i s'au ascuas Adam femeia lui, de fats. Domnului Dum- nu s'a aflat un ajutor de potriva lui. nezeu printre pomii Si a strigat Domnul Dumnezeu pe Atunoi Domnul Dumnezeu a adus Adam si i-a zis: o Unde esti? » un somn greu peste Adam i el a ador- Atunci el a raspuns: o Auzit-am mit, iar Domnul a luat una din coastele pasii tái in gradinii i m'am temut, fiindcii stint gol, si m'am ascuns s. lui si a strans carnea la loc. Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus Si a facut Domnul Dumnezeu tie et esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am poruncit coasta pe care a luat-o din Adam femeie nu mananci ? » si a adus-o catre Adam. Atunci Adam a zis: u Femeia pe care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a Atunci Adam a gait: « Aceasta este dat din pom i eu am mancat ! » Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu acum os din oasele mele si carne din Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?» carnea mea. Aceasta se va cherna femeie, Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a amagit i eu am mancat s. caci din barbat a fost luatä. » Zis-a Domnul Dumnezeu catre sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble- Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal stemat sit flu tu intre toate dobitoacele eau si pe mama sa si se va lipi de femeia si intro toate fiarele campului; pe pan- tece sä te târasti i pulbere sa manânci, sa, i vor fi amandoi un trup. in toate zilele vietii tale ! Si Adam si femeia lui erau aman- Dusmanie voi pune intro tine fo.' femeie, intro semintia ta i semintia ei; doi goi si nu se rusinau. kceasta iti va zdrobi capul, iar tu vi impunge calcaiul. » 3. Apoi a zis femeii: « Voi inmulti foarte suferintele sarcinii tale ! Intru du- Ccilcarea poruncii ceiderea peicat. ren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii Feigikluinfa lzbeivitorului. barbatul tau i el te va stä,pani.» lar lui Adam i-a zis: « Pentru Ci sarpele era cel mai viclean dintre ai ascultat de indemnul femeii tale si to ate fiarele campului pe care le facuse ai mancat din pomul din caro ti-am poruncit: Sa nu mánanci din el ! » Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre blestemat st fie pamantul din pricina femeie: Adevarat este ca a spus Dum- ta! Cu truda sä te hranesti din el, in nezeu Bt nu mancati din toti pomii toate zidele vietii tele! Spini i palamida aduca, dinii? » st manânci buruienile campului. Si a raspuns femeia sarpelui: o Din Intru sudoarea fetei tale sä nanci paine, pan& and te vei intoarce roadele pomilor gradinii avem voie mâncarn, Dar din rodul pomului care este in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu: Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti de el, ca sa nu muriti! Atunci sarpele zise &Una femeie: « Nu yeti muri debe! Dar Dumnezeu stie et in ziva cand yeti manca din el, deschide-se-vor ochii vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele i raul. Si femeia, vaziind et rodul pomului este bun de mancare i ispititor la ve- dere i de dorit, ca unul care dä inte- 3 1*

l'ACEREA, 4 in pamant, clici din el ai fost luat. Cid Atunci a grait Domnul catre Cain: pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! » « Unde este Abel, fratele tau? » lar el i a pus Adam femeii sale numele a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt Eva, caci ea a fost mama tuturor ce- paznicul fratelui meu? » lor vii. Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut ! i a facut Domnul Dumnezeu lui Glasul sangelui fratelui tau striga catre Ada,m i femeii sale vesminte de pide mine din pamant. i-a imbracat cu ele. i acum blestemat sa fii tu pe pa- *i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata mantul care f}i-a deschis gura ca s'a pri- measca sangele fratelui tau, din mana fa! Adam s'a facut ca unul dintre noi, cu- noscand binele i raul. i acum, sa nu Calad vei munci pamantul, sa nu-ti intindil mana si ja j din pomul vietii mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar «a fii pe pamant ! » sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! » Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu i a zis Cain catre Domnul: din gradina Edenului, ca sá lucreze pa- delegea mea este prea mare, ca sa mi mantul din care fusese luat. se mai ierte ! i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat Tata, astazi tu ma alungi de pe fata acestui piimant i trebue sa ma la raskritul gradinii Edenului. Apoi a ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi pus heruvimi cu sabie de flaca* ca pazeascii drumul spre pomul vietii. fi pe pamiint, iar cine va da peste mine, ma va ucide! » 4. Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu Cain fi Abel fi urniafii lor. asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea sub inseptitet razbunare ! a pus Dum- i Adam a cunoscut pe Eva femeia sa. i ea a zämislit i a nascut pe Cain nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1 va gasi s'a nu-1 omoare. si a zis: « Dobandit-am un om de la Dum- i a purces Cain din fata lui Dum- nezeu ». nezeu si s'a salasluit in pamântul Nod, Apoi, a doua ()ara, a nascut pe la rasärit de Eden. fratele sau, Abel. i Abel era pastor de oi, iar Cain era muncitor de pamânt. i a cunoscut Cain pe femeia sa, i dupa catava vreme, Cain a adus si a zámislit si a niiscut pe Enoh. din roadele pamantului prinos lui Dum- s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii nezeu. i Abel a adus si el din cele intai i-a pus numele Enoh, dupá numele nascute ale oilor sale si din grasimea fiului sau. lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare pe Abel si jertfa lui, lar lui Enoh i s'a nascut Irad. lar la Cain i la jertfa lui nu s'a uitat. Çli Cain s'a aprins de manie Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu- fata lui s'a posomorit. iael a fost tatal lui Metusael, iar Metu- sael a fost talla lui Lameh. i a intrebat Domnul pe Cain: « De i Lameh luat doua femei; ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a cea dintai se numea Ada, iar cea de a posomorit fata ta? doua se numea Tila. Oare daca ti-e bina mima, nu tii fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina, i Ada a nascut pe Iabel; acesta pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta a fost parintele celor ce saliisluesc in corturi i pase turmele. lui da n'avala spre tine, dar tu pune stapaniirae pe el! » lar numele fratelui gil a fost lui Abel, fratele Iubal; acesta a fost parintele tuturor zis Cain celar ce canta, din chitara' si din flaut. sala: « mergem pe câmp! s lar cand i Tila a nascut i ea pe Tubal- erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel, fratele sau, i 1-a omorit. cain, Murar de unelte de aroma i de fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama. Ci Lameh zis-a catre femeile sale: Ada i Tila, ascultati de glasul mea! Femei ale lui Lameh, luati aminte la 4

FACEREA, 5 spusa mea: Am ucis un om pentru rana Deci toate zilele lui Chenan au mea si un bilietan pentru Vänätaia mea! fost nouä sute zece ani. Apoi a murit. Si dacii va fi de sapte ori räzbunat Si Mahalaleel era in varstit de sai- Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci zeci i cinci de ani i i s'a näscut Tared. sapte de ori. Si a mai trait Mahalaleel, Si Adam a cunoscut iaräsi pe fe- ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci de ani, si a avut fu i fiice. meia ea a näscut un fiu i i-a pus numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat Deci toate miele lui Mahalaleel au Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel, fost opt sute nouäzeci i cinci de ani. pe care 1-a omorit Cain ». Apoi a murit. Si lui Set do asemeni i s'a näscut Si Iared era in varstä de o sutä saizeci i doi de ani cand i s'a niiscut un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci Enoh. au inceput oamenii sä, cheme numele Si a mai trait Iared, dupä ce i Domnului. s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a avut fi i fiice. 5. Deci toate zilele vietii lui Iared 6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe. au fost nouä sute saizeci i doi de ani. Apoi a murit. Iatä izvodul neamurilor lui Adam. In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om, Si Enoh era in viirstii, de saizeci 1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu. cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem. Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a Si Enoh a umblat in ciile Dom- binecuväntat pe ei i le-a pus numele nului, dupit ce i s'a näscut Matusalern, Om, in ziva &Ind i-a Emit. trei sute de ani, i a avut fa f}i fiice. Si Adam ora in varstä de o But& Deci au fost toate zilele lui Enoh treizeci de ani i i s'a näscut un fiu, trei sute saizeci i cinci de ani. dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si i-a pus numele Set. Si fiindcä Enoh umbla in cäile Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum- näscut Set, opt sute de ani, si a avut nezeu 1-a luat la sine. fiice. Si Matusalem era in värstit de o slit& optzeci i apte de ani i i s'a Deci toate zilele pe care le-a triit Adam au fost nouä sute treizeci de ani. niiscut Lameh. Apoi a murit. Si a mai trait Matusalem, dupä, i Set era in viirstä de o sutit cinci ce i s'a näscut Lameh, sapte sute opt- ani i i s'a näscut Enos. zeci j doi de ani fji a avid fi i fiice. Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a Deci toat,e zilele lui Matusalem au näscut Enos, opt sute sapte ani, i a avut fa si fiice. fost nouä sute saizeci i noug de ani. Apoi a rnurit. Deci toate zilele lui Set au fost Si Lameh era in viirst5, de o sutii noug sute doisprezece ani. Apoi a murit. optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu. Si Enos era in viirstä de nouäzeci Si i-a pus numele Noe, zicänd: de ani i i s'a näscut Chenan. « Acesta ne va mängála de munca i de Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a truda mäinilor noastre, clisunate de pft- niiscut Chenan, opt sute cincisprezece mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! » ani, si a avut fil si fice. Si a mai triiit Lameh, dupä ce Deci toate zilele lui Enos au fost i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si nou5., sute cinci ani. Apoi a murit. cinci de ani, i a avut fu i fiice. Si Chenan era in värstä, de sapte- Deci toate zilele vietii lui Lameh zeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel. au fost sapte sute saptezeci i apte de ani. Apoi a murit. Si a mai trait Chenan, dupä ce i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patru- Si Noe era in varstii de cinci sute zeci de ani, i a avut fu i fiice. de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem, Ham si Iafet. 5

FACEREA, 6, 7 G. s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu Rdutatea pdcatelelor lui Adam 'in- smoalii. ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va Iatä i mäsura dupa care s'o faci: troj sute de coti sa fie lungimea writ- sccipa de pato p. biei, cincizeci de coti lärgimea i trei- zeci de coi ináltimea ei. lar dup.& ce oamenii au inceput so inmulteasca pe fata pämantului SA, faci coräbiei rasuflatori i sä s'au näscut fete, le croieati la un cot de la acoperia in jos, Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au iar uaa corabiei s'o pul intr'o lature. luat de nevesto, din toate, pe acelea pe care i le-au ales. S'o faci cu troj ránduri de camäri: randul de jos, al doilea ai al treilea. Si a zis Domnul: <4 Nu va ramanea Duhul meu in oameni pururea, fiindca Si eu Rita voi aduce potopul apelor stint trup. Drept aceea, zilele lor sa fie o slit& douizeci de ani! » Po pamant, ca sä prapadesc tot trupul de sub cer, care are in el duh de viatä, lar in vremea aceea eran pe pa- mant Uriaaii, mai ales dupá, ce fiii lui tOt ce se afla pe pitmant si. piara. Si eu voi incheia legamantul meu Dumnezeu intrarä la fiicele oamenilor le näscura fii. Acestia stint vitejii cei cu tino! lar tu intr.& in corabie, tu vestiti din vechime. feciorii tai i femeia ta. Si cand a vazut Domnul ca. s'a Si din toate vietuitoarele, din toatä, inmultit rautatea oamenilor pe pOmant faptura, cate doll& din toate sa bagi in corabie, ca sit raman& in viatä, cu tine; ca toatá inchipuirea cugetelor inimii parte barbatease& ai parte femeiesca lor este numai i numai spre rautate, si. fie! In toata vremea, Din tot soiul de pásari ai de do- I-a parut fau lui Dumnezeu ca a bitoace, i din tot soiul de taritoare ale fault pe om pe pamant si s'a mahnit pamántului: cate o pereche din toate si. in inima sa. vie la tine, ca sá ramble in viatä. Atunci a rostit Domnul: uNimici- lar tu in cu tine din once fel de voi, de pe fate, pamantului, pe omul pe hrana, care e bun& de mancat i adureo care 1-am zidit, ai pe om i dobitoacele In corabie, ca BA, aveti de mancare voi taritoarele i pasärile cerului, cad imi pare ritu ca le-am zidit ». dobitoacele. » Ci Noe a aflat har in ochii Dom- Si Noe a facut toate intocmai aaa cum i-a poruncit Dumnezeu. nului. lath' istoria vietli lui Noe. Noe era 7. om drept ei far& prihana in veacul Corabitz lui Noe si pr'dpcidul potoputui. ai Noe umbla cu Dumnezeu. Si a zis Domnul lui Noe: #Intra. i i s'au nascut lui Noe trei fe- tu EA toatä casa ta in corabie, ciici nu- ciori: Sem, Ham ai Iafet. mai pe tine te-am cunoscut drept, Ina- intea mea, in neamul acesta. Ci pamantul se stricase lic fata Din toate dobitoacelo cele curato lui Durnnezeu EA se umpluse de silnicie. ja cu tine cate eapto perechi, parte bär- Si s'a uitat Dumnezeu pe pamant bateasca ai parte femeiascä, iar din do- bitoacele necurate alto o pereche, parte iatil se stricase, fiindc& tot trupul iai bärbateasea, ai parte femeiascä. stricase rostul sau pe pamant. Aaijderea ai din pisärile cerului cate Atunci a gräit Dumnezeu catre aapte perechi, barbätuaul i gäinuaa, ca sa le dainuiasca siimanta pe toatä fata Noe: « Sfaraitul a toat& faptura stá gata, pamantului. in fate, mea, caci pamantul s'a umplut de silnicie. Deci iatá, eu îi voi nimici o Ciici peste aapte zile eu voi slobozi data cu parnantul. ploaie pe pamant, timp de patruzeci de zile i patruzeci de nopti, i voi aterge 11-ti o corabie din lemn de chi- paros. Corabia s'o faci cu camarute 6

FACEREA, 8 de pe fat,a pämäntului toate fäpturile Cu cincisprezece coti deasupra lor pe care le-am zidit.» se ridicarii, apele si muntii furit acoperiti. lar Noe a fitcut intru totul, asa Atunci pieri toatii fiiptura care se misc.& pe primânt: päsäri, dobitoace precum i-a poruncit Domnul. fiare, cat si toate vietätile care misunä Si Noe era in varstà de sase sute pe psämänt, precum i toti oamenii. de ani, &Ind apele potopului venifé, asu- Toate vietuitoarele de pe uscat cu pra p5mântului. suflare de viata in niírile lor, toate Si au intrat Noe si feciorii säi si femeia sa si nurorilc sale, cu el in co- pierirä. rabie, din pricina apelor potopului. Astfel au fost stärpite toate Din dobitoa,cele curate si din cele turile de pe fata pämäntului, de la om pitn5, la dobitoc, prom& la taritoare, necurate si din pgski i din tot ce se p5,nit,' la pasirile cerului; stärpite au fost de pe p5m5,nt si au r5,mas numai Noe täräste pe pämänt, si cu cei ce se aflau cu el in cora,bie. Dora cäte douit venir5, la Noe in -24. Si au crescut apele pe plimânt vreme de o sutä cincized de zile. corabie, parte bárbateascä si parte fe- 8. meiasc5, asa cum fi poruncise Dumnezeu lui Noe. Noe, in corabie. Poto pul inceteazd, apele sad. Noe iese din corabie. Iar când s'au fmplinit sapto zile, apele potopului au pornit pe pàmänt. i Duranezeu si-a adus arninte de Noe si de toate fiarele si de toate dobi- In anul sase sute al vietii lui Noe, toacele care erau cu el in corabie, in luna a doua, in ziva a saptesprezecea Dumnezeu a läsat sä bat5, vant pe a lunii,. in ziva aceea t5.snirä toate iz- mânt si apele au inceput sI. scadi. voarele marelui adänc i stävilarele ce- rului se cräpará. Si s'au inchis izvoarele adâncului stavilarele cerului i ploaia din cer Si a tinut ploaia pe p5,mânt patru- a contenit. zeci de zile si patruzeci de nopti. 3. Si apele de pe pämlint au dat ins- poi, putin cäte putin, i dup.& o sut5 In ziva aceea a intrat Neo in co- cincizeci de zile au scázut de tot. rabie si impreunti cu el: Sem, Ham si Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe lar in luna a saptea, in ziva a si cele trei femei ale fiilor s5,i, saptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit Apoi tot felul de fiare si tot felul pe muntele Ararat. de dobitoace i tot soiul de aritoare, i apele au sc5,zut mereu, mereu, pin5, in luna a zecea, iar in luna a zecea, care se tartisc pe pimânt, si tot felul de in cea dintäi zi a lunii, s'au ariLtat vär- furile muntilor. pasiíri si tot felul de pitsárele si de lar dup5, ce au trecut patruzeci de zburlitoare. zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe Si au intrat la Noe in corabie, pe- care o fäcuse, rechi-perechi, din toate vietuitoarele cu Si a dat drumul unui corb. Acesta duh de viatä in ele. a iesit, ducändu-se 5i intoreändu-se, pftnä ce s'au uscat apele de pe pämänt. Si veneau, veneau parte bärb5,- teasc5, si parte femeiasc5 din toat5, fap- Si dup.& sapte zile Noe a dat dru- turn, precum poruncise Dumnezeu lui mul unui porumbel din corabie, ca 55, so increclinteze dac5, s'au scurs apele de Noe. Apoi Dumnezeu a inchis usa dupg el. pe fata p5,mäntului, Si a stäruit potopul patruzeci de Ci porumbelul n'a giísit unde zile pe pämänt si au crescut apele si odihneascii talpa piciorului, si s'a, intors au ridicat corabia, si ea plutea pe dea- la Neo in corabie, dici apele erau pe supra pamäntului. Si apele au crescut mari si au sporit foarte pe pàmânt, si corabia plutea pe DLO apelor. Si apele au crescut uriase pe p5,- mânt, dad, din cale, Meat toti muntii cei mai inalti, de sub tot cerul, fur5, acoperiti. 7

FACEREA, 9 toati figa pamantului. Atunci Noe si-a 9. intins mana si a apucat porumbelul qi I-a biigat la sine in corabie. Noe i Idgeíduinta, lui Dumnezeu. Feciorii lui Noe. Si a asteptat Inca' sapte zile g a i Dumnezeu a binecuvantat pe dat drumuliar porumbelului, din corabie. Noe i pe feciorii lui i le-a zis: roditmi i vá inmult4i i umplqi pa- Si a venit la el porumbelul, in mantul, faptul serii, i iat5, avea in ciocul Si team& de voi i groaza de voi o frunza' de magic ruptit atunci. Si Noe a priceput ca apele au schzut de pe pa- ea domneasca peste toate vietuitoarele pamantului si peste toate pasarile ce- Si a asteptat Inca alte sa,pte zile, eo a dat drumul porumbelului, dar el rului. Tot ce mica pe pamânt o toti pestii mádi sunt dati in mana voastra. nu s'a mai intors la Noe. lar in anul sase sute g unul al Tot ce se raise& ci ce traieste ca. va fie you& demancare, precum v'am vieW lui Noe, in ziva intaia din lima dat i toata iarba verde. intaia, apele de pe pámânt se uscara si Noe dadu la o parte acoperisul cora- Numai carnea, cu puterea ei de biei si se uitä: i iata se zbicise fats, viata, adica cu sangele ei, sit n'o man- pamântului. ca0. lar in luna a doua, in ziva a doua- Si negresit, pentni cangele vostru, zeci i aptea, pamántul era uscat. pentru viaa voasta, voi cere razbunare; Atunci a griiit Dumnezeu catre de la oricare fiara voi cero acest Bangs, chiar si din mama omului, din mana Noe si i-a zis: fratelui sau, cu razbunare voi cere viata Iesi din corabie, tu o femeia ta omului. feciorii tad i nurorile tale. Toate vietuitoarele care sunt cu Cine vars.& singe omenesc, prin maná de om Angelo lui se va v5,rsa, tine, din toatii, filptura, i pasari, o do- cad dupil chipul cam a facut Dumnezeu bitoace si tot felul de taritoare, care se pe om. tarasc pe piimant, scoate-le cu tine, ca sá misune pe pilmânt i sa, se praseasca Tara' voi fip roditori i v5, inmultiti, ritspandii-vit, pe pamant 0-1 stä,paniti! sit se inmulteasca pe pamant! » Deci au iesit din corabie Noe si Apoi a griiit Dumnezeu catre Noe catre feciorii lui i le-a spus: feciorii lui i femeia lui i nurorile lui, Toate vietuitoarele, toate taritoa- o Iota eu voi incheia legimantul meu cu voi EA cu semintia voastrk rele i toate pagirile ei tot ce se mica pe pacant, dupa, soiurile lor. Si cu toate fapturile vii care sunt cu voi: cu päsárie, cu dobitoacele Si a zidit Nao un jertfelnic lui cu toat,e vietuitoarele pamantului, care Dumnezeu ci a luat din toate viqui- toarele curate g din toate padtrile cu- sunt cu voi, cu toate cate au iesit rato g le-a adus, ardere de tot, pe jert- din corabie, cu toate jivinele paman- felnio. tului. Si a mirosit Dumnezeu miro'sul cu Deci voi incheia legamantul meu bunit mireazma si a zis Dumnezeu in cu voi: Nici o f5,pturit nu va mai fi cugetul sa,u: « De acum inainte nu voi mai blesterna pamantul din pricina omu- starpitä de apele potopului si nu va mai lui, pentru ca phismuirile inimii omului fi potop ea sa pra,p5,deasca pamantul. suet role din tineretea lui tA nu voi mai nimici toate vielantoarele precum Si a adaogat Dumnezeu: Acesta am fácut. este semnul legam5,ntului pe care Il sta, tornicesc intre mine si voi, i toate vie- De aci inainte, cat va ditinui pli- Iuitoarele care cunt cu voi, spre veacuri mantul, semanatul i secerisul, frigul caldura, vara si iarna, ziva i noaptea veacuri: pu vor mai conteni! 13. Pus-am in nori curcubeul meu, ca sá fie semnul leg5,m5,ntului, intre mine pamant.

FACEREA, 10 lar ctind voi grmdi non i deasupra 10. pima,ntului si se va aräta curcubeul Sem, Ham, lafet urmafii lor. In non, Tat& urmasii fiilor lui Noe: Sem, Atimci imi voi aduce aminte de Ham si Iafet. Dupä, potop li s'au nitscut legamhntul care este intre mine i voi lor fi. toate vietuitoarele de tot soiul, si apele Fili lui Iafet au fost: Gomer, Ma- nu se vor mai aduna in potop, ca gog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec EA Tiras. niraiceascii toatii, fiiptura; Si. fiii lui Gomer: A.schenaz, Rifat Curcubeul se va aräta in noni Togarma. mä, voi uita la el, ca sà-mi aduc aminte de legmitntul vesnic dintre Dumnezeu Si fiii lui lavan au fost: Elisa, toate vietuitoarele cu viatà, in ele, Tarsis, Chitim i Dodanim. din toate felurimile de pe pämämt! » De la acestia s'au despgrtit locui- Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe: torii din ostroavele neamurilor. Acestia Acesta este legAmäntul pe care 1-am Bunt fili lui Iafet dup.& iri1e lor, dupä, asezat intre mine i toatä, fä,ptura de limbile lor, dup5, familiile lor çi dupä, noroadele lor. pe pámtint! » Si fiii lui Hain au fost: Cu,s Mit- i feciorii lui Noe, care au iesit raim, Put si Canaan. din corabie au fost: Sem, Ham i Iafet; iar Ham este tatäil lui Canaan. Si fiii lui Cus: Seba, Havila, Sa- beta, Raema i Sabteca. Si fiii lui Raema Acestia trei sunt feciorii lui Noe si au fost: Seba i Dedan. din ei s'a umplut de oameni tot pämântul. Si Cus a fost tattil lui Nimrod. Si a inceput Noe sä munceasca Acesta a fost col dintai stälAnitor pe intintul si a siiclit vie. El a fost vajnic vitrirttor inaintea Si a b'itut vin si s'a imhátat Domnului. Pentru aceea, se zice: « ca Nimrod - vajnic vtinittor inaintea Dom- si s'a dezvelit in cortul su. nului s. Si a vitzut Ham, tatä,1 lui Canaan, Si inceputul stäpanirii sale a fost goliciunea pärintelui säu i s'a dus Babilonul, Erec, Acad, Caln6 i tara nearului. le spud& celor doi frati ai sal, care erau Din tara aceasta, s'a dus in Asiria afarit. si a zidit Ninive, Rehobot-Ir i Calah, Atunci au luat Sem i Iafet o Resen intre Ninive i Calah, ce- tatea cea mare. mantie i puntmd-o amandoi pe umerii lor, au mers deandäratele si au acoperit Si Mitraim a avut de urmasi pe goliciunea parintelui lor, iar fetele lor Luditi, pe Anamiti, pe Lehabiti i pe erau intoarse, asa incat n'au vizut go- liciunea pärintelui lor. Naftuhiti, Si pe Patrusiti si pe Casluhiti - din Si s'a trezit Noe din betia lui a aflat ceea ce ii fitcuse lui feciorul shu care au iesit Filistenii - i pe Caftoriti. Si Canaan a avut de urmasi pe cel mai ttinä,r Si atunci Noe a zis: a Blestemat Sidon, Intâiul situ näscut, si pe Het; Apoi pe Iebusiti i pe Amoriti fie Canaan ! S fie robul robilor fra, tilor ! » pe Gherghesiti, Si pe Heviti, pe Architi i pe Siniti; Si a adäogat: Binecuvântat Si pe Arvaditi, pe Temariti si pe fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, si Ca- Hamatiti. Pe urmä, neamurile Canaani- naan ea fie robul lui ! tilor s'au Dumnezeu sä dea intindere lui Ia- Si tara Cana,a,nitilor se intindea de la Sidon, cum vii spre Gherar, pan& fet i s locuiascii, in corturile lui Sem, la Gaza; cura mergi spre Sodoma, Go- iar Canaan sa fie robul lui ! mora, Adma i Teboim, ptimii la Lasa. Iar Noe a mai trill, dupil potop, trei sute cincizeci de ani. Deci toate zilele lui Noe au fost nouà sute i cincizeci de ani. Apoi a murit. 9

FACEREA, 11 Aceatia sunt urmaaii lui Ham, dupa Atunci s'a pogorit Domnul, ca familiile, dupa, limbile, dupá tárile yaz& cetatea i turnul pe cara Il zideau dup5, noroadele lor. flu oamenilor. Aaijderea ai Sem, parintele tuturor S'r a zis Domnul: « Tata ei sunt un fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai mare, a avut aceati fii: singur popor i o singuri limbá, au cu totii. i acesta e numai inceputul lu- Fiii lui Sem au fost: Elam, Asar, crarilor, dar nimio nu le va rimanea Arpacaad, Lud ai Aram. neficut din toate cate Jai vor pune in minte si faca. lar fili lui Aram au fost: Ut, Hul, Gheter i Maa. Haidem sá ne pogorim i si ame- stecim pe loe graiul lor, astfel ca si, Si Arpacaad a avut pe Selah, nu se mai inteleagá in limbá unii cu Selah pe Eber. altii!* lar Eber a avut doi fii: pe unul Si i-a impraatiat Dumnezeu pe ei de acolo pe tosta fata pámantului ai ei il cherna Peleg, pentru cá in zilele lui s'a au contenit cu ziditul impartit pilmantul, iar pe fratele lui cherna Metan. De aceea i s'a pus numele Babel, de vreme ce acolo amestecat-a Dum- i Ioctan a avut pe Almodad, nezeu graiul a tot pamintul ai de acolo pe Selef, pe Hatarmavet ai pe Ierah; i-a risipit Dumnezeu pe fata pamantului S'r pe Hadoram, pe Uzal si pe intreg. Tata care sunt urmaaii lui Sem: Dicla; Sem era in virsta de o sutil de ani i pe Obal, pe Abimael a'r pe i s'a nascut Arpacaad, la doi ani dupi Seba ; potop. Si pe Ofir, pe Havila ai pe Iobab. Si a mai trait Sem, dupi ce i s'a Toti acestia au fost fiji lui Metan. niscut Arpacaad, cinci sute de ani, a avut fil i fiice. lar aaezarile lor incepeau de la Mea, cum te duci spre Sefar, pana' la Si Arpacaad era in virsta de trei- muntele de la rasara. zeci i cinci de ani; i i s'a ntiscut Selah. Aceatia sunt fiii lui Sem, dup5, S'r a mai trait Arpacaad, dupä, ce familiile lor, dupa limbile lor, dupti, ti- i s'a niscut Selah, patru sute si troj ani, rile lor i dupti noroadele lor. ai a avut fil i fiice. Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, Si Selah era in varsta de treizeci dupà spitele lor i dup5, noroadele lor, de ani ai i s'a nascut Eber. iar din ei se trag neamurile care s'au Si a mai trait Selah, dupa ce i s'a imprtiatiat dup.& potop, pe pamant. nascut Eber, patru sute troj ani, ai a 11. avut fu i fiice. Si Eber era in varstit de treizeci Tamal Babel. Stritmofii lui Avram. patru de ani i i s'a niscut Peleg. Si tot piimantul avea un singur grai Si a mai trait Eber, dup5, ce a aceleaai cuvinte. avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani, Si s'a intamplat ca, pornind oa- menii din rasarit, au gisit un' aes in ai a avut fi i fiice. tinutul Sinear i s'au salaaluit in el. Si Peleg era in virstit de treizeci Si si-au zis ei intre ei: Veniti in- de ani i a avut pe Reu. coace ! Sa facern caramizi ai sil, le ardem i a mai trait Peleg, dupli ce a in foc! s i s'au slujit de carimizi in avut pe Reu, dou'à sute noua ani, ai a loe de pinta' ai de catran in loo de av-ut fii j fiice. muruialá. Si Reu era in virsti de treizeci Si au zis: Haidem sa ne cladim doi de ani ai a avut pe Serug. o ceta,te tai un turn al carui varf sá ajunga Si a mi trait Reu, dupá ce a pana, la cer, i sa ne facem vestiti, avut pe Serug, doua sute gl apte ani, ai ca sá nu mai fim impriatiati pe tosta a avut fi i fiice. fata pilmântului 10

FACEREA, 12 i Serug era in v'árstil de treizeci Iar Avram era in varstä de saptezeci de ani i a av-ut pe Nahor. cinci de ani cand a purces din liaran. i a mai trait Serug, dupit ce i §i a luat Avram pe Sarai, femeia s'a nitscut Nahor, dona sute de ani, sa, si pe Lot, nepotul san, i toat5, ago- a avut fu i fiice. nisita pe care o agonisiser5, i singa- rimen pe care o dobb,ndisera in fiaran, i Nahor era in varsta de dona- si au purces in tara Canaanului si au zeci i nona de ani si a avut pe Terah. ajuns in Canaan. *1 a mai trait Nahor, dup5, ce a i a stritbatut Avram tara pe in- avut pe Terah, o anta i nouitsprezece delete pana la vatra Sihemului, pana ani, si a avut fu i fiice. la stejarul More. Iar in acele zile lo- cuiau in tara Canaanitii. i Terah era in varsta de sapte- zeci de ani EA a avut pe Avram, pe i Domnul i s'a, ar5,tat lui Avram Nahor si-pe fiaran. i-a zis: o Urmasilor tai darui-voi amasa), tara! a alada Avram acolo lata spita lui Terah. Torah a avut un-jertfelnic Domnului, care i se ara,- pe Avram, pe Nahor i pe Haran ; Haran tase. a avut pe Lot. i a pumas de acolo catre munte, Dar Haran a murit in zilele lui «pro rasarit de Betel, ffi intins cortul, Terah, tatal san, in patria sa, in cetatea, avand Betelul spre apus si Ai spre Ur din Caldeia. sarit. i a c15,dit pe locul acola Dom- nului un jertfelnic o s'a inchinat Dom- lar Avram EA Nahor si-au luat sotii. Pe femeia lui Avram o cherna nului. Sara,i, si pe femeia lui Nahor o cherna Milca, fijen lui Haran tata' Milck i a pornit Avram, mergand din tata' loe in loc i indreptandu-se spre miaza-zi. i Sarai era stearp5, i n'avea copii. Si Terah a luat pe Avram, fiul san, i s'a iscat foamete in tara; i s'a FA pe Lot, fiul lui Haran, nepotul san, pogorit Avram in Egipt ca si se aseze si pe Sara,i, nora sa, femeia lui Avram, acolo vremelnic, caci in tara, era foa- mete grea. fiul san, si a plecat cu ei din cetat,ea Ur a Caldeilor, ca sä se duca in p5,- lar pe cand se apropia ca ea intre In Egipt, zis-a catre Sarai, femeia sa mantul Canaan ; dar ajungand in Haran, s'au asezat acolo. Asculta, eu stiu ca tu esti femeie fru- moasa la chip, lar zilele lui Terah au fost dona', sute i cinci ani. i a murit Terah in lar cand te-or veden Egiptenii vor Haran. apune: o Asta e femeia lui ! i pe mine m'a vor °morí', iar pe tino te vor rasa 12. Ineeputul istoriei lui Avram. cu $i Dumnezeu a zis lui Avram: Spune deci c5, esti sora-mea, ea « Iesi din tara ta si din nemetul tau si sa-mi mearg5, bine, in hatarul tau, i sa scap cu viat5 multamitá tie!* din casa tatalui tau, i du-te in tara pe caro ti-o voi oral°. i ajungand Avram in Egipt, Egip- i voi face din tine popor mare tenii prinsera de veste c5, femeia era si te voi binecuvanta i voi mári nu- tare mandrä. mele tau, incat vei fi binecuvantaze pentru altii. i au väzut-o dreg5,torii lui Fa- raon i au laudat-o inaintea lui, si fe- i voi binecuv5,nta pe coi ce te meia a fost Mata in casa lui Faraon. binecuvinte,aza, iar pe cine te blestema lar pe Avram 1-au incarcat de da- ii voi blestema, si se vor binecuv5,nta intru tine toate neamurile pámantului. ruri, in hatarui ei, o i-au dat turme Deci a plecat Avram, dup5, cum cirezi, asini, robi EA roabe, a,sine vorbise Domnul, i cu el a pornit si Lot. camile. Dar Dumnezeu a bätut cu pe- depse grelo pe Faraon si casa lui, din pricina femeii lui Avram, Sarai. 11

FACEREA, 13, 14 Atunci a chemat Faraon pe Avram Atunci Lot vi-a ales toatit cámpia i-a zis: e Ce este aceasta ce mi-ai Iordanului si a pornit spre rfisärit; i asa s'au de,spärtit frate de frate. &cut? De ce nu mi-ai spus cä ea este femeia ta? Avram s'a säläsluit in pim5,ntul Canaan si Lot s'a asezat printre cetátile De ce ai rostit: e Este sora mea s? din valea Iordanului i 0-a in tina cor- Si eu era s'o iau de sotie! i acum iatá-ti turile pänä, la Sodoma. femeia! Ta-o i du-te ! Dar oamenii din Sodoma erau räi Si i-a dat Fara,on oameni care fA tare pácdtosi inaintea Domnului. petreacii i 1-au petrecut dará, din Egipt, pe el si pe femeia lui i toatä, averea lui. Si Domnul a gräit lui Avram, duph ce Lot s'a despärtit de el: e Ridicä ochii 13. täi si te uità, din locul unde stai, catre Avram se desparte de Lot ; unul se a,seazii La Hebron fi celdlalt in preaima Sodomei. miazii-noapte,cittre miazä-zi, cátre rds5,rit c5,tre apus, Si a purces Avram din Egipt, el femeia sa, i tot ce avea cu el, Rinda tot piimkntul pe care Lot cu el. spre vezi dä,rui-l-voi tie i urmasilor tid, pe Si Avram era tare bogat: avea turme, argint i aur. vecie. Si a mers din popas in popas, din- Si voi inmulti pe urmasii täi ca spre rniazà-zi panä, la Betel, Vial, la locul pulberea pämántului, asa incát, dacio, unde fusese cortul säu la inceput, intre Betel i Ai, cineva ar putea 65, numere pulberea, pá- mántului, i pe urmasii tái Ii va numära. Adic5, la locul jertfelnicului pe ca,re-1 zidise mai inainte i unde Avram s'a Scoalä-te, sträbate tinutul in lung inchinat Domnului. si in lat, caci tie ti-I voi da!» Dar i Lot, care intov5,iiisea pe Avram, avea turme, cirezi Si Avram ridicandu-si corturile a turi. cor- venit i s'a sitläsluit la stejarul Mamre, care este langa Hebron. Si acolo a cadit Si nu-i inciipea tinutul ca sä lo- Domnului un jertfelnic. cuiasc5, impreunii cäci averea lor era mare si nu puteau sä mai locuiasc5. im- 14. preun5,. Beiteilia din Valea Sidim futre coi cinci coi patru regi. Avram scoate pe Lot Si s'a iscat ceartä intre ciobauii turmelor lui Avram i ciobanii turmelor din mcina biruitorilor. Melchisedec bine- lui Lot. Iar Canaanitii i Perezitii lo- cuvinteazd pe Avram. cuiau pe vremea aceea in a,r5,. Atunci Avram a zis lui Lot: 4 S5, Si s'a intilmplat in zilele lui Am- nu fie ceartä futre mine si tine, si intre ciobanii mei fji ciobanii tal, cäci suntem rafel, regele Sinearului, Arioc, regele Ela- frati! sarului, Chedarlaomer, regele Elamului, Iatä tot tinutul st5, inaintea ta! si Tidal, regele din Gutim, Desparte-te, te rog, de mine ! Dacä tu apuci la stiinga, eu apuc la dreapta, Cá acestia au pornit räzboi im- iar clac& tu apuci la dreapta, atunci eu potriva lui Bera, regele Sodomei, si a apuc la stânga! » lui Birsa, regele Gomorei, fOl. a lui Si Lot si-a ridicat ochii si a privit regele din Adma, si a lui Semeber, regele toatà cámpia Iordanului, care, mai fue.- inte ca sä fi präpidit Dumnezeu Sodoma din Teboim, si a regelui din Bela sau Gomora, era tostä adApatä, pänä, la Toar. Toar, ca grädina lui Dumnezeu ori ea Toti acestia dint5,i au venit ca soti tara Egiptului. de fázboi in valea Sidim, &lid),\" Marea Sdratä. Timp de doisprezece ani, cei din urma fusesergi supusi lui Chedarlaomer, iar in anul al treisprezecelea s'au räsculat. Si in anul al paisprezecelea, a venit Chedarlaomer i regii cei dim- preunä Cu el si au baut pe Refaiti la 12

FACEREA, 15 Astarot-Carnaim si pe Zuziti la Ham, omer si a regilor uniti cu el, in valea pe Emiti in câmpia Chiriataim, ave, lidia], in vales. Regelui. i pe Horiti langa muntele lor Seir, *i Melchisedec, regele Salemului, pana la El-Paran, care este in preajma pustiului. i-a iesit inainte cu paine i vin ; iar el era preot al Dumnezeului Celui Proa Apoi au luat-o inapoi si au venit Inalt. la En-Mispat sau Cades, si au blitut tot tinutul Amalecitilor, ca si pe Amoritii i 1-a binecuviintat si a zis: s Bine- care locuiau in FIatat,on-Tamar. cuvantat fie Avram de Dumnezeul Cel Au iesit atunci regele Sodomei Prea Inalt, facatorul cerului si al pa- regele Gomorei i regele din Adma regele din Teboim i regele din Bela, mantului ! » adicii Toar, si s'au pus in rand de ba, *i binecuvantat fie Dunmezeul Cel talie in valea Sidim, impotriva celor- lalti: Proa Inalt, care a dat pe vrajmasii tai in mainile tale ! s i i-a dat Avram ze- Impotriva lui Chedarlaomer, re- ciuiala din toate. gele Elamului, i a lui Tidal, regele din i a zis regele Sodomei catre Gutim, si a lui Amrafel, regele Avra,m: s Da-mi numai oamenii, iar prada si a lui Arioc, regele Elasarului. Patru ja-o tu o. regí in luptà cu cinci regí. Dar Avram a raspuns regelui So- Dar valea Sidim era plina cu pu- domei: Ridic mana mea inain tea lui turi de smoara. i au impune la fuga Dumnezeu, Dumnezeul Cel Proa Inalt, fa- regii Sodomei i Gomorei si au cazut In ele, iar cati au mai rä,mas au fugit catorul cerului si al pamântului, i jur: In munti. C5, nici un capat de ata, niel o lar biruitorii au luat tot ce a fost curca de incaltarninte nu voi lua din de pret in Sodoma si Gomora i toate tot ce este al tä,u, ca sa nu zici: L-am merindele i au plecat. inchiaburit pe Avram ! » i au luat si pe Lot, nepotul lui Avram, çi averea lui i s'au dus. Ca el Numai atata: ce au mancat voi- locuia in Sodoma. nicii i part,ea oamenilor care au mera i a venit unul din fugan i a cu mine: Aner, Escol FOi Mamre. Acestia vestit pe Av-ram Evreul, care locuia la sa,-0 ja partes, Ion! stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui 15. Escol i fratele lui Aner, caci i acestia &cusma legiimant cu Avram. Domnul ee aratei lui Airram felgiiduefte un fecior la beitrtinefe. Avram a crezut f i Auzind Avram ea nepotul gil a fost luat prins de razboi, a inarmat pe credinfa lui n'imane pila vefniccl. oamenii sai incercati, nascuti in casa, trei sute optsprezece insi, si a urmárit Dupii aceste intampläri, cuvantul pe dusmani pana, la Dan. Domnului s'a descoperit lui Avram in vedenie i i-a zis: Nu te teme, Avrame ! i acolo, dup.& ce si-a impartit Eu sunt scutul tau o rasplata ta va fi menii in cete, noaptea el i robii 861 mare foarte ! » au izbit pe regí i i-au fugara pana, la Atunci Avram i-a raspuns: Doamne Hoba, care vine la miazii-noaptea Da- Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindca mascului. eu ma trec din viatil fará, copii, iar sluga mea niiscutii, in casa, Eliezer din Da- i au luat inapoi toar+, prado masc, va fi mostenitorul meu ? au luat inapoi si pe Lot, nepotul sä,u, si tot avutul lui, asijderea i pe femei i a adaugat Avram: Iatä, tu nu poporul. mi-ai dat urmas i acum un rob din Atunci regale Sodomei a venit infra casá va fi mostenitorul meu! Dar iata cuvántul Domnului catre intampinarea lui Avram, dupa, intoar- cerea lui de la infrangerea lui Chedarla- Avram, i i-a spus: Nu &cesta va fi rnostenitorul tau, ci acel ce va iesi din maruntaiele tale, acola va fi mostenito- rul tau ! 13

FACEREA, 10 Si 1-a scos din cort afarä, Eft i-a Si pe Hetiti, pe Pereziti si pe zis: «la uita-to la cer ti numärä «telele, dad, poi sa lo numeri ! » Si a mai zis: Refaiti, Atilt de multi vor fi urmasii tai!» Si po Amoriti, pe Canaaniti, pe Si a crezut Avram pe Duranezeu Gherghesiti si pe Iebusiti. i-a socotit lui aceasta ca dreptate. Apoi a zis dare el: Eu stint Dom- 16. nul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea Sarai Agar. Agar !age in pustie, dar Caldeilor, ca sa-ti dau tara aceasta de ingerul Domnului fi poruncote sd vie mostenire ». inapoi. Si Avram a intrebat: Doamne, Sarai, femeia lui Avram, nu-i Duinnezeule, dupl ce voi cunoaste cä, cuse nici un fiu, s't avea o roabä, egip- va fi a mea? » teancii pe care o cherna Agar. Atunci i-a zis Domnul: Adu-mi o junk& de trei ani, o capra de trei ani, Si Sarai i-a zis lui Avram: un berbec de trei ani, o turturea si un Dumnezeu m'a ingrä,dit ca sa nu naso; inträ, deci la roaba mea. Poate ca voi porumbel! » avea copii de la ea Avram a ascultat Si i-a adus toate acestea i le-a de indemnul femeii sale Sarai. spintecat in douä, i a pus fiecare ju- matate fatä, in fat& cu cealalta, dar pa- Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat pe Agar Egipt,eanca, roaba sa, cand se im- sä,rile nu le-a spintecat. plinisera seco ani de cand Avram locuia Ci vulturii se lasau in jos deasupra In pämäntul Canaan, i a dat-o bä,rba- lesurilor, iar Avram Ii alunga. tului ei Avram, ca sotie. lar and a fost la scäpatatul soa- Si a intrat la Agar si ea a zamislit. relui, un somn greu a dat peste Avram si iata spaima i intuneric mare au cazut Gaud a vazut ca a ramas grea, stitp5.- nil-a& a scäzut in cinste, in ochii ei. peste el. Si Donmul a grait lui Avram: u Cu Atunci Sarai a zis catre Avram: « Ocara mea sa caclä, asupra ta! Eu in- adevarat urmasii tiii vor locui sumi am pus pe roaba mea la sanul vremelnic inteo tara straina, undo vor tau, si daca a väzut ea a rämas grea, fi robi, i aceia Ii vor asupri vreme de eu am ajuns de nimica toatä in ochii patru sute de ani. Dar si pe poporul la care ei vor ei! Duninezeu fie judecätor intre mine fi robi, eu Il voi judeca; iar dupa aceea si tine ! » iesi-vor cu mari bogdtii. lar tu vei merge care pärintii Dar Avram i-a raspuns femeii sale in pace, s't vei fi ingropat la adanci ba- Sarai: « Iatá roaba ta e in mana ta! cu ea cum crezi ca e mai bine! » i Sarai tranote. a strunit-o aspru s't ea a fugit din fa ta ei. Si in al patrulea vac do oameni, urtnasii tal se vor intoarce aici, cad nu Si a gasit-o ingerul lui Dumnezeu s'a implinit pilnä, acum niä,sura färade- la un izvor de aph, in pustie, la izvorul de pe calea «pro Sur, legii Amoritilor! » lar clupa ce a asfintit soarele Si a intrebat-o: « Agar, roaba s'a facut intuneric, iatä un cuptor fu- megänd si o väpaie de foc, care au *lei tale Sarai, dincotro vii i unde trecut printre acele ciozvarti. te duci? ai ea a rdspuns: Sunt fu- In ziva aceea, a incheiat Dum- gará din fata stapänei mele, Sarai! » nezeu leg5,mant cu Avram si a zis: Ur- Atunci i-a zis ingerul Domnului: masilor tai voi da panahntul acesta, « Intoarna-te la stap'ana ta i smereste-te de la fluviul Egiptului pana la fluviul sub mana ei! » cel mare, al Eufratului: Pe Cheniti, pe Cheneziti, Pe Si i-a mai zis ingerul Domnului: Chedmoniti, « Voi inmulti cu prisos s'amánta ta, in- cat sâ nu se poata numära, de multa ce va fi! *i a zis iarksi ingerul Domnului: a Mt& tu porti in san si vei nato un fiu 14

FACEREA, 17 si-i vei da numele Ismail, fiinda au- $i-ti voi da tie i urmasilor tai, zit-a Domnul necazul tau. tara pribegiei tale, tot pamantul Canaan, In stapanire vesnicii i eu voi fi Dum- Si el va fi ca un asin salbatic: nezeul lor ! » mans, lui va lovi in toti i mana tuturor Apoi zis-a Donanul catre Avraam: va lovi in el! $i va sta darz in fata « Iar tu pitzeste legamantul meu, tu si urmasii täi, in vacurile lor. tuturor fratilor sai. u Acesta este legamântul meu, intre $i Agar a chemat numele Dom- mine FA voi i urmasii tai de dup.& tine, pe care sa-1 pastrati: toatii partea bar- nului, care vorbise cu ea: «Tu esti Dum- bitteascii sa se taie imprejur. nezeul Atotvitzittor ». $i zicea Agar $i anume sä taiati imprejur trupul vostru çi acesta sit fie semnul L-am vitzut aici pe Dumnezeu si am dintre mine si voi. riimas cu viatä, dupit, ce 1-am vazut! Cand va fi de opt zile, once prime de partea barbateasca, dintre voi, sii fie Pentru aceea s'a numit izvorul titiat imprejur, in neam de neam, atat robul nascut in casit cat i cel cumpárat Beer-lahai-roi; iatit-1, se aflit intre Cades cu argint din once neam strain si care íi Bered. nu este din semintia ta: Sit fie titiat imprejur robul nitscut $i Agar i-a nascut lui Avram un In casa ta ca i cel cumparat cu argintul fin çi a pus Avram fiului pe care i I-a tau. Astfel semnul leganattntului meu näscut Agar, numele Ismail. fie pe trupul vostru semn al unui le- gamant vesnic. $i Avram era in varsta de opt- lar bärbatul netaiat imprejur, care zeci i ase de ani &Ind Agar i-a nitscut nu vi-a taiat imprejur trupul situ acest pe Ismail. suflet sit fie starpit din poporul situ, ca unul care a stricat legamitntul meu! » Avram se va numi Avraam. Semnul $i a zis iarasi Domnul catre imprejur : semnul legdmdntului. Sarai se Avraam: Sarai, femeia ta, sit nu se va numi Sara. mai cheme Sarai, ci Sara sa fie numele ei. $i &and Avram a fost in varstit de $i eu voi binecuvitnta-o, voi nouitzeci i nouit de ani, i s'a arätat da, din ea, un fecior; voi binecuvanta-o Dumnezeu i i-a graft: Eu aunt Dum- va fi matcä de noroade, i stapitnitori nezeul cel Atotputernic ; umblä intru de neamuri vor odrasli din ea! » lumina fetei mele i Iii far& prihanit! Atunci Avraam a cazut cu fata la pämant, a zambit i a zis in inima Voi statornici legamantul meu in- sa: Oare cuiva de o But& de ani tro mine si tine si te voi inmulti din mai vie fecior, si Sara, la nouitzeci de ce in ce mai mult ! » ani, o sit mai fie mamá? $i a grait Avraam &litre Domnul: Atunci a cazut Avram cu fata la pit- o Fie ca Ismail sa aibit zile in fata ta! Dar Domnul i-a raspuns: « Cu ade- mant i Donmul a vorbit cu el i i-a varat, Sara, femeia ta, iti va naste un fiu si-i vei pune numele Isaac si eu voi spus: incheia legamântul meu cu el, legamitnt o Eu insumi, iata, fac legamantul vesnic, pentru urmasii lui de dupa el. $i cu Ismail te-am ascultat ! Jata, meu cu tine: vei fi parintele a multime de popoare, 1-am binecuvantat voi da roada trupului, voi inmulti peste másura; $i de aci inainte nu te va mai va odrasli doisprezece voevozi i voi cherna Avram, ci va fi numele tau face din el un popor mare. Avraam, caci ti-am harazit ea fii pärin- tele a o multime de popoare. $i-ti voi da tie roadä trupului nu- meroasit foarte i voi ridica din tine noroade, i regi vor iesi din coapsele tale. $i voi statornici legamântul meu. intre mine si tine i urmasii tad de dui-A tine, in vacurile lor, spre vesnio mint, ca eu sá fiu Dumnezeul tau al semintiei tale de dupit tine. 15

FACEREA, 18 Dar leg5mntul meu fi voi in- Apoi Avraam a alergat la cireadä, a luat un vitel tanär i gras i 1-a dat cheia cu Isaac, pe care ti-1 va naste Sara slugii ca sa dea zor sä,-1 pregateascá; la anul pe vremea aceasta! » A luat unt i lapte i vitelul pe Si a sfarsit de vorbit cu el si s'a inältat Domnul de Muga Avraam. care-1 gátise si. le-a pus inaintea drume- tilor, iar el a stat in picioare in fata lor, Atunci a luat Avraam pe Ismail, sub copac, pe cand ei rnancau. fiul sau, si pe toti robii nIscuti la el in casä i pe toti cei cumparati cu argintul Ci ei 1-au intrebat: Unde este Sara, sä,u, toatä partea barbateasca din gloata femeia ta ? » Si el a raspuns: Inlauntru, casei lui Avraam, si. a taiat imprejur In cort ! » trupul lor, chiar in ziva aceea, precum vorbise Dumnezeu cu el. Atunci a zis unul: Voi veni ne- gresit iar la tine, cand va fi anul, i hita Si Avraam era in varsta de noua- Sara femeia ta va avea un fiu ». Dar zeci i nona de ani cand a fost Wat Sara asculta din usa cortului, in dosul lui. imprej ur. Si Avraam si Sara erau batrâni, inaintati in varstä, iar cu Sara conte- lar Ismail, fiul säu, era in varstä nise rostul zamislirii de treisprezece ani c6,nd a fost Si Sara a ras in mima ei i a zis: imprejur. Dupa, ce am ajuns bitrana, sa-mi mai In una si aceeasi zi, au fost taiati fie a zburda ? Iar stap6,nul meu e un imprejur Avraam i Ismail, fiul sau. mosneag!» Si toti barbatii casei sale, robi Atunci Domnul a grait lui Avisan': näscuti in casa sau robi cumparati cu « Pentru ce a ras Sara si a zis: o Cu ade- argint de prin straini, au fost taiati im- prejur impreunä cu el. värat naste-voi eu un fiu, asa batránä 18. cum sunt ? Este la Dumnezeu vre-un lucru cu Cei trei ingeri, oaspefii lui Avraant. DUM- nezeu va nimici ora,sele peiceitoase. Mijlo- neputinta ? Pe vremea aceasta, ca,nd se cirea lui Avraam. va implini anul, voi veni iar la tine, si Sara va avea un fiu! » Domnul s'a aratat iaräi lui Avraam, la stejarul Marare, pe ca'nd el statea la Sara a tligaduit i a zis: « N'ami usa cortului, sub zapusala zilei. ras », ca o apucase frica; dar el i-a rás- puns:«Bu. nu! Ai ras!» Si ridicandu-si ochii i privind, iata, trei barbati stiteau inaintea lui; i cand Apoi acei oameni se scularà de acolo si-si indreptarä ochii in partea So- i-a vazut, a alergat din usa cortului intru intampinarea lor si. s'a inchinat domei, iar Avraam mergea cu ei, ca s'AA pana: la pämant, petreacit. Si a rostit: Doamne, daca' am aflat Si Domnul a zis in sine: u .Ascun- har in ochii tai, nu trece cu vederea pe robul tau! de-voi de Avraam aceea ce sunt pe Ingaduiti sa va aducli putina apa cale sa fac, spalati-vii pe picioare; apoi odihni- 0 data ce Avraam va fi negresit ti-va, sub copac. un popor mare i vajnic 1.1 intru el bine- lar eu va; voi aduce un codru de cuvánta-se-vor toate popoarele plimán- paine ca sa vd Intárii inimile; pe urma tului? vedeti-vä de drum. Altfel, de ce v'ati fi abatut pe la robul vostru? s Iar ei Caci 1-am ales anume ca ea lase In grijá, fiilor adj i ca.sei sale, in urma au räspuns: «Asa sä faci precum ai zis ». sa, ca ei sä umble in chile Domnului Si Avraam a intrat in sarg in cort indeplinind dreptatea i pravila, asa in- cát Domnul sa izbandeasca fa.gaduintele la Sara si i-a grait: Ia de graba trei facute lui Avraam! » sea de lamura de faja., främantä fd turte! Atunci Domnul a grait: « De vreme ce strigatul impotriva Sodomei i Go- morei este mare sA päcatul lor grozav de greu. 16

FACEREA, 19 Mä pogor acum sä vad daca, fap- Domnul: o Nu o voi pierde pentru cei tele lor Bunt intocmai precum aratä, stri- zece ! » garea ajunsä Omit la mine, iar de nu, voi vedea! » Si a purees Domnul, dupil ce a De acolo, cei1a4i doi bifirbati se indreptarä i luarä calea spre Sodoma. sfärsit de vorbit cu Avraam, iar Avraam Dar Avraam mai rilmase pe loe in fata s'a tutors la cortul Domnului. Si Avraam s'a apropiat si a grait: 19. Nimici-vei tu pe eel drept odatä cu cel pacatos? Cei doi ingeri gaduesc la Lot, iar a doua Poate ca se afla cincizeci de drepti zi Il scot din Gomora. Nimicirea oraselor inlauntrul cetatii; oare prapadi-vei tu nelegiuite. OlArsia lui Moab f i a lui Amon. nu vei cruta locul, pentru cei cincizeci de drep0 dinlauntru? Si cei doi ingeri au sosit in So- Departe de tine sa faci un lucru ea acesta! Sä ucizi pe cel drept de-a- doma dare sear& Iar Lot sedea in poarta valma cu eel räu raeargä celui Sodomei. Cum i-a vazut, Lot s'a sculat drept la fel cu nelegiuitului! Departe de tine! Judecatorul a tot paintintul oare ca si-i intämpine i s'a inchinat pana nu va face dreptate? la pamânt. Atunci Domnul a zis: « Daca la Si a grait: « Rogu-vi, stapiLnii mei, Sodoma gasesc cincizeci de drepti abateti-vä in casa robului vostru trul cetatii, eu voi crula tot Iinutul, nei noaptea i spalaWvit pe picioare, In hatarul lor! » iar mitine sculati-vä i merge0 in calea Dar Avraam a ritspuns si a zis: voastra ». Dar ei au zis: « Ba nu, ci d«eIaitän, uam cutezat sâ vorbesc cu Domnul, vom manea pe ulita ». sunt decat pulbere i ce- Dar el a staruit mult de ei, i s'au nusä ! abiitut la el 10 au gazduit in casa lui. Si le-a pregatit dui i le-a copt azime Poate ca din cei cincizeci de drepti vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa ei au ospatat. Nu apucasera hag sa se culce, and acestor cinci, toatä cetatea? » i Domnul a grait: « Nu o voi pierde, dacii gäse,se oamenii din cetate, &licit din Sodoma, In ea patruzeci i cinci ! » inconjurara casa de la tamir pang la ba- Atunci Avraam vorbi Domnului tean, tot poporul, din toate fundurile. din nou i zise: « Poate cá se gasesc Si au chemat pe Lot i i-au spus: In ea patruzeci ! Ritspuns-a Domnul: « Unde sunt oamenii care au venit la tine in gazdä, acum, noaptea? Adu-i la Nu o voi pierde pentru cei patru- noi ca sa-i cunoastem! » zeci ! . Si Lot a iesit la ei, la usä si usa Si a zis Avraam: e SA,' nu se ramie a tras-o dup.& el. Domnul dacit mai vorbesc. Poate se Si a zis Lot: « Vä rog, fratilor, nu gäsesc in ea treizeci ! Räspluis-a Dom- siivarsiti vre-o urgie! nul: Nu o voi prapadi dad), se aflä Iatä, am doma fete care nu stiu de acolo treizeci s. Si iar a zis Avraam: o Iata-ma cu- barbat. Pe ele le voi scoate la voi f}i tezand sii mä intind la vorbä, cu Stk.- facqi cu ele ce yeti vrea, numai nu pri- panul. Poate se gasesc In cetate doml- cinuiti acestor oameni nici o suparare, o data ce au venit la umbra acoperisului zeci! » Räispuns-a Domnul: 4 Nu voi nimici-o pentru cei douizeci! » meu! lar ei strip:odd' : o Da-te inapoi! » Si Atunci a mai Z113 Avraam: s Sä nu adäogara : 4 Acesta, singur, care s'a acivat se intäräte Domnul meu, dar voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate la noi ea venetic, vrea sä ne fie jude- se vor gâsi in ea zece drepVi!sRäspuns-a cator! Te vom struni mai zdraviin decitt pe aceia!* i &Aura buzna peste Lot si se apropian ä sa spargä usa. Atunci cei doi barb4i intinsera raffia i bagaril, pe Lot la ei in casä, inchiserä 17 2

FACEREA, 19 lar pe cei dela usa casei li lovira Atunci Domnul a turnat asupra, cu orbire, de la cel mai mic pänd, la cel Sodomei i asupra Gomorei ploaie de mai mare, asa incia ei se istovira eau- pucioasä, si de foc, de la Doinnul din cer. tánd uaa. Si a priipldit cetátile acelea i tot tinutul si pe toti locuitorii cetatilor Atunci cei doi bärbati gráirâ catre tot ce createa pe campie. Lot: o Daca mai ad pe cineva aici Ci femeia lui Lot s'a uitat indärat vre-un ginere, fiji taj i fiicele tale si pe ai s'a prefacut in stälp de «are. cati ai in cetate scoate-i din acest loe, Si s'a sculat Avraam a doua zi de dimineatd i s'a dus la locul unde CAci noi vom nimici locul acesta, statuse inaintea Domnului. Si a cdutat spre Sodoma si Go- fiindcii, strigiitul impotriva locuitorilor lui mora i «pro toata campia tinutului s'a intetit inaintea Domnului i Domnul a privit i Rita: fum gros se ridica de ne-a trimis ca sa4 pierdem ! » pe pdmânt, ca fumul dintr'un cuptor. Astfel Dumnezeu, nimicind cetd- Si a ieait Lot si a inceput sa vor- beasca cu gineri_i «di, care erau sä ja pe tile tinutului, si-a adus aminte de Avraam fetele sale i le-a «pus: « Sculati! si a scos pe Lot din mijlocul pieirii, din locul acesta, fiindca Domnul e gata cand a fost sá piarzä, aceste cetati in care säldsluise Lot. prapiidea,scrt cetatea! » Dar ginerii sai Irma Lot a plecat din Toar si s'a credea,u cd Lot glumeate. sdlasluit in munte, impreuna cu cele cloud', Ci când s'au revärsat zorile, in- fiice ale sale, caci se temea sá mai lo- gerii &Aura, zor lui Lot zicând: Scoa- mimed in Toar. Si s'a asezat inteo pe- lii-te! la pe femeia ta si pe cele doua tera cu cele doug, fiice ale sale. fiice ale tale, care se and, aici, ca sä nu Atunci fiica cea mai mare a zis pieri si tu, pentru fdradelegea cetatii! » cdtre cea mai mica: « Taal nostru a bdtran si nu e nici un barbat in vecind- Dar Lot zabovindu-se, cei doi bár- tate, care sä vie la noi, dupii obiceiul bati Il apucara de maná pe el si pe fe- a tot plimántul. Haidem ed imbittim cu vin pe rneia lui si pe cele cloud fete ale lui, tatil nostru intrarn la el, ca sd avem de la tat:al nostru urmasi ! » cáci Dumnezeu voia sii-1 cruje, scoa- Si au imbdtat cu vin pe tatal lor in serä afar& si-1 läsara in fata cetatii. noaptea aceea i a intrat fata cea mare si s'a culcat cu tatâl sau i el n'a atiut nici lar dup.& ce i-au scos afarä, a zis cand s'a culcat ea, nici cand s'a scula.t. unul: o Fugi ca sä scapi Cu vista! Nu te Apoi, a doua zi, fat,a cea mare a zis cdtre mezina ei: o Iata, m'ain culcat uita indifirat si nu te opri nicáieri in astä noapte cu tathl meu. Sa-1 imbltarn cu vin si la noapte, i intra si tu si cul- acest timp ! Fugi la munte ca sii nu pieri !» ca-te cu el, ca sä avem de la tatal nostru Dar Lot le-a grilit: o Nu aaa, Sta- urmasi. Vine ! Deci ele imliatarä cu vin ei in noaptea aceea pe total lor i s'a dus Iatä, a aflat robul tau har in ochii fata cea mai mica i s'a culcat cu el thi FA tu ai märit milostivirea ta, pe ai el n'a stiut nici când s'a culcat ea, care mi-ai ariitat-o mie, scaptindu-mi nici cand s'a sculat. viata, dar eu nu voi putea sa, fug la Si amändoua fetele lui Lot au munte, fä,rd, sä nu ma ajungli, pieirea ramas insarcinate de la tatiil lor. Si cea mai mare a Miscut un fiu sä, nu mor. i-a pus numele Moab. Acesta este Ci iatä! Cetatea aceasta aproape parintele Moabitilor de astäzi. este ca sa fug in ea, i e foarte Ingadueste-ma, sit fug inteinsa. Asa e ca e mica? i voi scdpa cu viatd ! Si i-a ráspuns: o Iatii, cá4i impli- nesc i aceasta rugáminte, ca sa nu pra- pidesc cetatea de care mi-ai gräit. Dä, zor i fugi acolo, fiindcá nu pot Bá implinesc porunca petnä, cand nu vei ajunge tu in cetate! s Pentru aceea s'a numit numele cetatii: Toar. Cand soarele a rdsarit dea,supra piimantului, a intrat si Lot in Toar. 18

FACEREA, 20, 21 38. lar ceo mai mica, a niiscut si ea Dumnezeu nimeni nu are in tinutul un fiu EA i-a pus numele Amon. Acesta acesta i ma vor ornori din pricina fe- este parintele Amonitilor de astäzi. meii mele. 20. De alta parte, ea este eu adevarat Avraam la Abimelec, in (Merar. Cin,stea sora mea, caci este fiica tatalui meu, Sarei fund primejduitcl, este apeiraid de sus. dar nu si fiica mamei mele; si a putut sa fie femeia mea. Si a pornit Avraam de acolo spre plaiurile din miaza-zi si s'a oprit intre lar cand Dumnezeu m'a manat sä Cades si Sur, si vremelnic intins cor- pribegesc, din casa tatalui meu, atunci turne in Gherar. i-am spus ei: sFä pentru mine aceasta bunatate i pretutindeni pe unde vom Ci Avraain zicea despre Sara, fe- ajunge, ta zici despre mine: o El e fra- meia sa: # Ea este sora mea! » Atunci tele meu! » Abirnelec, regele Gherarului, a trimis a luat-o pe Sara. Si a luat atunci Abimelec vite mici vite mari, i robi i roabe i le-a dd- Dar Durrinezeu a venit la Abimelec ruit -lui Avraam i i-a dat inapoi pe noaptea in vis si i-a vorbit: o Jata tu vei muri, din pricina femeii pe care ai Sara, femeia lui. luat-o ; cá ea este legata cu barbat!» Si i-a mai zis Abimelec: Tata, tara Ci Abimelec nu se apropiase de mea stä in fata ta; locueste unde vei Sara si a raspuns: « Doamne, oare uci- socoti ca e mai bine ». de-vei tu si pe omul cel drept? lar Sarei i-a spus: « Jata, daruit-am Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora mea, si ea n'a zis asijderea: El e fratelui thu o mie de sicli de argint; fratele meu ? Fara inimä vicleana cu maini curate am facut aceasta! aceasta ta-ti fie despagubire pentru toate Atunci i-a raspuns Dumnezeu in vis. cate ti s'au intamplat; i fatä de toti o Stiu i eu ca fara inimä vicleaná ai fa:- te-ai dovedit dreapta! cut-o, de aceea te-am pazit sil nu pit- Atunci Avraam s'a rugat lui Dum- eatuesti impotriva mea si nu te-am Iasat ea te atingi de ea. nezeu, i Dumnezeu a tzlmäduit pe Abi- melec si pe femeia lui si pe roabele lui; Deci aeum dá inapoi pe femeie si ele au avut copii. bärbatului ei, caci el este prooroo i se Rinda.. Dumnezeu oprise de istov va ruga pentru tine ea a& ramal cu viata; once zamislire in casa lui Abimelec, din iar daca n'o vei da inapoi, ta tii cä vei pricina Sarei, femeia lui Avraam. muri fara gres, tu si toti ai 21. Si Abimelec s'a sculat dis-de-di- N cqterea lui Isaac. Izgonirea Agarei Fi a lui Ismail. Legdmantul lui Abimelec ca mineata si a chemat la sine pe toti Avraam,. dregatorii s'a si a povestit, in auzul lor, toata aceasta pricinä. Iar acesti camera I. Si Domnul a cercetat pe Sara, pre- s'au späimantat grozav. cum a fost vorbit, i a implinit fati, de ea coca ce fagaduise. Apoi Abimelec a chemat pe Avraam Deci ea a zamislit i i-a nascut lui i-a zis: # Ce treabä ne-ai fäcut ? Avraam un fiu, la baranete, la vremea cu ce am pactituit eu impotriva ta, ca pe care i-o sorocise Dumnezeu. ta aduci asupra mea si &supra stapa- nirii mele o N'in& ata de mare? Fapte Si Avraam a pus fiului tau care care nu se fac ai savarsit bita de mine! » i se nascuse, pe care Sara i-1 nascuse, Si a mai zis Abimelec lui Avraam: numele Isaac. Si Avraam a taiat imprejur pe fiul «Ce ai socotit tu, cand ai fäcut lucrul sau Isaac, cand a fost in vasta de opt acesta ? u zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu. Atunci a räspuns Avraam: M'am gandit asa: de buna seamä cà frica de lar Avraam era in vasta de o sutil de ani, cand a avut pe Isaac fiul sau. 19 2.

FACEREA, 21 Si Sara a graft: Dumnezeu m'a umplu burduful cu apa i dä,du co- pilului só. bea. fault prilej de petrecere. Oricine va auzi va ride pe socoteala mea! lar Dumnezeu fu cu acest copil; si el se fäcu mare si locui In pustie Si a mai zis: « Cine ar fi putut sä, fu un arca s iscusit. spue lui Avraam cä, Sara va mai alapta copii? i totusi i-am näscut un fecior Si a locuit in pustia Paran ; iar la batranete!» maicii-sa i-a luat lui femeie din tara Si pruncul a crescut si a fost in- Egiptului. tarcat. Iar Avraam a fäcut un ospat !flare in ziva cand a fost intarcat In vremea aceea, Abimelec im- preunä cu Picol, capetenia oastei sale, Isaac. a grait catre Avraam i i-a spus: Dum- Ci Sara a vazut pe fiul Agarei Egip- nezeu este cu tine in toate cate faci! tencei, pe ca,re ea i-1 nascuse lui Avra- am, cum se zbeguia cu fiul sail Isaac, Deci acum jura mie, aici pe Dum- nezeu, cá nu mä vei insela nici pe mine, Si a zis lui Avraam: « Izgoneste nici pe fiul meu, nici pe nepotii mei. P e roaba aceasta si pe fiul ei, caci nu Cu aeeeasi prietenie cu care m'am purtat se cuvine ca fiul roabei acesteia sä, fie &VI cu tine, sä, te porti si tu fat& cu mostenitor impreuna cu fiul rueu, cu mine si fata cu tara in care ai petrecut ca strain.» Isaac! » Si cuvantul acesta i-a cazut foarte Atunci a raspuns Avraam: « Ma leg cu juramant! » greu lui Avraam, cu privire la fiul sari. Lisa Dumnezeu i-a vorbit lui Ci Avraam certase pe Abimelec din pricina unui izvor pe care-1 cotro- Avraam: « Nu te aniari in tine din pri- piserä, slugile lui Abimelec. cina baiatului si a roabei tale. Tot ceea ce iti va spune Sara, asculta de glasul Dar Abimelec raspunsese: «Eu ei, caci numa,i cei din Isaac se vor socoti urmasii tai. n'am stiintä, cine a savarsit isprava aceasta; nici tu nu mi-ni dat de veste Dar si pe fiul roabei 11 voi face si nici eu n'am auzit paint astazi! » popor, cad este tot samanta ta. Atunci a luat Avraarn vita mari Atunci s'a sculat Avraam dis-de- mici i le-a (lama lui Abimelec i au dimineata si a luat paine i un burduf facut amandoi legamant. de apa i i le-a dat Agarei, punandu-le pe umdrul ei, o datä, cu copilul, si a iz- Si Avraam a pus sapte mime gonit-o. lar ea a plecat i s'a rittacit din turn* singure, de o parte. In pustiul Beerseba. lar Abimelec 1-a intrebat pe Si cand s'a sfarsit apa din burduf, a lepiidat pe copil sub un stuf de nui- Avraam: « Ce sunt acebo sapte mioare pe racini, care tu le-ai pus de o parte? » Si a pornit i s'a asezat in preajrna lui, departare ca la o bataie de sageata, Räspuns-a el: « Aceste sapte mioare fiindca zicea ea: « Sá nu viid cum moare sä le iei din mitna mea, anume ea sa-mi copilul! » i stand in preajma lui, a ri- fie marturie cum ea eu am sipat fan- dicat glasul i a plans. tana aceasta! Si a auzit Dumnezeu durerea co- De aceea s'a numit locul acela pilului i ingerul lui Dumnezeu a strigat Beerseba, pentru eit acolo au jurat ei pe Agar din cer i i-a zis: « Ce ai, Agar ? amandoi. Nu te teme! Ciici a auzit Dumnezeu Deci facut-au legamänt la Beer- durerea copilului, acolo uncle se aflä. seba. Apoi s'au sculat Abimelec i Picol, Scoalii-te, ja copilul i ine-1 bine capetenia oastei sale, i s'au tutors in tara Filistenilor. de Juana, clici voi face din el un popor mare! » lar Avraam a sadit un chiparos la Beerseba si s'a inchinat acolo Dom- Si Dumnezeu deschise ochii ei nului Dumnezeului celui vesnic. vazu un izvor de mid. Si ea se duse Si Avraam a petrecut, ea strain, In tara Filistenilor, inca ulti vreme. 20

FACEREA, 22, 23 22. Caci acum stiu ca te tem.i de Dumnezeu n'ai crutat, pentru mine, pe fiul tau, Paruncind Dumnezeu lui Avraam, spre pe singurul tau fiu! » cercare, sd-i aducd jertfii pe Isaac, fiul sdu, Atunci Avraam, ridicandu-si ochii Avraam se dovedeste plin de creclintei si s'a uitat i iatä in dosul sau: un barbee, de supunere. care se prinsese cu coarnele inteo leasa de maracini ; si s'a dus Avraam si a lar dupä acestea, Dumnezeu a pus luat berbecul i 1-a adus ardere de tot, la incercare pe Avraam i i-a grait: in locul fiului sau. «Avraame ! » lar el a raspuns: «Tata-mi!» Si a numit Avraam locul acela: Si. a rostit Domnul: «Ja pe fiul Iahveh-ire de unde se zice i astazi: tau, pe singurul tau fiu, acela pe care a In muntele unde Domnul se arata ». Il iubesti, pe Isaac, i du-te in tinutul Si a strigat ingerul Domnului, din Mona i adu-1 acolo jertfa, ardere de tot, cer, pe Avraam a doua pe unul din muntii pe care ti-1 voi Si i-a zis: «Má jur pe mine in- grait-a Domnul de vreme co ara ta ». tu ai facut lucrul acesta i n'ai crutat Si s'a sculat Avraam in zorii zilei pe fiul tau, pe singurul tau fiu: si a pus samarul pe asinul sau si a luat pe doi robi ai «di s't pe Isaac, fiul sau, Te voi binecuvânta Cu prisosinta si a spart lemne pentru arderea do tot voi inmulti peste m'asura semintia si. a pornit si a venit la locul pe care ta, ca stelele cerului i ca nisipul de pe i 1-a aratat Dumnezeu. thrmul mänii, 't urmasii tal vor pum, staptinire pe portile dusinanilor lor. lar a treia zi, Avraam, ridicandu-si ochii, a vazut locul de departe. Si se vor binecuvanta intru se- mintia ta toate popoarele pamantului, Si a zis Avraam catre oamenii pentru cuvantul ca ai ascultat de glasul « Stati voi aici, Muga asin, iar eu i ba- iatul vom merge pá'nä acolo si ne vom meu! » inchina, apoi ne vom intoarce la voi ! » Apoi s'a intors Avraam la oamenii Si a luat Avraam lemnele pentru sal i s'au sculat si au plecat cu totii jertfä i le-a pus in carca fiului sau pana la Beerseba. Si a locuit Avraam a luat in mana sa focul i cutitul si au pornit amiindoi impreunit. In Beerseba. lar dupa aceste lucruri, i s'a adus Atunci Isaac a deschis gura catre Avraam, tatäl sau, si a zis: « Tata! » lui Avraam aceastä veste: « rata, Milca a naiscut si ea copii, fratelui tau Nahor: Si el i-a raspuns: « Da, fiul meu ! » Apoi a zis Isaac: e Vad focul i lemnele, dar Pe Ut, intaiul sau näscut, si pe unde este oaia pentru jertfá ? Buz, fratele lui, si pe Chemuel, tatal lui Raspuns-a Avraam: « Dumnezeu va Aram, avea grifa de oaia pentru jertfä, copilul meu !» Si au mers inainte, amandoi, im- Si pe Chesed si pe Hazo si. pe preunli. Pildas si pe Idlaf si pe Betuel. Si a ajuns la locul pe care i 1-a lar lui Betuel i s'a nascut Rebeca. aratat Dumnezeu ; i a cladit Avraam Pe acestia opt i-a nascut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. acolo jertfelnic si a asezat lemnele; apoi a legat pe Isaac, fiul si 1-a pus pe lar tiitoarea lui, pe care o cherna jertfelnic, deasupra lemnelor. Reuma, a nascut si ea pe Tebah, pe Gaham, pe Tahas si pe Manca. Apoi Avraam si-a Mina mana si a apucat cutitul ca sa junghie pe fiul sau. 23. Dar atunci ingerul Domnului a Moartea Sarei cumpärarea pesterii strigat catre el din cer i i-a zis: « A- vraame ! Avraame! s Si el a raspuns: Mac pela. Iata-ma! » 1. FI a triiit Sara o sutá dotnizeci Si i-a grait: « Nu intinde mana ta sapte de ani. Atatia au fost anii vietii asupra copilului i nu-i face nici un rail! Sarei. 21

FACEREA, 24 Si a murit Sara la Chiriat-Arba, gint, ce poate ea sainsemneze pentru noi adica Hebron, in tara Canaan. Si a por- nit Avraam sa jeleasca pe Sara i s'o amandoi ? Deci ingroapä pe moarta planga. ta! » Atunci Avraam a ascultat de Efron Apoi s'a sculat Avraam de lauga moarta sa si a deschis vorba eu fiii lui si a cântiírit lui Efron catimea de argint, Het i le-a spus: pe care o spusese in auzul fiilor lui Het, adica patru sute de sicli de argint, dupa « Eu aunt strain si acivat printre pretuirea negutatoreasca. voi. Dati-mi in stapanire un loe de in- gropaciune in mijlocul vostru, ca sa in- Astfel a ajuns tarina lui Efron, cea din Macpela, la rasärit de Mamre, grop pe moarta mea. » tarina i petera din ea, precum i toti Si fiii lui Het au fa:spans lui Avraam copacii care aunt in Orin& de jur-im- prejur, in tot cuprinsul ei, i-au zis: « Asculta-ne, doanme! Tu esti, in 18. In stapanirea lui Avraarn, cu stiinta fiilor lui Het, &lie& a tuturor care ve- mijlocul nostru, un principe al lui Dum- nisera la poarta cetatii. nezeu ; ingroapa pe moarta ta in cel lar dupa acestea, a ingropat mai ales dintre mormintele noastre; nici Avraam pe Sara, femeia sa, in pestera din tarina Macpela, la, rasarit de Mamre, unul dintre noi nu te va tine de rau, &died, de Hebron, in tara Canaanului. ca sii-ti ingropi pe moarta ta, in mor- Astfel au trecut in stapiinirea lui mantul lui. » Atunci s'a sculat Avraam si s'a in- Avraam tarina i petera care este in chinat pana la pamant, inaintea noro- ea, ca mosie de ingropare a lui Avraam, dului tinutului, adica inaintea fiilor lui cumparata de la Hetiti. Het, 24. Si raspunzandu-le le-a zis: « Daca vreti din toata mima sa ing,rop pe moarta Avraam trimite pe omul sciu de casci, sd din casa mea, dati-mi ascultare i ru- pefeasc,c1 sofie lui Isaac. Intednirea cu Re- gati pentru mine pe Efron, fiul lui Tohar, beca fi invoirea ei. Ca sa-mi dea mie pestera Macpela, Ci Avraam era batean i inaintat care este a lui si pe care o are la ca- patul tarinii lui, i sa mi-o dea pe bani In varstä, iar Dumnezeu 11 binecuvantase pesin, ca loo de ingropaciune in mij- pe Avraarn intru toate. locul vostru ». Si Avraam a griiit catre slujitorul Ci Efron era de fata, infra fiii sau, starostele casei sale i care gospo- lui Het. Atunci Efron Heteul i-a riispuns &ilea toata avutia sa: Pune te rog lui Avraam, in auzul tuturor fiilor lui mina ta sub coapsa mea, Het, care venisera in poarta cetatii, i-a zis: Si jura-mi pe Domnul Dumnezeul cerului i Dumnezeul pamântului, cum a Nu asa, doamne, ci asculta-ma! ca nu-i vei lua femeie fiului meu dentro Tarina dau tie impreuna cu pestera fiicele Canaanitilor, in mijlocul carora din ea, ti-o dan tie in fata fiilor popo- rului meu, ea dar: ingroapa pe ,moarta salasluesc, ta!» Ci te vei duce in tara mea, la nea- Atunci Avraam s'a inchinat pang murile mele i ca, de acolo peti-vei fe- la painant, in fata poporului acelui tinut, naeie fiului meu Isaac ! » Si a rostit catre Efron in auzul po- Si robul i-a raspuns: Poate câ fe- porului de acolo, zicand: « 0, te rog meia nu va fi bucuroasa a, vie dupa asculta-ma: iti dau pretul tarinii; pri- mine, in tara aceasta. Sa duc inapoi atunci pe fiul tau, in tara din care tu meste-1 de la mine, ca sa ingrop pe moarta mea acolo ». ai purees ? » Dar Avraa.m i-a raspuns: « Ia seama Efron i-a raspuns lui Avraam: «Nu, doanme! Asculta-ma! Otarina ea nu cumva sä, duci acolo inapoi pe care pretueste patru sute de sicli de ar- fiul meu! 22

FACEREA, 24 Domnul Dumnezeul cerului °are lar dupa ce i-a dat sa bea i-a zis: a i pentru camilele tale voi scoate opa, m'a luat din casa tatalui meu i din pana, cand se vor satura de baut ». tara mea de obarsie i care a vorbit cu mine, si care mi s'a jurat i a spus: Si sprintena varsat ulciorul ei « Urmasilor tai da-voi tara aceasta » in teica de adapat i a dat iar fuga la el va trimite pe ingerul sau inaintea fantana, ca sa. scoata. api. Si a scos apa fetei tale i vei peti de acolo sotie fiu- pentru toate lui meu, lar omul se uita inmarmurit la lar daca femeia nu va fi bucuroasit ea, fama sáspuná nici un cuvant i astep- sä vie dupa tine, atunci slobod sá fii t'Ud sa. Traza: daca, Dumnezeu i-a dat tu de acest jurámant al meu. Numai izbanda in dilatorio, lui sau nu. sa, nu duci acolo, inapoi, pe fiul meu! » lar dupà, ce camilele au contenit Si robul a pus mana sa sub coapsa s'a bea, omul a ecos un inel de aur in greutate de o jumiltate de siclu i doma lui Avraam, stapanul sau, si s'a jurat bfát,ä,ri, pentru mainile ei, in greutate In pricina aceasta. de zece sicli de aur. Apoi robul a luat zece camile din Duplo, aceea a intrebat-o: o A cui camilele stapanului san si a plecat, avand fiica, esti tu ? Spune-mi te rog! Este in cu el tot felul de odoare date de ata- casa tatalui tau loe pentru noi ca sa, ptinul sau. Deci s'a sculat i a luat dru- manern la noapte? mul spre Mesopotamia, spre cetatea lui i fata i-a ráspuns: s Eu sunt fiica lui Betuel, feciorul Milcai, pe care ea Nahor. nascut lui Nahor s. i a poposit cu cimilele afara din Apoi a adaogat: a Avem i paie, cetate, langa o fantana, in fapt de seara, când ies femeile sa scoata tipa. avem i fan mult i avem i loe pentru mas noaptea Si el s'a rugat: « Doamne Dum- nezeul stapanului meu Avraam, Atunci omul acela s'a inchinat In cale si fii milostiv cu stapanul meu a cazut la pilmant in fata Domnului, Avraam! Si a grait: o Binecuvantat ea fie Jata eu stau lângä fantana acea,sta Domnul Dumnezeul stapanului meu Avraam, care n'a departat mila sa fiicele gospodarilor din cetate ies ca credinciosia sa de la stapanul meu, iar scoata apa. pe mine m'a dus Domnul pana, la casa fratilor stapanului meu ». Fie ca fata careia voi zice: « Apleacâ, te rog, ulciorul ca s'a beau! » lar fata a alergat si a spus acasä, si ea imi va raspunde: Bea i voi mapa i ciimilele tale! », ace,ea sa, fie, la maicii-sa, cele petrecute. pe care tu ai harazit-o robului tau Isaac. i Rebeca avea un frat,e, pe care-I Si intru aceasta voi cunoaste ca ai aratat indurarea ta catre stapanul meu.* cherna Laban. lar Laban a alergat la omul care era Mara la Untada. Dar mai inainte ca el sil sfarseasca Cu rugaciunea lui, jata. ca. Rebeca iesea i a vazut i el inelul i bratarile din cetate, i ea era fata lui Betuel, fe- de la mainile sorei sale i a ascultat isto- ciorul Milciii, sotia lui Nahor, fratele lui Avraam; i ducea ulciorul pe umar. risirea, Rebecai, sora sa, care zicea: e Asa Si fata era foarte frumoasa, la chip, a vorbit catre mine omul acela! S't a ajuns Laban la el si iatá, el statea langa fecioarä, i nici un barbat nu o cunos- cámile la fantana. cuse; si ea a coborit la fantana i si-a umplut ulciorul i a dat si plece. i Laban i-a zis: « Intra, in casa,. tu cel ce esti binecuvântat de Domnul! Atunci robul a alergat intru in- De ce stai alar& ? Fiindca eu am pregatit tampinarea ei i i-a spus: Da-mi sa, casa i avem loe pentru beau, te rog, putina apti, din ulciorul tau!» Atunci omul a intrat in casa, iar lar ea a raspuns: «Bea, doamne». Laban a descarca,t camilele si a dat paie degraba pleca in jos ulciorul, pe bratul nutre t camilelor i B.O, de spalat pe picioare, lui i oamenilor care erau cu el. ei, si-i didu si boa. 23

FACEREA, 24 Dupii, aceea i-a pus inainte de- lar ea, degraba, a plecat in jos mancare, dar el a zis: « Nu voi manca ulciorul de pe umar 0 mi-a zis: « Bea, pana ce nu voi povesti pricina mea voi adapa i camilele tale!'> Atunci lar Laban i-a zis: Spune ! eu am baut, iar ea a adapat ciimikle. Atunci el a grait: s Eu sunt robul Pe urmii am intrebat-o 0 am zis: « A cui fat& e§ti tu? » i ea mi-a raspuns: lui Avraam! Dumnezeu a binecuvantat cu pri- « Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor, ses pe stapanul meu EA I-a facut mare pe care i I-a riiiscut lui Milca ». Atunci i-a dat turma i cirezi, EA argint am pus inelul in narile ei i bratarile aur, i robi i roabe, ciimile i asini. In mâinile ei. lar Sara, femeia stapanului rneu, Si am plecat capul 0 am cazut la i-a nascut un fecior in urma, cand era pamant inaintea lui Dumnezeu 0 am pro- batrana, i i-a dat lui toatit averea sa. slavit pe Domnul Dumnezeul stapanului lar stapánul meu m'a pus E3£1-i jur meu Avraam, care m'a dus pe calea cea mi-a zis: « Sa nu iei fiului meu sotie mai dreaptä ca sa petesc pe fiica fratelui din fetele Canaanitilor, in tara carora stapanului meu, pentru feciorul sau. Si acum, daca vá este aminte eu locuesc, Ci tu sit te duci la casa tatdlui vá purtati cu milá, Cu credincio§ie tneu 0 la nemeturile rnele, ca sa iei de catre stapá'nul meu, spuneti-mi-o; lar de acolo sotie fiului meu!» nu, spuneti-o iar, ca sa§tiu cum ea ma Atunci am grait catre stapanul intorc: spre dreapta sau spre stanga! meu: « Poato ea femeia nu va voi sa Atunci Laban i Betuel au ras- vie dupa mine ». puns 0 au grait: « De la Domnul a purees Atunci stapanul meu mi-a zis: lucrul acesta; nu suntem in stare 85.4 « Doinnul, in fata caruia mi-am petrecut vorbim nici räu, nici bine! viata, trimite-va pe ingerul sau cu tine Iata, Rebeca sta inaintea ta! la-o 0 va da izbandá ctilatoriei tale, ca 0 du-te 0 sa fie sotia fiului stapanului iei fenceie fiului meu din neamurile mele tau, a§a precum a hotarit Domnul ! » din casa tatalui meu. lar robul lui Avraam, and a auzit Atunci vei fi dezlegat de juraman- aceste cuvinte ale lor, s'a inchinat pang, tul meu, dacti, ducandu-te la rudele mele, la pamant inaintea Domnului. nu vor voi dea pe fatil. Atunci tu Apoi robul a scos odoare de ar- vei fi slobod de juramantul meu. gint i odoare de mur o ve§minte §i le-a Si am sosit astazi la Thalami', 0 dat Rebeciii; i alte scumpoturi le-a &I- m'am rugat in gandul rneu: « Doainne ruit fratelui ei §i maica-si. Dumnezeul stapanului rneu Avraam, Si au baut 0 au mâncat, el o sä fie cu noroc calea pe care eu má ga- oamenii care erau cu el, 0 au mas acolo. sew dilator! Iar dimineata, s'au sculat i robul a zis: Tat& eu stau langl aceasta fan- tang ; fa a§a ca fecioara care va ie§i sa nul meu! »drumul sa ma due la stapa- scoata apit i careia eu Ii voi zice: Atunci au zis fratele Rebecai « Da-mi sa beau, te rog, putina uiciorul tau », maica-sa: « Sa mai stea fata cu noi cil- teva zile, a§a ea vreo zece zile; pe urmá lar ea imi va raspunde: « Iti voi sa te duci. da 0 tie apa i voi scoate LTA i pentru Dar el le-a raspuns: « Nu ma zit- camilele tale », aceea ea fie femeia pe boviti Cad Duinnezeu a dat izbandit care Donmul a harazit-o fiului stäpa- calatoriei mele. Dati-mi drumul sá ma, nului meu! » due la stipanul meu! » lar eu Inca nu ispravisem gandul Au zis ei: « Sa chemam pe fatli i sit acesta in mima mea 0 iata Rebeca ie§ea intrebam i sa auzim chiar din gura ei!* din cetate, cu ulciorul pe umar; 0 s'a Deci au chemat-o pe Rebeca 0 au pogorit la fantana 0 a secs apa. Atunci intrebat-o: « Vrei. ea te duci cu omul am zis catre ea: o Da-mi ea beau!» acesta ? lar ea a raspuns: Ma duo! 24

FACEREA, 25 Atunci au ldsat pe Rebeca, sora sdu, spre räsärit, in t,inu- lor, pi pe doica ei sI plece cu robul turile de la Soare-Riisare. lai Avraam si cu oamenii care erau cu el. Si acestea sunt zilele anilor vietii lui Avraam, pe care i-a trait: o sutd, Si au binecuvintat pe Rebeca si saptezeei FA cinci de ani. au zis ei: « Tu, sora noastret, set fil mania Si s'a stins si a murit Avraam la a mii de zeci de mii. i urmasii thi bettrfinete fericite, bittrân i situl de zile, stdpitneasci portile vritjmasilor lor. » si a fost addogat la poporul situ. Atunci s'a sculat Rebeca i roabele Si 1-au ingropat Isaac (A Ismail, ei FA s'au suit pe chmile i s'au dus dupi feciorii sAi, in petera Macpela, in omul lui Avraam. Astfel robul a luat pe Rebeca si a pornit la drum. lui Efron, fiul lai Tohar Heteul, la räsdrit de Mamre, Ci Isaac tocmai venea dinspre fitn- In silistea pe care a cumpitrat-o tina Lahai-Roi; eä el locuia in tinutul Avraam de la fiii lui Het, acolo ingro- patu-s'a Avraam ca i Sara, femeia sa de miazii-zi. Si el iesise la dump, in faptul serii, lar dupä moartea lui Avraam, ca 8á se roage ; FA si-a ridicat ochii Dumnezeu a binecuvintat pe Isaac, fiul lui, si Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi. s'a uitat: i iotä niste cämile veneau Iatit urmasii lui Ismail, fiul lui spre el. Si Rebeca ridichndu-0 ochii a vd- Avraam pe care i I-a ndscut lui Avraam Agar Egipteanca, roaba Sarei, zut pe Isaac, si s'a dat jos de pe cdmild, Si iata numele fiilor lui Ismail, Si 1-a intrebat pe rob: « Cine-i dupli numele lor i dupti, sirul nasterii omul acela care vine pe cimp, intru lor: întâiul niscut al lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel i Mib- intampinarea noastrà ? » Iar robul a ras- puns : « Acesta e stiipanul meu! » Atunci sam, ea a luat vitlul si s'a acoperit. Misma, Duma, Masa, Hadad, Tema, Ietur, Nafi i Che- Si i-a istorisit lui Isaac robul toate imprejurdrile prin care trecuse. dema. Si Isaac a dus-o pe Rebeca in Acestia sunt fiji lui Ismail si ace- cortul Sarei, maicii-sa; si a mat-o pe stea sunt numele lor, dupil asezitrile lor si dupe), taberile lor: douetsprezece cd- Rebeca si a fost femeia lui, si a iubit-o. petenii, dupâ noroadele lor. astfel s'a mangetiat Isaac, dupet moar- Si acestia sunt anil vietii lui Is- tea maicii sale. mail: o suti treizeci i apte de ani ; si s'a stins si a murit i a fost addogat 25. la poporul situ. Moartea lui Avraamsi urmasii lui din Che- Si au locuit de la Havila Omit la tura. Urmasii lui Ismail. Esau si Iacob. Sur, la ritsäritul Egiptului, chnd mergi &Are Asiria. Si el a fost mai puternic i Avraam luat altit femeie decia toti fratii numele ei era Chetura. Iatd, acum spita neamului lui Isaac, Si Chetura i-a niscut pe Zimran, fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac. pe Iocsan, pe Medan, pe Midian, pe Isbac si pe uah. Si Isaac era in virstit de patruzeci Si Iocsan a test pdrintele lui Seba de ani cand si-a luat de sotie pe Re- si al lui Dedan. Iar urmasii lui Dedan au fost Asuritii j Letusitii i Leumitii. beca, fiica lui Betuel Arameul din Me- sopotamia, sora lui Laban Arameul. lar urmasii lui Midian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida i Eldaa. Toti acestia Si s'o. rugat Isaac Domnului pen- sunt fiii Cheturei. tru femeia sa, 6;6 era stearpd, i Domnul i-a ascultat rugiciunea, lui si Rebeca, Ins& Avraam a läsat toatiti avutia femeia lui, a zetmislit. sa lui Isaac. Dar pruncii se impungeau in pin- Si feciorilor tiitoarelor pe care le-a avut Avroana, el le-a ditruit daruri i, fiind tecele ei, i ea a zis: Daa e asa, de inci in viaá, i-a depiírtat de Isaac, fiul 25

FACEREA, 26 ce mi-a mai venit aceastä sarcinä? » zilele lui Avraam. Atunci Isaac s'a dus S'a dus s'a caute raspuns la Domnul. la Abimelec, regele Filistenilor, in Gherar. Atunci Domnul a grait catre ea: « Douä, neammi sunt in pantecele tau Iar Domnul i s'a aratat lui i i-a zis: « a nu te pogoii in Egipt, ci lo- doua popoare despärti-se-vor chiar din cueste in tinutul pe care ti-1 voi arata. märuntaiele tale; si unul din cele dota popoare va fi mai zdravan dectit cela- Ramai vremelnic in tara aceasta eu voi fi cu tine si te voi binecu- ba, iar cel mai mare va sluji celui vânta, pentru ca tie i urmasilor tái da- rui-voi aceste tinuturi i voi implini mai mic ! » juriimántul cu care m'am jurat lui Avraam, parintele tau. lar eand s'a implinit sorocul ea i voi inmulti semintia ta ca ste- nasa', iata, ea avea in pantece doi gemeni, lele cerului i voi da semintiei tale toate i a iesit cel dintai roscat, pa- aceste lucruri si se vor binecuvanta intru ros peste tot ca un cojoc; i i-au pus semintia ta toate noroadele painantului, numelo Esau. i dupa aceea a iesit fratele san Pentru euvantul cd Avraam a as- care se tinca cu mana de calcádul lui cultat de glasul meu si a pazit oranduie- Esau, i i-au pus numele Iacob. lar Isaac lile mele, poruncile mele, legile mele ffi era in vársta de cincizeci de ani cand invätaturile mele !* Rebeca i-a nascut acesti copii. Deci Isaac a locuit in Gherar. i pruncii s'au facut mari; si a i 1-au intrebat oamenii din partea fost Esau meter vanktor, un rasco- locului despre femeia sa, irisa, el a räs- litor al cámpiei, pe cand Iacob a fost puns: « Ea este sora mea! », flindca se om pasnic, locuitor in corturi. t,emea sä, spunä: « Este femeia mea! », Ci Isaac iubea pe Esau fiindca-i ca nu cumvo, zicea el oamenii lo- placea vanatul, iar Rebeca iubea mai cului sa ma omoare din pricina Rebecai. mult pe Iacob. Pentru cä ea era frumoasä, la chip. Tuteo zi, pe cand Iacob îi fierbea o fierturil, Esau a venit de pe camp lar dupa ce a petrecut el acolo sfarsit de oboseala. zile indelungate, Abimelec. regele Filiste- Atunci Esau a zis lui Iacob: o Da-mi sd mananc, te rog, din aceasta nilor, s'a uitat afara pe fereasträ i iata di Isaac mangajo, pe Rebeca, sotia sa. fierturii roscata, caci sunt sfarsit de obo- Atunci Abimelec a chemat pe Isaac seala! » Pentru aceea s'a numit el Edom. Dar Iacob a räspuns: Vinde-mi i-a zis: « Para indoiala, ea este sotia ta, astazi mie dreptul täu de intai nascut ». Esau i-a raspuns: « Iatä, sunt gata atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora mea? Dar Isaac i-a räspuns: « Fiincica, sa mor, caci la ce-mi foloseste acest drept m'ara &ida ca nu cumva sd fiu ucis de intai nascut ? din pricina ei ». La zis Iacob: FA-mi astazi ju- ramant ! » i el s'a jurat Atunci i-a zis Abimelec: « De ce v'andut ne-ai fácut una ca aceasta ? Mitin ar fi dreptul sau de hita nascut lui Iacob. fipsit ca vre-unul din popor sa se calce Atunci Iacob i-a dat lui Esau piine cu femeia ta i ai fi adus peste noi o vira fiertura de Ente. i el a mancat si a bäut i apoi s'a sculat si a plecat. Astfel grea ! a dispretuit Esau dreptul säu de intai lläscut. Atunci Abimelec a dat intregului popor porunca aceasta: Oricine se va 26. atinge de omul acesta si de fenicia lui va fi pedepsit cu moartea. Isaac se muta la Gherar. Arcitarea Dom- nului la Beerfeba. Legdnaintul cu Abimelec. i Isaac a samanat in tinutul acela 1. i s'a iscat foamete in tara, afara si a ecos, in acel an, de o suta de ori de foametea coa dintai, care a fost in mai mult, fiindcá Donmul il binecu- vântase. i omul .s'a imbogatit si a sporit mereu si a tot crescut pana, ce a ajuns peste masurii de avut. 26

FACEREA, 27 Avea turme de oi i cirezi de vita ne-am gandit: sá facem un juramitnt multa slugärime, aaa Meat Filistenii intre noi, infra noi si tine. Deci vrem incepuserit sag pizmuiascit. sa incheiem un legamânt cu tine. De aceea, toat,e fantanile pe care Sä nu ne faci niel un räu, precum le sä,paserä, slugile tatalui sau, in zilele lui Avraam, tatiil situ, Filistenii le in- nici noi nu ne-am atins de tine si nu chisefii si le umplurä cu pämant. ti-am facut dealt bine si te-am lasat sä pleci de la noi in pace. Mai binecu- Atunci Abimelec a zis lui Isaac: vantat esti tu de Domnul. « Du-te de la noi, caci ai ajuns mult mai puternic decal noi! Si Isaac le-a fitcut ospät si au mâncat si au bäut. Deci Isaac a plecat de acolo si a täbarit in valea Gherar si a locuit acolo. lar dis-de-dimineatä s'au sculat s'au legat cu jurámant unul fata cu Si Isaac a säpat din nou fänta- altul, ai Isaac i-a petrecut si au plecat nile de apa, pe care le säpaserä robii de la el in pace. tatalui sau Avraam ai pe caro Filistenii le astupa,sera chiar clupä moartea lui lar In ziva aceea, au venit oa- Avraam; i le-a dat iaräsi numele pe care le daduse parintele säu. menii lui Isaac aducandu-i veste despre o fäntanä pe care o säpaseri i spunan- Si oamenii lui Isaac au dipat in du-i: «Am dat de apa! » vale si au gäsit acolo un izvor cu apä, vie. Si el a numit fantana Sibea, pen- tru care i numele cetätii este Beeraeba, Atunci ciobanii din Gherar s'au pitria in ziva de azi. luat la ceartä cu ciobanii lui Isaac, zi- lar Esau, cand a fost in varstä, cand: « Izvorul de BT.& este al nostru D. de patruzeci de ani, luat de sotie Pentru aceea, el a numit fantana Esec, pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, si pe fiindcg, s'au certat acolo cu Isaac. Basemat, fiica lui Elon Heteul. Si au sapat un alt pu t ai s'au certat Si ele au cäaunat multá amárit- ciune lui Isaac si Rebecai. pentru el. Pentru aceea, Isaac 1-a numit Sitna. 27. Apoi a plecat de acolo i au säpat /acob, pond-Nit de maicd-sa, ajunge sä ja alta fântâni ai nu s'au mai sfädit pentru de la Isaac binecuvdntarea de intdi nd scut. ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot, caci a zis el: « De acum Domnul ne-a Urmdrile scos la larg i ne vom intinde in tarä, ». Isaac ajunsese la batranete i ochii Apoi, de acolo, s'a suit in Beer- lui släbisefa, ca, nu mai putea sä vadit; atunci a chemat pe Esau, fiul säu cel aeba. mane, si i-a grält: « Fiul meu! u Si Esau i-a faspuns: « lar Domnul i s'a aratat, in noap- ! tea aceea, i i-a zis: « Eu stint Durane- zeul lui Avraam, tatal tau! Nu te teme, Zis-a el: « Vezi! Am ajuns la bit- caci eu sunt cu tine ai te voi binecu- tranete si nu stiu ziva cand voi muri. vanta i voi inmulti semintia ta, pentru Deci acum ia-ti ,armele tale, tolba Avraam robul meu ». ta cu sageti i arcul tau si iesi pe ca,mp, vâneaza,-mi ceva vänat, Si el a zidit acolo un jertfelnic Si fii-mi o mancare gustoasa, cum si a cheraat numele Domnului imi place mie i adu-mi-o mananc, ca sufletul meu sä., te binecuvinteze rnai intins acolo corturile, iar slugile lui Isaac nainte de a muri! » Si Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac au sapat o fäntanii. Cu Esau, fiul situ. Si Esau a pornit Atunci Abimelec a venit la el, din pe camp, ca sä vitneze vánat i su-1 Gherar, cu Ahuzat, prietenul sau, cu aduca. Picol, c'apetenia oastei sale. Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiu- eau; s Ascultä,! Am auzit pe tat5,1 tau Si Isaac a zis cä,tre ei: « Pentru ce ati venit la mine, o datit ce voi aveti urä, pe mine si m'ati gonit dela voi? Dar ei au faspuns: « Noi am vazut proa bine cä, Domnul este cu tine si 27

FACEREA, 27 vorbind cu Esau, fratele tau, si spunfin- i s'a apropiat Iacob de Isaac, du-i asa: tatil Eau, iar ell-a pipait si a zis: « Glasul este glasul lui Iacob, dar mainile sunt a Adu-mi 'gnat i pregateste-mi o mâínile lui Esau! o Astfel el nu I-a cunoscut, fiindca mancare gustoasa ca sâ miinânc i sä mainile lui erau päroase ca mainile fra- telui Eau Esau. Atunci 1-a binecuvantat. te binecuvintez, in fats. Domnului, mai i i-a zis: « Tu esti cu adevarat nainte de a muri » fiul meu Esau? » i el i-a raspuns: s Eu Ci acum, copilul meu, asculta de sunt ! » glasul meu i fa asa cum îi voi porunci! Apoi a zis: « Vino aproape de mine Du-te la turma i ia-mi de acolo doi ca sii manâne din vanatul fiului meu iezi frumosi din care di gatesc mancare ca si te binecuvinteze sufletul meu! » gustoasä, tatälui tau, asa cum Ii place. s'a apropiat de el i a mancat. i i-a Iar tu vei duce-o tatälui tau sä turnat lui vin si a bäut. Dupli a,ceea i-a zis Isaac, tatil manance, ca el sa te binecuvinteze, mai «Apropie-te si mi särutä, fiul meu! nainte de a muri! » i el s'a apropiat si 1-a sarutat. Isaac a mirosit mirosul vesmintelor Dar Iacob a raspuns maicii sale lui si 1-a binecuvântat pi a zis: « lath, mirosul fiului meu este ca mirosul unei Rebeca: « Vezi ci Esau, fratele meu, este tarine pe care a binecuvantat-o Dum- paros, pe cand eu stint neted. nezeu. Duranezeu sa-ti dea tie din roua Tatal meu poate ca ma va pipai cerului si din grásimea panatintului si voi trece in ochii lui drept un in- belsug de grail si de vin. selator i voi aduce peste capul meu Noroadele sa-ti slujeasca tie si nea- murile si se inchine pan& la pamánt Western si nu binecuvantare ». inaintea ta. SA, ffi stipan peste fratii 13. Dar maica lui i-a raspuns: « Ble- tu i si sii so inchine tie feciorii mamei tale. Blestemat si fie cel ce te va ble- stemul tau a& vie peste mine, hule, tu sterna si binecuviintat sa, fie cel ce te nuraai asculta de euvantul meu si du-te va birmeuvanta! » and Isaac isprivise cu binecu- adu-mi! » vántarea lui Iacob 5j Iacob de-abia iesise din fata tatalui eau Isaac, a sosit i el s'a dus si a luat iezii i i-a Esau, fratele Brill, de la vanatoare. adus Iar maica-sa a gatit o i a facut si el o mancare gustoash mancare gustoasa asa cum Ii placea lui si a adus-o tatälui eau si i-a spus: « se scoale piirintele meu si sa manance Isaac. din vanatul fiului sàu, ca sii mi bine- cuvinteze mima ta ». Apoi Rebeca a luat vesmintele cele mai bune ale fiului sau mai mare, Esau, Dar Isaac tatal slim 1-a intrebat: pe care le avea la ea in casa, i a imbracat « Cine esti tu ? lar el i-a räspuns: « Eu sunt feciorul tau, întâiul tau nascut, cu ele pe Jacob, feciorul ei mai mic. Esau! lar pieile iezilor le-a infasurat pe Atunci Isaac fu cuprins de spaimä mainile lui si pe partea neteda a gatului. si de cutremur mare si grad: «Cine a Apoi a dat in mana fiului ei Iacob fost atunci acela care a vanat vanatul si mi I-a adus si am mancat din toate, mancarea cea gustoasä si painea pe care o ficuse. mai inainte ca sii vii tu, si eu 1-am bine- i binecuvantat va ra- i el s'a dus la tata-sliu i i-a zif3: euvOntat ? « Tatä ! Iar el i-a faspuns: s Iatä-ina; cine esti tu, fiul meu? » manea! o Raspuns-a Iacob tatalui säu: t Eu sunt Esau, intaiul tau näscut. Am facut, precum mi-ai zis ; scoala,-te, acum, mananeä din vanatul meu, ea sä ma binecuvinteze sufletul tau!» Atunci Isaac a zis fiului eau: « Cum de ai gasit asa degrabit vitnat, fiul meu ? » Zis-a el: « Filmic& Dornnul Dumnezeul tau mi-a scos vanatul inainte ! * i Isaac a zis lui Iacob: « Apro- pie-te sa te pipäi, fiul meu. Oare tu, acesta, esti fiul meu Esau sau nu? » 28

FACEREA, 28 Auzind Esau cuvintele tatalui salt, acolo, caci de ce sa raman far% de voi a strigat Cu strigat mare si amarit peste amandoi, inteo singura zi?» másura si a zis parintelui eau: Bine- cuvinteazà-nak tata, si pe mine!)) i Rebeca a zis lui Isaac: s Mi s'a urit cu viata din pricina acestor fete Ci el a ritspuns: « Fratele tau a ale lui Het. Daca Iacob si-ar lua soli() venit cu viclesug s't a luat binecuvan- din fetele lui Het, ca aceste fete din tarea ta! tinut, ce rost ar mai avea viata pentru *i a zis Esau: o Cu drept cuvant mine? » se numeste el Iacob, &lei m'a inselat de doua ori cu asta: mi-a luat dreptul de 28. întâi näscut i iatä, acure, mi-a luat binecuvantarea mea! » Apoi a intrebat: Isaac trintite pe Ia,cob in Mesopotamia « N'ai piistrat s't pentru mine o bine- ja sotie din familia lai Laban. Visul cuva.ntare? » fi legdmdntul lui Iacob, la Betel. Isaac i-a raspuns si a zis lui Esau: Dupa acestea, Isaac a chemat pe Iaeob s't 1-a binecuvantat i i-a dat po- « Jata, 1-am pus stapan peste tine si rune& i i-a zis: Sä nu-ti iei femeie pe toti fratii lui i-am facut robii lui din fetele Canaanului. 1-am däruit cu gram i cu vin. Tie acum Scoala-te s't du-te in Mesopotamia, ce pot sa-ti mai fac, fiul meu? in casa lui Betuel, tatal maicii tale, si Dar Esau i-a raspuns tatalui sau: ia-ti ferneie de acolo, din fetele lui Labatt, fratele maicii tale. « Oare numai aceastii singura binecuvan- lar Dumnezeul Gel Atotputemic sa te binecuvinteze i sa-ti dea tie rod si tare ai tu, tata? Binecuvinteaza-mä sa te inmulteasca, i sä odrasleasca din pe mine, pärintele meu! » i Esau vi-a ridicat glasul si a plans. tine sumedenie de popoare. i sá4i dea tie binecuviintarea lui Atunci Isaac, tatil sau, i-a ras- Avraam, tie Efil sernintiei tale, ca sa sta.- puns si a grait: « Jata, departe de ta- panesti pamantul in care esti pribeag rinile grase fi-va palosul tau s't departe pe care Dumnezeu 1-a daruit lui Avraam. de roua cerului de sus ; Astfel a trimis Isaac pe Iacob, Efi Cu sabia ta iti vei agonisi traiul, el a plecat in Mesopotamia, la Laban, fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecai, vei fi rob fratelui tau; si va veni mama lui Iacob EA a lui Esau. o vreme cand, adunandu-ti puterile, Deci a vitzut Esau ca Isaac a bine- vei scutura jugul lui de pe geumazul cuvântat pe Iacob i 1-a trimis in Me- ia sotie de acolo, tau ». sopotamia Deci Esau a prins lira pe Iacob binecuvantii.ndu-1 i-a poruncit: « Sá nu-ti din pricina binecuvantarii cu care-1 bine- iei sotie dintre fetele Canaanului », i a vazut ca Jacob a ascultat pe cuvantase tatal sax, i si-a zis Esau in tatal säu si pe mama sa s't a plecat in gändul sau: « Curand veni-vor zilele de intristare pentru tatäl meu, atunci voi Mesopotamia, ucide pe fratele meu Iacob! i Esau a inteles ca fetele din Ca- naan au nume Tau in ochii lui Isaac, i i s'au spus Rebecai vorbele fiu- tatal lui situ celui mai mare, Esau; iar ea a Atunci s'a dus Esau la Ismail si a trimis s't a chemat pe Iacob fiul eau cel luat de sotie pe Mahalat, fiica lui Is- mail, fiul lui Avraa.m, sora lui Nebaiot, mic i i-a zis: « Iata, fratele tau Esau peste celelalte femei pe care le ayes. umblá sä se fabzune pe tine si sa te lar Iacob a pornit din Beerseba si a luat drumul spre Haran. omoare. i a ajtuas inteun loe si a mas Ci acum, fiule, asculta cuvii,ntul acolo, cad soarele asfintise, si a luat o meu: Scoalä, i fugi la Laban, fratele meu, in Haran. i stai la el catava vreme, panä cand va trece mania fratelui tau, Pan& ce se va potoli urgia fra- telui tau si va uita ceea ce i-ai fäcut. Atunci eu voi trimite i te va lua de 29

FACEREA, 29 stand de piatrii, din pietrele locului 29. a pus-o cdpdtili si s'a culcat sd doarmä in locul acela.. Intellnirea lui /acob cu Rahila. Iacob r>1- mane vremelnic in casa lui Laban ja i a visat un vis; si iatä, in visul in cas' eitorie pe cele cloml fete ale lui szin, o scar5, era proptitd de pärnânt, iar cu värful ei atingea cerul, iar ingerii Lia i .Rahila. Domnului se suiau i se pogorau pe Apoi Iacob a pornit din nou la scard. drum i a ajuns in tara flor Rdsdritului. deodatd Domnul a stat deasu- i uitändu-se el, a vdzut o fântänd pra ei i a grdit: « Eu sunt Domnul In cämpie si acolo troj turma de oi care se odihneau aldturi, cdci din fänt'ana Dumnezeul lui Avraam, piirintele tdu. aceea addpau ciobanii turmele si o piatra Dumnezeul lui Isaac. Pilmdritul pe care uriasd astupa gura fantanii. tu stai culcat ti-1 voi da tie i semin- Acolo se adunau toate turmele, tiei tale. ciobanii riisturnau piatra do pe gura fântânii i adäpau oile, apoi puneau, lar semintia ta fi-va ca pulberea pe gura fântänii, piatra la locul ei. pdmântului si te vei räspändi spre apus i Iacob i-a intrebat: Fratilor, din spre rashrit i spre miazd-noapte ce loe sunteti voi? u i ei au riispuns: spre miaza-zi si se vor binecuvânta intru « Din Haran suntem! » tine si intru semintia ta toate neamurile j iar i-a intrebat: Cunoasteti pamântului. oare pe Laban, feciorul lui Nahor ? » tj iatá eu voi fi cu tine s't te ei au riispuns: « fl cunoastem ». voi pdzi in toate cdile tale si te voi duce inapoi in tinutul acesta i nu te Zis-a lor Iacob: «Ji merge bine? s voi pdrdsi phnii, ce nu voi implini Iard ei au rdspuns: « li merge bine! » cele ce ti-am fagaduit. » tocmai iatä Rahila, fata, lui, vine i s'a desteptat Iacob din som- cu oile. nul säu si a zis: « Cu adevdrat Dom- i Iacob zise iar: Tlitati-vd, e inci nul este in locul acesta i eu n'ara ziva mare; nu e vremea de adunat tur- stiut ! » mele; addpati oile i duceti-vä de le pasteti i s'a. cutremurat Iacob si a ro- stit: at este de infricosat locul acesta! Dar ei riispunserä: « Nu putem pänd Aici este cu adevdrat casa lui Dumnezeu ce nu se adund toate turmele; atunci aici este poa.rta cerului! » ciobanii rostogolesc piatra de pe gura lar dimineatd Iacob s'a sculat fäntânii i addpam oile! » a luat piatra care-i slujise de capdtili Pe ciind vorbea el cu ei, Rahila si a pus-o ca stdlp de pomenire si a tur- veni cu oile tatdlui sdu, cid era cio- nat untdelemn in vilrful lui. bitnitd. i a pus locului accluia numele Deci, când väzu Iacob pe Rahila, Betel, insd numele cetatii, la inceput, fata lui Laban, fratele mamei sale, si oile fusese Luz. i Iacob a facut Domnului aceastd lui Laban, fratele mamei sale, atunci el veni aproape i rostogoli piatra de juruintd: « Daca Domnul Dumnezett va pe gura fantänii i addpä oile lui Laban, fi cu mine si ma va pdzi pe calea accasta fratele mamei sale. pe caro merg si-mi va da paine si ves- milite sd md imbrac, Apoi Iacob sdrutd pe Rahila dändu-si drumul glasului, plânse. i de md voi intoarce sdnAtos in casa tatalui ineu, Dornnul va fi Dum- i lacob spuse Rahilei cti, el este nezeul meu. ruda tatlilui ei, cd el este fiul Rebecia. lar piatra aceasta pe care am inal- Atunci fata a alergat si a vestit pe tat-o stillp de pomenire va ajunge lo- casul lui Dumnezeu si din toate cele tatd-säu. lar Laban,, auzind aceastii veste ce imi vei da rnie, iti voi da zeciu- despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat iald. intru intampinarea lui i 1-a imbratisat 30

FACEREA, 30 l-a sarutat i l-a adus la el acasii. Si Laban i-a dat pe Bilha, roa,ba sa, fiicei sale Rahila, ca roaba. Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate cate petrecuse. Si Iacob a intrat si la Rahila a iubit-o pe Rahila mai mult decat pe Ci Laban i-a spus: Negresit, tu Lia si a slujit lui Laban incá alçi apte esti osul meu si carnea mea ». Si a stat Iacob la el o lunä de zile. ani. Dar vgizand Domnul cl. Lia este Apoi Laban i-a gräit lui Iacob: « Oare, fiindca esti ruda mea, o sa ml.. oropsita, a deschis pantecele ei, pe cand slujesti degeaba ? Spune-mi ce simbrie Rahila era stearpà. vrei? » Deci Lia a zamislit si a näscut un fiu i i-a pus numele Ruben, eaci zicea Si Laban avea doua feto; pe cea ea: a Domnul a eäutat la jalea mea, ea mare o cherna Lia, iar pe cea mica o de acum mil va iubi barbatul meu ». cherna Rahila. Si iarasi a zamislit si a näscut alt Dar Lia avea, ochii stinsi, pe cand fiu si a zis: Auzit-a Domnul ca sunt Rahila era mandril, la faptura i fru- oropsitä si mi 1-a diíruit i pe acesta ». moasa la chip. De aceea i-a pus numele Simeon. lar Iacob iubea pe Rahila. Deci Si a z5,rnislit Inc. o data, Efi a náscut el a rdspuns: IVi voi sluji Vie sapte un fiu i a zis: «De astadata bärbatul ani pentru Rahila, fata ta cea mai mica a. meu se va lipi de mine, fiinclea i-am Laban a riíspuns: « Mai bine s'o näscut trei feciori». De aceea i-a pus dau dupa tine decál s'o dau dup.& altul. numele Levi. Ramal la mine.0 Si iaräsi a z5,mislit si. a nliscut Inc. Si a slujit Iacob pentru Rahila, un fiu si a zis: t Astádatá, láuda-voi sapte ani; si au parut in ochii lui acesti ani nurnai cateva zile, atat de mult o pe Domnul! » De aceea i-a pus numele luda. Apoi s'a oprit i n'a mai nascut. iubea. 30. La urma Iacob a zis lui Laban: roabele i copiii lui Iacob. Care t D5,-mi pe femeia mea, eaci timpul meu oi vor fi ale lui Iacob fi care vor reinuinea s'a implinit, ca sä ma insor cu ea)>. lui Laban. Atunci Laban a adunat pe toVi oamenii din partea locului si a facut Iar cand a vazut Rahila ca nu face ospat. copii lui Iacob, ea a prins pizma Dar seara Laban a luat pe Lia pe sora-sa si a zis catre Iacob: «Dà-mi fiica sa si a dus-o la Iacob; iar el a copii, iar de nu, eu mor !)> intrat la ea. Atunci Iacob s'a aprins de m'atila Si Laban i-a dat pe Zilpa, roaba impotriva Rahilei si a certat-o: Sunt eu sa, fetei sale Lia, ca roaba. oare in locul lui Dumnezeu, care ti-a oprit roada pântecelui? u Ci facandu-se ziva, iata: era Lía. Atunci Iacob a zis lui Laban: « Ce e Ci ea a zis: 4 Iatä, roaba mea Bilha. aceasta ce mi-ai facut? Oare nu Vi-am slujit pentru Rahila ? Atunci do ce m'ai Tutti), la ea si va naste pe genunchii inselat ? » mei i astfel voi avea i eu copii de la ea. Irisa; Laban i-a räspuns: « Aici la Si i-a dat pe Bilha roaba ei de noi nu este obiceiul s'a märitam pe me- femeie i Iacob a intrat la ea. zina inaintea celei intai nascute. lar Bilha a zamislit i i-a naseut Implineste aceasta saptamana de lui Iacob un fecior. nuntá i îi voi da si pe cealaltä pentru slujba pe care vei face-o la mine, Inc. Atunci zis-a Rahila: « Dumnezeu sapte ani de aci nainto ! » mi-a dat dreptate si a ascultat do glasul meu i mi-a daruit mie un fiu »; pentru Si Iacob a facut asa si a implinit aceea i-a pus numele Dan. anea saptamana de nuntii. lar Laban i-a dat lui pe Rahila, fiica-sa, de fe- Si iar a zlimislit i a nascut Bilha, roaba Rahilei, al doilea fecior lui Iacob. meie. 31

FACEREA, $i a zis Rahila: o Lupte pentru Deci a zamislit FA a niiscut un fiu i a rostit: Luat-a Dumnezeu ocara binecuvântarea lui Dumnezeu am dus cu sora-mea si am biruit ! » $i i-a pus mea!,> numele Naftali. $i i-a pus numele Iosif zicand: Dar vaziind Lia cii a stat i iiu o Sa-mi mai dea Dumnezeu inch un mai naste, a luat pe Zilpa, roaba sa, si a dat-o lui Iacob de femeie. fecior! lar dacti a nAscut Rahila pe Iosff, $i a nAscut Zilpa, roaba Liei, un fecior lui Iacob. grait Iacob catre Laban: « Da-mi dru- mul sá ma duc la locul meu, in tara mea. lar Lia a zis: « Noroc ! » $i i-a DA-mi femeile mele, pentru care pus numele Gad. ti-am slujit, si copiii mei si lasii-mä sa $i a nascut Zilpa, roaba Liei, al ma duc, fiindca tu bine stii slujba cu care te-am slujit. » doilea fecior lui Iacob. lar Lia a zis atunci: o Ferice de Dar Laban i-a raspuns: «De am aflat bar in ochii tal, mai famai ! Caci mine ciici fetele m5, vor ferici! $i i-a eu am bagat de seam& ca Domnul m'a pus numele Aser. binecuvantat in hatarul tau. » $i Ruben s'a dus la camp, la se- $i a adaogat: « HotarAste-mi tu cerisul graului, si a gash merisoare de simbria ta í eu iti voi da-o ! » mandragora si le-a adus mamei sale Lia. Atunci Rahila a zis dare Lia: « Da-mi Atunci a zis Iacob: « Tu bine stii te rog din mandragorele aduse de fiul in ce fel te-am slujit si ce au ajuns tur- mele tale sub mana mea. tau ! Cad putin era ceca ce aveai mai Ci Lia i-a riispuns: s Oare nu e nainte de venirea mea, f}.1 acum s'a in- destul c5, mi-ai luat pe barbatu-men? Acum vrei sa iei í mandragorele fiului multit peste masura 0.1 te-a binecuvantat meu? » Dar Rahila i-a zis: « Bine atunci: Domnul pe tine, de cand am venit eu. acum cand o sa mai fac i eu ceva sa doarma cu tine in noaptea acea- pentru casa mea? u sta, in schimbul mandragorelor fiului Ci Laban I-a intrebat: s Ce sa-ti tau!» dau? o $i Iacob a zis: « SA, nu-mi dai $i Iacob venind seara de la camp, nimic, dar dacii, imi vei face lucrul pe Lia i-a iesit intru intiimpinare i i-a spus: care ti-1 voi spune eu, atunci iardsi « Intra la mine, caci te-am cumparat voi paste oile tale si le voi pazi. cu mandragorele fiului meu! » $i el a dormit cu ea in noaptea aceea. Voi trece azi prin toate turmele tale, despartind din ele orice oaie bru- lar Dumnezeu a auzit pe Lia márie j tarcata i once miel sein dintre ea a ziimislit i i-a nascut lui Iacob al miei, i tarcat i brumariu intre capre; s't aceasta sä fie simbria mea. cinchen fecior. $i a zis Lia: Daruitu-mi-a Dum- Astfel cinstea mea se va dovedi maine-poimaine in fata ta, cand vei veni nezeu plata mea, fiindca am dat bkr- batului meu pe roaba mea ». $i i-a pus dai simbria mea: tot ce nu va fi brumariu i tarcat intre capre i sein numele Isahar. infra miei s5, fie socotit de furat. » Apoi Lia iarasi a zamislit ,-s*/ i-a lar Laban a raspuns: s Bine ! Fie niscut lui Iacob al saselea fecior. dupa cuvántul tau!» Acum Lia a gait: o Datu-ini-a $i a osebit Iacob, in ziva aceea, tapii cei vargati i tarcati i toate ca- Dumnezeu odor de mare pret. De data prole cele balate i pätate i oricare aceasta, barbatul meu va locui la mine, capra care avea pe ea stropitura de alb fiindca i-am nascut sase feciori »; de si tot ce era sein intre miei, i le-a dat aceea i-a pus numele Zebulon. In mana fiilor sal. Pe urma a ntiscut o fata, i i-a $i Laban a pus cale de trei zile pus numele Dina. intre turmele sale si ale lui Iacob. Iar $i vi-a adus aminte Dumnezeu de Rahila, si a auzit-o Dumnezeu pe ea si a deschis pantecele ei. 32

FACEREA, 31 Iacob patea oile care Ii riimasesera lui piietenos cu mine ea mai daunazi, insä, Laban. Dumnezeul tatälui meu a ramas cu mine. Ci voi stiti ca., eu am slujit pe Atunci Iacob si-a luat nuiele verzi tatal vostru din toate puterile mele, lar tatal vostru m'a inselat si mi-a de plop, de migdal si de paltin i a schimbat simbria de zece ori; dar nu 1-a ingaduit Dumnezeu sa, ma pagu- crestat pe ele crestaturi albe, jupuin- du-le de coaje pima, rämineau albe. beascä. Apoi a pus nuielele pe care le ju- Cand el zicea: mieii brumarii sa puise, inaintea oilor, in teici, in adapa- fie simbria ta », atunci toate oile fätau toarele cu apa, unde veneau oile sä se adape ; si ele se imperecheau cand ve- miei brumarii ; iar and zicea: o mieii neau ea se adape. vargati sa fie simbria ta », atunci toate oile fatau miei värgati. i dad, se imperecheau inaintea Astfel Dumnezeu a lust turmele tatalui vostru i mi le-a dat mie. nuielelor, oile nkteau miei brumarii, var- gati i tárcati. i odata, la vremea marlitului oilor, am ridicat ochii i m'am uitat in vis lar Iacob osebea acesti miei iatä tapii care sareau pe capre erau pe urma punea oile din turma lui Laban värgati, brumärii i baltati. cu fata spre cele brumiírii si seine ; i ingerul Domnului a grait catre strangea la o parte oile sale si nu le mine, in vis: « Iacobe eu am ras- punea laolaltä cu turmele lui Laban. puns : a ! Apoi de cate ori se imperecheau Atunci mi-a zis: ochii oile voinice, Iacob punea nuielele crestate te uitá: toti tapii care sar pe capre aunt värgati, brumaxii i baltati, caci am sub ochii olor, in jghiabuii, ca sá za- vazut toate cate Laban a fácut eu tine. misleascit cu ochii la nuiele. 13. Eu Bunt Dunmezeul din Betel, unde tu ai uns stitlpul de pomenire i unde lar la oile cele slabe nu punea te-ai legat cu juruintä fat& cu mine ! Acum scoala-te, iesi din piimântul acesta nuielele ; asa *Meat mieii plapanzi erau intoarce-te in Ora ta de obärsie. » ai lui Laban i mieii cei zdraveni erau 14. Atunci au raspuns Rahila i Lia ai lui Iacob. i-au zis: « Mai avem noi parte de mostenire in casa tatalui nostru ? Astfel, omul acesta ajunse tare Oare nu ne-a socotit el pe noi bogat, aviind turme multe, i roabe sträine, o data, ce ne-a vandut si a mâncat robi, i camile i asini. mult i bine banii de pe vanzareanoastra, ? 31. Negresit, toata bogatia pe care a smuls-o Dumnezeu de la tatal nostru este Iacob pleatii din Mesopotamia gird ftirea lui Lakin. Laban U urmdre¢te, dar apoi a noastra, si a copiilor nostri. Deci acum se impacei cu el i lac impreunei legclmantul fa tot ce ti-a spus tie Dumnezeu! » i Iacob s'a sculat si a suit pe de pe muntele Galaad. fill sai si pe femeile sale pe camile. i a manat din urma toate tur- Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche mele sale si toatit averea pe care si-o cuvintele fecimilor lui Laban, care zi- agonisise cirezile sale pe care le ago- ceau: Iacob a luat tot ce a avut pa- nisise in Mesopotamia ca sä ajunga rintele nostru si din averea parintelui la Isaac, tatal situ, in tara Canaanului. nostru el si-a injghebat toatit chiaburia Ci Laban se dusese sä tunda, oile, iar Rahila a furat terafimii tatálui ei. aceasta ». Asa Iacob fusel& mima lui Laban Arameul, intrucat nu-i dadu de veste i Iacob a vizut fata lui Laban ca vrea sä fugä. iata nu mai era prietenos cu el ca ieri i ca alaltaieri. Atunci Domnul a zis lui Iacob: Intoarce-te in tara parintilor tad i la rudeniile tale i eu voi fi cu tine ». i a trimis Iacob si a chemat pe Rahila si pe Lia la camp, la turma sa, i a zis dare ele: « Eu vad, dupä fata tatalui vostru, ca, el nu mai este 33

FACEREA, 31 Deci a fugit Iacob cu tot ce era i ea zise chtre tati-sau: o Si. nu al lui; i s'a sculat i a trecut Eufratul fie cu banat in ochii domnului meu ca, si-a indreptat fata spre muntele Galaad. nu pot sa ini. scol inaintea fetei tale, Tocmai a treia zi i s'a spus lui fiindch, tocmai acum mi-a sosit necazul Laban ca Iacob a fugit. obisnuit al femeilor s. i el a cautat cu Atunci el a luat cu sine pe rudele de-a-maruntul, dar n'a dat peste terafirni. sale i 1-a urmarit pe Iacob cale de sapte zile i 1-a ajuns la muntele Galaad. Atunci Iacob se aprinse de manic Dar Dumnezeu veni la Laban Ara- si a inceput sä se certe cu Laban meul noaptea in vis oral: « Rizeste-te ca nu cumva si. vorbesti cu Iacob altfel i-a spus lui Laban: « Care este vina mea si care este pacatul meu, eh, ma urnaa- decht prieteneste!» resti cu inviersunare? i a ajuns Laban pe Iacob, Acum, duph, ce ai rhscolit toate co Iacob isi infipsese corturile pe munte, lucrurile mole, ce ai gäsit la mine, din iar Laban cu rudele sale le infipsese pe toate odoarele casei tale? Pune-le aici in fats, rudelor mele i rudelor tale si muntele Galaad. ei sä ne judece pe arnindoi. i a zis Laban &are Iacob: « Ce ispravii e asta di m'ai inselat i ai lath aunt douitzeci de ani de când nat din urina pe fetele male ca pe niste «tau la tine! Mioarele tale si caprele robite cu sabia? tale n'au lephdat i berbecii turmei tale Pentru ce ai fugit pe ascuns i m'ai nu i-am mâncat! amhgit i nu mi-ai dat de veste, ca eu eh, te fi petrecut cu bucurie i cu can- Pe oaia sfasiatii, de fiare nu ti-am tece, din daira si din harfh? adus-o: eu am indurat paguba; din mina Ba nici chiar nu mi-ai inghduit mea cereai once se fura ziva i once si.-mi sitrut nepotii i fetele! De data se fura noaptea. asta te-ai purtat ca un nerod ! Imi stä in putere sh, va asupresc, Astfel eram: ziva mi. topeam de dar Dumnezeul phrintelui tau arsiti i noaptea tremuram de frig; si vor- somnul nu se prindea de ochii mei. bit noaptea trecutii, si mi-a spus: a Ph- Am stat acesti douäzeci de ani in zeste-te sä, vorbesti cu Iacob altfel decht casa ta: am slujit paisprezece ani prieteneste! » pentru cele doua fiice ale tale, iar sase ani pentru turmele tale; i mi-ai schim- Ci fie acum ! Ai plecat fiindca th,n- bat simbria de zece ori. jeai dupa, casa tathlui tau; dar de ce ai furat terafimii mei? o Daca n'ar fi fost cu mine Dum- i a räspuns Iacob i a zis lui nezeul párintelui meu, Dumnezeul lui Laban: « Fiindch, ma, temeam Avraa,m si de care se teme Isaac, ne- gandeam ca nu cumva si. smulgi de gresit cii, tu mi-ai fi dat drumul cu mina langa mine pe fetele tale. La oricine vei gasi terafimii goal.. Dar Dunurezeu a viizut obida mea acola sit nu mai traiascä! De fata cu rudele noastre, cautä ce este al tau intre truda mainilor mele si te-a judecat asta noapte. » lucrurile mele i ja-ti-le! » Dar Iacob nu stia ci. Rahila furase t,erafimii. Atunci a raspuns Laban si a zis Deci Laban a intrat in cortul lui lui Iacob: « Aceste fete Bunt fetele mele Iacob i in cortul Liei, i in corturile celor douä roabe, dar n'a gäsit nimic; acesti copii sunt copiii mei si aceste si a iesit din cortul Liei si a intrat in turrne sunt turmele mele FA tot ceca ce cortul Rahilei. vezi tu este al meu. *i ce rhu a putea Ci Rahila luase idolii si-i varise sä fac azi fetelor mele, ori copiilor in seaua une camile i se avezase pe ei. i Laban scotoci tot cortul, dar nu pe care ele i au näscut? dadu de nimic. Deci acum vino sh, facem legh- mint, eu cu tine, si si. fie marturie intre tine i mine. » 45.i Iacob lug o starlit de piatrh, o ridich, sthlp de marturie. 46. Apoi lacob zise rudelor sale: « Adu- nati pietre s, i ei adunarh pietre 34

FACEREA, 32 cladira o magura; i mancara acolo pe Si le-a dat lor porunca aceasta: màgura. o Asa graieste robul tau Iacob: o Am pe- Ci Laban i-a pus numele Iegar- trecut vremelnic la Laban i am stat Sahaduta, iar Iacob a numit-o Ga- panä acum. Am agonisit bol i asini i turme laad. robi i roabe, i trimit solie i veste Si Laban grai: « Magura aceasta domnului meu, ca sa, gases° har in ochii sä fie astazi rnarturie intre mine si tine s. tail* De ac,e,ea i-au zis Galaad, Dar solii s'au intors la Iacob Si Mitpa, fiindca, a zis el, Dum- nezeu sa, vegheze intre mine si tine, cand i-au spus: e Dusu-ne-am spre fratele tau ne vom despaqi unul de altul. Esau, dar el tocmai vine intru intam- pinarea ta i impreuna, cu el aunt patru Dacä vei asupri pe fetele mele, sute de oameni ». ori daca vei lua alte femei peste fetele mele, desi nimeni nu este langa noi, Atunci Iacob s'a spaimantat foarte totusi cugeta cii Dumnezeu este martor si a stat in mare cumpana. Si a impartit intro mine si tine. s gloata care era cu el, turmele i cire- zile i camilele, in douà tabere, 61. Si mai zise Laban lui Iacob: o Iatä magura aceasta i iatä, acest stalp pe Caci isi zicea: o Dad. Esau naval,- care I-am ridicat intre mine i tine: lest° impotriva unei ta,bere i o sfarama, Aceasta, mitgurà ea fie märturie atunci tabitra care a ramas poate sit acest stalp sa fie märturie, cit nici eu scape ! » nu voi trece spre tine de mägura aceasta j nici tu nu vei trece spre mine Apoi Iacob s'a rugat: o Dumne- de aceasta magura si de acest stâlp, cu zeul parintelui meu Avraam i Dumne- gaud de dusmiinie. zeul parintelui meu Isaac! Doamne, care Dumnezeul lui Avraam i Dum- mi-ai zis: o Intoarce-te In patria ta nezeul lui Nahor, Dumnezeul parintilor In locul tau de nastere voi anta lor sii ne fie judecator !» Si Iacob s'a jurat pe Dumnezeul de care se temea Isaac, bun/Ad:tile mele», tatal Sunt prea mic fata de toate in- Si Iacob a adus jertfe pe munte durarile i fatit de tonta credineiosia pe si a chemat pe rudele sale la osp4 i ei care ai dovedit-o cu robul tau, caci tre- au ospatat si au mas noaptea pe munte. cut-am Iordanul acesta numai cu toia- gul meu i acum am ajuns douä tabere. 32. Scapa-mi din mina fratelui meu, Teama lui /acob de fratele sdu Esau pi din mina lui Esau, caci mi-e frica de darurile pe care i le trimite, ca scl-1 buneze. liupta de la Peniel. Iacob se va el, ca nu cumva sa, vie si mi numi de aci inainte Israil. punä pe mine impreuna, Cu copiii! Ci tu ai fagaduit: o Voi gramadi i Laban s'a sculat dis-de-dimi- neatii i a sarutat pe nepotii sii i pe bunátatile mele asupra ta i voi in- multi semintia ta, ca nisipul mitrii, care fetele sale Foi. i-a binecuvantat si a plecat, nu se poate numara de mult ce este! » s'a intors Laban la vatra sa. Si a mas acolo in noaptea aceea lar Iacob a mere mai departe in si a osebit din ce i-a venit sub man& un dar pentru Esau, fratele situ: calen sa i s'au intalnit cu el ingerii Doug., sute de capre i douazeci Donmului. de tapi; doll& sute de naioare fatatoare Si a rostit Iacob, cand i-a vitzut: douitzeci de berbeci; o Aceasta este tabara lui Dumnezeu! Treizeci de camile mulgatoare cu Deci a numit locul acela Mahanaim. puii lor; patruzeci de vaci i zece tauri; Apoi Iacob a trimis inaintea sa soli douazeci de magiiri0 ì zece magi- dire Esau. fratele siiu, in tinutul Seir, rusi. In tara Edomului. Si a dat aceste vite in mina ro- bilor sai, fiecare turma deosebit i le-a poruncit astfel: Trece# inaintea mea 35 1

FACEREA, 33 s't läsati ceva departare infra turma Atunci Iacob a pus acelui Ice nu- mele Peniel, hind* zicea el: 4 Am vitzut turmä ». pe Dumnezeu fat& care fatä si am scäpat Apoi i-a poruncit celui din frunte cu viati!» i-a zis: «De te va intalni Esau, fra- Si soarele rasarea in fata lui cand tele meu, si te va intreba i va zice: el a trecut de Peniel, si Iacob schiopiita « Al cui esti tu si incotro te duci si ale din sold. cui aunt aceste vite clinaintea ta ? ». De aceea fili lui Israil, pânä in Atunci tu s5-i räspunzi: «Ale ro- ziva de astazi, nu manancii muschiul bului tau Iacob ! Este un dar trimis de pe incheietura olduiui, pentru cii omul domnului meu Esau; si iat i Iacob vine in uima noasträ!» acela a lovit pe Iacob peste muschiul de la incheietura Tot asa i-a poruncit i celui de al doilea i celui de al treilea i tuturor 83. color ce veneau dupg turme, spunan- du-le: « Unele ca acestea sä spuneti lui Pa;ssnica intellnire dintre Esau fi Iacob. Esau, cand v yeti gasi cu el; Iacob se a¢eazd la Sucot. Si veti adhoga: o i Rd& i robul Si Iacob ridicandu-si ochii s'a uitat tau Iacob vine in urma noasträ ! ». Choi iata. Esau venea impreuna cu patru se gandea Iacob: « Il voi domoli sute de insi. Atunci Iacob impartit acest dar care merge inaintea mea si copiii: ai Liei, ai Rahilei i ai celor dupit aceasta voi da ochii cu el; poate douii roabe. ca se va insenina fata lui! » Si a pus pe roabe s't pe copiii lor Astfel ploconul a trecut inaintea In frunte, apoi pe Lia FA pe copiii ei, iar lui, iar el a mas noaptea aceea in tabara. pe Rahila si pe Iosif la urmä de tot. Dar s'a sculat nos.ptea si a luat Si Iacob a trecut inaintea lor e cele doua femei ale sale si pe cele s'a inchinat panä la pamant de sapte ori, pana sä ajungii la frate-dtu. doua loabe ale sale i pe cei unspiezece Ci Esau a alergat intru intampi- copii ai sai i i-a trecut prin vadul narea lui i 1-a imbratisat si a cizut pe grumajii lui si 1-a sarutat si au plans Iabocului. amandoi. lar dupli ce i-a luat i i-a trecut Si ridicandu-si ochii Esau, a viizut dincolo de ritu, a trecut si ce avea cu el. femeile i copiii lui Iacob i 1-a intrebat: Si Iacob a ramas singur. ..ktunci Cine sunt acestia care Bunt Cu tine? » un om s'a luptat cu el pana la revarsatul Räspuns-a : Sunt copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tau! » zoiilor, Si s'au apropiat roabele i copiii Si dad, a vazut cii nu poate sa-1 lor i s'au inchinat pang la piimânt, biruiasca, atunci 1-a lovit peste incheie- tura soldului i s'a scrantit incheietura Apoi s'a apropiat i Lia cu copiii ei i s'au inchinat pan& la piimant, iar soldului lui Iacob, in lupta cu acel bárbat. la urmä s'au apropiat Iosif s't Rahila Si i-a zis ace's,: «Da-mi drumul, s'au inchinat panä la pamánt. ciici se lurnineaza de zita ». Ci Iacob a Si a intrebat Esau: « Ce voiai räspuns: Nu-ti voi da drumul, pan& co nu ma vei binecuvanta! » faci cu toata turma aceea pe care am intainit-o ?* Zis-a Iacob: Sii anti har Atunci acela 1-a intrebat: « Care este numele tau? » i Iacob a spus: In ochii domnului meu! » « Iacob! » Dar Esau a intampinat: Erato, Zis-a acela: « Numele tau nu va am berechet! Raman& ale tale cele ce mai fi Iacob, ci Israil, pentru ca te-ai stint ale tale! » luptat cu Dunmezeu i cu oamenii ai biruit! » Iacob ins& a stäruit: Nu asa, te rog! Dacä am aflat liar in ochii tai, Dar Iacob a intrebat si a zis: primeste darul meu din mama mea, caci « Spune-mi, te rog, numele tau! » Ras- puns-a: « De ce intrebi de numele meu ? » Si l-a binecuvântat pe el, acolo. 36

FACEREA, 34 am vazut fata ta, ca i cum as fi vazut Si mima lui s'a lipa do Dina, fata fata lui Dumnezeu, atät de milostiv ai lui Iacob. i i-a cazut draga fata i i-a fost cu mine. vorbit copilei de la inima. Si a vorbit Sichem cu Hemor, tata] Ia, te rog, prinosul meu, care ti-a astfel: « Peteste-mi de femeie pe fost adus, fiinda Dumnezeu mi-a fost aceasta Uta! » mult milostiv si ara de toate! » Si a Ci Iacob a auzit cä Sichem a ne- staruit de el pana ce a primit. cinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindca feciorii sai erau cu vitelo pe camp, el Apoi a zis Esau: « Sa pornim i sil a tacut din gura pánä la venirea lor. mergem, i eu voi merge in pasul tau u. Atunci Hemor, tata lui Sichein, a iesit la Iacob s'a vorbeasca cu el. Si Iacob a räspuns: « StapAnul meu lar fecicaii lui Iacob venind de la stie ea* am copii plapänzi si mai am cämp i auzind vestea, s'au rnahnit oa- menu i s'au aprins groaznic de mánie, vaci fatate de curänd; de le vor milna ca -acela fliptuise asa °cara in Israil, slugile tare numai o zi, ele vor pieri. culandu-se cu fata lui Iacob, lucru care nu se cuvenea sa-1 silvarseasca. Sa treacil deci stapanul meu ina- Si a intrat Hemor in vorba cu ci intea robului säu, jara eu voi calatori le-a spus: « Sufletul fiului meo Si- pe rägaz i domol, dupii pasul turmelor chem se sfarseste dupa fata voastra ; de dinaintea mea si dupa pasul copiilor, dati-i-o, vA rog, de femeie, Si va incuseriti cu noi ! Pe fetcle pana ce voi ajunge la stilpilnul meu, nouä. .1 pe fetele noa- voastre in Seir ! » stre luati-vi-le voi, Si a zis Esau: « Ingadueste, atunci, Si locuii cu noi! i pamântul sä fie la indemána voasträ ; salasluiti-va in ea las cu tine cativa oameni din ceata el, faceti negot in el si castigati in el care ma insoteste ! » Dar Iacob a räs- puna: « Pentru ce aceasta, o data ce am » aflat har in ochii stapanului meu? » Atunci a grait Sichem catre tata] Si s'a intors, in ziva aceea, Esau fetei i catre fratii ei: « De as afla har pe drumul sau, spre Seir. in ochii vostri, i orice hui yeti apune vä voi da. lar Iacob a pornit spre Sucot si-a orada locuintä i turmelor sale le-a Cereti de la mine cht de mult pret fácut tárle. Pentru aceea s'a numit locul de rascumparare i daruri de nuntä acela Suco t. eu vi le voi da, intocmai cum yeti spune. Insa dati-mi pe fatà de fe- Si a ajuns Iacob cu pace la Si- hem, in tara Canaanulni, la venirea lui ineie ! » din Mesopotamia si si-a asezat tablira la rasaritul cetatii. Atunci fili lui Iacob raspunseia cu viclesug lui Sichem i lui Heinor, lar petecul de pamánt unde tatal sau, vorbind asa fiindc?i Sichem infipt tarusa cortului, 1-a cumparat din necinstise pe Dina, «ora lor. mana fiilor lui Hemor, parintele lui Si- hem, pe pret de o sutil de chesite. Deci ei au zis catre aceia: « Noi nu putem sa, facein acest lucro ca sa Si a ridicat acolo un jertfelnic pe diim pe sora noastrá dupa un olla ne- care 1-a numit: Dumnezeu, Dumnezeul taiat imprejur, flindea ar fi o rusine lui Israil s. pentru noi. 34. Numai inteun fel putem sä ne invoim cu voi, daca yeti face ca noi Rdpirea Dinei tata lai Iacob. Mciceldrirea locuitorilor Sihemului de d'are Simeon veti tala imprejur pe toti barbatii Levi. vostri. Atunci va vom da pe fetele noastre, Dina fata Liei, pe cam ea o niscuse iar pe fetele voastre le vom lua noi lui Iacob, a iesit intr'o zi, ca vaza pe fetele din partea locului. Si vazand-o Sichem, fiul lui Hemor Heveul, stapanul tinutului, a ripit-o s'a culcat Cu ea si a umilit-o. 37

FACEREA, 35 vom locui impreunä, cu voi i vom Atunci Iacob a zis lui Simeon ajunge un singur popor. lui Levi: « Ati adus pe capul meu mare pacoste, facandu-ma urit locuitorilor ace- lar de nu ne veVi da itscultare, stui tinut, Canaan4ilor i Perezitílor, iar ca sit va Wald imprejur, noi vom lua eu am numai o maná de oameni ! Si pe fata noastrá i vom pleca. » doe& se vor aduna impotriva mea si mä, vor lovi, ma vor nimicí pe mine Si cuvintele lor placura, lui Hemor si casa mea. » lui Sichem, feciorul lui [Temor. Dar aceia au ráspuns: Iertat, Si tanarul nu zábovi sit indepli- oare, i-a fost lui sa se poarte cu sora neasca. lucrul, caci iubea pe fata lui noastrii cum s'ar fi purtat cu o des- Iacob i era cel mai cu vaztí din toatä, casa tatálui sau. frinatii? Deci Hemor i Sichem, fiul sau, 35. au venit in poarta, cetatii lor si au in- ceput sá vorbeasca cu oamenii cetatii Iacob primefte poruncd sit meargcl la Betel. Acolo el tidied un jertfelnic. Alta' ardtare spunandu-le: « Oamenii acestia au gaud bun cu a Domnului. Nafterea lui Veniamin moartea Rahilei. noi; sá locuiasca deci cu noi in tarit sá negutatoreasca in ea, cad Ora, cum i.*i a poruncit Dunmezeu lui Iacob: Scoaht-te, sue-te la Betel si te aseazá vede0, este intinsä, si la dreapta, i la acolo si fa acolo un jertfelnic Dumne- stanga, in fata lor. Sä ne insuram cu zeului care ti s'a aratat atunci cand fetele lor, iar pe fetele noastre sa le ma- ritam cu ei! fugeai dinaintea luí Esau, fratele tau!» Ins& acesti oarneni se invoiesc sa locuiasca impreuna cu noi i sá facem Si Iacob a zis casnicilor sal i tu- un singur popor, numai dacä bärbatii turor celor co erau cu el: « Lepildati nostri se vor tilia imprejur, precum pe dumnezeii cei straini, care sunt in ei sunt tai4i imprejur. mijlocul vostru, i vá curatkqi i va pri- Turmele lor i averea lor i toate meniti vesmintele voastre. vitelo lor nu vor fi oare ale noastre? Numai sa no invoim cu ei, i ei se vor Apoi sä, ne sculam i sa ne suim la Betel i sá facem acolo un jertfelnic intre noi! Dumnezeului care m'a auzit in ziva Atunci toti coi ce ieseau la sfat in stramtorarii mele sí a fost cu mine in poarta cot54ii &Aura ascultare lui He- calatoria pe care am sitvarsit-o! » mor ì lui Sichem, fiul salt, FA se täiarä, imprejur toti bärbi4ii, tosi cl4i ieseau la Atunci ei &Aura lui Iacob pe toti sfat in poarta cetatii. dumnezeii coi stritini care erau in Dar a treia zi, pe and ei se aflau In duren, coi doi feciori ai lui Iacob, lor i cerceii care erau in urechile Simeon si Levi, fra0i Dinei, pusera mâna lor, i Iacob i-a ingropat sub un stejar pe sabio i intrarä cu indrazneala in de länga Sihem. cetate i ucisera pe toti barbatii, Si au plecat la drum si spaima lui lar pe Hemor si pe Sichem, Dumnezeu a cazut peste cetatile care Ii trecura prin ascutisul sabiei; apoi erau in jurul lor i n'au urmarit pe pe Dina din casa lui Sichem i plecara. fiji lui Iacob. Feciorii lui Iacob tabarirà, pe cei Astfel Iacob a ajuns la Luz, in tara ucisi i pradara cetatea, fiindca necin- stisera pe sera lor. Canatmului adicil la Betel, el tg toatä gloata care era cu el. Deci Mara turmele i cirezile ion i a crádit acolo un jertfelnic asinii lor i tot ce gäsira in cetate a pus locului numele El-Bet-El, fiindea acolo i s'a descoperit Dumnezeu când §i tot ce gasira in tarina: fugea de dinaintea fratelui stiu. Toata averea lor; i pe toti copiií Atunci a murit Debora, doica Re- lor si pe femeile ion Ii luara robi i pra- (lard tot ce era prim case. si a fost ingropatä mai jos de 38